11/5/2013

Functia vizuala

Fizica optica a vederii

Anatomia ochiului

11/5/2013

Structurile principale ale ochiului

Canalul lui Schlemm Reteaua trabeculara Iris Corneea Camera anterioara Camera posterioara Pupila Lens Corpul vitros Discul optic Artera centrala retiniana Procesele ciliare Retina Coroida Macula Sclera

Nervul optic Muschii ciliari

Notiuni de fizica optica

distanta focala f = distanta de la lentila pana in pct unde converg razele de lumina Se numete convergena unei lentile inversul distanei sale focale: Unitatea de msur pentru convergena unei lentile este dioptria. Ex:Lentila plan convexa (n1 =1, R2=
f lentila =
plan convexa

f =

1 1 n2 1 n 1 R R 2 1 1

1 1 1 R1 = = = ( n 1 1 n 1 1 2 2 1) (n2 1) 0 (n2 1) 1 1 R R R 1 1 1

Putere cornee=1/f=n2-1/R1=1,36-1/8*10-4=0,36/0,008=45 dioptrii

11/5/2013

Nr de dioptrii =1/f =>

i.e. f = 2m => nr de dpt = 1/2 =0.5 1/f=1/x +1/y 1/f=1/x+1/ 1/f=1/x f = 1m => nr de dpt = 1/1 =1

f = 0.5 m => nr de dpt = 1/0.5 =2

f = 0.25 m => nr de dpt = 1/0.25 =4

S1= => 1/S2=1/f => S2=f Daca f> ax optic = S2> ax optic Solutie aditia unei lentile convergente => S1= => 1/S2=1/f +1/f => f> S2 = ax optic

Aceasta poate fi pusa si in formula"Newtonian" Unde x1 = S1 f si x2 = S2 f.

11/5/2013

Emetropia
Focalizarea pe retina a imagini obiectelor aflate la distanta cand muschiul ciliar este complet relaxat Ochiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a mediilor si lungimea axului In mod normal lungimea axului este de aproximativ 21-23 mm Puterea de refractie a corneei este de aproximativ 39-44 dioptrii si a cristalinului de 19-23 dioptrii

Acomodatia
Capacitatea cristalinului de a-si modifica puterea de refractie pentru a asigura o imagine clara atat la distanta cat si aproape Cristalinul are o putere de refractie la tanar intre 20-34 dioptrii, la adultul de 40 ani intre 20-23 dioptrii si la varstnic de 20 21 dioptrii Pentru realizarea acomodatie participa:
Cristalinul Ligamentul suspensor (20 de zonule/ligamente) Muschiul ciliar (componenta circulara este cea mai imp.)

VEDERE LA DISTANTA

ACOMODARE- VEDERE DE APROAPE

11/5/2013

Acomodatia

S1=0,25 m 1/f1= 1/s1 +1/s2 S2 = => 1/s2 =0 1/f1=1/s1 = 1/0,25 =4D

f1 (s1)

f (s2)

1/f2 = 1/s1 + 1/s2 1/f =1/ +1/s2 = 1/s2 1/f2=1/f+1/s1= 1/f + 1/0,25=1/f + 4D 1/f2=1/f + 4D

s1

f2

s2

Acomodatia
REFLEX CONDITIONAT CARE APARE DUPA VARSTA DE 6 LUNI timp necesar dezvoltarii functiei maculare Este realizata prin actiunea sistemului GGL CILIAR nervos parasimpatic
Nc accesor al nv oculomotor comun fibre preganglionare Ggl ciliar neuron II Nervi ciliari scurti fibre postganglionare III
RETINA

II

Sistemul vegetativ simpatic

Primul neuron este situat in hipotalamus Al dolea neuron se afla in coarnele intermediolat ale maduvei spinarii la nivel C8-T2 Al treilea neuron se afla in ggl cervical superior

NC EDINGER WESTFAPHAL

CORP GENICULAT LAT

CORTEX OCCIPITAL

11/5/2013

Hipermetropia
Lipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape cand muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de convergenta Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea refractiva a mediilor: fie un ax scurt, fie o puterea mica a mediilor refractive Corectia se realizeaza cu lentile convexe sau la persoanele tinere prin acomodatie Ce reprezinta 1 dioptrie?
+1 dpt

11/5/2013

Miopia
Lipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unui exces de convergenta Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea refractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a puterii refractive a mediilor Corectia se realizeaza cu lentile concave
-1 dpt

Astigmatismul
Viciu de refractie rezultat dintr-o abatere ordonata din punct de vedere geometric, a dioptriilor, de la forma sferica normala corneea devine o calota torica Ochiul prezinta doua linii focale perpendiculare intre ele Pacientul nu vede bine la aproape si la distanta Necesita corectie cu cilindrii pozitivi/negativi

f1

f2

11/5/2013

Acuitate vizuala
Reprezinta capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea si conturul obiectelor Este puterea de discriminare spatiala pe care ochiul o poate exercita pentru a vedea diferite detalii din spatiu

Discriminarea vizuala
Spatiala
Minima perceptibila Minima separabila (AV clinica)

Luminoasa (1%) Temporala

Acuitatea vizuala
Reprezinta capacitatea ochiului de a discrimina 2 puncte lumininoase distincte Este maxima la nivelul foveei fiind de 1 minut de arc de cerc si scade de 10 ori la periferie Se testeaza cu ajutorul optotipului de departe

2m 17mm 1 minut de arc de cerc-- 1.4 mm 10m

25 sec de arc de cerc

1mm

25 de secunde de arc de cerc --1mm

11/5/2013

Acuitatatea vizuala in fotopic si scotopic

Examen FO

periferie AV = 1/10 10 x 1

Celule cu conuri

Macula (central)
Celule Cu bastonas

AV este

Macula AV Tip de fotoreceptori Grosime retina Convergenta stimulilor 1/1 Predominant conuri mica O parte din straturi sunt impinse lateral absenta raport con:cel ggl 1:1

Periferie 1/10 Predominant bastonase Mare Sunt prezente toate straturile Prezenta raport bastonas:cel gg de 10:1 pana la 100:1

11/5/2013

Cataracta
Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese degenerative a fibrelor cristaliniene Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva a proteinelor Apare in general la persoane varstnice Necesita inlocuirea cristalinului cu un implant care asigura o vedere clara la distanta si in unele cazuri si la aproape

Presiunea intraoculara
Valoarea normala = 11-21 mmhg Valoarea normala este data de echilibrul dintre cantitatea de umoare apoasa produsa de corpul ciliar si cantitatea eliminata producerea umorii apoase: La nivelul corpului ciliar procese ciliare epiteliul non-pigmentar 2.0 to 2.5 l min-1 Umoarea apoasa este eliminata prin:

calea trabeculocanaliculara (trabecul canal Schlemm vene apoase) 90% calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale ciliare) 10%

10

11/5/2013

Canalul lui Schlemm Reteaua trabeculara Iris Pupila Corneea Camera anterioara Camera posterioara Lens Corpul vitros Procesele ciliare Retina Coroida Macula

Sclera

Discul optic

Artera centrala retiniana

Nervul optic Muschii ciliari

Scurgerea normala a umorii apoase

11

11/5/2013

Glaucomul
Distrugerea progresiva de fibre nervoase datorita cresterii presiunii intraoculare (PIO) Punctul cel mai vulnerabil al ochiului la cresterea presiunii intraoculare este capul nervului optic unde are loc o distruge a fibrelor nervoase datorita a 2 mecanisme: mecanic si ischemic Mecanismul cresterii PIO:
cresterea productiei (foarte rar), scaderea eliminarii de umoare apoasa (frecvent)
Aspect normal al fundului de ochi Excavatie glaucomatoasa

Glaucomul prin scaderea eliminarii umorii apoase

Scurgerea apoasa prin ambele cai este diminuata

12

11/5/2013

Functia vizuala
Functia retinei si caile optice

Structura retinei
De la epiteliul pigmantar catre suprafata avem urmatoarele straturi:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

lumina

Membrana limitanta interna Stratul fibrelor nervoase Stratul celulelor ganglionare Stratul plexiform intern Stratul nuclear intern Stratul plexiform extern Stratul nuclear extern Membrana limitanta externa Stratul conurilor si bastonaselor Stratul pigmentar

Semnale vizuale

13

Lumina trebuie sa treaca prin toate straturile inainte de ajunge la fotoreceptori

Organizarea celulara a retinei

lumina Synapses Intregare sinaptica

11/5/2013

14

11/5/2013

Celulele cu conuri si bastonase..

Epiteliul pigmetar absoarbe lumina si reduce reflexia creand o camera obscura

Discurile fotoreceptorilor sunt locul transductiei

Procesul de transductie este mediat de pigmentii fotosensibili rodopsina

Celulele cu conuri si bastonase

Raportul dintre celule cu bastonase si celulele cu conuri este de 20:1 Celulele cu bastonase
Contin o singura substanta fotosensibila numita rodopsina Au o sensibilitate crescuta la lumina si sunt responsabile de vederea scotopica, monocromatica Sunt situate la periferie si absente in fovee; frecventa lor descreste de la la periferie spre macula Exista o convergenta de 100:1 (bastonase: celule ganglionare) in periferie si mai mica spre macula

Celulele cu conuri
Sunt de trei tipuri fiecare tip avand un pigment fotosensibil pentru culorile verde, rosu, albastru Sunt responsabile de vederea fotopica, cromatica Prezinta o densitate scazuta in periferie numarul lor crescand spre macula, iar in fovee se gaseasc numai acestea Convegenta este mai mica decat pentru celulele cu bastonase iar in fovee raportul este de 1:1 (conuri: celule ganglionare)

15

11/5/2013

Energie luminoasa Excitarea bastonaselor cand rodopsina Batorodopsina Rodopsina este activata (n sec) N x Transducina Lumirodopsina sec N x fosfodiesteraze Metarodosina I (m sec) Metarodosina II (sec) (RODOPSINA ACTIVATA)

Scade GMPc

II-cis-retinal

opsina Inchiderea canalelor de Na Retinal izomeraza all-trans-retinal

HIPERPOLARIZAREA CELULELOR CU BASTONASE all-trans-retinol II-cis-retinol Vit A Scade eliberarea de glutamat la nivelul sinapsei

Fototransductia

Rodopsina raspunde optim la lumina cu lungimea de unda de 496 nm

Dupa stimulare> Procesul de activare 1. rodopsin kinaza 2. arestina 3. refacerea rodopsinei

16

11/5/2013

Signal Transmission in the Retina

Adaptarea la intuneric
Sensibilitatea la lumina creste in scotopic Mecanisme implicate Apertura irisului (pupila) 16X Adaptarea conurilor (10 min) Adaptarea bastonaselor (30 min)/15000b/c Nivelul conc Ca++ Intuneric/cGMP /conc Ca prin patrunderea prin canalele neselective cGMP stimuleaza fosfodiesterazele inh GC prev exagerata a cGMP

17

11/5/2013

Adaptarea la intuneric
Care este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric.

Recompunerea lenta a retinalului

in intuneric retinalul este redus la forma II-cis retinal se recompune rodopsina la nivelul discurilor

nivelul de GMPc este refacut canalele Na2+ se redeschid celulele se depolarizeaza transmisia este reluata

Circuitele neuronale ale retinei

Potential Conducere electronica/graduata de actiune Exista doua tipuri mari de circuite: 1. unul nou la nivelul maculei (conuri celule bipolare- celule ganglionare), si 2. unul vechi la nivelul periferiei (bastonase celule bipolare amacrine celule ganglionare) Circuitul care porneste de la celulele cu conuri conduce de 2-5 ori mai rapid semnalele vizuale Fotoreceptorii la nivelul sinapsei cu celulele bipolare si celulelor orizontale descarca glutamat un neurotransmitator excitator

Fotoreceptor Celule orizontale Celule bipolare Celule amacrine Celule ganglionare

Fibre nervoase

18

11/5/2013

Inhibitia laterala rolul celulelor orizontale

Este importanta in toate sistemele vizuale Asigura cresterea contrastului vizual Conexiunea laterala prin intermediul celulelor orizontale sustine inhibitia laterala (GABA) O inhibitie laterala suplimentara este asigurata de celulele amacrine
lumina intuneric

inhibitie excitatie

Hermann Grid

19

11/5/2013

Celulele ganglionare
1.600.000 100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri Exista trei tipuri de celule ganglionare Celule W constitue 40% din celulele ganlionare, transmit semnalul vizual de la celulele cu bastonase si sunt implicate in vederea scotopica Celulele X reprezinta 55% din total, transmit semnalul vizual de la celulele cu conuri si asigura vederea fotopica, colorata. Celule Y reprezinta 5% din total dendritele se raspandesc pe campuri foarte largi si raspund la miscari rapide sau schimbari rapide ale intensitatii luminii avand functie de avertizare si determina miscarea ochilor spre stimulul luminos.

Excitatia celulelor ganglionare

Celulele ganglionare descarca in mod spontan potentiale de actiune Axonii celulelor ganglionare transmit semnalele vizuale pe calea potentialelor de actiune Chiar daca nu sunt stimulate celulele ganglinare descarca impulsuri cu o frecventa de 5 40 /sec Modificarile de intensitate a luminii determina modificarea ratei impulsurilor la deschidere (on) sau inchiderea(off) unui spot luminos:
Deschiderea luminii: raspuns on-off Inchiderea luminii: raspuns off-on

on

off excitatie Inhibitie laterala

20

11/5/2013

Vederea cromatica
Celulele cu conuri sunt responsabile pentru vederea colorata. Celulele cu conuri contin fotopigmenti asemanatori rodopsinei care raspund optim la o anumita valoare a lungimii de unda a luminii: a) albastru (absortie maxima 419nm) b) verde (absortie maxima 530nm) c) rosu (absortie maxima 560nm) 96% aminoacizi opsinei R/V si 44% A/R-V

Vederea cromatica
Exista doua teorii care incearca sa explice vederea colorata:
a) Teoria tricromatica;

b) Teoria Hering sau teoria culorilor oponente galbenalbastru.

21

11/5/2013

Absortia luminii de catre pigmentii vizuali

Toti cei trei pigmenti sunt necesari pentru vederea cromatica corecta. Este necesar minim doi pigmanti pentru vederea cromatica Vederea tricromata se intalneste la 90% din populatie prin utilizarea n proportii apropiate de rosu, verde, albastru. Discromatopsia este data de absenta unui dintre pigmenti, totusi individul vede aproape toate culorile utilizand doar doi pigmenti. Absenta pigmentului rosu protanopie daltonism Absenta pigmentului verde deuteranopie Absenta pigmentului albastru tritanopie. Vederea monocromata implica prezenta unui singur tip de pigment al conurilor si este foarte rara.

Teoria tricromatica

Se bazeaza pe posibilitatea perceptie tuturor nuantelor culorilor prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori fundamentale Excitatia diferita a celor trei tipuri de conuri Intensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catre creier albastru verde galben Exemple: rosu
Portocaliu = 99 : 42 : 00 Verde = 31 : 67 : 36 Albastru = 0 : 0 : 97 Galben = 83 : 83 : 0

22

11/5/2013

Teoria culorilor complementare galben-albastru

Propune existenta unui proces neurologic care considera culorile a fi opuse Culoarea albastra este opusa culorii galbene (R-V) Culoarea rosie este opusa culorii verzi Culoarea alba este opusa culorii negre Cele doua teorii constitue baza vederii colorate

23

11/5/2013

Campul vizual
superior

fovea

nazal

temporal

PATA OARBA

inferior

Campul vizual

24

11/5/2013

Campul vizual

Sensibilitate vizuala

25

11/5/2013

temporal

Insula vederii

nazal

nazal temporal

Pata oarba

nazal Punct de fixatie

temporal

Caile vizuale

Fibre pentru RFM Si pentru reflexul de fixare pe un obiect

Fibre corticofuge

26

11/5/2013

Cortexul vizual
Cortexul vizual primar
Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital Semnalele din macula au proiectie in apropierea polului occipital Semnalele din retina periferica se proiecteaza in cercuri concentrice anterior de pol Structura: coloane neuronale cu diametru de 30-50 nm continand fiecare peste 1000 de neuroni, semnalele vizuale ajungand in stratul 4 si de aici urca spre straturile 1, 2, 3 curaspandire laterala pe distante scurte, fie coboara in straturile 5, 6 cu raspandire laterala pe distante mari Picaturile de culoare = zone aflate intre coloanele primare, primesc semnale laterale si raspund specific la semnalele de culoare

Arii corticale secundare

Situate anterior superior si inferior de cortexul primar vizual Analiza si interpretarea imaginilor:

27

11/5/2013

Nv IV

Miscarile oculare
Inervatia musculaturii extrinseci a globului ocular este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv VI

Interconexiuniile dintre cei trei nuclei ai nv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediul fasciculului longitudinal medial Miscarile voluntare sunt asigurate de arii din lobul frontal prin tracturile frontotectale Miscarile involuntare de fixatie sunt controlate de arii secundare din lobul occipital prin tracturile occipitotectal si occipitocolicular De la nucleii pretectali si coliculari sup pornesc semnale prin fasciculul longitudinal median spre nucleii nervilor 3, 4, 6.

Reflexul fotomotor pupilar

Cand cantitatea de lumina care patrunde in ochi este prea mare, pupila se micsoreaza ajustand astfel cantitatea de lumina care patrunde in ochi obtinandu-se o vedere clara atat in mediu luminat cat si intunecat. Este un reflex rapid care modifica diametrul pupilar de la 1,5 mm in lumina puternica pana la 8 mm in intuneric Determina creterea profunzimii campului vizual in lumina puternica prin ingustarea fasciculului de lumina care ajunge la retina

Diametrul pupilar este controlat de sistemul nervos vegetativ.

28

11/5/2013

Analizatorul auditiv

Caracteristicile sunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea (msurat n Hz). Intenstatea sau amplitudinea- muzical i corespunde nivelul de intensitate sonor (msurat n dB). Durata - se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia ultimei vibratii percepute. Timbrul sau culoarea - carcateristica unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

11/5/2013

Frecventa sunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea sunetului. Tonurile pure sunt simple unde sinusoidale. Acestea sunt rar intalnite in realitate de zi cu zi. Tonurile emise in mod uzual de instrumente, vocea umana sunt un amestec de sunete cu frecvente diferite:
Frecventele cele mai joase constitue tonalitatea vocii Frecventele cele mai inalte constitue timbrul vocii

Un amestec de frecvente fara legatura intre ele cum ar fi amplitudinea sau/si periodicitatea acestora se numeste zgomote

Intensitatea sunetului
INTENSITATEA - definit prin puterea vibraiei pe unitatea de arie cu unitatea W/m2. PUTEREA este energia transmis de unda sonor ntr-o secund i are ca unitate de msur wattul - W. INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se masoara in watti/m2 I= putere/arie

Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana variaza foarte mult (de la 10-12 W/m2 la 106 W/m2) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca logaritmare a raportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10-12 W/m2 ) Majoritatea msurtorilor de intensitate a sunetului se fac n raport cu o intensitate numit prag de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizat n acest caz este decibelul dB

Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta Nivelul intensitatii sunetului (dB )= 10x log (IS /IS referinta) Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

11/5/2013

Sursa de sunet Racheta Motor turbojet avioane Sirena Concert rock, camioane Mitraliera Pic-hammer Trompeta, escavator Latratul cainelui Elicopter Voce tare, plans copil Vorbirea, masina de scris frigider Pragul audibil

Puterea sunetului Pac watts 1,000,000 W 10,000 W 1,000 W 100 W 10 W 1W 0.3 W 0.1 W 0.01 W 0.001 W 105 W W 1012 W 107

Nivelul de putere al sunetului Lw dB re 1012 W 180 dB 160 dB 150 dB 140 dB 130 dB 120 dB 115 dB 110 dB 100 dB 90 dB 70 dB 50 dB 0 dB

Presiunea sunetului
Nivelul presiuni sunetului in dB (decibel sound pressure level) Intensitatea sunetului = Puterea sunetului /aria patratul presiuni Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp Pentru ca intensitatea sunetului este direct proportionala cu presiunea2 si aceasta variaza ca si intensitea foarte mult, presiunea sunetului se exprima ca logaritmare a raportului dintre patratul presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice Nivelul de presiune al sunetului = log (pres2/pres referinta2)= 2log (pres /pres referinta) Nivelul de presiune al sunetului (dB) = 20 log (pres/pres de referinta-atm)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px= 10*po= 2 *10-4) NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB suma presiunii sunetelor va fi: NPS =70dB= 20*log px/po Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2 NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB

11/5/2013

Presiunea sunetului

Sursa sunetului

Presiunea sunetului pascal

Nivelul de presiune al sunetului dB re 20 Pa

Limita superiaoara teoretica pentru un sunet nedistorsionat intr-un mediu cu presiune de o atmosfera Turboreactor de avion la 30 m Pragul dureros Leziuni ale urechii la expuneri scurte Avion la 100m Pick hammer la 1 m Leziuni ale urechii la expunere prelungita Strada la 10 m Televizor la 1 metru Vorbirea normala la 1 metru Camera linistita Respiratie calma, fosnetul frunzelor Pragul auditiv la 1000 Hz

101,325 Pa

194.0937 dB

630 Pa 100 Pa 20 Pa 6 200 Pa 2 Pa 6101 Pa 2101 6101 Pa 2102 Pa 2103 2102 Pa 2104 6104 Pa 6105 Pa 2105 Pa

150 dB 130 dB approx. 120 dB 110 140 dB approx. 100 dB approx. 85 dB 80 90 dB approx. 60 dB 40 60 dB 20 30 dB 10 dB 0 dB

11/5/2013

Urechea externa: * pavilionul urechii * canalul auditiv extern * membrana timpanica

Urechea medie
Sistem format din: 3 oscioare: ciocanul, nicovala, scarita 2 muschi: muschiul tensor timpanisi muschiul scaritei ligamente care mentin pozitia oscioarelor

11/5/2013

Urechea medie
Rolurile urechii medii sunt:
Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei acestora de 1,3 ori Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1 Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3) Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75%

Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius se produce:

Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci cand acestea au o intensitate foarte mare reflexul acustic

Doar 1-3% din energia acustica se transmite

Urechea medie

50-75% din energia acustica se transmite La nivelul urechii medii

11/5/2013

Urechea interna

Cohleea
Este alcatuita din trei canale circulare spiralate alaturate
Scala vestibulara Ductul cohlear Scala timpanica

Cele trei canale sunt separate de:

Membrana Reissner (vestibulara) Membrana bazilara

La nivelul ductului cohlear se afla organul Corti Scala timpanica si vestibulara contine perilimfa Ductul cohlear contine endolimfa Scala vestibulara comnunica cu fereastra ovala si cea timpanica cu fereastra rotunda.
35mm lungime si 2,5 ori rotatie

11/5/2013

Organul Corti
Este situat in ductul cohlear, acoperit de membrana tenctoriala Terminatiile externe ale celulelor paroase sunt fixate de lamina reticulata sustinuta de celulele cohleare triunghiulare Fibrele bazilare lamina reticulata si celule paroase formeaza o unitate compacta Membrana tectoriala este fixata la nivelul limbului spiral si nu se poate deplasa iar varfurile cililor sunt fixati in aceasta. Astfel, deplasarea membranei bazilare impreuna cu celulele paroase determina indoirea stereocililor

Membrana bazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000 30000 fibre bazilare fixate printr-un singur capat la columela (partea centrala a cohleei) Prezinta o elasticitate variabila de la baza si pana la helicotrema deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv -> 0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf diametrul scade de 100 de ori de la baza spre vf

Rezonanta cu frecvente inalte la baza (fibre groase si scurte) si cu frecvente joase la varf (fibre subtiri si lungi)

11/5/2013

Undele patrund prin fereastra rotunda si determina vibratia lichidului si a membranei bazilare Aceste unde se deplaseaza de-a lungul cohlei. Atunci cand vibratiile intra in rezonanta cu fibrele bazilare se produce maximul de amplitudine a membranei si deasemenea disiparea enegiei undei Undele cu frecventa joasa, 200Hz intra in rezonata maxima la varful cohlee si deci trebuie sa-o parcurga in intregime Undele cu frecvente inalta intra in rezonata la baza cohelei astfel ca energia acestora se disipeaza rapid 8000 Hz Undele cu frecventa intermediara vor intra in rezonanta cu membrana bazilara intre vf si baza

11/5/2013

Urechea interna - Organul Corti

Celulele paroase

10

11/5/2013

Celulele paroase Sunt de doua tipuri:

Celule paroase interne 3500 Celulele paroase externe 12000

Au diametrul de 8 microni Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din ganglionul spiral Corti Rolul cel mai important il au celulelor paroase interne care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in functie de directia in care se deplaseaza acestia Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si contine K in conc crescuta 140 mEq Potetialul endomembranar este de -70 mV Diferenta de potential este de 150 mV Stimularea celulei paroase influx de K depolarizare influx de Ca eliberare mediator (glutamat) Celulele paroase externe prestina (transportor de anioni)
Determine modificarea de forma a celulei Contractia este f rapida 100microsec Nu e dependenta de Ca sau de ATP

Diferentele anatomice intre celulele paroase interne si externe

Terminatii aferente Terminatii eferente Terminatii aferente Celula paroasa externa

Terminatii eferente

Celula paroasa interna

Aferente in majoritate 95% fac sinapsa cu celulele paroase interne (dendrite ale ggl spiral) Eferentele in majoritate fac sinapsa cu celulele paroase externe (axoni ai nucleului olivar sup) Asigura focusul auditiv

From Gelfand (1998)

11

11/5/2013

Determinarea frecventei sunetului

Teoria localizarii:
Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile in functie de frecventa acestora. Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai mare de 2000 Hz

Teoria temporala sau a frecventelor

Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase sincronizate la aceleasi frecvente Este eficienta pentru frecvente joase (20 -2000 Hz)

Determinarea intensitatii sunetului

Intensitatea sunetului este decodata prin 3 mecanisme Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale cu cat sunetul este mai puternic va determina:
Deformare mai mare a stereocililor -> cresterea frecventei impulsurilor Cresterea numarului de celule stimulate -> cresterea numarului de fibre nervoase stimulate Transmiterea de catre celulele paroase externe de impulsuri prin fibre aferente ale nervului cohlear

12

11/5/2013

Caile de conducere
Neuron 1 ganglionul spiral Corti
Nervul VIII

Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup) Neuron 3 nucleul olivar superior
Contralateral (majoritatea) Ipsilateral
Lemniscul lateral +/- nc lemniscului lateral

Neuron 4 coliculul inferior Neuron 5 nucleul geniculat median

Radiatiile auditive

Cortexul auditiv

Cortexul primar
Este situat in regiunea supratemporala a girusului temporal superior. Raspunde la frecvente sonore unice Neuronii raspund la intervale scurte de frecventa ( prin fenomenul de inh laterala) Determina tiparele sonore simple Sase harti tonotopice

13

11/5/2013

Cortexul auditiv de asociatie

Asociaza diferite frecvente sonore Asociaza sunetele cu informatii din alte regiuni senzoriale Determina tiparele sonore tonale sau secventele complexe Transmit informatia catre aria Wernicke (parte a cortexului auditiv situata in regiunea post a girusului temporal superior Leziuni ale ariei primare :
Unilateral: hipoacuzie usoara CL, pierderea capacitatea de a determina pozitia sursei in spatiu Bilateral: hipoacuzie grava

Leziuni ale ariei secunadare:

Pastreaza capacitatea de a auzi si interpreta tipare sonore simple Incapacitetea de a percepe semnificatia cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectarea directiei sunetelor

Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori:
Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor percepute de cele doua canale auditive pentru acelasi sunet
Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa mare

Grupul median compara intarzierea aceluiasi sunet perceput de cele doua canale auditive (neuronii prezinta aferente ipsi si contralaterale).
Neuroni din marginea nucleului raspund maximal la intervale mici de timp, iar cei din marginea opusa la intervale mari Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente mai mici de 3000Hz

Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura diferentierea sunetele care vin din fata respectiv cel din spate prin modificarea calitatii acestora (cresterea intensitatii sunetelor cand acestea provin din fata) Acesta informatie (directia sunetului) este condusa catre cortex posibil pe alte cai decat cea pentru tonuri.

14

11/5/2013

Surditatea
Surditatea nervoasa
Pentru sunetele cu frecventa joasa se produce prin expunerea la zgomote cu frecventa joasa si intensitate mare Pentru toate sunetele: medicamente toxice: kanamicina, cloramfenicol Nu exista tratament

Surditatea de transmisie
Leziuni ale urechii medii: osteosleroza, infectii grave sau/si repetate, anchiloza fetei sacritei Se produce o fibrozare si calcifiere excesiva a sistemului tipano-osicular Tratament : chirurgical +/protezare auditiva

15