Sunteți pe pagina 1din 14

pericolul diminuarii capacitatilor mentale si fizice, datorita afectiunilor provocate de aceasta carenta.

- 14% din populatia mondiala din care 50 milioane de copii si aproximativ 834 milioane de persoane au gusa. -In fiecare an se nasc in lume 100000 de copii cu cretinism. - Tulburarile prin carenta de iod constau in afectiuni insotite de: slaba coordonare ochi-mana, surdomutitate, afectiuni neurologice, nanism, diformitati fizice, guta.

-1,6 miliarde oameni din toata lumea sunt in

Iodul din scoarta terestra printr-un schimb ionic

permanent trece in apa subterana si in lantul trofic al animalelor. Concentratia iodului din apa este un indicator al aportului total de iod in organism (din alimente si apa ). Principala sursa de iod o reprezinta alimentele, apa asigurand doar 10 20% din nevoile zilnice ale organismului. Ratia optima zilnica de iod este de 100 200 g.

sinteza hormonilor tiroidieni


Iodocaptarea concentrarea iodului din singe la

nivelul foliculilor tiroidieni, impotriva gradientului de concentratie (I. in celulele foliculare poate fi de 10 -100 ori mai mult decat in plasma); Iodoconversia iodul anorganic este transformat in iod organic; Hormonosinteza iodul organic se cupleaza cu tirozina din tiroglobulina, care este sintetizata in celula folliculara si eliminatea in substanta colloidala. In final se sintetizeaza cei doi hormoni, T3 si T4 .

Reglarea secretiei de hormoni tiroidieni se face prin

impulsuri exogene de origine corticala sau endogene. Acestia stimuleaza secretia hipotalamica de T.R.H. (tyrotropin releasing hormone), care este preluat de circulatia portala si transportat in adenohipofiza, unde stimuleaza secretia de T.S.H. (tirostimulina), la nivel tiroidian activeaza pompa de iod si hormonosinteza. Daca nivelul hormonilor in singe este scazut creste eliberarea de T.R.H. si T.S.H. care stimuleaza tiroida cu cresterea substantei coloidale, ducand la marirea de volum a glandei.

Aparitia gusei (D.E.T.) este corelata cu o carenta

absoluta a iodului in apa (sub 5 g/l). Exista situatii in care concentratia iodului in apa este peste 5 - 10 g/l si totusi apar cazuri de boala (carenta relativa de iod), determinata de factori extrinseci sau biologici.

Factori ce influienteaza hormonosinteza:


Prezenta in exces a sarurilor de calciu scade absortia intestinala a

iodului; Prezenta in exces a fluorului creste eliminarea urinara de iod; Manganul in exces inhiba hormonosinteza; Consumul an cantitati mari de conopida, varza, napi, care contin glucozizi activeaza enzimatic eliberarea de tiocianati, impiedicind acumularea iodului in tiroida; Progoitrina din brasicaceae prin fragmentare se transforma in goitrina care impiedica hormonosinteza. Carenta relativa de iod poate avea la baza si factori endogeni (biologici) insotiti de o nevoie crescuta de iod in organism (pubertate, graviditate, dereglari endocrine).

Gusa sau distrofia endemica tireopata se manifesta

prin: scaderea metabolismului bazal, a debitului circulator, scaderea activitatii neuropsihice, hipogonadism, tulburari trofice, etc. La fat carenta de iod datorita unui aport insuficient de iod la mama determina: o incidenta crescuta a mortalitatii neo-natale avorturi spontane malformatii congenitale greutate mica la nastere

cretinism cu leziuni neurologice (deficit mental, surdomutitate,


strabism) la copil apare hipotiroidismul juvenil cu dezvoltare mentala si fizica deficitare. Nutritia necorespunzatoare cu iod pe durata gestatiei reduce densitatea retelei de interconexiuni care se formeaza intre neuronii in curs de dezvoltare ai fatului limitand astfel pe viata capacitatea intelectuala a individului. IQ poate fi mai scazut cu 10-15%. In Romania deficitul de iod din urina a fost pus in evidenta la aproximativ 30% din copiii cu o pondere mai mare in rural, iar peste 35% din populatie prezinta forme vizibile de afectare tiroidiana . Un studiu national din anul 2002 arata ca inca sarea neiodata se foloseste in aprox. 30% din gospodarii.

CARIA DENTARA
Din rocile scoartei terestre bogate in fluor (criolit,

fluoro-silicati), acesta trece in apa, neconcentrandu-se in plante cu exceptia ceaiului. Apa reprezinta principala sursa de fluor, asigurand 2/3 din nevoile organismului, acest lucru este posibil cand concentratia fluorului in apa este cuprinsa antre 0,5 1,2 mg/l.

Efectul cario-profilactic al fluorului:


Reactia cu hidroxiapatita din smaltul dentar, ducand la

formarea fluoroapatitei care prin dispozitia cristalelor creste rezistenta fata de factorii cariogeni; Efectul bacteriostatic si bacteriocid fata de microorganismele acidofile din placa dentara (lactobacilul acidofil); Efectul antienzimatic fata de enolaze, fosfataze care duc la formarea acizilor organici in urma fermentarii glucidelor (in conditiile unei igiene necorespunzatoare a cavitatii bucale).

FLUOROZA ENDEMICA
Zonele endemice sunt cele in care concentratia fluorului in apa

depaseste 1,5 mg/l. La conc. peste 1,5 2 mg/l apar la nivelul dintilor pete alb sidefii care apoi de coloreaza in maron ( aspect tigrat), dintii sunt friabili (mancati de molii), ajungand la edentatie- fluoroza dentara; peste 5 mg/l apa apare osteofluoroza, care are o faza asymptomatica (cresterea transparentei oaselor fata de razele X), La concentratii peste 10 mg/l se instaleaza osteofluoroza symptomatica (osteoporoza, exostoze, incurbarea oaselor si fracturi spontane). Concomitent apar calcificari la nivelul ligamentelor si chiar la nivelul unor organe. La concentratii peste 20 mg/l se instaleaza osteofluoroza anchilozanta, descriesa doar la animale, care mor prin casexie.

BOLILE CARDIO VASCULARE


Este cunoscut rolul calciului in excitabilitatea

neuromusculara, scaderea calcemiei (fractiunea ionica) determinand spasmofilie, tetanie cu aritmii cardiace si modificari E.K.G. de repolarizare. De asemenea s-a urmarit si efectul magneziului, ca activator enzimatic intervenind in metabolismul lipidelor si deprimand excitabilitatea neuromusculara.

Cadmiul in exces, prin mecanism enzimatic stimuleaza metabolismul colesterolului, favorizand depunerea vasculara a placilor de aterom, cu inducerea aterosclerozei si a hipertensiunii arteriale. Cobaltul este un element chimic cu actiune catalitica mare, constituent al vitaminei B, in cantitati mari poate avea efecte la nivel cardiovascular. Este descrisa o cardiopatie a marilor consumatori de bere prin adaus de cobalt ca stabilizator al spumei. Cuprul este un element cu reactivitate chimica redusa, constituent enzimatic important, favorizeaza absorbtia fierului. In concentratii mari in organism are efecte ateromatogene. Sodiul in exces are de asemenea un rol important in hiprtensiunea arteriala, datorita retentiei hidrice. Totusi o spoliere a organismului in Na are de asemenea urmari la nivel cardio-vascular, fiind insotita de scaderea ionilor de Ca si semne de colaps periferic.

microelemente cu rol protector CV


Zincul s-a dovedit experimental ca are efect hipotensor, determinat de fapt de raportul Cd/Zn; Cromul intervine in metabolismul glucidic si lipidic avand astfel un rol important in prevenirea aterosclerozei. Studii epidemiologice la persoane cu afectiuni cardiovasculare au evidentiat valori scazute ale Cr in organism; Manganul este un activator enzimatic cu efect hipocolesterolemiant. Mn are un rol important in transportul oxigenului. Este utilizat, alaturi de Ni in diagnosticul starilor de infarct de miocard recent, prezentand valori crescute (prin necroza creste nivelul in sange). Seleniul s-a dovedit a avea efect cardioprotector studiile privind nivelul sanguin al acestui element si consumul de alcool sau fumatul fiind de mare actualitate.