PAGINI DE DICÞIONAR

SCHENK, Christian W. (n. 11. XI. 1951, localitatea Concordia, resp. Mina
1 Mai, lângã Vulcan, jud. Braºov), poet, eseist, traducãtor, propagator al
literaturii române în spaþiul limbii germane, cetãþean de onoare al
Municipiului Cluj. Bilingvismul român-german al ambianþei în care Sch. a
copilãrit ºi în care s-au desfãºurat anii lui de ºcoalã ºi de adolescenþã i-a
permis accesul la tradiþia literarã a ambelor limbi ºi o trecere degajatã
dintr-o sferã de exprimare liricã în alta (poartã, dupã cum mãrturiseºte, în
permanenþã atât pe Eminescu cât ºi pe Rilke cu sine. Vezi Ion Cristofor,
Sunt mândru a fi un poet ce scrie în limbile a douã culturi. De
vorbã cu Christian W. Schenk, Tribuna, serie nouã, VIII, 1996, 12).
Participã (în anii 1966-1975, pânã la emigrarea sa) la întrunirile cenaclului
literar patronat de revista braºoveanã Astra (unde debuteazã în 1968),
fiind încurajat, în producþiile sale poetice cât ºi în demersul sãu juvenil de
traducere din baladele germane, de persoane consacrate ale vieþii literare
româneºti. Mutându-se în Germania, parcurge, dupã o perioadã de
acomodare, studiul medicinii la Universitatea din Mainz ºi obþine titlul de
doctor în 1985. În anii 1984-1986 a fost redactor ºef al revistei Romanian
Convergences. Domiciliazã la Kastellaun, cãsãtorit cu Simone Reicherts-
Schenk (o romanistã care ºi-a dat doctoratul la Heidelberg cu lucrarea
Legenda Meºterului Manole în dramaturgia românã ºi care este directoarea
„Editurii pentru literaturã ºi teatru Dionysos“ unde apare colecþia bilingvã
„Poezia româneascã de azi“). Sch. Este membru al Uniunii Scriitorilor din
România, al Uniunii Scriitorilor din Germania, al Asociaþiei Scriitorilor ºi
Publiciºtilor Medici din România, al altor uniuni de creaþie ºi al PEN-
Clubului din Germania. Cãrþile de versuri ºi traducerile lui Sch. S-au
bucurat de aprecierea criticii, ele fiind încununate de premii literare
(Premiul pentru poezie al oraºului Satu Mare, 1993; Premiul Asociaþiei
autorilor de limbã germanã, 1993; Premiul „Poesis“ pentru traducere, 1994
etc.)
Condiþia lingvisticã a poeziei lui Sch., a acestui autor influenþat atât de
mediul românesc, de cel german (cu o componentã austriacã), dar ºi de
cel maghiar, este particularã prin originalitatea compoziþiei, prin
singularitatea liniilor directoare, astfel cã s-a discutat în critica literarã de
„Cazul Schenk“, Eugen Simion dedicând acestu „caz“ o analizã
amãnunþitã: Limba maternã ºi limba poeziei. Cazul C.W. Schenk
(Colecþia Phoenix, 1993. Vezi ºi: Ioan Lazãr, Eugen Simion despre
„Cazul C.W. Schenk, Zburãtorul, 1995, 4-6. În procesul de formare al
acestui autor au prevalat însã înrãuririle româneºti, cum declara el însuºi
într-un interviu consemnat de Dan Brudaºcu în revista Tribuna (serie
nouã, IV, 1992, 15), citat reprodus în lucrarea lui Emil Manu Versurile
româneºti ale lui C. W. Schenk (din Volumul: Gh. Bulgãr, Emil Manu, C.
W. Schenk. O prezenþã poeticã în literatura românã. Ediþie îngrijitã
de Dan Tãrchilã, Bucureºti, Editura Doris, 1993): Pentru mine limba
românã însemneazã în primul rând limba formãrii mele poetice,
posibilitatea exactitãþii exprimãrii, metaforica unui cuvânt nenãscut ºi
posibilitatea sondãrii unor stãri care, pentru mine, nu sunt posibile decât
în limba românã: Sch. Ale cãrui cãrui versuri au apãrut în anii 1980 ºi
1990 într-un ºir de volume scrie o poezie pragmatico-filozoficã în care,
pornind de la realitatea imediatã ºi de la experienþe de viaþã, ajunge la
generalizãri conceptuale cãptuºite într-un bogat limbaj metaforic (Mircea
M. Pop, Cinci plachete din lirica românã contemporanã, Zburãtorul,
1997, 1-3). Locul liricii lui Sch. în cadrul literaturii române este acel al unui
autor întârziat al generaþiei 1960, adaptat, prin atitudine, prin expresie,
autorilor care s-au afirmat în anii 80 (Problematica de ansamblu a liricii lui
C. W. Schenk prelungeºte în principal universul specific al poeziei
româneºti ºaizeciste, de unde o posibilã apartenenþã idealã livreascã, în
ciuda debutului ºi a formãrii care l-ar situa între optzeciºti; ªtefan Borbely,
Pãmântul ºi oglinda, Poesis, 1996, 8). Numerose studii – de Gh. Bulgãr,
Ovid S. Crohmãlniceanu, Dumitru Micu º.a. -, articole ºi cronici literare
opereazã repatrierea spiritualã a lui Sch. ºi încadrarea sa în jaloanele
literaturii române de azi. În afara creaþiei originale, Sch. a tradus – de
obicei conlucrând cu Simone Reicherts-Sch. – din poezia româneascã a
prezentului, oferind cititorului plachete de versuri de ªtefan Augustin
Doinaº, Marin Sorescu, Emil Manu, Dorin Popa, George Vulturescu, Lucian
Vasiliu.Rezultatul unui efort susþinut de popularizare a literaturii româneºti
peste hotare se gãseºte în antologia de liricã contemporanã Streiflicht
(Luminã pieziºã, sub redacþia Simonei Reicherts-Sch., Kastellaun, Editura
Dionysos, 1994), o carte care uneºte poezii a 81 de autoare ºi autori, în
originalul românesc ºi în traducere. Cuvinte de mulþumire a adresat Mircea
Zaciu (Tabletã pentru cititorul român, Literatorul, IV, 1994, 41)
soþilor Sch. pentru cã ei legaþi de valorile literaturii noastre din toate
timpurile, au trecut rubiconul îndoielilor (sau a ezitãrilor), elaborând
aceastã antologie.

- Testament. Ultimele versuri româneºti, cu o prefaþã (Himera

cuvântu) lui de Emil Manu, Bucureºti, Editura Labirint, 1991; Rãstignirea
ultimului cuvânt, cu o prefaþã (Un poet în faþa lumii de azi) de Gh.
Bulgãr, Bucureºti, Editura Doris, 1992; Lichtebbe. Gedichte, Fulda,
Verlag freier Autoren, 1994; Blinder Spiegel. Gedichte, Hockenheim,
Edition L, 1994; Semne gratii ºi simboluri cu o postfaþã de Alexandru
Cistelecan, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995; Mandala. Cerc meditativ,
Kastellaun, Dionysos Verlag, 1996; Poeme/Gedichte, Editura/Verlag
Cogito, Oradea, 1997; Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer
rumänischer Lyrik. Sub redacþia Simonei Reicherts-Sch., traduceri de
Christian W. Sch., Kastellaun, Dionysos Verlag, 1994, Eminescu –
Gedichte, ediþie bilingvã, Dionysos Verlag, 2000.
- 1. ªtefan Borbély, Umbra cuvintelor – Experienþa lui Christian W.
Schenk, Colecþia Phoenix, 1995; 2. Vasile Copilu-Cheatrã, O lacrimã
dupã înger – Poezia lui Christian W. Schenk, Colecþia Phoenix,
1993; 3. Ovid S. Crohmãlniceanu, Alãptat de douã mame, Colecþia
Phoenix, 1992, Dumitru Micu Poezia lui Christian W. Schenk, editura
Dionysos 1998

(JOACHIM WITTSTOCK)