SCHENK, Christian W. (n. 11.

compoziþiei, prin singularitatea plachete de versuri de ªtefan

XI. 1951, localitatea Concordia, liniilor directoare, astfel cã s-a Augustin Doinaº, Marin
resp. Mina 1 Mai, lângã Vulcan, discutat în critica literarã de Sorescu, Emil Manu, Dorin
jud. Braºov), poet, eseist, „Cazul Schenk“, Eugen Simion Popa, George Vulturescu,
traducãtor, propagator al dedicând acestu „caz“ o Lucian Vasiliu.Rezultatul unui
literaturii române în spaþiul analizã amãnunþitã: Limba efort susþinut de popularizare
limbii germane. Bilingvismul maternã ºi limba poeziei. a literaturii româneºti peste
român-german al ambianþei în Cazul C.W. Schenk (Colecþia hotare se gãseºte în antologia
care Sch. A copilãrit ºi în care Phoenix, 1993. Vezi ºi: Ioan de liricã contemporanã
s-au desfãºurat anii lui de Lazãr, Eugen Simion despre Streiflicht (Luminã pieziºã,
ºcoalã ºi de adolescenþã i-a „Cazul C.W. Schenk, sub redacþia Simonei
permis accesul la tradiþia Zburãtorul, 1995, 4-6. În Reicherts-Sch., Kastellaun,
literarã a ambelor limbi ºi o procesul de formare al acestui Editura Dionysos, 1994), o
trecere degajatã dintr-o sferã autor au prevalat însã carte care uneºte poezii a 81
de exprimare liricã în alta înrãuririle româneºti, cum de autoare ºi autori, în
(poartã, dupã cum declara el însuºi într-un interviu originalul românesc ºi în
mãrturiseºte, în permanenþã consemnat de Dan Brudaºcu în traducere. Cuvinte de
atât pe Eminescu cât ºi pe revista Tribuna (serie nouã, IV, mulþumire a adresat Mircea
Rilke cu sine. Vezi Ion Cristofor, 1992, 15), citat reprodus în Zaciu (Tabletã pentru
Sunt mândru a fi un poet ce lucrarea lui Emil Manu cititorul român, Literatorul,
scrie în limbile a douã Versurile româneºti ale lui IV, 1994, 41) soþilor Sch.
culturi. De vorbã cu C. W. Schenk (din Volumul: pentru cã ei legaþi de valorile
Christian W. Schenk, Gh. Bulgãr, Emil Manu, C. W. literaturii noastre din toate
Tribuna, serie nouã, VIII, 1996, Schenk. O prezenþã poeticã timpurile, au trecut rubiconul
12). Participã (în anii 1966- în literatura românã. Ediþie îndoielilor (sau a ezitãrilor),
1975, pânã la emigrarea sa) la îngrijitã de Dan Tãrchilã, elaborând aceastã antologie.
întrunirile cenaclului literar Bucureºti, Editura Doris, 1993):
patronat de revista braºoveanã Pentru mine limba românã - Testament. Ultimele
Astra (unde debuteazã în însemneazã în primul rând versuri româneºti, cu o
1968), fiind încurajat, în limba formãrii mele poetice, prefaþã (Himera cuvântu) lui
producþiile sale poetice cât ºi posibilitatea exactitãþii de Emil Manu, Bucureºti,
în demersul sãu juvenil de exprimãrii, metaforica unui Editura Labirint, 1991;
traducere din baladele cuvânt nenãscut ºi posibilitatea Rãstignirea ultimului
germane, de persoane sondãrii unor stãri care, pentru cuvânt, cu o prefaþã (Un poet
consacrate ale vieþii literare mine, nu sunt posibile decât în în faþa lumii de azi) de Gh.
româneºti. Mutându-se în limba românã: Sch. Ale cãrui Bulgãr, Bucureºti, Editura
Germania, parcurge, dupã o cãrui versuri au apãrut în anii Doris, 1992; Lichtebbe.
perioadã de acomodare, studiul 1980 ºi 1990 într-un ºir de Gedichte, Fulda, Verlag freier
medicinii la Universitatea din volume scrie o poezie Autoren, 1994; Blinder
Mainz ºi obþine titlul de doctor pragmatico-filozoficã în care, Spiegel. Gedichte,
în 1985. În anii 1984-1986 a pornind de la realitatea Hockenheim, Edition L, 1994;
fost redactor ºef al revistei imediatã ºi de la experienþe de Semne gratii ºi simboluri cu
Romanian Convergences. viaþã, ajunge la generalizãri o postfaþã de Alexandru
Domiciliazã la Kastellaun, conceptuale cãptuºite într-un Cistelecan, Cluj-Napoca,
cãsãtorit cu Simone Reicherts- bogat limbaj metaforic (Mircea Editura Dacia, 1995; Mandala.
Schenk (o romanistã care ºi-a M. Pop, Cinci plachete din Cerc meditativ, Kastellaun,
dat doctoratul la Heidelberg cu lirica românã Dionysos Verlag, 1996;
lucrarea Legenda Meºterului contemporanã, Zburãtorul, Poeme/Gedichte,
Manole în dramaturgia românã 1997, 1-3). Locul liricii lui Sch. Editura/Verlag Cogito, Oradea,
ºi care este directoarea în cadrul literaturii române este 1997; Streiflicht. Eine
„Editurii pentru literaturã ºi acel al unui autor întârziat al Auswahl zeitgenössischer
teatru Dionysos“ unde apare generaþiei 1960, adaptat, prin rumänischer Lyrik. Sub
colecþia bilingvã „Poezia atitudine, prin expresie, redacþia Simonei Reicherts-
româneascã de azi“). Sch. Este autorilor care s-au afirmat în Sch., traduceri de Christian W.
membru al Uniunii Scriitorilor anii 80 (Problematica de Sch., Kastellaun, Dionysos
din România, al Asociaþiei ansamblu a liricii lui C. W. Verlag, 1994.
Scriitorilor ºi Publiciºtilor Medici Schenk prelungeºte în principal - 1. ªtefan Borbély, Umbra
din România, al altor uniuni de universul specific al poeziei cuvintelor – Experienþa lui
creaþie ºi al PEN-Clubului din româneºti ºaizeciste, de unde o Christian W. Schenk,
Germania. Cãrþile de versuri ºi posibilã apartenenþã idealã Colecþia Phoenix, 1995; 2.
traducerile lui Sch. S-au livreascã, în ciuda debutului ºi Vasile Copilu-Cheatrã, O
bucurat de aprecierea criticii, a formãrii care l-ar situa între lacrimã dupã înger – Poezia
ele fiind încununate de premii optzeciºti; ªtefan Borbely, lui Christian W. Schenk,
literare (Premiul pentru poezie Pãmântul ºi oglinda, Poesis, Colecþia Phoenix, 1993; 3.
al oraºului Satu Mare, 1993; 1996, 8). Numerose studii – de Ovid S. Crohmãlniceanu,
Premiul Asociaþiei autorilor de Gh. Bulgãr, Ovid S. Alãptat de douã mame,
limbã germanã, 1993; Premiul Crohmãlniceanu º.a. -, articole Colecþia Phoenix, 1992.
„Poesis“ pentru traducere, ºi cronici literare opereazã
1994 etc.) repatrierea spiritualã a lui Sch.
Condiþia lingvisticã a poeziei ºi încadrarea sa în jaloanele
lui Sch., a acestui autor literaturii române de azi. În
influenþat atât de mediul afara creaþiei originale, Sch. a
românesc, de cel german (cu o tradus – de obicei conlucrând
componentã austriacã), dar ºi cu Simone Reicherts-Sch. – din
de cel maghiar, este poezia româneascã a
particularã prin originalitatea prezentului, oferind cititorului