SCHENK, Christian W. (n. 11. XI.
1951, „caz“ o analizã amãnunþitã: Limba
localitatea Concordia, resp. Mina 1 Mai,
lângã Vulcan, jud. Braºov), poet, eseist,
traducãtor, propagator al literaturii
române în spaþiul limbii germane.
Bilingvismul român-german al ambianþei
în care Sch. a copilãrit ºi în care s-au
desfãºurat anii lui de ºcoalã ºi de
adolescenþã i-a permis accesul la
tradiþia literarã a ambelor limbi ºi o
trecere degajatã dintr-o sferã de
exprimare liricã în alta (poartã, dupã cum
mãrturiseºte, în permanenþã atât pe
Eminescu cât ºi pe Rilke cu sine. Vezi Ion
Cristofor, Sunt mândru a fi un poet ce
scrie în limbile a douã culturi. De
vorbã cu Christian W. Schenk,
Tribuna, serie nouã, VIII, 1996, 12).
Participã (în anii 1966-1975, pânã la
emigrarea sa) la întrunirile cenaclului
literar patronat de revista braºoveanã
Astra (unde debuteazã în 1968), fiind
încurajat, în producþiile sale poetice cât
ºi în demersul sãu juvenil de traducere
din baladele germane, de persoane
consacrate ale vieþii literare româneºti.
Mutându-se în Germania, parcurge, dupã
o perioadã de acomodare, studiul
medicinii la Universitatea din Mainz ºi
obþine titlul de doctor în 1985. În anii
1984-1986 a fost redactor ºef al revistei
Romanian Convergences. Domiciliazã
la Kastellaun, cãsãtorit cu Simone
Reicherts-Schenk (o romanistã care ºi-a
dat doctoratul la Heidelberg cu lucrarea
Legenda Meºterului Manole în
dramaturgia românã ºi care este
directoarea „Editurii pentru literaturã ºi
teatru Dionysos“ unde apare colecþia
bilingvã „Poezia româneascã de azi“).
Sch. Este membru al Uniunii Scriitorilor
din România, al Asociaþiei Scriitorilor ºi
Publiciºtilor Medici din România, al altor
uniuni de creaþie ºi al PEN-Clubului din
Germania. Cãrþile de versuri ºi
traducerile lui Sch. S-au bucurat de
aprecierea criticii, ele fiind încununate de
premii literare (Premiul pentru poezie al
oraºului Satu Mare, 1993; Premiul
Asociaþiei autorilor de limbã germanã,
1993; Premiul „Poesis“ pentru traducere,
1994 etc.)
Condiþia lingvisticã a poeziei lui Sch., a
acestui autor influenþat atât de mediul
românesc, de cel german (cu o
componentã austriacã), dar ºi de cel
maghiar, este particularã prin
originalitatea compoziþiei, prin
singularitatea liniilor directoare, astfel cã
s-a discutat în critica literarã de „Cazul
Schenk“, Eugen Simion dedicând acestu
maternã ºi limba poeziei. Cazul C.W.
Schenk (Colecþia Phoenix, 1993. Vezi ºi:
Ioan Lazãr, Eugen Simion despre
„Cazul C.W. Schenk, Zburãtorul,
1995, 4-6. În procesul de formare al
acestui autor au prevalat însã înrãuririle
româneºti, cum declara el însuºi într-un
interviu consemnat de Dan Brudaºcu în
revista Tribuna (serie nouã, IV, 1992,
15), citat reprodus în lucrarea lui Emil
Manu Versurile româneºti ale lui C.
W. Schenk (din Volumul: Gh. Bulgãr,
Emil Manu, C. W. Schenk. O prezenþã
poeticã în literatura românã. Ediþie
îngrijitã de Dan Tãrchilã, Bucureºti,
Editura Doris, 1993): Pentru mine limba
românã însemneazã în primul rând limba
formãrii mele poetice, posibilitatea
exactitãþii exprimãrii, metaforica unui
cuvânt nenãscut ºi posibilitatea sondãrii
unor stãri care, pentru mine, nu sunt
posibile decât în limba românã: Sch. ale
cãrui cãrui versuri au apãrut în anii 1980
ºi 1990 într-un ºir de volume scrie o
poezie pragmatico-filozoficã în care,
pornind de la realitatea imediatã ºi de la
experienþe de viaþã, ajunge la
generalizãri conceptuale cãptuºite într-
un bogat limbaj metaforic (Mircea M.
Pop, Cinci plachete din lirica românã
contemporanã, Zburãtorul, 1997, 1-
3). Locul liricii lui Sch. în cadrul literaturii
române este acel al unui autor întârziat
al generaþiei 1960, adaptat, prin
atitudine, prin expresie, autorilor care s-
au afirmat în anii 80 (Problematica de
ansamblu a liricii lui C. W. Schenk
prelungeºte în principal universul specific
al poeziei româneºti ºaizeciste, de unde
o posibilã apartenenþã idealã livreascã,
în ciuda debutului ºi a formãrii care l-ar
situa între optzeciºti; ªtefan Borbely,
Pãmântul ºi oglinda, Poesis, 1996, 8).
Numerose studii – de Gh. Bulgãr, Ovid S.
Crohmãlniceanu º.a. -, articole ºi cronici
literare opereazã repatrierea spiritualã a
lui Sch. ºi încadrarea sa în jaloanele
literaturii române de azi. În afara creaþiei
originale, Sch. a tradus – de obicei
conlucrând cu Simone Reicherts-Sch. –
din poezia româneascã a prezentului,
oferind cititorului plachete de versuri de
ªtefan Augustin Doinaº, Marin Sorescu,
Emil Manu, Dorin Popa, George
Vulturescu, Lucian Vasiliu. Rezultatul unui
efort susþinut de popularizare a literaturii
româneºti peste hotare se gãseºte în
antologia de liricã contemporanã
Streiflicht (Luminã pieziºã, sub redacþia
Simonei Reicherts-Sch., Kastellaun,
Editura Dionysos, 1994), o carte care
uneºte poezii a 81 de autoare ºi autori, în
originalul românesc ºi în traducere.
Cuvinte de mulþumire a adresat Mircea
Zaciu (Tabletã pentru cititorul român,
Literatorul, IV, 1994, 41) soþilor Sch.
pentru cã ei legaþi de valorile literaturii
noastre din toate timpurile, au trecut
rubiconul îndoielilor (sau a ezitãrilor),
elaborând aceastã antologie.
- Testament. Ultimele versuri
româneºti, cu o prefaþã (Himera
cuvântu) lui de Emil Manu, Bucureºti,
Editura Labirint, 1991; Rãstignirea
ultimului cuvânt, cu o prefaþã (Un
poet în faþa lumii de azi) de Gh.
Bulgãr, Bucureºti, Editura Doris,
1992; Lichtebbe. Gedichte, Fulda,
Verlag freier Autoren, 1994; Blinder
Spiegel. Gedichte, Hockenheim,
Edition L, 1994; Semne gratii ºi
simboluri cu o postfaþã de
Alexandru Cistelecan, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 1995; Mandala. Cerc
meditativ, Kastellaun, Dionysos
Verlag, 1996; Poeme/Gedichte,
Editura/Verlag Cogito, Oradea, 1997;
Streiflicht. Eine Auswahl
zeitgenössischer rumänischer
Lyrik. Sub redacþia Simonei
Reicherts-Sch., traduceri de Christian
W. Sch., Kastellaun, Dionysos Verlag,
1994.
- 1. Eugen Simion, Limba maternã ºi
limba poeziei, Bucureºti 1992
- 2. ªtefan Borbély, Umbra cuvintelor
– Experienþa lui Christian W.
Schenk, Xenograme, p.161-224,
1995;
- 3. Vasile Copilu-Cheatrã, O lacrimã
dupã înger – Poezia lui
Christian W. Schenk, Colecþia
Phoenix, 1993;
- 4. Ovid S. Crohmãlniceanu, Alãptat
de douã mame, Colecþia Phoenix,
1992.
- 5. Dumitru Micu, Poezia lui
Christian W. Schenk, Bucureºti
1988.
J.W.
(Joachim Wittschtock)
Din Dictionarul Academiei Române