Atacul de noapte a fost o batalie ntre o armata condusa de Vlad ?epe?, domnul ?ar ii Romne?ti (Valahia) ?

i o armata condusa de sultanul Mehmed al II-lea al Imperiu lui Otoman, desfa?urata n apropierea ceta?ii de scaun a ?arii Romne?ti, Trgovi?te, n noaptea de 17 iunie 1462. Campania a avut ca rezultat o victorie decisiva a romn ilor. Conflictul a pornit ini?ial de la refuzul lui Vlad de a plati tribut otoma nilor ?i a escalat n natura dupa ce Vlad a invadat Bulgaria ?i a tras n ?eapa pest e 23.000 de turci ?i bulgari. Mehmed a ridicat o armata uria?a cu obiectivul de a cuceri ?ara Romneasca ?i a o anexa la imperiul sau. Cele doua armate au avut ma i multe ciocniri, cea mai semnificativa fiind atacul de noapte n care ?epe? a ata cat tabara turceasca n timpul nop?ii pentru a ncerca sa-l ucida pe sultan. De?i at acul a cauzat pierderi mari turcilor, Mehmed a scapat cu via?a ?i ?i-a continuat mar?ul spre re?edin?a de la Trgovi?te, unde a dat peste al?i 20.000 de turci ?i bulgari tra?i n ?eapa. Sultanul ?i armata sa au fost total demoraliza?i ?i s-au r etras din ?ara Romneasca. Cuprins [ascunde] 1 Situa?ia premergatoare 2 Pregatirile de razboi 2.1 Otomanii 2.2 Romnii 3 Batalia 4 Urmari 5 Consecin?e 6 Cultura populara 7 Note 8 Referin?e 9 Legaturi externe Situa?ia premergatoare[modificare] Dupa caderea Constantinopolului n 1453, Mehmed ?i-a ales noile campanii militare. n Anatolia, Imperiul Trebizondei nca rezista otomanilor, iar la est turkmenii lui Uzun Hasan, mpreuna cu alte state mai mici, amenin?au nalta Poarta. La vest, alba nezii condu?i de Skanderbeg continuau sa-l tulbure pe sultan, n timp ce Bosnia se mpotrivea pla?ii tributului. Valahia avea sub control malul nordic al Dunarii, i ar Mehmed a dorit sa ob?ina controlul asupra fluviului, deoarece atacuri navale puteau fi lansate asupra imperiului sau tocmai de la Sfntul Imperiu Roman. La 26 septembrie 1459, Papa Pius al II-lea a cerut o noua cruciada mpotriva otoma nilor, iar la 14 ianuarie 1460, la congresul din Mantua, a proclamat faptul ca c ruciada oficiala va dura timp de trei ani. Planul sau, totu?i, a e?uat, ?i singu rul conducator european care ?i-a aratat entuziasmul pentru cruciada a fost Vlad , care era foarte stimat de Papa.[1] ncurajat datorita lipsei de entuziasm aratat e de europeni pentru cruciada, Mehmed a preluat ini?iativa ?i a trecut la atac. Spre sfr?itul aceluia?i an (1460), a cucerit ultimul ora? independent din Serbia, Semendria, iar n anul urmator (1461), l-a convins pe despotul grec al Moreei sa?i predea fortarea?a; la scurt timp dupa aceea, capitala acesteia, Mystras, ?i C orintul i-au urmat exemplul ?i s-au predat fara lupta.[2] Singurul aliat al lui ?epe?, Mihai Szilgyi (cumnatul lui Ioan Huniade, fost regen t al Ungariei n 1458 pna la ncoronarea lui Matei Corvin) a fost capturat de turci n 1460, n timp ce traversa Bulgaria. Oamenii sai au fost uci?i prin tortura, iar Sz ilgyi nsu?i a murit n timp ce a fost taiat n doua cu fierastraul.[2] Spre sfr?itul ac eluia?i an (1460), Mehmed a trimis emisari la Trgovi?te pentru a-l zori pe Vlad s a plateasca tributul ntrziat. Vlad l-a nfuriat pe sultan prin uciderea emisarilor, ?i ntr-o scrisoare datata 10 septembrie 1460, adresata sa?ilor din Bra?ov, i previ ne pe ace?tia despre planurile de invazie ale lui Mehmed ?i le cere ajutorul.[3] Vlad nu platise tributul anual de 10.000 de duca?i din 1459. Pe lnga aceasta sum a, Mehmed i-a mai cerut ?i 500 de baie?i, care urmau sa devina ieniceri. Dupa ce cererea le-a fost refuzata, turcii au trecut Dunarea ?i au nceput sa prade ?i sa ia prizonieri, nsa Vlad i-a capturat ?i i-a tras n ?eapa pe to?i.[4] Conflictul a continuat pna n 1461, cnd Mehmed i-a cerut lui Vlad sa mearga la Constantinopol sa negocieze. Spre sfr?itul lunii noiembrie 1461, ?epe? i-a scris sultanului ca nu putea sa-?i

permita sa plateasca tribut, datorita faptului ca razboiul cu sa?ii din Transilv ania i-a terminat resursele, ?i ca nu putea sa plece deoarece exista riscul ca r egele Ungariei sa atace Valahia n lipsa lui. I-a promis sultanului ca-i va trimit e destul aur ?i baie?i atunci cnd ?i va putea permite, ?i ca s-ar duce la Constant inopol daca sultanul i-ar trimite un pa?a sa conduca Valahia n absen?a sa.[5] ntre timp, sultanul primise ve?ti despre alian?a lui Vlad cu regele Ungariei, Matei Corvin. Mehmed l-a trimis pe beiul din Nicopole, Hamza Pa?a, sa puna n scena o ntln ire diplomatica cu Vlad la Giurgiu, dar cu ordinul sa-l atace acolo, iar dupa ca pturarea lui, sa-l duca la Constantinopol.[6] ?epe? a fost prevenit de capcana ? i a planuit sa pregateasca una proprie. Hamza a adus cu el 1.000 de calare?i, iar pe cnd au trecut printr-un pas ngust la nord de Giurgiu, Vlad a lansat un atac surpriza. Valahii i-au ncercuit pe turci ? i i-au nimicit cu focuri de arma. Istoricii l acrediteaza pe Vlad ca fiind unul d in primii crucia?i europeni care au folosit praful de pu?ca "ntr-un mod creativ mortal".[7] ntr-o scrisoare adresata regelui Matei Corvin, datata 2 februarie 14 62, a scris ca Hamza Pa?a a fost capturat aproape de fosta cetate valaha Giurgiu . Dupa ce l-a distrus pe Hamza Pa?a, Vlad s-a deghizat n haine turce?ti ?i a avan sat cu cavaleria sa spre cetate, unde a ordonat garzilor n turce?te sa deschida p or?ile.[6] Ace?tia s-au conformat, iar Vlad a atacat ?i distrus for?ele turce?ti din cetate.[6] Dupa aceea a nceput o campanie de distrugere a turcilor ?i a popu la?iei care i-a ajutat; mai nti n sudul Valahiei, dupa aceea n Bulgaria, traversnd Du narea nghe?ata. n Bulgaria ?i-a mpar?it armata n mai multe grupuri mici ?i a acoperi t circa 800 kilometri n doua saptamni, nimicind peste 23.000 de turci ?i bulgari. ntr-o scrisoare adresata lui Corvin, datata 11 februarie 1462, Vlad a scris: Am ucis barba?i ?i femei, batrni ?i tineri, locuitori din Obluci?a ?i Novoselo, u nde Dunarea curge n mare, pna la Rahova, care este lnga Chilia, din josul Dunarii pn a la locuri ca Samovit ?i Ghighen. Am ucis 23.884 de turci ?i bulgari fara sa-i socotim pe cei pe care i-am ars n case sau cei a caror capete n-au fost taiate de solda?ii no?tri.... A?adar nal?imea Voastra trebuie sa ?tie ca am rupt pacea cu el [sultanul].[8] Bulgarii cre?tini au fost nsa cru?a?i; mul?i din ei erau a?eza?i n Valahia.[9] Num erele exacte de victime au fost urmatoarele: la Giurgiu 6.414 victime; la Enisal a, 1.350; la Durostor 6.840; la Or?ova, 343; la Hr?ova, 840; la Marotin, 210; la Turtucaia, 630; la Turnu, Batin ?i Novograd, 384; la Sistov, 410; la Nicopole ?i Ghighen, 1,138; la Rahova, 1,460. La aflarea ve?tilor despre devastare, Mehmed care atunci asedia o fortarea?a n Corint ?i-a trimis marele vizir, Mahmud, cu o a rmata de 18.000 de oameni, sa distruga portul Braila. ?epe? s-a ntors ?i a nvins a rmata otomana, ?i conform detaliilor din cronica din Lezze (Italia), doar 8.000 de turci au scapat cu via?a.[8] Campania lui Vlad a fost sarbatorita n ora?ele sase?ti din Transilvania, statele Italiene ?i de Papa. Un trimis din Vene?ia, la aflarea ve?tilor la curtea lui Co rvin la 4 martie, ?i-a exprimat marea bucurie ?i a spus ca toata Cre?tinatatea a r trebui sa serbeze succesul lui Vlad.[9] Un pelerin englez n ?ara Sfnta, William din Wey, trecnd prin insula Rodos n drum spre casa, a scris ca "solda?ii din Rodos , la aflarea campaniei lui Vlad Dracul, au cntat imnuri (Te Deum) pentru a-l cins ti ?i onora pe Dumnezeu care a permis a?a victorii. Primarul din Rodos a adunat solda?ii ?i ceta?enii la un ospa? cu fructe ?i vin." Genovezii din Caffa i-au mu l?umit lui Vlad pentru ca datorita campaniei sale au fost salva?i de un atac al sultanului de vreo 300 de galere, pregatite sa-i atace.[10] Mul?i turci au fost n spaimnta?i de Vlad ?i au parasit partea europeana a imperiului ?i s-au mutat n Ana tolia. La aflarea ve?tilor, Mehmed a abandonat asediul Corintului ?i a hotart sal atace, el nsu?i, pe Vlad. Pregatirile de razboi[modificare] Otomanii[modificare] Mehmed al II-lea, pictura de Gentile Bellini "Mehmed a trimis mesageri n toate direc?iile cu ordinul sa adune o armata, n care numerele ?i armamentul au fost aproximativ egale cu cele avute n asediul Constant

inopolului."[11] La 26 aprilie sau 17 mai 1462, sultanul a pornit cu armata sa d e la Constantinopol cu obiectivul de a cuceri Valahia ?i a adauga un nou teritor iu la imperiul sau. Sultanul nsu?i a men?ionat, ntr-o scrisoare adresata unuia din marii sai viziri, ca avea 150.000 de oameni cu el.[12] Istoricul grec Chalcondy les a scris referitor la armata lui Mehmed ca era "cea mai mare for?a numerica t urceasca adunata de la cucerirea Constantinopolului ncoace." El estimeaza totalul acesteia la circa 250.000, pe cnd istoricul turc Tursun Bey men?ioneaza 300.000. Aceste numere se pare ca sunt exagerate. Un numar mai aproape de adevar este ce l oferit de trimisul vene?ian de la Buda, Tommasi, care men?ioneaza o armata for mata din circa 60.000 de solda?i, nso?i?i de circa 30.000 mercenari. n componen?a acestei armate se numarau ienicerii (trupele de elita); pedestra?ii; spahiii (ca valeria feudala); saialii (trupele de sacrificiu formate din sclavi care puteau sa-?i c?tige libertatea n cazul ca supravie?uiau); achingiii (arca?ii); silahdrii ( garzile armelor sultanului, de asemenea protejau flancurile); asabii (lancierii) ; be?lii (cei care mnuiau armele de foc); ?i garzile praetoriene care serveau ca garda de corp a sultanului. Fratele vitreg al lui Vlad, Radu cel Frumos, care er a de bunavoie n serviciul sultanului, avea 4.000 de calare?i. Pe lnga aceste efect ive, turcii mai aveau 120 de tunuri, ingineri ?i mna de lucru pentru a construi d rumuri ?i poduri, dar ?i femei "rezervate pentru placerile de noapte ale solda?i lor."[13] Chalcondyles men?ioneaza ca corabierii de pe Dunare au platit 300.000 de monezi de aur pentru privilegiul de a transporta armata. Alaturi de ace?tia, otomanii au folosit ?i flota proprie, constnd n 25 de trireme ?i 150 de vase mai m ici.[14] Romnii[modificare] Portretul lui Vlad Tepes din Castelul Ambras, Innsbruck Vlad ?epe? i-a cerut ajutor regelui Ungariei, Matei Corvin, oferindu-se chiar sa se converteasca de la Ortodoxie la Catolicism pentru a ob?ine ajutorul acestuia . De?i Corvin i-a promis ca-i va trimite ajutoare, acestea nu au sosit. Corvin p rimise bani de la Papa pentru a ridica o armata ?i a sus?ine campania lui Vlad, n sa Corvin a cheltuit banii n alte scopuri, fara sa mai adune armata. Mai trziu, va justifica nereu?ita de a ridica o armata ct ?i e?ecul strategic al campaniei lui Vlad, prin faptul ca valahul de fapt tradase (complotul scrisorii). Vlad a ceru t sa se faca o mobilizare generala n care au fost inclu?i "nu doar barba?i de vrst a militara, ci ?i femei ?i copii de la vrsta de doisprezece ani n sus, precum ?i c ontingente de ?igani sclavi." Mai multe surse men?ioneaza totalul oamenilor sub comanda sa ca fiind ntre 22.000 ?i 30.900, estimarea acceptata n general fiind cea de 30.000. Majoritatea armatei consta n ?arani ?i ciobani echipa?i cu topoare ?i coase, n timp ce boierii calare, pu?ini la numar, erau narma?i cu lanci, sabii, p umnale ?i purtau cama?i de zale ca armura. Garda personala a lui Vlad era format a din mercenari din mai multe ?ari. Legenda spune ca nainte de batalie, Vlad le-a spus oamenilor sai "Ar fi bine ca cei ce se gndesc la moarte sa nu ma urmeze".[1 5] Batalia[modificare] Turcii au ncercat sa debarce la Vidin, dar au fost respin?i de sage?i. La 4 iunie , un contingent de ieniceri a debarcat n timpul nop?ii, la Turnu, unde aproximati v 300 din ei au fost uci?i de atacurile valahilor. Ienicerul de origine srba Cons tantin din Ostrovi?a a scris despre ntlnirea cu Vlad ?epe?: La caderea nop?ii, am intrat n barci, am luat-o la vale pe Dunare ?i am trecut pe malul celalalt la cteva mile mai jos de locul n care era oprita armata lui Vlad. Acolo am sapat tran?ee, pentru a fi proteja?i de cavalerie. Dupa aceea am trecut din nou pe partea cealalta ?i am transportat restul ienicerilor peste Dunare, i ar dupa ce toata infanteria a ajuns pe malul opus, ne-am pregatit ?i am nceput sa avansam ncet spre armata lui Vlad, mpreuna cu artileria ?i restul echipamentului adus cu noi. Fiind opri?i, am instalat tunurile, dar nu destul de repede pentru a mpiedica pierderea a trei sute de ieniceri, uci?i de valahi.... Vaznd ca partea noastra ncepe sa slabeasca, ne-am aparat cu cele 120 de arme cu care am traversat ?i am tras att de des nct am reu?it sa respingem armata prin?ului ?i ne-am mbunata?

it pozi?iile.... iar Dracul, vaznd ca nu poate opri traversarea, s-a retras. Dupa aceea sultanul a trecut Dunarea cu toata armata ?i ne-a dat 30.000 galbeni pent ru a fi mpar?i?i ntre noi."[16]

Armata otomana a reu?it sa avanseze, dar Vlad le-a ngreunat considerabil avansul, prjolind terenul ?i otravind fntnile. De asemenea valahii au deviat cursurile ruril or mai mici, formnd astfel terenuri mla?tinoase. Au fost pregatite capcane, sapnd gropi care au fost dupa aceea acoperite cu crengi ?i frunze. Popula?ia ?i animal ele de ograda au fost trimise n mun?i, iar timp de o saptamna armata lui Mehmed ?i -a continuat mar?ul anevoios, suferind de foame ?i de sete, "negasind nici un om , nici un animal, nimic de mncare sau de baut."[17] Vlad a adoptat o tactica de gherila, cavaleria sa atacnd sporadic elemente razle? e ale otomanilor. De asemenea, a trimis suferinzi de boli mortale ca lepra, tube rculoza, sifilis ?i n numar mai mare ciuma bubonica n tabara turceasca, sa infecte ze ct mai mul?i du?mani. Ciuma bubonica a nceput sa se mpra?tie n armata otomana. Fl ota acestora a lansat cteva atacuri minore asupra Brailei ?i Chiliei, dar fara a provoca pagube prea mari, datorita faptului ca Vlad a distrus majoritatea portur ilor din Bulgaria. Chalcondyles men?ioneaza ca sultanul a luat prizonier un lupt ator valah, pe care a ncercat sa-l plateasca pentru a ob?ine informa?ii, dar fara succes; dupa care l-a amenin?at cu tortura, din nou fara succes. Se spune ca Me hmed l-a apreciat pe soldat, spunndu-i "daca domnul tau ar avea mai mul?i oameni ca tine, n scurt timp ar putea cuceri lumea!"[18] Turcii ?i-au continuat avansul spre Trgovi?te, dupa ce au fost respin?i la cetate a Bucure?ti la insula fortificata Snagov. La 17 iunie, n timp ce turcii ?i-au a?e zat tabara la sud de capitala, Vlad a dezlan?uit atacul sau de noapte, cu aproxi mativ 24.000, sau posibil cu doar 7.000 sau 10.000 de calare?i. Conform relatari lor lui Chalcondyles, naintea nceperii atacului, Vlad a intrat n tabara turceasca mb racat n straie turce?ti, ?i a circulat nestingherit, ncercnd sa afle care este cort ul sultanului ?i organizarea taberei.[19] Atacul a nceput "la trei ore dupa apusul soarelui ?i a durat pna la patru diminea? a" ?i a provocat o mare confuzie n tabara otomana. Valahii au sunat goarnele ?i a u dat foc corturilor turce?ti. Rezultatele exacte ale atacului difera n documente le pastrate; unele surse spun ca valahii au ucis un numar mare de turci, iar alt ele sus?in ca pierderile de vie?i otomane au fost minime. Un numar mare de cai ? i camile au fost ucise. Cteva cronici dau vina pe un boier valah numit Gale?, car e a condus un atac simultan asupra otomanilor cu a doua armata, ca nu a fost suf icient de ndrazne? sa cauzeze devastarea a?teptata n tabara otomana.[20] Vlad nsu?i a dorit sa atace cortul sultanului, dupa ce a distrus cavaleria Anatoliana, dar l-a confundat cu cortul celor doi mari viziri, Ishak Pa?a ?i Mahmud Pa?a. Ienic erii sub comanda lui Mihaloglu Ali Bey, i-au urmarit pe valahi, reu?ind sa ucida ntre 1.000 - 2.000 din ei. Pierderile totale s-au situat la circa 5.000 de parte a valahilor ?i circa 15.000 de otomani. Cu toate ca att moralul sau ct ?i al armatei sale era la pamnt, Mehmed a decis totu ?i sa atace capitala, dar a gasit-o parasita ?i cu por?ile larg deschise. Unele surse spun ca armata otomana a intrat n capitala ?i timp de jumatate de ora a mar ?aluit pe drumul marginit de aproximativ 20.000 de turci ?i bulgari tra?i n ?eapa . Pe cea mai nalta ?eapa, ca simbol al rangului avut, au gasit cadavrul putrezit al lui Hamza Pa?a.[21] Alte surse noteaza ca ora?ul a fost aparat de solda?ii va lahi, iar cadavrele celor tra?i n ?eapa se aflau n afara zidurilor ora?ului, pe o distan?a de circa 60 km.[22] Chalcondyles, descriind reac?ia sultanului, a scris : Att de cople?it a fost de cele vazute, nct sultanul a spus ca nu poate lua pamntu e unui om care face attea minuna?ii ?i ?i impune voin?a asupra supu?ilor sai n felu l acesta ?i cu siguran?a ca un om care a facut attea este demn de lucruri mare?e. [23] Mehmed a ordonat sa se sape un ?an? adnc n jurul taberei turce?ti pentru a preveni penetrarea valahilor, iar a doua zi (22 iunie) turcii s-au retras. n acest timp, varul lui Vlad, ?tefan cel Mare, dorind sa recupereze ceta?ile Akke rman ?i Chilia, a hotart sa lanseze un atac asupra ultimei, sincronizandu-se cu a tacul naval al turcilor. Valahii si ungurii au aparat cetatea, reu?ind sa-i puna

pe fuga pe moldoveni ?i reu?ind chiar sa-l raneasca pe ?tefan pe via?a, la pici or, cu o ghiulea de tun.[24] La 29 iunie, sultanul a ajuns la Braila ?i a dat foc ora?ului, dupa care a pleca t la Adrianopol, unde a ajuns la 11 iulie. La 12 iulie otomanii au avut un ospa? n cinstea "marii victorii mpotriva lui Dracula", de?i ntreaga campanie se terminas e dezastruos.[25] Totu?i turcii au reu?it sa ia mul?i prizonieri din rndul locuit orilor zonelor traversate, pe care i-au dus spre sud mpreuna cu cirezile de vite ?i caii captura?i.[21] Urmari[modificare] Radu a reu?it sa-i convinga pe valahi ca a plati tribut naltei Por?i ?i a-l avea pe el ca lider ar fi n avantajul lor. Vlad a fost abandonat ?i a fugit n Transilva nia, unde a fost ntemni?at de regele Corvin timp de 12 ani, n baza unei scrisori f alsificate n care s-a spus ca el i-ar fi cerut iertare sultanului ?i i-ar fi prop us acestuia o alian?a mpotriva Ungariei. A fost eliberat n 1474 ?i la scurt timp d upa aceea a pornit spre regiunea Bosnia n fruntea unei armate maghiare, unde a cu cerit mai multe ora?e ?i ceta?i ?i a tras n ?eapa peste 8.000 de turci. ?tefan ce l Mare a reu?it sa cucereasca Chilia ?i Akkerman ?i le-a aparat cu succes de oto mani la batalia de la Vaslui. Cei doi veri ?i-au unit for?ele ?i n 1476 au cuceri t Valahia mpreuna; din nefericire, n decembrie 1476, Vlad ?epe? a fost ucis ntr-o b atalie mpotriva lui Basarab Laiota cel Batrn. Fratele sau vitreg Radu murise de si filis cu un an mai devreme (1475). Consecin?e[modificare] Conflictul a pus capat tuturor ambi?iilor ?i ncercarilor otomane de a anexa Valah ia la imperiu. Victoria valahilor ?i-a lasat amprenta asupra tradi?iilor ?i literaturii romne?ti , precum ?i asupra celor din ?arile din zona, la vremea respectiva.