Sunteți pe pagina 1din 6

PROCEDURA MPRELII JUDICIARE 1.

Noiune i reglementare Prin procedura mprelii judiciare se desemneaz ansamblul regulilor prevzute de lege pentru soluionarea aciunilor n justiie care au ca obiect sistarea strii de indiviziune. n practic se folosesc denumiri precum: procedura partajului sau ieire din indiviziune, etc. Materia este reglementat n Codul de proc.civ.: art.6731 67314 (art.979-995 NCPC reglementeaz n mod foarte asemntor procedura partajului); la aceste dispoziii procedurale trebuie adugate cele ale Codului civil (art.669-686, 1143-1145) 2. Sesizarea instanei a) competena instanei Cererile de partaj sunt de competena Judectoriei, indiferent de valoarea masei partajabile art.2 pct.1 lit.b Cod de proc.civ. Cu privire la competena teritorial se impun cteva precizri: - dac din masa partajabil face parte un imobil: se va aplica art.13 Cod de proc.civ.; - dac este un partaj succesoral, va fi competent instana de la ultimul domiciliu al defunctului- art.14; - dac se mpart bunurile comune dobndite n timpul cstoriei, iar partajul este cerut n cadrul divorului, competena revine instanei nvestit cu cererea principal (de divor). b) dreptul la aciune Conform art.669 din Noul Cod civil ncetarea coproprietii prin par taj poate fi cerut oricnd, afar de cazul n care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotrre judectoreasc. ( a se vedea art.669 -686, art.1143-1145 din NCC). Din acest text decurg urmtoarele reguli: I. dreptul la aciunea n partaj este imprescriptibil Aceast regul se aplic n orice materie, indiferent de cauza strii de indiviziunii. n cadrul procesului de partaj se pot formula i cereri conexe cu cererea principal, cu privire la: mprirea fructelor produse de bunurile succes orale lichidarea pasivului succesoral, reduciunea liberalitilor i raportul donaiilor. Aceste cereri au un regim diferit sub aspectul prescripiei extinctive, astfel nct se impun cteva precizri: - cererea de mprire a fructelor produse de bunurile din masa partajabil este considerat, n doctrin i jurispruden, imprescriptibil, dac fructele exist n materialitatea lor. Dac fructele au fost consumate i se
1

solicit aducerea la masa de mprit a contravalorii acestora, aciunea este supus prescripiei de 3 ani. - Cererea privind lichidarea preteniilor pentru cheltuielile de nmormntare i respectare a tradiiilor religioase, cheltuieli ce compun pasivul succesoral, este prescriptibil n termenul general, att n situaia n care este formulat n cadrul aciunii de ieire de indiviziune, ct i atunci cnd este formulate pe cale separat (decizia 6/2009 a ICCJ dat n recursul n interesul legii). - Aciunea pentru raportarea donaiilor. Se consider c aceast aciune are un caracter personal patrimonial i este supus termenului general de prescripie 3 ani. ( a se vedea dispoziiile NCC) - Aciunea n reduciunea liberalitilor excesive, este, de asemenea, prescriptibil n termen de 3 ani.( a se vedea art.1095 NCC) nici un coindivizar nu poate renuna la dreptul de a cere ieire din indiviziune Prin excepie, legea permite coindivizarilor s ncheie convenii de meninere a strii de indiviziune pe o durat de cel mult 5 ani. art.672 NCC Convenia de suspendare a partajului poate fi opus creditorilor personali Numai dac, nainte de naterea creanelor, au dobndit dat cert n cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate n cazul bunurilor imobile, i s -au ndeplinit formalitile de publicitate. art.678 alin.4 NCC II. III. de cujus nu poate impune urmailor si, pe cale testamentar, obligaia de a rmne n indiviziune perpetu c) cererea de partaj, subiectele i obiectul aciunii n mpreal Potrivit art.673, Reclamantul este obligat sa arate in cerere persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si persoana care le detine sau le administreaza. Aadar, cererea de partaj trebuie s cuprind elemente care s permit determinarea i soluionarea tuturor preteniilor dintre pri. Tocmai de aceea, n jurispruden s-a decis c, n aceast materie, cererea reconvenional nu poate fi disjuns i judecat separat. Dreptul la promovarea cererii de partaj aparine oricrei persoane care se afl n stare de indiviziune. Aciunea n mpreal trebuie s fie exercitat mpotriva tuturor coindivizarilor, n caz contrar partajul fiind nul. n baza rolului activ, instana trebuie s pun n vedere prilor necesitatea introducerii tuturor coindivizarilor, deoarece numai astfel se poate realiza respectarea drepturilor acestora.

n cadrul acestei aciuni toi subiecii au dubl calitate: de reclamani i pri (iudicium duplex) Prin obiect al aciunii de partaj nelegem preteniile formulate de pri, dar i bunurile sau drepturile de crean ce trebuie mprite. n unele situaii, prile solicit instanei s stabileasc masa bunurilor de mprit, administrnd probe pentru a demonstra componena acestei mase. 3. Judecarea cererii de partaj Procedura actual de judecat pune accent pe rolul activ al judectorului, n scopul de a se realiza o rezolvare mai echitabil i mai rapid a litigiului. n primul rnd, instana are obligaia de a strui, n tot timpu l procesului, ca prile s mpart bunurile prin bun nvoial. mpreala prin bun nvoial poate avea i caracter parial; n acest caz, instana va lua act de nvoiala prilor i va da o hotrre parial (art.6734, art.270-273 Cod de proc.civ.). Apoi, la prima zi de infatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora (art.6733). Dac prile nu convin asupra mprelii, judecata va continua. Astfel, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii. (art.6735 al.1). Menionm aici o dispoziie nou cu privire la procedura partajului, introdus prin art. 673 NCC (o dispoziie procedural nscris n Noul cod civil): Instana sesizat cu cererea de partaj poate suspenda pronunarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlali coproprietari. Dac pericolul acestor prejudicii este nlturat nainte de mplinirea termenului, instana, la cererea prii interesate, va reveni asupra msurii. Principiul fundamental este acela al mpririi, pe ct posibil, in natura. (art.6735 al.2 Cod de proc.civ., art.676 NCC) Pe baza elementelor stabilite anterior (masa bunurilor, coproprietari, cote pri, etc.), instana procedeaz la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani (sulta). La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. (art.6739)
3

Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o aa-numit (n practic) incheiere de admitere n principiu, prin care va stabili elementele aratate la art. 6735 alin. 1, intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de art. 258. Prin aceeasi incheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor (art.6736). Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute in vedere la stabilirea acesteia, va indica daca bunurile pot fi comod partajabile in natura si in ce mod anume, propunnd loturile ce urmeaza sa fie atribuite. n cazul n care se constat omisiuni privind includerea anumitor bunuri n masa partajabil sau c exist i ali coproprietari, instana poate pronuna o nou ncheiere, n condiiile art.6737 Cod de proc.civ. Subliniem c ncheierile prevazute la art. 6736 alin. 1 si art. 6737 pot fi atacate cu apel sau, dupa caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supuse acelorai ci de atac ca si hotararea dat asupra fondului procesului. Sintetic, finalizarea mprelii se poate realiza n urmtoarele modaliti: - partajarea bunurilor n natur (cu eventuale sulte); - atribuirea n natur a bunului (care nu este comod partajabil) unuia dintre coproprietari (cu obligarea lui la plata unor sulte); - vnzarea bunului i mprirea banilor. Mai concret, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin incheiere , ii poate atribui provizoriu intregul bun, n urmtoarele situaii: - imparteala in natura a unui bun nu este posibila; - imparteala in natura ar cauza o scadere importanta a valorii bunului; - imparteala in natura ar modifica in mod pagubitor destinatia economica a bunului. ntr-un astfel de caz, prin incheiere instana va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari. Ca urmare a acestei hotrri se pot ivi dou situaii: - daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul; - n cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol. Totui, la cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca. (art.67310)
4

In cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc. Daca s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, instanta va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului partile vor prezenta instantei dovada vanzarii. In cazul in care vanzarea prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul prevazut de alin. 2, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc. (art.67311) Subliniem c ncheierile prevazute de art.67311 pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului. Dupa ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la licitatie publica, n condiiile art.67312. Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele rezultate din vanzare vor fi impartite de instanta potrivit dreptului fiecarui coproprietar. In cazul in care imparteala nu se poate realiza in nici una dintre modalitatile prevazute de lege, instanta va hotari inchiderea dosarului. (art.67314 al.3) 4. Hotrrea de partaj Hotrrea de partaj este supus condiiilor de fond i de form din dreptul comun. De asemenea, n privina cilor de atac se aplic regulile generale. n reglementarea vechiului Cod civil, hotrrea de partaj avea efect declarativ de drepturi. Partajul nu era translativ de proprietate: aceasta nseamn c bunurile erau dobndite cu efect retroactiv, din ziua naterii coproprietii, nu din ziua finalizrii partajului1. Noul cod civil cuprinde o viziune nou asupra efectelor partajului, astfel cum deducem din art.680 NCC: (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dup caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu ncepere de la data stabilit n actul de partaj, dar nu mai devreme de data ncheierii actului, n cazul mprelii voluntare, sau, dup caz, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti. (2) n cazul imobilelor, efectele
1

Caracterul declarativ al partajului produce urmtoarele consecine: actele de dispoziie sau de grevare ncheiate de un coprta nainte de efectuarea partajului vor fi sau nu valabile, dup cum bunurile au czut sau nu n lotul coprtaului respectiv; actul de partaj nu constituie just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani (pentru aceast uzucapiune punctul de plecare trebuie s se gseasc ntr-un act translativ de drepturi); etc.

juridice ale partajului se produc numai dac actul de partaj ncheiat n form autentic sau hotrrea judectoreasc rmas definitiv, dup caz, au fost nscrise n cartea funciar. Aceast prevedere a NCC se coroboreaz cu dispoziiile art.994 NCPC care consacr efectul constitutiv al partajului. Hotrrea de partaj are efect executoriu, indiferent dac instana a dispus sau nu explicit predarea efectiv a bunurilor. ntr-o asemenea mprejurare nu este necesar promovarea unei aciuni n revendicare de ctre un coprta mpotriva altui coprta care deine bunul i refuz s-l predea. Trebuie s se in seama, ns, de termenul de prescripie n materia executrii silite (10 ani pentru drepturile reale).