ilI

Prof, Ano Usco I Pr, loon Sorin Usco

Seria db tAlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Vechiului Testament, continuatd prin volumul de fafd, se intemeiazd cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazrtl, gi precizdri istorice gi fi-

lologice de datd recentd. Autorii imbina rigorile teologiei cu exigenfele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminarigtilor pi studenfilor in Teologie, dar gi intelectuahtAtii cregtine in general.

in curAnd, i1 aceeapi serie:

Si

Ali UrO rrh.,Ioan Sorin Usca

i*t!0{s$,r'*';i

ir,

"

'

htlihriAfleulRgA.sFl NT[roR Pi

Rr

NTr

LEVITICUL

Pe coPerta

I:

Cortul Mdruriei
(Curtea de Argeg, Biserica Domneascd, sec'

XIV)

Prof. ANA USCA PT.IOAN SORIN USCA

Concepfia coPertei:

Valentin Dan

VECHIUL TESTAMENT

h rAucuIRnA sFrN1rLoR BARTNTT

III
LEVITICUL
Sorio oditatl cu binecuv0ntarea

l. P. S. Nlcolae Corneanu
Mitropolitul Banatului
@

Asociaf ia Filantropictr Medicaltr <Ch ristiana> pentru prezentaedilie - Bucuregti, 2003

Bucuregti Editura Christiana _ $os. Pantelimon 27, sector 2,

Tel./fax: 02It252.05.17; e-mail: chr@mediasat'ro

Director literar: Rilzvan Codrescu Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu

Enrrunl CHnrsrrANa
Bucunegrr -2003

rsBN 973-8125-22-7

cwANT frt,lrxtn
Dupl primele dou[ volume - Facerea Si lesirea "Vochiul Testament in t6lcuirea Sfinfilor Plrinfi",

dln plh

rub romnltura mea spre sffirgitul anului trecut, dau iut toutrl volumului lll (Leviticu[), realizat in colaborare cu :uflr rnor, Soria continu[ sub binecuvdntarea pirinteascl gi rrhlertucl s Inalt Prea Sfinfiei Sale Nicolae Comeanu, Mlttopolltul lianatului, Pfol fai Sflnta Scriptur6 este cartea cea mai cititl gi fliilthdltt, lnlelegeroa ei ne rlm6ne totugi dificild, din fflClnr tlmpulul lndop[rtat gi a spafiului diferit de al nostru ln eme tu luet naqtore o[(ile ei, din pricina limbii (ori a llmbller, toootlnd pl traducorile timpurii) in care acestea au hrt mdn ;1, nu tn ultlmul r8nd, din pricina slibiciunii firii Bmmfftl, De eoooa no-a plrut necesar un comentariu la c[rlllo Eerlpturll, hszat ln mod predilect pe t6lcuirile Sfinfilor Plflnil rl lllrerloll pi ale scriitorilor bisericegti, adlugdnd gi unlle prtolr,iri lln8nd de arheologia biblici ori de diferitele YErrlunl alo toxtului sacru. Iar dac[ uneori am incercat gi mlufll por*tnalo ln oxplicarea Scripturii, sper[m cd o vom fi fteut tot ltr npiritul scrierilor patristice. l)ln nrotivc de spafiu, socotind ci lucrlrile trebuie sI llbl rr lntlntloro rezonabil[, precizdrile istorice, geografice All de rltA nnlur[ sunt sumare, accentul cezdnd pJtdlcul mlttle rl Ecrlpturil, Nltl{dulm ca in urmltorii doi-trei ani, cu ajutorul lul Dumnemu pl cu bun[voinfa Editurii "Christiana",'si pulom puhllon artlbl do comentarii la toate c6(ile canonice alc Voulrlului 'l'ortamont (urm6nd si ne ocupdm apoi, dacl vrelrrlle o vor lngf,dui, gi dc clrfile Noului Testament). (la loxt biblic de bazd, am folosit, pentru primele p6tlu vr)lunro, odilia Sfintei Scripturi din 1982, comparati,

Sruto

,,
'i:{"11

COMMNTARII
! LA

Pn Ioan Sorin USCA

LNVITIC

EVrell (t Rumolc fic Waiqra 1= qi El a chemat), dupl cuVbtul 0u olfo lncopo oartea, fie, dupl confinut, Torat Haeiltanln (. logoa prtofilor) sau Torat Haqo lctfrloil), ln fupnaglnla, cartea se numegte GIl{t tlnlffilt ttlb racotdotal in Israel. Levitic Hld lg&loc, ohrind oadrul pentru toate celelalte c[4i bibE6O, h et no prlvogto, vom cf,uta mai cu seam[ sensurile HEnlf ll mlffloc rls veohilor rtnduieli mozaice, in lumina H#l*{l bllt Hdrtor,

fnutttrrl

este cea de-a treia carte a Pentateuhului.

:, !. Dtrynlarlf, $, I - 7, 38) GtD. l, l-22 ,,ln vremeo aceea, chemdnd pe Moise, Ea;nyl l.a $rdlt dln cortul adundrii si i-a zis: Grdieste fiil* ltl ltruel gl le spune: De va aduce cineva dintre voi
JCfffi Domnuhl dln dobitoace, sd aducd iertfr din cirBada fi'vllt ll dln turma de ot." Pfln Domnul o tradus grecescul Kirios. Biblia HebraiGt tflnperna IHWH (lahve: Cel ce este) pe care, din at;ll nu o rottoau niciodatl, inlocuind-o cu expre(r l)otnnul: St[p6nul). Moise descoperi poporufr lUl llnrl vlnp lul l)umnozeu. Din modul adreslrii, vedem cl dueOm deJertlb ctrtro Divinitate era de la sine infeleasi, ganllnUlnd o iredlflo lnttuurat[ incl de la inceputurile omenlrll, flltrd proclznt doar lbluljertfei. $; ,, /)e w tl .lcrtfu lui ardere de tot din vite mari, sd parto hdrhdtcuscd, ,fdrd meteahnd, pi s-o ducd la uga ,fl0

I itrfr lttr,

cortului adundrii, ca
lut.

sd

fie binepldcutd inaintea Domnu-

Bibtia Hebraica are olah

(:

a urca; a se in[l[a)' cu-

Vln;r opirlurrnic[ trebuie depiqiti (despuiati) de citre dfe;tlr'rnrllrrcios. ..Adic[ sufletul gnosticului trebuie si fie ffita fttverliryrrl tnntcrial, fErd pilivrdgeald trupeasc[ gi lipsit rln lonlo prttirnilc cors se nasc din degarte gi mincinoase inulrlprtlrl, lrtrhuio sll sc dezbrac^e de poftele trupegti gi s[ se
nfl clornnrieR ttottpllrat lum

inii."2

7t ,,1)u1n1

dceeo preolii,

let'llolnh' lix' Sl pe.firc sd pund lemne." l,ocul e ponto cea mai potrivitd dintre reprezentdrile Ittl l)uttttrereu. simboliz6nd fecundarea, purificarea gi ilumittaree, l,onrnrrl simholizcaz[ pretutindeni o infelepciune gi o
,,,!'/ 1tt lcmnclc de pe focul core e pe jertfelnic, sd Fynll feqli,.flll lul luron, bucdlile, capul Si grdsimea, pref,{m mirwtktfult Sl pit:ioarele, dupd ce le vor spdla cu ca ardere .qn
1l
l

fiii

lui Aaron, sd pund pe

ltt16 iuprnottlottottscll.

i-0t

il fi th lnt,l t(

a jertfei.

urmagii sli intru Preofie'

poCortul adunlrii era un sanctuar mobil, executat la

eretr n;rllluk: cu ap[, apa semnificfind originea purlllenrel. Ardcrca de tot ardta totala inchinare inavlelll 1l Ittlea ('mnlonrlul, ,,Ooro nu este acesta un chip clar al viefii rflrtll[rr pl nl rrrririi tlosdv6rgite cu Dumnezeu in duh gi sfinfenle'/ l)ot:l no lhconr &semenea animalelor domestice, adicl vllelulul ryi oii. prin rnortificarea trupului, ca sd trlim lui llttttlr rer,otr jul r v iclu irea evanghelic6."3 ll)=ll: ,,hr fttcd.jertfa adusd de el Domnului ca art#rl ilo tttl Filr tlltt t,ilc mici, sd fie din miei sau din iezi, !t+{le hflrhflldttlrd, lilrd meleahnd. Sd-si pund mdna pe caNl ilrlftt ;l t tt ltlltntpihic inaintea Domnului, in partea de
r

llrcle pf4l

ilhnrttuuqile tt le rlli'lnl<'ttlui: iar preolii, fiii lui Aaron, sd tlt'tl,ettil',1 rn *lttg1'lt tl,iart/i'lnicul imprejur. Sd o taie apoi Itt hmllll, tlnlulrllml uqntl Si grdsimea ei; sd aseze preotul
!

taie

jertfu in bucdli."
III'
t ti;nrrrrl t'lrlrtl \ \'l
l'lctrre,r rl A lo,rlr rrlr ir rrr 1,,\l n

Leviticus,Ia;i, 1993, P. 164

'

Pars LEV- Monumentq linguae dacoromanorum, Biblia 1688'

muk:, Y, 67, 4 rrl Alt:xrurrlrici, inchinarea Si slujirea in duh Si adevdr,

t0

t1

bucdlile pe lemnele care sunt pe focul de pe jerlfelnic; iar mdruntaiele Si picioarele sd le spele cu apd si sd aducd preotul toate Si sd le ardd pe iertfelnic, ca ardere de tot, j ertld, mire asmd pldcutd Domnului. " Se proceda identic, in cazul cornutelor mici, ca 9i in al celor mari. Cdt privegte mielul, el simbolizeaz[ victoria vie(ii asupra morfii, motiv pentru care, in multe locuri, e preferat ca jertft, sacrificarea sa aducdnd izblvire celui ce-l jertfeqte. Dar abia Mielul Hristos va aduce cu adevirat mintuirea prin Jertfa Sa. Iar ,jertfirea mielului in partea de miazd' noapte e o imagine a faptului cI gi turmele. (mulfimile) de la miazinoapte vor fi sfin{ite lui Dumnez,et'4. Cu alte cuvinte, e vestitl universalitatea mdntuirii. l4z ,,Dacd aduce el din pdsdri ardere de tot Domnului, sd aducd jertfa sa din turturele sau din pui de porilm-

rllnlea urrnrorrtatorilor, ebraicul mureah desemneazi guga

Irrrprerrnf, cu nlomacul Ei intestinele p[sirii. Uciderea plslrii ere rAv0rryilll doci f[r[ ajutorul unui instrument cum indic[

rle nltl'el qi trarlilia r:braici; victima trebuie s[ rdm6ni tntreagf,, sflcl rr=nr li potrivit si se ofere lui lahve o jertfE atdt de tnluA, liinlfi ftr buc[fi precum animalele mari."s Cenuga, simhllrrl rrtrniurricici viefii acesteia, era la r[sdrit de altar. Senti-

Itrerrlrrl rrricirnii noastre creqte cdnd privim spre R[sdrit, rltttlru| n I nl rllluciri i dumnezeiegti. ('rp. 2, lz ,,Dacd cineva voieSte sd jertfeascd Domn,tlt.l l),'hu,s da plllne, sd aducdfdind bund de grdu, sd toar,,e p@tlq ctt unldcfunrn Si sd pund pe ea tdmdie." FAhten o xirtthol al hranei esen(iale, trupegti gi, mai cu rltttB, r;rh'llunlo. llihliu llebraica numegte solet frina adu-

bel."
Dupd agezarea in Canaan, evreii vor avea multe turturele silbatice gi, de asemenea, vor crepte in num[r mare porumbei domestici, astfel c[ gi cei mai siraci oameni puteau aduce jertft din aceste p[s[ri. Turtureaua, ca gi porumbelul,

sernnificl blinde{ea gi fidelitatea, virtuli cu care era invitat sI se impodobeasc[ jertfitorul. 15-17: ,,Preotul sd o ducd la jertfelnic, sd-i frAngd gdtul gi sd o pund pe iertfelnic, iar sdngele sd-l scurgd pe peretele jertfelnicului. Guqa Si penele sd le scoatd Si sd le antnce ldngd jertfelnic, in partea dinspre rdsdrit, la locul cenuSei. Apoi sd-i frAngd aripile, fdrd a le desprinde de trup, Si sd o ardd preotul pe jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe " foc, ca ardere de tot, jertfd, mireasmd pldcutd Domnului. in cazul pds[rilor, jertfa rimdne intreagi. Gestul scoaterii gugei gi penelor era ,,echivalent spillrii mlruntaielor animalelor mari (...). Sensul cel mai probabil in Biblia Hebraica este va scoate gu$a cu necurdyia ei, cdci, dup[ majoo

,,;tcrlfu n o rleosohi dc ftrina obignuiti, qemah, care, degi tnHl fln tttEulnnlll. ort considerat[ inferioari din punct de verlere utrllrrnl"6. l'Ainii i sc udluga untdelemn, simbol de lumiF& putllEle ;l bel6rrg, ryi tftnAie, cu simbolism complex: fumlll llmAll llo6116 rrrglleiunile cltre cer, une$te omul cu Divlltlltten; pnt llurul oi rrtt[ buna mireasmd a viefuirii in duh. Atltutlt rlllr r.rttt'o xc obline au fost socoti{i uneori simboluri Elc lrrl lltirlox, ,.1'llrnliia era o rflgind balsamic[ obfinuti de lH tltt atltut'o rlirr lirrnilir terebintului, foarte folositl in ritualulle rtrltgtonro tlc rnajoritatea popoarelor antichitilii. Fu-

tl,

hFle, dlrr vhlull 1l rlirr virrlu cca dupd lege."8 l-.ll ,,,41urt ,t' tt tultri prcofilor, fiilor lui Aaron, iar
t

'

l [,v,1, lr,t
1h1,1

lbid.
12

'ElRrtlrrl l'lrlrll nl Alcrtrrxhit:i, tD.

'

thnl

('il.,XYl
t3

cu unul din ei sd ia o mdnd plind deJdind' cu untdelemnul Si ca pomenire' iertfelnic spre toatd tdmd prinonului' Iar rdmdsila din jertft, mire

si a fiilor lui; aceasta e sfinsul de pdin pnie iare diniertfele Domnului"' Jertfademflncarenureveneaintotalitatepreo{ilor,ci jertfitl e parte din ea se mlcinate ireinctripuita I taina lui sunt fEina. Iar duhovni;i;;*. Ce"i Bt este jertfa Pe pflrga nestriclciune' in inteiul ceqti, adicl perga umanitifii, celor adormi{i. Ca un grdu murind, a rlslrit inmulfit ca 4z ,,Dacdinsdvrei sd din aluaturi coaPte in cuPto de grdu, nedosPite, frdmdnta pite, unse cu untdelemn."
de creiinla

pdine adus Domnului. Dacd jertfa ta gdtit in oald, sd se facd de fdind bund *C Hlau de pdlne * fdr ou untdclemn. Prinosul Domnului, gdtit asa, sd se d#d ,l gd tc lncredinleze preotului, im acesta sdJ ducd la #ffilnla, Apol sd la preotul din jertft o parte spre pomeniIt fr r"O mld ps Jertfelnic, ca qrdere, ca mireasmd pldcutd frnfflll; lur rdmds4ele prinosului de pdine vor fi pentru lelryn il flll lul: acestea's sfinlenie mare din jertfele Domaret

r.l otle prlnot

de

c[

acesta ar

i.*4"i, aiterdnd-o ,i o reactie impotriva

habitudinilor cultuale ale canaaneii.r:"4-gil"rica'Mslritului, in schimb, a suprimat azima' plus' dac[ c[ci Mdntuitorul sporeqte toate 9i le face noi; in proclami fericirea ve$nic[ -i*" 1""nipuie tristefea, Hristos

fi 9i profandnd-or Poatg

fi s himbat caracterul

natural al orecunoscuti aici

Uuvlntul aratl llmurit c[ din aceste jertfe se intrefiHU Pl"otll, 'Iotugi, ceea ce le revenea putea fi numit rdmdlflar clglplrSr rcvonea lui Dumnezeu, chiar dacLrcprezentz tro mbl Prrro din jertf6. ,{il lll ,,Qrlil prlnos de pdine, ce aduceli Domnului, sd i nici dospiturd, nici miere nu veli Domnului." a agenfi de fermentafie, erau folosite ud do l'ructe, lapte acru sau, precum pdnl de culh noutrc, o bucS{ic[ din compozi{ia fermentati, pllnoa preparati anterior."r2 Mierea, in Bibtia a,y, ,,putea desemna fie produsul apicol cunosES tlF un fol do eirop din struguri sau curmale, cunoscut gi frtlll do rrrbi sub numele de dibs. Excluderea mierii din gfurle lrruolitilor se poate justifica fie prin grija lor de a m Wltr Jcrtt'o ot'orite de reguli zellor pdgdni - mierea fiind n oxeolenp in diferite culte uraniene ale antic prln oaracterul ei de posibil ferment."l3 Mierea bellugului, al dulce{ii, al gtiinfei gi al infelepciudL d hvtplurllor dumnezeieqti, revelafiei qi cunoagterii dftlCe, Drst dorpllura semnificl invi(itura Legii celei noi, hf mleru, 0unoeltoroo mistic[, poate c[ acesta e motivul trlnlg pentru oero elo nu erau mistuite; sau, cum vom vedea
|

whl,"

Levitic 'ld.,Glatrrela to

| llttrl
ll,nl

t'Ibid.

LEV, p. 166

't
14

l5

rle n nfel I onx;rcliltx' pr:iirre gi sare.

l{-10: ,,1)t tuluci Domnului prinos

de

pdine din cele

nnult', tultt t'tt clur din cele dinldi roade ale tale grd,ll,t ,ttltlt'r', 1tt'iliilt, cu.foc Si pisate. Toarnd peste ele untul/e gl puttt, Itt, (l( ldmdie; acesta este prinos de pdine. ilolcnn l'rciln| ill ttnltT, rl)r( po,nenire, o parte din grdunye Si untiplpnm t'u ltutl.l ldtrtdia; aceasta este jerffi Domnului." ,,1lt'6rrrrlalr.: rrrilcinate sunt ftina. Iar in aceste chipuri qc rlA rlrt ltt;rrlos tninn ltri Hristos. Cdci El este jertfa pentru rlrl, ;rllrgrr ronrloi rlulrovnicegti, adicd p6rga umanit[tii, intaIttl trBnuttl rlitr rnorli. int6iul in nestriciciune, pdrga celor ntlntlnlll, ( ,,) lnr pcslc.iortfE a spus ci trebuie sI se toarne tthldelettlrr ql n ;rrnrncit s[ se pun[ 9i t[mAie. Untdelemnul Ittuhl;tuletrle nltnholic grllsirnea qi veselia, iar tdmAia - sfinfenla

ilnltll

#tl

tilN il thu'tl w t\r tnlrct, din vite mari, parte bdrbdteascd ttl l plrle ldfiEhtltt\, ,td lc uducd inaintea Domnului din cele
mercul,r,rl, ,r,)
Sl ,r

tl ltttttn tttiretrnnr[."rt' ('t;r. l. l-2r ,,l\u'ti

insd

jertfa lui vafi jertfd de impd-

s'i ltutrti cel ce o aduce mdna sa pe capul ltutgltlr itutinlea Domnului, la uSa cortului adunflrll, hr yrrtlll,,/iii lui laron, sd stropeascd cu sdnge din

lerllel

t1n I e,'lle I n

llll,ltu

ullf aplrrrl srltttttittt nr putea insemna jertfr de pace (de la ,ilh,trtl xnrr icrllll th: isp[gire (de la Sillem). Jertfa de impdr:ilte rlllrrt'R rle ccrr rr urderii de tot prin unele deosebiri tehnitle. luFr,uu gl rlc irrtcrrlic. Dacd prin arderea de tot se aducea Ittsltlttfite nr,t'orrrliliorrrrl:i Creatorului, jertfa de pace era un

lru I l'm nti ur. " 1688 lirlc.iert/ii de pace pentru acest loc. Ebrai1

lhlrl rle H lnvot'rr

relFrea lu lrrrrnrrrril. (...) l,itera legii nu face deosebire intre ;utle*r hf,rlrfllt,nrit'll ryi l'crrrciascS. Prin aceasta se infelege c[ ltt nutlrt,lt, t,nle t lt'irlos. in partea bdrb[teasc6, pentru cd e
r

lrrrnrlvoinfa divind. ,,inlelesul

jertfei

se

rrnrlrrr'f,lor

11i

povltlrrikrr, chci in am6ndou6 privin{ele blrba-

'4lbid.

"

adevtu' Smrrut Chiril al Alexandriei, inchinqea si slujirea in duh si

tr'

XV
16

hl . t ihtll,t

ltt l,r,r,tttt

t7

tul are un rol mai insemnat; in partea femeiasc[, pentru c[ Saaqezatsub lege, degi e conducitor, clci femeia e supus[ 9i a doua sub blrbat, odati ce este cu adev[rat mai micl 9i de mdsuri mai reduse."lT 3-52 ,,Din jertfa de mdntuire sd aducd iertfd Domnului: grdsimea cale acoperd mdruntaiele, toatd grdsimea ce acoperd intestinele; amdndoi rdrunchii, grdsimea de pe ei Si cea de pe golduri, seul de peficat si cel de pe rdrunchi; iar fiii lui Aaron sd ardd acestea pe jertfelnic impreund cu ardereq de tot, care este pe lemnele de pe focul de pe jertfelnic; aceasta este jertfd, mireasmd pldcutd Domnului." Ficatul e socotit sediul pasiunilor, iar rirunchii, al dorinfelor ascunse. Ar rezulta c5 acestea trebuie s[ fie indreptate cltre Dumnezeu, unindu-se cu lumina Sa, inchipuiti prin foc. Despre infelesul acestora va fi vorba 9i ceva mai jos. 5-llz ,,Iar dacd cineva aduce Domnului jertft de tm' pdcare din vite mici, parte bdrbdteascd sau femeiascd, s-o aducd din cele fird meteahnd. Dacd aduce i"rtfr o oaie,*d o tnfdliseze inaintea Domnului. Sd-si pmd mdna sa pe capul jertfei sale Si s-o junghie inaintea cortului adtmdrii; iar preofii, fiii lui Aaron, sd stropeascd cu sdngele ei iertfelnicul pe toate pdrlile. $i din aceastd iertfd de impdcare sd aducd ardere Domnului grdsimea ei, toatd coada, retezdndo chiar din capdtul spindrii, grdsimea de pe mdruntaie, toatd grdsimea de pe partea dinduntru; amdndoi rdrunchii, grdsimea de pe ei Si cea de pe Solduri, seul de pe ficat Si praporul, pe care-l va desprinde cu rdrunchii; iar preotul sd ordd acestea pe jertfelnic; aceastd mistuire prin foc este jertfd Domnului." Coada reprezinti sfArqitul viefii noastre p[mdntegti, care trebuie sd ne g[seasc[ unifi cu Dumnezeu. Animalul jertfit e frri meteahn[: ,,C[ci cei ce se aduc lui Dumnezeu spre miros de bun[ mireasmd trebuie s[ fie curafi 9i c6t mai depdrtafi de orice pate. (...) Grlsimea de pe p0ntece indic[
'1

I ;ulrltsr llalon rrrirtlii gi grlsimea celor dinlluntru, hr[nite Ell re punlo rlo hitro tlc darurile spirituale ale Duhului. (...) Eltttttr,ltll irlr'vof{o rlc chip al lrrcrlrii de dreapti socoteald dlnlAutttrrrl nrlrrfli. prin care se leapldi ceea ce e nedrept gi rc tlg pl ro f rrrlocll vrcdnic de primire ceea ce se folosegte. (,,,) lar plellla llcttrrlui nu se arat[ altceva decdt lucrarea suf,elulttl, prlt $nr6 el tindo spre poft6. Clci cei ce au cercetat tGFiiEH ntt zdhrtvosc str spunl ci tot animalul igi are poftele ln flrrat, lloul lrohrric prodat[ lui Dumnezeu 9i pielila ficaIttlttl, arllol levonrl n toalil pofta noastr6."18 ll-10: ,,lttu'll lnsd.iertfa lui este din capre, s-o infdSi-

Jcfi lnitlntcu l\tnnului, ,td-Si pund mdna sa pe capul caprei Sl s.u lunghle ht ustt rtrlului adundrii; iar preolii, fiii lui i6#ntt, td ilruryemcd cu s1nS4ele ei jertfelnicul imprejur. Din ffff.rlttt tfl nlrctl prlmx ;i.iertfd Domnului: grdsimea de pe ;#runhil4 hntil grdtlntr,il core acoperd intestinele, amdndal rttxruhll, gliltlnuut de pc ei si cea de pe solduri, seul de Inv I v(t th'tltrinclc cu le I pc lerlli,lntt'; uceastd .rI \,n,,,,t I ul.'ll ru td grds
('Hprlolonall, cnprn sugereazd gi gratuitatea darurilor dlvlttc, r,a ;l lnrprovizihilitatea lor. 17 t ,, l,,i,tte ltgc vesnicd Si pentru toli urmasii voStri din huile qetrllllr wxnlrr, ca toatd grdsimea Si tot sdngele sd

lllt I iltitn't1l "

l)Elft

dru;n I +llt'itttntes I etrrplrrlrri ryi tlcsliin{area preofiei iudaice. ('tp, {, l=ll ,,,ti tt grdil Domnul cu Moise Si a zis; tlnllefle llllu lul ltnrl ;i le spune: Dacd vreun om va pdt,flt)tt tll,, uestllttli itttlxtlrivrt ltrtruncilor Domnului Si vaface tltt n,t ,yp t.ilt,l,tc,, *lfuhtl vrcuna din ele; de a pdcdtuit arhie-

tll

tl Fllvstl$

ovt'cii crodinciogi se abfln de la a mdnca sdnp.r'llsirrrct, dupi pdtrunderea in Canaan, inters llrtrllml rkrrrr ln nnimalele jertfite, incet6nd odatl cu

tri,

lbid.

't l,l . [,r, ltlntu trt st tlttlirttt t8

itt duh si

adevdr,Xlll

I9

reu miruit $i d tras pe popor la pdcat, pentru pdcatul sdu, pe care l-a sdvdrSit, sd aducd un vilel fdrd meteahnd, caiertfd Domnului pentru pdcat. " ,,Ceremonialul ungerii cu untdelemn a preofilor era un semn al investirii lor cu puteri sacrale (...). Aici, ca 9i mai departe, 6, 15; 8, 12;16,32, se infelege cd doar marele preot (...) era uns in intregime in momentul consacrlrii. Aici textul se refer[ limpede la un personaj unic, marele sacerdot, geful preofilor care, ca reprezentant al lui Iahve, avea datoria de a urma cel dintdi, cu strictefe, comandamentele divine.

ll:llun

d:fr

trrrrrrArrrlrrl pn;rlo; ht cvrei, acesta insemna cu prec6lluletr ln, r lorllvlh'qi ruu, perlbcfi unea.

7t ,,lhqnl (k'.'.,u ,tcl pund preotul din sdngele vilelului halntllr I \ m u ru I u l, y' u xrnc le .j e r lfe lnicului tdmdieri i, car e cl flllfi lu tttt'lttl tulttnfirii, iur loald rdmdsila din sdngele vi.t l.tiltrtl, lu ltmcliet.jertfblnicului arderii de tot, care tE dllfl lmtlntctt trt ul u i udundrii. " ,,Allnrele portlru sacrificii aveau in Palestina o formi qBtlrlfi, erllorrrlllllilc lor rvAnd aspectul unor coarne de aniFttl, HF pale r:R neoslo oxtrcrrritlfi ale altarului erau considemle d evrcl rltepl llu!'lou cea mai sfint[ a intregului ansamhltt (sf I Regt l, 50-51 ). [)c aoeea, ungerea cu s6nge, simbolUl vhlll, t Flll'6nrllhlikrr srtle, avea o valoare simbolicl gi riMllcl tHtthlt6,"" ('r)r'nul sirnbolizeaz[ fo(a sau, aici, cele ffi dlneu;li ele tpnlirrlui qi intinderea proniei divine, dar tEtufll pnlfhllcl ntt rtrli vllzut in cele patru coarne gi o pretnn tlnurll, l)r rorrrnrcal gi aten{ia fafa de sdngele r[, lilttrl rrulmklorul suoru, era depus la temelia altaru-

lplulul

Picatul slu nu era o chestiune personalI, ci se revdrsa asupra intregii comunit[fi. De aceea jertfa prescris[ trebuia sl fie de o calitate maxim[."re 4-52 ,,Sd se inJdliSeze vilelul inaintea Domnului, la uqa cortului adundrii, sd-Si pund mdna sa pe capul vilelului Si sd junghie vilelul tnaintea Domnului. Apoi sd ia preotul cel miruit, ale cdrui mdini sunt sfinlite, din sdngele vi[elului Si sd-l ducd in cortul adundrii." Septuaginta are aici cuvdntul hristds (: uns; miruit) pentru arhiereu: ,,Pentru ca s[ preamireasc[ pe marele preot al lui Dumnezeu, atit cit era cu putin(E unui om, l-a numit hristos salu unsul (cel miruit), adflug6nd la aceastd vrednicie a preofiei celei mai inalte, care dupd pirerea lui intrece orice alti vrednicie omeneasci, numele de Hristos, ca un adaos de cinste gi mlrire, intrucdt (Moise) credea cu adevdrat cI acest
nume confine ceva dumnezeiesc."2o 6z ,,Acolo sd-Si moaie preotul degetul sdu in sdnge, sd stropeascd cu sdnge de gapte ori inaintea Domnului, asu-

htL

W f f, ibrll +lo lttrrlitturrc. l.llt ,, Alnl *l ,tr:txiltl din vilelul adus pentru

pdcat

pra perdelei locasului sfdnt." ,JJtilizarea sdngelui, simbol al viefii, in ritualul de expiere semnificd dorinfa de reimp[care, de comuniune vitall intre om gi divinitate."2r lngeptita stropire e legatd de simbote
20

1nfu/trre,t Inl, griltirnca cea de pe mdruntaie, toatd fltdtlnlctt r'e (h'ttl,(t'(l liluntrul, amdndoi rdrunchii cu grdsiHat ilc 1tc cl ql rc,rt tfu pc Solduri, seul de pe ficat; acestea sd h ge'ttttlfi lnt1rypp2xl cu rt\runchii, precum se ia din vilelul lltllel ile l;lulvlrc, Sl ld la ardd preotul pe jertfetnicul ardeP{l de m, lttr ltltl*t vilclului Si tot trupul lui cu capul Si piSmrrle lul, ttt nulrunluicla lui Si cu necurdlenia lui, qdicd H U[tlyl ei Lrtrxtttl qlirr\ din tabdrd, la loc curat, unde se Hf|il'at rtltlttltt, Sl ,rtl I tnhl pe.fttc de lemne; unde se aruncd lflll$tt, tlrttht mI I trnli\." He qoolea lrr nliurr lrrbcrei tot vitelul, ,,adicl pielea, rrfllilF6, rrHrFl$;l trrllrrrrrluiolc, tot ceea ce nu a fost ars pe illsr ,qlrr rlconerlrire rlo,iortlh dc mullumire, in cadrul cireia

twlfl

LEv,p.167
Eusebiu de Cezarooao Istoria bisericeascd,I,3,3

" LEY,p.167
20

*'l

Fv,1r lntt

2l

era ars intregul animal, aici, la jertfa de isplgire (ebr. hattat),

Iulll rrull trtrti g,rclc ttu prin natura lor, ci prin

prerrlrrlrrl enro lc sllv0rgogtc."'o Prin bdtrdnii obgtei jcrtlbi, ,,in antichitate, ca de altfel lip trntli[ional, vArsta senectufii era o garlo rtullur llF h lgnlc fffilh r lttlelepuhrnii Ei cchilibrului. E, de presupus c[ in ori95 lucmre l)terupultlhld luuou unor decizii importante pengtrfirrrrrllele rlhlul hAtr0nilor avea un cuvdnt decisiv, fie ntf Yrrtlrn rle ;tlohlortto rcligioase (cf. legirea 24,1-9), adffilhlrlrellve (Nrrrrroli I I, l6-17), sau cultuale, ca aici."25 Pdetlele ltcucau nHlrl)tlr vilalului, tip al Mdntuitorului: ,,Cdci in lltlrl+rr c r;ut'Blln ;tt'oolikrr qi a poporului, a celui mic Ai mare tl f tulUnrr lttt;treuri, ohinr dacl ne-am aflat plcituind cdte
l)Erielul nxuptu

taurul era scos afarl din tabdrd" adic[ din incinta poporului ocrotit de Dumnezeu, ca factor simbolic asupra c[ruia a fost transpus pdcaful preotului. Arderea sa completd semnificd aneantizarea p[catului in cauzd."23 l3-2lz ,,Dacd insd toatd obstea lui Israel va pdcdtui, din neStiinld, Si vaface tmpotriva pontncilor Domnului ceva ce nu trebuie Jdcut Si vrednic de osdndd, iar fapta aceasta va rdmdne necunoscutd adundrii, cdnd se va afla pdcatul, pe care l-au sdvdrSit ei, sd se aducd din partea intregii obsti un vilel fird meteahnd, jertfd pentru pdcat, sd-l iffiliSeze inaintea cortului adundrii, iar bdtrdnii obstii sd-Si pund mdinile lor pe capul vilelului, inaintea Domnului, Si sd.junghie vigelul inaintea Domnului. Apoi preotul miruit sd ducd din sdngele vilelului in cortul adundrii. Sd-Si rnoaie preotul degetul sduin sdngele vilelului Si sd stropeascd de Sapteori tnaintea Domnului asupra perdelei sfintei sfintelor. Apoi preotul sd pund din sdnge pe coarnele jertfelnicului tdmdierii, care este inainteafelei Domnului in cortul adundrii, iar celdlalt sdnge sd-l toarne la temelia jertfelnicului arderii de tot, care este la uSa cortului adundrii. Toatd grdsimea lui s-o scoatd din el Si s-o ardd pe jertfelnic; Si sd facd cu vilelul acesta ceea ce s-afdcut cu vilelul adus pentru pdcat; aSa sd facd cu el Si aSa sd-i curele preotul Si li se va ierta pdcatul. Dupd aceea sd scoatd vilelul intreg afard din tabdrd Si sdJ ardd aSa cum a ars Si vilelul de care s-a vorbit mai sus. Aceasta e jertfd pentru pdcatul obStii." Daci picdtuiatoatd, obgtea, se aducea o jertfr similard celei pentru pdcaful arhiereului. ,,Dumnezeu, voind s[ arate cd mult mai mare pedeapsd se cuvine pdcatelor s[vArgite de preo{i dec6t celor sdvdrqite de oamenii de rdnd, a poruncit ca pentru pdcatele preofilor sd se aduc[ o jertfl tot at6t de mare cdt se aduce pentru p[catele intregului popor. (...) Pdcatele

il

loate poruncile Domnului fuel/trlrulul illn rcvt rc nu lrehuia sd facd si vrednic de illt# edlxl w qlh t,l plttrlulsdu, pe care l-a sdvdrsit, sd M.llntA le,tl,'tt lul rtt un lap.fdrd meteahnd, sd-si pund l**r rr pe fi{rul lqnilui Si sd-l junghie, unde se junghie ardcille dc hil, l'tfitlttlt'tt l)omnului; aceostq este jerffi pentru l+dr+tl, ht pretilul xll iu cu degetul sdu sdnge de la jertfa NnbU Ulrttl il td I purtt\ pc coarnele jertfelnicului arderii th ttt l,u'rplihilt linga sd-l toarne la temelia jerfelnicului aMerll ild tttt, llxtlfi grd;inrca ei s-o qrdd pe jertfelnic, ca ffilmt lp,'tlvl lr izhclvire, si aSa il va curdli preotul de *.atul lul il lie t\t l(rtd." Jetlfb e rk o vtkruro rnai micd decSt in cazurile de mai tUr t'6;rclettln (ulrr , nu,ril c un ,,termen cu in,teles nesigur. Se tiufirhlFrn lrt gurrerll cll osto vorba de geful unui trib sau al tfllel lt6tll rler ltllr (...) Hnu, rnai nou, de un fel de purtiitor de

tH

.fi{ff tmlnftlw utte'fut ilin

1i

t'I l,v,l, 4t
" Ibid.
22

Hmttltrl lrrRrr ( lrrrll rlc Aur'. l)tspre preofie,Xl lf'H {ftttlttl I 'ltlt ll rrl Alcxrrrrlrir:i, r4t. cit.,W 23

23-3lz ,,Dacd tnsd un om din poporul de rdnd va greSi din neStiinld impotriva uneia din toate poruncile Domiului si va face ceva ce nu trebuia sd facd si vrednic de osdndd, cdnd va afla el pdcatul ce l-a sdvdrsit, sd aducd din caprele sale iertfd o caprdJdrd meteahnd, pentru pdcatul ce l-a sdvdrSit, sd-si pund mdna so pe capul iertfei pentru pdcat Si sdjunghie capra adusd, iertfd pentru pdcat, unde se junghie jertfele arderii de tot. Apoi sd ia preotul din sdngele ei iu degetul sdu Si sd pund pe coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar celdlalt sdnge sd-l toqrne la temelia jertfelnicului. Toatd grdsimea ei s'o aleagd, cum se alege grdsimea la jertfele de mdntuire, Si s-o ardd preotul peiertfelnic, spTe miros binepldcut Domnului; astfel tl va curdli preotul Si i se va ierto pdcatul." in cazul unui om de rdnd, jertfa era inferioarl celei aduse de o cipetenie gi, desigur, celei aduse de citre arhiereu' 32-352 ,,Ior dacd cineva vrea sd aducd iertfd pentru pdcat din turma de oi, sd aducd parte femeiascd, fdrd meteahnd, sd-Si pund mdna sa pe capul iertfei pentru pdcat Si s-o junghie, cajertfd pentru pdcat, la locul unde sejunghie jertfa arderii de tot. Apoi sd ia preotul cu degetul sdu din sdngele acestei jertfe pentru pdcat Si sd pund pe coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar celdlalt sdnge sd-l toarneios ldngd jertfelnic. Toatd grdsimea ei s-o aleagd, cum se alege grdti*"o din oaia pentru iertft de izbdvire, Si s-o ardd preotul pe jertfelnic, ca jertJd Domnului; $i a$a tl va curdli preotul de pdcatul ce l-a sdvdrgit Si i se va ierta. Omul de rdnd putea aduce 9i o oaie, in locul caprei' La versetul 35, Septuaginta aratd cd aceste jertfe se puneau

cuvant al tribului (...). Oricum, autoritatea acestei ^cipetenii era limitat[, el subordondndu-se ;efilor religiogi. In consecinf6, picatul s6u nu antrena resporrsabilitatea intregii co-uniti1i, ca in cazul marelui preot."z1

de tot (epi td olokaftoma), urmdnd al lsei lehva (peste arderile Domnuoi Joftfolo do acost tip erau imolate al[turi de qgfllnd novoio s[ se aprind[ un foc special in dl,,MErlm.a victimelor corespundea cu m[rimea (,,,) Clol Hristos S-a adus pe Sine tnsugi deodati ,il lntFo lcoan[, tn vi1el, care e o victim[ grea gi fitl der ;l pontru fiecare in parte, ca un ied gi ca o ol S-a flcut asemenea celor de sub pdcat."2e tFSHII u lF, Qt lt ,,Dacd vreun suflet va pdcdtui prin aceea ldJure ca martor, nu va spune ceeq ce a auzil *lla va lua asupra sa pdcat." dlH lrtg vorba attt de weun aspect psihologic elt do urmlrile concrete ale unui picat ntturale, moartea) sau de efectele justit*hDltllcrr undo c

fifltpls nnlarll

iU neeural de Jiard, sau de stdrv de dobitoc I t etdn do ldrdtoare necuratd, fird sd stie, se
'Sl llnOvat: sau de se va atinge cineva de ne-

dl

aa va utlnge cineva de orice

lucru necu-

de necurdlenie care ,, ilI W lll, dur upoi va afla, acela e vinovat." iltfrfuneu probler nu FmeU poporul ovreu necuri{enia era o problem[ tflfnl, elt rullgioas6, ea transmi(Andu-se prin simpla Efforlaroa animalelor curate gi a celor necurate esln oapltolul I l. Odat[ devenit congtient de im-

il

ilLtl$tind, wu de orice fel

ffilG

dCblndlm prin contactul cu un obiect necurat, ffimnltltll nvoa datoria de a cere s[ se instituie tn onz contrar, se considera cd este afectat5 nlrtle m lntllvidual[ cu Dumnezet, dar chiar buhtllgH oomunitfiti, Codul referitor la curl-tenia riftmulat at6t do convingdtor in Levitic, va fi refor-

x l#v, n, rou

I mrui t'hlrtl al Aloxmdrici, ttp, cit.,N

'7LEV,p.168
24

" Iv, u, lun

ltttl tlr ytrumbel: unul jertfd pentru pdcat, iar +lhul tttlcr,t th' lttl. l<'cslc pdsdri sd le aducd la preot Si pettilHl si lrl/irt,rrfi mui intdi pe cea pentru pdcat, sd-i ,)rillgrl grltttl, lilrrl lti despartd capul de trup, Si sd stropeast\I t'u rllngelo ru't,ltlt,i,jurtfe pentru pdcat peretele jertfelniculnt, hn' ralihill ,rrhrye sd-l scurgd jos l6ngd jertfelnic; a*teruftt e lerlltl lt(nlru pdcal. Iar pe cealaltd pasdre s-o adugd alrlprp tle' tttl, dupd rdnduiald. $i aSa il va curdli preotul * lnltntnl lulSt l,tt vrt icrta." ,,('flnrl ;rorrrrrucq;lo prin Moise s[ se aduc[ jertfe pentru plrrnle rlrrl ;rrrl rlo pot'umbel sau o pereche de turturele, aratd el lrrl llumrrerou ii osto binepl[cut[ lipsa de pdcat a celor pra rle t'hulnlo iii lipsa de urd a puilor, lds6nd sd se ui uel nrerrrolrrru poate cur[li pe cel asemenea; iar l6flE lttt{ttrclerhu' nirnholizeazd sfiala fati de pdcat."33 rgmnul nualrrr llnrrs llristos Se poate asem[na foarte bine ff fi luHurFfi tnu rllr rrrr ;rorumbel, pentru cL cea dintAi are fl mfl hutt gler ql a uon rnni ciripitoare dintre pdsdri, iar cea * f dern alltrgs trrrlrrrerr b16ndefii. (...) Deci omordnd pasdilft dnr ttellhtrhr I t:nprrl cu totul de la grumaz, ne-a ar[tat lhdlfept t'e ltlilfll'lsll lili llristos n-a fost pricind de dezbinare, el tle tltile hrlre rroi. lrrr stropind cu s6ngele plsirii cortul gi riele tlirr cl, n nllllnl cil sl'infegte Biserica cu sflngele Slu. $i o lUfftttem srlo purrlrrr piletl, iar alta spre ardere de tot. Dar prin lltllttrlottA io tll$lcge I lristos, Care pe de o parte moare penlfll ttul, p+, rk, nlln Sc trluce ardere de tot spre miros de bund illlenrntn lalf,lrrr. qri inrh;i pe de alta Se pred[ pe Sine pre!
rEle

nu iltl

tulburat[ de c[lcarea jurlmdntului' 7-l0z ,,Iar de nu vafi in stare sd aducd jertfd o oaie' pentru vina pdcatului sdu, sd aducd Domnului doud turtu-

ryhlilrh perltr vinlrr lrrlrrrur."34 I I I lr ,,I\u'fi itt,t'd nu-i va da mdna sd aducd nici o ltptat)hr rls' ltttttu-,lt, ,\(nt tloi pui de porumbel, atunci sd *l{/il,tl lnnltn grr;t'ttltt ,\'tt (t zecea parte dintr-o efa defdind hilnt1 th' L{t\lu, .'t, lrrtlt\ lx,nlrtt pdcat, dar sd nu toarne pe ea
I

3t

rbid. 32lbid.

tr

| lerrrcrrl A h' r nrrrh rrurl,,\ n nril<,, V, 70, 4

hlhrrlrrl

lrlrrl rrl r\lr,rrrrrrllrt.i. tt1t. dr..X]t/

26

27

untdelemn, nici tdmdie sd nu pund pe ea, cd aceasta este jertfo pentru pdcat. S-o aducd la preot Si preotul sd ia din ea un purnn plin, spre pomenire, Si s-o ardd pe iertfelnic, ca jertfid Domnului; aceosta este iertfi pentru pdcat. Prin aceasta il va curdli preotul de pdcatul lui, pe cqre l-q sdvdrgit in una din intdmpldrile acelea, Si i se va ierta pdcatul; rdmdsila de Jdind va fi a preotului, ca la prinosul de fdind. " ,,Legislatorul prevede cazul de urgenfi in care cel ce a gregit nu are la indemdn[ un animal sau o pas[re pentru .;l.t-fe; frini in schimb avea oricine in cortul s6u'"35 Efo era o mdsur[ de capacitate, de circa 35 de litri. Untdelemnul 9i t[miia nu erau primite ca jertfE pentru picat, ele indicdnd cur[1ia. ,,in acestea nu mai e vorba de Hristos, ci modul jertfei ne indici viafa celui ce o aduce gi apropierea prin Hristos 9i predarea Sa lui Dumnezeu. Cdci se aduce frina, care se face p6ine. Dar pAinea e chipul viefii. Nu se stropeqte insl pe ea tim0ie gi nu se toarnl untdelemn (...), clci este pentru picat. Iar de plcat e striin[ cu totul veseli4 care se inchipuiegte prin untdelemn, ca gi buna mireasm[, care se inchipuiegte prin tlmdie. (...) Deci fhina fEr[ tlmdie gi untdelemn e chipul vie{ii care nu are veselie gi e lipsiti de buna mireasmi. Dar in Hristos se va muta gi ea la veselie. Clci El cur[f[ pe cei intinafi gi spall spirituai pe cei cdzttli in necurd1ie."36 14-15: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: De va greSeald Si din negtiinld va pdcdtui tmpotriva cineva face celor afierosite Domnului, acela, pentru vina sa, sd ia din turma de oi Si sd aducd Domnului jertJd pentru vind, un berbec fdrd meteahnd, preluit la doi sicli de argint, dupd prelul siclului sfdnt. " ,,Este desemnati aici o criml major6, constdnd in lezarea autorititilor divine, prin neglijarea s[vdrgirii sacrificiilor rituale cuvenite."3i Siclul sfhnt avea aproximativ 11
3t
3u

ffttltel elllel, vnkrnlcrr siclului ;i greutatea sa au variat de-a lgflpl lltrtpulul, I tu l0t ,, $/ r'r, a gresit impotriva lucrului sfdnt, va pldWl Nitl ruhlugt ltcsle prclul lui a cincea parte din pre{ si Hl Ca rtirprt,rh pnrilultti Si preotul il va curdli prin berbecul #frfti Nnrtlt t,lttd $i i lte vu ierla. De va greSi cineva impo#HH filpr,l llulre ltxtlc poruncile Domnului Si vaface ce nu

ll;l

It elUlrp nl ht't\ Si t.lin nestiinld s-a fdcut vinovat Si va fi M 5tdr,r,1, ,il'el.t li ducd la preot din turma de oi, jertfd

pEelfu vltllt, ,u, htrhrc ./drd meteahnd, dupd preluirea ta, fFl Ht wfi1l pre,olttl grcseala, in care a cdzut el din ne#rfi{A Sl I w wt iorltr. tl<:easta este jertfi pentru greSeala cu FE +tl,rfi ,,al t, Int,ttt,I r I in a intea Domnului. " *r B: rctttal'uat, lrr touto jertfele aduse, rolul hotdrAtor al , lkt rle unlo r.:rrr[firea era cu neputin(i. Cu at0t mai lF Eherln6. rllvlirgiroa Jertfei euharistice nu poate fi lnptl ueltu cc! nlr s-au sustras profanului, prin consaH gfr rre uu xo irrlcloge in lumea protestanti. Elp, 6, l.1t ,,tirfiit-u iardsi Domnul cu Moise si a fillt tlnavtl ru glr,yi si cu bund stiinld va nesocoti porclh l\tmnulu4 ligfuluind inaintea aproapelui sdu ceea ce tr61fi I tl hl'rulin1til, ,tttt i-a ldsat in pdstrare, sau ceea ce ie-fi#il, ttut t\t lttscht pc uproapele sdu, sau gdsind un lucru tftR#|l, gl ttlytultthttl inuintea lui, sau jurdndu-se strdmb

"

LEV, p. l7o Sfantol Chiril al Alexandriei, op. cit.,XY [,EV, p. 1To

28

fund, ln tttut rdnl lql t\t tunoaste vina sa. Iar pentru vina lH ld ,r, iln ln'n,t rb ttl un herbec fdrd meteahnd, dupd Helutrrttt.rr,, ir, ,r.l I ttltu't\ l)omnului prin preot, jertfd penlt'fl llnfl l'tetilul tl vt t'urt\1i inaintea Domnului Si i se va lcflfl trth'F u' ll hlltttlt $l oricum s-arfifdcut vinovat."
29

fl Hfihirr ftffle

ilh

1trt,1ul

lui

Si sd deo

aceluia, al cdruia este

,,in aceastii ingiruire de p[cate este vorba de delicte contra propriet[fii care nu pot fi dovedite gi urmlrite juridic, congtiinfa infractorului fiind singura in misuri s[ restabileascl ordinea, prin recunoagtere public[ gi sacrificiu ritual. intrucat infrac{iunea nu atenteaz[ la integritatea lui Iahve, ci doar la bunul aproapelui, se impune un sacrificiu pentru vin6 gi nu unul pentru plcat."38 Dar, fiind vorba de un pdcat voluntar, nu din negtiinfi, valoarea jertfei era mai mare ca la plcatele descrise anterior. ,,Aqadar, dacl judecata este at6t de inflexibil[ pentru cei ce pdc[tuiesc din negtiinp, iar jertfa este necesar[ pentru cur[fire, pe care gi dreptul lov mlrturisegte ci o aducea pentru fiii sii (Iov 1, 5), ce poate s[ spunl cineva despre cei ce p[cituiesc cu gtiinp sau despre cei indiferenfi?"3e Totuqi, chiar gi plcatul sivdrgit cu voia este iertat, dacd e m[rturisit gi se fpce isp[gire pentru el. ,,Deci desp[gubind pe cei nedreptlfifi';i tlind supiririle frafilolcu fapte de iubire, ne vom izbdvi pe noi ingine de orice vini gi vom dob6ndi iertarea in llristos.'{O 8-9: ,,$l a grdit Domnul cu Moise gi a zis: PorunceSte lui Aaron Si fiilor lui Si le zi: Rdnduiala arderii de tot este qceasta: arderea de tot sd rdmdnd pe vatra iertfelnicului toatd noaptea pdnd dimineala si focul jertfelnicului sd ardd pe el Si sd nu se stingd." ,,intrefinerea neintrerupti a arderii de tot nu reclama decdt un sacrificiu zilnic, dimineafa, cum s-a practicat qi in epoca regalit{ii (cf. Iezechiel 46, 13-15). in schimb, in 1eSirea 29,38-42 gi Numeri 28,3-8 sunt prescrise doul arderi de tot, una diminea(a qi una seara. Indicafia de aici trebuie pusd in leg[turd cu ritualuri similare atestate la majoritatea popoarelor antice: intrefinerea permanenti a focului sacru semnifica, pe de o parte, vigilenfa comunitlfii gi, pe de alti parte, nevoia conserv[rii unei prezen\e permanente a Divi1r

ln eologla oro{tin[, fbcul permanent simbolizeazi h{rtlol- ruprtm6."4l Astfel ce ..ultarul dumnezeiesc fuenull lnlWi tn chip, prin Care ne apropie de Dumned Tf*l tl(lnduJ rafional gi aducdndu-I ca jertft buna

lml f vlrtufllor

gi sfinfenia

viefuirii evanghelice.'/2

* Wd g0 il-a luat pantalonii sdi cei de in pe trupul fu genuia arderii de tot, pe care a ars-ofocui pe
1l r<t pund ldngd

jertfelnic." ritual[ a preofilor era din in, ceea ce dupl rutorii patistici, stingerea patimilor, inul fi-

F$tflonll

do in erau folosifi pentru acoperirea orouvlntul tntp find aici un eufemism. ,lgl ud-gl dezbrace hainele sale si sd se imbrace AUrofu gl sd scoatd cenuga afard din tabdrd, lo

ilmbltof vcgmintelor preo{egti cu altele de rdnd dfofnn do lnsemnltate a celor dou[ indatoriri
pO OAnd colectarea cenugii de pe altar era o lndcplrtaroa ei era un act minor."43 uDartocul de pe jertfelnic sd ardd gi sd nu se pnenl ad pund lemne pe el tnfiecare dimineald, sd b Udere de tot Si sd ardd pe el grdsimea jertfei de Iaf locul ardd necontenit pe jertfelnic Si sd nu

fl ll

ll

il

t.r er[tat mai sus, prin focul nestins se in{elegea lllnlct a,lertlbi arderii de tot. ,ll ,,lldnduhla prinosului de pdine, pe care preoffi

Icflon, lrehuie sd-l aducd inaintea Domnului la tttl? *rcutla: Sd ia preotul din prinosul acesta de fi pUfirl de lillnd de grdu, cu untdelemnul ei Si cu l*/Idlk, ettrc e cle prinos, si sd le ardd pe jertfelnic

lbid.
Sfanhrl Vasile cel Mare, Cwdnt despreiudecata lui Dumnezeu,Y Sfaot rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,YY

oo

"

30

3t

h
i

cu unl.lelemn; sd o aduci tntru mireasmd pldcutd Acaa$a s-o sdvdrSeascd preotul, care se va mi1reil lul Aaron, din tiii lui; acesta este a$ezdmdnt Frlnosul acesta sd-l ardd tot. Orice prinos de pdine pruilului sd se ardd tot Si sd nu se mdndnce

atinge de ea se va sfinPi." Aceasti jertft revenea numai preo{ilor, fa([ de alte ofrande care puteau fi consumate 9i de familiile lor, cum vom

dnQl," rpUt ffiorlficii aduse cu prilejul investirii in sacerdoEtt oar, preotul fiind cel ce oferea jertfa,ii era inil mlnfureo o parte din ea, cum ar fi fhcut in alte im(,,,), I)atoria de a arde in infregime ofranda semniol prcotul nu trebuie s[ se situeze in afara legii, ,pdllleglat absolut in raporturile sale cu divinitatea, Mmpla uneori ca, de pildd, in I Regi 2,12 S.uJ'a6 dO illnl o semnul viefii, care inalfl tot timpul lui bunt nriroasml a ei. Dar o va aduce, zice, in tiIn untdelemn gi din flaramituri. Tigaia, lp80taio. lndic[ impreunarea cu dureri; frlm0ntarea

jertft, vedea in alt- loc. Referitor la sfinfirea celor atinse de

Ful

nezeu, a c[rei inchipuire e fdina curat[ inchippiti prin pumnul pieotului, impreun[ cu untdelemnul 9i cu t[mdia' C[ci via(a inchinati lui Dumnezeu, chiar dacd e a$a numar parte, trebuie si fi9-f6r[ indoiald binemirositoare qi imbib
de n[dejdi grase."45

glflllor lui Si le zi: Rdnduiala jertfei pentrupdcat f#llllt: ,ler(fu pentru pdcat sd se junghie inaintea
se junghie Si cea pentru arderea de tfu ,rfinlenie mare. Preotul cel ce sdvdrSeSte lttlcttt s-o mdndnce, dar s-o mdndnce tn loln c'urteu cortului adundrii. Tot ce se va atinge Ug fl w w ,t/infi; si de se va stropi cu sdngele ei Hlne ilnryiltrl rd se spele in locul cbl sfdnt. oala de ggro r,u ,llerl au, sd se spargd; iar dacd s-a fiert fn AYmrl ilfitsl(t sd se curele Si sd se spele cu apd. Toli

f*ildll la Dumnezeu qi de o nesfhrqiti delicate(e."a7 ,ll.50l ,,$l a grdit Domnul cu Moise si a zis: Spune
Itt hrcul unde

bogltia strllucirii; iar fEr6miturile inchipuie il'r6gezimea gi delicate{ea inimii sfin{ilor. ln lntrogirne sffintI e insolitd de dureri 9i de lirgi-

ziua ungerii lor, este ocesta: fiind bund de grdu, a zec parte dln eJd, vor aduce jertfd necontenitd; iumdtate din dimineala Si iumdtate searo. S-o gdteascd tn tigaie, cu u delemni s-o rupi in bucd1i, cum se rupe prinosul de pdi

ig-Zl, ,,A grdrt Domnul cu Moise si a zis: P lui Aaron Si alfiilor lui, pe care-l vor aduce ei Domnului'

fi t

4LEY,p.l72
o5

l7l cit.,Xl
t 'hlr ll al Aloxnnrlrici, op.

Sftntnl Chiril alAlexandriei, op.

cit.,XIl

32

33

cei de parte bdrbdteascd din neamul preolesc pot

sd

mdndnce din ea. Aceasta este mare sfinlenie inaintea Dorn' nului. Dar orice jerffi pentru pdcat din al cdrei sdnge s-a

dus in cortul adundrii pentru facerea curdyirii in locul cel sfdnt, sd nu se mdndnce, ci sd se ardd infoc." ,,Distrugerea vasului in care a fost fiartl carnea jertfei trebuia fEcutil pentru c[ el era impregnat de sfinlenie 9i risca sd contamineze pe cel ce l-ar fi folosit in continuare. Cdt privegte vasul de aromd (in realitate de bronz), acesta era mult prea scump ca sI poatii fi distrus, aga incit simpla fierbere 9i spilare era considerat[ ca fiind suficientil.'/t Parte din jertfele pentru p[cat se ardea in intregime. ,,Ardere de tot este Hristos, pred8ndu-Se lui Dumnezeu intreg din intreg 9i nu in parte, spre miros de bun[ mireasm[ lui Dumnezeu 9i Tatiil. i'entru u"."u gi Sffintul Sfin1ilor."ae Jertfele nu puteau fi " mdncate in afara incintei sacre: ,,locul cel mai cuvenit penfru sfintele lucr[ri este Biserica lui Dumnezeu 9i (.'.) in e4 se slvdrgeqte in mod necesar taina lui Hristos"s0. Ctp. 7, l-6: ,,Iatd Si rdnduiala jertfei pentru vind: Aceasta este sfinlenie mare. Jertfa pentru vind sd se junghie in locul unde sejunghiejertfo arderii de tot Si cu sdngele ei
sd se stropeascd jertfelnicul de iur imprejur. Cel ce o aduce sd osebeascd din ea toatd grdsimea, coada Si grdsimea de pe mdruntaie, amdndoi rdrunchii, grdsimea cea de pe ei Si seul de pe ficat: toate acestea sd le osebeascd tmpreund cu cei doi rdrunchi. Acestea sd le arddpreotul pe jertfelnic, ca jertfd Domnului. Aceasta este jertfd pentru vind. Toli cei parte bdrbdteascd din neamul preolesc sd mdndnce din ea, dar s-o mdndnce tn locul cel sfint, cd aceasta este

mare." tn acest capitol este vorba despre pffile jertfelor reveneau preofilor qi familiilor acestora.
a8

7-Bz ,,La jertfa pentru vind, ca Si la jertfa pentru gfleal, este aceeasi rdnduiald; ele sunt portea preotului, fifi sdvdrSeSte curd[irea cu ajutorul lor. Cdnd preotul va tUce jertfa arderii de tot a cuiva, pielea jertfei aduse vafi ' l preotului." . ,,Aceastii prescripfie este unic[ in infteg Vechiul Testmont, clci niclieri nu se specific[ faptul c[ o anume parte {0 sacrificiul complet va r[mdne preotului sacrificatoi, cu Sfte ce pielea nu figureaz[ intre pi(ile vitei imolate (cf. l, 1.9), Se pare ins[ c[ aceastii indica{ie are un caracter reIt{ctiv, fiind vorba de jertfa unui particular gi nu de cea coEItlitarI."5r 9-10: ,, Tot prinosul de pdine copt in cuptor Si tot pride pdine gdtit tn oald sau in tigaie va fi al preotului, sdvdrSeSte. Orice dar de pdine, frdmdntat cu untdesau uscat, va fi al tuturor fiilor lui Aaron deopotrivd.,, ,,Se face aici deosebirea intre azimele fr6m6ntate cu gi cele uscate, adici doar prajite in untdelemn.,,52 11-13: ,,Iar rdnduiala jertfei de tmpdcare, care se #uce Domnului, este aceasta: Dacd se va aduce.ca jertfi h mullumire, atunci sd se aducd pdini frdmdntate cu uitturte nedospite, unse cu tmtdelemn, /dind de grdu, ldmdntatd cu untdelemn; pe ldngd pdinile nedospite sd se GOI aducd dar la jertfa de mullumire Si pdine dospitd." - Jertfa de multumire (jertfa laudei - Biblia 16gg) era dfanda prin care se exprima recunogtinfa fafa de bunlvoinfa Pdinile dospite erau ,,pdini preparate cu un ferment (...) care nu puteau fi oferite ca jertfe; rezulti c[ sufloantut le aducea cu el pentru a le consuma el insugi, imptune cu plrfile care ii reveneau din animalul jertfit.,,53 14: ,,Unul din toate aceste daruri ale sale sd-l aducd Dgmnului dar ridicat; acesta va /i al preotului, care stro-

4'
50

LEY,p.l72
Sfintrl Chiril
rbi.d. al Alexandriei,

" 1,r,,v,p.r72
Glafire la Levitic

" "

ll,i,l.
ll,i,1.

34

35

pe$te cu sdngele

iertfei de mdntuire." Pentru dar ridicat, Septuaginta are aferema Kirio (= jertfE riridicat Domnului); Biblia Hebraica ate terumah (:

a lreia zi sd se ardd

pe altar impunea ,,Respectul grija de a nu l{rgldui alterarea ei; de aici prescripfia de a fi Ers[ imediat."s8
neva

cufoc." fa[i de carnea sacrificati

l8z ,,Dacd tnsd carnea jertfei acesteia o va mdnca cia treia zi, jertfa aceasta nu va fi primitd ;i nu i se va

nitS{ile mai presus de minte 9i cuvdnt, vom incununa rm' preun[ cu Dumnezeu 9i Tat[l cu laude 9i mai strllucite pe i{ristos, Dit[torul tuturor bunlt[filor.")o i6z ,,Dacd insd jertfa ce se aduce este dinftgdduinld sau de btmdvoie, iertfa lui sd se mdndnce in ziua aducerii Si ceeo ce va rdmdne se poate mdnca a doua zi'" (ebfl ,,Jertfa adusi spre indeplinirea unei frglduin{e uneiindeplinirii gr-o; in scopul nede) era o ofrandi adusi 30-39 11, Judecitori cain misiuni explicite citre Divinitate, sau tr Regi 15,7-8, pe cflnd jertfa voluntar[ (ebr' nedabal' era o ofrandl spontand, adusl-Divinitlfii in semn de omagi qi supunere, ca in Esdra 3,5."t' jertfei 17t ,,Iar ceea ce va mi rdmdne din carnea
5a

55IEv,p.
)(II

LEV, pp. 172-173

173

pdcat." Lipsa de grijd,fa[h de carnea sacrificat[ (introdusi in racru) atr[gea intinarea celui in cauzd, fiind din nou impus[ gur[{irea sa; printr-o altE jertfr; altfel, cum vom vede4 pedcapsa era foarte aspri. 19-20: ,,Carnea care afost atinsd de ceva necurat sd Su se mimdnce, ci sd se ardd cufoc; iar carnea curatd sd se Dfrndnce tot de cel curat. Dacd insd vreun om, tn stare de llecurdlie, va mdnca din carnea jertfei de mdntuire, adusd Domnului, acel suflet se va stdrpi din poporul sdu." , ,,Existil incertitudini cu privire la semnifica(ia exact[ ]acestei expresii, unii vizdnd aici o condamnare la moarte. Gonform unei interpretiiri mai probabile, ar fi vorba aici dou de o izgonire din sdnul comunitdfii a celui care a gregit Fv, ceea ce, in condifiile degertului, echivala totugi cu o Cgldamnare la moarte. Condamnarea are aici un caracter ilai degrab6 religios: exilatul era privat de efectele promilunilor divine date neamului lui Avraam."Se Daci in legea Ylche era urmlriti curifia cu deosebiti rdvni, cu atdt mai frult trebuie s[ fim atenfi noi, care ne invrednicim de Jertfa !m mintuitoare: ,,Cu cdtl curlfenie va trebui sd plsflm ilrtitatea corpului gi a sufletului nostru - noi, cei care zilnic Ftbuie sd minc[m carnea Prea Sfhntului Miel - cdnd chiar hVlpturile Legii vechi opresc atingerea jertfelor de cltre dtova necurat."0
gsupra sa

llne tn seamd, cd este tntinare Si cel ce o va mdnca va dvea

inchinqea si slqiirea in fuh si '6 Smnt t Chiril al Alexandriei,

5'LEV,p.

173

I llnn t Ioan Casian,

I nw, c nw.

,4 safunintele

mdndstire$ti,VI,8

36

37

sau de de necurdlie orneneascd, sau de dobitoc necurat' carnea din iertfei de vreo tdrdtoare necuratd, va mdnca din postdrpi va se izbdvire, adusd Domnului, omul acela porul sdu." constituSunt aritate cazurile de intinare tfupeasce ce era in(eleaiau impediment la consumarea je{fei' intinarea spiritual' s[,' de pe atunci, 9i in sens a zis: Grdieste 22-252 ,,$i a grdit Domnul cu Moise si nici de bou' grdsime' li tsrah sf li zi: Nici un fel de fiilor 'nici de oaie, nici de de morlap sd nu mdncali' Grdsimea sd s9 tdciune si grdsimea dobitocului sfasiat de fiard mdse ini:ruuinyui la orice lucru, iar de mdncat sd nu care se ndnce. Tot cel ce va mdnca grdsimea dobitocului' acela sd se stdr' a:duce jertfd mistuitd cu foc Domnului'

21:z

de ceva necurat' ,,Dacd vreun om, core s-a atins

parte prinos Domnului Si anume: Sd aducd Domnului jerffi cu mdinile sale: grdsimea de pe pieptul jertfei Si seul de pe flcat; sd aducd legdndnd pieptul jertfei inqintea Domnului. Grdsimea s-o ardd preotul pe jertfelnic, iar pieptul va fi al lui Aaron si alfiilor lui." ,,Specificarea cu mdinile sale subliniazl faptul cL ofranda nu putea fi prezentati decdt de cltre cel care aducea

mcrificiu1."62 Leg[narea pieptului

e interpretat[ in doui foluri: ,,Conform Talmudului, preotul prelua jertfa din

, ,,6t nor."

28-31: ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: luf Israit si t, ,i, Cel ce isi infdliseazd Domnuluiiert' fiflor aducd "ro a" *Anruir"-, acela din jertfa sa de mdntuire sd
6t

in 2G272 ,,Nici un fel de sdnge sd ny mdncali 't'ot cel cetdyile uoort r, nici di pdsdrt, nii de dobitoace' *A"",o sdngq, acela ie va stdrpi din poporul sd,u'," io '- "--sub legea Sangele"fiind via(a' nu se d[dea celor de cu sdngele It che. Dar p"oporul cel nou se implrtlgegte 9i lului, dob0ndind viata veqnicl'

m6inile suplicantului gi o migca orizontal, inainte qi inapoi, krdicdnd prin prima migcare prezentareajertfei citre Iahve, lar prin cea de-a doua migcare faptul c[ ea revenea apoi prcotului, ca slujitor al divinitl1ii, in semn de bunlvoin{i gi ptotec(ie divind. Intr-o interpretare rabinicl mai recent[, OGremonia ar consta in migcareajertfei c[tre cele patru puncF cardinale, precum gi in sus gi in jos, spre a semnifica hptut c[ Iahve stipdnegte vdnturile gi cn El a creat cerul gi "u' E $i un sens mistic al acestora: ,"Prin piept se contemplafia inalt4 iar prin bral activitatea, adicl lorprinderea cugetdrii gi lucrarea, sau cunogtinfa gi virtutea. flci cunoqtinfa aduce mintea in chip nemijlocit lui Dumneiar virtutea o desface prin fapte de toat[ devenirea ilor. Acestea le-a l[sat Scriptura pe seama preofilor, au primit ca mogtenire numai pe Dumnezeu gi nimic cele ale pimAntului."6a , 322 ,,$i spata dreaptd din jertfele de izbdvire ce aduttd o dali preotului." ,,Coapsa dreapt[ a animalului (ebr. soq haiamim) era iderati bucata cea mai aleasS; situat[ in apropiere de orde reproducfie, deci de izvorul vie{ii, ea nu putea fi ati de laici, revenind deci preofilor; indicafia expresd coapsa dreaptd trebuie pusd in relafie cu intensa conolbttt.

#tt,
LEV,p.
173

3f,ntul Maxlm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talqsie, 45 38

bf,rbiteasci, dar nu in mod exclusiv. Animalele silbatice curate nu erau jertfite, acelea aparfin6nd prin excelen{d lui Dumnezzu, in weme ce animalele domestice, intr-o m[sur5, rparfineau omului, datorite muncii sale de a le ingriji. Jerttble trebuiau s[ fie de cea mai bunl calitate, atdt in ce privegte v0rsta, cflt qi integritatea frzicd,. Sacrifrciile se impdrfcau in public, aduse pentru intreaga comunitate, gi particulare. Ofrande se puteau aduce gi din grdne, vin, untdelemn gi sare. tn plus, mai consemn[m jertfa de tim6ie. 2. Consacrarea

preolilor (8,

10, 20)

crare, dar igi incepea atribufiunile doar sfdrgitul s[pt[minii ceremoniale.

in a opta zi, dupd

'

3l-itz

,,Aceasta este rdnduiala arderii de tot' a da-

pe Aaron Si impreund cu el qi pefiii lui, veSmintele, mirul de miruit, vilelul de jertfa cea pentru pdcat, panerul cu azimile gl cei doi berbeci, Si adund toatd obstea la uSa cortului." oflectuarea

Cap. 8, 1-3: ,,,1i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia

Inilial, Moise a trebuit sE ordoneze gi sd supravegheze ritualului de sfinfire. Ceremonia fiind de o impor-

preferate jertfele de parte {api, porumbei $i turturele. Erau

ut
66

tanfl esenfiall, la ea trebuia sd participe intreaga comunitate, prin reprezentan{ii s[i. $i azi, consacrarea preolilor (hirotonia) se face in prezenla adunlrii credincioqilor. ,,Biserica poart[ in chip foarte potrivit numele de Biserici (ekklisia: rdunare) pentru ci cheam[ qi strdnge la un loc pe tofi oamenii, dupl cnm spune Domnul in Levitic: Adund (ekklisiason) kntd adtmarea la uSa cortului mdrturiei (Biblia 1914).-67 Dar, in limba romdn5, cuvdntul bisericd provine din greecscul vasiliki (: casa implrlteasc[), termen preluat prin lntormediul formei latine basilica. 4-6: ,,$i a fdcut Moise a$a cum ii poruncise Domnul gl u adunat obStea la u;a cortului adundrii. Dupd aceea a lll Moise cdtre obste: Iatd ce porunce$te Domnul sd se ,ftr:fi! Deci a adus Moise pe Aaron Si pe fiii lui Si i-a spdlat t'u upd. "

LF){,p.173
lbid. 40

6'

SlRntol

Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Y,lm,24

41

qi nu despre un ,,Este vorba despre o ablufiune ritual[ Moise este deqi pasaj, qi simplu act de igien[. Ca in intregul

subiectul gramatical al discursului, nu inseamnl neapirat c[ doar le-a insuqi profetul.? s[v0rqit
supravlgheat."68

hiireu. C["i "um care nu era cur[{it cu

,,Aaron era cu putin!

ap6?"6e

ajuns ar-

allii unul

La fel, nu mai au legltur6 cu Dumnezeu cei ce resping Taina Botezului. 7-9'. ,,Apoi a tmbrdcot pe Aaron cu hitonul, l-a incins cu brdul, l-a tmbrdcat cu meilul, i-a pus efodul, l-a incins cu cingdtoarea efodului si i-a strdns cu ea efodul; dupd aceed i-a pus hoSenul Si in hoSen i-a pus Urim Si Tumim, iar pe i-o p^ chidarul Si la chidar, tn partea lui de dinainte, i"op a prins tdblila cea de aur, diadema sfinleniei, cum poruncise Dornnul prin Moise." Vegmintele sfinlite sunt descrise amlnunfit in le{ireg, capitolul 18. Totugi, ,,reconstituirea formei, dimensiunilpr qi destinaliilor exacte ale imbrflc[mintei rituale a preo(ilor este aproape imposibild, in absen[a unor reprezent5ri pictogr- afice ri.ar""hi, f;apt care a procurat mari greutifi traducitorilor'"'" Tunici (ebr. lanonef) era un fel de c[ma;[ purtatl direct pe piele; in Biserici, corespondentul tunicii (hitonului) esti stiharul, vegmdnt comun celor trei trepte ierarhice. Meilul (ebr. meil) era o bucat[ mare de {es[tur[, cu o deschiz[turi ta mijloc pentru a l6sa s[ intre capul' Meilul cobora in falduri pdnl la calcaie gi era impodobit cu ciucuri Efodul era un fel de bluz6 sacerdotal[ dintr-un material scump, prins[ pe umeri cu o agraft' Efodul e omoforul .u, *".u*i de azi, piesl vestimentari specifici arhiereilor acelaqi material ct . Brdul efodului etaconfecfionat din corp' de acestuia fixarea gi efodul, servind la
ur

Pieptarul (ebr. hoSen') era o pies6 a costumului sacerdotal, lucratl din in gi bogat decoratl, de formi pltrati sau dreptunghiulard, in care erau incastrate 12 pietre prefioase simbolizAnd triburile lui Israel. Se fixa deasupra efodului gi adipostea Urim gi Tumim. Azi, locul hogenului a fost luat de engolpion, o icoan[-medalion purtatii de arhierei. Urim (: lumin[; ar[tare) Si Tumim (: desdvArgire; adevlr) sunt greu de definit. ,,Degi sensurile termenilor ebraici sunt clare, caracterul obiectelor desemnate rlm0ne incert. Interprefii mai vechi vdd aici un nume colectiv pentru cele doulsprezece pietre prefioase rituale de pe pieptarul preofesc, denominafie metonimic[ a luminii gi perfecfiunii lui

f.T;

oi,

fost instrumente utilizate in consultarea voinfei divine, ca in

qi clopo{ei. -

'

Nilmeri 27,21;' Deuteronom 33, 8 etc."7r Milra sau chidarul era vn fel de turban purtat de arhierei, posibil de form[ conicl; a devenit mitra episcopal[ de mai tilrzil. 10-11: ,,Apoi a luat Moise mirul de miruit Si a miruit cortul Si toate cele din el Si le-a sfinlit. A stropit cu el de gapte ori asupra jertfelnicului Si a miruit jertfelnicul Si toate obiectele lui, baia Si cdpdtdiul ei Si le-a sfinfit." Cortul qi toate obiectele Iui au fost sfin1ite, aga cum se rfrnfesc 9i azi Biserica gi obiectele bisericegti; dar o ingeptitl rtropire cu mir s-a rezervat doar altarului, ca loc de o sfinfenie deosebite. ,,Smnt e corhrl, dar in chip des[v6rgit se bucuri de sfinfire altarul, nu ca unul ce participl la cele raflonale, clci nu e sfhnt ca, de pild6, firea ingerului sau firea omului, ci prin atingerea c.y jertfa pus[ pe el. CIci e sfhnt gi locul unde este Hristos."72 Altarul cel vechi preinchipuie
1t

u' 'o

Lil/,p.174
Smnt rl

Chitil al Ierusatimului , Catehezele,Il,

rbid.

1I

LEY,p.l74
42

Smrtrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,N.

43

Crucea, altarul Jertfei suPreme'

iZ, ,,Dupd o""ri

rynt Moise mir pe capul lui

Aaron gi l-a uns Si l-a sfinYit"' ----

po3*'"u lui Dumne,Ca"A Uoisi u tp" fratelui 11" $i ap?i zel di'afi fEcut arhierlu, mai intfli l-a spllat i1 .ane ungenl i-u ,rrr. Si a fost numit hristos (uns) din pricina
preinchipuitoare'"73,,lisus 7isus, pentru c[ m6ntuie Pentru c[ dumnezeiescul intre lucru, a dlruit aceste dou6

airt Lti. fe propriul s[u urmaq la conducerea " p" n ri. (Oses), l-a numit Iisus (Iosua)' schimb0nirrJ"", iar pe ffiriul s[u frate' pe Aaron' l'a numit J"-i "rri""r"; p. capul arhiereutui, acesta fiind H;;i;ili-ri"i.o*
loc al sPiritului socotit -fg: ---adus

poporului

poruncise Dornnul lui Moise'"

Mois ,,$ia cu hitoane, i-a tncins cu

9i al

imbrdcgt

ane''cutn

mai simObserv[m cd vegmintele preofllor erau mult ple decdt cele ale arhiereului' ira investit Purtitorul lui' 14'242 ,,APoi a adus pdcat, iar Aaron Si fiii lui S lului de iertfd Penffu Pdcat; din sdnge si cu degetul sdu a Pus Pe c ae toati pi4ile si a curdlit iertfelnicu!, cu ru Jt turnat ios tdngd iertfelnic Si a sfinpit yrtJemrcut '*rir.2 pe de fuatZph Moise toatd grdsimea rydru1t1i si tri a" pi n"ai, amdndoi rdrunchii si grdsimea lor' o:::.: vilelut, p":iiniahic. Iar ?i'!"i.l"i: !!i cum po) tenia iui le-a ars cu foc afard din tabdrd' '6"^""'i ti ioir". Apoi Moxe a adus berbecul cel

"i

::'l*

jertfelnicul de jur imprejur. A tdiat apoi berbecul in bucdli Si a adus Moise bucdyile, cdpdldna Si grdsimea, iar mdrtmtaiele Si picioarele le-a spdlat cu apd. $i a ars Moise tot berbecul pe jertfelnic; aceasta era ardere de tot spre mireasmd pldcutd, aceasta era jerffi Domnului, cum poruncise Domnul lui Moise. Dupd aceea a adus Moise al doilea berbec, berbecul cel pentru sfinlire, Si Si-au pus Aaron Sifiii lui mdinile pe capul berbecului. gi junghiindu-L, Moise a luqt din sdngele lui Si a pus pe vdrfut urechii drepte a lui Adron, pe degetul cel mare de la mdna dreaptd a lui Si pe degetul cel mare de la piciorul drept al lui. Apoi a adus Moise pe fiii lui Aaron Si a pus sdnge pe vdrful urechilor drepte ale lor, pe degetul cel mare de la mdinile drepte ale lor Si pe degetul cel mare de la picioarele drepte ale lor; Si a stropit Moise jertfelnicul cu sdnge de jur imprejur. " Se aducea un vileljertfb pentru pdcat, un berbec ca ardere de tot gi un berbec pentru sfinfire; cu sdngele acesfuia din urm[ erau ungi viitorii sacerdofi. ,,Indicafia urechii, a mdinii gi a piciorului semnificd probabil consacrarea in intregime a corpului (partea superioarl, cea mediand gi cea inferioarl); urechile vor fi sfinfite pentru a asculta comandamentele divine, miinile pentru a slvArgi gesturile prescrise, lar picioarele pentru a merge pe cdile Domnului."75 25-28: ,,Dupd aceed a luat Moise grdsimea Si coada, toatd grdsimea de pe mdruntaie, seul de pe ficat, amdndoi ldrunchii, grdsimea lor Si Soldul drept; iar din panerul cu pdinile punerii tnaintea Domnului a luat o azimd, o pdine cu lnldelemn $i o turtd gi le-a asezat peste grdsinte Si peste loldul drept; Si toate acestea le-a pus pe mdinile lui Aaron )l pe mdinile fiilor sdi Si le-au dus legdndndu-le tnaintea ft1ei Domnului. Apoi a luat Moise acestea din mdinile lor Si
sdnge

ardere de tot, iqr Aaron Sifiii lui Si-au pus mdinile pe capul berbecului. $i apoi a junghiat Moise berbecul Si a stropit cu

?3

Sfentnl Chiril al Iensalimului' Catelwa

III mistagogicd'6

14

ld,catehuele,x,ll

lf tEV, p. t75
4s

le-a ars pe jertfelnic ardere de tot; aceasta a fost jertfa de sfinyire, mireasmd pldcutd, jerffi Domnului-" Fiind vorba de sfin{irea primilor preofi, oficiant este, in mod excep(ional, un,laic, profetul Moise. El trece darurile, la un moment dat, in mdinile celor ce aveau s[ fie sfinfi(i, ca venind din partea lor, dupd care i;i reia rolul siu de oficiant; in viitor, aceste acte cultice vor fi oficiate de cdtre preoli. 29: ,,Ludnd apoi pieptul, Moise l-a adus, legdndndu-l inaintea felei Domnului; aceasta era partea lui Moise din ,,Dup[ cum se indic[ expres in 7 ,30-37, aceast[ parte, drept Preofilor; dar, intr-un u existau ca atare, ritualul pieptul revine, cu titlu de exceptie, lui Moise, un laic, in calitatea sa de prim oficiart al acestui ritual."76 Dar de ce Moise, un levit, nu a fost 9i sacerdot? Rlspunsul credem c[ il afllm in faptul c5, intinerefe, el a ucis un egiptean (Iegirea 2,l2), nemaiputdnd fi sai cerdot cel ce a virsat sdnge omenesc, indiferent de

Jiilor lui. " Nu numai persoana preotului, ci 9i vegmintele lui su sfinlite. 31-36: ,,Apoi a zis Moise cdtre Aaron 5i cdtre fiii lui Fierbeli cornea la intrarea cortului adundrii Si acolo mdncali cu pdinea cea din panerul sfinlirii; dupd cum mi poruncit mie Si mi s-a zis: Aaron Sifiii lui s-o mdndnce! rdmdsilele de carne si de pdine sd le ardeli cuJoc' $apte
veSmintele
'6 lbid.

rului preot ii este interzis orice contact cu exteriorul.',77 Cele gapte zile simbolizeazl timpul intreg, sau viafa aceasta, datii apre eforturi gi iniliere, spre a pdgi pe deplin cura{i in ziua a opta a ve$niciei. Legea face,,din gederea la locurile sfinte un simbol al fermit[fii gi statorniciei in sfinfenie. C6ci e neoesar ca noi, care am fost rdnduifi si stim lfrngd Dumnezeu, s[ fim statornici gi neclintifi in virtute; neiegind din modul de viafd ce ni se cuvine gi neab[tdndu-ne de la cugetarea cea potrivite sfinfeniei, ci si r[m6nem punrea aproape de Dumnezeu gi s[ locuim l6ng[ E1."78 Cap. 9, l-22 ,,Iar in ziua a opta a chemat Moise pe Aaron, pe fiii lui qi pe bdtrdnii lui Israel, Si a zis cdtre Aaron: Ia-li din turmd un vilel de jertfd pentru pdcat Si un berbec pentru arderea de tot, amdndoi fdrd meteahnd, Si-i udu inaintea felei Domnului. " In ziua a opta sfdrgegte Moise de-a sluji ca preot gi inoepe Aaron. Dar nu a ticut Moise, degi i-a urmat Aaron la

td nu vd depdrtali de la uSa cortului adundrii, pdnd se vor ttnplini zilele sfinlirii voastre, cd sfinlirea voastrd trebuie sd se sdvdrSeascd in Sapte zile. Cum s-afdcut ostdzi, o$a a pontncit Domnul sd se facd pentru curdlirea voastrd Si in celelalte zile. La uqa cortului adundrii veli $edea ziua Si noaptea timp de Sapte zile Si veli fi de strajd la Domnul, ca sd nu murili, cd aSa mi s-a poruncit mie de la Domnul Dumnezeu. $i au implinit Aaron Si /iii lui toate rdnduielile, cdte le poruncise Domnul prin Moise." ,,Acesta este singurul loc unde se precizea"i explicit ceremonia ctr investirii dweazA gapte zile, timp in care viito-

lucrurile preofiei. Cici timpul preofiei lui Hristos e cel de dupd lege, adicd,ziuaa opta, in care a avut loc invierea qi inooputul veacului nou. Pentru cd in Hristos e zidirea noul (,,.). Iar c6nd a fost proclamat Hristos in ziua a opta, gi-au
I't

tf

lbid.
Sfaot rl

Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl

46

ajuns sfhrgitul cele ale lui Moise. C[ci nu mai slujim la chi: puri 9i umbre. Dar invd(itura dati prin lege nu a tiicut. C[ci legea e duhovniceascd celor duhovnicegti 9i pururea grlieqte

fidruntaiele gi picioarele le-a spdlat cu apd Si le-a pus peste urderea de tot gi le-a ars pejertfelnic." Includem aici un comentariu privind ultimul verset:

taina lui Hristos. $i, de fapt, Moise a anunfat cd in ziua a opta se va arilta slava Do.mnului (9, 23). Cdci legea a pre-,
vestit timpul venirii Mintuitorului nostru."7e

3-4; ,,Iar bdtrdnilor lui Israel sd le grdieSti Si sd le spui: Luali din turma de capre m lap, ca ierffi pentru pdcat, un berbec, un vilel si un miel, toli de un an si fdrd meteahnd, ca sdfie adusi ordire de tot, precum si un bou si un berbec pentru iertfd de rndntuire, ca sd se jertld inainteafelei Domnului, Si prinos de pdine, fr cu wttdelemn, cd ostdzi are sdvi Se arate Domnul." Domnul Se arath in ziua a oPta. 5-l4z ,,Deci qu luat ei Si au adus inaintea adundrii cele ce poruncise Moise qi avenit toatd obstea Si,a stat inainteafelei Domnului. Atunci a zis Moise cdtre obste: Iatd ce a poruncit Dornnul sdfaceli, ca sd vi se qrate'slava Domnului! Iar cdtre Aaron, Moise a zis: Apropie-te de j felnic Si sdvdrSeSte jertfa ta cea pentru pdcat Si arderea tot a ta Si curdleSte-te pe tine gi casa ta; apoi adu darut

descoperit

tipicul aducerii jertfei qi, in plus, lui i se potriinwednicit

ludnd papul
adus

vegte mai bine tdlcul cuvdntului, ca unuia ce s-a de cunoagterea celor dumnezeiegti.

, l5-l7t ,,Apo pdcatul pentrupdcat, ca Si tot, nos

cel pentru nic,

iert/d

arderea de
ea,

pri_ jertfel_

poporului Si-l curdleSte, cum a poruncit Domnul! Deci, apropiat Aaron de iertfelnic si aimghiat vilelul cel deierffi peniu pdcatul sdu. Iar fiii lui Aaron aducdnd sdngele la el, Si-a muiat degetul in sdnge Si a pus pe coarnele i nicului, iar celdlalt sdnge l-a turnat jos, ldngd Grdsimea, rdnmchii gi seul de pe ficat, de la jertfa pentru pdcot, le-a ars pe jertfelnic, cum poruncise lui Moise; ior carnea si pielea le-a ars pe foc, afard tabdrd. Apoi a iunghiat iertfa cea pentru ardere de tot aducdndu-i fiii lui Aaron sdngele, a stropit jertfelnicul toate pdrlile. Dupd aceea i-au adus arderea de tot in bi Si el le-a pus impreund cu cdpdldna pe iertfelnic,
7n

pe mdruntaie, rdrunchii cu grdsimea lor Si grdsimea de pe flcat; Si a pus grdsimea pe pieptul jertfei de izbdvire, opoi o

lrentru pdcat, arderea de tot Si jertfa de milntuire, s-a co_

bordt.

"

lbid.,vr
48

fo

Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,56

49

Pind azi, arhiereul binecuvdnteazl poporul cu ambele mdini. Dar, ,,in tradi{ia ebraic[, gestul ridicirii mdinilor nu este legat de ideea de binecuv6ntare, ci are mai degrabi semnificafia unei invocafii sau a unei rugiciuni, cazuri in care miinile se indreptau spre cer sau spre altar."8l 23-24: ,,Apoi au intrat Moise gi Aaron in cortul adundrii Si cdnd au ieSit au binecwdntat tot poporul; atunci s-a ardtat slava Domnului la tot popontl. $i ieSind foc de la Domnul, a mistuit pe jertfelnic arderea de tot gi grdsimea. $i vdzdnd, tot poporul a scos strigdte de bucurie gi a cdzut cu fala la pdmdnt." ,,Flaclra care iese de dinaintea Domnului eman[ din manifestarea vizibild a prezenlei lui lahve, norul luminos desemnat prin expresia slava Domnului. Dac[ pAnI acum Moise utiliza pe altar trn foc oarecare, de data aceasta, la primul sacrificiu preofesc autentic, Iahve doregte s[ arate c[ El este inspiratorul alegerii frcute de Moise gi c[ acceptd jertfa lui Aaron. Focul sacru rezultat din aceast[ flacflr[ miracu: loas[ a fost plstrat nestins, conform tradifiei, pdn[ in vremea lui Solomon cdnd, la inaugurarea templului, Iahve l-a reinnoit printr-un miracol similar (cf. tr Paralipomena 7, l): Acest al doilea foc a fost menfinut pdn[ la distrugerea templului de cltre babilonieni, c0nd a fost ascuns intr-o pegterf, unde a fost reglsit la intoarcerea din captivitate. Dar, dupi cum se poate vedea dim II Macabei 2,8 9.u., Iahve pentru a treia oar[ focul sacru, care se va stinge din nou, data aceasta definitiv, in timpul persecufiilor lui Antioh Epi fanes. Dup[ Filon din Alexandria, Vita Mosis,III, acest foc constituia esenfa cea mai pur[ a eterului."82 Minunea a fost intdmpinat[ cu striglte de bucurie, poporul cdzdnd cu fafa la pnmint. ,y{cest gest exprima, la popoarele orientale, respectul suprem fafE de un superior; aici, faf6 de manifestarea
8'LEV, p.
82

Aaron
pus Domnului

ln zhn^a opta, adic[ S-a aritat Fiul, slava lui Dumnezeu gi Tatdl.'u lui

prezen,tei divine."83 ,,Cu adevdrat s-a v5zut slava Domnului

in

Nadab (: nobil) gi Abiud (: tatil demnitiifii) jertfesc, probabil, in afara timpului prescris gi frrd invoirea lui Aaron. Sau ,,plcatul celor doi fii ai lui Aaron rezult[ dintrun exces de zel. Ei sunt pedepsili prompt fiindc[ au incllcat comandamentele divine, aducdnd ca ofrandd un parfum profan care nu fusese preg[tit conform prescripliilor, pe care l-

tnaintea Domnului."

foc strdin, ce nu le poruncise Domnul. Atunci a leSit foc de la Domnul Si i-a mistuit Si au murit amdndoi

spund Domnul cdnd a

3: ,,Iar Moise a zis cdtre Aaron: Iatd ce a voit sd zis: Voi sdfiu sfinlit prin cei ce se vor apropia de Mine Si inaintea adundrii a tot poporul prea-

sldvit! Iar Aaron tdcea." Textul citat de Moise nu se afl6 in vreo alti parte a Scripturii, ar[tdnd cE, in afara celor consemnate in siris, de o autoritate egal6 se bucura Traddia. C6t privegte tdcerea lui
mistici"87. t'rbtd.
ra
15

Aaron, 93 .exprimd deopotriv[ durere, uimire gi teroare

Sfantul Chiril al Alorandriei, op.

cit.,N.

176

LEV, p. 176 rf Smntut Ciprian alCutagjrcr, Despre unirotm Bisericii eo^yneniie,lg

lbid.
50

"

LE.I,p.176

51

Misail si Ellafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, Si le-a zis: Duceli-vd de scoateli pe fralii voStri din locasul cel sf,6nt Si-i duceli afard din tabdrd! $i acegtia s-au dus gi i-au scos in hitoanele lor afard din tabdrd, cum zisese Moise." Cei ucigi nu puteau fi scogi de cltre fra{ii lor 9i de c[tre Aaron, c[ci s-ar fi intinat, lucru nepermis unui preot, care aparlinea sacrului. De aceea se face apel la doud rudenti, Misail (: care aparfine lui Dumnezet) qi Ellafan (= Dumnezeu este ocrotitor), frii \ri Uziel (: puterea mea este Domnul). 6z ,,Iar lui Aaron sifiilor lui, Eleazar si ltamor, le-a zis Moise: Capetele voastre sd nu vi le descoperili gi veSmintele voastre sd nu vi le sfdsiali, ca sd nu murili Si co sd nu atrageli mdnia asupra obstii intregi. Dar fralii voStri, toatd caso lui Israel, pot sd pldngd pe cei arqi, pe care i-a ars Domnul." Sunt numifi gi ceilalli doi fii ai lui Aaron, Eleazar (: Dumnezeu a ajutat) gi Itamnr (: insul[ a palmierilor). In timpul doliului, durerea se exprimd, intre altele, prin sfhqierea hainelor la piept, lucru de neingdduit celor ce purtau vegmintele sfinfite; c6t privegte descoperirea capului, in vremea doliului evreii, dimpotriv[, igi acopereau capetele qi fa(a (cf. tr Re$ 15, 30; 19,4). Dar ebraicul para dre,,,pe l6ngi sensul de a descoperi (capul) gi pe acela de a rade (pdrul sau barba); cel de-al doilea ssns ar fi mai potrivit in context, smulgerea bnrbii gi a pirului de pe cap, ca gi ruperea hainelor, fiind un semn de doliu nu doar la ewei, ci gi la alte popoare antice (...). Agadar, dupl cei mai mulfi interprefi, secvenfa risa lo ifra et ar trebui infeleas[ sd nu-qi lase capul in neordnduiald. Orice semn de durere din partea preofilor afla{i in. exerciliul funcfiunii ar fi atras m0nia divin5, clci arfi putut fi' interpietat ca odezaprobare a hotirdrilor lui Iahve."88
4-52 ,,Atunci a chemat Moise pe

7t ,,Din uSa cortului adundrii sd nu ieSili, ca sd nu murifi, cdci aveli pe voi mirul de ungere al Domnului! gi s-a , ' drept cuvdntul lui Moise." ldcut Cum moartea celor doi i-a surprins pe preofi in timpul elujirii, aceqtia nu puteau plrisi cortul sflint pentru a participa la funeralii. 8-llz ,,Apoi grdind Domnul cu Aaron a zis: Vin Si sicherd sd nu beli, nici tu, nici fiii tdi, cdnd intrali in cortul
adundrii sau vd apropiali de jertfelnic, ca sd nu murili. Acesta este asezdmdnt veSnic in neamul vostru. Ca sd puteli 'deosebi cele sfinte de cele nesfinte Si cele necurate de cele curate, Si ca sd invdlayi pe /iii lui Israel toate legile, pe care le-a poruncit lor Domnul prin Moise." Sichera era un fel de vin obfinut din curmale gi seminfe, dar putea desemna gi alte fermentate din fructe sau cereale. Preofilor le era interzis consumul de alcool in timpul slujirii lor; dac[ interdicfia e datd, acum, posibil sd fie pusl in leg[tur6 gi cu moartea celor doi fii ai lui Aaron, b[utura fiind un anesteziant c[utat de cel ce a suferit o pierdere grea. ,,Observi ci trebuie si fie treji. Fiindcl pentru mintea intunecatii gi inima inc[rcatd de griji, care e stipdniti de o befie lumeasc[ (cici se imbat[ unii gi ftr[ vin), atingerea de slujba (liturghia) sfrnti e pricind de moarte. Pentru c6 mintea care nu poate pigi drept se abate spre ur6ciune gi coboard cele sfinte gi nu mai sunt in rdnduial6 cele sdv0rgite, ci au fost aruncate de la calea cea dreapt[. Iar pi{ind ei aceasta, numaidecdt suplrl pe Dumnezeu gi vor suporta amamice pedepse din pricina ugurfltifii."8e l2-l5z ,,Iar Moise a zis cdtre Aaron Si cdtre fiii lui, Eleazar Si ltamar, care-i rnai rdmdseserd: Luali prinosul de pdine, ce a rdmas din jertfele Domnului, Si-l mdncali nedospit, ldngd jertfelnic, cd qcesta este sfinlenie mare. Sd-l mdncali insd tn locul cel sfiAnt, cd aceasta este partea ta Si
ie

88IEV, pp.176-177
52

Sfeon

l Chiril al Alexandri

t, op.

cit.,NI

53

partea

jertfele de izbdvire ale fiilor lui Isroel. Spata ridicatd Si pieptul legdnat sd le aducd ei cu grdsime pentru ardere, legdndndu-le tnainteafe\ei Dornnului, Si sdfie acestea parte veSnicd pentru tine Si impretmd cu tine Si pentru fiii tdi Si pentntfiicele tale, curn a Poruncit Domnul lui Moise." ,,Cend o victim[ este adusl ca jertfb dupl Lege, in[e-

fiilor tdi din jertfele Domnului; aya mi s-a poruncit mie de la Domnul. Iar pieptul legdnat Si spata ridicatd sd le mdncali la loc curat, tu Sifiii tdi Si casa taimpretmd cu tine, cd acestea sunt date sd fie partea ta Si partea fiilor tdi din

lepciunea cuvdntului precizeazh cd partea de sus a pieptului este pusd la o parte. E vorba despre cel care prdnzegte c:l Iisus gi care se desfEteazi d: comuniunea sentimentelor."'" Se amintegte aici gi despre Jiicele lui Aaron, formulare care desemneazd, in mod generic, pe membrii feminini ai familiilor sacerdotale, clci Aaron a avut doar fii. 16-18: ,,$i a cdutat Moise lapul de jerffi pentru pdcat Si iatd era ars. $i s-a mdniat Moise pe Eleazar Si pe ltamar, fiii lui Aaron, care mai rdmdseserd, Si a zis: Pentru ce n-ali mdncat jertfa pentru pdcat in locul cel sfdrtt? Cd aceasta este sfinlenie rnore Si vd e datd voud, ca sd ridicali pdcatele obstii Si s-o curdlili inaintea Domnului. Iatd sdngele ei nu

pldcut Domnului? $i o auzit aceasta Moise Si le-a socotit r dspuns ul indr ep tdlit. " AtAt explicafia lui Aaron cdt gi acceptarea ei de c[tre Moise sunt greu de infeles, pasajul fiind lapidar. Totugi, s-a vlzut aici o manifestare a smereniei gi poclinfei lui Aaron: ,,Sd vedem ce inseamni aceasta. Numai Dumnezeu nu gregepte cu nici un chip. infeleptul igi indreaptl gregeala gi se c[iegte pentru plcatele sale, ceea ce este totugi greu in aceast[ viafi omeneascl. Ce este mai rar dec6t s[ glsegti un blrbat care s[ se dojeneascd pe sine insugi.gi s6-gi osdndeascd faptele sale? Rar[ este recunoagterea plcatului, rar[ poclinfa, rarl chiar folosirea acestui cuvdnt la oameni. C6ci se impotrivegte firea, se impotrivegte ruginea."e2
3. Reguli de

purificare

Si

sJinlire (11, I

15, 33)

s-a dus induntrul locasului sfdnt Si voi trebuie s-o mdncali in locul cel sJiint, cum mi s-a poruncit mie de la Domnul." ,,Fiii lui Aaron arseser6 jertfa in intregime, incilcdnd astfel prescriptia care prevedea ca o parte a ei s[ fie consu'matii de preofi, in semn de asumare gi ispdgire a p[catelor'
poporutur.
r . ,r9l 19-202 ,,Amon insd a zis cdtre Moise: Iatd, astdzi Siau adus eijertfa lor pentru pdcat Si arderea lor de tot tna-

intea Domnului Si, dupd cele ce mi s-au intdmplat, de mdncqt ost(ai jertfa pentru pdcat, oare ar fi fost

aS

l-32 ,,in vremea qceea a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a zis: Grdilifiilor lui Israel Si le ziceli: Iatd animalele pe care le puteli mdnca din toate dobitoacele de pe pdmdnt: Orice animal cu copita despicatd, care are copita despdrlitd tn doud Si iSi rumegd mdncarea, il puteli mdnca." Puteau fi mdncate cornutele mari gi mici, atdt cele domestice, cdt gi cele sllbatice (cf. Deuteronom 14, 5). ,,Acestea, dat fiind cd merg repede pe drum cu aceste dou6 unghii, simbolizeaz[ pe cei ce merg corect pe calea Legii."e3 poate fi vorba gi despre o deplgire a egoismului: ,,piciorul e simbolul mersului prin fapte. Iar despic[tura copitei e chipul olar al putinfei de-a merge, de-a p6gi drept gi frrI vin[ in amdndoud direcf,ile: spre noi gi spre allii."ea Sau: ,,cu copita despicatii inseamnl c[ cel drept merge gi in lumea aceasta gi

Cap.

ll,

* OrigoU Omilii la Cdntarea Cfuttdrilor,I, e'wY,p.l77

qt

" sfaotol

sfrrtul

34

)oo(I,4

'1

sfentrl

a$teapt[ gi veacul cel sfhnf'es. ,,Animalul cu copita despicatii in doui aratd dreptatea; cd. dreptatea are talerele egale; acest animal apoi rumeg6 propria sa mdncare, mincarea dreptlfii, adicd Cuv0ntul; Cuvintul intr[ in noi din afari prin catehez.d. aSa cum intri mincarea; iar dinluntru, ca din stomac, este trimis min(ii spre a fi plstrat in memorie. Omul drept rumegd hrana cea spiritual[ cdnd are in gura sa Cuvdntul; dreptatea o desparte in dou[: sfinfegte gi aici pe plmdnt pe omul drept, dar il trimite gi in veacul ce va sE fie."'u 4i ,,Dar si din cele ce-Si rumegd mdncarea, sau isi au copita despicatd sau tmpdrlitd tn doud, nu veli mdnca pe acestea: cdmila, pentru cd aceasta-Si rumegd mdncarea, dar copitan-o are despicatd; aceasta e necuratdpentruvoi." Este vorba despre dromader, cimila cu o cocoag[, c[mila cu doui cocoage fiind foarte rari in Orientul Apropiat. 5z ,,Iepurele de casd iSi rumegd mdncareo, dar laba n-o are despicatd; ocesta este necurat pentruvol" Prin iepure de casl s-a tradus ebraicul safan, care desemna un mic mamifer de talia iepurelui, destul de rlspdndit in zon[. Acesta, ca gi iepurele, nu e un rumegdtor, dar mi;carea ritmicd abtnei dI aceasti senzafie. Simbolic, iepurele rqrezintd desfrdul 9i lipsa de mlsurl. 6z ,,Iepurele de cdmp igi rumegd mdncarea, dar laba n-o ore despicatd; acesta este necurat pentruvoi." Prin iepure (ebr. arnebef) sunt in{elese toate speciile acestei familii cunoscute in Orient. Este oprit consumul iepurilor ,,ca sd nu fi sodomit, nici s[ te amesteci cu unii ca acegtia; c[ iepurele igi schimb[ in fiecare an culcugul, cifi ani trdiegte, atdtea culcuguri are."e7 7z ,,Porcul iSi are copito despicatd Si despdrlitd in doud, dar nu rumegd; acesta este necurat pentru voi. " Ebraicul kaziir desemna o specie de porc semisllbant
%

tic. in general, orientalii evit6 porcul, acesta fiind in vechime principalul purtiitor al leprei. Porcul simbolizeaz[ ignoranta, l[comia, desfrdul gi egoismul. ,,Despre porc a vrut s[ spunl aceasta: S[ nu te lipegti de astfel de oameni, care sunt asemenea porcilor! Cu alte cuvinte: oamenii, c6nd tr6iesc in belgug, uitii de Domnul; dar c0nd sunt in nevoi, igi aduc aminte de Domnul; ca gi porcul, cAnd mdnAncI, nu gtie de stip0nul s6u; dar cdnd e flImdnd guip; iar dac6 primegte de mdncare iarigi tace.""o ,,Legea opregte sd se m6n6nce animalele care prin natura lor sunt grase, de pild[ porcii, c6 de felul lor au multd carne grasi. O came ca aceasta folosesc cei cdrora le place s[ triiasc[ in desfrt6ri. Se spune c6 un filosof ftcdnd etimologia cuv0ntului is (= porc; gr.), a ardtat c[ acest cuvAnt vine de la cuvdntul this Qertfr} pentru c[ porcul esteln animal propriu pentru jertfr, (thisis) gi pentru junghiere."ee in plus, ,porcul este sinibol al desfrdn#ii, pentru c[-i iubitor de pllceri, pofticios, murdar, are patimi necuratji dup[ mdnclri gi impreun[ri, ii place si fie scirpinat gi sE stea.jn mocirll gi pune carne pe el pentru tdiere gi
pieire."lm

8: ,,Din carnea acestord sd nu mdncali Si de stdrvurile lor sd nuvd atingeli, cd acestea sunt necurqte pentru
voi.

"

E incheiati seria mamiferelor necurate care ar putea

stdrni confuzie, deoarece rumeg[ ori au copita despicatii, dar
nu intrunesc ambele

condilii.

9-12: ,,Din toate vieluitoarele, care sunt in apd, veli mdnca pe acestea: toate cdte sunt tn ape, in mdri, tn rduri Si hdlli, Si au aripi Si solzi, pe acelea sd le mdncoli. Iar toate cdte sunt in ape, in mdri, in rduri Si in bdl1i, toqte cele ce miSund in ape, dar n-au aripi Si solzi, spurcdciune stmt pentru voi. De ocestea sd vd ingreloSali, carnea lor sd n-o
ur

Baln

aban Epistola,

X,

II
m, 7 6, l-2

lbid.,x,3
Clement Alexandrinul , Stromate,Il, 105, l-2

Clement Alex an&nul., Pedagogul, e7 Bamaba, Epistola, X, 6

0q

ttttt

lbid.,v,5l,3
57

mdncali Si de stdrvurile lor sd vd ingreloSali. Toate vietdlile din ape, cdre n-au aripi Si solzi, sunt spurcate pentru voi."

carul (ebr. Saloq) pare a fi, in fapt, cormoranul. Ibisul (ebr. ,!r!".f, in Septuaginta: i ivis) se crede ci era o specie de
bufrri1a.

Dintre viepitoarele acvatice, Legea ing[duie doar

consumul pegtilor. Sunt oprite molugtele, crustaceele, caracatifa etc. ,,Si nu te asemeni, lipindu-te de nigte oameni ca acegtia, care p6n[ la sfiirgit sunt nelegiuili gi os6ndifi la moarte, dup[ cum gi aceste viefuitoare ale m[rii sunt singurele blestemate s[ inoate in ad0nc, c[ nu inoatl ca celelalte, ci locuiesc pe plmdntul de jos din addnc."ror l3z ,,Din pdsdri sd nu mdncali Si sd vd ingreloSali de acestea, cd sunt spurcate: vulturul, zgriplorul Sivulturul de

l8z ,,Lebdda, pelicanul gi cocorul."

mare." Prin vultur (ebr. neser) se infeleg toate speciile aceslntia. Zgripforul (ebr. peres) pare a desemna o specie de vultur ce se hrlnegte mai ales cu pegti, Gypaetus barbatus. Ar putea fi aceeagi pas[re ca gi vulturul de mare (ebr. azuiah). 14-15: ,,Corbul si soimul cu soiurile lor; toatd cioara cu soiurile ei." $oimul (ebr. daah) este cunoscutul rdpitor diurn, din familia falconidelor. Prin corb gi cioar[ sunt infelegi to{i repr ezcrl;tanlii aceste i fam i lii. 16z ,,Struyul, cucweaua, rdndunica Si uliul cu soiurile lui. " Struful (ebr. bat haiaanah : fiica strigltului) e interzis evreilor, degi popoarele din zonl consumi carnea acestuia. Prin cuguvea e tradus ebraicul talonas, despre care nu se gtie' cu exactitate ce specie denumegte. Rdndunica red[ in mod impropriu ebraicul sakaf, care desemneaz[ soiurile de pesclrugi. Cuvdntul uliu (ebr. nef) e folosit pentru o specie de 16-' pitoare inrudite cu uliul. 17z ,,Huhurezul, pescarul Si ibisul." Huhurez traduce ebraicul kos, desemndnd fie o specie de bufnip, fie, mai probabil, pelicanul sau cofinoranul. Pesto'

l9z ,,Cocostdrcul, bdtlanul cu soiurile tui; pupdza Si liliacul." Prin cocost6rc e tradus ebraicul anafah, care ar in_

20:, ,,Toate insectele inaripate, care umbld pe

patru

Smntut Chirit al Alexandrie i, op. cir.,frl ll] ltti

Barnab4 Epistola, X, 5

Bwnaba, Epistola, X, 4

58

l+-

picioare, sunt spurcate pentnt voi." ,,Expresia p e patru picioare are in Biblia Hebraica wr generic, denumind orice vieluitoare care are mai mult sens de doui picioare."lM 2l-222 ,,Dar din toate insectele inaripate, core umbld in patru p;;sioare, sd mdncali numai pe acelea care auJluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca sd poatd sdri pe pdmdnt. Din acestea sd mdncali urmdtoarele: ldcusta 5i soiurile ei, solamul ;i soiurile lui, hargolul Si soiurile lui, Si hagabul cu soiurile lui." L[custa e o hranl apreciat[ in Orient, ca gi la unele triburi africane. Pdndazi, in bazarele arabe se glsesc llcuste preparate pentru consum. Pustnicii cregtini, de asemenea" mincau llcuste, urmand pilda Sfrntului Ioan Botezltorul (cf. Matei 3, 4). Soiurile inglduite de llcuste eran: arbeh, hran[ foarte apreciatii incl gi azilaorientali; solam (: cel ce inghite), o specie foarte vorace; knrgol (: a sdri), specie care face salturi foarte ample; lagab (: a ascwrde), numite astfel pentru c[ ascundeau privirii spa{iul pe care se agezau. 23-252 ,,Orice oltd insectd inaripatd core are potru picioare e spurcatd pentru voi Si vd spurcoli cu ele. Tot cel ce se va atinge de trupul lor necuratvafi pdnd seara; ;i lot cel ce va lua in mdini trupul lor sd-si spele haina Si necurat vafi pdnd seara." Cel devenit impur era oprit sd participe la cultul divin p0nI seara, adic[ pdnl incepea ziua urmdtoare. 26-27t ,,Tot dobitocul cu copita despicatd, core n-are copita despdrlitd addnc sau nu-Si retmegd mdncarea, este:' necurat pentru voi; tot cel ce se va atinge de el necurat va fi' pdnd seara. Din toate fiarele cu pdtru picioare, cele care calcd pe labe sunt necurate pentru voi Si tbt cel ce se va atinge de stdrvul lor necurat vafi pdnd seara." E vorba despre canide gi feline, care calc[ pe labe,

neavdnd copite.
282 ,,Cel ce va umbla cu stdmul lor sd-Si spele haina gl necurat va fi pdnd seara, cdci ele sunt necurote pentru

voi."

Seara e timpul

gi s-a spurcat de cele necurate trebuie sl-gi spele haina gi epre sear[ curat va fi. Prin aceasta se indic[ taina lui Hristos, prin Care ne-am curl,tit, dobdndind iertarea prin sfhntul Botez, adic[ in vremea venirii Lui, care s-a ftcut oarecum spre sear[, sau cdnd veacul de fafi se apleacl spre sfhrgit. Sau nu spunem cI^9uvintul lui Dumnezeu S-a intrupat in ultimele timpuri?"ros 292 ,,Din dobitoacele ce misund pe pdmdnt, iatd care sunt necurote pentru voi: cdrtifa, Soarecele Si Sopdrla, cu soiurile lor." CaftiF traduce ebraicul koled, in fapt un mic mamifer inrudit cu nevlstuica. $oarecele e cel cunoscut. $opdrla (ebr. /aD) e folositi generic pentru toate soiurile de gop6rle. 302 ,,Ariciul, crocodilul, salamandra, melcul Si came-

venirii M6ntuitorului. ,,Cel ce s-a atins

leonul." Prin arici se traduce ebraicul anaqah (dtn anakn: a geme), desemn0nd o reptiH ce tr[iegte pe st6nci gi caracterizati printr-un geamlt specific. Crocodilul nu apare in Biblia Hebraica sav Septuaginta, doar in Vulgata; e vorba de obraicul letaah, prin care se infelege orice fel de gopdrle. in textul ebraic mai apare komet, o qopdrli de nisip, Si koka, o gopdrld de dimensiuni mai mari. Cameleonul corespunde obraicului tinSamat. Eviden! versetul vizeazd reptilele. Dup[ Origen, Moise ,,a numit in lista animalelor necurate pe acelea pe care egiptenii gi celelalte popoare le socoteau indicate pentru ghicire."l06 in plus, erau vizate animalele divinizate in alte p[(i, ca qi cele socotite respingltoare.
05

'*LEY,p.l'.9
60

lo('

Sfintul Chiril al Alexandri ei, op. Contra lui Celsus,Iv, 103

cit.,$/

61

31-35: ,,Acestea dintre toate cele ce miSund pe pdmdnt sunt necurate pentnt voL Tot cel ce se atinge de stdrvurile lor necurat va /i pdnd seard. Tot lucrul, pe care va cddea weuno din acestea, moartd, fie vas de lemn, sau haind, sau piele, sau orice fel de lucru ce se intrebuinleazd la

,,in legea veche era socotit necurat tot cel ce

se

ceva, lucrul acela necurat va fi; sdJ puneli fn apd Si va fi necurat pdnd seara, im apoi vafi curat. Tot vasul de lut, in care va cddea vreuna din ele, sd-l spargeli, iar cele din el sunt necurate. Orice lucru de mdncare, peste care va cddeq apd din acel vas, necurat va fi pentru voi Si toatd bdutura de bdut, din osemenea vas, necuratd va fi. Tot lucrul, peste care va cddea ceva din trupul mort al acestoro, se va sptrca; soba Si cdminul sd le stricafi, cd necurate sunt Si ne-

invierii gi cu credinfa in 81.:,110 prin dobitoace moarte, ins[, sunt in{elegi cei cEzufi in animalitate gi mo(i
n[dejdea
peiltru credinfi; se,,ating" de ei cei contaminafi de egoism gi
senzualitate.

atingea de un mort, dar nu erau socotifi necurafi ingigi morfii. Dar dup[ ce tns69i Viafa 9i Cauza Viefii a fost socotitl lntre morfi, nu mai numim morfi pe cei care au adormit intru

stdrvul
seara.

40: ,,Iar cel ce va mdnca mortdciunea lui sd-Si spele hainele sale Si necurat va fi pdnd seara; cel ce no'd*,

lui

"

sd-Si spele hainele sale Si necurat va

fi

pdnd

kir, cate,,se pare c[ primitiv[ pietre, instalafie sub care era aprins desemna o din focul pentru fierberea alimentelor."lo7 362 ,,Numai izvorul, fifintdna si adundrile de apd vor rdrndne curate,-iar cel ce se atinge de mortdciunile din ele, necurdt va.fi." ,,Sursele de ap6 erau socotite pure dupl indep[rtarea elementului poluant gi reinnoirea apei.'108 37-38: ,,De va cddea ceva din trupul acestora pe sdmdnla de semdnat, aceasta curatd va fi. Dacd insd va cddeq ceva din trupul lor peste sdmdnld, dupd ce aceasta s-a, muiat cu apd, atunci sdmdnla necuratd sdfie pentruvoi." ,,Spre deosebire de s6mdnfa uscat[, cea umezitii fi impurificati prin contactul cu un cadavru cdci, in ultim caz, impuritatea pltrunde in interiorul ei."loe 392 ,,Iar de va muri vreun dobitoc din cele ce se ndncd Si se va atinge cineva de stdrvul lui, acela necural
fi
p,And

curate vorfi pentru voi." . Cdminul corespunde ebraicului

Curioas[ prevederea privind mdncarea de mort[ciuni! Probabil se referea la cazuri extreme, ca tdzboi, foamete etc. 4l-422 ,,Toatd vietatea ce se tdrdste pe pdmdnt este spurcatd pentru voi; sd n-o mdncali. Tot ce se tdrdste pe pdntece gi tot ce umbld in patru picioare Si cele eu picioire

multe dintre vietdlile ce se tdrdsc pe pdmhnt

mdncali, cd stmt spurcate pentru voi." F, vorba despre insecte, viermi, molugte gi reptile. ,,pe patru picioare umbli cel ce se increde in lucrurifu supuse

id nu le

,l

pegti."lll

it[ cu ele. in sftirgit, cu mulviluit cu totul de cele trufiyi

partea con4ucltoare a

fiinfei

seara."

'o'LEV, p. l8o

pricina ei necurafi, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Sfinyili-vd Si veli fi sfinli, cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfdnt sunt; sd nu vd pdngdrili sufletele voastre cu vreo vietate din cele ce se tdrdsc pe pdmdnt, cd Eu sunt Domnul, Cel ce v-atn scos din pdmdntul Egiptului, ca sd vdfiu Dum_ nezeu. Decifili sfin1i, cd Eu, Domnul, sunt sfdnt."

43-452 ,,Sd nu vd spurcali sufletele voastre cu yreo vietote tdrdtoare Si sd nu vd pdngdrili cu eq, ca sd din

'o'Ibid. t@
Ibid.
62

iillm"n t Ioan Damaschiq Dogmatba,t{,9 "' Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,-fil

E limpede cI sunt vizate sufletele in primul r6nd. Sufletul trebuie s[ evite asemlnarea cu tAr6toarele, adip[ s6 nu se robeascl poftelor josnice, care l-ar tdri iar[gi in robie. Urm6nd lui Dumnezeu, ins[, vom ajunge la mlsura dumnezeiasc[: ,,El inalfd firea rafional[ deasupra plcatului gi a inclin[rii spre riutate. $i astfel o preface prin sfin,tenie in chipul Creaiorului. Clci Creatorul tuturor este sfhnt."112 ,,Suntem dupi asem[narea lui Dumnezeu, Celui ce ne-a fXcut dup[ chipul gi asem[narea Sa: din virtute gi in{elepciune (...), din cuvdntul in{elepciunii qi din cuv0ntul cunoqtinfei (.'-), din sfinfenie gi desivdrgire (...), din smerenie gi bl6nde1e."113 ,,Cerem gi ne rugdm ca, fiindci am fost sfin1i1i prin Botez, s[ st[ruim in ceea ce am inceput sI fim. $i aceasta ne rugdm zilnic. C[ci avem nevoie zilnic de sfinfenie pentru ca, d6ndu-ne de picatele noastre, s[ ne cur[tim printr-o nent[ sfinfenie."ll4 ,,Cend implinegte cuvdntul: fi1i, dar, mdtori lui Dumnezea (Efeseni 5, l), omul primegte in fletul sflu virtuos tiparul lui Dumnezeu, iar atunci 9i tru celui ce are un astfel de suflet este Bisericd a lui zert,"ll5 4G472 ,Aceasta este legea cea pentru pentru pdsdri, pentru toate vietdlile ce miSund in apd pentru toate vietdlile ce trdiesc pe pdmdnt, dupd care se deosebi cele necurate de cele curate gi vietdlile ce se
ndncd de vietdyile ce nu se mdndncd.

OdatE cu slvflrgirea p[catului, nagterea nu mai e doar binecuvdntare divin6, ci aduce gi impuritate, fiind legati de pierderea de sdnge, dar gi de voluptate. ,,Curlfirea de gapte zile este cea dup[ lege, care in chipul sdmbetei de acum a vestit sdmbita cea duhovniceasc[."rr6 intreg timpul de acum hebuie s6-l folosim ca o pregitire spre a p6gi cura{i1i in ziua
a opta.

in incheiere, e ptezeriat un rezumat al intregului

pitol.

Cap.12,l-22 ,,$i a grdit Domnul lui Moise si a zis Jiilor lui Israel Si le zi: Dacdfemeia va zdmisli va naste prunc de parte bdrbdteascd, necuratd vafi zile, cum e necuratd si tn zilele regulei ei."
GrdieSte

"2 Sfantul Chiril

"3 Nichita stitbatul, cele

Sfantol Ciprian "4 r'5

al Alexandriei, Despre Sfinta 300 de capete,2ll

Treime,Yl
domneascd,X

3: ,,Iar in ziua a opta se va tdia pruncul imprejur.,' Circumcizia era semnul vdzut al leg[mdntului dintre Dumnezeu Ei poporul Israel. in Cregtinism, practica a fost abandonatl, p[strdndu-se doar infelesul sdu tainic, acela de inliturare a rlutii{ii. Cum circumcizia se efectua in ziua a opta, s-a frcut leg[fura cu starea de cur5fie la care ajung cei ce dobdndesc ziua cea vegnicd. Cu acest prilej se punea copilului numele, motiv pentru care s-a ftcut o legltur[ intre oircumcizie gi Taina Botezului. 4-82 ,,Femeia sd mai Sadd treizeci Si trei de zile Si sd ie curele de sdngele sdu; de nimic sfdnt sd nu se atingd, Si la locasul sfdnt sd nu meargd, pdnd se vor implini zilele curdlirii ei. Iar de va naste fatd, necuratd va fi doud sdpldmdni, ca Si tn timpul regulei ei; apoi sd mai stea gaizeci Si gase de zile pentru a se curdyi de sdngele sdu. Dupd ce se vor implini zilele curdlirii ei pentru fiu sau pentru fiicd, sd aducd preotului la uSa cortului un miel de un an ardere de lot $i un pui de porumbel sant o turturicd, jertfd pentru pdcat; preotal va tnJdliSa acestea inaintea Domnului Si o va curdli Si curatdvafi de curgerea sdngelui ei. Aceasta e rdnduiala pentru cea ce a ndscut pranc de parte bdrbdteascd tau de parte femeiascd. Iar de nu-i vq da mdna sd aducd un miel, sd ia doud turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru ardere de tot Si altul jerffi pentru pdcat, Si o va curdli preotul Si curatdvo.fi." ,,Necurd{ia ldazei consta din gapte zile dacd femeia
lln

al Cartaginei, Despre rugdciunea

origen, op. cit.,Yl,63

64

Sfentrl Ambrozie al Milanului , Scrisori,)O(Vl, 7 65

n[$tea un bliat gi 14 zile daci nlgtea o fetifa. Femeia lEuzi necur[{ea toate obiectele atinse de ea gi, dup[ aceasti perioadS, igi splla corpul qi vegmintele, devenind curate n pentru cei ai casei gi pentru vizitatori. Ea nu avea voie sl rdseasc[ casa 33 de zile penfu b6iat qi 66 de zile pentru fati, dupl care putea s[ vini la locagul sfhnt pi preotul s[ pentru ea jertft de curlfire un miel de un an ca ardere de gi un pui de porumbel sau turturea ca sacrificiu pentru Femeilor sirace li se admitea aducerea a doi pui de bel sau turturea."r17 Mielul jertfit vestegte Mielul ce va ridii
ca p[catul lumii: ,,Miel se numegte Atotneprih[nitul Miel lui Dumnezeu."ll8 E qi un infeles ascuns al necurl(iei ratd de naqtere: ,,Femeia care naqte, 9i pentru aceasta e rati, este (...) firea omeneascl. Cici pentru moment ii buim firii ins[gi fafa femeii. $i firea e osdnditil de lege 9i socotiti vinovati de intinlciuni, pentru c[ nagte intru clciune (corupere) qi nu este in cele ce era indati ce a prim de la Dumnezeu existenfa (cici a frcut-o spre nestriclciune ci a fost ab6tutE mai degrabl la trebuin{a de-a se

aufdcut albi qi cd rana s-a addncit in pielea trupului, aceea este rand de leprd, iar preotul, dupd ce l-a cercetat, il va
declara necurat.

"

obligafia de a decide existenfa sau non-existenfa bolii. Odatii declarat impur de c[tre preot, bolnavului ii era interzis sd ia

nerale ale hainelor sau zidurilor cl[dirilor. in.tratatele medicale grecegti, substantivul lepra era :utilizat pentru a desorie o boali caracterizatl prin aspectul tumefiat sau solzos al

fiind osinditi din pricina neascultdrii. (...) Deci stric[c (coruperea) ivitii pe urml intineazd ftea 9i prici moartea care a pus st[pdnire prin pizma diavolului, av drept rldicin[ p[catul. O intineaz[ insl.gi altfel faptul

vreo umfldturd, sau bubd, sau bdsicd, sau de se vaface pielea trupului vreo rand ca de leprd, sdJie adus la A preotul sau la un preot din fiii lui. Preotul va cercetq de pe pielea trupului lui si de va vedea cd perii de pe rand
AR - D. Abrudan 9i E. Comi(esay Arheologie biblicd, 1994,p.299 I |8 Sfinnrl Simeon Noul Te olog, Cw dntdri morale, I, ll "e Sfirt'l Chiril al Alexandriei, inchinuea si slujirea tn duh si
11?

fi semina(i in vbluptate cei ce se nasc.'lre Cap. 13, l-3: ,,Grdit'a Domnul cu Moise si cu Aa Si le-a zis: De se va ivi la vreun om pe pielea trupului

mai era numit[ gi elephantiasis in cercurile creptine pentru a t biblic."r2l 4-62 ,,Iar dacd pota de pe piele, deSi este albd, dar nu 3[le de pe ea nu s_aufdcut albi, I pe cel cu ranq-sapte tlle. rqna: dacd rana a-rdmqs ca inainte Si nu s-a tntins rana pe piele, preotul sd_l lnchidd alte Sapte zile. in ziuo a Saptea il va cerceta preotul
lll'LEV. o. 18l
tlt

x/

lbid."
67

din nou si dacd rana va fi sldbitd si nu se va fi intins rana pe piele, preotul sd-l declare curat. Aceasta este o bubd Si ce o are sd-Si spele hainele sale Si vafi curat." Ebraicul misfakat, tradus pin bubd, desemna o erup' fie benign6. 7-82 ,,Iar dacd, dupd ce omul s-a ardtat preotului, nou buba a tnceput a se intinde pe piele, sd se arate preotului; preotul, vdzdnd cd buba se intinde pe piele, il declara necurat, cd aceasta este leprd." Sunt prev[zute cazurile de recidiv[ a bolii. 9-llz ,,De se va ivi pe un om boala leprei, acela sd dus la preot. Preotul va cerceta si, dacd umJldtura de piele va fi atbd si pdrul va fi schimbat tn alb si dacd t fldtura vafi carne vie, aceea e leprd invechitd pe pielea pului; preotul tl va declara necurat Si nu-l va inchide, este necurat"" Biblia 1688 traduce si-l va pdngdri pre el preotul 5 va osebi pre ddnsul. Totugi, textul ebraic sus(ine ci bo nu trebuie izolati' presupunem c[ a fost preluatl o de copist, logica impunind aici izolareal2-l3z ,,Dacd tnsd leprava tnflori pe piele Si dacd acoperi lepra toatd pielea bolnavului de la cap pdnd picioare, cdt poate sd vadd preotul cu oehii, Si dacd vedea preotul cd lepra a acoperit toatd pielea atunci va declara pe bolnav curat, pentru cd totul s-a bat tn alb Si deci este curat." E greu de infeles motivul pentru care un bolnav era declarat curat, dar dispunem de o interesanti cuire mistici: ,,C'el lepros in vreo parte are moarti paftea care e lepra. Cici retrdgdndu-se sdngele care intrefine v se gole$te locul. $i cdnd prin atingerea preotului se a cegte locul, il spurcd pe cel lepros. Tot aga 9i cel lepros vreo parte a sufletului, golindu-i-se sufletul, adicl ad6nc du-se prin retragerea puterii vitale a virtufii, se face Dar cel lepros in intregime e drept c[ are culoarea
'

viefii av0nduJ imprdgtiat prin tot trupul, il are gi semdnat la suprafa{i. Aceasta inseamn[ c6 cel ce a ajuns la ultimul capdt al rdutii(ii, dar pe urm[ s-a ciit, redob0ndeqte puterea vitald a virtulii. Numai congtiinfa o are colorati de urmele cugetirilor dinainte. C[ci nu poate s[ nu cugete la ce-a fIcut, ca gi cdnd nu le=ar fi frcut. De aceea il deinsd sAngele

clar[ Legea pe unul ca acesta clrrat."t22 14-17'. ,,Iar tn ziua cdnd se va ivi pe el carne vie, vafi necurat, Si preotul, vdzdnd carnea vie, il va declara necurat, cdci carnea ceavie este necuratd, este leprd. Iar dacd se va schimba carnea cea vie Si se va face albd, sd vind bolnavul la preot Si preotul sd-l cerceteze Si dacd ranc s-a schimbat tn alb, atunci preotul sdJ declare curat, cd e curat." In versetele ll-17 at fost prezentate cantile in care boala ap[rea ftri erupfii prealabile; in continuare (18-23) se trece la caztrile in care lepra se dezvolt[ intr-o ran[ vindecat[.

18-23: ,,Dacd cineva a avut pe pielea trupului o bubd s-a vindecat, Si pe locul bubei s-a ivit o umfldturd.albd Si mu o patd albd-roSiaticd, sd se arate preotului $i preotul sd-l cerceteze Si de se vavedea cd umfldtura s-a addncit in piele Si pdrul de pe ed s-a schimbat in alb, pt eotul il va declara necurat, cd aceasta e leprd Si s-a ivit in lacul bubei. Dacd insd preotul va vedea cd pdrul de pe umfldturd nu este alb qi ea nu este addncitd in pielea trupului Si e negricioasd, alunci preotul va inchide pe bolnau pentru Sapte zile. Dacd rono va incepe a se ldyi tare pe piele, preotul tl vo declara necurat, cd este rond de leprd. Iar dacd pata va rdmdne pe krc Si nu se va ldli, attmci e o oprire in loc a bubei Si preotul ll va declara pe bolnav curat." Chiar daci nu tratau boala, e clar c[ preo(ii aveau selioase cunogtinle de medicinS, degi doar empirice. lJrmeazA
l7t

Sfrfil

Madm Marffiisitorul , intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,

7t 69

68

(24-28) un alt caz de boall, cdnd lepra apare pe cicatricea unei arsuri. 24-28: ,,Dacd cineva va (Nea pe pielea trupului o ar-

surd si pe locul tdmdduit de arsurd se va ivi o patd roSiaticd-albicioasd, 9i dacd preotul va vedea cd pdrul de pe acea patd s-a schimbat in alb Si cd pata e addncitd subr piele, aceea este leprd Si s-a ivit pe arsurd; preotul va de-' clara pe bolnav necurat, cdci e boala leprei. Dacd tnsd preotul va vedea cd pdrul de pe patd nu este alb Si cd ea nu este addncitd sub piele Si cd este negricioasd, preotul va inchide pe acela pentru Sapte zile; Si tn ziua a Saptea preotul tl va cerceta iar, si dacd pata s-a ldlit tare pe piele, preotul il va declara necurat, cd aceea este rond de leprd. Iar dacd pata std pe loc Si este negricioasd, aceea este obrinteala arsurii Si preotul va declora pe om curat, cd este obrinteald a
arsurii. " ,,Prin aceasta, legea ne dd sd inlelegem ci ranele din suflet - iar acestea sunt nenumlrate - care au fost vindecate prin purtirile cuviincioase gi aduse cu vremea la cicatrizare, dacl se sapd din nou, le va cerceta Hristos, Marele Arhiereu, gi va rosti judecata cea dreaptl $i dacd inainteazl numai p0n[ la gdnduri, bolnavul nu va r[mine totul necerta! clci se va excomunica. Dar nu se va lepida tot, pentru cd nu e cu totul mort. Dar dac[ boala va dincolo de gAnduri gi de poft[, prefEcdndu-se des[vdrgit ceea ce este mai rlu, va supune pe bolnav pedepselor feritoare la intin6ciuni ."123 Cercetarea in ziua a gaptea putea fi o prefigurare ajudeclfii particulare, in pragul zilei
opta. 29-372 ,,Dacd un bdrbat sau ofemeie va cvea o pe cap sau pe bdrbie Si, cercetdnd-o preotul, se va vedea este addncitd sub piele Si cd pdrul de pe ea este gdlbui

preotul va declara pe acela curat gi acela sd-Si spele hainele sale Si va fi curat. Iar dacd, dupd aceastd curdlire a lui,

in cap sau leprd in barbd. Dacd preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea cd ea nu este addncitd sub piele Si cd pdrul de pe ea nu este gdlbui, preotul va inchide pe cel cu pata de chelbe Sapte zile; in ziua a $aptea preotul va cerceta pata de chelbe iar Si, dacd chelbea nu s-a intins qi n-are pdrul de pe ea gdlbui Si nici nu s-a addncit chelbea sub piele, atunci sd radd pielea, dar locul cu chelbe sd nu-l radd, Si preotul sd inchidd pe cel cu pata a doua oard pentru Sapte zile. in ziua a $aptea preotul va cerceta din nou chelbea Si, dacd chelbea nu se va fi intins pe piele gi nu se va fi addncit in piele,
aceea este chelbe, leprd
lnsd

chelbea va incepe a se ldyifoarte tare pe piele, gi dacd preotul va vedea cd chelbea se ldleSte pe piele, atunci preotul sd nu mai caute de e pdrul gdlbui, cd acela este necurat. Dacd insd chelbea std pe loc Si se iveSte pe ea pdr negru, atunci chelbea a trecut, omul e curat Si preotul il va declara curat. " Prin chelbe s-a tradus ebraicul neteq (solz:. miltrea[d), care ,,este denomina{ie curentd pentru bolile caracterizate prin c[derea pirului"l2a. ,,Legea se pare c[ prin cuvintele de mai sus ne aduce aminte de patimile sufletegti gi vrea s6 se indice bolile ce obignuiesc s[ se intdmple min{ii. Ciii capul e chipul minlii, iar barba, al cugetlrii infelepte. (...) Deci Ar-

subyire, preotul

va declara pe unul ca acela necurat, cit.,Y{

hiereul tuturor, adicl Hristos, observi gi cerceteazi cu deamdnuntul cele ale noastre gi privegte la mintea insigi gi probeazi gdndurile cele dinlfluntru gi ascunse. gi de va glsi in ele vreo striclciune gi vreo stri.mutare, fre de la credin{a dreapt[ la cea strAmb[, sau la rdutatea moravurilor gi la reaua voinfi (...), ne va respinge iardgi ca intinafi gi ne va declara necurafi. Aceasta inseamnd (...) a p[timi de lepr6 la
cap sau labarbL."t2s

r23

Sfentul Chiril al Alexandriei, op.

r25

''nIl,v.o.

182

Sfentul Chiril al Alexandriei, op.

cit.,X\t

70

71

38-39: ,,Dacd un bdrbat squ o femeie va cmea pe pielea trupului pete, pete albe, Si dacd preotul va vedeo cd pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete, aceea e pecinginea care q ffiorit pe piele $i omul ce o are este
curdt.

"

E descris[ o maladie benigni. Dar Clement Alexandrinulr26 vede aici o apropiere intre pielea leprogilor gi cea a reptilelor, ahrzie le veninul turnat de vr[jmag in suflete. 40-44: ,,Dacd cuiva i-a cdzut pdrul de pe cap, aceeo e pleSuvie qi omul este curot. Dacd cuiva i-a cdzut pdrul din

partea de dinainte o capului, aceea este jumdtate de pleSuvie Si omul e curat. Iar dacd pe pleSuvia din partea de dinainte sau de dinapoi vafi patd albd sau roSiaticd, atunci pe pleSwia lui a inJlorit lepra. Preotul il va cerceta Si de va vedeq cd foya umJldturii de pe pleSuvia lui este albd sau roSiaticd, semdndnd cu lepra, ce de obicei se iveSte pe pielea trupului, acela este om lepros Si este necurat; preotul sdJ declare necurat, cd pe capul lui este boala leprei." ,,Bolile capului trupesc indic[ (...) bolile minfii, nigte boli mici gi c[rora se cuvine sd li se acorde iertarea. Deci legea ne scuz[ de orice boal[ omeneascd gi de intiniciunilo ftrl voie, care ni s-ar intdmpla, datd fiind sllbiciunea do care sufer[ in mod necesax firea noastrl gi faptul c[ nu E propriu veacului de acum s[ fim liberi de patimi, ci veacului viitor, cdnd plcatul va fi lepidat din temelii qi ne vom str[,, muta la o viafi cu totul negtirbitii. (...) (Dar) uneori se gi patimile mici in plcate puternice gi ne intineaz[ greu nu sunt oprite de noi, ci igi fac inaintarea spre mai riu, mod liber gi fEri nici o opunere."tz1 45-46: ,,Leprosul, cel ce are aceastd boald, sd.fie hainele sfdsiate, cu capul descoperit, invelit pdnd la buze, sd strige mereu: necurot! necurat! Tot timpul cdt va avea
t26

el boala, sdfie spurcat, cd necurat este; $i sd trdiascd singuratic Si afard din tabdrd sdfie locuinla lui." ,,Leprosul triia in afara comunitElii qi, pentru a fi recunoscut, umbla cu capul gol, hainele rupte la piept gi invelit pdni peste blrbie, iar la vederea unui om striga tame, tame (necurat, necurat). El ardta ca un mort viu, deoarece trupul igi pierdea pArul qi carnea, rimdhAndu-i oasele gi organele interne."''o ,,Hainele rupte gi capul descoperit aratii clar necuviinfa neacoperitl. Iar acoperlmdntul in jurul gurii indictr faptul de-a nu avea ap[rare gi de-a nu putea spune nimic, c6nd Dumnezeu invinovflfegte necurlfia. in sf6rgit, trebuinfa de-a fi scos din tabird e un chip al faptului de-a nu mai petrece cu cetele sfinfilor, ci de-a fi scos din mullimea cea sfhnta gi de-a nu fi pdrtag de nici o bundtate."r2e 47-59: ,,Dacd boala leprei vafi pe haind,fie pe haind de ldnd, saupe haind de in, soupe urzeald, saupe'bdtdturd de in sau de ldnd, sau pe piele sau pe vreun lucru de piele Si dacd va fi patd verzuie sau roSiaticd pe haind sau pe piele, pe bdtdturd sau pe urzeald, sau pe vreun lucru de piele, aceea este boala leprei Si el se va ardta preotului. preotul va cerceta boala Si va inchide lucrul atins de boald pentru Sapte zile; in ziua a gaptea va cerceta preotul lucrul atins de boald Si dacd boala se vafi tntins pe haind, sou pe urzeald, $au pe bdtdturd, sau pe piele, sau pe vreun lucru de piele, aceasta este leprd rozdtoare Si e necurat; Si el sd ardd haina oceea, sau urzeala, sau bdtdtura ceq de ldnd sau de in, sau orice fel de lucru din piele, pe care va Ji boala, cd aceea este leprd rozdtoare Si sd se ardd cufoc. Iar dacd preotul va vedea cd boala nu s-a intins pe haind, sau pe urzeald, sau pe bdtdturd, sau pe oricefel de lucru din piele, atunci preolul va porunci sd se spele lucrul pe core s-a ivit boala Si-l va inchide a doua oard pentru Sapte zile. Dacd, dupd spdt28

Pedagogul,I[,54,

AB,p.2g7
sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,){t/
73

"'

Sfintul Chiril al Alexandriei, op.

cit.,Yl

12"

72

larea lucrului atins, preotul va vedea cd boala nu Si-a schimbat starea sa, dar s-a tntins, atunci este necurat Si lucrul sd-l arzi tnfoc, cdci lepra a ros fala sau dosul. Dacd insd preotul va vedea cd pata, dupd spdlarea ei, s-a mic{ora| atunci preotul s-o rupd de la haind, sau din piele, sau din urzeald, sau din bdtdturd. Iar dacd se va ivi iar pe haind, sau pe bdtdturd, sau pe urzeald, sau pe vreun lucru din piele, aceea este leprd inJloritd Si sd se ardd cufoc lucrul pe care s-a ivit boala. Dacd insd haina, sau urzeala, sau bdtdturo, sant lucrul de piele il vei spdla Si se vaduce pata de pe el, trebuie sd se spele a doua oard Si va fi curat. Aceasta este rdnduiala pentru boala leprei, ce se va ivi pe haind de ldnd sau de in, sau pe urzeald, sau pe vreo bdtdturd, sau pe vreun lucru de piele, Si cum trebuie hotdrdt cd acestea sunt
curate sau necurete." tn tot acest pasaj e vorba despre ciuperci care atac[ fesiturile sau lucrurile din piele. Acestea sunt incluse totLa le-, prd, datoritn posibilitifii de contaminare. Smntul Maxim Mlrturisitorul observ[ c[ sunt patru so, iuri de lepra, dupn culoare: lepra rogie (13,49), albl (13,4), neagr[ (13,2l\. Culorile corespund celor verde (13, a9) patru umori trupegti: sdngele, limfa, fierea galbenl (sau ver." de) gi fierea neagr6. Aceste4 dupd Galenus, in funcfie do

Cap. 14, l-42 ,,$i grdind cu Moise, Domnul a zis:

Iotd rdnduiala pentru cel lepros: Cdnd el se va curdli, se va duce lo preot; iar preotul va ieSi afard din tabdrd Si de va vedea preotul cd leprosul s-a vindecat de boala leprei, va porunci preotul sd se ia pentru cel aurdlit doud pdsdri vii, curate, lemn de cedru, ald roSie rdsucitd Si isop." ,,Ritualul de purificare trebuia s[ aib[ loc in afara spa-

'

fiului comunitar. Purificarea bolnavului vindecat de leprd implica r:n ritual in care gesturile simbolice predominau fafi de mdsurile igienice propriu-zise. Acest ritual aduce aminte, in unele privinfe, de cel al consacrlrii preo(ilor (...) gi a fost respectat intotdeauna cu sfinfenie. Iisus insugi recomandl acest ritual leprogilor care vin s[-i cear[ vindecarea (cf. Matei 8, 4; Lrtca 17 , ll-14).-13r Pentru ritualul de cur[fire se aduceau dou[ pis[ri vii, lemn de cedru, isop gi a{[ rogie. Cedrul semnific[ mirefia gi incoruptibilitatea. Isopul e un arbust cu flori de culoare albastru inchis; crengufele de isop, adunate intr-un mlnunchi, serveau la stropirile purificatoare, ajung0nd s[ simbolizeze cur[firea de plcat. A{a rogie prefigur e azL Jertfa m dntuitoare.

li

*7:

,,Dupd aceea preotul va porunci sd se junghie

una din pdsdri deasupra unuivas de lut, la apd curgdtoare; va lua apoi pasdrea cea vie, lemnul de cedru, ala cea ro$ie

predominanta vreuneia, stabilesc cele patru temperamente: sangviru limfatic, coleric Ai melancolic. ,,Prin acestea se arat6 mdnia qi pofta impdrfite in speciile lor. Prin cea alb[ gi verdo se arati pofta impirfiti in pllcere qi intristare; iar prin galben[ gi neagr[, iufimea imp[rfitd pe de o parte in furie gi m6nie, pe de alta in viclenia ascunsl a frtirniciei. Cdci tea sunt primele soiuri ale patimilor ce {in de ele gi cele principale roduri ale iulimii 9i poftei. P6n[ ce sufletul e nav gi impuns de ele nu e cu putinf6 sI fie socotit in
celor ce se invrednicesc de cutea lui Dumnezeu."l30
r30

Si isopul Si
Sapte

sdngele pdsdrii da drumul

le va muia pe acestea Si pasdrea cea vie in junghiate la apd curgdtoare; va stropi de ori pe cel ce se curdld de leprd Si vafi curat; apoi va

pdsdrii celei vii tn cdmp." ,,Exegefii au pus in valoare semnificafiile simbolice ale acestei ceremonii de purificare. Cele doui p[s[ri vii semnificl via\a redatd leprosului, care fusese mort pentru comunitate. Aceeagi valoare simbolici pare sI aib[ gi celelalte elemente: apa vie, sdngele victimei ca sediu al vie{ii gi culoarea roqie a firului stacojiu. Ramura de cedru, arbore
'3' LEV,p. 183
75

Sfintul Madm Mlrturisitorul , Capete despre cunostinla de

nezeu,36

s[ o

aducem

in amintirea p[timirii pe care a r6bdat_o El

ele sale, sd-gi curat. Apoi sd cortul sdu. in ziua a $aptea sd-Si radd tot pdrul sdu, capul Si barba sa,, sprdncenele sale, tot pdrul sdu sd qi-l radd, Si sd-Si spela iardsi hainele sale Si trupul sdu sd Si-l spele cu apd Si vafi curat. " Raderea totali a plrului era un act de igieni, dar poato gi semnifica lep[darea picatelor odrlslite de trup. l0: ,,in ziua a opta sd ia doi berbeci di cdte un dfi,; qi o oaie de un an, fird metealtnd, si meteahnd, Jdrd efi de fiind de grdu, tmpdrlitd in zece, sd ia trei pdrli pen tru darul de pdine Si s-o amestece cu untdelemn Si un log (pahar) de untdelemn." Reprimit in comunitate, fostul bolnav restabilegte rela(ia sa cu Dumnezeu. ,,Agadar, Dumnezeu cere s[ scoat6, prin chipul leprosului, cel imbolnIvit de p[cat gi tinat din mullimea sfinfilor. Dar se intdmpli 9i ca unii d
.

"'Ibid.
'33

Glalre laLevitic
76

"n lbid. i]] Smntut Jrstin Martirul , Dialogul cu tudeul

tto

Trifon,N-l

Desprepreolie,W

drept

al lui. De asemenea, va lua preotul din logul de untdelemn Si va turna in palma sa cea stdngd; iSi va muia

untdelemn din palma sa cea sfingd

pe marginea urechii

preotul degetul mdinii sale drepte tn untdelemnul cel din palma stdngd a sa Si va stropi de Sapte ori cu degetul sdu inaintea felei Domnului; apoi din untdelemnul rdmas in palma lui, va pune preotul pe vddul urechii drepte a celui ce se curdseSte, pe degetul cel mare al mdinii lui drepte Si pe degetul cel mare de la piciorul drept al lui, pe locurile unde o pus Si sdngele jertfei pentru vind; iar celdlalt untdelemn din palma preotului il va turna pe capul celui ce se curdleSte Si-l va curdli preotul pe acesta inaintea Domnului. Astfel va sdvdrSi preotul jertfo pentru pdcat Si va curdfi pe cel ce a venit sd se curele de necurdlenia lui; dupd aceea va junghia jeffi arderii de tot; si va pune preotul arderea da tot gi darul de pdine pe jertfelnic. Astfel il va curdli pe el preotul Si el vafi curqt." in continuare, e ardtatirdnduiala pentru cei nevoiagi: , 2l-32: ,,Dacd insd acela va fi sdrac si nu-i va mdna, sd ia numai un berbec pentruiertfa de vind legdnat&" pentru curdlirea sa, a zecea parte dintr-o efi de fiind de, grdu, amestecatd cu untdelemn pentru darul de pdine, un log de untdelemn si doud turturele sau doi pui de cum ii va da mdna; unul jertfi pentru pdcat 0i altul arde de tot. ii va aduce in ziua a opta cea pentru curdpirea sa preot, tnaintea Domnului, la uSa cortului adundrii. preotul, ludnd berbecul de jerffi pentru vind si logul de delemn, le va aduce pe acestea legdndnduJe tnaintea nului. Apoi va junghia berbecul de jertfd pentru vind Si lua preotul din sdngele jertfei pentru vind Si vo pune vddul urechii drepte a celui ce se curdld, pe degetul mare de la mdna lui cea dreaptd qi pe degetul cel mare de piciorul lui cel drept. $i va turna preotul untdelernn palma sa cea stdngd; Si cu untdelemn din palma sa stdngd va stropi preotul de Sapte ori cu degetul mdinii celei drepte tnaintea felei Domnului; apoi va pune
78

drepte a celui ce se cttrdleSte Si pe degetul cel mare de la mdna lui dreaptd Si pe degetul cel mare de la piciorul lui cel drept, pe locurile unde este pus Si sdngele jertfei pentru vind; iar celdlalt untdelemn din palma sa cea stdngd fl va turna pe capul celui ce se curdyeSte, ca sd-l curele tnaintea Domnului. $i turturelele sau puii de porumbel, cum ii va fi dat mdna celui ce se curdleSte, dupd starea lui, le va aduce: o pasdre jertld pentru pdcat gi alta pentru arderea de tot,
impreund cu darul de pdine. $i aSa va curdli preotul pe cel ce se curdyeSte inaintea Domnului. Aceasta este rdnduiala pentru cel bolnav de leprd, cdruia nu-i dd mdna sd ducd tot
ce se cere pentru

curdlirea sa. "

Cel cdndva bolnav se curdfegte deplin in ziua a opta; in vegnicie vom intra dupd ce ne vom fi curifit de toatii intinlciunea. 33-35: ,,$i a grdit Moise cu Aaron Si a zis: Cdnd veli intra in pdmdntul Canaanului, pe care-l voi da voud de moStenire, Si voi aduce boala leprei asupra caselor din pdmdntul moStenirii voastre, atunci cel cu casa trebuie sd se dltcd Si sd spund preotului, zicdnd: Pe casa mea s-a ivit, pare-mi-se, boala."

,,Utilizarea aceluiagi termen deopotriv[ pentru o boall uman[ gi pentru un simptom de coroziune a perefilor caselor sub acfiunea unor ciuperci sau a unor factori de naturl minerald reflecti credinfa in atotputernicia divinl, ca sursi a unor nenorociri concepute ca semne gi pedepse. Pe de alti parte, prescripfia are un caracter prospectiv, referindu-se la etapa sedentariz[rii poporului ales in fara fEgdduitii, moment ulterior celui c6nd este emisd porunca."l3' 36-4lz ,,Atunci preotul va porunci sd se goleascd casa tnainte de a intra preotul sd cerceteze boala, ca sd nu se facd necurate toate cele din casd; dupd aceea va veni

ll'LEv, p. r83
79

preotul sd cerceteze casa. $i cercetAnd el boala, dacd va vedea cd boala de pe perelii casei e in chip de gropi verzui sau roSietice, addncite in pereli, va iesi din casd, la uSa casei, Si va tnchide casa pintru Sapte zile. in ziua a $optea va veni preotul iar sd cerceteze casa si de va vedea cd boala s-a intins pe perelii casei, preotul va porunci sd se scoatd' pietrele pe cqre este boala, sd se orunce afard din oras, la loc necurat, casa sd se rdzuiascd toatd pe dinduntru, rdzdtura, ce se va rdzui, sd se arunce afard din oras, la loc necurat." Pnnlocul necurat nu se d[ o indicafie ritualicS. tii sedentarizafi, evreii preluau configurafia urban[ obi in Palestina gi inainte de venirea lor, care includea 9i un din afara cetetii, special amenajat pentru depunerea res rilor nefolositoate."l38 Tencr iala afectati era rizuiti de piatr6. Preotul revenea pentru a constata evolufia boli ,,,A.ceast6 revenire a preotului nu o vei in{elege decdt-g^a intoarcerea iubirii de oameni a lui Dumnezetlapopor.""' ii 42-452 ,,Sd aducd apoi alte pietre Si sd le ptmd locul pietrelor acelora; sd ia altd tencuiald si casa sd tencuiascd. Dacd boala se va ivi iar Si va inJlori pe casei, dupd ce s-au scos pietrele gi s-a rdzuit Si s-a cdsa, atunci preotul va veni iar Si va cerceta, Si de s-a pdndit boala pe perelii casei, aceea este leprd rozdtoare casa este necuratd- Casa aceea sd se ddrdme, iar pietrele e lemnul ei Si toatd tencuiala sd se scoatd afard din oraS, loc necurat." Dacd astdzi nu se mai apeleazl la preot cdnd casa e tacatd de mucegaiuri, sunt, in schimb, frecvent utilizate giciunile pentru casa sup[rat6 de duhuri rele ori de vrdji
desc6ntece.

pe

Dacd tnsd preotul, venind gi intrdnd, va vediaid boato de perelii casei nu s-a mai tntins dupd ce aceasta afost ten_ cuitd din nou, preotul o va declora curatd, cd boala-a trecut. Ca sd curele c de cedru, ald deasupra tmui cel de cedru, ala, isopul Si pasdreo vie Si le va muia in sdn_

47-572 ,,Cel ce va dormi in casa (rceea sd_si spele hainele sale si necurat vafi pdnd seorq; Si cel ce uo ly casa aceea sd-Si spele hainele Si necurat vafi pdnd ^in"o seora.

cluiala pentru

lea sunt necurate Si cdnd sunt curote: acedsto este rdn_

leprd."

^,, m cele de
casa

dupi dispozifia legii, inhd in o afurisegte pe ea gi hotiriqte

celor ce o au, socotesc cd
se

,,Cel ce va intra in casa aceea, cdt va fi. ea chisd, acela necurat vafi pdnd seoro. "
462
t'u

lbid. '38 r3e

Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.

l'r Sf' nrl Maxim Marturisitorul ,Ambigua,24

81

lb'd.

80

0r

Cap. 15, 1-3: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si Aaron, zicdnd: Grdipi/iilor lui Israel si le spuneli: Dacd bdrbot vo avea curgere din trupul sdu, pentnt curgerea este necurat, Si legea necurdliei lui este aceasta: Ori de face curgere din trupul lui, ori de este tmpiedicatd in trupul lui, el este necurat." Capitolul 15 frateazL despre igiena organelor gi necurdfia rituah ce poate deriva de aici. in primele pare a fi vorba despre gonoreea infecfioas[. ,,Cdt pri natura microbian[ a bolii, irrformafiile sumare din text permit o diagnozi absolut sigur[. Cea mai probabil[ pare fie infecfia gonoreic[, produs[ in tractul genital masculin microorganismul .l[eiss eria gonorrhoeae. in condifiile senlei unui tratament adecvat, vindecarea se putea p la un bdrbat viguros, intr-o perioadl incep6nd de la Iuni gi pdnd la un an. O alt[ scurgere putea fi determinati de infectarea unei lezitrri tuberculare."l4z ' 4-ll'. ,,Tot patul, pe care doarme cel ce are este necurat; tot lucrul, pe care va Sedea cel ce are este necurat. Omul care se va atinge de patul lui sd-Si hainele sale, sd se spele cu apd Si vafi necurat pdnd Cel ce va Sedea pe vreun lucru, pe core a Sezut cel ce curgere, sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si va necurat pdnd seara. Cel ce se va atinge de trupul celui ore curgere sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd necurat vafi pdnd seara. Dacd cel ce are curgere va scui pe unul curat, acesta sd-Si spele hainele, sd se spele cu Si necurat vafi pdnd searo. Toatd gaua, pe core ya cel ce are curgere, necuratd vafi pdnd seara. Tot cel ce atinge de cdte aufost sub acela vafi necurat pdnd seara, i cel ce va ridica acestea sd-gi spele hainele sale, sd se cu apd Si necurat va fi pdnd seara. Acela, de care se atinge cel ce are curgere, Jdrd sd-Sifi spdlat mdinile cu
'42

sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si vafi necurat pdnd seara." Acestea se pot aplica gi gdndurilor necurate, care inti-

e purtati pururea spre ceea ce plgubegte gi suferd de rostogolirea nestlpdnitl spre cele urite."r43

12-13: ,,Vasul de lut, de care s-a atins cel ce are curgere, sd se spdrgd si tot vasul de lemn sd se spele cu apd Si va fi curat. Iar cdnd cel ce ore curgere se va curdli-de curgerea sa sd numere Sapte zile pentru curdyirea sa, sd-Si spele hainele sale, sd-Si spele trupul cu apd de izvor Si vafi
curat.

"

,,La israeli{i, ca de altfel gi la alte popoare antice, ablulia ritual[ avea in primul r6nd funcfiile cultuale ale purificdrii morale gi sufleteqti, gi nu o stricti rafiune igienic5.,,1# l4z ,,Apoi tn ziua a opta sd-Si ia doud turturele sau doi pui de porumbel, sd vind inainteafelei Domnului, la uSa cortului adundrii Si sd le dea preotului."

l5z ,,Iar preotul sd aducd din ele: una jerffi pentru pdcat Si una ardere de tot; gi sdJ curele preotul tnaintea Domnului de curgerea lui." ,Deci, il curlfl pe cel cu scurgerea s[mdn{ei gi il izbdrn3

XV
laa

Sntrrl Chiril al Alexandriei, inchinare Si stujire tn duh si adevdr,

IEV, p. 185
I\,1

LEv,p. r84
82

'a' Sfintrl Ioan Danatr;hi4 Dogmatica, 83

,9

ve$te de boal6" dar ln Hristos, prin api gi s6nge. CIci se numlratui gapte zile, spre cur[firea lui, gi-gi va spila hai lui gi-va scllda trupul lui gi curat va fi. A intinde p6nd zita a gaptea curEfirea tnseamni, frrd indoial[o cI cei ce hotiirdt sE treactr de la rlutatea lumeasci la s[vdrgirea bune trebuie si se curefe toati viafa gi in toati vremea viefi prin faptele bunei cuviinfe. C[ci, m[sura unei slptiimdni i dici totalitatea timpului gi e o intoarcere circular6 la dupi ce ajunge la sfhrgit. Dar, zice c[ la faptele noastre bunlcuviinfE trebuie s[ se adauge, in chip necesar, prin Hristos gi purificarea prin apd, prin sp[larea trupului a hainelor infelegdndu-se sffintul Botez, la care se adaug[ curl{irea prin sdnge. (...) Ziua a opta inseamn[ iarlgi

seara. Tot lucrul pe care se va culca ea in timpul necurdliei vafi necurat Si tot lucrul pe care va Sedea vafi necurat."

de dup[ petrecerea in trup, c0nd a ribdatjunghierea noi Emanuil, turtureaua bineciripitoare gi bine care prin sdngele Siu a deslvirgit pentru de-a ptruri pe ce se sfin1esc."la6 16z ,,Dacd un om vq ovea din tntdmplare seminfei, acela sd-Si spele cu apd tot trupul sdu Si va fi curat pdnd seora." E vorba despre impuritatea adus[ prin polufie, ca

prin orice virsare de simdnf6, voluntard sau nu. 17-18: ,,Orice hoind Si orice piele, pe care va sdmdnya, sd se spele cu apd Si necuratd vafi pdnd Dacd bdrbatul se va culca cufemeia si va qveo el seminfei, sd se spele amdndoi cu apd Si necuroli sdfie
seara.

Se trece la necurIfia femeilor, pentru inceput fiind vorba despre curgerea fireascl de sdnge. O interpretare socotegte c[ sufletul desfrdnat ,,il numegte poate Scripfura femeie ce gade din pricina r6nduielii, c6ci, gez6nd departe de simfuri, igi adunl in sine lucrarea lui, nemaiprimind nimic din celP.-fu afar5, pentru nilucirea ruginoas[ care-l st[p6negte."'"' E cel robit cu totul unei patimi anume, incapabil de a mai primi altceva, bun sau r[u. 21-232 ,,Tot cel ce se va atinge de patul ei sd-gi spele hainele sale, sd se spele cu apd Si necurat vafi pdnd seara. Tot cel ce se va atinge de vreun lucru, pe care o Sezul eo, sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si necurat vafi pdnd seara. Iar de se va atinge cineva de ceva din patul ei sau de lucrul pe core a Sezut ea, necurdt vafi pdnd seara." ,,Exist2i numeroase dovezi care atestd ci la toate popoarele antice, ca gi la societifle actuale de tip tradifional, perioada menstruall acorda femeii un statut special in afara sacrului. Izolarea prescris[, pe l6ngE valenfele cultuale, asigura femeii, implicit gi o perioadi- de refacere a forfelor sale, m[cinate in muncile casnice."l48 24'. ,,De va dormi ea cu bdrbatul, necurdlia ei vafi Si pe el Si necurat vafi el Sapte zile, iar tot patul, tn care va dormi, necuratvafi."

"

,,Contextul face referire la declangarea spontan[ a

menstruafiei in timpul actului sexual clci, in cazul inten(iei congtiente de apropiere sexual[ in aceastii perioadl, legea
prevedea pedeapsa cu moartea."l4e

Actul sexual, unit cu voluptatea, aduce impuritate tual6. Nu e o condamnare a sexualitifii, ci doar o stavil[
potriva abuzului.
19-202 ,,De vo avea femeia curgere de sdnge, curge din trupul sdu, trebuie sd stea Sapte zile pentru lirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea necurat va fi

25-30: ,,Dacdfemeii ii va curge sdnge mai multe zile Si nu in timpul regulii ei, sau dacd ea ore curgere mai mult decdt timpul regulii ei obisnuite, attmci in tot timpul curger47 ra8

Nil A*cetul, Cwdnt Ascetic,DOCV LEV,p. 185

'6 Sfintul Chiril

al Alexandriei, op.

cit.,X,l

t4e

lbid
85

84

4. Ziua

Ispdqirii (16,1-34)

Cap. 16, l-22 ,,Dupd moartea celor doi

ioua turiureli sau doi pui de porumbei si sd-i ducd priotului, la uSa cortului adundrii' Iar preotul \o ody": :!:. 7n pataiiiertJd pentru pdcat qi pe cealaltd ardere de tot; ,-o'"*4i PrZoiul inaintea Domnului de curgerea ei c necurald."' in Fa{i de menstruatia normal5, in cazul hemoragiilor

ti iiti

t6mpl6toare se cerea, in plus, ,.y, --: "dry.":f 31-33: ,,Asa sd firili pe fiii lui Israel de necurdlenif, r"iuiapnia lor' sourcan&1-{i l2lor, ca sd nu ioard "itr t casul Meu cel din mijlocul vostru' Aceasta este pentru cel ce are curgere Si pentru cel ce i se va

9".i"fi'

'pierderea

seminlei, care-l face necurat' Si pentru ceea 7i*ra de regula sa si pentru cei ce au curge.re' bdrblt,' cufemeie necurqtd"' |i*"i", si pe1ntru bnbitul ce doarme Biblia 1914 are,la versetul 3l,faceli evlaviosi pei lui Israil.,,C[ci fdr[ evlavie nu cinsteqte nrmenl pe rr"r"rr. nici-nu ia aminte la vreo porunc[ a Lui' De ea nimic nu este mai r[u ca indtdznLeala' Pentru aceea
depdrteazL evlavia' fii rr"i* irt t"r patimilor: fiindc[ (iin Aod rli snrehrirei

Aaron, care au murit cdnd au adus foc strdin inaintea felei Domnului, a grdit Domnul cu Moise Si a zis Domnul cdtre Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu, sd.nu intre oricdnd in ldcasul sfidnt de dupd perdea, tnaintea curdlitorului celui de pe chivotul legii, co sd nu moard, cd deasupra capacului Md voi ardta in nor." Arhiereii puteau intra in Sfhnta Sfintelor o singurl dati pe an. ,,Aaron fiind rdnduit ca icoan[ gi chip al preofiei lui flristos, nu trebuia s[-gi fac[ intrarea in tot ceasul, adicl in toati vremea, in Sfhnta Sfintelor. Prin aceasta ni se di s[ infelegem frumuse{ea tainei. Cici Hristos a intrat o singuri datii, vegnic[ rlscumpdrare afldnd."ls2 3-42 ,,Iatd rdnduiala dupd care trebuie sd intre Aaron in ldcasul sfint: cu un vilel, jert/d pentru pdcat, Si cu un berbec pentru ardere de tot. Sd se tmbrace cu hitonul de in sfinlit, sd aibd pe trupul lui pantaloni de in, sdfie incins cu brdu de in Si sd-Si ia Si chidar de in: acestea sunt veSmintele sfinlite; dar sd-gi spele tot trupul sdu cu apd Si numai aSa sd
se imbrace cu

fii ai lui

ele."

-ocfe disprefuirea'' irgon.qt. frica de Dumnezeu, fiindcd naqte prin Hristos' --De-abia dup[ ce am fost curafi{i 9i sfinfifi
gi nu mai Pdngdrim P curat Preasfdntului

Cel cur[fit prin Botez va trebui s[ se invegm0nteze in in, adicd se va imbrlca cu virtufile, stingdnd patimile trupeqti; astfel va intra in slava implrlfiei ceregti. 5-82 ,,Iar de la obsteafiilor lui Israel sd ia din turma br doi lapi de jertJd pentru pdcat Si un berbec pentru arderea de tot. Sd aducd Aaron pentru sine vilelul de jerffi pentru pdcat, ca sd se curele pe sine gi casa sa. Apoi sd ia cei doi lapi Si sd-i pund tnaintea felei Domnului la uSa cortului adundrii. $i sd arunce Aaron sorli asupra celor doi

lapi: un sorl pentru al Domnului Si un sorl pentru al lui tlzazel. " Existi opinii diverse despre Azazel. Astfel, numele ar
ttz Id., Glatrre la

rso

Ava Dorotei, irufiduri de sufletfolositoore,lY op. '5' Sfrnn l Chiril al Alexan&iei,

cit,Tl

'7

lzvitic
87

86

indica:

a) insugi tapul trimis in pustie: az inseamnd caprd, iar azal, a'duce depirte; propunerea contrazice, ins5, contextul biblic; b) Azazel ar indica rtn loc anume; ipotezd ce nu se

susfine;

c) Azazelar ft
tarea completd; Si ac Astfel, Azazel

mologia cuvdntului Azazel pledeazA pentru insemnarea de duh nectrat sau Satan. Cuvhntul Azazeltrebuie derivat de ldr cuvantul azal,neintillnit in textul eb-raic, dar aflatin arabd cu' sensul de a indepdrta, a inldtura. in acest caz', Azazel estd. despdrlitul, sau indepdrtatul cu totul.Ultimil sens este tbi te potrivit pentru Satan, care este un spirit rlu 9i locuiegte tocurite prttii gi ascunse."ls3 Oricum, nu e vorba aici des o jertft inchinatl demonilor, ci de indep6rtarea plcatului
la

9-l0z ,,Dupd aceea sd ia Aaron lapul, asupra a cdzut sorlul Domnului, Si sd-l aducd jertfd pentru iar lapul ctsupra cdruia a cdzut soryul pentru Azazel pund viu inaintea Domnului, ca sd sdvdrSeascd asupra -curdlirea ca Si sd-i dea drumul tn pustie pentru ispdsire, neumblat"' ducd acela cu sine nelegiuirile lor in pdmdnt Cei doi lapi ar putea fi ,,o vestire a celor doud vet ale lui Hristos"rsa. Sau {apul jertfit Domnului e Fiul Care ' aduce pe Sine jertfr Tatdlui, ucis de obgtea lui Israel, iar pul pentru Azazelindicl pogordrea la iad a Mdntuitorului' ll-l4z ,,Apoi sd aducd Aaron vilelul de iertfd pdcatele sale, ca sd se curele pe sine Si casa sa Si sdjung vilelut iertfr pentru pdcatele sale; sd ia cdrbuni aprinsi pe jertfelnicul cel dinaintea Domnului, o cddelnild plind'

comunitate.

aromate pisate mdrunt pentru tdmdiere doud mdini pline, Si sd le ducd induntru, dupd perdea; sd pund aromatele pe focul din cddelnild inaintea felei Domnului, astfel ca norul de fum sd acopere capacul cel de pe chivotul legii, ca sd nu moard Aaron. Sd ia Si din sdngele vilelului Si sd stropeascd cu degetul sdu spre rdsdrit peste capac; $i tnaintea capacului sd stropeascd de gapte ori sdnge cu degetul sdu." P5trunderea dup[ perdea, in Sffinta Sfintelor, reprezenta punctul culminant al slujirii arhieregti. Stropirea spre Rlsdrit amintegte c[ ,,ne inchindm lui Dumnezeu c[utAnd patria de alt5rdati gi uitflndu-ne cEtre ea. Cortul lui Moisi avea catapeteasma gi ilastiriul (chivotul) cltre R[sirit."rss 15-19: ,,Dupd aceea sd junghie inaintea Domnului lapul de jertJd pentru pdcatele poporului, sd ducd sdngele lui induntru, dupd perdea, Si sdfacd cu sdngele acela ce a tdcut Si cu sdngele vilelului, stropind cu el pe capac Si inaintea capacului. Aga va curdli locasul sfiint de necurdlia fiilor lui Israel, de nelegiuirile lor Si de toate pdcatele lor. ASa sd facd el cu cortul adundrii, care se afld la ei, in mijlocul necurdleniilor lor. Nici un om sd nu.fie in cortul adundrii, cdnd va intra el sd curele locasul tfrm Si pana va ieSi. ASa se va curdyi el pe sine Si casa sa Si toatd obsteafiilor lui Isroel. Apoi va ieSi la jertfelnicul cel dinaintea Domnului gi-l va curdli, ludnd din sdngele vilelului Si din sdngele lapului Si pundnd pe coarnele jertfelnicului de jur imprejur Si, stropindu-l cu sdnge, cu degetul sdu de Sapte ori, tl va curdli de necurdleniilefiilor lui Israel Si-l va s/inli." In versetul 18, ,,texful ebraic nu lasd si se infeleagi clar la care dintre altare se face referire: cel pentru arderile de tot, situat inaintea cortului intdlnirii, sau cel pentru artlerea tdmdii, situat in interiorul cortului. Comentatorii evrei opteazd, pentru prima interpretare, in vreme ce majoritatea oomentatorilor cregtini

inclin[

spre cealaltii posibilitate.,,156

12

153

tta

Athanasie Ne goitso Teologia biblicd a Vechiului Testament,p' 82 Sfintnl Jrstin Martirul, op. cit.,Xl-l

Smnt rt Ioan Damaschin, Dogmatica,N, l]] llt'LEV,p.

186

88

,,Iar dupd ce va sfdrgi de curdlat locasul sfdnfi cortul admdrii gi iertfelnicul, gi curdlind gi pe preoli, va aduce lapul cel viu, igi va pune Aaron mdinile sale pe capul Saputui ielui viu Si va mdrturisi asupra lui toate nelegiuirile fiilor lui Israel, toate nedreptdlile lor Si toate pdcatele lor; il va trimite ca Si, pundndu-le pe acestea pe capul fapului, duce pustie. va un om anumit in lapul cu sine $i nelegiuirile lor in pdmdnt neumblat si omul va da lapului tn pustie." Oupe Smntul Chiril al AlexandrieirsT, cei doi lapi inchipuie pe Hristos; (apul junghiataratl jertfa Sa cea penl noi, iar {apul trimis in pustie vestegte invierea 9i indlfarea cer, lara cea neumblatil de oameni. Dar dacl cerul e mdntul neumblat, desigur ci nu acolo duce Hristos toate legiuirite noastre. El gterge plcatul spre a inllfa la cer nitatea restaurat[ gi plin[ de slav[. 23-252 ,,Dupd oceea va intra Aaron in cortul ndrii gi se va dezbrdca de hainele cele de in, cu core se brdcase la intrarea in locul cel sfdnt, si le va ldsa acolo; va spdla trupul sdu cu apd in locul cel sfdnt, se va cu hainele sale si, iesind, va sdvdrsi arderea de tot sine Si arderea de tot pentru popor, Si se va curd1i astfel sine, casd sa, poporul Si pe preoli. Iar grdsimeaiertfei tru pdcat o va arde Peiertfelnic." ,,Domnul Se dezbracl 9i Se imbraci atunci cAnd pogoar[ in lumea materiall; sau altl interpretare: cel crezat in Domnul se dezbrac[ qi imbrac[ haina cea flte.'r58 in primul caz, Domnul tgi dezbracl dumnezeirqa gi Se imbrac[ cu omenitatea; in cel de al doilea, credincic dezbracdomul cel vechi, imbrlc0ndu-se cu fkistos. 26-28; ,,Cel ce a dat drumul tn pustie ,tapului de i' 6ire sd-Si spele hainele sale, sfuSi spele trupul cu apd'
2O-222
Ls1

tnduntru pentru curdlirea locasului sfdnt, sd se scoatd afard din tabdrd Si sd se ardd infoc pielea lor, cornea lor Si necurdlia lor. Cel ce le va arde sd-Si spele hainele, sd-Si spele trupul sdu cu apd Si numai dupd aceea sd intre in tabdrd. " Ablu{iunile preveneau, simbolic, orice intoarcere la plcatul m[rhrrisit gi iertat. Iar arderea pielii, clrnii gi a necuraleniei arati deplEirea existenfei epidermice, carnale gi vegetative.

lapul de jertfr pentru pdcat, al cdror sdnge a fost adus

atunci sd inne in tabdrd. Iar vilelul

de

jertfi pentru pdcat

Si

2 a muncd
luna
,toate

d /ie pentru zecea a hm

in
o

bdstinasul,

cdci in ziua aceasta vi se foce curdlire, ca sd pdcatele voastre, tnaintea Domnului, gi

-a

Luna a gaptea este TiSri (septembrie-octombrie), lunl sabaticI, in care activitifile se reduceau la minimum . Ziua a zecea aminteste Decalogul. 3l-322 ,,Aceasta e cea mai mare zi de odihnd pentru voi Si sd srnerili sufletele voastre prin post. Aceasta este lege veSnicd. De curdlit insd sd vd curele preotul care este uns ca sd slujeascd tn locul tatdlui sdu." Singur Arhiereul Flristos (: Unsul) ne poate curlfi p[catele.

rs8

Cf. op. cit. Clernent Alexandrinul, Stromate,V, 40, 3

rffint[ gi aducerea jertfelor (...). Fafi 9I

de celelalte

slrbltori, in

aceasta se postegte din seara zilei a noua pdn[ in seara zillei a zecea (23, 32), de aceea este socotitii cea mai mare zi de odihnd pentru smerirea sufletelor. in ziua impiclrii se iartii toate plcatele comise intr-un an gi aceast[ iertare se obline mai alis prin jertfele aduse de arhiereu."lse 5. Relaliile personale (17,

neamul

lor."

| - 20,27)

Crp. 17, 1-5: ,, Grdit-a Domnul cu Moise si a zis:

Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si tuturor fiilor lui Israel si zi cdtre ei: Iatd ce porunceSte Domnul: Orice om dintrefiii lui Israel sau dintre strdinii ce s-au. lipit de voi, care vaiunghid bou, sau oaie, sau caprd, in tabdrd, sdu care va iunghia

Orice pretins[ jertfh adus[ de cel ce ocolegte Biserica gi preo{ia legiuiti e desfr6nare gi inchinare la idoli; ereticul are un alt dumnezeu, izvodit de inchipuirea sa! 8-9: ,,.Sd le spui de asemenea: Dacd un orn dintrefiii lui Israel sau dintre fiii strdinilor care locuiesc intre ei va face ardere de tot saujertfr Si nu o vo aduce la uga cortului adundrii, ca sd o aducd jertfi inaintea Domnului, omul acela se va stdrpi din poporul sdu." Chiar dacl Dumnezeu e atotprezent, El ne cheamtr in mod special in Biserica Sa. Altfel e El prezent intr-un loc consacrat, decit intr-unul profan.

afard din tabdrd, si nu le va infilisa la uSa cortului adund; rii, ca sd le aducd ardere de tot sau jerffi de ptdcutd Domnului, cu miros de bund mireasmd; sau care lc va junghia afard din tabdrd Si la usa cortului adundrii nu le vd aduce, ca sd le facd jerffi Domnului, inaintea Domnului, omului aceluia i se va cere sdngele, cd a sdnge si se va stdrpi sufletul acela din poporul sdu; cafiii lui Israel sd-Si aducdiertfele lor, cdte leiunghie ei cdmp, si sd le infiTiseze Domnului la usa cortului la preot, Si sd le facd Domnului jertfd de mdntuire. Striinul e tratat la fel cu israelitul, semn ci neamurile, dintru inceput, sunt chemate la m6ntuire. Dar jertfa se doar in Bisericd (al cdrei tip e cortul) 9i doar prin i diul preotului; orice aga-zis[ jertfr adusi in alt loc este crilegiu gi atrage moartea vegnicE" fiind lipsit de Izvorul fii cel ce s-a rupt de Biseric[. GTz ,,$i va stopi preotul cu sdnge jertfelnicul jur, inaintea Domnului, la usa cortului adundrii, iar mea o va arde spre miros de bund mireasmd Domnului, sd nu-Si mai aducd ei jertfele lor la idolii dupd care desfrdndnd. Acesta sd fie pentru ei asezdmdnt vesnic
r5e

10-11: ,,Dacd un om dintre fiii lui Israel Si dintre strdinii care trdiesc tntre voi va mdnca orice fel de sdnge, imi voi intoarce fala Mea tmpotriva sufletului u, *d"o ""viala a tot sdnge Si-l voi stdrpi din poporul sdu, pentru cd trupul este in sdnge Si pe acesta vi l-arn. dat pentru jertfelnic, ca sd vd curdlili sufletele voastre, cd sdngele acesta
curdleSte suJletul."

In Biblia 1914 gdsim: sdngele este sufletul oricdrui animal.,,Sdngele, cdnd se incheagl, se preface in carne, iar carnea, c0nd se stric[, se desface in p[m0nt; urmeazi, deci, c[ sufletul animalului este p[mdntesc."lo E subinleleasd p6r[sirea patimilor; hrdnindu-ne exclusiv cu cele pdmdntegti (coruptibile) devenim gi noi coruptibili. Dar carnea animalului e tot pdmdnteasci qi, totugi, ing[duiti. ins[ despre aceea nu s-a zis cde suflet, deci nu va hrlni decit trupul nostru. ,,Sdngele animalului este sufletul animatului. Sufletul omului, ins[, este netrupesc Ai nemuritor, mult superior trupului gi atdt dedeosebit de el cdt e de deosebit trupescul de netrupesc."l6l ,,Agadar, legea desparte gi scoati sAngele din trupurile junghiate. Prin aceasta ne invafi o dogmi adev[ratii qi primitil de noi cu credinli, anume, s6 socotim gi sI

AB, pp.323-324
92

qer"t Vasile cel Mare, Omilii la Hqaimeron,Vm,,' 2 li 'o' Sfiintul Ioan Gur[ de Arx, Omilii tq
Focere,)rfr, 3
93

justificarea teologic[ a comandamentelor privitoare la puri_

tate morali."163

tpa, hiii"l", sd-se spele 9u apd 5i necurat ,"iro,'io, apoi va fi curatiiar de nu-si va spdla hainele
si-si
va Ji Si nu-Si va

pdnll
sald

Ne identific[m cu ceea ce ,,minclm"' A mdnca s Mort animal inseamn[ a duce o existenfi pur trupeasci' e su fiard de sfhgiat nea semnific[ p[catul, iar animalul iremedi cdznt jefuit de duhurile r[utiifii. Se st0rpegte cel "in temporar in plcate se

spdla trupul sdu, va purta asupra savtna sa'

anterioare. dividului o via(I puri in lumea deopotriv[ gi o importantl prefig

anunfate in versetele neotestamentare su.preme: oblinerea (cf. Romani 8,6)."'u'

Domnul Dumnezeul vostru. ,,Sunt reluate, pentru

,,Fie ci Egiptul gi p[m6ntul Canaan sunt simboh:ri ale lumii gi ale ingellciunii, fie cI sunt simboluri ale patimilor gi viciilor de care trebuie s[ fugim, totugi cuvintele acestea aie Scripturii ne arat6 c[ felul nostru de viefuire trebuie si fie dumnezeiesc, nu lumesc."lfl 5z ,,Pdziyi toate portmcile Mele Si toate hotdrdrile sd le lineli, cdci omul care le plinegte va trdi prin ele: Eu sunt

fi

intirite,

comandamentele
in_

ine
ale vegnice

viefii gi a p[cii

6: ,,Nimeni sd nu se apropie de nici o rudd dupd trup, cu gdndul ca sd-i descopere goliciunea. Eu sunt Dornnul!'i
Expresia ebraici ser besaro,,se traduce literal carnea

animalitate, insl cei cdzulidoar in ca satva, curaflndu-r" prin Botez (sau prin Mirturisire' vom obignui celor'boteza11. em-anana' insI, cur[(irea, ne inalte' cele de totul cu .tu."u - nou.t e, indeplrt6ndu-ne oc-eea srait Domnul i t'iz ,,in vremea

-- i"p. tt,

Uo*e,- )iandi Vorbiste fiih

r lui Israel si zi cdtre ei: I

sunt Domnul Dumnezeul vostr7t"'

Forrrula Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru' ca un refren in acest capitol 9i in urm6toarele'

Inr

IEV.o.

187

htchinme si slujire in &th si '6' Sftntnl Chiril al Alexandriei,

l*

ffi

*;.andrinul'

s*omate' Ir' 47' t

tatdlui tdu Si goliciunea mamei tale sd n-o descoperil Cd este mama ta, sd nu-i descoperi goliciu-'
7z ,,Goliciunea

nea

ei."

Oroarea st6rnittr do inoest in creqtinism face ca astfel tu, socotit ca o imPosi' ascuns: ,Nu vesti Prin,

Amram gi Iochebed, pirin{ii lui Moise, erau veri, Iochebed fiind frica unui trnchi,al lui Amram.

ad6nci ticere."l67 Pe' catul il biruim prin uitare, nu prin amintirea 9i pomenirea sa':' 8z ,,Goliciuneafemeii tatdlui tdu sd n-o descoperi, cd 'l este goliciunea tatdlui tdu!" cu sexuale rela(ii E canil in care fiul intrefine bina tat[lui siu, cum s-a petrecut intre Ruben, fiul lui Iacov;l (Facerea 35,21). gi ' Bilha, liitoarea tatilui slu 9-llz ,,Goliciunea surorii tale, goliciuneafiicei lui tdu sau a fiicei mamei tale, care s-a ndscut in casd afard din casd, sdn-o descoperi! Golicimeafiiceifiului sau a fiicei fiicei tale sd n-o descoperi, cdci goliciunea este! Goliciuneafiiceifemeii tatdlui tdu, care s-a ndscut t tatdl tdu, sdn-o descoperi, cd sordili este dupd tatd"' ,,C6sltoria intre frafi, chiar consanguini, nu era un cru neobignuit in Orientul Apropiat, c[pit6nd, in epoc istorice, chiar o semnifica(ie cultual[: la egipteni, c[s6to intre frafi in cadrul familiei regale a fost respectat[ ca o tumd sacr6 p6n[ la dizolvarea statului antic' ("') Nici ve ewei, de dinaintea lui Moise, nu vedeau intr-o astfel de une un incest, de weme ce Avraam insugi-o prezinti pe sa in calitate de sor[ (Facerea 20, 12)."168 Totugi, sor[ putea avea un sens destul delarg, nefiind o certi c[ Avraam gi Sarra erau fra{i. l2-l3z ,,Goliciunea surorii tatdlui tdu sd n-o peri, cd este de wt sdnge cu tatdl tdu! Goliciunea ' -mamei tale sd n-o descoperi, cd este de tm sdnge cu

cd este goliciuneafratelui

16: ,,Golicitmeafemeii fratetui tdu sd n_o descoperi,

tdu!"

rat.

O excepfie de la aceastl regul[ era c[sdtoria de levi_

19: ,,Sd nu te apropii de femeie in timpul regulii ei,

r6e LEV, p. lgg t70lbid. -

ta!"
toz

561161 Grigorie de Nyssa, Despre

Fericiri,I

t"

Ihid.

'ut LEV, pp. 187-188

'7'Ibid. 97

sd nu pdngdreSti iumele Dumnezeului tdu' Eu sunt Dt nul." Motoh (: rege; sfEtuitor) eta zeul soarelui la mot gi amorili. Acestuia i se aduceau jertfe umane, in special pii. Unii comentatori sus(in c[ termenul molek s-ar referi insiqijertFrrea de copii prin foc.
22'. ,,Sd nu te culci cu bdrbat, ca 5i cufemeie; spurcdciune." este .Jlomosexualitatea era o practic[ destul de la popoarele antice, atitudinea moral[ 9i religioas[ di1 de la o cultur[ laalta.in cultul mesopotamimalzeilei dubla homosexualitate pare s[ fi jucat un rol importa funcfia sacr[ a preofilor 9i preoteselor acestei divinit[1i i plicind astfel di practici sexuale. C[(ile Pentateuhului Lunde de fapte 9i atuzii oE populafiile canaaneene practi< homosexualitatea ritualice (...). Alte populafii interzi

2lz' ,,Din

iopiii tdi sd nu dai in sluiba lui Moloh'

,,Omul a fost st6p6neascl la ligile sta_ lsupra animalelor gi, bilite pentru relafiile .upi6q introduce confuzie in "tui 24-302 ,,Sd nu vd intinali cu nimic din acestea, cdci

sdmdnla gi sd te bitoc, ca sd se sp

232 ,,Cu

ca sd_li verSi nu stea la do_

e.,,

pederastia prin lege, dup[ cum dovedesc unele textejuridl asiriene, care prwedeau castrarea pentru un homosexual i curabil (...). Hititii tolerau pederastia, cu excepfia violen unui fiude ciltte tatdl siu, fapti privitii ca o criml capi

le-au ficut oamenii pdmdntului acestuia care e inaintea voastrd Si s-a intinat pdmdntul; co nu cumva sd vd lepede Si pe voi pdmdntul, cdnd il veli intina, cum a aruncat el de la sine pe popoarele care au fost inainte de voi. Cd tot cel ce

Vechii egipteni respingegu perversiunile sexuale

t7t

de

Dumnezeul vostru."

t74lbid.

lbid.

lbid. lbid. '1u 98 99

t7s

Canaanilii sdvflrgeau mullime de p[cate grele, ei prezentand un pericol pennanent pentru ewei, care s-ar putut contamina de relele deprinderi ale acelora. In ciu avertismeirtelor divine, Israel a urmat deseori, in istoria obiceiurile celor de alt neam. Cap. 19, l-3,. ,,Grdit-a Domnul cu Moise si a Vorbeste la toatd obstea /iilor lui Israel si le zi: Fili cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfidnt. Sd Jiecare pe tatdl sdu Si pe mama sa gi zilele Mele de sd le pdzili, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." Multe porunci gi prevederi din acest capitol au fost enunfatein lesirea, existdnd insl gi prevederi noi. 4z ,,Sd nu alergali la idoli Si durnnezei turnali sd vdfaceli, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." Din nou interdic{ie de a da lui Dumnezeu un chip tiv, rod al inchipuirii omenegti. *82 ,,De veli aduce Domnului jertfd de izbdvire, sd aduceli de bund voie. $i sd o mdncali tn ziua aducerii ;it doua zi, iar ce va rdmdne pentru a treia zi sd ardeli cu Iar de vq mdnca cineva a treia zi, va face urdciune gi je nu vafi primitd; cel ce va mdncava agonisi pdcat, cd a spurcat lucrul sfdnt al Domnului Si sufletul acela se stdrpi din poporul sdu." Din repetarea unor porunci putem deduce atit lor, cdt gi slibiciunile evreilor spre anumite p[cate. tan{a 9-10: ,,Cdnd veli secero holdele voastre in vostru, sd nu seceri tot pdnd lafir in ogorul tdu gi ceea rdmdne dupd secerisul tdu sd nu aduni. $i in via ta sd culegi strugurii rdmasi, nici boabele ce cad tn via ta sd le aduni; lasd-le pe acestea sdracului Si strdinului, cd sunt Domnul Dumnezeul tdu." ,,Indicafia de a lSsa nestr0ns6, pentru siraci gi o parte infim[ a recoltei este o expresie a grijii divine cei neprivilegiafi de soartil. Despre o ilustrare directl acestei cutume citim in/?ur 2. Ca o prefigurare a grijii c

ne fafi de cel aflat in nevoie (cf. Fapte 4,34-35), Dumnezeu poruncegte poporului ales s[-i considere pe cei s[raci drept fra{i gi s6-i trateze caatare. Practici de acesttip qi cu aceeagi

semnificafie fac parte gi din comportamentul firanului romin: vremea secerigului gi a culesului este un rlstimp de grafie gi mulfumire pentru intreaga farnilie, care trebuie sd mullumeasc[ Domnului prin gesturi de generozitate fafi de slraci, sau chiar fafE de celelalte fdpturi ale c0mpului."177 11-13: ,,Sd nufura\i, sd nu spuneli minciund Si sd nu tnsele nimeni pe aproapele sdu. Sd nu vd jurali strdmb pe numele Meu gi sd nu pdngdrili numele cel sfidnt al Dumnezeului vostru, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Sd nu nedreptdleSti pe aproapele Si sd nu-l jefuieSti. Plata simbriasului sd nu rdmdnd la tine pdnd a doua zi. " Datoriile fatfl de Dumnezeu se impletesc cu cele fa(i de semeni. ,Jrlimeni s[ nu-l ingele pe un lucritor la plata datorat[. Fiindcl suntem gi noi lucr[torii Domnului Dumnezeului nostru gi de la El agteptlm plata muncii noastre. $i tu, orice lucru ai de fEcut, daci t[giduiegti lucr[torului plata meritatS, adicd il plitegti prea pufin gi prea ieftin; vei fi refuzat cdnd vei cere plata fig[duinfelor ceregti."l78 l4z ,,Sd nu grdieSti de rdu pe surd Si inaintea orbului sd nu pui piedicd. Sd te temi de Domnul Dumnezeul tdu. Eu sunt Domnul Dumnezeul tdu." Nu e vorba doar despre infirmii frzic, ci gi despre cei incapabili de a in(elege cuvintele Domnului. Acegtia trebuie int[rifi cu rlbdare, iar nu dobordfi prin sminteli. 15: ,,,Sd nu foceli nedreptate la judecatd; sd nu cdutali la fala celui sdrac Si de fala celui puternic sd nu te sfieSti, ci cu dreptate sdjudeci pe aproapele tdu." ,,inscrierea principiului imparfiattnfii in codul israelit judiciar[ reprezinti o notii extrem de original[ procedur[ de

"7 lbid.,p. r89 "t Sfanhrl Ambrozie al Milanului ,

Scrisori,fr(,3

r00

101

in comparafie cu alte legislafii ale Orientului Apropiat' Tei meiul acestei prescripfii nu este atflt de naturl social[ saq economicl, c0t religioas[: in fafa lui Dumnezeu to{i fiii lul
Israel sunt egali, indiferent de avere sau statut social'""' 16 ,,Sd nu umbli cu clevetiri in poporul tdu Si vielii aproapelui tdu sd nu te ridici. Eu stmt Domnul
:

nezeul vostru." ,,Expresia echivalentii (pentru a nu umbla cu clevetirfr, din Biblia Hebraica se traduce literal sd nu fi calomniator Calomniator (ebr. rakiil) era consideratacelacare, prin

turii false, prin zvonuri, deftimdri, colportlri de infor

asupraJiilor poporului tdu, ci sd iubeSti pe aproapele tdu ca pe tine insuli: Eu sunt Domnul Dumnezeul vottnt." ,,Iubirea fali, de aproapele va deveni principiul de aur al viefii hristice; enunfat aici pentru prima oartr, el roprezinttr unul dinte preceptele cele mai importante din Vechiul Testament gi este unic in literatura sapienfiald a antichittrlii."l8a ,,Deci gi acolo (in legea veche) observi cE este indeplrtati rdutatea nu numai de la faptii, dar chiar din gdnd, odati ce se cere alungati cu totul ura gi rlzbunarea p0n[ gi din minte gi din inim[."185 ,Siecare iubegte pe aproapele lui dupe mesuia sa. Iar m[sura dragostei des[vdrgite este ca, dup[ iubirea pe
care o are fali de D.rrmnezeu, sd iubeascd gi pe aproapele sdu ca pe sine insugi."l86

dubioase, producea suferinf[ cuiva. Calomnia era aspru depsitii."l80 l7z ,,Sd nu dusmdneSti pe fratele tdu tn inima ta, sd mustri pe aproapele tdu, ca sd nu porli pdcatul lui' " ,,Uia este un sentiment care poate fi justificat doar

repulsia fa(5 de

nicidecum impotriva unui compatriot. Aceastl indi umanitari nu exclude obligafia de a lua o atitudine publi intransigenti impotriva celui aflat in picat, c[ci neglij sau ascunderea unui p[cat inseamnd implicit 9i asum lui."l8l ,,Sd nu zici: nu urdsc pe fratele meu, in vreme ce scdrbesii de pomenirea lui."r82 ,,Iar dacl va neglija cine pdcatul semenului 9i, sub motivul aqa-zic6nd al indeluq sale ribd[ri vatdcea,cu dubll gregeal[ plcituieqte: clci 9i

rlu (Amos 6, 15) 9i nu poate fi

indre

18: "Sd nu te rdzbuni cu mdna ta Si sd nu ai

l7eLEv,p.l89
'8oLEV,p.l9o t8'Ibid.
Capete despre dragoste,329 '8' Sfrntul Maxim Mlrtutr(sitorul , mici,232 Regulile Sfenn l Vasile cel Mare',

l9z ,,Legea Mea sd o pdzili; vitele tale sd nu lefaci sd se impreune cu alt soi; ogorul tdu sd nu-l semeni deodatd cu doud feluri de seminle; cu haind lesutd din felurite torturi, de ldnd Si de in, sd nu te imbraci." ,,Raf iunea simbolico-religioasi a interdic,tiei hibridlrii de orice fel pare sd fi constat in nevoia de a pdstra puritatea originari a fiinfei, a$a cum a creat-o Dumnezeu. in mdsura in care Dumnezeu, separ0nd mai int0i infunericul de lumind, a dat o form[ definitivl oric[rei fiin,te, omul nu are dreptul de a incllca principiul intrinsec al distinctivit[fii creaturilor. Intezicerea de a se incruciga animale de specii sau rase diferite reflecta probabil gi temerea cd poporul ar putea apoi s6 accepte astfel de practici in propria sa viafi sexualE, ceea ce ar fi dus la adoptarea unor rituri orgiastice canaanil".:r187 Existi, ins6, gi alte inlelesuri. ,,Prin toate acestea ne d6 in chip tainic sI infelegem c[ nu trebuie sI cultivIm in noi p[catul gi virtuteq ci si se lase spre rodire numai seminfele virtufii; gi c[ sufletul s[ nu aib[ plrtigie cu dou6 duhuri, cu

't'

103

Duhul lui Dumnezeu gi cu duhul lumii, ci s[ se lase numai de Dulrul lui Dumnezeu gi s[ se producl numai durile Duhului."r88 ,Nu trebuie s[ cultivlm in sufletul no virhrte gi rlutate; c[ numai germenii virtulii trebuie sl dezvolte in noi; c[ sufletul nu trebuie sd fie pdrtag la duhuri; la Duhul lui Dumnezeu gi la duhul lumii."rse trebuie sd s[degti in acelagi suflet impreun[, patima gi v tea, nici s[-fi imparfi viap intre cele potrivnice, ca sl in acelagi suflet mdr[cini gi grdu, nici mireasa lui Hri (sufletul) si nu preacurveasci cu vrljmagii lui Hristos gi, de o parte s[ zlmisleascl lumina, pe de alt4 sI nasci int ricul.'neo ,,Trecffnd acum, ca de la o icoan5, la infelesul hovnicesc, s[ nu llslm oile cuv6ntiltoare s[ se supuni ninfirilor spirituale ale necredinfei invifitorilor eretici, c[ inv[fiturilor lor prin cuvAnt. Cici rodul unei opinii ne giuite e foarte urdt gi cuvintele celor de alti credinfi se pricini ai unor embrioni pocifi celor ce le primesc. Deci care suntem vii gi finem loc de mlIdile, se cuvine s[ ne nunlm cu un rod de un singur soi gi s[ ne ferim de rodul dou[ soiuri. Cdci intre grdu gi strugure nu e nimic Deci nici unul din noi sd nu se facd loc pentru seminle ine."le1 Dar, in Hristos, grdul gi via se impreund, la fel cortul sffint unea, in lucrltura sa, torturi gi culori di

vina sa; Si preotul il va curdli de pdcatul lui inaintea Dorw nului cu berbecul cel pentru vind gi i se va ierta lui pdcatul pe care l-aficut."

irnpotriva hve nu era socotitl un p6cat capital, degi vinovatul era obligat s[ aducl o jertft pentru pdcat. Un bdrbat liber nu se putea cisltori cu o sclavE dec6t dac[ o r6scumplra, plltindu-i preful, sau dacl stdp6nul slu o elibera."'" 23-252 ,,Cfurd veli intra tn pdmdntul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-l va da, Si veli sddi orice pom roditor, sd curdpigi necurdlenia lui: trei ani sd socotili roadele lui ca necurate Si sd nu le mdncali; iar in anul al patrulea toote roadele lui sd/ie ui. gi in anul al cincilea s adunati toate roadele. Eu

sclav[ pufine agresiunilor sexuale al

,,Femeia

gi avea foarte

st6p6nului

I 9.a.). CIci virtulile ne este inglduit s[ le n[m; dupi chipul hainei pestrife a lui Iosif (Facerea 37,3). 20-22: ,,De va dormi cineva cu femeie, du-se, Si oceea vafi roabd, logoditd cu un bdrbat, dor rdscumpdratd incd sau dacd nu i s-a dat incd sd-i pedepsili pe amdndoi, dm nu cu moarte, pentru cd nu este slobodd, ci sd aducd el Domnului, la uSa adundrii, jertfi de vind; un berbec sd aducd jertfi
(Iegirea 26,
t Simeon Metafiashrl , Ptfiud la Macarie Egipteanul, 4 SfintnlMacarie Egipteanrl, Ctndnt despre desdvdrSireain Duh, reo Sfinurl Grigorie de Nyssq Despre nevoinpd 'e' sfinurl chiril al Alorandrie i, op. cit., Yil
r88 r8e

trei au fost cea a lui Moise, a lui Iosua, a Judecltorilor. Dup[ ele a urmat perioada in care a rIsflrit ceata strllucitl a proorocilor. Atunci, rodul legii a fost sfrnt gi vrednic de laud[. CIci de la sfin1ii prooroci au inceput s6-gi aibE puterea cele ale legii gi s[ nu mai fie nici m[car numite cele ce
tea LEV, p. l9o '" re3

Sfirt

Nil Ascetul , Ctndnt ascetic,)Oo0

105

104

in chip desin umbre; dimpotrivE s[ fie propoliAuit lui Hristos' Asa-' ;'hi;;";e.d ii ta n. Eudattr taina venirii au ajuns la inceprrtul dar, in perioada u p^t* cele ale legii abia intr-a cincea Dar ilt'lt"riiit"Jtt era ae pe acum sfTt' lui llristos' u fort bun de mdncat, cind s-a f6cutnvenirea
erau

m[rturisit6 prin lege 9i prtn proorocl'

ghicili. o'--- ''

262 ,,Sd

sd nu mEicalt'cu sdnge; sd nu vrditli' nici

ta, ingdduindu_i sd pdmdntul Si ca sdnu

^ i folosit in prac'" Aletorr-."a d[ de infeles c[ sdngele era ferml de a sq ticile vrSjitoreqti; probabii de aici 9i interdicfia

Dumnezeul vostru'" sunt ---"- Domnul -

Meu sd-l cinsteSti. Eu stmt

302 ,,Zilele Mele de odihnd sd le pdzesti Si locasul '

marca doliul sau durerea colectivl poveste$J" :Y'" X-enoforr, Cyropaedia III, 1, 3, 13' i;i zgdriar-in acestscop feple qi btut"!: observl acelagi obicei la. scifi. Dt ifL"ait, I s torii de practici, pentru nezeu interzice poporului ales astfel (cf' Itr R:t]^},?:.: (,rs.s.tt@ diferenfia de neamurile canaaneene 'marea doliului expril Totugi, in ciuda interdic{iei exprese' de evrei t"t; acest chip era inc6 p*"tituta 9i Pt1Tli"lll teorogicd tatuajurui y".2

antice ,,Ldmajoritatea popoarelor

oitt"."Pt::*l

Domnul.,,

prin autoincizii cc

,,Necesitatea respectErii sabafului este subliniati din nou (...), din cauza importanfei sale capitale penfiu desf[gu_ rarea intregului ansamblu ritualic.,'lee

;t"rtt;il"nii

il, li,

alergali la cei ce cheamd morlii, pe la blali Si sd nu vd tntinali cu ei. Ei sunt I vostru. " l6ngd vrljitorie, e opritl gi necromanfia sau spiri_ . -P: tismul. Cel ce se increde in Dumnezeu nu are de ce s[ con_
lor morfilor. te scoli, sd cinsteStifala Dumnezeul tdu. Eu sunt
t'7lbid.
tu
tu"

;;;b$ ;il;;iJ;"; piele a unor'embleme

p;i;ii";.tur"u
tq sfentut Chiril
Ies

bd

in

plg6ne' a

al Alexandriei , op'

cit',Yln

LEv,p. 190 r%LEv,p. t9t

106

lbid.
Ibid.

107

Domnul Dumnezeul vostru. " B[trdnefea somnific[ I ngevitateq in{elepciuneq-virl pi tutea experienfa. Astfel, ptetutindetti betrenii au fost finu{i tn mare cinste. drecescul presviteros (= bdtrin) a ajuns S insemne pre ot, ardtAnd lns[ nu vdrsta, ci harul 9i neapenioanei
33-342 ,,De se va a$eza vreun strdin in pdmdnrul vos' tra, sd nu-l strd,mtorafi. Strdinul care s-o asezat lavoi sd pentru voi ca Si bdst;inasul vostru; si-t ty!*! co,P.e 1oi
'Sivd,

sjint. Iar dacd poporul bdstinaq iSi va inchide ochii sdi

qsupra omului aceluia, cdnd va da din copiii sdi lui Moloh, Imi voi tntoarce fala Mea tmpotriva omului aceluia gi irnpotriva neamului lui Si-l voi stdrpi din poporul sdu pe el Si pe toli cei ce fac desfrdndri asemeneq lui, desfrdndnd dupd Moloh."

consacrate.

cd Si voi alifost strdini tn pdmdntul Egiptului' Eu D omnul Durnnezeul vo stru' "

meni, ci gi de Dum cata oamenilor ar fi

rea pedepsei

P[catul idolatriei, de o gravitate extrem[, atrlgea uciderea prin lapidare, vinovatul fiind repudiat nu numai de oa-

divine

gi cazul in care judece ar duce la inlspriasupra intregii comu-

in sens mai larg, se aratd primirea neamurilor in ric[; totodati, se pune stavill oric[rui nafionalism ingust' 35-372 ,,SE nu faceli nedreptate la iudecatd' la t surd, la cdntdrit Si la mdsurdtoare' Cdntarul vostru sd drept, greutdlile drepte, efa dreaptd Si hinul drept' Eu s Oornnit Durnnezeul vostru, Care v-am scos din Egiptului. Sd pdzili toate legile Mele Si toate ordnduiet i:ie'te si sa te itiniii. Eu stmt Domnul Dumnezeul vostru"' Referitor la judecatS' ,'avem aici acelagi cuvflnt ca teos diferit, non-judiciar' Este vorba versetul 15, dar

nitnfi.

6: ,,Dacd vreun suflet va alergo la cei care cheamd morlii Si lo vrdjitorii, ca sd desfrdneze in urma lor, Eu voi intoarcefala Mea tmpotriva sufletului aceluia Si-l voi pierde din poporul lui."
Chiar dac6 nu e indicatd vreo pedeapsi pentru acegtia, cI gi ei erair pedepsili cu moartea. 7z ,,Sfinfili-vd pe voi tnsivd gi vepi fi sfinli, cd Eu, Dornn.ul Dumnezeul vostnt, sunt s/dnL" La m6sura sfinfeniei ajungem doar in Hriitos, dar preg[tirea incepe indatl dupi cldere gi se continui in istorie, 8z ,,Pdzili legile Mele Si le plinili, cd Eu stmt Domnal, Cel ce vd sfinleSte." Hristos e plinirea Legii (cf. Matei S,l7). Omenirea e chemat5, cu anticipafie, la urmarea lui tlristos. 9: ,,Cel ce va grdi de rdu pe tatdl sdu sau pe mama sa sd fie dat morlii, cd a grdit de rdu pe tatdl sdu Si pe mama
e subinfeles sa Si sdngele sdu este asupra

"o j imoreiur6rile de viali economici socotite ca fiind n3 adica"reglementate."2@ in orice imprejurar.e, bafanf mlsurii drept5lii, al 9i simbol e sd fie drlapt[. Balanfa noastre' librului in sdvdrqirea faptelor Cap. 20, 1-5: ,, Grdit-a Dornnul cu Moise si a Spune fiiior lui Israel acestea: Dacd cineva dintre fiii Iiraet si ant , strdinii care trdiesc printre Israelili isi va iopiii'sdi lui Moloh, acela sd fie ^dat morlii: pono17l b; tias sd-l ucidd cu pietre. $i Eu imi voi intoarce fala iipotriva omului iceluia si-l voi stdrpi ln popgyl. u cd a dat din copiii sdi lui Moloh' ca sd intir p*t 'locagul Meu cel sfdnt Si sd necinsteascd nutnele Meu
2oo

sa."

adicd de se va desfrdna cu femeia aproapelui sdu, sd se o moare de sfrdnatul S i desfrdnata. "

lbid.
108

109

cu trupul stric[-ci * printr-o stricE' cuiva,'cu (at6t) mai mult cel care -r51 Hristos Iisus care tii;fi. credinta lui Dumnezeu, pentru
,,DacE sunt dafi

mo(ii cei

care.

iost restignit.';2or tatdlui sdu' ,,Cel ce se va culca cufemeia omoore am la goliciunea tatdlui sdu a descoperit; sd se dol, cdci vinovali sutt. De se va culca-c.ineva.cu^nora

rfil:

amdndoisdseomoare,cdaufdcuturdciunesisdngele ca si erti osupra lor. De se va culia cineva cu bdrbat' omoare'. se au Jdcut nelegiuire Si sd femeie,'omdndoi 'sdngeie ete lor asuPralor este' D sd se ia desfr,ini cu mama ei, voL ardd Si el gi ele, ca sd nufie nelegtutt 'nffe incestuoase 9i cele Sunt condamnate llglturile este in care 199 La versetul 14 avem,,singurul
sexuale. sexuale g modalitatea de execufie pentru delicte de vii' arqi "iii""ie vinova(ilor nu este clar dac[ erau

norocire."2M

liciunea, acela a descoperit curgerea sdngelui ei Si ea Si-a descoperit curgerea sdngelui sdu: amdndoi sd fie stdrpili din popontl lor. Goliciunea surorii mamei tale Si o surorii tatdlui tdu sd n-o descoperi, cd unul ca acela iSi dezgoleSte trupul rudei sale Si-Si vor purta pdcotul amdndoi. Cel ce se va culca cu mdtusa sa descoperd goliciunea unchiului sdu; sd-Si poarte amdndoi pdcatul Sifird copii sd moard.,' ,,Precum in toate civilizafiile de tip arhaic, gi la evrei faptul de Lr-nuri ftrd descendenfi era resimfit ca o mare ne-

rorii sale; sd-Si poarte pdcatul lor. Bdrbatul care se va culca cu femeia in timpul curgerii ei Si-i va descopei go-

erA"."u

il;;;"-

11 T11 dupl cum se indic[ lim ;;i$i ;i apoi incinirali'nu doar o semnifioati" prmiai''a, ci 9i una expiatorie'"2fr
avea,

(iulgata),

vivus ardebit

cum'lt:

si uciaig dobitocul' Dacdfemeil::no gi l,?, re si --'- ,do-bitoc, ca sd se uneascd cu el, sd ucizi femeia osuPra lor'" . . sd se - omoare, cd sdngele lor este spirituale cu impreunirile .frrolirile, amlstecirile, mintea de cu care nu se cuvine gi de care se imbolndveqte ce corup' celor atdt tima nebunie sunt pricini de moarte u,neuoie coruperea'"2o3 ;;;b; "; suport6 ae lua cineva pe sora sa' dupd t-atd va 17'202 ,,De ea va vedeq dupd mamd, $i-i va vedea goliciunea-gi inr ciunea lui; aceosta este risine Si sd fie stdrpili ochitor fiilor poporului lor' El a descoperit
r'

sd se 15-16: ,,Cel ce se va amesteca cu dobitoc

!*:

2l-242 ,,De va lua cineva pe femeiafratelui sdu, urdciune este, cd a descoperit golicitmea fratelui sdu: ftrd copii sd momd. Pdzili toate asezdmintele Mele Si toate hotdrdrile Mele Si le plinili, Si nu vd va orunca de pe sine pdmdntul in care vd voi duce sd trdili. Sd nu umblali dupd obiceiurile popoorelor pe care le voi alunga de lavoi, cd ele au fdcut acesteq tuate Si M-am scdrbit de ele. Eu doard vam spus: Voi veli moSteni pdmdntul lor Si Eu vd voi da sd moStenili pdmdntul in care curge lapte Si miere. Eu sunt Dornnul Dumnezeul vostnt, Care v-am despdrlit de toate po-

poarele."
,,Asocierea laptelui (denotare metonimicI a turmelor) mierii (care evocl abundenfa arborilor fructiferi) subliniazi hiperbolic bog[fla gi fertilitatea palestinei, fapt atestat nu doar in toate scrierile lui (Iosif Flaviu), dar gi in autori antici p^recum Tacitus, Historiae V, 6 sau plinius, Hist. nat., Y, l4."2os
gi a 25-272 ,,Sd deosebili dobitocul curat de cel necurat si pasdrea curatd de cea necuratd; sd nu vd intinali sufletele voastre cu dobitoc sau cu pasdre, nici cu toate cele ce se

2o'
zor

2o2Lw,p.l92

Sfinnrl Ignatie Teofonrl,

Eprs

tola cdtre efeseni'Xvl' 2

2fr
zos

Srann l Chiril al Alexandriei, op'

cit',YIIl

LEV, p. 193 lbid.

111

110

tdrdsc pe pdmdnl Pe care Eu le'am deosebit ca necl Sd-Mi fili sfinli, cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfdnt Si v-am deosebit de toate popoarele, ca sdJili ai Bdrbatul sau femeia, de vor chema morlii sau de vor sd moard neapdrat: cu pietre sdJie uciSi, cd sdngele lor

doar pdni in momentul in care femeia se c[sltorea, moment in care legdturile de s6nge se considerau intrerupte.,,207
5-72

bdrbii Si sd Sdfie sfin1i

asupra

lor."

Prescripfiile divine au 9i scopul de a separa pe de popoarele idolatre, pe l0ng[ scopul sfinfitor' Aceasta p tru c[ primul pas c[tre des[v&gire constii in deplrtarea
fau.
6. Sdrbdtorile ebruice (21, 1

- 25, 55)

Cap. 21, l-42 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: lui Aaron Si le spune: Sd nu se spurce P preolilor, -atingere fiilor de mort din poporul lor' Sd se atingd numai rudinia de aproape a lor, de mamd lor Si de tatdl lor, de lor Si de fiica lor, de frotele lor, de sora lor fecioard, ct trdieste la ei Si e nemdritatd, poate sd se atingd, fud sd spurce. De nimeni altul din poporul sdu sd nu se atingd,
sd nu se spurce.

Preolilor le erau interzise practicile p[g6ne, precum gi c[s5toria cu o femeie care gi-a pierdut fecioria, prevedere menfinutii gi in preofia cregtin[. 8: ,,CinsteSte-i ca pe sfinli, cdci ei aduc pdine Dum_ nezeului tdu; sfinli sd vd fie, cdci Eu, Domnil, Cel ce vd ' sfin1esc, stmt sfidnt." alfuia nu va pricinui nici o intinare weunui ,,I\doartea om, dac[ cercetiim bine adevdrul ascuns in acest fapt. Dar moartea trupeasci e chipul celei dinlluntru gi din suflete, de

"

Capitolele 2l-22 previld mdsurile impuse preofi poporului pentru plstrarea puritnfii rituale. Le-am inclus aceaste sec(iune deoarece, intr-o misurS' e vorba de prel tirea pentru s[rbitori. O sursi de intinare pentru preofi atingerea de morfi. ,,Repulsia fa[A de cadavre, ca qi it

,,A frcut ci wedniciei lui pre deapsl. De aceea

goga iudeilor s-a dat

9z ,,Dacd/iica preotului se va spurca prin desfrdnare, ea necinsteSte pe tatdl sdu: sdfie arsd cufoc. "

, preot fiind? Din pricina adaos foarte mare la peoameni erau ucise de

ceau desfrdnare, pe cdnd fetele preofilor erau arse de vii.,'2@

ft-

Prin fiica preotului poate

fi inchipuit

flIc6rii, fiindcE s-a spurcat gi s-a pdnglrit, urm6nd pirerilor clrturarilor gi fariseilor gi prei6nlbid. Sfintrrl Chiril al Alexandriei,op.. cit., N, 20e Sfintul Ioan Gurtr de Aur, Omitii la Muer,I)OfV, 5
208
207

Iudaismul: ,,Ctrci sina_

zoo

16;6.

112

113

du-gi mintea ei inheagl poruncilor oamenilor."2r0 110-1.2z ,,Marele preot dinlralii tdi, pe capul cdruia s4 a turndt mirul de ungere Si care este sfinlit, ca sd se cu veSmintele sJinte, sd nu-Si descopere copul sdu, nici sjdsie hainele, gi nici de un mort sd nu se apropie, nici ie tatdl sdu sau de mama sa, sd nu se atingd. De k sfiAnt sd nu se depdrteze, ca sd nu necinsteascd

buies

nu se opropie, ca sd aducd daruri Dumnezeulttl cmea vreo meteahnd pe trupul sdu.,,

tht, dl

tm

fl"fi:ffhryJ,,#lrrn:
eteahnd pe trup sd nu E apro.

bumnezeului sdu, cdci mirul sfdnt de ungere al zeului lui este asupra lui. Eu sunt Domnul. Arhiereul, fafi de preofi, nu se putea atinge nici chi de morfii din rudenia sa apropiati. E o vestire c[ Arhi Hristos va birui defrnitiv moartea. 13-15: ,,Acesta tsi va lua de femeie fecioard din Vddwd, sau lepddatd, sau necinstitd, sau desJr porul sdu. 'natd sd nu ia, cifecioard din poporul sdu sd-si ia de feme Sd nu-si spurce sdmdnla sa tn poporul sdu, cd Eu Domnul Dumnezeu, Cel ce il sfinlesc!" ,,Indicafia, stricti pentru un preot, de a se doar cu o femeie virginl de neam israelit are un temei tual gi teologic limpede: ca factor mediator intre comuni gi Dumnezeu, preotul trebuia s[ se fereasci de tot ceea c@ ir pufut s[-1 impurifrce."2tr,,C[sltorindu-se cu o femeie X dernn5, marele preot ar slvdrgi un p[cat capital, sfdntul sanctuar, dar gi-ar fi descalificat ;i^descend turnand in venele otrnuiito. un sdnge strlin."2l2 in plus, vdntul ne indicl 9i trista soart[ a sinagogii iudaice, pe pentru ci a curvit cu mulfi plstori, precum s-a scris ( i, 1;, rr-a primit-o in comunitatea duhovniceascl Pieotul atoicurat."2r3 lGlT'. ,,Grdit-a Domnul cu Moise Si a zis: Spune' Aaron: Nimeni din neamul tdu in viitor si din rudele tale
2r0
2t2 2r3

pie: nici orb, nici $chiop, nlci ciung, nici cei cu ptclorul'rupl silu cu mdna ruptd, nici ghebos, nici cu vretm mddular uscaL nici cel cu albeald pe ochi, nici chelul, nici pipernlcltul, nici cel cu pdrlile bdrbdtesti vdtdmate. Nici ui im din simdnla preotului Amon, core va dveq pe trupul sdu vreo meteahnd,,sd nu se apropie ca sd aducdlert/ii Domnului; cd ruri Dumnezeului sdu." Pasajul e tdlcuit pe larg de Sfrntul Chiril al Alexan_ driei. Urmdnd textur grec, numirile infirmitl1ilor sunt uneori diferite, ca gi ordinea lor. vom incerca si red'[m principalele idei ale Sfentului Chiril: - ^a) Orb,,se pare cd este numit cel foarte prost gi cu totul fEri minte. C[ci ceea ce este pentru corpul plmdntesc ochiul, aceea este pentru suflet mintea care,luminate de lu_
are meteahnd Si de qceea sd nu se apropie ca sd aducd da_

corectifudinea dogmaticd.',2

mina dumnezeiasc[ se deschide spre insdgi frumuse{ea cea netulburat[, in[l(6ndu-se prin migcirile subfiri gi sprintene ale cugetirilor spre srava curat[ gi gtie sr nu se abita de ra
ra

Urechea tdiatd (gr. ototmito.s) arat[ greutatea la C[ci av6nd cineva urechea tiliatd, socotesc ci sufer[ de boala de-a nu crede dec6t in parte gi de_a nu fi in intre_ gime adicd de-a nu putea auzi in chip nepri i ales Sfintele Siripturi.,,2r5
auzire.

b)

neputincioasr,nur.^r":{;{rXZ{riX!!;#ffi:,?JilT
are mersul, adicd lucrarea

2[ IEv,p.
lbid.

sfinurl Chiril al Alexandriei op. cit.,flI

194

ftrrd reprog.
2tn

Iar aga sunt cei ce fac lucrul Domnului

viefuirii celei dupd lege, cu totul

cu

Sfrnurl Chiril al Alexandriei, op.

cit.,fr

lbid.
nbid.

"t

I14

115

nepasare."2l6

d) Ghebos,,spunem ci este cel cocogat gi cu m privind in jos gi c[ut6nd la patimile trupului, cel ce-gi jin[ ochiul spiritual in cele plm0ntegti gi care a ajuns acolo incit nu mai voiegte s[ se indrepte spre a cugeta
cele de sus."2l7 e) Cu pecingine (chelul) ,,e cel ce are pecinginea frunte. Boala aceasta are puterea de-a innegri la culme

pielii. Cei ce o au pierd puterea de-a se ascunde, in sprdncene gi se intinde pe toatE fafa.Dar p[tat astfel trupegte inftfigeazl pe cel ur0t gi gol gi perit in privinfa spirituald, pe cel ce nu are o faff curatS"
figarea
ea se ivegte qi

vldegte tuturor ur0ciunea vie1ii."2l 8 f) Cu albea\d la ochi numegte ,,po cel care nu e de puterea de-a vede4 dar nu o poate folosi in chip Aga sunt cei ce au chibzuinfa, dar nu qi insugirea de-a voi chibzuiascl drept. C[ci unii, vdzdnd binele, igi abat porni voilor proprii spre cele ce nu se cuvin. Alfii, putdnd intr-o corectitudine dogmatic5, igi vatlm[ mintea lor, rind vAnaful urdt al unor pdreri lipsite de frumusele."2re g) Cel cu pdrlile bdrbdteSti vdtdmate:,,E obiceiul se numeasc[ b[rbat cel viguros gi concentrat gi capabil implineasc[ cple ce voiegte. Deci pe jumltate blrbat se in,telege cel nedeplin viguros gi fErd fo(i in cele ce se lui. Cici nu se cuvine ca cel dedicat lui Dumnezeu s[-I o o b[rb61ie tiiati gi o vigoare ciuntiti 9i in parte
cioasd."22o

22-242 ,,Darurile Dumnezeului sdu sunt mari, din sfinlenii poate sd mdndnce, dar de perdea sd treacd Si la jertfelnic sd nu se apropie; sd nu
"u lbid.

locasul Meu cel sfdnt, cdci Eu stmt Domnul, Cel ce ii srtqesc. $i a spus Moise acestea lui Aaron, Jiilor lui Si tuturor fiilor lui Israel. " ,,Dacd un infirm din clasa sacerdotall este exclus de la serviciul sacerdotal, aceasta nu inseamnl c[ nu are drepful si consume partea din-jertft destinati in acest scop familiei c[reia el ii apartine."22l Dar e gi un t6lc ascuns: ,,Nu incape indoiall c[ cel supus vreunei prihane nu e sfin{it. Dar nu e oprit de la implrtdgirea de hrana sfhntii. Pentru c[ cei supugi incd unor neputinfe ascunse in minte pot s[ se impdrt[geasci de binecuvdntarea lui Hristos, dar nu spre a cregte ca shnfii in sfinlenie 9i in tiria minfii gi in stiruinfa intdritl ln toate cele atotbune, ci intr-un mod potrivit celor bolnavi."222 Cap.22r l-72 ,,Dupd qceed a grdit Domnul cu Moise a zis: Sprme lui Aaron Sifiilor lui sd umble cu bdgare de Si seamd cu cele sfinte ale fiilor lui Israel Si sd nu pdngdreascd numele cel sJhnt al Meu prin prtnoasele pe care ei inSiSi Mi le aduc. Eu sunt Domnul. Sptme-le: Tot omul din seminlia voastrd Si din neamul vostru, care qre pe sine vreo necurdyenie qi se va apropia de cele sfinte, care se afierosesc de fiii lui Israel Domnului, suJletul aceluia se va stdrpi de la fola Meci. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Omul din seminlia preotului Aaron care va fi lepros sau va ovea curgere sd nu mdndnce din cele sfinte, pdnd nu se va curdpi; Si cine se va atinge de ceva necurat de la mort, sau cine va suferi de curgerea seminlei, sau cine se va atinge de vreo tdrdtoare, de care s-ar spurca, sau de vreun om, care l-ar face necurat prin oricefel de necurdlie a lui, cel ce s-a atins de acestea necurat vafi pdnd seara Si sd nu mdndnce din cele sfinte inainte de a-Si spdla trupul sdu cu apd. Iar dupd ce vq apune soarele Si dupd ce se vo curdyi, otunci sd mdndnce din cele s1finte, cd aceea este hrana lui."
22r

't7 lbid.

lbid. "r zte lbid. "o lbid. 116

LEv,p.

195

"2 Sfrnt lChirilalAlexandriei" op. cit.,fl

117

,,Morticiunea indicl pe cel cu deslv6rgire mort 9i ghelat in faptele cele dup[ trup, iar ceea ce e prins de f (tdrdtoarea) indic[ vldit sufletul cizut sub puterea di lului."223 Consimlirea cu acegtia (atingerea) intineaz[ sr tul. Apusul soarelui indic[timpul venirii Mdntuitorului: aceea cel ce s-a spurcat rlmdne necurat p6ni seara 9i plrta$ de hrana sfrntii gi de via(i fbcdtoare, agtept0nd ti curifirii. Apoi, sp[l6ndu-se cu api gi apundnd soarele se ce curat gi are ca p0ine a sa pe cea din cer. CEci s-a celor ce s-au sfinfit prin ap5, adicd in Sffintul Botez, s[ binecuvflntafi prin Hristos. Pentru ci El este p4inea vie, Cel ce S-a pogordt din cer 9i a dat via[ihtmii."22a 8-llz ,,Mortdciune Si sfdsiat de fiard sd nu ca sd nu se spurce cu acestea. Eu sunt Domnul. Sd poruncile Mele, ca sd nu aibd asuprd-le pdcat Si sd moard, cdnd vor cdlca acestea. Eu sunt Domnul Cel ce ii sfinlesc pe ei. Nici un strdin sd nu mdndnce cele sJinte. Nici cel ce locuieSte la un preot Si nici si preotului sd nu mdndnce din cele sfinte. Iar dacd preotul va cumpdra un rob cu argint, acela sd mdndnce din asernenea Si robul ndscut in casa sa sd mdndnce din

lui."
,,Sclavii, atilt cei cumpdrafi, cdt gi cei ndscu,ti in unui israelit, erau socoti,ti membri ai familiei; indiferent nafionalitatea lor anterioar[, prin contractul circumcizial; erau adoptali de poporul ales."225 Strdinul oprit de la carea celor sfinte e azi ereticul sau necregtinul. Doar cel cump[rat, prin Botez valid, gi cel nlscut in casd, adic[' Biseric6, sunt in comuniune cu Hristos, ereticii ne
gindu-se de har.

l2-l3z ,,Dacdfiica preotului se va mdrita dupd de neamul preofesc, nici ea sd nu mdndnce din
,rt lbid. "o lbid.
22s

sfinte, cuvenite lui. Cfutd fnsd fiica preotulul va ft vMuvd sau despdrlitd Si copii nu vd cmeo Si se va tntoaril tn cara tatdlui sdu, cum era Si tn tinerelea sa, attmci ea sd mllnllnr,o pdinea tatdlui sdu, iar dintre strdini nimenl sd nu mdndnce." ,,intoarcerea in clminul pirintesc ai redobtndiroa tuturor drepturilor iniliale era posibil[ pentru o femeio doar ln condiliile in care nu a dobindit copii; in acest ultim oaz, chiar in absenfa sofului slu, ea va forma o familie impreun[ cu copiii gi nu se va putea reintegra in familia paternd.,,226 Sufleful ce a rlt[cit la erezii nu se poate intoarce in Bisericl cu copii, adic[ p[strind in el roadele falselor invlfituri. Sau, ,,de va ajunge sufletul lepidat (desp[(ie, ca unul ce-a fost osdndit gi se va lipsi deci de b[rbat, adic[ de mirele spiritual, neavAnd nici un rod de virtute, s[ se intoarcl repede la starea de la inceput gi si revinigrabnic la casa tatilui sIu, cer6nd astfel prin credinfa familiaritatea cu Dumnezeu, gi atunci va mdnca din pAinile lu7'427 . E vorba de cel ce se avdnti cdtre roadele viefuirii cregtine ftrd, a fi in puteri; el e sfrtuit sl revini la ascultare 9i la nevoinfe. 14-16z ,,Dacd cineva mdndncd din greSeald din cele sfinte, sd intoarcd preotului prelul lucrului sfant Si sd mai adauge incd a cincea parte din prelul lui. preolii sd nu spurce cele sfinte ale fi.ilor lui Israel, pe care ei le aduc dar Domnului, Si sd nu atragd asuprd-le vinovdlia ldrddelegii, cdnd vor mdnca din cele sfinte ale lor, cd Eu sunt Domnul, Cel ce ii sfinlesc." Astdzi, textul s-ar putea infelege ca un avertisment pentru cler gi credinciogi de a se purta cu toat[ cuviinfa in cele ce fin de Sfintele Taine. 17-202 ,,Grdit-a Domnul cu Moise Si a zis: VorbeSte lui Aaron, Jiilor lui Si la toatd adunareafiilor lui Israel si le
"u lbid. '2' Sfinn l Chiril al Alexandriei , op. cit.,fl

LEY,p.

195 118

119

zi: Docd cineva dintre tiii lui Israel, sau dintre strdinii care s-au agezal la ei, in Istael, iSi vor aduce jertfa lor, pe care a aduc Domnului ardere de tot, dupd figdduinld sau de evlavie, ca sd aJle prin aceasta bundvoinld la Dumnezeq. jertfa trebuie sd Jie Jdrd meteahnd, de parte bdrbdteascdi din vitele mari, sau din oi, sau din capre. Toate cdte au n eteahnd in sine sd nu le aduceli Domnului, cd nu vor fi primite-" ,yA,aron este chip al minfii. Fiindcl dugmlnia amesi teci rlutatea ei cu pretenfia dreptiitii, a poruncit ca si se cer*' ceteze inainte de-a se aduce ceva lui Dumnezeu, ca sI nu moar[. Iar a muri inseamni a cobori de la contemplare gi a' se invoi cu cei ce voiesc s[ intineze simprile ei (minfii).''28.,
2l-242 ,,De va aduce cineva Domnului jerffi de tuire, plinind oJdgdduinld, sau aducdnd jertft de bund sau la praznicele voastre, din boi, sau din oi, sdlieJdrd teahnd; ca
sd

ar""""u,i;ii
25: ,,Nici nici unul din asemenea do
tru, pentru cd acestea sunt

superflu5,

clci

ljr.t r*r rituatic[ 9i,

dreapta inchinare.

vorfi primite." Dacii toate ne-amurile sunt chemate la Dumnezeu, cestea nu se pot inftliga oricum, ci sunt
datoare

JlJir"e

a_

tie primitd, sd nu aibd nici o meteahnd.

eagi zi

bitoc orb, vdtdmat, sau slut, sau bubos, sau rdpciugos, rdios, sd nu aduceli Domnului Si nici sd nu dali la nicul Domnului pentru jertld. Bou sau oaie cu lungi sau scurte peste mdsurd poli sd aduci ca jert/d evlavie, iar pentnt jertfafigdduitd acestea nu sunt Dobitocul care are pdrlile bdrbdteSti strivite, smulse sau tdiate, sd nu-l aduceli Domnului Si in lara trd sdnufaceli asemenea lucru." ,,Ca organe de transmitere a vie{ii, testiculele considerate un semn al integritdfii animalului. Un defect acest tip era considerat capital gi impiedica putin(a ca animal s[ poatE fi jertfit. Versetul (24) enumer[ patru ti de castrare, care pot acoperi deopotriv[ evenimentele dentale sau intenfionate. Denominalia yara voastrd zinti Canaanul, unde neamul lui Israel va trebui s[ i legea lui Iahve; indicafia expres[ din acest pasaj nu
2'9

cupuiul

ei."

i oaie sd nuimghiali in ace-

Prin asemenea prevederi Legeacautil , sii punii stavill cruzimii.

u, ca sdJiu Eu s/iint

cuvine si nu am6nim unirea cu El in Sfrntele fuir.ii-ra ne apropiem de acestea cu vrednicie gi cuviinli. Cap. ?8, l_32 ,,Grdit_a Domnul cu Moise Si a zis:
22e

am s:os din pdmdntut Esiptu;: tru. Eu sunt Domnul.' Dumnezeu ne_a. eliberat din domnia plcatdlui gi ne cheaml la indumneze^ir1_pent-;;;.,n"re

::

tgi:;";;;:;;:;::;

intreJiii

Isaia Pustnicul ,29 de ctninte,)O(V, 19

LEv,p.196
121

120

1-

DomnaluT, in care se vor face admdrile sfinte' Sdrbdtorile Mele sutt acestea: $ase zile sd lucrali, iar ziua a Saptea este ziua odihnei, adunare sfdntd a Domnului: nici o muncd sd aceasta este odihna Domnului in toate locuinqele nu

Vorbeste

fiitor lui Israel gi le spune care sunt sdrbdtorile

faceli:

voastre.

"

potamieni, care o practicau tot pe temeiuri religioase' Din griia de a nu ofensa vreuna dintre diversele zeititi ale nq menclatorului lor politeist, babilonienii respectau tt S ab a in a gaptea, a paisprezecea' anou[sprezecea, a douizeci

*" li a Oouereci gi opta zi a lunii. in dez-voltarea ulteri a vielii iudaice, sabatul a devenit prilejuf fentry giyi

ritual'a centrall, efectuati s[ptimdnal in sinagog[; in timp' au acumulat numeroase indica{ii rabinice referitoare la

tualul sabatic."23o lJrmeazi, prezentarea celor gase principale s[rbl azi anuale ale mozaismului primar: Paqtele, S[rb[toarea lor, Sirbitoarea primelor prinoase, Cincizecimeq Slt li toarea trdmbiteloi si Sdrbltoarea corturilor' ,Nu este a cronologic[ de interes, pentru a putea fixa succesiunea bitorilor evreiegti, i[ prezentlm succint calendarul eb Mai intAi trebuie specificat faptul cd evreii utilizau In m qt htna nisan distinct uh calendar religios care lncepea unul profan, care incepea cu luna /lgri' Marile slrbltori ' incluse in primele gapte luni ale calendarului religios' responden(a general acceptati a calendarului ebraic n este urm[toarea; nisan (martie-aprilie)' cu cel "r"gtin
23o

LEV, pp. 196-197

r23

liilor lui Israel si le spune: Cfuid veli intra in pdmdntul

pe

care Eu vi-l dau voud gi veli face seceriS in el, cel dintdi snop al secerisului vostru sd-l aduceli la preot; el va ridica acist snop inaintea Domnului, ca sd aJlali bmdvoinld la El; a doua zi dupd cea dintdi a sdrbdtorii il va ridica preotul. In ziua ridicdrii snopului veli aduce Domnului ardere de tot tm miel de un an, ftrd meteahnd. Impreund cu el veli aduce prinos de pdine doud din zece pdrli d" eld defiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, ca sdfie ierttd Domnului, mireasmd pldcutd, gi veliface Si turnare m sfert de hin de vin. Nici mfel de pdine noud, nici grdunle uscote, nici grdunle crude sd nu mdncali pdnd la ziua aceea tn care veli aduce prinos Domnului vostru. Acesta este asezdmdnt vegnic in neamul

titura cea nouI, dup[ al CIrui chip ne modellm

Asem6n[tor
se tdlcuiegte gi pasajul

noi,,23e.

urm[tor. 15-222 ,,Din ziua a doua dupd intdi a sdrbdtorii, din ziua in core veli aduce snopul legdnat, sd numdrali qapte sdptdmdni tntregi, pdnd la ziua intdi de dupd cea din uimd zi a sdptdmdnii a ;aptea, sd numdrali cincizeci de zile Si

,,in fara Sffint4 se adaugl la ceremonialul Paqtilor aducerea snopului de orz a doua zi aptazrio:/ttti ('..) care era ca dar leglnat inaintea Domnului 9i din acest moment se calculau cele gapte slptim0ni pentru prlznuirea Cincizeci' mii."234 Jertfirea mielului fEr6 meteahnl inchipuie Jertfd Domnului: ,,Sirbltoare cu adevlrat mdntuitoare e moartea lui Emanuil pentru noi (...). Pentru c[ a pironit pe cJucea zapisul cel impotriva noastr6."23s Snopul e tot llristos, ,,p ga omenirii reinnoite""u. ,,Dar observd cum ne-a preinch'iri puit legea 9i timpul rinduit invierii, adicd atreia zi. C[ci in zita a doua dupl cea dintAi va aduce preotul snopul inai Domnului. lar zhtacare e dup[ cea dintdi nu e a doua, ci p[ a doua, e desigur a tteia. $i Hristos a inviat in ziua treia."237 Flina e semn al viefii, untdelemnul al grisimii, a< c[ al vie{uirii virtuoase 9i al plindtifii harului, iar vinul, veseliei.238 Prin griunfe ,,se infelege tot Hristos, fr[ml
'34 AB, p. 315 '3u

dere de tot, dar de pdine, turnare Si jertfi cu mireasmd pldcutd Domnului. Sd jertfiyi de asemenea din turma de capre un lap, jerffi pentru pdcat, Si doi miei de cdte un on, jertfr de mdntuire, impreund cu pdinile din pdrgd. pe qcestea sd le oducd preotul legdndndu-le tnaintea Domnu_
Si cu

cei

ale prea in ziua aceasta Si sd aveli adunare sfdntd, nici o muncd sd nu fa_ celi. Acesta este agezdmdnt vegnic tn neamul vostru, tn toate

asezdrile voqstre. C,ind veli secero holda tn pdmdntul vos_ tru, sd nu odunali ce rdmdne dupd seceratul ogorului vostru Si spicele ce cad de sub secerd sd nu le adunali, ci sd le ldsali pe acestea sdracului Si strdinului. Eu sunt Domnul,
Dumnezeul vostr7t." Din ziua aducerii snopului leglnat de orz, se numlrau 50 de zile pdnd la Slrbltoarea Cincizecimii, care,,era o sdrb[toare de mullumire pentru strdngerea recoltei, de unde
haqqa_

purq.si numele de sdrbdtoarea secerisului (chag

lir)-'oo. Evreii slrb[toresc la Cincizecirne primirea Tablelor

'3t Sfintnl Chiril al Alexandriei, op. cit-,)trvlJ

lbid.
lbid.

237

218

cf. ibid.
124

'no

"n lbid. AB, p. 318 125

'zi

de odihnd, sdrbdtoar"o iA^bi1,lor si adunare sfdntd sd aveli; nici o muncd sd nufaceli, ci sd aduceli ardere de tot

Domnului." noul ca ,,Cel mai important inceput de luni gaptea, care se a luna ristic[ era prima zi alui Tigri rd ziua prin sunet de corn gi de aceea se chema 9i zi fe o iiom terna) sau sdrbdtoarea trdmbilelor'Eaeste iir adeviratul sens al cuvdntului, deoarece acum incepe nou economic Ai se serbeazl prin repaos sabatic ai sfhntil. Zin de I Tisri constituie o introducere la si religioase din luna a gaptea gi totodatii amintegte de facen tumii in gase zile, dup[ care Dumnezeu, in ziua a gaptea' incetat s[ mai creeze 9i a binecuvAntat qi a sfinfit momt acesta."24l Cit privegte semnificafia religioasl a acestei bltori, ea invoie speranta reunirii finale a neamului lui riel, cLci sunetul irompetelor era privit ca un simbol" chemlrii divine finale. Aceasti interpretare simbolici a bltorii trdmbilelor este intlrit[ lt^a" i.ptejurarea ci imt
'

prdmuili odihna voastrd." Rdnduiala din Ziua isplgirii e ariltatl pe larg in capitolul 16. ,,A spus c[ trebuie si se facl smerire gi post gi aducere de arderi de tot gi incetare de la orice lucru. prin post a inchipuit omordrea poftelor trupegti, prin arderile de tot, dlruirea intru miros de bun[.mireasmi, nu in parte ci cu totul gi deplin. Prin odihn[, a indicat sublire c[ se cuvine a ne opri cu toful gi de la lucruri. Cici nu socotegti, oare, c6 cei ce au ajuns la sffirgitul timpurilor gi gi-au adus aminte de sfrnta trembita de la sfhrgit 9i au in minte pe Judecitorul gi de aceea pi-au adunat gi trimis bogifia rodniciei duhov_
cea a lunii sd

dupd aceea urma ziua isp[9irii."2a2 26-322 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si a zis: $i ziua a zecea a lunii aceleia a $aptea, care este ziua de sd aveli adtmare sfllntd; sd postili Si sd aduceli ardere in ziua qceea' sd nu

face{i Domnului; nici o muncd aceasta este ziua curdYirii, ca sd vd curdlili inaintea Domnului Dumnezeului vostru. Tot suJletul cdre nu va in ziua dceed se va stdrpi din poporul sdu; Si tot suJt care va lucra in ziua aieea, il voi stdrpi din miilocul
24r

sd aduceli arderi de tot Domnului: aceasta este tncheierea sdrbdtorii; nici o muncd sd nu faceli. Acestea sunt sdrbdtorile Domnului, in adundrile s/inte, ca sd aducd jertfe

muncd sd tn ziua a opta

nufaceli. vafi

eli

jertft Domnului gi

prinos de pdine, jertfe junghiate Si la ziua hotdrdtd; afard de zilele de odilmd ale Domnului, aford de darurile voastre, afard de toate afierosirile voastre Si afard de tot ce aduceli din
t,

242LEi,p.l98

AR- oo.32l-322
'43

Sfintul Chiril al Alexandriei , op.

cit.,Xln

126

127

a lurtii 4" evldvie Si dali Domnului, in ziua a cincisprezecea

;;;;";,ia"iuasff anseriroaaller^any"'yt:i,':.:19?:::li ztteiin ziuaintdi este oditmd si

n-au putut conduce la identificarea exactii a plantelor respec_ tiye.'aas Cel mai probabil, copacii indicafi ar fi:

tntai {,lu!i ;;il-t opta iard$i'eite odihnd'de -in^"y de co-'' ramuri ";;;;;,;;; ;;;; i, iopa"r frumosi, mmtti fiyici'

;;;;i;;apte

,;;k bte si.sdtcii de rdu $i :dY,n"".'!'::::::,i. ;;;;*t sd prdznuitu ';;;;i;;;;*;;;"iui vostru, sapte zite' in *t y":tl sdrbdtoarea uceasta a Domnului Sapte .zilq a luna In saptea vostru' iii itra*dnt vegnic in neamul t" sapte z.ite -"::!l:t::,,'::::: v P' w"-'r"Sd licuili 'fu'cirturi, ca sd stie wmasii vostri "'iii"tti locuiascd sd bdstinas
in rnvturi am asezat Eu pe fiii lui Israel' cdnd i-am scos imt Domnul Dumnezeul t lui Israel desPre sdrbdtorile

ramuri infrunzite sau, dupl unii comentatori, ramurile de mirt; - sdlciile de rdu indicl, probabil, plopul de Eufrat. Ramura verde gi in special cea de finic simbolizeazd, victori4 ascensiunea gi nemurirea. ,fiicdnd: s[ v[ lua{i in prima zi rcd frumos din pom gi tufe de finici, face indirect

copacii frumoS i, arborii citrici; -fi.nicul e, desigur, palmierul; - copacii cufrunze late ar putea desemna orice fel de

nului." S[rb[torile lunii a gaptea se incheiau cu in amintirea SarUetoii *tt rritot, Sai iisn,r6ndui!| petrecufi in pustie, gna eyyi.i 3' :: corurilo) @hag hossukkoth) exprim[- 9i m

;t6;i

iiuait ii
;;[":zis ii;;;;i
itJ

llt-il

i*ii"""o"trluiDumne*:p:tAt$,s:-*,i"i":::::': ffiffi;;;;;;; *"i poartii ei numele de idrbdtoarea

i;;A"h*heasiJ).riurarcutsulath'pudesemneazrc< co
ei frunze de arbori' Prin degertului; in marcau comemorarea anual[ a travers[rii

It ooo,"ritot, ci un adipost improvizat

aceasta:etblqq:

ayml i""arrrf f"t agricol, aceast[ zt^lyt^semnala' !e celor' ;ett*i ,"ronutoi recoltelor'"2* ,in rlstimpul
s[rbltoarea colibelor, intreaga comunitate au cdp[tat un' cioa la intense ritualuri care, cu vreme4 unul din gesturile ritualice caracteristi ffi;;;* pentru a cor otifir-.u ramurilor 9i a frunzelor de arbori
c6,,tdura

xarea spirituali gi mai adevilratil a corpurilor omenegti gi in_ vierea lor din stric[ciunea ce-a intervenit gi readuLerea la nestriclciune. Iar prima gi a opta zi e de odihnl. Cici inainte

ffiosturi

ilfiil;;a"i
2s LEv, p. 198

efemere,

ain'Bgip,' Numele ebraice ale arborilor

.ut" Y

evoce

vremTTg:ilt-tl':

2a!

'nt lbid.

vtetodi, de Olimp, Banchetul,ll 'o'Ibid.

128

ostenelilor la starea de la inceput ,inzi:ua a opta."248 Crp.24r 1-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si a zis! PorunceSte fiilor lui Israel sd-1i aducd untdelemn de mdsline, curat Si limpede, pentru candele, ca sd ardd sfesnicul necontenit, tnaintea perdelei din cortul adundrii, Si-l va

prIgtiind negura ce stltea p (...) Dar pe c0nd in cortul m curati a celor gapte candele

aprinde Aaron si

totdeauna, de seara pdnd dimineaya. Acesta este asezdmdnl vesnic fn neamul vostru. Candelele sd le pund in sfesnicul cel de aur curat de dinaintea Domnului, ca sd ardd sfesnicul de seara pdnd dimineala. Sd luali Jdind de grdu bund si sd faceli din ea doudsprezece pdini; fiecare pdine sd fie de doud zecimi de eJd. $i sd le puneli pe doud rdnduri, cdte sa-:
se

fiii lui inaintea Domnului,

ca sd ardd

crci 9i legea dat[ prin Moise chema de la mulfimea de zei ra cunoqtinfa Dumnezeului celui prin fire gi cu adevlrat gi de_
indemndndu-i s6 se alipeasc[ de Flcitorul tuturor. (...) (I*) candela (indica) pe Ioan, dumnezeiescul Botez[tor,'iar tere douisprezece pdini preinchipuiesc ceata Sfinfilor iporioti (...) Dumnezeiescul Botezitor le-a fost lumini gi candela, dupd aseminare gi prin imp gi din Iudeea. (...) in aceli Sfinfii Apostoli ca p6ini. C[c gi cu adeviral cea care s-a c cltoare. Dar prin imitarea cel gi dumnezeiegtii invifitori sunt p6ini ce ne hrrnesc rntru dreapta credinfi, sidindu-ne cuvintere viefii gi potolind foamea din negtiin(i a sufletelor ceror ce cred.-$i pdinile sunt deopotrivl la numdr cu ucenicii. cdci zice c[ trlbuie sd fie doulsprezece gi agezate_in doui r0nduri, gase de o parte pi

candeld care lumina, ardtAnd lege, ca pedagog, nu erau li

pdrtzpe cei vechi de la slujireazidiriiin locul Ziditorului,

pdini in rdnd, pe masa cea de aur curat de dinaintea Domnului; pe fiecare rdnd sd pui tdmdie curatd Si sare, gi vor fi acestea, pe ldngd pdini, jertfi de pomenire inaintea Domnului. In ziua odihnei sd se ptmd acestea necontenit tnaintea Domnului, din partea fiilor lui Israel; acesta este legdmdnt vesnic. Ele vor fi ale lui Aaron Si ale fiilor sdi, cq, re le vor mdnca tn locul cel sfdnt, cd acestea sunt sfinlenie mare pentru ei din jertfele Domnului; acesta este asezdmdnt,
veSnic.

,,Deci era untdelemn curat de mlsline (...). CAci in Bil, serici pururea e lumina curat[ gi adevlratii, adic[ cea pri4 Hristos in Duhul, chiar daci e impirtiqiti prin glasul sluji.. torilor (...). $i ardea candela gi in primul cort. Iar acest lucrq are un infeles indoit. Clci in partea mai liuntric[ luminau qapte candele care se aprindeau diminea(a, r[spdndind o lu6 mini mai bogati peste cei care intrau. Iar sfegnicul era Hrisl tos, care umplea, prin chip, pe cei ce voiau si intre in Sfrnta1 Sfintelor cu o lumini mare din toate pdr{ile (...). Iar lele se aprindeau dimineafa, ceea ce indica timpul C[ci atunci s-a luminat ca de ziul 6i a rislrit lumina spiri, tuald, alungdnd intunericul vechii noastre negtiinfe gi

'ot Sfrrtrrl Chiril al Alexan&iei, op.

cit.,X{[

e de dou[ zecimi, adic[ de doui mlsuri desdvArgite. Cici au fost in amdndou[ privinlele aurnr"r"i"gtii ucenici, fiind neqtirbiti in tot ce e bun, cu lucrul gi cu cu_ v6ntul. Iar Ia ele se adaug[ tdmdie gi sare, t6mdia indicdnd buna mireasmr intru sfinfenid gi intru aroma lui Hristos, iar sarea, in{elepciunea. (...) $i se pun inainte inzi;r- Sdmbetei. cdci_ziua grdirii sfin.tilor Apostoli e timpul ar[tiirii unei alte Sdmbete, adicd al venirii lui Hristos. Dici (sabatismul) spi_ ritual gi adev[rat este timpur venirii M6ntuitorului nostru. Iar pdinile se pun inaintea ochilor lui Dumnezeu (...), ca Cel Ce privegte gi invrednicegte pururea pe sfin{i dL suprave_
desdvdrgigi
131

gase de alta, pdinea stdnd oarecum in cerc gi av6nd agezatd, pdinea cea una gi din cer, adicd pe Hristos.

in mijloc $i fieiare

130

;r
fiii s[i vor minca p6inile). C[ci scrierile Sfinfilor Apostoli ne stau la indemAnl spre hranf,,
gherea Sa. (...) (Aaron 9i noud, celo

poporului
10:

israelili dintr-un egiptean, a ieSit la fiii tui Israel dit in tabdrd cu un israelit."

Si s-a

sfi-

Verbul a iegi ,,xtgereazi, exact statutul de strdin al fiului unui egiptean; degi a plecat din Egipt cu familia mamei sale, acesta locuia ca oricare strlin in afarataberei israelite. Ca s[ ajung6 aici, el trebuia sd iasd din cortul s[u gi s6 intre in tabira poporului ales."25o
numele Domnului Si grdindu-l de rdu, a fost adus la Moise, iar numele momei lul era $elomit,fata lui Dibri, din neamul lui Dan." cuvdnt salu pa: segte pace4 as. se face vrednio dejudecat[. l2-l4z ,,Acela a fost pus sub strajd, ca sd-l judece. dupd porunca Domnului. Atunci a grdit Domnul cu Moise gi a zis: Scoate pe hulitor afard din tabdrd Si toli cei ce ml auzit sd-gi pund mdinile lor pe capul lui, iar toatd obstea sd-l ucidd cu pietre." Gestul punerii mdinilor pe capul hulitorului ,,aveo semnificafia ritualic[ a unei expieri: tofi cei care au auztt blasfemia au devenit impuri li^ly-li puteau recdpita purir tatea ritual[ decit prin expiere.""' 15-16: ,,Apoifiilor lui Israel sd le spui: Omul care huli pe Dumnezeu iSi va agonisi pdcat. Hulitorul numeltd Domnului sdfie omordt neapdrat; toatd obstea sd-l ucidd pietre. Sau strdinul, sau bdStinasul, de va huli numele
24e

du-gi osdndi vegnicfl.

cunogtin{a ner[ticiti.gi adevlrat2i gi arunctndu-ao _fn gupllc pieirii, vlrsdnd in ei veninul nepriceperii 1or."?!i-ffi-'poate fi strdin, adicl rupt cu totuf de Iiiseric[, snu bdotl;;g, umbldnd inci in adunaria celor dreptcr"di*i;gi. fi, unul ca acesta e mort inaintea lui Dumnezeu,b;dil; agonisin.

nului, sdfie omordt." Hulitori sunt, mai ales, ereticii. mintea neruginati pentru a injura pe pentru a lua in stlpdnire mintea..io..

llz ,,giJiul israelitei, hulind

aproapelui sdu, aceluia sd i se ce a fdcut el altuii: facd "pennu fr.dnturd pentru rtA:rT:, ochi o"ii, dint, ;";;;, !i1te1 cum aficut el-vdtdmare iltui o*, asa sd i se facd gi lui. Cel ce va ucide dobitoc sd dea alnl; Ar cel ce va ucide om sdfie omordt. Aceeasi judecatd sd aveli;i pentru stin Slnentru bdStinaS, cd Eu stmt Domnul Dumnezeul vosnul $i (uy,! ce {oise a spus acestea/iilor lui Israel Si o"niuiiii lui Israel cum porilncise Domnul lui Moise, au scos pe hu_ litor afard din tabdrd Si l-au ucis cu pietre.,, E_reluat[ aga-numita lege a'talionului, analizati, la Iesirea. vom reproduce aici dJar ,r, r"rr.t comentariu, care pune accenful in mod potrivit: ,,o astfel de poruncd este cea mai mare dovad[ a iubirii de oarneni a luiDumnezeu. Dum_ nezeu n-a pus aceast[ lege ca sd ne scoatem ochii unii altora, ci ca si ne ferim de a face a$a ceva altora.de frica sa ir;;: fim gi noi la fe1.,,253 _ Cap. 25,l-2: ,,Grdit_a Domnul cu Moise pe Muntele Sinai si a zis: VorbeSte fiilor lui Israel Si ie spune, Dupd ce veli intra in pdmdntul pe care il voi ia voud, sd se odih_
'52

17-232 ,,De va lovi cineva un om Si vo muri, acela sd omordt. De va lovi cineva dobitoc fie Si va muri, acela sd dea dobitoc pentru dobitoc. De va pricinui cineva vdtdmare

lbid.

'5o

lxv,

p. 199

"'Ibid.
132

"l;il;i
r33

sfinhrl

,Y

pdmdntul; sdfie o odihnd in cinstea Domnului." , ,,Odatii cu sedentarizarea lor in fara promis5, neamul israelililor va trebui s[ aplice legea sabatului gi asupra mdntului cultivat: fiecare al gaptelea an va fi an sabatic, de odihnl absolutii pentru ogorul cultivat. in timpul acestu{ an, comunitatea va trebui si se hrlneascd din rezerve."2'4 'i 3-72 ,,$ase ani sd semeni ogorul tdu, Sase ani sd crezi via ta Si sd aduni roadele lor; iar anul al Saptelea fie an de odihnd a pdmdntului, odihna Domnului; ogorul sd nu-l semeni Si via ta sd n-o tai tn anul acela. Ceea ce cre$te de la sine pe ogorul tdu sd nu seceri Si strugurii de vilele tale netdiate sd nu-i culegi, ca sd fie acest an odihnd pentru pdmdnt. $i aceste roade vorfi in timpul nei pdmdntului hrand pentru tine, pentru robul tdu Si roaba ta, pentru simbriasul tdu Si pentru strdinul tdu s-a a$ezat la tine; pentru dobitocul tdu Si pentrufiarele de pe pdmdntul tdu, sdfie de hrand toate roadele lui." Anul sabatic (S enath qab b athon) r,este considerat Legeamozaicd odihni in cinstea Domnului gi acest lucru reflect[ in nelucrarea pimdntului, timp in care israelili igi aminteau ci Dumnezeu este adeviratul al terenurilor stipinite de ei prin tragere la sorfi gi ei doar nigte uzufructuari wemelnici ai bunurilor produse acestea."255 infruptarea intregii zidiri din roadele anticipeazd, osplful euharistic: ,,Osp6( int[ritor este lin intru Domnul, care aduce pacea sufletului. De aceea gi si ne g[sim linigtea in CuvAnt."256 8-92 ,,Sd numeri apoi gapte ani de odihnd, adicd Sapte ori cdte Sapte ani, ca sd ai tn cei de Sapte ori Sapte ani, patruzeci Si noud de anl $i sd tdmbilezi cu bila tn luna a ;aptea, in ziua a zecea q lunii; tn ziua sd trdmbilezi cu trdmbila in toatd lara voastrd."
neascd

biri, chiar cdnd

ne-am

tem pierde toati agoniseala chiar in pragul zrlei a opta! De aceea se cuvine sd veghem intregul nostru timp, oricdt

se atinge a gaptea migcare circular[.,,258 pu_

fi apropiat

de Dumnezzu.

ll-l2z ,,Anul al cincizecilea sd vd fie an de sloboze_ nie: sd nu semdnali, nici sd secera[i ceea ce va creSte de la sine pe pdmdnt, Si sd nu culegeli poama de pe vilele ne_ tdiate, cd acesta e jubileu; sfdnt sdfie pentru voi,. roadele de pe ogor sd le mdncali."
mene gi

,,Observl deci cI legea ingiduie s6 se are, sd se se_ sI se cultive viile inainte de anul al gaptelea. Dar a )(II, t3
l5g, 2-3

ztaLEv,p.2oo
255

AB, p. 308
al

"6 Sfintol A.nbrozie

Milanului, Scrisoi,IXVII, 14
134

1!.l"O"e* Omilii la
258

Cartea lerernia, Clement Alexandrinul, Stromate,

l{,

t3s

care se va reintoarce la avutul lui, adici la sortul cuvenit 9[ r0nduit de Dumnezeu. Pentru c[ precum felurit[ este vi sfinfilor, aga e qi a cununilorr-^Dumnezeu m[surdnd r[splatrf potrivit cu faptele 13-15: ,,in anul jubileu sd se intoarcd fiecare la ma' gia sa. De vei vinde ceva aproapelui tdu sau de vei ceva de la aproapele tdu, sd nu ingele nimeni pe sdu. Dupd numdrul anilor treculi de la cel din urmd jubi

fiec6ruia."2se

't

sd cumperi de la aproapele tdu, si dupd numdrul anilor

cules sd-1i vdndd
P

el."

mdntului va reveni st[pdnului ini{ial, in cadrul ffanzar trebuie sd se fini seama, la stabilirea prefului, de nu anilor scurgi de la ultimul an jubileu, ca 9i de numirul rlmagi p6n[ la cel urmltor, ceea ce, in fond, este ace] lucru. Formuldnd punctul de vedere al celui care vinde respectiv, al celui care cump6rS, cei doi membri ai sunt echivalenli."2o 16z ,,Dacd au rdmas ani mai mulpi pdnd la spore$te prelul, iar dacd au rdmas pulini ani, micqor ire{ul, cici un anumit numdr de secerisuri tli vinde el'" ,,Raportlrile cronologice privesc perioada intre jubilee succesive; preful unui ogor este proporfional nu
25e

ul,,se refer[ la tt anzaclia fu nc iar6. Jindnd de faptul c[ la urmdtorul an jubileu proprietatea asupra
asaj

ximul an jubileu proprietatea va reveni stiipdnului iniliat. Acest tip de legiferare a proprietii{ii funciare are la bazi. principiul c[ Dumnezeu este stlpdnul unic al p[mdntului, pe care El l-a impl(it inifial celor doulsprezece seminfii ale tui Israel, care trebuie s[-l plstreze ca atare.,,2 17-232 ,,Sd nu inSele nimeni pe aproapele sdu: teme_ te de Domnul Dumnezeul tdu; Eu stmt Domnul Dumnezeul vostru. Faceli poruncile Mele Si toate hotdrdrile Mele; fa_ celi Si pdzqi toate acestea Si veli locui linigtili pe pdmrfint. Pdmdntul tSi va da rodul sdu, veli mdnca pdnd la sal veli Si trdi liniStili pe el. Iar de veli zice: Dar ce sd mdncdm in anul al Saptelea, cdnd nici nu vom semdna, nici nu vom aduna roadele noastre? Vd voi trimite binecuvdntarea Mea tn anul al Saselea Si va aduce roadele sale pentru trei ani. $i veli semdna tn anul al optulea, dar de mdncat veli mdnca roadele cele vechi pdnd la al noudleaan:'pdnd se vor coace roadele anului al optulea veli mdnca din cele vechi din anii treculi. Pdmdntul sd nu-l vindeli de veci, cd pdmdntul este al Meu; iar voi sunte[i strdini Si venetici inaintea Mea. " Acestea amintesc oamenilor s6-gi pun6 nldejdea lor in Dumnezeu, precum gi faptul c[ sunt striini pe pim0nt, p6ni ce vor ajunge lapalriacea adevdratE, adic[ p6n6 ce vor mog_ teni viafa cea de veci. 24-28: ,,in toate pdrlile stdpdnirii voastre sd ingdduili rdscumpdrarea pdmdntului. Dacdfratele tdu, cqre i cu tine, va sdrdci Si va vinde din moStenirea sa, sd vind rudo sa de aproape Si sd cumpere ceea ce vinde fratele sdu. Dacd tnsd nu va aveo cineva rudenie, ci ti va da lui mdna Si va gdsi cdt ii trebuie pentru rdscumpdrare, atunci sd numere anii vdnzdrii sale, Si ce trece sd tntoarcd aceluia, cdruia i_a vdndut, Si se va intoarce la moSia sa. Iar dacd nu va gdsi
26t

cu intinderea suprafefei sale, ci gi cu numdrul de recolte pe care ctrmpir[torul le va obgine, lindndu-se seama c6 la pro_

Sfentul Chiril al Alexandriei, inchinqreq si slujirea in duh si

vdr,XY1I
'60

LEV,p.2oo

lbid. 137

1i6

trebuie vdndut de el va rdmdn

mdna lui cdt

dmdntul Pdnd la anul jubileu, si in anul iubileu cumpdrdtorul va iesi si vdn-

ii

intrefiii lui Israel." (...) avea atribufii speciale in Israel: levililor ,,Tribul in vreme ce o parte din ei, gi anume urmagii lui Aaron, indeplineau funcfiile sacerdotale, ceilalli membri ai tribului se
stdpdnirea lor
ocupau cu diferite acfiuni cultuale qi religioase auxiliare, sub indrumarea preofilor. Specificul atribufiilor lor comunitare nu le permitea alte activitiifi lucrative, aga inc6t casele in care locuiau constituiau singura lor avere gi, deci, asemenea pimdntului pentru ceila.4imembri ai comunitil{ii, nu puteau instrdinate definitiv."26a
342

fi

,,Nici ogoarele dimprejurul oraselor lor nu se pot lor veSnicd.,' jurul din oragelor levi{ilor erau inalienabile ,,P[gunile prin lege, penlry a se putea asigura intrefinerea turmelor clavinde, pentru cd acestea sunt moStenirea sei preo(egti."265

zid, sd se socoteascd deopotrivd cu pdmdntul: ele se pot rdicumpdra oricdnd Si ti anul jubileu trec la fostul lor
stdpdn." ' bunuri' ,,Imobilele din oragele intlrite nu erau socotite im-.. case unei Pierderea plmdntul. ca absolui indispensabile u:' hrana' obfrng a-gi de plica gi pierderea mijlocului PT dou[ cele in diferd ceast[-cauzi, qi prescripfiile patrimoniale
o

pentru orasele levililor ;i casele din oraputea rdscumpdra de-a puSele stdpdnirii lor, levilii le vor nu va face rfiscumpdrarea' levili ruri. Iir dacd cineva din atunci casa cea vdndutd din orasele stdpdnirii lor se toarce tn anuliubileu, cdci casele din orasele levi{ilor
32-332 ,,Cdt

caztfil.

*263

vostrlt. " E opritii ferm cdmltiria gi recomandati milostenia. 39-432 ,,Cdnd va sdrdci fratele tdu gi li se va vinde sd nu-l pui la muncd de rob, ci sdfie el la tine ca sim,!ie, brias sau strdin, Si sdJi lucreze pdnd la anul jubileu; iar atunci sd se ducd de la tine, Si el Si copiii lui tmpreund cu el, sd se tntoarcd in neamul sdu Si sd intre iardsi in stdpdnirea pdrinlilor sdi. Pentru cd ei sunt robii Mei, pe core Eu i-am

35-38: ,,Dacd fratele tdu va sdrdci Si va ajunge la strdmtorare inaintea ta, ajutd-L, fie strdin, fie bdstinag, ca sd trdiascd cu tine. Sd nu iei de la el dobdndd Si spor, ci sd te temi de Dnmnezeul tdu, ca sd trdiascdfratele tdu cu tine. Eu stmt Domnul. Argintul tdu sd nu i-l dai lui cu camdtd Si pdinea ta sd nu i-o dai ca s-o iei cu spor. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-om scos din pdmdntul Egiptului, ca sd vd dau pdmdntul Canaanului Si ca sd fiu Dumnezeul

scos din pdmdntul Egiptului; sd nu-i vinzi, cum se vdnd

2*

'6'Ibid.,p.2ol
'u3

265

lbid.

Ibid. lbid. 139

138

tr
robii, sd nu-i stdpdneSti cu crtuime Si sd te temi de Dumnezeul tdu." ,,Aici se afl[ exprimat temeiul teblogic pentru care era interzis oricui si reducl un israelit la condifia de sclav; nici
chiar el insuqi nu se egipteani, Dumneze Israel gi, in consecin de proprietate asupra lor,
[i,^-"uu 44-462

nici

milcar

ei inqiqi nu-gi

apar-

slujili de tm simbrias wemelnic la el. gi dacd rdmdn incd

vdndut el pdnd la anul jubileu, Si argintul pentru care s_a vdndut sd i-l intoarcd dupd numdrul anilor,: socotindu_i ca

,,far cd sdJi ai robul tdu Si roaba ta, sdli cumperi rob Si roabd de la neamurile dimprejurul vostruPuteli sd vd cumpdrayi Si din copiii strdinilor, care s-au
asezat la voi, Si din neamul lor, care este la voi si care s-a ndscut tn pdmdntul vostru; pot sd fie overea voastrd. Puteli sd-i dali moStenire fiilor voStri dupd voi, ca orice avere; veSnic sd-i stdpdni{i, ca pe robi. Iar asupra fralilor voStri lui Israel si unul asupra altuia, sd nu domnili cu din

cruzime." juri,,Interzis[ fiind reducerea unui israelit la condi[ia dic[ de sclav, sclavii domestici se incadrau in Israel intr-una din urm[toarele trei categorii: 1. str[inii din afara granilelor tirrii;2. str[inii care locuiau intre israelifi 9i 3. urmagii acesiora din rtrmd,."267 ,,in Israel, sclavia anticl a cunoscut forme mult mai bldnde decdt la Roma sau in alte p[r[i. Degi avea datoria de a munci la porunca stipdnului, sclavul era considerat in Israel un membru al familiei acestuia, cu toate drepturile religioase gi cultuale implicate."258 47-552 ,,Dacd strdinul sauveneticul tdu s-a tmbogdlit tine, iar fratele tdu a sdrdcit ldngd tine Si s-a v67pe -dutldngd veieticalui, care s-a asezat la tine, sau unui urmas din neamul veneticului, ahmci, dupd vdnzare, se va putea iasl cumpdra; careva dinfralii lui va putea sd-l rdscumpere; scttt
26lbid.
26'Ibid.
2u8

fiii

riscumpdrare!
7.

DacI Dumnezeu ne-a eliberat din robia pdcatului gi a morfii, nu trebuie sI ne mai intoarcem la relele noastre de_ prinderi, slujinduJe lor. Frafii celui cizut au gi ei datoria de a-i ajuta sd se elibereze. Totodat5, e fEglduiti izb[virea tutu_ ror celor ce nu s-au instrlinat cu toful de Dumnezeu. Dar aceasta se va petrece abia dupl plltirea intregului pref de
..

Promisiuni gi ameninydri (26, | _ 27, 34)

_ Pand^la intruparea Fiului, e opritil orice reprezentare a Divinitnlii. In plus, sunt vizate realitili cu care Israel avea s6 se confrunte. St6lpii amintili erau, in fapt, ,,o coloan[ de pia_ tr5, plantat[ in formd de stel6, pentru a marca prezenfat"rgi_
t4I

rbid.

r40

bil[ a zeilor

canaaneeni

Bl gi Baal"26e. Piatra ciopliti

refer[ la figuririle gravate ale zeitelilor canaaneene, este de pild[ imaginea lui Baal aruncdnd fulgere, descc ritii la Ras Shamra li dat6nd de la aproximativ 1800 i'Hr' 2z ,,Zilete de odihnd ale Mele sd le pdzili si Meu cel sfint sdJ cinstili, ca Eu sunt Domnul." Urmarea lui Dumnezeu incepe prin integrarea

avea copii, vd voi inmulli Si voi fi statornic in legdmdntul Meu cuvoi." Promisiunea s-a implinit in Biserici, prin mullimea
celor venifi la dreapta credin(i. l0: ,,Veli mdnca roadele vechi din anii treculi Si veli da la o parte pe cele vechi pentru aface loc celor noi." ,,In originalul ebraic, transpus literal de Septuaginta, exprimarea este elipticS; ideea ab prin nevoia de a elibera depozitele pen-

timp si spatiu sacru. 3-5t ,,De veli umbla dupd legile Mele Si de veli pdzi plini poruncile Mele, vd voi da ploaie la timp, pdmdntul pomii tSi vor da roadele lor. Treierotul vostru va aiunge -nd la culesul viilor, culesul viilor va ajunge pdnd la se nat; veli mdnca pdinea voastrd cu mullumire Si veli trdi pdmdntul vostruJdrd Primeidie,,Ca expresie a bunlvoinfei divine, autorul biblic gereazl cd recoltele vor fi atit de abundente, inc6t dele de recoltare a gr0neloq de cules al viilor 9i de n[turi de toamnd vor decurge una din alta, lard p"i.""t Noi vom cugeta, in primul r0nd, la roadele
I

iri

hovnicegti.

6-8: ,, Voi trimite pdce pe pdmdntul vostru Si nu vd va tulbura; voi goni fiarele sdlbatice Si sabia nu trece prin pdmdntul vostru. Veli alunga pe vrdjmasii vogt si voi cddia ucisi inaintea vocistrd. Cinci din voi vor birui' sutd Si o sutd din voi vor goni zece mii Si vor cddea magii voStri de sabie inaintea voastrd." implratul Picii, Hristos, va fi trimis pe pimAnt, iar ce se vor uni cu El nu vor mai fi tulburafi de fiarele tului, iar sabia poftelor nu va mai munci pdmdntul trupurili lor. Dar e qi un avertisment: vrljmagii noqtri sunt n gi nu-i vom putea birui singuri! 9: ,,Cduta-voi spre voi Si vd voi binecuvdnta; 'u'Ibid.,p.2o2
lbid. "o 27'Ibid.
142

tru a face loc noilor recolte,"2l2 fi o promisiune a Legii celei noi! ll-l2t ,,Voi aseza locasul Meu in mijlocul vostru Si sufletul Meu nu se va scdrbi de voi. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul vostruSi voi poporul Meu. " Biblia 1914 tradtce prin: voi locui tn ei. ,*\tdt de curat gi de desivdrgit era la inceput sufletul omenesc, inc6t se poate spune ci purta in el chipul Cuvdntului ceresc.,,273 Dup[ restaurarea omului, ,,sfinfii se invrednicesc s[ aibl pe Duhul Sfrnt gi se fac locagul (templul) Lui,,274. E uimitor lucrul acesta, cI ,,cerul intreg se cuprinde in palma lui Dumnezeu; plmdntul gi marea se inchid in pumnul mdinii Lui. Dar Cel ce e astfel gi aga de mare, Cel ce strdnge in palm6 toatd, .4!irea, Se face intreg inclput in tine gi locuiegte in
tinel"21s

49

13: ,,Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-am scos din pdmdntul Egiptului, ca sd nu mai fili robi acolo; am sfdrdmat jugul vostru Si v-am povdluit cu fruntea ridi-

catd."

Cel eliberat din robia p[catului ridicd fruntea sa, nu doar ca un semn al biruinfei, ci gi pentru c6 el cautd lumea cereasci, dupl p[rlsirea celor dejos.
272lbid.

273
274

56 ire la Cdntarea

27s

Cdntdrilor,Il

143

,,Iar de nu Md veli asculta Si de nu veli pdzi ceste porunci ale Mele, de veli disprelui asezdmintele Me
14-16z

si de se va scdrbi sufletul vostra de legile Mele, nefmplini' poruncile Mele Si cdlcdnd legdmdntul Meu, attmci Si Eu sd Md port cu voi aga: Voi trimite qsupra voastrd lingoarea Si frigurile, de care vi se vor secdtui ochii Si vi va istovi sufletul; veli semdna seminlele tn zadar Si w' masii voStri le vor mdnc*." De roadele celui deplrtat de Dumnezeu nu se dec6t vr[jmagii binelui. Asupra celui ce se increde doar puterile sale vor verri groaz1lingoarea 9i frigurile. traduce ebraicul belalah (tremur; palpitaJie) -cgfe ,, scrie o stare de teroare gi de panic[ maximil'276. (ebr. sahefeth\ e un,,termen al c6rui sens literal este cel coajd; desemna tuberculozq boal[ cunoscuti in Israe ant1c"277. in ce privegte frigurile, ,pomind de Ia set etimologic al ebraicului qadahath, inflamafie (dinqadah arde), interprefii moderni consideri c[ se face trimiterea la malarie. boal6 caracterizatd prin febr[ ridicatl 9i .. -.,278
trnua.-' cddea inaintea vrdima1ilor vo$tri; vor domni peste voi masii voStri Si veli fugi cdrtd nimeni nu vd va alunga"' Cel ce nu-L are pe Dumnezeu alEturi e dinainte in orice lupt[ a sa, iar nelinigtea il va st[pdni permanent' l8z ,,Dacd nici dupd toate acestea nu Md veli atunci inseptit voi mdri pedeapsa pentru pdcatele voastre' Pin tnseptit se aratl ci pedeapsa poate spori p6

arama." M0ndria aduce sufletului maxima usc[ciune. ,,Com_ pararea cerului gi a pamflntului cu duritatea metalelor sugercazA metaforic cumplita slr[cie care ar urma dupi o se_
cetii indelung atd."27e
.

catului.

Nu mai stiipdnegte asupra naturii cel ce

s_a

robit pi_

l7z ,,imi voi intoarce fala impotriva voastrd

Si

impdtimitul este in conflict cu natura, cu semenii, cu propria congtiinfa gi cu Dumnezeu; in final, va fi biruii in toate confruntdrile sale. 26: femei pdinea vo vd veti

vor

?;l;;:

cdnd congtiinfa noastr[ va recunoagte atotputernlcla

Dumnezeu.

tura.

"

sd_

l9z ,,Voi frdnge tnddrdtnicia voastrd cea cerul vostru il voi face ca fierul, iar pdmdntul vostru
2'6LEv,p.2o3
21'

Lipsifi de Pdinea cea cereascl, infometim, hrlnindu_ ne doar cu pdinea coapti de femei, adici cu ceea ce rodegte partea cea.mai slabl a firii noastre.
27-292 ,,Dacd nici dupd oceasto nu Md veli asculta Si

Ibid. 27'Ibid. 144 145

veli pdgi impotriva Mea, atunci Si Eu cu mdnie voi (Nupra voastrd Si vd voi pedepsi ingeptit pentru voastre; veli mdnca din carnea Jiilor voStri Si din fiicelor voastre." Amenin(area ultim[ s-a implinit cu prilejul Ierusalimului de cltre romani, cum de altfel s-au toate amen in lirrlle drn L ev iti c. 302 ,,Dfudma-voi indllimile voastre Si voi strica pii voStri; trupurile voastre le voi prdbuSi sub idolilor voStri Si se va scdrbi sufletul Meu de voi." Se face referire la practicile idolatre. ,,Utilizarea ca tare a inilfimilor naturale a fost o practicd strlveche gi versal[. Dup[ stabilirea Muntelui Sion gi a Templului din rusalim ca centru al cultului divin, a devenit realitate i zicerea utilizirii altor inilfimi, ele fiind identificate cu ticile idolatre."280 31-35: ,,OraSele voastre le voi preface in ruine, pustii locasurile voastre cele sfinte Si nu voi mirosi mele pldcute ale jertfelor voastre. Pustii-voi pdmdntul tru a$o incdt sd se mire de el vrdjmasii voStri care se ageza pe el; iar pe voi vd voi risipi printre popoare; in voastrd Imi voi ridica sabia Si vafi pdmdntul vostru Si orasele voastre ddrdmate. Atunci pdmdntul se va de odihnele sale tn zilele pustiirii lui; cdnd voi veli fi pdmdntul vrdjrnasilor voStri, atunci pdmdntul vostru se odihni Si se va bucura de odihna lui. in toate zilele lui el se va odihni cdt nu s-a odihnit in zilele de odihnd voastre, cdnd locuiali voi in el." Aplicati strict la poporul Israel, ameninfarea s-a plinit in lungul rlstimp (cca 135-1948) al imprlgtierii in
1

spora. 36-462 ,,Celor ce yor rdmdne dintre voi le voi

tn

inimifrica
rbid.

in

pdmdntulvrdjmasilor lor; pdnd Si

'80

146

147

de ani, sd fie de cincizeci de sicli de argint, dupd sfdnt. Iar dacd este femeie, prelul sd fie de treizeci de De lq cinci pdnd la doudzeci de ani, prelul sd fie pen bdrbat doudzeci de sicli, iar pentru femeie zece sicli. Iar la o lund pdnd la cinci ani, prelul sdfie penffu bdrbat cit sicli de argint, Si pentru femeie trei sicli de argint' De Saizeci de ani in sus prelul sd fie pentru bdrbat cincis zece sicli de argint, Si pentrufemeie zece sicli. Iar dacd sdrac si nu e tn stare sd pldteascd pre[ul, atunci sdfie la preot Si sd-l preluiascd preotul; potrivit cu starea celui gi-a datftgdduinla sdJ preluiascd preotul." Prin anumite fbgiduinfe, unele persoane se atieros lui Dumnezeu, devenind proprietatea Sa. Dar acegtia puteau elibera de ftglduinfa lor, in schimbul unei sume bani, oferitii preotului dupi reglementErile de aici. Avem acest loc o tdlcuire am[nunfit5, in care apate drahmd in de siclu:,,Fiecare dintre noi, cei indreptafi prin credinfi sfinlili in Duh, a devenit un dar sfin{it lui Dumnezeu. $i t care datordm lui Hristos via(a noastre' (...) Sd ne apropi deci de flristos, Mintuitorul tuturor, prin credinp qi primit de fenie, aduc0nd ca r[splatii pentru cele ce le-am El, inchinarea vie(ii noastre intru evlavie. Dar modul aces aduceri, pe drept cuvdnt, nu se cugetii c[ e unul singur, variat. Clci unii vin la aceasta nu cu destul[ tdrie, alfii r0vn6 mai fierbinte qi cu in{elegere viguroasl 9i cu mi

cunoaqte, ftri indoiali, 9i in suflet o astfel de v0rstii' ratiunea trece de la asemdn[rile trupeqti la cele spiri Deci fie ci e blrbat, fie cd e femeie, pdnl se afll inci in

goarea vdrstei spirituale, s[ aduci cele rdnduite, qi anume b[rbatul, cele cincizeci de drahme, adici fructul intreg gi cu totul deslvdrgit al slujirii duhovnicegti, care prin gapte ori gapte se recunoagte ajuns la capitul cel mai de sus gi la deslvdrgire. Iar femeia, cu cele freizeci de drahme. C[ci e de mai pufin pre{ ca b[rbatul, dar aduce gi ea dupl firea proprie, fructul desivdrgit al ostenelii ei, indicat prin cele trei zecimi. Cel de la cinci pfrn6 la dou5zeci, dac[ e b[rbat, achitii doudzeci de drahme, iar o femeie, zece. C[ci de la cinci ani socotesc c[ incepe s[ se deschid[ mintea infelegerii, care e inci copilireascl Si slabE" dar inainteaz[ spre ceea ce e mai inalt, precum trupul igi face necontenit inaintarea spre vigoare. (...) De la o lun[ p6n6 la cinci ani, birbatul pldtegte cinci drahme, iar femeia trei. Dar ce inseamn[ jertfa (rodul) de la copii? Scriptura ne dI si infelegem (pe) pruncii cei curdnd niscufi in lkistos (...). Cei ce au fost de curdnd chema{i 9i sunt incl prunci aduc jertfE (rod) mic. (...) Apoi adaug6 legea c[ cei de la gaizeci de ani mai sus trebuie s[ pl[teascl, blrbatul cincisprezece drahme, iar femeia zece. CLci cel ce s-a aplecat spre sllbiciune gi lipsd de vigoare nu poate aduce fruct imbelgugat. (...) deci DumnezeqCel cu adevirat drept qi milostiv, primegte rodurile (ertfele) proporfional cu r6vna gi cu aptitudinea minfii fiecdruia, neleplddnd nici sl[biciunea gi vdrsta trecutii qi nel[s0nd nici pe cel in vigoare neonorat, ci llrgind celor ce vor cdmpul faptelor de laudl, dupl putin{a ce-o are fiecare. Pe cei mai slabi in aptitudini gi poate gi mai simpli in judecat[ ii va avea El tnsugi in grijl, mdsurdnd fieclruia rodirea dup[ putere."28l 9-16z ,,Dacd insd va fi un dobitoc, ce se va aduce jertfd Domnului, tot ce se aduce Domnului trebuie sd fie sjAnt. Sd nu schimbe nici bun gu rdu, nici rdu cu bun; iar de schimbd cineva dobitoc cu dobitoc, atunci Si cel schimbat Si cel dat schimb va fi sfdnt: Dacd ar fi cumva un dobitoc neSfirrt 'l Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xr:ll 149

"'

148

curat, care nu se qduce iertfd Domnului, Si el va fi adus la

zi, ca afierosire Domnului, gii larina fn anul jubileu va trece iar la acela de la care afost.cumpdratd clin moSia
Si

cdru:ia

urile sd fie ficute dupd

de ghere.,'

dacr nu era riscum pdrata

toate aceste prevederi sunt neclare cititorului de azi, dar ele vor fi fost bine infelese vechilor israelifi.

ri".SlXH ;ffili:Sl,lllll;

parte din el, putdnd s[-gi pdstreze dreptul de proprietate, in schimbul unei rdscumperari pl6tit[ ulterior. Cuantumul aces-

Dup[ iegirea evreilor din Egipl Dumnezeu a cerut is_ raelililor s[-i inchine tofi intdii nricugi, dintre oameni $i J; bitoace (cf. Iegirea 13, nu se putea inchina lui ?).Astfel, Dumnezeu ceea ce deja [i apar(inea. 272 ,,Iar dacd este dobitoc necurat, sdfie rdscumpd_ rat dupd preluirea ta, la core sd i se mai aiauge a cinlcea parte, si de nu se va rdscumpdra sd se vdndd dula preluirei
ta.

26: ,,Numai intdii ndsculi ai dobitoacelor, care dupd intdietatea nasterii stmt ai Dotmnului, sd nu_i afieroseaicd nimeni: fie bou, fie oaie, cd sunt ai Domnului.,,

"

Cel ce face prefuirea este preotul.

28-29: ,,Toate cele afierosite, pe care omul cu jurd_ mdnt le dd Domnului din ale sale _fie om, fie dobitic, fie larind din moSia sa -, nici nu se rdscumpdrd, nici nu'se ynd. T9t ce este afierosit cu jurdmdnt esti sfinlenie mare ct Domnului. Orice om ofierosit cu jurdmdnt nu se rdscumpd_ rd, ci trebuie sd se dea morlii.,'

rosire permitea rlscump dr area.

E greu de infeles acest loc, de vreme ce evreilor Ie erau oprite sacrificiile omenegti. S_ar putea in{elege un le_ gTTt de feciorie pe viafE, acesta echival0nd, inlarai.* vechilor evrei, cu moaltea, c6ci cel ce nu avea urmagi era socotit ca gi mort. Vedem, in plus, c[ nu orice tip de afie_

"2r.EY,p.2o4

30-33: ,,Toatd drjma de la pdmdnt, din roadele pd_ pomilorcit, o Domnului, sfinlinia Domnului. $i de va voi cineva sd_si rdscumpere diim:a, sd
mdntului Si din roadele
151

F
I

adouge la prelul ei a cincea parte. Toatd dijma de la boi.Si de la oi Si tot al zecelea din cdte trec pe sub toiag este

BIBLIOGRAFIE
A. Sftlnta Scripturl Biblio sau Sfiinta Sy.rOy*a, Editura Institutului Biblic de Misi_ ai une al Bisericl Ortodole Rom6ne (ElBl, s""*Lrti, idi". Biblia qdecd Durr"1":y^"_o Suiptqrd, {uutregti, l6gg, retipf,rire

nu trebuie schimbat; dar de-l va schimba cineva, atunci Si cel schimbat gi schimbul vorfi sfinte Si nu se vor putea rdscumpdra." In acest pasaj nu mai e vorba de afierosirea fEcutii de bundvoie sau in imprejurlri speciale, ci de obligafia credinciogilor de a da zeciuiall din roade gi din turme. Aceasti parte, fiind a lui Dumnezeu, revenea clerului. Repetim, ins6, e foarte dificil de dat o interpretare exactd ultimului capitol dimLevitic. 34: ,,Acestea sunt poruncile pe care le-a poruncit Domnul lui Moise pe Muntele Sinai pentrufiii lui Israel."

aJierosit Domnului. Nu trebuie cdutat de este bun sau rdu Si

Biblia adecd

EIB, Bucuregti, Iggg

Bucuregti, l9l4 Pentqteuhul, versiune revizuitit

Dumnezeeasca Scripturd, Edi(ia Sfdntului Sinod,

?nTtr"

Septuaginta, redactat| Si .EB, de Bartolomeu lupd Vileriu Aniria,

B#;;;;

co_

Bibliq Hebraica, Editio quarta emendata opera H. p. Rtigeq-Stuttga(

t9?9

sept

Biblia Sacra llulgata, editionem quartam emendatarn cum sociis D. Sparks, W. Thiele, prae_
rredRahrfs,

sni1jJlpts

B. Scrieri patristice Ambrozie al Milanului (Sf.), ^gc,soru, Scrieri II, tad.David po_ pescu, pSB _ 53, EIB, Bucuregti, 199 Barnaba, Epistola, *O,Tgt fJ.-i"*-f" Suierile pdrinpitor apostolrci, pSB _ l, EIB, Bucuregti,'l979 ^- . ._

chirir ar

in duh si adevdr, lre.xindriei er.l, I, trad,. Dumitru Sta.ifou", pS-i _ 3g, EIB, Bucu_ re;ti, l99l
Scrieri
Staniloae, pSB _ 40, brS,

oiii;;;;;;;;,

(st.), ct"ir";;;;;;, :l,ALexandriei s*ieri rr, trad. D. Stdniloae, pSB _ 39, EIR e**"$r| . .iiSZ ^Chiril al Ierusalimului, ' ;"ioru, EIB, Bucu_ _Cate!ezele,i;;5. " regti, vol. I _ 1943; vol. II _ ig+S Cinrialatj artaginei (lt.),. Despry- rtigdciunea cd, trad.. D. popescu, in Apotog4i d" t;;i;T;;;4domneas psB _ 3, ErB, Bucuregti, lggl
153

^. . .- ? Chirit

Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre Sfinra Treime, Scrieri "Br.*.sil''gSq

III,

trad.

Ciprian al Cartaginei (Sf.), Despre anitatea Bisericii ecutnenice, trad. D. Popesou, PSB - 3, EIB, Bucuregti, l98l Clement Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad. D. Fecioru, PSB - 4, EIB, Bucuegti, 1982 Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, trad. D. Fecioru, PSB - 5, EIB, Bucuregti, 1982 Dorotei (Ava), itwdldturi de sufletfotositoare, ftr Colectia calia" (F), Nr. 9, EIB, Bucuregti, 1980 Eusebiu de Cez.areea, Istorio .bisericeascd, Scrieri I, trad. Teodor Bodogae, PSB - 13, ElB, Bucuregti, 1987 Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre fericiri, Scrieri I, trad,. D. St[ni= loae, PSB -/9, ElB,Bucuregti, 1982 Grigorie de Nyssa (Sf.\, Despre nevoinfd, Scrieri I,trad. D. St5niloae, PSR

Ma:<im Mirturisitorul (Sf.), Capete despre cunoStinla de Dumne_ zeu,trad. D. Stiniloae, F _2, ed.-a[_a, Ed. ,f"ri._n

regti,1993

il;;_

Grigoiie de Nyssa (Sf.), ldlcuire lq'Cdntwea Cdntdrilor, Scridii /, trad. D. Sttrniloae, PSB - 29, EIB, Bucuregti,1982 Ipatie Teoforul (S\), Epistolt, cdtre efeseni, trad. D. Fecioru, in Scrierile Pdrinlilor Apostolici, PSB - .1, EIB, Bucuregti,
1979

-29,818, Bucuregti,

1982

,;1

Nichita Stithatul, Cete-1gqde capete, trad. D. Sttrniloae, F _ 6, EIB,

Bucuregti,lgTT

D. St[niloae, F _ l, Tipografia
Bodogae, pSB _ 9, EIB, Bucu_

Ioan Casian (Sf.), ASezfunintele mdndstireSti, Scrieri olese, trad. Vasile Cojocaru, PSB - 57, EIB, Bucuregti, 1990 loan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, edi{ia a II-a, EIB, Bucuregti, 1943 Ioan Gur[ de Aur (Sf.), Omilii lo Facere, trad. D. Fecioru, PSB 21, EIB, Bucuregti, 1987 Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Matei, trad.'D. Fecioru, PSB 23, EIB, Bucuregti, I 994 Ioan GurI de Aur (Sf.), Tratatul despre preoYie, trad. D. in Sf. Ioan Gur[ de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz gi Efrem Sirul, Despre preolie, EIB, Bucuregti, 1987 lsaia Pustricul, Doudzeci Si noud de cuvinte, trad. D. Stiniloae, - l2,Bd. Harism4 Bucuregti, 1991 Justin Martirul (Sf.), Dialog cu iudeul Trifun, trad. Olimp Clci h Apologeli de limbd greacd, PSB - 2, EID,
1980

Macarie Egipteanul (Sf.), Omilii, trad. Constantin Corni,tescu, - 34, EIB, Bucuregti, 1992 Maxim M5rturisitorul (Sf.), Ambigua, Scrieri d trad. D. PSB - 80, EIB, Bucuregti, 1983 154

I5s

C.

Lucrlti

gi Ctudii teologice

Abrudan, Dumitru, Emilian Corni{escu, Arheologie bibticd, p\1, Bucuregti, 1994 Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Diclionw de simbioluri, Ed &temis, Bucuregti, vol. I 1994; vol.II-III _ 1995 Constantin Moisa lique revisd),E;d. S

Mordovdanu, Nicoras, iume proprii rare,Ed.. Casa $coalelor, Bucureqti, 1995

;!lij;l,t#,; j;

ApARn,.U R-UCENTET
E-urile
Nicoleta Macovei Si problemele de sdndtate

;i

cuvinte

Biblia

1688, pars III,

Quza,,,Iagi,

1993

Yechiului Testament, H...

pr. Dan Bidulescu

NewAge,
O rigini le, i s to ri cu l, d o c trina

Si consecinlele sale din p ersp e c t iv d or todoxd

Predici la Sdrbdtorile di pest" an

Arhimandrit Ilie Cleopa predici inedite (I).

Dr. pavet Chirili _--Conceptul de medicind cregtind Sfdnta Scripturd cititd de

Omul _ taind teoligicd.

O).

pr.Ioan C. Tegu

"iil'ii)irar*
fiUioti"a

Stqdii de spiritualitate

rTomo americanus. O radiografie ortotdoxd

Occ iden

Pr. Gheorghe Calciu_Dumitreasa **r, tali convertili la Orrcdox ie. " -' $ase ipostaze mdrturis itoare

Arhim. Grigorie Btrbug Bibliogriilia tipdriturilor psaltice

'.

Pr.Ioan Sorin Usca

Vechiul Testament tn tdlcuirea Sfinlilor pdrinli

ale lui Anton Pann

Rizvan Codrescu Rdsdritenele iubiri. Fals tratat de dezlumire

Costion Nicolescu
Cine se teme de Bisericd?

IL, IeSirea

DIN APARITILE V,IITOARE:

SfentuI Ioan aI Crucii Integra la operei poetice
(edifie bitingv[)

Studii si articole teolbgice

***
Doctotttl Nicolae C. Paulesca sou $tiinla mfuturisitoare

Paul Evdokimov
Vdrstele vielii spirituale

Arhim. Grigorie Blbug

Izvoare liturgice
Si

Flavia Florea
Curs de limba englezd

pastorale

pe texte biblice, patristice liturgice Si

Pr. Prof. Niculae M. Popescu Preoli de mir adormili in Domnul

***
Rugdciuni gi rdnduieli pentru cdsdtorie

Rizvan Codrescu
Recars la Ortodoxie

Rlzvan Codrescu
Teologia sexelor

Rizvan Codrescu Cffiteq tndreptdrilor. O vizitme cregtind asupra politicului

pi
Toina Nunlii

***
Pentnt o teologie a neamului

Pr.Ioan Sorin Usca

Yechiul Testament

in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli I. Facerea

EI}ITURA

carte de veghe, carte de timadii

CTTRIS
<<ch

asocia,tia fi lantropicl m edicali

ristiana>>