Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Tipurile Din Dreptul Civil

    Încărcat de

    Luchian Oana-Maria
    7 vizualizări66 pagini
    Capitolul I Procesul civil, mijloc de realizare a justiţiei în pricinile civile Consideraţii generale În literatura juridică s-a arătat că în statul de drept justiţia poate fi privită sub două aspecte: ca sistem al organelor judecătoreşti şi activitate desfăşurată de aceste organe. Actele normative de Drept material recunosc persoanelor fizice şi juridice drepturi civile (se au în vedere nu numai drepturile recunoscute prin legislaţia civilă, dar şi cele care intră în conţinutul raporturilor de dreptul muncii, familiei, de Drept comercial etc.) în scopul satisfacerii intereselor materiale şi de altă natură în acord cu interesul public, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socială. În mod obişnuit asemenea drepturi sunt valorificate de titularii lor potrivit legii şi sunt respectate de celelalte persoane care au obligaţia de a nu face nimic care să stânjenească exercitarea lor normală. În situaţia în care drepturile nu sunt respectate sau sunt contestate, legea a organizat modul de apărare şi valorificare a acestora pentru a fi soluţionate conflictele ce apar, de instituţii juridice specializate şi nu de către cei aflaţi în cauză, prin intermediul unui proces civil. Definirea procesului civil Procesul civil este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare şi alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, precum şi raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârii judecătoreşti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil. Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate. Definirea dreptului procesual civil Pornind de la definiţia dată dreptului în ansamblul său, putem defini dreptul procesual civil ca fiind un sistem de norme juridice care reglemetează modul în care este organizată şi se desfăşoară activitatea de judecată a pricinilor privitoare la drepturi şi interese civile, legitime, precum şi modul în care sunt duse la îndeplinire (sunt executate) hotărârile judecătoreşti sau alte titluri executorii. Dreptul procesual civil reglementează în amănunt prin normele sale fiecare dintre fazele şi etapele pe care le poate parcurge un proces civil. Legăturile dreptului procesual civil cu alte ramuri de Drept. Privit în ansamblul său dreptul românesc are un caracter unitar cuprinzând totalitatea normelor de conduită ce sunt exprimate în forma prevăzută de lege fiind garantate, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului. Dreptul procesual civil reprezintă o ramură autonomă a acestui ansamblu, dar nu este izolat de celelalte ramuri, aflându-se într-o strânsă legătură cu acestea. Este o ramură distinctă a dreptului în ansamblul său pentru că: are un obiect propriu de reglementare (grupa de raporturi sociale referitoare la raporturile procesuale civile); dispune de metode specifice de reglementare ce ţin cont de o serie de principii fundamentale. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil pot fi definite ca fiind acele reguli esenţiale care determină structura internă a procesului civil, şi pe temeiul cărora se stabilesc raporturile procesuale dintre părţile aflate în litigiu, precum şi între aceste părţi şi instanţa de judecată chemată să înfăptuiască justiţia, şi în felul acesta să restabilească drepturile subiective încălcate sau contestate. Trăsături: -sunt prevăzute în Constituţia României, în Codul de procedură civilă şi în alte legi speciale; - în lipsa textului de lege expres sau apropiat după care se

    Titlu original

    tipurile din dreptul civil

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Capitolul I Procesul civil, mijloc de realizare a justiţiei în pricinile civile Consideraţii generale În literatura juridică s-a arătat că în statul de drept justiţia poate fi privită sub două aspecte: ca sistem al organelor judecătoreşti şi activitate desfăşurată de aceste organe. Actele normative de Drept material recunosc persoanelor fizice şi juridice drepturi civile (se au în vedere nu numai drepturile recunoscute prin legislaţia civilă, dar şi cele care intră în conţinutul raporturilor de dreptul muncii, familiei, de Drept comercial etc.) în scopul satisfacerii intereselor materiale şi de altă natură în acord cu interesul public, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socială. În mod obişnuit asemenea drepturi sunt valorificate de titularii lor potrivit legii şi sunt respectate de celelalte persoane care au obligaţia de a nu face nimic care să stânjenească exercitarea lor normală. În situaţia în care drepturile nu sunt respectate sau sunt contestate, legea a organizat modul de apărare şi valorificare a acestora pentru a fi soluţionate conflictele ce apar, de instituţii juridice specializate şi nu de către cei aflaţi în cauză, prin intermediul unui proces civil. Definirea procesului civil Procesul civil este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare şi alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, precum şi raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârii judecătoreşti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil. Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate. Definirea dreptului procesual civil Pornind de la definiţia dată dreptului în ansamblul său, putem defini dreptul procesual civil ca fiind un sistem de norme juridice care reglemetează modul în care este organizată şi se desfăşoară activitatea de judecată a pricinilor privitoare la drepturi şi interese civile, legitime, precum şi modul în care sunt duse la îndeplinire (sunt executate) hotărârile judecătoreşti sau alte titluri executorii. Dreptul procesual civil reglementează în amănunt prin normele sale fiecare dintre fazele şi etapele pe care le poate parcurge un proces civil. Legăturile dreptului procesual civil cu alte ramuri de Drept. Privit în ansamblul său dreptul românesc are un caracter unitar cuprinzând totalitatea normelor de conduită ce sunt exprimate în forma prevăzută de lege fiind garantate, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului. Dreptul procesual civil reprezintă o ramură autonomă a acestui ansamblu, dar nu este izolat de celelalte ramuri, aflându-se într-o strânsă legătură cu acestea. Este o ramură distinctă a dreptului în ansamblul său pentru că: are un obiect propriu de reglementare (grupa de raporturi sociale referitoare la raporturile procesuale civile); dispune de metode specifice de reglementare ce ţin cont de o serie de principii fundamentale. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil pot fi definite ca fiind acele reguli esenţiale care determină structura internă a procesului civil, şi pe temeiul cărora se stabilesc raporturile procesuale dintre părţile aflate în litigiu, precum şi între aceste părţi şi instanţa de judecată chemată să înfăptuiască justiţia, şi în felul acesta să restabilească drepturile subiective încălcate sau contestate. Trăsături: -sunt prevăzute în Constituţia României, în Codul de procedură civilă şi în alte legi speciale; - în lipsa textului de lege expres sau apropiat după care se

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7 vizualizări66 pagini

    Tipurile Din Dreptul Civil

    Încărcat de

    Luchian Oana-Maria
    Capitolul I Procesul civil, mijloc de realizare a justiţiei în pricinile civile Consideraţii generale În literatura juridică s-a arătat că în statul de drept justiţia poate fi privită sub două aspecte: ca sistem al organelor judecătoreşti şi activitate desfăşurată de aceste organe. Actele normative de Drept material recunosc persoanelor fizice şi juridice drepturi civile (se au în vedere nu numai drepturile recunoscute prin legislaţia civilă, dar şi cele care intră în conţinutul raporturilor de dreptul muncii, familiei, de Drept comercial etc.) în scopul satisfacerii intereselor materiale şi de altă natură în acord cu interesul public, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socială. În mod obişnuit asemenea drepturi sunt valorificate de titularii lor potrivit legii şi sunt respectate de celelalte persoane care au obligaţia de a nu face nimic care să stânjenească exercitarea lor normală. În situaţia în care drepturile nu sunt respectate sau sunt contestate, legea a organizat modul de apărare şi valorificare a acestora pentru a fi soluţionate conflictele ce apar, de instituţii juridice specializate şi nu de către cei aflaţi în cauză, prin intermediul unui proces civil. Definirea procesului civil Procesul civil este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare şi alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, precum şi raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârii judecătoreşti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil. Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate. Definirea dreptului procesual civil Pornind de la definiţia dată dreptului în ansamblul său, putem defini dreptul procesual civil ca fiind un sistem de norme juridice care reglemetează modul în care este organizată şi se desfăşoară activitatea de judecată a pricinilor privitoare la drepturi şi interese civile, legitime, precum şi modul în care sunt duse la îndeplinire (sunt executate) hotărârile judecătoreşti sau alte titluri executorii. Dreptul procesual civil reglementează în amănunt prin normele sale fiecare dintre fazele şi etapele pe care le poate parcurge un proces civil. Legăturile dreptului procesual civil cu alte ramuri de Drept. Privit în ansamblul său dreptul românesc are un caracter unitar cuprinzând totalitatea normelor de conduită ce sunt exprimate în forma prevăzută de lege fiind garantate, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului. Dreptul procesual civil reprezintă o ramură autonomă a acestui ansamblu, dar nu este izolat de celelalte ramuri, aflându-se într-o strânsă legătură cu acestea. Este o ramură distinctă a dreptului în ansamblul său pentru că: are un obiect propriu de reglementare (grupa de raporturi sociale referitoare la raporturile procesuale civile); dispune de metode specifice de reglementare ce ţin cont de o serie de principii fundamentale. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil pot fi definite ca fiind acele reguli esenţiale care determină structura internă a procesului civil, şi pe temeiul cărora se stabilesc raporturile procesuale dintre părţile aflate în litigiu, precum şi între aceste părţi şi instanţa de judecată chemată să înfăptuiască justiţia, şi în felul acesta să restabilească drepturile subiective încălcate sau contestate. Trăsături: -sunt prevăzute în Constituţia României, în Codul de procedură civilă şi în alte legi speciale; - în lipsa textului de lege expres sau apropiat după care se

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 66

    Capitolul I Procesul civil, mijloc de realizare a justiiei n pricinile civile

    Consideraii generale n literatura juridic s-a artat c n statul de drept justiia poate fi privit sub dou aspecte: ca sistem al organelor judectoreti i activitate desfurat de aceste organe. Actele normative de Drept material recunosc persoanelor fizice i juridice drepturi civile se au n vedere nu numai drepturile recunoscute prin legislaia civil! dar i cele care intr n coninutul raporturilor de dreptul muncii! familiei! de Drept comercial etc." n scopul satisfacerii intereselor materiale i de alt natur n acord cu interesul public! potrivit legii i regulilor de convieuire social. n mod obinuit asemenea drepturi sunt valorificate de titularii lor potrivit legii i sunt respectate de celelalte persoane care au obligaia de a nu face nimic care s st#njeneasc e$ercitarea lor normal. n situaia n care drepturile nu sunt respectate sau sunt contestate! legea a organizat modul de aprare i valorificare a acestora pentru a fi soluionate conflictele ce apar! de instituii juridice specializate i nu de ctre cei aflai n cauz! prin intermediul unui proces civil. Definirea procesului civil %rocesul civil este activitatea desfurat de: instan! pri! organul de e$ecutare i alte organe sau persoane care particip la nfptuirea justiiei n pricinile civile! precum i raporturile dintre aceti participani! n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecii i e$ecutrii silite a &otr#rii
    '

    judectoreti sau a altor titluri e$ecutorii conform procedurii stabilite de lege. n cadrul nfptuirii justiiei! procesul civil este deci activitatea pe care o desfoar organele de stat competente! cu participarea prilor interesate! n vederea rezolvrii conflictelor ce se ivesc n circuitul civil. %rocesul civil servete ca form special a constr#ngerii de stat pentru valorificarea n concret a dreptului subiectiv nclcat i prin aceasta! la restabilirea ordinii de drept tulburate. Definirea dreptului procesual civil %ornind de la definiia dat dreptului n ansamblul su! putem defini dreptul procesual civil ca fiind un sistem de norme juridice care reglemeteaz modul n care este organizat i se desfoar activitatea de judecat a pricinilor privitoare la drepturi i interese civile! legitime! precum i modul n care sunt duse la ndeplinire sunt e$ecutate" &otr#rile judectoreti sau alte titluri e$ecutorii. Dreptul procesual civil reglementeaz n amnunt prin normele sale fiecare dintre fazele i etapele pe care le poate parcurge un proces civil. Legturile dreptului procesual civil cu alte ramuri de Drept. %rivit n ansamblul su dreptul rom#nesc are un caracter unitar cuprinz#nd totalitatea normelor de conduit ce sunt e$primate n forma prevzut de lege fiind garantate! la nevoie! prin fora de constr#ngere a statului. Dreptul procesual civil reprezint o ramur autonom a acestui ansamblu! dar nu este izolat de celelalte ramuri! afl#ndu-se ntr-o str#ns legtur cu acestea. (ste o ramur distinct a dreptului n ansamblul su pentru c: are un obiect propriu de reglementare grupa de raporturi sociale referitoare la raporturile procesuale civile") dispune de metode specifice de reglementare ce in cont de o serie de principii fundamentale. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil pot fi definite ca fiind acele reguli eseniale care determin structura
    *

    intern a procesului civil! i pe temeiul crora se stabilesc raporturile procesuale dintre prile aflate n litigiu! precum i ntre aceste pri i instana de judecat c&emat s nfptuiasc justiia! i n felul acesta s restabileasc drepturile subiective nclcate sau contestate. +rsturi: -sunt prevzute n ,onstituia -om#niei! n ,odul de procedur civil i n alte legi speciale) - n lipsa te$tului de lege e$pres sau apropiat dup care se cluzesc judectorii n soluionarea pricinilor civile! acetia recurg pentru rezolvarea corect a cauzelor la aplicarea principiilor fundamentale) - principiile fundamentale definesc nsi procesul civil. Aceste principii fundamentale ale dreptului procesual civil sunt: ." %rincipiul legalitii) /" %rincipiul aflarii adevrului) '" %rincipiul dreptului la aprare) *" %rincipiul publicitii i principiul oralitii dezbaterilor) 0" %rincipiul rolului activ al judectorului) 1" %rincipiul disponibilitii) 2" %rincipiul contradictorialitii) 3" %rincipiul nemijlocirii) 4" %rincipiul continuitii. Normele de procedur civil. 5unt acele norme juridice care reglementeaz modul de judecat a pricinilor civile i cele privind punerea n e$ecutare silit a &otr#rilor judectoreti sau a altor titluri e$ecutorii. 6ormele de procedur civil se pot clasifica dup mai multe criterii: ." Dup obiectul normelor: a norme de organizare judectoreasc reglementeaz organizarea i funcionarea instanelor judectoreti! numirea i avansarea judectorilor etc.") ! norme de competen "reglementeaz competena material i teritorial a instanelor judectoreti")

    c norme de procedur propriu-zise reglementeaz modul de judecat a cauzelor civile i e$ecutarea silit a &otr#rilor judectoreti". /" Dup ntinderea c#mpului de aplicare: a norme generale care se aplic n toate cazurile i n orice materie dac legea nu prevede altfel) ! norme speciale care sunt aplicabile numai ntr-o anumit materie i cuprind dispoziii derogatorii de la norma general. '" Dup caracterul conduitei pe care o prescriu: a norme imperative care impun prilor o anumit conduit sub sanciunea prevzut de norm! fiindu-le interzis s deroge de la aceast conduit) ! norme dispozitive sau supletive sunt cele care suplinesc voina nee$primat a prilor n actele lor juridice sau protejeaz interesele uneia din pri ngduindu-le s-i e$ercite dreptul de dispoziie. #e$te legale. Constituia %om&niei "e$tras '%#IC(L)L *+ Accesul liber la justiie ." 7rice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor! a libertilor i a intereselor sale legitime. /" 6ici o lege nu poate ngrdi e$ercitarea acestui drept.

    '%#IC(L)L ,Dreptul persoanei vtmate de o autoritate public ." %ersoana vtmat ntr-un drept al su de o autoritate! public! printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri! este ndreptit s obin recunoaterea dreptului pretins! anularea actului i repararea pagubei.
    1

    /" ,ondiiile i limitele e$ercitrii acestui drept se stabilesc prin lege organic. '" 5tatul rspunde patrimonial! potrivit legii! pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sv#rite n procesele penale. '%#IC(L)L +*. Instanele judectoreti ." 8ustiia se realizeaz prin ,urtea 5uprem de 8ustiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite de lege. /" (ste interzis nfiinarea de instane e$traordinare. '" ,ompetena i procedura de judecat sunt stabilite de lege.

    PRACTIC !DICIAR /pea I n cazul n care! prin aciune! fosta soie! incapabil de munc! solicit obligarea fostului so la plata unei pensii de ntreinere art. *. ,. fam."! iar debitorul! n aprarea sa! invoc faptul c nu are nici un venit! precum i mprejurarea c printr-o alt &otr#re judectoreasc! definitiv! a fost obligat s plteasc pensie de ntreinere pentru doi copii nscui dintr-un concubinaj anterior! instana de fond! n virtutea rolului su activ! trebuia s pun n discuia prilor citarea n cauz a celor doi copii! reprezentai prin mama lor! urm#nd ca pensia cuvenit fostei soii! n limitele prevzute de art. *. alin. ' ,. fam.! s fi fost stabilit n contradictoriu i cu cei doi minori. +rib. 9un. :ucureti - sec. a ;;;-a civ.! decizia nr. ... din .2.<...430 -evista rom#n de drept nr. 0 din .430! pag. 2' /pea II ;ntroducerea n cauz! din oficiu! a unei pri netrecute n cererea de c&emare n judecat este inadmisibil. Dac reclamanta a c&emat n judecat doar pe societatea comercial absorbit! asum#ndu-i riscurile ce decurg din inopozabilitatea &otr#rii fa de societatea comercial absorbant! instanele nu pot introduce n cauz!

    din oficiu! aceast ultim societate! deoarece ar nclca principiul disponibilitii procesului civil. ,58 - sec. com.! decizia nr. '23/ din /2..<..443 Dreptul nr. .< din .444! pag. .0/

    Capitolul II Participanii n Procesul civil

    "# Preci$ri prealabile %rimul +itlu al celei de-a doua ,ri a ,odului de procedur civil este consacrat prilor. 5oluionarea litigiilor civile implic! cu necesitate! participarea la activitatea judiciar a unor autoriti statale i a unor persoane fizice. Autoritile i persoanele care particip la activitatea de judecat se numesc participani sau subieci procesuali. n activitatea judiciar un rol central l ocup instana de judecat. (a acioneaz n calitate de autoritate statal specializat n activitatea de distribuire a justiiei. 5oluionarea procesului civil nu poate fi conceput fr participarea prilor ntre care s-a ivit litigiul: reclamantul i prtul. n cadrul i n cursul procedurii pot interveni de asemenea alte persoane. Aa este! n primul r#nd! cazul terilor! care pot participa la activitatea judiciar! fie din iniiativa lor! fie din iniiativa prilor principale. 7dat introduse n proces! terele persoane devin pri. %rocesul civil parcurge adeseori i ultima sa faz = e$ecutarea silit. n asemenea situaii! participante la activitatea judiciar devin i organele de executare.

    ;nstana! prile! terele persoane i organele de e$ecutare sunt participani procesuali principali! ntruc#t prin activitatea lor influeneaz desfurarea i soarta procesului civil. Dintre aceti participani instana! reclamantul i p#r#tul sunt subieci procesuali indispensabili! cci fr >prezena? lor nu este posibil activitatea judiciar. n procesul civil pot participa i alte persoane! cum ar fi: martorii! e$perii! interpreii etc. Acetia sunt ns participani procesuali auxiliari) rolul lor este subsidiar i vizeaz doar lmurirea unor mprejurri de fapt ale cauzei. 7 poziie aparte n procesul civil revine 9inisterului %ublic. Acesta particip la activitatea judiciar at#t n calitate de subiect procesual! c#t i ca organ de stat specializat n asigurarea i garantarea legalitii. %# Instana de judecat 7 nelegere deplin a problematicii privitoare la prile implicate n procesul civil nu poate face abstracie de cadrul de desfurarea a procedurii judiciare i nici de organizarea autoritii c&emate a realiza actul de justiie. n orice stat de drept instanele judectoreti sunt organizate ntr-un sistem propriu. +otalitatea instanelor judectoreti dintr-un stat alctuiesc autoritatea judectoreasc. ,odul de procedur civil folosete adeseori noiunile de >parte?! >reclamant? i >p#r#t?! fr a le preciza coninutul. n concepia legiuitorului! stabilirea coninutului noiunii de parte revine literaturii de specialitate i jurisprudenei. 7 atare concepie s-a regsit at#t n legislaiile procesuale adoptate n secolul trecut! c#t i n unele legislaii recente. @ipsa unei definiii legale a constituit i sursa unor controverse teoretice privitoare la condiiile pentru a fi parte n procesul civil sau pentru e$ercitarea aciunii civile. Determinarea coninutului noiunii de parte prezint un interes teoretic i practic evident. ,unoaterea acestui concept prezint interes
    4

    pentru determinarea drepturilor i obligaiilor participanilor procesuali. Aceasta deoarece! n mod firesc! unele drepturi i obligaii sunt prevzute de lege numai pentru pri. %e de alt parte! &otr#rea judectoreasc va produce efecte numai fa de persoanele care au participat la activitatea judiciar n calitate de pri. ,onceptul de parte prezint importan i n soluionarea unor e$cepii de procedur! cum sunt: e$cepia lipsei de calitate! e$cepia de litispenden! e$cepia puterii lucrului judecat. 7r! soluionarea unor atare e$cepii implic cunoaterea e$act a coninutului noiunii de parte. @iteratura de specialitate nu este unanim n ceea ce privete definirea conceptului de parte n procesul civil! iar o atare controvers struie i n prezent. Astfel! n determinarea noiunii de parte s-au avut n vedere uneori >interesele contrarii? ale persoanelor ntre care s-a ivit litigiul. n aceast concepie devin pri n procesul civil persoanele care e$prim interese contrare! n sensul c cel puin una dintre ele >A...B pretinde c are de realizat un drept mpotriva celeilalte sau celorlalte! care au nesocotit acest drept.? De asemenea! interesul afirmat n justiie trebuie s fie personal! adic s fie propriu celui ce promoveaz aciunea sau celui care se apr n procesul civil. Aceast cerin nu poate fi ns conceput n mod rigid n dreptul modern. n sistemul nostru juridic! ca i acela al altor state! aciunea civil poate fi promovat i de alte persoane sau organe dec#t acelea ce se pretind a fi titulare ale unui drept subiectiv. (ste cazul acelor aciuni pentru promovarea crora legea admite o legitimare procesual e$traordinar. Activitatea procesual poate fi declanat i ntreinut numai pe baza unui interes nscut i actual. n principiu! interesul judiciar se consider c e$ist i a devenit actual din momentul nclcrii unui numit drept subiectiv. +otui! se poate nt#mpla uneori ca interesul s fie actual fr ca dreptul s aib acest caracter. (ste ceea ce se nt#mpl n situaiile prevzute de art. ..< ,. proc. civil.

    .<

    #e$te legale Codul de procedur civil "e$tras

    'rticolul ,+. ." 7rice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n judecat. /" Asociaiile sau societile care nu au personalitate juridic pot sta n judecat ca p#r#te! dac au organe proprii de conducere. 'rticolul ,.. ." 9inisterul %ublic poate porni aciunea civil ori de c#te ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor! ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor! precum i n alte cazuri e$pres prevzute de lege. /" n cazul n care procurorul a pornit aciunea! titularul dreptului la care se refer aciunea va fi introdus n proces. (l se va putea folosi de dispoziiile prevzute n art. /*1-/*2 i /2.-/2'! iar n cazul n care procurorul i-ar retrage cererea! va putea cere continuarea judecii. '" %rocurorul poate pune concluzii n orice proces civil! n oricare faz a acestuia! dac apreciaz c este necesar pentru aprarea ordinii de drept! a drepturilor i libertilor cetenilor. *" n cazurile anume prevzute de lege! participarea i punerea concluziilor de ctre procuror sunt obligatorii. 0" %rocurorul poate! n condiiile legii! s e$ercite cile de atac mpotriva oricror &otr#ri! iar n cazurile prevzute de alin. ." poate s cear punere n e$ecutare a &otr#rilor pronunate n favoarea persoanelor prevzute la acel alineat.
    ..

    'lte persoane care pot lua parte la judecat 0 Intervenia 'rt. ,1 = 7ricine are interes poate interveni ntr-o pricin ce se urmeaz ntre alte persoane. ;ntervenia este n interes propriu c#nd cel care intervine invoc un drept al su. (a este n interesul uneia din pri c#nd sprijin numai aprarea acesteia. 'rt. .2 = ,ererea de intervenie n interes propriu va fi fcut n forma prevzut pentru cererea de c&emare n judecat. (a se poate face numai n faa primei instane i nainte de nc&iderea dezbaterilor. ,u nvoirea prilor! intervenia n interes propriu se poate face i n instana de apel. 0 C3emarea n judecat a altor persoane 'rt. .4 = 7ricare din pri poate s c&eme n judecat o alt persoan care ar putea s pretind aceleai drepturi ca i reclamantul. ,ererea fcut de p#r#t se depune o dat cu nt#mpinarea. ,#nd nt#mpinarea nu este obligatorie! cererea se va depune cel mai t#rziu la prima zi de nfiare. ,ererea fcut de reclamant se depune cel mai t#rziu p#n la nc&iderea dezbaterilor naintea primei instane. ,ererea va fi motivat i se va comunica at#t celui c&emat! c#t i prii potrivnice. @a e$emplarul cererii destinat celui c&emat se vor altura copii de pe cererea de c&emare n judecat! nt#mpinare i de pe nscrisurile de la dosar.

    ./

    'rt. .- = ,el c&emat n judecat dob#ndete calitatea de intervenient n interes propriu! iar &otr#rea i va fi opozabil.

    C3emarea n garanie 'rt. 52 = %artea poate s c&eme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte! n cazul c#nd ar cdea n preteniuni cu o cerere n garanie sau n despgubire. n aceleai condiii! cel c&emat n garanie poate! la r#ndul su! s c&eme n garanie o alt persoan. 'rt. 5+ = ,ererea va fi fcut n condiiile de form pentru cererea de c&emare n judecat. ,ererea fcut de p#r#t se va depune o dat cu nt#mpinarea) c#nd nt#mpinarea nu este obligatorie! cererea se va depune cel mai t#rziu la prima zi de nfiare. ,ererea de c&emare n garanie fcut de reclamant se poate depune! p#n la nc&iderea dezbaterilor! naintea primei instane. 'rt. 56 = ,ererea de c&emare n garanie se judec o dat cu cererea principal. ,#nd judecarea cererii principale ar fi nt#rziat prin c&emarea n garanie! instana poate dispune desprirea spre fi judecate deosebit. 0 'rtarea titularului dreptului 'rt. 5, - %#r#tul care deine un lucru pentru altul sau care e$ercit n numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arta pe acela n numele cruia deine lucrul sau e$ercit dreptul! dac a fost c&emat n judecat de o persoan care pretinde un drept real asupra lucrului. 'rt. 5. = ,ererea privitoare la artarea titularului dreptului va fi motivat i se va depune o dat cu nt#mpinarea! iar! dac aceasta nu este obligatorie! cel mai t#rziu la prima zi de nfiare.
    .'

    ,ererea va fi comunicat celui artat ca titular! mpreun cu citaia! copiile de pe cerere i nscrisurile de la dosar.

    PRACTIC !DICIAR

    /pea I %entru a fi parte n proces se impun a fi ndeplinite urmtoarele condiii: calitatea procesual! capacitatea procesual! e$istena unui interes i afirmarea unui drept sau a unei situaii juridice pentru a crei realizare poate fi folosit calea justiiei. ,alitatea procesual presupune e$istena unei identiti ntre persoana reclamantului i titularul dreptului afirmat precum i ntre persoana p#r#tului i cel despre care se pretinde c este obligat n cadrul raportului juridic dedus judecii. -eclamantul este cel obligat s fac dovada ambelor caliti procesuale activ i pasiv" prin indicarea obiectului cererii! a motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz pretenia sa i a persoanei cu care nelege s se judece. Aciunea n revendicare se ndreapt mpotriva celui care are posesia bunului revendicat. Dac posesia aparine unei instituii cu personalitate juridic procesul se poart n contradictor cu aceast instituie! iar dac aciunea este formulat n contradictor cu o alt unitate se respinge pentru lipsa calitii procesuale a p#r#tului. n spe! imobilul revendicat nu se afl n administrarea ;nspectoratului Ccolar al 8udeului ;ai! c&emat n judecat! n calitate de p#r#t. 5-a dovedit c se afl n administrarea Administraiilor %ermanente a +aberelor Ccolare 8udeene! unitate de nvm#nt i educaie creia prin DE nr. *4. din 0 iulie .440 i s-a recunoscut personalitate juridic i calitatea de ordonator de credite. De aceea! cererea reclamanilor! formulat n contradictor cu ;nspectoratul Ccolar al 8udeului ;ai! a fost respins ca lipsit de unul din elementele eseniale = calitatea procesual pasiv a p#r#tului. ,urtea de Apel ;ai! decizia civil nr. .*2< din <2../..443

    .*

    ,ulegere de practic judiciar - ,urtea de Apel ;ai .443 nr. din .444! pag. .'4-.*<

    Capitolul III Competena instanelor de judecat

    Competena material %rimul articol al ,odului de procedur civil consacr principiul plenitudinii de jurisdicie a judectoriilor . %rin urmare! toate celelalte instane au o jurisdicie de e$cepie! n sensul c ele pot soluiona cauze civile n prim instan numai n baza unor dispoziii normative care le atribuie n mod e$pres o atare competen. +e$tul pe care-l comentm admite dou categorii de e$cepii de la regula plenitudinii de jurisdicie menionat mai sus. 7 prim e$cepie se refer la cauzele >date prin lege n competena altor instane?. n acest sens! nsui ,odul de procedur civil atribuie o competen de fond = e$cepie = tribunalelor i curilor de apel. A doua categorie de e$cepii are ca obiect atribuiile jurisdicionale conferite de lege >autoritilor administraiei publice? sau altor >organe?. ,ategoria de e$cepii la care ne referim nu este prevzut n mod e$pres n partea final a art. . pct. . ,. proc. civil. (a poate fi ns dedus cu uurin din prevederile art. . pct. / ,. proc. civ.! te$t care atribuie judectoriilor competena de a soluiona >pl#ngerile mpotriva &otr#rilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate A...B?. Aceasta nseamn c organele menionate au i o competen de fond! care le este recunoscut prin dispoziii legale e$prese. #ri!unalele au o competen de fond! una de control judiciar = apel i recurs = i o competen divers.
    .0

    Competena de fond sau n prim instan a tribunalelor! privit prin prisma tuturor atribuiilor lor! este o competen de e$cepie. %rivit ns n concret! regula enunat comport ns i unele circumstanieri i precizri e$trem de importante i aceasta mai cu seam dup adoptarea 7.F.E. nr. .'3G/<<<. Astfel! dac avem n vedere anumite categorii de litigii! competena tribunalelor este o competen de drept comun. n primul r#nd! competena tribunalelor n materie comercial este o competen de drept comun. Competena material sau de atribuiune a curilor de apel este stabilit n art. ' ,. proc. civ. %otrivit acestui te$t! curile de apel au o competen de fond! o competen de control judiciar i o competen divers. n prim instan! curile de apel judec procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste .< miliarde de lei! precum i procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale. n fine! curile de apel i e$tind competena i asupra altor cauze e$pres date prin lege n competena lor. Aa este! de pild! cazul apelurilor ndreptate mpotriva &otr#rilor tribunalelor de acordare sau neacordare a personalitii juridice a uniunilor de sindicate Aart. *' alin. 0" din @egea nr. 0*G.44.B) recursurile ndreptate mpotriva &otr#rilor pronunate de judectorul sindic n cazurile prevzute de art. .< din @egea nr. 1*G.440) recursurile ndreptate mpotriva &otr#rilor pronunate n condiiile art. ' din @egea nr. 3'G.443) soluionarea cererilor privitoare la nregistrarea birourilor notariale din raza teritorial a curilor respective Aart. .3 alin. ." din @egea nr. '1G.440B) sesizrile ndreptate mpotriva deciziilor pronunate de ,olegiul ,onsiliului 6aional pentru 5tudierea Ar&ivelor 5ecuritii n condiiile art. .* i .1 din @egea nr. .32G.444. ,ompetena Curii /upreme de 7ustiie este determinat de funciile speciale ale unei instane aflate n v#rful ierar&iei instanelor care alctuiesc sistemul nostru judiciar. 7r! aa cum este firesc! aceste funcii trebuie s fie concentrate asupra e$ercitrii unui control judiciar e$traordinar i asupra ndrumrii instanelor judectoreti
    .1

    pentru aplicarea i interpretarea corect a legii n opera de nfptuire a justiiei. 7bservm c legea i confer instanei supreme! n primul r#nd! o competen de e$cepie n materie de recurs. Din acest punct de vedere art. * pct. . ,. proc. civ. se refer la dou situaii distincte care vizeaz: soluionarea recursurilor ndreptate mpotriva &otr#rilor pronunate de curile de apel i soluionarea recursurilor i >n alte cauze prevzute de lege?. %revederile art. * ,. proc civ. se completeaz n mod corespunztor cu dispoziiile cuprinse n art. /2 din @egea nr. 01G.44' = @egea ,urii 5upreme de 8ustiie. %otrivit acestui din urm te$t: >la seciile ,urii 5upreme de 8ustiie! dup competena fiecreia! prile pot declara recurs i mpotriva &otr#rilor nedefinitive sau actelor judectoreti de orice natur care nu pot fi atacate pe nici o cale! iar cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel?. %rin urmare! art. /2 din @egea nr. 01G.44' e$tinde competena ,urii 5upreme de 8ustiie i asupra recursurilor ndreptate mpotriva >actelor judectoreti de orice natur?. ($ercitarea recursului este condiionat n acest caz de: imposibilitatea atacrii pe orice cale a actelor judectoreti respective i de ntreruperea cursului judecii n faa curilor de apel. %e de alt parte! constatm c art. * pct. . ,. pr. civil se refer i la posibilitatea atacrii pe calea recursului a >altor &otr#ri! n cazurile prevzute de lege?. (ste evident i dup prerea noastr c legea are n vedere de asemenea &otr#rilor pronunate de alte organe cu activitatea jurisdicional. n aceast categorie se ncadreaz i actele administrativ-jurisdicionale care pot fi atacate pe calea recursului! la ,urtea 5uprem de 8ustiie! n condiiile art. * din @egea nr. /4G.44<. Competena teritorial %entru a cunoate instana creia trebuie s ne adresm pentru soluionarea unei cauze civile concrete nu este suficient determinarea competenei de atribuiune a instanelor judectoreti. (ste necesar s stabilim i sub aspect teritorial care dintre instanele judectoreti de acelai grad are cderea de a soluiona o cauz civil.

    .2

    n acest scop trebuie s recurgem la normele de competen teritorial. %rin intermediul normelor de competen teritorial se realizeaz o delimitare de atribuii pe linie orizontal ntre diferitele instane judectoreti de acelai grad. ;ar n raport de criteriile folosite distingem urmtoarele forme de competen teritorial: competena teritorial general! competena teritorial alternativ! competena teritorial excepional i competena teritorial convenional. %rin competena teritorial general se desemneaz acea form a competenei care instituie regula potrivit creia cererea de chemare n judecat se adreseaz instanei din circumscripia teritorial n care i are domiciliul sau sediul prtul .

    #e$te legale. Codul de procedur civil "e$tras

    'rt. +. 7udectoriile judec8 .. n prim instan! toate procesele i cererile! n afar de cele date prin lege n competena altor instane) /. pl#ngerile mpotriva &otr#rilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate! n cazurile prevzute de lege) '. n orice alte materii date prin lege n competena lor.

    'rt. *. #ri!unalele judec8 +. n prim instan:

    .3

    a" procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de p#n la .< miliarde lei inclusiv! precum i procesele i cererile n aceast materie al cror obiect este neevaluabil n bani) b" procesele i cererile n materie civil al cror obiect are o valoare de peste / miliarde lei) bH" conflictele de munc! cu e$cepia celor date prin lege n competena altor instane) c" procesele i cererile n materie de contencios administrativ! n afar de cele date n competena curilor de apel) d" procesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial) e" procesele i cererile n materie de e$propriere) f" cererile pentru ncuviinarea adopiilor) g" cererile privind punerea sub interdicie! declararea dispariiei i declararea morii) &" cererile privitoare la nulitatea cstoriei! nulitatea sau desfacerea adopiei i cele privind decderea din drepturile printeti) i" cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sv#rite n procesele penale) j" cererile pentru recunoaterea! precum i cele pentru ncuviinarea e$ecutrii silite a &otr#rilor date n ri strine) /. ca instane de apel! apelurile declarate mpotriva &otr#rilor pronunate de judectorii n prim instan) '. ca instane de recurs! recursurile declarate mpotriva &otr#rilor pronunate de judectorii! care! potrivit legii! nu sunt supuse apelului. *. n orice alte materii date prin lege n competena lor.
    .4

    'rt. 6. Curile de apel judec8 .. n prim instan! procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste .< miliarde lei! precum i procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale) /. ca instane de apel! apelurile declarate mpotriva &otr#rilor pronunate de tribunale n prim instan) '. ca instane de recurs! recursurile declarate mpotriva &otr#rilor pronunate de tribunale n apel sau mpotriva &otr#rilor pronunate n prim instan de tribunale! care! potrivit legii! nu sunt supuse apelului! precum i n alte cauze prevzute de lege) *. n alte materii date prin lege n competena lor.

    'rt. ,. Curtea /uprem de 7ustiie judec: .. recursurile declarate mpotriva &otr#rilor curilor de apel i altor &otr#ri! n cazurile prevzute de lege) .. recursurile n interesul legii) /. recursurile n anulare) '. n orice alte materii date prin lege n competena sa.

    'rt. +2 = n afar de instana domiciliului p#r#tului! mai sunt competente urmtoarele instane: +. n cererile privitoare la e$ecutarea! anularea! rezoluiunea sau rezilierea unui contract! instana locului prevzut n contract pentru e$ecutarea! fir c&iar n parte! a obligaiunii)

    /<

    *. n cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui nemictor! n aciunile n justificare sau n prestaiune tabular! instana locului unde se afl nemictorul) 6. n cererile ce izvorsc dintr-o cambie! ,(, sau bilet la ordin! instana locului de plat) ,. n cererile privitoare la obligaii comerciale! instana locului unde obligaia a luat natere sau aceea a locului plii) .. n cererile izvor#te dintr-un contract de transport! instana locului de plecare sau de sosire) 5. abrogat 4. n cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensie alimentar! instana domiciliului reclamantului) -. n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit! instana n circumscripia creia s-a sv#rit acel fapt. 'rt. ++ = n materie de asigurare! cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana n circumscripia creia se afl: .. domiciliul asiguratului) /. bunurile asigurate) '. locul unde s-a produs accidentul. Alegerea competenei prin convenie este nul dac a fost fcut nainte de naterea dreptului la despgubire. Dispoziiile de mai sus nu se aplic n materie de asigurri maritime i fluviale. 'rt. +* = -eclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente. 'rt. +6 = ,ererile privitoare la bunuri nemictoare se fac numai la instana n circumscripia creia se afl nemictoarele. ,#nd nemictorul este situat n circumscripiile mai multor instane! cererea se va face la instana domiciliului sau reedinei p#r#tului! dac acestea se afl n vreuna din aceste circumscripii! iar n caz contrar! la oricare din instanele n circumscripiile crora se afl nemictorul.
    /.

    'rt. +, = n materie de motenire! sunt de competena instanei celui din urm domiciliu al mortului: .. cererile privitoare la validitatea sau e$ecutarea dispoziiilor testamentare) /. cererile privitoare la motenire! precum i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le-ar avea unul mpotriva altuia) '. cererile legatarilor sau ale creditorilor mortului mpotriva vreunuia din motenitori sau mpotriva e$ecutorului testamentar.

    PRACTIC !DICIAR

    /pea I Prta avea posibilitatea legal de a invoca excepia necompetenei teritoriale la instana de fond pn la prima zi de nfiare! %rin sent. civ. nr. 04'. din /2 iunie .442! 8udec! 5ect. 1 :ucureti a admis! n parte! aciunea formulatI de reclamanta 5.,. J9.K.5.(.J 5.-.@. dispun#nd obligarea p#r#tei 5.,. JD.;.J 5.-.@. la plata sumei de /.*''.1<< lei! datorii contractuale! precum i la /*3.'1< lei! c&eltuieli de judecatI! fiind respins capItul de cerere privind despIgubiri deriv#nd din dob#nzi bancare. %entru a pronuna aceastI &otIr#re! s-a reinut cI p#r#tei i revine! n baza contractului de licenI nr. .123 din . februarie .44*! obligaia ac&itIrii casetelor video nc&iriate! n temeiul art. 1-2 din @egea nr. 21G.44/! precum i a c&eltuielilor de judecatI aferente. 5-a concluzionat cI solicitarea privind plata dob#nzii bancare de ./0L anual este nefondatI! n convenia pIrilor nefiind prevIzutI dec#t clauza penalI privind plata de penalitIi de nt#rziere n situaia nerespectIrii termenului de scadenI. mpotriva sentinei a declarat apel p#r#ta! arIt#nd cI &otIr#rea pronunatI este netemeinicI i nelegalI! instana de fond neav#nd competenMa teritorialI n soluionarea litigiului. 5-a nvederat! totodatI! cI preteniile deduse judecIii nu au fost dovedite n vreun mod.
    //

    Analiz#nd actele cauzei! tribunalul reine cI e$cepia necompetenei teritoriale este nefondatI! p#r#ta apelantI av#nd posibilitatea legalI de a invoca o atare e$cepie la prima zi de nfIiare! c#nd a fost soluionat litigiul pe fond! respectiv la data de /2 iunie .442! datI la care a fost legal citatI. %e fondul litigiului! tribunalul reine cI aciunea dedusI judecIii! respectiv preteniile bIneti ce au format obiectul cererii de c&emare n judecatI! nu au fost dovedite n condiiile art. *1 ,. com. %entru aceste considerente! n baza prevederilor art. /41 ,. pr. civ.! apelul va fi admis. +rib. :ucureti - sec. com.! decizia nr. /3< din /G1G43 ,uleg. de practicI judiciarI - ,omercialI - .44<-.443) +rib. :ucureti nr. din .444! pag. ./'-./* /pea II Articolul .' ,od procedurI civilI prevede cI cererile privitoare la bunuri nemicItoare se fac numai la instana n circumscripia cIreia se aflI nemicItorul. n sensul acestui te$t prin Jcereri privitoare la bunuri nemicItoareJ se neleg numai aciunile reale imobiliare! nu i cele personale! c&iar dacI ele se referI la bunuri imobile. %entru aciunile personale! referitor la competenMa teritorialI! sediul materiei se aflI n articolele 0 i .< aliniat . din ,odul de procedurI civilI. Articolul .< aliniat . ,od procedurI civilI stabilete o competenI teritorialI alternativI! fIrI sI se facI vreo deosebire dupI cum cererea are ca obiect un bun mobil sau imobil. +e$tul se aplicI nsI numai n ipoteza unei convenii care cuprinde o clauzI prin care s-a stipulat locul unde obligaia urmeazI sI fie e$ecutatI. n lipsa unei asemenea clauze! sunt aplicabile dispoziiile nscrise n articolul 0 ,od procedurI civilI. ,ererea care are ca obiect constatarea nulitIii actului de v#nzare - cumpIrare referitor la un imobil! este o aciune personalI care se soluioneazI n raport cu prevederile legale specifice acestor aciuni i nu cu cele privind aciunile reale. DacI n contract nu s-a prevIzut locul unde obligaia urmeazI sI fie e$ecutatI! cum este cazul n speI! instana competentI teritorial este! potrivit articolului 0 ,od procedurI civilI! acea n a cIrei razI i
    /'

    au domiciliul p#r#ii! iar dacI aciunea s-a introdus la instana domiciliului reclamanilor! e$cepia relativI privind necompetena teritorialI trebuie invocatI p#nI la prima zi de nfIiare. ,urtea de Apel ;ai! decizia civilI nr. ./*' din ..G'G43 ,ulegere de practicI judiciarI - ,urtea de Apel ;ai .443 nr. din .444! pag. .<2-.<3 /pea III %otrivit art. 1<2 ,. pr. civ.! cererea de despIrenie se introduce la instana n a cIrei razI teritorialI se aflI cel din urmI domiciliu al soilor. Aceeai instanI este competentI potrivit art. '1 ,. fam.! sI dispunI mpIrirea bunurilor comune imobiliare c&iar dacI se aflI n circumscripia altei judecItorii! raiunea acestei prevederi legale este aceea de a asigura unitatea de judecatI sub cele douI aspecte. n cazul n care cererea de mpIrire a bunurilor comune imobile a fost introdusI dupI desfacerea cIsItoriei! iar imobilul ce formeazI obiectul mpIrelii se aflI n circumscripia altei instane dec#t aceea n care pIrile au avut ultimul domiciliu comune! sunt aplicabile prevederile art. .' ,. pr. civ.! care formeazI dreptul comun n materie i nu dispoziMiile art. '1 ,. fam. Din acest punct de vedere este greitI soluia instanelor! de a nu pune n discuia pIrilor competena teritorialI! care n aceastI materie are prin e$cepie! caracter absolut. ,urtea de Apel ,raiova! decizia civilI nr. 0//*G.443 -evista juridicI a 7lteniei - ,.A. ,raiova nr. '-* din .444! pag. 0/

    /*

    Capitolul I9 7udecata n faa primei instane


    &oiuni introductive 8udecata reprezint o activitate procesual comple$ i de multe ori ndelungat! care ncepe o dat cu introducerea cererii de c&emare n judecat i se finalizeaz prin e$ecutarea silit. ,a activitate realizat n comun de instana de judecat! pri! alte persoane i organe! procesul civil se desfoar n mai multe faze: - faza judecii care cuprinde judecata n faa instanei de fond i judecata n faa instanelor care sunt competente s e$ercite controlul judiciar al cilor de atac". - faza e$ecutrii silite care permite creditorului s realizeze prestaia stabilit n titlul e$ecutoriu! dac debitorul nu e$ecut de bun voie prevederea din titlu! la care a fost obligat. n ambele situaii! n ce privete judecata se parcurg patru etape: etapa scris! etapa dezbaterilor! etapa deliberrii i etapa pronunrii &otr#rilor judectoreti. "# 'tapa scris %rocesul civil ncepe! aadar! ntr-o prim etap! printr-o procedur scris! ce const n introducerea cererii de c&emare n judecat! prin care reclamantul sesizeaz instana de judecat! declan#nd astfel procesul! i care constituie baza raporturilor care se nasc ntre reclamant i p#r#t! precum i dintre instana de judecat i pri.

    /0

    ,a rspuns la cererea de c&emare n judecat! p#r#tul depune o nt#mpinare n care! n scris sau oral! n faa instanei! la prima zi de nfiare! rspunde preteniilor reclamantului prin aprrile sale. n urmtoarea etap procesual! urmeaz dezbaterea contradictorie i public! n faa judectorului sau a completului de judecat! etap n care sunt analizate probele prilor sau cele dispuse de instan! asigur#ndu-se prin aceasta aflarea adevrului n pricina supus judecii. Frmeaz etapa procesual! const#nd n deliberare! etap n care! dup nc&eierea dezbaterilor! judectorul sau completul de judecat se retrage n camera de consiliu! pentru deliberare i formularea &otr#rii ce urmeaz a fi pronunat n edin public. 7 dat cu pronunarea &otr#rii! se nc&eie judecata n faa instanei de fond. Dispoziiile ce se aplic n faa instanei de fond sunt valabile i la judecata cilor de atac! n msura n care nu contravin altor norme specifice. @egea prevede ns uneori! ca n anumite cazuri! nainte de sesizarea instanei de judecat! reclamantul s ncerce rezolvarea litigiului pe calea unei reclamaii adresate organului administrativ competent. Aa este! spre e$emplu! cazul! celor vtmai n drepturile lor prin acte administrative! situaie prevzut de @egea nr. /4G.44< privind contenciosul administrativ. Cererea de c(emare )n judecat %entru ca faza judecii pricinii s nceap s se desfoare n bune condiii! este necesar ca prile s cunoasc n ce const litigiul! ntinderea preteniilor reclamantului! mijloacele de dovad pe care p#r#tul le are pentru aprarea sa. n acest scop! prile au la ndem#n mijloace de ncunotiinare reciproc! acestea fiind: cererea de c&emare n judecat! nt#mpinarea i! atunci c#nd este cazul! cererea reconvenional. ,ererea de c&emare n judecat este forma de manifestarea a aciunii civile prin care se investete instana de judecat sau mijlocul procedural prin care cel vtmat ntr-un drept civil solicit concursul organelor specializate ale statului n vederea restabilirii situaiei de drept nclcate.
    /1

    n unele situaii! norma special prevede c sesizarea instanei se face printr-un alt act de procedur ce nu poart denumirea de cerere de c&emare n judecat ci: n materie contravenional pl#ngerea mpotriva procesului-verbal de constatarea contraveniei. ,ererile adresate instanei! prin care aceasta este investit! pot fi principale i accesorii sau incidentale. ,ererea principal cererea de c&emare n judecat" se face de reclamant! iar cele accesorii ce se fac ntr-un proces aflat n faza de judecat! de un ter sau de pri contra unui ter. Condiiile generale ale formei i coninutului cererii de c(emare )n judecat Aceste condiii sunt artate n ,odul de procedur civil la art. 3/-3*! care urmeaz s fie completate cu prevederile art. ../-..* ,. proc. civil! ce se refer la cererea de c&emare n judecat. %otrivit prevederilor art. 3/ alin. . ,. proc. civ.! cererea de c&emare n judecat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a" s fie fcut n scris) De la aceast condiie privind forma scris a cererii! art. 3/ alin. / ,. proc. civ.! prevede o e$cepie! i anume! cererile celor care i au domiciliul n mediul rural! care sunt n competena judectoriilor! se pot face i verbal! urm#nd ca susinerile prilor s fie menionate ntr-un proces-verbal! semnat de judector! grefier i partea respectiv. @a alin. ' al aceluiai articol se prevede c cererile scrise ale celor care nu pot semna! vor fi citite acestora! fc#ndu-se meniunea pe cerere! partea urm#nd s confirme prin punerea de deget. b" cererea trebuie s cuprind: artarea instanei! numele! domiciliul sau reedina prilor i a reprezentantului tutore ori curator! sau consilier juridic"! obiectul cererii i semntura) c" c#nd cererea nu este introdus de titularul dreptului! ci de un reprezentant) - mandatarul neavocat va altura cererii procura n original sau copie legalizat! care i d dreptul s reprezinte partea) - avocatul va ane$a la cerere delegaia eliberat de biroul de asisten juridic)
    /2

    - jurisconsultul va ane$a delegaia eliberat de persoana juridic reprezentat) - tutorele sau curatorul va ane$a decizia autoritii tutelare prin care au fost numii. d" cererea de c&emare n judecat trebuie s aib o denumire corect. Articolul 3* ,. proc. civ. dispune c cererea de c&emare n judecat sau cererea pentru e$ercitarea cii de atac este valabil c&iar dac poart o denumire greit. n baza rolului ei activ! instana trebuie s aib n vedere nu sensul literal al termenilor folosii! ci intenia pii! sensul pe care reclamantul a neles s-l atribuie termenilor respectivi! natura dreptului i scopul urmrit de parte prin e$ercitarea aciunii. 'lementele cererii de c(emare )n judecat Articolul ../ ,. proc. civ. prevede meniunile ce trebuie s le cuprind! n mod obligatoriu! cererea: a numele, domiciliul sau re:edina prilor. %rocesul civil presupune un conflict de interese ntre cel puin dou persoane. %entru ca acest conflict s poat fi soluionat! este necesar ca instana s cunoasc cine sunt acestea i unde au domiciliul sau reedina! pentru a stabili competena i pentru a putea fi citate. Dei art. ../ nu face referire la prenume! se nelege c s-a avut n vedere numele n sens larg! care cuprinde i prenumele! atribute de identificare ale persoanei. n practic s-a decis c! pentru prenume! este suficient numai iniiala acestuia. ! calitatea juridic care d prilor dreptul de a sta n judecat, atunci c&nd nu stau n nume propriu. n aceste cazuri! n cerere se va arta numele i prenumele mandatarului! i se va preciza faptul c cererea nu este introdus n numele acestora ci al titularului dreptului. n aceste cazuri! cererea va fi semnat de mandatar. @a cerere se va ane$a: procura delegaia" n original sau copie legalizat! ori dovada din care s rezulte calitatea de reprezentant legal.
    /3

    c o!iectul cererii :i valoarea lui dup evaluarea reclamantului! dac aceast preuire este posibil de fcut. %entru a nu se nclca dispoziiile imperative ale legii! i pentru a nu se admite un prejudiciu fictiv i e$agerat stabilit de reclamant! instana are obligaia s verifice e$istena i valoarea acestuia! iar p#r#tul s-l conteste. Aadar! prin obiect al cererii de c&emare n judecat se nelege preteniile reclamantului: restituirea unei sume de bani! desfacerea cstoriei! restituirea unui bun! anularea unui contract etc. %entru a fi valabil! obiectul cererii trebuie s ndeplineasc anumite cerine: - s fie licit! adic s nu contravin legii) - s fie posibil! astfel nc#t instana! oblig#ndu-l pe p#r#t la e$ecutare! acesta s-l poat realiza) un e$emplu de obiect imposibil este predarea unui bun care a pierit fortuit) n acest caz put#ndu-se cere e$ecutarea preteniei prin ec&ivalent) ;mportana stabilirii cu e$actitate a obiectului cererii este dat de: - instana nu poate depi limitele stabilite de reclamant! i ea trebuie s tie ce probleme are de rezolvat! iar p#r#tul s-i pregteasc aprarea) - determin competena instanei e$emplu n cazul aciunilor imobiliare! art. .' ,. proc. civ." - determin compunerea completului de judecat) Aa de e$emplu n cazurile n care este aplicabil art. // alin. / pct. .! pricina va fi soluionat de judector unic. - ajut la determinarea admisibilitii sau inadmisibilitii unor probe de e$emplu! a probei cu martori". d artarea n concret a motivelor de fapt sau de drept pe care se ntemeiaz cererea! a dreptului subiectiv al reclamantului! nclcat sau nesocotit! motivul ce l-a determinat pe reclamant s se adreseze justiiei! temeiul juridic al cererii. 8udectorul va trebui s dea! ns! calificarea corect! legal! a cererii. 9otivele de fapt constau n e$punerea n detaliu a faptelor pe care se ntemeiaz pretenia reclamantului! pentru ca n funcie de aceasta! p#r#tul s se poat apra! iar motivele de drept indic temeiul
    /4

    juridic pe care se sprijin cererea e$emplu! contractul de v#nzarecumprare! faptul ilicit cauzator de prejudiciu etc.". ;ndicarea de ctre reclamant a temeiului juridic nu leag instana! ntruc#t aceasta! n virtutea rolului su activ! urmeaz s dea aciunii calificarea e$act. e meniunea dovezilor pe care se bazeaz cererea i! mai mult! fiecare capt de acuzare din cerere. %otrivit art. ..0 pct. 0 alin. /-1 ,. proc. civ.! reclamantul trebuie s procedeze dup cum urmeaz: - dac pretinde dovad prin nscrisuri! va ane$a la cerere copii legalizate de pe acestea n at#tea e$emplare c#i p#r#i sunt i un e$emplar pentru instan) n cazul documentelor scrise n alt limb dec#t limba rom#n! reclamantul va depune traduceri autentificate) - va cere nfiarea n persoan nu prin reprezentant" a p#r#tului! dac solicit interogatoriul acestuia) - c#nd reclamantul solicit probe cu martori! va preciza numele i domiciliul acestora. Fneori legea prevede necesitatea atarii la cererea de c&emare n judecat i a altor ane$e. f semntura de pe cerere reprezint confirmarea c cele menionate n cerere constituie voina reclamantului i deci c i nsuete fr rezerve susinerile din cerere. n cazul persoanelor juridice va semna cererea persoana fizic care o reprezint. %# 'tapa de$baterilor ;edina de judecat Adevrul! n pricina dedus judecii poate fi stabilit numai n urma dezbaterilor contradictorii care au loc n faa judectorului! n etapa dezbaterilor procesului civil. ,a urmare! a doua etap a procesului civil! dezbaterea aspectelor cauzei! n edin de judecat! urmeaz dup prima etap! cea scris! care! aa cum am mai artat! are rolul de a ncunotiina prile cu privire la preteniile i aprrile lor! i de informare a instanei cu privire la acestea. Dar acest lucru nu este suficient pentru
    '<

    aflarea adevrului. 5e impune s se desfoare i o alt etap cu dezbateri contradictorii ntre pri i administrarea de probe. n desfurarea procesului civil! edina de judecat constituie o faz &otr#toare! ntruc#t n aceast perioad se clarific faptele ce au generat litigiul ntre pri! prin administrarea i cercetarea probelor i a mijloacelor materiale de prob! se stabilesc drepturile nclcate sau contestate n legtur cu care instana va trebui s emit &otr#rea de restabilire a ordinii de drept nclcate. <omentele principale n desf:urarea judecii *ista proceselor ,u cel puin o or nainte de nceperea edinei de judecat! la ua slii de edin! se afieaz lista cu cauzele care urmeaz s fie judecate n ziua respectiv. Au prioritate pricinile urgente i cele rmase n divergen art. ./0 alin. / ,. proc. civ."! cele am#nate din lips de timp art. .02 ,. proc. civ.". @ista proceselor are i rolul de a garanta prilor dreptul de aprare prin luarea la cunotin despre ordinea i momentul judecii! i! n felul acesta! prin prezena la judecarea cauzei. De asemenea! asigur publicitatea pentru cei care au interes sau doresc s participe la dezbateri. 6u poate fi sc&imbat ordinea proceselor trecut pe list dec#t cu ncuviinarea prilor! i nu se poate judeca un proces peste r#nd dac nu sunt prezente toate prile. 5c&imbarea ordinii de pe list nu trebuie s aduc atingere dreptului la aprare. Principalele activiti i momente )n desfurarea judecii Desc&iderea edinei de judecat se face de preedintele completului. nainte de nceperea judecii! prile pot cere instanei am#narea cauzelor care nu pot fi judecate. Am#narea poate fi! de asemenea! cerut! i pentru lipsa aprrii! motiv pentru care se poate da un singur termen. Aceast
    '.

    am#nare! potrivit art. ./1 ,. proc. civ.! se poate face i de ctre un singur judector. %rocesele sunt apoi soluionate n ordinea de pe list. %rocesul se desfoar dup anumite momente: a" apelul! care se face de grefier! i care se refer la obiectul pricinii! modul n care au fost citate prile. %reedintele completului verific i el dac citarea s-a fcut legal! i dac au fost ndeplinite dispoziiile legale referitoare la ta$a de timbru. n funcie de cele constatate! preedintele completului va trece: - la judecarea pricinii! c&iar dac se nfieaz numai una din pri! i c&iar n lipsa ambelor pri dac sunt legal citate i cel puin una din ele a cerut judecata n lips art. .0/ ,. proc. civ.") - la am#narea procesului! dac procedura de citare nu este legal ndeplinit! nu s-a ac&itat ta$a de timbru! lipsa aprrii invocate de una din pri! ori datorit nvoielii prilor) - suspendarea judecii! atunci c#nd la strigarea pricinii nici una din pri! dei legal citate! nu se prezint! i nici nu s-a cerut judecata n lips) n acest caz! dosarul va fi lsat la sf#ritul edinei! c#nd! dup o nou strigare! judecata se suspend art. /*/ pct. / ,. proc. civ.". b" instana se pronun asupra e$cepiilor de procedur i a celor de fond art. .'2 alin. . ,. proc. civ.". c" nainte de a intra n dezbateri! la judectorii! preedintele va ncerca mpcarea prilor! mpcare care! dac se va realiza! va fi consemnat de judector n cuprinsul &otr#rii ce o va da art. .'. ,. proc civ." d" nceperea dezbaterilor = n aceast faz se vor administra probele propuse de pri i ncuviinate de instan! urm#nd ca apoi prile s pun concluzii. %reedintele completului va da mai nt#i cuv#ntul reclamantului! apoi p#r#tului. n situaia n care procurorul a introdus aciunea! acesta va avea primul cuv#nt. ,#nd procurorul pune concluzii n cauzele n care participarea sa este obligatorie! intervenia sa va fi dup ce prile au avut cuv#ntul. ;ntervenienii vor avea cuv#ntul n felul urmtor: intervenientul principal! av#nd poziie de reclamant! va vorbi dup reclamantul principal cel care a introdus aciunea"! iar intervenientul accesoriu va vorbi dup partea pe care o apr. ,&ematul n garanie
    '/

    care este introdus n proces de p#r#t"! va vorbi dup ce p#r#tul rspunde nvinuirilor aduse. n apel! recurs! revizuire i contestaie! primul va avea cuv#ntul cel care e$ercit calea de atac. n cazul n care p#r#tul ridic o e$cepie sau un incident mai nainte ca dezbaterea! n fond! s fi nceput! el vorbete primul! i reclamantul dup aceea. %reedintele poate da cuv#ntul! n replic! fiecrei pri! de mai multe ori. e" nc&iderea dezbaterilor! c#nd instana va aprecia c au fost lmurite aspectele cauzei! urm#nd a se retrage pentru deliberare. n timpul dezbaterilor! completul de judecat trebuie s aib rol activ. +# 'tapa deliberrii Deli!erarea :i pronunarea 3otr&rii (tapa anterioar! a dezbaterilor! a avut dup cum am artat! rolul de a forma convingerea judectorilor cu privire la &otr#rea ce urmeaz s fie pronunat. Dup ce dezbaterile s-au nc&is! judectorii delibereaz n secret asupra soluiei ce urmeaz s o dea. Dac procesul nu este dificil! deliberarea poate avea loc c&iar n edin. Dac instana nu poate &otr n aceeai zi! pronunarea se am#n! dar nu se poate depi 2 zile. Dac completul este format din mai muli judectori! dup deliberare! preedintele adun prerile judectorilor! ncep#nd cu cel mai nou n funcie! el pronun#ndu-se ultimul. n cazul n care nu se ntrunete majoritatea! cauza se judec din nou n complet de divergen n complet intr: preedintele sau vicepreedintele instanei ori un judector desemnat de preedinte" n aceeai zi sau n cel mult 0 zile. %otrivit principiului continuitii! &otr#rea trebuie pronunat de judectorii n faa crora prile au pus concluzii! deci a avut loc judecata. n stabilirea &otr#rii ce o va pronuna n pricina cercetat! judectorul va porni de la raionamentul i mijloacele de dovad propuse de reclamant! le va confrunta cu raionamentul i mijloacele
    ''

    de dovad propuse de p#r#t i apoi! raport#ndu-se la te$tele de lege! principii! practica judiciar etc.! va reine faptele dovedite! i va formula un punct de vedere! apreciind pertinena i concludena mijloacelor i raionamentelor propuse de pri! urm#nd s realizeze un model ce va duce la soluia ce o va prezenta. %rin soluia pe care o d judectorul traneaz litigiul! nlocuind lipsa de acord dintre pri! prin cuv#ntul su! pe care la nevoie l poate impune. ,u ocazia deliberrii! instana poate s pronune urmtoarele soluii: - respingerea cererii) - admiterea cererii) - admiterea n parte a cererii) - anularea cererii! respingerea ca inadmisibil! invocarea puterii de lucru judecat! perimarea! nc&iderea dosarului. n urma deliberrii! rezultatul se consemneaz pe scurt ntr-un act de procedur ce poart denumirea de minut i care va constitui dispozitivul &otr#rii. =otr&rea judectoreasc (ste actul final al judecii! act cu caracter jurisdicional! trstur ce l difereniaz de actul administrativ. Dotr#rile prin care instana rezolv fondul cauzei se numesc sentine. Dotr#rile prin care instanele se pronun asupra apelului! recursului! recursului n interesul legii i recursul n anulare! ori rezolv n ultim instan fondul dup casare se numesc Ndecizii?. +oate celelalte &otr#ri date de instan n timpul judecii se numesc nc&eieri. Redactarea, semnarea i comunicarea (otr-rii %#n cel mai t#rziu n a treia zi dup pronunare! grefierul de edin va preda dosarul judectorilor n vederea redactrii &otr#rii.

    '*

    %otrivit prevederilor art. /1. ,. proc. civ.! aa cum a fost modificat prin 7rdonana nr. .'G.443! &otr#rea se d n numele legii i trebuie s cuprind: - artarea instanei care a pronunat-o i numele judectorilor care au luat parte la judecat) - numele! domiciliul sau reedina ori! dup caz! denumirea i sediul prilor! calitatea n care s-au judecat! numele mandatarilor sau al reprezentanilor legali i al avocailor) - obiectul cererii) - dispozitivul) - calea de atac i termenul n care se poate e$ercita) - artarea c pronunarea s-a fcut n edin public! precum i semnturile judectorilor i ale grefierului. #e$te legale Codul de procedur civil "e$tras 'rt. -. = 8udectorul nu poate &otr asupra unei cereri dec#t dup citarea sau nfiarea prilor! afar numai dac legea nu dispune altfel. 'rt. -5 = ,omunicarea cererilor i a tuturor actelor de procedur se va face! din oficiu! prin agenii procedurali ai instanei sau prin orice alt salariat al acesteia! precum i prin ageni ori salariai ai altor instane! n ale cror circumscripii se afl cel cruia i se comunic actul. 0 #ermenele 'rt. +2+ = +ermenele se neleg pe zile libere! neintr#nd n socoteal nici ziua c#nd a nceput! nici ziua c#nd s-a sf#rit termenul. +ermenele statornicite pe ore ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare. +ermenele statornicite pe ani! luni sau sptm#ni se sf#resc n ziua anului! lunii sau sptm#nii corespunztoare zilei de plecare.

    '0

    +ermenul care! ncep#nd la /4! '< sau '. ale lunii! se sf#rete ntr-o lun care nu are o asemenea zi! se va socoti mplinit n ziua cea din urm a lunii. +ermenul care se sf#rete ntr-o zi de srbtoare legal! sau c#nd serviciul este suspendat! se va prelungi p#n la sf#ritul primei zile de lucru urmtoare. 'rt. +++ = %artea care are interes poate s fac cerere pentru constatarea e$istenei sau nee$istenei unui drept. ,ererea nu poate fi primit dac partea cere realizarea dreptului. 'rt. ++* = ,ererea de c&emare n judecat va cuprinde: .. numele! domiciliul sau reedina prilor ori! pentru persoanele juridice! denumirea i sediul lor! precum i! dup caz! numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice! codul fiscal i contul bancar. Dac reclamantul locuiete n strintate! va arta i domiciliul ales n -om#nia! unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul. /. numele i calitatea celui care reprezint partea n proces! iar n cazul reprezentrii prin avocat numele acestuia i sediul profesional. '. obiectul cererii i valoarea lui! dup preuirea reclamantului! atunci c#nd preuirea este cu putin. %entru identificarea nemictoarelor se va arta comuna i judeul! strada i numrul! iar! n lips! vecintile! etajul i apartamentul! sau! c#nd nemictorul este nscris n cartea funciar! nr. de ,O i nr. topografic. *. artarea motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea. 0. artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere. ,#nd dovada se face prin nscrisuri! se vor altura la cerere at#tea copii c#i p#r#i sunt! mai mult c#te o copie de pe fiecare nscris! pentru instan! copiile vor fi certificate de ctre reclamant c sunt la fel cu originalul. 5e va putea depune i numai o parte dintr-un nscris privitor la pricin! rm#n#nd ca instana s dispun! la nevoie! nfiarea nscrisului n ntregime.
    '1

    Dac nscrisurile sunt scrise n limb strin sau cu litere vec&i! se vor depune traduceri sau copii cu litere latine! certificate de parte. ,#nd reclamantul voiete s-i dovedeasc cererea sau vreunul din capetele cererii sale! prin interogatoriul sau jurm#ntul p#r#tului! va cere nfiarea n persoan a acestuia. ,#nd se va cere dovada cu martori! se va arta numele i locuina martorilor. 1. semntura. 'rt. ++6 = @a cererea de c&emare n judecat se vor altura at#tea copii de pe cerere c#i p#r#i sunt. Dac mai muli p#r#i au un singur reprezentant sau dac p#r#tul are mai multe caliti juridice! se va comunica o singur copie de pe aciune i de pe nscrisuri i se va nm#na o singur citaie. 'rt. ++, = @a primirea cererii de c&emare n judecat preedintele sau judectorul care l nlocuiete va verifica dac aceasta ntrunete cerinele prevzute de lege. ,#nd este cazul! reclamantului i se pune n vedere s completeze sau s modifice cererea i s dispun! potrivit art. ..'! copii certificate de pe toate nscrisurile pe care i ntemeiaz cererea. -eclamantul va completa cererea de ndat. Atunci c#nd completarea nu este posibil! cererea se va nregistra i i se va acorda reclamantului un termen scurt. n cazul n care cererea a fost primit prin pot! reclamantului i se vor comunica n scris lipsurile ei! cu meniunea c! p#n la termenul acordat! urmeaz s fac completrile sau modificrile necesare. Acordarea termenului prevzut la alin. /! se face n toate cazurile! cu meniunea c nendeplinirea n termen a obligaiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecii. n procesele n care! n condiiile art. *2! sunt mai muli reclamani sau p#r#i! preedintele instanei! in#nd cont de numrul foarte mare al acestora! de necesitatea de a asigura desfurarea normal a activitii de judecat! cu respectarea drepturilor i intereselor legitime ale prilor! va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar i ndeplinirea procedurii de comunicare a actelor
    '2

    procesuale numai pe numele mandatarului! la domiciliul sau sediul acestuia. -eprezentarea se va face! dup caz! prin unul sau mai muli mandatari! persoane fizice sau peroane juridice! dispoziiile art. 13 fiind aplicabile n mod corespunztor. Dovada mandatarului va fi depus de ctre reclamant n condiiile prevzute de alin. /! iar de ctre p#r#t! o dat cu nt#mpinarea.

    0 >nt&mpinarea 'rt. ++. = nt#mpinarea va cuprinde: .. e$cepiile de procedur ce p#r#tul ridic la cererea reclamantului) /. rspunsul la toate capetele de fapt i de drept ale cererii) '. dovezile cu care se apr mpotriva fiecrui capt din cerere) c#nd va cere dovada cu martori! p#r#tul va arta numele i domiciliul lor) *. semntura. 'rt. ++5 = @a nt#mpinare se vor altura! at#tea copii de pe nt#mpinare c#i reclamani sunt) de asemenea se va altura acelai numr de copii certificate de pe nscrisurile pe care se sprijin) mai mult un r#nd de copii pentru instan. Dac mai muli reclamani au un singur reprezentant! sau un reclamant st n judecat n mai multe caliti juridice se va depune la dosar pentru aceste pri c#te o singur copie. 'rt. ++- = nt#mpinarea este obligatorie! afar de cazurile n care legea prevede n mod e$pres altfel. 6edepunerea nt#mpinrii n termenul prevzut de lege atrage decderea p#r#tului din dreptul de a mai propune probe i de a invoca e$cepii! n afara celor de ordine public. n cazul n care p#r#tul nu este reprezentat sau asistat de avocat! preedintele i va pune n vedere! la prima zi de nfiare! s arate e$cepiile! dovezile i toate mijloacele sale de aprare despre
    '3

    care se va face vorbire n nc&eierea de edin) instana va acorda! la cerere! un termen pentru pregtirea aprrii i depunerea nt#mpinrii. 'rt. +*. = %reedintele va dispune s se ntocmeasc pentru fiecare edin o list de pricinile socotite s se judece n acea zi i care va fi afiat la ua slii de edin cu cel puin o or nainte de nceperea edinei. %ricinile declarate urgente i cele rmase n divergen se vor judeca naintea celorlalte. 'rt. +*4 = %ricinile se dezbat verbal! dac legea nu dispune altfel. 'rt. +*1 = %rile au ndatorirea ca! n condiiile legii! s urmreasc desfurarea i finalizarea procesului. De asemenea! ele au obligaia s ndeplineasc actele de procedur n condiiile! ordinea i termenele stabilite de lege sau de judector! s-i e$ercite drepturile procedurale precum i s-i probeze preteniile i aprrile. 'rt. +6+ = n faa primei instane! judectorii au datoria de a ncerca mpcarea prilor. n acest scop ei vor solicita nfiarea personal a prilor c&iar dac acestea sunt reprezentate. Dac prile se mpac! judectorul va constata condiiile mpcrii n cuprinsul &otr#rii pe care o va da. 'rt. +6, = (ste socotit ca prima zi de nfiare aceea n care prile! legal citate pot pune concluzii. 'rt. +.+ = %ricina poate fi repus pe rol! dac instan gsete necesare noi lmuriri. 'rt. +54 = Dovezile se pot ncuviina numai dac instana socotete c ele pot s aduc dezlegarea pricinii! afar de cazul c#nd ar fi primejdie ca ele s se piard prin nt#rziere. 'rt. +4* = ,#nd partea nvedereaz c partea potrivnic deine un nscris privitor la pricin! instana poate ordona nfiarea lui.
    '4

    'rt. +46 = ;nstana va respinge cererea de nfiare a nscrisului! n ntregime sau n parte! n cazurile: .. c#nd cuprinsul nscrisului privete c&estiuni cu totul personale) /. c#nd nfiarea nscrisului ar nclca ndatorirea de a pstra secretul) '. c#nd nfiarea ar atrage urmrirea penal mpotriva prii sau a unei alte persoane! ori ar e$pune-o dispreului public. PRACTIC !DICIAR /pea I %otrivit art. /<. ,. pr. civ. Jc#nd pentru lmurirea unor mprejurri de fapt! instana socotete de cuviin s cunoasc prerea unor speciliti! va numi unul sau trei e$peri! statornicind punctele asupra crora ei urmeaz s se pronuneJ. %otrivit art. /</ din acelai cod Je$perii se vor numi de instan dac prile nu se nvoiesc asupra numirii lorJ. -ezult! aadar! c e$pertiza se ordon i se administreaz n cursul unui proces pendinte! instana fiind obligat ca! n cazul n care a admis acest mijloc de dovad! s stabileasc desluit obiectivele! respectiv mprejurrile de fapt asupra crora e$pertului i se cere s-i e$prime prerea sau s le constate ca specialist. n spe! se constat c instanele i-au ntemeiat n mod greit soluiile pe o e$pertiz topografic e$trajudiciar care nu a lmurit dac! ntr-adevr! terenul n litigiu se constituie sau nu n cale de acces pentru construciile nvecinate. ntr-o atare mprejurare! n baza rolului activ! instana de apel trebuia s pun n discuie necesitatea efecturii unei e$pertize te&nice topografice i s stabileasc n mod clar obiectivele acesteia. 6eproced#nd astfel i ntemeindu-i soluia pe o e$pertiz e$trajudiciar! instana de apel a pronunat o &otr#re greit! motiv pentru care se impune admiterea recursului! casarea deciziei i trimiterea cauzei la aceeai instan pentru rejudecarea apelului.

    *<

    ,58 - sec. civ.! decizia nr. '2.. din /...<..443 Dreptul nr. 2 din .444! pag. .*3 /pea II 6endeplinirea obligaiei de a timbra recursul p#n la primul termen de judecat atrage dup sine anularea acestuia! cererea fiind considerat nul i neavenit. ,58 - sec. com.! decizia nr. '/* din /4.<...443 -evista de drept comercial nr. .. din .444! pag. .'0-.'1 /pea III Dispoziiile art. .2 ,. pr. civ. fac vorbire n mod e$pres de e$istena a trei categorii de cereri de c&emare n judecat! respectiv principale! accesorii i incidentale. ,eea ce definete o aciune ca fiind principal este mprejurarea c - raportat la ea - se pot formula alte aciuni a cror rezolvare depinde de soluia din aciunea principal. Aceste aciuni sunt denumite accesorii! iar atunci c#nd - dei pot avea o e$isten de sine stttoare sunt formulate ntr-un proces deja nceput - se numesc incidentale. Din aceast perspectiv! n litigiul de divor cu care reclamanta a sesizat instana de judecat! aciunea principal are ca obiect desfacerea cstoriei! iar aciunea accesorie privete mprirea bunurilor comune. 5ub raportul competenei! conform art. .2 ,. pr. civ.! aciunile accesorii i incidentale sunt n cderea instanei competente s judece aciunea principal. %rin urmare! fa de prevederea legal menionat! c&iar dac n spe instana a disjuns cererea accesorie a reclamantei! viz#nd mprirea bunurilor comune! aceast cerere urma s fie soluionat n continuare de judectoria care a rezolvat i aciunea principal de divor! ntruc#t independent de mprejurarea c a fost disjuns! respectiva cerere i-a pstrat caracterul accesoriu. %e de alt parte! invocarea de ctre curtea de apel a prevederilor art. '1 ,. fam. pentru a justifica stabilirea competenei judectoriei n rezolvarea captului de cerere viz#nd partajul bunurilor comune este irelevant deoarece aceeai instan a indicat i
    *.

    dispoziiile art. .2 ,. pr. civ. care constituie temeiul de drept al soluiei adoptate. n ce privete argumentul reclamantei prin care au fost aduse n discuie cele dou ipoteze ale art. '1 ,. fam. pentru a se susine c mprirea bunurilor comune la desfacerea cstoriei! respectiv n timpul cstoriei! nu pot avea un tratament difereniat sub aspectul instanei competente! este greit. Astfel! aa cum deja s-a evideniat! dac partajarea bunurilor dob#ndite n timpul cstoriei se solicit o dat cu divorul! cererea respectiv are caracterul unei aciuni accesorii! iar instana competent s judece este conform art. .2 ,. pr. civ. aceeai care soluioneaz i aciunea principal! n spe desfacerea cstoriei. n fine! apare greit i fr suport legal i susinerea reclamantei potrivit creia n ipoteza prevederilor art. '1 alin. . ,. fam. prin disjungerea cererii de mprire a bunurilor comune de cea privind desfacerea cstoriei! cererea de partaj i pierde caracterul unei aciuni accesorii. n adevr! pe de o parte! nu e$ist nici o dispoziie legal care s confirme o asemenea susinere! iar pe de alt parte! rezolvarea partajului depinde ntotdeauna de modul n care este soluionat cererea de divor! respingerea acesteia av#nd drept rezultat i respingerea cererii de mprire a bunurilor comune ceea ce relev o dat n plus caracterul accesoriu al acestei cereri. ,58 - sec. civ.! decizia nr. '/'3 din <0..<..444 Dreptul nr. ./ din /<<<! pag. ..4-./<

    */

    Capitolul 9 Cile de atac

    Consideraii generale asupra cilor de atac ,ile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul crora se poate solicita verificarea legalitii i temeiniciei &otr#rilor judectoreti i n final remedierea greelilor sv#rite. (le sunt indispensabile n orice sistem procesual! pentru remedierea eventualelor greeli de judecat sau de ordin strict procedural. De aceea legiuitorul a acordat importana cuvenit reglementrii detaliate a modului de e$ercitare a cilor legale de atac. 7 caracteristic comun a cilor legale de atac rezid n aceea c ele se adreseaz! de regul! instanelor ierar&ic superioare. n acest fel se realizeaz un control judiciar eficient asupra &otr#rilor judectoreti pronunate de judectorii de la instanele inferioare. Clasificarea cilor de atac

    *'

    ($ist o mare diversitate de soluii n dreptul comparat n legtur cu numrul i natura cilor de atac. 7 atare constatare este valabil i n dreptul rom#nesc! i aceasta cu at#t mai mult cu c#t prin @egea nr.04G.44' a fost reintrodus n legislaia noastr apelul. Aceast diversitate impune i necesitatea unei sistematizri i clasificri a cilor legale de atac. +endina modern este ns aceea a restr#ngerii cilor legale de atac. n acest sens! unul dintre proceduritii latino-americani preciza c: >+endina timpurilor noastre este aceea de a spori puterile judectorului i a reduce numrul recursurilor: este triumful unei justiii prompte i ferme asupra necesitii de a avea o justiie bun dar lent?. (vident! un punct de refle$ie i pentru legiuitorul rom#n. -eflecie care trebuie s poarte asupra ec&ilibrului dintre necesitatea unei justiii prompte i indispensabilitatea cilor legale de atac! cci n dreptul modern! fr e$istena acestora! ideea de justiie nici nu poate fi conceput. n doctrin au fost folosite mai multe criterii pentru clasificarea cilor de atac. "# Ci ordinare i ci extraordinare de atac ,riteriul distinctiv al acestei clasificri vizeaz condiiile de e$ercitare a cilor legale de atac. Aceast distincie este considerat de unii autori ca fiind fundamental! fapt pentru care unii doctrinari nu se refer la alte clasificri. ,ile ordinare de atac sunt acelea care pot fi e$ercitate de oricare din pri i pentru orice motiv. Drept urmare ideea de cale ordinar de atac evoc ideea unei liberti depline de e$ercitare a acesteia! fr nici un fel de condiii restrictive. n aceast privin este de observat c n ,odul de procedur civil astfel cum a fost modificat prin 7.F.E. nr..'3G/<<<! i 7.F.E. nr.04G/<<. doar apelul este inclus la cile ordinare de atac. De asemenea ,odul de procedur civil consacr ca fiind ci e$traordinare de atac recursul! contestaia n anulare! revizuirea! recursul n interesul legii i recursul n anulare. %unctul de legtur dintre cile e$traordinare de atac l reprezint condiiile restrictive n care ele pot fi e$ercitate. n principiu aceste condiii se refer la motivele limitativ prevzute de lege pentru care pot fi e$ercitate cile e$traordinare de atac.
    **

    $# Ci de atac de reformare i ci de atac de retractare Aceast clasificare este important i ea sub multiple aspecte. Doctrina folosete ca principal criteriu de distincie instana competent a se pronuna asupra cilor de atac. ,ile de atac de reformare sunt considerate acelea care se soluioneaz de o instan superioar spre a declana controlul judiciar. 5unt considerate ci de atac de reformare apelul! recursul i recursul n anulare. n sc&imb! cile de retractare sunt de competena instanei care a pronunat &otr#rea atacat. Oac parte din aceast ultim categorie contestaia n anulare i revizuirea. %# Ci de atac devolutive i ci de atac nedevolutive ,ile de atac devolutive sunt acele care pot reedita judecata n fond. Aceasta se realizeaz ns numai n limita a ceea ce s-a solicitat prin aciune i n limita a ceea ce formeaz obiectul cii de atac. ,alea de atac devolutiv tipic este apelul. n condiiile art.'<* ." ,.proc.civ. i recursul are un caracter devolutiv. ,elelalte ci de atac au un caracter nedevolutiv! cci ele nu pot determina n principiu! o nou judecat n fond. n aceast categorie se include ndeosebi recursul. ,elelalte ci de atac nu se subsumeaz clasificrii de fa! cci ele ocup o poziie special! c&iar dac n unele cazuri determin o judecat n fond. &# Ci de atac comune i ci de atac speciale ,riteriul acestei distincii vizeaz dreptul de a e$ercita cile de atac. ,#nd acest drept aparine prilor sau procurorului ne aflm n prezena unei ci de atac comune. ,#nd un atare drept este recunoscut numai unui subiect de drept ne aflm n prezena unei ci de atac speciale. Au acest caracter recursul n interesul legii i recursul n anulare. ,ele dou ci de atac pot fi e$ercitate numai de procurorul general de pe l#ng ,urtea 5uprem de 8ustiie. '# Ci de atac suspensive i ci de atac nesuspensive de executare Aceast distincie se face n funcie de efectele pe care le produce declararea cii de atac asupra posibilitilor de declanare imediat a e$ecutrii silite. n sistemul procesual n vigoare numai
    *0

    apelul se nfieaz ca o cale suspensiv de e$ecutare. -ecursul! revizuirea! recursul n anulare! contestaia n anulare i recursul n interesul legii sunt ci de atac nesuspensive de e$ecutare. Reguli privind instituirea i e.ercitarea cilor de atac (egalitatea cilor de atac! n afara cilor de atac prevzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale n scopul de a obine reformarea sau retractarea unei &otr#ri judectoreti. %rincipiul enunat decurge i din prevederile nscrise n art../3 din ,onstituie. Acest te$t consacr dreptul prilor i al 9inisterului %ublic de a folosi cile de atac dar adaug c ele se pot e$ercita >n condiiile legii?. )erarhia cilor de atac! %rincipiul ierar&iei cilor de atac decurge din modul de organizare a instanelor judectoreti ntr-un sistem piramidal. Aceasta nseamn c n principiu nu se poate e$ercita o cale e$traordinar de atac at#t timp c#t partea are la dispoziie o cale ordinar de atac. *nicitatea dreptului de a exercita o cale de atac! Dreptul de a e$ercita o cale de atac este n principiu! unic i se epuizeaz odat cu e$ercitarea lui. Aceasta nseamn c nimnui nu-i este ngduit de a uza de dou ori de una i aceeai cale de atac. n caz contrar! e$cepia puterii lucrului judecat va putea fi invocat de cel interesat sau de instan din oficiu spre a ani&ila calea de atac inadmisibil. +eagravarea situaiei prii n propria cale de atac! ,odul de procedur civil nu a consacrat! n mod e$pres! aa cum a fcut-o ,odul de procedur penal! principiul neagravrii situaiei prii n propria sa cale de atac =non reformatio in pejus,! ,u toate acestea o parte a doctrinei i practica judiciar au considerat n mod constant c acest principiu se aplic i n materie civil. +. 'pelul. Consideraii generale ,alea de atac a apelului este mijlocul procedural prin care partea nemulumit de &otr#rea primei instane sau procurorul! solicit instanei ierar&ic superioare! n condiiile prevzute de lege! reformarea &otr#rii atacate ori anularea acesteia.
    *1

    Analiz#nd elementele apelului! avem n vedere: subiectele persoanele sau organele care pot e$ercita apelul"! obiectul &otr#rile care pot fi atacate cu apel" i cauza motivele ce pot fi invocate de partea nemulumit de &otr#rea atacat". -ubiectele apelului! ,u privire la subiectele apelului ,odul de procedur civil face o singur precizare la art./3'! unde dispune c partea care a renuna e$pres la apel cu privire la o &otr#re! nu mai are dreptul de face apel. %entru a putea declara apel mpotriva unei &otr#ri n prim instan! persoana trebuie s fi fost parte n proces! ntruc#t! n principiu! &otr#rea produce efecte numai fa de prile care s-au judecat n faa primei instane. Au calitatea de parte i succesorii n drepturi ai prilor precum i cei crora legea le recunoate calitatea procesual activ. %rile n apel se numesc apelant cel ce a introdus apelul" i intimat cel mpotriva cruia se e$ercit apelul". .biectul apelului! Art./3/ alin.. din ,.proc.civ. prevede c >Dotr#rile date n prim instan de judectorie sunt supuse apelului la tribunal! iar &otr#rile date n prim instan de ctre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel?. -ezult n primul r#nd regula c pot fi atacate prin intermediul acestei ci de atac toate &otr#rile date n prim instan! indiferent dac s-au pronunat n fond sau nu! apelul fiind calea de atac obinuit! care permite judecarea n faa unei instane superioare! un al doilea grad de jurisdicie. ($ist unele situaii n care legiuitorul a suprimat dreptul de apel! prevz#nd fie c &otr#rea este definitiv! fie c &otr#rea se d fr drept de apel. Cauza apelului! -eferitor la cauz! apelul este singura cale de atac pentru care legea nu prevede e$pres motivele de e$ercitare. Aadar! cauza apelului const n e$punerea sumar a justificrii apelului! a motivelor de nemulumire contra primei judeci! a observaiilor critice n temeiul crora apelantul cere o alt soluie a procesului. )nstana competent s soluioneze apelul! este instana ierar&ic superioar celei care a pronunat &otr#rea care se atac. Dotr#rile pronunate n prim instan de judectorie sunt supuse
    *2

    apelului la tribunal! iar &otr#rile date n prim instan de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel aa cum se dispune n art./3/ alin.. din ,.proc.civ. /ermenul pentru exercitarea apelului reprezint intervalul de timp nuntrul cruia se poate e$ercita aceast cale de atac. (ste un termen imperativ peremptoriu"! legal i absolut. +ermenul de apel este de .0 zile de la comunicarea &otr#rii redactate fr motivarea acesteia sau dac partea este prezent la pronunarea &otr#rii n edin public i solicit motivarea acesteia! instana va lua act prin nc&eiere i va motiva &otr#rea dac legea nu dispune altfel. +ermenul se calculeaz pe zile libere! deci nu se ia n calcul ziua n care el ncepe s curg i nici ziua n care se mplinete. Dac termenul se sf#rete ntr-o zi de srbtoare legal sau c#nd serviciul este suspendat el se va prelungi p#n la sf#ritul zilei de lucru urmtoare. 6erespectarea termenului de apel atrage decderea prii din dreptul de a mai e$ercita calea de atac. 0fectele apelului! Apelul este o cale de atac ordinar! suspensiv de e$ecutare! de reformare i devolutiv. ,ererea de apel produce anumite efecte specifice acestei ci de atac: - nvestete instana de apel cu soluionarea cererii. - efectul suspensiv! n sensul c &otr#rea primei instane nu poate fi e$ecutat silit c#t este susceptibil de apel i nici pe perioada apelului. - efectul devolutiv n sensul c transpune litigiul n faa unei instane superioare spre a fi judecat din nou. *. %ecursul. Caracterizare general %#n n anul .44'! recursul era considerat ca fiind o cale de atac ordinar de reformare i nedevolutiv! fiind calea de atac obinuit la ndem#na prii sau a procurorului i se putea e$ercita atunci c#nd se considera c &otr#rea este nelegal sau netemeinic fr a fi necesare condiii speciale de e$ercitare. Dei majoritatea autorilor considerau c recursul prezint caracterele unei ci e$traordinare de atac! totui @egea nr. 04G.44' l calific ca fiind o
    *3

    cale ordinar de atac! iar 7.F.E. nr. .'3G/<<< stabilete c recursul este o cale e$traordinar de atac. n reglementarea actual! legiuitorul a introdus i art. '<* ." ,od proc. civ. care stipuleaz c >recursul declarat mpotriva unei &otr#ri date fr drept de apel nu este limitat la motivele de casare prevzute la art. '<*! instana put#nd s e$amineze cauza sub toate aspectele?. Fnii autori referitor la caracterul nedevolutiv al recursului consider c i acesta are un caracter devolutiv! ns este incomplet! pentru c devoluiunea opereaz n linii mari pentru probleme de drept. Aceasta ar nsemna c toate cile de atac ar prezenta un caracter devolutiv! total sau parial de vreme ce se solicit judecarea unei probleme de drept sau de fapt. Fn alt argument n favoarea opiniilor care susin c recursul este o cale e$traordinar de atac este i acela c n principiu! recursul nu este suspensiv de e$ecutare. Dei nu este consacrat e$pres n lege! rezult din art. '<< alin. . ,od proc. civ. care prevede c >recursul suspend e$ecutarea silit a &otr#rii numai n cauzele privitoare la strmutarea de &otare! desfiinarea de construcii! plantaii sau a oricror lucrri av#nd o aezare fi$! i n cazurile prevzute de lege?. n cazul n care recursul este e$ercitat mpotriva unei &otr#ri de prim instan! nesusceptibil de apel! acesta are caracterul unei ci ordinare de atac pentru c recurentul nu este inut de motivele de casare artate de art. '<* ,od proc. civ.! ci poate s invoce orice motiv de nemulumire. 0lementele recursului sunt ca i n cazul apelului! subiectele! obiectul i cauza. -ubiectele recursului. %rile se numesc n recurs recurent cel care a introdus recursul" i intimat cel mpotriva cruia se e$ercit recursul". n materie civil &otr#rile judectoreti i produc efectul numai ntre prile care au luat parte la judecarea pricinii. %ri sunt cei care pretind a fi titularii unor drepturi i care au capacitatea de a sta n instan fiind irelevant prezena fizic. .biectul recursului. %otrivit prevederilor art. /44 ,od proc. civ.! &otr#rile date fr drept de apel! cele date n apel! precum i n
    *4

    condiiile prevzute de lege! &otr#rile altor organe cu activitate jurisdicional sunt supuse recursului. Cauza recursului o reprezint motivele prevzute n mod limitativ n art. '<* ,od proc. civ. pe care partea le poate invoca n faa instanei competente s soluioneze recursul. )nstana competent s soluioneze recursul este instana ierar&ic superioar celei care a pronunat &otr#rea atacat. ,#nd &otr#rea este dat fr drept de apel! recursul e$ercitat mpotriva &otr#rilor judectoriilor este de competena tribunalelor! cel introdus n contra &otr#rilor tribunalelor! date tot fr drept de apel se judec de ctre curile de apel! iar &otr#rile curilor de apel pot fi atacate cu recurs la curtea 5uprem de 8ustiie. +otui! datorit actualului sistem al competenei materiale! puine recursuri ajung s fie soluionate de ,urtea 5uprem de 8ustiie. %entru cazurile de e$cepie n care ,urtea 5uprem de 8ustiie judec n prim instan! recursul contra &otr#rii pronunate este ce competena seciilor unite ale ,urii. /ermenul de recurs este aa cum precizeaz Art.'<. din ,.proc.civ de >... de .0 zile de la comunicarea &otr#rii ce se atac...?. ,elelalte ci de atac prevzute n ,odul de procedura civil sunt ci e$traordinare! deci pot fi e$ercitate cu respectarea unor condiii strict reglementate n ,odul de procedur civil: contestaia n anulare revizuirea recursul n anulare i recursul n interesul legii!

    #e$te legale. Codul de procedur civil "e$tras Apelul

    0<

    'rt. *-* = Dotr#rile date n prim instan de judectorie sunt supuse apelului la tribunal! iar &otr#rile date n prim instan de ctre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. mpotriva nc&eierilor premergtoare nu se poate face apel dec#t o dat cu fondul! n afar de cazul c#nd prin ele s-a ntrerupt sau s-a suspendat cursul judecii. Apelul mpotriva &otr#rii se socotete fcut i mpotriva nc&eierilor premergtoare. 'rt. *-*? @ 6u sunt supuse apelului &otr#rile judectoreti date n prim instan n cererile introduse pe cale principal privind pensii de ntreinere obligaii de plat a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil! n valoare de p#n la /<< milioane lei inclusiv! aciunile posesorii! cele referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil! luarea msurilor asiguratorii! precum i n alte cazuri prevzute de lege. Dotr#rile instanelor judectoreti prin care se soluioneaz pl#ngerile mpotriva &otr#rilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitatea nu sunt supuse apelului! dac legea nu prevede altfel. 'rt. *-6 = %artea care a renunat e$pres la apel cu privire la o &otr#re nu mai are dreptul de a face apel. 'rt. *-, = +ermenul de apel este de .0 zile de la comunicarea &otr#rii! dac legea nu dispune altfel. +ermenul de apel curge c&iar dac comunicarea &otr#rii a fost fcut o dat cu somaia de e$ecutare. Dac o parte face apel nainte de comunicarea &otr#rii! aceasta se socotete comunicat la data depunerii cererii de apel. %entru procuror termenul de apel curge de la pronunarea &otr#rii! n afar de cazurile n care procurorul a participat la judecarea cauzei! c#nd termenul curge de la comunicarea &otr#rii. Apelul declarat n termen suspend e$ecutarea &otr#rii de prim instan! cu e$cepia cazurilor anume prevzute de lege. Recursul
    0.

    'rt. *11 = Dotr#rile date fr drept de apel! cele date n apel! precum i! n condiiile prevzute de lege! &otr#rile altor organe cu activitate jurisdicional sunt supuse recursului. 'rt. 62+ = +ermenul de recurs este de .0 zile de la comunicarea &otr#rii dac legea nu dispune altfel. 'rt. 62* = -ecursul se depune la instana a crei &otr#re se atac! sub sanciunea nulitii. 'rt. 62, = 9odificarea sau casarea unei &otr#ri se poate cere: .. c#nd instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale) /. c#nd &otr#rea s-a dat de ali judectori dec#t cei care au luat parte la dezbaterea n fond a pricinii) '. c#nd &otr#rea s-a dat cu nclcarea competenei altei instanei) *. c#nd instana a depit atribuiile puterii judectoreti) 0. c#nd! prin &otr#rea dat! instana a nclcat formele de procedur prevzute sub sanciunea nulitii de art. .<0 alin. /) 1. dac instana a acordat mai mult dec#t s-a cerut! ori ceea ce nu s-a cerut) 2. c#nd &otr#rea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau c#nd cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii) 3. c#nd instana! interpret#nd greit actul juridic dedus judecii! a sc&imbat natura ori nelesul lmurit i vdit nendoielnic al acestuia) 4. c#nd &otr#rea pronunat este lipsit de temei legal ori a fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a legii) .<. c#nd instana nu s-a pronunat asupra unui mijloc de aprare sau asupra unei dovezi administrate! care erau &otr#toare pentru dezlegarea pricinii. 'rt. 62,? - -ecursul declarat mpotriva unei &otr#i care! potrivit legii nu poate fi atacat cu apel! nu este limitat e$pres la motivele de casare prevzute n art. '<*! instana put#nd s e$amineze cauza sub toate aspectele. 'rt. 62. = n instana de recurs nu se pot produce probe noi! cu e$cepia nscrisurilor.
    0/

    PRACTIC !DICIAR /pea I .. ,&iar dac n cauzele de divor termenul de declarare a recursului este de '< de zile de la comunicarea deciziei recurate! motivarea recursului trebuie efectuat n termen de .0 zile de la comunicarea motivrii deciziei instanei de apel. /. De vreme ce sentina judectoriei nu fusese comunicat intervenienilor n interesul uneia dintre pri"! cererea intitulat de ei JrecursJ trebuie considerat drept JapelJ i! n consecin! urmeaz a fi naintat tribunalului care! n spe! era instana de apel cu not aprobativ". ,urtea de Apel :ucureti - sec. a ;P-a civ.! decizia nr. *10 din ./.<'..444 Dreptul nr. 4 din .444! pag. .'2-.*. /pea II n urma modificrilor aduse prin 7.E. nr. .' din /4 ianuarie .443! termenul de apel este de .0 zile de la comunicarea &otr#rii redactate! dup caz! n condiiile art. /1. alin. . i / sau alin. ultim! dac legea nu dispune altfel. %artea care e$ercit calea de atac are obligaia motivrii n fapt i n drept a apelului! conform art. /33 ." ,. pr. civ.! ns fa de faptul c legea nu prevede nici o sanciune n ipoteza depirii acestui din urm termen! instana de apel trebuie s e$amineze i temeinicia &otr#rii apelate prin prisma aprrilor fcute de pri n faa instanei de fond! nicidecum s resping apelul ca tardiv motivat. %rin dec. civ. nr. /.4* din /< septembrie .443! +rib. +imi a respins apelul declarat n cauz de reclamani! apreciind c! dei calea de atac a fost e$ercitat n termen! motivarea n fapt i n drept a fost tardiv depus! respectiv dup e$pirarea termenului prevzut de art. /33 ." ,. pr. civ. ntruc#t instanei de apel i revenea obligaia de a verifica &otr#rea primei instane prin prisma tuturor motivelor de legalitate i temeinicie! n raport cu aprrile prilor i cu ntregul probatoriu administrat n cauz! recursul reclamanilor a fost admis! iar dosarul a fost trimis +rib. +imi pentru judecarea n fond a apelului.
    0'

    ,urtea de Apel +imioara - sec. civ.! decizia nr. 1/. din .<.<'..444 :uletinul jurisprudenei - culeg. de practic judiciar - .444 nr. din /<<<! pag. 4/-4' /pea III Din preambulul sentinei recurate rezult c! dup ce s-a fcut referatul cauzei! reclamantul a declarat c nelege c recuze pe toi judectorii ,urii de Apel Ealai. n aceast situaie i av#nd n vedere prevederile art. /4 alin. . ,. pr. civ.! potrivit crora propunerea de recuzare poate fi fcut verbal sau n scris! greit prima instan a considerat c reclamantul O.9. nu a dovedit formularea cererii de recuzare. %roced#nd n modul artat i soluion#nd litigiul nainte ca instana competent s fi soluionat cererea de recuzare formulat verbal! curtea de apel a pronunat o &otr#re cu nclcarea esenial a legii! de natur a-l prejudicia grav pe reclamant. n consecin! urmeaz a se admite recursul reclamantului O.9. i a fi casat sentina cu trimiterea cauzei la aceeai instan! pentru a se conforma dispoziiilor art. '< alin. / ,. pr. civ. ,58 - sec. cont. adm.! decizia nr. 02 din .0.<...444 Dreptul nr. 3 din .444! pag. .*' /pea I9 n aplicarea dispoziiilor art. .3 alin. . din @egea nr. ../G.440! pentru reglementarea situaiei juridice a unor imobile cu destinaia de locuine! trecute n proprietatea statului! instanele judectoreti nu au un punct de vedere unitar cu privire la cile de atac ce pot fi e$ercitate mpotriva &otr#rilor pronunate n cadrul e$ercitrii controlului judectoresc asupra &otr#rilor comisiilor judeene i ale comisiei municipiului :ucureti constituite potrivit art. .1 alin. * din acea lege. Astfel! unele instane au considerat c sentinele pronunate n temeiul art. .3 alin. . din @egea nr. ../G.440 pot fi atacate direct cu recurs! iar nu cu apel! deoarece soluionarea cererilor de ctre comisiile constituie potrivit art. .1 alin. * din aceast lege ar ec&ivala cu parcurgerea unui prim grad de jurisdicie.
    0*

    Alte instane! dimpotriv! s-au pronunat n sensul c pl#ngerile ndreptate mpotriva &otr#rilor comisiilor judeene i! respectiv! ale comisiei municipiului :ucureti! sunt susceptibile s parcurg toate gradele de jurisdicie! &otr#rile judectoreti pronunate n temeiul art. .3 alin. . din @egea nr. ../G.440 fiind suspuse! astfel! at#t cii de atac a apelului! c#t i celei a recursului. Aceste din urm instane au procedat corect. n scopul reglementrii situaiei juridice a unor imobile cu destinaie de locuine! trecute n proprietatea statului! prin art. .1 din @egea nr. ../G.440 s-a prevzut constituirea de comisii speciale nvestite cu competena de a primi cererile i a verifica actele celor ndrepti la restituirea locuinelor n natur ori la acordarea de despgubiri! precum i de comisii judeene! respectiv! a comisiei municipiului :ucureti pentru aplicarea dispoziiilor acelei legi. %otrivit art. .2 din aceeai lege! comisiilor judeene i comisiei pentru municipiul :ucureti le revine atribuia de a stabili! n termen de 1< de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale! dreptul fotilor proprietari sau al motenitorilor acestora i al rudelor p#n la gradul al doilea ale fostului proprietar n via! emi#nd &otr#ri n acest sens. %rin art. .3 alin. . din lege s-a prevzut c J&otr#rile comisiilor judeene! ale comisiei municipiului :ucureti i ale comisiei sectorului agricol ;lfov sunt supuse controlului judectoresc! potrivit legii civile! i pot fi atacate n termen de '< de zile de la comunicareJ. ;nstituirea controlului judectoresc! potrivit legii civile! asupra &otr#rilor comisiilor crora le revine competena de a stabili dreptul fotilor proprietari sau al motenitorilor acestora i al rudelor p#n la gradul al doilea ale fotilor proprietari n via nu poate avea alt semnificaie dec#t aceea determinat de limitele impuse de normele procedurale de drept comun! respectiv de dispoziiile cuprinse n ,odul de procedur civil. De aceea! n aceast materie este aplicabil prevederea cu caracter general referitoare la competen! nscris la art. . pct. . ,. pr. civ.! potrivit creia Jjudectoriile judec! n prim instan! toate procesele i cererile! n afar de cele date prin lege n competena altor instaneJ.
    00

    ,a urmare! din moment ce prin @egea nr. ../G.440 nu s-a stabilit o procedur special referitoare la judecarea pl#ngerilor mpotriva &otr#rilor comisiilor judeene i ale comisiei pentru municipiul :ucureti i nici nu s-au prevzut cile de atac ce se pot e$ercita n cazul &otr#rilor judectoreti pronunate n temeiul art. .3 alin. . din acea lege! este firesc ca aceste &otr#ri s fie supuse ambelor ci de atac prevzute n ,odul de procedur civil! respectiv apelul i recursul! a cror e$aminare ar da posibilitatea s fie asigurat aplicarea corect a legii n diversitatea de situaii supuse controlului judectoresc. 7 atare interpretare a legii se impune i pentru c este n deplin concordan cu principiul accesului liber la justiie! nscris n art. /. din ,onstituie. De altfel! controlul judectoresc potrivit legii civile nici nu ar fi realizabil n deplintatea sa! ntr-o materie at#t de comple$! dec#t n condiiile lsrii posibilitii de a se e$ercita ambele ci ordinare de atac - apel i recurs - prevzute de ,odul de procedur civil! care reprezint modalitile concrete de asigurare a verificrii legalitii i temeiniciei &otr#rilor pronunate. n consecin! n temeiul art. /0 lit. b din @egea nr. 01G.44' a ,urii 5upreme de 8ustiie i al art. '/4 ,. pr. civ.! urmeaz a se admite recursul n inetersul legii i a se stabili c &otr#rile judectoreti pronunate n aplicarea art. .3 alin. . din @egea nr. ../G.440 sunt supuse cilor de atac prevzute de ,odul de procedur civil! respectiv apelul i recursul. n numele legii se admite recursul. 5e stabilete c &otr#rile judectoreti pronunate n temeiul art. .3 alin. . din @egea nr. ../G.440 sunt supuse cilor de atac prevzute de ,odul de procedur civil! respectiv apelul i recursul. ,58 - sec. unite! decizia nr. P din <0..<..443 Dreptul nr. / din .444! pag. .*/-.*'

    01

    Capitolul 9I Proceduri speciale


    Procedura ordonanei peediniale ,onceptul de ordonan preedinial este folosit n doctrin i jurispruden n varii accepiuni. Astfel! ntr-o prim accepiune prin ordonan preedinial se desemneaz Nansamblul de norme dup care se conduc prile i instana n soluionarea unei pricini urgente?. neleas astfel! ordonana preedinial se nfieaz ca o procedur special reglementat de lege n scopul lurii unor msuri vremelnice n cazuri urgente. Acesta este i sensul care va fi folosit frecvent n cuprinsul lucrrii de fa. ntr-o alt accepiune! ordonana preedinial evoc nsui actul final i de dispoziie prin care instana statueaz asupra cererii promovate de partea interesat. ,onceptul de ordonan preedinial este folosit de asemenea pentru a desemna actul de investire al instanei n acele cazuri n care reclamantul invoc o intervenie urgent a justiiei. n acest sens! n jurisprudena noastr s-a decis c cererea de ordonan preedinial
    02

    trebuie s ndeplineasc n mod obligatoriu cele dou condiii fundamentale: urgena i aparena dreptului. Adeseori ,odul de procedur civil se refer la ordonana preedinial n accepiunea de &otr#re a conceptului analizat. Astfel! de pild! potrivit art. 03. alin. '" ,. proc. civ. ordonana va putea fi dat i fr citarea prilor! i c&iar atunci c#nd e$ist judecat asupra fondului dreptului. Acelai te$t precizeaz n alineatul urmtor c: N7rdonana este supus recursuluiQ?. n toate aceste situaii este evident c legea are n vedere nsui actul = &otr#rea = prin care instana se pronun asupra cererii pentru luarea unei msuri vremelnice. n prezent! instituia ordonanei preediniale este reglementat n art. 03.-03/! te$te ce alctuiesc primul ,apitol intitulat 7rdonane preediniale" din cartea P; a ,odului de procedur civil. ;mportana instituiei decurge din natura msurilor ce pot fi luate de judector! dar i din eficiena deosebit a procedurii instituite n acest scop. ntr-adevr! legea a creat un mijloc procedural rapid i lipsit de formalism pentru luarea unor msuri provizorii n cazuri ce reclam urgena. 5copul ordonanei este acela de a evita pierderea unui drept care s-ar pgubi prin nt#rziere! de a preveni o daun iminent ce nu s-ar putea repara i de a nltura eventualele piedici ivite n cursul e$ecutrii silite. (ste evident c asemenea msuri i o intervenie at#t de prompt a justiiei nu se poate realiza n cadrul procedurii de drept comun! ci numai n condiiile unei proceduri suple i operative. De aceea! legea stabilete principiul potrivit cruia ordonana se poate soluiona c&iar i fr citarea prilor. n acelai timp! legea ngduie ca e$ecutarea ordonanei s se fac fr somaie i fr trecerea vreunui termen. -olul ordonanei preediniale nu a sczut n perioada n care s-a scurs de la reglementarea acestei instituii procesuale! ci dimpotriv s-a amplificat continuu av#nd o aplicare n cele mai varii materii! inclusiv n litigiile comerciale. Ci n prezent instituia i menine valenele sale preventive. (ste n afar de orice ndoial c ordonana preedinial poate evita adeseori declanarea ulterioar a unui proces asupra fondului dreptului. (ste ceea ce se nt#mpl atunci c#nd partea mpotriva creia s-a luat o msur i d seama de justeea
    03

    acesteia i de netemeinicia unei aciuni pe care ar putea-o e$ercita cu privire la fondul dreptului. Datorit utilitii sale practice ordonana preedinial se nfieaz n prezent ca una din instituiile judiciare la care cetenii recurg n mod frecvent i n cele mai diferite materii. ntr-adevr! adeseori ordonana preedinial este folosit n materie locativ! n materia raporturilor de vecintate! pentru luarea unor msuri provizorii pe timpul procesului de divor! n litigiile comerciale etc. %roblema afirmrii unui drept subiectiv nu se mai pune n cazul cererilor de ordonan preedinial. Afirmarea unui drept n cazul cererilor de ordonan preedinial ar determina transformarea acestora n veritabile aciuni de drept comun. ,ercetarea fondului este incompatibil cu natura i caracterul procedurii reglementate n art. 03.-03/ ,. proc. civ. +otui! jurisprudena admite n mod unanim c instana are posibilitatea de a cerceta! n cadrul procedurii ordonanei preediniale! de partea cui este aparena dreptului. Aceast cerin este intim legat de problema neprejudecrii fondului n cadrul cererilor de ordonan preedinial. n literatura de specialitate nu e$ist un consens cu privire la determinarea condiiilor specifice ale ordonanei preediniale. Astfel! n opinia unor autori cererea de ordonan preedinial trebuie analizat n prezena a dou condiii specifice: urgena i nerezolvarea fondului cauzei. ,el mai adesea! ns! ordonana preedinial este cercetat n raport cu urmtoarele trei condiii de admisibilitate: urgena! msura ordonat de instan s fie vremelnic i msura luat s nu prejudece asupra fondului. Procedura divorului n mod firesc cstoria nceteaz o dat cu decesul unuia dintre soi. ,u toate acestea! mprejurri dintre cele mai diverse! fac dificil sau c&iar imposibil continuarea cstoriei. De aceea! marea majoritate a legislaiilor permit desfacerea cstoriei prin divor. Dispoziii privitoare la divor nt#lnim n legislai noastr at#t n ,odul familiei art. '2-**"! c#t i n ,odul de procedur civil! acesta din urm consacr#nd materiei un capitol distinct ,apitolul P;" din ,artea P; art. 1<2-1.4".
    04

    9odificrile aduse ,odului familiei i ,odului de procedur civil! prin @egea nr. 04G.44'! au fost menite s simplifice n mod substanial procedura divorului! consacr#nd i posibilitatea desfacerii cstoriei prin consimm#ntul ambilor soi. Actuala reglementarea pstreaz! aa cum s-a remarcat i n doctrina recent! distincia dintre ncetare cstoriei! care intervine n cazul decesului unuia dintre soi! declarrii judectoreti a morii unuia dintre soi! i desfacerea cstoriei prin divor. ntr-adevr! potrivit art. '2 alin. ." din ,. fam.: N,storia nceteaz prin moartea unuia dintre soi sau prin declararea judectoreasc a morii unuia dintre soi.? Dup aceast statuare! cel de-al doilea alineat al te$tului menionat este neec&ivoc n sensul! precizat: Ncstoria se poate desface prin divor.? %ractica judiciar a consacrat o multitudine de motive ce pot conduce la desfacerea cstoriei prin divor! cum sunt infidelitatea unuia dintre soi! actele de violen e$ercitate de unul dintre soi mpotriva celuilalt! desprirea n fapt a soilor! dac se datoreaz culpei unuia dintre soi etc. %rocedura divorului are un caracter particular c&iar i n raport cu alte proceduri speciale! mprejurare determinat! n mod ndoielnic! de necesitatea ocrotirii deosebite a unor valori sociale importante cum sunt cele privitoare la familie. Astfel! se e$plic n unele ri nu numai e$istena unor reguli derogatorii de la dreptul comun! ci c&iar i a unor instane de familie. ,aracterul special al procedurii este marcat! n unele ri! de instituirea de ctre legiuitor a unor termene de g#ndire i a unei concilieri obligatorii! soluii legislative destinate a realiza o ultim ncercare de salvare a cstoriei. Aciunea de divor este de competena material a judectoriilor! n baza dispoziiilor de principiu statornicite de art. . pct. . ,. proc. civ. Dispoziii derogatorii de la dreptul comun au fost stabilite de legiuitor numai n materia competenei teritoriale. Astfel! potrivit art. 1<2 ,. proc. civ. aciunea de divor este de competena judectoriei n circumscripia creia se afl cel din urm domiciliu comun al soilor. %entru determinarea competenei teritoriale prezint relevan numai domiciliul comun al soilor de la data introducerii aciunii)
    1<

    sc&imbrile ulterioare de domiciliu nu influeneaz asupra competenei definitiv stabilite prin sesizarea instanei. n situaia n care soii nu au avut domiciliu comun sau dac nici unul dintre soi nu mai locuiete n localitatea corespunztoare ultimului domiciliu comun competena de soluionare a aciunii revine instanei n a crei raz teritorial se afl domiciliul p#r#tului. n cazul ns n care p#r#tul nu are domiciliu n ar competena revine judectoriei n circumscripia creia se afl domiciliul reclamantului. Determinarea competenei n procesele de divor ridic uneori problema ntinderii atribuiilor instanei sesizate i asupra cererilor accesorii. Aadar cererile accesorii privitoare la ncredinarea copiilor minori! plata alocaiei de stat! plata pensiei de ntreinere! atribuirea locuinei i la ncuviinarea purtrii numelui dob#ndit prin cstoriei sunt de competena instanei sesizate cu aciunea de divor. 9enionm c pentru aceast soluie avem i un te$t e$pres! respectiv art. 1.. ,. proc. civ.! care precizeaz c cererea de pensie alimentar se face la judectoria investit cu cererea de divor! c&iar dac ntre timp s-au ivit sc&imbri cu privire la domiciliul prilor. 8urisprudena a decis c i cererea de mprire a bunurilor comune se judec de instana competent s soluioneze aciunea de divor. 5oluia este promovat i pentru ipoteza n care printre bunurile comune se afl i imobile. Dac ns aciunea de mpreal este promovat dup rm#nerea definitiv a &otr#rii de divor! iar printre bunurile partajabile figureaz i un imobil! competena va reveni instanei n a crei raz teritorial se afl acel imobil. n nc&eierea acestor consideraii trebuie s precizm c normele privitoare la competena teritorial a instanelor judectoreti n materie de divor au un caracter imperativ! iar nesocotirea lor poate fi invocat de pri sau de instan din oficiu. #e$te legale. Codul de procedur civil "e$tras 'rt. .-+. ." ;nstana va putea s ordone msuri vremelnice n cazuri grabnice! pentru pstrarea unui drept care s-ar pgubi prin nt#rziere! pentru prevenirea unei pagube iminente i care nu s-ar
    1.

    putea repara! precum i pentru nlturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei e$ecutri. /" ,ererea de ordonan preedinial se va introduce la instana competent s se pronune asupra fondului dreptului. '" 7rdonana va putea fi dat i fr citarea prilor i c&iar atunci c#nd e$ist judecat asupra fondului. 8udecata se face de urgen i cu precdere. %ronunarea se poate am#na cu cel mult /* ore! iar motivarea ordonanei se face n cel mult *3 de ore de la pronunare. *" 7rdonana este vremelnic i e$ecutorie. ;nstana va putea &otr ca e$ecutarea s se fac fr somaie sau fr trecerea unui termen. 'rt. 524. ,ererea de divor este de competena judectoriei n circumscripia creia se afl cel din urm domiciliu comun al soilor. Dac soii nu au avut domiciliu comun sau dac nici unul din soi nu mai locuiete n circumscripia judectoriei n care se afl cel din urm domiciliu comun! judectoria competent este aceea n circumscripia creia i are domiciliul p#r#tul! iar c#nd p#r#tul nu are domiciliu n ar! este competent judectoria n circumscripia creia i are domiciliul reclamantul. PRACTIC !DICIAR

    /pea I %otrivit art. 1.1 ,. pr. civ.! dac la termenul de judecat se prezint numai p#r#tul! cererea de divor va fi respins ca nesusinut. +e$tul respectiv pornete de la prezumia c reclamantul! prin absena sa! manifest intenia de a nu-i mai susine aciunea. %rezumia nu mai subzist ns atunci c#nd cel n cauz invoc i dovedete o cauz care l-a mpiedicat de a se prezenta la judecat reclamantul a depus un act medical prin care justific absena de la judecat". +rib. 5uprem - sec. civ.! decizia nr. .'2/G.434 Dreptul nr. * din .44<! pag. 1*

    1/

    /pea II %rin sentina civil nr. *1.G.44*! pronunat de 8udectoria 5#nnicolaul 9are a fost admis aciunea reclamantei i s-a dispus desfacerea cstoriei din vina ambelor pri! reclamanta s i reia numele avut anterior nc&eierii cstoriei! i-a fost ncredinat reclamantei spre cretere i educare minora i a fost obligat p#r#tul la plata contribuiei de ntreinere lunar. De asemenea! i s-a atribuit reclamantei beneficiul contractului de nc&iriere privind apartamentul domiciliu comun al p#r#ilor! dispun#ndu-se evacuarea p#r#tului. mpotriva acestei &otr#ri p#r#tul a declarat apel! pe care a criticat-o n parte privind atribuirea spaiului locativ! art#nd c ntruc#t locuina se compune din * camere i dependine! era comod partajabil i solicit#nd casarea sentinei n sensul partajrii folosinei apartamentului. %rin nc&eierea de edin din /4 martie .440! +ribunalul +imi care are pe rol soluionarea apelului a dispus n baza art. /** ,. pr. civ.! suspendarea judecrii apelului p#n la soluionarea aciunii civile ce formeaz obiectul dosarului nr. '20G.440! al 8udectoriei 5#nnicolaul 9are. ,urtea de Apel +imioara! prin decizia civil nr. 02<G.440! a admis recursul declarat de reclamani! a desfiinat nc&eierea de suspendare i a dispus trimiterea cauzei pentru continuarea judecii apelului la +ribunalul +imi! rein#nd c p#r#tul! pe calea unei aciuni separate naintate 8udectoriei 5#nnicolaul 9are! a solicitat acelai lucru! respectiv partajarea folosinei locuinei din litigiu. Astfel! n mod nejustificat! instana de apel a suspendat judecarea apelului! n baza dispoziiei art. /** pct. . ,. pr. civ.! apreciind eronat c dezlegarea pricinii at#rn de noua aciune de c&emare n judecat formulat de p#r#t! ntruc#t instana de apel este cea c&emat s se pronune asupra cererii p#r#tei de partajare a locuinei din litigiu. ,urtea de Apel +imioara - sec. civ.! decizia civil nr. 02<G.440 -evista cercului juridic bnean nr. * din .440! pag. 24-3<

    1'

    /pea III 8udecarea aciunilor de divor este reglementat de dispoziiile nscrise n ,apitolul P; al ,odului de procedur civil! JDespreniaJ! articolele 1<2-1.4. %otrivit articolului 1.1 indice . ,od procedur civil! JDac procedura de c&emare a soului p#r#t a fost ndeplinit prin afiare! iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecat! instana va dispune cercetri pentru a verifica dac p#r#tul i are domiciliul la locul indicat n cerere i! dac constat c nu domiciliaz acolo! va dispune citarea lui la domiciliul su! precum i! dac este cazul! la locul su de muncJ. n cauz! procedura de citare cu p#r#tul pentru toate termenele de judecat a cauzei la instana de fond! precum i comunicarea sentinei primei instane s-a fcut Jprin afiareJ la domiciliul indicat de reclamant n cererea de c&emare n judecat. ,um! instana de judecat nu a cerut dovezi i nu a dispus cercetri pentru a verifica dac p#r#tul are domiciliul la locul indicat n cerere! pentru a stabili modalitatea citrii acestuia! la domiciliul indicat n cerere ori i la locul su de munc! &otr#rile pronunate cu nclcarea articolului 1.1 indice . ,od procedur civil! sunt nelegale fiind incident motivul de casare nscris n articolul '<* pct. 0 ,od procedur civil. ,urtea de Apel ;ai! decizia civil nr. 2' din /1.<...443 ,ulegere de practic judiciar - ,urtea de Apel ;ai .443 nr. din .444! pag. 20-21 /pea I9 Dispoziiile art. .2 ,. pr. civ. fac vorbire n mod e$pres de e$istena a trei categorii de cereri de c&emare n judecat! respectiv principale! accesorii i incidentale. ,eea ce definete o aciune ca fiind principal este mprejurarea c - raportat la ea - se pot formula alte aciuni a cror rezolvare depinde de soluia din aciunea principal. Aceste aciuni sunt denumite accesorii! iaratunci c#nd - dei pot avea o e$isten de sine stttoare sunt formulate ntr-un proces deja nceput - se numesc incidentale. Din aceast perspectiv! n litigiul de divor cu care reclamanta a sesizat instana de judecat! aciunea principal are ca
    1*

    obiect desfacerea cstoriei! iar aciunea accesorie privete mprirea bunurilor comune. 5ub raportul competenei! conform art. .2 ,. pr. civ.! aciunile accesorii i incidentale sunt n cderea instanei competente s judece aciunea principal. %rin urmare! fa de prevederea legal menionat! c&iar dac n spe instana a disjuns cererea accesorie a reclamantei! viz#nd mprirea bunurilor comune! aceast cerere urma s fie soluionat n continuare de judectoria care a rezolvat i aciunea principal de divor! ntruc#t independent de mprejurarea c a fost disjuns! respectiva cerere i-a pstrat caracterul accesoriu. %e de alt parte! invocarea de ctre curtea de apel a prevederilor art. '1 ,. fam. pentru a justifica stabilirea competenei judectoriei n rezolvarea captului de cerere viz#nd partajul bunurilor comune este irelevant deoarece aceeai instan a indicat i dispoziiile art. .2 ,. pr. civ. care constituie temeiul de drept al soluiei adoptate. n ce privete argumentul reclamantei prin care au fost aduse n discuie cele dou ipoteze ale art. '1 ,. fam. pentru a se susine c mprirea bunurilor comune la desfacerea cstoriei! respectiv n timpul cstoriei! nu pot avea un tratament difereniat sub aspectul instanei competente! este greit. Astfel! aa cum deja s-a evideniat! dac partajarea bunurilor dob#ndite n timpul cstoriei se solicit o dat cu divorul! cererea respectiv are caracterul unei aciuni accesorii! iar instana competent s judece este conform art. .2 ,. pr. civ. aceeai care soluioneaz i aciunea principal! n spe desfacerea cstoriei. n fine! apare greit i fr suport legal i susinerea reclamantei potrivit creia n ipoteza prevederilor art. '1 alin. . ,. fam. prin disjungerea cererii de mprire a bunurilor comune de cea privind desfacerea cstoriei! cererea de partaj i pierde caracterul unei aciuni accesorii. n adevr! pe de o parte! nu e$ist nici o dispoziie legal care s confirme o asemenea susinere! iar pe de alt parte! rezolvarea partajului depinde ntotdeauna de modul n care este soluionat cererea de divor! respingerea acesteia av#nd drept rezultat i respingerea cererii de mprire a bunurilor comune ceea ce relev o dat n plus caracterul accesoriu al acestei cereri. ,58 - sec. civ.! decizia nr. '/'3 din <0..<..444
    10

    Dreptul nr. ./ din /<<<! pag. ..4-./< /pea 9 .. %otrivit legii! ceea ce urmeaz a se lua n considerare la ncredinarea copilului minor! odat cu pronunarea divorului! este interesul copilului. 5ub acest aspect! s-a reinut de instan c! n timpul conveiuirii lor! ambii prini s-au ngrijit de creterea i educarea minorului i c am#ndoi i ofer condiii corespunztoare pentru a-i asigura buna dezvoltare! iar c dup desprirea lor n fapt minorul a rmas la tat. Aceast mprejurare! precum i aceea c minorul - n v#rst de peste .< ani - a declarat c dorete s rm#n sub ngrijirea tatlui su! nu au fost ns considerate ca determinante ntruc#t! dup cum s-a mai reinut! minorul afl#ndu-se sub ngrijirea acestuia! a obinut rezultate slabe la nvtur! av#nd i foarte multe absene nemotivate art. */ ,. fam.". /. mprejurarea c! atunci c#nd s-a soluionat cererea de ordonan preedenial! instana nu a luat n discuie toate aspectele deduse n cadrul aciunii ulterioare! nu mpiedic funcionarea principiului autoritii de lucru judecat! ntruc#t esenial din acest punct de vedere este cuprinsul cererii prin care reclamantul a sesizat instana! iar! n spe! se constat c cele dou cereri! privind aceleai pri! au acelai obiect i aceeai cauz juridic - art. ./<. ,. civ. i art. .1' ,. pr. civ. +rib. 9un. :ucureti - sec. a ;;;-a civ.! decizia nr. / din </.<...44< Dreptul nr. / din .44/! pag. 3<-3. /pea 9I %rin cererea de ordonan preedinial! reclamantul a solicitat revocarea p#r#tei D.P. din funcia de administrator al societii comerciale! motivat pe prevederile art. .*0 alin. / din @egea nr. '.G.44<! pentru fapte i mprejurri care-i sunt imputabile. ,a urmare! a solicitat i obligarea celorlali p#r#i asociai! s-i permit e$ercitarea obligaiilor i drepturilor ce-i revin ca asociat i administrator. n conformitate cu art. 03. ,. pr. civ.! pe calea ordonanei preediniale se pot lua doar msuri provizorii! grabnice! cu privire la pstrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente! ori pentru
    11

    nlturarea pierderilor ce s-ar ivi cu prilejul unei e$ecutri! i nu msuri cu caracter definitiv! care ec&ivaleaz cu soluionarea n fond a pricinii. -evocarea calitii de administrator nu poate fi considerat o msur vremelnic! deoarece este o msur care vizeaz fondul cauzei i care nu poate fi luat pe baza procedurii instituite de art.03. ,.pr.civ. n consecin! recursul se respinge ca nentemeiat. ,58 - sec. com.! decizia nr. 04 din /'.<...441 Dreptul nr. 3 din .441! pag. .'' /pea 9II %otrivit prevederilor art. /3< ,. pr. civ. Jcererea pentru suspendarea e$ecuiei vremelnice se va putea face fie o dat cu apelul! fie deosebit de tot cursul instanei de apelJ. n spe! 8udectoria ,arei a dispus prin nc&eierea nr. 2'2 din /< aprilie .440 nceperea e$ecuiei silite imobiliare n favoarea creditoarei J:. A. J 5. A. - Oiliala ,arei mpotriva debitoarei 5. ,. J,J 5. A. ,arei pentru ncasarea creanei de . 11/ //0 <<< lei. Din probele administrate n cauz rezult c aceast nc&eiere a rmas definitiv fiind investit cu formul e$ecutorie la data de .4 mai .440! situaie n care recurenta nu mai putea solicita suspendarea e$ecutrii pe calea ordonanei preediniale! dup rm#nerea definitiv a nc&eierii nr. 2'2G.440! o atare cerere nclc#nd prevederile imperative ale art. /3< ,. pr. civ. Aa fiind! se constat c instana de apel! fc#nd o corect interpretare a dispoziiilor art. /3< ,. pr. civ. ! a fost ndreptit s rein c msura suspendrii e$ecutrii! dispus pe calea ordonanei preediniale! este nelegal. 6ici mprejurarea c! ulterior pronunrii deciziei atacate! recurenta a rambursat creditul integral! cum s-a invocat n recurs! nu poate fi reinut! o atare situaie av#nd relevan cu prilejul e$ecutrii. ,58 - sec. com.! decizia nr. .<.1 din /0.<1..441 -evista de drept comercial nr. ' din .442! pag. ..*-..0 /pea 9III %otrivit dispoziiilor art. 03. ,. pr. civ.! instana poate s ordone msuri vremelnice n cazuri grabnice! pentru prevenirea unei pagube iminente i care nu s-ar putea repara! pe calea ordonanei preediniale! &otr#rea fiind vremelnic i e$ecutorie.
    12

    n raport cu prevederile legale menionate! este greit &otr#rea instanei sentina civil nr. ./''2G.440 a 8udectoriei %iatra 6eam" prin care s-a dispus evacuarea soului-p#r#t din domiciliul comun! c&iar dac s-a dovedit c acesta! prin comportarea sa face imposibil convieuirea n aceeai locuin a soiei i copiilor. ,! aceast msur! nu poate fi luat pe timp nelimitat! ci doar p#n la divor sau p#n la partajarea bunurilor comune! cauze n care se poate statua definitiv asupra spaiului de locuit. ,urtea de Apel :acu! decizia civil nr. 01* din /2.<0..441 8urisprudena ,A :acu .441 nr. din .442! pag. 0/ /pea IA %ronunarea instanei prin ordonan preedinial asupra valabilitii unui contract de credit i a unui contract de garanie! prin radiere din cartea funciar! este inadmisibil! ntruc#t aceast msur este de natur s prejudece fondul! contravenind dispoziiilor art. 03. ,. pr. civ. ,58 - sec. com.! decizia nr. .<1< din ./../..440 :uletinul 8urisprudenei nr. din .441! pag. '23-'24

    13

    S-ar putea să vă placă și