DR.

URSU

HIOPU

INTRODUCERE

ODIAGNOSTI

Editura Fundatiei H S
~2002 -

iC
I

Editor: PROF. DR. CONSTANTIN RUSU Corectura: EMIL CANDEL Tehnoredactare computerizare: COSTIANA IONITA Toate drepturile sunt rezervate
EDITURIi FUNDATIEI HUMANITAS

IMPRIMAT IN ROMANIA TIPOGRAFIA "SEMNE '94" ISBN 973-85164-47 BUCURE9TI - 2002

INTRODUCERE
Necesitatea de a alcatui 0 luerare utila, eu privire la psihodiagnoza pentru studenti ~i psihologii speciali~ti de teren, nc-a pus in fata unor probleme complicate, chiar ~i dupa ce am publicat doua editii ale acestei lucdiri, singulare, pe atunci, in literatura de specialitate romaneasea. Acestea s-au petreeut prin 1970 ~i, apoi, in 1976. Instrumentele psihodiagnostice erau f010site, ir. aeele vremuri, doar in clinieile psihiatrice ~i in unele intreprinderi in care exista un grad important de periclitate, in exereitarea profesiilor. Era 0 perioada de difuzare oarecum neortodoxa a teste10r. Toate acestea se petreceau pe fondul ~i I:coul interdictiei testelor, prin 1936, in colosul sovietic ~i risipirea psihologi10r din intreprinderi, masuri Ul111atede 0 mare suspectare a psih010gilor psihodiagnosticieni. Masura se motiva prin ideea de protejare politica a c1asei muncitoare de tentativa de a se leza drepturile de al1se egale profesionale. Totu~i, treptat, incepusera sa se difuzeze chiar ~i in publicistica 1arga teste improvizate sub forma de jocuri ~i ghicitori, uneori interesante, dar nevalidate, confOlID regulilor ce exista in privinta acestor instrumente de evaluare psih010gica. Aveau, oarecare, eireulatie earn doua duzini de teste, traduse, mai ales, din franeeza. Au inceput, treptat, sa devina de interes teste mai diverse. Se tindea spre experienta de dinaintea celui de-al doilca razboi mondial. Exista, in aeeasta privinta, 0 traditie consolidata, care se conserva prin laboratoarele universitare mai ales, care erau privite chiar ~i in intreprinderi eu oareeare bunavointa. Emu, apoi, teste ~i in unele reviste de mare cireulatie, ea expresii ale cre~terii interesului fata de ceea ce se petrecea in Occident, 'in tarile dezvoltate. Incepuse ~i lansarea de schimburi de idei ~i informatii prin revistele de specialitate (tot mai numeroase), dar circula ~i 0 implicatie mai veche, interesanta, ce conserva evenimente legate de integrarea psihologilor romani in dezvoltarea psihologiei ~i a instrumentelor de lucru, la sfar~itul secolului XIX ~i inceputul celui de-al XX-lea. Relativ consistente numeric au fost activitatile ~i contactele unor psihologi romani cu psihologi ajun~i, apoi, de renume in Laboratorul de la Leipzig, infiintat de W. Wundt, in 1879. Este yorba, mai ales, de C. Raduleseu-Motru, FI. $teftmescu-Goanga, E. Gruber, care au vizitat laboratorul de la Leipzig ~i au efectuat acolo diseutii i cercetari i lucrari de doctorat, publicate in revista initiata de W. Wundt "Philosophische Studien", care a devenit, in 1903, "Psychologische Studien". intor~i in tara, ace~ti psihologi au continuat legaturile eu laboratoruJ lui W. Wundt, dar ~i cu alti psihologi, care, ca ~i ei, au devenit purtatorii destinului psihologiei lor. La laboratorul din Leipzig au fost, de asemenea, (in eonditii similare cu acelea ale psihologilor romani) ~i psihologi din alte numeroase t:1ri, printre care: Stanley
'"

.)

Hall (1846-1924), J. McKeen Cattell (1905-1977), Ed. Titchener (1867-1927), F. Kraepelin (1856-1926), B. Bourdon (1860-1943), A Michotte (1881-1965) ~i multi altii. Aparuse generatia activa a intemeietorilor de laboratoare, de conferinte ~i congrese ~i de asociatii nationale. Au existat, la inceputul secolului XX, ~i alte legaturi intre psihologii romani ~i cei din alte tari. Printre altele, a existat 0 corespondenta intre Titu Maiorescu ~i A. Binet, in urma careia A. Binet a venit in Romania (1895) cu fiice1e sale ~i a tinut conferinte la Universitatea din Bucurqti. Consistente au fost ~r alte contacte ale psihologilor romani cu cei din strainatatea vestica. Printre altii, a fost N. Vaschide (1873-1907), care a pleeat eu Binet, in 1895, la Paris, unde a ramas ~i a desm~urat 0 bogata viata ~tiintifiea (chiar ~i la Laboratorul de la Sorbona)l. Psihologia a ineeput sa se dezvolte intensiv in secolul XX, mai ales. In 1934, s-a infiintat Societatea Romana de Cercetari Psihologice, din initiativa lui C. Radulescu-Motru $i colaboratorul sau 1. M. Nestor, dar $i publicarea revistei Analele de Psihologie, in Bucure$ti. In 1937, $i-a inceput aparitia revista Jurnal de Psihotelmica, infiintata de 1. M. Nestor, tot la Bucure$ti, iar peste un an a aparut Revista de Psihologie de la Cluj, infiintata de catre Fl. $temnescu-Goanga. Peste un alt an, s-a infiintat Institutul Psihotehnic Militar (1939-1940), condus de Lt. Col. C. Atanasiu (Bucure~ti). In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Universitatea de la Cluj a trebuit sa se mute la Sibiu, in urma ocupatiei Ardealului de Nord, ~i s-a reintors la Cluj abia dupa razboi. Dupa primul razboi mondial, s-au constituit centre psihologice mod erne la Bucure~ti, Cluj ~i Ia~i, sub conducerea unor remarcabili intelectuali ~i, mai ales, a celor care trecusera prin Laboratorul de la Leipzig. A avut loc 0 perioada grea, ca dupa orice razboi devastator, dar treptat au inceput sa se reconsolideze planuri de refacere a Universitatilor. La Catedra de la Bucure~ti se a~teptau schimbari. L-am intaInit la Washington, in vara Iui 1949, pe Mihai Ralea, ambasador al Romaniei in S.U.A., membru al Academiei Romane. I se solicitase revenirea in tara, ~i implicarea sa Intr-o reorganizare constructiva a Catedrei de Psihologie, de la Bucure~ti. Am discutat, impreuna, 0 serie de proieete legate de infiintarea unor reviste de psihologie, de organizarea unui institut de psihologie, toate sub egida Academiei, ca ~i despre extinderea tipurilor de cursuri Ia Catedra de Psihologie ~.a. Toamna, a inceput restructurarea Catedrei de Psihologie din Bucure~ti. Membra a Catedrei din acel an, am fost implicata in echipele ce au pus in acfiune planurile expuse mai sus. Au aparut, pe rand, revistele de psihologie (una in limba romana, eu rezumate in limbi straine, i apoi alta in limbi straine, franeeza, engleza, rusa).
] Am semnala ~i faptul origine romani!.

di D. Wechsler, dar ~iIacob Moreno au fost psihologi americani de

4

),

)
e
J

A fost infiintat ~i Institutul de Psihologie din Romania. Am fost, in acei ani, adjuneta Catedrei ~i ~ef de sectie la lnstitutul de Psihologie. In 1966, i-am spus profesorului ea a$ vrea sa !inem un curs de psihodiagnoza. Pacusem un stagiu la C.I.E. (Centre Intel11ational de l'Enfant), la Paris ~i luasem legi:itura cu prof. Zazzo, eu D-na Zazzo ~i cu alte persoane din echipa acestora. Mi-au spus $i libraria in care existau inca lucrari importante de psihologie. A$a mi sa consolidat ideea de a elabora ~i 0 luerare care sa fie suport pentru cuno~tintele model11e de psihodiagnostie. In acest context, a aparut, in 1970, prima edilie a lucrarii lntroducere in psihodiagnostic, la Tipografia Universitalii. Deja crescuse marja de acceptare a acestui curs. Cursul de psihodiagnostic a inceput sa se tina ~i la Universitatile din Cluj ~i din la~i. In 1972, a aparut 0 lucrare privind psihodiagnoza, a Marianei RO$ca (Cluj). Dupa moartea nea$teptata a profesorului Mihai Ralea (1964), eonducerea Institutului a fost preluata de Alexandru RO$ca. A urmat 0 perioada delicata pentru $tiintele psihologice, dupa 1982, in mma desfiintarii Institutului de Psihologie, pe criterii politice. Revistele de psihologie, al carol' sediu era la lnstitutul de Psihologie, au fost salvate de autoarea acestei lucrari, impreuna eu Paul Popescu-Neveanu $i Emil Verza, $i duse la Catedra de Psihologie. Dupa 0 perioada de lntarziere (ce s-a recuperat), cele doua reviste au inceput sa apara sub aceea$i coperta, in mod constant. La un moment dat, a trebuit sa ma preocup $i de sponsorizarea lor. A continuat $i sehimbul eu revistele straine, din toate continentele (1984-1989), in numar de 71. S-a realizat $i 0 noua legatura cu psihologia occidentala, prin constituirea Sectiei Romane a Asociariei Psihologilor, care lupta pentru pace. (Am fost reprezentanta In BirouI, Intel11ational, din partea Romaniei, fiind eoordonatoarea proiectului $i programului acestei asocialii). S-au tinut eonferinte, pe aceasta tema, $i s-au eonsacrat primele pagini din Revistele de Psihologie acestei probleme, pana In 1991. Intre timp, psihologia s-a dezvoltat foarte multo Numeroasele curente psihologice, constituite in prime1e decenii ale secolului al XX-lea, preocupate de denominalizari $i optiuni privind modelul psihic, care se respingeau sau se ignorau intre ele (behaviorismul, structuralismul, gestaltismul, functionalismul $i, mai ales, freudismul) au dat na$tere la conturarea de noi probleme ~i domenii ce au cOl1solidat modelul psihic, implicatiile dezvoltarii psihice $i tematica acesteia, dar $i aportul social $i importanta psihologiei in viata sociala. Fermentatia de idei din psihologia moderna a avut un mare suport in cercetarile efectuate, printre altii de medici, biologi, fiziologi, dar $i de sociologi, pedagogi $i chiar teologi. De mare folos au fost congresele internationale, Ia care au participat delegatii din Romania - la Bruxelles, Copenhaga, Paris, Londra etc., dar ~i la Montreal, la Moscova $i Ia Casa Alba. Informatiile $tiintifice aduse de eei care faceau parte din delegatii au inceput
5

sa circule mai rapid ~i sa fie mai consistente ~i mai altfel privite. Se simtea, totu~i, lipsa lnstitutului de Psihologie ~i a cercetarilor de mai mare anvergura ~i mai legate de nucleele interogatiilor de ultima ora din psihologia modemiL In aceste conditii se afla psihologia, in anul 1989. Dupa acel an, al marilor schimbari structurale ale vietii social-economice din Romania, Asociatia Psihologilor s-a destramat ~i s-au creat tendinte de formare de asociatii regionale. Dintre acestea, cea mai activa ~i mai bine organizata a fost echipa de la Timi~oaraj, care a tinut Congrese Nationale anuale de mare tinuta ~tiintifica. Erau, insa, de recuperat multe caracteristici ~i aspecte legate de diminuarea statutului Psihologiei romane~ti de dupa 1982. Reinfiintarea lnstitutului de Psihologie, de catre 0 comisie la care am participat, a creat noi sperante. Aceasta cu atat mai bine cu cat, dupa 1989, s-au creat numeroase universitati particulare, muIte dintre e1e avand Catedre de psihologie, ceea ce indica 0 cre~tere a interesului pentru acest domeniu. In genere, psihologia modema a devenit 0 necesitate, mai ales in trei domenii mai Iargi. Este vorba, pe de 0 pat1e, de domeniul 5co1ilor, in al doilea rand de domeniul orientarii scolare ~i selectiei profesionale, ~i, in al treilea rand, de psihopatologie. In domeniul ~colilor, a devenit de mare interes gestiunea inteligentei, ca structura psihica implicata in procesele de invatare. Obligativitatea invatamantului primar pentru alfabetizarea intregii populatii, in prima jumatate a secolului XX, a generat necesitatea testarii inteligentei pentru tratarea individualizata a copiilor cu handicap intelectual (mai ales), care creau intarzieri de progres in invatare a copiilor cu inteligenta nom1ala. S-au constituit ~coli speciale pentru handicapati. Studiile asupra inteligentei atat din punct de vedere al nivelului, cat ~i al fom1elor ei au devenit numeroase ~i au pus in evidenta doua aspecte deosebit de importal1te. In primul rand, ca inteligenta are muIte caracteristici specifice (modelul lui Guilford a impus aceasta idee), ~i in al doilea rand ca exista 0 dezvoltare seculara a inteligentei, care are cre~teri mai semnificative de la un secolla altul. In acest context, s-au diversificat ~e01ile, au aparut, in unele tari, ~coli pentru copii dotali (Canada, printre altele), dar ~i pentru copii subdotati, handicapati, cu tendinta ca cei cu intelect de limita sa fie, pe cat posibil, asimilali in primele trepte de inviWimant in ~colile obi~nuite. S-au creat ~coli cu profil umanist ~i eu profiluri mai accentuate profesional sau pedagogic. Rata mare de schimbari ale profesiilor, datorita progresului generat de Revolutia tehnico-~tiintifiea a impus problema invatarii permanente ~i cerintele unei selectii profesionale modeme. Toate aceste probleme s-au conturat ca noi schimbari ~i noi cerinte de proiecte, programe, investigatii. In
] Universitatea de la Cluj a mai tinut Conferin!a Na!ionaHi, ca ~i cea de la Bucure~ti. In noiembrie 2001, va avea loe 0 eonferintii na!ionalii la Bueure~ti, organizatii de Prof Golu Mihai, ca pre~edinte al Asoeiatiei Psihologilor.

~a,
fa
la. or

la
;n la
ta Ie
:a )1

e
e
a

acest context, am daborat aceasta lucrare In care am condensat 0 cantitate mare de informatii eu tente mai pragmatice, pentru a raspunde marilor solicitari puse in fata psihologiei de viata sociala. Ritmul aleli al Revolutiei tehnico-~tiintifice alimenteaza, rara indoiala, progresul, dar are ~i efecte inverse, ce pornesc de la cre~terea dificultatilor de adaptare la acesta; acest fapt se manifesta prin crqterea gradului de agresivitate ~i violenta, de neadaptare pe diferite palierein care scad "notele la purtare". Se nasc $1 nior profesii, dar $i interese ~i idealuri, cresc, statistic, crizele familiale, crizele psihiatrice ale oamenilor, se degradeaza tendinta spre idealuri sociale, se schimba stBul de viata, ofertele $i dificultati1e de a Ie c8.$tiga, cre~te inteligenta $i creativitatea umana, memoria ~i atentia oamenilor sub presiunea bombardarii cu informatii, cre$te curiozitatea $i dorinta de a gasi mai multa lini~te ~i de traire luminoasa a vietii, fapt ce alimenteaza "complexul calatoriei", dar $i spiritul creativ al oamenilor (in directii bune sau rele). Prin aceasta lucrare, dorim sa facem 0 oferta de cuno$tinte infurmative, privind psihodiagnoza, acest instrumentar complex de evaluare a condiliei umane cu nenumaratele sale fatete, cu potentialitati deschise sau inchise, dar $i cu tarde care trebuie eliminate, analizate tot mai profund, pentru a Ie gasi punctul de Insanato~ire. In obiectivul lucrarii $i al intentiilor noastre sta $i faptul de a oferi psihodiagnosticianului, din zilele noastre, un stoc de informatii, ca suport $i canditie de meditatie, privind ceea ce se poate face in cazuriconcrete, $i a fi provocat pentru a descoperi ce s-ar mai putea realiza in acest domeniu. Psihodiagnosticianul din zilele noastretrebuie sa aiba 0 gama de cuno$tinte seeventi ale, sa cunoasca valoarea $i modul de folosire a cat mai multor tepJ1ici psihodiagnostice, prin care sa i se stabileasdl. $i sa i se consolideze eornpetentele de specialist remarcabil intr-un anumit domeniu $i care sa participe la progresul social. El trebuie sa-~i asume responsabilitatea pe care 0 solicita idealul sau profesional, ce se constituie, daca se constituie, In anii universitari. A~adar, exista 0 solicitare sociala, dar $i morali'l a psihologiei ca ~tiinta aplicativa, care se exprima prin trei mari obligatii concrete. Prima este aceea de a mari gama de cuno~tinte privind structurile psihice, dezvoltarea lor, constelatii1e psihice favorizate de procesul dezvoItarii ~i progresului social, iar acest fapt se realizeaza prin extinderea aplicarii de teste, implicandu-se in cercetari complexe. Psihodiagnoza alimenteaza eu noi cuno~tinte toate domeniile psihologiei. Al doilea abiectiv 11 constituie sarcina de a contribui la valorizarea competentelor, pril1 selectarea ~i ierarhizarea acestora, ~i este legat de selectia ~i orientarea ~colara ~i profesionala, pe care oriee psiholog trebuie sa Ie cunoasdL Fieca:n;;om are 0 dezvoltare armonioasa sau neannonioasa, fonnata
~

de asimetrii functionale psihice sau cu un psihic echilibrat. Psihologul testeaza acest psihic nu doar de dragul evaluarii, ci, mai ales, pentru a se interveni la timp, pentru a se stimula sau echilibra dezvoltarea psihica dizarmol1ica, prin teste de cuno~tinte, interese, inteligenta ~i creativitate, dar ~i de atentie, atitudini ~i personalitate - pe de-o parte, pentru a imbunatati procesele formative cat mai de timpuriu, iar pe de alta parte, in cat mai mare concordanta cu profilul profesiunii in care subiectul testat va fi implicat. A treia problema de prim ordin, aflaHiin obiectiv, este aceea a testarii persoanelor aflate in dificultate sau subefectul stresului, a frustrarilor, depresiilor, tendintelor spre handicap cultural - pentru a servi cazurilor mai u~oare de psihopatologie, dar ~i pentru prevenirea cazurilor mai grave, pe cat posibil. Exista 0 mai larga implica!ie a testelor ~i probelor psihologice de toate felurile, in aceasta vasta problema. In finalul evaluarilor, psihologul trebuie sa formuleze 0 decizie ~i 0 recomandare. In cazul testarilor din zona aceasta, decizia este foarte importanta, ca ~i recomandarea, dealtfel. Dar despre toate acestea yom reveni pe parcursullucrarii. o sarcina deosebita a psihodiagnosticianului este aceea de a fi fOalte atent ~i constructiv in domeniul testelor folosite, deoarece exista 0 latenta perimare a optimei func!ionalita!i a testelor. Valoarea lor este, oarecum, temporal a, datorita ritmului alert al Revolu!iei tehnico-~tiintifice ~i a efectelor de reflux ale acesteia, fiecare generatie trecand prin transformari, conversii de atitudini, competen!e ~i stocuri de cuno~tinte mai numeroase ~i mai noi etc. etc. Exista 0 dezvoltare seculara a omului, conturata cu potential valid, in a doua jumatate a secolului XX. In ultima decada a acestuia, s-a impus 0 putemica ~i complexa conversie de atitudini, in urma Revolutiei din 1989, in Romania. Adaptarea la aceasta, solicita 0 mai complex a angajare intr-un alt stil de existenta, in reforme structurale, legislatie corespunzatoare etc., dar exista $i 0 profunda reforma a invatamantului, care este in desta$urare (inca neterminata). Si sistemele de evaluare s-au modificat ~i se stabilizeaza intr-o noua structura. De aceea, este necesara 0 informatie mai larga privind testarea (tipurile de teste care sunt mai sensibile), dar mai ales, intensificarea operani cu acestea, efectuarea de cercetari, tara de care nu este posibila 0 reala $i benefidi linie de progreso Prin urmare, in lucrare se va insista pe dosarul psihologic ~i pe categoriile de teste existente, pentru a se largi informatia psihologilor In acest domeniu. Cunoa~terea a cat mai numeroase teste are 0 foarte mare importanta pentru dezvoltarea caracteristicilor unui psihodiagnostician modem - ~i aceasta pentru ca testele au incorporate, in structura lor, strategii complexe de sondare a caracteristicilor psihice. Trebuie, apoi, sa fie foarte clara modalitatea de a folosi testele - adica testarea lor organizata. Exista 8

la

la

III
e,
Ie
"e

11

r,
11

It e

)
"
'>

numeroase reguli ce trebuie respectate, pentru ca 0 psihodiagnoza sa fie utila $i corecta. In final, mai subliniem faptul ca aceasUi lucrare, centratii pe problemele de baza ale psihodiagnozei, are ca obiectiv, in afara de ceea ce am subliniat pa.l1a aeum ('in aceasta introducere), ~i sarcina de a-I abilita pe psihologi in a eonstrui, adapta $i perfec!iona teste. Aceasta este 0 cerinta foarte importanta, deoareee exista diferente de fond lntre populatia Umara $i populafia de diferite varste, matura, in toate farile; lntre eei care locuiesc in ora~e, in metropole $i eei de la sate, intre femei $i barbati, dar $i diferente lntre eei ee traiesc in medii de eultura mai dezvoltate $i cei din medii de cultura mai primitive. In aceastii carte, ne-am prop us atingerea a $ase obiective. Primul ar fi folosirea testelor $i diagnosticarea psihica in toata complexitatea (inc1usiv dosarul psihologic), pentru a stabili echilibre sau fragilitati $i dezechilibre psihice (de la caz la caz, sau pe grup). In aI doilea rand, este necesara studierea testelor mai sensibile $i folosirea lor. In al treilea rand, necesitatea organizarii unor programe de strategii de folosire a testelor, cu recomandarile lor - ~i uneori cu informatiile simlite ca necesare. Alte doua obiective ale lucrarii se refera la organizarea de studii ~i cercetari in vederea controlarii, pe de-o parte, a prognozelor, iar pe de aHa parte, pentru a studia sensibilitatea, in timp, a testelor $i ordinea lor de perimare. Al ~aselea obiectiv se refera la exercitarea ~iformarea capacitatii de interpretare a datelor din dosar ~i a celor din cercetarea periodica psihologica; abilitare in a fi folosite. Fara indoiala, aceste ob1ective nu sunt u~or de realizat, dar eu ceva efoft se poate rezolva orice proiect de lucrn. Tin sa mu1tumesc, in finalul acestei introduceri, colegilor md care au efectuat ~i au creat 0 atmosfera permeabila ~i constructiva, pe cat posibil, prin discu!ii ~i implicatii - mai ales in conversatiile legate de teze de doctorat ~i liste de proiecte pentru studenti $i pentru cei ce fac cercetari - la nivel de master. Psihologia modema se poate dezvolta numai printr-o permanenta cercetare ~i implicare in numeroasele probleme ale omului viu ~i concret, ale capacitatilor Iui adaptive, ale statutelor pe care Ie c~tiga ~i alimenteaza, dar ~i printr-o secreta alianta eu spiritul cerceti'irii, ce mereu incepe i mereu descopera pe omul zilelor noastre - acest necunoscut. Prof. univ. dr. Ursula ~chiopu. Bucure~ti 2002

PARTEAI
ISTORIA SUCCINTA. A DEZVOLTARII PSIHOLOGIEI SI PSIHODIAGNOZEI

CAPITOLULI

EFORTURILE NASTERII SI DEZVOLTAREA PSIHOLOGIEI MODERNE

Fiecare om este, 1ntr-o oarecare masura, psiholog intuitiv. Poate sesiza trairile celor din jurul sau ~i ale sinelui, tot felul de intelTelatii sociale ale sale sau ale altora, din viata de fiecare zi. Aceasta metodologie ascunsa, dar perfeqionata secular, a creat, insa, informatii uria~e privind OMUL, dar ~i fatete numeroase ale psi~icului sau, cuno~tinte care au fost stocate in arte ~i, mai ales, in literatura. In epopeile lumii antice, au fost reprezentate portretistici foarte complexe de oameni, potential existenti in timpul creatiei epopeilor, care au reprezentat trairi de experiente umane, de obicei dramatice, in care oamenii cautau adevaruJ, virtutea ~i fericirea - ~i se intalneau cu destinul, de cele mai multe ori, dur ~i neindurator. Literatura a dezvoltat, treptat, prin scrierile lui Sofocle ~i Euripide, prin cele ale lui Dante Alighieri (1n stralucita sa Divina Come die ), prin scrierile lui Petrarca, prin poezia sa de dragoste, prin operele lui Boccaccio, ceva mai tarziu, ~i apoi prin opera lui Rabelais, numeroase portretistici, 0 pern1anenta lupta a omului cu destinul, in opera lui Moliere ori aceea a lui Shakespeare. Nu putem ignora faptul ca prin pictura s-au exprimat forme stralucite de scenarii legate de om. ~i portretistica foarte diferita a traversarii timpului de catre sculptura lui Michelangelo, pe de alta parte, operele lui Rubens, Velasquez, Rembrandt etc., care dezvaluie, de asemenea, omul in fata vietii cu capcanele ~i feeriile sale. Se poate citi in aceasta bogatie a imaginatiei umane (de implicatie, dupa Osborn), ca a avut ~i are loc 0 uria~a ~i continua conversie de atitudini ale conditiei umane,mai ales incepand din secolul al XVIII-lea, secol ce a adus cu sine 0 noua mentalitate legata de triumful eforturilor omului. In 1789, ~tiinta ~i omul au dobandit dreptul de contributie sociala ~i ~tiintifidL Omul $i libertatea sa au devenit subiecte de prim ordin in paginile filosofiei, domeniul prin care s-au creat ritmuri foarte alerte de dezvoltare cultural a, sociala ~i politica. Au inceput sa se dezvolte filosofia istoriei, a drepturilor, a 12

liberHilii. Apoi, opere1e lui Baudelaire, eele ale lui Rimbaud au inceput sa prezinte un alt om, omul intrat in nenumarate lupte eu diferite imprejurari, ~i, treptat, a aparut omulinvingator, care i~i fiiure~te destinul ~i care vrea sa se cunoasca ~i pe elinsu~i. Pentru tentative1e de constituire a psihologiei, inca din secolele XIV ~i XV, prezinta interes un psiholog mult discutat. Este yorba de Parace1sus (1493-1541), care a diutat esenla psihicului, dar a gas it doar oteorie ce pomea de la principiul activaliei, deoarece a considerat ca spiritul este nebulos ~i impregnat de dimensiuni cosmice universale. In operele sale ~ Opus paragranum ~i Opus paranimum - a diferentiat existenta a doua aspecte ale psihicului: anima brutus ~i anima spiritus. Dispeceratul creierului, fiind central, Parace1sus I-a plasat in ochiul pineal ~i in vertex. A conturat conceptul de analiza transcendentala, considerand ca unele persoane 0 poseda. Cine nu 0 are, este un defavorizat ~i un inferiorizat al existentei. Ceva mai tarziu, Paracelsus s-a referit $i la umori (glandeIe endocrine) ~i implicatiile lor in functiile organice reglatorii. Acestea au fost vazute, 1a randul lor, ~i ca diferentiatoare prin dominatii dereglatoare. Paracelsus a incercat 0 apropiere a psihicului de fundamentele biologice. S-a dezvoltat ~i parapsihologia, domeniul fenomenelor psihice mai ciudate, ca cele legate de hipnoza, telepatie, precognitie, cazurile de paranormalitate etc. Psihologia era alimentata inca de epidemia "misterelor", care trezea omului vremii aceleia curiozitatea pentru lumea miturilor pe care vroia sa Ie decodifice. In secolul al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea, s-au dezvoltat numeroase cuno~tin!e de anatomie, fiziologie, inclusiv ale sistemu1ui nervos (SN). Influentat de acestea, Cesare Lombroso (1835-1909), medic ~i criminolog italian, a preluat unele idei ale lui Gall (1788-1828) ~i a efectuat studii foarte meticuloase ~i complexe pe delincventi criminali. Le~a aldituit p011rete, care se combina in zilele noastre eu cele ale lui G. Tarde (18431904) ~i cu cele ale lui E. Durkheim (1858-1917). Lombroso a considerat ca in conditii obi~nuite, mai ales criminalii pot fi adesea recunoscuti dupa morfologia lor (criminalii innasculi), dupa bazele craniului, printre altele (fapt discutabil). Teoria Iui Lombroso a fost preluata $i rediscutata de criminologi, in zilele noastre, deoarece portretistica criminologica, pe care a expus-o Lombroso, este complexa ~i interesanta. Au inceput sa fie de interes ~i problemele diferenlelor de profil psihologic, femeile ~i barbatii, dar ~i problemele mediului, erediHitii ~i educatiei. Prin lucrarile sale, Wundt (1913), eu Beitrage zur Theorie des 13

Sinneswahrnehmung, a contribuit la consolidarea psihologiei experimentale senzoriale, iar prin cele 10 volume ale lucrarii Volkerpsychologie (Psihologia popoarelor) a facut 0 vasta descindere spre macropsihologia diferentiala. Laboratorul de la Leipzig, dat in folosinta in 1879, a devenit un model ~i 0 promisiune pentru dezvoltarea psihologiei experimentale. La un an dupa infiintarea acestui laborator, s-au infiintat alte laboratoare: la Gottingen, de catre G. E. Muller, la Baltimore, de ci:itre G. E. Hall (1883), laboratorul de la Roma, de catre Giuseppe Sergi (1884), eel de la Universitatea din Kazan (Rusia), de d'itre Behterev (1886), laboratorul de la Torino, de catre Angelo Mosso (1888), ~i in acela~i an eel de la Bonn, de catre Merleau - Ponty; in 1884, s-au infiintat, la Paris, doua lab?ratoare, unul de ditre H. E. Baunis ~i celalalt de Universitatea Sorbona. In 1893, existau in U.S.A. 161aboratoare (de psihologie), iar in 1927, peste 100. In Europa, dezvoltarea acestora a fost mai lenta; totu~i, pana la declan~area primului razboi mondial, marile universitati din Europa aveau toate laboratoare. In Romania, s-a facut la Ia~i proiectul primului laborator de psihologie, de catre Gruber, in 1894. Gruber a lucrat la laboratorul de la Leipzig (1891-1893) ~i activitatea lui a fost foarte apreciata, dar moartea sa nea~teptata a avut efecte nefaste privind laboratorul de la Ia~i, unde s-a intors in 1893. Nu putem omite, din seria cercetarilor experimentale de laborator, pe cele efectuate de 1. P. Pavlov, privind reflexele conditionate, chiardaca acestea s-au facut pe diini. 1. P. Pavlov a inceput lucrarile sale in 1899 i lea tot amplificat. A devenit foarte repede celebru ~i a fost acaparat de catre behaviori~ti, mai ales ca intre timp a luat premiul Nobel, iar reflexele conditionate au devenit 0 cale explicativa a conduitelor - validata, ~i nu contrazicea nici optica asociationista, foarte dezvoltata la inceputul secolului XX. Reflexele conditionate au fost aplicate in probleme de implicatie in situatii, in reglarea conduitelor, in formarea deprinderilor (Re) ~i chiar in teoria reclamelor (inclusiv subliminale), ca ~i in imagologie. Psihologia ~i cercetarea de laborator au inceput sa devina cerinte sociale, mai ales in America, unde viata laboratoarelor americane a fost amplificata de intensificarea industrializarii. Este ~tiut faptul ca fiecare ~tiinta face parte dintr-un complex de conditionari implicate in cunoa$tere $i are mai multe feluri de interrelatii cu alte $tiinte, dar mai ales eu dezvoltarea istorica a progresului, care pune omului tot mai multe feluri de interogatii, dezlegarea acestora nuclearizand noi domenii ale cunoa$terii. De fapt, omul a dezvoltat toate ~tiintele.

14

Psihologia s-a dezvoltat latent din structura nucleidi a filosofiei ~i a domeniilor ei cu directionari cosmologice (legate de univers ~i de religie), ontologice (legate de toate aspectele existentia1e) ~i mai ales epistemologice (legate de cunoa~tere ~i potentele ei). Or, in toate acestea este implicat latent ca maxim de interes, Omul, mereu necunoscut. Dezvoltarea psihologiei a constat in desprinderea de filosofie a interogatiilor privind psihicul, ca atribut al omului ~i caracteristicilor lui. Interesant ni se pare, insa, faptul ca la inceput a fost cuvantul "psihic", punct de plecare in conturarea domeniului psihologiei. Doi filosofi - John Locke (1632-1704) ~i, apoi, David Hume (1711-1776) au pus in evidenta faptul ca exista 0 diferentaintre cuvantul spirit, care este legat de filosofie, cuvantul suflet, legat mai mult de religie ~i cuvantul psihic, al psihologiei. Psihologia contura ceva misterios prin acest cuvant, greu de [olosit (pentru ca se refera la ceva ce ar fi trebuit sa fie, dar nu era inca). Denumirea a inceput sa devina viabiIa ~i sa capete identitate tot mai clara, dupa ce s-au conturat prime1e studii experimentale implicate in pretuiri ~i evaluari convenabile ~i cu substrat motivational ~i functional psihofiziologic controlabil. Prezinta interes istoricul na~terii psihologiei ~i psihodiagnozei. Sub forma de evaluare empirica intuitiva, psihodiagnoza s-a nascut ca tentativa de organizare a observatiilor pe copii; se dibuia un coeficient de dezvoltare ori de schimbare psihidi prin dezvoltare. Secolul al XIX-lea a adus cu sine, treptat, cre~terea apetitului pentru eercetare, pentru ordonarea de date - ~i multe persoane aspirau la statutul de intelectual eu studii medicale. Ace~tia au infiintat, in Franta, un laborator particular oarecum secret, privind copii proprii, laborator in care se opera ~i ell fi~e medicale ale propriilor copii. Pe planul mai larg al dezvoltarii ~tiintei, au inceput sa se dezvolte muIt ~tiintele biologice, dar ~i darwinismul (eontroversat la inceput) a de venit de interes. Problemele metodelor au trecut pe prim plan. Montbarlard, Hindey, Sarmon au efeetuat, dar mai ales au operat eu masuratori antropometrice, dar ~i cu semnaHiri ale dezvoltarii vorbirii. Treptat, aceste semnaIari s-au transformat din fi~e psihobiologice in studii biografice sumare (Tiedman, 1787; Ch. Darwin, 1840; Shinn, 1893). S-au considerat jumale de observatii de durata. Studiile 10ngitudinale, sub forma unor fi~e, au inceput sa fie un fel de note in familii1e intelectualizate ~i culte. A inceput sa fie cunoscuta tot mai mult dezvoltarea biopsihica a copilului. Aeeasta metoda s-a imbog24it ~i ordonat ~i a ajuns a metoda curenta de 15

---'~~~.~-----------

metodologie, care masoara evenimente importante ale dezvoltarii biopsihice, ~i constituie suportul altor metode care studiaza, mai in profunzime, copilul. Tot in aceste tipuri de notatii, au aparut semnalizan privind dezvoltarea psihica, a mersului, a limbajului ~i a sociabilitatii. Introducerea obligativitatii invatarnantului primar a dat na~tere cerintei tot mai acute de observare a caracteristicilor inteligentei, memoriei, atentiei, observatiei notatiilor senmificative legate de cre~tere. In secolul al XVIIIlea, s-au extins masuratorile antropologice in familii, la sugestii externe sau interne (mai ales la medici, filosofi, fiziologi). In secolul al XIX-lea, s-a dezvoltat ~i studiul senzatiilor. In secolul al XX-lea, s-a dezvoItat diagnosticarea inteligentei ~i au inceput sa apara testele de inteligenta. Intre timp, s-au consumat cateva evenimente importante legate de constituirea psihologiei, ca domeniu de activitate. Sub influentele convergente ale dezvoWirii intereselor de cunoa~tere ~i a constituirii unei c1ase de teologi iiuminati, s-au abordat ~i studiat diferite domenii ale ~tiintei aflate in plina dezvoltare. De fapt, exista, inca din antichitate, un nomenclator de concepte de corelatii psihoiogice ~i sociologice - mai ales ca atribute ale naturii umane, nascute in evaluari curente, unele chiar in legislatiile vremurilor. Pot fi inscri~i in aceasta nomenclatura, mai ales filosofii morali~ti ~i marii filosofi ai lumii antice, ca Socrate, Platon ~i Aristotel, Empedocle, sofi$ti etc., dar ~i tipologi~ti ~i mai vechii precursori Hipocrates, Galenus, Gall etc. Cu mai muIte imp licati i de profullzime ~i precizie, cercetatori precum Philippe de la Hire (1640-1718) au determinat, la illceputul secolului XVIII, particularitatile diferentiale in aparitia imaginilor consecutive. Cavalerul d' Arcy a masurat persistenta unor impresii luminoase inca de prin 1675, iar fizicianul Venturi a masurat dimpul vizual nonna!. In fine, Christian Wolf a denumit, in 1732, $tiinta despre om: psihologie, demonetizata, acceptata ~i cunoscuta filosofilor, datorita lui Locke ~i David Hume. In to ate domeniile, dorinta de cercetare s-a intensificat $i s-a extins dupa Rena~tere. ~tiintele au inceput sa penetreze in diferite probleme - ~i s-a dezvoltat cerinta de ordonare, precizie, sistematizare ~i interpretare, legate de ipoteze, pentru a deveni reguli, legi etc. Inca din 1732, Christian Wolf (1679-1754), filosof $i matematician, a sugerat folosirea matematicii la evaluarea pragurilor senzoriale. El a sensibilizat penetratia matematicii 1.11 psihologie. Nu a fost insa singurul. De altfel, H. P. Helmholtz (1821-1894), E. Weber (1795-1878), dar mai ales 16

Th. Fechner (1801-1877), au conferit proceselor senzoriale statutul psihic eel mai complex din acea vreme ~i metodologii de eercetare, idei de precizie, rigoare matematica ~i implieatii biologiste explicative ale functionalitatii senzoriale. Claude Bernard (1813-1878), medic de mare reputatie, a pledat, de asemenea, pentru rigori In gandirea omului de ~tiinta. $i din alte direetii s-a alimentat ideea de rigoare ~i calcul. A~a de pilda, optica hermeneutica, dezvoltata de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) ~i de Wilhelm Dilthey (1833-1911), ca arta a interpretarii, a pledat pentru 0 psihologie descriptiva, analitica ~i de intelegere a contextului, a experientei, 0 forma a psihismului obiectiv, care are in vedere eoerenta ea~tigata de c~Hrepsiholog. In esenta, ace~tia considerau ea psihologia trebuie sa tn~~acade datele speeifice unei ~tiinte normative spre 0 epistemologie a psihologiei ~i a ~tiintelor istorice in care omul este 0 fiinta deosebita, unidi In felul ei, care se modi fica ~i modifica universul sau. Prezinta interes istoricul na~terii psihodiagnozei, ca disciplina validanta pentru psihologia general a, eea a vmstelor, a psihologiei diferentiale ~i de fapt a tuturO!"diseiplinelor, ramuri ale psihologiei. Prezinta interes ~i intercorelarea psihologiei eu alte ~tiinte. S-a intensificat, treptat, cerinta ~i tensiunea semnifieative procesului de conturare a domeniului metodelor, obiectivelor ~i rolului social al psihologiei. LaboratorulInfiintat de W. Wundt la Leipzig, in 1879, a devenit un eveniment de ineeput al ea~tigarii statutului de ~tiinta a psihologiei. W. Wundt a conturat, in 1879, tematica, realizarile ~i obiectivele laboratorului pe tematiea, domeniile, metodele ~i obiectivele senzorialitatii, sub forma experimentala cu rolul de a da contur ~i profunzime cercetarilor senzoriale pe de-o parte, ~i pe de alta parte de a contura statutul de ~tiinta a psihologiei, prin stoearea de rezultate ~i interpretarea lor. W. Wundt a fost eel care a subliniat, istoric, primul palier al psihofiziologiei senzoriale, prin care a Inceput distantarea diferitelor tipuri de senzatii ~i ca~tigarea, din ce in ce mai mult, a cercetiirii pragurilor acestora: pragurile absolute (maximal ~i minimal de receptie) ~i pragurile diferentia1e (de sesizare a diferentelor de intensitati, a provocarii senzoriale receptionate ca atare). W. Wundt a avut 0 bogata ~i tensionatii viata ~tiintifica, a fost influentat de filosofia lui Kant, dar a reu~it sa impuna ideea existentei unei evaluari psihice a excitantilor senzoriali. $i totuI se petrecea intr-o perioada in care, pe de-o parte, se incepuse consolidarea surprinderii primelor structuri psihice validabile - fapt ce parea bizar, ~i pe de aWi parte, cei implicati In acest proces ce Ie erea trairea unei biruinte, nu erau siguri ell.
17

procesele de gandire ar putea fi studiate experimental, in spiritul nou in care evalua psihologia. Pe seama psihologiei, incepusera sa circule pareri despre asemanarea ei cu un om earn distrat care ~i-a pierdut ochelarii in gradina ~i ii cauta in casa, pentru ca poate aprinde lumina, ~i in casa se vede mai bine, sau ideea ca psihologia poseda aparate, cercetatori, are cadrul complet al unei ~tiinte, dar ii lipsesc hainele sub palton. Dar evolutia psihologiei s-a precipitat, mai ales, spre descoperirea de noi ~i noi idei ce semnalau caracteristici psihice acceptabile. Exista, insa, ~i cateva momente mai interesante ~i mai semnificative pentru dezvoltarea ideii ca psihologia poate deveni 0 ~tiinta cu obiective ~i . instrumentari ordonatoare, a~a cum visau, probabil, vechii filosofi ~i temperamentali~tii greci. Prin secolul al XVIII-lea, dupa liberalizarea de presiunile Inchizitiei inceputa in timpul Rena~terii, cand s-au dizolvat blocajele religioase, s-a constituit ideea posibilitatii de organizare a domeniului larg al psihologiei, iar D' Alembert a efectuat un program privind cunoa~terea omului. (in 1759), program pe care l-aprezentat intr-un discurs preliminar al encic10pediei franceze - privind psihologia ca ~tiinta. Acest proiect a fost mai larg deceit cel ce a fost activat prin laboratorul intemeiat de W. Wundt, in 1879. Proiectul lui D' Alembert continea obiectivele ~i domeniile mai importante ale proceselor psihice, printre care figura ~i inte1igenta. Totu~i, lui W. Wundt (1832-1921) i-a revenit meritul conturarii psihologiei ca ~tiinta umanista, cu identitate proprie indiscutabila. Au avut loc ~i alte evenimente demne de abordat ~i de corel at intre ele. A~a, de pilda, a fost momentul Bassel, legat de 0 situatie mai deosebita din domeniul astronomiei. Prin 1875, au avut loc la Observatorul Astronomic din Anglia - Greenwich, consemnari ale unor gre~eli de reperare a stelelor ~i planetelor la meridian, efectuate de unii dintre astronomii observatorului, dintre care, mai ales, Kinsbrooken. De~i considerat ca un bun astronom, gre~ea mereu, fapt semnalat de Maskelyne (1732-1811), reprezentant regal al Observatorului. Dar gre~eli de reperare au facut ~i alli astronomi ai observatorului, consemnali ~i ei. Maskelyne avea experienta, intruceit lucrase la Observatorul din Bradley (1760), ca ~i in alte parti. Peste ani, Bassel, care a lucrat in problemele participarii oamenilor la diferite forme de munca, a studiat ~i gradele ~i frecvenla gre~elilor (intarzierilor) de reperare astronomica de la Greenwich ~i a conturat motivalia gre~elilor datorita timpului de reactie personal al astronomilor invinuili, pe nedrept, de neglijenta. Problema a sugerat ~i alimentat apoi, in timp, necesitatea testarii TR (timpului de reaclie) al eelor 18

ce se angajeaza in profesii in care TR are 0 mare importanta. In acest context, s-a dezvoltat asp (orientarea ~colara ~i profesionala) ~i SP (selectia profesionala), ca activitati de testare a disponibilitatilor personale favorabile sau defavorabile unor profesii. Folosirea SP ~i asp au solicitat, Ia nindul lor, constituirea de profiluri profesionale, pentm a se stabili ce anume este necesar sa se diagnosticheze pentru diferitele profiluri de activitati lucrative. Bineinteles, ca in acest context, este implicata ideea ca asortarea profilului psihologic a1 fiecarei persoane cu profilul profesiei devine 0 conditie a progresului - iar in caz de nepotrivire, a e~ecului ~i a tot feluJ de probleme. De aceea, OS ~i OSP au capatat 0 !inta sociaJa importanHi. Un alt moment interesant, ca semnificatie in dezvoltarea psihologiei modeme, a fost generat de Sir Francis Galton (1825 - 1911). Sir Galton a avut, 1a Londra, un laborator de antropometrie ~i a stnms foarte muIte date in aceasta directie. Este yorba de masuratori pe diferite persoane (femei ~i barbati de diferite v3rste), ca longilitate corporal a, a bratu1ui, piciomlui, greutatea, larimea capului etc. La un moment dat, a I'nt:11nit0 cuno~tinta mai veche care avea 0 intreprindere de panzeturi ~i stofe, ~i in discu!iile celor doi s-a conturat ideea de a face imbracaminte standard, pe seama masuratorilor antropometrice de mare frecven!a. Din aceasta idee s-a nascut industria imbracamintei confectionate de gata, 0 industrie necesara, utlla, cu efecte foarte complexe ~i cu progrese uria~e, privind moda ~i evolutia ei. Aceasta industrie a folosit, mai ales, claselor mijlocii. Intre timp, Michel Foucault a definit omul prin ambiguitatea pozitiei sale, ca "obiect al cunoa{)terii ~i subiect care cunoa~te". $i Buffon a pus in evidenta dualitatea fiin!ei umane. Nu putem uita scrierile lui Mihai Ralea, care a pledat pentru aceasta dualitate, in mai toata opera sa. Pe de aha paTte, Charles de Linne a integrat omul in spe~iile naturale, a vorbit despre specificitatea lui ~i a reactivat imperativuJ delfian "Homo nosce te ipsum", conturand interdependente1e dintre psihologie ~i biologie. Psihologia s-a nilscut prin distantarea problemei naturii umane de metafizica sub presiunea Iargirii opticii pozitiviste, dar ~i sub imperiul cerintelor unei mai profunde radiografii a psihologiei naturii umane. In seria aporturilor de inceput, cea mai importanta interventie, printro Iuerare remareabila, afost cea a Iui T. Fechner (1801-1887), fiziolog de formatie. El a implicat 0 relatie eomplexa intre doua variabile: pe de-o parte, intensitatea stimulilor, iar pe de alta, intensitatea senzatiilor fata de ace~tia. A lucrat intens in domeniul senzatiilor vizuale - avllnd ~i el probleme eu oehii. Cea mai ClL110ScuUi lucrare a sa Elemente der Psycho physik (1860) a 19

fost prima lucrare importanta i caracteristica de psihologie experimentala. o alta lucrare a sa, deosebit de importanta, a fost intitulata Vorschule der Aesthetik (Introducere fn estetidi, 1876). In aceasta lucrare, a folosit metoda impresiilor. Este considerat intemeietorul "esteticii de jos" - lucrarea constituind un punct de plecare pentru estetica industriala i psihologia artei. E. N. Weber este, lmpreuna cu Fechner, cofondator al psihofiziologiei modeme, senzoriale. El a studiat senzatiile musculare i tactile - pentru dezvoltarea psihofizicii. A folosit metoda celor mai mici diferente de sensibilitate senzoriala. Formularea acestor relatii este cunosc~ta ca legea Fechner-Weber. Fechner1 a i conferit psihologiei statutul cel mai complex ~tiintifie din acea vreme, eu 0 metodologie de cercetare riguroasa. E. N. Weber (1840) a sintetizat rezultate privind toate categoriile de senzatii. S-a facut, aa cum de fapt am aratat mai sus, un prim pas in constit1}irea psihologiei experimentale, al carei reprezentant au fost G. T. Fechner (1801-1887) i, apoi, W. Wundt (1832-1920). Psihologia experimentala modema, astfel nascuta, a devenit nucleul principal, expansiv, al conturarii psihologiei modeme. De altfel, secolul al XIX-lea a fost impregnat de idei ale darwinismului i de noua mentalitate elaborata sub influentele dezvoltarii biologiei ~ia ~tiintelor, in genere. Pe plan socio-economic, se desfaurau etape,semnele dezvoltarii R.T.S. (revolutiei tehnico-~tiintifice), care aveau sa duea la 0 mai mare aeumulare de capitaluri ~i la raporturi noi lntre om ~i munca, om ~i societate, om ~i educatie, educatie ~i munca etc. In acest context, s-a format 0 serie de necesitati sociale noi ~i tot mai profunde. Ele se refereau mai mult i mai direct la om, la situatia lui, la libertate, drepturi i proprietate asupra mijloacelor de productie. Pe planul dezvoltarii psihologiei, au inceput sa apara cadrele largi ale cerintelor de aplicabilitate practica, a aporturilorpsihologiei, alaturi de cerinta crearii unei coerente in cadrul cercetarilor ce se efectuau. Acestea au devenit mai clare ea obiectiv, mai directionate - ~i s-au conturat, treptat, ~i modalitatile in care puteau sa fie abordate. Inperioada la care ne-am referit, s-a conturat, ca atare, ~i 0 noua optica. Herman Ludwig Ferdinand von Helmholtz (1812-1890), fiziolog renumit al secolului al XIX-lea, obsedat de problemele fortei vitale, de
] G. T. Fechner a fost 0 personalitate deosebita. Intre anii 1838-1879, a elaborat 7 volume in care a expus teoria panpsihismului. La 21, de ani a scris satire sub pseudonimul "Dr. Misses".

20

mi~care permanent a ~i de legile conservarii energiei, a atribuit psihicului, in mod latent, un rol important, legat de diferentierile senzoriale. Acestea, prin dominatiile lor tot mai diversificate, au contribuit la distantarea psihologiei de filosofie, in mod rapid. James Prescott (1814-1878) a avut in atentie teoria energetista (fiind printre intemeietorii termodinamicii), teorie care a contribuit, de asemenea, la distantarea psihologiei de filosofie. Se incerca implicarea in problemele fortei vitale. Oswald va fi, insa, reprezentantul eel mai de seama in aceastil problema. De fapt, ~i Cabanis (1757-1818) a legat de psihicul uman rationamente1e biologice (el s-a implicat, teoretic, in disectii ~tiintifice). Opticabiologica era ea insa~i de vaditil noutate ~i progres pentru acele timpuri, ~i a deschis drum larg integrarii dimensiunilor energetiste in psihologie, probleme ce se conturau in Iucrarile Iui Wilhelm Oswald, care a reunit teoriile personaliste cu cele energetiste. C. Radulescu-Motru a fost, ~i el, reprezentant al energetismului psihologie. Laboratorul de la Leipzig (1879), fondat de W. Wundt, a devenit un centru mondial al psihologiei. Foarte multi psihologi au luerat, au studiat ~i comentat experimente la acest laborator, contribuind la dezvoltarea psihologiei ca ~tiinta, ~i apoi la colportarea instrumentatiei doMndite, in tarile din care au venit la laboratorul de la Leipzig. Dintre ace~tia, au weut parte, printre a1tii, ~i C. Radulescu-Motru (1868-1957), E. Gruber (18611896), FI. Steranescu-Goanga (1881-1920). Ace~ti psihologi romani, ca ~i altii, ~i-au efeetuat ~i publicat luerarile de doctorat in revista condusa de W. Wundt, intitulata Philosophische Studien. A~a cum am aratat inca din introducere, la laboratorul de la Leipzig au fost multi psihologi intemeietori de centre de cercetare in diferite tari (precum Stanley Hall, J. Mckeen Cattell, Ed. Titchener, dar ~i F. Kraepelin, B. G. Bourdon, A. Michotte~. a.). Consideram interesa.l1tfaptul ca W. Wundt a avut 0 discutie controversata eu C. Radulescu-Motru privind testele. \Vundt nu le-a considerat instrumente ale psihologiei experimentale, spre deosebire de C. Radulescu-Motru, care a pledat pentru teste ca instrumentar psihologic de mare importama.

Pomindu-se de 1a modelul laboratorului de 1a Leipzig, au inceput sa se organlzeze laboratoare, sa se e1aboreze tehn.ici specifice, In diferite tari. S-au dezvoltat $1 revistele de psihologie, s-au constituit asociarii nationale de psihologie ~i a fnceput sa se organizeze congrese de psihologie nationale ~i intemationale. 21

Momentul Wundt a fost un fel de revolutie copernicana in psihologi~ abia nascuta prin el. Treptat, interesul pentru manifestarile psihice ale omului a crescut ~i a capatat 0 tenta de mare descoperire, printr-o optica noua. Succesiunea eforturilor de cercetare psihologiea a pus in evidenta eonstituirea de centre de eercetare legate de obiective sau doar de idealuri - ~i apoi - de cele mai muIte ori, legate prin sentimentul de apartenenta la domeniul acestei noi ~tiinte: psihologia. Au existat tentative ~i de alt fei, de transferuri din eelelalte ~tiinte, care au contribuit, de fapt, la conturarea psihodiagnozei. Prin 1793, Vauban, Mareal al Frantei, a efectuat primele interventii legate de organizarea activitatilor din fabricile (de atunci) de armament i arsenalele de artilerie, pentru a fi mai eficiente; matematicianul Bernoulli, fizicianul Coulomb i chimistul Lavoisier au studiat desfii~urarea ramurilor grele din intreprinderi, izvorul energiei umane, relatia dintre cantitatea de oxigen consumat ~i mooca eficienta ~i multe alte probleme legate de relatia om-munca. Un remarcabil analist, Hoffedingh, a prezentat, pe langa biografia oamenilor mai remarcabili ai timpului, i modulin care aee~tia au dezvoItat o noua optica in mentalitatea filosofica a finalului de seeol XVIII i apoi, eu penetratie pana in secolul Xx. Analiza biografica i de eontributie ~tiintifica a lui W. Woodt, care a fost primui prezentat de Hoffedingh, se refera la studiile fiziologice ale lui W. Wundt, din lucrarea Beitrage zur TheOl'ie des Sinneswahrnehmung, in care studiui mi~dirii ochiului i-a angajat pe \V. Wundt in conceptia spatiului i timpului psihologic. Este vorba de timpul seurs de la aetiunea stimulului vizual la trezirea reprezentarii unei trairi sensibile. Prin 1897, W. Woodt a elaborat trei editii ale lucrarii Vorlesungen uber die Men..sehen und Tierseele (Leelii asupra sufletului oamenilor $i animalelor). In 1875, Wundt, ajuns profesor de filosofie la Leipzig, a publicat lucrarea Einfuhrung in der Psyehologie i apoi Physiologisehe Psychologie (Psihologiajiziologiea), lucrare ce a fost eonsiderata de aceea~i importanta cu lucrarea Elements de psyehophisique, a lui Fechner (0 capodopera a psihologiei experimentale). In fine, in 1890, Wundt a pus in eirculatie lucrarea Grundlage der physiologischen Psychologie (Bazele psihojiziologiei), in care a facut 0 expunere a dezvoltarii psihologiei. La acestea se adauga lucrarea Sprachgeschichte und Sprachpsychologie (1901), ea ~i lucrarea Volkerpsychologie (1900-1920), lucrare in zeee volume, care a conturat domeniul psihologiei diferentiale a popoarelor. Woodt a' inceput, treptat, sa fie animat de un pelerinaj interior al tematicii psihologiei i a ineeput sa fie interesat nu numai de ruperea
22

psihologiei de filosofie, ci ~i de ruperea psihologiei de fiziologie ~l independenta ~tiintelor, idei ce s-au conturat intp-ull articol publicat ill Revista de la Leipzig, ill 1899. EI a marturisit ca atunci cand a ajulls la functiile superioare ale imaginatiei implicate in spatialitate ~i temporalitate, mai ales, dar ~i la modificarile senzatiei, care dispune ~i folose~te reprezentari, a avut 0 viziune - aceea a sintezei ce nu se afla in senzatii, nici in reprezentari, ci in psihic. Sinteza, a considerat Wundt, este expresia curenta a psihicului. In articolul "Die psychologischen Axiome und ihre Beziehung zum Causalprinzip" ("Axiomele psihicului ~i legatura lor cu principiul cauzalitatii"), incepuse sa elucideze problemele cunoa~terii. In acest context, Wundt a elaborat opera sa asupra Logicii, apoi lucrarea Systheme der Philosophie (1892, ed. a II-a), in ~i prin care a atins un punct de mare sinteza. A urmat Einstellung in der Philosophie (Introducere fn jilosojie, 1901), lucrare in care a subliniat earaeteristieile diferitelor curente din filosofie ~i istoria aeesteia. Dar eea mai interesanta afirmatie meuta de Wundt a fost di "prin cunoa~terea rationala se poate depa~i experienta, care devine transcendentaHi". Am facut aceasta scurta evocare a experientei umane intuitive ~i impresive, implicata in modifidirile de mentalitate, din secolul XIX, pentru a pune in eviden!a dezvoltarea psihologiei evaluative interumane ca 0 solieitare permanenta a omului de a se cunoa~te ~i de a-I cunoa~te pe ceilal!i. In secolul al XIX-lea, se voia Insa, 0 forma de cunoa~tere mai profunda, mai sistematica, venise timpul stiintei ca cerinta sociala. Dezvoltarea psihologiei ~i a psihodiagnozei sunt legate pro fund de aeeasta desprindere a omului de filosofie ~i de exercitarea libertatii de a diseea libel' competentele ~i part,ile slabe ale omului in fata Universului eu care se confrunta, 11umanizeaza, gestionandu-~i viata ~i geneza lui ca persoana, in fiecare persoana ~i eu fiecare secventa de timp i de spatiu prin care trece. Ce caracteristici are omul? Care sunt mai importante dintre ele? Cum a reu~it sa-~i ca~tige potentele prin care poate strabate complexitatea vietii? $i care sunt diferentele dintre oarneni? De ce exista? Cui se datoreaza? Acestea ~i muIte altele constituie problemele ruperii psihologiei de filosofie. Toate intrebarile s-au transformat in cautari, ipoteze, cerceti1ri i forte ale cunoa~terii. In 1890, Compania de otelarie M. Steele, apoi Uzinele Ford, Uzinele Fayot, la sugestia Iui Parson, au organizat primul birou de asp (Vocational Guidance) la Boston, fapt ce a dus la dezvoltarea psihologiei muncii, aetivitatii de organizare de profiluri profesionale ~i de studiere aprofundata a aptitudinilor, intereselor ~i competentelor, indemanarilor, viteza de formare 23

a deprinderiIor, valoarea atentiei ~i sincronizarea ei cu ritmurile de Iucru impuse de activitatea specifica ill intreprinderi. Pe de alta parte, au inceput sa se infiinteze reviste de psihologie in diferite tari (tot dupa infiintarea Laboratorului Iui Wundt). Cele mai importante au fost: Le travail humain (1894), Paris, Psychological Review, S.U.A. (1894), L 'Annee psychologique, Paris (1895). In acela~i an, a aparut revista rusa Obozrenie Psihiatrii, nevrologii, experimentalnfi Psihologii, Moscova. Dupa 1900, sumarele acestora se vor mari foarte mult. Toate acestea au amplificat comunicarea de probleme, schimbul de idei ~i au largit foarte mult domeniul ~tiintific accesibil al psihologiei. In acela~i timp, prin constituirea de laboratoare ~i reviste de psihologie s-a creat 0 provo care diferentiala intre centrele psihologice, fapt ce a facut ca in secoluI XX sa inceapa sa apara tratate de psihologie ~i asociatii nationale ~i internationale de psihologie - sa intre in atentie 0 serie de probleme de prim ordin ~ cum ar fi elabararea de sinteze pe domenii, elaborarea, de asemenea, a unui cod deontologic, ca ~i diversificarea ~i organizarea mai severa a tehnologiilor de cercetare. lntre timp, Pierre Paul Broca (1829-1880), medic chirurg ~i antropolog francez, profesor universitar la Paris, ~i-a propus sarcina (foarte dificila de altfel) a localizarii cerebrale a diferitelor activitati ~i functii. In special, I-a interesat centrullimbajului din creier (devenit centrul Broca). A elaborat ~i alte lucrari, precum anevrismele, tumorile creierului ~i afazia, ~i chiar craniometria. Creierul are doua emisfere ~i structurile care Ie reunesc. Dupa localizarea efectuata de P. P. Broca, a avut loc 0 explozie a cercetarilor de Iocalizari cerebrale, fapt ce a afectat problema core1atiiIor functionale. In arice caz, oamenii de ~tiinta, precum Wilder Graves Penfield ~i altii, au demonstrat ca in cursul primilor doi ani de viata, emisferele cerebrale i~i ca~tiga functionalitatile specifice. Emisfera dreapta sesizeaza realitatea mediului de apartenenta cu bogatia ~i caracteristicile imagistice mentale ~i gandirea concreta. Emisfera stanga cauta ~i gase~te, in aceasta Iume con creta, 0 infinita retea de cauze ~i efecte armonioase (Vadim 1. Deplin 1975) ~i guverneaza gandirea logica ~i abstracta. Ambele functioneaza in interactiune, eompletandu-se ~i eontrolandu-se reciproc. Prin toate acestea, psihologia s-a eonturat ca domeniu ~tiintific intercorelat eu numeroase discipline - dar mai ales eu ~tiinte umaniste de prima importanta - pana la sfar~itul secolului aI XIX-lea.

24

CAPITOLULH

o NOVA RASCRVCE

IN PSIHOLOGIA MODERNA.

CONFLUENTESICONVERSII

In secolul al XX-lea a avut loc 0 Iarga dezvoltare, inclusiv metodoIogica, a psihologiei. Infiintarea primuIui laborator, de catre W. Wundt, a constituit primul demers fertiI ~i important pentru dezvoltarea psihologiei ea ~tiinta aeceptata, chiar daca domeniul ei a pastrat un fel de aura deosebita, ineareata eu un fel de mister ~i un fel de teama. Supunerea la un examen medical este indlrcata, de asemenea, de un fel de teama relativ asemanatoare, dar cu 0 latura eeva mai putin misterioasa. Laboratorul de Ia Leipzig a constituit, mai ales pe cei ce I-au vizitat, ea un exemplu ~i 0 provocare. De altfel, tendinta de organizare de laboratoare s-a produs ~i in alte domenii. Mai ales, cei care au vizitat laboratorul de la Leipzig au avut ca obiectiv ~i model organizarea unui laborator. Stimulatia a crescut chiar dupa 1879. In acela~i an, Muller a deschis un laborator la G6ttingen, Stanley Granville Hall, la Baltimore (1883), Giuseppe Sergi, la Roma (1884), V. M. Behterev, la Universitatea din Kazan in Rusia (1885), Angelo Masso, la Torino (1888), Martins, la Bonn, A. Binet, la Sorbona. Toate acestea au evidentiat un mare apetit social ~i inteleetual, pentru un eadru riguros ~i un statut ~tiintific al psihologiei. Fara indoiala, ramane un mister faptul ca omul care a creat atatea ~tiinte, inventii, idei ~i a construit nenumarate ~tiinte pentru tainele lumii, a pastrat distantari cateva secole fata de ~tiinta despre psihicul omului. Lantul de laboratoare de psihologie din Europa, prin interesul creat, a determinat organizarea de laboratoare de psihologie ~i in S.U.A. In aceste laboratoare au avut loc eereetari din ee in ee mai interesante privind sistemul senzorial ~i tot mai multe, impregnate de optica experimentelor logice ~i mai S-au studiat pragurile senzoriale ales fiziologice ~i psihofiziologice. rnaximaIe ~i minimale, diferentiate pe felul de persoane (dupa necesitatile ~i preferintele diferitilor psihologi) - mai ales in studiile lui Van Helmholtz (1850), ca ~i ideile ca senzatia ere~te ca intensitate odata cu logaritrnul excitatiei, ideidifuzate in lucrarile lui Fechner ~i Weber.

25

In apropierea anului 1900, s-a conturat dorinta de a se studia cat mai muIte paliere ~i probleme ale psihologiei, fapt obiectivizat prin lucrari1e lui Th. Ribot (1832-1916), precum maladiile memoriei (1861), ale personalitatii (1886), ale atentiei (1861), ale sentimentelor (1896), ~i apoi extinderea acestora din urma. Studiile lui H. Ebbinghaus (1850-1909) asupra memoriei ~i caracteristicilor invatarii, prin cercetari experimentale, au creat un nou centru de interes, ~i au fost preluate de E. B. Titchener, B. R. Cattell ~i A. Binet. Intr-o situatie asemanatoare s-au aflat ~i lucrarile Clarei ~i ale lui Wilhelm Stern, privind dezvoltarea timpurie a limbajului. W. Stern (1871-1938) a fost lillul dintre pionierii psihologiei moderne. Lucrarea sa Chel' Psychologie del' individuallen Diffel'enzen (1900) I a stimulat foarte mult dezvoltarea psihologiei diferentiale ~i, desigur, aparitia peste timp a interesului pentru problemele identitatii psihicului. Prin toate acestea, se marca, pe de 0 parte, procesul de distantare a psihologiei de filosofie, iar pe de alta, 0 fiziologizare tot mai acaparanta a psihologiei (~i invers), pentru ca~tigarea unei validitati cat mai consistenta a psihologiei, ca domeniu. In genere, autorii citati aveau in atentie 0 conturare general a a psihologiei ~i a caracteristicilor psihice, chiar daca se opera cu metoda chestionarului (Th. Ribot) ~i cu metoda experimentului natural (H. Ebbinghaus), fapt ce ducea la mai multe eazuri deeM se efeetuau in laborator. De altfel, experimentul natural s-a dezvoltat foarte mult ~i el in secolul XX. S~a conturat obsesia incon~tientului, in acea perioada ~i un fel de implicatie ipotetica a radacinilor visului in incon~tient, in lucrarile lui Harwey Saint-Denise (1867), ~i apoi Sigmund Freud (1809-1861), in 1900 ~i E. Aserinshy, in 1953. Unii psihologi au devenit cunoscuti, altii au primit chiar premiul Nobel (H. Bergson). Unul dintre psihologii mai cunoscuti, care a adus un aport important la dezvoltarea psihologiei, a fost Alfred Binet (1857-1912). Binet lucra la Sorbona ~i a devenit 0 persoana cunoscuta, mai ales, prin trei lucrari: La psychologie du raisonement (1886), Etudes de psychologie expel'imentale (1888) ~i Etudes experimentales de l'intelligence (1903). 0 comisie a
1

Despre Psihologia diferen!elor individuale.

26

Ministerului Invatamantului a devenit interesatii de aceste lucrari ale lui A. Binet ~i I-a numit pe acesta intr-o echipii, impreunii cu Th. Simon (18731964) - specialist in probleme de handicapati - spre a efectua cercetari concrete, privind testarea inteligentei la copii din toate mediile, cu vMste cuprinse intre 3 ~i 16 ani, normali, din ~coli, dar ~i din ospicii. Cei doi au facut cercetari ~i pe adulti analfabeti ~i alfabetizati. Peacest fond situational, a apiirut primul test de inteligentii, in revista L 'Annee psychologique (1905, nr. 11, p. 191-244), cu rezultate. Era prima scalii de inteligentii; ea a proliferat ~i a dus, pe de-o parte, la constituirea tehnologicii a testelor ~i a chestionare1or psihologice, iar pe de alta parte, la abordarea problemei complexe ~i dificile a inteligentei. A. Binet a imbuniitiitit testul de inteligentii, in 1908 ~i in 1911 (acesta din urma aparut dupa moartea sa). Testul a fost publicat ~i in S.U.A. S-au creat ~i variante ale acestuia. Testul de inte1igentii al lui A. Binet a avut rasunet ~i a trezit un interes foarte mare, pentru cii a fost insotit de implicatii :fundamentale in unele probleme ale psihologiei, ~i anume, a conturat optica ontogenetica in dezvoltarea inteligentei, suport pentru psihologia copilului, dar ~i pentru psihologia varstelor ~i psihologia diferentialii, dezvoltate ~i ele mai tarziu, tot mai mult. Pe de alta parte, aceasta scalii a stabilit necoincidenta, adesea evidenili, intre varsta mental a ~i varsta cronologica. Varsta cronologicii oficiaHi era trecuta in actele de identitate. Varsta mentalii (inteligenta) a fost extrasa de Binet-Simon, prin media raspunsurilor la 0 serie de intrebiiri date de copii de diferite varste apropiate, ~i calculata pe tabele. Aceastii cotatie a fost constituitii, treptat, de ditre Binet ~i Simon, intre 1905 ~i 1908. Scala de evaluare a pus in evidenta grade de distanta a raspunsurilor, de varsta cronologidt Aceste diferente s-au valorizat in luni, a~a cii, in varianta din 1911 un copil putea sa fie ca varstii mentalii de 4 ani ~i 8 luni la viirsta de 5 ani cronologici, sau de 6 ani ~i 4 luni la tot atatia ani cronologici (5 ani); deci, subdezvoltat in primul caz ~i oarecum supradotat in cel de-al doilea.1 Testul Binet-Simon a stimulat traducerea ~i aplicarea sa in numeroase centre universitare ~i laboratoare psihologice. A fost preluat ~i in Germania. Problema inteligentei a avut progrese remarcabile in decursul intregului secol XX. Testul Binet-Simon, in ultima versiune (1911), a fost studiat ~i in multeuniversitati ~i laboratoare, cooptat ~i discutat cu mult interes. Traducerile efectuate in S.U.A. ~i discutiile interpretative au dezvoltat ipoteza mai multor feluri de inteligenta. Thorndike a considerat cii
1 Mai dificilii, ill fonnularea interogatiilor (itemilor), din testul de inteligenta, a fost gradarea, ca dificultate, pentru a se surprinde pa~ii deprogres de inteligentii (varstii mentalii).

27

exista trei felmi de inteligenta: concreta, abstracta i sociala. C. E. Spearman a constatat ca exista 0 inteligenta ipotetic innascuta i 0 inteligenta formata sub influenta mediului. Specialitii in analiza factoriala au conturat doua modele ale acestei inteligente: una piramidala (cu factorul G in varful piramidei) i 0 structura semipiramidala (tara factorul G); aceste modele ierarhice au fost dezvoltate de W.W. Thurstone, W. Funck, Caroll etc. D. Wechsler a implicat in testul sau 12 feluri de inteligenta. Cea mai ampla structura a fost conturat& pentru modelul inteligentei de catre J. P. Guilford, care a efectuat un model al intelectului cu 120 de aptitudini potentiale de inteligenta - inca nedescoperite toate. ModeluI lui Guilford incorporeaza, insa, in formula inteligentei,~i memoria, atentia i creativitatea sub denumirea de gandire divergenta. o aha directie a cercetarii inteligentei a mers pe linia dezvoltarii ontogenetice a acesteia. Jean Piaget a fost cel care a aprofundat mai mult aceasta problema, conturand stadii ale dezvoltarii ~i maturizani inteligentei, subliniind, inai ales, domeniul operational al inteligentei. Etapa primara a gaudirii senzorial-motorie permite fixarea experientei primare. Intre 2 i 8 ani, urmeaza faza preoperatorie,in care se formeaza numeroase preconcepte, facilitate de limbaj i de simbolistica ludica (a jocului). Spre 4 ani, se formeaza gaudirea situativa i se perfectioneaza. Dupa 7 ani, are loc formarea de operatii concrete ~i rationamente intuitive i logice, iar spre 10 ani, acest sistem se dezvolffi foarte mult -la 12 ani ~i dupa, se atinge stadiul gaudirii complexe ce folose;;te operatii formale. Reflexia complexa, evoluata logic, este activa dupa 16 ani. Teoria lui Piaget are suportul unor cercetari atente ~i a avut 0 larga acceptare. J. Piaget s-a referit ~i la problemele evaluarilor morale (a inteligentei evaluative moral Intr-o lucrare).! In primii ani ai secolului XX, a avut loc 0 extindere a exploziei de aparitii de reviste de psihologie in diferite tari, organizarea de asociatii nationale i intemationale de psihologie, aa incat in a doua jumatate a secolului XX existau, in toate tarile, aceste forme de organizare a comunicarii tiintifice i progrese evidente in dezvoltarea psihologiei, care a devenit 0 ;;tiinta cu domenii care s-au organizat ~i unificat sub 0 constelatie de cerinre In care este implicata 0 mare deschidere spre to ate domeniile celorlalte ;;tiinte, ~i domenii ale tuturor activitatilor i trairilor umane. Au aparut dictionare de psihologie, care condenseaza, dupa diteva criterii,

1 J.

Piaget, Le jugement moral chez I 'enfant, preluata de L. Kohlberg care a nuantat-o.

28

aporturi ~i evocari de personalitati, de contributii in diferite ramuri ale psihologiei moderne. Trebuie sa subliniem faptul ca in secolul XX psihodiagnoza a devenit disciplina de suport a tuturor ramurilor psihologiei, pentru ca a servit la validarea de ipoteze, cuno~tinte, idei ~i concepte, prin cercetari. Tehnologiile de cercetare s-au extins, ca atare, in foarte numeroase domenii ~i ~i-au marit rafinamentuI. In jurul anului 1900, dar mai ales dupa, viata social a a inceput sa se schimbe tot mai intens. Au avut loc consolidari ~i conversii de mentaliHlti ~i atitudini fata de ~tiinta, s-au conturat noi ~i noi investigatii ~i sisteme organizatorice care sa Ie coordoneze ~i sa Ie sustina. Organizatiile statale au intrat intr-o perioada de tensiune, in cautarea identitatii in Europa. Daca in deceniile anterioare oamenii de ~tiinta psihologi erau, adesea, filosofi ~i teologi, treptat patura acestora s-a modificat. Multi psihologi au fost in zilele noastre piologi, anatomi~ti, fiziologi, literati etc. In Europa, dupa 0 lini~te relativa de 100 de ani mra razboi, atmosfera a devenit din ce in ce mai tensionata ~i agresiva, ~i in 1914-1918 a izbucnit primul razboi mondial, care a schimbat structurile geografice, politice ~i economice ale Europei1. A doua problema de mare aport ~i de stimulare a organizarii tematicilor de cercetare ~i diagnosticare a fost problema invatarii. Interesul pentru problemele invatarii s-a dezvoltat tot incepand cu intrarea in secolul XX, prin prezentarea, de cafre fiziologul rus 1. P. Pavlov, a unei lucrari remarcabile privind Rejlexele psihice, la primul congres international de medicina din 1903. De fapt, era yorba de celebrele reflexe conditionate, care au pus in evidenta mecanismele de baza ale adaptarii implicate in conferirea de importanta ~i semnificatie stimulilor, legati temporal intre ei, in viata concreta. Teoria reflexelor conditionate de grad II ~i III a amplificat terenul invatarii ~i a fost implantata, treptat, in imagologie (ramura a psihologiei moderne foarte folosita in politica, in viata economica, in problemele reclamelor etc.). o a treia directie de contributii concrete ale psihologiei, in secolul XX, s-a centrat pe problemele muncii industriale - ~i a muncH in general. Dezvoltarea mare a industrializarii vietii sociale, ~i nu numai, a provocat interventia psihologilor in acest domeniu vast ~i de mare importanta. Ritmul perfectionarii tehnologiilor, din intreprinderile
1 In tin1pul primului razboi mondial, s~au folosH, pentru prima data, testele (Army Test), pentru a nu treee in loeurile de lupta, oamenii ell diseriminari confuze. Testele au capatat, astfel, 0 valorizare sociala.

29

productive ~i prin efecte de reflux, In toate felurile de intreprinderi a dus la crearea de oferta tehnica de suport, chiar pentm cercetarea interplanetara. Ofertele tehnicii, ca suport de confort, au inceput sa patrunda, treptat, in viata de toate zilele. A crescut confortul locuintelor prin retelele de iluminat, frigidere, aragaz, dar a crescut ~i comunicarea, informatia, datorita publicisticii, apoi radioului, televiziunii ~i telefonului. Treptat, s-a schimbat viata sociala. Au crescut metropole lncarcate de blocuri, retele de comunicatii, numeroase automobile, tramvaie, apoi metrouri, retele de cai ferate, dar ~i aerodroame cu avioane etc. Locuintele s-au umplut de butoane legate de folosirea electricitatii, de robinete etc. Oamenii au inceput sa ~tie sa mai repare cate ceva. Au inceput sa apara persoane care sa invete repede folosirea de tehnologii diferite, ceea ce a conturat ideea de aptitudini tehnice. Componentele acestora, cam de cateva zeci de feluri, sunt insa mai sever combinate in diferite feluri In profesiile foarte numeroase ce au inceput sa se dezvolte. Programul revolutiei tehnico-~tiintifice provoaca, insa, din ce in ce mai apropiate in timp, retehnologizari in industrie ~i, deci. In profesii. Aceasta cednta se refera ~i la domeniul profesiilor, a profilurilor aflate in schimbari accelerate, solicitandu-se studii mai aprofundate ale aptitudinilor, dar ~i ale competentelor, foarte schimbate adesea, solicitate in diferite profesii, dupa schimbarea tehnologiilor. Ritmul mare de dezvoltare sociaUi pe aceste planuri a dus la index area faptului ca in decursul unei vieti, omul i~i schimba de cel putin patm ori profesia, eu tendinte de a trece la cinci schimbari. Exista ~i a~a-numitele profesii "eteme". Dintre ele fac parte medicina ~i profesiile educative (cel putin aparent). Pe acest fond, s-a nascut problema invatarii permanente. Profesiile care se considera mai putin afectate de mari schimbari au politici active adaptative la 0 mai larga multitudine de domenii ale ~tiintelor. Oricum, toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult, incarcandu-se de politici adaptative foarte complexe. Contextul existential al vietii solicita un foarte mare rafinament adaptativ, in care se solicita un mare volum de aptitudini incarcate de atitudini. Acestea sunt foarte sensibile la modificari legate de viata sociala, economica ~i tehnologica, dar ~i de progresul ~tiintelor. Evolutia tehnologica este un produs al inteligentei modeme ~i 0 provocare de atitudini, motivatii, aptitudini, pe de 0 parte cu rol adaptativ, pe de alta, eu rol proieetiv ~i de consoli dare a politicii adaptative psihice la care ne-am referit deja. Aceasta implicatie se exprima printr-o ardenta proiectare a sinelui, care i~i imprima spontan caracteristicile opera1ionale cu un prag tot mai inalt de creativitate ~i diversitate operationala ~i de socializare de tip nou, mai pragmatic. In 30

fine, a treia mare revolutie tehnologica a fost a computerelor ~i patrunderii lor in viata sociala eu na~teri de noi profesii eu noi profiluri. In timpul primului ~i al eelui de-al doilea razboi mondial, barbatii fiind mobilizati, multe Intreprinderi au gasit solu!ia provizorie de angajaride femei, care, intre timp, au Inceput sase perfectioneze in tot felul de studii. Or, procesul acesta a avut efecte bune in foarte multe cazuri. Femeile s-au dovedit active, adaptabile etc, in acest context, au inceput sa se faca numeroase studii privind masculinitatea $i feminitatea, diferentele psihice. o portretistica diferentiala, care a fost mai larg generalizata ~i adaptata, 0 prezentam in tabelul de mai jos. E vorba de structurile diferentiale ale masculinitatii :;;ifeminitatii.
,

Masculinitate Masculinitatea este asociata cu agresivitatea moderata. Baietii au rezultate mai bune la probe Ie figurale (in testul Torrance, s-a evidentiat aceasta caracteristica ill mod pregnant). Baietii sunt mai independenti ~i mai noncollformi~ti. Baietii creativi au mai muIte 1963, dar ~i testul Barron 1958, ]963). Baietii caracteristici feminitate (tot testul Torrance la nll au spatiu de preferat ingust. In pubertate, baieti este mai mare dispersia aptitudinaHi. Inegalitatea fete-baieti estc mai evidenta. Oricntarea spatiala solicita aptitudini numeroase, inclusiv mecanice, care sunt mai bine dezvoltate la baieti, dar in cre~tere la fete. Depresia este de la 2 la 6 ori mai putin frecventa la baieti dedit la fete ~i femei pe scala varstelor. Dependenta In copiJarie timpurie la bilieti. este mai redusa

Feminitate Fetele au superioritate in probele verbale. Capacitate de opinie verbaIa mai mare. Sunt mai sensibile ~i manifesta precocitate. Fetele ~i femeile creative au muIte caracteristici de masculinitate (testul Barron 1958, 1963, testul Torrance 1963). Fetele tind sa prefere protectia

defmite, personale. Sanatatea este pozitiv -I relationata (Erick Erickson 1970). FeteIe prefera(BaITOn spatii cu valorile feminitatii ]968). Fetele sunt mai dotate In dexteritati manuale (A. Anastasiu 1958). Au 0 mai mare rapiditate. Fetele au un potential creativ mare, nevalidat social, din cauza condipei ~i stereotipiilor socioculturale plus a masculinizfuii culturii ~i artei - dar fetcle ca~tiga intens teren in cinematografie, emisiuni radio ~i TV, expunere artistidi a modei, invaramant, munci de secretariat, telefonie, medicina etc.

~j

Au gasit diferente semnificative ~i Graves $i Bolton (1972), Wallach ~i Kagan (1965), Ward (1968) in aceste comparatii. Exista tendinte numeroase :;;i putemice de apropiere intre caracteristicile psihice la baie!i $i fete (lmbracaminte, gablonturi, coafura etc.). Feminizarea profesiilor este relativ intensa ~i in cre~tere. S.S.E. (statutul social-economic) este important. Cere mijloace ~i avere, sunt favorizate de condifii, dar ~i absorbite in activitiW ~i tentatii diverse, inclusiv sociale, politice ~i de frumos. S-au efectuat ~i studii privind creierul feminin ~i masculin. 31

Nu au acela~i model perceptual. Fetele ~i baietii nu sunt crescuti In acela~i spirit ~i principii - ~i I~i valorizeaza diferit caracterele. Nici constitutia neurologica nu e la fel. (Ereditatea? Sau cultura diferit stratificata?). Diane McGuiness ~i Karl Pribram (Stanford, S.U.A.) considera ca diferentele provin de la hormonii sexuali diferiti, cu actiunile lor. Femeile sunt mai sensibile la stimuli vizuali, sunete, atingere, au tendinte depresive ~i sunt mai sensibile la stres. Marcel Konstarne (Toronto) relativizeaza diferentele: femeile sunt, totu~i, superioare In coordonarea precisa ~i aptitudinea de a face repede lucrurile (de exemplu, dactilografia); totu~i, sunt ~ipe acest plan prejudecati. Eleanor Maecoby ~i Carol Jacklin (The Psychology of Sex Differences, 1974, S.D.A.) au parcurs cateva sute de cereetari In problema ~i au ajuns la ideea ca s-a constituit un mit al diferentelor - unele sunt confirmate, altele confirmabile, altele verifieabile. Fetele au aptitudini verbale mai dezvoltate, baietii au aptitudini video-spatiale ~i matematiee, dar sunt mai agresivi; este statut ~i rol dobandit - ea~tigat ~i prin edueatie. Fetitele vorbesc mai repede -Intre 5 ~i 11 ani decalajul dispare. Dupa 12 ani, fetitele sunt iara~i In avans - ele dispun de fluiditate verbala, de comprehensiune - pana la a cantari coreet faptele. Fundatia Intemationala a Sanatatii a efectuat un amplu studiu, In Elvetia, In 1972. Lotul aflat In studiu a cuprins 934 femei, mtre 40 ~i 60 de ani. Perceptia de sine, perceptia propriei sanatati, a propriei in:tati~ariintra In u~oaracriza. Menopauza se manifesta mai devreme la femeile, ai caror copii au parasit easa. Femeia, dupa ce ~i-a consumat functiile traditionale de mama ~i edueatoare, se simte mai dependenta, mai putin sigura de propria-i identitate ~i apare tendinta de a se raporta in functie de sotul sall. Descre~te, totu~i, acordul de idei ~i valori Intre soti, conflictele sunt mai dese, solutiile de compromis mai greu de gasit. Raporturile sexuale scad cu varsta - seade pHicereafiziea foarte mult - probabil pentru ca aetul sexual i~i pierde finalitatea. Scade aetivitatea culturala, saracesc contactele prietene~ti. Totu~i, femeile eu studii eomplexe traverseaza mai u~or menopauza, fiind mai distantate de rolurile traditionale feminine. Toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult, ~i-au schimbat statutul de importanta ~i s-au Incarcat de politici adaptative tot mai complexe ce solicita rafinamente tot mai complexe ~i inteligente. In aceste
32

soliciHiri se exprima cednta studiedi acestei proiectii a sinelui, care li exprima mai lntai 0 nebuloasa diversitate operationala, eu un prag de inteligenta ~i creativitate tot mai lnalt. In acest domeniu, s-au angajat, mai ales, prof. dr. Salade, Petre Pufan, dar ~i spedali~ti in psihologia sod ala (1. Manzat, S. Chelcea, P. Golu ~i altii). Vastul domeniu la care ne-am referit este in plina constituire. La baza constituirii acestui domeniu, s-a impus necesitatea ordonarii activitatii industriale aflate in pEna dezvoltare. Psihologia mundi are In atentie toate problemele psihice ale tuturor sectoarelor de activitate. In prim plan, se afla i s-a aflat organizarea rationala a mundi pentru a se mari, in primul rand randamentul ~i profesionalismul persoanelor implicate in diferite feluri de munci. In al do ilea nmd, la fel de importanta in esenta, se afla problema (nu numai ca interogatie) a relatiei din mediile ergonomice. La care se adauga problemele conditiilor generale ale muncii industriale. H. Mlinsterberg, psiholog american de origine germana la universitatea Harvard, a fost preocupat de problemele sociale ale muncii, contactele de grup, oboseala in munca industriala. Exista foarte numeroase lucrari de psihologia mundi, printre altii Faverge Jean a depistat variabile semnificative, ill numar de 29, in situatii de acddentare in munca.1 De altfel, exista profesii de peric1itate crescuta. Din studiile muncii, s-au conturat doua probleme foarte importante: problema selectiei profesionale (S.P.) ~i problema evaluarii in selectia profesionala. Prima se folose~te in angajarile in munca, ~i este 0 componenta specifica de teste ce se aplica in vederea ocuparii de posturi de munca disponibile. S.P. are compozitii de teste, plus evaluarile din dosarul psihologic, care au specificitati legate de profilul caracteristicilor psihice solicitate de 0 anumita profesie. Testele studiaza statutele psihice implicate in depistarea acelor caracteristici ce sunt legate de profesia solicitata. a.s.p.-urile au, de asemenea, date specifice unei profesii ~i au in obiectiv controlul dezvoItarii acestora in timp ~i sugerari :mcute pentm perfectionare, in vederea unei profesii apropiate, ca profil logic, de eel dezvoltat. Desigur, in toate centrele de psihodiagnostic - dar mai ales in cele legate de a.s.p. ~i S.P. (formele de orientare i selectare profesionala) sunt implicate idei ale dezvoltarii profesionalismului persoanei ~i a exercitarii, in conditii bune, a profesiei, la care se produce cre~terea randamentului mundi profesionale. Studiile ~i teste Ie de aptitudini dominante in psihologia mundi (inclusiv industriale), ca ~i testele de inteligent::t, invatare, atentie,
] Faverge Jean-Marie (n. 1912), Psychologice des accidentes du travail (1967).

33

.~========------------------

dexteritate, observatie ~i aetivitate, sunt implicate iIl aceste profiluri, impreuna cu date ale dosarului psihologic ~i de personalitate. Un al patrulea domeniu important al psihologiei, care s-a dezvoltat intens in secolul XX, a fost ~i este cel al psihopatologiei. In 1981, s-a conferit premiul Nobel pentru medicina lui Roger Spery (avea 68 de ani) ~i era profesor la catedra de psihologie de la Institutul din Pasadena Se considera ca Spery a extras secretul specializarii functionale a creierului (Institutul Karolinska din Stockholm atribuie premiile Nobel pentru medicina). La propunerea premiului, se spune ca profesorul Spery a putut demonstra, in mod stralucit, ca lecare din emisferele cerebrale are propriul univers con~tient. Emisfera stanga este orientata spre conexiuni abstracte, relatii simbolice ~i analize de detalii elaborate logic. Este, de asemenea, sediul predominant al actelor motorii (a puterii executive). Emisfera dreapta este lipsita, in mare masura, de ceea ce i-ar permite sa intre in relatii cu lurnea externa. Este un pasager tacut ~i pasiv care lasa, in mare masura, grija conducerii ~i a deciziei comportamentale emisferei stangL Lucrarile profesorului Spery permit sa se anticipeze mai clar efectele unor leziuni cerebrale. El, dar ~i alti speciali~ti s-au ocupat de problemele epilepsiei. Al doilea premiu Nobel Gmnatate din el) a fost atribuit profesorului David H. Hubel (55 ani), american de origine canadiana, profesor la Harvard, ~i lui Wiesel, oftalmolog, neuropsiholog ~i neurofarmacolog. Cei doi au demonstrat ca mesajul informativ, care se transmite de la oehi la creier, trece printr-un tratament analitic prin care elementele partiale (componente) ale imaginilor retiniene sunt decodificate In functie de contraste, de conlguratia locurilor lor, ca ~i de mi~carile imaginii pe retina. Ca atare, s-au facut pa~i importanti ~i de succes privind functionalitatile creierului - care dupa autorii citati (~i altii) functioneaza ca un computer. Domeniul psihopatologiei este legat de cel al psihologiei medicale clinice, de psihosomatica (K. Schneider 1962), de clasilcari nosogralce (M. N. Mondrain 1965), dar ~i de probleme1e nevrozelor, de psiholziologie ~i psihofarmacologie, psihastenie, psihalergie etc. Testele clinice s-au dezvoltat ~i ele foarte mult. Psihologia ~i-a ca~tigat in, secolul al XX-lea, un rol important social - 0 instrumentatie foarte larga metodologica - a ie~it din laborator ~i a intrat in via!a concreta. Dintre obiectivele ei de prim grad, problemele la care ill-am referit ale inteligentei ~i invatarii - au avut 0 evolutie mai spectaculoasa. In

34

schimb, probiemele legate de profesii ~i eele de psihopatologie au fost foarte legate de evolutia problemelor inteligentei ~i ale invatarii. Bolile ~i tulburarile psihiee sunt numeroase. eu dit sunt mai importante, eu at1tpsihopatia este mai difieila. Din tulburarile psihiee fae parte nevrozele, neurastenia, psihastenia i psihozele reactive. o boala psihica importanta este schizofrenia (dementa preeoce), psihoza maniaco~depresiva i epilepsia. La acestea se adauga psihozele. Exista tulburari ale proceselor de cunoa~tere, ale afectivitatii, inteligentei etc. Toate acestea, i multe altele, necesita ingrijiri speciale; Exista psihoze in legatura cu modificarile organismului ~i ale psihicului, precum melancolia involuntara, paranoia presenila, catatonia tardiva ~i delirul de involutie. Mai dese sunt psihozele senile, precum dementa senila, boala lui Pick, boala Alzheimer. 0 alta categorie de boli psihiatrice sunt provocate de afectiunile vaseulare (hipertensiunea ~i arteriosclerozele, mai ales). In genere, i asistenta medicala a acestor boli s-a imbunatatit. Exista spitale speciale, precum este Spitalul Nr. 9 din Bucureti, pentru aceste feluri de probleme. Fara indoiala, in contextul R.T.S. (revolutiei tehnico-tiintifice) exista i un aport a1 psiho1ogiei ~i mai ales a acelor a~a-numite domenii ale psihologiei aplicate. Tehnologiile psihologice, i mai ales psihodiagnostice, au raspuns foarte activ la solicitarile ~i cerintele sociale. Inmultirea foarte mare a testelor a ere at, insa, ~i 0 mare eerinta de control a validitatilor i sensibilitatea acestora. De fapt, materialele informative colectate prin tehnicile psihodiagnostice au creat ~i alimentat domeniile cele mai importante ale psihologiei. In primul rand, a eelor mai semnificative cum sunt, pe de 0 parte, psihologia diferentiala i, pe de alta parte, psihologia varstelor. Bineinteles, psihologia generala a distilat tot prin intermediul acestor informatii 0 noua filosofie a psihologiei. La a.eestea se adauga constituirea de penetratii in caracteristicile functionalitatii psihicului i a modelului sau structural. Nu putem ignora 0 alta incitatie nascuta din colectarea de informatii realizate prin testatori. S-au putut pune in evidenta importante earacteristiei psihice diferentiale intre popoare. Domeniu1 eel mai interesant, insa, care confera rol psihologiei centrate pe te1mologiile de cercetare i pe cercetarea propriu-zisa, ramane eel a1 unor surprize, puse in evidenta prin testari mai ales proiective. Se suspenda re1ativ filtrul atitudinilor (intentional contiente) ~i de exprimare a dominantelor, a motivatiilor profunde, conflicte ~i stari conflictuale interne

35

~i structuri caracteriale de baza ale persoanei. Psihologia a putut penetra in viata tacuta intema psihica, in probleme de conversii psihice in tensiunea dorintelor ~i a pretului lor in viata de fiecare zi. Prin teste, inclusiv prin testele proiective, se patrunde in profunzimile psihicului. lntr-o lupta relativ permanenta eu exeesivul rol acordat calculelor statistiee, psihologia a largit implieatiile eontrolului valorie al interpretarilor (analiza ealitativa) ~i a descoperit, prin intermediul analizei factoriale, structuri combinatorii interne, inteligenta ca substructura a personalitatii, personalitatea ca aspiratie etc. De altfel, caracteristicile relatiilor dintre inteligenta i personalitate a capatat noi conotatii in conditiile dezvoltarii foarte mari a teoriei informatiei i a analogiei inteligentei artificiale (LA.) cu inteligenta natural a a omului. Omul a creat computerul ~i inteligenta artificiala, iar computerul a devenit forta cea mai mare expresiva a arnplificarii structurilor operationale algoritrnice ale inteligentei urnane. In acest vast context, s-a intensificat cerinta unei mai profunde analize a problemelor, domeniilor ~i reanalizei tehnologiilor de cercetare psihologica. Se afla in joc 0 oarecare necesitate de stimulare a identitatii psihologiei [ata de ~tiintele biofizio10gice ale domeniului medieinii. Exista boli psihice, inclusiv ale inte1igentei ~i alte boli care nu au substrat psiho10gic, dar afecteaza proeese1e adaptarii. Tot 1a intersectia eu medicina se afla bolile psihosomatiee ~i domeniu1 handicapurilor. Noi ne vom centra in aceasta lucrare pe strueturile ~i tipurile ce1e mai fo10site de teste, date fiind va1iditatea i sensibilitatea lor, dar ~i necesitatea unei cat mai mari informatii metodo10gice. In genere, exista 0 foarte mare atractie a psihologiei, ea domeniu, in Romania. S-au infiintat biblioteci ~i centre de informare pe langa catedre1e de psiho10gie a peste zece mari universitati particulare ~i pe langa cele de stat. Reviste1e de psiho10gie, de sub egida Academiei ~i a Institutului de Psihologie, au insa dificultati de aparitie i difuzare. Au mceput, insa, sa apara traduceri de teste (Rorschach, testul arborelui, testul Loretta Bender etc.). Din pacate, desfiintarea Asociatiei Psihologilor din Romania a dus la oarecare disociere de interese cooperante regionale pana prin 1996, cand s-a revigorat Asociatia Nationala a Psihologilor din Romfulia. Eforturile de a continua publicarea de reviste au fost benefice. S-au mentinut, in acest climat relativ dificil (inclusiv pentru cercetare), revistele invatarnantului pre~colar, (red. ~ef Silvia Dima), ale invatarnantului primar (red.-~ef Rodica Garleanu), revista Psihologia, pe langa redactia Stiinlii .$i Tehnicii, cu publicatii de studii ale studentilor in psihologie, mai ales (red. Chelcea), ~i reviste noi, precum Psihoterapia Experimenlialii, condusa de 36

Iolanda Mitrofan, revista Psihologia cognitivii (red. M. Miele), revista Prohumanitas, aparuta de prin 1992-94 ~i apoi reconstruita in 1997. Intrarea In mileniul al III-lea a gasit psihologia din Romania in plina fermentafie, ca o ramura bogata a :;;tiintelor umaniste, eu un trecut ~i un prezent incarcat de eforturi ~i evenimente, pe un drum ce se contureaza ca important ~i incarcat de proiecte interesante. Psihologia a devenit implicata In viata sociala, prin studiul inteligentei, a aptitudinilor ~i motivatiei ale caror capital disponibil trebuie sa fie cunoscut ~i folosit spre progresul vietii sociale. Aceasta este una din marile implicatii ale psihologiei modeme ca :;;tiinta de necesitate. A doua directie de solicitari sociale s-a intensificat prin folosirea tehnicilor psihoterapeutice. Universitatile de la Bucure:;;ti1, Cluj, Ia~i ~i Timi~oara au ca:;;tigat implicatii, in aceasta problema, tot foarte importanta pe plan social ~i legate de ameliorarea conditiei umane. Bineinteles, exista numeroase dificuWiti in aceste domenii ~i demersuri de implicare a psihologiei in viala sociala :;;iprogresele ei, mai ales din cauza ea exista 0 foarte mare rata de schimbari ale profesiilor, ale comunicarii, ale vietii sociale etc. A aparut, in aceste conditii :;;iimprejurari, problema invalarii permanente, inc1usiv de la distanta, pe de 0 parte, :;;icerinlele de selectie profesionala moderna, pe de aha parte. Psihologia s-a dezvoltat foarte mult In ultirnii 10 ani. Problemele psihicului uman, ale valentelor, potentialului sau ~i ale competentelor disponibile ale acestuia se investigheaza prin instrumentari metodologice numeroase ~i din ce in ce mai complexe. Numarul de peste 10 000 de teste disponibile indica, relativ anemic, existenta unui instrumentar tehnologic de cercetare. Batalia pentru recunoa~terea testelor, ca instrumentar de cercetare, a avut pe langa momentele dificile, ca cele legate de momentul demolarii atri'.Yutelorpsihologiei din 1936 din fosta U.R.S.S., la care ne-am referit deja in paginile anterioare ~i un alt moment dramatic, prin anii 1968-69, cand problemele testelor au fost discutate in senatul american. Se trecea printr-o criza economica, dar ~i in aceea a personalitatii. Este lesne de inteles ca studierea inteligentei, a aptitudinilor, a senzatiilor ~i apoi a perceptiilor a pus in evidenta, pe grupuri de profesiuni sau de clase :;;colare, caracteristicile la care ne-am referit, ca sa fie dependente de structura de ansamblu a psihicului. Oameni cu acela~i nivel de aptitudini sau de inteligenta au un destin foarte diferit, deoarece acesta e detenninat, desigur, de situatii ~i de evenimente sociale, pe de 0 parte, dar lji
] Activitatea prof. Iolanda Mitrofan s-a centrat pe aceasta problema.

37

de constelatia psihidi generala ce-i caracterizeaza. Fiecare persoana este unica in felul ei. Pe de alta parte, cercetarile psihologice, centrate pe psihodiagnoza, au pus in evidenta ca exista mai multe feluri de inteligenta, de temperament (idee intretinuta din timpuri istorice foarte indepartate ~i chiar prin structurile zodiacale care stabileau la oarneni 0 constelatie psihica dictata de data na~terii in care astrele se aflau in anun1ite pozitii unele de altele, impunand anumite trasaturi psihice ~i 0 mare influenta evolutiva a destinului individual, in functie de modificarile constelatiilor astrologice). S-a cumulat 0 foarte mare experienta naiva in aceasta problema, dimensiunile prognozelor intelectualizandu-se treptat. Desigur, aceasta evocare este legata de faptul ca ideea uniciHitii personalitatii s-a datorat unor observatii seculare ce s:-au impus, in grilele de testare psihologica, ca 0 necesitatede a aborda complexitatea diferentiala a psihicului uman din toate direqiile in care s-a conturat elar cerinta de diferentiere. S-au constituit baterii de teste, acestea fiind legate mai mult de testarea aptitudinilor in context profesional, ~i de testele de personalitate, ce au inceput sa faca parte din dosarul psihologic individual, ca ~i de testele de inteligenta, restul materialelor din dosar se refera, pe de 0 parte, la informatii privind traseele de viata, ~ocuri, succese in acest traseu, ca ~i conditiile mai stabile de mediu, cu specificul sau - iar pe de alta parte, dosarul psihologic cuprinde bateriile de teste ale ace lor structuri psihice ce trebuie stimulate, dezvoltate, conturate. In acest context, s-au dezvoltat testele de euno~tinte ~i cele de dezvoltare, pe de 0 parte, pentru mare a investitie sociala ce se implica in sistemele de invatamant ~i dezvoltarea foarte mare a testelor profesionale, a eelor de abilitati, motivatii, pe de alta parte. Totodata, s-au efectuat sondari ale cerintelor diferitelor profesii, clasificarile profesiilor, din punctul de vedere al cuno~tintelor ~i abilitatilor cu care opereaza, a organizarii muncii ~i a stabilirii recuperarilor de oboseala (prin concediile de odihna ~i refacere) ~i a stabilirii salariale, prin cantitatea de eforturi intelectuale, mai ales pe care Ie solicita profesiunea in folos material, cultural ~i social disponibil. S-a conturat, astfel, organizarea sociala a muncii. Fara indoiala, omul zilelor noastre este diferit de eel din secolul trecut ~i:tara indoiala este importanta ideea dezvoltarii seculare a omului ca personalitate ~i mentalitate. A avut loc, dupa Rena~tere, 0 tot mai mare viteza de dezvoltare a inteligentei umane, a personalitatii. Progresele tehnologiilor, ale ~tiintei au crescut exponential, profesiile s-au intelectualizat tot mai mult. Radioul ~i televiziunea au 0 uria~a contributie la pennanenta solicitare a oamenilor prin ~tiri, emisiuni culturale, sportive etc. Se poate considera ea mass-media, cu insuflarea sa de opinii legate de viata 38

curenta ~i cu comunicarea permanenta a tot ce se intampla mai important In toate zonele Pamantului, dar ~i in spatiile vaste interplanetare, numeroasele inventii :;;i descoperiri fac din omul zilelor noastre 0 persoana foarte solicitata, implicata vast in problemele lumii ~i vietii legate de internationalizarea comeqului, a circulatiei ~i comunicarilor (telefonice, prin mass-media, conferinte, sesiuni ~tiintifice etc.). Pe fondul unei tendinte puternice de modernizare, se constituie noi ~i noi cerinte soeiale. Are loe, In aceasta situatie, ere~terea foarte mare de persoane care cunose mai multe limbi straine, Invata sa mfulUiasca eomputere, fac perfeetionari, fae sport, eunosc mai multa muzica (chiar daca nu identifica Intotdeauna autorii partiturilor), citesc mai multa literatura decat inainte cu 20-30 de ani, vad ineomparabil mai muIte filme, exercitandu-~i, astfel, imaginatia de implicatie ~i trairile virtuale. Toate acestea genereaza sehimbari. Sub ofertele culturale foarte variate, in zilele noastre, personalitatea umana devine tot mai uniea, cu idealuri ~i aspiratii tot mai diferite de cele ce functionau Inainte cu cateva zeci de ani. Complexul caIatoriei, la care s-a referit, candva, ~i M. Ralea, eu oarecare melancolie, genereaza acum obiective legate de curiozitati de diferite feluri, ce se obiectiveaza prin crqterea mare a numarului de oameni ce au vizitat ~i intentioneaza sa viziteze alte tari. Experienta de viata a oamenilor a devenit foarte diferita, fapt ce contribuie, substantial, la constituirea de personalitati diferentiate. Problema diferentierilor este tratata mai mult statistic in domeniile psihologiei generale ~i ceva mai diferentiat In psihologia varstelor, dar mai ales in psihologia diferentiala. De aeeea, In aceasta lucrare yom insista asupra tehnicilor psihodiagnostice, ceva mai accentuat din optica diferentelor de varsta, caracterologice, aptitudinale etc. De altfel, in orice caz de evaluare a rezultatelor prin tehnici psihologice se constituie ~i se folosesc diferente de varsta, sex, nivel de cultura ~i efecte ale mediului de viata ~i de educatie parcurs de personalitatile testate. Exista varste ~i niveluri de varsta ale inteligentei, v:ITste ale capacitatii de scriere, de citire (coeficient de inteligenta (QI), de dezvoltare general a), schimbari ale pragurilor senzoriale (pe varste) implicate toate 1ntr-o curba de cre~tere in anii copilariei, adoleseentei ~i chiar a tineretii ~i maturizarii ~i de descre~tere in anii de regresie. Exista unele schimbari pe planul general al dezvoitarii ~i largirii psihologiei, a subordonarii ei la unele comenzi sociale de necesitate. 1.11 acest sens, asistam la 0 importanta dezvoltare a testelor de cuno:;;tinte, fapt de altfel oarecum normal, data fiind valoarea mare a cuno~tintelor corecte, 39

importante ~i coerente. Acestea au tendinte, ill numeroase tari, de a inunda viata sociala, dar mai ales ~colara ~i universitara, :?i de a inlocui sistemul docimologic clasic eu tehnologia mai supla ~i perfectibila a examenelorteste. Aeeasta tendinta este in consens cu transformarile profunde ee au loc .in viata social a ~i in structurile :?colilor ~i ale educatiei. E yorba de construirea unui nou mod de integrare a ~colii in viata sociala, dar mai ales de ameliorarea sistemelor de predare, evaluare ~i mai ales de ameliorare a terenului de confluente dintre cuno~tinte :?ipractica. Exista 0 zona intre cuno~tinte, testele de cuno~tinta ~i inteligenta. Problema, ea atare, a dus lao tot mai complexa studiere a inteligentei ~i aeeasta eu atat mai muIt eu cat exista ~i 0 implicare strueturala a inteligentei in invatare, adaptare, atentie ~i interes, mai ales sub forma sa de euriozitate. Gandirea este modul de exprimare a inteligentei, care se manifesta, preponderent, prin rationamente, liajele dintre ele avand fie un caraeter inductiv, fie unul deductiv, ambele fiind foarte active. Atentia ~i interesul sunt caracteristiciputemic inrudite, de angajare a gandirii ~i, evident, a inteligentei. Aceste caracteristici psihice stimuleaza energetic inteligenta, care, la randul ei, creeaza atentie ~i interese, forte, satisfactii ~i algoritmi fini de abordare ce se selecteaza mereu, creand operativitatea gandirii eu zone predileete de "desfatare mintala". Senzatiile ~i perceptia lor constituie, pe de o parte, materia prima a gandirii, dar ~i un stocaj uri~ prin reprezentari ale perceptiilor strueturilor dobandite senzorial. Memoria are menirea de a stoca informatii ~i experienta adaptativa, deprinderi, obi~nuinte, abilitati ~i cuno~tinte noi. Functionalitatea operationala a memoriei este legata pro fund ~i permanent de invatare, a carei buzunare contin informatii ~i experiente adaptative de lunga durata ~i de scurta durata, dar mai ales de durata medie, in special datorita faptului ca ~i cuno~tintele ~i ideile se nasc, traiesc ~i mor, sau sunt devorate de alte idei ~i cuno~tinte. Toate, insa, sunt legate ~i implicate in personalitate, constituie forma complexa a identitatii psihice, care se manifesta sub forme diferentiale in arice situatie. in acest plan de discutie, psihodiagnoza are in obiectiv individualitatea diferentiala :?ispeeificitatea ei temporala.

40

PARTEA a II- a
PSIHODIAGNOZA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE

CAPITOLUL III

PSIHODIAGNOZA [$1 CONTURAREA EI INSTRUMENTAL1\.

Cuvantul "diagnostic" deriva din termenul grecesc "diagnosticos", care insemna "apt pentm a recunoa~te". Termenii: "psihodiagnoza" ~i "psihodiagnostic" au fost creati prin analogie ~i extrapolare a sintagmei "diagnostic medical". Termenii, dqi relativ asemanatori1 au in obiectiv diferen!ieri de abordare a lintei umane, deci nu se acopera integral ca sens ~i semnilcatie ~i mai putinca obiectiv. Medicul jdentifia, dupa cum se ~tie, prin simptome ~i analize de laborator o.ilnumita m~8Qk Diagnosticarea medicala a pus~ipunein eviQ~nt~_~i modilcar!J2ihice, mai mult sau mai putin evidente (nelTril~e~' team a, tenshU1i psihice etc.), mai ales in cazul bolilor psihosomatice. In cazuri de tulburari ~i handicapuri psihice (pentru ca exista ~i aceasta categorie de situatii), psihodiagnoza are functii complexe, similare i coordonate eu cele ale diagnozei medicale, activitatea psihologului lind intersectata, in astfel de cazuri, eu aceea a medicului, neurologului, ~i are sarcina de a core1a simptomele i disfunctionalitatile gasite de acetia, pentm a-~i contura mai exact evaluarea psihodiagnostica. Fara indoiala, in cazuri de boli psihosomatice este benelca 0 consultare psihodiagnostica inversa, a psihologului solicitat de medic, pentru a se evalua gradul de tensiuni implicate in situatia de dinaintea stabilirii diagnozei medicale ~i dupa, i pe acest fond, modul in care i se comunica bolnavului rezultatele analizelor medicale. Diagnoza psihica aetioneaza, insa, mai mult pe terenuri psihice relativ obi~nuite, ~i aceasta nu pentm a stabili normalitatea, fapt in care este angajata, uneori, ~i diagnoza medicaIa (ca functie de control), ci i pentru a stabili unele potentialitati psihice, in vederea valorizarii sau stimuIarii dezvoltarii lor, ori in vederea implicatiei sociale mai complexe a posesorului acelor potentialWl.ti; include, ca atare, i prognoze.
>,-.;-. - -_.,--"._.~-

43

Psihodiagnoza este un act de investigatie psihologica a unui caz ~i, concomitent, 0 sinteza logica ce permite organizarea coerenta ~i con~tienta a unor masuri generale de interventie, prin evaluari generale ~i particulare de influentare a dezvoItarii personalitatii cazului considerat, prin analize valorizante educativ, sau legate de programele de viata, inc1usiv volum de activitate. Psihodiagnoza exprima ~irezultatele (decizia) privind selectarea a ceea ce este mai potrivit ~i important pentru liniile de perspectiva ale dezvoltarii psihice, in cazul considerat. Decizia recomandarii, in urma psihodiagnozei, dar ~i structura ei sunt core1atecu anumite obiective legate de cele ce au determinat solicitarea acesteia. Altfe1 se fac psihodiagnoze pentru a stabili nivelul inte1igentei de 0 anumita structura (dar ~i a inteligentei in general), pentru depistarea unei intarzieri sau deteriorari ale inteligentei, anumite aptitudini (~i inteligenta disponibila in directia acestora), dar ~i cauzele ce determina deteriorari sau intarzieri de dezvoItareainte1igentei. In ace1a~i sens, intereseaza conduitele conformiste sau nonconformiste, opiniile ce Ie alimenteaza gravitatea influentei acestora etc. Asadar. psihodiagnoza selecteaza ceea ce este mai potrivit si important pentru directiile si liniile de perspectiva ale dezvoltarii persoanei aflate In cazul considerat. Aceasta caracteristica a activitatii psihologului modem este apropiata de cea a pediatrului modem. Ambii au in atentie annonizarea nivelului de adaptare biofunctiona1a ~i psihica (optimaIa) de adaptare la conditiile vietii a celor aflati in stare de psihodiagnoza. Data fiind aceasta structura a psihodiagnozei, ea a fost introdusa in ~coli, in numeroase tari dezvoltate, pentru a crea 0 mai inalta structurare psihica ~i 0 recuperare, la nevoie, a implicatiei psihice a e1evilor de diferite niveluri, la cerintele profilului ~co1iirespective, la cerinte1e vietii sociale, deci, de adaptare a elevilor la nivelul optim al ratei de dezvoltare culturala, informationala ~i de civilizatie, ~i socializare civica, in genere. Chiar in a.cest context de obiective, psihodiagnoza construie~te 0 relativa generalizare motivationala, a caracteristicilor psihice mai generale ~i u~or observabile (spiritul de observatie, limbajul curent, spiritul de ordine, formele de relationare, interesele, liosirurile preferate, aptitudinile, cultura, inteligenta, structura morala etc.); toate acestea se consemneaza ordonat in dosarul psihologic. PSIHOLOGUL CONTEMPORAN $1 CERINTA MUNCH iN ECHIPA In zilele noastre, este necesara munca in echipa pentru investigarea ill orice domeniu.
44

In diferite locuri, in care activeaza psil1ologul: ~coala, intreprinderi industriale, comerciale, sociale, in familie, dispensare etc., este necesara colaborarea infonnativa stn1nsa intre psiholog ~i ceilalti investigatori ai conditiei umane. In cazul in care se face "orientare ~colara ~i profesionala" (O.S.P.) sau angajari intr-un post de munca, informatiile medicului privind gradul de sanatate, dar ~i anumite deficiente (vizuale mai ales, dar ~i auditive, debilitate fizica, mobilitate scazuta etc.), sunt foarte implicate. Unele sunt semnalate in certificatul medical. Aceste informatii sunt folosite de psiholog in vederea raportarii la cerintele profesionale, ale caror profiluri sunt, In general, cunoscute ~i folosite prin activitatile informative colectate fie de catre psiholog, pedagog sau sociolog, fie de la familie ~i de la profesori sau persoane cunoscute. Psihologul colaboreaza cu medicul ~colii, cu dirigintii ~i eu profesorii care semnaleaza deticiente ale elevului in anumite feluri de activitati ~i de cuno~tinte. In clinic a, psihologul colaboreaza cu medici de diferite specialiUiti. In multe tari, medicii psihiatri poseda ~i 0 licenta in psihologie, in altele, 0 licenta in pedagogie. ~colile modeme cer tot mai asiduu psihologului ~colar cuno~tinte vaste de pedagogie ~i sociologie. Nu este lipsita de semniticatii constatarea ca pedagogul singur, oricat de mare competenta ar avea in orientarea ~colara ~i profesionala, are tendinta de a transfonna acest proces in munca didactica, ceea ce nu corespunde decat in parte cerintelor complexe ce sunt reunite in activitatea de O.S.P. Pe de alta parte, medicul este complet dezarmat in fata acestei probleme, atunci c~nd este yorba de copii sanato~i. Economistul ar fi tentat sa evalueze capacitate a tinerilor numai dupa randamentul activitatii ~colare la matematica, primejdie ce-i caracterizeaza, adesea, ~i pe pedagogi. Am aminti numai faptul ca Newton a avut note mediocre la ~coala, ~i sunt destule alte cazuri de acest fel. Domeniul psihodiagnozei a putut sa 'progreseze datorita dezvoltarii psihologiei experimentale ~i testelor, dar, mai ales, evenimentelor de la sfar~itul anilor '60, cand 0 situatie de criza ~i discutii legate de psihodiagnoza, provocate de 0 mi~care antitest din U.S.A. (aflata intr-o perioada de criza economica), a creat discutii in Congresul American cu psihologi ~i intre psihologi. A. Anastasi a participat la aceste discutii care, printre altele, au reactivat problemele deontologiei psihologice, dar au generat ~i necesitatea ca dosarul psihologic sa cuprinda informatii cat mai numeroase de ordin medical, pedagogic, juridic ~i social, privind persoana testata. 45

Actul de diagnoza psihica este un act complex, responsabil, confidential, care clasifica fapte ~i conduite, atitudini ~i interese, competente generale ~i speciale, atitudini morale, sociale fata de sine ~i de altii, fata de munca, ~i responsabilitatea pe care 0 are, fata de acestea, orice persoana. CE SE POATE INVESTIGA PRIN EXAMENUL PSIHOLOGIC? Intrebarea, ca atare, este legitima~i de prima importanta pentru justificarea diagnozei psihice; de aceea am considerat important sa ne oprim asupra ei. Se stie di activitatea psihica nu se poate studia direct. ci doar prin manifestarea ei. Aceasta conditie a cunoa~terii nu e specifica doar pentru psihologie. Oricine ~tie ca majoritatea ~tiintelor opereaza, in zilele noastre, in conditii similare (fizica, inclusiv fizica atomica, biologia celulara etc.). Exista mai multe feluri de manifestan psihice. Ele se exprima ca variabile dependente sau intennediare, deoarece exprima caracteristici ale unei personalitati umane date, de care depind. Orice manifestare, sau act de comportament, este rezultatul a doua elemente: natura persoanei sau starea (subiectului Ulnan considerat), ~i situatia in care se afla subiectul. Natura subiectului actioneaza sau reactioneaza la caracteristicile ~i natura situatiei, care devine sursa de stimulare a comportamentului sau a constelatiei de reactii ce au loc fata de situatie. Comportamentul poate fi observat, evaluat. Sursa de stimulare nu este intotdeauna evidenta, depistabila ~i masurabila. Aceasta cu atat mai mult cu cat asupra unor subiecti diferiti efectul stimulului poate fi ~i el diferit, chiar la acelea~i surse de stimulare. Acest fapt se datoreaza, in mare masura, motivatiilor diferite in momentul actiunii stimulului. A~adar, au foarte mare importanta comportamentele motivationale constituite in cadrul surselor conditionate ce s-au format deja ~i sunt active la persoana in cauza. Sursele actioneaza ca ~i cum s-au integrat in stimularea campului psihic, angajandu-l in situatie. Eston Jackson Asher, Joseph Tiffin ~i colaboratorii acestora au 0semnalat faptul ca 0 conditie sau un obiect extern devine constituent al \ mediului psihic, atunci cand produce influenta. efecte asupra personalitatii. ~ Tocmai de aceea, un obiect din ambianta poate fi prezent, din punct de \ vedere fizic, dar absent, din punct de vedere psihic ~i myers. Relatiile f interpersonale, ca ~i persoanele inse~i incluse, se supun acelei~i reguli. 0 ; persoana poate sa nu fie acola unde este, ~i sa fie acolo unde nu este, prin \llSpectele virtuale active in universul ~i filmul interior. In genere, orice persoana dispune de un coeficient permanent de vigilenta. implicata si
46

activata la necesWiti deadaptare si de aparare, pe de-o pmie, dar ~i la necesitati de curiozitate. de obligatii. din datorie. mila. dragoste etc., pe
de aha parte. Vigilenla perceptiva implica semnificalie percepliei care devine observalie. Aceasta cauta relalii ~i semnificalii intre formele de organizare a celor observate ~i semnificalia ce Ii se poate confen. Putem considera drept componente masurabile de prim ordin cele ale campului psihologic: activitatile (productive )$(performantele acestora; mai ales, performantele exprima, in mod concentrat, caracteristici importante ale personalitatii. Tot componente masurabile sunt $i oerformantele de
,- ",-,'~' ,;.,. ,t;+ 'y.'._ ..,.r";'-;'."":~"";"'~J' ," ",' -,,,"._,~,, -,_ .."-. --ce

gasire a unor solum intr-o situatie complexa ce se cere rezolvata. sau gasirea factorului cheie in rezolvarea unei orobleme. Toate acestea pot fi
considerate activWili productive. un material bogat $i sernnificativ pentru diagnoza psihiciL Prezinta importanla, mai ales, analiza performantelor si a timpului de implicarel in ele. E yorba de performante1e din diferite tipuri de activitati, fluctuatia lor, curbele, ponderile performantelor (maximale ~i minimale), volumul lor, densitatea o5iconstanta, ritmul ~i calitatea produselor, care constituie tot atalia parametri importanli de masurare a manifestarii aptitudinilor, deprinderilor, capacitatilor, dar ~i a atitudinii, eventual preferenliale, fata de 0 activitate sau aha, ~i implicit exprima ~i 0 structura atitudinala, consolidata sau nu, fala de anumite categorii de activitati, un volum individualizat (personal) de capacitali ~i atitudini fata de activitatea respectiva, un. anumit grad de incareare a aetivitatii in eauza eu deprinderi. 0 socializare a tuturor

Analiza activitatii (productive) ofera psihologului

. acestora etc. In performante se evidentiaza insusirile innascute si educate ale personalitatit Performantele se sondeaza prin teste, in care se cer rezolvate probleme de dificultlti gradate ascendent, la tineretul ~colar. Gradarea dificultatilor este foarte importanta. deoarece pune in evidenta nivelul pana la care s-au dezvoltat capacitatile de activitate productiva a persoanei in cauza. Astfel de probe mai pun in evidenla ~i capacitati de perseverenta, de auto control, simtul datoriei, nivelul invatarii consolidate in domeniul unor diferite activitati (inclusiv mentale). Capacitatile enumerate mai sus constituie prezenta latenta a unor caracteristici psihice formate si consolidate. mai ales prin invatare.
Prezinta interes ~i faptul ca in formele de activitate are loc 0 structura latenta

1 Timpul de rezolvare exprima consolidarea deprinderilor, dar ~i caracteristici de comportament ~icompetentli.

47

~i discreta de "proiectare", prin care se exprima, condensat, numeroase trasaturi de personalitate. Acest fapt sta ~i la baza [olosirii testelor proiective in examenul psihologic. Procesul de proiectare large~te aria analizei psihodiagnostice. Exista 0 proiectie functionala, complexa, normal a, dar ~i 0 proiectie conventionala, menita sa creeze 0 buna impresie in interrelatiile personale; exista 0 proiectie de exprimare a rolului si statutului social, in mare masura de impunere a statutului personal. La persoanele cu identitate duala, aceste forme de proiectie sunt mai complexe. Mecanismele de proiectie pot stimula sau bloca performanta, in functie de situatie. Pot crea 0 foarte mare angajare in cre~terea performantei, preponderent in situatiile de concurenta (mai ales la subiectii cu personalitate activa). Despre problemele proiectiei yom mai face referiri pe parcursul acestei lucrari. Analiza comportamentului constituie sursa cea mai diversa ~i saturata in aspecte corectoare ale psihodiagnozei situationale (prin teste, experimente, convorbiri etc.). Comportamentul se refera la totalitatea reactiilor pe care 0 persoana Ie exprima, in mod specific, fata de incitatiile incluse in factorii de mediu. Comportamentul se constituie, de fiecare data, pe baza unei selectii dintr-o multime de reactii posibile, alegere ce implica 0 interventie a inteligentei adaptative, din conduite acceptabile, ca exprimare ~i, maximal, potrivite situatiei, ~i la conferirea unui statut al acesteia, prin care interrelatia sa devina functionala ~i benefica. Prin comportamente de intercorelatie (sociale) se exprima forme de adaptare, dar ~i de exprimare a st~tutului de intercorelatie maximal, adaptat la relatia cu partenerul din intercorelatie, dar ~i cu imaginea pe care subiectul dore~te sa-i fie atribuita .. Comportamentul se refera la reactivitatea integrala a ansamblului fiintei. in afara comportamentelor de interrelation are ' exista comportamentele de autoservire. dar si de servai (a celor din familie, din profesie, din mediul general social), comportamente la schimbari pozitive. ne2:ative. la situatii de asteptari. la frustrari. succese etc. Mai ales, behaviori~tii au analizat caracteristicile ~i structurile comportamentelor. Watson John Broaders (1878-1958) a subliniat diferenta dintre comportament ~i conduita. Comportamentul are structura, dinamica, durata, intensitate, dimensiuni ~i rezonante. Comportamentele se exprima sub forme de conduite1, comportamente verbale ~i structuri

] Comportamentele sunt reactiile la situatie, iar conduitele se refera la calitatea comportamentelor.

48

emotionale ~i expresive. Comportamentul verbal poate fi diferit In variate situatii. Comportamentul se exprima ~i In activitati, cum ar fi jocul, lnvatarea, munca. El proiecteaza sti1ul activitatilor, gradul de suplete ~i flexibilitate al adaptarii la conditii noi de existenta sau la solicitari noi. li1tereseaza frecventa ~i varietatea, gradul de ajustare ~i performanta al conduitelor, preferintele ~i nuantarea acestora. Exista elemente spontane constituente ale comportamentelor (incon~tiente), dar ~i elemente deliberate, selectate, con~tientizate ~i afi~ate intentionat. Politica, angajarea in situatii dificile pentru a Ie rezolva, cultura, dar ~i caracteristici morale (de a fi bun sau indiferent, arogant, timid, rauvoitor etc.) se manifesta in eomportament. Aceste aspecte caracteristice ale comportamentelor se structureaza, in timp, devenind suport al algoritmilor eomportamentali de fond, algoritmi ai expresivitatii comportamentului cu variabilitati potentiale de folosire a aptitudinilor ~i de aetivare fundamentala a deprinderilor. Aceasta diversifieare este in cre~tere, IncepfuId eu perioada pre~colara ~i in discreta descre~tere in perioadele de involutie psihiea a varstelor de regresie. PosibilWitile de exprimare comportamentala sunt relativ reduse in fimpul stabilirii unei dia!rooze psihiee: torosi. ele sunt semnifieative. In genere. se ineearca sa se obtina comportamente provocate (Hartstone si Mav. Henning etc.). Cunoa~terea caracteristicilor comportamentale se suplimenteaza prin anamneza, prin diferite informatii date de persoanele care 11 cunosc pe eel ee urmeaza a fi testat. Observarea eomportamentului, din timpul ~edintelor de diagnoza psihica, poate suplimenta eunoa~terea caraeteristieilor comportamentale, care au ~i variabile emotionale mai tensionabile sau mai putin tensionabile. A~a cum am mai mentionat deja, comportamentele se exprima sub forma de conduite, eomportamente verbale ~i structuri expresive. Comportamentul verbal are mai muIte earacteristiei. Este unul in situatiile protoeolare, oficiale, soeiale, politiee, familiale, in eolective de aceeasi varsta sau de aceeasi profesie, ~i altulin situatii tensionale deeM in cele netensionale, cand se desfiisoara eu persoane eunoseute ori cand persoanele dialogului sunt necunoscute. In comportamentul verbal, se proiecteaza nivelul de eultura si civilizatie, intelif!enta, adaDtarea sociala, dar ~i blocaie de timiditate, aSDecte nonconformiste, reactii eoprolalice (lnjuraturi ~i asocieri aculturale etc.), ce se exprima mai precis prin termenul - conduita.
49

Limbaiul are stil, voeabular, deeenta sau indeeenta, earaeteristici 2ramatieale respectate sau nu etc. Pentm psiholog, comportamentul verbal are mare importanta. Valoarea diagnostica are ~i coloratura tonala a voeii, aeeentele din ideile sau relatarile de diferite feluri de vorbire (comunicare), tonul familial, eel incareat afeetiv pozitiv, tonul a2resiv, eel indiferent, din dorinta de nean2aiare, sau indiferent. din dorinta de a semnala 0 seadere a afeetivitatii, 0 discreta reieetie etc. Nu putem ignora comportamentul grafic verbal, ponderea ~i caracteristicile acestuia in viata omului. De altfel, se ~tie ca grafologia implica indici privind identitatea (falsurile serise se pot deseoperi). In cazurile serierii, se pun in evidenta mai multe caracteristiei de personalitate ~i de aptitudini. Dar la acestea ne yom referi, in mod deosebit, intr-unul din capitolele acestei lucran, dat fiind faptul ca probele grafologice sunt folosite ~i ca probe juridice. Caraeteristieile limbaiului oral si seris pun in evidenta si defeete de vorbire, de eomunieare si de inteli2enta. Prin limbaj, se exprima inteli2enta, dar ~i afectivitatea, eultura, earaeterul si temperamentul; aspeetele de fond ale personalitatii, mai ales in dialogul cu persoane apropiate, dialog in care se manifesta chiar ~i stmctura limbajului insdiunat in copilane, mai mult sau mai putin vulgar. Comportamentul verbal Dune in evidenta ~i aspeete ale adaptarii in aeeste cazuri: conformismu}. atitudinea fata de eeilalti. fata de sine. fata de moravuri. obieeiuri etc. Studiul expresiei. Expresia face parte din ceea ce se nume~te C.N.V. (comunieare non-verbala), constituind, de asemenea, 0 sursa importanta de informatii cu privire la earacteristicile psihice proiective. in prineipiu. manifestarile comunieative umane se intind pe 0 2ama foarte lar2a - de la manifestarile pantomimiee spontane sau intentionate, la cele mimico-l!estieulare, mimico-expresive, ell componente, adesea, pregnante (precum eritemul de pudoare, inro~ireasau palidarea fetei, reactia de surpriza, de manie, de spaima etc.). Klages L. (1872-1956) a pus in evidenta faptul ca exista relatii intre expresie si temperament. In acest context, expresia este mai retinuta la temperamentele flegmatice. L. Corman a elaborat 0 tipologie a caracteristicilor faciale, pomind de la ipoteza ca fata constituie cartea de vizita a personalitatii ~i a Intregii con~tiinte. Expresia este socializata ~i a capatat functii de comunicare eu tendinte de intemationalizare. Fiind socializata ~i culturalizata, expresia (mai ales a fetei) este supusa educatiei, avaud planuri de elaborare foarte complexe. Functiile de comunieare ale expresiei sunt folosite intens i.!! arta teatrala. In viata curenta, expresia este supusa intereseIor. atentiei
50

ce se acorda evenimentelor din iur ~i persoanelor;dar eXDresia are ~i funetH de fatada, adidi de a contura imaginea de sine lutr-un anumit feI, voit. Comunicarea non-verbaUi are, uneori, ~i caracteristici zonale. A~a, de piIda, gestica expresiva pentru da ~i nu, prin mi~carile capului este la romani intr-un fel, iar Ia bulgari cu totul altfel (dau invers din cap). RELA TARILE SUBIECTULUI

o interesanta sursa de informatii utile pentru psihodiagnoza este aceea a interpretarilor ~i comentariilor subiectului (a persoanei diagnostic ate), privind diferite situatii, probleme de viata, imagini etc. Acestea permit, de asemenea, 0 vasta studiere a fimctiilor proiective ale personalWitii. Si in aceste tipuri de manifestari exista componente spontane ~i se evidentiaza caracteristici multilaterale structurale ale personalitatii, probleme ce-l preocupa pe eel testat, mai mult sau mai putin, unele obsesii, aspecte care releva cauze de disconfort psihic. Interpretarile ~i comentariile subiectului pot fi provocate. Toate acestea constituie 0 infrastructura complexa ~i semnificativa ce poate fi comparata, ca importanta ~i consistenta, cu ceea ce reprezinta tesutul conjunctiv pentru organism. Interpretarile subiectului pun in evidenta dificuWiti subiective si objective. Prezinta interes ~i importanta frecventa, natura, structura lor, obiectivele implicate ~i gradul de con~tientizare ale acestora, ca ~i efectele necon~tientizate ale lor, dar ~i efectele necon~tientizate secundare, marginale ale tensiunilor legate de prezenta dificultatilor subiective ~i obiective. in rezumat, nu exista nici 0 manifestare umana care sa nu poata servi ca material pentru diagnoza psihica. In orice caz, experienta ~i teoria, sunt, deopotriva, utile ~i necesare in activitatea de investigare, care este ~i activitate de cercetare ~tiintifica (in permanent a) in psihologie, ~tiinta a omului, "acest necunoscut". De fapt, psihodiagnoza nu se reduce la folosirea tehnicilor disponibile, nid la materialul de informatii ce se colecteaza cu aceste tehnici. Ca in orice cercetare, prin diagnoza psihica se pune naturii umane 0 intrebare, se cauta un raspuns care devine, intr-un fel, valabil pentru mai ample probleme esentiale privind personalitatea umana. Actul de diagnoza psihidi este doar momentul prim al unei activitati mai complexe, aceea de recuperare ~i de reconditionare psihologica a dimensiunilor complexe ale personalitatii umane. Actul de diagnoza psihica este de compatibilizare a aspectelor psihice cele mai complexe din constelatiile psihice active, in vederea optimizarii universului interior ~i a eficientei contribuante a conduitelor umane. Diagnoza psihica este utila pentm psihoterapii sau restaurari ale proceselor de educatie sau/prin reeducatie. Exista numeroase
51

cazuri ~itipuri de tehnici terapeutice. Cu cat un caz este mai dincH. cu atat este mai necesara 0 !!ama lar!!a de miiloace (metode) terapeutice. schimbare a mediului de viata. a obiectivelor etc. Dar asupra acestor probleme yom reveni. Nu putem incheia aceste consideratii rara a face referiri la faptul ca exista cazuri cu totul ie~itedin comun, din parametri obi~nuiti. 1. Domeniul paranormalitatii inglobeaza fenomene psihice ~i conduite ce se implica in doua marl categorii ~i anume: cateuoria fenomenelor paranormale propriu-zise ~i a doua a, 2. fenomenelor parare:ice. 1.1 Fenomenele paranormale ar fi de genul "vedere colorata cu degetele", "telepatia" sau "presimtiri care se adeveresc". Acestea sunt expresii ale unor forme de cunoa~tereextrauzuale in timp ~i in spatiu, sunt relativ putin frecvente ~i nu de putine ori discutabile. 1.2 Fenomenele para!!nosice constituie 0 cate!!orie de fenomene paranormale mai deosebite. Ele se exprima prin vindecari spectaculoase sau miraculoase (care sunt consemnate ca "minuni" in scrierile religioase apocrife mai vechi). Aparitia de sti!!mate pe corp, ca insemne speciale, 1a un moment dat, au fost, de asemenea, trecute in evidenta speciali~tilor in parapsihologie (J. B. Rhine, Robert Tocquet, Pierre Duval, de Tirrel etc.\ La Universitatea Duke, din Carolina de Nord, exista un laborator de parapsihologie care dispune de 0 bogata banca de fenomene paranormale ~i se efectueaza studii, mai ales de catre J. B. Rhine. In 1974, revista Impact a publicat 0 serie de 1.3 fenomene d; precounitie (1964). Peste 10 ani, acee~i revista a consacrat un numar intreg fenomenelor de para~tiinta. 1.4 Exista ~i cazuri de parapsihologie mai ciudate, dominate de capacitatea unor persoane de a putea deserie ~i urman, de la marl distante, des~uran de evenimente, ghicind eu mare precizie suecesiunea lor. Robert TocQuet a deseris, printre altele, miraeulosul eaz al lui Louis Fleury, care la 10 ani nu ~tia sa se imbrace, sa se spele ~i umbla foarte dezordonat imbraeat. Se ~tie ca Louis Fleury a devenit unul din cei mai mari calculatori ai acestui secol. Robert Tocquet a emis ipoteza ca ciudata intarziere de dezvoltare a lui L. Fleury a fost, de fapt, expresia unei dificultati de adaptare a unui creier exceptional, la mediocritatea mediului in care ~i-a desfii~uratdebutul marele calculatorist. Gare nu s-ar putea explica, la 0 alta scala de valori (cea literara), faptul ca Lucian Blaga a vorbit abia la

J. B. Rhine, Le double puissance de I 'esprit, Payot, sau Les nouveaux mondes de l'esprit, Payot, 1965. Pierre Duval, Nos pouvoirs inconnus, "Encyclopedie Planete", 1965.

52

4 ani? 1.5 L. L. Vasilievl a studiat sugestia la distanta. Exemple de sugestie se constata, frecvent, in fenomenele placebo (se substituie medicamentul cu un spectru foarte complex de actiuni, ;;i, de obicei, foarte scump, cu un medicament ce contine sub stante absolut neutre), efectele fiind, la numeroase persoane, identice cu cele substituite. In aceea;;i categorie, se pot trece ~i fenomenele predictive (efectul Dunn). Fenomenele paranormale sunt de foarte multe feluri. Exista tot mai numeroase centre de cercetare care Ie inregistreaza ~i e~aboreaza statistici, emit ipoteze ~i largesc tot mai mult aria acestor fenomene, numite din ce In ce mai mult fenomene Psi. Mai recent, exista numeroase filme seriale care difuzeaza situatii ~i fenomene Psi. Numai ca aceste difuzari sunt eu 0 tenta relativ agresiva, fata de cele ce au fost semnalate prin anii 1960-1970. 2. Fenomenele parandce (de fapt tot fenomene Psi) se caracterizeaza prin faptul ca nu se consurna la nivel dominant intelectual, ci declan;;eaza reactii fiziologice ciudate ;;i mai greu de explicat. A;;a sunt fenomenele de psihochinezie (mi;;carea obiectelor tara contact direct cu ele). Cercetarile de parapsihologie mentionate (J. 'B. Rhine, Pierre Duval) constituie experimente interesante invocate, care atrag atentia asupra caracterului extrem de simplist al psihologiei ;;i al conceptului de normalitate psihica. CATEV A REGULI GENERALE PRIVIND DIAGNOZA PSIHICA Exista trei categorii de reguli a caror cunoa~tere este absolut necesara in munca din acest domeniu. Ele se refera la limitele diagnozei psihice, la cunoa;;terea conditiilor care favorizeaza deteriorari psihice, ~i apoi caraeteristicile de continut ale activitatii psihice reflectate In psihodiagnoza. Desigur, corectitudinea analizei in diagnoza psihid depinde de: tehnicile de investigatie (de finetea lor); coroborarea tuturor datelo:r privftoare la sllbiectuI investigat sf de categoria de caracteristici si dezordini sall intarzieri de dezvoltare ce trebuie investigate sall ~u>ar in psihodia1!onstic. 1.1. Ca re1!uHi generala. functia de predictie a dia1!nozei psihice trebuie considerata ca relativa, atata vreme cat nu este terminata dezvoltarea ~i maturizarea persoanei, dar $i in anii de regresie. Ca atare, exista 0 valoare aproximativa a diagnozei psihice - datorita caracteristicilor dezvoltarii psihice (legilor), a ritmurilor dezvoItarii, a factorilor care influenteaza ritmul dezvoltarii, ca ~i a caracteristicilor involutiei ~i regresiei

I L. L. Vasiliev,

Parapsihologie,

Paris: Payot, 1963.

53

psihice din anii batnlnetii. Nu trebuie sa uitarn faptul ca se cunoa~te inca cu aproximatie programul ereditar uman1 ~i este dificil de stabilit ce intluente sociale se vor exercita, in timp, asupra persoanei umane in timpul vietii (mai ales in zilele noastre, dind exista 0 foarte mare emigrare). La acestea se adauga un procent de relativitate a predictiei ~i datorita conjugarii acestor factori pe fondul unei dezvoltari inegale a structurilor psihice ingeneral, dar ~ia vietii sociale ca mediu de apartenenta ~iinfluenta. 1.2. Funcliile de predictie ale psihodiagnozei sunt conditionate de varsta subiectului testat. Cu cat subiectul este mai tanar, cu atatpot surveni schimbari nu numai de grad, ci ~i schimbari de structura psihica, fapt ce face necesara 0 suprave2:here dia2:nostica organizata. 1.3. Prezinta interes pentru cel ce face psihodiagnoza faptul ca exista perioade de dezvoltare psihica. in care frecventa dezordinilor psihice este mai mare; acestea sunt perioade de restructurari psihice, pe traseele maturizarii. A~a sunt perioadele pre~colare, dar mai ales cele ale puberHitii~i adolescentei. Aceste perioade au 0 fra2:ilitate mare, datorita faptului ca alaturi de implicarea unui mai mare grad de maturizare cognitiva ~i afectiva, ritmul dezvoltarii psihice a con~tiinteide sine ~i a identitatii sunt mai intense. Tot fragila este ~i perioada menopauzei feminine. Exista diferente imvortante si de sex. nu numai de varsta. privind tivolo2:ia umana, fapt ce imprima diferente specifice proceselor de dezvoltare psihica. in acest context, se poate vorbi de structuri psihice; perioadele copilariei ~i cele ale batr?-.netii sunt, in genere, mai fragile ~i se cer protejate pe plan social. Conditii de fragilizare psihica se pot constitui ~i in urma influentelor mediului, dadi acesta contine conditii de dezvoltare minate. Acestea pot provoca fragilizari ~i chiar deteriorari psihice. Exista dezordini psihice de scurta durata, de~i orice dezordine psihica, mai ales carentiala, are tendinta de a se permanentiza ~i, deci, de a se agrava, daca nu se intervine in vreun fel ~i daca nu se amelioreaza conditiile de existenta (de mediu) care au provocat dezordinile psihice respective. 1.4 Cea mai mare frecventa a cazurilor de dezordini psihice, la copii provin din familiile dezorganizate, din mediul familial supraautoritar sau avitaminizat afectiv sau moral etc. Este necesara ~i studierea mediului de provenienta ~i a celui de apartenenta, deoarece acestea au cele mai putemice intluente la varstele de dezvoltare a copiilor. Deci, alaturi de probele psihologice, ce se refera la subiectul considerat, este necesara

Chiar dacli a f05t decodificat coduI genetic.

54

cunoa~terea mediului permanent familial, ca ~i a celui ~colar ~i (cel mai larg) social-cultural, inscrise in biografia ~iadaptarea subiectului. 2.1. Modificarile frecvente de rel!im de edueatie. ea si educatia excesiv Iiberalizata favorizeaza formarea de dezordini de dezvoltare ale comportamentului (determinand 0 gama larga a dezordinilor, denumite ale "bunei stari"). Modificarile frecvente profesionale, de rol ~i de statut social, au acelea~i efecte. Un efect puternic are ~i retragerea din profesie a persoanelor care au fost foarte active ~ifoarte ata~ate de profesiunea lor. 2.2. Conditiile de viata, ea suprasolicitarea, tensiunile frecvente provocate de activitati permanentizate in asalt, provoaca tensiuni interioare si pot genera stan de oboseala. sentimente de incapacitate si insatisfactie. Ele contribuie la deteriorarea generaUia personalitatii, inclusiv 1a aparitia formelor grave de alienare. in cazurile de suprasoiicitare, se instaleaza astenia, timiditatea excesiva, instabilitatea psihica, starile de depresie etc. Se impune necesitatea de a stabili daca anumite caracteristici de acest fel au caracter episodic, reprezinta 0 expresie tipica a dezvoltarii psihice, constituie un efect al suprasolicitarilor excesive si persistente sau sunt constitutive (~i due la schizofrenie, dementa precoce etc.). Situatia inversa, aceea de subsolicitare. devalorizeaza oersonalitatea prin neantrenarea capacitatilor si a mecanismelor ..creatiei, prin faptul ca deformeaza domeniul atitudinilor ~i responsabilitatii -~i nu creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea de aspiratii ~i de comportamente rezistente la conditii mai pulin favorabile de activitate. In perioade de recesiune economica, exista 0 cre~tere a starilor de tensiune, se constituie nevroze, generate de nelini~te, teama de ~omaj, de neacordarea salariilor la timp, de cre~terea preturilor care devalorizeaza disponibilitatile unei vieti normale cu trebuinte ~ieu satisfacerea lor. 2.3. Rezultatul unui psihodiagnostic este limitat in timp. EI este valabil doar cateva luni pentru numeroase eategorii de aspecte psihice la copE, devenind valabil pentru un timp mai indelungat, in perioada tinerelii, cand trasaturile psihice au tendinte de a se stabiliza. Dupa 45 de ani, rezultatele diagnozei psihice devin din nou de valoare temporala mai redusa. Printre altele, In Franta 0 psihodiagnoza are valoare de predictie la copii, earn de 6 luni. De altfel, dupa cum bine se ~tie, ~i 0 analiza sangvina are valoare doar un timp limitat. A treia categorie de reguli se refera Ia caracteristicile de continut ale activitatii psihice. reflectate in diagnoza psihica. 3.L Cazurile de intelect de limita sau cazurile de limWi caracterolo2ica sunt mai greu de diagnosticat, deoareee, In multe din
55

aceste cazuri, nu exista structuri compensatorii, capacitatii ~i/sau deprinderi de suplimentare (capacitati tehnice dezvoltate, capacitati de calcul rapid, uneori abilitati manuale etc.). 3.2. Cazurile care se afla de 0 parte ~i de alta a mediei (din curba lui Gauss a rezultatelor) sunt mai greu de diagnosticat ~i ele, din cauza receptivitatii lor foarte mari la toate influentele ce se exercita asupra acestora. 3.3. Psihologul nu poate diagnostica, in mod direct, trasaturi psihice, ci doar manifestari ale acestora in anumite conditii date, acele ale situatiei. In exercitarea profesiei de psiholog, exista 0 serie de primejdii, de rutinare ~ide calificare a rezultatelor obtinute. a) Unele se datoreaza individualizarii cerintei de criteriu (adica- a determinarii clare a ceea ce se diagnosticheaza prin fiecare secventa a unui test la un moment dat). Exista primejdia ca acestea sa cedeze unei optici atomiste cu privire la persoana umana. Aceasta este 0 deformare profesionala, similara cu aceea ce caracterizeaza medicul dermatolog sau pe cel ce se specializeaza in gastroenterologie, care, fiecare in parte, este tentat a considera ca orice boala este provocata in mod direct sau indirect de tulburari ale functionalitatii pie1ii sau de tulburari gastrointestinale. Tot a~a, psihologii care lucreaza cu teste de inteligenta analitice (ce au in analiza memoria, structura gramaticala, atentia, vocabularul ~i inteligenta cu felurile ei) sunt tentati a privi personalitatea ca fiind constituita din entitati separate (ca memoria, atentia, inteligenta verbala ~i nonverbala) ~i sa minimalizeze caracteristicile cu care opereaza alte aspecte ale personalitatii. b) a alta tendinta, ce trebuie suspectata, este aceea care deriva din faptul ca psiholo2:ul impune (desigur, in mod involuntar) celui anat in atentia sa. modul de a 2:andi. a simti. a voi. ce iI caracterizeaza. Aceasta tendinta afecteaza libertatea spirituala ~i de actiune a celor supu~i diagnozei psihice, creeaza subiectului investigat cerinta de a aparea aitrel decat este, adica asa cum reiese ca ar trebui sa fie. Este imposibil sa se incorporeze in structura unui test infinitatea de mentalitati, stiluri ~i caracteristici psihice care exista. Daca testul este etalonat, el cuprinde 0 anumita preferinta a celui ce I-a etalonat ~i 0 anumita mentalitate a celui ce a ales itemii testului. Totu~i, experimentatorul creeaza 0 matja de distanta fata de ceea ce a incorporat in test in urma etalonarii, care a fost, bineinteles, influentata de insu~i procesul de etalonare care se face pe seama unor raspunsuri colectate ~i apoi pre1ucrate. Conditia de confruntari de mentalitati poate crea 0 discreta fragilizare a insu~i instrumentului de cercetare (testul), dar, in genere, psiholoe:ului i se cere sa mediteze la fiecare aplicare a unui test
56

sall a unei baterii de teste asupra mentaHtatilor cclor ce sunt testati fata de mentalitatea implicata in test. Oricum, subiectii i~i manifesta nuantele
mentalitatilor lor in orice testare. Ramane, insa, cerinta de a crea conditia de testare care sa alimenteze exprimarea mentalitatii subiectului. Instructajul, atmosfera creata de psiholog, prin el, sunt foarte importante 'in acest context. e) In fine, 0 ultima problema, asupra careia trebuie sa atragem atentia este aceea de a absolutiza metoda (sau testul) pe de-o parte, sau

valoarea rezultatelor obtinute, dar si de a considera aceasta valoare exprimata in rezultate ca mnd incontestabila si activit in orice impreiurari, pe de alta parte. Or, rezultatele unui test trebuie privite ca expresii situationale ale unor simptome. Simptomul nu este tot una eu
boala sau cu trasaturi dominante caracteristiee, fapt foarte banal ~i binecunoscut de orice medic. in ceea ce prive~te diagnoza medicala, psihologul trebuie sa aiba In vedere ~i acest aspect a1 terenului pe care lucreaza. in esenta, aplicarea unui test trebuie validata prin aplicarea altora, pentru a se obtine un dosar psihologic completat cu anamneza persoanei in cauza ~i cu observatiile colectate, chiar in timpul aplicarii intregului examen psihologic, cu toate aspectele la care ne-am referit - ~i care sunt implicate in dosarul psihologic.

cA TEV A PROBLEME DE DEONTOLOGIE

Fara indoiala, psihologul modem are 0 foarte mare responsabilitate sociala. Exista un eadru deontologic a1 problemelor profesiei ~i a atitudinilor morale ale psihologului. Diseutiile in jurul aeestui eadru deontologie au fost prezente la toate congresele intemationale de psihologie.

Cadrul deontoloe:ic at Asociatiei lnternationale a Psiholoe:ilor (de

fapt este yorba de doua asociatii intemationale - una cu caracter general ~i a doua implicata in domeniile psiho10giei aplicate), la care au aderat ~i psihologii romam, prin Asociatia Psihologilor din Romama in 1959, recomanda ~ase reguli importante (de baza) ale profesiei de psiholog1 Ele se refera la 0 respectare a cerintelor implicate in cele ~ase reguli, care au urmatoarele formu1ari: 1. Cerii'1tade etica, corectitudine, onestitate.

1 Primu1, implicat ill organizarea de aspecte deontologice, a fost domeniu1 ~tiin!e1or medicale in societatea moderna. S-a elaborat, in Franta, un cod deontologic, in 1861, revizuit ~i imbunata!it in 1987 ~i apoi protejat prin legea din 1985, care se refera la respectarea demnitapi umane ~i a secretului profesional. Exista un proiect similar pentru legislatia romana.

57

--------------_.~

2. Cerinta de a pastra secretul profesional, secret ce se refera la diagnosticul efectuat ~i aceasta pentru a nu crea conditii de depreciere ori suspiciune a subiectului I'ncolectivitatea I'ncare traie~te. 3. Cerinta de respectare totala a aceluia ce se afla I'n situatie de psihodiagnoza. 4. Obligatia ca prin munca de observatie ~i de cercetare sa se contribuie la dezvoltarea $tiintelor psihologice. 5. Obligatia de a respecta autonomia tehnica a cercetarii. 6. Cerinta de independenta profesionala fata de orice presiuni.
*

Omul, iilelor noastre se afla in cadrul unor profunde schimbari ale vietii sociale ~i ale structurilor sale psihice. Pe fondul unor progrese intense $i foarte marl, dar ~ia unei crize economice legate de perioada de tranzitie $i a unui razboi ce s-a eonsumat la granitele tarii ~i a afectat ~i el eeonomia ~i schimburile comereiale eu Tarile Balcanice, dar ~i cu alte tari (in care Tarile Ba1canieeerau de tranzit)l de asemenea, pe fondul unei dezvoltari uri~e a informatiei ~i a presiunilor generate de perfectionarea foarte mare a tehnologiilor, culturii $i artelor, se dezvolta caracteristici noi, atitudini, mentalitati, cerinte de confort psihic $i de nivel de trai dar ~i de lupta declan~ata I'mpotrivaterorismului. Deci, pe acest fond, munca psihologului ~i-a creat responsabilitati majore $i 0 mai putemica angajare I'n slujba omului. Coeficientul de schimbare psihologica creeaza dispute, nelini~te, angoase. Se evidentiaza dificultati de adaptare ~i conflicte latente sau agresive. A crescut crirninalitatea, eonsurnul de droguril coruptia, legislatia este inca imperfecta ~ilabila, terorismul a atins cote excesive I'nanul 2001. Pentru cercetare, munca psihologului prezinta foarte mare importanta ca pagina de comparatie, de selectie a structurilor psihice ce se fragilizeaza mai mult ~i a celor ce au ramas mai rezistente. Cu a1tecuvinte, munca psihologului acestui timp devine de referire istorica, dar ea trebuie sa fie, sa reprezinte 0 contributie la ameliorarea tarelor ~i a conturarii unor noi forme de adaptare psihosociala, culturala, de educare a aspiratiilor, idealurilor, mentalitatilor, de alimentare a generatiilor ce se dezvolta cu mai mu1ta energie adaptativa la viata mu1t mai mobila, receptiva, competitiva, care se construie~te. Exista 0 cre~tere importanta a ofertei de psihologi. Numeroase universitati, ce s-au constituit ~i consolidat dupa 1989, nu mai resping psihologi, dirnpotriva. Marea majoritate a acestor universitati particulare (multe pe cale de acreditare, deja) au catedre de psihologie. S-au dezvoltat ~i tehnici de psihoterapie de catre psihologi excelenti, care devin
58

tot mai cautati. S-au implicat In tot mai mare masura psihologii speciali~ti in psihopedagogia speciaHiIn activitati legate de copii cu deficiente de diferite tipuri nu foarte pregnante, in ~colileobi~nuite,In viata concreta. Integrarea se desfa~oara in conditii din ce in ce mai .bune. Mai sunt, desigur, numeroase probleme de rezolvat, dar contaCtele tot mai active cu centre de tot felul de psihologi din diferite tari au largit informatia ~i instrumentarea, modernizarea tehnologiilor psihologice. Exista ~i se construiesc conditii tot mai numeroase de dezvoltare a psihGlogiei romane~ti, care sa ofere prin aportul ei 0 importanta transformare ~i dezvoltare a obligatiilor la care ne-am referit in paginile anterioare. Prezentul include dimensiunile remarcate ce trebuie cunoscute. Inainte cu aproape 30 de ani, Alvin Tofflerl a publicat 0 lucrare care ne-a oferit mereu momente de meditatie privind aceasta problema, in care psihodiagnoza i~i mare~teimplicatia. Toate acestea contureaza terenul foarte larg ~i mereu in dezvoltare a psihodiagnozei ~i-i confera statutul de proces de analiza psihologica a unui caz ~i, in acela~i timp, a unei sinteze logice situationale a dezvoltarii psihicului, a caracteristicilor mai semnificative ale acestuia, la un moment dat, ca ~i directia acestei dezvoltari. in aceste conditii, analiza de caz a devenit foarte importanta ~i a capatat statut de metoda de baza.

] Alvin Toffler, Future Shock, London, New York, Toronto, Randoz: A. Benton House U.S., 1970, sau: Alvin Toffler, Le choc de futur, Paris: Ed, D. Gauthier, 1971, Bibliotheque Meditations.

59

CAPITOLUL IV

METODELE EXPERIMENTALE iN PSIHOLOGIE

Psihologia experimentala descrie trei feluri de experimente. Experimenteje de laborator, experimentele naturale ~i experimentele pedagogice." Acestea din urma pot fi considerate ca variante ale experimentelor naturale. Toate tipurile de experimente pot avea functii ;,psihodiagnostice. De. fapt, experimentele nu sunt altceva decat observatii i, foarte organizate ~i manuite in cadrul unor strategii organizate, in vederea V'surprinderii~i "masurarii" caracteristicilor psihice simptomatice. Experimentele de laborator permit 0 evaluare de mare finete, datorita folosirii de aparate electronice. Prima mare cucerire. In acest domeniu. a fost aceea a timuului de reactie (TR) la un stimul (mai ales vizual sau auditiv). Victoria descoperirii timpului de reactie a consolidat caract~rul "~tiintific" al psiholo~iei, prin crearea psihologiei experimentale, care a cucerit, treptat, identificarea intensitatii ~i duratei diferitilor stimuli (evaluare foarte fina) ~i evaluarea timpului de reactie, dar ~i a pragurilor minimale ~i maximale de percepere, ~i, mai ales, a pragurilor diferentiale, di intensitate a sunetelor, dar ~i altor stimuli. Sub pragurile minimale, omul nu mai aude, iar deasupra pragului maximal (al sunetelor foarte puternice ere diferite feluri), perceperea sunetelor se transforma in reactie de durere, d'eci nu mai exista ca stimul adaptativ. Timpnl de reactie este roarte important In diferite profesii (~oferi, sportivi, concerti~ti) ~i in profesiile legate de tehnologiile moderne. Cum am mai spus problema TR a fost stimulata de gre~eli de reperare de stele prin aparate, de catre astronomi, traseele acestora fiind implicate in valori diferite in cadrul aceluia~i centru astronomic, fenomen a cMui gravitate a sesizat-o Fr. W. Bassel (1784-1848). TR a fost studiat de Donders in Laboratorullui Wundt de la Leipzig, dar inainte ~i de Herman van Helmholtz (1821-1894), bibfizician ~i medic chirurg care a calculat viteza de transmisie a impulsurilor senzoriale. Pentru diferite organe ~"de simt, TR prezinta u~oare diferente la fiecare persoana. Din acest motiv, se dan auroximativ 30 de stimulari si se face 0 medie a lor. medie ce se 11 ,considera valabila. In zilele noastre, toate laboratoarele de psihologie au

~!

60

aparatura tot mai sofisticata pentro studi~n~~.JiIJ}Qlll1,lLQ~.~tea.cti~_fIR), nu dai"'~r pentro t~ll1El!L~e ac:!~tare-1_~ 0 numai pentru domeniul s~~c2lj~1? s'!I~ina, pentro implicareamemoriei intr-o situatie sau alta, pentro tilllpul de .. organizare al unui raspuns (gandire etc.). Exista 0 tot mai mare tendinta de 1. f61Osiie'~n50m15uteielor;nu-numalpentro a calcula rezultatele observatiilor organizate, dar ~i pentro efectuarea propriu-zisa de experimente prin eomputere. Se are in vedere ~i organizarea situationala de destindere a subiectului aflat in cereetare experimentala. Sernnalfun acest fapt, deoarece motivul eel mai important pentru care cerc:!~~~~.~ ie~it din labosatO,~" ~i a devenit eoncurenta eu ~!i~area deJ~ste m,.. mediul obi~nuiCae-viata(in ~eoli, mai ales), ~i aeeasta pentru ca T~~~!~!()iiIr., ca ~i cabil1eteleu meclicalesau ~aelltare, cre~az~ UIldisco11fort ~,., psihic care altereaza rezu1ta!~I~(PIi1!!~~~liit~1!~i~!l~!~.~~J~r~llor.): "...- .... ! I) ExperimenteTesunt extrem de organizate ~i manuite in cadrul unor strategii, in vederea surprinderii de caracteristici psihice simptomatice, fapt pe care 11subliniem, de altfel. Mai exista un motiv pentru care laboratoarele au devenit mai putin folosite decat testele. E un motiv legat de faptul ca aparatura este ""=.=-_==ccostisitoare ~i intretinerea ei, de asemenea. De altfel, in _,~_.~"__ numeroase profesli -(~oferi,sportivi etc.), distantarea de mediul natural, in care ace~tia i~i exercita profesiile, este ~i mai riscanta privind obtinerea de rezultate la nivelul celor reale a celor supu~i psihodiagnozei, mai ales in cazul unor reactii psihice mai complexe ~i mai fme. in fme, pentro alcatuirea unui laborator este nevoie ~i de un mediu care se cere cat mai izolat de factori perturbatori. in esenta, in ariee experiment putem presupune ea stimulul (saul factorol de interventie), pe care-lmanuie~te ~i 11 marcheaza psihologul, I

-',,=...,...._r..""'_"""'=,.y=c~.=___O_='."'"~T__".""'._"=_,,"'~""'"'''.'''''._

actioneaza aflat in cercetare asupra un. ~ior eoncomitent variabile dependente asupra interrelatiilor de personalitatea acestora subiectului.l cu alt,cl variabile. Actiunea de provo care se exercita, ca atare, asupra Iui P (personalitatea subiectului), care dispune de variabilele: a, b, c, d, e, f, g, ... n. Dintre acestea, intereseaza, sa zicem, variabila "c", care este actionata prin factorol de interventie (extern) S (stimul). Binelnteles, actul de interventie se realizeaza in contextul unor conditii ce nu au dimensiuni specifice ~i se pot formaliza ca: C (A, B, C, D, E, F, G, ... N). Ca atare, R=fP
(C),

C, unCleP ~i C au valorile descrise mai sus.

Evident, arice experiment constituie un mijloc de colectare de fapte semnificative, imagini. 61

V aloarea ~i caracteristicile latente, ce se af1a incorporate in materialul obtinut prin experimente, devin utile numai in urma prelucrarii lui. Prelucrarea se realizeaza, in linii mari, pe doua coordonate: prima este de analiza statistica, de despuiere ~i evidentiere a ceea ce este mai 1, prin care important In materialul considerat; a doua este de analiza IOf!icii se supune materialul datelor colectate (a rezultatelor obtinute) unei convertiri in directia aspectelor psihologice pe care Ie dezvaluie. Sistemul de prelucrare are in permanenta evidenta mi~carii psihice ce se af1a in experimentul considerat. Bineinteles. exista tot 0 analiza IOf!ica anterioara ;wliciirii exverimentului. analiza incorporata in proiectul experimental. Uneori, experimentele Incorporeaza numeroase variabile. Intr-o lucrare efectuata de Zissu Weintraub se solicita subiectilor sa evalueze, in prealabil, timpul necesar pentm efectuarea unor rezolvari de probleme (calcule simple) ~i sa faca aprecierea (tot in prealabil) a gre~elilor ce potfi mcute2. Concomitent, foile pe care s-au realizat calculatii1e aveau destinatii - ca puncte pozitive - ce se acumulau fie pentru subiectul care era supus experimentului, fie pentru c1asadin care acesta facea parte, fapt ce a creat posibilitatea de a se vedea in ce masura Se realiza 0 denivelare a angajarii responsabilitatii ~i a atentiei la paginile destinate c1asei, fata de cele destinate doar elevului. Faptul ca la un moment dat se Uisa alegerea Ia voia subiectului, a creat 0 dimensiune suplimentara in experiment. In esenta, experimentul sonda, frontal, note de aspiratii, note de posibilitati, indicatori specifici evalutirii ~i autoevaluarii, note de integrare in colectiv, de altruism, individualism etc. Din cele de mai sus, rezulta ca numarul de variabile, ce se incorporeaza intr-un astfel de experiment, poate sa fie relativ mare. Capacitatea de a construi experimentecu 0 Iarga arie de variabile in schema lor strategica se rafineaza treptat, la persoanele care au 0 mare experienta in acest feI de activitate.

Rezumand

cele de mal sus. Dutem considers. in esenta. ca

expcrimentul (mal ales eel de laborator) consta in consemnarea efectului unOI" variabile indeDendente in condit.i controlabile. rapt ce permite colectarea unui important matffial de inform.atii. privind subiectii afl.ati in actul de dia2Doza psihic!. Nu trebuie sa uitam, Insa, faptul ca experimentul prezinta importan!a nu numai prin faptul ca poate

~Analiza logica se ohtine pr..n cursurile de psihologie generala. Experimentul avea la baza schema. testelor.

62

fumiza materiale .obiective ~i eorecte,. eu privire laanumite caraeteristici psihice ale unuia sau ale mai multor subiecti in comparatie cu altii, ci ~i vor etalona raspunsurile ~i se vor organiza scari de "masurare" cu valoare de pentru caexperimentul fumizeaza psihodiagnozei terenul . de date pe care se ' ] diagnoza psibicadiferelliiala pe vilIste, sex li structuri (diferen(iale)de personalitate. CHESTIONARELE. CA METODE PSIHODIAGNOSTICE Chestionarele au fost folosite intai de francezi, ca instrun1ent de cercetare. Pescara larga,aufost utilizate de Stanley Hell (1905) ~iapoide psihologii olandezi G. Heymans ~i E. D. Wiersma (1908). T. L. Kelley, referindu-se la chestionar, spunea caeste " ... instrumentul cel mai sarac, care a fost introdusin domeniul respectabil al ~tiintei, dar a~a slab cum este, totu~i acest fantastic instrument al ~tiin!ei va rilmane un auxiliar indispensabil"l . Chestionarele cer l'aspunsuri la solieitari scrise, raspunsuri psihologie conditionate de foarte multi factori. Nuexistainca studii certe, foarte complexe, consacrate chestionarelor, chiar daca aeestea sunt consemnate printre metodele de psihodiagnoza in toate luerarile consacrate acestui instrumentar de eercetare. Chestionarul se considera 0 metoda de investigatie a unei colectiviti1tii. Consta dintr-un set de itemi (secvente) ce contin propozitii interogative (numerotate) sau propozitii asupra carora se cere opinia. Raspunsurile implidi ~i proiectari de atitudini, interese, caracteristiei de mentalitate, rejectii sau acceptari de anumite idei etc. Folosite astfel, chestionarele au valo~~ .. Jlr~g!!p~sticarelativ.d~ scurta.duraULF. Mosteller a consiaeiat r"c[~varabHitatea chestlonarelor .... (preponde.rent cele de opinii) referitoare la. episoade de evenimente, mai ales, este de 79%, dupa 2-4 saptamani. Pentru evenimente mai stabile, este de mai lunga duratii. A~a de piIda, la intrebarea:. "Ce marca ~i culoare de ma~inapreferi?" - raspunsul . este de valoare mai indelungata decat la intrebarea: "AI cui sfat este mai pretios in orientarea profesionala?". Exista 4 feluri de ehestionare, din punctuI de vedere al caracteristicilor raspunsurilor solieitate: I} chestienare en rasDnns mehis san feria! dihotomie (la aeestea seee.re sublinierea, la alegere, din raspunsuri date, de genul: da, nu, sau eoreet, fals); 2)ehestionare eu raspnns 1ft ale2ere, din mai muIte date: da, nU, posibil; 3) chestionare eu rasDuns tiber sau desehis, uneori dfu1du-se propozitii netenninate ..Acestea

rn--~

I T.L.

L. Kelley, Crosswords

in the hard of Man Stamford University, 1928, pg. 79. 63

incita la aprecieri, motivatii etc., avfu1d caracter proiectiv mai pronuntat, ~i care in anumite conditii devin teste; 4) ehestionare eu rasounsuri ce cUDrind scari 2:radate de evaluare sub diferite forme, ca: foartc mult, mult, outin, foaric Dunn sau deloc; sau searl similare privind gradatii mtre: intotdeauna ~i niciodata; frecvente sau gradatii prin cifre, ca note evaluative gradate. Din punctul de vedere al criteriilor sau obiectivelor, chestionarele pot fi: de cunostinte (folosite din ce In ce mai mult in evaluarlle ~colare); de

sondare a nivelului intelectual, de creativitate, de atitudini, de interese, de caracter, de oersonalitate ~i de sociabilitate.

Acestea din urma se exprima ca metode statistice sociometrice (care au in obiectiv, mai ales, probleme de interrelatii sociale preferentiale, cu sau tara motivatii); testele san metodele sociometrice, derivate din optica lui J. L. Moreno (1889-1974), psiholog american de origine romana; anchete sociale si de ouinii, folosite frecvent in viata sociala pentru a se testa, mai ales, pulsul in optiuni politice de diferite feluri, constituie categoria chestionarelor eelor mai cunoscute ~i folosite. Orice chestionar are la baza 0 schema ce poate fi reprezentata grafic prin zone de intersectare, acoperire total a ~i independenta relativa a intrebarilor,pe care Ie contine. El poate colecta 0 anumita cantitate ~i calitate de informatie simptomatica pentru 0 diagnoza psihica.

Din Dunct de vedere al modului cum se aldituiesc chestionarele. ele Dot avea un numar mai mare sau mai mic de obiective sau "criterii" IncorDorate in itemi (intrebari). Ansamblul intrebarilor oricarui chestionar
se structureaza in jurul intrebarilor de baza (carora Ii se acorda ceva mai mare valoare diagnostica). intrebarile de baza sunt saturate de "eriteriul" (obiectivul princioal) chestionarului. De obicei, in chestionar se afla cateva "criterii" (obiective). Raportul dintre intrebarile care se refera la criteriile chestionarului poate fi diferit. Chestionarele au 0 serie de insu~iri, cum ar fi: structura extensivitatii, exoresivitatea, adancimea. finetea, unitatea de directie ~i functionalitatea. Structura chestionarului este data de totalitatea. insu~irilor sale tehnice, precum ~i de evidenta "criteriilor", obiectivelor lui, de raportul dintre criteriul de baza ~i celelalte. Daca in chestionar exista un numar mare de criterii (obiective), el are 0 extensivitate mare. Extensivitatea este insu~irea chestionarului de a diagnostica un numar mai mare sau mai mic de criterii (obiective). Re1atiile dintre intrebarile de baza ale criteriului ~i cele de control confera chestionare1or adindme ~i finde. Masura in care toate intrebarile contin, direct sau latent, sondarea convergenta a acelora~i criterii (lnsu~iri 64

san atribute psihice), arata ca, in general, chestionarul poseda unitate de directie (de exemplu, Chestionarul Cattell de anxietate are 40 de itemi ce diagnosticheaza aspecte ale anxietatii incon~tiente/voalatel ~i ale anxietatii con~tiente/manifeste/). Cand in chestionar sunt incorporate mai muIte criterii care nu sunt convergente, este yorba de un chestionar multifazic (a~a cum este Chestionarul MMPI lMuitifazic de Minnesota! sau chestionarul PF 16, ce contine 16 factori; Chestionarul Freeman de maturi~ateemotionala etc.)!.. insu~irea de functionalitate a chestionarelor deriva din prezenta, In chestionar, a unor itemi saturati de mai multe criterii ~i aranjamente ale itemilor care pot valida sau invalida unul sau altul dintre criterii. De obicei, acestea din urma se numesc intrebari de control. A~a, de pilda, Intrebarea "Ce-ti place sa faci mai mult cand nu ai lectii multepentru a doua ziT' devine 0 intrebare de control, pentru ordinea ~i ponderile marturisite de eel testat la intrebarile de baza ale unui chestionar de interese, in vederea orientarii ~colare ~i profesionale. Chestionarele care contin scari latente de control au 0 mare functionalitate. Aplicarea unui chestionar pune, de la inceput, problema pregatirii aceluia asupra c3.ruiase aplica. Exista, in general, 0 oarecare rezistenta ~iun anume grad de nesinceritate in raspunsurile Ullor subiecti. De aceea, chestionarele de diagnoza psihica utilizeaza scari de sil1ceritate.In arice caz, este necesar ca subiectii testati sa fie pregatiti prin instructajul prealabil asupra cerinlelor ce se manifesta fata de ei, pentru a fi interesati ~i antrena!i in participarea responsabila la activitatea de psihodiagnoza. in ceea ce prive~te sistemul tehnic al chestionarelor, este bine ;;i comortabil ca ele sa aiba un sistem tehnic unitar (adica, raspunsurile sa fie toate fOI1ate sau la alegere sau deschise). Exista inca in circulatie chestionare cu structura tchnica eterogena. Ele se preteaza mai greu la operatiile de despuiere ~iprelucrare. CONDITIILE DE BAZA. NECESARE IN INTOGMlREA CHESTIONARELOR (pentru utilizarea lor optimala) L Orice chestionar trebuie pre-testat, inainte de a fi aplicat pe scara larga, ca instrument de psihodiagnoza. 2. Orice chestionar trebuie sa fie scurt ~i sa nu ceara infonnatii la care se poate ajunge pe alte cai (dosare, registre ;;i cataloage~colare, jurnalul clasei etC.). 3. Este necesar ca intrebarile din chestionar sa fie clare.
lMul!i psihologi considera chestionarele drept un felde interviuri.

65

4. Este bine ea inainte de testarea propriu-zisa sa se dea garantii de diseretie eu privire la eele fonnulate in ehestionar. 5. Intrebarile sa fie grupate in itemi in ordinea logica a subiectului, care nu coincide intotdeauna cu aceea a psihologului care efectueaza psihodiagnoza. 6. Este necesar ca orice ehestionar sa respecte limba ~i nivelul de informatii ~i cultura ale subiectilor diagnosticati. 7. Cel ce alcatuie~te chestionarul trebuie sa ~tie ca se raspunde greu la intrebari ce implica raspunsuri, prin care subiectul investigat s-ar putea deprecia (daca ai copiat vreodata la vreo teza?). 8. In ehestionare trebuie evitati termenii ambigui, vagi. Daca se intreaba "Ce ocupatie ai?", subieetul nu va ~ti daea trebuie sa raspunda la "ce face?", sau la "pentru ce s-a pregiitit?". Daca se intreaba "Ce varsta ai?", se pot ivi subtilitati privind ziua ~i luna. Este mai bine sa se ceara data na~terii ~i data zilei in care a avut loc psihodiagnoza. 9. Trebuie sa se evite raspunsurile vagi, ca, de exemplu, mijlociu, superior, rar, la intrebiiri ce vizeaza conduite clare. A~a, de pilda, este bine sa se intrebe"De eate ori pe saptamana, sau pe luna, iti notezi lectiile la care ai avut difieultati?" ~i nu "Iti notezi lectiile la care ai avut dificultati deseori, rar, intotdeauna?". IO. Sa se evite negatia dubla. De exemplu, daea se spune: Raspunde prin "da" sau "nu" la urmatoarea intrebare: "Nu stai de yorba cu copii care nu ~tiu sa se tina de cuvant?". Este difieil pentru eel ce trebuie sa raspunda, sa faca fata unei astfel de situatii. 11. Trebuie evitate, de asemenea, raspunsurile tara sens! Nu intrebam un eopil sau un tanar ee timbre de valoare a coleetionat, inainte de a-I intreba daea are sau nu 0 eolectie de timbre ~iun clasor. 12. Intrebarea este bine sa contina un singur aspect. Daca, de pilda, se intreaba "Crezi ca elevii care au aptitudini la matematici trebuie grupali ~i sa se f~ea leetii individuale eu ei?", subiectii vor fi pu~i in situatii dificile. In astfel de situatii, exista riseul ea subieetii sa raspunda la 0 singura intrebare din eele doua. Prima verificare a raspunsurilor trebuie sa fie de exactitate ~i se face prin eonfruritarea datelor emise de eel ce a completat chestionarul eu date, ca cele ale parlntilor sau ale profesorilor (privind situatia ~colara, profesionala, materiala, culturala etc.), candeste vorba de elevi, sau eu date de la locul de munca, atunci cand este vorba de adu1ti.Unde eontradictii ale acestei confruntari apar din neglijenta, din neinte1egerea sensului celor ce se
66

intreaba sau din mentalitatilediferite dintre cel ce a aldituit chestionarul ~i cel ce-l completeaza. Pentru controlul chestionarului, se compara rezultatele obtinute eu acelea de la un grup de subiecti foarte bine cunoscuti, sau en rezultate obtinute priri alte metode. DESPREEV ALUARE in legatura cu ceIe- relatate mai sus, reiese faptuhca in chestionarese evaluarel fie~exprese, fie late:nte (ta In anamneza ~i ntilizeazascaride observatie ). Tehnicile de evaluare mai frecvent utilizate, la care, de altfel,am mcut unele referiri,sunt: sdirile de avreciere, scarile cOIDvarative, sdirile descriptive ~i scarile concrete. In continuare, yom caracteriza fiecare dintre tipurile de seari de evaluare enumeraty. Sea rile deapreciere sunt sisteme de evaluare simple ~i foarte frecvent folosite. Ele se mai numesc ~i sdiri de evaluare calitativa. In genere, se poate considera ca anumite Insu~iri, ca: sm-guinta, atentia, participarea la lectii etc. pot fi notate pe 0 dreapta pe care sunt marcate'segmente de evalnare. In cazulin care intereseaza gradul de atentie la ore, pe dreapta AB se pun 5 puncte, sau 4~dupa cum urmeaza:

(+)A
5

(-)

Protocol de evaluare 1. Un anumit elev (X) are, conform evaluarii, pe .aceasta scara manifestari de atentie foarte buna la tot ee se spune ~i i se cere (intre 4 ~i 5), ~i altul {Y)manifesta un foarte redus grad deatentie (intre grupele de evaluare 1 ~i 2). Acest gen de scara de evaluare opereaza eu cifre. in alte cazuri, evaluarea, pe' linia gradata, se exprima prm calificative:

A+

~---,,exceptional

f. bun

--,-,,-,bun

--,satismcator

--,---,-_nesatismcator

Protocol de evaluare2.
Scarile de evaluare includ: 1. Identificarea obiectivelor (de exemplu, rezultatul dorit la inv1itatur1i); 2. Defmirea obiectivelor in telmeni de comportament (specificarea comportamentului,pe care-l accept1im ca reprezentfuld invatare.a dorita); 3. Programarea instrumentelor de m1isur1i; aplicarea.
J

67

De aceasta data, suhiectul se afla la aprecierea "bun", de la mijlocul scarii. Aceasta SCanlde evaluare opereaza In sistem apreciativ verbal. Unii autori simplifica scara de apreciere, efectufu1d 0 evaluare pur numerica. In acest sens, opereaza pe seria de note de la 1 la 5, in felul urmator: Elev V. 1. cls. a V-a (atentia) = 1, 2,~, 4, 5. Acest sistem de evaluare se aseamana cu acordarea de note ~colare ~i este foarte simplu. EI poate deveni, Insa, mult mai fin, ca In scara de apreciere de mai jos, care are un earaeter mixt ~i se nume~te scara de 3preciere comvlexa. Elevii V. 1., X ~i y 3. 4. bun f. bun 16 2122232425 17 18 678910 2. 5. slab 11 12 13 14 151920 (Y) exceptional

12345

Protocol de evaluare 3. Companlnd notatiile de pe scara de evaluare simvlii cu notatiile de pe scara de evaluare cOIDvlexii, se poate, lesne, ohserva ea elevul V. I., aflat In scara de evaluare simpla la diviziunea 3, se afla la diviziunea 1, care reprezinta partea inferioara a diviziunii 3 a scarii de evaluare (sau apreciere) eomplexa, ceea ee permite diferentierea de alt elev (Y) hun, care se afla ~i el la diviziunea 3 a semi de evaluare simpla, dar la diviziunea 15 (spre f. bun) a scarii de evaluare complexa. Scarile descrivtive cuprind, in general, definiri de calitati,pentru a putea fi reunite Intr-un profil psihologicin care apar evaluari, relativ date.. ~ oentru fiecare Insusire in oarte. lata o. astfel de scara d 45 2 3 (+) (x) ex) (x) (-) 1 (x)
>

Protocol de evaluare 4. 68

Scarile descriptive pot avea ;;ialte forme. A~a de pilda:

Rareori Adesea Niciodata Totdeauna (x) (+)

.

(x) (-)

(x)

Protocol de evaluare 5.

in celedoua scari descriptive de mai sus s-au valorificat 1nsu~iri psihiee privind adaptarea ;;colara ;;i con~tiinciozitatea. Astfel de scari descriptive se utilizeaza eu funetii de fi~e de earaeterizare in ~eoli (aeeste tipuri de scan permit efeetuarea de profiluri psihologice). Sistemul de apreeiere cere, in unele cazuri, 0 scara cu doua trasaturi, ce reprezinta polii unei insu~iri psihice (de exemplu: egoist-altruist, timid-indraznet etc.). Pentru astfel de insu~iri, 1n ee1e mai multeeazuri, nu seefectueazaevaluari separate, ci se opereaza eu treptele de gradatie ale uneia ;;iaee1eia;;iscale. In fi~a de observatie (caraeterizare), aldituita in 1940 la Cluj, exista caracteristici psihice de acest gen, aIaturi deearaeteristiei psihice obi~nuite, in care este yorba de diferitele note ale unei singure insu~iri neantinomiee cu altele.. lata forma sub care se prezinta astfel de evaluari. Se poate ca unei scari de evaluare, cupatru gradatii, ea seara expusa mai jos, sa i se mareasea .fmetea de evaluare prin aeordarea de 1-5 puncte pentru conduita dingrupa 1, apoi 6-10 puncte 1ngrupa 2, de la 11-15 sa fie numerotatia grupei a 3-a, iar de la 15-20, notalia grupei a 4-a. Se obtine, astfel, 0 evaluare a conduitei sociale pe 20 de trepte, fapt ce transforma aeeasta scam deseriptiva (sau fi~a de observatie)in scara de evaluare.
69

N mele subiectului.
Co
; ..... , x x CUVlmC10S xx neascultiitor x xx x x' x x modest 4x 3 2 ascultator nesociabil timid f. modest ascultiitor f. increzut cuviincios examinarii. comDarativa 5sIar~it, 11 2 3 f. sociabil scara de x 41 sociabil 4 x 3 x putinsociabil indraznet putin increzut indriiznet Data n~terii. putin ascuWitor timid Stiu lectiile l~i fac lectiile Rup foi din caiete cuprinde, pe acee~i' fi~a Data lnvata In pauze putin cuviincios Co deevaluare 7. in
"

note evaluare. , De ea evaluarea se.face in functie de 5-6 e~antioane gradate ca evaluare. m ultor elevL Se evaluarea utilizeaza, mai ales, de psihologii care audesenele 0 care foarte mare copiilor se in evalueazii prin comparare eu un numar de modele, au deja acestuia cu de e~antioane pildii, apropiate, serierii care au unui fost elev evaluate. se de face La prin feI, eompararea scrierii eea~i)faptul alemai experienta exercitii de evaluare. lata 0 astfel scara: Es con creta se deosebe~tc de sistemele deserise mai sus, prin
.

..

Es Es Es Es

Din cele de mai sus, s-a putut pune in evidenta, printre altele, faptul ca scara comparativ3 se poate transforma in scad descriptiva si invers. Oricum, scara comparativa permite sa se stabileasca ierarhii, clasificari relativ diverse intre elevi, mai ales cu privire la acele insu~iri care sunt implicate mai des in procesul de invatare sau in relatiile dintre elevi ~i toate persoanele aflate in actul de educatie.

Din cele relatate pana acum, reiese ca scarile de evaluare sunt foarte diferite. Ele creeaza posibilitatea de a economisi timp ~i de a efectua observatii intr-un mod organizat sau de a utiliza chestionarele in sistem de eval uare gradata. Exista, fire~te, 0 serie de dificultati privind evaluarea ca sistern de psihodiagnostic. Aceste dificultati se datoreaza faptului ca intregul sistem elaborat este dependent de cel care 11 aplica. Acesta trebuie sa efectueze evaluan ce privesc exigentele minimale ~i maximale, trecerea de lac etapa la aIta a evaluarii ~i trebuie sa aiba 0 reala constanta a aprecierii. Se pare ca, adeseori, exista tendinta de centrare a aprecierilor. Tendinta de evaluare numai in cadrul valorilor centrale este, uneori, secundata de tot felul de efecte determinate de considerente ce tin de subiect. Un copil simpatic influenleaza, adeseori, aprecierile in favoarea lui, la fel un copil timid are ~anse sa fie subevaluat, ca ~i un copil indraznet sau neconformist. La toate acestea se adauga faptul ca, nu de putine ori, se manifesta tendinta ca rezultatele, odata elaborate (asupra unei trasaturi psihice), sa influenteze rezultatele ulterioare, mascand punerea in relief a insu~irilor Cll pondere, ale subiectului uman considerat. Acela~i neajuns se manifesta ~i in ceea ce prive~te raspunsurile obtinute la chestionare1e care utilizeaza scan de evaluare. Subiectii au tendinta de a se subaprecia sau supraaprecia. Interesant, pentru planul acestor probleme, ni se pare ehestionarul eu scari de evaluare Likert, care incita subiectul in a se evalua el insu~i cu intensitatea, manmea, importanta pe care 0 acorda unor fenomene, atitudini etc. A~a, de pilda, la intrebarea: "In ee grad 0 consideri pe sora ta prietena?" - se dau cinci c1ase de evaluare: 1, 2, 3, 4, 5, cerarrdu-se sa se puna 0 cruciulita sub grad, pentru evaluarea pozitiva, ~i 0 linioara echivalenta cu semnul minus, sub gradul considerat pentru evaluarea negativa. Se totalizeaza notele brute tntr-o coloana T (totalul), care situeaza subiectul intr-un continuu ipotetic. Ca atare, se sondeaza continuumul de atitudine. Daca enuntul (itemul) este discriminativ, subiectii care au (+) au note sensibiI mai marl decat subiectii eu semne negative (-). 71

Pentru fiecare enunt (item), se compara distributia notelor elementare (brute), in grupurile plus (+) ~i minus (-). Daca sunt simetrice, se utilizeaza metoda notelor standard "T" 1 Likert a elaborat scara sa de evaluare, in 1929-1930,rncand apella teoria specificitatii ~i a generalitatii (pusa m evidentii, anterior, de Spearman). in esenta, scala lui Likert evidentiaza note mari la raspunsuri favorabile, note medii la ezitari ~i note mici la raspunsurile defavorabile (negative). TESTELE. CA ELEMENTE DE PSIHODIAGNOZA o mare riispandire au capatat aceste mult controversate instrumente de lucru necesare psihodiagnozei, denumite "teste". Ca ~i chestionarele, testele sunt situatii miniaturi. Numele de "test" a fost acordat pentru prima oara de Me. K. Cattell (1890) unor probe psihologice evaluabile, ca instrumente de psihodiagnosticare a intelectului. Asociat la paternitatea testelor, ca instrumente psihologice, este numele lui A. Binet. Astazi, testele au patruns mtoate aspectele vietii. Aproape nu exista publicatie culturala care sa nu publice, sub denumirea de teste, tot felul de chestionare sau ~arade, adeseori amuzante. Este insa 0 gre~eala sa Ie consideram drept instrumente psihologice de diagnosticarepsihica. Pentru a purta aceasta denumire, probele psihologice trebuie sa aiba anumite caracteristici, dintre care retinem, ca deosebit de semnificativ, faptul ca acestea trebuie sa fie etalonate, ceea ce presupune, in prealabil, studii mdelungate ~icomplicate. Testele sunt instrumente de evaluare a caoacitatilor sau trasaturilor osihice individuale. trasaturi care antreneaza cunostinte san caoacitati si oun in evidenta structura. si valoarea acestora. Testele sondeaza gradul ~i caracteristicile capacitatilor psihice. Ele se bazeaza pe cercetari ~i permit sa se efectueze cercetari, datorita faptului ca ofero posibilitatea de a se studia caracteristicile diferitelor grupuri culturale, profesionale, de varsta etc., m situatii standardizate. Acest fapt permite 0 evidentiere a variabilitatii ~i dispersiei diferitelor insu~iri ~i comportamente, facilitfu1devaluarea caracteristicilor spirituluiuman in diferite conditii de viata. Asociatia Intemationala de Psihotehnica a adoptat unnatoarea definitie: "Testul psihologic este 0 proba determinata, ce implica 0 sarcina de efectuat, identica pentru toti subiectii examinati cu instrumente precise,

I Scanle de evaluare pennit descrierea de trasaturi de personaIitate (acelea~i) ia mai muite persoane. Compararea acestora este, ca atare, faci1itata. Valoarea scarilor descriptive este Cll atilt mai mare eu cat nu toate trasaturile de personalitate se pot masura eantitativ. Despre notele "T" se va vorbi in secpunea ell privire la masura.
72

pentru aprecierea succesului sau a e~ecului sau pentru notalia numeridia reu~itei" . Sarcina poate sa se refere fie la utilizarea de cuno~tinte dobandite (test pedagogic), fie la functiuni sensorio~motorii sau mentale (teste psihologice). fie la functii psihofiziologice. Pierre Pichot a definit testele ca instrumente de 1ucru standardizate, servind drept stimuli pentru un comportament. Acest comportament este evaluabil prin comparatia statistica cu ace1aa1altor indivizi (subiecti). aflati in acee~i situatie, permitandu-se, astfel, clasificarea subiecti10r examinati, fie din punct de vederecantitativ, fie din punct de vedere tipologic2 Alain Sarton considera ca testul este 0 proba ce permite ca, pomindu':se de la un comportament observat al unui subiect dat, sa se determine comportamentele uzuale, inclusiv cele viitoare, semnificative ale subiectului respectiv, fapt ce se refera la functia de predictie a testelor. P. Oleron considera ca testele sunt instrumente fundamentale ale psihologiei aplicate. Ele se preteaza la eercetare, datorita posibilitatilor pe care Ie ofera in examinarea a numero~i indivizi in situatii uniformizate. Testele, ca probe psihologice u~or de mfumit, date lntr-un timp relativ scurt, constituie, in fapt, 0 rafinare sistematica a observatiei ~i a evaluarii. Impreuna eu diverse instrumente (esteziometre, eronometre) ~i aparate cu ajutorul carora se poate masura un mare numar de comportamente ~i reactii umane, testele se studiaza In cadrul tehnicilor psihologice (psihotehnice), a caror evolutie este astilzi foarte complexa. Un test este, conform remarcii lui R. Zazzo, un "model", in sensul pe care I-a pus cibemetica in circulatie. 1 materializeaza, traduce, printr-un dispozitiv experimental ~i de analiza psihologica, 0 anumita conceptie ce se acorda la un anumit moment dat unei functii sau unei functionalitati psihice.A~a, de pilda, testul Lorettei Bender include 0 concePtie structuralizata, testul Rorschach are la barn aspecte ale psihologiei abisale, freudiste etc. Acest fapt este important in dezvoltarea discutiilor metodologice, teoretice, privind valoarea cuno~terii unui testoarecare. H. Wallon a vazut in test "0 experientil sau un instrument de experienta"; el a eonsiderat ea geniul experimentatorului se masoara dupa feeunditatea experientei. Numero~i autori asimileazatestele euexperimentul psihologic. Noiam considera ea, spre deosebire de experiment, testul (care a pareurs faze1e sale de experimentare) poseda 0 fina analiza a evaluarilor, operand eu ele.
~t,<,

IR
2

Pieron; Vocabulaire de fa Psychologle, Paris,P.U.F., 1963, p:399 P. Pichot, Les tests mentaux, Paris, P.U.F., 1967, p. 1. 73

Drocedee standardizate, concepute pentru a provoca, la subiectii investigati, reactii inregistrabile, reactii de toate felOOleatat In ceea ce prive~te complexitatea, cat ~i durata, forma, expresia ~i semnificatia. Materialul obtinut, prin intermediul testelor, se estimeaza Drin referinta la valorile etalon. Problema utilizarii eficiente a testelor a starnit numeroase controverse ~i dispute. Acest "copil scandalos" al psihologiei aplicate mai tulbura ~i astazi spiritele. in planul enumerarii instrumentelor de psihodiagnoza, aceste dispute prezinta mai putin interes, deoarece consideram utilizarea testului doar ca un moment al psihodiagnozei. Totu~i, ne vom referi la disputele In cauza in paginile urmatoare. 1. In esenta, testele, ca instrumente centrale ale psihodiagnozei, au la baza 0 schema experimentala: 0 strategie de colectare de informatii (sau de intrare In actiune a mijloacelor de solicitare ale anumitor caracteristici psihice), schema ce se obiectiveaza ill numarol itemilor testului, a criteriilor ~i repartitiei lor, saturati de diferitecriterii. in aceasta faza, se elaboreaza ~i sistemul de aplicare al testului (proiectarea, designul testului). Dupa ce a fost construit, testul capata functii noi. El poate deveni instrument de cercetare. Ap1icatiileluipermit 0 "valorificare" a finetei pe care 0 poseda ~i, in acela~i timp, 0 sondare exhaustiva a limitelor de cuno~tere ce caracterizeaza itemii sai, cfu1dse aplica pe subiecti diferiti ~inumero~i. 2. Evidenta acestor limite permite sa se colecteze un pretios material privind influenta mediului de cultura, instruire, nivel de trai, moravuri etc. In pubIicatia International Journal of Psychology, editata de Biroul Asociatiei Psihologilor (!UPS), apar, adeseori, studii ce au matentie rezultatele obtinute prin aplicarea testelor, efectuata intr-o anumita tara, pe loturi de populatie ce au ~i nu au caracteristici asemanatoare cuacelea ale loturilor pe care s-au elaborat testele. Materialul, colectat in aceste eonditii, pemlite sa se puna la punet schema strategica a testului (se elimina itemii nesensibili), conditiile de aplicare (standardizarea) ~i are loc analiza rezultatelor, efectuandu-seetalonarea, fapt ce-i va conferi functii de evaluare (diagnoza). 3. Scopul utilizarii testelor constilln a obtine Intr-un timp relativ scurt, informatii relativ precise (cuantificabile) ~i obiective (independente de subiectivitatea .~i autoaprecierile celui ce efectueaza sau suportii testarea). Prin intermediul acestor informalii, eu privire la subiectul considerat, se contureaza ~i un eventual prognostic. 4. Folosirea testului~ ca instrument de diagnoza, presupune ca se accepta ca atare, Subliniem inca 0 data faptul ca~ in psihodiagnozi,
74

A. Rev, la randul sau, a definit testele psihologiceca

problema ce se pune este nu atit a testului. dit mai ales a subiectului timan. supus acttiltii de psihodia2noza, testul fiind doar un instrument sau o tehnica (mai fina sau mai putin fina) de colectare de infonnatii, privind anumite criterii (caracteristici psihice) la diferite persoane. Problema testului. ca metoda psihodia2nostica. ne obli~a la 0 reanalizi a strticturii pe care 0 solicita si nti care se implica. 1. In orice situatie, exista 0 variabila independenta care produce efectul (raspunsul, conduita). In cursul testarilor, itemii acesteia creeaza variabila dependenta - efectul, pe cand illtrebarea din test este independenta ca variabila, devenind cauza. Cand toate fenomenele se supun unei reguli, nu exista problema statistica de evaluare, relatia cauza-efect fiind evidenta. In biologie, se obtin greu astfel de "relatii curate". Statistica devine necesara acolo unde variabilele dependente au importante fluctuatii in afara variabilei independente care se considera cauza. In genere, ceea ce numim cauza, efect sau lntfunplare nu constituie altceva decat 0 ordine diferita a evenimentelor, iar ceea ce denumim pur factori l:ntfunplatorinu sunt, ill realitate. dedit cauze insuficient identificate ~i:taraposibilitatea unui control precis. 2. Testele sunt implicate Intr-o situatie evaluativa, precum notele ~colare, sa zicem! Totu~i, testul se deosebe~te profund de exercitiul ~colar, prin faptul ca furnizeaza un criteriu cu adevarat obiectiv de c1asificare ~i masurare, fiind un instrument de experienta. 3. Testele sunt instrumente practice, ce raspund unor cerinte sociale, particulare ~i imediate. Dezvoltarea lor a fost impusa, pe de 0 parte, de fenomenul social al extinderii ~colaritatii obligatorii (~i de necesitatea depistarii eopiilor eu debilitati mintale), ca ~i de necesitatea gasirii unor mijloaee de sondare a caracteristicilor psihologice potentiale ale eopiilor delincventi minori. Ulterior, testele au adus servicii orientarii ~eolare ~i profesionale, ramanand un instrument important ~i pentru mica i marea psihopatologie umana. 4. in rezumat, testele au lnsulilireade a provoca un comuortament, un raspuns care, exprirnandu-se astfel, constituie expresia unor caracteristici psihologice. Intre acest comporiament ~i caracteristicile din viata de fiecare zi - 2radul. frecventa ~i intensitatea comportarnentului solicitat exista relalii cantificabile (corelalii). De aceste relatii este conditionata obiectivitatea diagnozei psihice ~i predictia, presupuse ca fiind incorporate in testel. in fme, comportamentul provocat prin test este un eveniment I Unii psihologi pun in discupe valoarea acestor corel api, in contextul semnificapilor se acorda in mod curent (J. Pierre, D. Drenth).
75
ce Ii

(e~antion) din universul comportamentelor ee earaeterizeaza subieetul eonsiderat. Aceste aspeete ~i relatii permit sa se valorifice, prin calitati statistiee (de frecventa, pregnanta), comportamentele, diferentele dintre ele, $i sa se puna in evidenta gradul in care acestea caracterizeaza 0 persoana data. Pentru elevi, testele difera de exercitiile $colare, prin faptul ca nu fac apella cuno$tintele ~colare.Caracterul imprevizibil, lara eforturi penibile de memorie, solicita ingeniozitatea, atentia, interesul, dar ~iteama ~inelini~tea, daca instructajul prealabil este see, incarcat de sobrietate ~i severitate. Exista o metodologie simpla de prezentare a testului $ia conditiilor solicitate. E necesar sa se creeze 0 conditie de incredere ~i relaxare, de confort psihic, calm, rabdare, cu instructaj prezentat calm, destins. Aceasta atmosfera se refera la toate momentele testarii, inclusiv terminarea sa. Folosite intensiv, testele au creat numeroase rezerve, privind obiectivitatea lor ca metode de lueru, riguroase. Aparenta lor simplicitate a dus la 0 aplicare nesabuit~, efectuata, adeseori, de persoane necalificate. Alteori, ele au fost aplicate in solutionarea de probleme pe care nici testele ~i nici cei ce Ie foloseau nu puteau sa Ie rezolve, fapt ce a marlt numarul eriticilor cu privire la valoarea lor de diagnoza psihica. Inundarea, cu teste, a literaturii psihologice, superficialitatea $i incertitudinea, privind caracteristicile de criterii, au trezit numeroase dispute in jurul testelor, in al treilea $i mai ales al patrulea deceniu al secolului XX. Mai tm-ziu,in deceniuI1960-1970, s-a strecurat 0 noua opozitie fata de teste, cu un curs relativ larg publicistic. R. Zazzo afirma, candva, cu amaraciune: "cativa copii, adolescenti, adulti au fost prost consiliati de prestidigitatorii testelor!". Nu trebuie sa uitiim, insa, faptul ca metoda, indiferent care, este intotdeauna folosita de oameni concreti, cu un profil, 0 pregatire $i eu atitudini determinate. A. Sarton J arata ea oricum, este necesara cerinta pennanenta de a eauta ~i analiza bazele mai profunde ale metodei, spectrul de exigente .de care dispune. Fara indoiala, valoarea de diagnostic este in domeniile psihologiei mai preeara, riseul de eroare mai mare decat in domeniile $tiintelor naturii, dar nu din cauza unui mai mare procent de incomprehensibilitate a naturii umane, cat mai ales pentru ca, in cazul fiintei umane, este yorba de 0 multitudine extrem de complexa de factori episodici $i stabili care actioneaza, influentand conduitele, atitudinile, dezvoltarea aptitudinilor etc. Absolutizand aceasta conditie de dificultate, se poate I A. Sarton,
Intelligence efficace, Paris: Comprendre, Savoir, Agir, 1969, p. 128.

76

ajunge la contestarea testelor ca instrumente de psihodiagnostic, dar ~i contestarea oridirei metode ca putfu1dfi utilizata in acest scop. Metoda este un instrument perfectibil ~i integrabil intr-o evolutie istorica. Nu ne aflam inca mult prea departe de inceputurile acestei evolutii. Multi autori acordau un credit limitat testelor utilizate in scopuri diagnostice. Altii fac anumite trieri. B. M. Tcplov, depilda, a scos testele fiziologice din conditia critica, considerand "testul" ca. 0 metoda necesara, dar nu satismcatoare In psihodiagnoza particularWitilor mintale. Este adevaratca testele nu ne spun nimic cu privire la cauze. Dar la urma urmei nici experimentele eele mai riguroase nu indeplinesc intru totuI acest deziderat. Intr-o foarte interesanUi lucrare, semnata de Jean Fourastie, se discuta in tenneni critici demersul numit "experienta". Fourastie a divizat domeniile ~tiintei in trei mari categorii. Prima, categoria fenomenelor pe care nu putem decat sa Ie observam, cum ar fi fenomenele din domeniul astronomiei, care se caracterizeaza prin faptul ca observatia releva existenta sau pennanenta relativa a fenomenelor. A doua categorie, aceea a fenomenelor pe care Ie putem supune experientei, cum sunt fenomenele fizicii c1asice, ~i in fine, a treia categorie, a domeniului fenomenelor pe care Ie putem observa, dar observatia nu releva decat, rareori, existenta unei realitati riguros identice cu ea ins~i. Acesta este domeniul ~tiintelor umane, socialel. Este greu de acceptat agnosticismul, privind fenomenologia sociologica a autorului citato In schimb, ni se pare interesanta, din aceasta c1asificare, remarca privind actiunea ca factor de influenta a timpului insu~i in eategoria ~i domeniile ~tiintelor soeio-umane. Or "timpul", ca variabila de interventie in domeniile psihologiei, inseamna "experienta achizitionata" (pozitiva sau negativa), Inseamna "dezvoltare" (daca e yorba de persoane tinere) sau "involutie"( daca este yorba de persoane trecute de maturitate); inseamna "probabilitate de discontinuitate", uneori "transformare exploziva", alteori "deteriorare patologica" etc. De altfel, un eveniment psihologic a eonfirmat aceasta. in 1921, L. Terman a extras un lot de 1000 de subiecti ealificati, supradotati ea inteligenta (din California). E.L. Thorndike a reexaminat dupa 20 de ani pe cei 1000 de subiecti ealifieati, supradotati. Reexaminarea nu a validat, In genere, prognosticurile elaborate, eu privire la acei subieefi. Astfel de situatii pun in discutie nu psihodiagnoza initiala, ci valoarea ~i efectele variabilei "timp", eu tot ceea ce este eondensat in aeeasta, ~i deschid problema duratei variabilitatii unui prognostic psihologic. Se poate spune despre un om foarte
1 Jean

Fourastie, Les conditions de I 'esprit scientifique, Paris: Editions Gallimard, 1966.

77

sanatos, la 1 ianuarie, ea va fi tot atat de sanatos la 25 august? Desigur, dadi este foarte sanatos, probabilitatea de a ramane tot ~a este foarte mare. Totu~i, raspunsul poate fi exprimat numai in valori de probabilitate. In domeniile diagnostieului psihologie, exista 0 situap.esimilara. Nu putem insista asupra aeestei probleme. Este, msa, de la sine lnteles faptul ca ill situatiile in care lntr-un experiment psihologie aPar modificari in urma actiunii variabilei de interventie introdusa de catre experimentator, este eel putin nedialectic sa se considere ca modificarile sunt provocate de variabila de interventie in exc1usivitate. Aceasta cu atat mai mult cu cat nu se ~tieca variabila de interventie a fost cauza modificarii, ci poate interesul nou sau atentia mai concentrata a subiectului asupra acestei variabile. Extinzand cadrul discutiei noastre, putem afmna ca este coreet sa se perfeetioneze mereu instrumentele de investigatie, utilizarea lor critica ~icontextul general al fenomenologiei ce se are in atentie. A. N. Leontiev, A. R. Luria ~i A. A. Smirnov au considerat ca folosirea testelor este utilii, dar se eere mereu verificata. Aeeasta din urma eonditie este valabiHi ~i pentru experimente. Ramane valabil de la bun ineeput faptul ca 0 suita de mtrebari sau probleme, de situatii problematice ce trebuie rezolvate nu pot fi denumite baterie de teste, decat m anumite conditii care ereeaza un cadru de c1asificarea raspunsurilor unui subiect dat la 0 totalitate de raspunsuri posibile (clopotul lui Gauss), care au fost, In prealabil, analizate din punctul de vedere al conditionarii lor, pe 0 populatie ce are trasaturi comportamentale asemanatoare cu ale subiectului considerat. o suita de illtrebari, de probleme, de situap.i problematice poate fi transformata in teste, in urma unei activitati sistematice de studiu ~i experimentare. Asupra modului cum se realizeaza acest fapt vom reveni in alt capitol al acestei lucrari.1 Exista a serie de probleme ce se ridica in ceea ce prive~te valoarea de cuno~tere a testelor, in cazul in care structura ~i aplicarea lor s-a facut in conditii acceptabile. Instrumentul de luem, in conferirea calitap.ide ,,masura" a testelor, este statistiea, de~i pe planul relaliilor psihometrice apar, de asemenea, probleme complexe care nu pot fi treeute eu vederea. Pierre Janet a spus candva: "cifrele sunt aeelea care au eompromis testele". Se citeaza, adesea, cazuri particulare de fals psihodiagnostic ~i prin extrapolare se pune in discutie, ill mod absolut, valoarea de.cuno~ere a testelor. Cazurile de eroare sunt posibile in orice activitate umana, iar cazurile de fals diagnostic sunt posibile ~i in medicina, dar nimeni nu se

I Vezi

calitaple metrologice ale testelor din capitolul wmlitor.

78

gande~te sa conteste, din acest motiv, instrumentele de diagnoza ale medicinii, sau lnsa~i medicina ca ~tiinta constituita. De fapt, medicului nu i se cere neaparat sa stabileasca cat va dura 0 anumita stare de sanatate sau de boala, sau daca i se cere a~a ceva va putea sa dea un raspuns aproximativ, ~i care nu angajeaza un timp prea lndelungat, deoarece "nu se cunosc influentele ee se vor exereita din partea faetorilor de ambianta asupra paeientului". Medieului i'se cere sa detemline starea de sanatate sau starea de boala~i remediul de vindecare, de stabilizare sau de ame1iorare a bolii. Niei psihologului nu i se poate cere mai multo A~adar, diagnostieul psihie poate fi valabil un timp limitat1 Din acest punet de vedere, se considera gre~it ea ar reprezenta 0 entitate permanenta. Ca ~i cand personalitatea umana ar fi un fenomen imuabil, nesupusa dialecticii schimbarilor, independenta de conditiile atat de schimMtoare ale vietii sociale In plin progreso ERORI PRIVIND VALIDAREA TESTELOR Exista ~i cazuri de flagranta eroare dediagnoza psihica, ce se datoreaza unor lmprejurari mai speciale. Printre altele, S.Pacaud citeaza cazul unui tanar care a reu~it foarte bine la probele psihologice de selectie profesionala, pentru unul din posturile nou create ale unei lntreprinderi de mecanica fma (stnmguri). Tanarul, pal'curse ca ~i alli tineri de altfel, 0 serie de probe in scris. In cursul instruirii rapide, ce a urmat dupa selectia profesionala, tanarul a trebuit sa fie lndrumat spre 0 aha profesie, deoarece fiind stangaci ~i strungurile trebuind sa fie manuite eu 0 antrenare deosebita a maimi drepte, i-a fost imposibil sa se adapteze cerintelor locului de mundi. Singura aetivitate pe care 0 rueea bine eu mana dreapta era aetivitatea de scriere2 In aeest eaz, s-a pus In evidenta faptul ea deprinderile ~i obi~nuintele, formate sub influenta faetorilor de edueatie ~i eultura, pot crea anumite conditii de relativizare a psihodiagnosticului. Situatii, ea cele deserise mai sus, pot generarationamente suspicioase cu privire 1a teste ~i baterii1e de teste. In criticile privind testele, se afirma, uneori, Ca nu este nevoie de investigatii psihologice, deoarece profesorii cunosc foarte bine elevii. Cunoa~terea profesorilor are, insa, cu totul alte obiective ~i un unghi de vedere cu totul specific. Profesorii opereaza cu estimatii empirice. Unele

I Fi~a psihologica, In care se consemneaza ~irezultatele testului ~i a chestionarelor, permite efectuarea "analizei de caz", care a deyenit, in ultimii ani, 0 metoda imoortanta, ce are 0 valoare prognostica mai mare dedit rezultatele unui test singular sau chiar a unei baterii de teste aplicate. 2 Vezi S. Paucaud, La selection professionnelle, P.U.F., 1959, p. 64-47.
79

studii, efectuate de Ma2son, Bissky, Gastull, Penton ~i Porter, citate de MeiUi, arata ca estima~ia empirica este foarte aproximativa: ea se Imbunata~e~te prea pu~in,chiar ill cazul unei conversa~ii.Estimatia empirica este impresionista ~i deformata. Asupra ei actioneaza numero~i factori. Se ~tie, printre altele, ca exista tentatia de a fi apreciat defavorabil un elev antipatic. Profesorii sunt atenti, mai ales, la aspecte ale reu~itei ~colare, ~i mai putin la aspecte mai subtile ale conduitei. Se pare chiar ca persoanele prezentabile sau cele sigure de sine sunt apreciate mai bine deeat cele timide sau cu 0 infati~areneglijenta. in toate imprejurimile de investigatie psihodiagnostieului se apliea ~i observatia. Observatia creeaza 0 cunoa~tere de fond, ce completeaza ~i Imbogate~tedosarul psihologic. Se folosesc tot mai mult coduri specifice pentru observa~ii. A~a de pilda, este situa~ia In care un subiect rezolva 0 problema; se noteaza In rubrica rezervata acestei evaluari semnul + (Plus), In Caz contrar, semnul (minus), pentru ezitari semnul ~. Daca subiectul nu in~elegeceva ce ceilalti subiecti au inteles, se noteaza ?!; daca cere explicatii, se pune semnul corespunzator (?) de atatea ori cafe intrebari pune, iar daca manifesta mirari, se pune senIDul exclamatiei (!). Daca totul 0 se pare foarte u~or, se pune semnul !!+, sau prea greu, !!- sau incert : Timpul de reacfie se noteaza T.R., cel de odihna, T.O., timpul total, T.L.T., timpul de gandire, T.G.; deci, 10 variabile ce se pot semnala. Observatia trebuie eultivata de psiholog ~i incarcata de conotalii, care creeaza 0 adevarata capacitate eficientinvestigativa.

80

CAPITOLUL V

PRECAUTII IN UTILIZAREA ~I PRELUCRAREA TESTELOR

Testele reprezinta un instrumentar important al psihologiei. Ele fac posibila masurarea temporara a numeroase caracteristici psihice. Sunt, Ins a, necesare 0 serie de precautii ~i reguli de respectat In folosirea lor, mai ales in cercetari mai complexe. Unii matematicieni, dintre care G. Milton-Smith, au scos 0 serle de editii cu privire la statistica In psihologie ~i pedagogie, sub forma unui ghid simplificat. G. Milton - Smith a motivat interesul sau ~i aI altor matematicieni (precum Allan L. Edwards de la Universitatea din Washington, Norman Frederiksen de la Oficiul de admitere In Universitate ~i dr. Edward E. Cureton de la Intreprinderea Richardson, Bellows, Henry & Co.) de a analiza drumul psihologiei, al pedagogiei ~i al ~tiintclor sociale. Exista 0 diferenta semnificativa intre ~tiintele sociale ~i fizica ori alte ~tiinte, datorita numarului numeros de variabile, implicate ill structurile reactiiIor psihologice ale ~tiinte1or umaniste, care au 0 cota de schimbare foarte mare ce se exprima in orice sondare sau cercetare spre deosebire de constanta mai mare a experimente10r structurilor din alte ~tiinte. Reactiile psihice ~i reactia sensibilitatiipsihicului sunt evidente in situatia careprovoaca schimbari., mai ales eu privire la: oboseala persoanelor testate (diferita la fiecare), disDozitia,2radul de ang:aiare in rezolvarea testului, efecte ale alcoolulni san ale nnor medicamente folosite. Oricare reducere a acestor factori se face printr-un grup de control, asemanator ca numar, nivel cultural, numar al celor doua sexe etc. La acestea, noi am mai adauga faptul ca foarte extinsa folosire de teste, din bateriile de mare circu1atie, a trecut prin blocajul expus mai sus. Testele celor mai folosite baterii au 0 mare validitate, prin folosirea lor intensa ~i extinsa pe numeroase ~i variate grupuri de subiecti denomina1izati eu cerintele expuse. Exista, totu~i, ~i pentru aceasta afinnatie 0 indoiaUi suplimentara. Coeficientul de schimbare a generafiilor (la oarneni) este foarte activ ~i se produce din cauza progreselor sociale, generate de R IS, de 81

~colarizareatot mai intensiva din toate tarile (chiar daca au loc ~i secuze pe acest plan, mai ales prin penetrarea de schimbari sociaIe, de cauze economice etc.). In acest context, trebuie sa ne referim eu precautiile ~i Ia regulile ce trebuie respectate In folosirea, mai ales, a cercetarilor psihologice. DUlla validarea si prelucrarile de caracteristici ale testelor, pentru a Ii se acorda calitati metodologice - se face aplicarea lor. Aplicarea testului soliciffi foarte multa atentie in privinta prezentarii lui, a descrierii rnodului in care trebuie sa lucreze cei ce parcurg testul. Este nevoie ca instructajul sa fie cat mai clar expus, pentru a fi asigurata sarcina de folosire corecta a raspunsurilor ce se solicita. Instructaiul (cad a~a se nume~te aceasta prima IntaInire eu testul a celor carora Ii se va stabili 0 serie de caracteristici), trebuie sa fie eat se poate de clar ca modalitate, solicitare, determinare :?iaceasta pentru ca instructajul este de fapt momentul de angajare a subiectilor la 0 categorie de reactie. Trebuie sa se consolideze conditia de egalitate a stirnulilor pentru toti subiectii ce vor fi testati. Modificarile din instructaj ori schimbarea a ceva (accentuari) sau tratari mai superficiale a unor accente in prezentarea testului pot modifica, In parte, conditiile testarii. Fanl indoiala, pot aparea erori sau factori de influente ecologice :?i culturale In aplicarea testelor. In genere, l11sa,grupurile ce se testeaza trebuie sa contina subiecti de acee~i varsta, de ambele sexe (egale ca numar) ~i de egalitate, privind activitatea de prim plan (adidi aceea:?iclasa sau clase ~colare sau grupe universitare, deoarece acestea parcurg acelea:?i programe ~i proiecte). Ace~ti factori sunt fundamentali, relativ egali, ce creeaza diferente de reactii :?iraspunsuri In care se proieeteaza diferente de personalitate. Egalizarea loturilor va testa inteligenta, dar ~imedii de cultura ex~colara, interese, competente, aptitudini ~i atitudini diferite. Apar erori ce tin de factori ecologici. Daca e 0 zi frumoasa, luminoasa, solara sau 0 zi reee ~imohorata dispozitia oamenilor este diferita. Intereseaza ~iIn ce ora a zilei se face testarea, in ee zi a saptarnanii, deoarece toate acestea sunt implicate In bioestimari diferite. Modificari pot aparea ~i din motive ce tin de evenirnentele prin care au trecut persoanele testate in ultimele ore, eventualele tensiuni, datorate stresului, sau situatii ce trebuie organizate pentru viitoml apropiat, nelini~tile datorate unor probleme de familie, 0 posibila ceremonie la care subiectul trebuie sa participe dupa testare etc. etc. in familiile de apartenenta pot fi probleme numeroase, dar ~i 0 atmosfera culturaHi diferita ca intelectualizare, statut economic, profesii,
82

opinii ~i mentalitati politice sau religioase etc. ~i in aceste cazuri se pot manifesta handicapuri culturale, ce se exprima prin efectul stocurilor de cuno~tinte ~i competenta, atitudini, optiuni ~i idealuri, interese. Toate acestea constituie argumente ~i pentru necesitatea de a avea cuno~tinte cat mai clare ~i mai numeroase privind subiectii testati, fapt ce se poate realiza prin testele ~i fi~e1e individuale, in care se strang informatii cu privire laidentitatea subiectilor testati, legata de caracteristicile implicate in structura personalitatii celor aflati in cercetare. Ca atare, dosaruI Dsiholocic. cu descrierea altor testari (anterioare), are 0 mare importanta informativa, fapt ce a reie~it, de altfel, ~i din paginile anterioare. DosaruI Dsiholof!ic ~i subiectele lui mai importante au fost deja expuse rezumativ In capitolul anterior. Dammaijos unele completari. 1. Rezultatele obtinute In orice testare sunt limitate In timp In perioadele de cre~tere ~i dezvoltare ~i In cele de regresie (varstele imbatranirii). 2. Retestarile, dupa un timp, pun in evidenta dezvoltari sau regresii liniare, sinuoase, tensionate, mai mult datorita unor tensiuni in viata de familie, iar la persoanele in varsta, datorita starii mai precare a organismului ~i aparitiei obsesiei mortH. 3. Exista ~i factori aleatori, legati de eauze subiective in rezultatele testarilor psihologice. Hazardul este implicat In orice domeniu ~i desigur ~i in eel al- rezultate10r unor testari. Dupa Robert S. ~i metode principale in psihologia Woodworth I, exista experimentala: 1. Metode de ajustare, 2. Metode de explorare in serii, 3. Metode de frecventi'i ~i 4. Metode ale timpului de reactie. 4. M.etodele de aiustare. numite si metodeale erorilor medii. In genere, acestea sunt mai implicate in studiile psihologice. Diferitele domenii ale psihologiei impun urmatoarea clasificare posibila: 1. metode de selectare a persoanelor ce vor fi studiate; 2. metode de control a stimulatiei parazitare din timpul cercetarii; 3. metode pentru instructajul ~i dirijarea actiunii subiectilor in timpul cercetarii; 4. metode de prezentare a stimulilor; 5. metode de inregistrare a modificarilor corporale indirecte;

.I R.
541.

S. Woodworth, Psychologie Experimentale

(deuxieme partie, PUF, Paris, 1949), p.

83

6. metode de observare ~i notare a raspunsurilor date la studierea persoanei; 7. metode de analiza ~i reanaliza a datelor rezultate din investigatie. - Se pot face clasificari ale metodelor ~i in metode experimentale care au, in genere, 0 serie de strategii ~i tehnici cu grupuri paralelein afara laboratorului, in experimente. 0 alta strategie ar fi aceea de a stabili metode diferentiale, teste, pe de 0 parte, ~i experimente, pe de aha parte. Metodele simulate sunt considerate superioare, ca modalitate ~i obiectivitate. - Tot mai mult s-a dezvoltat, in psihologia modema, interesul pentru metodele de corelatie. Termenul de corelatie psihica - in orice situatie de stimulatie -'-se refera la faptul ca niciodata in fata unui stimul nu actioneaza o singura caracteristica psihica; senzatiile, perceptiile ori reprezentatiile au intotdeauna, ~i 0 incarcatura afectiva, de interes, evoca reprezentari din stocurile memoriei etc. Ideea aceasta areca suport faptul ca psihicul este, de fapt, un sistem in care exista 0 corelatie de forma structuraIa specifica a caracteristicilor psihice cu nuante diferentiale la fiecare persoana, in funqie de sex, varsta, cultura, experienta de viata, inteligenta ~i personalitate. Exista 0 structura adaptativa activa ce provoaca structuri diferentiale operationale ale sistemului psihic. Fieeare persoana are un prom temperamental, implicat aetiv ~i permanent in adaptare. si un prom caracterolodc prin care se exprima sistemele de evaluari socializate disponibile. care intervin in procesele adaptative eu funetH de control a impulsurUor primare. Cfu1d starile psihice provocate sunt foarte dilematice sau periculoase, controlul scapa. Exista praguri ~i pentro aceste situatii. Cfu1dnu sunt foarte dilematice ~ipericuloase, controlul mediaza reactiile. Cotatiile din teste, dar mai ales din bateriile de teste, pennit sa se analizeze structurile psihice implicate in constelatia psihica situationala provocata de testan. Acestea sunt cu atM mai predictive cu cat implica un numar mai mare de subiecti ~igrupuri de control. Prelucrarea matematica"'statistica a datele .psiholo~ice obtinute Executarea sistematica Prin operatii statistico-matematice se obtin raspunsuri (care sunt reactii) ce pun in evidenta asemauan ~i deosebiri intre raspunsuri pe

84

grupl1!ilesondate, pe deo parte, $i intre subiectii din fiecare grup, pe de aWi parte.! Sunt utile si semnificative 0 serie de operatii. Primele sunt cele de on?:anizare a testarii prinselectarea strategica a IQturilor. fapt ce poate sa confere testarii 0 structura longitudinala san transversaHi. Structura longitudinala este de doua feluri. Primul fel este al structurii Iongitudinale propriu-zise, care opereaza eu sisteme de testare complexe pe acela$i lot, la distanta de luni sau de ani. Avem In atentie schimbarile psihiee, legate de intrarea psihicului In etape noi, in mod natural, dar ~i prin efeete de interventie, implicate In experimentarea longitudinala. Aeestea pot fi interventii educative deosebite ~i interventii terapeutice - asortate la ceva ee se eonsidera important in cercetarea psihologidL In acest context. am aminti (aoml ca exista. in ziIele noastre. un interes crescand penttu protezarile psihice intelectuale de dupa 35-40 ani. Ele apar, natural, la muIte persoane - ~i pot fi implicate in programe de educatie $i terapeutice . Cercetarile longitudinale mai pot fi efectuate pe persoane de aceea~i varsta, in loturi diferite, ee se distanteaza eu 2-5 ani.intre ele, pentru a surprinde diferentele, mai ales cele impuse de dezvoltarea efectelor RTS ~i a solicitarilor sociale cu oferte noi stimulative i cuefecte de modifieare a structurilor adaptative pe generatii. Totu$i, aceste strategii de cercetari longitudinale sunt mai putin validante . Structurile transversale ale cercetarilor psihologice fac studii pe loturi relativ omogene - etnii, grupuri religioase, dar i pe grupuri obinuite din zone cu culturi diferite. in aceste tipuri de sondaje psihice se opereaza eu loturi de acee~i varsta, atentia centrandu-se pe constelatiile psihice diferite pe grupuri ~i persoane ~i pe caracteristicile noi ce apar pe generatii, sub influenta transformarilor culturale, politice, religioase, de tehnicizare duala etc.
1. Printre altele, se ~tiedi dadi se construiesc doua intreprinderi noi, cu

exact aceIai plan arhiteetural ~i de produejie, cu acela~i numar de angajati $i sistem de orgarnzare, are mai rapida trecerea In productivitate evidentai inalta, lntl'eprinderea la eare eei angajati au mai muIte clase de colarizare, indiferent de ee fel ar fi aceasta.
1 Printre primii care. au abordat probleme}e preIucrarii matematico-statistice in Romania a fost ALRo$ca, profesor la Universitatea din Cluj, dar ~i 1. Radu,Jn lucrarea coordonata de AI. Ro~ca ,,Psihologia generaJa", 1976, EDP, Bucure~ti.

85

2. A doua remarca interesanta este aceea ca daca se construiesc - ca mai sus - doua intreprinderi simultan, dar una Intr-o zona cu mai multe intreprinderi (indiferent dit de diferite) ~i alta rara intreprinderi, dar cu (zona obi~nuita de locuinte) va deveni mai repede :]i mai profund productiva intreprinderea din zona industrializata. Aceasta informatie s-a structurat prin studii concomitente transpersonale. Cercetarile transversale sunt implicate in studii foarte complexe, care au in vizor programul social global - complexitatea factorilor de accelerare a programelor, confortului adautarii etc. Hazardul este imuortant in orice domeniu si desiID!r si in eel al comulectarii unui test. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor pune in evidenta asemanari ~i deosebiri intre raspunsuri.

*
*

Prima masura de prelucrare este aceea de inregistrare a raspunsurilor intf-un tabel. Acesta va permite sa se controleze numiirul ~i ponderea diferita a unor tipuri de raspunsuri fata de altele ~i posibilitatea de a se calcula, pe de 0 parte, tendintele centrale (i dominante) ale grupului, dar :]1 distanta sau diferentierea valoridi. medie in grupuri. I Prelucrarea statisticii reprezintii orientarea nomoteticii in prelucrarea rezultatelor testiirii. Orientarea nomotetica manifesm preferintele califieate i eonturate eu tendinte mai puternice, complementare sau mai slabe din grupurile testate, prin cuantifican ce aspira spre evaluari mai semnificative. Prin aceastii orientare, se pot contura elaboran de caracteristici psihice mai puternice sau mai fragile, in cre~tere sau in scadere etc. Complementarii orientarii nomotetice este orientarea ideoRraficii2, prin care se efectueaza 0 prelucrare calitativa pe baza datelor statistico-matematice obtinute - pentru a se desemna caracteristicile psihice individuale implicate in raspunsurL Psihodiagnoza, astfel obtinuta, este 0 portretistica psihologica, ce pune in evidenta caracteristici psihice ale potentialului sistemului psihic, competentele consolidate ~i in formare, tonusul energetic al celor testati,

I Au contribuit la prelucrarea statistico-matematica ~iPascal, Bernoulli, Gauy, Galton,

Fischer, dar ~i materoaticieni romani: Gh. Mihoc ~iO. Georgescu. 2 Interpretarea aceasta a fost efectuata de G. Allport, in Iucrarea sa Structura ~i dezvoltarea personalita{ii (tradusa in romana), E. D. P., 1991, p. IS.

86

aspiratiile, atitudinile, nivelul de dezvoltare intelectuaUi ~i aspectele specifice ale personalitatiiJ . Organizarea rezultatelor, in tabele, prefigureaza curbe ale nonnelor de probabilitate a distributiei raspunsurilor. Acestea nu sunt perfect simultane, ci au diferente, fie intr-o parte, fie in alta (spre rezultate mai elevate sau mai slabe; mai problematice sunt curbele cu doua cocoa~e). Urrneaza masuratea tendintelor centrale ~i apoi a dispersiei. Tendintele centrale se exprima prin media aritmetica, modulul~i mediana. Media aritmetidi este cea mai folosita in statistica psihologica. Reprezinta 0 valoare globala, ca rezultat al grupului, ~i se calculeaza dupa urmatoarea fOlIDUHi:

Ma = --

LX

(pentru rezultatele

negrupate),

in care LX

suma

rezultatelor totale obtinute in grupul testat, iar N = numarul total de subiecti. In cazul consemnarii performantelor obtinute la un test aplicat in3 mici colective diferite, se poate obtine urmatoarea compozitie de notatii a rezultatelor:

CIs. V-A- 7,7,8,8,5,8,7,9,6,6 -X=7 CIs. V-B - 7,7, 7,8, 7, 6, 7, 6, 8, 7 - X = 7 CIs. V-C - 4,5,9,8,6,8,6,8, 10,6 - X = 7
In tabelul expus, apar cateva aspecte. In primul rand la subieqii din clasa a V-a C lipse~te cu totul din seria performantelor valoarea mediei la subiecte. In schimb, la c1asa a V-a B cifra ce reprezinta media (7) are eea mai mare freeventa ca perfonnanta in grup (6 cifre). La clasa VI-B cifra mediei aparede 3 ori. Media aritmetica pune in evidenta sumarea cazurilor individuale intr-o valoare noua. Aceasta reprezinta potentialul specific al grupului pentru caracteristicile (sau structura) psihice, data ~i solicitata prin test. Uneori, valoarea mediei este egala eu valoarea modulului care este ~i valoarea formulei celei mai des intalnite in totalul raspunsurilor. Alteori, pot exista 2 module care sa nu coincida unul cu altul ~i nici cu media. Oricum, loturile cu care se lucreaza au caracteristici numeroase semnificative ale valorilor centrale. Modulul (Mo) este punctul de maxima saturatie a raspunsurilor.
Calculatia matematica este doar suport pentru analiza psihologica. Aceasta constituie obiectivul principal at psihologului. Din acestmotiv, analiza de caz a devenito metoda deosebit de importanta. 87

Mediana (Md) este valoarea ce se gase~te la mijlocul unei statistici; cand seria are numar impar, valoarea ei este data de valoarea termenului central (n + 1). Cand numarul seriei este par (2n), se acorda conventional ca valoare a medianei, media aritmetica este mai putin precisa. Este 0 valoare de rang. Se calculeaza pe searna seriilor ordonate de date:

Md=N-l
2
Exista cazuri in care mediana este mai reprezentativa decat media. Este 0 valoare de serle. Se calculeaza pe seama seriilor ordonate de date, care se condenseaza Intr-un tabe1 prin care se calculeaza quartilele raspunsurilor. aWi ealeulatie importanta este a deviatiilor. Se poate intampla ca un grup sa aiba rezultate mai bune (1l0-130), iar a1t grup sa aiba rezultate mai mici, dispersia sa fie mtre 85-135. La primul grup,dispersia afost mai mica decat la a1 doilea grup, dar grupul a1 doilea are mai multe raspunsuri de valoare - ~i rara raspunsuri foarte slabe, fapt ce ar putea sa faca sa ca~tige acest al doilea grup in competitia abaterii. Calcuhd eel mal necomnlicat al disuersiei este eel numit al amplitudinii. Aceasta se calculeaza, sdizllildu-se rezultatul eel mai slab (mic) din eel mai mare. Ca ~itare. amulitudinea cuprinde extinderea tiuurilor de rasDunsun de la cell\;mai sIabe la cele maibune. S-a conturat necesitatea de masurari mai fine a variatiilor (dispersiei). Mai folosite sunt calculele deviatiei medii (Md). a deviatiei standard (G). Pentru deviatia medie, se aduna, din tabelul al doilea, toate rezultatele deviatiei de la medic ~i apoi se impart la numarul subiectelor. Se obtine media abaterilor de la medie X. In ceea ce prive~te devialia standard G, are IDe un proees asemanator, adica se aduna deviatiile ~i se impart la

la dale negrupate. Dam, numiirul de subiecp. Formula esle G = ~ mai jos, eateva exemple. Clasa a V-a C cuprL.'1de0 nota de 4, una de 5, patru de 6, nici un 7 (nota a mediei), 2 note de 8, una de 9 ~i una de 10. In grupa B, notele oscileaza doar Intre cifrele 6, 7 ~i 8, ceea ce inseamna ca este 0 clasa omogena, mai mnIte dedit clasele a V -a A ~i C. In grupa C, sunt cele mai marl oscilatii ~i lipse~te nota mediei. Oscilatiile sunt intre notele 5 :?i 10; deci, dispersia simpHi este relativ mare. In grupa clasei a 88

V-a A, oscilatiile sunt intre notele 5 ~i 9; deci, curbe mult mai apropiate ~i nu distantate foarte mult de medie. Sunt situatii cand un elev, eu 0 nota deasupra mediei dintr-o clasa, se afla sub medie la 0 clasa paralela, care are o medie mai mare. Acest fapt ~i altele au dus la introducerea de coeflcienti de dezvoltare, inteligenta, creativitate etc., dar ~i la problemele notelor standard. De problemele psihologi. statistice

psihoiogicel se ocupa tot mai multi

Deviatia standard se calculeaza pe p~i. La inceput, se calculeaza media, apoi deviatia pentru fiecare individ, respectand semnele ,,+", ,,-". Se ridica la patrat fiecare valoare a coloanei abaterii de la medie, apoi se aduna suma patratelor. 't se obtine prin impaqirea valorilor - d2 ~ la valp;area N,
astfel:

r- ~)x-n)2 N

sau 't =
F;F.

..

LNd

'

Varianta (S2) se calculeaza dupa formula S = 100 + r

Ma

Deviatia Quartila este 0 masura ce se define~te ca valoarea cu care se exprima abaterile de la mediana. De 0 parte ~i de cealalta se afla q2 II, III.
Primul q

= 25%,

al do ilea = 50%, al treilea = 75%. intercentilic.

= Q3 QI ; Q3 -QI = intervalul 2
u 3u

QI 4; Q3 A, DM, 't, S2, Q = acela~i lucru in grade diferite de preCIZle, evidentiind distributia rezultatelor in jurul punctului central. Astfel, - Q - e mai putin fin, DM:::::57%, 't :::::68%din cazuri.

=4

Notele standard. Caracteristici

Se mai numesc ~i note reduse (sau note sigma). Au urmatoarele proprietati: A. Servesc drept unitati comune, in care se convertesc alte note;

Interesul pentru analiza factoriala a fost obiectivat prin studiile lill C. E. Spearman (18631945). Acesta a evidentiat, ill structura psihicului, un factor general G (modelul prognostic). Alp factoriali~ti au ignorat factorul G, ill favoarea factorilor de grup $i ai factorilor specifici. Al treilea model a Tamas multilateral sau oligarhic, pledand pentru prezen!a de saturatie de criterii.
1

89

B.

Exprima pozitia subiectului rntr-o dispozitie data,

in raport cu media (X ); C. Idem B, dar In raport cu variabilitatea. Orice nota poate fi convertita Intr-o nota standard, dadi sunt cunoscute media ~i 'to Metodele: metoda aranjarii In ordine de rang - metoda cea mai simpla, dar ~i cea mai putin precisa. Se folose~te cand numilrul subiectilor e mic. Permite sa se evidentieze in ce masura performanta la un test e legatil de performanta la alt test, In ce masura raspund coreet subiectii la un al doilea test, dupa ce au raspuns corect la unul ~i Ince masura existil sau nu . corelatii intre raspunsurile la diferite teste. Sdirile stamine (Standard Nine Point Scale) Scorurile brute se convertesc in rezultate, ce se incoloneaza de la 1-9 eu 0 medie de 5 i 0 deviatie standard de 2. Procentele de cazuri, din distributia totala a rezultatelor pentru un eantion, sunt reprezentative. - ea metoda de comparare i convertire a notelor din teste: Nota ~.Z" Se acorda note la elevii testati. Aceste note eondenseaza caracteristicile psihice diverse i se numesc note standard. Nota "Z" exprima i deviatia de la medie. Se obtine din notele brute, dupa formula Z

= ---

x-x
't

; X = nota

bruta, X = media originala; 't = deviatia standard originala. Nota T": se elimina semnele negative, prin mutareape curba a punetului ,,0" spre stanga i marirea scalei spre a se alinia valorile zecimale. Se obtine, astfel, "scala T":

T = X+- .(X - K) sau T = K + R

't

10

N; T =

nota originala standard; X ::;;:: nota originala bruta; X = media original a; 't = deviatia standard originala; R

= 10 ;K = constanta = (50 - X . R).

't

Nota Hull (Hun Scores)

H = 50+-X-X 't

14

sau

(H - Rx); X = nota brutil;

14 R=-' ,
't

K = 50 X R; X = media originaHL
90

---l

Varsta mintaHi si coeficientul de inteli1,!entii Inifiata de A. Binet, varsta rnintala a fost folosita, un timp, ~i in filosofie. Subieefii de aeeasta varsta rezolva un grup de teste, daea sunt dezvoItati normal ~i testuI se da la un oareeare timp dupa primul. Grupurile eu subieete inegale vor rezolva testele corespunzatoare varstei lor mintale. V. Stem a introdus VM intr~o re1afie mai larga, elaborand Q. 1.

Q.I. =

VM(luni) VR(1uni)

100, in care VM = varsta mentala, iar VR = varsta

reala sau cronologica, ambele pe luni. Indicele de coeziune al grupului:

leg

= 2Rg ; R = ill. alegeri

np

reciproce; n = ill. alegeri unilateraIe; g

= 1-

p;

p = probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul, Intr-un grup format din N persoane. Despre calcularca corelatiilor Calcularea corelatiilor este necesara in mai muIte situatii: a) in efectuarea validitiitii testelor; b) in stabilirea unor tipuri de fidelitate; c) in stabilirea masurii in care exista 0 saturatie eu aceleai criterii in teste aparent diferite sau aparent asemanatoare. Acest din urma caz a fost utilizat ca punct de plecare in analiza factoriaIa. in caIeularea corelatiilor se pun in evidenta constelatiile psihice, compuse din structuri psihice prezente concomitent intr-o situatie. (De la 0 - + 1, corelatiiIe sunt pozitive, iar de la 0 la -1 sunt negative sau slabe sau lipsesc. Mai frecvent folosit este coeficientul de corelatie de rang (Spearman). Acesta are urmatoarea formula: r a 1-

6Ld2 2 in care L = suma diferentelor fata de medie ridicata la n(n -1) , ,

patrat, n = numarul de subiecte sau observatii; d2 = diferenta de rang a aceluia~i subiect in doua probe la patrat, iar cifra 6 reprezinta 0 constanta, 1 este coeficientul extern principal, iar n = numarul perechilor de eazuri coincidente. 91

Se mai poate calcula corelatia produs-moment ~i prin metoda Bravais-Pearson, in care yom avea: r= LXY
L~CX2)Cy2)

in care

LCX2)

~i LCI) reprezinta abaterile de la medie a

celor doua serHde rezultate ce se coreleaza. Metodele de corelatie au pus in evidenta evolutia capacitatilor psihice functionale considerate ca omogene, dar ~i caracteristicile de baza ale eterogenitatii functionale, permitiind sa se construiasca modul psihologic probabilist al analizei functionale in care se pun in evidenta factorii ~i dependentele intre ace~tia. Cateva forme de prelucrare a socio2:ramelor Sociabilitatea se refera la statutul social, la expansivitatea pozitiva a unui subiect dat, la subiectele de integrare sociala ce-l caracterizeaza. In timp ce sociologul are in atentie aceste valori referitoare la grupul mic sau colectivitatile mari $i operari comparate, cu privire la grupuri, psihologul are in atentie extragerea, din sociograma grupului, a caracteristicilor de sociabilitate a subiectului singular. Calculele sociometrice au la baza teste sociometrice in care intereseaza, ca material de prelucrare, interrelapile, gradul lor convertit in diferite tipuri de alegeri de preferinte ce se manifestA intre membrii grupurilor, gradullor de stabilitate i numarullor. Indicele ce masoara statutul social se exprima astfel: subiecte care aleg pe p Iss = , lncare L = suma subiectilor care

n-l

aleg, n = numarul total de subiecti asupra carora s-a aplicat testul, Iss= indicele de statut social, iar p = subiectul in cauza. StaturJl social poate fi pozitiv sau negativ. e EXDansiunea pozitiva (E ttil echivaleaza cu dorinta unui subiect dat (P) de a se asocia cu a1tii intr-o colectivitate de N persoane. Aceasta se stabi1e~te prin unnatoarea formula: E (+) = Nr de alegeri pe care Ie face p N -1 E'xpansmnea .. ~ pozltlva se

noteaza, uneori, eu I. Expansiunea 2:rupului se poate determina eu urmatoarea relatie: E _ Totalul de alegeri pe care Ie face grupul
(g) -

92

Indicele de inte~rare sociala (Iss) exprima grupul de integrare sociala, evidentiind raportul dintre numarul de relatii reciproce ~i numarul maxim posibil de astfel de relatii,

Iss =

2N(N -1)

-100 in care Iss= indicele de integrare sociala; d =

numarul de relatii reciproce; N = numarul subiectilor din grup. Dublarea numarului are ca scop traducerea In unitati simple a relatiilor dubIe, sens care exprima reciprocitatea. Prezinta importanta ~i indicele de constientizare a alegerilor. Acesta se identifica prin urmatoarea relatie:
a1 + r1 + 2x I cr = ----.

2NNK

100 In care aj = a11 'd entice . egen e 1

A

d In

d oua - soclOgrame . ce

prevad acelea~i criterii, rj = respingerile identice din 2 sociograme, x = alegerea careia ii corespunde 0 respingere in a doua sociograma, K = numaruI alegerilor, N = numarul membrilor grupului. Coeficientul de asociatie sau de coeziune a grupului se pune in evidenta prin relatia: C =
a

~I~ N(N-l)2
n'p

_pe_re_c_hi

Indicele de coeziuneal lcg= 2Rg

~rupului:

R= nr. alegeri reciproce; n = numar alegeri unilaterale; g= 1- p; p = probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul, intr-un grup format din N persoane. Reiese din cele de mai sus ~i din intregul capitol, ca activitatea statistica matematica, dar ~i activitatea de interpretare de rezultate din punct de vedere sociologic ~i psihologic angajeaza un efort de munca foarte mare - in incercarea de a subtiliza valoarea rezultatelor obtinute. Reies ~i alte aspecte, mult discutate de asociatiile intemationale ale psihologilor. Dintre acestea, pe primul plan au mceput sa treaca metodologiile implicate in test, deoarece orice aplicare m ele pune in evidenta rezultate incarcate de situatii implicate in teste, dar ~i aceia ce palpita in conditionarea situationala a aplicatiei (ziua, ora, obs.) ~i In disponibilitatile subiectului, ca ~i fondu! de tram psihice ale subiectului. CaIititile metrolocice ale testelor 93

Elaborarea testelor este, de asemenea, un proces complex ~i Iucarcat de reguli. N6i ne-am referit la aplicarea testelor pana acum pentru ca efectuareatestelor este 0 activitate efectuata, mai ales de cercetatori. Pentru aceasta activitate, prezinta importanta. mai lutfii, organizarea proiectului de test ~i elaborarea itemilor saturate ill criteriile (caracteristicile psihice) pe care se axa textul. Ca sa fie valabil, acesta va trebui sa corespunda unor aspecte ce poarm denumirea de calitati metrologice ale testelor. Trei sunt mai importante ~i anume: validitatea, fidelitatea ~i sensibilitatea. 1. Validitatea unui test sau a unei baterii exprima testarea testului lnsu~i ~i are ill atentie stabilitatea concordantei dintre uotele sau evaluarea ce se obtine prin test ~i notele ce se dau acelo~i subiecti ill situatii de viata prin (carestabilirea sunt saturate concordantelor cu criterii ca dintre acelea folosibil, din test).care Valiftitatea (continese acele~i poate efeetua criterii de testare. S-au conturat 4 feluri de validitate: validitatea de continut. validitatea concurat~ vredictiva ~ivaliditatea constructiva. Validitatea de continut se refera la eerinta de necontaminare a continutului (sau eriteriului testului) eu alte criterii deeat aeele ce se testeaza ~i se compara eu activitatile practice sau cu alte teste considerate valide pentru un anumit criteriu. Validitatea concurenta se refera la cerinta de a se valida doar itemii ~i acele teste care soudeaza, intens, criteriul considerat. Se mai nume~te ~i validitate functionala. Validitatea vredictiva se degaja, uneori, din utilizarea de itemi ce sau dovedit diagnostici ~i predictivi. Aceasta forma de validitate presupune 0 lndelungata experienta ill timp ~i 0 rezistenta mare la deteriorarea criteriilor implicate In itemii testului nou ~ivechi de comparatie. Validitatea constructiva se refera la c1aritatea ~i masurarea strategiilor inc1use ill test ~i are In atentie gradul In care testul cuprinde 0 strategie satisfiicatoare de investigatie a criteriului (a dimensiunii sau caracteristicilor psihici) In situatiile de viata, considerate ca fiind incluse In test. Prin validare, testul I~i contureaza caracteristicile de instrument diagnostic. Validarea la testele de inteligenta se poate face ~i prin corelarea randamentului ~colar cu randamentul profesional, la teste, pentru copii ~i tineri ~iprin randamentul profesional al testului la adulti, la persoanele ce au dep~it anii de ~colaritate.

94

Validitatea predictiva a teste10r (discutata de H. Yangier ~i de D. Weinberg in L'annee Psychologique 28, 1928 ~i 13, 1931) este mai complexa. In orice caz, este mai mare pentm caracteristicile psihice mai stabile ~i bazele (cele de temperament) ~i mai simple. o aWi caracteristica metrologica a teste10r este fideHtatea. II. Fidelitatea, ca masura metrologiea a testelor, se refera la calitatea
acestora de a diagnostiea in mod stabil aceea~i insu$ire (sau aeele~i insu$iri) psihica. Ca atare, exprima constante testelor de a diagnostica acelea$i criterii conferind testului consolidarea valorii de cunoa$tere. C. Spearman (1904) a pus in evidenta 3 modalitati de estimare a fidelitatii. 8. Prin aplicarea aeeluia~i test. pe aeela$i lot dupa un timp (metoda test-retest), eorelatia dintre ce1e doua aplicari poarta denumirea de coeficient de stabilitate. Acesta este sensibilIa modificarlle persoanei care aplica testul sau la modificarile intervalelor de aplieare. alta modalitate de estimare a finalitatii se face prin probarea, in b. parale1, de teste echivalente (variante de acela~i continut). Be calculeaza coeficientii de corelatie la cele 2 aplicarl. Aceasta este fidelitatea de

este a treia metoda de probare a fidelitatii. Se calculeaza corelatiile dintre cele doua jumatati ale testului. Deoarece testele au itemi cu structura erescanda a dificultatilor, de cele mai multe ori partajarea (in doua) se face prin separarea itemilor eu sot de eei rara sot in compararea rezultatelor.

echivalenta. c. Fidelitatea prin partaiare

Ill. Sensibilitatea este capacitatea testului de a diferentia, satisfacator, subiectii investigati. Cfuld toti subiectii au eam acelea~i rezultate, testul nu are sensibilitate. Testele pentru perioadele de varsta de dezvoltare au sensibilitate doar pentru varstele care au fost elaborate. Sensibilitatea unui test poate fi mica sau mare. Daca este mare, testul este de mare ~i fina sensibilitate; daea este mica, testul nu prea poate face
departajari pe 0 eurba aimportanta pentru E. Claparede mai semnalat ~i ob~testare. alte calitati importante metrologice ale testelor (18 categoriipentru testele de aptitudini). Unele din aceste cerinte de insu~iri sunt discutabile, altele imposibil de realizat. Dupa procesul de conferire de calitate metrologica a testelor, se treee la aplicarea lor pe un nurnar cat mai mare de subiecti $i dupa prelucrarea materialelor (rezultatelor obtinute) se face etalonarea acestora (tot de catre speciali$ti). 95

In ultimii 10-12 ani, a patrons computerul in mai toate cabinetele psihologice. Se efectueaza chiar testarea prin computere, dar ~iprograme de calculatie tot mai sofisticate, legate de corelatii, combinatii ~i tot felul de evaluari prin computere. Chiar ~i deciziile, privind implicatiile psihologuIui; pe viitor, se evalueaza in functie de rezultate ~irecomandari. Prin calcule statistice matematice, se obtin instrumente utile in operatiile de evaluare ~i in anali~ cantitativa. Acest proces integrat Intr-o activitate mai larga d~analiza psihologica, in caretrebuie activitatea de decodificare nu este procesul eel mai u~or din ceea ce trebuie sa faca psihologuL 1. Testele s-au dezvoltat foarte mult. S-au ~i perfectionat. Exista ~i 0 tendinta ca testele sa devina un fel de experlmente naturale. A~a, de pilda, Testul Rorschach sau Testul Luscher se folosesc de cate doua ori. Testele au tendinta de a se repeta ~i sub forme mai concise. 2. Pe de alta parte, testele se perfectioneaza ~i se combina in batem. 3. Cea mai importanta este, insa, implicarea lor in categorii. Din acest punct de vedere, exista: a. Teste de dezvoltare ~i,in aceIa~itimp, de cre~tere a cuno~tintelor implicate in adaptarea totaIa. b. TesteIe de inteligenta ~iinvatare (de progres educativ). c. Testele de aptitudini. d. Testele de personalitate. e. Testele de creativitate. f. Testele de sociabilitate.

96

PARTEA a III - a
CATEGORll MAl 1MPORTANTE $1 DE LARGA FOLOS1RE A TESTELOR

CAPITOLUL

VI

TESTELE DE DEZVOLTARE. TESTELE PENTRU VARSTELE MICI BABY-TEST

Avand in atentie caracteristicile cre~terii ~i dezvoltarii, aceste categorii de teste au evoluat in trei directii: a scalelor longitudinale simple ~i mai complexe, mai ales de cre$tere corporala; a testelor de desen, prin care se proiecteaza caracteristici multiple ale dezvoltarii psihomotorii; a testelor de cuno$tinte, care au 0 dezvoltare legata de adaptare, dar $i a presiunii $i provocarii generate de R.T.S., care are 0 foarte mare raspandire, pe de 0 parte prin cuno$tintele ~colare $i, pe de alta parte, prin tehnologiile implicate in mod curent in viata de fiecare zi (ma$ini, luminat electric, aragaz, ma$ini de spalat, radio, T.V., telefon etc.). Scalele longitudinale De muIta vreme, s-a constituit remarea privind faptul ca particularita!ile psihice evolueaza mereu sub incidenta unor feed-back-uri de precipitare $1 a unora de stabilitate, care favorizeaza constituirea de deprinderi, abilitati, interese, satisfactii pe seama dobandirii lor. In procesul conditionarii (prin R.C.)! se implica numeroase evenimente ce intaresc conditionarile, dilat8...."'1d procesele de invatare $i stocarile de cuno~tinte tot mai Ilumeroase, mai ales cele utile, adaptative. In acest context, au inceput sa capete tot mai mare credit testele 10ngitudinale, care surprind p~ii ce au lac (de progres) in disponibilitatile psihice de la 0 testare la aha. Mai ales la varstele mid, procesul de dezvoltare prezinta mare interes, in special pentru parinti, din care motiv cerintele de a controla procesul dezvoltarii a devenit

I RC = reflex

condi!ionat.

99

o necesitate chiar ~i in familie, 1 Multi parinti se instruiesc ell privire la regume folosirii testelor legate, mai ales, de cre~terea i dezvoltarea fizica a greut:::lte) copiilor. Or:esterem statur1iill! (in inaltime) ~i ~ilnder21la normadii este un indiciu general pentru 0 dezvoltare buna (norrnala). Acestea se folosesc tot mai muk Cele doua aspecte ale creterii se stabilesc prin masuratori brute, care se raporteaza la tabelele de dezvoltare disponibile ~i efectuate pentru populatie de c~itrespeciali$ti. In genere, cre~terea normala in lungime ~i greutate, in copilaria timpurie, se calculeaza u~or, Acestea sunt teste de antropometrie. Cea mai intensa cre$tere are loc ill prJ1Ilul an de viat~L Pentru controlul cresterii Donderale (in greutate), intre 1 $i 6 lurri, se face unnatorul calcul: se inmulte~te numfuullunilor de la na~tere eu 600 ~i se adauga greutatea de la nU$tere. Pentru varste1e de 7-12 luni, calculul este relativ asemanator numai ca se J'nmulte~te numarullunilor de la na~tere eu 500 i se adauga greutatea de la na:jtere. Pentr\! cre$terea staturali se calculeaza numarul lunilor de Ia na'?tere ~i se inmultesc eu 2,5~ pentru varstele de 1-6 luni, i se adauga lungimea corporaHi de la na~tere. Pentru perioada dintre 7-12 luni, se inmul!e~te numarul lumlor de la natere eu 2 ~i se adauga lungimea de la na~tere a copilului. Pentru aceste ealcule, exista tabele de referinte eu functii de contro1.2 in genere, psihologii cu profil ~i anatomi~ti, de pe la inceputul secolului XX, au considerat, ca repere in dezvoltarea stadiaHl, cre~tere staturaIa ~i ponderala, cre~terea dentitiei (intiii de lapte, apo! cea defimtiva) ~i implicit a proportiilor corporale ~i implicatia modificarilor hormonale, care determina ~i provoaca aparitia indicilor sexuali secundari ~i, apoi, primari. Aceasm optica a dat scalelor longitudinale 0 importanta de control al cre~teriL EXlsta 0 regula In aceasta problenla, care semnaleaza fapml ea, eu cat copilul este mai mic cu atilt dezvoltarea sa pe toate planurile este intensa3, indusiv pe planul psihologic, dar ~i mai inegala privind diferitele

I Dupa 1825, metoda JongitudLl1ala a im:eput sa fie loJositli mai frecvent pe etc. A awt (Neuman, Freeman ~i Holzinger - 1837), ~i mal tarziu ceJe ale Iui Burt Joc 0 conf(:riIl~internationaHi la Paris in @ceasta problema. 2 In ultima vreme, tot mai num~:ro~j cOl1sidera ca $1 aezvc!mea in!elj,ge:nt,eJ are mai intensa dezvoltare, varstei de 1 an. ulth'"l1aweme, tot mai numl~rci~i considera di. ~i dezvoltarea cea mai intensa dezv,olt.ane, varste! de 1 an.

structuri psihice funqionale, ~i ea atare predietia este mai probabila, mai nesigura ~i eu oscilatii care, insa, se inseriu intr-un cadru mai larg, implicat in caracteristicile dezvolHirii vfu-stelor umane. Scalele longitudinale mai complexe se refera la numeroase caracteristici ale dezvoltarii, folosind tot valori brute. Printre acestea, e yorba de testarea fortei musculare ~i a evolutiei ei, a caracteristicilor de lateralitate (dreptaci-stangaci) ~i, in genere, a altor probleme de sanatate. Tot in aeeasta eategorie se indud 0 serie de teste psihologice. Testele de acest gen, folosite in cazul copiilor mici, au fost elaborate simplist, mai intal de catre S. R. Chaille (1887). Bateria aeestuia a cuprins 0 serie de teste simple privind copii mai miei de 3 ani. A. Gesell (1880-1961), psiholog american 1, a dat 0 mai mare consistenta teste lor longitudinale. Gesell a lucrat la Universitatea din Yale ~i a fost printre primii psihologi care a folosit filmarea in eercetare psihologica (carn 110 kIn de filme, dupa unii autori), creand, astfel, 0 intoarcere dominanta spre copilul concreto Totodata, a aldituit 0 mini baterie eu 0 caracteristica mai pregnant experimental a prin folosirea filmului. In lucrarea Developmental Diagnosis (1925), Gesell a expus aspecte importante ale cercetarii copiilor de la 4 la 60 de saptamilni ~i, mai tarziu, sa ~cupat de eopii de la 6 la 10 ani. In prima etapa, a avut eolaborator mai ales pe A. Thompson, iar in a doua etapa pe F.Ilg. Pentru primul an, a luerat eu un program lunar dens, eu retesHiri, apropiate, apoi le-a distantat treptat. A avut in atentie 4 feluri de conduite sau comportamente: 1. comportamentul motor; 2. comportamentullingvistic; 3. comportamentul de adaptare; 4. comportamentul social. De fapt, acestea sunt cele mai importante compOliamente testabile la varstele mid ~i cele mai angajate in procese de dezvoltare. Multi alti autori (earn in aeela~i timp $1 ulterior) au preluat ~i folosit aceste dimensiuni de comporta...'11ent in sealele longitudinale pe care Ie-au aleatuit. Comoortamentul motor a fost psihodiagnosticat de Gesell eu privire la eontrolul postural ~1dezvoltarea lui: loeomo!ia (rnersul ~i evolulia lui), dar ~i controlul ~i implieatia milinilor in folosirea curenta a obiectelor.

1 A. Gesell a fast printre pri.'11iipsiholegi care a felesit filmarea. A strans cateva sute de metri de fiL'11area cepiiler.

101

Comportamentul au conduita verbaHi a fost in atentia cercetarilor iui A. Gesell~ care a indexat ~i diagnosticat ganguritul, lalatiunea ~i inteJegerea cuvintelor~ apoi comuniearea ~i reproducerile verbale. Pe seama acestei cercetari $i a altora similare, s-a conturat ideea ca toti copiii din lume de ganguresc la fel, l!anl!uritul mud 0 prima forma universaia comunicare. $i pronuntarea lalatiunii, a silabelor ~i a vocalizarii au functii simbolizante aproape similare ~i devin structuri fOlmative pentru limbaj, contribuind, prin imitatie, la conturarea pronuntiei lingvistice de apartenenta, din ce in ce mai aeeentuata. Conduita adaotativa a fost sondata de Gesell in diferite manifestiiri in care se implidi coordonarea oehilor eu mana, in manipularea primara a obiectelor, ~i apoi in folosirea lor eurentii ~i in disponibilitatile ce se constituie treptat. lnteresul Iui Gesell s-a centrat pe eapacitatea copilului de a gasi solutii pentru probleme practice simple (inteligenta), provocate experimental. Conduitele sociale s-au referit la felul ~i rapiditatea copilului de a asimila stilin folosirea obiectelor~ mai ales a eelor de neeesitate (din situatii de alimentare independenta, de evacuare ~i apoi in exprimarea politetei conduitei civilizate). $i in studiile lui A. Gesell~ s-a pus in evidenta faptul ca structurile psihice nu se dezvolta toate deodata ~i in acel~i ritm. Fiecare perioada de dezvoltare are unele caracteristici psihice care se dezvolta mai mult, altele mai putin. Optica longitudinala a constituit baza de dezvoltare a psihologiei copilului in prima jumatate a secolului al XX-lea, iar in a doua jumatate a contribuit la constituirea psihologiei varstelor. Totodata, cercetiirile concrete prin teste au alirnentat dezvoltarea "Psihologiei diferentiale". H. Pieron, dar ~i W. Stem, au fost tot mai preocupati de aceste noi domenii ale psihologiei. J. Piaget a adancit problemele dezvoltiirii inteligentei ~i a patrons in problemele dezvoltarii irrteligentei ~i in problemele dezvoltarii morale in copHarie. Pe acestea Ie-a studiat atent ~i le-a considerat de prim plan in dezvoltarea personalitatii copilului. De altfel, ~i Karl Gross a studiat problemele jocului i marea importanta a acestui fel de activitate in formarea conduitelor "eu oglinzi refleetate din interior". Aceasm problema a facut sa se deschida portite pentru cercetarea rolului vietii interioare psihice, ca replica la viata exterioara i la conturarea identitatii. $i H. WaHon a studiat intens psihicul copilului, atras de problemele invatih"ii de conduite, dar ~i de problemele foarte complexe ale dezvoltarii afectivitatii. Intre timp, Binet, lmpreunii eu au ao<ml:at problema Incarcata de
l.ntlerogaltH a testa..;i

in

ale vietH,

Unele teste longitudinale masoara, mai ales, coeficientul vital ~i capacitatea respiratorie. Aceasta din urma este foarte importanta, printre altele, in cazuri de 10gopedie u~oara care de multe on sunt intretinute de 0 respiratie defectuoasa. Reglementarea respiratiei duce la recuperari ale tulburarilor de limbaj respective. Baremuri antropometrice ~colare sunt multe. 1. M. Nestor a expus, in 1958, 0 serie de rezultate interesante in aceasta problema. Baremele prezentate de I. M. Nestor au cuprins masuratori mcute pe 14 633 e1evi eu vfusta intre 6-17 ani, ~i 187 studenti. In genere, studiile de acest fel au pus In evident a 0 cre~tere a Ina1timii tineretului, evidenta earn la 10 ani, datonta diferentelor de alimentatie, igiena ~i datorita cre~terii antrenamentului sportiv. Institutul de Igiena a semnaIat, de asemenea, aceste fenomene, Am vrea sa subliniem, eu aceasta ocazie, ca cercetarile experimentale efectuate In psihologia aplicata aduc mereu aporturi definitiilof capitale ale psihologiei. Baremele. scalelor longitudinale s-au modificat de 4 ori in ultimele 2 decenii ~i jumatate. Exista, insa, ~i scale longitudinale care se refera la parametrii psihici. Au fost studiate ~i reflexele conditionate culturale la copii mici, inclusiv la gemeni ~i tripletLl Intr-un istoric al cercetarilor pe copli mid, prin metoda Iongitudinala, trebuie sa semnalam studiile Iui Terman, din 1921, la eare neam mai referit, asupra a 1 000 de copii din California, retestati peste 20 de ani de catre Thorndike E. 1. Nonconeordantele dintre rezultatele eelor doua testari au atras atentia asupra factorilor de interventie eu funetii formative, precum rnediul ~i educatia.2 De altfe1, I. P. Pavlov, prin metoda clinica utilizata in elaborarea RC (refiexelor conditionate), a introdus dimensiunea longitudinala temporala experimentele sale, atragand atentia asupra importantei acesteia. Problema studiului a fost ill atentia unor psihologi foarte cunoscuti, ca Berkeley, Murphy, Barbel Luhelder, Ane Grudi Skard, Alice Szerminske etc. Au fost meute studii longitudinale ~i in Anglia (la Oxford in 1955), in Franta la centrul CIE (Centre International de rEmant) ~i s-a tinut chiar ~i o comerinti1 international a, la Paris, eu echipe de cercetatori din Londra,
] Ursula ~chiopu, despre uneie particularitiifi ale rejlexelor catenare la capilul sugar, in Cu!egere de probJeme de psihologie vol. II, 1954, Ed. Academiei Romane. 2 P. Felkner (ped) Croissance du developpement de l'enfant normal Paris, Ed Masson & Cie, 1961.

103

Paris, Bmxelles, Stock..holm, Dackar ~i Kempole. S-a ajuns la stabilirea unor principii comune de lucm. Proieetele elaborate la aceasta conferinta au fost suplimentate eu cercetarile intreprinse la Louisville. In 1966, al XVIII-lea Congres International de Psihologie de la Moscova, simpozionul 29, a avut in atentie probiemele legate de studiul longitudinal inclusiv. La simpozion, s-au prezentat 30 de comunicari. Mentionam dintre acestea studiile lui J. Kagan I, J. Kateskova2 ~i D. Campbell3. In ultimii 15 ani, se aplidi acelea~i chestionare sau tipuri de teste pe acee~i populatie in perioade diferite. Aceste tipuri de studii exprima 0 model are sistematica a dezvoltarii In conditii de mediu ce evolueaza, fiind expresia demersului de studii de urmarire. Totu~i, studiullongitudinal nu a depa~it diferentele ce-l caracterizeaza, surprinse din primele cercetari longitudinale. In lucrarile lui Wilhelm ~i Clara Stern, In celeale lui J. Piaget sau H. Walton, dar mai ales In cele ale lui A. Gesell, exista preocups.ri de acest fel, adica preocupari supuse ideii de scale longitudinale. Si G. H. Linguet a facut astfel de studii de analiza a dezvoltarii capacim-tilor de desen ale copiilor. Piaget a avut In atentie dezvoltarea inteligentei copiilor. E yorba de testul celor 21 de figuri. Testul are, In 3 din 6 casete, 0 serie de desene. In easetele goale se solicita reproducerea desenelor date ca model. Desenele se campara, din punctul de vedere al corectitudinii desenarii, 0.1 timpului de lucru ~i al gre~eli1or. Acest test se poate da ~i transversal, adica, la un grup de copii de aceea~i varsta, fete ~i baiet! (sa spunem, de 6 ani), care vor avea rezultate diferite la test, in functie de dezvoltarea capacitatilor dedesenare, Testul longitudinal presupune aplicarea acestui test 10. interval de 0 jumatate de an sau la intervale de 3 lUlli, Prin testuI longitudinal, se pun in evidenta progresele, in desen, 10. capEi studiati, eu mult mai mare finete dedit in teste Ie transversale.

Kagan J. Methodological and theoretical issues in Modal Growth to Enfance 2, 1967. Kateskova J. The result aflongitudinal investigation on child development, vol. 29. Materialele Congresului de Psiliologie, Moscova, 1966. 3 Campbell D. A. A ten years longitudinal study of students interested in thing versus those interested in peoples. Materialele Congn;sului de Psihologie, Moscova, 1966. Vezi ~i studiul prezentat la acela~i congres de C. R Hindley Some method, and tendences in the compression of date form. different longitudinal sample.
J

104

00
c:;::;
~

CO
aD

+
x

Testul celor 21 dejiguri! ale lui H Walton ~i Lurcat.

Pentru Testul Goodenough, se dau progresele longitudinale ale realizarii testului (care este ~i un test proiectiv de desen). Aeeste teste longitudinale favorizeaza un foarte mare numar de observatii privind aptitudinile de desenare, legate de reprezentarea in spatiu.

Testul GoodenoU/!h - omuletuL Ulterior, testul a fost transformat. S-au solicitat, pe trei paglm separate, trei desene. Unul, al unei fete, al doilea, al unui barbat, iar al tr~iiea, al propriei persoane. In genere, in desenele copiBor intereseaza problemele tehnologice. R. Zazzo a reluat problemele tehnologice, pomind de la deverbalizarea modelelor de studiu longitudinal. Tehnologic, aceasta metoda este mai putin faeila in utilizare, deoareee se afla sub obligatia curgerii timpului. Tehnica transversala este mult mai faeila, se exprima printr-o singura aplicare, fapt pentru care unii ii atribuie ~i implicatia latenta longitudinala. Studiullongitudinal este, de fapt, mai mu1t 0 metodologie. R. Zazzo a fOffi1Ulatideea renuntarii la fictiunea ea metoda longitudinala este
onmi prezentii.

105

In anii 1967-1969, s-a efectuat un studiu longitudinalla 0 gradinita din Bucure~ti 1. Testele ~i chestionarele utilizate au investigat, in afara de parametrii psihiei, situatia material-culturala a familiilor copii1or aflati in cercetare, prin chestionare duble pentru marne $i educatoare, privind 5 secvente de conduite afective, morale, deprinderi, inteligenta general a ~i sensibilitatea. Mai semnificativ a aparut faptul ca intr-o prima faza, in gradinita se utilizeaza conduitele elaborate in familie, ajustandu-se la conditiile de uzanla ~i in mediul de gradinita. Ulterior, procesul de transfer ~i~a schimbat directia, devenind un factor fuzional dinspre gradinita spre familie, nu tara functionalitati critice sau ell mimari de conduite eoneurente. Prin studiul longitudinal se surprind ~i se manifesta aspecte foarte eomplexe ale dinamicii dezvoltiirii de conduite elaborate, evolutialor de confluente ~i implicare in sistemul psihic. In genere, prognozele efectuate pe seama studiului longitudinal se confirma mai deseori decat cele tacute prin studiu transversal. Studiul longitudinal se poate realiza individual, dar ~i colectiv. Charlotte Biihler si Hilde2.ard Hetzen au efectuat 0 baterie de 10 probe pentru fiecare din prime Ie lurn de via!a $i apoi eu aplicabilitate pe intervalul 2-6 ani. :Si prin aceste probe s-a pus in evidenta faptul ca intal biologicul se incarca psihic, mai ales prin conditionari, $i devine psihomotor, apoi, incepe sa se dezvolte complicarea activiHitii ~i implieatia ei mai profunda mentala (inteligenta) eu implicatii lingvistice informationa1e (legate de perceptii, dar ~i de reprezentari ~i de stocurile mIlemice, care devin active). Simbolistica verbala stimuleaza tot mai complex dezvoltarea inteligentei, inclusiv cea motorie, fapt ce permite sa se constituie struct'un de conduite in care se manifesHi mid abiliHlti ~i, uneori, aptitudini. Alice Descoendres (1921) a efectuat 0 baterie de 10 probe simple, eu aplicare din jumatate m jumatate de an, de 1a 2-6 an.1.$i prin aceasta mica baterie s-au pus in evidenla probleme ale dezvoltarii longitudinale. Printre scalele ce s-au constituit, apoi, a fost ~la Bayley (1926), care a avut in atentie testarea longitudinala 1a 3, 4 :;i 5 ani. $i aceasta s-a referit la mi~carile coordonate de apucare (intoarcerea de pagini, denumirea de obiecte ~i socializarea conduitelor). Are un instructaj u~or de aplicat ~i cuprinde 185 itemi. In 1945-46 a inceput sa circule Baylev test, eu un instrumentar explicativ pentru parinli, fapt ce i-a creat 0 mare raspandire.

I Ursula ~chiopu, D. Nacu, A Turcu, M. Garboveanu, Dezvolfarea psihologicii a copiilor pre:jcolari de la 4 la 5 ani, in Culegere de studii, Catedra de Psihologie a Universitatii Bucure~ti, 1969, p. 31-45.
106

Hetzel - Buchler au avut i alte teste pentru eopii mid de la prima luna pana la 6 ani, ell centrare pe senzorialitate ~i receptivitate, controlul corpului, invatarea, manuirea obiectelor, activitatea intelectuaIa ~i sociaJizarea. Testul a implicat 0 atentie mai deosebita, aceea de a aborda aspecte morale ale conduitelor. A mai abordat 0 interesanta problema ~i anume aceea de a se stabili un eoeficient de dezvoltare psihiea, prin impartirea varstelor de dezvoltare in varste eronologice ~i raportarea varstei psihologice 1a cea eronologiea. Coeficientul de dezvoltare eonstituie rezultatul sumat la notele date la probele trecute, impiirtit la numiirul de teste pentru 0 anumita varsta. In perioada 1-3 luni, bateria cuprinde 10 probe. Lunile 9-10 au tot 10 probe. Incepand eu 2 ani, cele 10 probe sunt valide pentru un an ~idevin din ce in ce mai complexe. Bateria Borel-Mavsennav aeopera distanta de la 1 la 5 ani. Ca material, are suport de cartona~ecu imagini simple ce pot fi manuite. Imaginile sunt colorate. Se solicita denumirea lor ~i indicarea earaeteristieilor ce sunt sesizate privind continutul perceput. Testeaza, astfel, inteligenta ~i limbajul, mai ales dezvoltarea lor. Testele longitudinale, legate de aceste caracteristiei psihice, au pus in evidenta faptul ca tulburarile de dezvoltare sau nedezvoltarile (sau intarzierile de dezvoltare?), ce se manifesta mai ales in primii trei ani de viata pe plan psihic (mai ales cele de limbaj), se recupereaza dupa 6-7 ani, de cele mai multe ori. Dupa 1925, metoda longitudinala a inceput sa fie foarte mult folosita. S-a conturat ideea unui coeficient de dezvoltare (Q. D. sau C. D.) complementar eu Q.I. sau c.I. (eoeficient de inteligenta), dar ~i ideea ca varstele de dezvoltare, ca ~i varstele mentale, nu coincid total eu v<1rstele cronologice ~i testarile au devenit mai sensibile la aceste aspecte ~i 1a masurarea lor. Testde de dezvoltare ~i-au extins domeniile tot mai mult. Inca de prin 1921, bateria 1ui Gesell a fost tradusa ~i adaptata la fiuIte Universita1i din U.S.A., dar i din Europa. 0 aha implieatie, in dezvoltarea lor, a constat in faptul ea s-au extins spre caraeteristicile psihice tot mai mu1t ~i au capatat denumirea (de eireulatie) de baby-test. Testul O. Brunet $1 i. Lezine cuprinde i'ntrebari eare surprind ~i implica gradul de influen!a al mediului. Exista 0 corelatie intre Q. 1. al piirintilor ~i eel al copmor. In genere, testele pentm varstele mari au preluat structura celor 4 earacteristici serrmalate de Gesell: P. - controlul postural ~i maturizarea acestuia; C. - coordonarea oeulo-motorie sau conduita adaptativa fala de obiecte; limbajul, inclusiv C. N. V. (comunicarea non-verbala); S. -

L-

107

relatiile soeiale ~i personale (soeiabilitatea). Pana la 4 ani, prezinta importanta P., apoi L. ~i S./C. Exarninarea se face prin intrebari cu durata de 2 minute, la copiii de 9-12 luni, ~i de 30 minute, la eei de peste 121uni. Din suma datelor, se poate ealcula ~i Q. D. (coeficientul de dezvoltare). Scala Cunningham - Pinter (1932), revizuita in 1947, s~a folosit ~i se folose~te, mai ales, in gradinite. Are trei variante: A, B ~i C, fieeare de eate 7 teste eu privire la urmatoarele earaeteristiei psihiee: 1. Observatii eu identifieari verbale de obieete obi~nuite: animale, plante, obiecte (fiecare imagine se afla in 3 variante A, B, C). 2. Perceperea imaginilor date, in vederea comparatiei ~i stabilirii categoriei din care fac parte. 3. Identificarea de obiecte ce pot fi asociate (gaina eu oul, de pilda). 4. Determinarea de gre~eli de marimi ~i propoqii in imaginile de obiecte de imbracaminte (combinarea lor). 5. Complectarea de desene neterminate. 6. Comentarea de scene de imagini date. 7. Reprodueerea unor desene dupa modele date eu punetaje. Bateria Pinter - Patterson cuprinde 13 teste, earn de acelea~i stIUctUri eu eele de mai sus. Scala de inteligenta pentru prescolari Minnesota Cuprinde 0 serie de probe bazate pe selectia din alte teste. Este 0 baterie eterogena nonverbala. Rene Spitz a elaborat 0 serie de baterii de teste, prin anii 1945-1946, pentm plmerea in evidenta a efectelor complexe ale avitarninozei afective foarte active la copiii abful.donati, cei din casele de copii etc. Mal pot fi dtate scalele lom!itudimde ale lui Pasannik s!...KQh!ock (1946), Cavanau2h (1957), CaUan!!er (1953), Horms (1957) etc. Bazfu1du-se pe conceptia ~i etapele de dezvoltare intelectuala prezente irf studiile Iui J. Piaget , F. W. Warburton, s-a elaborat 0 baterie de teste de dezvoltare a gandirii logice a copiilor; contine 5 probe. Bateria Warburton F. W. contine 5 probe; de operalii combinatorii, probe de depistare a proportiilor ~i a probabilitatii, probe de gandire logica, reprezentan operationale ~i probe de conservare a volumuIui ~i greuHilii. Exista si baterii de teste de rlezvoitare pentru copu ell diferite deficiente (surdo-muti) $i probe pentru copi! ell handicap verbal ;Bateria Duse:r si Man' comns. Este 0 baterie pentru copii eu handicap verbal. in fine, scala de nerfol'manta Bonelli - Oleroq, cuprinde 7 probe.

108

Testul "Ce S-3 schimbat?" (VMS)l cuprinde 10 imagini perechi. In fiecare pereche exista diferenre mici de la un desen la altuL Depistarea acestora se Inregistreaza numeric ~i ca pozitie In desen. Se adauga la Inregistrarea raspunsului ~i T.R. (timpul de reactie). Pentru fiecare valoare pozitiva se acorda cate un punct. Este un test de observatie investigativa ~i de atentie, de finete a perceptiei.

Ce s-a schimbat? (U.M.S) Bateria H. WaUen-Lurcat solicit a completarea, pe puncte, a desenelor neterminate. Sondeaza finetea perceptiei i observatiei analitice, inteligenta ~i precizia mi$carilor. o alta cate2:orie de teste de dezvoltare. Testele screenhu! Provin de la cuvantul screening, care Inseamna ciur sau sita. E yorba de teste ce se folosesc, mai ales, la nivel de comunitate, destinate copiilor cu probleme ~i nevoi de interventie suplimentara, In scopul de a alcatui pentru ei programe educative ~i terapeutice. Sunt teste, mai ales, motorii, de limbaj,

j Analizat ill Laboratorul Universitatii din Bucure~ti, de carre U. ~chiopu.

109

sociabilitate, cognitie ~i afectivitate. Prof. N. Mitrofan1 a atras atentia asupra acestei categorii de h~ste, descriindu-le structura, obiectivele, re2:ulile de

aolicare si rolul de a evalua rapid si de a tra2:e orincioalele caracteristici psihice aflate in stare critidi. In genere, aplicarea acestor
teste trebuie, lnsa, lnsotita de dlt mai muIte informatii privind viizul, auzul ~i psihocomportamentul, in general. Informatiile se culeg de la parinti sau ingrijitori ai copiilor, ~i trebuie sa includa informatii prin observatii directe. In evaluare, trehuie sa se tina seama de 0 serie de recomandari, cum ar 1: sensibilitatea rata de preocuparile parintilor rata de copii, care trebuie sa fie delicate, pentru a Ie reduce anxietatea ~i pentru a Inte1ege utilitatea ~i . ratiunea activitatii de screening. In al doilea rand, locul de examinare trebuie sa fie ferit de zgomote de orice fel, dar ~i cu eonditii eeologiee de alte feluri. Se solicita, de asemenea, atentia fata de relatia eu examinatorul sau examinatorii. Aeeasta trebuie familiarizata, eu anulari de contradietii pentrua se crea 0 atmosfera dit mai relaxata ill mediul de adaptare. Intereseaza starea fizica, verificarea ei cu atentie, inainte de aplicarea de astfel de teste. Deoarece copiii mid (pentrucare sunt efectuate cele mai multe teste screening) au posibilitati limitate de concentrare ~i atentie, aqiunea de masurare nu trebuie sa foloseasca multi itemi - ca sa nu oboseasca copilul. Prof. N. Mitrofan a prezentat mai muIte teste din aceasH'i categorie. A inceput eu descrierea testului Denver, test de evidentiere a aetivitatilor In planul dezvoltarii. Acest testa fost folosit, in anii 1993-1994, decatre prof. N. Mitrofan pe plan national, eu sprijinul material ~i financiar al Societatii SORZ, din Olanda (director Pieter G. 1. M. Hermsen). Coordonarea general a a fost facuta la Centrul Universitar din Bucure~ti. Coordonarile zonale au aparj:inutcadrelor didactice prof. dr. Anca Munteanu (de l~ Thnisoara), lector Cornel Havameanu (Ia~i), asistent ~tefan Szamaskozy JCluj-Napoca).ln 1994, N. Mitrofana impartit eei 2000 de copii pentru analize pe zone geografice: 903 copii din Centrul Bucureti (Munjenia. Oltenja~i Dobro2ea), 419 din Centrul Ia~i (Moldova), 180 de eopU din Centrul Cluj-Napoca (Transilvania, Maramure..: Crisana ). Partea a doua a acestui demers, etalonarea datelor (etalonul romanesc), a fost .efectuata $i coordonata de prof.N. Mitrofan, in cadrul Catedrei de Psihologie din Bucure$ti. Au fost implicali in cercetari ~i ciitiva studentL Testul Denver, ca i multe alte teste pentru copii mid, au fost influentate de testul Gesell-

N. Mitrofan, Testarea psihologica 1997.

a copilului mic, Ed. Press S.R.L. Mihaela, Bucure~ti,

110

Sifert, unul dintre cele mai cunoscute teste din S.U.A. in domeniul pediatriei. Testul a fost folosit ~i adaptat ~i in Anglia, Olanda, Japonia ~i Romania. Cuprinde 105 itemi, in ordine crescanda ca dificultate. Itemii sunt impartiti pe criteriile clasice ale testelor pentru copiii mici. Comportament social (reactiile copiilor la factorii sociali, inconjunltori - ~imodul de comportament: nls, imitatie, comportamente rata de a1tioameni). Comportamentul de adaptare general. Itemii se refera la dezvoltarea capacitatii de observatie ~i a modului de a actiona (curent). Mai ales, intereseaza coordonarea mainilor, manuirea obiectelor, rezolvarea unei activitati practice. Comportamentul verbal. Itemii urmaresc modulin care este folosit limbajul, combinatiile de cuvinte folosite etc. Comportamentul motor, centrat pe controlul corpului (pozitia dreapta a corpului,pozitia in ~ezut, in picioare, in mers, in salturi ~i in balans etc.) Pentru aplicarea testului, au fost folosite ~i unele obiecte, acelea~i in toate zonele in care testul a fost aplicat. De fapt, a interesat, in acest demers, . ca subiectii sa atinga rezultatele la cei 23-30 itemi care sa permita evaluarea de normal, suspect, anoffi1al,instabil. Nu se poate considera predictiv, decat cum se ~tie despre toate testele de dezvoltare ~i cele de regres. N. Mitrofan a mai prezentat 0 serie de teste screening, precum Inventarul dedezvoltare Battelle (BDI), care a fost pus in functiune in 1984 ~i apoi revizuit in 1988, ca test de triere. Initial, bateria avea 341 itemi, dupa revizuire a ramas eu 96. Ca ~i testul Denver, ~i testele denumite babytest, se adreseaza copiilor mici intre 6-8 ani ~i sondeaza sensibilitatea, adaptibilitatea, activitatile motorii, limbajul ~i cognitia.in timpul testarii, poate participa panntele copilului sau ingrijitorul sau. Contine itemi prin care se coteaza cu 2 puncte, pentru raspunsurile corecte (in 90% din cazuri), 1 punet, daca raspunsurile sunt corecte in procent de 50%, ~i 0 puncte, cand are foarte putine raspunsuri bune sau nici unul. Tot un test pentru varstele mici este testul revizuit Bri2ance. A aparut in 1982. Este centrat pe caracteristici curriculare specifice programelor. Are 17 secvente, care se refera la:imaginea globaUi~i segmentara a corpului, de asemanarea vizuala ~i auditiva, situatia alfabetizarii ~i imaginatiei, litere marl ~i mici, calculatie, sintaxa ~i fluenta in vorbire, urmarire ~i recunoa~terea de culori, vocabularul pictural~deprinderile vizuale ~imotorii. o a doua categorie de itemi se refera la masuratori optionale avansate, precum: raspuns la imagini (recuno~terea ;;i devenirea lor, a pozitiei etc.),
111

ascultari de subiecte orale, ale vocabularului pre-abecedar, deprinderi mnemice ~i calculatorii bazale. Testul este similar cu testul SCGT ~i alte teste legate de alfabetizare. Testul este atractiv pentru copii. Are ~i trei formulare care se completeaza de catre examinator (psiholog), panntele sau loctiitorul sau ~i un cadru didactic din gradinita sau din ~coaUi. Este efectuat pentru copii din ultimul an de gradinita ~i din prima clasa a ciclului invatamantului primar. Prof. N. Mitrofan a descris testul Brigance revizuit ca fiind mai dominat de calitatea motricitatii limbajului (vocabularului), solicitat prin imaginL In test, se coteaza ~i fluenta verbala. Acela~i autor a efectuat un test de trieri pentru pre~colari (1985). Se refera la copii de 3-4 ani. Cuprinde testarea a 11 deprinderi pentru cele 2 varste; cuprinde ~i forme de solicitare ale observatiei intre cele 3 persoane care evalueaza rezultatele. Pentru pre~colaritatea timpurie, N. Mitrofan a mai descris ~i alte teste. Lucrarea domniei sale este bazata pe informatii cu privire la testele pentru copii pre~colari ~i pentru primele incercari de testare a procesului de alfabetizare, care-l pune pe copil in fata marii conversii a inteligentei care descopera in litere ~i eifre semnificatii simbolistice deosebite, fapt ce accelereaza procesul de conversie in planul cognitiv - spre 0 forma de inteligenta mai incarcata de abstractizari, analize ~isinteze nu doar perceptive, ci ~i de obiecte, tiinte, categorii ~iclase de obiecte ~itiinte. Testele de alfabetizare S-au elaborat pentru prima data in anturajul lui A. Binet. Se aplica transversal, dar pot fi aplicate ~i longitudinal. In alcatuirea de teste de cuno!?tinteexista, ca atare, doua obiective ~i anume: sondarea nivelului de cuno~tinte ~i sondarea capacitatilor psihice antrenate in achizitia ~iconsolidarea de cunotinte. Testele de citire. scriere si calcul elemental' Sunt teste de lectura, ~i cuprind materiale fonetice, litere, silabe, propozitii; exista cinci niveluri sau grade de lectura: 1. sub-silabica; 2. silabica; 3. ezitanta; 4. curenta; 5. expresiva. Testul SeGT are cateva sectiuni. Primele doua sondeaza capacitatile de Iectura ~i de ca1culatie (varsta de lectura, de numeratie ~i de calcul elementar). Testul cuprinde cate 6 plan~e eu litere, silabe, cuvinte ;;i propozitii In sectiunea consacrata sondarii. Exista 0 gradare a prezentiirii din
112

cifre din ce in ce mai mari spre identificare. Pentru fiecare item, se acorda dite un punet. Se noteaza timpul ~i ezitarile. Testul pennite sa se stabileasca nivelul alfabetizarii, siguranta leeturii la fiecare nivel ~eolar elemental' ~i natura spectrelor earentiale ale lecturii. Testele de lectura, numeralie ~i calculatie se aplica, in special, copiilor intre 4 ~i 8 ani, in conditiile organizarii in gradinite a ineeputului alfabetizarii. Bateria UBTS a avut ca punet de pleeare SeAT, baterie eomplexa ee a fost elaborata in Franta. Bateria euprinde eontinuturi gradate de litere, silabe, euvinte ~i propozitii, apoi ealcule in aeeea~i ordine. Bateria UBTS 1, efeetuata la Universitatea din Bueure~ti2, are in eontinuare, dupa plan~ele de litere ~i cifre, solieitari de eonstruire de euvinte, din tabelele eu litere, eonstruirea de eifre, din tabele cu eifre simple, adunari, seaderi, prin cifrele din tabel eu maxim 3 repetilii din literele ~i eifrele date. Mai euprinde, in eontinuare, in cele 14 plan~e ~i alcatuirea de povestiri din dl.teva imagini. Testele ~eolare de acest fel se folosesc foarte mult in zilele noastre, ca instrument de mundi ~colara in larile anglofol1e, ele tind sa se stabileasca nivelul general al euno~tintelor ~i capaeitatea de citit coreet, intelegerea a ce s-a citit ~i scrierea de litere, silabe, cuvinte, propozitii. Se considera ca teste de educatie, instruire, invalare, dar ~i teste de autoestimatie ~colara. Chestionarul M.S.A.E. este 0 proba destinata a aprecia nivelul de adaptare a elevului la experienta sa colara. Din acest punet de vedere, testul este divizat In doua patti. Prima prive~te autoevaluarea fala de diferite discipline colare (potential, acestea condenseaza interese, capacitati i un coeficient general al eficientei colare). Partea a doua solicita 0 estimatie privind factorii bipolari ce aqioneaza in invatarea constanta, in activitatea de Invatare, tonusul energetic, fragilitatea adaptarii, rapiditatea, ritmul, continuitatea etc. (timp de aplicatie 20 de minute).

Testele gradate de cunostinte

Cele mai multe teste de cunotinte au aparatura de raspuns, astfel incat sa soli cite dh mai putin posibil interventia grafica a subieetuluL Prezinta interes testele de sondare a capacitatE de lectura $i a scrierii, la varstele colare mici. Exista ca procedeu mai raspandit, eel modela! 1ntai de Bovet. Teste1e de acest gen au in atentie viteza $i eorectitudinea lecturii. Existl unele etalonaje pentru viteza lecturii, elaborate de E. Claparede.

I Ursula
2

:;>chiopu, Introducere ill Psihodiagnostic - ed. II. Laboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti, U. Schiopu (vezi Tabelul1).

113

~i pentru scriere exista categorii: a) copii care nu ~tiu sa copieze corect un test; b) copii care nu copiaza corect, dar pot scrie dupa dictare; c) copii care cunosc toate literele $i pot copia $i scrie dupa dictare, dar fac gre$eli (mai ales de ortografie). L 'alouette de P. Lafavrais este un test de studiu $i analiza a capacitatilor de lectura la copiii cu logopatii (in special, la dislexici). Cuprinde 265 de cuvinte ordonate prin desene $i silabe U$or de citit, cuvinte simple. Acestea se afla integrate $i conturate in contextul de desene. Detenninarea varstei de lectura $i a celei reale pennite stabilirea, . prin comparatie, a gradului de intarziere sau de tulburare a lecturii $i pennite sa se stabileasca un plan de reeducare a lecturii $i vorbirii.

Testul de nivel scolar Dentru ortoe:rafie ~i calcul. de J. si M.

Subes are in atentie prognoza repartitiei ~colarilor dupa absoivirea primei c1ase $colare. Piecare subtest cuprinde 5 fraze a caror structuri $i componente gramaticale sunt astfel alcatuite incat sa cuprinda cerintele proprii. Testul UBTS. Tabei 1. USGT variante 1965

,
8.

au m n 1 e cer dar chi ghi ce ge b p unLa 0 car Cl sar c carte caiet bat Maine vine mama acasa. Alfabetizare, test devenit cuno$tinte (citire $i scriere) am inteles vara A yom primavara. merge la finnte. Vine Vor $i inflori vacanta toti de pomii. Pa$te. I.

9. 10. 12. II.

114

Tabel II.

ETOARE

. I0 CE LAC A I TE IN AR IN I CE RE HI B S P UL PE D U RO PO CI US OP AC AZI SA I-SUS STRA NE IT TOR E J CN GHE IC AES LOC I MA I DINTR-IJN UNGHER TA$NI UN CINTEZOI. AM UN DE IERL sA COLEGNOU. cITEse, ACUM. STIU
....... < ....

TabelIIt

PA P DO BE CHE UN . N.A IA D CE S EV ,DU DE TA. PE RA T B ..NU R.A D1 1 VI CA AL I LA DA Ii..AM .CI MI BO El A AC EA J 1 au DI

j

0I

1.

1. Se cere identificarea primeIQr2 randuri; 2. Se cere identificarea urmat()areIor 3 r<lnduri; 3. Se cere identificarea ultimelor 3nmduri;

115

II. 4. Se cere constituirea de 3 cuvinte din primele 2 nmduri; 5. Se cere constituirea a cinci cuvinte din primele 4 randuri; III. 6. Se cere construirea a 4 propozitii din toate randurile tabelului I; IV. 7. Se cere constituirea de 3 cuvinte din ultimele doua randuri, eu silabe, ale tabelului II; V. 8. Se cer 2 fraze din randurile 1-7 a tabelului II. Tabel IV. a t rac In ar doar eu b in p 01 chi 'ie lauta Cl d soare J u sornn ploa vrea clre~ po op ce ploaie AR P 01 S IE OU CHI IN FU T J A a vreasc ou apa ghe I ug fu b o PLOAIE a uzina DOAR APA BO RAC VREASC CE O C UG ED P IUZINA VREA LAuTA PLOA GHE p E s B ,I 0 Ie A I D SOMN SOARE ~coala SCOALA ClRES N I STIU CITESC AM UN COLEG NOD DE ceva IBRI CEV A dintr-un ungher ta~ni UNGHER TASNI amDINTR-UN un ~tiu coleg sa sA citesc nou de ieri

VIGHETOARE privighetoare A

116

Sarcinile testului (Tabelul IV)

1. 1. De eitit literele din primele 2 randuri.

2. 3. 4. 5. 6.

De reprodus ce s-a retinut din primele 2 randuri. Sa eiteasdi urmatoarele 3 randuri. Sa eiteasca apoi urmatoarele 4 randuri. Sa se eiteasea euvintele ~i propozitii1e. Sa se reproduea propozitiile retinute.

II. 7. Sa se eiteasca, din nou, silabele. 8. Sa se eonstruiasea efh mai multe euvinte din silabele eelor 4 randuri. 9. Sa se eonstruiasea 0 propozitie din silabele eelor 4 randuri. 10. Se solieita serierea in etape ~i pe rand, ea mai sus, a literelor. Test UBTS - seris. Tabel VI Copierea in patratele goale. """"'-- literelor -:----- ----=-Jat

lac Val om sac om cald com dae moale mine roua sac Iirae m ergI cad Durnn doua I tac vreau bune reee vreau boaUi scad rnasa IIsat damn rele pam chiar spun cale voua mu!t adul1 iale spune tare vme mae spala fug ~tiu ;;tiu I plac Joe

Tabel VI. Fa propozitii cat mai multe din literele scrise. Bareaza literele folosite.
"--' , Cuvinte

! Cuvinte

Propozitii

j
,

1[\

.---'---+- ~

j
JIll

.-1~w:
~e
9 l~ 'I
!

j j I v
J

! m
i q

!
IzlaiD I
>

.111i\li!&f ; 12

-~i"i! .... -1!

. j V I ~: '" .

"
117

Testul U.B.T.S. are variante ~i pentru eifre. A fost efectuat eu 10 plan~e, la Centrul de Cercetare Psihologica al Universitatii din Bucure;;ti, 1977.

1
2002

5 0 2 8 3 115 15 17 93 105 6 13 75 19 167 113 116 101 !1O 9

Analiza rezultatelor negative permite sa se puna in evidenra dificuWitile de educatie 9i varsta culturaUi. Analiza timpului de lueru, raportat Ia viteza numeratiei, permite sa se stabileasca viteza ~i siguranta de numeratie in astfel de teste. Ultima secventa a acestui test este a stabilirii catorva infolTI1atiiprivind timpul. Se cere: L Aranjeaza indicatori Ia primul ceas, astfel incat sa iasa ora 10, 30 minute; 2. Aranjeaza indicatoarele astfelincat sa indice ora 2,7 minute; 3. Arfu'1jeaza indicatoarele celui de-al 3-lea ceas astfel incat sa indice ora 8,51 minute.

3) LY LJ
2

~\r
118

~" 765 9
("

/\~ \:

:}
3 ~ 2 \

.J

9 (1~ 10

1:~

'(8 4 "'1.-~----L--Y 6 5 q

p,\
r
\
9

12

1
10 (/~~"

\8~ 7 (' 5 4/
/\{----T-?~'"
"-

.0/
4

-"'\

~"---r-'I-~ "\
(
4

11

12 1

/\ 2

1 2 ,A,

\
i

~ ;: 10 ;1 ~

3
_

12 1 2 /'~ .
y i

/ '10 \9

5 \

3-j\

\ ....8

\ ~

/>/ ~-L
b 5

\:

~O

.i---l6

;)-

\9 \/8
'<

.
4

3~I
9

~7

'---l...______/

\')'

Testele de achizitii scolare, seria T.A.S. (Franta), cuprinde: Serii de teste de sondare a cuno~tintelor, privind Insu~irea de limbi straine 1a diferite niveluri. Test de studiu ~i analiza a capacitatilor de 1ectura la eopiii eu logopatii (dis1exici). Teste1e au numeroase desene In cuprinsu11or. Desenele din text au functia de a facilita intelegerea, pentru a elibera tensiunea legata de lectura. Determinarea varstei de 1ectura ~i a celei reale permite stabilirea, prin comparatie, a gradu1ui de intarziere sau tu1burare a lecturii ~i stabilirea unui plan de reducere a lecturii ~i vorbirii.1 Teste1e aritmetice pot pune in evidenta dificuWiti de calcu1,de cunoa~tere a iImmltirii sau a diferitelor aplicalii de regu1i aritmetice ~i dificultati in utilizarea relatiiIor aritmetice. Metropolitan Readiness, Test de H. Hildreth si N. Griffiths 1949

1. 2. 3.

Sondeaza gradul de maturitate a1 scrierii, cititu1ui ~i calculu1ui. Cuprinde 7 tipuri de probe: Semnificatii ale cuvinte1or; Sem.nificatia frazelor; Informatii, probe de vocabular;
teste de cuno~tin!e pentru istorie, geografie, matematici, limbi straine etc.

I Exista

119

4. Cautare de imagini identice; 5. Numere; 6. Exercitii de copiere de cercuri, dreptunghiuri etc.; 7. Desenul omuletului. Bateria seAT - 1957 Este complexa ~i saturata in factori verbali ~i numerici . Se utilizeaza pentru cateva nive1uri de varsta. Testul Academic - Promise Test APT - de G. Bennet -1961 Este 0 baterie de predictie a succesu1ui ~co1ar, pentru studiile secundare de 1a 12 la 15 ani. Cuprinde 4 tipuri de teste ~i se concentreaza pe factori verbali ~i numerici. Exemplu din partea cu facton numerici (cu 60 de itemi): Mai jos, exista doua selii de fIguri. in prima parte, figurile ce se vild au un caracter comun. Descoperiti-l. Care fIgura din seria a doua corespunde celor trei figuri din prima serie?

/1~[-

Bateriile de teste de pro~xes educativ Bateria STEP (Secvential Tests of Educational Progress) Cuprinde cate 4 caiete pentru fIecare subiect, cu cate 2 paqi, la care se raspunde in cate 35 de minute, la interval de timp, pentru a se stabili ~i un procent de progres educativ. e Ce1e 4 caiete de mvel cuprind cuno~tinte ~co1are genera1e din domenii1e ~tiinle1or naturii, cuno~tinle aritmetice, de limba ~iprivind viala sociaUi. Pentru nivelul ~colar prim (6-7 ani), in care cunotintele sunt flexionare, se prezinta testullui A. yon Waynberg (Cleveland). Acesteprobe au fost concepute, in anul 1955, de catre KT.S. (Educational Testing Service) din New Jersey - institutie care se ocupa cu elaborarea de teste ~i alte instrumente de psihodiagnoza, cu etalonarea i validarea lor, in vederea utilizarii acestora in invalamant i In alte institutii eu un caracter educativ. ETS este 0 institutie autonoma, subventionata de Ministerul Sanatatii i Educatiei din Statele Unite, dar care Ii procura majoritatea fondurilor din contracte de cercetare, organizarea cursurilor de "reciclare" ~i din comercializarea testelor ~i a publicaliilor sale.

120

catre Prof

a1J lost e>;pi';J:llC1H;111:ate ]a Ursula $chiopu ~i Dr. Constantin ZahiroJc.

experimentare s-a trecut, ulterior,

elaborarea unor probe cuun

continut adecvat realitatilor de la noi din tara, mentinandu-se principiul constructiei probelor, initiat de dUre ETS. 10 Aspecte istoriee S1principii care se ana 1<1 baza construirii acestor teste Dupa eel de-al doilea razboi mondial, 5-au ivit, in psihologie, doua preocupan relativ noi ~i din ce In ce mai insistente, care au contribuit la 0 revizuire a conceptiei ell privire 1a mIuI teste lor de aptitudini intelectuale. Aceste preocupari - tendinte ale psihologiei contemporane - se caracterizeaza prin abordarea frontala a studiului creativiti1lii ~i a1 capacWitii de a invala. Teste1e de nivel intelectual, In fonna lor c1asica, au fast criticate nu numai pentru faptul ca avantajau anumiti copii, dar ~i pentru camasurau capacitiiti greu de delimitat, cum sunt cele inte1ectuale, din punetul de vedere al importanjei acestora in predictia succesului profesional. Intre ahele, s-a obiectat testelor de aptitudini intelectuale faptul ca de nu mascara efectele reale pe care ~coala trebuie sa Ie exercite asupra unui elev in vederea pregatirii lui pentru viatit Accentul s-a mntat de la detenninarea potentialului actual al elevului la masurarea, pe de 0 parte, a interactiunii dintre subiect i procesul educational ~i, pe de aHa parte, la testarea iuse!;>ia metodelor de predare care sa asigure un progres real in pregatirea elevilor, vederea succesului profesional ~i social. Procesul instructiv-educativ a fost astfel abordat Intr-un mod mai rafinat decat prin testele docimologice propriu zise sau decat cele de cuno~tinte. Astfel, invatillmmtul considerandu-se, ~i sub aspeetul investitiilor pe care societatea Ie face pentru a obtine un randament maxim in pregatirea tineretului, s-a ajuIls la concluzia ca acest rezultat al ~colii trebuie sa poata fi modelat in raport eu capacitatea de a raspunde noilor solicitari ale societatii, aflata Intr-o ampla perloada de revolutie tehnico-~tiintHica. Cand ne-a..l11 referit la perioada de dupa eel. de-al doilea razbol mondial, a1'nmarc at momentul unorpreocupari generalizate; trebuie, insa, sa mentiona..tTI ca asemenea orientari au fost ?i inainte, e drept sub fonna de glasuri meJ. izolate. Astfel, este cazul sa citam pe J. E. Miller (The Psychology of Thinking, New York, Macmillan, 1909); w. McCloy ~i N. P. Meier (Re-creative Imagination, in Psychological lvfonographs 51, ill. 5, 1931); L. S. Vigotski, 1930, ~i a1tii.

I i

121

II. in construirea probe lor de progres educativ. s-au avut In vedere urmatoarele premise: 1. Scopul principal al educatiei este acela de a dezvolta potentialul individual al elevului pentru a optimiza realizarea sa in viata sociala ~i profesionala. 2. Educatia este un proees eontinuu ~i cumulativ, ce po ate 11 exe;citat ~i optimizat. 3. Accentul educaliei trebuie sa cada pe dezvoltarea uner deprinderi critice ~i a capacWitii de intelegere. Radiografierea acestora prezinta, ea atare, 0 deosebi1A important~'L 4. Sueeesul educaliei poate fi masurat In termenii capacitatii individuale a elevului de a utiliza cuno~tintele dobfuldite in rezolvarea unor probleme noi, fapt dimensionat in strategiile testuluL 5. f?coala trebuie sa contribuie la integrarea con~tienta a elevului in viata sociali1 ~i profesionala, fapt la care vor contribui ~i testele de progres educativ. 6. Cultivarea gfu1dirii divergente ~i creatoare, ca ~el de prim ordin al ~colii contemporane, este una din eapacitatile solicitate In dimenshinile testului. III. Caracteristicile mal importante ale probelor de progres educativ (forma 1975, Bueure~ti)1 . 1. Se refera la 5 niveluri, ineepand cu pre~colari, clasa I ~i cate doua clase (5-6, 7-8, 9-10 ~i 11-12). 2. Capacitatea de inlelegere ~i deprinderile programate spreevaluare urmeatil sa fie masurate pe baza unor incidente eritice, recunoscute de catre educatori. 3. Complexitatea testului pennite masurarea aceleia~i deprinderi inteleetuale la toate celelalte niveluri ~i la fiecare forma a testului (limba materna, matematiea, ~tiinte naturale, ~tiinte soeiale). Astfel, se constituie un instrument unitar. 4. Fieeare test euprinde probleme eu situatii reale, la rezolvarea carora elevii apliea euno~tintele dobfu1dite. 5. Continutul probelor este interesant ~i vehiculeaza infonnatii utile: folosirea unor texte eu un earacter gratuit nefiind recomandabila. 6. Testul trebuie sa fie suficient de lung, pentru a pennite masurarea performantelor individuale ~i det~area elevilor care dispun de capacitati peste medie.

I Laboratorul

de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti, Ursula $chiopu.

122

70 Testul trebuie sa cuprinda mai multe variante echivalente, pentru a putea fi aplicat de mai muIte od la acela~i individ, penniland evaluarea procesului instmctiv -educativ.

8. Fiecare forma a testului ~i fiecare varianta trebuie sa cuprinda acela:;;i numar de itemi uori, medii ~i dificili, pentru fiecare ciclu la care se aplica. 9. Testul l~i propune sa masoare, in primul rand, capacitatea elevului de rezolvare ~i mai putin viteza de solutionare. 10. Perfonnantele probei se cer eorelate eu performantele ~colaf(;~ adecvate. IV. Tipurile (fonnele') existente ale testului de ~rogres edueativ. PanA in prezent, au fost construite 6 forme ale testului de progres_ educativ . .In fiecare se solicita aceia~i schema de organizare, ~i fu"1ume: ' 1. Test de citire (intelegerea uni text chit de sublect). 2. Test de ascultare (intelegerea unui text audiat, citit de c~itre examinator). 3. Test de scriere (recunoa~terea unor gre~eli graiilaticale dintr-ull text dat ~i reconstituirea corecta a textului). 4. Teste de 9tiinle naturale, utilizarea cuno~tintelor de fizica, chimie, biologic in rezolvarea problemelor practice. S" Test de matematidi, folosirea cuno~tinlelor matematice in aplicatii practice. 6. Test de cuno~tinte sociale, verificarea il1IOrmatiilor sodale ~i a aplid1rii acestui gen de cuno~tinte in situatii reale intalnite in viala.

Testeie nrojective

, Fenomenul de proicClic se manifesta ea 0 structura de exprimare a

caracteristicilor mai semnificative psihice prin voce, temperament, caracter, sociabiHtate, aspiratii, interese, atitudini etc. Exista doua semnificalii ce se pot acorda fenomenului de proiectie. Prima se refera la proiectie, ea flind 0 expresie specifica ~i individuala, pornindu-se de 1a premisa ea prin analiza produse1or activiti:ltii creatoare libere (dar ~i a altor feluri de activiUiti) se exprima proiectia. LT} al doilea ra.'1d, se acordii termenului proiectie 0 semnificalie mai restransa, care are doua versiuni. Una restransa, operational a la psihanali~ti, incorporata in ideea ca in produsele activitatii se oglindesc aspecte ale imaginii de sine, dorinte, aspiratii sentimentale, nazuinte, da! ~i temerile psihice implicate in psihic Ia momentul respectiv. A doua s;errmifiealie se impliea in ideea ca produsele aetivitatii suporta un trw.sfer alincarcaturii psihice mai sem.."lificative, ce caraeterizeaza subiectul Is un moment ciat. De aeeea, testele proiective pot pune in evidenla aspecte mai pregmmte ale preocuparilor, idealurilor, intereseIor, eonvingerHor ~i atitudinHor persoa.'1ei respective" 123

Trasatura comuna a testelor proiective, pentru psiholog, este de a prezenta stimuli cat mai nestructurati, mai ambigui sau mai necomp1eti. Acest fapt produce un fel de libertate sau mai biue spus eliberare a subiectului de rigorile intrebarilor care cer exactitate ~i creeaza emotE ~i tensiuni. Aceasta cu atat mai muIt ell cat in activitl:iti1e ~colare aceste rigori influenleaza statutul de elev eu consecinte1e sale in facton de clasa etc. Psihologul trebuie sa activeze aceasta stare de destindere. Din dorinta de a trai destinderea, subiectul proiecteaza asupra stimulilor propriile interese, aspiratii, opinii, atitudini, aspecte de mentalitate ~i creativitatea disponibila. Bineinteles, caracteristidle testului ~i ale subi ectil or, care se implica in raspuns la testele proiective depind ~i de caracteristicile privind stt1Jctura soliciHlrilor din test, care au mare importanla. j H. Pierre a impfu1:it testele proiective In: 1. J'i;stfLconstHutiv!, caracterizate, prin faptul di subiectul implica In materialele nestructurate solicitate prin testele projective 0 stmctura ~i organizeazil ceea ce s-a cerut, in functie de aceasta stmctura. 2. ~te construedv,-:, deoarece subiectul trebuie sa construiasdi structuri mai largi, pomind de la un material definit 3. Teste catarctice. Subiectul este implicat in situatia de a se exterioriza emotional, fapt ce produce 0 desc8rcare emotionala. 4. Teste interpretative. Subiectul realizeaza 0 interpretare ce are 0 semnificatie afectiva, conditionata de fortele mai stimulate disponibile In acel moment. 5. Testele refractive. Acestea sunt legate de crearea conditiilor de expunere a subiectului prin distorsiuni ce sunt reactii structurate prin comunicarea sociala conventionala. J. E. Bell a facut 0 impaqire mai simpla a testelor proiective, referindu-se la categorii de teste proiective: 1. Tehnici care au la baza stimularea proiectiei prin asociatii de cuvinte; 2. Tehnici ce utilizeaza stimuli vizuali; 3. Tehnici care utilizeaza invocan expresive; 4. Tehnici ce utilizeaza jocul ~i loisirurile .. impaqirea lui Bell leaga reaclii din testele proiective de solicitarile stimulului mai direct. G. Lindzley a mcut 0 interpretare in tehnici asociative, constructive, de complectare, de ordonare sau de alegere ~i tehnici expreSlve.

I in psihologia romaneaseli, s-au ocupat de testele proiective Dr. C-tin Enachescu ~i M. Minulescu (2000). Vezi ~i Ursula ~chipu, Introducere in psihodiagnostic, ed. I ~i ed. n, Tipografia Universitl:\tiiBucure~ti 1970 ~i ]976.
124

Evseck a clasificat ~i testele 3 categorii, centranctu-se pe caracteristicile materialului ell care ~i prin care se subiectuL In acest sens, exista: 1. Teste d~ comDletare (de desene, povestiri, de p:ropozifii, de nnaluri de intamplari). sO.Hc:ita subiectului sa 2. Teste de Dlrodudie, prin care deseneze, sa picteze situatie activitate sau de construcfie, aranjamente de imagini, cuvinte etc., 3. Teste de 09elrvajie, se structurata, motiv pentm care devine semnificativ m()ch.ll in care reactioneaza. legatura ell testele Au existat numeroase dispute ~i discUlii proiective, ca de pilda modalitatile mu1t mai simple a analiza testele problematice, care au cotatii ~i sisteme interpretative u~or de folosit. Disputele au fost nu de putine on demolatoare pentru teste1e proiective, care solicita 0 mal complexa ~i structurata competenta psihologica, Pentm a putea fol03i testul proiectiv al pete10r de cemeal~ Rorschach, este nevoie de o experienta, ;;i 0 preparatie de 2 ani Au fost chiar rnomente In care s-a petrecut excluderea considerafiilor de teste ~tiinlifice a testelor proiective. Exista, Insa, in favoarea lor 2 motive mal importante. In primul rand, prin tcstele de desenare exista 3 feluri de sifuatii de testari: 1. Solicita.ri de completare g.Et1umitor desene sall figuri geometrice. 2. Teste in care se dau, prin puncte, unele repere de spijin, so1icitp.ndu-se redesenarea a ceva. 3. Teste in care desenul se face desen, solicitfu1du~se activarea capaciUililor de crealie ~i de repretentare la diferite solicimn. Pentm fiecare desen, se acorda 2 punete. La acestea se adauga solicitari de finisat povestiri, inceputun de propozitii etc. Prin toate acestea, testele proiective devin produse ale activitatii metoda recunoscuUi. TcstuJ Wan H, sf Lurcat (modelul eelor 10 figuri). Se da copilului 0 pagina eu figuri desenate, cerandu-i sa le reprodudi pc 0 pagina eu puncte (de aritmetica). Exista diferente importante Intre copii de viirste diferite ~i in ceea ce prive~te modul de a lucra. Se proiecteaza, ill desene, atitudini intelectuale, flexibilitatea reprezentari.lor etc. Testui J. Phu!et. B. Inheider (testul eelor 21 de figu...ri) cuprinde 6 coloane de patratele, din care 3 cuprind cate 6 imagini desenate. Subiectul

125

trebuie sa reproduea figurile din eoloaneleeu modele. Pentru fieeare figura desenata, se acorda un punet .. Testul arborelui, de K. Koch. Consta dLq solicitarea, adresata subiectului, de a desena un arbore froctifer (uu brad). E un test ce se folose~te la toate varstele. Exista 0 varianta a acestui test ell 3 arbori. Daca subiectul este depresiv, se solicita varianta eu un singur aroore. Exista 0 schema generata matriceaUi pentru toate desenele care se efectueaza Hber, considerandu-se ca desenul are unele caracteristici legate de dimensiuni semnificative.

in primul rand, intereseaza .. plasarea desenului in .pagina, . dimensiunile acestuia, fonna, sistemul. de executie, inclinatiile, fOrIlla radacinilor, ale trunchiului ~i ale ramurilor. Radi!lcinile, tulpina ~i coroana, plus adaosurile din desen, se pot mai bine analiza printr-o foaie transparenta, obinuita ca marime (cat 0 paginii), eu. 0 cruce "orgaruzata" pe intreaga foaie. Acest fapt ne pennite sa decodificam 0 serie de aspecte interpretative importante. Stabilim aspecte legate de pozitia desenului in foaie. In acest sens, linia vertical a, pe dimensiunea intregii pagini de la A la B ~i cea orizontala de la CIa D, creeaza 0 ordine corecta. Intereseaza dad\ desenu.l se extinde pe toata pagina, ceea ce
inseamur expresiyitate,

~ui\(.~te.!lcutpe

0 secventa a paginii - fapt ce

J~rnpeJt:.ml~~tali. Cand de;senul este mie, indica idereta sine:. mtereseaza ciac! pomul este desenat in centrul acest caz, inseanmi ea. subiectul este implicat, in acel moment, in activitatea curenm. Daca se ani spre sau in zonele C ~i D,
semnificatia este de interes subiectului pentru viitor sau trecut, eventual pentru mama sau tata. Daca radacinile fac ca arborele sa fie implantat sau nu in sol, lnseamna fol1a (prin radacini ale instinctelor). eu cat subiectul e mai mare, ell atat vor fi aptitudinHe mai aproape de varsta adulta, ~i arborele va evolua mai mult spre desenul coroanei (intelectul). Trunchiul comc, la varste mai marl de 7 ani, semnifica un leJer retard intelectual. Trunchiul gros reprezinta rigiditate mentala, caracter fenn ~i tendinfe spre abstractizare. Daca trunchiul este medin, tubular, reprezinm 0 discreta inadaptare (i~i ia dorintele drept realitate). Daca trunchiul este mai seun: decai coroana, se considera ca subiectul are uneori tendinte ideaHste. Daca tmnc~jul este mai lung deeat coroana, Inseamna ca in gandirea concreta. a subiectului domina afectivitatea. Lnclinarea spre stanga, indica stapamre de uIleon excesiva rigiditate, blocaje, !ipsa curenta de contacte eu dezinteres, repliere spre vise san spre diverse idei, probleme, ideologii. Daca truncmul are scorburi, crestaturi, se pun in evidenta t:raumatisme vechi. Dadicoroana 126

este indinata spre dreapta, la subiectul testat domina extroversia, virilitatea, dar ~i faptul ca persoana respectiva tdiie~te mai mult la voia intfunpHlriL Inclinarea spre stanga a coroanei inseamna introversie dominanta, existenta unei bogate vieti interioare, regresii, uneori, san infantilismo Daca coroana se afla in mijlocul trunchiului, pune in evidentii echUibrul psihic. Testul arbordui e folosit ~i in psihodiagnoza personalitatii, ca mm toate testele prOlectlve. Un ait test care se ineadreaza in reguHle 1?i interpretarile legate de schema generala, pe care am prezentat-o prin testul arborelui, este testq! Goode:nou,.gh sau omuletul. Si acesta are doua variante: una eu solicitarea desenarii unei persoane, a doua eu desenarea pe trei foi a trei persoane. Primul desen solicitat este 0 femeie, al doilea este un barbat ~i al treilea, propria persoana care deseneazao $i in acest test, intereseaza marimea desenelor, pozilia In pagina. La cele trei desene intereseaza ~i varsta data primelor doua persoane desenate. In aceasta caracteristica a desenului se imp1ica simpatia pentru sora sau frate. Intereseaza, de asemenea, daca desenele sunt laborioase ~i cuprind mtregul corp san daar bustul, cum este
;;-,\ <;.-----....-__

Ii

J ..

'J.'~ j}
"

..

.-....

--

...

---"
'i , (':' ...

~r-"'... , !
.

>---~.
\ j

!j~-:rlJ
~ I f i~I /',

...----. "'::

"
1

f
/1

.-~,
j

... ,
\-

.. /J.' ~\\

! ~~ \
.

r-'/
:3 ani

~_ \-.... ~lrr~~
5 - 6 ani 7 ani

,:;;;:",'

.!) ~')\

"'1"'-:"",

4 ani

8 ani

in:fiili~area felei, a imbracamintei, detalii ale accesoriilor, integrarea in pagina. La un personaj, toate aceste caracteristici au implicatii importante proiective privind caraeteristicile evaluative ale persoanelor desenate. Testul Familia se incadreaza i el in caracteristicile de pozitionare a persoaneJor in desen ~i a marimii lor. In ceea ce prive~te pozitia, intereseaza lima !recut - viitor, dar ~i cine di.l1familie, langa care se afla, dadi privesc in fata sau numai din lateral. Langa cine se afla reprezinta distanla intima ~i nediferentiata, catre cine prive~te inseamna atentie de observare a conditiilor persoanei spre care prive~te. Intereseaza distanla mamaAata, gestica, orientarea privirii ~i a fetei, a bratelor, dar ~i daca sunt desenate grupaje ori persoane izolate, persoane strame de familie. De asemenea, intereseaza detaliile siluetei corporale (care pun in evidenta dominatia intelectului, sau de afectivitate (dominatia tnmchiului). Intereseaza ~i accesoriile, peisajul, 127

afara sau in camera. Indica aspecte ale familiei de tdiire mai mult in viata larga sau In fami1ie. De asemenea, prezinta importan!a atmosfera din familie, chiar afectiunile eelor prezentati, 9i preferintele prin apropiere, tinere de mana, linere de brat etc. $i acest test are variante. Intr-o varianta se solidta, Intai, desenarea nnei familii ecran (fara specificare ~i identificare), ~i apo! desenarea familiei de apartenent~L Se considera, in genere, di desenarea fami1iei dimensioneaza, in mod proiectiv, atittldirJle subiectului fata de membrii familiei i in acel~i timp adaptarea familiaJa. Imeresea,:;a, de asemenea, dadi In familia ecran, din varianta familiei cu doua des ene, exista un copil (vID-sta ~i sexul acestuia) ~i daca aceasta ffullilie este mai mare deetH a lui. Exism :?i ;) varianta ell desenarea familiei proprii ~i a line! familii ideale. Exista l se folosesc variantele testului Fful1iliei, dupa Porot Vinest etc. Un test relativ, tot de figuri umane, este testul 2 persoane ({)persoana feminina ~i una mascuHna)c Aceste desene au caracteristici de varsta foarte evidente. In toate testde desen intereseaza i trasarea liniilor. Dadi linia este anemica, insearnnl'!, subiectul nu are energie vital a, daca e clara, subiectul are vitalitate ~i energie, daca e ~erpuitoare, indica tendin}e nevrotice pe moment - sau este 0 persoana tenslonam. lneepand eu elevii claselor a IV-a ~i a V-a, desenele sunt tot mai indireate ~i impliea imbracaminte, adeseori ell aspecte corporate ce se diferentiaza la talie i bust, la fetite, dar mari ~i musculo~i, Ia baieli. Un test eu sareini asemanatoare a alcatuit Lude Frechette, din Ottawa, cadm universitar care ~i-a luat doctoratul in Romania. Testul sau se nume~te "Moi", ~i are inscris pe coperti\ ca este, in acela~i timp, un ghid pedagogic. Proiectul "Moi" (Eu) se realizeaza printr-o oglinda. S-a efectuat eu ~colarii mici. Experimentul incepe eu actualizarea potentialului observativ, dar ~i semnalarea cunoa~terii de sine. Autoarea pledeaza pentru introducerea oglinzilor in ~co1i, dar ~i pentru 0 noua regula pentru copii, aceea de a se controla in fiecare zi in fata oglir..zii, pentru a face 0 verificare zilnica a vestimentatiei ~i a infati~arii exteme~ ell ajutorul direia sa-i aranjeze copiii in:fati~area. Pentru stimulare, se face ~i 0 lectie de coafura (aranjarea parului). Caietul "Moi" solicita de fiecare data, efeetuarea de colaje in raport eu imaginea de sine. Proiectul dureaza 16 saptamani de activWiti de colaje. Fieeare saptamanaare in atentie 0 parte a corpului spre care se orienteaza diversele subaetivitati. Primele doua saptamani sunt orientate spre studiul mainilor, urmatoarele doua saptiimaru au in atentie picioarele. In saptamana a cineea, atentia se centreaza pe oem, a ~asea pe par, a ~aptea pe urechi, a 128

opta pe nas, urmeaza gura (nalla), fa;a (zece), apoi brateIe, sapmmallBe 11 ~i 12. In saptamana 13, intereseaza gambele, in a 14-a saptfu'lilana, in totalitate, In a 15-a, preocuparea trece pe anatomia intema, In ultima saptamana se organizeaza 0 reluare generaHt Activitatea proiectului MOl are 0 durata de 20 de minute de flecare data. Trebuie controlate in fiecare sapmma.'I1a ce, dit ~i cum s-a realizat. Pentru maini, intereseaza apropierea bidimensionala (I ~i ll), a.'TIprentele digitale (3), pentru maim II, intereseaza cooperarea maiTIilor In activitali, experienla kinestezica eu degetele, proprietatea miHnHor de a apuca, a manevra multe obiecte, a spiHa, a desena etc. (cat mai rnulte activita~i, pnntre care ~i acelea de a serle, a mi~ca jucani, a aranja ve~rnintele, mainHe in aIimentatie, :i'mbracare etc.). La fel 91pentru picioare (4). Pentru ochi se solicita observarea ~i desenarea fiedlrui oeru, jocul oehilor ~i a1 pleoape1or, apo! stabilirea proprietatilor oem lor, ale pleoapelor etc. (5). Pentru intereseaza observarea ~i desenarea de coafuri preferate, expunerea proprieHitilor parului, culoarea, aranjarea, lungimea, dadi este cret sau nu, dadl are aspect ingrijit sau nu, da aspect interesant imaginii, apara de mg etc. (6). Pentru urechi se incepe, de asemenea, eu orientarea urec.hilor spre zonele de unde vin sunete, jocul ascultiirii, proprletatea auzului in adaptare ~i interrelatiile sunetelor (7). Nasul trebuie, de asemenea, observat :;;1 desenat, semnalata capacitatea de miros ~i respiratie, capacitatea de adaptare la mirosul persoanelor, al alimentelor, a1curateniei etc. (8). Acee~i schema de fond pentru gura (9), fata (l0), bralele (fiecare separat, 11 i 12), implicarea intr-un joc de lateralitate, pentru a descoperi implicarea asociata (a bratelor) in diferhe activitati, dar ~i in gestica ~i, separat, in diferite aetiviHiti. La feI, pentm gambe (13), pentru corp (14), pentru anatomia interna (circulatia sanguina, oase, anatomia interna, inima, pUimanii - 15). In final, se expun ~i cateva euno~tinle privind magazinele speciale (farmaciile) pentm materiale medicale, plus completarea cuno~tintelor, :disfoirea caietului Mol. Proiectul nu cuprinde abordarea temelor sexuaHtaW. Am prezentat pe larg acest test proiectiv pentru a pune in evidenta serviciile irnportante pe care Ie aduce psihologia pedagogiei. Ne vom ocupa, in continuare, de un alt test proiectiv interesant. Desemd casei. Aceasti1 tema este implicata, proiectiv, In structurHe psihicului, fapt semnalat de C. G. Jung. De altfel, este adesea desenata, spontan3 de catre eopit D. Bonne a atras atentia asupra acestui fapt, ~i, ca semnificatie5 a semnalat ca pe la 5-6 ani, desenul spontan al easel are
129

semnificatia simbolizarii adapostului, caminuhii, care incepe sa devina de mare importan}a. Boutonjer a considerat desenul easei exprima 0 afectivitate deosebita, in pUna dezvoltare, aCfea de apartenenta. Exista diferente intre desenul easei, executa! dlferili copE ~i mai ales intre cd din famiHile Inchegate, din famiHile aftat;; in sitdalH eritice ~i eei din orfelinate. Bineinleles, ~i copiii cu handicap (mai ales inte]ectual) au desenul easei deosebit, simplificat, cu multe incoeren~e. Si pentru acest desen este valabila schema generala, care ne~a almat in analiza unor caracteristici ale proiectului. acest sens, an; importanti:i manmea desenata casa. tn genere, desenului in raport cu foaia de hih'iie pe care a intereseaza nu numai marimea easei, ci ~i extinderea ei foaie - spre dreapta sau stanga, maltimea, U]fi innare uile), geamurile, T " . 1 homun '1"" ."". ~ casa. La acopen~u, e ~l peu;3ju 1~ m care este ImpliCa!a onam, cadrul natural din jurel easei este bogat In arbori~ verdea}ii. Horl, peisaje:, dar ~i avioane, maini etc. Dupa ~ase ani~ se exprirna tel1din~a de ~ fi extins desenul pe toata foaia, ceea ce face sa apara, In desen, de multe ori chiar ~i elemente nelegate de tema - eu 0 nuanta de incoerenta. a desenului, mai ales ca intotdeauna elementele izolate sunt plasat!~ dezam1Cm.ios. Unii psihologi considera. di acest aspect cuprinde ll..'1 autocontrol nativ defectuos (dar ~i intelectual); al}ii considera ca expdma fmstrare, dar ~i instabilitate. La copiii crescuti in mediul familial, desende pe 10ata pagina apar abia la 12 ani, dar sunt desene J:ncfircate de coeren!e, integrari armonioase ale acestora, care Incep sa alba aspect de tablollIi. Copiii mid fae, in genere, desene mid. Casa, ca desen proiectiv, se aiHi pe de 0 parte in lucrarea lui J. Buck H. T. f\ (Home, Tree, Person), Casi'i, Porn, Om, apa..'Uta in 1947, dar ~i in testul Satului, proiectat, in 1939, de R Arthur ~i introdus In Franta. P. Mabille a publicat, in 1952, 0 verslune in care a modifiea! materialul $i a standardizat praba. In acest din urma test, sunt, In genere, mai multe case, dar $i biserici. Interesas'1t este faptul ca, uneori, ~i la orfanii care nu au trait in familie pot aparea mai muite case desenate ~i biserici ia testul "casei". La copiii cu familie stabila, se traie~te apartenenta easel ca loc de intimitate ~i relaxare - unica. La copEi din orfelinat, nu se constituie nOliunea de casa unica. In genere, desenarea de biserici, la copiii din casele de copii, se datoreaza mai mult implicatiei bisericii in programul copmor eu aceasta situatie. Biserica a mai aparut in desenele casei mcute In practica studentilor. Copiii din orfelinate deseneaza de multe on c:asa m partea dreapta a foii" spre deosebire de eei din familii, care niciodata nu au faCU! desene de acest fei. Stanga foii este reprezentanta a vHtonllui :;;i constituie 0 pozilie 130

patemaUi. Probabil, acest fapt se explica prin privarea totala a de ~i afectiunea materna; ei se onenteaza mai mul! spre patemale. Se considcra di la orrani exista lID discret intelecrual. Se constata, de asemenea, 0 Intarziere a fbiosini, in desen, a perspectivei la copiii din ortelinate. Aceasta stmctura se constiulie earn pc ~ase ani la copiii eu familie, iar la ~apte ani apar dupa incerciiri reu:;ite, care evolueaza, evident, pe la 11-12 ani. Prime!e: 111cerdiri de constituire a perspectivei (adancimea In desen) apar la copiii din erfelinate la opt ani. Dupa Dalto, dorinta de a reprezenta perspectiva ar fi 0 forma de Incercare de adaptare la lume In spatiu ~i timp, dar ~i 0 rafinare a perceptiei de distanta ~i incercarea de a 0 ex prima in desen. 0 aWl.problema, legata de desenul easei, este a drumurilor spre ~i de la easEl. In genere, se considera ca drumurUe simbolizeaza fuga. Copiii din orfelinate deseneaza, deseori, drumuri ~erpuitoare, lungi ~i Inguste. Este ~tiut faptul ca ace~ti copii intretin, in secret. dorinla de a fugi din orfelinat. Drumurile ace~tora se opresc, adeseori. bruse pe la mijlocul paginii, fapt ce pune in evidenta. Intoarcerea la realitate~ con~tientizandu-se dificultatile problemei ~i consecintele eL Dmmu.":ile ~erpuitoare se considera ea evoca nevoia de schimbare, dar ~i de neprevlL:,~t Fiecare cotitura ar putea insemna promisiunea unui nou onzont. Desenarea u~ilor ~i ferestrelor constituie, de asemenea, facton importanti de interpretare. La copiii crescuti 111 familii normale, se deseneaza ferestre eu perdele ~i flori, easele sunt, in genere~ mai aratoase sunt locuibile, Ingrijite. La copiii orfani, casele au ferestre la marginile easei, care seamana ell ni~te caveme. Ferestrele sunt, in genere, inchise la ace~tia. in schimb, l1~ile sunt adeseori mal deschise la orfani. De altfel, marimea u~ii cre~te ell varsta. La orfani, curba dezvoltarii u~ii este destuI de schh'TIbatoare. De fapt, ferestrele ~i u~a reprezinta eomunicarea eu lumea, este un rnijloc de scm...-rnbare. Prin u~a se vine ~i se pleaea de acasa, se primesc musafrri, persoane care vin sa Incaseze sume pentru apa, lumina etc., prietenii parintilor, copiii acestora, rudele. eu alte cuvinte, u~a reprezinta un factor activ, vitalintr-o casa. Din acest motiv, desigur, nici un copil crescut in familie TIU a desenat casa rora ferestre ~i u~i. In schimb, copiii din orfelinate au dificultati in aceasm privintii. o aha componenm a casei, homu!, este desenat de deua sau chiar de tiel on in desenele copiilor care traiesc in familii; simbolizeaza prezenta mamei i tatiHui, care Incalzesc casa, creand confort. La copiii orfani, se afla eel mult un horn. Deseori, punctele periferice ale casei sunt Ingro~ate ~i

131

innegrite la copiii orfani, fapt ce se interpreteaza ca 0 lupta de schimbare a personalitatii pe care copiii orfani 0 simt prea fragila. Casele fiicute de copiE crescuti in familie sunt, comparativ ell ale copiilor din orfelinate, mult mai simple, pe calld cele ale cepliler din institutiile de orfani sunt mult mai complexe (desenele), dar mai inccerente ~i dezechilibrate. Aceste aspecte se datoreaza diferentdor consolidate In timp, in legatura eu mediul de apa.."tenenta. La orfani, au loe unele .:arente . 1e, aiectivo-pozltlve, +: . 1 . 1e. veSlgur~ ~, . , sunt expenmenta mte,ectua ell carenteie mai timpuni, cu atat efectcle lor cresc, ~i, din pacate~ sunt mai greu de reeuperat. Pentru interpretarea desenului easel, se dau rnaxhmrrrl tiei puncte pentru marimea ~i situarea ei in pagiml (\fuca 5e afia In centruJ paginii sau pe centro, laterala sau iongitudinala, dar nu plea pronuntat). Pentru acoperi~, se 1 dau maxImum . d ~ acopenul . -, este proporponal ., noua~ puncte, 'aea ell COrpUl easei, dad! are forma potrivita sau acceptabiUi, daca are unghiuri dare, dadi eforturile de reclat perspectiva sunt reu~ite, Intereseaza din Cc;; este recut acoperi~ul (tig1e, olane bine desenate). Pentru detaliile acoperi~u1ui, se dau alte noua puncte daea este clara prezenta hornurilor, amplasarea corecUi, forma eoreeta, propoqiile homului fata de acoperi:,;, homul iucrat perfect sau grosier, perspeetiva corecta a homului, daca acoperi~ul est~; desenat peste marginile easei. Intereseaza daca e desenata ~i prezenta fumului ie~ind pe horn, dar trasat stangaci sau bine desenat. Intereseaza ~i ferestru1ca la pod, prezenta, forma; precizia in desenare a ferestruicii este importthlta in cadrul celor noua punete. Pentm detalii suplimentare, se mai da cate un punet . (girueta, orologiu, antena TV, fire electrice i strea:;;ina). Corpul cIMirii poate aduna 11 puncte prin prezente de forma corecta (patrata, dreptunghiulara), luate pereche, doua cate dOlia, incercarea de a reda perspectiva - reu~ita sau nil - pentru cea reu~ita se da un punet. Peretii bine desenati se puncteaza, baza casei, de asemenea, ferestrele 10 plL'1cte, daea sunt mai multe, bineplasate, eu forma corecta, unghiuri clare, cla.'11ele ferestrelor semnalate, perdele, fiori sau alte detalii, grilaj e de aparare, raportul clintre ferestre, ea forma., obloane. U~a are 10 puncte, Mea e prezenta, are pozitie ~i marime corectil, are clanta, exista scara sau treapta paua la ea. Pentru detalii, cate un punet (sonerie, clopotel - un punet), geam, strea~ina - un punet (v. ~i Revue de neuropsychiatrie infantile et d'hygiene mentale de 1'enfance, ian.-feb., 1966). Am mai semnalat cateva categorii de teste de dezvoltare. Pe de 0 parte, test III Loretta Bender, care consta 111 soHcitarea de desenare a diferite forme de linii ~i eombina~ii ale acestora Intr-o anumita 132

ce pune 1n evidenta dezvoltarea capaciHilH de observatie, ordine ~i capacitati manuale implicate In diferentierea tipurilor de linii oblice, ce:1:'curi etc, ce se solicita. folosesc ~i testele fabulelor (L.. Duss, 1 testul sceno-test (elaborat de von Staale). Este un test eu 0 cutie de judirii, personaje \lil1lane, animale, obiecte, prin care copilul este solicitat sa. organizcze scene imaginare sau legate de evenimente din viafa iUl sau a altora, Bineinteles, poate sa le combine. In teste similare stimulate acestea, se dau ~i plan~e mai mari; care sugereazil subiecte, umlilrind ca matcnalele se aranjeze sub aceasta incitatie. Interesant este ~i testul de marionete, de asemenea, are ~i alte obiecte juearii ~i 0 casetil mare ce reprezinta 0 in care se poate organiza un subiect eu marionetele. Si testele de cuI on preferate sunt folosite din ce In ce mai multo ~stul lid I~fester al p.referintei culorilor, pus la punet de Heiss Holfinan, Testele de propozitii netenninate sau de povestiri netenninate sunt, de asemenea, mult [olositc. In genere, testele proiective sunt de 0 foarte mare diversitate ~i tind sa se complice. Printre altele, testul lili Coman (196 "A venturile Iui Pate noirej' a conturat 0 noua metoda de interpretare a tendinfelor incon~tiente. Si testele de joc de nisip, cele de halet etc. sunt ordinea zEei. Testul P. N., al lui Coman, implica micul animal eu pata neagril in nenumarate situatii pe care eel testat trebuie sa le identifiee ~i sa creeze 0 interpretare a ceea ce se intfunpHi ~i ce semnificatie ar~ ceea ce se intampla. 0 stmctura sirnilaril are testul de frustratie Rosenzweig, varlanta pentru copii. Dar vom descrie aces! test la testele de personalitate, eu structurl1 ~i tipuri de raspunsuri ~i interpretari. SemnaHirn doar faptul ca testele proiective devin tot mai complexe ~i pun in evidenta faptul ca inte1igenta umfula parcurge 0 dezvoltare similara, in care este evidenta cre~terea intelectualizarii. In fine se folosesc testele implicate in activitatea grafologica. Pentru persoane1e mai aproape de adulti :;i pentru adulti, exista mariIe categorii de teste proiective, care pun mai mult In evidenta structurile personalitalii, a~a ca Ie vom studia la capitolul testelor de. personalitate, E vorba de testele Rorschach, Rosenzweig, de fnlstratie (0 varianta pentru adu1ti i una pentru copii), testul Luscher, testul Jung (asociativ~verbal). Tesrul T T allui Murray on testul Szondi etc. sunt importante ~i oarccum iConcurente, ca aport, ell testele psihometrice de personalitate. i\m mai expune un test pentru testele de dezvoltare. E vorba de testul USP - TS. Este un test de sugestibilitate, compus 30 de randuri de cate 3 imagini pe un rand, pe 0 pagin~ mnd 5 randuri 133

(ded, pe de 0 pagina sunt 15 imagini ce au aceea~i structura), Se solicita subiectului sa spuna, care imagine din fiecare rand este la fel ell celelalte. Numarul de imagini sernnalate, ca fiind diferite de ceielalte, arata gradnl de sugestibilitate, pentru ca imaginile sunt absolut la fe!, doar pozitia lor este schimbata. Prin numaml de imagini scJ:;imbate, se coteaza gradul de sugestibilitate, care este mare la copiii mai mid, apoi seade, pentru ca la pubertate sa aiba din nou 0 cre~tere u~oara. Testul a fost efectuat la Catedra de Psihologie a UniversiHi1ii din Bucure~ti, in 1976, cand a fast tolos1t pe 85 de elevi de clasa I, 65 de clasa aN-a, 45 + 45 din clasele a VII-a ~i a VIll-a ~i 25 pentro pre~colari (coordonator Ursula $chiopu), Interesant, ca structuri, este testul proiectiv pentru realizarea valorilor de fond. Este fonnat din propozitii netenninate, 5 Intr-o categorie. De pilda, se completeaza propozitia de mai jos: 1. Cel mai bine este ca (sa) " (de 5 on) 2. Cel mai bine este ca (sa) : (de 5 ori) 3. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 on) 4. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori) 5. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori) Tot de 50ri sunt aranjate, In ardine, urmatoarele propozitii: 1. Cel mai rau este ca (sa) (de 5 od) ') Daca -' tot 1oamenll .. ar .i.l c: ('oe::>on ') _. , .). " e v' or~ .., D aca -' toll oamenn ." ar d on. (d" :) fd e j- on') 4 D aca - mCl ., un am nu ar +~ 5 D aca - mCl ., un om . nu ar d'on '.'e 5 on) " '" . " ( \. O . (d e :) ? on ')J 6 I . -1 n vIala Ucrol1 mal.lmportan t eSle 7. Eu cred ea (de 5 ori) 8. Eu nu ered ea (de 50ri) 11oarnem "oe 5. on') 9 Ce1 mal. mu 1 .. (' 10. Eu sunt un om ., (de 5 on) 11. V iata este (de 5 ori) , (de 5 ad) 12. Este vreme ca in viats. sa '" 13. Niciodata nu trebuie sa " (de 5 od) Necompletarea propozitiilor pune in evidenta !ipsa unei atitudini despre lume ~i viala. Fiecare set de 5 propozitii sugereaza ~i provoaca raspunsuri legate de 0 forma de interrelationare sociala ~i adaptare merala, de forme de evaluan interioare i de acceptari de valeri. Este un test proiectiv de profunzime, en 0 structura complexa.
.1.1 \. A

134

CAPITOLUL

vn

INTELIGENTA $1 TESTAREA EI
Ca ~i personalitatea, inteligenla este de 0 foarte mare diversitate, care se exprima, pe de 0 parte, prin caracteristici calitative, inclusiv meditative, ~i pe de alta parte, prin diferentieri de perfomlante i de campuri foarte largi de competente pe baza unoI' stocuri de infotnlatii fuc,ilitate de 0 buna memorie. A fost implicata in filosofie ~i in logica,lncepand chiar ell secolul V 1. e. n. Din punet de vedere psihologic, inteligenta a fast definita Ioarte diferit de numeroasele curente ~i ~coli psihologice ce s-au conturat ill secolul XX mai ales, dar ~i de psihologi remarcabili. Ed. Chmarede (funqionalist) a inleles prin inteligenta aptitudinea general a de a rezolva probleme incluse in diterite situatii dificile adaptative, idee preluata ~i dezyoltata de J. Piaget (~i el psiholog a1 grupului de 1a Geneva). Numai ea J. Pia2et a considerat inteligenta subordonata adaptarii care se reaiizeaza prin asimilare ~i acornodare de procese intelectuale. Acest atribut al inteligentei a raspuns, in genere, diversitalii ei. Inteligenta oroului modem se dovede~te ea 0 capacitate de rezolvare de Drobleme din ce in ce mai comDlexe. S-a creat 0 situatie ~ , ~ j dilematka privind stabilirea inteli2:entei ca functie S1 ca proces. Pe de-o parte, inteligenta este privita ca 0 capacitate de rezolvare de probleme, pe de alta ea aptirudine de a invala (Watson), dar pentru multi psihologi ca aptitudine de a opera eu cuno~tinle, nu eu concepte, de a interoga permanent experienta pe care omul 0 acumuleaza sub forma de cuno~tinte ~i operatE. Ribot a considerat ca inteligenta este un proces psihic complex, care poseda numeroase deprinderi intelectuale (numite mai tarziu algoritmi) ~i stocaje de cuno~tinte, acestea stand la baza formarii cunotintelor. Speciali~tii In analiza factoriala ~i mai ales C. Spearman (18631945)1 au considerat, in 1904, ca inteligenta este nu un proces de 0 structura complexa ce dispune de un factor general ~i de factori specifici (deviza numarului de inteligente). Factorul G (general) este eel mai prezent in
A Jl.. ,

] C. E. Spearman a expus prima data ideea analizei factoriale in American Journal Psychology, ell titlul "General intelligence effectively detennined and mecasurement".

135

structuri1e existen~iale. Teoria funciionalista a creat inteligentei 0 ftmctie noua, prin care aceasta a fost combinata eu alte caracteristici ale sistemului psihic pe care le concretizeaza, tempereazfi sau stimuleaza, daca sunt pozitive pentm adaptare. De fapt, filosona, dar ~i psihiatrii au fost printre primii care s-au ocupat de eereetarea inteligen~ei. Rieger de la Wirzburg (1885) a elaborat chiar 0 serie de teste pentm detem1inarea inteligentei debililor mintal. Kraepelin ~i colaboratorii sai au facut, de asemenea, incercari in acela~i sens. In 1889, Fr. Galton care testa praguri senzoriale, masuratori 1ntr-o formula de reflexe psihologice considera ca testeaza inteligenla. Iar prin 1890, J. de Keeb Cattell a elaborat 0 serie de teste ell aceea~i menire. Rossolimo, la Paris, a incercat, de asemenea, elaborarea unor probe psihologice pe seama cautarii inteHgenteL Factorii specifici, prin prezenta lor, fb.c astfel ea toate testele de inteligenta sa dea coe:ilcienti de eorelatie diferiti. Ca atare. actul de cunoa;;te~e implica, dupe C: Speam~anl, pe 'de 0 parte' observatia (perceptia), edueatia, relatia ~i prezenta lor suprema eu prezenta corelatiilor ~i ordonarea 10L A1ti speciali~ti In analiza factoriala, precum K. J. Holzinger ~i H. Harman (1938) au pledat pentru 0 varianti1 multifunctional a (factor general, factori. de .gruf ~i factor! ~pecifici .ai i!lteligenl~i) .. Th~rstone L. L: (1935) a nommahzat ea facton comuru: factorul V de mtelegere ~l comprehensiune verbal a, factorul P de rapiditate perceptuaIa, factorul I de gandire inductiva, factorul N (factor numeric), de fidelitate a perceperii ~i opedlrii eu numere, factorul D, de gandire deductiva, factorul W, de fluctualie verba1a, factorul M, de memorie ~i factoml S, de spalializare (vezi pagina 137). Cea mai mare complexitate ~i diferentiere factoriala a inteligentei a realizat-o J. P. Guilford, care a identificat in inteligenla 3 dimensiuni, operalii. continuturi ~i produse. COll1inuturile implica straturi figurale, simbolice, semantice ~iaetionale (care acopera adaptarea inteligentei eu earaeteristici1e existentiale). Operatiile implica evaluari convergente, divergente, mnemice ~i cognitive, iar produsele implidl: mutatii, c1ase, relalii, sisteme, transformari ~i duplicatii.

1 Opera principala a lui C. E. Spearman se nume~te The Abilities of Man Their nature and Measurement (1927). 2 PrezinUi importanta lucrarea lui L. L. Thurstone Multiple Factor Analysis (1947).

136

I
/\ / \ / \
I PI J\

/~ j\ \
Al $5 P2

g~

-----------...-.--------.

---"'-.,
---

Praclic~

~
.

A2

/
.\

~,

'",H2

HI

'"

/j'\ \
V4 $8 V3 V'" $6 V~5 V2 VI S7 1'5
',77

.I \

/\ / \ I \ II \\
'\
\
$2

/\

/ /

C2 II CI C3 P4

I ell

I'

/\
!\

//

r\
..

\\

$1

$3

54

A - asociafii P - perceptii

S--senza/ii
Diagrama 1 Modelul ierarhic al aptitudiniIor intelectuale factoriale, dupa C. Burt (1949)0

g
I
f
r J

Factori rnajori de grup Factori minori de grup

Ved
1

K:m

~ll
III/ [ IIII

r-1

i~
I I
1111

Factori specifici

II

Diagrama 2 Diagrama ierarhica a concep}iei Iui Vernon privind factorii spirituaH intelectualL
137

Thurstone L. L. a considerat flexibiIitatea ca pe un factor asemanator ell eel de plasticitate. S-a referit la grade de rigiditate prin care se exprima Upsa flexibilitlitii ~i grade de sensibilitate la deteriorare sau debilitate mintala. A atras atentia ~i asupra factorilor de globalizare, prin care se fae integrari mai l~gi sau mai Inguste ale situatinor complexe problematiee dintr-o solutie. In fine, 3~a referit ~i la factcn de flexibilitate. La randul sau, E. L. Thorndike a observat mai muite fdun de inteligenta ~i anume: inteligenta concreta specifica la subiectii 011 mare randament in , activiHiti concrete, practice, ~i obiective. eei ce au intdigenta concre1:a observa repede ~i cIar rdatiile dintre evenimentele percepute. In aceasta categorie, Thorndike a integrat ~i arti~tii. Complementar, inteligenta abstracta se compenseaza in abordl"sea etlcienta de a opera nUInai activata eu simboluri matematice, verbale ~i discutii filosofice, meditative etc. A treia forma de inteligenta socialS., seslzata de Thorndike, este a inteligentei care genereaza 0 adaptare rapida ~i completeaza bine, Ia caracteristicile mediului social, inclusiv la conditiile schimbarilor acestuia. Randamentul activitatii intelectuale nu este stabi!. Oscilatiile se datoreaza multor cauze ~i conditii. Este bine In5a sa se lina seama de ele. Oboseala din orele mai tilrzii, din preajma mesei, starea psihidi din zilele mai grele i incarcate sau dupa un e~ec sau 0 problema mai delicata din familie etc., int1uenteaza activitatea intelectuala. Si conditiile ecologice sunt influentabile ea ~i frigul, vara foarte incarcata de ploaie ~i non, cand peate sa fie mai proasta vizibilitatea, dar provoaca ~i stari deosebite la persoanele reumatice sau meteosensibile. Treptat, s-au pus in evidenta utilizarea de operatii ~i importanta conceptelor. Intre timp, J. Piaget a efectuat 0 analiza psihogenetica a inteligentei, pe care a privit-o ea pc 0 structura achizitiva de operatii cognitive sub influentele stocajului de cuno~tinte. Inteligenta achizitioneaza cuno~tinte, dar ~i moduri de abordare logice, inductive, deductive, cauzale ~i numero!?i algoritmi operationali spre vfu-sta de 11-18 ani ~i devine incarcata de valorizari. J. Piaget a explicat, in studiile sale, ~i inteligenta implicata in conditiHe morale cu structuri adaptative complexe. Pe masura ce s-au dezvoltat testele de inteligenta, s-au pus in evidenta tot mai numeroase fduri de inteligenta. Factorici~ti, impreuna cu C. Suearman, au stimu1at aceasta directie de masurare a intercorelatiiler din sistemul psihic ~i structuri1e 1ui active ~i potentia1e. Pe acest fond, s-a dezvoltat pe de 0 parte ideea ca orice structura psihica este 0 constelatie de im?licatii ~i corelatii complexe provocate de situatii ~i de competentele adaptative, in care inteligenta este un factor de prim ordin. La acestea s-au 138

adiiugat ~i alte interogalii legate de inteligenta ~i aptitudini, pc de 0 parte ~i de inteligenla ~i creativitate, pe de aWi parte. Inteligenta sub semnul acestor interogalii a intrat Intr-o !aza de identificare E! felurilor ei, In functie de facton mai importanti. Printre adeptii analizei factoriale din prima generatie

din Romama face parte ~i N. Margineanu (1905-1980), care a publica! studiul Sur I 'analyse des "facteurs" psychologiques. Dar comribuIia cea
mai complexa s-a Intamplat prin anii 1967, chiar daca a inceput pe la mijloe de seeol XX, cfu1d Guilford a fost ales pre~edinte a1 Asociatiei

Intemationale a Psihologilor ~i a prezentat prima versiune a modelului

psihologic al inteligentei ca fapt mult mai complex decat considera Thurston ~i alli psihologi descoperiton de forme de inteligentiio In modelul lui Guilford a intrat ~i creativitatea ca forma de gandire divergenta, complementara intr-un celei convergente a inteiilzentei. '"' , Modelul intelectului, in optica Iui L P. Guilford: 1. Continut (aptitudinile intelectuale ); ...~ u 2. Operatii (latura operalionala); ::::sf 3. Produse (implica perfonnanlele). o Din cele 120 aptitudini cuprinse in Q.. modelul din figura data, doar 81 sunt unke, dupa Guilford. Acestea ocupa 77 de celule ale modelului. Diferenta de numar trebuie atribuita dupa autor faptului di in uncle ce1ule nu au fost inca depistati factorii corespunzatori. In alte ce1ule exista cbjar 0 pluralitate de facton. Modelullui Guilford a fost privit eu interes - ~i precum se intampla Intotdeauna, ~i eu oarecare interagatii. Omniprezenta inteligentei aparea excesiv de monarhicil dupil unii, in model. InteHgenta este mult influentata de afectivitate, care este un fel de puIs al vietH active. Planul afectiv reconstituie de fiecare data in forma sa relatii subiect-object. Chiar L M. Nestorl a tratat problema il1teligentei ca multiiaterala (indiferent de modelul intelectului al Iui Guilfor d, care inca nu aparuse). E. ClaDarede (18631940) ~i apoi J. Piaget (1896-1980) au contribuit la constituirea unul suport pentm teoria ~i modelul lui Guilford, prin ideea ea perfonnanta este conditionata ;;i relativ semiimportanla, adica devine operatie ~i producatoare de pracuse ca structure de normalitate, e:jecul devine relativ important

.."C

11. M. Nestor, Diagnosticarea

inteligen(ei copiilor intre 9-14 ani; 1937. 11,9

pentro di pune in evidenta neimplicarea inteligentei. Se descoperise faptul ca elevii foarte buni nu acopera Intotdeauna I1ivelul eel mai inalt de inteligenta. Capacitatea de a rezolva probleme nu este mai importanta pentru ca, in timp ce inteligenta gestioneaza mersul competentelor ~i a ceea ce este implicat in adaptare - creativitatea se mobilizeaza in fata necunoscutului, a probabilului, a gre~elii neca1ifieabile. Exista niveluri pe aceste planuri ~i aspecte diferite. A~a, de pilda, exista ;;colari oligofreni care pot rezolva impecabil probleme aritmetice de diferite categorii pe care nu le pot rezolva persoane eu inteligenla nonnala. In acest context fierbinte ~i inca nu deplin clarificat a avut loe 0 situatie mai deosebita ell privire la inteligent1L E vorba . de evenimentul Binet-Simon. Inteligenta se valonzeaza complex in perioada de intensa dezvoltare sociaUi. La inceputul secolului XX, a existat un val de schimbare in mentalitatea oamenilor, Printre altele, Incepuse sa se inte!eaga valoarea sociala a ~colarizarii ~i se facea 0 pledoarie foarte puterruca in favoarea invatfunantului primar obligatoriu. Acesta a inceput sa se organizeze in diferite tan. in Franta, a aparut, insa, faptul ca procesul de alfabetizare era foarte complex ~i dificil pentru multi copii. Erau multi copii ell handicap inteleetual? Sau era inca neorganizat sistemul de lTIvatamant? Poate ~i una ~i aIta ... In aceste conditi!, Ministerul Inv8lamantului Public a orgaruzat comisii de profesori (chiar de la Sorbona) pentru studiuI ~i solutia acestor probleme. A.Binet publicase deja cateva idei interesante eu privire la abordarea problemelor inteligentei , iar dr. Simon se ocupa de handicapul intelectual. Au fost solicitati ~i invitati in comisia ce se ocupa de problemele inteligentei. Acestea S-8.U petrecut in 1903. In 1905, Binet-Simon au alcatuit primul proiect al unei scale a inteligentei. In 1908, scala a fost mult imbunatatita. S-a lucrat apoi la 0 a doua imbunatatire. Scala de inteligenta, astfel imbunatatita, a aparut in 1911, dar A. Binet a murit in acel an. Varianta scalei de inteligenta, din 1911, a avut Insa 0 cota de interes foarte mare. A fost tradusa ~i adaptata de numeroase universitati, mai ales din S.u.A., dar ~i in Europa, ~i in Romania, de catre Fl. Stefanescu-Goanga, profesor universitar la Cluj. Dupa cum se ~tie, Stefanescu-Goanga a lucrat la Laboratorul de la Leipzig - ~i-a dat doctorattll eu W. Wundt, ~i ~i-a public at teza de doctorat In revista arhicunoscuta a Iui Woodt, care publica la Revista Centrului de Laborator din Leipzig, lucranle ce se efectuau acolo.

I Printre altele, A. Binet, "La mesure psychologique, 1895, p. 433.

de la psychologie

individueUe",

In L 'anee

140

De ce a a\'Ut succes scala centrat pe 0 optica originalii ~icredibHa ~~care ~i cre~tere se dezvolta treptat ~i procesele psihice ~~, Binet a acordat importanta relajiilor v.arsta Cnm{)l0 ~i mentaHi, ell sublinierea ca dezvoltarea celor doua caracteristici nu au ritlTIuri de dezvoHare egale. Poate exista 0 varsta de cr(';1>t~~rea inteligentei, sincroruzata cu aceea a cre~terii totale biologice, se poate ca mentala sa ramana In urma rala de sectoml cre~terii varstei cronologice, ceea ce va duce 1a interzicerea dezvoltarii mentale, sau se poate ca yarstlele mentale sa aiba un ritm de cre~tere mai activ decat al varstei cronologice. Pe seama numeroaselor cautari de a gasi un sistem de testare a aeestor idd, Binet a impartit anul pe luni, in care sa se imp1ice yarsta cronologidl ~i intelectuala, ceea ce a dus 1a Intrebari gradate inteligenfii, relativ

numeric pentru cele 6 momente semnalizatoare ale scalei de evaluare

cronologica, scala aflata sub controlul abiectiv a1 timpului. S-au Intrebari pentru fiecare luna ~i an. In. acest context, un copil de 6 ani ~i 8

luni, dadi l:<lspunde Ia 2 intrebari (itemi) -elaborate pentru varsta de ia 6 7 ani - are varsta mentala doar de 6 ani ~i 4 luni (sau daca sunt 10 Intrebfu-i pentm fiecare an ar fi de varsta de 6 ani ~i 2 luni).
Prin implicarea antecedentelor de mai sus, in aldltuirea testului inteligenla, A. Binet a emis ~i alimentat una din marile probleme prin implicatii in procesul dezvoltarii psihice - ~i anume ca in procesele psihice, nn se dezvolta toate deodata In ace1a~iritm ell dezvoltarea fizica. Activitatea

Binet-Simon, mai ales din anii 1905 - 1911, a fost de validare corecti1a
acestei preconceptii prin grad area intrebarilor, ca dificultate ~i ell numar, ~i concordanle nu.merke plauzibile dintre varsta cronologica ~ivaxsta mentaUL ea ordine de pragres in alcatuirea scalei Binet-Simon, s-au conturat urmatoarele: "' S-a elaborat un grup de probe de inteHgenta, In 1905, ce au constituit elementele de baza ale scani metrice a inteligentei. - S~au efectuat perfectionari intre 1908-1911. - Intellgenta poate fi definita ca 0 achizilie progresiva de mecanisme

intelectuale de baza, ce se pot rezuma (in maturitate) ea rectitudine, in

comprehensiune, inventie, directie, cenzura. - S-a descpis un nou drum In dorneniul psihologiei aplicate. - S-au concentrat punctele de plecare ale testelor de cuno:}tinte inteligenta.

~i de

141

- in 1916, s-a facut 0 revizuire completa a scald Binet-Simon, numita STANFORD - BINET, extinzfu1du-sescala (etalonatii) la 90 itemi pe 0 arie larga de la 3 la 19 ani. - In 1932, scala a capatat 2 forme, L ~iM, fiecare de eate 129 itemi. -~A. Binet recomandase, de la mceput, precautiune ill utiHzarea testeloro (Intiirziereamentala se reflect! in nivelul cuno~tintelor ~colare.) - Testele Binet-Simon au 0 mare raspandire, dar ~i imbunatatirL S-au realizat ~iadaptari pentru surdomup, nevazatori, deficienti senzoriali. Dupa A. Binet, inteligenta peate fi definitii (considerata) ea 0 achizitie pennanenta pmgresiva de mecanisme intelectuale de baza, ce se . pot rezuma in atitudine de comprehensiune, inventie. directie ~i cenzura, dar mai ales cunotinte. Scala din 1905 a lCuprins30 de iDtrebari - probleme (itemi) ~ezate in ordine de dificultate creSCatuia. Scala din 1908 a ayut, deja, 0 fonna aranjata pe v3rste. Emu grupati cate 7 itemi pentru virsta de 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5 pentru 10 ani. Prima revizie eompleeta a scalei a fost efectuata in 1916, de L. Ternan. Numarul itemilor s-a extins la 90, iar vfu'steletestate, de la 31a 19 ani. Scala Binet-Simon a contribuit fcarte mult la dezvoltJfea testelor de inteligenta ~i prin ordinea operationaHisugemta ell privire la problemele inteligentei. A. Binet ~i dr. T. SimonI au lucret intai pe copii normali de 3 ani $i cativa copii cu deficit intelectual (5). Intai, a orgarnzat itemul 6, ca limita superioara a idiolilor (adu1ti),itemul 9, limita superioarn a copinor de 3 ani, itemul 14, limita medie a copiilor de 5 ani, itemul 16, limita copiilor imbecili, itemul 23, pentro intelect de limita adult:!. Scala din 1908 avea intrebari pentru 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5 pentru 8 ani, 6 pentru 9 ani, 5 pentru 10 anL Scala din 1911 (anul mortii Iui A. Binet, la 54 de ani) a tinut cont de criteriul testelor pentru vSrstele mid (care erau prea u~oare) ~i pentru varstele, pentru care intrebarile erau prea grele, impunandu-se deci nOl schimbari. Pentru 3 ani, s-au dat itemii: 1. Sa spunl1numele lor de familie, 2. Sa repete 2 elfre, 3. Sa enumere ~i sa denumeasca structurile dintr-o imagine, 4. Sa repete 6 silabe, 5. Sa se arate Is cerere: nasul, ochii, gura.

I Dr. Theodore Simon (1873-1961) a fost medic Ie azilul de psihiatrie din Perray-Vaucluse (Seine).
2

Scala Binet-Simon a organizat niveluriJe de inteHgenj! normale, subnormale ~i supra

normale.

142

Pentru 4 ani: sa repete 3 cifre, sa-~i spuna sexul. sa numeasca cheia, cutitul, banii, sa compare doua HnH. Pentru 5 ani: sa repete fraze de 10 silabe, sa numere 4 compare 2 greutati, sa copieze un patrat, joc de rabdare. Pentru 6 ani: sa numere 113 lei I, sa spuna la ce folosesc unele sa copieze 0 lucruri date, sa deosebeasdi dimineata de une1e comparatii estetice. Pentru 7 ani: sa descrie un tablou, sa numere 9 lei dintre care 3 dubIi, sa arate mana dreapta, urechea stanga, sa numeasca 4 culori, sa execute 3 sarcini. A. Binet a abordat problemde functionalitalii interpretative a testarii. A afinnat :;i faptul ca in raspunsu.."i se maniiesta tipuri de inteligentil. Binet a mai efectuat ~i alte proiecte de teste, Printre abele, a efectuat un test de Insarcinari. Solicitarea se referea ia executarea de sarcil1i date. earn Ia fel au facut teste ~i Bobertag, Poppenbreuter etc. La acestea se adauga un test de cornpletare a unor figuri. Un alt test era de recunoa~tere sunor tipuri In desene de oarneill (Dchi, gura, nas, sprancene etc., 1908). AIt test efectuat de Binet a fast unul de cornpletare de tablouri. Se solicita ~i desenarea tablourilor. De astadata, tablourile date trebuiau apreciate ca frumoase sau unIte. A elaborat, de asemenea, un test de definitii, de notiuni (se solicita ili asemanari t?i deosebiri). TestuI era compus din de sene de furculite, lingurite, cutite etc. Definitiile trebuiau elaborate abstracte ~i concrete. Un alt test Binet a fost: metoda celor trel cuvinte. Se dlideau 3 cuvinte, solicitandu-se aldituirea de propozitii din ele (principiul lui Masselm). Cuvintele trebuiau sa fie substantive i adjective. Se cereau ~i descrieri, definilii. Un test de desfa~urare, decupaj de reprezentan spaliale al lui Binet, consta In faptuI ca se dcldeau coli subiectilor. Acestea erau impaturite ~i eu taieturi. Se solicita desenarea lor. Initiativa creativcl a lui A. Binet a avut efecte. Au aparut numeroase teste de inteligenta - nu numai ca revizii ale testului Binet-Simon, ci ~i de forme de inteligenta speciala (Omwake, More, Hunt). Acesta din unna a efectuat "The measurement of social intelligence" (Journal of applied Psychology vol XII, 1925 pg 317-334). Exista 0 evolutie a vietH ~i, In cadrul ei 0 evolulie ~i 0 involutie a inteligentei, sub forma unei curbe. J. Piaget a considerat ca dezvoltarea psihica este relativ subordonata dezvoWirii inteligentei care parcurge

I Itemii descri~i sunt ai versiunii romane~ti, folosite, mai ales, la Univ. din Cluj, prill deceniul 2 aXsec. XX.
11. Piaget, Psih%gia
inteligenfei (tr.), Bucure~ti, Ed Stiintifica, 1965, pg. 169.

143

urmatoarele etape: a formarii inteligentei senzitivo-motorii - are la baza scheme d~,!ctiuni instinctive care se modeleaza sub influentele asimiliLrii ~i acomodariL Aceasta etapa se fonneaza ~i are fuuctionalitate pana la 2 ani latenta a evolutiei de (de fapt, J. Piaget face prin stadiile descrise 0 eVOC~Lre la Homo Sapiens mainte). - Etapa unnatoare, pana aproximativ la 4 ani, se caracterizeaza prin constituirea gandirii simbolice i?i preconceptuale. - De la 4 la 7 ani, urmeaza etapa dezvoltarii gandirii intuitive. - De la 7 la 11112 am, se forrneaza ga11direaformala reflexiva ~i de la 11/12 ani la 14 ani, gfmdirea abstracta conceptual a interna formala. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ea pana la 45 ani se traie~te prima etapa a vietH de achizitie ~i dezvoltare a inteligentei. Unneaza, pana la 59 de ani, 0 larga experienta maturizanta (varsta mijlocie), dupa care pana la 71 de ani Incepe un lent declin de inteligenra ca apo! parra. la 90 de ani ~i dupa, declinul inteligentei sa devina mai evident ~-e va.rsta de regresie a bi1tnlnetii I. V. Bayley, Incercand ~i el 0 etapizare a vietH, considera caintre 22 ~i 44 de ani se poate vorbi de tineretea inteligentei, intre 45-60 de ani, de o varsta de stabilitate, de la 60 la 80 ani de 0 varsta de adaptare, ~i de la 80 la 90 de ani de batranete. Dupa 90 de ani, incepe varsta dedinului intensiv al inteligentei. Testul Binet a produs 0 mult mai mare impresie exploziva, dat fiind faptul ca era implicat mtr-o teorie, aceea a formel, decorelalia dintre dezvoltarea cronologica ~i a inteligentei, teorie ce latent era implicata in numeroase tentative ori elaboran de teste - dar nu era explicitata ~i extinsa ca principiu de acoperire a dezvoltarii inegale psihice pc plan primordial al inteligentei, ~i nu numaL Testul Binet-Simon a fost pre1ucrat ~i adaptat mai ales de Terman (1877-1956), care a facut, in 1916, prima revizie (Stanford-Binet scale). Etalonarea s-a extins la 91 itemi - de la 3 la 13 ani, plus un mvel adult matur ~i unul adult superior. S-au facut numeroase schimbarl ..Toate aceste revizii au avut in vedere doar copEi albi. Scala din 1937, denumita Terman-Merrill, 300 de a capatat 2 fonne, fiecare de 129 itemi. Validarea a avut loc pe copii: 1 700 nonnali, 200 superior dotati sau cu deficit intelectual, ~i 400 adulti.

I In ultimii 2 ani ai secolului XX ~i inceputul sec. XXI, a crescut in U.S.A. (mai ales, dar ~i in Europa) interesul pentru "protezarea" inteligentei. Se efectueaza numeroase lucrari in aceasta problema. Printre altele, in Romania, Martin Nicolae a efectuat, in 2001, 0 lucrare privind compensatiile legate de inteligenta dup1135 de ani.
144

Scala a mai fast imbuniiHitita de IVlaud 0 franceza (de Rene Zazzo) a 1 pn~ze;nt,:1reCJ ;;i sistemul propnu a1 unei scale matrice, organizarea situatiilor ~i strategii10r incluse in gradata a solicitarilor. Mai ales ultima varianta ca ITl()di:t1ciiri. S-8.U efectuat reajustari, reorganizi:iri ale prezentate In varianta anterioara. Patru itemi ai nivelului de 10-11 ani au mutali ani, itemii de 1a nivelul de 12 ani au trecut 1a niveIul au COJt1stitUJlt itemi ai nivelului de 13 ani, plus a1ti dOl itemi noua forma a testului (1911)0 Nu au fost 11, 13 $1 14 ani, care pareau a fi foarte influent ate de Binet a fost influentat in activitatea legata de inteligenia-diferentele crvladelaine ~iAlice). De fapt I-au atras foarte ale dezvoWlrii. Poate fi considerat unul din initiatorii psihologiei diterentiale privind inteligentaJ. L M. Terman a murit In 1969. M. Merrill a continuat activitatea' inceputaprivind 0 aWi revizie, care a aparut In 1960. Au fost testa!i din nOll 4 498 de subiecti de 1a 2 la 18 ani. Scala a devenit de 0 singura fonna mutit S-au introdus varstele de 17 ani ~i 18 ani ~i s-a extins calculul statistic a1 variallteloL Scalele elaborate dau explicatii, lncarcate de instructiuni, prezentarea sistemului de evaluare a rezultate10r pal1iale ~i a celor globale. Aceste scale au pus in evidenta faptul ca la vfustele adulte, inteligenta nu mai are curbe de cre~tere. Scala Telman a difuzat reprezentarea distributiei gradate a inteligenrei, in clase foarte ridicate (de 140-169 QJ.), superioara (120-139 Q.1.) a inteligentei mijlocii ridicate (120-119 Q.I.), mijlocii (90-104 QJ.), mijlociu inferior (89-80 Q.I.), cu deficit intelectual de limita (79-70 QJ.) ~i eu deficit mental (Q.I. 60-32). Terman L. M. a fost un mare admirator al l\1i A. Binet. considerat ea scala Binet-Simon reprezinta cea mai importanta contribu~ie din intreaga istorie a psihologiei. El a efectuat, Insa, 0 foarte importanta contributie tehnologica a teste10r inspirate din conceptia ~i modelul BinetSimon ~i anume a modificat ponderea diferitelor tipuri de caracteristici psihice solicitate.
<&

I V. A. Binet, La meSllre de fa Psychologie lndividuelle, A""l"'p. .q;l~.

145

in L 'Annee Psychologique,

1895,

Factori inclu~i 1. informatii

'j
A

Binet-Simon 18%
I

Terman

7%
~...,o

Stanford-Binet 5%
54%

~_

! ~,

ii i

- 4%20% 4% 4% 13% 34% lI I 2% 13% "'0% 4%

1
f

39%

4%

0 varianH'i (dupa Tem1an) 'a akatuit, in Romania, ~te:fanescuGoanga1, in 1940. Scala romaneasca, aldituita ~i folosita la Universitatea din Cluj-Napoca, a [olosit itemii de la 3 paua la 11 ani (6 itemi pent11l fiecare an, dite unul pentru 2 hmi ~i cate 4 itemi pentru 3 luni), pentru 11-14 ani ~i vfu'stele adulte. Stef'anescu-Goanga a prevazut ~i timpul de rezolvare pentru fiecare varsta. Testele Binet-Simon au 0 foarte mare raspandire. Variantele Stanford-Binet ~i Tennan-Men-ill se folosesc in validarea' altar teste. ' Herdeschee D. a efectuat, in 1915, 0 adaptare speciala pentnl surdo-muti, aparuta in Zeitschriftfiir Ang. Psych. 16,1920, iar Haines T. N. a efectuat, in 1916, 0 adaptare pentru nevazatori, efectuata ulterior 111 Psvcholo.zische
Rev. J\1.anagr.

in acela~i sens, a lucrat Hayes B. P. pentm copii ell deficit de vaz, In 1943. Aceste revizii au servit ca punct de plecare pentm alte baterii, pentru copii eu deficit ~i tulburari senzoriale. Bateria lui A. Binet 8i variantele ee au aparut facparte din categoria tcstelor analitice de inteligenta.
'" '" '"

o alta categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catre David Wechsler. Acesta s-a nascut la Bucuresti. 111 1896. Bateria sa se aplica individual peste tot, 0 baterie de testare ana1itica a inteli!Zentei. A elaborat 0 versiune pentru adulti, in 1939, revizuita In 1955. si una Dentm copii ~i pentru pre~colari, in 1949. Bateria pentru copii are denumirea de Wais, eea pentru adulti se nurne~te Wechsler-Bellevue, iar cea pentm pre~colari se nume~te \VIPSI. Bateria Wechsler de baza are 2 Parti, prima ell 5 grupari. Prima gmpare are 30 itemi de difieultate gradati privind cuno~tintele foarte generale,
I F. $.tefanescu-Goanga, Miisurarea inteligenlez: revizuirea, adaptarea $i completarea scorii de inteligen/o Binet,,:Simon, Editura lnstitutuJui Psihologic al Universitatii din Cluj, 1940. Echipa de Jucru a fost fonnata din A. Ro~ca, M. Beniuc, CiprianTodoranu.
146

intrebarile fEnd saturate 111 factod sociali ~i culturalL Pentru reu~ita maxima se acorda 30 de puncte. A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii ce trebuiesc Intelese; se coteaza eu cate 2 puncte un item, ceca ce Inseamna In total 24 puncte. Daca raspunsuI nu este clar ~i corect, se da doar un Daca la 3 itemi consecutivi se gre~e~te, se dau a puncte i se intrerupe testarea. Itemii acestei secvente sunt mai complec:ji, se refera la semnificatii incluse in reactii umane. Pe langa factori sociali de intelegere, secliunea aceasta solicita ~i atitudini morale. A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel de dificultate. Contine 16 itemi. Afara de probleme, contine ~i serii de cifre, cifre in ordine crescanda ~i cifre In ordine inversa. Ca atare, soIicita operarea eu dfre ca simboluri i expresii ale cunotintelor. Implica ~i rezolvarea de probleme. Urmeaza un test de similitudini pentmcopii sub 8 wi ~i eei presupu~i CD retardliri de dezvoltare inte1ectuaUi pentru copii de peste 8 ani
(28 de pu:ncte)<

In fine, ultimul test verbal este de vocabular. Cuprinde 40 de itemi (80 de puncte). Partea a II-a a testului e compusa din probe nonverbale. Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini eu lactme (20 punc:te). Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imagini pemru a reconstitui 0 intamplare (povestire). Se dau maximum 57 puncte. Testul are elemente proiective, Solicira gandirea in situatii perceptive ce se eer ordouate, Este ~i pentru copii eu intarzieri mentale. Al treilea, test din sena a doua, este de aranjare de cuburi dupa modele date. Aranjamentele au dificulta}l crescande. Se solicita operatii cornplexe de gandire, de logica spaliala. Este un test satLlrat in fuctori intelectuali (53 puncte). Unl1eaza 0 proha de asamblare de imagini (manechin, cal, figura de om ~i automobil maxiI!1Un1 84 puncte). Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatorii exacte indtrcate de reprezentari, de reconstituiri logice. fost construit pentru copii de Ia 10-11 ani In sus ~i a fost folash pentnl prima data In 1929. Este 0 baterie ce c.uprinde 6 teste" Doar eel este odginaL In schimb este originala finaHzarea testarii prin profiluri hneresante.

147

I,

I\'V/,.J.}(I \Ill ~\1 II r-\

I 'iy
I
r

W r~\ ~llJ' ~/'I ]

I '"\ .
~,I

t\ \.j
'cl

I
1

U !~,., \.

ij

(\

(11)

lmagini Wechsler. Descrierea bateriei. Din cele 6 teste ale bateriei, primul: cuprinde 16 . serii de imagini (cate 4), a$ezate in dezordine, umland ca acestea sa fie aranjate in ordine de catre eel ce este testat (testul dureaza 5 minute, ~i fiecare serie aranjata coreet pril11e~teun punet). Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 citl.. e (dureaza tot 5 minute). Fiecare serie trebuie completata eu cate 2 eifre in funetie de ordinea implicata in seria respectiva. Se acorda un punet, daca ambele cifre adaugate sunt coreete ~i 0 jumatate de punct, daca 0 cifra din eele 2 este coreeta, inclusiv din punctul de vedere al pozitiei. Al treilea test este de fraze. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte, din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. Fiecare realizare eorecta se noteaza eu un punct. Se dau, apoi, 6 serii de cuvinte pentru alcatuirea de fraze ce se noteaza eu 3 puncte. Total 27 de serii de cuvinte ce pot aduce 50 de puncte. Test'..!lfrazelor este saturat de factori de creativitate. Testu14 este de lacune in 24 de imagini ~i de completare a acestora. Testul 5 este de aleatuire de desene. Se solieita sa se faea cat mai multe desene din 4 Hnii, minimum 3 intr-o casuta. , Nu e voie sa se foloseasca decat 0 singura data cele 4 Unii date in prima parte a testului (partea A). In partea B (a douaa acestui test) ~i parte a C (a treia) se afla combinatii de linii. in partea a treia, C, instructajul este mai putin fericit. In total, ~xista patm grupe de sel1ll1e ~i se dau 1,2 sau 3 puncte, in func!ie de utilizarea sel1ll1elordate. $i acest test este saturat de creativitate. Testul 6 este de analogie. Se cere subieetului sa deseneze 0 a patra figura care sa semene eu a treia, ~a cum seamana a doU8.eu prima. L'1 total sunt 20 de analogii. Se'da dite un punet pentru fiecare raspuns corect. Testul

148

cuprinde numeroase cotatii ~i interpretarL Dune se convertesc in adultL decile (pe varsta) de la 11 fa 17 ani ~i separat de la 18 ani Urmeaza doua tipuri de teste, coduri. Codul A este fonnat din figuri geometrice, date ca model la Inceputul paginii -~ ce trebuiesc completate. Se solicita atentie ~i inteligenta practica, abiHtiiti motorii (50 de puncte maximum). Codul B e compus din cifre ~i semne diferite (93 exercitii). Se dau 90 de puncte, pentru realizarea depHna. Ultima probS. este de labirint. in testele Wechsler s-a renuntat la etalonul V. M. (varsta mentaUl). Se lucreaza eu Q.I. toate probele au tirnpuldat. Se noteaza depa~irile de timp.

61SIfP'
1

Test Cod Sealele de inteligenta Wechsler fac parte din bateriile individuale de testare analitica a inteligen!ei prin probele sale. Scala \Vechsler-BeHevue (pentru a fast revizuita in 1959, ca.l1d a capatat denumirea de scala Wai:;. Wechsler D. a considerat inteligenta ca pe un tel de energie, asemaxlatoare ell electricitatea, memfor1c privind denumirea este interesant!i. Aceasta eu atilt mai mult eu ca.! electricitatea este 0 fomla de energie ale fi masurate, tapt ce se carei efecte multilaterale (temlice ~i calorice) '+: ~ . (sa mu 111 "1ater2Hltate) j' '" ~l In mte l'1genta umana, - ~ "' ~ maJ1L.esta .b aaevarat ~l ca, In ceea ce prive:}te inteligenta ce poate 1masurata doar pentm produsele sale, per!ormantele pun 1nS13. in evidenla activismul ei multilateral. In esenta~ Wechsler a felosit notele T, fapt ce a fost criticat de unii psihologi (Pierrot, Hall ''N, E, (1960), Gacadorb \V.), lIlai ales pentru faptul di Wechsler a neglijat factorul sociali!1 scalele sale. Totu~i~ bateriile Wechsler se folosesc fOfu"'te mdt. , chiar dad e vorba de un test ell uzanta ,. individuaHL Prin 1999, a inceput sa circule 0 nona varianta. Varianta pentm ~colari are 0 hU11a validitate ~i pune in evident a ell finele subiectii CD handicapuri intelectuale. Testele Wechsler au in orice caz diagnostice mai fine decat bateria StanfordBinet IJJ cfJ2urile de psihopatii. Permitc sa se stabileasca "indicele de pentru nrescolari'l ./ a deteriorare" -:i "indicele de schizofrenie". Wiski (testul ,,~'" tost in Franta, 1972, In Vfu'1anta \NPPSI (\iVechsk: Preschool and
A ' '~A
".(

149

Primary Scale of Intelligence. 1967). Din scala s-au elimlnat probele mal grele (de asamblare ~i aranjare de imagini ~i s-au introdus sarcini de desenare de figuri g~ometrice. Codul de substituit a fost inlocuit eu un test mal u~or ~i coneret numit "disutele animalelor"). Au fost studiate ~i caracteristicile diagnostice cronice ale scalelor Wechsler (de A. S. Binet ~i de allii).
'" '" '"

Un test de asemenea de mare circulatie este testul analitic de inteligenta Mesilli (TAI). Este un test creion-hfuiie atingere. Se aplica individual ~i coleetiv. Tabelele se masoara pe u~ profil ce permite sa se detennine tipul de. inteligenta pe schema umliUoare: 1. Tabel Schema rofilului stelar

Perfonnante

Deem

r
1. Cifre I II. Imagini i lIT " :>.~l 0" i 1. r.cn . o~n I IV. Lacune I IV. Desene I VI. Fraze
I

" 6. 5. 2.

IG I Lacune 1. I Cifre Fraze Desene I Analogii Imagini 4.

-.J

f-J~ll r-,

I I

:l~
150

In desen se afJa. 2
Pentru flee-are subiect se face un profil fiecare subiect 1a Hecare test rezultatde timpul apEcarii testului (sub forIna de deeiH}, profiluri stelare prin care se po ate face analiza inteligenta de care dispune subiectul uvea perfom1al1Ta mai mare la pro ba de eifre ~1 acestea la probe1e de analogii ~i lacune practica. Daca subiectul are valori mai man creatlvitate, inte1igenta 1u1este inventiva,

care

saturate

reflexlY! etco etc"

foarte tenta.'1ta. Prezinta numeroase pmfiluri ~i inteligente ell parti forte ~i pzl.11i fragile, fost 1 ~ , '.p;.' . " care a semnalat ca testul de 1,aze ~l propozltl1 au Testul SUC12. Varianta romaneasca a aces:tull reelaborare, are in atentie diagnoza implicata 1n aspectele projective stelare ale bateriei Meilli. Violet Canel i Cani rat (L 'expioration e:;;.;perimentelle menralites f,vzfanriles) au indus inca doua dimensiuni tipul prezentat de MeillL *

*
Bateriile nonverbale de
UH~U_~un.

~i diverse, mai ales pentm ~colari sunt favorizate

militate reala deosebiUL

9iin

cazuri1e de subieqi

eu handicapuri

creat 0

I
I

!iilIl

r l~/ b) ,
I
2 is

~ -LJ
B -' \

r-"'~\

I
J

r~1 L ~_
I
!

.'.

I:)
L~--,
a.

"

I ,-----,I

I ' !~--I' '.)1

1&
~\

\ : ~
i-' ----"'\,

/'1' l~~ . Irnagini test Raven"

1 r.; 1

.. . ~

\ I

t'.. ~~\\

"
;

eel mai cunoscut ~i folosit test din aceasta categorie este testul Raven (P.M.R., Matricele Progresive Raven)'. Acest test a fost revizuit de multe ori. Testul Raven cuprinde 5 serii a cate 12 figuri de desene geometrice variate, astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. in fiecare matrice se afla decupat un segment (lipsa). Subiectul trebuie sa aleaga ceea ee lipse~te dintr-o serle de 6 variante, astfel incat sa se complecteze coreet sectiunea ce lipse~te. in genere, anularea in alegerea acestor secvenle solicita 0 analiza a inteligenlei abstracte intr-o operatie eu elemente perceptive complexe' ce trebuie comparate ~i c1asificate. Sunt in implicatii detalii. forme i~ozifii din schema de alegere. Testul Raven este . saturat in faetorul "g" deoarece, de~i se opereaza ell figuri, alegerea teste analitica abstracHLPune in evident a aptitlldinea intelectuala de inva}are din care motiv se constituie treptat 0 abordare mai de rutina a alegeriior. Dupa o analiza mai amanuntita, s-a vllzut ea in acest test se opereaza ~i eu . organizarea campului perceptiv, analize ;;i organizari mentale de elemente diferentiate prin operatii perceptive logice ~i este in plus ~i un test de depistare de similitudini.

J ~ ~
I ..

to.

~~DI
f

8:) l;k) CD l~)

~m WtA)
Imagini Raven.

fii)' ~

lIJ

* *
*

1 C. Zaharia, M. Garboveanu, A. Onofrei, A. Turcu, M. Verbiu, O. Vi~,m au elaborat etalonarea PMA color pe copii de 6-10 ani, in Municipiul Bucure~ti. V. Revista de psihologie 8, 1974.

152

Alt test important (folosit ~i In textul Wechsler) este eel al cuburilor 1923, a Kohsi. La Inceput Kohs a fol05it 35 modele de dificultate grad.aHL ~i revizuit testul ~i a pastrat 16 modele. Aceasta fonna a fost biue folosit:1 In foarte numeroase baterii de teste. Acest test este ~i diagnoza clinica. Se utilizeaza foarte multo in genere, se coteaza reu~ita, exactitatea, timpul, eu numarul de mutari In masurarea cuburilor. In 1930, sa mai facut 0 sc.himbare benefica pentru test Hun a modificat notalii, elimim1nd cotatia exactitudinii, tapt ee a fast benefic; de asemenea, a matit valabilitatea testului. Rezultatele la acest test nu sunt influentate , de factori culturali ~i ~colari. Masoara expunerea analitiea ~i sintetica a gandirii conceptuale pana la nivelul eel mai ridicat. In acela;;i timp, opereaza ell gandirea spatiaia, ca tip de inteligenta, ~i ell afectivitatea2 Mentine pe tot parcursul sau 0 curiozitate constructivll, ludicre. Seria din 1934 opereaza eu 22 cuburi desenate in marimea natural a cuburi ;:?i moddele (Seria Grace Keat). Seria Just i Esse1brock folosete ... , d'" prezentate m pl.an~a. e mcastrare. Seria Wechsler (1944) opereaza eu 7 modele Serla Alexander 946) folose~te cuburi bicolore ~imuhico!ore. Sena Bonnardel (B 101 - 1953 i B 20) folosete ~i ea cuburile albe ~i ro~ii, iar seria Wechsler din 1965 ~i cea din Wais 1955, ca ~i seria Reissemveder (1953) folose~te cuburi negre ~i albe. Cuburile Kohs au fost reluate ~i de F. M. Maxfield Intre 0 baterie, dar ~i de Bize care a utilizat intra baterie a reeonstituirii de imagini (figuri) ~i cuburi de marimi diferite din pozitii diferite ~ieu diseuri, t..'iunghiuri etc.

* * *

Alt test de inte1igenta, cunoscut ~i eficient, este eel al Labirintului Porteus. Primul test de labirint a circulat prin 1901. Era un feI de simbol al labirintului vietii ee urma sa se structureze, mai ales in Europa, Testul de cireu1atie, efectuat de Porteus, dateaza din 1919. Exist! bateria Porteus S.D. (Porteus test, the Vinland verSIon, Vinland 1919), cu 28 de labirinturi desenate.
1 S. C. Kons, The Block Design Test, J. Exp. Psychology, 1920, no. 3, p. 357. Este tolosit ~i sub forrna de carton~e. 2 Ace!e~i S1nlcturi de implicaiie psihica se testeaza eu cuburile Yerkes, 3 E:dsffi ~iteste de rotatie'de cuburi care au imagini diferite pe fiecare fate~.

153

Bateria Porteus a foststandardizata ~i validata pe 984 ~colari americani - intre 4 ap.i ~i 6 lurn ~i 15 8.L'1i. Are cotatii de varsta mentaHi de la 3 lurn la varstele adulte. Opereaza Cll Q.L pentm varstele adulte; buteria Porteus se aplica in psihologia ~colara, c1inica, ~i in orientare profesionala. Testele de labirint Porteus au 0 valoare speciaHi pentru adaptabiliHitii sociale. Se folosel?te ~i in examenul intelectual al surzilor $i al capiilor eu carente verbale, dar eu testele verbale ..Exista $1 0 varianta Porteus ~ Maze din 11 tipuri de labirinte. Un alt test de labirinte de Miles (labirinte eu 2 etaje, 1927) l?ilabirintele MacQuarrie. Metoda s-a sistematizat treptat $1 se folose$te in foarte numeroase baterii. Dupa noi, labirintele MacQuarrie sunt mai incarcate de implicatiile inteligentei spatiale ~i au mai numeroase . seevente deci 0 mai activa angajare intelectuaUi pe spatii mid. Testul Raven, labirintele Porteus $i labirintele MacQuarrie, ca $1 testul Goodenough :?i cuburile Kohs se pot folosi independent pentru ca au implicatii complexe ~i . numeroase de angajari psihice intelectual-cognitive. Labirintele Porteus se folosesc ~i in bateriile de seleclie profesionala - dar i in studiul personalitatii.

IE

Labirintele Porteus. E yorba de 0 baterie de teste de inteligenta non-verbala.

154

l
1

Labirintele ,Mac Querie sunt mai complexe ~i solicita 0 mai fina rezistenta la capcanele ~i la Intalnirile de drumuri ale liniHor.

* *
*

Testul mozaic alluiR. Gillel este 0 proba colectiva non-verbala. Cuprinde 50 de Intrebari in care se solicita diferentieri, similitudini etc. prin imagini. In cotatie se dau de la 1 la 4 puncte pentru raspunsuri corecte. Totalul de puncte este de 204. Testul a fost aplicat pe 95 000 de eopii francezi de la 5 la 14 ani, prin Institutul de Studii Demografice eu. colaborarea unor speciali~ti sociologi, psihiatri, demografi i bineinteles psihologi. Din acest test se remarca din nou diferente evidente la tineri, legate de nivelul social economic al familiei (categoria de profesie a acestora ~i de rezistenta la factori de variatie). $i la acest test se folose~te complementar testul Wisk. Prin testul mozaic, Gille se determina rapid nivelul intelectual. Testul cuprinde: sectiuni de imagini ce trebuie identificate, aranjate In ordine de marime, fomia, similitudini. Apoi, exista sectiuni In care sunt mcute omisiuni, a1;>surditatietc .. Bateria are posibilitatea de a stabili un grad de flexibilitate a inteligentei, daca se noteaza ~i timpul de rezolvare a diferitelor sectiuni ale testului. Rezultatelc se coteaza ell cifre de la 1 la 4 (total 204 puncte). Se apliea pe copii de la 5 la 14 ani. Pune in evidenta inteligenta practica ~i abstracta, prezenta de sisteme organizate de evaluare, in formarea de concepte, observarea erorilor; ordonarea dupa 1 sau 2 entitati. Cel mai semnificativ rezultat consta in posibilitatea de a se stabili un grad de flexibilitate a gfu1dirii daca se noteaza timpul de rezolvare a diferitelor sectiuni ale testului. Se considera ca este testul ce are eel mai mare e~antion de subiecti testati in Franta.

I Rene Gille, La queslionet Ie test mosaique, in Le niveau intelectuel des enfants de Page scolaire, cahier no. 28 dans Provaux et Documents de l'Institut National d'Etudes
demographiques 1950, p. 71.

156

. r.... ~.;.'/-..,. Fil 'h . '*R,? 1! ~ ,/"1-I _ '__ I (r~' ,,-;'.~ . i ~.-''}~~"'"~ I ---------.---=-----'--------~--.------.
( ,.;:;/. ~ ,,<
( .<t' ~"":~'/' ,,' ~
<IfflV"t

~ :1:::"':

'".c'

c--=~ ~

,,,<7

..

l
J

-L.

t"'P

<1"-\

'--' i', ~

.~

I "~

W -' 'l.

",It

... S}

I""l

1.' ~ I ;7 ~__J.;'j!-.

L~:').:' (~)/
I

,...p-! U

.,.
:;" T \:

t',
.,1

It'"' <=l" 'I~c'-A,i' litH IV '-, /1~ .f\! f1

Ie<

I
~

l:7

lULl. ~4 \iflr!. \ ,.)

J /'

>j
I !
I' I":'

,.... .M,
q~~~

--:~ I~ t,. ";,~j I. _J

!
I

I I
I

'"

'I

'"
I

---'

r!;ji:.
l~W, ~ -

b."'fA.i

,::;I'':1

"

I' ! '\'q
-*'i_

<. r_

I .
I

'-::--" 9'''~'. t'~.

'\~.-~" '<71 4&"\.'" f sJ.,;.' .;$ (~~;~ i~~_ 'J',D "{I.Pt"\.. .L.A t:. ',l, 1./\ ~_.~_ .~. "'-"'''it' i:['~'" .<
J. -

i~ '-/

'i:~1t '-AI 1'2>t!~ ~,J r~-;<) "; I f', ..... , I ,-~.'t>f) ,\'"".-' \~, ",,)

~,;'V

,-----1

Decupaj din testul mozaic R. * * :;. Scala Pieter-Paterson este 0 scala de perf~Jfmanti:i, non-verbalit 15 i1ustrarii ce trebuie reconstruite. Se masoanl timpul, core.;;titudine.a execu~iei, a combinatiilor corecte ;;;1erorile. A fast preluata de Ro~;upentru adaptare ~i revizie. Revizia insa s-a facut doar 1, ,~ L, 5, 9, 10 ~i 15. Se utilizeaza mai InuIt 0 scala rdaiiv aSlen:HlJ:JliH-Dalre en Pinter-Cmmingham, ca test de inteligenta generativa. Sunt construite 1n acda~i sistem ~i scalele Duver, Collins i Grace .Arthur etc, * * * Grace Arthurl. Este 0 baterie care fo]os(~~te cutmrile Kohs (revizuite de Grace Arthur), plan~ele Seguin, testele Pichoire, labirintele IUl Parteus (tot revizuit de Grace Arthur), ~i permitt~ masurarea inteligentei generale intre 3 ani ~i varstele adulte. Prima varianta a apa.mt in 1 In 1928, s-a acut 0 noua standardizare, iar In 1940, s-a facut a doua. Apoi, autorul s-a concentrat asupra fom1ei paralela II. Prin acute, testul a fost modificat profhnd fala versiunea din nOli Si forma I a fost tmbunatatita in 1943. Apo!, in 1947, a fost
TestLll de perfonnante
1

Gr?ce Arthur, A Point Scaie of Pel forma nee Tests, New York Commission Wea1t!')

193CL

'':;'" 1_ J

retu~ata.Bateria cuprinde 5 teste: euburile Kohs, plan~ele Sequin, eu forme corespunzatoare a unor decupaje de forma geometridi pe plan~e cu forme decupate corespunz~toare, Stencil Design, test tot al Iui Grace Arthur, Labirintele lui Porteus,testul de completare de figuri n, al lui Healy (e yorba de 0 plan~a cu decupaje ee trebuie aranjate) sunt integratel:ntr-un scenariu. Forma a doua contine, fata de forma I originala, urmatoarele modificari: a. readucerea numarului de la 9 la 5 teste prin suprimarea de 4 teste, cele dOlla pgun ~llm~t lyl~rrhil1 (solh;ita observatii de tras~turi ~i ca probe d~ vitrza de profiluri). A.f.t?~t conservat~ qp'~f.qrnH' ~Hf"H~~equin reaqie intr-o sarcina sirnpla. Au fost iniocuit total cuburile Kohs ell Stencil Design test (test de decupaj) ce a aparot in 1944, de Grace Arthur. *
*' '"

Scala de perfonnantii Alexander este 0 scala ce prive~te inteligenta ca aptitudine. Cuprinde 3 teste, dintre care 2 teste clasice de "cuburiKohs, restandardizate ~i un Pascalongce consta din 9 probleme de dificultati crescande. Cotatia tine seama de reu~ita ~i de timp. Dupa Cattell, acesta este unul din cele mai bune teste de performanta deoarece nu depinde de dexteritatea manuaHi. Mai pot fi considerate in aceasta categorie testele Bonnardel, plan~ele ~itestele Dearborn etc.
'"

'"

Testele culture-free constituie 0 categorie de teste non-verbale care masoara aspectele cornportamentului intelectual, dominand aproape total factorii culturali ~i educationali. Anne Anastasi considera ca termenul culture-free este impropriu ~i ar fi mai bun termenul cross-cultural. Printre aceste tipuri de teste prezinta importanta. testele non-verbale, testul de inteligentii, culture-free, Cattell R. B. Exista 3 variante sau scale pentru 3 niveluri. La fiecare nivel scala are 2 forme A ~i B ~i cate 8 probe (4 culturefree ~i 4 de intelegere verbala ~i cultura specifica). Titlul original al acestei baterii a fost Culture-free Intelligence Test 1940. Scala 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani ~i adultilor intemati. Scala 2 este pentru copii superiori ca intelect. Exista 0 varianta franceza, adaptata de Jean Marie Chevrier. Aceste baterii sunt saturate de factorul "g" (inteligenta.generala independenm de factori culturali).

'"

Testul scala 2 de Cattell e 0 baterie elaborata de R. B. Cattell ~i Th. Cattell pentru nivelul elevi ~i adulti. Cuprinde 4 probe non-verbale, alese din
158

teste eu 0 puternica saturatie in factorul "g" (c1a..;;ifidiri, senen, conditionari). Are doua parti A ~i B, care sunt paralele ~i cuprind fiecare 50 intrebarl (hemi). Se apIiea tinerilor de 13, 14, 15, 16 ani ~i adultilor. Se calculeaza Q.I. standard ~i centile. Mult folosit este i?i testul D. 48, daborat de P. Pichot dupa Ansty. Este 0 baterie de inteligenta generala "g". Folose~te ca material dominoul. Cei ce cunosc jocul nu sunt avantajati. Masoara inteligenta general a (nivelul mintal superior varstei de 12 ani), dar ~i deteriorarea mental a (in asociatie eu un test de vocabular).

Un test de inteligenta, ce se apEca u~or ~i rapid, ~i eu efieienta este testul lui Pierre Relli1es (h). E 0 proba ce contine 42 intrebari, In ordine creseanda de dificultate. E vorba de mid probleme aritmetice, serH numerice, fraze in dezordine de aranjat, sinonime, cuvinte contrarii, lacune etc. Pentru 0 rapida clasificare initiala a unor subiecti foarte diferiti din punet de vedere intelectual ~i foarte eterogeni. Teste clinice de inteligenta Numeroase din bateriile enumerate pana aiei au itemi ce pun In evidenta ~i debi1itatea mintala. Enumeram diteva batedi de teste ce masoara aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale 1a diferite C'ltcgorii de copii handicapatL
'"

Scala de maturitate mintala Columbia (COL). Aceasta baterie a fost elaborata de B.B. Burgmeister, L. Hollander ~i 1. Serge (1954) ;;i este 0 baterie pentru evaluarea nivelului intelectual ai coplilor infi.rmi motorcerebralla care nu se pot aplica probele elinice de nivel mental. Probele din aceasta baterie solicita 0 aetivitate motorie (restnmsa) foarte redusiL Bateria cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animalc, plante, obiecte din viata de fiecare zi (pe plan~e). Ele pot fi percepute uor. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea se potrivesc ell celelalte ~i care se potrivesc J:ntre ele. intr~o prima faza, se testeaza capacitatea de identificare, apoi se creeaza corelatE de trecere la faza de organizare~ clasificare, categorisire a materialului de perceput. Ca atare, este vorba de 0 baterie de

gandire ccnceputa de tipul celor ce se solicita in sistemul Vigotski,

Goldstein, Piaget ~i L'lhelder. la pla.'1~a31 se pu.'11ntreban copilului care poate vorDi, fapt ce permite calcularea unul Q.1. s-a controlat In Franta pe 800 de copE nornla!i Gradarea , ~ " In total, batena cupnnde 5 clase normalizate standard
.",

~<

l~q

... ...J .

~i a fost validata 111 comparatie ell Binet-Simon ~i Tenna..T1-Merril, Wisk etc. Din acest motiv, scala de nonnalitate mentala Columbia poate inlocui bateriile enumerate In cazul in care este yorba de copii greu de abordat. Scala constituie un material interesant de completare a scarilor mai sus enumerate.

Serial Test. de H. Head si testul afaziei. al IUl R. Duca.'5ne de Ribencour. Ambele se apliea subiectilor afazici, indiferent de varietatea acestei tulburari, in vederea reeclucarii vorbirii. Testele cuprind subiecte ce se refera la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtest cuprinde la flmdul sau un numar de itemi. A:?a de pilda, In cadrul subtestului de expresii orale se solicita cuvinte spontane, repetitii, denumiri de imagini, repetitii de texte, definilii de cuvinte~ constructii de fraze, proverbe. Se tin in evidenta, in timpul examenului psihic, aspecte, ca: intonatie, 'pierderea de . elemente lingvistice, defectele, evocarea de cuvinte, perturbarile de perseveratie dissintexis, reductiile, stereotipiile ~i agramatismele, tulburarile de articulatie, dezintegrarea fonetica. Dat fiind faptul ca afazia debordeaza domeniullimbajului propriuZi8, fiind 0 tulburare complex a, sunt necesare probe complementare (testul Head al schemei corporale, testul mana-ochii, ureche etc.), teste de inteligenta, de performanle, de perceptie, vedete retroactiva, memorie etc.

Scala de perfonnanta Borelli-Oh~ron (1964) utilizeaza ca material de lucru: cuburi, cartoane pentru constructie de cuburi, manechine (traforaj), demonstratie de triunghiuri ~i doua figuri de Pinter-Patersson, margelele lui Healy- Fernand. Subiectul efectueaza 0 parcurgere individuala (30 minute). Varsta de aplicare este de la 5 la 9 ani. Este 0 scala pentru copii handicapati din punctul de vedere al limbajului. A fost special construita in vederea investigarii grupurilor de subiecfi la carenu se poate face apel prin vorbire (inclusiv copii surdo-muti). Bateria cuprinde 7 probe. 0 parte din de au fost luate din bateriile clasice (manechinele, traforajul, margelele, cuburile Kohs). Celelalte teste sunt dintre cele care, experimental, s-au dovedit interesante (constructii de cuburi, copieri de desene etc.). Diversitatea fumizeaza 0 baza foarte larga pentru estimarea comprehensiva a mvelului mental, in acelruji timp in care permite, prin schimbarea de sarcini, sa se mentina tot timpul interesul 160

subiectilor; chiar a cdor mai tined. Pentru a se evita dificuItatile de Intelegere a sarcinii de ditre subiecti se fac in prealabil documentatii. Etalonajul este dat fie ill note brute, fie in note standard. Pentru elevii surdomuti, s-a facut 0 etalonare pe 272 elevi surdo-mutL Folose~te la repartitia copiilor surdo-muti sau cudefecte de vorbire (tara deficiente de auz), In institutii ~i c1ase de !live1 corespunzator. Ea (bateria) folose~te ~i stabile$te 0 baza de referinta pentru 0 expresie a progreselor sau e~ecurilor ~colare. Aceastii bateric se folosel?te, de asemenea, pentru diagnosticarea nivelului mental, care este un element de seama in interpretarea illtfuzierilor sau defectelor de vorbire. In categoria testelor de inteligentii se inscriu ~i testele de memorare $i nivelare. Mai ales de cand inte1igenta a fost implicata In asemanarea eu competenta.

Prezentam, in acest context, testul Rey ~i L.P, Painer, folosit la Universitatea din Bucure~ti intre 1970 ~i 1977 in diferite lucrari ale studentilor. Testul poseda 15 cartona~e de cate 10/7 em. Pe fiecare sunt desenate cate 2 imagini. Se mai folosesc 8 foi cu 8 casute, cate una pentru fiecare Ineercare. Eventual, se pot grupa. Pentru proba de recunoa~tere, e necesan'i 0 foaie de 10 desene printre care se afM.~i 15 combinatii de semne. Testul face apella fix area voluntara de fonne geometrice simple ~i memorarea progresiva de elemente eterogene. Subiectului i se prezintii cele 15 desene succesiv, fiecare pe cate un cartona~, cerandu-se apoi ca desenele sa fie reproduse pe un desen pe care se noteaza fiecare Incercare. Se fac 5 incercan ~i se noteaza in file special pregatite .. In partea a doua a probei, se vizeaza recuno~terea semnelor prezentate. Se da subiectului 0 foaie model pc care sunt reprezentate cele 30 de desene ~i se cere recuno~terea fiedireia in parte, din prezentarea din prima faza, a testarii. S-au eliminat dificultatile grat1ce prin folosirea de figuri relativ simple geometrice (cercuri, patrate, dreptunghiuri, triunghiuri, dar i linii i puncte, prezentate in combinatE cu figurile eu care s-a lucrat). Deci, pentru memorare s-au dat 4 probe. Pentro recunoa:?tere s-au folosit aceie~i. Pentru proha de reproducere se vor da 4 Incercari. Se da subiectilor foaia Cll cele 15 casule 1?i Ii se cere ca dupa ce vor pnvi ell aten!ie desenele de pe cele 15 cartona~e sa le treaca in cll::mte, de ardine. Dadi nu-i arointesc pentru moment toate desenele~ ele n011 reproduse pe aha pagina Intr-o a doua etapa, dupa 0
161

prezentare a cartona~elor. In a doua erapa, trebuie desenate doar acele desene ce au fast uitate dupa prima prezentare, Perrim tehnica aplicarii probei de recuno~tere, se dau subiectului (1 fOelie alba i un creion. Timpul este de aceasta data nelin1itat. In instructaj se senmaleaza ca pe [oaia ce Ii se va arata unde se afla desenele pe care Ie-au vawt in prima et8.pa~ aar ~i altele pe care nu Ie-au vazut. Li se spune apoi: incepeti controlul desenelor. Cand vedeti unul pe care-l recunoa~teti ca flind cunoscut, face}l 0 llotatie a numarului acestuia pe casuta. foaia data. Numarul desen~j()r e seris :iUS dreapta in Se da dhe un coreet, maximum 15 puth::te probS.. Se puncte pentru fiecare care se pot acorda cate un punet ~i HllVeJ:'saxea ;;enmelor. gre~ita a recunoa~te. Se considerfi ~i Invers, elernentelor sus-jos, star:ga ..dreapta, un cerculet lcc de un defonniirile pronuntate, orientt\rile gre~ite, defonnarea de unghiuri :;;i nerecunoscut, sau neglijarea unghiurilor drepte ~i inventarea de semne cele incomplete. Se va stabili punctajui pentru fiecare incercare ~i totalul celor 5 9i se acordil un singur punet incercari. Se ealculeaza erorile ~i desenelor coreete, dar ~i executate doua orL Recunoa~terea. Toate numerde exacte de subiect 5e noteazii eu un punet. Nu se penalizeaza nerespectarea indicatiei de a parcurge desenele ea ~i cand s-ar citi, nid daca numerele sunt date de subiect arnestecate. Valorile cele mai semnificative sunt ale rezultatelor semnelor pe ansamblu. In continuare, se dau decupaje din douateste de evaluare: aceste tipuri de teste sunt de aspecte l1ltelectuale evaluative social ~i evaluative moral. Prezinta, in acela~i ~i opin:i. general, stfUctura lor est\":foarte diferita. Evaluarile pot fi morale, sociale, economice, politice, religioase, eu privire la obiceiuri, legi etc. Sistemele de eVUh131'e se formeaza inca din copik'irie, mai ales in familie ell privire la ce e voie sau nu e voie. Ele devin, treptat, tot mai nurneroase, diferentiate ~i rafinate, Dupa intrarea gradinita, dar mai ales in ;;;coala, sisteme1e evaluative se socializeaza tot mai muIt ~i se incarca de opinE personate, vis-a-vis de opiniile sociale corelatie fji cele ce se impun de institu1ia ~colara, Evaluare, se tace, 1l1sa :;;i ell privire la persoanele intime, cele apropiate, precum colegii ~i colegele ~coala (nivelul primar a1 ~colii). Se constituie eVllluari privind statisticile sociale, financiare, intelectuale, implicate ierarhii162

cunoscute care alimenteaza aceste forme de evaluan. Acestea slmt legate de competenfe~i importanfa lor. In fine, se constituie evaluari ~i fata de persoanele publice, precum sportivii, cei ce lucreaza la diferite1e posturi de televiziune, grupurile de muzica tanara, vanzatorii din magazine, medici etc. Nu lipsesc evaluarile fafa de actori, oarneni politici etc. Vom da mai jos un decupaj privind atitudinea fata de munca ~colara de invatatura, cea practica ~i cei inclu~i In ele (toate fiind structuri evaluative). Test de oroftl moral al elevului Pentru stabillrea unei metodologii, privind profilul moral al elevului de 12-14 ani, va rugam sa enumerafi unelevalori morale (trasaturi) dominante implicate mai mul! in fiecare din UTInatoarele rubrici. Numerotarea valorilor nu este obligatorie; inscrieti cate considerati ca sunt necesare. Munca ~colara de invatatura: d) . a) b) c) . h) . g) . e) , f) Munca ~coIara practidi: d) . a) b) c) . h) . e) f) g) . Atitudinea fata de profesor (evaluari ale conduitei fata de profesori): a) b) c) d) ........ e) f) g) h) . Atitudinea fata de colegii de cIasa: a) b) c) d) . f) g) h) . e) Atitudinea fata de elevii mai mid: a) , b) c) d) . g) h) . e) " f) Atitudinea fafa de colegii mai marl: a) b) c) d) . f) g) h) . e) Atitudinea rata de pannti: a) b) c) d) . f) g) h) . e) Atitudinea fata de pedepse ~i recompense: a) b) c) d) . e) f) g) h) . 163

Atitudinea pe strada, in tramvai, in autobuz etc,: b) c) d) .. , . a) e) f) g) h) . Activitatea extra~colara de intl.'umusetare a ora~ului, strazilor, parcurilor etc.:
a) b) c) d) .

f) g) h) . Valori morale (evaluari} Pentru stabilirea unei metodologii, privind profilul moral al elevului de 14-16 ani, va rugam sa enmnerati unele valori morale (trasaturi) dominante implicate mai mult In tiecare din unnatoare1e rubrici. Numerotarea valorilor nn este obUgatorie; Inscrieii dhe considerati di sunt necesare (se dau doua potentiale valori de sernnalat 1nt1'-o schema ceva mai mica). Rubrici Valori implicate 1 7 . 1. Munca ~colara de Illvalatura: e)
...,
..::.

.~
.)

. .
.
.

4
5

9 10
11 12

. .
. .

6 2. Munca ~colara practidi:

1........... 2
1

.
.

8"
9 10
11 12 7
8

.
. .
. . .
.

3 4 5 ,0 3. Atitudinea fata de profesor:

1 2

. . . .
. .

" ,)

.
.

9
10

.
.

6
4. Atitudinea faTa de colegii de clasa: 2

.
.

11 12
'7 I
& " ~ ~ ~ ~

.
0

" ........ .L"

-',,~o~o~o

4
.;;
<>oo.

8 9 10
1

"

. . .
.

2 164

------------------5. Atitudinea fatade elevii mai mici:

..

6. Atitudinea fala de colegii mai mad:

1. 2 3 4, 5 6 L 2 3
4

---------7
8 9 10 11 12 7 8 9
10

. . . . . . . . .
.

"

5
70

11
12 7 .

.
.

Atitudinea fala de parinti:

6 1

2 3
4

8 9
10

" .. .
.

5
6

11
12

.
.

8. Atitudinea recompense:

fata

de

pedepse

~i

1. 2 3 4
5 6

7 8 9 10
11 12 "

'" .. . . .
. .
"-"-".

9. Atitudinea autobuz etc.:

pc strad~

in tramvai,

in

1. 2 3 4 5 6 1. 2 3
4

7 . 8 . 9 ........... 10 . 11 . 12 . , 7 8 9
10

--.:~.. ~--~."

10.

Activitatea
a

Infrumusetare

extrlli?colara de ora~ului, strazilor,

parcurilor etc.

. . .
.

5"
6

11
12 ,.

.
.

Din acest test reiese optic a fata de sistemul de organizare a vietH ~colare (plan~a 1 ~i 2), opinia fata de profesori, sistemele lor de predare, de . concnnta ,. - curenta. ~ U'nneaza-, evaluarea atl!'.l . dOnm 'f' - d e co"egl l' eva 1uare ~l ala 165

--------------

---

.. -----.--.

----------=,,'",~"'_E;<F~.-

de evaluare a caracteristicilor colegialiHitii, de competentele pe care Ie au, de conduitele acceptate :?ineacceptate. In privinia atitudinilor fata de elevii mai miei se manifesta 0 implicare a modului In care ei in~i~i au trecut prin aeeste clase ~i ce i-a ajutat, ce Ie-a creat nelini9ti ~i tensiuni, dar ~i cum ar fi vrut sa fie trecerea pe care ~i-o evocit Adeseori, se exprima evaluari legate de profesorii care i-au stimulat mai mult sau Ie-au predat intr-un stH relaxat :;>i interesant. In privinia atitudinii fata de colegii mal mari, se exprima raportari la ei ~i Ia ideaIuI de sine, la caracteri.sticile mal remarcabile ale unora despre care se vorbe~te $i se $tie In $coaHL Atitudinea faHi de oarinti , este relativ variata 5i ; se refera la conl:ortul sau severitatea pe care Ie-a impun -" ia fapml ca sunt ocupati excesiv, la faptul ca au sau nu dificultali (:?omaj, pensie, boli etc,). Atitudinea fata de pedepse ~i recompense este, in genere, in pUna cre~tere la clasele liceak ~i postliceale, pentru ca mai ales recompensele au' o valoare soeiala, adevarat, earn neglijata, In muIte institutii $colare, dar cand exista, au funetii motivalionale. Evaluarea fala de activitatile ~colare i Infrumuselarea or~ului sunt, in genere, in cre~tere eu varsta. Al doilea test are tot zece item.i, aceia~i aparent eu primul test, dar are in vizor un ait fel evaluare, A~a de pilda, pentru munca ~colara de i'nva!atura trebuie prezentate acele valori ce sunt specifice social pentru fiecare din rubricile (itemii) testului. Ce valori sunt implicate in munca ~colara de invatare? E clar ca sarguinta, atentia, executarea capacitatii de Intelegere dinspre partea elevului ~i el Ie va evoca pe acestea. Desigur ar exista ~i ar fi binevenite ~i evaluari ale modalitatilor in care se orgarnzeaza de ditre profesori lectiile, de organizare a programe1or ~colare, a manualelor etc. Valorile sodaIe, implicate In mUIlca ~colara; sunt de dobandire, de competente - cultura, cuno:?tinte ~i activitate de grup - earn acelea~i, centrate insa pe abilWiti ce se solicita pentru munca 9colara practica. Pentru atitudinea fata de profusori se intelege respect, alaturi de stilul, ritmul, caracteristicile de expunere a problemelor ~i adaptarea la acestea (e vorba de 0 adaptare diversificata)., Pentru atitudinea fata de colegi se solicita analiza ~i explorarea interrelatiilor benefice ~i tensionate ce eventual exista etc. etc. A~adar, aceste doua teste au obiective diferite, de~i au asemanari foarte mari in ceea ce prive$te succesiunea itemilor. ExistS. a~adar ~i teste de judecata (inteligenta) morala. Ele sunt relativ numeroase. Multe se organizeaza pe optica inteligentei morale din studiile Iui Piaget, dar mai
;; ,,.

166

ales acelea ale lui Kolberg - un psiholog american care a pre1uat schema valorilor morale efectuate de J. Piaget ~i a TIuanlat-o. A~adar, textele de evaluari sunt teste de inteligenta. eu cat raspunsurile sunt mai numeroase, ~i mai nuantate, 1a aceste tipuri de teste, eu amt se pun in evidenta sisteme mai dezvoltate ~i mai bogate de evaluare. TestuI VETS de inteligenta deductiva (instructaj).. Pe pagina aHiturata ai 9 propozitii prin care li se dati 0 serie de informarii ~i 2 prin care se solicita 2 raspunsuri. Prima dintre ele Iti da informatia de baza -- referitoare Ia faptul ca exista 5 camere pe coridor. Trebuie ca, pornind de le acestea, sa stabile~ti, in continuare, ce anume este specific pentm fiecare camera. Ii se vor contum treptat, prin analiza logica (pentru fiecare camera), cate 4 caracteristici, prin informatiile din propozitiile testului. Raspunsurile cele mai importante, rezultate din intreaga analiza a propoziriilor testului, se solicita prin propozitiile 10 ~i 11. Acestea pot fi construite numai fiiud foarte atent(a) la confinutul fieearei propozilii (:}i a1 tumror), la informatiile pe care ti Ie fumizeaza fiecare dintre cle. Ai la dispozitie 25 de minute. Cand se VOl' consuma, t1 se va da semnalul de Incetare a lucrului. Daell tennini mai repede de 25 de minute, anunta, ca sa ti se noteze timpul de lueru ~i sa ti se spuna ce ai de facu! in continuare. Eu voi citi propozitiile cu voce tare. Urmare~te-ma cu atentie, ca sa vezi daca nu ti g-au strecurat gre~eli in text. Incepe nurnai cand voi spune sa
o facio

Redam, In continuare, un test de gandire divergenta deductiva, UBTS, folosit de noi in decursul ultimi10r ani. Are 9 itemi ~i 2 interogatii finale. eei 9 itemi sunt infonnativi, ofera infoffilatii relativ dezordonate, urrmilid ca, logic, sa se dea raspunsulla ultime1e 2 intrebari. 1. Pe un coridor sunt 5 camere. 2. Oitalin sta in camera Cll un fotoliu nou gri, langa camera lUl Luca. 3. Mara se amuza privind cum se joadi pisica eu un ghemotoc de hartie. 4. Catalin a terminat de citit "Gazeta sporturilor" ~i ar vrea sa 0 dea9 lui Luca in schimbul ziarului "Evenimentul zilei"pe care I-ar chi, de asemenea, eu plaeere. 50 Dana ar dori ea Andrei sa accepte sa schimbe futoliullui aib ell fotoHul ei albastm~ sau, daca ar refuza-o, ar 1:ncerca sa schimhc fotoliul ei ell
167

eel galben auriu al Iui Luea. Ar fi llyut un avantaj, pentru di Luca sUi in camera a doua, dupa Andrei, ;;;ieste mai aproape de ea. 6. Andrei bea un pahar de sue de fructe de padure ~i se gande~te ea ar vrea ~i el ni~te papagaH ca eei ai Danei. 7. Mara bea un pahar de ceai, este putin racita. Ar avea chef sa se duca la Andrei, in prima camera, sa vada ce-i mai fac pe~ti~orii. 8. Dana ~i-a adus aminte cai-a promis lui Luca sa-i cumpere 0 sticHi de limonada, ~i-~inoteaza in carnet, ca sa nu uite. 9. Cati'ilin sta in camera din mijloc ~i se gfu1de~tesa mearga la Luca sa-i vada articolul acela nostim ~iprietencs. 10. Cine are un d1tel din eei 5 locatari de pe coridor? 11. Cine cite~te ziaml "Capitalul"? Strategia testuLIi este folos1bi1a pentnl nenumarate vmante. Testul pune in evidenta inteligenti1, rapiditatea ei, imuitia, reprezenti'irile active ~i rapide spaliale ~i implicarea rapida in situatii complexe. A fast mult mai folosit in practica studentilor, dar ~i pe adolescenti ~i puberi. Progresele rezolvarii rapide au 0 evolu}ie relativ lentit Rezolvariie sunt ceva mai evidente la tinerii de 14-15 ani.

:I<

>I<

in Incheiere 1a acest capitol am semna1a faptul ca problemele inteligentei ~i ale creativitatii sunt foarte 1a ordinea zilei ~i de foarte mare interes. in acest context, mai ales ill deceniile 7 ~i chiar 8 ale secolului trecut s-a totdiscutat ~i apoi s-a infiintat in Venezuela, (pentm prima data In lume) un Minister a1 Inteligentei. Ac010 a inceput 0 organizare ampla de programe ~i mai ales s-au conturat obiectivele acestui minister, eu un program de 12 puncte, prin care se viza dezvoltarea inteligentei ~i a creativitatii. Se semna1a necesitatea ~i cerinta de a se crea seminarii publice pentru stimularea ~i cre~terea nivelului de motivatii, comunicare ~i perfonnante. Se stimula ~i proiectul de predare a :;;ahului 1a copiii de 1a 7 1a 11 ani, pentro dezvoltarea ~i stimularea de strategii de gandire pe termen scurt 9i pe termen mediu in competitii de inteligenta. S-au efectuat ~i programe de modificare a predarii in ~coli ~i a perfeclionarii muncH didactice, astfel incat sa stimuleze inteligenta i creativitatea. La acestea s-au adaugat ~i programe de stimulare a gandirii laterale, programe conduse de un cunoscut psiholog-creatolog, Ed. de Nono. Testarea metodei Feuerstern de dezvoltare a metodei de formare de deprinderi intelectuale, deja experimentata in Canada ~i in U. S. A., s-a implicat, de asemenea, Intr-un proiect. in Venezuela a inceput eu 3 210 168

copii intre 11 ~i 14 ani. $i pre~colarii au fast cuprin~i in program, in vederea dezvolHirii vocabularului vizual ca mod suplimentar de percepere. De asemenea, in programele stimulative au fast acute demersuri pentm concursurile internationale ale muncii ~i educatiei adultHor, in vederea dezvo1tarii deprinderilor cognitive de catre muncitorL In fine, proiectul cuprindea $1 0 protectie a lucrarilor ce se programau. Aceasta a vizat 0 programa ~colara de predare a gaudirii critice $i creative totodaUL Aceste proiecte s-au difuzat ~i pe Internet ~i prin presa. Pentru primirea primelor reactii de aderare sau de propuneri, S-Ei dat adresa: Jose Dominiquez, The Minister for Development of the Intelligence, Palacio Miraflores, Caracas, Venezuela. in acela~i timp, exista 0 institutie de contorizare a persoanelor ce au Q.I. peste 140, care are deja in Europa cateva centre, de mai bine de 20 de am.

169

CAPITOLUL VIII

APTITUDINn""E~ PROFESIILE SI DIAGNOZA PSIHICA.

Despre aptitudini Tennenul de aptitudini deriva din cuvantullatin "aptus", apt de ... ~i definqte 0 dispozitie naturala sau dobandita pentru ceva. Terrnenul de "capacitate" este sinonim 1. Aptitudinile sunt instrumente ale persona1itatii. Ele se manifesta spontan, antremlnd randamcnte calitative ~i cantitative crescute cQndiiii egale de edueaiie ~i exercitii. Ele nu pot fi explicate doar prin conditii favorizante,subiective (de randament). Astfel de caracteristid ale activiti'itii (exprirnate prin randament foarte mare", precocitate in aparWe ~i constanta) se atribuie unor 1atmi specifice alepersonalitatiP. Poate niei 0 problema a psihologiei nu a provocat atat de !TIuIte discutii ~i controverse ca problema aptitudinHor. Exista 0 motiva~ie sociala complexa a acestei situatii, motivatie porne~te de necesitatea ea toate activiH1tile umane existente structma diviziunii sod ale a mlmCl1 sa fie intretinute printr-o evitare dlt ~mai categorica a risipei ~i a dezordinii Intrebuintarii aptitudinilor. A;mdar, aptitudinile impingspre rel1exii legate de cre~terea productivitatii muncii ~i a tuturor activit<ltilor umane ~i inteleetuale. Mai mult decat ata!, In zilele noastre, pe lclnga faptul ca este neeesar sa se evite ariee risipa de apdtudini ~i de inteligenta, acestea trebuie cultivate, educate, ajustate earacteristicile multiple ale cerinte10r unei societali dezvoltate 9i complexe care c3te Intretinuta de a tehnica Inaintata ce presupune un om multilateral fannat, Mai interesant este fapml ca pentro

I v~H. Pieron, Vocabulaire deja psychologic, PUF, 1957, p. 26 ~i Lafon - Vocabulaire de psychopedagogie et de psychiatrie de l'enfant, PUF, 1963, p. 48. Vezi Dictionar de
Psihologie, coord. Ursula Schiopu, 1997, Ed. Babel, pg. 75. 2 C. Spearman and L W. Jones, Human ability, London, Me. Millan, 1950. C. Spearman, The ability of man, London, 1927, precum ~i Theory of g,eneral factor, British Journal of ~sychology, XXXVI, 1948, p. 117-124. , C. Burt, The inheritance of mental ability.

170

activitati eu telmologii noi apar foarte curand persoane cu aptitudini specifice. Pentru analiza noastra, uneltele ~i obiectcle mundi, care In fapt impregneaza spatiul intregii noastre vieti sodale, conserva structura lor utilitara (functionala) inteligenta ~i aptitudinile umane care stau 1a baza creatiei lor. Utilizarea uneltelor ~i a obiecteIor remodeleaza mereu aptitudinile umane, creand 0 baza pentru dezvoltarea ~i perfectionarea lor. Fondul aptitudinilor omului ne apare astfel, ca imens ~i supus unui proces deschis de dezvoltare. In timp ce omenir.ea dispune de infinite aptitudini, omul co~cret poseda 0 structura re1ativ directionata ~i limitata ale acestora. In zilele noastre, psihologia se ocupa, in special, de problemele caracteristicilor pe care Ie manifesta aptitudinile :;;i mijloace1e de a Ie testa. De altfeI, studiul aptitudinilor s-a dezvoltat ~i pc terenul investigarii aptitudinilor tineretului ~colar. Ed. Claparecle poate fi socotitprintre iniIiatorii acestei directiP. S-a conturat ipoteza ca este posibi1a interventia In procesul structurarii aptitudinilor pentru a Ie potenta. Aptitudinile au structuri ~i ponderi foarte diverse, fiind forme de exprimare a unicita.tii personalitatii. De altfel, se ~tie ca structura personalitiltii este dizarmonica. In genere, structurile dizarmonice pot fi negative sau pozitive. In structurHe negative de personalitate, ponderea cea mai mare 0 au de obicei inaptitudinile (dar ~i sociabilitatea negativa). Se considera ea aptitudinile se exprima prin precocitate in aparitia, cominuitatea :Jisuperioritatea in performante. Prime1e aptitudini care se manifestii sunt aptitudinile ce au la baza activitati senzoriale (muzieale, legate de descn, aptitudini motrice etc.). Dar ~i acestea evolueaza intrand in corelatie eu alte Insu~iri ale personalitatii, eu insuiriIe de earaeter, dar ~i eu Insu~irile intelectuale (memorie, gandire, cunotinte ;;i deprinderi). Alte tipuri de aptitudini se manifesta ceva mai tarziu; a~a, de pilda, aptitudinile rnatematice se pun In evidenta earn pe la 9-12 ani, iar ce1e privind activiUitile inteleetuale complexe ~i mai tfuziu (14-16 ani). Exista incercari numeroase de a clasifica aptitudinile. Printre aitii, G. Revesz2, unul dintre cunoscutii psihologi de origine maghiara, a clasificat 'inzestrarile native in patru forme de manifestare operative functionale ~i a.-mme: reproductive, aplicative, interpretative ~i productive. Functiile

I V. Ed. Claparede, Comment diamostiQuer les apptitudes chez les ecollen;?, Flammarion, Paris, 1927. 1 G, Revesz, Die Beziehung: Z\vitchen mathematischer und musikalischer Bagabungo Rev. Suisse de Psychologie, V, 1946,264-269.
171

reproductive ~i aplicative pot fi efectuate ~i de persoane subnonnale: functiile creatoare (interpretative ~i productive) caracterizeaza numai oamenii de talent. Din punctul de vedere allnzestrarii generale, aptitudinile au fost clasificate de G. Revesz 111 specifice ~i complexe. Categoria de aptitudini specifice grupeaza aptitudinile pentm matematica, pentru diferite domenii ale artei (muzica, literatura, artele plastice etc.). Inzestrarea complexa generala se refera la talentul filosofic, lingvistic, tehnic etc. Kovalev ~i V. N. Measicev1 considera ca aptitudinea este expresia corespondentei dintre cerintele unci activitali ~i complexul de Insu~iri neuropsihice ale omului, care asigura 0 inaltil productivitate cantitativcalitativa ~i perfectionarea eu 0 deosebitii u~urinta a activitatii respective mai bine decat omul obi~nuit. E vorba de prezenta perforrnantei ca manifestare a aptitudipjlor. De fapt, orice funclie peste medic poate fi considerata aptitudine. In acela~i sens, unii autori sunt tentati sa mareasca. accentul pefactorii favorabili de optimizare, lnvatare, In structura aptitudinilor. In acest sens, s. L. Rubinstein considera eii prin stereotipizare (exercitiu), oriee proces psihic se poate transforma in aptitudine, iar alti autori considera ca in cazul In care aptitudinea este privita ca produs al activWl.lii(instruirii ~i educatiei), 1a baza sa stau laturi mai simple ale psihicu1ui. Aa sunt inclin~!iilesau dispozi!ii1e.In acest sens, s-a observat di "venil1din contact" cu diterili excitanti individuali, omul care poseda anurnite dispozitii naturale, incepe sa actioneze In mod selecti\', preferfmd perceperea unor anumite fenomene, efectuarea unei anumite activitati. Prin urman.;, particularWitile naturale constituie 0 parte din cauzele manifestarii inclinatiilor. Totu~i trebuie sa subliniem ca inclinatiile nu se manifesta in mod spontan, ci numai atunci cand intalnesc anumite conditii de viata, anumite fonne ale culturii muteriale ~i spirituale2, Prezinta importanta specificarea fiicuta de S. 1. Rubinstein3 ea aptitudinile se dezvoWi pe baza dispozitiilor, e1enu sunt totu~i produse ale acestora ci ale dezvoltih-iiin care dispozitiile, fiiud cuprinse in dezvoltare, se modificii ~i ele. S. L. Rubisntein contureaza, astfel, 0 concep~ie diml1l1icfunctionalista. Aceasta conceptie, evidentii la numero~i autori, incorporeaza in structura aptitudinilor ~i deprinderile.

! Kovalev ~i V. N. Measiscev, Particu1aritatile psihice ale omului, vol. n, Aptitudinile, Ed. Didactica ~i Pedagogica, 1962. 2 A. G. Kovalev iMeasiscev V. N. op. cit., p. 124. 3 L. S. Rubinstein, Osnevl obscei psiIlOlo~hii, Ucipedghiz, Moscova, 1940, p. 553-554.
172

In genere, aptitudinile prezinti'i grnpe diferite de operativitate, grade diferite de coerenta, 0 anumita structura (morfologie), orientare ~i anumite ponderi in ceea ce prive~te comportamentele In care se exprima mai deplin, dar ~i 0 anumita pondere In structura personalitatii. Cerintele vietii sociale au detenninat ~i Intre!inut necesitatea ca aptitudinile sa fie supuse diagnosticarii psihice ~i din cauza unor aspecte particulare privind relatia om-randament (In loc de activitate), aspecte ce se concretizeaza In cerinta crearii de conditii pentru adaptarea buna a omului la munca, dar ~i a muncH la om. In acest context de idei s-a ivit cerinta de a se sonda "inaptitudinea" .. In viata sociala, omul inapt pentru 0 anumiUi forma de mundi sau de activit ate poate provoca pagube bane~ti, dezordine ~i intarziere in munca respectiva ~i In ritmicitatea ei. In numeroase profesii, inaptitudinea poate provoca accidente. A~a sunt profesiile din transporturi, care pun in evidenta faptu! ca aptitudinile ~i competent a profesionaIa trebuie sa se coreleze eu competen~e, ca tdlsatura de caracter pozitiva, ~i Cll un inalt simt de responsabilitate. In societatea modema, accidentele pun numeroase probleme. in orice caz, statisticile nationale tind sa plaseze accidentele pc primele locuri In de mortalitate in ~arile ell industrie foarte dezvoltata (alaturi de bome cardiace ~i cancer). La tinerii sub 14 ani, accidentele se afta pe primul plan In mortalitate. Accidentele pot avea la baza diminuari ale acuitatii vizuale, auditive, atentie deficitara, conditii tensionale de activitate, dificultati de adaptare (integrare). Data fiind marea varietate de facton ce provoaca accidentele', este necesar ca In profesiile I'n care gradul de periclitate $i eel de securitate a subiectilor aflati in Dersonala sau a colectivitatii. .. s "" sa fie facuta 0 selectie ~ ~ , "inaptitudine" pe planurile enumerate mai sus2 Ca atare, alaturi de aptitudinile speciale, se poate vorbi de aptitudini generale, care garanteaza realizarea oricaror activitati in bune conditii; acestea tin, adesea, de trasaturile personalitatii ce pot fi integrate In aparatul operativ al caractemlui (perseverenta, hiimicie, inclusiv atentie foarte bUlla, spirit de ardine, responsabilitate fata de colectiv), :;;ide 0 sene de particularitati genera1e ca:
1 U. Schiopu, T. Cre!U, M. Zlate, Cu privire la une!e conditii psihologice ale accidentelor In in~ja miniera. Revista de psihologie, 1965. 2 h~ele psihice ale accidcntelor (evenirnentelor) In transporturHe feroviare doct!:;rclt), Universitatea din Bucure~ti, 1973,

1 f,)
,""7""1

spiritul de observa!ie, memoria buna etc, Fara Indoiala ca exista eazuri i'n care loeul de mundi poate fi nesatisfacator, servit de 0 persoana care are un temperament diamettal opus eu solicitarile muncii {ritmul ~i complexitatea ei). Date fiind toate acestea,inaptitudinea, ca 0 structura eomplexa, devine un element de fninare a dezvoltarii In sectaml in care se lucreaza. Definirea inaptitudinii este in esenja, multilaterala, condijionata.. Exista ~i 0 eonsecinta individual-psihologica a inaptitudinii, indiferent de natura ei. Inaptitudinea provoaca 0 stare de disconfort psihic a subiectului fata de situatia delicata ~i precara contextul diviziunii sociale a muncH, dar ~i reactia de disconfort fata .. de incertitudinea in fl.lljctia profesionala ce 0 deline. Teoria aptitudinile a I11st antrenata in studiul eerintelor profesionale, fiind legata de balanta fortei de munca ce caracterizeaza economia unei tiLri, de necesitatea sociaUi foane mare de a armoniza dezvoltarea industrialecoIiomica nationala. In schimb, "randamentul" poate fi ameliorat printr-o serie de conditii ca adaptarea (prin organizare ~i utilaje) a muneii la om, confortulill munea, precum ~i 0 serle de interventii stimulatoare (aprecieri, gradatii, decoralii), ameliorari ale mediului ~i ambian~ei de lucru (folosirea luminatului, intensitatea culorilor, pentru a corespunde igienei ~i esteticii muncii). Coloristica, forrna, detaliile perceptive ale ambiantei de munca pot deveni factori de cre~tere a productivitatii muncH. A~a de pilda, un suport ge culoare bine ales faciliteaza perceperea semnalelor la 0 masa de comandi1. In aeela~i sens, un suport de culoare bine ales are 0 valoare publicitara mai e1evata in prezentarea alimentelor sau a altor tipuri de produse. De exemplu, culoarea gri' inconjurata de alb nu permite sa se det~eie prea dar semnalele, pe cand euloarea alba inconjurati1 de gri permite 0 mai bUlla perceperepe spatiul perceptiv considerat. Contrastul violent obose~te vederea, anumiteeombinatii (albastru ~i roz) dau efecte de alegere mai putin bune ca altele (galben cugri). Culonle au, ca atare, mare importanta. De exemplu, alimentele prezentate pe fond galben par mai apetisante dedt cele prezentate pe un fond bleu-verde. Efectele psihologice optimizani publicitatii. ale culorilor au fost studiate In vederea

174

Despre profesii Exista eea. 20-23 000, dupa unii anton chiar 27 000 de profesii'. StudE interesante de sociologie a profesiunilor, alaturi de lucrarile de istorie a profesiunilor, pun In evidenta faptul ca explozia profesionala este una dintre consecintele revolutiei tehnice. Cre~terea vertiginoasa a profesiilor a avut loe, mai ales, Ineepand eu secoluI XX. In seeolul XVIII, numi1rul profesiilor 'nu trecea de 150. In secolul XIX in prima jumi1tate s-a ajuns la aproximativ 500 de profesii, iar 1a sffu~ituI secolu1ui a1 XIX-lea la aproximativ 1 500 profesii. S-au :faeut clasifidiri dupa eriteriul de grad de tehnicitate a profesiilor, dupa cerintele necesare in exercitarea lor (inclusiv cerinte ce se refera 1a aptitudini). Fire~te, la 0 analiza mai atenta ne apar nesatismcatoare criteriile simpliste de c1asificare a profesiilor in functie de cate un singur criteriu. A~a de pilda, J. Aman a facut 0 clasificare dupa grupurile de mu~chi antrenati In mUJlca. Atwater, dupa dificultati, Stone ~i Weweller, dupa consumul de energie. Piacerski a adus un aport mai interesant in aceasta privinta. Dupa el se poate vorbi de profesii necalificate, profesii nespecializate (care cer aptitudini motrice simple), profesii medii (care i1ecesita ~i 0 inteligenta generala $1 0 oarecare combinare de aptitudini ~i cuno~tinte), profesii superioare (care cer 0 dezvoltare a imaginaliei ;;i a capacitatii de decizic, inc1usiv de specialitate). LiDmann O. (1916) considera ca profesiile superioare cer aptitudini gnosice tehnice simbolizante, combinate eu abstractii. Exista, dupa Lipmann 0., 6grupuri de profesii: gnosice tehnice Gudecator de instructie); gnosice concrete (naturalist); gnosice intelectuale (filosof); gnosice spirituale (educator, psihiatru); tehnice concrete (inginer); tehluce intelectuale (savant). Measiscev a facut clasifici1ri de profesii Inrudite. La Institutul de Orientare de la Barcelona s-au combinat trei facton ~i au fost clasificate, in acest feI, 28 detipuri de profesii. Fr. Baumgarden a combinat, de asemenea, trei criterii ~i anume: natura operatiilor (manipulare-fabricare, conducere-actiune, crealie); tendinte1e antrenate (biosociale, tehnico-concrete etc.); natura activitatii (fizica, psihofizica, intelectuala etc.)
1 p ~ B oteZ,l\il. . ff j'dimalJ, 'fi ., P . Pu f:an, S' ... 51 onentarej:i proiesmmlor, c ... v. L electla Documentare ~i PubHcatii a! Ministerului MuncH, 1971.

CentrUi . de

175

astfel de clasificare creeaza inca unele dificuWiti, deoarece uneori clasarea unei, profesii dupa un criteriu 0 plaseaza intr-o pozitie ce poate fi foarte greu corelata eu pozitia dupa celelalte criterii. Ni se pare ea prezintii interes clasificarea profesiilor in functie de gradul de mecanizare ~i automatizare a t1uxului tehnologic (1. Bright ~i R. Teani). In zilele noastre, modificarea caracteristicilor muncii, datorita revolutiei tehnice, a dat n~tere la numeroase profesii noi care coexlsta ell exercitarea de tip mai vechi a acelora~i profesii, in diterite dom.enii. Cerintele ~ de calificare si ~ recalificare au crescut tot mai mult in aceste conditii. Au crescut, de asemenea, fuarte mult cerintele privind aptitud::n.ile generale, in oricare post de munca. Oricum, procesul de coexistenta a schemel or vechi i noi de diviziune sociaUi a muncii, in diferite domenii, au creat un vast tablou de profesii ce caracterizeaza etapa contemponma. , Tehnica a eliberat omul de munca grea, a rncut sa fie mai putin necesara munca bruta $i mai necesare aptitudinile mentale. Tehnica tinde sa elibereze omul $i de munca intelectuala dificila. Exista in fiecare tara 0 anurr..ita curba a dezvoltarii profesiilor, 0 tendinta progresiv8 de integrare in profesii a muncii feminine, 0 intarziere a varstelor de intrare In munca datorita prelungirii perioadelor de instruire. Printre altele, din 1880 pana in 1931, numaml femeilor din industrie a crescut in S.U~A.de 3 ori, in corneTt de 18 ori, in munca de birou de 268 de ori. Dupa al doilea razboi mondial, antrenarea femeilor, in industrie a crescut in Romania de 4 od, in comen: de 11 ori. S-a modificat, de asemenea, ~i se modif1ca relatia dintre munca industriala ~i cea agricola!. Productivita:tea $i randamentul muncii s-au modificat, de asemenea, mult.
.

Se vorbe$te de unele profesii eterne, cum ar fi profesia de medic, aceea de poet, de profesor. In fapt, $i caracterul acestora s-a schimbat in decursul timpului. In genere, dezvoltarea sociala mare$te mai eu seama numarul de profesii noi. La oarecare timp, dupa inventarea tiparului de catre Gutenberg, au inceput sa apara tipografiile. In zilele noastre s-au nascut In mod similar electroni~tii, biochimi~tii, astronautii. Tehnicizarea distractiilor a creat regizorii de film, montatorii (lucratorii in TV, lucratorii in radio etc.).

V. Buletin al Laboratorului de Psihologie si Pedagogie Agrara, Dragomire~tPlale, nr.

311965.

176

Exista 0 foarte mare cretere numerice, a eclOT \'~esunt activi in anumite profesii. In timp ce eei ce se ocupa de muncile agricole devin mai putin numero~i, cre~te foarte mult numarul operatorilor, aI tehnidenilor, electricieni10r ~i a1 conduditori1or auto. Este in curs de formare 0 adevarata armata de oarneni de ~tiinta: 9 din 10 oameni de ~tiinta din diferite domenii se ana ill viara. In genere, oamenii au devenit mai culti ~i mai dotati cu aptitudini.

In timp ce prima ~i a doua revolutie tehnica au dus 1a dezvo1tarea aptitudinilor umane, la diversificarea lor, a treia revolutie tehnico-~tiintifica solicita 0 foarte mare dezvoltare $i diversificare a aptitudinilor intelectuale, a capaciHitilor de cunoa$tere ~i receptivitate. Conditia tehnica a muncH a intrat 1n stadii noi In care au aparut gigantii industriali. Azi majoritatea profesiunilor au caracteristici de 1na1ta tehnicitate, presupun 0 calificare, 0 instruire complexa impregnata de elemente tehnice. Pc fondul general al inteleetualizarii profesiunilor, are Ioc o forma mai complexa de antrenare a planurilor psihologice in timpul executarii profesiunilor. Mai sunt ~i alte tehnici importante in structura profesiunilor. De pilda, multe profesii au tendinta de a se mixta (profesiunea

de ~ofer).
Ivlecanizarea intensa a conferit muneii 0 serie de schimbari pe eare Ie putem inregistra, mai ales ingradirea efortului fizic istovitor ~i imobitor. Uncle pfofesii sunt in declin, altele s-au modemizat. In gCllere, 5-au amplifi~at conditiile adaptarii omului la munca industrialii. in ziJele noastre se cere suplete, dinarnism, facultate de participare la opera comuna, spirit de echipa, mai putine insu$iri privind fona, mai numeroase insu~iri privind caracteruI, personalitatea, inteligenta, deoarece gradul InaIt al mecanizarii industriale solicita mai ales insu$iri adaptative inalte. Climatul de munca, estetica muneii, organizarea ei, conducerea, planit1care etc. au devenit aHit de importante ca ~i problema tehnicitatii munciP. Exista pc de alta pmie cerin!e importante de Hirgire a pregatirii profesionale pentru a se acorda la ritmul intens de transfOlmare si perfectionare a caracteristicilor rnuncii. In , , fine, au apamt relatii directe intre produqie, ~tiinta ~i ~coala - instruirea devenind 0 cerinta ce se extinde asupra tuturor varstelor (reciclare, perfec}ionare profesionala) - sub in:l:1uente1e revolutiei teLl1ico-~tiin!ifice. In genere, anumite profesii au capiHat 0 pondere tot mai mare in viata sociala;
, V. Chepe? Gh" Drab E., Popescu M., Integrarea profesionala, Ed. Po1itidi, 1967.

177

a~a sunt profesiile de proieetant, operator I, cereetator, economist. Toate profesiile enumerat mai sus presupun 0 competenta dobanditli prin cuno~tinte ~i studii numeroase care implica operarea ell ipoteze ~i strategii de conjuncturli. Inzilele noastre devine pregnant faptul eli aptitudinile trebuie dublate prin euno~tinte ~i s!Udi1numeroase care implica operarea eu ipoteze ~i strategii de eonjunctura. In zilele noastre devine pregnant ~ifaptul eli aptitudinile trebuiesc dub late de cuno~tinte ~i de capacitliti intelectuale, creativitate, flexibilitate etc.2 Ramane 1nS3.tot atat de import.anm :iliazi, poatechiar mai importantli deedt altadata, problema~ orientani ~i educatiei profesionale . . in selectia proresionaHi din anumite proresii, se sondeaza eu precadere indicatori fiziologici ~i fizici. In toate profesiile in care exista primejdii de boli profesionale este obIigatoriu ~i un riguros exam en medical, in sensul indicat de directia bolilor profesionale respective -i 0 instruire ' medicalli minimaUi eu funclii profilactice (protectia muncH),

In 1910 a fost invitat prof. !::LMilnsterberg (1863-1916), directorul laboratorului de psihologie a Universitatii Harvard, sa studieze cauzele psihologice ale accidentelor din domeniul tramvaielor electrice. H. MUnsterberg a meut observatii interesante In lucrarea efectuatli in urma acestei invitatii3, privind aptitudinile ~i orientarea profesionala creand un model de cercetare Dsihologica ce s-a extins ulterior in domeniile muncii telefonistelor, ceasorn.i~arilor, dactilografelor. Intre timp, luase fiinta la Boston, in 1908, primul birou de orientare profesionala (Vocational Guidance). Treptat, s-a organizat procesui de orientare ~i selectie profesionala. Pentru aceasta a fost necesarli 0 uria~a mundi de alclituire de profesiograme. Acestea sunt instrumente de investigatie care au functii de decelare a

I lnterpretarile la care se centralizeaza comenzile la tablouri de comanda se afla in pima dezvoltare. Ele soJicita dezVoltarea profesiunilor de proiectanti ai unor astfel de Intreprinderi ~i de manuitori ai unor astfeJ de giganp. Profesiile de "operator" Ia masa de comandli,de dispecer, au inceput sa devine de prim ordin. eu aceasta noua orientare a caracteristicilor muncH industriale a patruns mal adanc, in cadrul mtreprinderHor, cercetarea tiintifica i organizarea ~tiinpfica a mundi, care are in atentie problemele eliberarii cailor de circulatie ainfonnatiei ~ia comenzii (decizii). 2 V. E. E. Ghiselli and G; W. Briwn, Personl,al and Industrial Efficiency, Boston, 1913, 3 H. Miinsterberg, Psycholo~ and Industrial Effidnecy, Boston, 1913.
178

materiei psihotehnice a unei profesii sau a unar profesii ce au aproximativ aeela~iprofil. Primul razboi mondial a fost un moment de dezvoltare extraordinara a folosirii testelor, mai ales in a selecta din nlndul soldatilor, ofiterilor ~i a altor diferite ranguri din armata a persoanelor eu diseernarnant fragil sau eu reaetii neeontrolate. Testele s-au extins in armata ~i marina, apoi ~iin aviatie. Tehnieile de psihodiagnosticare se refera la capacitatea de munca ce Incorporeaza, in afara de competente privind munca ce trebuie sa se desfa~oare, precizie, atentie, certitudine. Aceste caracteristici sunt de fapt generale, pentru toate profesiile ~i perfonnantele lor. Intereseaza ~i rezultatul examenului medical (bun de munca). Abia dupa aceea se incepe testarea psihologica. Aceasta necesitate sociala a generat 0 noua directie in psihologie, ~i anume aceea de a face combinatii de teste care, in genere, se foloseau separat. Combinarea de teste ce se folosesc este legata de profesiograma. In genere, in aceste combinatii de teste, ce devin specifice laboratorului psihologic al intreprinderii, existii, in majoritatea cazurilor, baterii specifice de teste. Primul proiect al acestora se extinde ~i se perfectioneaza treptat.

~i psihoprofesiogramele In diferite tipuri de profesiuni 1, gradul de antrenare a unor capacWilipsihice este mai mare sau mai putin mare. Stabilirea caracteristicilor unei profesii sau ale unui grup de profesii este relativ diferita. Oricum, cunoa~terea profesiunilor este importanta atat pentm a se putea efectua 0 buna analiza a Insu~irilor psihoiogice antrenate in profesiunea respectiva, cat ~i pentm a vedea ponderiie acestora. Exista profesiuni inrudite prin tehnica ce 0 utilizeaza (bfu.idii rulantii, automatizare etc.). Existii ~i familii economice care definesc grupari de intreprinderi care au acele~i functii economice (de pilda, fabricile de tricotaje, de tesaturi, de industrie alimentara), pot fi relativ foarte diverse ca
Profesiunile
1 Trebuie tacuta diferen!a lntre profesiune (capacitatea de a efectua 0 serle de activitati. compJexe de rnunca, bine delimitate, pen?'U care este nevoie de lnvatare - studii) ~i profesiuni care nu cer 0 calificare speciala. In continuare, postuJ ocupat de cineya constituie pozipa profesionaHl, fili'1Ctia profesionala, care exprima gradul in iemrhia profesionala ~i ocupa!ia care se retera Ia categoria de activitate exercitatlL

179

posturi de munea, dar au 0 anumita ineadrare economico-adlninistrativa. Se ~tie ea intr-o intreprindere exista cadre de eonducere, functionari, muncitori, personal de intretinerea ma~inilor etc. Alcatuirea unei profesiograme eehivaleaza eu un studiu al earaeteristicilor ~i volumului muncH specifice untii post de munea.Profesiograma se elaboreaza prin tehnici de observatie, inregistrare, interviu, chestionare, teste etc., ce au in atentie cunoa~terea caraeteristicilor specifice unei profesii determinate ~i se finalizeaza in monografii profesionale. Carrel se elaboreaza tabloul insu~irilor psihice necesare la postul de munca, se trece la elaborarea psihoprofesiogramelor. Vom descrie cateva dintre tehnicile mai des utilizate in studiul . muncii, importante pentru stabilirea structurii aptitudinilor profesii ~i apoi utilizabil;e in alcatuirea de profesiograme. necesare in

Exism, credem, necesitatea de a crea 0 uzanta general a in ceea ce prive~te terminologia. Ne-am referi mai eu seama la termenii monografie Prin monografle profesionala, profesiograrna ~i psihoorofesiograma. profesionaHi se denume~te finalizarea scriptica a activitatii de studiu multilateral a uneiprofesii, analiza muncH (dupa multi autori: C. Botez, Mamali,P. Pufan). Prin profesiograma se denume~te produsul sintetizat al evidentei sarcinilor implicate intr-un loc de munca in care se exercita 0 anumiHi profesie, inclusiv normele legale acordate. Psihoprofesiograma este rezultanta convertirii protesiogramei intr-o fi~d sintactica de cerinte psihice necesare, in vederea exercitarii profesiei sau a muncii profesionale legate de un post de mundi. Dependenta acesteia din urma de analiza muncii este absolut obligatorie. Psihoprofesiogramele. se aleatuiesc pe doua eai, din care eauza efectul de finalizare, ce Ie earacterizeaza, este ~i el de daua feluri: Calea analitica .prezenta in bateriile de test.;; de aptitudini. interese. Dersonalitate etc. ~i ealea sintetica. exprimata prin modele analoage cu tele specifice in munca profesionala incorporate in aoarate. Metoda analogicasondeaza ," earacteristicile ponderale ~i functionale ale activitatii profesionale, putfuld stabili, prin modelele sintetice, nivelul functionalitatii unor activitati, indicii de perfectionare (echivalenti in acest caz cu indicii personali de cre~tere a productivitatii muncii) etc. Modelele experimentale de acest gen pot fi miniaturlzan schematizan ~i pot fi "4tilizate ~Un vederea lnvatarii profesionale. sau

180

analitical Elaborarea de teste $i baterii prm este foarte extinsit Fiecare test din baterie tretm:[;;1 cnprm\..l<l 0 prin intermediul careia se sondeaza forme de mare iI1(;id,:;nta Intr-o profesiune data, sau 111 gmpe de profesiunF. Toate testele reunite trebuie sa soli cite acele Insu~iri ce au 0 mai mare pondere in profesia datiL Printre prime Ie psihoprofesiograme elaborate trebuiesc citate cele eu privire la activitatile din transporturi (Lally, Munsterberg etc.). Din pacate, a~a cum sefl1~aleaza S. Pacaud, dupa al do ilea razboi mondial a avut loc 0 neglijenta utilizare a acestor tipuri de baterU, fapt ce a cemt 0 vasta activitate ~tiintifica de remediere ~i reelaborare de instrumente psihologice valide. Aceasta eu atat mai mult eu ctit s-a intensificat ~i ritmul dezvoltarii revoluliei tehnice, atdigand schimbari masive in structtlra profesiuniJor ~i in aportul ~i valorificarea lor sociala, solicitarile privind diagnoza ~i prognoza psihologica au devenit mult mai complicate in psihotehniea? (in domeniul muncii) uncle au aparut foarte multi speciali~ti improvizati care au ere at 0 grava ~i rapida confuzie eu privire 1a ceea ce este posibil ~i controlabil 'In problemele profesiunilor ~i ale orientarii profesionale. Sistemul orientarii ~i selectiei profesionale a trecut printr-o perioada de criza. Aceasta a fost accentuata de faptul ca tabloul profesiunilor a impus cerin~a de a revizui rela!iile dintre selectie, orientare ~i fonnatie profesionala . Bateriile analitice au d'ipatat 0 aplicabilitate mai generala, din cauza ca subtestele ce Ie cuprind pot fi utilizate 111 ce1e mai diverse combinatii utile pentru investigarea de diverse profesiuni ce solicita astfel de aptitudini. Ele cuprind, de altfel, scheme satisrncatoare de investigatie a

! V. E. Krau, J. Latis, N. Jurcau, Elaborarea experimentala de profesiograme pentru meseriiJe de strumwr 5i turnator formator, Revista de PsihoJogie, Dr. 3, 1968. 1 V. Maria Ionescu, Marcela Bozianu, ~ontributii metodqlogice la cercetarea unar aptitudini profesionale peqim meseria de swIer 51 lacatus.Jn vederea orientarii 5i seleqiei 2rofes~onaJe, Igiena, nr. 5, 1969, p. 303-307. C. Botez, M. Mamali, Z. Weintraub, L'eeficience des methedes psycologioues empJo~i.! pour Ja selection professioru'1eile dans l'industrie electropiaue, Revue roumaine des Sciences SocHaes, Tome 15, nr. 2, 1971, p. 137-148. Const. Zahimic, M. Ru..YJ.i $i E. Macarie, Aspecte ale succesulu1 s1 esecului m:.otesional la operatori1 ch!misti s1 mecanicii de btretinere, ell date prelucrate pc baza de anaUzj'! factoriala, Revista de Psihologie, tom 19, ill. 1, 1973, p. 29-41. 3 Termenul "psihoteh,-'1ica", utilizat prima data de W, Stem (1900), a ctlpatat la Munsterberg sensul de aplkare a procedeelor psihologke Ja ansa.rnblul a ceca ce a creat cultura pc plan practic. Lar'1y s-a luptat In domeniul selectiei profesionale pentru menpm::rea unitatii mewdologice a psiliotehnicii. La al XI-lea Congres 31 AsocJa!iei Intema!ionale de Psh'lotehnidi de la Paris, din 1953, S-(l iuat homrz.rea de a illiocu! termenuJ de CD eel de psihologie aplicati:i, ca :fiind mal cuprinzator ~i neambigw.L
181

inteligentei ~i permit analize ale coeficientilor de corelatie a acesteia eu diferite aptitudini, fapt uti! in clasamentele profesionale1 Faptul ca revolutia tehnica impinge 1a0 mai mare apropiere intre caracteristicile mundi. din diferite domenii, contribuie la aplieabilitatea prioritara a bateriilor analitice eu profillarg . . Metoda sintetica a simuUirii(analogica) incepe sa se plaseze Intr-o situatie de particularizare profesionala, uneori exeesiva. In schimb, aceasta. metoda este deosebit de eficienta in studiul accidentelor de munc~ ~i in probleme complexe ale reciclarii.
Orientarea ~colara ~iprofesionaHi i selectia profesionahi

Testele~i bateriile de aptitudini, ca ~i cele de inteligenta ~i de cuno~tinte, sunt utilizate din ce in ce mai mult in orientarea $colara :;;i profesionala. Orientarea ~colara tinde sa realizeze 0 orientare precoce a aptitudinilor. J.Drevillon, analizfu1d diferite conceplii indlvidualiste ~i eoleetiviste In orientarea ~colara ~i profesionala, considera ea exista eel putin trei feluri de a privi orientarea ~iseleetia profesionala. Exista 0 coneeptie ce are In atentie valorificarea potentialului disponibil (deci, valorificarea capaciUitilorindividuale). Exista 0 conceplie ce urmare~te mai degraba crearea de astfel de conditii psihologice, indlt omul sa se recunoasca sau sa cunoasca mai bine, sa se accepte pe sine insu:;;iin toate circumstante1e vietH. Acest tip de orientare a fost denumit "orientare totala". In fine, exista orientarea denumita "de compensatie", care are in atentie rezervele ~i disponibilitatile latente, valorificarea acestora. Desigur, problema orientarii ~colare,problema de foarte mare actualitate, are numeroase aspecte ~i caracteristici care angajeaza multilateral munca de psihodiagnoza. Se ~tie ca vointa, hi1micia, responsabilitatea, interesul, gustuI, atitudinile3 etc. mobilizeaza numeroase suplean!e ~i coreetii in jocul de antrenare ~i realizare sociala a aptitudinilor, mai ales la subiectii eu cotare medie. Ca atare, am putea numi orientarea $colara $i profesionala 0 metoda generala de depistare spre 0 profesiune de reorientare in cazul modificarii profesiunii respective.

I Bonnardel, Etude de la fidelite des notes dans les examens au certificat d'aptitude professionnelle, Travail Humain, nr. 16, 1953, p. 31-40. J. Drevillon, L'orientation scolaire et professionnelle, Paris, P.D.F., 1966. 3 Z. Weitraub, Implicatii teoretice 5i practice ale determJnarii criteriului valorii profcsionale in cerceU\rile de selectie, Revista de Psihologie, tom 17, ill. 2, 1971, p. 207215,
182

In privinta dezvoltarii aptitudinilor, speciaH~tii in analiza profesionala au depistat faptul ea in perioada ~colii elementare, aptitudinile sunt inca putin dezvoltate, de~i prezinta 0 evidenta intercorelatie. La nivelul ~co1ii medii, aptitudinile se dezvolta intensiv, dar nu mai coreleaza atat de mult. Orientarea ~colara surprinde procesualitatea dezvoltarii aptitudinilor sub influenta instruirii ~i a modelarii intereselor ~i aspiratiilor. 0 subiacenta selectie Implicit, orientarea ~colara euprinde~i (preselectie profesionaIa, mai ales pentru profesiunile inteleetuale, devenite foarte numeroase ill zilele noastre). Din acest punet de vedere, prezinta interes schema efectuata de Sarton A. Salton A. pome~te de la analiza rezultatelor ~colare. Elevii ell rezultate ~colare foarte bune sunt integrati in a~a numita orientare in ~~, pril1 care autorul denume~te orientarea 'i11care ponderea eea mai mare 0 capata interesele, gusturile, preocupfu:ile elevilor respectivi. Aceasta orientare este mai lib era CIaalegere). Aplicarea bateriei sale (trifactoriala S N - V ) permite 0 consiliere pentfu eei indeci~i ell capacitatile intelectuale ceva mai putin elevate, il1functie de dominatia unuia sau a altuia din factorii ce se evidentiaza ca de mai mare pondere. Aceasta forma de orientare se cheama de directionare. Pentru elevii eu rezultate slabe la Invatatura, aplicarea bateriei poate pune In evidenta dificultatile de exprimare sau neadaptare familiala etc. Se procedeaza de Ia caz la caz - intai facandu-se recuperarea prin mijloace pedagogice sau psihoterapeutice si abia pe acest fond se realizeaza consilierea in functie de dominantele factoriale.

* * *

Seleetia profesionala este prezenta potential in procesul de orientare $colara ~i profesionaIa, dar are in plus un atribut ~i anume acela de a retine dintr-un sistem de clasificare .pe cei ce poseda aptitudinile la indicatori convenabili pentru buna des:ta$urare a unei anumite activitati profesionale. Selectia profesionaHl nu are in atentie selectia supervalorilor, ci mai ales eliminarea inaptilor. Ea reglementeaza 0 ierarhie ce are importanta sociala ~i economica. Este $tiut faptul ea pregatirea pentru 0 anum ita profesie este costisitoare; ca atare, in cazul eliminani prin selectie se realizeaza 0 pierdere econornica ce se compenseaza insa prin aportul celor integrati pe locurile considerate acceptate. Exista numeroase paren controversate eu privire Ia modul cum trebuie sa decurga seleclia 183

profesionaHi. Fire~te~ prin faptul ca s-a mic~orat mult distanta dintre ~coala ~i practicarea profesionala~ din viata sociaUL prin faptul ca ~coala a capatat ~i func!ia de a califica tineretul Intr-o profesie - relatia dintre orientarea ~i selectia ~colara ~i profesionala se afll'l.in pHn proces de schimbare. 0 parte dintre atributele examenelor de selectie au tendinta de a deveni mai complexe ~i mai legate de orientarea ~colara. Se preconizeaza examene de selectie profesionala eu momente de verificare teoretica, practica iji ell 0 eonvorbire mai eomplexa eu candidatuL Paeaud s. I este de parere ca aceasta convorbire e mai bine sa aiM. loe dupa examen, pentru ell. eel care lntreabri sa ~tie mai bine cite ceva despre subiect. Intereseaza, :''Uaindoiala, 85pectele motivationale intime ale aspiratiilor ~i intereselor mivtnd a1egerea unei profeshmF, stabilirea acestora, coreiatia ell cuno~tlntele i atitudinile necesarr;; Rezultate foarte bune dau 0 convorbire scurtil inainte ~i 0 convorbire mai extinsa dupa examen, convorbiri prin care sa, se faca referiri scurte la pregatirea ~cQlara, Ia traseele copilariei, la elemente privind familia ~i caracteristicile el, interesele, modul de viata etc. Ca reguli genera Ie este bine se tina seam a de caractemi relativ i paI1ial al problemelor; sa nu se uite un individ poateevplua mai ales daca selina seama de este plasat in conditii ce optimizeaza evolufia S:ei, evolutia sociala a profesiilor ~i de evolutia intereselor tineretllluL Selectia profesionala s-a extins in a doua decada a secolului XX in diverse profesii industriale ~i agricole\ inclusiv in Armata eu prilejul primului riizboi mondial. Ulterior, -au infiinlat III une1e tan institute nationale de orientare profesionala. Astfel, in juml anului 1928-1930 au luat fiinta institute de consiliere (orientare) In Franta (sub conducerea lui H. Pieron)4; In Belgia, Austria, Italia, Anglia, R. F. G. Dupa al doilea fazboi mondial, institutele deorientare profesionala au fast in majoritatea tarilor chate, influentate de structura sectiunii de orientare ~i selectie profesionala dezvoltata intens Intre timp in S. U. A In

Pacaud S., La selection professsionnelle, P. U. F., 1956. In capitolul eu privire Ja personalitate, ne yom referi la tehnicile de investigatie a intereselor, aspiratiiJor ~i atitudinilor. 3 V. Sorescu, V. Vi~an, Orientarea elevilor spre meseriCcu~!:.~~oi, orientarea colara ~i profesionaJa, 1973, p. 3. 4 H. Pieron, Methodes experiment~jes-:- Fsyfhgl1llirie, in Tr~u~hologie aJiliguee, ed. Pieron H., P. U. F., tome 1, 1960.
1
2

184

zilele noastre orientarea profesionala are in atentie ~i problemele "reciclarii", devenite acute In tarile ell ritm foarte intens de dezvoltare ~i industrializare. Tehnici de investigare a aptitudinHor Exista foarte numeroase tipuri de tehnici de diagnosticare a aptitudinilor simple, integre sau deteriorate, ca ~i a aptitudinilor complexe solicitate de diferite profesiuni. in cele ce mmeaza, ne yom referi, intal, la problemele ~i tehnicile legate de psihodiagnosticarea capacitatii de munca, Intrucat aceasta prezinta importanta in foarte multe profesiL Capacitatea de munca incorporeaza precizie, corectitudine, atentie. Abordarea ei in acest capitol ni se pare, ca atare, justificata. in cad~l analizeicapacitatii de mundi, ni se pare justificata diagnoza medical a directionata, in conformitate Cll cerintele profesionale. In multe cazuri, se acorda 0 importanta limitata examenului medical - fapt ce creeaza incurcaturi ulterioare. Rezultatul examenului medical se soldeaza eu atestarea de "bun de munca" pentru categorii mai extinse de munca (in orientare) ~i pentru 0 anumita categorie (in selectia profesionala). Abia dupa aceea se dau teste psihologice de sondare a capacitatii de munca. Testele de investigatie a capacitatii de mund Toate tipurile de teste de performanta, combinate cu Inregistrarea exacta a timpului de lucru, pot fi considerate ~i teste de investigatie a capacitatii de muncil. 'In mod mai special prezinta interes pentru investigatii1e privind capacitatea de munca ~i oboseala, 0 combinare de teste, testele de atentie. de rapiditate. de precizie si testele de substitutie. Testele de atentie pot, in genere, sa solicite mai ales concentrarea subiectului pe 0 singura sarcina de rezolvare sau pe mai multe. in primul caz, e solicitata mai intens concentrarea atentiei, in a1 doilea, distributia. Daca sarcina are aspecte multiple, ce se succed neregulat, este solicitata t1exibilitatea atentiei. Lahy a utilizat mult aparatul lui Giese pentru testarea unor caracteristici de atentie. La acest aparat se pot prezenta stimuli In mod rapid. Ribakov (1910) a testat atentia prin sarcina data subieclilor de a numara ~i socoti puncte, cruciu1ite ~i cercuri dispuse neregulat. Rossolimo a utilizat 0 tehnica apropiata. Cele mai utilizate, ca teste de atentie, sunt testele de baraj. in testele de baraj se utilizeaza materiale foarte diverse, ca litere, figuri geomem.ce, imagini etc. in toate testele de baraj se inregistreaza viteza ~i cantitatea de 185

activitate efectuata. Aceste tipuri de teste se dau eu timp limitat $i pun In evidenta fluctuatiile capacitatE de mundi (atentie) ~i randamentul. Testul Bourdon, elaborat 1n 1895, consUl. 111 bararea unor litere In texte imprimate. S e poate cere .. -' bl~' bararea uner 1" itere sau em a oarare I. Toulouse-Pieron a eliminat cunoa~terea literelor, Inlocuil1d~o eu barajul unor figuri geometrice, miei careuri egale, ell cate 0 bara dispd.SS. pe una din cele 8 directii ale rozei vfu1turilor (40 de careuri lntr-un rand, 40 de randuri pe 0 pagina). Se cere subiectilor sa bareze anumite careuri, 'T Drive~te tJamuL ;;;1() aha. timp limitat. Fire~te se UDate aolica. tn ceea ce ,:;."..t.. modalitate, anume aceea de a nora timpul in care s"a executa! barajuJ De 0 pagina. Aceasta tehnica se poate apliea individual, Exista diferite materiale pe care se opereaza bariilJul selectiv, Raspandire mai mare 0 au (dintre [oarte feluritele teste de baraj) teste!;;; de figuri eu orientare multipla, testele Toulouse~Ph~ron de baraj tu parfu:iteze intricate, testele eu figuri in ~ir, ca in decupaj ul de mai j os. Tot printre testele de atentie se utilizeaza tel-mica adi~ionarilor (S;a1etee . I Kraepe 1') 'd e coloane ' de j:>~ de Cl!re ce trebme aaunate , m , E vorba sau scazute, doua cate doua, in fl..mctie de anumite criterii ale succesiunii numerelor. Exista ~i aIte feluri de grupaje de dfre ~i de cakule ce se utilizeaza In teste Ie de atentie. Testul Praga contine li el calculatie. randuri de pagina CD: eate Testul T-K de atentie,compus din 20 doua coloane de semne litere ~i cifre a cate 17 SerrlJ1e tTecare, soIicita din dintre coJoana partea subiectilor corectia gre~e1ilor (necorespondenteil ca model $i coloana eu gre~eli. Acest test este ~i de seleclie pentIu de corectori de pagini. Antreneaza precizia ~i rapiditatea (autor dr. C. Halter~
.l. ",,, ~:;J

Zurich).

Tot printre teste1e de atentie se pot numara acelea in care se cere subiectilor sa numere cat mai repede po sibil numere, lhere, spatH etc. Aceste teste sunt ~i de rapiditate, Testele in care se eer depistari de gre~eli san selT'J1aHiri ale unor omisitmii din imagini sau figuri sunt ~i de atentie ~i de observatie (vezi doua de sene in care trebuie depistate opt diferen!e).

Exista ~i teste de diagnosticare a unor propozi!ii scrise daar

forma superioara sau inferioara a uneia dintre jumatatile textuluL In acest caz este antrenata ~i memoria de completare. Atentia implicata In texte
R. Zazzo a efectuat un test de dublu baraj, utilizabil ill analiza comportamentului

186

carora Ie lipse~te orice feI de semn de punctuatie ~i acestea se cer completate solicha, in afara de memoria de completare, ~i cuno:?tinte gramaticale. Oricum, aceste tipuri de teste de atentie devin implicit ~i teste profesionale. In aceasta categorie enumeram ~i varianta testelor ce constau din texte in care toate cuvintele sunt scrise intr-o in~iruire :tara de nici un spatiu (test de segregatie) ~i se cere reconstituirea prin separa!ie a propozitiilor textului. Textul se cere completat ~i cu semnele de punctuatie necesare prin caracteristicile textului. Testele de atentie prezinta, intre ele, foarte reduse grade de corelatie, fapt ce sprijina ipoteza ca atentia nu este un proces psihic.

careuri anumite prive~te executat

Bara dispusa pe una din cele 8 directii ale rozei vanturilor (40 de lntr-un rand, 40 randuri pe 0 pagina). Se cere subiectilor sa bareze careuri, intr-un timp delimitat Fire~te se poate apliea in ceea ce timpul ~i 0 aha modalitate, anume aeeea de a nota timpulin care g-a barajul pe 0 pagina. Aceasta tehnica se poate apliea individual.

-DypO
-0 0-'0

q, t1 onp

cf'tl 0 ~JJ.o

a-r.l-D

QJ=J

0-,,0 '0 0 QP-O ~O-Q 0''0 0 d-o [( Q. ~Cj1b 0--0 Q do-6-op ob;:J d-ob -0 0- Q)J cfct -0 0 tJ Q'p 0- -0 c:f 'tJ a p rf

d 6 ~ p 0-6

b~

Decupaj test baraj 59.

187

Baraj eu figuri eu orientare dubla. Decupaj 40.

Tiliati eu 0 linie cifra 2/care se gae~te Inte doua cifre fare! sot ~i cifra 7) care se gase~teintre doua cifre cu sot

6T.l~a~"'''J~'~~'l'JI!>i1''
" ~ " . I I.

~dc'a~J.l'1Ilr11

i3.it4
a !} <t\.

~g

ilf
e .

l'
\fa

t 7 3.
..11

R II

.fl

If

t1t
of

'I ,

Ill'"''

lS

J 4

j ~.,

fi

i ~li f. ~ I
7

B:{ G.

II

~t S , , 1 :; tal!

1'.!,l' ~ a t ~,j ~ , if, a a, ,

t , .,'"1 i " "

'f

~t ~

'.1~!.aI1l13~t

. ~7~f11

fSt.-t"it:!lll"liP

e. B ;a :l'

7i11l1'4'1'.~_'14fJlt9~:ai!!IS"lil.I~.,dt1~"~ Decupaj 41

188

'\" (l ~~'f 0 At' C K V T

<::

r e n,l. ~

K "

H 0 M A \' ~ ".. 0 M C K " A

Jt ,.

l' A G X V 1.4

TrrtC~aTr~VCMORrr~V~~~ANTrCVaPMKC~A~GrOMT V A. ~1T. 'j( CO it fI :r 0 'i e II. Ii( A () t' 't' U v <l l' iI (} M C).i 1\ (I r' I( 0 F M 'If 1\ l' I( C ~ G RA T 1'.' V C ~ M T Q (J R C \'K ,. r A L4U c: 111{ A. 0 U ~t K 1: V Af" M f' 0 f\ . U~~MTCGrOA"~N~CCOMR~CAurvKt~AKOG.AOMFTVC
i>.

~ 4: ,. ~,~ .M A". T COM;' K MT f' K V (J K 0 l' F 1\ .., ~ 0 ~ R , C _ {!. V () 'K G f~ I{ 0 CPO TAM. ' 0 11 'K C ~ , () It C V a.\ "l.' C 0 ~ PI:V }\ 0 K V tit c: ~ .'1' f (J \' t'. A_

Deeupaj test 41.

Deeupaj test UGSM de atentie ~i solutionare.

Unnare~te eu atentie eoloanele de litere, cifre ~i semne de mai jos ~i bareaza in eoloana a doua eeea ee difera de prima, semnaland ~i eventualele inversiuru}prin sageli corespunzatoare.
A. ell

.,9 1.Pt

.t,4~:

A.t:, '+. 9. .,/1 p. -4.4.,':

R.{tl,Ot~.2,&,C.R'~i~I~.JJ/,j,PtM,A

H4', ).0,-..2
. A~. Decupaj test 42.

.
i1:

R.f.5.d,(;/.\tt,.,A

A,a.'t.J.. +.,.U.4: .).e

'I. Jt f 't, ~t llt

t (,6

l~

10

~g
:I ~ W " "

l'~

JC

AJ

un [::2 [wWi~!1
W

. " r: wt: r4 C ~ ~ I ~

C .. :J :J

,]~~~""~~~'JW"'~"lII

_:JWE:~""PIl~.~"CU:2
U"'~A .. !::n~"'W:1"k~r:

iii

f'llt

W :]

::J" 3

W..,M

"I:

u" C" ]I ::J I: :J:luc ~

189

j r: u ~":J:3

~ ~

c C""~"~t\1 W

"'c:.: U Ie If

t ~~

Decupaj test 43,

Care din figurile dintr-o sectiune sunt asemanatoare cu prima?

190

Decupaj test 45 Decupaje de teste de aptitudini vizuale spatia Ie

Ac~ .. S1. '""ie
Ci"o""e

oornine 0 serie de des-ene. TrebiJie $. kJ."'!i desenr:Je

oornitl 0

ce 1rebiJie

$. fie intO!de.."Um ill

.nurril!. f~J", ~,
Mc.:Jf;i

j;zit~ indiC-i'l ici {vezi mod~

din

(.J.re..~.J.
Obse."V.li C-i' modf:J'uI se g.sesle in
1iec.,,'Y"f: desf:ll din .Ce$1 rind $i care

e$1e :"71./

C/.J

I~

m.i ~$

~~~~~~

Ifoo.fJ1u,'iJ1 doiIe:; rind modea'ill'u.i.'l--i eS1e

I.fei 10$1p.i/"{~I, i.'lgoWti.-t. d

C/.J

V 't" L '-- ~ [l
~~~~~~
t.d:::. (7. ~ -:.
I ~

1'\71 lL)I

K.Il k:\ Il'J ~

desen In .';ndul flU4'llre~e:; oomine .'iiCje.'uI cbsen~l.i 007i'fJIet C-i'n.il:.i.lin ""\,/ ..:::..

i . I'L..7 ~.

~i

l.:1:l

"2;"; ..R \~

I/. fl'-+ I..::. ,.1

] ~ t)~~ I{ iJ ~ ~ ~
Baterii analitice

II

Testul (cararnizi1or) cutiilo!'

;:--

----.-:::>-

..

f'"

E Jl

A \J 2 ~ II

I
]
Figura de mai sus reprezinta 0 gramada de cutii. Cutia A atinge alte cutii, anurne cutiile B, C, D ~i E, In coloana din dreapta, langa A, e scris numarul 4, care arata numarul cutillor atinse de entia A. Tot astfel entia B atinge cutiile A ~i C. In dreptul ei, In coloana, e scns, deci, numarul 2. Clltia C
191

atinge 4 cutii, cutia D, 3 cutii, iar cutia E tot 3 cutiL Aceste rmmere sunt scrise 111 dreptullor In coloana. Fa acelasi lucm Dentm gramezile de cutii de mai ios, Numara cate cutu atinge fiecare cutle notata U 0 ~i serle aces! numar coloana, in ~ lId' rt ~ C patratu go e ianga il.era. auta sa iUcreZl cat potl mal repeae ;;1 lKa sa
>
A ~

<

,.

gre;;e$ti.

A~teapta semnalul de lIlcepere.

Decupaj test 46

o alta categorie de teste de atenj:ie este a ce probeaza Doate crea interventia rezistenta , la distragere. Aceasta dimensiune 5e r ~ de factori pert:urbatori de fond sau episodici In timpul rezolvarii obi~nuite de atentie COllc.e;ntj~atii!(de bar(~D. Se stopalre date 113. intervale de timp re~;Ui,ltesan perturb are ~i prin semnale neregulate. Efectul perturbarii se pune evidenta In mod fin i diferentiat In distragere, in care rezolvarea astfel de teste. Exista ~i teste de rezistenta sarcinii implicate in test este blocata din Joe h"1 loc de sarcini i semne suprapuse, vadit perturbatoare, care soliciti'l.concentrare ~i cautare de (testul de rezistenta la distragerea atentiei allui Harsthone $1IvIay). Printre aparatele de testare a atentiei, mai cunoscut este aparatul tip Lahy. Cu astfel de aparate, se creeaza posibilitatea masurarii promptitudinii

intr-un studiu,semnat de M. 1. Botez, Sen Alexandru $11. Dobrota se semnaleazA diferente privind manifestarile atentiei la bolnavii cu leziuni ale lobului temporal stang (dorninant) fata de eel drept - ~imai ales fata de subiectii normali. S-au rolosit teste de baraje (v. si cercetari de neurologie, nr. 3, tamulI3, 1968, p. 193-200).
J

192

reactiilor semnale ce se eer diferentiate din acest punet de vedere, Se dati stimuli in serii de viteze difurite Lahy-Guyot. Pentru testarea atenfiei sustinute, se utilizeaza ~i aparate dintre care ni se pare interesant eel utilizat in cadrul testului psiho-motor al Iui Ricossav. Testul porne~te de la ipoteza ca se poate stabili 0 para1ela intre ritm i atentie. Posibilitatea de a sustine atentia ~i a raspunde Ia solicitari poate tl privita, evident, ~i ca 0 expresie a unei fonne de inteligenta adaptiva. In esenta, se vorbe~te de ritmurile biologice care au caracteristici specifice - ~i de ritmul activitatii (~colare, profesionale etc.). Acesta din urma poate sa fie Iiber sau impus (ca in cadrul benzii rulante sau a activitatilor ce au structuri programate mecaruc, electronic etc.). Testele psihomotorii pot surprinde adaptabilitatea psihomotorie, in cazul activitatilor eu ritm de munca liber ~i impus (aparatul Ricossay - printre altele). Se poate studia aceasta s.aracteristica prin variante complexe gradate, inc1use In structura testului. In acela~i sens, S-/lU construit aparate ce maSoara mi~carile simple de ajustare la un dtm determinat, precizia gesruri10r :;i stabilitatea comportamentului la monotonie. Testele de dexteritate Precizi~ rapiditatea, corectitudinea unor mi~cari lucrative, presupun 0 atenlie distributiva bine antrenati1 (ceea ce presupune factori intelecmali) ~i evidenta timpului de reactie in mod implicit. Pentru testarea dexteritatii~ exista numeroase baterii de teste dintre care cele ale Iui Moede ~i apoi ale Iui Bonnardel au servit drept model. Se ~tie ca in activiHltiIe lucrative au 0 deosebita importanla cadenta, ritmul activitatii; de aceea~ testele de dexteritate trebuie sa aiba incorporata aceasta activitate in criteriu. Se ~tie, de asemenea, ca ritmurile prea lente sau prea rapide pot deveni handicapante. Exista "ritmul optim personal", dar ~io distanta relativ COn10rk8.bila de ritm fata de acesta + (Plus) ~i - (minus). Descriem, mai jos, bmena BOlli"1ardel de reactii complexe (R. C. R), deoarece reprezinta un fel de prototip al testelor de dexteritate. Bateria Bonnardel de reactii com.,Qlexe (K C. B.) este utila In examenele de se1ectie in profesiile in care exista un potential de accidente relativ ridicat, CUIn este cazul in profesiile din transporturi. Autorul ~i-a propus sa bcorporeze in baterie aspecte ~i niveluri ale irJUbitiei retroactive, perseverenta, ruve1uri de plasticitate funclionala a mi~carilor (prezenta de spirit ~i vivacitate a reactiilor), dar ~i aspecte ale Invalarii :;;i de inteligenta concreta. Bateria se utilizeaza prin intermediul unUl aparat ce se plaseaza in fata subiectului (aparatul e prevazut eu 0 fanm prin care se dau stimulii), un pupitru de comandil (al psiholog'ului) i-1 un pupitru al subiectului. eu 193

ajutorul aparatului, se prezinta diferite serii de semne, bare verticale, orizontale, obliee, pUl1cte negre, puncte albe etc, Pentru anumite tipuri de combinatii, se solicita anumite raspunsuri ce se efectueaza fie prin apasare ell mana, fie prin apasare ell piciorul sau prin apasdri combinate. Dupa momentele de Incercare a sistemului de raspunsuri simple ~i acomodarea (inclusiv verificarea funelionalitatii aparatului) se da programul de :'.timuli simpli (auditivi ~i vizuali) ~i combinali. Testul este combinat ell a serie de labirinturi (B. 19 DL) eu untest de punctaj. Timpul de reactie TR simplu vizual ~i auditiv se calculeaza. dupa 32 de aplidiri, dintre care se elimina cele mai lungi (doua) ~i se stabile~te mediana. Acesta este modul curent de 11 se calcula timpul de reaclie. Testul cup:tinde trei variante de prezentare a excitantilor programali. 0 sectiune a bateriei are in atenlle stabilirea caracteristicilar relatiei oi!1tre madul de functionare a partE periferice :;;i, a celei centrale (de comanda corticahi) a analizatorilor auditiv :)i vizua1. In acest caz, stimulul vizual are 6 variante (un cere ell 0 banda alba orientata ~ase directii). Consemnul ce se cia este de 11 se apasa eu una sau alta din maini (conform unui instructaj). De altfe!, pozitiile la care trebuie raspuns se afli1 desenate sub fanta, spre a nu se salidta intervefllia memoriei in test, Stimulii se dau in trei viteze. Proba a fost etalonata pe 0 populatie larga, il1tre 20 ~i 60 de ani, :;;inu aram diferenfe prea importante care sa eviden~ieze o degradare a analizatorilor solicitati in funclie de vanta. Deoarece compliearea probei (combinalii de mana dreapUi ell piciorul stang ~i a InainH stangi eu piciorul drept) apar deteriorari ale raspunsurilor iutre 50 ~i 60 de ani, ceva mai evidente ca in probde simple, automl conchide ca in activitatea analizatorilor nu partea periferica se detenoreaza, ci anallzatoml cortical. Analiza U-1101 aspecte Ia modificanle de viteza par sa confirme aceasta ipoteza. Noi manifesta.111 {) oarecare rezer'/a fata de aceasta ipoteza prin atragerea atentiei asupra simplulu:i fapt ca majoritatea oamenilor au nevoie de ochelari (~i multi de amplificatoare auditive) du.pa 45 de ca dexteritatile lor sa sufere prea mult. Or, aceste cazuri protezarea este facuta la nivelul receptorului periferic al analizatomlui. Timpul de reactie, care se dau reactii prelucra!e combinatoriu, este dCllurnit de unii auton reactie de actiune (Zoltan Bogathy), denumire ce din pacate include un pleonasm lingvistic. Autorul eitat! a sesizat, iHSa, coreet intr-o lucrare (1n 1975) diferentele dintre reactia eu interprogramul mintal ea fiiud diferitA de

aceea simpHlla un stimul simplu. Se poate calcula (~a cum face autorul citat) indieele de rapiditate ~i eel de regularitate.
1 Zoltan

Bogathy, fndreotarul psiholoe:ului industrial, co!. Psyche, Ed.

~t ;;i

194

Printre testele de dexteritate maipot fi citate ~i alteleoA~a de pilda este intensiv folosit Stromberg Dexterity Test, care este alcatuit din decupaje incorporate in modele date. Sarcina consta in a solidta 0 aWl organizare a decupajelor in fonne, [apt ce solicita ~i elemente de creativitate (printre materialele folosite in test sunt bilute, patrate1e etc.). Asemanator este testul de manipulare Minnesota (The Minnesota Rate of Manipulation Test). Tot pe principii de manuire ~i asamblare a fost construit The Purdue Pegboard sau Pennsylvania Bi~ManualWork sample.
1;>00 ~ ~,

/-r (.) ~
~0(O)~

~(o)(J)\

~ ~~~ ~~ ~ ~~~ ~~~ "Q;>

-0

,F("

Exista teste ce au in atentie coordonarea mi~carilor.Astfel este The Two Hands Coordination Test. Pentru coordonarea ocru-mana se utilizeaza testul de dexteritate Crawford, sau testul Bennet, testul Roger sau testul de dexteritate digitala a lui O'Connor etc. Pentru siguranta mi~dirilor mainii, se utilizeaza tremometrele care sunt aparate ce permit urmanrea unor trasee pe 0 placa metalica eu un creion metalic. Atingerea marginilor traseelor se inregistreaza ca erori, fie automat, fie prin aprinderea unui bee colorat, fie printr-un sunet etc. Se lnregistreaza viteza executiei, amplitudinea mi~carilor, discontinuitatea, calitatea lor, morfologia traseelor. Se pot pune in evidenta caracteristici ale afectivitalii ce intervine in cadrul mi~cari1or prin darea de stimuli perturbatori, dupa ce s-a dobfu1dit 0 oarecare dexteritate in parcurgerea
traseuluL

195

Urmarirea (reproducerea) In oglinda, a unor trasee are functii asemanatoare, solicitand in plus 0 restructurare a campului pereeptiv in functie de caracteristicile realizarii punet cu punct a mi~ca.rilor.Acest tip de proM are 0 larga utilizare in determinarea preciziei mi~ciLrilorla copii ~i
tineri,

~l~ ;?:~~~~ :. ~.",..., ....,.~<~ ~

... ;,f~"b..! ~~ll"! ,..... -- . '::.: ~~~
/ ifij:".,:r!1~~. <. .... ~ ".

8.1 'c_.}

.~

Am mai enumera, in cadrul detennina.rii dexteriHitii, testele de in~iruire de margele, probe, de asemenea, foarte complexe de mi~cari ~i dexteritate. Editura E. D. P., dar ~i editurile universitatilor, au publicat numeroase teste de inteligenta concreta, multe din de readaptate ~i apoi implicate in baterii, care au inceput sa devina tot mai numeroase in a doua jumatate a secolului XX. Dintre aceste tipuri de teste; tot mai legate latente solicitari sodale ale lum.iiindustria1e,economice ~i chiar politice, au creat 0 cerere tot mai mare de sondaje, programe de investigatE legate, de o parte de invalamant, ~i pe de parte, de cerintele urn verswui profesiunilor. in acest context, s-au dezvoltat, pe 0 parte testele legate
196

vllrstele de dezvoltare ~i de maturizare, domeniul psihologiei a intrat Intr-o corelatie mai stransa eu eel al pedagogiei. Pe de aha parte, s-au dezvoltat testele de aptitudini legate de profesii ~i testele de specialitate, care au apropiat tot mai mult domeniul sociologici de eel al psihologiei. ~Auaparut, Insa, ~i numeroase probleme in discutie, fapt ce a creat problemelor de psihodiagnoza 0 importanta functie constructiva, legata de apropierea tot mai mare de omul concret ~i viata concreta. In acest context, au reintrat In discutie numeroase probleme ~i au devenit de prim plan, de asemenea, tot mai numeroase proiecte de studiu. Mai acute au devenit disputele privind diferentele dintre inteligenta ~i aptitudini, dintre inteligenta ~i creativitate, dintre aptitudini ~i creativitate. Dezvoltarea testelor a pus in evidenta faptul conturat mai evident de Guilford - ea exista numeroase forme de inteligent~t Pentru profesii a interesat mai ales inteligenta concreta, un timp. In ultimele decenii, exista 0 intelecrualizare intuitiva a profesiilor - a~a di intereseaz~ tot mai mult inteligenta abstracta - mai ales ca pentn.l tineret ~i ~coala procesul abstractizarii a ramas de mare importanta. ~i computerele au creat 0 solicitare mai mare prin necesitatea de efectuarea de programe. Ramanand la implicatiile inteligentei concrete In domeniul bateriei profesionale, semnalam cateva teste mai importante de inteligenta Re. Testul de inteligenta concreta Bonnardel (B 101) pentru adolescenli ~i adu1ti. Testul are in atentie masurarea experientei analitice ;;i sintetice a gandirii conceptuale. Bonnardel a preluat oarecum metodologia testului cuburilor Kohs. Testullui Bonnardel a fostaplicat pentru validare pe 60 000 de persoane. Etalonarea s-a :facut pe 17 000 de cazuri, privind urmatoarele criterii: 1. etalonarea mi~carilor tipice; 2. evolutia pe varste a rezultatelor; 3. compararea rezuItatelor la persoane de diferite profesii; 4. compararea rezultate10r obtinute la acest test cu rezultatele obtinute la un test de discuri, elaborat tot de Bonnardel. Testul se aplica cu timp limitat (10-15 minute). R. Bormardel ~i colaboratorii Sal au mai efectuat cateva variante ale acestui test (variantele B. 20, B 22), care au ~i 0 saturatie in reprezentari spatia1e. Contine 0 plan~a cu 10 figuri care trebuie reconstituite din fragmente (bucati de lemn plate taiate diferit, dar astfel incat sa permita reconstituirea mode1elor ce se solicim). Testul, este de asemenea, eu timp dat (10-15 minute). Fiecare secventa a bateriei poatefi folosita doar 0 singura dam. ~i aceasta baterie are trei variante (B 31, B 32~i B 33). Un alt test de inteligenta concrem, elaborat de prof. R. Bonnardel, este testul dediscuri. Contine placi mai lungi care au diferite grupaje de 197

beti~oare, cu ajutorul carora se pot apliea pe pHici discuri (acele care se potrivesc). Prin gaurile pe care ie au pe placile de lemn ale discurilor, testul de discuri are in total 100 de discuri care trebuie Infipte sub incidenta cerintei de cat mai repede In locurile presupuse, de catre subiect, ca se potrivesc prin numarul de beti~oare de pe placa pe care se lucreaza. Si P. Goguelin a efectuat un test de Incastrare pentru toate nivelurile de varste (P.G.) prin cuburL Tot eu timp limitat de lucru (9-20 minute, cifra mai mica e pentru adulti ~i cea mai mare pentru adolesceuj:i). Testul bloc WigglY de O'Contlor (WJ-.J.) este un test, de asemenea, cunoscut ~i folosit in diferite baterii. E fonnat din biocuri de lernn ell structuri ondulate (dopUte tot in buditi de lemn) , Blocurile au cate 3 ondulari relativ discret diferite. Se solicitl incastrarea unuia din blocuTI tn altele, dupa modele date, Examinatoml soliciUi 0 cat mai rapida aranjare a blocurilor. Erorile In timpul de lucru pun In evidenta dauB. aspecte: 0 ~i un material bogat privind participare intelectuala independenta comportamentul subiectului - metoda de a se descurca, modul de organizare a blocurilor, spiritul de ordine ~i dorinta de perfectionare, angajarea prin rapiditate in timpul dat. Si acest test a fast restructurat in timp. Is-au miqorat blocurile, ondulate mai ales. Testul e foarte sensibilIa angajarea inteligentei practice. o varianta a acestui test se datoreaza modificarii numarlllui de piese. S-a ajunsla 9 piese (P.L. 4). 0 aWl varianta a a'vut in vedere orgamzarea curburilor. Mai exism, tot pentru inteligenta practica, 0 serle de teste ce sunt, de asemenea, muh implicate in baterii pro fesionale, cum ar fi testul rondelelor. allui PierkovsJg (R.P.), testul de incastrare allui Derbom (D.B.) sau testul Form Board (KIM), care are ca material 16 figuri gravate pe 0 placa. SubiectuI va trebui sa priveasca placa un minut. Aceasta are 16 patrate (ca impfu1:ire). In acestea se vor pune 16 pUicute eu figuri (ce se ofera subiectului). Dupa ce a trecut minutul de observatie, placutele trebuie puse pe 0 alta plan~a, ce are tot 16 patrate, dar goale, nu ca plan~a ce a fost observata. Timpul ce se aC0rda pentru sarcina aranjarii p1aculelor este de 3 minute. Prin acest test, se pun in evidenta 0 serle de caracteristici psihice, precum: supletea ~i siguranta mainii, maniera de a pune placutele, memorarea incadrarii placutelor, ordinea acestora ~i momentele de ezitare, rapiditatea ~i finetea in orientare, viteza activWitii, cerinla de ordine ~i de incredere in sine a subiectului, eventual tremurol mainii, nesigurant~ gesturile lente li'i bru~te etc. (indica emotivitate ~i impulsivitate).

198

In fine, feluliI1 care arata ca a terminat in evidenta politetea, prezenta sau absenta ei ;;i gandul ce n caracterizeaza. Se da 1 punet pentio pHlcutele coreet puse la pozitie pe placa ~i 0 jumatate de punet pentru placutele puse in easutele corespunzatoare, dar prost orientate. Bateria Ozeretki contine 0 abordare a motriciti'ifii. Se aplica de la 4 la 16 ani. Autorul a considerat important sa efectueze eomplementar un test de inteligenta la fiecare aplicare. Testul lui Ozeretki a fost tradus in mai muIte limbi, inclusiv in limba rusa. Aplicarea lui mai intensa a inceput 1a Paris, la clinica de neuropsihiatrie infantila. Are ca obiectiv nive1ul motric de dezvoltare. Se au in vedere componentele acestuia prin inregistrarea de: coordonare statica, eoordonare dinamidi a mainilor, coordonare dinamica generala, rapiditatea mi~carilor, mi~carile simultane,prezenta sau absenta sincineziilor. Pentru fiecare nivel de varsta 'studiat, testul cuprinde 6 teste ce corespund formelor de motricitate citate mai sus. Timpul de lucru este variabil. Un test de lateralitate a efectuat ~i Roger. Are mare uzan!a ~i testul mozaic de inteligenta practiea, efectuat de J. Morin (0 52). Este un test ce se poate folosi ~i de persoane ana1fabete. Testul a fost ajustat ~i remaniat in timp, ~i a devenit foarte util. Prima parte a testului a fost folosita foarte mult In Africa. A doua parte are ca material 0 plan~a mare ~i palete colorate in ga1ben ~i albastru patrate eu figuri, prezentate i peplana mare. Trebuie reconstituite paletele cu figuri prezentate pe plana mare. Trebuie sa aiba aceea~i marime reconstituite cu ce1e de pe plana mare; sunt 10 figuri de organizat ~i reconstituit. In Africa nu sunt luate in considerare amanuntele pozitionale ale reconstituirii. In tarile europene ~i in S.U.A. exista cotatii ~i pentru acestea. Testul mozaic a fost inspirat dupa testul cuburilor Kohs. Pune .in evidenta coordonarea mi~efui.lor mainilor in alegerea materialului, reprezentarile spatiale eorecte. Testul este legat de mi~carile selectate in maniera individuala, fapt ce s-a evidentiat in implidirile pe populatia africana. in genere, testul solicita reconstituirea din materialul disponibil a modelului de pe paleta mare. ~i testele de reprezentarl spatiale implica ~i inteligenta. Testul de deviere a miscarilor (D.M.). Este un test important ce a fost efectuat printre ado1escenti ~i adu1ti. Se folose~te impreuna ell un aparat prin care se solicWi ~i masoara diferite activitati. Aparatu1 dispune de un vo1an, a dirui manevrare da comenzi de deplasare longitudinaIa ~ilaterale. Aparatul este similar eu cele de 1a posturile de semnalizare din marBe intreprinderi securizate. Proba este cronometrata. In genere, testeaza durata

199

reactiilor, numarul erorilor, emotiile celu! testat E un test de rapiditate variatii programata prin aparat. Complementar acestor tipuri de teste, care s-a inregistrat viteza, a1 c,'ointei. COlista din exisHi un test interesant, efectuat de Ao Rey .- de 10-12 ~i chiar 14 figuri geometrice (cercuri, triunghiuri, patrate ~i 0 lUlle curba - in varianta folosita la Universitatea din Bucme~ti). Sarcina (;;;'; se cia subiectilor este de a trasa pe langa cercuri, patrate, triunghiuri ~i liria curba, o linie apropiam, paraleIa, cat mai coreet posibil1 ~i dit mai incet. Este un test creion-hfuiie. A fost exersat pe peste 200 de subiec~i, in lucriiri practice In deceniul 7. Rey I-a denumit "test frenaj voin~ir'. Vointa se exprima mal ales prin doua exp,c;sli complementare de a realiza orice exprimare. Prima este de exprimare prin rapidita.:.ea activitate cat mai repede posihiL A deua este de (de cele mal multe ori de conduitii) pentru situatii in care discemarr:ililtul impune aceastii mai dificH reactie. Frenajul solicita vointa de stilpful.ire a impu:su.rilor, pentm persoaI}ele ell tipologii colerice ~i sang;line, ~i en discemamant mal . In.c: ,.. ~ se trece, . d upa ~ reanzarea , ... , d e 'mcru . fi0 1OSlt. putm Hecare ngura el, tlmpUl pentm finalizarea sarcinii. In final, intereseaza rea1izarea medie pe tipul de figura (cere, dreptunghi ~i romb) ~i per total, dar ~i osci1a;iile acestui timp, Intereseaza caracteristicile liliBor trase (sunt regulate - neregulate, tremurate sau clare, oscilante ca distanta de lima model etc.). Oscilatiile ~i lipirile de linia model pun In evidenfa nervozitatea sau nedezvoltarea dexteritatilor legate de frenaj, ceea ce arata mvelul de dezvoltare al blocajului vointei, dar ~i trarrea intensa alncrederii sau neincrederiiin sine. Testul este interesant ~i foarte valid. In categoria testelor de acest gen se afM. ~i Stromberg Dexterin: Test, care are ca material decupari ce trebuie incorporate in plan~a testului. Sarcina solicitata subiectului este de a face 0 aIm organizare a decupajelor In fonne, fapt ce solicita ~i elemente de creativitate. In fine. testul Minnesota de manipulare manuala este asemanator. Pentru coordonarea mana~ochi se utiIizeaza testul de dexteritate Crawford ori testul Bennet, testul Roger, testele de depistare a dominantei uneia sau alteia din maim sau de Iateralitate ~i a gradului de dominatie a lateralitatii.

I Vezi

schita testului mic~orata In Test UBTS.

200

~-~
~~
V . o~-'

. @"

"-r

;.~.

ill
I.~t:' iW. Aceste depistari au mare importanla pentru orientarea ~colara ~i profesionala, dar ~i pentru proieete educative speciale pentru copii eu lateralitate ce poate fi relativ temperata. Aeeasta eu alat mai mult eu cat se ~tie eEl, in genere, toate aparaturile se construiesc pentru dreptaei, aeetia avand 0 dominanta evidenta in populatia tomla.

aha mare categorie de teste folosite in diagnosticarea

aptitudinilor este a testelor de capacitati senzoriale. in aceasta categorie de teste se analizeaza acuitatea senzoriala ~i influen}a diferililor facton asupra acesteia. Examenul etiologic al disgrafiilor ii dislexiHor pune in evidenta deficienle senzoriak Inadaptarea ~colara sau dezordinile verbale se datoreaza uneori structurilor senzoriale deteriorate sau in defect. Examinarea vizuala se face eu ajutorul aptitudinHor in care are loe masurarea acuitatii vizuale, mai ales la distanla de 5 mem de un panou eu litere, cifre ~i chiar c1.lvinte ~i propozitii care servesc la diferite masuran. SubiecDJ.l prive~te pe rand literele ~i identifica ceea ce este pe panou. Se masoara limita de marime pana la care perceptia este faells. ~i identificarea literelor este corecta. Exista ~i aparate pentru vederea cromatica de aproape ~i de depa..rte.Aparatul C.V.E. posed! 12 teste comandabile pe un singur buton ~i testeaza hipennetropia, astigmatismul, prezbitia, daltonismul, strabismul ~i vederea in relief. Exista ~i aparate pentru vederea tridimensionala solicitata in conducerea auto. Exista ~i apa."ate pentru analiza vederii culorilor $i identificarea acestora. Testul de cecitate a culorilor a lui Farnsworth dispune de 0 cutie de clasare a 15 pastile de material plastic colorat, iTIcepand ell 0 culoare de rererinta, aJbastruL Subiectului se solicit, sa claseze in online pastilele, Un
<}

201

test mai compiicat pentn! studiul culorilor este testul Ishihara. Este campus din 38 de plane eu cifre ce sunt implicate mod discret coloratia plan~elor. Acest fapt permite dece1an.;a discromatopiei la ro~u (deuteronopsie, protonoffilalie) ~i la verde (deuteroncpsie, deuteronormalie). Se apliea Inaintea testelor eu imagini colorate ~i a testului Rorschach pentru a nu aparea interpretari in raspunsuri 1a aceste teste care pun accente pe culori. Acuitatea vizuala este implicata camp vizual care are profunzime ~i lateralitate. Luminozit1itea optima este de asemenea {) proolema importanta-. Colaborarea eu medicH oculi~i cste, astfel de cazuri, I) . problema de mare importan;.s., eu atat mai mult eu cat un m.edic oculist este specialist in probieme1e vizuaHtatii fj1ale protezarii acestora. Medlcina a . 1a protezan ~ . " ,-, !' - numeroase ~l . pSH10iOgl, -'I' eel loa..'1:e files aJuns m promeme
J\

d" '"'U A'd'~1 m A.ng.la, l' au pe pnm ., plan d'e mteres pro b'lema protez8I11 ~ .. m i)

inteligentei, mai ales la varstele adulte 9i de reg--resie. ActiviH'iIile artistic~ soot potential de mare lilcarcatura senzoriala. Testul Grace-Arthur de desen (Stencil design test) face parte di.n testele de desen care pot pune In evidenta talente pe acest plan. Testul euprinde 20 de desene de cota 7,5 x 7,5 centimetri in culori. Subiectul trebuie sa gaseasca culorile necesare prin interm~diul unor contururi monocrome (18), 6 careuri plastic colorate ~i 12 careuri decupabile. Se apliea la surdo-nmti. Acest test are M1Clii similare eu cele ale cuburilor Kohs, testeaza :;;idesenul din domeniul individual 9i aptitudini mecanice. Testul de vizualitate ABC a1 lui V. W, 1,1iller este nu numai de vizualitate, dar ~i de depistare a unO! tulburari de limbaj. Prin acest test se antreneaza ~i vederea incon~tientiL Pentru testarea tulburarilor capacitatilor de observare se dau imagini asemanatoare 1a care trebuie depistate diferente mai putin vizibile la prima vedere (vezi cele doua imagini eu labirinturi expuse in continuare). ~i t~stele labirint sunt intr-un tel teste de atentie, de observatie ~i de inteligen!a. In testele ce urmeaza se Incepe testarea de la numarul 1 ~i se continua apoi. Pentru a nu cMea in capcana este necesara multa atenrie (atentie concentraffi) aflaffi In potentiale normale de gre~eala Ia InliUniri ell alte Hnii ~i trasee privind alte numere. Testele de,vlzualizare spatiala prezinta deseori doua perechi foarte asemanatoare 11.1prima vedere, dar ell mid schimbari, lipsuri, sau adaosuri a doua varianta-. Depistarea ~i desenarea acestora Se marcheaza ell un punet.

202

devine nerceptia La fei TR (timpul de reactie). In astfe1 t observatie activa ~i comparativa. Observatia este foarte importanta in toate incepand eu aceea de detectiv ~i continuand eu profesiile proiectare de locuinte" intreprinderi, dar ~i in activitatile de desenare? in cele legate folosirea de aparatu:ra mecanica, de computereetc. ~apacitatile senzoriale auditive (tot de senza~ii distanta ca ~i cele vizuale) se testeaza mai ales eu audiometrele. Acestea pelmit explorarea automata a celor doua meehi, a vibratiilor intre 250-800 Hz/sec. audiometre au fost adaptate la tonuri pure, pentru a fi utHizate in grupuri de subiecti. Audiometrul de Minnesota permite examinarea concomitti'nta a 40 de copii. Audiometrele verbale au importanla in diagnosticarea logopatiilor. ,,Ascultarea" se considera a 11 expresia sonalizani auzului ~i este implicata in numeroase activiUiti. Aceasta latura a auzului a fost diagnosticata prin testele de aptitudini muzicale. Atentia corelata eu observatia este testabila prin testul Sigma, folosit, de asemenea, mult in diferite baterii.
ff "'"

Testele de aptitudini artistice

Testul de talent muzicaI C.E. Seashore. Prima versiune a aeestui test a aparut in 1919, iar versiunea cea mai semnificativa a fost elaborata in 1939. Testul are 6 sectiuni prin care se surprind 6 dimensiuni ale talentului muzical. Aeestea sunt: simtulinaltimii tonale; simtul forfei sonore; simp.ll timbruIui; memoria tonaIa; simtu1 ritmului; simtu1 melodiei. Seashore a considerat aceste caracteristici drept exponente ale talentului muzical. Testul a fost totu~i criticat de Lunden R.W., in 1968. Testul standardizat de inteligenta muzicala al1ui Wing se refeTa Ia 7 aspecte ale perceptiei muzicale: - gradul in care subiectul elaboreaza analiza acordului muzical; - schimbarea iniil~imii; memoria auditiva; - judecarea auzului; - armoma; - mtematatea;
&

203

- expresm; - simtu1 melodiei. Teside de aptitudini artistice plastice, au, in genere, 0 validitate productiva relativ buna. The Horn Art Aptitude Inventory este un. test care cuprinde trei parti. in prima parte se soliciti1 subiectului sa schiteze 20 de desene de obiecte obi~nuite de ma.rimi recluse In limp limitat it dOlla parte este de solicitare de Ia subiect de a des,:cna subiecte abstracte simple - iar a treia etapa se centreaza pe necesitt:tea ca subiectul sa efectueze de sene pe 12 cartona~e dreptunghiulare, ce au imprimate cateva linH cart:: sunt considerate puncte de plecare pentru desenele ce se solidta (se orera 2-6 secunde de desen). Alt test folosh mm freevent este testul de judecata a desenelor de Graves (1948). se ofera subiectului 0 serie de desene E;bstracte, prin care se solicita sa se masoare gradui In care subiectul poate decodifica, expune ~i recunoa~te principii de ordin estetic. Tot un test de .ID;;>reciere estetica este testullui Maier. Are la hazel urmatoarea strategie. Se dau subiecmlui 100 de perechi de desene sau obiecte de arta. Acesta trebuie sa aleaga coreet opera de arta (originala ei ~i o copie prin care se remarca distanta dintre dotatia artistica ~i a copiatorilor). in bateriile de teste de aptitudini se afli1, adeseori, teste de reprezentari spatiale, impreuna eu teste verbale ~i saturate In diferiti factori, inclusiv numerici. Testele de reprezenta,.; spatiale au implicate sarcini de reprezentari constructive geometrice (numarare de cuburi suprapuse$ de cutii, reconstituirea de figuri geometrice din cateva linii - testul Moede) etc. Testele de aptitudini telullce speciale constituie 0 alta categorie de teste de aptitudini (tehnice). Din aceasta categorie fac parte bateriile DA T (Tne Differential Aptitude Test), bateria FACT (Flafu"1agan Aptitude Classification Test), bateria GABT (General Aptitude Tests Battery). Acestea sunt ~i teste de prognoza. Testul de aptitudini mecanice se regase!?te de asemenea, in numeroase baterii de teste mecaniceo Printre acestea cateva: The Assembly lni Jot. Stangurst san Test of General Mechanical Ability (1932) Minnesota Mechanical Assembly Test.. De asemenea, testul mecarJc Rennes (MECA) se folose~te in profesiile mecanice de la 13 ani ~i la varstele adulte. Contine saturatie in factori spatiaU, inteligenta practica ~i caracteristici ale activitatilor mecanice.

13.1

204

' j' ... ", ;:,,,' ...-:-

"

t.~';" "",
11;.

"'),

"

\ j). '(.,~p~~, I,._.. ~~ "':-J~' } "", <....y . o'V /d1d'!NV

d GQ~

~~l

1",,_
C

7:)
Motoml A se Inv@J1e 111

~;;'O

,
A~>~fl,."

~;~)
~JO....".-..:;';;,~

" , '.} .~ '),r~~,:

t~~ ..
_-;-,,_

aratata de sageata. In ce se 111vm celelalte roti"

Aratati acela~i lucru In figura de mai jos,

',\
t - .

1"

r.~'

.?-~ ..",..-,

..~'~

"" , ~.'1. t/I\~:... . '"'I i ~ ~~ p , ..'" .5 f6-.,"(

.". .,...; (

]
;J.

#.'\..I~

I. ~-~ i.
.

'. ... ~ ; (~

'" ~

/1': .. .;i"/ ~;....:;;P

,~

If

:'I

) (. ._lI--"~ -'.

r-"-~---:;'"1", \~~ -:--:' '? ..(I t~ I"~ (,... ....,----c ~ '..:{It ~ ':v __ ; ,of. . f>..rp. ..... '.' - ,. . """;"--' """._.' .~-. A ' ~.. ; ,.. ~-.J _. ~, , i ' ..:)....) '" I.i.. v..... :: " ..... ~ _~ .... ,".!o/ f F
o~ ') '1; , ' .
,J ~"---. ,-"" ~

rDecupaj test 51.

In care directie A sau B se Invfu1:e~te roata X, daca roata motrice M se 1 Invarte~te In direclia aratata de sageata.

~..,.~~.:~~ -.~~~
11

::e
' /. '.:

i"

~\i

1""/
""

:-;"::

o .i-.'t '''.,.!<

r" ~
~

~'Ii . r ~

lfi'fI
.. jrr

.~~J;;... ~/HJ
.F. ,.'

.. ""V~~'

/;f'"'
't.! _

.i't-~';'

w .,\, ~ .'#') r1 ~'~' .JI'-='-:.'"':\.' j -, ~. ."?~"v~.'9'd./ 'I,~~"" .. " ~ . .\\ ~ (l;:;':~ ~., i J ":"{~f.f ~~<:~~'t{ J ..':-~
~ ~ ;~. ~~ # ',<::\'Jo

In ce directie A sau B trebuie sa se Invarteasca roata motrice pentru a face sa se invaneasca ~i roata X? notal! C). (Dad! ambele direcjii sun! val.bile,

,'\
<\,""

'1 ". ,i:<''' '-'-.!,,;..-r,/

' /'

p~

/.

~.- e

~ ./' ,.. . _oP';' -

x.
-.'

Decupaj test 52, 205

Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie este un test creion-hame. Cuprinde 7 teme bazate pe analiza factoriala. Are in vizor aptitudini mecanice, teste taping, localizari, unnariri de trasee mecaruce. Se folose~te in asp. Exista ~i perfectionari de testari ell aparate ale inteligentei practice (Dr. Rossolimo, Chessell- 1916, Thompson etc.). Am adauga ~i testul Bogs (1927), care are in obiectiv ingeniozitatea inventiva ~i testarea ei. Testele de selectie profesionala Acestea constituie 0 categorie de teste in cre~tere ~i de 0 mai activa transformare. Regula impune, in u1timii 20 de ani, de a avea in baterii cca a 10 teste fapt ce adus la dezvoltarea acestei categorii de teste. D(; asemenea, cre~terea numeric a ~i importanla profesiilor de funelionari, secretari, controlori, magazioneri etc. a dus 1a cre~terea testelor de seIectie profesionala. Mai ales testele de colationare se folosesc in acest domeniuo Dintre acestea, mai folosit este testul Svenati, care vizeaza conflictul dintre viteza ~i exactitatea de executie (viteza, numarul de erori, corectitudinea executiei) a 16 probe, constituie continutul ~iobligatiile acestui test. Un alt test este efectuat de Rennes ~i are ca obiectiv descifrarea de texte serise de mana. Cuprinde scrieri de dificultate crescuta (manuscrise). Subiectul trebuie sa tnmscrie textele (timp nelimitat). Este pentru functionari, seeretari etc. Testul de inle1egere pentru subiectii eu mvel intelectual merliu este folosit in orientarea profesionala (de ia 11 ani in sus). Consta in prezentarea unui text urmat de 4 fraze, din care subiectul trebuie sa aleaga 2, care au sens similar eu al textului. Testul R.A.P.A. @esistance aI' Automatisme Psychornotrice Acquis 1 este un test pentrn profesiile ce privesc securitatea publica, in care profesionistul opereaza la un tab10u de comanda la care trebuie sa urmeze indici obi~nuiti ~i sa se adapteze rapid 1a modificarile acestora. Exista teste pentru depistarea aptitudinilor necesare L'1 aviatie (Testul Placido), in profesia de consultant in medicina etc. (Aptitude Test for Medical Students) ori in legislatie (Law School Admission Test). Bateria OA TB se utilizeaza pentru diferite profesii, contine corelatia a 9 factori, adica a factorilor ,,0" de inteligenta. "V' de aptitudini verbale, "N" de aptitudini numerice, factornl "F'~ de percepere a fonnelor, factornl ,,0" de percepere a scrierii, factorul "D" de dexteritate manuala, factornl "M" de dexteritate digitaUi. Pentru aotitudinile ~tiintifice si de ingineri~xista. de asemene'_ tot mai multe teste.
206

Testde de aptitudini pentru ~tiin~e ~i inginerie, c1xno:sCi:lte, sunt: Stanford Scientific Aptitude Test (1930) sau Engineering Physical Aptitude Test (de B.W. Moore i colab.) ~i The Pre-Engineering Test (testul Hoppe). Bateria Bonnardel eviden~iaza 10 factori implicali in selectia profesionaUl (pentru diferite profesii), sub urmatoarea structurare: pentm potentialul intelectual, 3 teste; tot 3 teste pentru componenta verbala; pentnl rapiditate perceptiva i memone, 5 teste; pentru capacitatea de caleuI, 3 teste; pentru ortografie, 2 teste; pentru inteligenta practica necesara in activitatea de mundl 5 teste, iar pentru inteligenta necesara In activitati de colaborare, 3 teste; pentru dexteritate, 3 teste; pentru precizie, 3 teste, iar pentm reactie, 5 teste. Testele de dezvoltare sunt foarte numeroase. Noi ne-am referit mai mult la categoriile acestora. De fapt, orice test ce se poate apliea pe mai multe varste, i chiarpe toate v8:rstele, devine un test de dezvoltare, pentru ca poate pune in evidenta progrese sau regrese ale aspectului reactiei conditiei respective ~i a valorii ei In adaptare.

207

CAPITOLUL IX

RADIOGRAFIA PSIHODIAGNOSTICA A CREATIVITATII ,

eu scopul de a surprinde cat mai devreme creatlvitatea, spre a se valoriza social ~i spre a se stimula ~i intretine aceasta importanta. valoare social a, s-au efectuat diferite tipuri de teste. In genere, acestea au in atenlie criterii ce au fost atribuite creativiH1tii de diferiti auteri, din care rnotiv raman sensibile la anumite critici ce se refera la lnsu~i conceptul de creativitate. Totu~i, a$3 cum mentiona candva ~i J. Piaget, "testele au dat, in linii mari, ceea ce se a~teapHl de 1a de, apreciere rapida ~,i persistenta a nivelului global a1 unul individ. E1e masoara un randament fara a atinge operatii constructive ca atare ... ". Totu~i, testele de creativitate nu pot surprinde Insu~i procesul ~i momentul creatiei, ci doar creativitatea potentiala ~i produsele ei. Problemele creativitatH au fost abordate diagnostic, mai 111tai, prin arborii genea10gici de c~itre Sir Fr. Galton care, In 1862, a creat 0 preocupare pentru abordarea evaluativa a creativitatii. Pentru Sir Francis Galton, creativitatea a fost considerata ca atribut al oamenilor ale~L Mai semnificative, pentru tentativele de cercetare diagnostica a creativitatii, se pot enumera studiile Iui Allport (1936) ~i cele ale iu! Guilford (1951). 1na doua jumlUate a secolului XX, creativitatea a inceput sa fie considerata tot mai mult ca atribut al omului (reevaluarea Iui homo faber) ~i ca bun a1 societatii - sub influenta progresului in toate domeniile de exprirnare ale activiUilii umane (R.S. T), lnventarierea de numero~i autori a fom1elor timpurii de expnmare a creativitatii - prin metoda biografica (Mozart3 Chopin, M. Eminescu), ca ~i cercetarile privind dezvoltarea ludismului la copii, au creat interese pentru problemele creativiU1lii. Cateva precizaQ Exista creativitate, ca potenlial psihic ~i creativitate, ea stare activit Potentialitatea creativa se transforma in stare, sub foarte numeroase $i comp1exe conditii provocatoare. In cazul in care creativitatea potentiala devine activa (stare), se manifesta 'ca stadii ale creatieL In aces! context, 208

exista, iTIsa, forme relativ diferite de

nivel pana ia care se extind stnlcturile urmatoarele (C.N. Taylor): Creativitatea productiva. Aceasta se caracterizeaza prin J.H'!::;z,mta control a1 jocului liber, a operatiilor creative Inc:apc:ate 0 anunl1t:a tensiune acaparatoare, eu tente ludice. Este, ~i ca staoanire a acesteia. Creativitatea expresiva este forma fundamental a Ctl actiune. Se exprima prin implicatie total a 1nt1'-o a.rmrnitll originalitate, sensibilitate, mesaj complex ~i angajare en tehnicile ~i abilitatile creative maximal-disponibile. Creativitatea inventiva eehivaleaza ell 0 forma mai Inalta ~i flexibiHi In sesizarea de noi semniticatii, de multll flexibiHtate de combinare de idei, de percepere de relatii InCa nesesizate. Creativitatea emergenta, cea mai profunda ~i complexa, aduce transfomlari, prod use creative deosebite ce pot crea transfonnari in viata social-~tiinlifica, artistidi, tehnologidi etc. Exista, Insa, bariere in cazul creativitatii ca stare. E yorba de bariere psihice complexe, cum ar fi spiritul critic, autocenzura excesiva, teama de ridieol, de neintelegerea multora ~i de rejectarea strategica a ahora ill concurente, chiar daca acestea niei macar nu ar exista, data fiiud valoarea deosebita a creatiei efectuate. Tot 0 temere devine confonnismul de grup, eel de stH de viata din me diu! de apartenenti1. Dupa multi autori, creativitatea ca stare (sau proces activ), daca e mai moderata, creeaza tensiuni de sustinere in relatia dintre ea ~i creativitatea de fond pe care 0 Incorporeaza. Dupa A. Creby, eont1ictele, conceptele, nelini~tile, incertitudinea, faptul ca pe unii mai putin dotati Ii ocolesc ideile ~i citarea evocarilor 1a a1lii, ca ~iincertitudinea de statut pe care 0 po ate crea 0 astfel de atitudine, constituie, de asemenea, bariere in organizareacreativitatii ca stare. DaL. dar. .. loate aceste situatii pot avea ~i efecte stimulative foarte puternice. Exista ni~te etape In constituirea creativitatii ca stare. Wallach a semnalat momentele de preparatie, ca prima etapa a trecerii 1a creativitatea ca stare. Preparatia este mai activa 1a eei cu creativitate potential a Inalti:'L doilea moment este eel a1 incubatieL hcubatia este 0 stare de interoga}ii putemice ~i imp1icare a stariler ~i a competenTelor 1ntr-o stare de efervescentii, a mobi1izarii incon~tientuluj ~i a etapa ' se subcon~tiemului (Vlallach, lung, Freud mai ales)o creeaza S1 omanizarea mesaiuluL se fac asocied. se contureaza
1"1
!i>

',="

.J

. ~

209

problemei, legaturile ei nemaiganditeo Se rotunje~te tematica de baza ~i cea de implicare in necunoscutuI eel mai nea~teptat pentru eei ce savureaza domeniile ~tiintei, tehnologiei sau domeniul de arte respectiv. In acest moment, se 1eaga fOfu'ie nurneroase probleme ale uria~elor interdependen~e ce constituie suportul existential al universului i al fortdor inteligentei, care Ie surprinde ~i apoi Ie folose~te,In mod incon~tient, au loc s.i favonzan de fuziuni, ordini de aranjament al problemelor de prim grad, confmnti3.rl tacite sau vehemente eu aparenie!e realitatii ~i eu idei ce au servit aceste aparente. Are, de fapt, loc 0 confruntare ell realitatea i concomitent en modullu care ea a fost privita ~i implicata 111 mentalitatea umana. Se activeaza clmo~tinte, ipotezele noi pe care acestea Ie impun. Incubatia tematica este fmute lnd\rcata afectiv, proces ce determina gradul de consurn de energie psihica la maximum, proces ce creeaza trecerea in etapa sau stadiul u.rmator creativitafii activate. Momentul urmator. al iluminaliei este Incarcat de intuilH, inspiratiL Este un moment de implozii Si explozii interioare, in care prob1eme, fructe ale creativiHitii, s-au copt ~i se culeg. Se mai nume~te ~i mcmeniul "Aha!" ~i se exprima prin inceput de descarcare, activitatea deplasmdu-se pe comunicare. De fapt, este 0 faza care nu dureaza prea mult (dupa "Aha!'\ "Evrika!"). Totul este ordonat ~i comunicarea se supune, cuminte ~i ordonat, produsului "Evrika!". Unneaza faza verificarii ~i a trecerii in etapele creativiUitii ca structura psihica finaIiL Verificarea se face din doua puncte de vedere. Pe de o parte, prin verificarea a ceea ce a fcst implicat in creativitatea activata ~i pe de alta parte, prin aportul creativitatii activate, deci a ceea ce a fost ~i ceea ce a devenit. Perioada verificarii este 0 perioada de munca intensa, activa:]i Incarcata Inca de tensiunea creativitatii ca stare de autoretraire, Se considera ca fiecare persoana dispune de creativitate ea stmctura psihica potentiala ~i ca disponibilitate. Mai mult dedit atat, in a doua jurnatate a secolului a1 XX-lea, creativitatea a devenit 0 problema sociala protejata ~i in stadiu de a se cauta mijloace de stimulare. Au lnceput sa se contureze tot mai nurneroase grupuri de psihologi care ~i-au contuiat menirea de contributie in aceasta directie (a stimularii creativitatii). Foarte activ, in aceasta problema, a devenit grupul Mirabilis de la Ia~i, grup care ~ia extins activitatea :?i co1aborarea 1a Timi~oara, Cluj, Bucure:;;ti ~iTimioara, Pe de aha parte, pe plan social s-au constituit tot mai numeroase olimpiade nationale :;i internationale, la care au intrat in testare sociala competitiva persoanele eu eea mai pregnanta dotare de creativitate ~i competenta. Nu putem ignora faptul ca, la muhe din oHmpiadele

210

au mereu In internationale, reprezentantii tineretului de frunte. acest context, subliniem faptul ea exista 0 sociala a grupurilor de natiuni ~i exista creativitatea individuaHi. in eu cea a grupului de apartenenta. In final. mai subliniem inca 0 data fanml ca testele diagnosticheaza creativitatea ca structura psihica. structuril are unele aspecte nedecodificate. De pilda, nu toate peJLsoan~~iece, sunt evident creative In interrelatiile curente, in probleu'iele profesionale, sociale ~i de alte [elmi au un potential ce nu se impHca in creativitatea, ea stare, deeM rareori, ceea ce Inseamna ca, de;;i creath,'itatea lor exista ~i se manifesta zilnic, potentia1ul ei este diferit fata de persoane earn eu grad de creativitate potentiala, dar care au un mult mal mare potential de a se manHesta In produse ale creativiHltii disponibile. Exista, dupa cum am mai spus, ~i 0 indexare intemationala a similara persoanelor eu cotien de inteligenta superior, care au ~i ele 0 a raportului dintre nivelul caracteristicii psihice respective ~i caracterul productivitatilor. Secolu1 a1 XXI-lea va adanci aceasta problema ~i 0 va sociaIiza, deoarece existS. 0 problema care, pe nOl psihologii, ne obsedeaza, ~i anmne aceea a implicatiei inteligentei ~i creativitatii in aspecte pozitive sau discutabile, cu efecte pozitive sau tot discutabile. Oricum, creativitatea este, social, in intensa cretere. Oficiile de Inregistrare a inventiilor i descoperirilor au crescut; s-a nascut domeniul istoriei inventiilor ~i descoperirilor, a momentului istoric in care s-au nascut idei ~i progrese uria~e pentru viata sociala, idei deosebite, opere de arta fascmante ~i incarcate de mesaje ~i idei noi. Or, toate acestea sunt incarcate de responsabiliUiti noi ale cunoa~terii omului, care a creat toate :?tiinte1e ~i artele ~i a creat ~i creeaza omul de maine, acest necunoscut ... Printre marile schimbari ale secolului XX, sernnalfun faptul ca are loe 0 ferninizare a profesiilor, inclusiv in domeniul artelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la. cele doua sexe. Se po ate presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva (~i mai deosebita pentru baieti, din care motiv 0 folosesc). Identificarea ~i apoi stimularea dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii a conturat interesul pentm investigarea creativitatii 1a tineri ~i adu1ti. S-au elaborat, in acest context, numeroase cercet1ri ~i construiri de teste creativitate, validarea acestora ~i implicit s-a conturat 0 mai completa lntelegere a unor aspecte ~i forme de dezvoltare a creativitatii. Implicarea llilOf interogatii privind corelatiile creativitatii ell inteligenta, perceptia,
e "

211

aptitudinile, atitudinile, motivatiile, cuno;;tintele (mvatatura) au solicitat strategii complexe de cercetare Cll teste de creativitate ~i teste privind caracteristicile psihice la lotun de subiecti de varste, sexe, preocupan, profesii ~i interese diferite. Exista ~i cazuri in care diferiti autori nu au avut in atentie, in mod expres, creativitatea ~i au elaborat teste ce sunt sensibile pentm aceasta caracteristica psihica. Chlar pentru copii mai mid de 2-6 ani exisHitestul .Andrews . Pentru pre~colari (3-7 ani) se folosete ~i testul Grippen, ce cuprinde 7 dimensiuni ale creativitatii. Printre altele, solicita elaborarea de pove~tisau povestiri pe teme date. Se folose~te ~i testul "CopiHiria ;;i adolescenta", conceput de
MARIA FRANCOIS.

Pentru ;;colari, se pot cita teste mai numeroase. Printre acestea, testul R.R. HENRICHSON, Acesta solicita compozitii. in genere, pentm :jcolari,ca ~i pentru pre;;colari, sunt sensibile ~i testele de desen~compozitie ~icompozitie orala sau scrisa. ~colarilor Ii se dil testul KIRPATRICK, ce face parte din categoria de teste in care se dau pete de cemeala pe baza carora se cere sa se efectueze relatari, dar mai ales compozitiL FUnd un test din familia testelor proiective Rorschach, se recurge Ia 0 demetamorfizare, il1 final, a compozitiilor - dar intereseaza, in acel~i timp, caracteristicile compozitiei, coerentele ~i scenariile ce se expun ~i se dezvolta, modul secvential descriptiv sau de integrare 'in povestire (compunere, compozitie) a ansamblului componentelor de plecare perceptiv - imaginative. Vom prezenta, mai jos, diteva teste de creativitate. Testul Vernon consta, ca material, din 4 tablouri pe baza carora se solicita povestiri eu actiuni ~i deznodamant. Despuierea povestirilor promite sa se foreze in caracteristicile ~i prezenta eventuala a creativitatii. Ca atare, ~i In cazul acestui test intereseaza nu numai subiectul, dar ~i caracteristicile individualizate ale creativitiitii ~itipul acesteia. Testullui I.H. McPherson este de inventivitate. Si in testulla care ne-am referit mai Inainte este prezentata, ~i posibil de surprins, inventivitatea imagistidi. Testul Frederickson este de formulare de ipoteze in rezolvarea catorva probleme. Intereseaza numarul ~icalitatea ipotezelor de rezolvare. Tcstele de creativitate mai frecvent folosite, pe varste ~colaremai mari ~i la studenti, merlta 0 atentie deosebita. Aceasta cu atat mai mult eu cat creativitatea se contureaza ca de aport, mai ales dupa 16 ani.
e
41

212

" Se utilizeaza. , nn de putine este , un test de solutii pe cat posibil rezolvare, semanand Frin aceasta eu testul ,. Poate fi chat ~i testul R.A.T., al lui IVIednic~~fednick Testul 1ui Calvi (espressioni 1966), Testul hJ.LWgUach Ul1na principiul originalitatii din optica asociatiilor expuse de in lucrarea Critica raliunii pure, 1790. . In testele enumerate pana aeum, este perceperea situational a, asociatiile $i creativitatea. Aceste criterii sunt incluse :;;iin testul Sarton ~i variantele Selier. SeHer are 3 sectiuni. Prima contine figuri simple (cercuri, triunghiuri ;;i dreptunghiuri) ce trebuiesc completate (dte 12 figuri de cuprinde 0 pagina ell 12 imagini simple, ambiguu 101:matt~,contimilld obiecte sau peisaje. Se solicita titluri cat mai multe ~i cat mai interesante pentru fiecare imagine. Ultima sectiune cuprinde 3 cuvinte, care se cer mai multe asociatii spontane. Testul solicita fluiditatea, originalitatea ~i productivitatea ca aspecte ale creativitatii. I " Imeresant ni se pare ~i Testul Proiectelor, care consta din prezentarea unor probleme ~i teme de proiectat in domeniul ~colar, sanitar, urbanistic, ~i valorizarea ideilor, sugestiilor ~i a graduiui lor ingenio:dtate. In genere, in astfel de teste se solicita. fluiditatea ca una din caracteristicile creativiUitii prin compararea numamlui de raspunsuri, orienta.ri tematice. eei creativi au, in genere, mai multe solutE originale ~i nea~teptat de interesant integrate in ansambluri sau payi ale ansamblurilor. (}, T estul figurilor ascu..nse (dupa RoB. Catt~H, contine 0 pagina ell 4 figuri complicate ~i 18 figuri simple). Trebuie sa se gaseasca figurile simple in cele cornplexe. ~i testul Sigma are inclusa aceasta sarcina, pentru testarea atentiei t;i a sensibilWitii observaliei. . 0 folosirc mai restransa, redusa, au testele E, Erikson de productie teatraUt Cadrul de lucru se compune din scenarii in miniatura, filir.lrine, articole de recuzita. Pc baza acestora~ se cere montarea unul scenariu original, se solicita in mod special creativitatea scenica, se implica organizarea scenidi - adidi a contextului in care are loe scenariui ~i care sugereaza modul ~i nivelul de trai al personaje1or, locul in care are loc - ~i mai subtil,. atmosfera ce se vrea implicata. Inspirfu1du-se poate din testul Kirkpatrick ~i fire~te din testul Rorschach, a fost efectuat testul petelor de cemeal~ acrornatice de catre
1 ,

J1..supravanantel romane~tl a acestUl test yom mal revem.

;;.1,)
'1"'!-"'l

'

.'

"

Barron. Consta din 10 pete de cemeaHL Se cere un singur faspuns pentru

fiecare pata de cerneaUL

Testul de imaginatie, allui Yamamoto, constii in solicitarea de a construi 0 povestire despre oarneni sau animale neobi~nuite. Intr-o varlanta, se cer descrieri ale unor episoade din istoria omenirii, daca s-ar fi schimbat uncle evenimente (de pilda dace. Hanibal ar fi invins pc rarnam). Este pentru studenti ~i adulti, are demersuri de creativitate literarit Barron, la care ne-aID mal referit, a elaborat ~i un test de reorganizare de cuvinte, ce consta din sarcina de a alci:itui 0 povestire dintr~ d de cuvmte . / .. care sunt SUu.~illntlve, h' ". un Ion a Iese ~, ulta.mp 1~ ator ti1 aOjectlYe, adverbe). Se solicita de Ia subiecti sa utHizeze un nurnar cat mal mare din cuvintele date. in fond, acesta este un test tip check~list,

>I<

'"

baterie foarte utilizata de creativitate este batena lui GuiHord (1971). Initiator al valului de interes starnit pentm problemele ~ creativitatii 1, Guilford a daborat (in 1950) 0 baterie ce a servit ca punct de plecare pentru numeroase alte baterii de teste din aceasta categorie, Dominat de ideile Inrudirii ereativitatii ell inteligenta, Guilford a elaborat 0 baterie in care timpul de raspuns este limitat De aItfel, ei a considerat bateria sa ca fiind de gandire divergenta (oarecum de imaginatie), Din acest motiv, In aceasH\ baterie, intereseaza, earn in aceea~i masura, elaborarea, originalitatea, fluiditatea ~i flexibilitatea (atribute ale creativitatii pe care, de fapt, el a pus accentul printre primii psihologi preocupati de problemele diversitatii creativitatii). Exista In bateria sa 0 mai mare angajare a inteligentei, nu numai prin forajul implicat in baterie in vederea studierii capacitatii rationale de elaborare. A~a de pilda: 1. Testul sufixelor, primul din bateria Guilford, COlistain In~irarea cat mai rapida a cat mai multor cuvinte ce se tennina printr-un sufix dat. 2. Testul utilizarilor neobi,?nulli; se refera Ia indicarea de cat mai multe utilizan inedite pentru obiecte banale, ca de pilda: cutie de conserve, cui, diramida etc .. in variante se mai dau, ca starteri verbali, cuvinte, precum: fier de dUcat, ma~ina de toeat etc. 3. Testul consecintelor. frecvent preluat ~i el in diferite alte baterii, solicita indicarea consecinlelor unor situalii imaginare, ca de pilda: ce -ar Intampla daca oamenii nu ar mai dormi?

I In 1950, Guilford a preluat preedintia Asociatiei Internationale a Psihologilor. Discursul sau s-a centrat pe inteligentA ~i creativitate $1a trezit interesuJ, mal ales pentru creativitate.
214

'"

*'

>;:

in j urul a 20 de factod ce se activeaza, consistent, in testele cunoscute de creativitate. Trei observatii se impun rezuhatelor a numeroase aplieatii de teste de creativitate. 1. Faptul ca factorii implicati nu sunt egali eu aptitudinHe, ci sunt implicati acestea :;;i Ie operationalizeaza (factorii f1uidi!ate, t1exibilitate, originalitate etc.). 2. Se poate observa ca testele de creativitate se implica in strategiile de cercetare eu itemi ce se refera la diferite caracteristici ale personalitalii. 3. Faptul ca numarul testdor, ce se refera 1a creativitatea generala nespecifica potenliaUi implicata, estc relativ mult mai mare dedit fOmlele specifice de creativitate activata sunt aproape imposibil de efectuat. Poate dear pentm desen se poate implica 0 activare a creativitatii ceva mai evidenta. o alta problema ce 8-a impus in cercetarea diagnostica a creativit~Wi este legata de modificarile ce apar in aceste caracteristici opera~ionale ale creativitatii, in cazuri de tulburari psihice, ca: nevrozele, depresia, aIlXietatca etc.

TOlTance s1 colaboratorii au reun1t. intr-o baterie (bateria Minnesota), unele teste elaborate, aplicate, apoi perfectionate. L Aceasta cuprinde, in prima parte, figuri incomplete, matcriale pagini albe prin decupaje de hfutie colorata i pentru CODstruirea de figuri liDE de reunire a decupajelor, cercuri ~i patrate pe contururi de obiecte1 cat mai variate i buline de diferite eulori, pentm a dabora tablouri interesante (vezi imaginile ce urmeaza). II. Partea a doua a bateriei este foarte ampla ~i variata. Cuprinde imagir..i eu persoane, animale ~i obiecte ~i cere identificarea relatiilor ~i a naratiunii posibile inc1use in acestea. Se cer, in continuare, solutii de imhunatatire de jucarii sau obiecte obi~nuite. Unneaza un test de utilizan neobi~nuite ce se pot da unor obiecte banale - apoi se ap1iea un test ce are in atentie Droblema consecintelor -. dandu-se situatii bizare (testul solutiilor Mai interesant ni se pare testul povestirilor imaginate pe baza unOI' titluri date, testul conferirii de titlu..'i. la imagini incomplete, ea ~i un check;) ,<. ~ . , ~

!~, butenE

'X'Y" ~d eyi aescnsa 1 are trel pal1L 1:'nma.a IDS!

215

list ce inventariaza 10 activitati din care se solicita enumerares. eelor probate din initiativa proprie. Acest test a tost folosit ~i de Sarton. o aha secvenla a testului se refera 1aprobe verbale. Probeie verbaie ell stimuli nonverbali se condenseaza in trei eategorii in bateria Minnesota: 1. Primul test este: Testul "intreabi'i ~i mceste", dupa 0 imagine data (Tom, fiul lui Peter, Baiatul ell pisica, mama ell gasca etc.). Intr-o prima etapa, se solicita de Ia subiecti sa puna toate intrebarile posibile in legatura eu ce se vede in imaginea dati'L in a doua etapa, se cer propuneri asupra cauzelor intampHlrilor prezentate ~ ~i in final se fac propuneri asupra conexiunilor Dosibile in contextul eelor relatate. Testul ~, pune evidenta, in afara de unele atributii ale creativitatii, ~i cu."1ozitatea ca stare incitativa, intelectiva. 2. In aceastl1 pa..'1ea baterid intra oi test.. !l "Ce s-a, schimbat?" de la o imagine la aIta "irnbunatatirii Qroduselor", Se dau jucarii (0 truss' medical a, 0 ma~ina de pompieri, 0 maimutidi de plu etc.). Se cere sa se indice cat mai multe imbunatatiri pentru a face fiecare juci!rie mai atractiva. o varianta a acestui test este testul perfectionarilor in care se cer imbuntitiitiri de obiecte uzuale, bicicleta, haine, patine, telefon etc. Se solicita creativitatea practica. 3. In fine, 0 ultima categorie de teste verbale eu stimuli nonverbali se exprima in testul utilizarilor neobisnuite. Consta din solicitarea de completari la testul anterior, din optica utilizlirilor celor mai interesante posibile (cum este ~i cum ar putea sa fie jucaria dupa referirile meute anterior, tot de ditre subiectul in cauza). III. Partea a treia a bateriei Minnesota cuprinde 7 teste, dintre care doua au variante (forma A ~i B). Aceasta parte a bateriei solidta raspunsuri verbale la stimuli verbali. In succesiune, ca demersuri ~i criterii, aceasta parte cuprinde: 1. Testul utilizarilor neobisnuite, asemanator eu eel folosit de Getzel ~i Jackson, solieita enumera.>i de utilizari neobi~nuite (inedite) pentru obiecte uzuale, cum ar fi cartea, caietul} ceasul etc. De foarte mnIte on se deeupeaza prin diferite laboratoare aceasta parte a testului ~i se integreaza eu testul eonsecintelor~i testul titlurilor (la care ne vom referi in continuare ). 2. Testul consecin~elor ~i a situatiilor imprevizibile (de inspiralie Guilford). Acest test are doua forme: forma A ~i forma B. Fonna A cuprinde ir:trebari, aparent absurde, dar interesante pentru imagistica pe care 0 solicita. In aces! sens, testul cuprinde mtrebdn de tipul:

216

Ce -ar intfunpla, daca omul ar fi invizibH? pam2Jltesc? perf ora un orificiu care sa strabaUi emul ar intelege limba pasarilor ~i animalelor? Forma B cuprinde itemi de interogatie mai Ce s-ar -ar intanlpla dad!, zilele ar fi de dOLla on mai lungi deca! Intampla, dadi omul ar fi nemuritor? Ce s-ar intampla, daea omul ar aparate? 3. Testul situatiei este al treilea din aceasta parte a 'hateriei (este pre1uat dupa Guilford). Consta in trei see vente in care se cere sa se gaseasca cat mai multe solutii la diferite probleme. Daca unul prieten Ii place sa nida de a1tii, dar nu suporta ca allii sa radii de et.. Daca, fiind bolnav, cineva Sf; ocupa de gestiunea bani lor ~i este suspectat de !ipsa de onestitate ... toate ~come ar fi desfiinlate, cum te-ai instrui? in afadi de creativitate, se testeaza ~i evaluari morale ~i sociale. 4. Testul problemelor uzuale, care este, de asemenea, folosit adesea ill cercetari privind creatH vitale, are doua fonne: Fonna A cuprinde solicitarea de a se enumera cat mai multe probleme legate de situatii concrete: rncutul baii, a temelor etc. Forma B solicita enumerari de activitati concrete necesare in satisfacerea de trebuinte (meuml unui sandwich, mersul la ~coala etc.). afara de creativitate, testeaza ~i adaptarea curenm. 5. Testul povestirilor imaginare(pevestiri atractive pe un subiect dat) are, de asemenea, doua forme (A ~i B), cu cate 10 itemi fiecare. Fom1a A are itemi de tipul: CiHne1e care nu latra, Omu! care pHlnge, Doctorul care a devenit tamplar etc. in cadrul formei B, subiectele sunt mai bizare: Profesorul care nu Maimuta zbudl.toare, Barbaml rujat etc. Cotarea se face ca la alte teste de povestiri. 6e Testu! titlurilor. Se apEd!. in prehmgirea testului incomplete ~i a constituirii de imagini. Se cere sa se dea mai interesante pentru fiecare imagine realizata de subiect Si Salton a !010slt un astfel de test 7. Testul activitatii creatoare (check-list) 100 care leace!e activitati (ca inventer), UITnand sa se indice decatre at~ plot'at ipjtiativa propriec Bateria de MiILnesota de creativitate are c:reativitate ale 11,11 Guilford, care a~uim1uenlat eiaborarea acestei , . ,, ~ 1' . ~ ., r! o DEltcne mal mteresan~ ampla ~1 Cllagnostlca pnvmu

~--~--

.,

217

datorita utilizarii testelor nonverbale, investigatie a creativitatii.

prin care se large~te dLrnpul de

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

218

SJu.

J:pn.?'N?V4r4

p~$~\l!'.ifn~

14

,"ion /xJ/mve

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

219

N N

.9 ..
-~
_ "
__

()
-

..;

, '\

!~~

'.',

o
7

~~.
/JI' ,~~. ,', - j' ' 'tI? ,,"

,
I
,

("A~_.

#r \ I 8~.tJ)A~ ~tl1&p' l ~""~

~l7
---- ,,-- 1
l) ~

Ii. '

__

--=t,,_~~~(~~-'

i()

Sd~ ~
~

~-

I,

10.

, ~l\,~;
,

01teva dcscne cfcctuate pe baza unorsemne date.

Catevadesene efectuate pe baza semicercurilor date. Creativitatea la biiieti ~i fete.

221

Tot 0 baterg; cunoscuta ';;1 lar!: utilizatL1 este bateria Jlli~.A Wallach ~i N. Kogan (196~).Aceasta este G baterie :mai pregnant creativisHL Se folose:;;te individual ell tirnp nelLmitat, ceea ce acordil subiecmlui 0 securizare a activitatii. Pome~te de la ideea necesltz:}ii de a solicita
@

subiectului itemii Intr-o atmosfera ludica, netenslonata, lipsita de atitudini critice ~i presante, In structuri incitative. Cuprinde cinci pfu1:i~ dintre care 3 verbale ~i 2 nonverbale. 1. Testul enumerarii de cuvime (verbal) consta din solicitarea de a se enumera cat mai multe obiecte ce sunt rotunde, care fae zgomot, care sunt patrate, care se mi~di pe roate etc. 2. Testul asem!inarilor (similitudinilor) a fost adaptat, dupa R.A.T., de Mednick. Consta In solicitarea in numar dit mai mare de asemanari (inedite) posibile, intre perechi de cuvinte denumiri, cum ar fi: perechea cartofi-morcovi, pisica-~oarece, tren-tractor, lapte~came, bacamerestaurante, vioara-piall, birou-masa etc. 3. Folosirea alternativelor este al treilea test din partea verbaHi a bateriei. Probele nonverbale ale acestei baterii au urmatoarele secvenle: 4. Jestul interprettirilor de figuri (se dau 9 figuri) pe cartona~e 10 x 15 em ~i trebuie sa se precizezece reprezinta fiecare. 5. Testul interpretarij liuiilor (stimulii sunt 9 linii) a~ezate In pozirii diferite. Solicitarea este ceva mai dificila, din cauza dl punctul de plecare perceptiv este re1ativ mai putin sugerat de variabi1e imagistice. Acest test a fost adaptat dupa un test de Tangiuri.

:I<

Pentru a ilustra diferentele ce pot aparea In problemele testelor de creativitate, ne yom referii 1a rezultatele obtinute intr-un test de eompletari de desene. In primul exemplu, s-a eerut completarea unor linH curbe ~i drepte - solicitandu-se ~i denumirea figurii dupa Indeplinirea sarcinii de completare. In primul exemplu, e vorba de un Miat de dasa a V-a (R.D.), care nu a implicat prea multa creativitate in desene, dar a dat primul din clasa respectiva rezultatele (deci, are 0 oarecare facilitate). Testul de desene solidia 10 completari. Aid, au fast date doar primele 4. In desenul mmator, este vorba de un adolescent de dasa a IX-a (S.AJ.), caruia Ii place sa deseneze. A ciat altreilea desenele terminate.
222

 Testul de desene cu solicitari de completari de desene din linii drepte $i curbe a fost dat ;;i elevilor clasei a X-a. Prima serie de 6 completari a fost mcuta de 0 eleva (R.V .. Proiectiv), completarile indica 0 persoana dominata de probleme de maturizare feminina, care are unele probleme, fapt pus in evidenta de desenele 4 ;;i 6; eleva A.N., figura 4 ;;i 5, indica asemanare ;;i cautare. Indica duplicitate, nehotarare. *

Din ansamblul testelor, privind creativitatea, s-a conturat ;;i 0 serie de aspecte privind masculinitatea ;;i feminitatea. In primul rand, exista tendinte marc ate de apropiere Intre caracteristicile psihice obtinute la baieti ~i la fete. Nu se manifesta caracteristici diferite semnificative (in studiile lui Hargraves ~i Bottan 1977, Wallach;;i Kogan 1955, Waro 1968). Desigur, are loco feminizare de profesii,inc1usiv 1:ndomeniul artelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la cele doua sexe. Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva (~i mai deosebita pentru baie!i, din care motiv 0 folosesc). In al treilea rand, S.S.E. (statutul social economic) este important ~i genereaza muIte diferente. Clasa mijlocie ~i avuta este favorizatii,dat fiind faptul ca e absorbita In activitati ~i tentalii cronofage diferite, inclusiv sociale (pentru prestigiul social). Acestea erodeaza, in parte, exprimarea creativitMii (mai ales productivitatea). Este evidenta, insa, originalitatea ~i fluiditatea ca structura mai expresiva a creativitatii in aceste cazuri. Unii autori au gasit diferente. Prezinta importanta ~i relatia dintre creativitate ~i structurile sinelui. In cercetari, ce au in atentie aceasta problema, a reie~itfaptul ca la persoanele creative, din diferite, domenii, este mai pregnanta (dar nu foarte semnificativa) 0 conturare a sinelui cultural, legata de fOIDIa~i implicatiile creative solicitate de profesia respectiva sau de activitatea dominanta a vietii de fiecare zi. Puberii, adolescentii ~i studentii au mai dilatat sinele fizic. Persoanele creative sportive, au, de asemenea, dezvoltata aceasta forma a sinelui ce se afla in ~coli sau facultati cu diferite profiluri culturale sau tehnice, au mai dezvoltat sinele cultural, iar cei ce provin din familii mai consolidate, din clasa mijlocie (generatia a ill-a de familii intelectuale) au ~i sinele moral - de civilizatie ~i conduite politicoase - mai dezvoltat, ~i tendinte mai puternice de cre~tere a productivitatii ~i nive1ului expresiv al Iucrarilor ce Ii se solicita la diferite niveluri de lnVatamant. $i Taylor a
223

semnalat astfel de aspecte. No! le~am gasit, mai ales, Ia tineri proveniti din familii de intelectuali, care au profesii non-economice (culturale). Problemele creativitatii ramru.1 numeroase ~i solicitante, de~i in ultimii 10 ani conceptul de creativitate, preluat de psihologia naiva, s-a vulgarizat ~i este folosit excesiv, considerandu-se di toate persoanele au potential creativ ce poate atinge cele mai inalte niveluri sub influenta antrenarii ~i exereitarii. Este adevarat ea exista 0 sensibilizare mai mare stimulativa a ereativitatii, fapt pentru care s-au dezvoltat a~a numitele metode de stimulare a creativitatii - ~i grupurile de psihologi care se ocupa de aceasta stimulare - dar cercetarile se afla intr-un discret impas in aceasta . problema $i traverseaza perioade de elucidari i reevaluari ~ ce se centreaza pe definirea ~i stabilirea tipologiilor creativitatii - care sunt foarte diferite, dar ~i pe problemele metodelor posibile de investigat de eei ce poseda ereativitati ~i de problemele inspiratiei etc., probleme ce solieita eforturi de eercetare de aIt gen decat cele de pana acum1 Dam mai jos lista testelor mai des folosite ~i mai sensibile la stabilirea creativitatii individuale potentiale. cotatie de I tineret 1. Testul . Pete de ce~eala . originalitate povestiri compuse, sugerate de plan~e, adulti Kirkpatrick Se solicita relatari. perceptive ~i I studenti are elemente proiectative. idem 2. Testul Barron 10 plane cu pete de cerneaUi necolorate ineret - se solicita dite un raspuns pentru adu1ti fieeare plan:?a (are elemente roiectative ). 3. Testul Barron Se dau cuvinte diferite; se solicita I tineret creatie literara de creativitate Intereseaza I adulti alcatuirea de povestiri. (1963) ~i tematica, finalurile numarull scenariilor compuse. 4. T. creativitate testeaza Se dau figuri perechi, oarecum/ tineret Barron ~i Welsch gustul I adulti asemanatoare; se solidta preferinte. artistic (1952) Figurile sunt cotate de experti ca inspirate sau banale. Preferintele subiectilor se decodifica proiectativ ... 5. T. Ilona creatiile in Probe nonverbale raspunsuri I tineret desen Barkoszi ~i colab. nonverbale ~i verbale. I adulti
Printre altele, se considera
cli

instruirea ~colara foarte exacta genereatii blocaje pentru

dezvo!tarea creativitatii.

224

rSe dau-labirinte I dificultati crescande,(tip ellPorteus) grade

(completari~
jl

de dificultate ~i complexitate implicate in incruci~arile de trasee ~i cu capcane de trasee prelungite in continuare.

I Itemi verbali - solicitari nonverbale. Se solici~a producerea de figuri cat mai

6.Testul proiectelor numeroase ~i originale. Testul verbal- solicitari nonverba1e. . Se solicita proiecte ~colare (pedagogice) I din domeniul sanitar, din cel urbanistic I etc. pentru studen
Ti

D.P. T.

~1

adulti 7. Testul Fodor adoles Itemi nonverbali - raspunsuri nonverba1e. centi Se dau 1abirinte eu difieultati creseande studen ti la incruci~arile de trasee. I ~dulti Se solicita pro::ucereade figuri. Itemi verbali - raspunsuri verbale. Se solicita decoditidiri de metafore i producerea de metafore eomplementare. 12 tenneni. S-a solieitat sa se elaboreze elevi 8. M.Garboveanu studen A.Onofrei Testul are Ia fiecare cat mai muIte comparatii; dimensiuni creative eu titluri ti Proba generatlv elaborarea de compuneri literare metaforica banale (creion, stele), adulti elaborarea a cat mai muite intrebi1riprobleme eu Pllvire la "piatra", "foe", "aer", "stele", "frunze", "ocean". ---In eontinuare, yom prezenta un test cu 3 seevente, ca eele mai muIte teste de ereativitate. A fast elaborat, ca adaptare, dupa testul Selier de creativitate (eu 0 structura mai complexa). Este folosit Ia Universitatea Bucure~ti (a fast mult folosit in lucrarile de an, din deceniile 60 ~i 70). A fost validat la peste 250 de elevi, din clasele VI ~i VIII ~i 320 de elevi, din clasele IX $i X liceale. Are 3 secvente. Prima secventa este a desenelor de mai jas, carora se solicita sa Ii se faca completari, spre a ie~i desene cat mai interesante. A doua secventa salicita cat mai multe titluri la imaginile date, iar' a treia secventa salicita cat mai niulte cuvinte asociate Jiber, la cele 10 date in test (1 - seara, 2 - ploaie, 3 - mana, 4 - avion, 5 - succes, 6 - tristete, 7 - sfar~it, 8 - abis, 9 - computer, 10 - avian).

I
I

--1

225

6 n D

Intel1Jretarile 1a testu1 UBTS: In fiecare test de creativitate

intereseaza,

in primul

rand,

originalitatea, faciHtatea $i varietate1l. In ceea ce pnvete originalitatea, 5e pome~te de 1a faptul ca i in completarea ~i darea de titluri 1a de sene ~i in implicarea de asocieri spontane cuvinte exista raspunsl.lri banale ~i raspl.lmmri originaie. In majoritatea cazurilor, faspunsurile onginale sunt mult mai putin numerO,1se decat banale. Raspunsurile originale reprezinta originalitatea potentia1a. Originalitatea se calculeaza dand nota 1 Ie. raspunsurile banale ~i 2 la cde originale. Cele originale sunt faspunsurile care apar 0 data de doua on, doar un test sau doua dintre 0 mul!ime de teste acela~i feI, date eel putin pentm 30 de subiectL Facilitatea se calculeaza urmarind interpretiirile date celor 16 imagini ale testului ce -f'I stabilit originalitatea). Daca subiectul a ciat putin de 14 titluI1, are un lent de activitate interpretativa creativ~L

Dadi a dat de la 14 la 22 de titluri, are ritm mediu. Daca a dat 36 de raspunsuri, are facilitate mare ~imerita atentie. Varietatea consta in numarul de raspunsuri diferite date. Daca se pot diferentia 2-3 teme la cele 15 desene, varietatea 3-4 la cele 18 solicitari de teste, 2-3 cuvinte similare pe fiecare serie de cuvinte din cele 8, are 0 varietate scazuta. Dadi se dau 5-8 raspunsuri la primul test, 7-9 la al doilea ~i 4-5 la al treilea test (eel de asociatii), creativitatea testata are varietate mare ~i daca are 15 desene diferite la primul test, 35 la al doilea ~i 36 + la al treilea, are varietate buna. UBTS - varianta 1 Varianta pentru adolescente ~i adulte.

....,..

./'

~t:P~~
~ .-r-

1/f

\~

I~.-1

J'

dl3~
J';

tJ~8,)L.Y. ()

~o . r!,

Pentru fiecare patratel se vor da mai multe titluri.

227

Testul UBTS - varianta 2 Variante pentru d~sele VI-VIII ;""

Pentru fiecare patratel se VOl' da 3 titluri.

Testn} UBTS - varianta 3 Varianta pentru elevii. din clasele IV -V

Pentru fiecare patratel se vor da 3 titluri.

229

Interpretare finala _F_ac_i_li_ta_t_ea_. Ritmul rapid de executie Inseam..'1a fantezie vie, capacitate de improvizare, gasire de solutii, chiar daca nu sunt [oarte bun.e. Subiectul poate schimba u~or ideile ~i solutii1e. E susceptibil de talent artistic. Este atras de noutate. Poate profesiunea sau alte conditii sa nu-i permita sau sa-i stimuleze manifestarile imagistice care sunt folosite ~i in alte ocazii ale testului'. Ritmul lent. la 2 din cele 3 exercitii, sugereaza ca subiectul elaboreaza idee a pe seama unor reflectii sustinute. Se fere~te metodic de impulsivitate. Are idei retinute ~i mai mult rationale dedit imaginare. Este uneori intelept. In grup, este adesea moderator mai mult decat animator ~i trebuie sa fie stimulat de ceilalti. Ritmul moderat, la secventa eu cuvintele, pune in evidenta rigoare ~i echilibru ale acestuia. Subiectul l~i poate picrde controlul ~i spontaneitatea. Varietatea. In genere, eei ce aleg putine teme se angajeaza, de obicei, in ceea ce Ie place. In acele domenii~ imaginatia este mai activa, ~i nu poate fi feeunda in alte domenii. Varietatea medie pune in evidenta legaturi mai diferite ~i deschidere III sugestii, receptive III nou. Este varietatea cea mai frecventi'i (medie). eei eu varietate mare au potential ridicat - care depinde, 1nsa, de con#nutul ee semnifiea aceasta situatie. AIle eategorii. Echilibrul dintre polaritatea excesiva ~i dispersie. E yorba de persoane eu multe subiecte (solutii). Au spirit deschis, put and imbina punete de vedere diferite, pastrand 0 idee principalS.. Originalitatea. Raspunsuri confomliste Ia doua teste arata ca subiectul este bine adaptat III grupul din care face parte. Este dispus sa-~i modifice comportamentul ~i sa-~i adapteze ideile ia situatia prezenta, cal1d vrea sa se distinga prin idei originale. Raspunsuri originale la cel putin doua teste inseamna ea poate fi creator, iipalce independenta In judecata, nu are satisfactie, lnsa, cand ~echeaza. Peate fi total creativ intr-un mediu conventional, risca insa sa strice haml ce1orlalti. In mundi, vrea antrenamente~i schimbare. Nu suporta rutina ~i inertia. Ideile iui ofenseaza, lnsa, adeseori simtul comun; ulterior, este apreciat ~i preluat de altii.
intrucat a doua secventii este prea obositoare pentru elevi, nu efectuat variante.

S-3.U

230

Alte categorii. Combina fantezia eu conformismul, adaptarea ~i originalitatea. Are incredere in sine ~i are succeseprofesionale favorizate. Are idei ce sunt personale, fata a fi ceva avansat. Toate aeestea se raporteaza la cele de mai jos, adica la semnificatia desenelor: 1. Daca deseneaza cifre, figuri geometrice, grafice, harti geografiee, inseamna tendinta spre abstractizare, mai ales daca se realizeaza prin mijloace economiee ~i linii dominant duble. 2. Daca deseneaza motive omamentale, decorative, fiinte supranaturale, imagini simetrizate cu numeroase linii rotunjite, are spirit imaginativ simetrizat, inc1inatii ~igust estetie. 3. Daca deseneaza fiinte vii, animale, vegetale, flori, fruete are 0 adaptare larga ~i u~oare nuante pragmatice - u~or egoism. 4. Daca deseneaza vehicule ~i ma~ini, vapoare, avioane, rachete are spirit tehnic ~itendinte spre evaziune, dorinta de sehimbare. 5. Daca deseneaza obiecte culturale, dirti, tablouri, instrumente muzicale, sculpturi are preocupari artistice. 6. Daca deseneaza obiecte sportive, rachete, mingi, plase, schiuri etc. are interes pentru activitati relaxante, este 0 personalitate sociala, potential activa. 7. Daca deseneaza constructii, case, parti de constructii ~i viaducte, poduri, uzine, fumale are spirit de sinteza, constructivism, viata potential ferma, spirit ordonat ~i preoeupan importante in care persista chiar daca exista dificultati pe parcurs. 8. Daca deseneaza obiecte familiare, jucarii, ve~minte, alimente, vesela are adaptare mai restransa la mediul familial apropiat, dorinte ~i aspiratii spre confort, tendinte sodale spre izolare. 9. Daca deseneaza arme de tot felul, revolver, pu~ca, mitraliera etc. se pun in evidenta tendinte u~or agresive latente, agresivitate potentiala, spirit independent. 10. Daca deseneaza fiinte umane, personaje, parti de corp, exprima u~or narcisism, preocupari ~i cuno~tin!e latent erotice, soeiabilitate bazata pe elemente de aberatii naturale, nu pe colectivitate ~i preocupari materiale. Dadi sunt caricaturi expresive, exprima atitudini critice pozitive sau negative. 11. Daca deseneaza mult cer, a~tri, sisteme planetare, nori, stele, ploaie, evenimente meteorologice, inseamna ca este 0 persoana de~ata de concret, dar ~iromantism ~i anxietate latenta. 12. Daea deseneaza peisaje, aeeidente de teren, inseamna ea are dorinla de evaziune :ji solitudine.
231

13. Dadi deseneaza ruine, obieete rupte sau barate, inseamna ea este 0 persoana eu tendin!e depresive. 14. Daca deseneaza alte teme, desenele mcute se integreaza, adesea, la aeest punct. Acelea$i caracteristici interpretative se men!in $i pentm titlurile date sehi!elor de desen, carora trebuie sa Ie dea cate 3 titluri (eele 14 tipuri de categorii de termeni impliea!i in titluri). Intereseaza daca eele 3 titluri solieitate pentm fiecare figura s-au dat in totalitate. Daca da, inseamna ca subiectul are creativitatea potentia1a de inalt nive!. Daca titlurile sunt sub jumatatea nivelului ereativitatii . potentiale, este scazut, daca tree de jumatate, niveIul este mediu - daca se apropie de trei sferturi ~i dupa - tinde spre foarte bun. in afara de aceasta evaluare numeridi intereseaza dominatia titlurilor date. Tabelul eu semnificalia desenuIui, prezentat in paginile anterioare este valid sa puna titlurile date. Intereseaza, insa, dominantele de titluri, varietatea lor. Dad titlurile se repeta, inseamna ea subieetul are 0 ereativitate potenliaia relativ slaba deeodifieata de sensuri ~i semnificalii. De asemenea, are 0 slaba flexibilitate a creativitalii. In genere, testele de creativitate sunt in plina dezvoltare ca ~i problema ereativitatii, de altfel, $i rara indoiala, in primeIe decade ale aeestui seeol se VOl' eumula progrese semnificative privind creativitatea ~i valorizarea ei, datorita cre~terii soliciUiriicreativita!ii in viala sociala. Problemele creativitalii raman probleme deschise ~i foarte de interes. Sa nu uitfun ca in secolul ce a trecut s-a dezvoltat surprinderea energiei atomice, astronautica, scenariile spatiale virtuale etc. Sa nu uitam nici faptul ca lntr-un autoturism sunt condensate peste 7-800 de inventii ~i..., rnra indoiala, in viitor VOl' aparea creatii din ce in ce mai sofisticate ... ~i mai interesantestimulative pentru creativitate. Vor fi acute astfel de invenlii peste tot in lume. Goethe a semnalat faptul ea deodata, tara legaturi personate, exista descoperiri simultane, din ce in ce mai numeroase, in diferite zone ~i tari ale lumii.

232

CAPITOLULX

PERSONALITATEA UMANA.~I
DIAGNOSTICAREA EI

Vom prezenta, in continuare, mai multe teste de personalitate clasicemaiimportante.maiales acelea care au deschis drum ~i au suscitat importante discutii, legate de semnalarea cerintelor sociale carora Ie-au raspuns ca interventii noi, fie in structura, fie ca strategii de prezentare sau de pre1ucrare. Preluarea testelor de diferite grupuri (inclusiv universitare, din alte tari) se face prin a~anumitul proces de adaptare a testului respectiv. De fapt, adaptarea pune in evidenta diferitele aspecte de identitate a populatiei la care se va folosi testul preluat. Adaptarea are aspecte foarte complexe ~i, adeseori, dificile. Doar in cazul testelor proiective, adaptarea este mai facila. ExisHi adaptarea testului ~i la populatia pentru care s-a elaborat acesta. Adaptarea se efectueaza din timp in timp, datorita dezvoltarii implicate"'in istoria popoarelor. Adaptarea in alte tari, diferite ca nivel economic ~i de organizare statala, este mai complicata, deoarece exista diferente mai complexe ~i structuri aflate in efecte de reflux, care toate solicita 0 mare atentie fata de iternii testului ce se adapteaza ~i mai ales de nivelul de cultura al populatiei pentm care se face adaptarea. R.T.S. are efecte foarte importante in diferite zone ale lurnii, ~i opereaza pe fondul unor structuri de rnentalitati diferite. In acest din urma caz ~i nu numai, intervine ~i faptul di, in timp, are loc 0 cre~tere a competentelor implicate in structurile personalitatii, inclusiv a psihologiIor ~i psihologiei, care, ca alte domenii ale ~tiintelor, l~i arnplifica potentialul, instrumentarea, coeziunea, corelarea ~i gradul de interdisciplinaritate. Adaptarea unor teste sau dezvoltarea de noi variante ;ine de foarte multe alte aspecte pe fondul celor la care ne-am referit mai sus. Testele de personalitate sunt ca instrumentare, objective ~i stmctura, de mai multe feluri. Ca obiective, sunt uni sau bidimensionale ~i multidimensionale. Continutul lor se refera, tematic mai ales, la 0 sene de problerne complexe, cum ar fi: adaptarea, structurile formative ~i de prim ordin ale intereseior, implicatia latenta a atitudinilor in comportarnente ~i
233

mentalitate (dorintele ~i aspiratiile legate de atitudipj ~i de interese), temperamemul eu activismul sau specific ~i caracterul in care se condenseaza structuri evaluative ~i controlul personal al conduitelor, gradul lor de moralitate ~i adaptare la cerinte1evietii ~i la conditiile existentiale. o alUicaracteristica importanta a testelor de personalitate se refera la faptul ca unele sunt analitice, mai ales cand se refera la 0 singura caracteristica de personalitate (sau la doua sau trei). In astfel de cazuri, itemii testului patrund in profunzime i sunt saturalii in toate caracteristicile potentiale ale structurii de personalitate implicata in analiza diagnostica. Structura complementara este cea sintetica. Testele proiective fac parte din . aceasta categorie. Practic, aceasta categorie de teste a fost adesea criticata, de fapt nu din cauze reale, ci mai ales datorita modului de a fi interpretate raspunsurile pe care Ie provoaca, raspunsuri ce sunt, de fapt, mai profund reprezentative pentru subieetul testat. Critieile se fae, de obicei, din cauza capacitatii experimentale mai putin dezvoitata ~i sensibila a unor psihologi, persoane care folosese testele de personalitate bazandu-se nu amt pe studiul persoanei, ci pe eel al cotatiei psihometrice (mai ales) ce Ii se ofera odata eu testul. In genere, testele de personalitate se pastreaza in dosarul psihologic i/sau in baterii de teste implicate, mai ales in testele legate de ruta profesionaIa, ~colara ~i sociala. Acest procedeu (al eonstruirii de baterii de teste) s-a nascut, de asemenea, din necesitate. Fara indoiala, latent orice persoana ~tie ea daca se duce intr-o padure sau intr-o statiune balneara, sau intr-o excursie intr-o aWitara, cu un grup de persoane, aeestea vor exprima o mare diversitate de opinii. Alteeva va observa in situatiile deserise, un biolog, un medic, un arhiteet, un sociolog, un psiholog, dar ~i un economist, inca din primele ore. in esenta, aeeasta insearnna di profesiile genereaza un camp de interese de prima i pennanenta atractie (este doar componenta cea mai complexa a mediului de apartenenta). in acest context, s-a nilscut ~i neeesitatea de a se construi batedi de teste ~i necesitatea de a implica in aceste baterii diferite teste de personaHtate, dupa necesitati ~i mai ales nevoia de a crea, prin testul respectiv, 0 provocare legata de domeniul ~i structurile existentiale ce-i sunt mai mult active subiectului in fiecare zi ~iin fiecare cUpa. ~i problema tulburarilor de personalitate se implica in aceastii meditatie. De altfel, efectuarea D. S. M.-urilor1, ca studii de control ~i

1 Prill D.S.M.-uri se analizeaza 27 de tipuri de tulburari psihice, implicate mtr-o foarte mare cantitate de teste.

revizie a testelor de mare circulatie au in vizor mai ales testele din aceste categorii. Revizuirile de teste inseamna perfectionarea lor. Fara indoiala, dezvoltarea foarte rapida a progreselor sociale, circulalia tot mai perfectionata ~i comunicarea tot mai facila, precum ~i marile progrese a posibilitatilor de a putea vizita arice tara straina, orieat de Indepmata, a creat 0 aha structura umana de personalitate. Din ee In ce mai multe persoane vorbesc doua sau mai multe limbi (etnicii printre allii), dar Incepe sa creasca numarul persoanelor care vorbesc sau eel putin consulta luerari ~i informatii in tot mai multe $i diferite limbi. Fiecare test sau baterie de teste folosite, fac din psihologul care Ie folose~te un specialist potential, care incepe sa intuiasca aspectele importante ale testului ~i bateriei, sistemul de liage efectuat in baterie ~i in interpretarile date ~i sugerate ~i Incepe, apoi, sa intuiasca $i aspectele fragile ale testului sau bateriei. Atunci devine de fapt specialist. ATITUDINEA SUBIECTILOR IN FAT A TESTELOR PERSONALIT ATE DE

In genere, in fata testelOf de personalitate (excluzand cele proiective), subiectii au 0 atitudine mai deosebita, care se manifesta prin a se prezenta earn cum cred ca ar dori eel ce-i investigheaza. Acest fenomen intra in categoria ~a-numitului "efect de fatada". In mod general, Inseanma J:ncercarea de a se prezenta intr-o lumina favorabiUi. Aceasta conduita are eel putin trei nuante. Prima, de a se manifesta ~a cum, in genere, ar trebui sa fie. A doua manifestare ar fi sa para ci'ieste la fel eu eei de varsta Iui. In al treilea rand, ar vrea sa para a!?a cum este .vazuta pozitiv 0 penmana ell statutul sau. In aceste cazuri, se manifesta efectul de buna reputatie. Acest efect se deosebe~te de celalaIt, deja descris, prin faptul ca la toti itemii testuIui, subiectul da raspunsuri la fel de bune. Nu numai ca informatiile date de el sunt putine, dar prin ele se aduna prezentarea de caracteristici mai accentuate sau mai putin accentuate pe care ar putea sa Ie aiba. o a11acategorie de subiecti dau raspunsuri prin care vor sa atraga atentia. Acesta este raspunsul de "originalitate". "Efectul de originalitate" se exprima ceva mai rar decat celelalte, ~i mai mult la adolescenti. In fine, exista ~i "efectul de convenienta", care se exprima prin raspunsuri ce ar

235

I I
I I I

trebui sa existe la a personalitate model din categoria testata ~i care este activ in viziunea expeqilor ~i a oricarei autoritati. Clasificarea testelor de personalitate o c1asificare pe categorii a testdor de personalitate ar fi: teste de adaptare, teste de atitudini ~i asoiratii, dorinte, idealuri, teste de interese (vocationale ~i profesionale) ~i teste temperamentale $i de caracter (moralitate). in acestea sunt implicate ~itestele proiective. Cea mai complexa i mult discutata metoda de testare a personaliHitiia fast, dupa cum am mai afirmat, aceea a testelor proiective, care au fost, illsa, mult folosite Cll 0 mare varietate, care s-a dezvoltat fcarte mult in timp. In fine, testele multidimensionate $i cele ce au in atentie problemele patologice constituie, de asemenea, categorii numeroase de teste de personalitate. Exista obligatia psihodiagnosticianului de a avea in orice dosar psihologic, in afara de observatii, date biografice, anamneze, interviuri $i teste de inteligenta, aptitudini $i corelarea acestora cu teste de personalitate. Mai mult decat atat, s-a instaurat $i in psihologie, ca ~i in medicina, dupa modelu1 acesteia din urma, necesitatea de a avea in juru1 a 10 probe pentru a considera cazul bine investigat. I In acest context, s-a dezvoltat "metoda analizei de caz" ca 0 metoda foarte importanta, chiar daca aceasta este de fapt analiza rezultatelor in contextu1 organizarii profilului psihologic a1 unUl subiect ~i a deciziilor privind situatia $i implicatia subiectului in structurile sarcinilor de competente ~i a prognozei testului folosit pe acest plan. Nu trebuie ignorat faptu1 ca personalitatea este structura psihica generala ce trece prin cele mai numeroase schimbari in decursul vietH, sub influentele ~i permanenta bombardare a evenimentelor la care trebuie sa se adapteze: familia de apartenenta, profesiile (~coala), tensiunile crizelor economice, politice, nationale, sodale, insuccesele, accidentele etc.
TESTELE DE PERSONAI . IT ATE. DE ADAPT ARE

Unul dintre primele teste de personalitate este testul K S. Woodworth P.D.S. (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens folosit in timpul primului razboi mondial, in Europa, pentru depistarea persoanelor eu anomalii psihice din ranout tmpelor ce mergeau pe front Prima data a fost aplieat 1917. Chestionar..lla fost revizuit de numeroase on pana s-a ajuns VainaJl1a ''IV oodworth-Matthews, varianta ce a avut 0
IDe
Sf)

testeazli T.R. pe

="1

mai mare 1ongevitate. Chestionam1 are 76 itemi care se refera.la 200 de simptome, incepand eu emotivitatea simpHi ~i eontinuand eu tendinte de psihastenie, obsesii, tendinle schizoide, paranoide, depresive, ipohondriee, impulsive, epi1eptice, instabilitate $i tendinte antisocia1e. In eotatie, se dau note diferentiate, punandu-se in evidenta gradu1 de anormalitate a1 acestor tendinte, grad scazut $i foarte scazut a1 acestor caracteristici 1a persoanele sanatoase psihic, ~i grade1e 1a care tendinta devine secventa pat010gica a structurii personalittltii. Chestionarul Woodworth este de adaptare. A fost validat pe 2 000 de persoane norma1e ~i pe un lot de nevrotici. Dupa cum am mai spus, s-a folosit $i In variante mai noi, perfectionate. In vederea construirii acestui chestionar, s-a stabiEt 0 1ista de simptome ce au fost incluse In intrebari 1acare se solicita raspunsuri da/nu. Initial, au fost 116 itemi In chestionar, dar treptat s-au retinut doar acei la care s-a dat un raspuns semnificativ, cel putin de doua ori in grupul psihonevroticilor. Printre variantele elaborate, mai raspandita a fost varianta Woodworth-Cagy, dar mai ales varianta Woodworth-Matthews P.D.S., la care ne-am referit deja. Au existat $i tentative de a face variante pentru eopU eu tendinte de1incvente. Former Woodworth-Matthews este varianta pentru tined ~i contine intentia de a stabili structura tendintelor, masurarea emotionalitatii, a fragilitatii ei, pentm a se putea organiza proiecte de restabilire a emotivitatii $i personalitatii. Ii Chestionaru1 pune in evidenta inadaptarea datorata patologiei personalitatii. Un alt instrumentar psihodiagnostic apropiat de testul Woodworth este Chestionarul Cornell Index, alcatuit de un grup de psihologi i psihiatri de la Universitatea Cornell. A fost elaborat In timpul celu! de-al doilea Tazboi mondial. Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele de frica, a11-xietate,modifican anonna1e de dispozitie, sensibiHtate accentuata, neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice etc. Chestionarul are 101 itemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului diteva intrebari de oprire. Raspunsurile nefavorabile la 'intrebarile de oprire indue (indiferent de modul de completare 1a eelelalte intrebari) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. Metoda este utila, mai ales in situatiile de triere a persoanelor eu tulburari somato-psihice sau psiho-somatice de urgenta.. Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru barbati. A fast folosit preferential In Franta. e S.R.A. Inventory este un chestionar de adaptare $colara. Are 296 de itemi, c1asati in 8 sectiuni: 1. adaptare ~colara, relatii cu profesorii, atitudine fata de metodele de lucru, atitudine fata de examene; 2. aspiratii 237

profesionale ~i atitudinea fata de propriile aptitudini; 30 caracteristici generale; 4. conduite fata de gmp ~i in grup; 5. adaptarea in familie; 6. raporturile eu ceUHaltsex ~i adaptarea In aceasta privinta; 7. sanatatea, atitudinea fata de aspectele ei; 8. atitudinea fa~ade viata, morala, filosofie 1 religie etc. Itemii testului solicita, pe Hlngaanaliza, i autoaprecieri - ceea ce poate genera i raspunsuri de ifl.nobilare a imaginii de sine (mai ales in sectiunea 2.a). Exista ~iun grad de proiectie. Chestionarul de personalitate al Iui Thurstone are funclii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin eei 140 itemi pe care Ii formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapidWili ill activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta ~i in aspectul corporal gelleral (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate ill luarea ~i realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta ~i prestanta, Insu~iriactive care 11impun ca. lider, (E) stabilitate emotionala, (8) sociabilitate, (R) flexibilitate. Trasaturi1e de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psiho1ogic complex al personalitatii. Acest chestionar seamana, oarecum, cu chestionaru1 Woodworth ~i are ill obiectiv adaptarea. Chestionarele cu astfel de obiective sunt puternic dezvoltate. ExisHi 0 mare inrudire llltre chestionarele de adaptare $i cele de socia1izare . Un alt ehestionar reprezentativ este eel de relatie illtte parinti si copii, gradul de adaptare reciproca. A fost efectuat de J. Nawell, J. Lu Meres, E. Bene ~i Antony. Chestiollarul sondeaza adaptabilitatea 1a mediul de familie a1 copilului, ~i cum vede e1 adaptarea familiei 1a cerillte1e lui, inciusiv genul $i gradul de perrnisivitate3 interre1atiile ~i bunavoinla illtre membrii familiei. Bineinteles, testul este oarecum depait in numeroase tari in care se dezvolta. Tot mai multe cupluri traiesc ani de zile lara sa se casatoreasca. Totu$i, este reprezentativ pentru 0 problema importanta. De altfel, existS. numeroase teste cu acest obiectiv (relatiile copii-parinti). @ Testulde rationamente morale (MCS), de Anthonv Klay, cuprinde 0 serie de cartona~ecu texte scurte. In fiecare cartona se solicita 0 apreciere morala. Testul apEca regula gradarii in comp1exitate a caracteristicilor morale pe care Ie prezinta (in fiecare caz alteleY. Se solicita subiectului sa ordoneze cartona9ele in functie de gravitatea pe care 0 prezints.latura moralS.implicata in cartona~e.
I Regulile morale soot cele admise de societate, controleaza mentaHtatile.
1.'1 conduite, h'1tr-o

perioada (prill legislatie

~i religie), dar ~i ill decursul se(;o!'elor, chiar daca apar schimbari, ele alimenteaza ~i

. 1e . SOCIa

Structura morala a personalitatii

@

se manifesta

In toate relatiile

Chestionarul Cannen Camilleri este un ehestionar ell raspunsuri deschise ce trebuie date la povestiri mici care solieWi atitudinea intr-o serle de probleme privind emanciparea femeii din tarile in curs de dezvoltare. Dam un model de item: un sot vine acasa ~i 0 vede pe sotia sa ph1ngand. 0 intreaba: "Ce ai? De ce plangi?". Sotia raspunde: "Femeile trebuie sa iasa la cinema cu sotii lor ~i sa se plimbe". Sotul raspunde: "Daca te iau eu mine, ce vor spune prietenii mei?". Sotii nu au ~tiut ce sa faci:i? Tu ce ai face in locullor? Dupa cum se poate lesne ohserva, povestirea pune in evidenta dificultatile de adaptare la noHe aspecte privind interrelatii1e sociale stratificate $i cele ce se solicita, dar in acela~i timp solicita conversii de conduite ~i de atitudini inca nestabilizate social. Un alt test, Bernreuter Personality Inventory (1931), are ca obiectiv diagnosticarea de tendinte nevrotice, trasaturi de autosatisfactie, autoeficienta, trasaturi de intra- ~i extraversie, incredere in sine ~i sociabilitate. Are 125 de itemi. lui C. Rogers. denumit ..Money Problem Check List", este foarte mult [olosit. Se refera la probleme de adaptare economica mai complexa, privind $i cunoa$terea valorizarii prin monede a preturilor.
e Chestionarul

Chestionarele de atitudini
Chestionarele de atitudini sunt saturate in situatii i provoaca, in acest fel, conturarea unor pozitii fata de situatiile prezedtate. In masura in care interogatiile nu se refera la propria persoa.l1a, ci la opiniile ell privire la alte persoane~ testele au 0 impregnare proiectiva re1ativa ~i dau rezultate bune. Scala intervalelor aparent egale de atitudini a lui L.I. Thurstone ~i E.]. Chave (1938) a aparut Ia un an dupa studiuI lui Thurstone privind posibilitatea de masurare a atitudinilor. Scala are raspunsuri gradate pentru a pune in evidenta intensitatea ~i rolul atitudinilor implicate in structura personalitatii. Raspunsurile sunt ~i ele gradate pe 0 scala de valori de intensitate pentru fiecare item al scalei. Itemii sunt saturati in solicitari de
@

I Exista pentru fiecare persoana 0 ,Justitie mterioara", in care aqioneaza sentimentul vinovi'iTiei pentru mcalcarea regulilor justitiei sociale. Culpabilitatea nu este l'nsa intotdeauna proportionala en gravitate a gre~elii comise. In ,justitia interioara" exista ~i avocatura ell pledoarii privind culpa.

239

opinii legate de viata concreta, cum ar fi divoqul. Scala are, in total, 22 de itemi. Deoarece instructajul ciat subiec}ilor li posteaza In pozitia de a fi un fel de judecator, scala se considera de opinie ~i de ,juriu expert". Ca atare, este scala de adaptare, dar ~i scala de atitudini
1

Alte teste sf scale de atitudini Scala Guttman L. Scala este de analiza a atitudinilor fata de rasism. Solicita aranjarea in ordine ierarhica ~i corecta a atitudinilor in astfel de probleme. Bineinteles, problema rasismului incepe sa aiba 0 tendinta de democratizare in viata sociala modema, dar ~i de manifesffiri sociale violente, nu numai in opinii. ;}Scala de atitudini a lui O. Klinebem. Diferenj:iaza5 caracteristici ale atitudinilor, precum: direclia (exprimata In Insm;irea de a opta perrtru 0 opinie sau aHa), gradul (caracteristicile generalitiirii atitudinii respective), intensitatea (prive~te nivelul pana la care atitudinea respectiva este importanta), coerenta (se rcfera la corela!ia dintre atitudinea exprimata ~i conduita de fiecare zi), eficaeitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune in evidenta). Scala de atitudini Lickert cuprinde itemi saturati in solicitari de atitudini foarte diferite ~i solicita raspunsuri la alegere din 5, intre aspectele de favorabil $i nefavorabil date de subiectul testat. Se trece 111 sistemul de evaluare a raspunsurilor de la aprobare 1a dezaprobare totaHl, la mijloc aflandu-se indecizia, @ Scala Alain Sarton solicita evaluarea sanata.tii,atitudinile fala de satisfactiile imediate~fata de bani, fata de prestigiul social ~i fata de munca. Raspunsurile sunt 1aa1egeredin 3, Strategia testului este mai deosebiti1,Are un chestionar 1a alegere, unul ell obstacole (6), eu dite doua raspunsuri 1a alegere, 1?i 6 chestionare ell dite 3 itemi, fieeare eu raspunsllri 1aalegere din 5 alternative. Scala de atitudini Bogardus a fost efectuata de Emery Bogardus (1925). Ulterior, a fast imbunata1itade dheva od 10 ani, ~i din nou dupa 1982. Fonna revizuita de Doog (in 1935) ~i de Crispi (In 1944) a fost de mai mare circulatie. Masoara atittldinile fata de difurite grupuri, etnii, religii 91 popoare. Cuprinde 5 feluri de evaluari de atitudini incorporate in itemii
@

I Postura de ,judecator interior" sau de membru a! ,Juriu!ui interior" este tot mai mult consideraHi ca fHnd 0 structura a supraeului. Hesnard (neofreudian) se refera la existen'(:a unul univers morbid al gre~emoL lmpllcatia religiei ~ia le;gislaturii alimenteaza ideea IUl Bergson privind moral a deschisa ;;i morala inchisa,

scalei. Scala este alcatuita sub forma unui tabel In care se tree pe verticaHi diferite grupuri etnice ~i religioase, iar pe orizontala se afla propozitii saturate in evaluari gradate, privind distantele potentiale fata de aceste grupuri etniee, l11cepand eu cele de mai mica distantare afectiv-atitudinala, in ordine crescanda. Pe primul loc se pune distanta sociala de atitudine a acceptarii ca rude, ca pdeteni, ca vecini, a unor persoane ce se afla pe aceea~i strada, ca persoane ce lucreaza tara probleme evidente in aceea~i intreprindere, ca cetatean al tadi, ca turist. Aceste distante permit sa se stabileasca distante1e de acceptare a celui ce completeaza testul fata de grupul social in cauza, atitudinea de acceptare sau de respingere, gradul de tensiune al acestei atitudini. In final, se pot calcula tolerantele, diferentele de toleranta dintre diferitele grupuri etniee ~i rejectia, felul ei de exprimare ~i implicit cea de motivatie (se exprima mai ales in acceptarea doar ca turist sau prin lipsa de raspuns la itemi). In ansamblu, validitatea, fidelitatea ~i sensibilitatea scalei sunt bune. Se aplidi pe adulti ~i adolescenti. Atitudinile solicitate sunt saturate emotional ~i au un mare grad de subiectivitate in solicitari. Implica $i gradul de mentalitate mai larg legat de teritorialitate, identitate. Raspunsurile sunt influentate ~i de politic ~i de jocurile politice. ill Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati ~i performante. Se prezinta subiectului foi eu sarcini de a rezolva diferite secvente de probe care solicita unele perfomlante. Intr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca problemele primei secvente a testului ce se ofefa spre rezolvare ~i sa evalueze daca va putea sa rezolve ce se cere ~i in cat timp. Se noteaza cele ce afirma subiectul $i apoi se cronometreaza rezolvarea ~i timpul TR. I se aduce la cuno~tinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii ~i al timpului. Urmeaza a doua etapa sirnilara, apoi a treiao Prin aceasm strategie de testare se sondeaza, pe de 0 parte, performantele efective, iar pe de aha parte aspiratiile, evaluare a propriilor performante potentiale ~i ajustarea lor pe parcursulintregului test, prill evolutia perfonnantelor, ciar mai ales a evaluarilor date de subiect eu privire la perfonnantele sale potentiale pe secvente. Este un test de atitudine fata de sine.

Chestionare de interese
9 Chestionarul de interese profesionale, allui J. Fonteigne. Vizeaza

opinia pa..rinti1or, privind interesele profesionale ale tinerilor (puberi sau adolescenti), Vizeaza, de asemenea, caracteristicile intereselor diferentiale, de competentele ~coiare, dar ~i de interese extra;;colare

(coleqionare).
14 ani.

Are 12 itemi ~i a fost daborat, mai ales, pentru tineri de 12-

III Chestionarul vocational Strong. Chestionarul a avut, in prima forma, 400 de itemi vocationali ~i avocationali pentru difente profesii (biolog, inginer, aviator). Se adreseaza adolescentilor ~i se solicita raspunsuri la alegere din 3, care au fost date ( ,,imi place", "imi este indiferent", "nu-mi place"). Testul pune in evidenta structura multidimensionala a intereselor. Abordeaza, empiric, problema vocatiiior ~i a profesiunilor, ~i pune In evidenta atractivitatea diferentiata a profesiilor. A fost mult folosit, existand revizii ale testului. Strong a alcatuit ~i 0 harta a familiilor de interese. S-au efectuat numeroase chestionare inspirate de eel allui Strong. \ll Chestionarul Kuder. Testul abordeaza interesele din optica analizei factoriale. Are in vizor identificarea intereselor profesionale, persuasive, artistice, literare, muzicale, dar ~i interese fata de servicii sociale. Pentm fiecare item se solicita raspunsuri la alegere, din 3, gradate. Chestionarul are variante, din care cele mai folosite sunt Kuder Preference Record ~i Kuder Vocational Recordl e Chestionarul Lee Thorpe de interese ocupa~ionale are in atentie problemele intereselor profesionale, dar spre deosebire de chestionareleteste Kuder ~i Strong, Intrebarile din chestionarul Thorpe au 0 mai mare antrenare a judecalii logice, in alegere. Subiectul trebuie sa indice, prin raspunsuri, acele ocupatii ~i profesii pe care Ie prefera dintre cele prezentate in chestionar.

Chestionarul Lacerbrau (1965) se adreseaza copiilor de 10-12 ani. Este centrat, mai mult, pe ocupatii tefu"1ice,intelectuale, sociale, sportive etc. In cadrul fiecarni grup de interese, se prezinta preocupari practice ~i teoretice. Chestionarul are 72 de itemi. Se pune in evidenti3., prin acest chestionar, i structura multilaterala a intereselor ~i ocupatiilor. Se acorda 2 puncte pentru ocupatiile preferentiale, 1 punet Ia activiti3.tile din chestionar nealese ~i 0 puncte pentm activitatile respinse, fapt ce pennite stabilirea campului ocupational al subiectului, largimea Iui ~i diversitatea de profil ocupational.

I Dezvoltarea a numeroase profesii noi foarte avansate, mal ales cele legate de computerizare, dar ~i de astronautica, de energia nucleara, ori cele ale spapului virtual etc., au recut sa existe un ritro alert de modifican ale testelor ~i chestionarelor vocaponale ~i sa creasca numarul centre lor de wJegistrare ~i oficializare a diplomelor de inven~ii, chiar dacl.i acestea se schimM mereu. Intr~un autoturism modem SUilt peste gOO de inventii, mtr-un avion sunt cateva mii etc.

Testele de structuri vocationale sunt folosite frecvent in asp. , ~ Chestionarul Edwards are 0 strategie ceva mai complicatit De altfel, a fost $i este inca mul! utilizat In diferite baterii de teste. Contine 240 de itemi eu raspunsuri perechi. Dupa un timp, itemii se repem (uneori eu alte euvinte), fapt ce permite 0 comparare a raspunsurilor. Chestionarul S-(l construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activWiti vocationale $iavocationale. In testul Edwards, intrebarile au aspecte atractive. De pilda, se Intreaba.: Ce W place mai mult? a) Sa vezi un western? b) Sa calatore$ti? c) Sa completezijumalul clasei?

Chestionarele de temperament
Problemele diferentelor temperamentale au atras atentia filosofilor, mai ales din timpuri Indepmate. De eirculatie, de multe seeole, a fost clasificarea temperamentaHi a 1ill Hippocrates (460-377). Hippocrates a fost In antiehitatea greaea un erudit eu intenlii active de a separa medicina de magie, mai ales, dar $i de religie. L-au interesat bolile mintale, dar ~i caracteristicile tipologice umane implicand in conditionarea lor facton fiziologici, climatici $i sociali. Preocupat de boli mintale, a incercat sa creeze un cadru explicativ dezvoltarii diferen!iale a oamenilor ~i s-a oprit la 4 umori sau cauze provocatoare, nu numai de diferite boli, dar ~i de exprimarea temperamentului uman. In acest sens, a considerat ca prezinta 0 importanla deosebita: sangele, flegma, bila galbena ~i bila neagra. Dominatia uneia sau a alteia dintre acestea provoaca structuri temperamentale diferite. in acest context, s-a conturat teoria eelor 4 structuri temperamentale. Tipul sanguin, tipul colerie, tipul melancoHc ~i tipul flegmatic. Colericul are 0 dominatie a bilei galbene, melancolicul a bilei negre, flegmaticul a flegmei, iar sanguinul a sangelui. Galenus a preluat tipologia temperamentalii conturam de Hippocrates ~i, ill perioadele mal modeme, . Pavlov a efectuat 0 tipologie legata de ANS (activitatea nervoasa superioarii), in care a L.'11pHcat terminologia $i descrierea tipologica a IUl Hippocrates din respect pentru marele fiziolog al antichitatii. Q fuologia Iu! Kretschmer Ernst (1888-1964). Prin anii 1930, -a centurat ~i a clevenit de mare interes tipolegia Iui Kretschmerl. Psihiatm ~i gennan, Kretschmer a facut 0 tipologie biometrica, corporal a, pe ce:!.'ceiilri11 260 de bolnavi psihic pe care i-a supus unor masuratori corporale
@

iE

Kret5chrner, Korperbau una Caracter, Spr1I1ger Verlag, Berlin, 1930.

243

foarte complexe ~i meticuloase. L-a interesat tipul constitutional dominant,

I
I I

I
I

I
I
I

aflat in diferite feluri de maladii mentale. A pomit de 1atipul picnic (mic de statura), tipulleptosom longilin ~i tipul atletic (muscular, de starura medie, corpolent), 1a care a adaugat tipul mixt, combinat. A pamit, deci, de la a interpretare cauzaHltrimodala pe care a modificat-o 1aa X-a editie a lucrarii sale Koerper und Karakter, dupa ce a adaugat rezultatele cercetarii pe tl1ca 4 000 de cazuri. Leptasomul longilin are umerii drepti, este slab, are pantecele tras, piele uscata, cu aspect anemic. Din punet de vedere psiho1ogic, este putin sociabil, rezervat 9i taciturn, interiorizat $i poarm denumirea de schizotim. Cdnd trasaturi1eschizotimice devin mai pregnante, acesta devine schizoid. Schizofrenia 'este maladia cea mai frecventa 1a aceasta categorie de subiecti. Picnicul este de statura medie, are fata larga, gatul scurt ~i masiv, il1fundat intre umeri, are torace slab ~i bombat ~i pantece gras. Acesta este in conceptia iui Nicolas Pende brevilin. Exista brevilini stenici ~i astenici (eu tonus scazut). Semnificativ, 1aacest tip, este 0 tendinta depresiva accentuata, datorata unei instabilitali emotive ~iunei !ipse de vointa. In conceptia Iui Kretschmer, acesta este tipul cic1otimic. Intensificarea trasaturilor in directia descrisa mal sus trece prin faza cicloida intermediara. Tioul atletic are 0 statura mij1ocie, este bine consolidat, are umeri puternici, torace lung, corp muscu10s ~i putemic. Tendintele acestui tip sunt spre epilepsie. Din punet de vedere psihologic, atleticii sunt persoane lente, mai ales in gdndire ~i eu 0 oarecare viscozitate mintala. In fine, displastieul prezinta caracteristici combinate in functie de structura combinatorie eu ~iintre tipurile descrise rnai sus. Tipologia Iu! Connan. L. Cormanl a utilizat in descrierea !ipologica fata, ca fiind cea mal sensibila carte de vizita a personalitatii. Incarcata de expresivitate, a..rmornzata eu vorbirea ~i structurile complexe ale intercorelatiilor situationale, fata este cea mal angajam structura a fiintei umane care se exprima mereu. Fata are trei etaje, care reprezinta rezumatul corporal :?i eel a1 earacterului. Etajul iirteriOIse refera la bilrbie ~i gura ~i reprezinta viata instinctiva, etajul din mijloc este reprezentat de nas ~i pornetii obrajilor, in care se condenseaza structura afectiv~sociala,iar etajul superior, fruntea, se refera la viata spiritual-intelectuala. Exista fizionomii faciale dilatate ~i retractate. Cele dilatate, pun in evidenta caracteristici adaptate la condiliile vietii, expansive - realiste. Fizionomiile faciale retractate corespund caracterelor lipsite de vitaiitate, dar adesea originale.
@

11. Connan, Noveau manuel de morpho-psihologie, StaIts, 1967. 244

in timpul vietH, procesul de dilatare ~i retract are se realizeaza conform unor reguli complexe, trecandu-se, in esenla, de la fata dilatata pe toate dimensiunile, specifica Intotdeauna copiilor mici, la fata tot mai retractata proprie persoanelor In varsta.! In genere, trasaturile vii ~i stenice caracterizeaza persoanele active, trasaturile nemobile se intalnesc mai adeseori la persoanele pasive. Mimica expresiva pune In evidenta 0 bogata viata interioara, excesiv de vioaie, dar atrage atentia ~i asupra unor conflicte ~i emotivitati excesive, uneori. Complementar, mimica neexpresiva este reprezentanta pentru lipsa de bogatie interioara sau excesiva reticenta ~i introversie. Au importanta ~i proportiile eelor trei zone ale fetei, dominatia uneia sau a alteia. Dimensiunile mai mari ale Partii inferioare (barbia ~i gura) indica 0 dominatie relativa a vietH instinetuale, conduite nu totdeauna rationale, egocentrism ~i 0 oarecare viata mai libertina. Dimensiunile proportionale, mai mari ale Partii mijlocii, pun in evidenta 0 bogata viata sociala ~i profesionala, complexa ~i incarcata, adeseori de viata interioara. Partea superioara a fruntii, mai dimensionata, pune in evidenta 0 viata dominant intelectuala. Fruntea bombata mare indica expansivitatea, bogatie de combinatie a inteligentei cu afectivitatea. Fruntea data pe spate implica aptitudini creative. Fruntea dreapta ~i vasta pune in evidenta viata interioara foarte bogata, spirit meditativ ~i enciclopedist. Tipologia lui W.S. Sheldon.2 S-a conturat sub influentele tipologiei lui Kretschmer. Sheldon a subliniat ea tipologiile pure sunt foarte rare. Organizarea tipologiei lui Sheldon a pomit de la sublinierea faptului ca exista 3 sisteme importante ale organismului, ~i anume: sistemul visceral, sistemul muscular ~i sistemul nervos. Daca domina sistemul visceral (viscerotonia), este yorba de tipul endomorf, dominatia sistemului muscular este specifica tipului mezomorf, iar dominatia sistemului nervos caracterizeaza tipul ectomorf. Endomorful este re1atlv asemanator tipului picnic, descris de Kretschner, ectomorful este asemanator tipului leptosom, iar mezomorful tipului atletic. '" Tipologia lui LP. Pavlov (1849-1936). Ivan Petrovici Pavlov, neurolog ajuns de renume din 1902, cand la un congres de medicina3 a expus, pentru prima data, teoria numita de el a "reflexelor psihice" ~i a primit, in 1904, Premiul Nobel pentru contributia adusa in investigarea
1 Pentru testul Corman observapa este foarte importanta pe 0 perioada de completare a testului pe timp de 0 ora minim. 2 W.R. Sheldon, Les varietis de la constitutions physione de l'homme, P.U.F.,l950 ~i Les varietis des temperamente, P.U.F., 1950 3 Primul congres de medicina, 1902,

245

rolului factorilor glandulari ~i neuronali in digestie. A adus mall. contributii psihologiei, creand prin teoria reflexelor conditionate suportul fundamental al adaptarii culturale ~i mai ales teoriei invalarii. Reflexul conditionat este considerat unitatea de masura in teona inviitarii (fenomen subliniat de E.R. Hilgard, Gordon H. Bover, 1974, adaptat mai devreme de behaviori~ti ~i apoi de total a acceptare). Pe de aha parte, teoria celor doua sisteme de semnalizare a creat 0 legatura de mare importanta intre psihologie ~i lingvistica. Tipologia lui I.P. Pavlov.

31

Cele 4 tipuri fundamentale: 1. melancolic; 2. coleric; 3. flegmatic; 4. sanguin, descrise de LP. Pavlov.

La acestea, se adauga aportullui J.P. Pavlov In problemele tipologiilor, deci a personaliHitii diferentiate. Referindu-se la 3 insu~iri ale sistemului nervos: mobilitate, forta $i echilibru, ale proceselor de excitatie ~i inhibitie, J.P. Pavlov a delimitat 4 tipuri temperamentale, carora le-a dat denumirile din

246

tipologia Iui Hipocrate, ca implica#e intr-un mare respect al istoriei tipologiilor, stimulata in antichitate de ditre Hipocrate. Clasificarea tipologica a lui Landsteiner ~i Leon Bourdel (1965). Ace~tia au efectuat 0 tipologie pe baza grupelor sanguine. In special, Bourdel a fost interesat de relatia posibila dintre grupeIe sanguine ~i temperament ~i a obtinut rezultate sernnificative pe acest plan, fapt ce a contribuit la consolidarea psihologiei diferentia1e ~i la adancirea problematicii complexe a structurilor personalitatii in care se constituie 0 unitate actionala ~i functionala relativa ~i specific~. In acela~i timp, a creat 0 noua optica in aceste doua domenii. iD Tipologia abisala a lui S. Freud (1856-1939). Renumitul psiholog vienez a avut preocupan ~i pentru problemele diferentierilor tipologice.1 A diferentiat 3 tipuri, primare, referindu-se la cele 3 instante importante, implicate in analizele sale psihologice ~i anurne: 1. Instarlta pulsiunilor instinctive (sinele), 2. Instanta subiectului incon~tient, ~i 3. Instanta conduitelor motivate social. Combinatiile acestor instarlte dau na~tere, dupa S. Freud, la 3 tipuri ill care se implica dominante comportamentale eu suporturi tipologice ~i 4 tipuri mixte. Cele 3 tipuri primare sunt: 1. Tipul erotic, lacare domina sinele ~i instinctul genital, tendinte putemice ale libidoului, dar ~i ale agresivitatii. Acest tip temperamental are tendinte afective ~i erotice aventuroase, dore~te dependenta afectiva, este instabil, debil ~i fragH; 2. Tioul obsesional, la care domina supraeul, este 0 personalitate tiranica interiorizata putemic; 3. Tipul narcisic, la care domina eul serios conturat. La acest tip este evidenta autoconservarea. Cele 4 tipuri mixte sunt: tipul erotico-obsesional, care are conduite infantiliste ~i este dependent; tloul erotico-narcisic, care este opozitional, cu trairi afective putemice; tipul obsesional-narcisic, care se caracterizeaza prin independenta ~i actiuni con~tiente; in fille, tipul erotico-obsesional-narcisic, cel mai armonios, chiar aproape de ideal. ~i A. Adler (1870-1937i a efectuat unele tentative de alcatuire a unei tipologii legate de optica sa abisala. In genere, I-au interesat contradietiile conduitelor incon~tiente ~i implicarea complexelor de inferioritate ~i superioritate in structura acestora. o Tipologia lui e.G. lung (1875-1961) a creat un interes deosebit pentru bipolaritatea fundamentaHidintre introversie ~i extraversie. C.G. lung (1875-1961), psiholog ~i psihiatru elvetian, a publicat, in 1921, lucrarea
II

I I

I
\

1
2

S. Freud, Trois essais sur la theorie de la sexualitate, Gallimard, co!. Idees, 1963. A. Adler, Le sens de 1a vie, Payot, 1953.

247

Typen1 Este una dintre lucrarile ultime ale lui lung. Lucrarea sa a trezit interes. Cea mai evidenta structura diferentiala, pe care a semnalat-o in lucrarea sa, a fost lntre tipul introvertit ~i tipul extravertit. Aceste caracteristici reprezinta, dupa lung, atitudinile generale de cea mai mare importanta care implica structurarea diferentelor comportamentale ~i atitudinale de baza ale personalitatii umane. Dupa Jung, introvertitul are 0 natura impenetrabila, din care motiv este foarte greu de In+e1es. Complementar acestuia, extravertitul este activ, sociabil, exteriorizat ~ichiar debordant, u;;or abordabilin orice imprejurare. Se implica imediat ~i total in orice situatie, in telalii personate. Existii, fusa, grade diferite ~i adesea foarte . subtile de gradatie, atai a introvertiti1or, cat ~i a extravertitilor. lung a considerat ca.psihicul este un sistem energetic relativ inchis, care include ca subsisteme complexele ~i arhetipurile. Pe axa verticalitatii psihicului, la suprafata se afla constiinta, apoi incon~tientul personal, fonnat din acrnzitiile vietH personale ~i din automatisme, apoi unneaza inconstientul eolectiv, care contine stratificari impersonale, conexiuni mitologice etc. Incon~tientulcolectiv are ~i un strat ce contine angoasele copiUiriei.Szondy, adept al Iui Jung, a denumit acest strat incon~tientul familial. In incon~tientul colectiv este sediul instinctelor, al sinelui ~i at arhetipurilor. Jung a considerat ea prin arhetipuri se creeaza eontinuitatea omenirii. lung a folosit 0 serle de eoneepte, ea eel de anima (arhetip feminin) ~i animus (arhetip masculin), ambele eu implicarii ancestrale in mit ~i primitivitate. Dupa Jung, exista 0 bisexualitate a incon~tientului. Dar mai exista ~i conceptul de umbra, care este sfera onirlca, aflata chiar in inco~tient. .Ce este interesant in optiea lui Jung, de asemenea, este ca atrage atentia asupra perioadei adulte de 40 de ani pe care 0 considera ca perioada a schimbarilor fundamentale in contributiile omului. Clasificari tipologice ale lu! G. Heymans ~i B.D. Wiersma2.Rene la Senne3 (1945) ~i Gaston Berger (1950). Ace~tia au introdus 0 foarte mare cantitate de variabile psihice, ce s~au incorporat in 3 dimensiuni de baza: emotivitate, activitate-reactivitate, in doua modalitati de a fi activate ~i anume: primaritate-secondaritate. Tipologiile. primaritare dau raspunsuri imediate (domina reactiile), tipologiile de secondaritate au reactii mai

Psychologische

lung, Psychologische Typen, Sursse, 1921. G. Heymans $i E.n. Wiersma, Inzeit schrift for Psyhologic Zetschrift fur Angewandte Psychologie, intre 1906-1918. La Senne E. Trate de charactologie, P.D.F., 1950. The Description and Measurement of Personality (19946) ~i Personality and Mood by Questionnaire (1973). 3 Gaston Berger, Traite practique d'anaHse du caracter, P.D.F., 1950.

I e.G.

tardive, dominate de structuri inteleetuale sau mai profund afective. De fapt, s~aajuns in esenta la 8 tipuri fundamentale. Aeestea sunt: tipul nervos (non~ emotiv, activ, primar, cu rezonanta activa imediata), tipul sentimental (nonemotiv, activ, secundar, cu rezonanta emotiva prelungita), tipul colerie (emotiv, activ, primar, cu rezonanta emotiva imediata), tipul sanguin (nonemotiv, activ, primar), tipul pasional (emotiv, activ, secundar, cu rezonanta afeetiva prelungita), tipul flegmatie (non~emotiv, activ, secundar), tipul amorf (emotiv, non-activ, primar) ~i tipul apatic (non-emotiv, non-activ, secundar). Chestionare si teste de oersonalitate multidimensionate Sunt chestionare prin care, pe de 0 parte, se porne~te de la analize mai complexe ale personalitatii ~i implicarea acelor trasaturi psihice in structuri, care sunt mai reprezentative pentru surprinderea celor mai importante caracteristici de personaIitate. Am putea considera ca mai importante pentru aceste demersuri au fost: pe de 0 parte, analiza factoriala, ~i pe de alta, un demers in care a fost implicat un studiu empiric privind structurile de adjective care deflllesc manifestan ale personalitatii. In special, Allport ~i Odbert au colectat cu 0 foarte mare atentie tipurile de adjective, ca descriptori atribuabili personalitatii, intr~o ordine gradata ~i combinata, eu implicatie in personalitatea activa. Vom deserie cateva teste de personalitate mai frecvent folosite. In primul rand, ne yom referi la testul factorial al lui R.B. Cattell (n. 1905). A publicat 20 de caqi ~i peste 300 de lucran, ~i 0 serie de teste care au devenit de mare circulatie, toate pe baza de studii de analiza factoriala. A fost stimulat de demersullui Allport ~i Odbert, care au colectat 4500 de cuvinte (adjective) pentru descrierea caracteristicilor de personalitate. Cattell a grupat sinonimele ~i lista s-a redus la 171 denumiri de trasa.turi de personalitate. in testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le~a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manife~i (con~tienti) ~i factori voalati (incon~tienti). Aspectul acestui test implica 0 optica multifazica in care este implicata ~i inteligenta. Factorii denominalizati se implica pe de 0 parte in profilul psihologic de personalitate normala, dar ~i cu tendinte patologice1 Notatia factorilor a implicat ordinea alfabetica (v. Profil16, R.B. Cattell):

1 Exista un chestionar de iD..stabilitateemotiva asemanator, ell 140 de itemi ~i raspunsuri la alegere din 5, elaborat de Fl. ~tetanescu. Goanga, AI. Ro~ca, S. Cupcea (1936).

249

PRO F I L 16 P. F. (R. B. Cattell

Numele , ' Prenumele , ' Sexul ' Varsta ' Data , , ' , sociabil

~B r~A
Rezerval:, det~al, critic, reee (prepondcrent A o _?chizotim~. Mal plltin inteligent, gandire eoncreUi (lentoare in B o intelcgere sau fnvl'ilare). Stabilitatea emotionala sclizuti'i, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, \ipsa de to1eranla la frustrare

Deschis, eald, amabil, eooperant, 2 3 4 5 61 7 8 9 101 A reoonderent ciclotim). 2 3 4 5 61 7 8 9 101 B

(eu

{cllslabL-.
, Umii, amabil, acomodabil, eonciliant, clodl. h~iidl::ral:, prudent, taciturn, rezervat.

C o
Ii:

2 31 4 5 2 3 4 5
2 31 4

61 7 61 7

89

101 C

Ii' o spre neglijenta (supraeu slab). lh~lePiis~t;r,-~po(nmist, tara sim\ul datoriei, tendinta

Ie

2 31 4 2 3 4

r-iFimid, timorat, suspidos: prlldcn~c;{trema 1_~~3_'Eriori~!CdiliciHi, sc:ntil!!~,lltde infe.!l~itate)_. ~.__ H o

I [,ll!r ~i re~ii~t, ba~",i~d\l-se pe sine, pozitivist, eu o

2 31 4 2 3 4 2 N 0
~~ 0

l~__

I__ ~:~:~or,,_cooperant,

praCllc, 1!:IlSlbli.

_ adaptabil.

Afirmativ, sigur pe sine, cu independenla de spirit _ Iml)ulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, plio 5 61 7 8 9 101 F de via(li, _ Con~tiincios, pcrseverent, cn sim(ul datoriei ~i all respol1sabilitalii, pozant moralizator (suprae 5 61 7 8 9 101 ~utcrnic), lndraznet, sociabil, lntreprinzUtor, spontan, eu 5 6\ 7 8 9 101 H rezonan(li cmo(iollalll bogata. _ Talldrll, dependent afectiv, imatur emotional, sensibil. Cere ajutorul ~i aten\ia cclorlal(i, Ii 5 61 '7 8 9 10 lipse~te spiritul praetic. Neillcrezlitor, lndliratnie, ncindicat pentru mUl1ea 5 61 7 8 9 101 L In cchiDli.

8 9 101 Ii: agresiv, lncapalanat, autoritar, domina!_o_r,

r Pradil::, con~tiincios, line la fonna, cllpabil sa-~i

fJ..' LPired, ~~5t~~~..:".fu1~,::!~ce; naiv, sen!Lmental, oareeare natural. Iipsli de imaginatie, L~3)m,lncrczator In sine, sellin.

89 67 89 2 314 3 4 5 (j 61 7 8 9
2 3 4 5

10 10~ 10

I Conservlltou'" ell respect pentru cOllven!ii.

QUO
o

2 3 45 8 9 10 2 3 45 6 617 7 8 9 10 2 31 4 5 2 3 4 5
61 '7

Imaginativ, boem, VisatOL Subtil, pcrspicaee, clarvazator, lucid. Anxios, deprcsiv, Cll sentimentc de:e~lbilitatc. Deschis spr nou, inovator, critic, ell gust pentru analizli,

rh)e.~{ie~MI~;TcTC'OlcctiVllllii. 111 conflict en sine, .,_~i:_vcnJii, Ne.iCoiltro. hit, impulsiv. Integrare slabl\. lara grijll pt;ntru , QJIO !Jestins, calm, l1epasator, satislUcuL Slabu tcnsinne

I L~~~

Q.IO

61 '7

!!Jdc(lcndentli personam; decis, plin de resurse, Controlat, llmnalist, prudent in raporturilc 8 9 10 soeiak, ell mnor propriu, Tensiollat, eu sentimentc de Irustrare, depa~it de 8 9 101 Q4 cvcnimente. Tensiulle energcticu ridicatlL

1. Factorul A este, in test, factorul schizofreniei. Cand se afla in cotatie redusa, pune in evidenta 0 persoana introvertW'i, rezervata, rece. Cand se obtine cotatia inversa (de plus), pune in evidenta 0 persoana deschisa, caIda, acomodabiia ~i cooperanta. 2. Factorul B, indus in itemii testului, reprezinta in cota!ie (+) inteIigenta intensa, dominatie a gandirii abstracte, spirit vioi. Cotatia (-) exprima inteIigenta slaba, dominatie a gaudirii concrete, ce nu se poate abstractiza, ~i lentoare in gandire. 3. Factorul C este faetorul de manifestare a fortei Eului. Se eoreleaza cu faetorul E. Cand corelatia este (-), domina instabilitatea, persoana in eauza este putin realista, iritabila emotional ~i sehimbatoare. Carrd eoreIatia este (+) eu faetorul E, persoana este stabila emotional, calma, neinfluentabila. 4. Factorul D se refera la submisie versus dominatie, ca ~i factorul . H; factori de frica, teama ~i nonfrica-teama, 1. Factori de afeetivitatea accentuata ~i de nonafectivitate, L. Factori de paranoism ~i de nonparanoism, L. Factori legati de imaginatie activa. sau redusa, N. Factori de variabilitate redusa, naiva ~i de clarviziune, Q. Factori de incredereneincredere, Ql. - Factor! de' conservatorism versus radicalism, ili.:., - Factod de dependenta.-independenta, ~.:. Factod de integrare, Q:1.:. Factori de tensiunecalm. Cattell a avut de la inceput, in testul sau, 100 de trasaturi mai diferentiate de personalitate Intr-o prima etapa. Nemu1tumit, a inceput elaborarea testului PF16. Intal a ajuns la 20 de factori, apoi la 16 factori esenriali, eu ajutorul analizei faetoriale. Denumirea A, B, C a fost pre!ua!ll In de ditre Cattell din chimie (A-Q, ca ~i vitaminele, eu cateva exceptii), Romal1ia, a fost tradusa versiunea franceza, de catre C. Zahirnic, versiune prelucrata. Exista 3 variante A, B i C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere. ETALON 16 P.F.
16-17 10 22-24 1 3 3-4 ]5 7 ]2 N 7-8 6 L }] 10 ]6 10 7 5 16 17 7-8 0-6 0-2 15-16 3-5 4-5 13-] 20-21 9-]0 13 6 M 6 F 8 1 8 5 9 0-4 ]] 12-13 0 7.9 416 9 7 5 6-7 5 ]7-20 17-26 3-4 25-26 ]8-20 3-4 ]0-]1 5-6 11 12 12 14-15 10 14 7-9 9 ]8 12 13-14 10-11 13 3 12 ]2 15 9 17-]9 12-13 14-]5 9 6-7 15-16 1-12 5 15-17 9 51 7-8 8-9 ]9-26 7-9 ]9-20 ]5-20 5-6 9-10 l 13-14 18 8 13-]4 O-lI E 8 ]4 4 12 G -5 H 11-]2 .I ]5-]6 19 14-]7 ] 7 17 15 0-4 0-3 16-17 8-97-8 18 11 10-11 13-14 22-26 19-26 9-10 6-8 6 12 ]8-21 ]0 11 C 16-21 13-14 3-14 I ]0 II 8-20 22-26 5-20 IE-2114 lO-ll I 6 ]6-20 22-26 12,13 7 8-9, 8 II 3-4 I 3-4 D-2 B 0-2 0-3! 6-2 0-2 Q I 0-2 13 Q4 Q 0-3 0-5 I 0-3 0-5 6-7 I 0 iNO!1 I 0-1 A

III 0 iII

4-5

251

 Exista teste ~i pentru adolescenti ~i tineri ~i pentru copii, elaborate de R.B. Porter ~i R.B. Cattell (HSPQ, aplicabilla copii lntre 12 ~i 17 ani). o Chestionarullui Carl Rogers (ARP) are 6 pfu1i ell note diferite. Chestionarul de personalitate allui Rober G. Bernreuter (BERN), Bemreuter Personality Inventory a fost elaborat in 1931 ~i intens folosit ill numeroase cercetan. Are 125 itemi ~i solicita raspunsuri fOI1ate DAINU. Acest test poate fi folosit in diferite tipuri de evaluari. Permite sa se diagnosticheze ~i tendinte nevrotice, dar ~i trasaturi, precum autosatisfactia, . autosuficienta, trasaturi de intro- si extraversiune, earacteristici de dominanta-supunere, incredere in sine si sociabilitate. Acestui test is-au consacrat ~i a figurat (testul de personalitate Bemreuter) in peste 135 de lucrari. Se poate folosi foarte bine pentru un prim examen (individual), in vederea orientarii ~colare ~i a consilierii, dar mai ales in decelarea unor tulburari de personalitate. Chestionarul Cornell Index (la care ne-am mai referit), elaborat de W. Weider, H.G. Wolf, E. Bradmann, B. Mittelmann ~i D. Wechsler in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cuprinde 110 itemi imparJ:iti in 10 sectiuni ce corespund unar zone speciale de conduita. Chestionarul cuprinde itemi de 0 valoare informationala ridicata pentru cazuri patologice. Exista 2 variante (forme) ale acestui test: pentru militari ~i pentru adu1li civili. Deoarece are 0 forma aplicabila la subiecti de cultura medie, de adresare directa $i un caracter simplu i foarte cIar de adresare, se poate utiliza u~or ~i eficient. Chestionarul de temperament J.P. Guilford si W.S. Zimmermannl este, de asemenea, mult folosit. Este elaborat ell 0 forma muItifazica prin ~i pe baza analizei factoriale ~i grupeaza factori bine stabiliti, ce-l fac folosibil, mai ales, in probleme de decelare a 10 trasaturi de personalitate, caracteristici de temperament. Acest chestionar are 300 de itemi eu raspuns fortat (DA/NU). Cele 10 trasaturi de personalitate ~i implicit de temperament sunt: 1. activitate general a, (0) activism, 2. (R) constrangere (auto control), 3. (A) afirmare proprie (ascendenta), 4. (S) sociabilitate, 5. (E) sensibilitate emotionala, 6. (0) obiectivitate, 7. (P) acceptarea semenilor, 8. (T) inclinare spre meditatie, 9. (C) cooperare, integrare sociala, 10. (M) i De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele lnteiigentei dar ~j de cele ale
personalitalil. In 1957, a publicat lucrarea "Personality".

De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele inteHgentei dar ~i de cele ale

personalitatii. in 1957, a pulbHi~atlucrarea "Personality".

barbatie, masculinitate. Fiecarei caracteristici i-au fast selectati cate 30 de itemi, in succesiunea prezentarii de mai sus. Pentru sociabilitate (4), se implica, in testare, ~i extraversiune-introversiune (S), la stabilitate emorionala 5 (E) sunt saturatii in combinatii de dispozitii cicloide ~i tendinte depresive, la obiectivitate 6 (0) exista 0 saturatie in itemi privind bunavointa, la inclinatia spre meditatie se implica bogatia ~i continutul acestora. E yorba de factorul 8 (T), iar la factorul 9 (P), cooperare sociala, se testeaza relatii1e interpersonale, coloratura lor. Trasaturile enumerate se considera bipolare. Chestionarul este astfel alcatuit inc~it sa se extinda asupra unui numar foarte mare de trasaturi de personalitate care se coreleaza intre ele. Chestionarul pune in evidenta, prin grila de corectie, ~i aspectele patologice ~i normale ale trasaturilor la care se refera. Exista ~i un chestionar elaborat doar de lP. Guilford (prima versiune din 1934). Acesta identifica factori de bazel ~i factori de grup ai personalitatii. Are 3 directii de investigatie. Prima (STDCR) cuprinde urmatoarele aspecte: S. = tendinte sociale de introversie, T. = tendinte ideative de introversie (thinking), D. = depresie" C. = tendinte cicloide, R. = Rethiniminie (carefi'ee disposition) .

A doua directie de investigatie face evaluarea tip GAMIN, adica G. = activitate general a, A. = admisie ascendenta, M. masculinitate/feminitate, I. = inferioritate, ~i N. = nervozitate. In fine, a treia evaluare (masuratoare) este numita OCoAg ~i se refera la 0 = obiectivitate, Co = operativitate ~i Ag = agresivitate. J. P. Guilford a considerat ca exista 7 categorii de trasaturi de personalitate. El a efectuat schema de mai jos in aceasta privinta. De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele inteligentei, dar ~i ale personaIitatii. In 1950, a 253

publicat lucrarea Personality. De altfel, exista ~i testul GuilfordZimmermann de personalitate eu 300 de itemi la care ne-am referit de altfel. e Inventarul de personalitate al lui Thurstone (1951) este un instrumentar de diagnoza psihica a 7 trasaturi de personalitate de baza, deja validate pentm aeeasUi insu~ire in tot mai multe chestionare ~i teste de personalitate. Cele 7 caraeteristiei psihiee, implicate in inventar, sunt ca succesiune: 1. (A) activism (rapiditatea activitatilor lucrative), 2. (V) vigurozitate (exprimabila ~i prin aspeetul general ~i al museulaturii $i seheletului subiectului testat), 3. (1) impulsivitate (natura deciziilor in functie de impulsivitate), 4. (D) dominatie (insu$iri active care fac $i impun subiectul testat ca lider), 5. (E) stabilitate emotionala, 6. (8) sociabilitate $i 7. (R) reflexivitate. Fiecare din trasaturile enumerate au grade de evaluare, ceea ce permite sa se efectueze 0 distributie complexa descriptiva a personalitatii prin cei 7 descriptori ai personalitatii folositi in saturatia celor 140 de itemi ai chestionarului. Nu putem ignora din aceste sumare prezentari ~i chestionarul de temperament allui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog roman care a efectuat modele experimentale $i chestionare privind aptitudinile ~i interesele elevilor pentru diferite profesii ($ofer, strungar, daetilograili etc.). A publicat, de asemenea, un studiu privind "Sistemul temperamental $i diagnosticarea lui" (m Revista de psihologie 3, 1974). Tot pentru contributii la probleme de psihodiagnosticare trebuie sa-l evocam pe prof. dr. NicolaeMargineanu 0905-1980\ care a studiat in tara ~i in Germania. Pe langa memorii, lucrari de analiza a psihologiei timpului (in Germania $i in Franta), ~i pe Ianga studiile de psihotehnica ~i psihometrie, a efectuat ~i 0 interesanta lucrare centraUi pe psihologia diferentiala:?i prezentarea unor tehnologii. If Un alt psiholog roman, care, ca $i N. Margineanu, a suportat detentie poHtica, a fost Constantin Zahimic, care a studiat ~i elin Germania, ~i a avut interes pentru problemele aptitudinilor. A studiat ~i la Geneva, eu Ed. Claparede :?iJ. Piaget. A lucrat in Institutul de Psihologie al Academiei ~i a efectuat In cadrul colectivului Universitatii din Bucure~ti ~i al Institutului de Psihologie al Academiei traduceri ~i adaptari de teste din limba germana. Printre altele, a publicat ~i lucrarea Inteligenfa tehnicii. Tot in aceasta evocare de contributii n enumeram $i pe dr. Pavel Muresan, ~mbru al catorva asociatii intemationale de psihologie. inc1usiv a celei europene de psihologia personaHtatii (dID 1990) ~imembru asociat at Institutului de Psihologie ~i al Universitiilii din Toronto. A efectuat, printre altele, ~i lucrari importante, printre care ~i un studiu amplu (carte) privind
254

cromatica~ Culoarea in via{a noastra (1988). Cartea a avut mare succes ~i a interesat multe persoane. e Dirnensiunile personalWHii1a copii. de S.B.G. Eysenk. ir. (EPI). Pana prin 1965, cand a apamt testu1 autorului semnalat mai sus, au aparut doar doua teste de personalitate pentm copii. Unul a fost scala IPAT, a lui Cattell (Porter & Cattell, 1860) ~i al doi1ea, MPI Junior (Furneaux & Gibson, 1961). Faptul se datoreaza, probabil, marii dificultati de a aborda copii intr-o testare mai complicata, cum este aceea a testarii personalitatii. Mai poate fi evocata ~i argumentarea legata de rezultatele potential foarte greu de organizat privind elaborarea de itemi comprehensivi pentm copii ~i imagistica lor implicata in intelegerile ~i neintelegerile problemelor. Totu~i, incepusera numeroase tentative de a aborda aceasta problema. Rezultatele colectate eu privire la diferite probleme (chiar pe numero~i subiecti :?iin loturi randomizate erau, in genere, in mai toate cazurile discutabile ~i nesigure). S. B. G. Eysenk jr. a elaborat un test de personalitate (1965). Inventarul sau a fost tradus $i In romane$te $i folosh la putin tlmp dupa aparitie, dar nu in profunzime, din cauza unoI' dificultati mai complexe ~i a manualului caruia ii lipseau ni$te pagini. ~ Inventarul E.P.K. are 81 itemi $i implica 4 factori $i unul de controL Factorii constituenri sunt: psihoticism CPt nevrotism (N). extroversie (E) si introversie (f). Factorul de control este L sau M. adica minciuna, Au fost tacute ~i diferentieri in rezultate - intre baleti ~i fete. De altfel, Eysenk jr. a trait 1ntr-o atmosfera complexa de cercetare, in care familia Eysenk a fost in centrul atentiei, datonta marii angajari In cercetare, eu predilecrie a personalita!ii H. J. EyseIh~,factorialist !ji figura centrala a grupului Eysenk, din care a facut parte ~i M.B. Eysenk, autor al unei serii de chestionare ~i S.B.G. EyselliX:, care a seos Ull manual, in 1972. Toti au fost obsedati de problemele diagnostidirii personalWitii. Eysenk Personality Inventory (E.P.!.) a aparut in 1964, A urmat 0 varianta in care s-a adaugat scala L (minciuna), scala de validare a corectitudinii raspunsurilor, scala ce va fi folosita apoi $i care era, deja, folosita in aIte teste efeetuate de a1ti autori. Apoi, s-a conturat 0 mai'mare atentie fata de formularile din itemi, eu ocazia unei noi versiuni a scalei $i s-a conturat 0 mai mare preocupare in a implica modelul bidimensional a1 temperamentului mai pregnant, prin accentuarea bilateralitatii introversie-extroversie impreuna ell stabilitatea emotionaHi. In acest sens, tipul colerie s-a conturat mai c1ar ca dominat de instabilitate emotionala, tipul sanguin, prin extraversie, eel flegmatic prin stabilitate emo~ionala mai pregna11ta. Si scala de minciuna (L) a fost consolidata prin 9 itemi. Au unnat aite cercetari, iar in 1975 a aparut Eysenk
255

Personality Questionnaire E. P. Q. Cercetarile nu s-au oprit insa. Prin 1989, scala a fost criticata de M. Zuckerman. In 1992, Eysenk a raspuns, in mare masma, criticilor, iar in 1995, Eysenk H.J. a publicat lucrarea Creativity as a Predict of Intelligence and Personality, eu colaboratori din International Handbook of Personality and Intelligence, N. Y. De fapt, in 1993, aparuse lucrarea Creativity and Personality, semnata tot de HJ. Eysenk, in care se semnaleaza faptul ca productia creativa este alimentaHi ~i sustinuta de 3 factori, mai exact de trei tipuri de variabile . C.P.I. - Testul de personalitate California (scale de normalitate). 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanja de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate, 42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. eM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta; 32 itemi, 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (The Minnesota Multiphasic Personality Inventory, MMPI) a fost elaborat de Starke B. Hatway ~i Ch.J. McLinley. A avut 0 foarte mare circulatie, stimulativa de interes. A fost unul din cele mai de circulatie, chestionare din deceniile 8 ~i 9 al sec. XX. Testul cuprinde 550 de itemi eu referiri la 20 de caracteristici diferite, incepand eu sanatatea general a, simptome neurologice, psihosomatice. Prima forma a aparut in 1940, a doua, in 1951, a treia, in 1966; ~i ~upa aeeea au fost efeetuate perfeetionari. In jurul anului 1955, autorii au primit numeroase ajutoare de la alti psihologi prin faptul ca testul a fost aplicat pe numeroase loturi ~i au ie~it in evidenta aspecte mai subtile, legate de test. In 1943, a fost dat In folosinta proieetul oficial al testului ~i un subproiect, apoi a aparut ~i un Atlas ~i s-a Inmultit numarul de Iucrari de referinta privind acest test. A fost centrat pe structuri patologice psihice ~i a fost de foarte mare utilitate. Intai, testul s-a fo10sit individual, apoi s-a trecut la folosirea colectiva. Cei 550 de itemi se dau pe cartona~e in varianta modema a testului I. Se solicita subieetului sa c1aseze toate cartonmjele in 3 grupe legate de faspunsurile pe care Ie considera implicate. E vorba de grope pe: adeviirat, fals ~i nu ~tiu. Raspunsurile se implica in 4 scan de validare ~i 9 seari clinice. Testul
1

Mai ales, in folosirea individuala a InventaruluL

256

contine ~i scale suplimentare, mai rar folosite. Timpul folosit pentru aplicarea testului variaza, dar rareori depa~e~te 60 de minute; uneori, se realizeaza in doar 30 de minute. In instruetajul ~i infonnatiile cu privire la test se subliniaza faptul ea, din motive de eomoditate, itemii au fost ineadrati in 26 de rubrici. Testul are 0 forma completa ~i una prescurtata. Bolnavii cu tulburari mintale trec printr-o dubla aplieare a testului eu forma eompleta, iar dupa 3 zile se aplica forma prescurtata. Cele 26 de rubrici sunt urmatoarele: 1. stare a generala a siinatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate ~i coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulbun1ri trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia ~i via!a conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica -lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivita.te - depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive ~i constrangere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinalii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobi! (29 de itemi); 23. tendinte sadice ~i masochiste (7 itemi); 24. moral a (33 de itemi); 25. masculinitate ~i feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata intr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: ipohondrie, depresiune, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-femiI1itate, paranoia, psihastenie, schizofrenie ~i hipomanie. In versiunile din deceniile post 1960, au fast puse 1a punet ~i alte scale privind ~i in sindroame psihice clinice1, care, de fapt, toate poseda 0 seITL"lJ.ifieatie domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de 1a 16 1a 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat pe 700 de persoane din populatia Minnesota, dar ~i pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori W.P.R., dar ~i tuberculo~i ~i epileptici. Inventarul, in ansamblul sau, a fast destinat sa atenueze conflictul dintre conceptia psihiatrica a personalitatii anormale i cea a psihologilor sau a profesioni$tilor care se lovesc de elementul anonnal, printre numero~i subiecti normali. Inventarul a fost facut (spun autorii) in speran!a ca ar putea fi universal, aUlt in interpretare, cat ~i in aplicarea sa pe cazuri individuale. Din aceasta cauza, chestionarul se repeta, considerandu-se ca validarea i G. Ionescu, Psihosomatica, Bucure~ti, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1975, pg. 66,82,
122, 142 etc.

257

astfel meuta eomera un grad mare de incredere, chiar din raspmlsurile unar subiecti eu 0 mentalitate neevoluata $i putin instruiti. Prelucrarea rezultatelor, 1a forma ell cartona~e, Incepe eu paehetul faspunsurilor "adevarat". Aceste cartona~e se impart in doua gn.lpe: 0 grupa va fi a subiectilor care sunt normali ~i au evo1uat eu "adevarat" cam in ace1a~i 1a fel, ~i alta grupa mai rcdusa a evaluarii eu ,.adevarat", itemi ce, in genere, nu capata aceasta evaluare. Pentru u~urarea acestei alegeri ~i grupari, eartona~ele sunt taiate 1a eo11Uri in mod diferit eu grupele de evaluari (adeviirat, fals ~i nu tiu). Numai acest paehet al raspunsurilor neobi~nuite, dar rar evaluate astfel se re!ine pentru ealcu1u1 rezultatelor (eartona~ele evaluate eu adeviirat au eoltu1 din dreapta jos taiat). Cartona~e1e care au coltul taiat in aha parte se scot din gramada ~i sunt trecute pe foile de despuiere, unde se potrive~te lecare. ~i earton3.ge1e din grupa cu raspunsuri fals sunt 1a fel folosite. Raspunsurile eu freeventa nonnalafals au colful din stanga jos taiat. La raspunsurile nu $tiu nu se mai face triere, ci se tree toate in easutele foii earOfa corespund. In genere, se recomanda ea notatia sa se faea eu ereioane colorate diferite pentru fieeare categorie. Forma co1ectiva a apliearii testului este identicaeu forma individual a descrisa mai sus. Noi am luerat cu varianta franeeza. In general, in toate variante1e de dupa 1966 ale testului de Minnesota (j'n care s-a luerat eu nota T), ea ~i etalonarile sunt comune eelor doua sexe la seale1e: ?, L, Fd, Pa, Ms ~i diferite pentru scalele F, H, Hs, D, Hy, Pt, Si. Inventaru1 de Minnesota (MMPI) presupune 0 perioada Indelungata de lueru, pentru a se constitui deprinderile ~i competenfele de fo1osire a testului. 0 aha struetura de cautari, tendinte ~i efortun in domeniul elaborari1or de instrumente de psihodiagnoza s-a centrat pe ideea de a ajunge 1a ee1e mai structurate aspecte semnificative. Mai reprezentativ, in aeeasta privinta, este Modelul Big-Five'. Peabody & Goldberg (1886) au trecut in revista determinantii de baza ai trasaturilor psihice. Schita variabilelor reliefeaza doua tipuri de evaluiiri. Prima prive~te definirea specilca universul persoanei. unui descriptor a1 trasaturilor care

I Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitatein Bucure~ti, Ed., Garen Publishing House, p. 16-3 L
258

evaluarea psihologidi,

1996,

A doua evaluare se refera la constituirea unui set de descriptori in activitatile curente - subset al acestui univers. Cercetari ~i controverse de prin finalul secolului XX, deceniul 8 mai ales, s-au dus in jurul modelului lui Eysenk de personalitate sau a modelului Big Five . Testul de persona1itate allui Eysenk (la care ne-am mai referit) a pus in evidenta ca dimensiuni bazale ale personalitatii factorii (P) psihotism, (E) extroversie, (N) nevrotism ~i (L) conformismul ~ocului, in 1975. Modelul Big-Five are ca ordine denominalizata urmatorii factori: agreabilitate (placut-cooperant), con~tiinciozitate (organizat, sistematic), stabilitate emotionala (neemotiv, lipsit de invidie) ~i inte1ect (creativ intelectua1). Studiile lui Costa ~i McCrae (1985, 1989, 1992) au dus la efectuarea de chestionare care evoca cei 5 facton cu 6 fete, ~i anume: nevrotism, extroversie, deschidere, agreabilitate ~i con~tiinciozitate. Si cercetarile efectuate de psihologi in Germania au dus, in perioada respectiva, la 5 factori: Surgery, agreabilitate, con~tiinciozitate, stabilitate emotionala ~i inte1ect. Si italienii au retinut 5 factori, ca reprezentativi pentm personalitate: glirit calm, constiinciozitate, extroversie, egoism (versus altruism), conventionalitate, instabilitate. Factorul inteligentei (mai controversat) nu apare in acest model. Costa & McCrae au aderat 1a evaluarea personalitatii ~i au elaborat chestionarul NEO, in 19851 Au prezentat cei 5 factori detenninanti, implicati in structurile comportamentale 1a a VII-a Conferinta Europeana de Psihologie a Personalitatilor. Modelul a trezit discutii interesante. Oricum, aceasta tendinta de a gasi factori bazali (biologici), sub influenta extema a imperiului normelor culturale, a evenimentelor, a adapti:irii etc. au fortii deosebita asupra imaginii de sine, In care aClioneaza scheme ale sinelui ~i mituri personale. Discutiile au ramas deschise eu privire la modelul eelor 5 factori ~i versiunile oferite de diferiti psihologi. Se considera ca testul masoara personalitatea in linii mari, dar nu totaF. si un test mai deosebit Exista, mai ales In eazul strueturarii, pe baza psihodiagnozei, a tipologiilor 0 tendinta de a da, In final, ea exemple ale tipurilor descrise personalitatii eunoseute. A~a face, printre altii, Karl Leonhard. In perioada in care a fost director al c1inicii de psihiatrie ~i neurologie a Universitatii
Q;

o problema

Mihaela Minulescu a descris aceste categorii de teste de personalitate in op. cit. De altfel, tipologiile au avut predileqie pentru a implica personalitatea in strucrura de 4 tipuri temperamentale. In zjlele noastre, sun! tendinte de largire a studiiIor implicate in caracterizfu'ile fundamentale ale personalitatii YS. de a restrange caracteristicile psihice, condensandu-Ie in uneJe fundamentale ~i de profunzime.
J

259

Humboldt din Berlin, s-a preocupat de stabilirea de caracteristici ~i profiluri psihice privind oameni celebri, urni hI viata, altii doar in paginile istoriei tiintelor sau ale diferitelor popoare. A Indrumat, metodologic, utilizarea ~i interpretarea chestionarului P.A. (personalitati accentuate, in viata i in literatura). De altfel, a efectuat ~i 0 cunoscuta lucrare pe acest sublect, tradusa $i tiparita in romanete, in 1979. In ceea ce privete problema trasaturilor accentuate psihice, abordarea lor a dus la 0 subliniere a faptului ca exista 0 amprenta psihica importanta, ce tine de ansamblul mediului de apartenenta in care se nasc aspiratiile ~iinclinatiile, mentalitatea i competentele disponibile ale fiecarei persoane. Schmieschek i Mueller, autorii testului P.A. (pe care i-a indrumat Leonhard) au atras atentia asupra unor aspecte psihice ce dau culoare personalitatii ~iprovoaca, daca devin accentuate, ca personalitatea sa ajunga de seama, publica, deosebita ~i apoi recunoscuta social pentru aportul adus societalii. Trairea interioara a aspiratiilor $i inclinatiilor este dependenta de caracter $i de temperament. Prelucrarea interioara activeaza sfera afectivvolitiva prin sentimente asociative. Aceste idei sunt expuse i in lucrarea
Biologlsche Psychologle.

I
I

I I

I
I I

o aha problema interesanta descrisa de prof. Karl Leonhard, dar evocata ~i de autorii testului P.A., este ca structurile incluse 1..11 accentuarea personalitatii sunt greu de depistat ~i chiar de observat, deoarece se dizolvii cumva in numeroasele manifestari implicate in conduitele vietE curente; dar daca urmarim amprenta profesionala, se pune in evidenla structura i in stilul general de a vedea lumea ~i viata, fapt ce diferentiaza universul unui invatator de cel a1 unui medic sau al unui inginer. Aceste trasaturi dau naf?tere unor personalitati obi~nuite diferentiatel. putine din de devin personalitati accentuate. Gradatiile se fac prin formarea detrasaturi mai pronuntate ~i nu totdeauna accentuate. Pentru aceasta apar 0 serie de caracteristici, cum ar fi ambitia, simtul datoriei, un fel de altruism etc. Trasaturile accentuate sunt mull mai putine decat cele ce alimenteaza variatiile intr-un domeniu conturat de persoane care au abated de la medie pentru mai multe caracteristici psihologice. Uilli autori continua sa considere personalitati accentuate oarecum pe cele anormale~ sau personalitatile demonstrative, la fel gandesc ~i despre personalitatile hiperactive (Bergman sau K. Schneider). La acestea, se pot adauga persoanele hiperperseverente, hipersensibile etc.
I

Totu~i, putini considera aceasta

diferentiere ca 0 prima fonna de accentuare

personalitatii.

260

Mai subliniem 0 idee importanta exprimata atat de prof. Dr. Leonhard, cat ~i de autorii testului P.A., ~i anume eli in timp ce in realitate observam greu personaliHitile accentuate, in literatura se manifesta mai elar intelegerea caracteristicilor hiperdezvoltate care Ie caracterizeaza. Schmieschek ~i Miller au intocmit chestionarul P.A. cu structura eelor obi~nuite de personalitate. Desigur, nu se poate ignora faptul ca raspunsurile la intrebarile unui chestionar ar fi totale, chiar daea, fiind tome multe, penetreaza in zone numeroase ale personalitatii. $i aceasta datorita faptului ca, in afara de raspunsurile verbale, mai exista ~i mimica ~i pantomimica, tonalitatile vocale, precum ~i nuantarile foarte mari ale conduitelor, in functie de numero~i alti factori pe care-i putem decela doar prin observarea diversitatilor conduitelor, opiniilor, dispozitiilor, implic3.rii in situatE de aspiratii, idealuri etc. La aeestea se adauga mobilitatea ~i flexibilitatea intelectuaia sesizata pe seama mai multor observatii in mai multe situatii. Autorii au pomit ~i de la mimica, modulatiile vocU, urmarirea de trasaturi de caracter, raportari nemijlocite la atitudini specifice de viata, modul cum i~i exprima zelul, sarguinta, perseverenta, vointa etc. Intereseaza 1nsa ~i efectde conflictelor, aderarea la indatoriri, meticulozitatea exagerata., con~tiinciozitatea, viala paliiculara, incarditura ~i importanla ei, simlu1 de raspundere - pentru ce, cat de conditionat este, ~i de ce anume. Multe persoane sunt hiperactive in profesie, dar dezordonate acasa, cu alte cuvinte intereseaza intregul comportament. Exista personalitati demonstrative la care are importanta lauda. Acestea folosese lauda sau autocompatimirea sau a..'11bele.Intrebate eu tact, recunosc ca au talent aetoricesc. Convorbirile prudente pot pem1ite ~i atlarea micilor minciuni folosite ~i a micilor pretexte. Observatiile in discutii libere pot sa puna in evidenta iritabiliH\ti neinfnmate eu izbucniri de furie, tendinte de suieid, tendinte epileptoide, hipertimice, hipomaniacale, psihopatii subdepresive, labilitate afectiva. In genere, extravertii sunt dispu~i sa dea informatii, Ii se constituie rapid inerederea. Personalitatile introvertite sunt mai rezervate (mai ales la inceputul conversaliilor, dar pot fi volubile, eand se refera la ideile ~i preferintele lor). Au mai multe raspunsuri ~ovaitoare din eauze de neclarificari in ganduri. Chestionarul P.A. are 88 de itemi. Cu privire la temperament, are 8 caracteristici eu 4 calitati ~i 4 obligatii, 6 metode active c~tigate ~i atentie fata de 6 capcane potentiale. Are, de asemenea., 4 stiluri de invatare active ~i 4 stiluri de conducere. Le yom prezenta suceint. Calitati: sunt eei mai organizati, reali~ti, pot seoate la iveala luemri, probJ.eme ~i soiulii. Pot cunoa~te nevoile imediate ale situatiei, sunt rapizi, 261

rezolva bine urgentele, se adapteaza U$or la schimbarile de programe. Sunt sensibili fata de oarneni ~i de timpullor, au 0 viata bogata, petree mult timp in societate, 1$1folosesc timpu1 pentm a descoperi scopu1 vie!ii. Se gandesc la timp in mod conceptual, impersonal, planifica timpui pas eu pas, impart timpul corect individual $i-1folosesc precis. Obligatii: rigizi, in ceea ce prive$te prograrnele, Impovarali de responsabilitati, nu se pot re1axa, Ii indispune sa a$tepte dupa allii, i$i consuma eforturile, schimba directiile U$or, actioneaza de parca nu ar fi $i maine 0 zi, sunt centrati pe moment. Nu pot spune NU, se simt vinovati daca Ii se acorda timp celorlalti, care adeseori l$i neglijeaza propriile nevoi , de timp, i~i petree timpul in primul rand eu oamenii, sarcina intra pe mai tarziu. Nu actioneaza rara sa gandeasca, se devoteaza muncii intelectuale. Nu au in atentie distractiile. Nu au timp pentm prioritatile celorla1ti, uita sa includa angajamentele ahora in prograrnele personale. Metode. Prefera lucruri secventiale, lucreaza bine cu detalii (S), sunt buni colectori de date intfunpHitoare, dar ~i buni planificatori pe tennen lung (N). Motiveaza putemic oarnenii, poseda empatie sunt con~tienli de sentimentele ahora, au putere de convingere, considera ca autoritatea este in oarneni (NT). Au putere de coneeptualizare, elaboreaza planuri de sistematizare, sunt competenti ~i constanti, au 0 minte fem1a ~i coreeta, autoritatea rezida in competenta (NT). Sunt administratod putemici, preci~i, l~i asuma responsabilWiti, au subordonafi, sistem de ordine, nu raspHitesc ~a cum se a~teapta, autoritatea le este in organizare ea sistem (8J). Rezolva eu succes problemele, prompt, sunt pUni de resurse, au euno~tinte temeinice, sunt indemanatici, incep rapid, autoritatea Ie este In momentlll optim aetiva (SP). Capcane. Nu pot a~tepta ~i completa demersuri, activitati, raspunsuri la teste. Confuziile sunt capcane pentro ei. La feI, incarcarea ~i sublncarcarea cu date sau solicitarile de prea mult ~i prea repede. Salmrile intuitive, omiterile, scaparile din vedere, Jipsa de interes, neatentia pentru detalii sunt considerate, de asemenea, capcane. Sunt grijulii, salveaza pe oridne, se Invinovatesc, evlta cont1ictele, nu poarta pica, se zbat cand cineva are probleme. $tiu sa faca gimnastica mentaHl, sunt judl.tori pe aces! plan, li poate sdipa imediat, sunt complec~i ~i,teoretic, nu pot da un raspuns simplu, sunt impersonali ~i deta~ati, ei detennina ~i definesc competenta, Fata de eei care rigizi, fac lucruri eronate, sunt nedrepte, critici ai gesturilor, cd ce 'lad doar partea negativa a lucrurHor nu ~i cea pozitiva~ se p.rezinta mai presus de eel ce spun ca orice socoteala, simt ca reprezinta capcane. ~i fata

sau sistemul m-au determinat sa 0 fac". Pot crea probleme de nerezolvat, au interes scazut fata de ceea ce se situeaza dincolo de practica, se plictisesc u;;or, au capacitate sdizuta de a realiza ceva de la un capat la altu!. Au 0 definitie vaga a autoritatii. Stiluri de invatare NF au nevoie de acceptare, grija, suport. Le place interactiunea de grup. Prefera cooperarea in locul competitiei. Sunt .focalizati mai mult pe oameni dedlt pe abstract. Invata cel mai bine din dialogul fata in fata. NT sunt interesati de principii ~i logica lor. Le place sa-~i dezvolte propriile idei, ~unt atra~i de tehnologii, au nevoie de succes constant in experiente. Incearca sa depa~easca constant standardele proprii ~i pe ale altora. SJ apreciaza responsabilitatea, dependenta, obedienta. Prefera 0 sala de clasa structurata. Le place ~i au nevoie de organizare, program, disciplina autoritiitii, lucreaza bine cu carti, caiete de lucru. A~teapta ca profesorul sa "conduca ~i sa predea", iar studentul sa "urmareasca ~i sa invete". SP este amuzant, spirit liber, pHn de resurse. Are promptitudine, atentie de scurta durata, spontaneitate. Are nevoie de implicare fizica ~i activitate. Nu este un bun membru de echipa. Este infloritor verbal ~i vizual. Poate fi agitat in ordinea unei clase obi~nuite. Stiluri de conducere NF cauHi intelesuri ~i autenticitate, este empatic, intuie~te posibilitatile institutiilor ~i ale oamenilor. Comunica aprecierea, entuziasmul, apropierea. E foarte sensibilia tranzactiile interpersonale. Pastreaza un contact strans cu personalul, este foarte personalizat, dar are nevoie ~i de libertatedemi~care. NT este insetat de competenla ~i cuno~tere, lucreaza bine eu idei ~i concepte. Este intrigat ~i provo cat de enigme. Vede sistematic relaliile. Este focalizat pe posibiliti'ili, prin analiza non-personala. Ii place sa inceapa proiecte, dar nu este bun sa Ie realizeze de la un capat la aItul. Nu este intotdeauna co~tient de sentimentele altora. Este sensibilIa idei noi. 81 este insetat de apartenenta ~i contributie. Pretuie~te armonia ~i serviciile (ajutorul). Este ordonat, realist, dependent, intelege ~i pastreaza valorile institutionale. A~teapta de la ceilalti sa fie reali~ti, ofera stabilitate ~i structura clara de idei. Este mai probabil sa rasplateasca institutional decat personal (trofee, serisor!). Mai u~or critica gre~elile decat rasplate~e implinirea sarcinilor. SP este insetat de libert~te ~i actiune, lucreaza cu probleme reaIiste. Este flexibil, arc 0 minte deschisa. Dore~te sa-~i asume riscuri. Este un bun

263

negociator. Poate fi perceput ca indecis, provo cat de Incurcaturi, ciar nu pe termen lung. Este eel mai bun la planuri verbale ~i proiecte pe termen scurt. Varianta Schmescheck a aparut ill 1968. A fost tradusa ~i experimentata de I.M. Nestor, in 1975. Au fost efectuate 10 scale cu cate 12 itemi saturati in trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exa1tare, anxietate, emotivitate. Raspunsurile sunt DAJNU (foqate). Testele de adjective Lui Allport ~i Odberg 1e-a apaqinut initiativa de a co1ecta toate structurile descriptive legate de testele de persona1itate, ceea ce a insemnat 0 uria~a 1ista de adjective; scazandu-se adjectivele smonime, a aparut 0 serie de teste de adjective Check-list. Printre prime1e a fast cea a 1ui Gough (1949, 1950), care a condensat ~i sistematizat J:ncercari1e simi1are efectuate ~i de R.B. Cattell (1943, 1946), Mueller (1935, 1937), Hathaway ~i Meehl (1951) ~i Black (1956). Pentm partea teoretica a testului, au fost preluate 0 sene de idei din lucnlrile lui Freud, Jung, M. Mead ~i Murray, dar ~i din cuno~tinte1e de psiho1ogie naiva din optic a cotidiana. 0 aplicatie mai importanta a aparut in Itaiia. Este vorba de versiunea italiana, semnata de Gough :?iMorino (1960, dar $i varianta din 1961). Au aparut apoi, variante in 1967, 1976, 198 in Franta, au aparut variante elaborate de catre Gendre ~i Ogaay 1973, Gendre, 1975, Gendre ~i Fournier, in 1978. S-a tradus testul lui Gough (ACL) ~i in ebraica, germana, portugheza ~i spaniola; ~i in eng1eza au aparut mai multe variantelegate, preponderent, de variantele franceze. in 1979, a aparut varianta de 1a Universitatea din Paris, 0 versiune revizuWi, pe care 0 'lorn descrie pe scurt. Testu1 WCL are 300 de itemi (pe 3 pagini)l. Testul se poate folosi individual ~i colectiv. In instructaj, se solicita ca subiectii sa bifeze din listele de adjective pe ce1e care 11reprezinta (deci imaginea de sine). Testul poate fi folosit ~i pentru descrierea sinelui ideal, a parintilor, a copiilor, profesorilor etc., chiar ~i descrierea unui client. Testul are 37 de scale organizate in categorii. Prima categorie cuprinde 4 scale, destinate sa puna in evidenta mode1ul de apropiere utilizat de subiect fata de sarcina solicitata (modus operandi). A doua categorie cuprinde 15 scale, legate de teoriile lui H. Murray (1938) despre functia necesitatii in personalitate. Scalele au fost dezvoltate de Alfred B. Heilbrun (1965) impreuna cu studentii saL A treia categorie regrupeaza scale diverse, destinate sa evalueze diferite aspecte ale personalitatii.

I Adicl1 300 de adjective.

264

A )Jatfa scala a fost efectuata sub influenta lucrarilor lui Eric Berne (1961, 1965) ~i din sealele IUI B. Kathryn ~i John E. Williams pentru evaluarea a 5 functii ale ego-ului, ~a cum sunt vazute In analiza tranzactionala. In fine, a cincea categorie evoca inteligenta ~i cuprinde 4 scale care au fost dezvoltate de George Welsh (1957, 1977), pentru a evalua cele patru tipuri de modele de personalitate la interactiunea dinamidi a creativitatii cu inteligenta. Testul are 36 de grile, dar se realizeaza pe calculator deoarece solicita 0 foarte lndelungata activitate legata de numarul total de adjective bifate. Testul a fost aplicat, in versiunea franceza, pe 45 de barbati ~i 2 442 de femei. Scala efectuata prin optica analizei tranzactionale pome~te de la cele 3 stan primare ale eului, pe care Ie multiplica; cea de parinte, eu doua componente: control ~i educatie, parintele, copilul si adultul. $i copilul se prezinta in doua variante: copilul libel' ~i copilul adoptat. Parintele are 0 serie de caracteristici condensate in adjectivele de parinte critic ~i pannte afectuos. A doua stare are caracteristici diferite de cele ale adultului, ca $i caraeteristieile copilului Hber i eel adoptat. La maniera de cotalie a celor 5 stari ale eului se adauga 4 scale eu implicarea conceptelor de originalitate, creativitate, $i inteligenta, eare evalueaza relaliile de consistenfa comparativa a acestor trei caraeteristici uneIe fata de celelalte. Testul a fost implicat $i Intr-o varianta faetoriala. Sf noi am utilizat 0 varianta a testului de adjective comparat ~i testul proiectiv. Eu sunt (TST) pentru evaluarea, prin cele doua tehnologii compuse, relativ diferite (proiect intens Eu sunt ~i testul de adjective). S~a solieitat, pentru ambele teste, eul real eel privind cum ar vrea sa fie subiectul testat, cum este V8.zuteul persoanei respective de altii . Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (In total 212 itemi). Exista 0 serie de variante prescurtate. Scalele au saruralii in diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii ~i a tendinte10r de tulburari ce se pot structura. FPI 1 pune In evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar ~i tulburari ~i starigenerale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelini~ti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici ~i meteosensibilitate. FPI 2 pune in evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozilii ~i stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de

265

control, nevoie intensi1 de schimbare, vulgaritate, glume proaste ~i tendinle spre exaltare. FPI 3. Depresie, nesigura..'1ta (28 de itemi), proasti1 dispozilie generali1, momente numeroase de epuizare, nemu1tumire, anxietate, nelini:;;te, ca :;;icum ar trebui sa se intfunple ceva peri cuios, sentimente de gol interior ~i apatie, nemu1tumire, concentrare redusa aproape permanenta. FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stan de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, nelini~te, tendinte de iritabilitate unnate de agresivitate ~i furie, acliuni ~i stan afective adesea, violente. FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cuno~tinte ~i prieteni cat mm multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, intreprinzator vorbaret ~i prompt in replici. FPI 6. Sange rece, calm, incredere In sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinle de a fi decePlionat, susceptibil deceptionat eu u$urinta, tendinte de a se simti deranjat ~i pus in incurcaturi, ingrijorari, preferinte de a ramane in a~teptare, cand trebuie sa decida ceva (deci amana), pesimism ~i descurajare frecvente. FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-~i impune interese1e proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune ~i de neincredere in ceilalti, conduite ~i gandire autoritara, conformism, agresivitate socialil. FPI 8. Inhibi!ie, tensiune (20 de itemi), timiditate ~i inhibitie in relatii1e curente, mai ales in colectivitate, care poate evolua paua la capacitatea de a relaliona sau pana 1a exprimarea unul comportament anormal in anumite situatii de relationare. Neplaceri 91trac InaLnte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic ~i aspecte vegetative. In genere, forta de actiune redusa, nesiguranta in luarea de decizii, incapacitate de a duce 1a bun sfar~it cele propuse, iritare ~iteama cand este privit. FPI 9. Fire des(;msl;\.,autocritica (14 itemi), recuno~tere deplina~i u~oara a unor defecte sau slilbiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori Insotite de atitudini dezinvolte. FPI E. Extroversie-introversie. Este 0 scala, care are 34 de itemi. Se refera 1a sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate~ placere de divertismente ~i variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane intreprinzatoare care dau tanul, dar au ~i tendinte de a domina, uneori, eu lipsa de sHipauire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot 0 scala suplimentara (24 de itemi). Se afirma nu numai dispozitia labila ~i proasta, dominant agresiva, tristete multa ~i !ipsa de vlaga, iritabilitate ~i vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii ~i reverii inutile, pHn de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar ~i sentimente de a fi fost gre~it lnteles ~i chiar nedreptatit, uneori apatie. FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are eomportamente active, con~tiinta de sine, este optimist, lntreprinzator, gata de aetiune, eu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice ~i, In genere, nu au trae. Cotele mari la FPI 1 atrag ~i cote marl la FPI 3, FPI 4, FPI 8 ~i cote mici la FPI M. Cotele marl la FPI 2 se coreleaza cu cre~teri de cote la FPI 5, FPI 7, FPI 9 ~i FPI M. De asemenea, cotele marl la FPI 3 atrag note mari la FPI 1, FPI 7, FPI 8, FPI 9 ~i cote mid la FPI M. Cotele mari la FPI 4 atrag note marl la 1,2, 3 ~i 7 ~i la FPI N. Cotele marl la FPI 5 atrag cote ridicate la FPI E ~i cote miei la FPI 8, cote mari la FPI 7, la scalele 2, 3, 4 ~i la FPI N. Cotele marl la FPI 8 se asociaza cu ere~teri la scalele 1, 3, N ~i mid la FPI M. Cotele marl la FPI 9 se asociaza eu cre~terea eotelor la 2, 3, N, cotele mad la FPI N se asociaza eu cre~teri la cotele 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9, iar eotele marl la FPI M eu cre~terea cotei la 3, 8, N. Dintre toate eotele, complet independenta ramane FPI 6. Scala FPI a fost tradusa ~i folosita In Romania, Incepand cu 1984, la Universitatea din Cluj de catre H. Pitariu, incepand cu 1984 ~i apoi in 1986. ~ Printre teste Ie obiective de personalitate semnalam Metoda aprecierii obiective a personalitatii, elaborata de Gh. Zapan (1933, 19371938, 1957) ~i prezentata la Congresul International de Psihotehniea de la Vierra (1937). A implicat un demers original de constructie ~i validare (metoda Rating method), Clli'10Scuta In literatura de specialitate anglo-saxona ~i [010s1ta In tehnicile de scanareJ, Prin aceasta metodologie, numita intai de prof. Zapan "Foaie de observatie voeationala" (metoda FOV, 1938), apoi "Metoda de apreeiere obieetiva" (MAG, 1957) se solicita profesorilor i elevilor, ca dupa efectuarea unei probe sau lucran, teza pe baza eunoa~terii competentelor eolegilor, sa-i semnaleze pe primii 20% din coleetiv care, dupa parerea lor, au realizat eel mai bine aetivitatea respectiva mtr-o ordine clara; apoi, sa enumere pe ultimii 20% care au realizat eel mai slab aetivitatea data. Tot In ordine, ineepand ell eel mai bun dintre eei slabi.

] Semnalam, de asemenea, testul sociometric J.L. Moreno implicat in metoda aprecierii elevilor, de 1. GAvanescu.

267

Bineinteles, fiecare elev se va aprecia ~ipe sine sau nu dupa situatie (printre cei mai buni sau printre cei mai slabi). Cei medii nu intra in evaluarea nominalizata; ded, in astfel de cazuri elevul nu va fi in 1istele de evaluare. Aprecierea de sine prezinta 0 importanta educativa importanta, care cre~te valoarea originalitatii testului. MAO prezinta importanta, mai ales, in privinta manifestarii copilului de a-~i cuno~te obiectiv semenii ~i pe sine. Deoarece ~i profesorii sunt implicali in aceasta evaluare, se vor pune in evidenta caracteristicile perfeclionarii obieetivizarii evaluarilor. Testul MAG a fost elaborat inaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (eoreleaza partial cu acesta), dar ~i Cll tehnica interapreeierii de grup, elaborata de R.F. Bales. Testul celor trei profiluri de Ursula ~ChiOpUl, este de evaluare, dar doar personala, in trei directii. Materialul ce se ofera celor aflati in studiu consta din 50 de adjective (legate de subiect ~i de varstele cuprinse intre 820 de ani ~i chiar aduIti) ~i are 3 etape. In prima etapa, se solicita subiectilor sa citeasca !ista de adjective date ~i sa scrie numerele corespunzatoare ale acelor adjective care se potrivesc cu modul in care se crede fiecare subiect ca este. Daea se pare subiectului ea pe locul 2 sau 3, sau oricare alml ar fi earn egale, in evaluare ell mai muIte adjective, acesta Ie va scrie pe toate intr-o paranteza la loeul respectiv din lista de evaluare. Al doilea moment este similar eu primul, numai di subiectul va evalua prin numarul adjectivelor corespunzator cu modul cum ar vrea sa fie, iar in a treia etapa se va centra pe evaluarea a cum crede ca-l vad cei din grupul de apartenenta. In prima serie evaluativa, se exprima autoportretul, ca expresie concentrata a autoevaluarii, in al doilea portret se exprima caracteristicile sinelui ideal, caracteristicile aspiratiilor de sine, iar in al treilea portret se implica imaginea sociala de grup a propriei personalitati. Cele trei profiluri au conotatia A, B, C. Compara}iadintre portretele A ~i B exprima distanta de ideal de sine, iar distanta dintre portretul A ~i C, distanta dintre perceperea de sine ~iperceperea celorla1ti. o Afara de distantele psihologice dintre portretele efectuate, intereseaza consistenta profilurilor A, B i C. De obicei, portretele A ~i C sunt mai superficiale la elevii mai mid ~i mai concentrate la acetia fata de cei mai marl. La ace~tia din unna, consistenta mare a profilului A (earn 15 adjective), fata de cea a portretului sau profilului B indica 0 buna cuno~tere proiectiva de sine ~i 0 slaba organizare a idealului de sine. Exista i 0

In 2001, Ursula Schipu a

prL'1lit

titlul de Doctor Honoris Cauza de la Universitatea de Vest

din Timi~oara. 268

distanta de aspiratii implicata in gradul de diferente ce apar intre adjectivele din portretul A ~i din celalalt. Consistenta numerica diferita dintre portretul A ~i portretul C inseamna ca subiectul este mai mult sau mai putin preocupat de imaginea sociala despre e1. Cand numilrul de adjective, din cele doua portrete, este remarcabil ~i relativ egal, inseamna ca persoana 111 cauza este preocupata de imaginea de sine $i de modulin care este percepuUi. Caracteristicile negative din portrete prezinta, de asemenea, interes. In genere, testul se aplica relativ u~or, analiza este ceva mai complieata pentru ea este important sa se analizeze ~i gradul de subiectivism privind eele trd portrete. In ultima varianta, s-a solicitat ca sa se faca $i 0 mica !ista eu persoanele despre care crede subiectul ca 11 vad a~a cum a considerat el ea este portretul B. Operarea eu profiluri asemanatoare in toate cele trei portrete pune in evidenta aspectul constructelor personale, adica a acelor caracteristici care se atribuie in scalele de evaluare saturate in cerinte sociale. A fost elaborata $i 0 varianta eu eombinatia testului proieetiv TST (Eu sunt ... tot eu 3 profiluri) eu testul adjeetivelor descris mai sus. I s-a filcut aceea$i interpretare.
Testele de dia2nosticare a tulburarilor de personaHtate

Testul Loretta Bender este 0 proba cliniea de personalitate. Ca material, consta din 9 figuri desenate pe care subieetul trebuie sa Ie reproduca dupa modele ~i apoi din nou din memorie. In faza de etalonare Uo.'111atoare, se cere subieetului sa modifice figurile date initialintr-o anumita organizare, sa Ie a~eze dupa cum vrea el. Intereseaza in cotatie pozitia, marimea fiecarei structuri figurale ~i, de asemenea, intereseaza deformarea formelor ~icaracteristicile tematice ale deformarii figurilor. Testul are, ca structura explicativa, optica gestaltista ~i vizeaza fondul latent al personalitatii ce se proiecteaza abisal. Desenarea efectuata de subiect evidentiaza caraeteristici ale inteligentei, ale creativitatii, echilibrului afectiv, Intarzierea globala a rnaturatiei, tulburari de limbaj, fenomene de disocieri, discordante ~i disocieri ale personalitatii, tulburari ale perceptiei etc. Dimensiunile componentelor figurilor raman sernnificative ~i pentru tendintele de masculinitate-feminitate. In interpretare, se tine seama de suceesiunea In pagina ~i de pozitia desenelor, de folosirea spatiului, a formei, marimii ~i deformarile gestaltuiuL Toate acestea pun In evidenta simptome schizofrenice, psihonevroze, deficien!e mintaIe, Ieziuni cerebrale organice. Testul poseda tehnici anexe de asociatii libere Ia desene, fapt ce-i cre~te sensibilitatea ~i aria de psihodiagnoza. Exista 0 adaptare H.M.R. a testului Bender.
269

o Cele 9 figuri I de grup sunt numerotate, fieeare diferita ca pozitie, consistenta, operationalitate de desenare2. Testul Bender a fost folosit in armata, in 1946. Hutt a atras atentia asupra faptului ca unele dintre desene diferentiazapsihonevroticii de nonnali. Gluck nu a gas it diferente la normali ~i psiho-schizofrenici. Sub influentele lui Hutt, L. Bender, impreuna cu Billingster, au revazut perfonnantele la eei testati, au refacut cotatiile ~i diagnosticarea a devenit semnifieativa. Testul pune in evidenta abaterile de la normal ~i ofera 0 gama larga de interpretare ~i de simptome psihice (Hull). Fiecare desen trebuie privit ca integrat dupa Gestaltism ca fu11ctie a fiecarei paTti pentru lntreg. Raspunsurile inse~i sunt constelatii psihice, pattem-uri sau gestalt-uri. Stresul, deviatiile pun in evidenta tulburari organice privind reactii1e limfocite1or la psihotici, tulburari privind anumite dezordini organice. Testu1 este cronometrat. Intereseaza ma..'1ifestarile TR (timpu1 de reactie), mai ales 1a Figura 2, care solicita complexitate. Testu1 nu masoara capacitatea de a percepe corect ~i de a desena bine. E1 solicita atitudine (la normali) fata de realitate. Se exprima prin el deviatii de la stimuli, mai ales la subiectii psihotici. In rezumat, este cIaI' ea, eu cat este mai mare deviatia in desenare (de la model) $1de la tabelul de scalare, eu atat se pun mai bine in evidentii perturbiirile psihice in atitudini. Desenele sunt numerotate. Testul se efectueaza in 5 minute sau chiar mai putin. Subiectii mai lenti ~i mai meticulo~i folosesc 10 minute sau chiar un sfert de ora. Este important sa se noteze mi;;carile de modificare a pozitiei paginii ~i deviatiile. Tapul paginii are 0 sageaUi.
r

I"
...

It
I

.
....

...:

lLJ'

I.-',

I
Ii' /
1',/,

:'
"r'-"'I
--".X:

!/ I

i
)

.(~~-", '.,~-"-"",-'_/
I
e

I
i

v
!I II -II \l
e.$
{O

{O

~ ill " ~ lJII

r>

,!~ "~,~;r''''/'Test de structurare vizuala Bender L.

Procesul de seorare este simplu. Intai se noteaza desenele ce sunt bune, celelalte nu. Acestea constituie scorul configurational. Acesta se
1 Prima figura este notat A, iar celelalte ell numere de la I la 8. Exista ~i notatia de la 1 la 9. 2Bender 1.., M. Hutt, G. Grecskin, The clinical use of the revesed Bender gestalt test, N.Y., Grune and Sstefton, 1960.

converte~te, in functie de educatia subiectului in nota Z. Bineinteles, intereseaza identitatea subiectului, v8.rsta,sexul, ~coala i cum face fata la aceasta. Pentru desene se solicita Ul1llatoarele:
Desen 1 - intereseaza: II. desen rotatia eu (8)lipsuri (8) 12. 7. culoarea Desen 2 cerculetelor - Hniilor intereseaza: 9. 8. directia plusurile (2) (2) 6. 5. 1. 2. 4. adaosurile lungimea deviatiile cerculetele HnHlor ill de care !ipsa pante tot se (3) (2) felul (3) ating (5) 10. a doua incercare (3) 3. forma (3) (8)

Desenul3

Desenu14 12. 8. 7. 6. touch-up tremurat rotatia rotatia eurbelor (8) (4) (8) 2. 3. 1. 4. asimetria intreruperea curbe bucle necentrate (4) curbelor curbelor (1) (2) (4) 10.linii ghidate (2)(3) 13. 5. desene Hpse~te nelegate desenuI (8) (8) 9. 11. distorsionat a doua incereare (8) (3)

3)

Desenu15

Desenul6 2. 3. unghiuri planuri incruci:?ate (2) (5) 4. 5. asimetrii curbe 1inii duble extra (1) (5) 1. (3) 6. tonch-up (8)

legate (2) 3)

271

7. lip sese punete (2)

7. tremur (4) 13. 1ipse~te desenul (8) (3) , 12. rotatia (8) 10. plusuri (2) 8. distorsiuni (8) 9. 11. linii incercari legate secundare (2)

enui (8)(3) ) 2) undare

Desen 7 1. capete neunite (8) 2. unghiuri exterioare (3) 3. lipsesc unghiurile (3) 4. ext - scat (3) 5. linii dub Ie (1) 6. tremur (4) 7. distorsiuni (8) 8. \inii ghidate (2) 9. incercari secundare (3) 10. rota!ii (8) 11. Iiosa desenului (8) Desen 9

Desenu18 1. capete reunite (8) 2. unghiuri exterioare (3) 3. lipsesc unghiuri1e (3) 4. ext - scat (3) 5. !inii dubie (1) 6. tremur (4) 7. distorsiuni (8 8. Incerciiri secundare (3) 9. rotatii (8) IO.liDse~t~ ctesenul (8)

1. locul desenului (2) 2. suprapuneri (8) 3. compresie (5) 4. lini! de~iintate (8) 5. ordinea (4) 6. dezordinea (8) 7. supradezordinea (8)

Acestea sunt cele mai importante forme de deficiente, iar lipsa lor indica normalitate. Testul diagnosticheaza Intarzierea globala a maturatiei, fenomene de disocieri perturbato:rii ale ansamblului personalitatii, deranjari ale impulsurilor, ale percepliei ~i caracteristici confuzionale. Prima figura A (1), ca ~i toate celelalte, are 0 semnificatie. Cercul ei reprezinta feminitate (patratul e figura a masculinitatii). Dimensionarea lor, in reproducerea desenului, pune in evidenta tendinte de identificare feminine sau masculine. Figura 1 substructurata este dificila pentru subiectii anxio~i ~i cei ell tulburari organice cerebrak Figura 2 este diagnostica pentru cerintele de relatii,reprezinta dificulUitipe acest plan ~i reductii ale afectivitatii. Figura
272

-------------------------

3, In caz de comprimare, indica tendinte agresive. Figura 4 pune in evidenta dificulta.ti In relatiiIe eu autoritatea. Figura 5 depisteaza dependente ~i nesiguranta. Fig. 6 este figura emotionalitatii (reducerea indica anxietate). Figura 7 dimensioneaza, ea ~i Figura 8, caracterul fobic ~i probleme nerezolvate sau conflictuale pe plan sexual. Analiza figurilor reproduse se realizeaza Intr-o mamera multidimensionala. Interpretarea se face din punctul de vedere al succesiunii ill pagina a desene1or, imp1icand secvente, pozitia, folosirea spatiului, a formei ~i a relatiilor de forma ~i marime, a deformarii gestalt-ului (retrogresii, simplifican, perseveran, coordonarea motorie ;;i a factorilor de mi~care). Testul pune in evidenta simptome schizofremce, psihonevroze, deficiente mintale, fobii ~i leziuni organice eerebrale. Este un test [oarte [olosit. Ben I-a folosit eu accente projective mai pronuntate. Se studiazii ~i aplica i In cazul afaziei (L. Bender, J. Ajuriquerra ~i Hescen), a dementelor posttraumatice, in psihozele maniacodepresive, in nevroze etc. Testul poseda ~i tehnici anexe Cll asociatii libere la figurile desenate, fapt ce permite sa poata fi utiIizat ca test multilateral de personalitate. Laboratorul de la Spitalul Henri Rousselle din Paris a adus unele modificari testului Bender. Au fost retinute doar 5 figuri din testul Bender pentru aplicarea Iui pe copii intre 6 ~i 14 ani. S-au efectuat foi de cotatie ~i notatii corespunzatoare. o Labirinturile Porteusl constituie, de asemenea, un test de larga folosire multidimensionala. In revizia Iui Vineland (l959f, s-a marlt sensibilitatea testului ~i pentru probiemele de inteligenta, dar ~i a unor factori caracteriali. Sub aceasta forma, bateria labirinturilor a fost ~i este folosita in examenul psihologic al deIincvenfilor. Se [olose~te ~i ca test probatoriu pentru interventii nonchirurgicale postoperatorii. Exista 0 varianta pentru copii ~i una pentru subiectii de peste 13 am. 0 aIm varianta, numita scala extinsa, cuprinde 8 labirinturi grupate ~i se folose~te in controlul rezultatului scalei originale, pentru controlul modificarilor ce au putut surveni intre timp (controlul leucotomiei)~i pentru a completa prognosticarea adaptarii sociale (aceste utilizari se aplica la subjectii de peste 13 ani). Exista foarte numeroase teste c1inice. Acestea aduc un serviciu remarcabil protejarii potentialului uman, permitand sa se realizeze, in conditii optimizate de recuperarea, unui larg domeniu de masuri psihoterapeutice.

I
I I
\

I
\

I S.D. Porteus, The make test and clinical Psychology, Paolo Alte, California, Pacific Boohe, 1959. 2 S.P. Porteus, Guide to Porteus haze Test Veanland, New York, The Training School, 1942.
273

I
\

Labirintele Se

Porteus.

ana ~i in bateria lui D. Weschler (inteligente)

Variante de teste de labirint

Testele Droiective de personalitate Productiile umane libere pot servi ca instrumente de psihodiagnoza, deoarece, . in once activitate se exprima numeroase caracteristici ale personalitlitii ~i in mod frecvent cele mai caracteristice. Din acest motiv, testele proiective au devenit atractive, fapt la care ne-am mai referit in alt
274

capitol al lucrarii noastre. Cel care le-a conferitdenumirea de teste proiective a fost L. Frank (l939)J. e Semnificatiile teste lor proiective sunt conditionate de tipul de test proiectiv ~i de nivelul de cu1tura. Oricum, dadl 0 persoana are un oarecare talent la desen (de pilda), desenul realizat, ca raspuns la solicitare, va fi mai Incareat pozitiv ~i mai saturat in exprimarea creativitatii ~i disponibilitatii acesteia in situatia data. Daca este 0 persoana eu aplicatii filosofice sau literare, va avea raspunsuri mai interesante la teste de construiri de povestiri, de efectuat asociatii etc. Datorita faptului ca testele proiective provoaca mai nurneroase caracteristici psihice, pot fi numite teste multidimensionale ~i sintetice (ref1ecta pozitiv inteligenta, cultura, tensiuni sau destinderi psihice afective, abilitati, stil de abordare a situatiilor ~i problemelor, memorie selectiva etc.)2. Cel mai complex $i mai cunoscut test de personalitate proiectiv a fost $i este testul Rorschach. A fost elaborat de psihiatrul elvetian Hennann Rorschach (1884-1922). A fost denumit Rorschach Inkblot Test. Desenator, arnator de pictura, interesat de gasirea unui sistem mai complex de examinare psihologica, H. Rorschach ~i-a construit plan~ele testului prin 19213 Se pare ca ideea utilizarii petelor de cerneala In explorarea personalitatii se citeaza ca fiind emisa de Leonardo da Vinci. Petele de cernealil au Incercat sa fie folosite in acela~i timp ~i de L. Kenersau de Bertelett. Ultimul a vrut sa studieze, prin petele de cemeala, perceptia ~i imaginatia. Se pare ca percePtia vizuala este influentata de personalitate. Rorschach a stabilit un sistem complex de cotare ~i interpretare a petelor de cerneala, sistem ce s-a raspandit ~i se folose~te ~i In zilele noastre. Testul Rorschach a fost ~i este foarte raspandit - dupa unii, rivalizeaza, din acest punet de vedere, eu testul de inteligenta A. Binet. In 1964, au apilrut 3 855 de referinte, iar la sf'ar~ituI anului 1968, bibliografia engleza avea 3 747 de reterlnle la acest test In Iiteratura de specialitate. Rorschach a recomandat folosirea testului In psihologia mentala, in nevroze, in detectarea talentelor, In diferente1e culturale. S-au semnalat
L. Frallk, Methodes projectives pour I 'etude de la personalite, Paris, Alcan, 1939, ed. II, 1948. 2 eu privire la testele proiective, s-au facut semnalliri ~i descrieri In literatura de specialitate/ de catre: AI. Ro;>}:a (1947), Ursula $chiopu In cele doua edifii ale lntroducerii in psihodiagnostic, 1970, 1976, In lucrarea Metode de psihodiagnostic, de Mariana Ro;;ca, 1972, C. Enachescu, In Elemente de psihologie proiectiva, 1973, Ed. ~tiintifica, Bucure~ti, ~j M. Minulescu, in lucrarea Tehnica proiectiva, 2001, Ed. Tim Maiorescu, Bucure;;tL 3 Vezi Introducere in psihodiagnostic, ed. a II-a, 1976, p. 452-458.
J

275

diferente semnificative odatB. eu inaintarea in varsta, diferenta ill rezultate intre femei ~i barbati, diferenle legate ~i de profesE ~i chiar diferente intre persoanele din eupluri eu ~i ara copiL La Inceput, hm.sarea testului a fast mai lenta. Chiar ~i la moartea lu! Rorschach, la 10 ani dupa aparitia testului, aceasta inca nu era prea folosit. Ulterior, a ajuns, ca importanta, printre primele zece dintre toate testele. In forma initiala, testul a fost efectuat in colaborare cu H.Canivel ~i G. Gatier. Testul consmdin 10 plan~e cu pete de cemeali1} simetrice mari, colorate ~i necolorate2 Poseda 0 forma "interesanta de cotare, din care se pot decelalnsu~iri ale subiectilor privind feluri de anxietate (teama), nelini~ti, determinate in diferite felun, sau specifice personalitatii respective. Testul are notatii pentru banalitate, originalitate, confabulalie etc. Raspunsurile color permit 0 analiza a caracteristicilor de extroversiune, iar raspunsurile mi$care de introversiune . Rorschach a denumit cu termenul de ambiegal tipul echilibrat (intro- $i extraversiune egale), acest tip ce se caracterizeaza ~i prin faptul ca mediteaza inainte de a actiona. Testul Rorschach a declan~at un numar apreciabil de lucrari (cam 800 prin 1976), dar ~i constituirea unui institut Rorschach, aparitia unor reviste consacrate acestuia ~i reuniuni (din 2 in 2 ani) pentru studiul aplicarii ~i interpretarii tehnicilor metodologice ale testului. Exista 2 tendinle in legatura cu aparatura statistica a acestuitest. 0 tendinla ce utilizeaza 0 vasta aparatura metrologica, reprezentata de $coaia americana, ~i 0 tendinta ce vizeaza mai ales aspectele calitative ale raspunsurilor, rnai accentuata deeat centrarea pe aspectele cantitative ($coaia sincretica elvetiana); exista ~i utilizan intermediare caracterizateprin analize cantitative ~i calitative proportionate. Aceasta din unna forma este utilizata ~i in diferite laboratoare din Romania, mai ales in cele universitare. In genere, pentru utilizare, se cere subiectului 0 atitudine relaxata, rara autocritica, receptiva ~i atenta. Interpretarea reune;;te caracteristici ale gestaltismului $i freudismului.

I Vezi imaginea urmatoare.

2

H. Rorschach, Le Psyhodiagnostic,

P.U.F., 1921.

276

Rorschach: Psychodiagnostics

Schema block
(Recording blanke)

III

IV

VI

VII

VIII

IX

277

 In genere, pentru a seputea face 0 cota!ie clara, se noteaza partea plan~ei care este interpretata (exlsta un cod topologic). Aceasta nota!ie se refera la caracteristicile formale ale interpretarii. Intereseaza daca subiectul se refera la interpretare in ansamblu sau la detaliile petelor, daca atribuie forrnelor percepute identitati vegetale, animale sau umane. Intereseaza, de asemenea, raporturile dintre forme $i culori ce intervin in raspunsuri, originalitatea Sau banalitatea raspunsurilor etc. Se pot ob!ine, in general, pana la 250 de raspunsuri la cele 10 plan~e. Intereseaza in cotatie numarul raspunsurilor sau productivitatea acestea sunt interpretate ca facton emotivi $i intelectuali. Raspunsurile (productivitatea) putin numeroase evidentiaza retinere, !ipsa de expansivitate ~i energie mintaUi.Cfu1draspunsurile sunt putine, dar calitativ deosebite, sunt ale persoanelor precaute;;i preocupate de perfeclionare. Raspunsurile numeroase constituie un indicator de bogatie imagistic8-. Faptul ca domina raspunsuri de tip global sau raspunsuri ce se fixeaza pe detalii, constituie tipul de aprehensiune, sau locatia. In cadrul loca!iei, se tree raspunsurile ce indica 0 gandire abstracta sau dualista, iipsita de originalitate. Raspunsurile se analizeaza ~idin punctul de vedere al categoriilor: forma, culoare, mi~care, perspective. Mai ales forma (intreaga sau paI1ia1a)permite interpretari complexe. Continutul se apreciaza ~i el din diferite direc!ii, ell atentie asupra rapOlwrilor ~i transparentei lor. Dintre cele 10 plane ale tesRllui, dnei sunt negre-gri-albe, doua au in plus culoarea ro~ie ~i trd sunt multicrome. Raspunsurile se presupune cil merg de la perceptie 1aproiectie, ~ide la perceptie ~i proiectie 1aatitudinL $ ExistS. diteva aspecte speciale importante. E vorba, in primul rand, de ~ocurile pe care Ie produc plan$ele. :}ocurile sunt comportamente observabile in expresiile comportamentale ale modului de aprehensi~'1e a planelor. Aceasta, deoarece fiecare plan8.are 0 semrificatie specifica la nivelul trairilor necon~tientizate i ill situatia totalS.a testatului. Socurile se exprima la fiecare dintre cele 10 plan~e, astfe}l: 1. Refuz al plan~ei dupa comentani ell referiri la caracterul dezagreabil ~i insuportabil al plan;;ei. 2. Refuz al plan~eidupa percepere, lara comentarii. 3. Refuz blocaj, dupa comentarii eritice ce se doresc obiective, critica a plan~ei, a modului de a fi - iluzii de similitudini ~iefort neputincios de depa~irea blocajului.
1 Primul demers, in psihodiagnoza Rorschach, este de prezentare (inregistrare) a ~ocurilor pe fiecare plan$a. Apoi, Ie inregistreaza locatia fiecarei plan~e, separat ~i in amanuTIiime.

278

----

---_ _._._~-~--,.-."--~--------------~~~~---..

------------------------------------------

40 Prelungirea latentei primului raspuns eu mutism. Apoi, neputinta subiectului de a depa~i singur blocajuL 5. Timp de latenta prelungit, inearcat de mimica ambarasanta, de suspine, priviri intrebatoare, sau precipitari spre un prim raspuns, unnat de un efort neputincios de a continua, de un ~oc Intarziat. 6. Diverse comentarii eu privire la timpul de latenta pre1ungit, descrieri, referinte personale, eomentarii euforiee, gase~te eulorile frumoase. 7. Manipulare insolita a plan~ei,lnainte de i In timpul interpretarii. 8. Timp de reactie u~or creseut eu diminuare a produetiei. 9. Schimbare anormala, neprevazuta ~i noneonforma eu solicitarile oblective ale plan~ei. In timpul de aprehensiune sau de succesiune a raspunsurilor pe plan~e, afectarea raspunsului F 1 ~i F; 10. Oarecare destindere, dar ~i nedumerire, cumva de u~urare, of eTa plan~a, spum1nd dupa aceea raspunsul. Toate ~irurile servesc primei faze a psihodiagnozei. A doua faza se refera la analiza plan~elor pe rand. 5 Bineinteles, intereseaza, in implicatia lor, raspunsurile banale, ca ~i cele originale. F Insearrma forma ce nu se vede in plan~e. Plan~a 1. Raspuns banal liliac (GF + A) Plan~a 2. " fluture (GF + A) doua personaje doi uri doi diini (GK + H) " 3. doua personaje (OK + H) fluture (DF + A) " 4. piele de animal (OF + A) " 5. !iliac (F + A) fluture (OF + A) " 6. piele de animalintinsa (OF+A) " '7 /. cap de personaj treimea superioara (DF + Ad) capete de elefanti treimea mediana (DF + Ad) 8. " animale (lateral e) (DF + A) 9. " oameni In actiune sau animale (DK + H oranjul) cap de om sau de bebelu~ (DF + HI) " 10. crab, paianjen (albastru lateral DF + A)

279

I
I I
I

omida (DF + A) hipopotam, partea inferioara (DF + A) cap de iepure (verde info central) In genere, G = raspuns ce are in vedere plan~a -in mare (general). Legenda: F = forma evocata, K = accent pe mi~care, H = fiinta umana, A = animal. Absenta banalitatilor in plan~e este un semn nelini~titor. Raspunsurile originale ar fi un indiee al originalitatii gandirii. Procentul de originalitate prezinta 0 optiea general a privind cultura generala sau profesionalaa subieetului. $i in acest eaz, se pun insa probleme. Prea multe banalitati eonstituie sernne de slabiciune in gandire, doar la aceea de grup. Nu au destula originalitate, exprima un nivel scazut al creativWilii. Conotatiile Orig. + i Orig. - sunt nesatisrncatoare, daca nu se raporteaza la G (raspuns general) saula D (raspuns in detaliu) ~i la Dd,Dbl ~i De (detaliu mie, de diferite feluri). e Oricum, referintele la G ~i D sunt importante ~i centrale, esentiale, ca i rezultatele F (forma), pentru a evaluapozitiv sau negativ faspunsurile originale. Raspunsurile banale, ce pleaca de la G sau D eu F K pe plan~e, insearnna ca subiectii reactioneaza u~or, evasi antrenati la situatie in eonfonnitate eu lUmea de relatE i?i reactii, denumite dupa inspiratia momentului ~i care eorespund modului mai freevent de a fi. 11 Raspunsurile originale sunt eele de efort, deelaborare speciala din partea subiectului. Ele poarta eu sine semnele temelor dominante ale gandirii subieetului testat. e Studiul bogaliei ~i diversitatii interpretarilor se face prin aprecierea numarului raspunsurilor pe categorii -eomparate fata de numarul total al raspunsurilor. H% nonnalin relatia H + HdJER i este intre 9 $i 20, la blirbali ~i 14 ~i 30, la femei. Numerele mai mari se afla la normalii foarte inteligenti, dar i la sehizofrenicii eei mai incoerenti. III Numarul mai mare de Hd se afla la normalii maniacali epileptici - schizofreniei ~i organici. Hd H (0) sunt debili, melancolici, arteriosc1erotiei, iarHd H evidentiaza normali nu prea inteligenti, dar ~i depresivi, anxio~i, meticulo~i, hebefrenici stereotipi. Procentul A normal (A-Ad/Ea) este mai freevent la adul!ii intre 35 ~i 50 de ani. De asemenea, se evidentiaza prin el ~i persoanele foarte inteligente ~i sehizofrenicii recurenti. Sub aceasta marja segasese subiectii ell gandire stereotipa. A cre~te CUV8.rsta (50%, in medie, la 40 de ani, 60%, dupa 50 de ani). Diminueaza eu bogatia imaginatiei 25-30% din arti~tii creatori. Dupa alti autod, chiar 12% dintre

280

nlspunsurile care evod!. aspecte anatomice1 plaseaza subiectul In categoria normaliUltiL Programatica mentala. Lista simbolisticii raspunsurilor la Rorschach este descrrisa: H = forme umane intregi. H- = forme cvasi umane, vrajitoare, diavol, inger, om de zapada etc. Hd = detalii om, fata, pidor, cap de copil etc. A = animale: urs, fluture, ~oarece etc. Ad = detalii animale: cap de musca, c1e~te de homar etc. Obiecte: avion, statuie, lampa etc. Veg. sau PI. = vegetale, frunze, fiori Sex (organe) Arlatomie - os de bazin, plamani, vertebre Scene sau peisaje - lac inconjurat de arbori, cascada, apus de soare etc.
@

I
I
1

I I
I

Varietati = spirit deschis, produetivitate, perceptie ideativa. Restrangerea tematica a dispunsurilor exprima saracie a disponibiliti1tilor restranse. Tenta personala, stilul. universul personal Temele dominante in raspunsuri au, de asemenea, importanta pentru decodifiearea structurilor interioare specific psihice. Raspunsurile dominant anatomice apar la medici ~i exprima complexe de inteligenta ~i dorinra de a straluei in oehii altora, de a parea cultivati, inteligenti ~i originali. Exprima ~i preocupari ipohondrice sau senzatii eroniee de vid interior la eei care folosesc mult interpretan de tip oSatura, schelet etc. @ Raspunsurile continand referiri la mana reprezinta orientare orala. Raspunsurile referitoare la ochi reprezinta obsesia privirii ahora, sentiment de culpabilitate, anxios. Statui, des ene, obiecte eu forma umana reprezinta teama de contact eu viata, ell trairile personale. Conservarea acelora~i raspunsuri inseamna 0 stare patologica. Raspunsurile care contin plante au procentaj mai mare la copU ~i la batr.pi ~i indica 0 ere~tere a stereotipiilor. Procentajul A cre~te in stereotipia gandirii, procentajul H cre~te la sub1ectii inteligenti ~i creativi. Raspunsurile D == detaHu mare ~i d == detaliu mie, Dd sunt doua raspu:nsuri, de detaIii foarte mid. Dd mai exprima ~i evitarea IUl G (raspuns general), DdG = accentuari patologice, Do == raspunsuri oligofrene, Dbl in
<&

i
I

I
I

1 E yorba de situatE ill care subiectu! vede mtt~o secventa de pete de cemeali1 plamani, irltestine, creier etc., (decl, caracteristici anatomice).

281

opozilie cu Ddl = interpretari de spatii albe din petele de cemeala, sunt raspunsuri neobi~nuite. Raspunsurile culori exprima inhibitie. Daca se combina eu raspunsurile K (mi~care), freudi~tii vad in aceste raspunsuri sexualitate. In raspunsurile Dbl: tendinte delincvente, insecuritate, eu eforturi de a da un sens personal nenormal, aflat totui in stare de oarecare inhibitie . Pentru a eapata eompetente active la intrebarile potentiale ale plan~elor, aflate in caietele de folosire, trebuie 2 ani de practica intensa. Exista distante intre interpretanle feminitatii ~i masculinitatii, dar ~i in functie de varsta. Au facut interpretari legate de inteligenlil Mariana Ro~ea (1972), U. ~chiopu (1970, 1976)\ B. Louis, Ames R. Mottreaux ~i Richard N. Walker (1954). A dat unele informatii privind acest test ~i Mihaela Minulescu (1996, 2001). Testul Rorschach2 este folosit mai mult in clinica, inc1usiv pentru bolile psihosomatice. Testul a influentat efeetuarea de forme paralele de teste de pete de cemeaHi (testul Rorschach, elaborat de Hans Zullinger ~i testul Fuchs-Rorschach). Testul W.H. Holtmann (H.J.T.) cuprinde doua serii de plan~e, seria A ~i seria B, fiecare cu cate 47 de plan~e, eu pete de cemeala negre ~i polierome (Universitatea din Texas). Testul Z, de aceea~i factura i din aceeai familie de teste, cuprinde doar 3 plan~e. Un alt test proiectiv. cunoseut ~i folosit este testul T. A. T. sau Thematic Apperception Test, dezvoltat de Christiane D. Morgan ~i Henry A. Murray (1935). Spre deosebire de testul Rorschach, testul T.A.T. este un test social i interpretativ. Consta din 30 de ilustratii, reprezentand fiecare doua san 0 persoana, in atitudini incerte (ambigue). Subiectului i se cere sa elaboreze 0 istorioara din ceea ce vede in plan~e sub dominatia momentului. Se aleg, dupa caz, 20 de plan~e care se prezinta in doua serii. Raspunsul cuprinde, dupa Murray, tendinte de a interpreta situatiile ambigui din ilustralii implicand in ele propria experienta de viata, fapt ce permite sa se puna in evidenla aspecte importante ale personalitatii: pulsiuni, ernotii, sentimente, complexe ~i conflicte. Exista un sistem de interpretare de 5 puncte al raspunsurilor ~i anume: 1. eroii povestirilor, 2. trebuinlele acestora (In ambele cazuri este yorba de identificarea eroBor povestirii cu propria
I

1 Aceste informatii soot prezente In cursurile universitare, publicate ~i tinute anual, in lucran mai vechi ale cercetari1or, fl:\cute pentru lucrl'iri de an (1964-1975), lucrari de licentA ~i de doctorat, coordonate de profesorii de specialitate de ia Universitatiie din Bucure~ti,

Cluj $i Ia~i.
Interpretarea testului Rorschach este foarte complexa. Se fac 2 ani pregatitori $1exercitii pentm 0 corecta $1deplina folosire a sa.
2

282

persoana a subiectului aflat sub testare), 3. f0rtele ce actioneaza asupra eroilor, 4. tema generalii a istorioarei elaborate de subiectul testarii ~i 5. deznodamantul povestioarei. Imagini T.A.T.
~::L."~"f-~:7:;:t:;:tS't.:t".!.-}"7~:'i?~r.c.n.i..~l;~~?~""'~;J7!/~::'~t;"~:;..:~y.p:~" __ ".~~~~
~~~~~.

. ,,--

..... , n f<.;J . ,.., .. . ~.~'~~w

=.

rf~(
,J. '.

~.

.~ .., riP

If7\ ~~;;':'~-~1l
.;<:, ,.)~.

.""""7;;
'-4: \\

d."rJ (

S~~\\ ~ - _ ./11 .. A~ J \r;;~'-...:~':>;:~'~~"1?\:~~-,

.I. V '<' ~~i..~.~\~' ~11:! . . ..__~ -v"-

-=~~. "
.~

'11
_J?

~,~i~~~~~~~~~~~~!~4?~~~.
"~~~~~~;;~F~,,""'.

~~\

""_'~h>""''~~'-""'02,,,,;-:;;0!.::::.::"""';;;"'~;'.' /-;'

r~;\:, ~~1!~~J.~ .'."." -'. ~-~,~~~{ff1lfJ

.. --,.--' '--=:1
~""~~0VI:I-<J""'..H'..!'""" ~:~ -'_:,,~\;~,_\ ..~/-;tlf' ~;'\~": ';f~:;f1~<:~~~f ~'!'-r*~,F:';:;~tt~ ,,'.f \.~. /f/.~I~}(."IJ: .. ,!." .. tf .. , (J; .. C1;""'1"-'/,"."~.1~' ...... A"'\ /"',' [;~4rtr~~i~A;1~J~. ,Ii,.,., . '.' ,.;.1 .."'" . i'e' --,.,..,.. ~~1:(',;b.::~Y-~t:) '.d11,\1:tJ,~t;

fu]~Wiift~l~~~
Decupaj T.A.T.

.t. . ,;.{ "."j;;:.>~~ J',hi,y." : ,l' ~.'-~~ ... , ,6:'::\;);::~",:/~.~~t '.:::. ..'f.:\ C/:.' l';' 'Ii."' '.:.. ,~:ih !k'\iI\~""I.; /r~. ~!<,r'f'., ,,~-"~'j~u' 0Ji~ (jJj f<:ij\~;[i'l ';,j!! i~.'J'
,i.
fJ .""
_l~' ;'\;1k;~'.'.'.'fi . ;~..

:..... .. r~;-:'111

'i'"J.'

;'\1 .. ' ,.. 'I'';,Yi ....',

. r~' ~

'i'

~~~

""" ... ,,"~.;'

,.d._,""""~ . ..-:'" . "

l.. ,,~ '

,: .. ~ II" 1"

;.0;.=--= $.~.~-::;;:si:jj "-'

G
,,1
,

rl{lj;';i;VF;Fm:~jr,:;r:,~',::r~~::~~

;;;:;H:::?'::; ~;,,~ ..... ''' ..... '''''.J,

..

::.'F[:~:}~t ,.. ~ ..
...

~ .... ,.... ,1,

.:.',
>

'1~.
'.....

~1"1 . 1~~i~t:~):~r~>:'::iiV~~ . , ,(:t~ff,.~ .. :~:;'.' ,;,:~.lj

:.c--:.,

""i! .. :.lr~~

'I.-

".

<t

,,',<, ." '.,

1..1

,.:.:~,y.?;~
,'p ..

.".

. :, '"".:';)
' ..' ,

",

VI

I,

\"'1

" ..}fl::,.
~ ..
'-'---'
..,..,..

,."~ "V . ?:{;~~. ~:~~~-')y-~:. " .. ,:..'; _~;;r::;;R:: " :"\ ...:~" ~~\ '
\_ '.,

'

.. ,';\. ,.~'~ .
. ,~ ;>,,~.
~,

~~f~~l.~ ~*~~~ .. ~5, ".,. , '.~ . /~:;~t~~i~ {id~~~:~ ;;(~~2~;.~i~:;.~

~~~>

, '~"'-~:J..' '\.'--.~ ..... , -n. 'h~:::~~-===.,~:!.~:::.':~~~%~:j::-:~ ~

.,,~

~ ~~.~. ;' 'iI t~~?~~ - .....~,~~ .. :\.,

.~'
>

:'.-

283

" $i interpretarea acesteia este foarte dilcila. In genere, subiectul se identilca cu unul dintre personaje, fapt ce face sa se proiecteze in povestire versiuni personale, motivate ~i nemotivate. $i sensul implicat in povestire este semnilcativ pentru proiectia ce 0 cuprinde. A$adar, subiectul vorbe$te despre propria sa existenta in povestirile pe care Ie creeaza. T.A.T.-ul permite sa se exploreze dinamica personaM psihica, studiul de caz individual, dar $i aspecte legate de caracteristicile de mentalitate, cultura, mod de a evalua situatii $i caracteristici psihice. Totu$i, raspunsurile, lind deschise, solicita competente de evaluare, dezvoltate ale acestui tip de test. In 1950, 800 de lucrari aduceau completari interpretative, sublinieri $i conlrmari sau infirmari ale celor ce erau oarecum oficial implicate in modul de interpretare a testului T.A.T. Interpretarile se suplimenteaza, in genere, in final cu reluari de probleme neclare $i oarecum contradictorii intre ele. Astfel, s-au lamurit unele probleme de catre R. Gille $i Schaeffer (1964) de Raterr $i Henry, care au avut in atentie, in mod deosebit, aceste probleme. Rappaport a adaugat 0 analiza de completare a testului T.A.T., iar L. Bellak a elaborat un sistem de standardizare in despuierea rezultatelor. Plan$ele 11, 18 BM $i 20 sunt mai ambigui, dar $i mai diagnosticabile . Testul de atitudini familiale (F.A.T.), de L. Jackson, dispune de 8 desene simple privind aspecte U$or tensionate ale familiei. Interpretarea, ca $i proiectarea subiectului testat sunt foarte complexe $i la acest test, toemai din cauza ca astfel de situatii , sunt de frecventa , relativ mare. Din acest motiv, subieetul se adapteaza relativ u$or la acest test $i proiecteaza relativ mai U$or situatia adaptarii lui la astfel de probleme. Se pun in evidenta relativ numeroase aspecte privind relatiile subieetului eu membrii propriei familii $i optica sa cu privire la statutul, rolul $i calcarea acestora in familie. Se exprima, de asemenea, $i sentimentele mai pregnante ale subiectului privind diferilii membri ai familiei. Testele de acest fel (privind familia) sunt tot mai numeroase. In unele situatii, se folosesc teste in care se solicita desenarea familiei personale, fapt ce pune in evidenta numeroase aspeete privind apropierea dintre membrii acesteia, modul cum este vazut fiecare membru al familiei (ca atitudine) fata de ceilalti, apropierea vs. distantarea, mai ales dupa pozitia in desen $i distantele unora fata de altii. Se pune in evidenta acela$i fapt $i prin directia privirii fieciirui membru al familiei, modul cum este imbracat lind, de asemeriea, semnificativ. $i vfusta care se da in desen fiecarui membru al familiei este importanta in analiza desenului. Testul P.N. este, de asemenea, un test proiectiv elaborat de centrul medico-pedagogic de la Nantes de catre Francoise Brelet-Feulard, Annie Cantin, Gertrude Corman, Jacques Dantec, Amiei Guillemont $i 284

Nadine Guill on- Vemes. Plan~ele acestui test au fost desenate de Paul Dauce. Testul s-a efectuat sub indrumarea lui Louis Corman ~i Ia a treia edilie (P .U.F., 1969) a dipfHat denumirea de Les aventures de Patte Noire] (Aventurile Iui Pate Noire). Este yorba de un purcelu~ cu 0 pata neagra. Testul dispune de 16 imagini (pIan~e). Prescurtat - PAT sau PN. Testul este constituit din evenimente mereu noi ~i solicitante, generatoare de tensiuni ~i conflicte interioare implicate in Iocul unor forte contrarii, care tind sa se echilibreze, dand pretextul unui spectacol de conduite calme ~i rationale, eu toate ea in interiorullor se consuma drame. Exista, dupa autor, 3 instanle care sunt implicate in dramatismul "spectacoluIui" conduitei Iui Patte Noire. Prima instanla este a Iui "Le soi" (sineIe). Acesta este domeniul pulsiunilor vitale (mai mult incon~tiente), incarcate, insa, de 0 forta vital a foarte mare. A doua instanta este a lui "Le moi" (a eului). Aceasta este instanta depozitara a mecanismelor de apm-are, ~i ele in mare masura incon~tiente. Intre "Le soi" ~i "Le moi" exista conflicte. Dominalia unuia sau a altuia structureaza personalitatea ~i reactiile (conduitele) ei. A treia instanta este a Iui "Le surmoi" (a supraeului), care reprezintil con~tiinta morala, produsa de educatie, experienta ~i cerintele sociale. Aplicarea strategiei de utilizare a testului are tendinte ludice, eeea ce confera interes pentru test. Se solicita ca, parcurgandu-se cele 16 plan~e, sa se aleaga ~i a~eze deoparte pIan~ele alese, dupa care se aranjeaza intr-o ordine preferenliala ~i se alcatuie~te 0 povestire. Plan~ele reprezinta teme freudist interpretabile ca stare. Testul place, mai ales, copiilor de 5-7 ani.

Testul Patte Noire, de Corman Subiectul identitica imaginile ~i aldituie~te 0 povestire. Plan~e reprezinta teme freudist interpretabile ca atare.
I, I~
~Y.;:il'.i ~~

.ill.,

F"~ q,,~g;;, \. :

/v

;~1(.";>

"'J,'~~

- 't..\~,-~
~~ .. ~.",,,,~,,

'"

I~. /. ~

,.; --=~'
'1,.... ~

---~~
~
<""

i _.';;;" ..
,t
__
_","

{'--;"~

...

~~_. ~,~ ...-.. ,- ~~\!?i' ~~ ,.."'..h.. .-...:-, " ,"':.J.:... ~A~

------~"'-~ .->" ~;:;;'"-~'-'~'\;:'....(>\' -~-;;. 1):..,....\!, .I. -?t- -" .' . ~ r -'))I -~,.'~(~::,.-'~.~-' -<-. -;C", '"'~" ". -? ./".;v ~.c:::';;".4 ....(~?'r'~-"'":.,,9.,;, ~~~ ,~---.-.~
~; .

. Decupaj test 65.

L. Connan, Le test

P.kY. (manual), P.D.F., ed. II, 1969. 285

Testul Rosenzweig de frustra!ie. Exista doua variante constituite pe acelea~i principii. Un test de frustra!ie Rosep..zweig pentru adul!i ~i unul pentm copii. Au aceea~i schema operativa ~i func!ionala. S. Rosenzweig a prezentat testul pentru adul!i prima data in 1944. Difuzarea ~i interesul pentm test a inceput, insa, prin 1949. Este yorba de un test interpretativ proiectiv cu material de tip psihosocial. Consta din imagini miniaturizate. Cuprinde 24 de astfel de imagini - desene. Referindu-ne la cel pentru adulti, semnalam ca in fiecare imagine sunt prezentate doua persoane, din care una este in situalie de frustrare. De exemplu, una din imagini prezinta 0 ma~ina cu doua persoane, dintre care una cere scuze unui pieton pentru ca I-a . stropit. Se cere subiectului sa spuna ce ar raspunde daca ar fi el cel stropit, adica eel frustrat. Intr-o alta imagine, 0 tanara spune alteia "e groaznic, a!i spart tocmai vasul preferat al mamei mele"; trebuie sa se raspunda, in replica, a~a cum vrea cel solicitat prin test. Analiza raspunsurilor se face in functie de gradul de agresiune din raspunsuri ~i din punctul de vedere al TR (timpul de reactie). In informatii1e, privind raspunsurile ~i interpretarile ce Ii se pot da, exista 11 tipuri de raspunsuri posibile evaluative. Fiecare secven!a de test are doua patrate in partea de sus. In unul din ele (de obicei primul) se pune textul provocator al situa!iei ~i al acelui ce a suferit ~i sufera fmstrarea. In al doilea patrat se va expune raspunsul subiectului care se testeaza ~i care se implica in situa!ie. Cele mai multe raspunsuri - dar ~iprovocari de raspunsuri - sunt de aparare a eului. Diferitele elemente succesive, colectate ea raspunsuri, se analizeaza din punctul de vedere al: indicelui de conformism eu grupul (CSR) pe de 0 parte, ~i din punctul de vedere al profilului elaborat pe seama a 6 indici deriva1i din frecven1a a 9 factori implicati in ansamblul testului, pe de alta parte.

286

Testul Rozensweig pentru adulti.

1m pare fiJarle rau ca v-am stropit hainele Cllnomi. Am facuI101 posibilul so evil balWaca.

E groaznic! Ali sparllocmai vaslll pre{eral al momei mele.

A-'ll sU17leti oare

Prielena 10 /7/-0 invilolla bal

a.";la searo.

pUlin prea I11(Jfi IIroasa?

\1i-a SpllS ca 11I11-a

safi acola.

n
I
8

!~

Fll

rr7fd I
7

Scenete1e 1,2, 7, 8 din c1e 24.

287

Prin aeeste demersuri, subieetul poate fi plasat in populatia generala, din punetul de vedere al relatiilor mai importante ee se exprima in viata eurenta. In raspunsuri, se exprima modul de a evalua pedeapsa, strategii de extrapedeapsa ~i de intrapedeapsa ~i atitudini de rejeetie ~i de atitudini refraetare fata de pedeapsa. In raspunsuri se mai exprima reactii de dominanta a obstaeolelor provoeatoare de frustran ~i evident, apararea de sine. Exista ~i un tabel ee permite 0 reformulare a rezultatelor in functie de alte criterii . Testul Leopold Szondi (1893-1981)\ psiholog elvetian de origine maghiara, a predat la Zurich cunoscuta sa teorie a destinului. Testul sau a trezit mare interes. In 1969, s-a infiintat Institutul Szondi, cu trei ani de studiu. Universitatea din Louvain i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa (1970). In 1977, a aparut lucrarea sa de sinteza Introduction a I 'analyse du destin. Este yorba de 0 metoda diagnostiea de optica abisala . Metoda re1eva procesele incon$tiente ale destinului pulsiunilor ~i ale eului. Se refera la 3 structuri ale incon$tientului. Ineon~tientul personal structurat ca substrat sexual ee se formeaza in copilarie, ca sursa pulsionala a experientei dobandite. Al doilea este ineon~tientul familial, care condenseaza genealogia subiectului ~i euprinde un complex de elemente ereditare. Cuprinde genealogia patologiilor ereditare din arborele genealogie. Sistemul pulsional ereeaza un cadru determinist. Ca atare, la baza acestui test se intiUnesc psihanaliza ~i genetica. Cele 3 substraturi pulsionale din istoria destinului sunt: incon~tientul personal (cu substrat sexual), incon~tientul familial (eu substrat genealogic ereditar, in care palpita psihologia ereditara a maladiilor pulsionale ale generatiilor de provenienta), ~i al treilea substrat, cel al sistemului pulsional arhaic colectiv, pe baza de arhetipuri. In sistemul pulsional al analizei destinului, se depisteaza, prin testul Szondi: 1. aspiratii sau tendin!e pulsionale determinate de 0 gama materna sau paterna; 02. nevoi sau factori pulsionali (perechi de gene pulsionale analoage); 03. pulsiuni sau fuctori pulsionali, rezultati din aliajul, intricatia a doua reuniri de factori pulsionali. Existil, dupa Szondi, patru grupe ereditare disociabile clinic in opt grupe de tendinte pulsionale specifiee. Szondi impliea in structura explieativa a acestor afirmatii tot ee exista disponibil in tematiea ~tiintifiea a vremii in aeeste probleme. Testul propriu-zis este compus din 48 de fotografii, impaqite in 6 serii de cate 8. Subiectul este invitat sa aleaga din fiecare serie cate doua

! Szondi

L., Experimentelle Treibdiagnostik, Bem, 1947.

288

fotografii, una care sa reprezinte persoana cea mai simpatica $i a doua, pe cea mai antipatica. Fotografiile sunt similare cu cele de buletin de identitate. * In lucrarea "Triebpsychologie", Szondi a prezentat 0 tehnica auxiliara, numita integratoare sau complementara, bazata pe dialectica instinctelor din prima ~i a doua categorie. FOlmula completa pulsionaIa are, dupa Szondi, planuri ~i permite sa se diagnosticheze complet instinctele de pe palierele de apmienenFi. Precum a reie~it din cele de mai sus, testul Szondi este orientat spre patologia personalitatii . Tehnica de utilizare a testului presupune cateva etape. Cele48 de fotografii sunt impartite in ~ase serii de cate 8. Subiectul este solicitat sa aleaga din fiecare serie cate doua fotografii, una care reprezinta persoana cea mai simpatizata sau agreata ~i a doua contrarie (reprezentand persoana nesimpatizata). Alegerile pun in evidentaun profil pulsional. Szondi a stabilit 400 de profiluri. Formula pulsionadi cuprinde, dupa Szondi, destinul subiectului caruia i se face examenul psihologic. Prezentare de caz Numele: LM.; varsta: 40 ani ; sex: fern.; Prof.: casnica
r?

~SIP

S h s

+ +

P e hy

Sch

dm +

:!

S = ++ : Perceptia reala a lumii prin toate organele senzoriale. Subiectul se straduiqte sa fuzioneze nevoile de feminitate /h +/ ~i masculinitate intr-un aliaj despre lumea heterosexuala. Este sexualitatea sanatoasa a subiectului mediu/obi~nuit/,Eros terestru. Opresiune histeriforma, P = -: apropiata de panica. Un Abel care lasa sa i se acumuleze afectele. Sch = - +: Eul inhibat, lupti'ind impotriva posedarii prin mecanisme de negare. Represiune.

289

C = - : De~i obiectul este deja pierdut IC - -I, fixatia ~i chiar legatura subzisHL Atemie proasHL Legatura nefericita, ireala. Diagnostic: Subiect cu un nivel de inteligema nu prea dezvoltat. Lipsa de ocupatiel anamneza/. Se opune lumii exteme prin mijloacele istericului. Lasa sa se acumuleze afectele spre a Ie revarsa apoi impotriva. celorlalti.

NumeIe: C.D.; varsta: 20 ani; sex: fern.; data: 28 mai 1993 S 5 1'P I Scl..l 4~jl~IPVI~
C-

p
e h.r

Sch kE

h s
+

C dm

S = - + : Umanizare paqiala. Sexualitate histeriforma. Activitate culturaHi, sugestiva, agresiva, dar activa. p = + : Un Abel/P = + - I, care se da in spectacol I hy + = I, dorinta de implinire. Sch = - + : Eu juvenil. Inhibat, dar realist. Lupta impotriva posedarii prin mecanisme de negare. Represiune. + 0: Principiul realitatii. C = Legatura infidela. Cautarea unui obiect nou, de~i exista inca legatura eu eele vechi. Atentie J:mpaqita, bi-obieetuala in comportament. Diagnostic: Subiectul inceardi sa se condudi dupa principiul realitatii, adica sa se comporte realist, sa se integreze cat mai bine in realitate, de aceea lupts. in vederea oblinerii unui autocontrol sufletesc prin oprimarea tendintelor contradictorii ce-l caracterizeaza. Cauta sa se adapteze, sa se impuna prin afirmare pe plan cultural. Poseda un grad evident de agresivitate $i punerea in evidenta a propriilor calitati, bunavoinla ~i valori. Sexualitate histerifomla. Imprevizibilitatea in relatiile sociale. Dorinta de a-;;i face cat mai multe rela!ii. Profil histeriform, pentru corijarea caruia subiectul se zbate, propunandu-;;i $i straduindu-se sa fie realist $i, de asemenea, oprimindu-$i pomirile. Nu reu$e$te intotdeauna.
290

 Testul Lumea a fost initiat de Melania Klein ~i Margaret Loewenfeld. E un test ce are ca materie prima numeroase obieete miniaturizate ~i implicate Intr-o optica psihanalista pentru copii eu foarte bune rezultate. Studiind structura materialelor, Charlotte Buehler a e1aborat o baterie complexa privind structura ~i semnificatiile obiectelor potential alese ~i reunite la 0 solicitare de acest fel. S-a ocupat ~i de calitatile metrologice ale unui astfel de test. Interesant este faptul ca de aceasta problema se ocupau, coneomitent, ~i alte persoane. In 1953, a apiirut luerarea lui M. van Willick, sub directia lui Kate Wolf, privind activitatea psihodiagnostica cu acest test la copiii normali. Faptul ca atare a contribuit la un mai mare ~i mai util diseemiimant in aldituirea testului care a inceput sa intereseze din ce in ee ~i mai multi cercetiitori. Dupa 1953, au apiirut in numeroase tari astfel de teste. Cel allui Ch. Buchler este cel mai raspandit. Cuprinde 160 de piese, impartite in 8 eategorii (personaje, animale domestice, animale salbatice, cHidiri,vehicule, construetii, natura, materiale, inclusiv de razboi, dar ~i pentru activitati curente). Exista ~i 0 forma a testului cu 300 de piese impaqite dupa acelea~icriterii. Se cere eopiilor sa se joace cu aceste materiale cum doresc. Produsul final se fotografiaza pentru interpretare. Acesta contine un foarte evident material proiectiv, implicat intr-o alegere cu oferte mati, dar cu 0 experienta de viata inca in plina formare. In analiza intereseaza numarul de obiecte folosit pe categorii pe de o parte, prezenta unor trasaturi caracteristice (exista 6 variante), coerenta alegerilor ~i ce anume sugereaza, pe de aWl parte. Analiza finala este cantitativa ~i ealitativa ~i pentru adulti, la care se obtin adeseori rezultate interesante. 0 alta varianta eu sareini $i strategii de aplieare similare se realizeaza cu testul lui Artness si eu testullui Scheidmann (Make a picture stOry maps, 1952). Aeest din urma test ofera 210 imagini, ce se pun la alegere ca material de fond. Cotatia se face dupa ce, mai intai, s-a efectuat peisajul general de fond cu cartona~ele ~i apoi implicarea de personaje in peisaj. Ca atare, acest test are in plus, fata de eel descris mai inainte, organizarea unei animatii de persoane in fondul vietH ~i a mediului creat prin peisaj. De~i foarte interesant ~i atractiv pentru copii, prin varietatea de materiale disponibile $i erearea atmosferei ludice, ce se implica prin acesta, cotatia testului este inca destul de putin substantiala. Probabil se va imbogati in timp, fapt ce se petrece, in mod curent, cu fiecare test mai interesant ~;i mai special. Asemanator, se prezinta ~i 0 aha categorie de teste, care se centreazii, insa, pe construirea "satului". Astfel de teste, cu materialele
291

determinate de titlul acestora au fost acute de Henri Arthus, pe de 0 parte i de dr. Mabille, pe de aha parte. Autorii respectivi au pus accent pe coordonatele topografice ~i pe alegerea i organizarea lor care au sernnificatii legate de imagnea traditional a i gradul ei cu privire la " sat", dispersia personajelor in teren, ce anume fac personajele, daca sunt mai mult singulare sau in grupuri, daca sunt privite din optica unei zile de lucru sau a uneia de siirbatoare, sau de siirbatorire a ceva (nunta, botez, hora etc.). Intereseaza care $i cat de multe sunt strazile principale 1circulatia pe ele, ce fel de caracteristici au. Intereseaza $i simetriile topografice ale strazilor $i implicarea institutiilor intr-o simetrie sau dupa functiile pe care Ie repreznta i importanta lor. e Asemanator intr-un feL dar cu 0 caracteristica diferita ca subiect, este testullui N. Hamburger. Tot cu materiale date, se solicita celor testati sa implice in peisajul construit (pentru care deja se fac cotatiile de folosinta) scene deosebite, mai dramatice (in peisaj). e Testul mozaic, efectuat de Loewenfeld Margaret. Testul este proiectiv constructiv cu implicatie a teoriei gestaltiste. Cuprinde 456 de piese plate de materie plastica de 5 feluri sau forme - cercuri, triunghiuri, romburi. Triunghiurile sunt de 3 feluri - dreptunghice, echilaterale ~i isoscele. Planele sunt colorate - ro~u, verde, albastru, galben, alb ~i negru. Se solicita celui testat sa realizeze, intr-o prima faza, un model oareeare eu piesele de care dispune. Poate folosi oricate piese vrea. Produetia final a se fotografiaza sau se inregistreaza prin desene (pe culorile $i formele folosite in forma modelului). Autoarea s-a inspirat din modelele de broderii i cusaturi traditionale din sud-estul Europei, mai ales de produqiile spontane ce cuprind elemente importante ale personalitatii celui ce Ie confectioneaza. Fiecare model geometric se claseaza intr-o categorie de modele aflate in caietul de cotatie, in urma cercetiirilor prealabile folclorice efectuate de auto are i colectionate in materialul de cotatie. Se au in vedere: a) prezenta simetriei in forma sau culoare, b) asimetria in cele deja semnalate, c) hipersimetria, d) neexistenta vreunui gestalt, e) prezenta unui efect de simetrie sau de perspectiva. Testul pune in evidenta: (1) maturatia la copiii normali, (2) particularitati individuale, (3) prezenta nevrozelor, (4) prezenta psihozelor, (5) influente culturale. Testul este de un real interes ~i are 0 raspandire tot mal mare . Testul de desen allui Warte~g (W.Z.T.). Autorul s-a gandit ca, dand unui subiect 0 linie dreapti:i sau curb a, sau doua grafice de plecare (liniare mai ales), subiectul va fi stimulat sa efectueze 0 tema de desen. Prin
292

aceasta idee s-a conturat 0 alta noua eu privire la studiul proiectiei nu doar interpretativ, dar ~i ca stimulativ. Astfel,linia data devine implicata intr-o satisfactie de proiectie afectiva. Wartegg a folosit 8 semne (Jinii) plasate in pozitii diferite, centrale ~i marginale in eadrul de desenare. Sistemul de organizare ~i de interpretare a acestui test a trezit numeroase dispute ~i discutii, bineinteIes productive. A~a ca, nu dupa mult timp, a aparut varianta Wartegg-Biedma. Aceasta consta dintr-o foaie divizata in 16 careuri eu laturile de cate 4 em. Se propune 0 tema care sa se expuna (prin desene) in careurile testului.
II In acela~i context, de provocare a interesului pentru desene, se afla ~i testul C. Machover. Prin instructaj, se cere subiectului sa deseneze 0 femeie, apoi un barbat. Analiza proiectiva a desenelor pune in evidenra aspecte foarte diverse ~i semnificative psihologic. ~i cotaria se structureaza re1ativevident. In aceea~i cauzalitate de oferte s-au nascut numeroase teste, intre care ~i testul Koch - testul arborelui (pe care I-am mai evocat).

~ Noi ne-am mai referit Ia testul arborelui. In genere se deseneaza steJan. In partea superioara a arborelui se considera ca se proiecteaza spiritualitatea, iar in partea inferioara, structurile instinctive. La mijloe se exprima, proiectiv, prezentuI, in fara Iui viitorul ~i in spate-trecutuI. Toate acestea impart foaia de hartie in patru, toate partile fiind semnificative ca fonna, ritm de executie, inclinarie, forma radacinilor, a trunchiului, a coroanei, prezenta de flori, de fruete ~ide frunze, ramuri etc.
o In desenele de mai jos se afla doi arbori. Primul este al unei persoane de 50 de ani. Are radacini putemiee, mai ales in zonele trecutului (a fost sanatos ~i bine implementat in viala). Trunehiul e viguros ~i se afla spre viitor, dar eu ramuri groase in zonele treeutului ~i cu ramuri mai purine legate de prezent. Ramurile ~i pozitia paginala pun in evidenta 0 interiorizare spre trecut, incarcata de aspirarii spirituale ce se transmit spre prezent ~i viitor. Faptul ca sunt mai inaIte, pune in evidenta 0 cautare a spiritualitatii. Ramurile fiind tara frunze, evoca 0 toamna sau 0 iama interioara.

293

j!~\, '-,

Testul arborelui. In al doilea desen, arborele este aproape fara rMacini. Este yorba de 0 persoana tanara, care are oarecare retinere la punerea in evidenta a implieatiei in radacini. Frunziul bogat, cu deschidere larga spre partea superioara, pune in evidenta proiectare $i cautare, implicare in spiritualitate i in viitor; frunziul, inseamna proiecte $i investitii, iar ramurile groase impliea forta i vitalitate a inteligentei. Testul arborelui a fost aplicat $i la copii (Florence Goodenough) impreuna eu testul "Omuletu1" ("Le bonhomme") eu aeela$i sistem de interpretare. R. Stora a modificat tehnica de baza a lui Koch, solicitand desenarea a trei arbori pe foi de hfutie separate. A patra varianta cere ca desenul sa se faca cu ochii inchi~i, Store considera ca repetarea desenarii creeaza 0 mai mare transparenta a proiectiei.

294

 Testul gradinii este, de asemenea, proieetiv ~i interesant. Sunt gradini numeroase eu ziduri, drumuri, poteci, flori ~i pomi aliniati, dar ~i gradini realizate dezordonat, eu aglomenlri de pomi ~i vase de flori, lipsite de perspeetiva (adancime in desen). Un interes tot mai mare au eapatat testele denumite de euloare. Acestea se bazeaza, in principiu, pe solicitarea de la subiect a unei atitudini interpretative in universul cromatie. Se ~tie di dispozitia generala, starea de confort sunt influentate de culori in mare masura1. Se presupune ca exista 0 latura proieetiva a aeestei influente . Testul F. Birren este un test proiectiv-verbal de euloare. in apliearea lui, se solieita preferinte1e eu privire la 11 culori ~i 4 situatii coloristiee. Combinatiile, care apar pe seama acestui sondaj, pun in evidenta eonflicte sau coneordante. Interpretarea evodi 0 foarte larga experienta social simbolistiea privind eulorile. Se fae, de asemenea, referiri la efectele fiziologiee ale eulorilor. In aeeasta ordine de idei, enumeram, ea forma de sistem de psihodiagnoza, testul de simbolism al eulorilor, efeetuat de L. Matsuoke ~i P. Obonsi, elaborat in 1951. Testul euprinde un tab Iou cu culori ~i un tablou de euvinte stimuli. Subiectii fac asoeiatiile corespunzatoare. Ce1 mai interesant este, insa, testul color Lueseher de alegere a eulorilor preferate. In acest test, compus din 8 eartona~e colorate, subiectul este solicitat sa aleaga eulorile in ordinea preferintelor. Prima culoare aleasa este maximal preferata, ultima este rejectata in cea mai mare masura. Prima este urmata de 0 zona inca de preferinta. Ca atare, a doua aleasa se noteaza tot eu plus, ca ~i prima. Urmeaza 0 zona de preferinte cu rezonante afective mai moderate. Se noteaza XX. Alegerea continua eu 0 zona de indiferenta (rezonanta afectiva, slaba sau lipsa a aeesteia). In fine, zona de rejectie ~i de rezonanla afectiva nula se noteaza eu __ . Ca atare, pentro fiecare din cele 4 zone exista 0 conotatie specifica. Foaia de lucro euprinde 8 casute pentru cele 4 simboluri implicate in psihodiagnoza. Primele doua locuri, notate + +, indica preferinta putemica pentro 0 culoare, semnul + pune in evidenta modus operandi al persoanei aflate in experiment. Urmeaza doua casete eu semnele X X eu preferinte moderate.
@ @

] Faber Birren, Color in Jour Word Collier, Macmillan Ltd., London.

295

A treia zona, cea a indiferentei (rezonanta afectiva slaba sau lipsa de interes), se noteaza = =. In fine, zona de rejectie total a se noteaza cu __ (modus vivendi operandi) . In genere, culorile inehise au efeete depresive, ~i alese pe primele locuri indica stari depresive. Culorile deschise au efecte stimulatorii, iar culorile prea stralueitoare au efecte 0bositoare. Rosul este 0 culoare foarte calda, de stimulare general a, inc1usiv intelectuala. Creeaza senzatie de apropiere in spatiu, nelini~te excitatorie. Portocaliul este 0 culoare calda. stimulatoare emotiv. Exprima 0 senzatie de apropiere afectiva, calda, putemiea. Este 0 euloare a soeiabilitatii. Galbenul este 0 culoare solara, stimuleaza multa buna dispozitie, stimuleaza vederea, da senzatie de apropiere in spatiu. Este 0 culoare dinamica. Verdele este 0 culoare lini~titoare. insa mai rece. Creeaza impresii de prospetime. Faciliteaza deconeetarea nervoasa. Da 0 senzatie de departajare foarte calma in spatiu. Albastrul este 0 culdare lini$titoare. In execes, duce la depresie, senzatie de departare in spatiu. Violetul este tot 0 culoare rece. stimulatoare de nelini~ti, deseuraiatoare. Este euloarea deceptiei, disperarii ~i angoasei. Treze~te tendinte spre tristete, dar $i agresivitate latenta, 0 energie vital a reziduala, susceptibila de anagajare. NeQ:rul este culoarea melancoliei. eu atingere grava a capacitatii vitale $i a posibilitatii de reactie. Este ~i 0 culoare a depresiei. Exprima ~i sentimente de culpabilitate, de Iupta $i de pasivitate tragica in fata evenimentelor care depa~esc posibilitatile de Iupta ~i de eomprehensiune. Este culoarea doliului $i a mortii 1 9 Exista 0 influenta psihologiea diversifieata a eoloristicii incorporate in limbaj. In acest sens, se spune: "alb ca varul", sau "alb ca peretele". "Este inca verde", se spune despre un om in varsta, vioi, sau "a spune verde in fata", pentru sinceritate, indiferent de efecte. Ori se spune "sa facut galben de spaima", ori "rO$U de furie", psihologii romani M. Galu $i A. Dicu au elaborat a interesanta lucrare despre personalitate $1 culaare, tratand exhaustiv problemele sociale antropologice, fiziologice, psihologic~

1 Exista atitudini emotionale fata de eulori diferite la diverse popoare (Werner sau Birren). La afrieani, negrul este legat de spiritul binelui, griul de eel al raului. La chinezi, albul este culoarea doliului, verdele euloarea invidiei, galbenul, euloarea geloziei etc.

296

industriale etc. U. Schiopu, M. Garboveanu ~i E. Verza au aplicat testul Luescher pe copii normali ~i cu debilitati mintale, stabilind 0 serie de caracteristici ontogenetice ~i tipologii proiective fata de culori. Culoarea este implicata in viata moderna ~i sub semnul efectelor neuro-psihice, fiziologice, estetice; culorile sunt profund implicate in artele plastice, dar ~i in moda, estetica locativa, industriala etc. Exista ~i un aspect privind implicatia sociala semnalizatoare a culoriler in circulatie. in testul Luescher, culorile de baza (ro~u, verde, galben, albastru), daca sunt pe primele locuri, exprima confort psihic ~i buna dispozitie, diminueaza oboseala intelectuala, stimuleaza randamentul activitatii intelectuale, cre~terea gradului de receptivitate, munca intelectuala de calitate, favorizeaza memorarea ~i asimilarea de cuno~tinte, dialogurile destinse, atentia, intensitatea ~i sociabilitatea. Ca atare, pozitia culorilor, in tabelul descris mai sus, au mare importanta. Pozitiile 1 ~i 2, notate cu +, pun in evidenta: 1. Metoda esentiala, modus operandi (albastrulla 1 indica niai mult calm in toate cele), "obiectivul actual", scopul de fond (de a trai in pace - albastrul). Pozitiile 3 ~i 4 pun in evidenta stadiul situational al conditiei psihice interne. Con~tientizarea acesteia - ca fond pentru situatiile in care se afla subiectul (albastrul in aceasta pozitie indica 0 stare calma sau necesitatea de calm). Pozitiile 5 ~i 6 reprezinta (dupa cum am mai semnalat) zonele de indiferenta. Pot fi de calitati neconturate sau 6 de rezerva, suspendate ~i utilizabile, daca apar circumstante noi de imperioasa schimbare. Pozitiile 7 ~i 8 sunt ale culorilor rejectate. Pun in evidenta inhibitii, trebuinte, necesitati, opresiuni nefavorabile. Albastru, pe aceste pozitii, inseamna ca trebuinta de pace este nesatisrncuta. Testul pune in eviden~ in prima faza, prin absenta celor patru culori stari de anxietate, nelini~ti, insatisfactii, stres provocate de acestea (ro~u, verde, galben, albastru). Caracteristicile stresului ~i structura de fond a acestuia se pun in evidenta prin locul culorilor fundamentale pe pozitiile 6 ori 7, urrnate de culorile din categoria celor de disconfort (negru, gri, violet). Deci, ultimele locuri, daca au evocata 0 culoare din cele 4, indica 0 sursa de stres calitativ, legata de culoarea fundamental a cu semnificatia ei (este yorba de locurile 6, 7 ~i 8). Strategia testului curpinde 0 a doua alegere la putina vrerne dupa prima; prin a doua alegere, se poate pune in evidenta forta stresului, daca se
@

297

va face aceea~i alegere, dar dadi vor aparea schimbari, se poate pune in evidenta modul de aparare a personaliHitii pe care I-a implicat deja. Folosirea testului Luescher este relativ complexa ~i cere 0 exersaremaiindelungata.darestevorbadeuntestinteresant~isensibil.mai ales ca permite formularea unei prognoze temporale. Aplicarea dupa un timp (earn doua saptamam pentru evenimente mai compensabile ~i cateva saptamani ~i chiar luni pentru evenimente mai grave, precum decesul unei persoane importante, colapsuri economice sau sentimentele dramatice in mod deosebit etc.). Un alt test de culoare este eel allui Pfister-Heise consta dintr-o piramida desenata din 15 careuri ce se pot asambla in e~antioane din hattie colorata, aflate la dispozitia subiectului (20 de decupaje mid din hartie colorata, dintre care sunt suficiente 15). "Compozitia" se interpreteaza proiectiv. Se subliniaza ~i se analizeaza dominatia coloristica pe secventa inferioara medie $i superioara a piramidei, la dreapta $i la stanga, dupa scheme Ie cunoscute. Testele de acest fel pun in evidenta diferente normale, dar $i pe cele nevrozate, schizofrenice etc. Ultima cate!orle de teste proiective. la care ne yom referi. sunt teste Ie de completari verbaIe: Drin povestiri pentru prescolari (L. Despert), terminari de povestiri in versiuni personale (D.R. Miller ~i Margaret Sterne). Exista autori care au integrat utilizarea de completari de povestiri in optica gestaltista (M. Engel sau H.R. Sergent). De prin 1940-1944 dateaza aceasta directionare. Nu putem ignora lucrarile efectuate de Tatiana Slama Cazacu.1 Si psihologii romani au efectuat teste verbale de acest fel, pentru a testa felul de tensiune ~i sensibilitatea proiectiei la tinerele delincvente, In comparatie cu cele nedelincvente (eleve) din ~coli. Este yorba de cercetilrile acute de T. Bogdan, A. Bogdan $i M. Cristescu (1969, Revista de psihologie, m. 3). Exista numeroase teste verbale pentru copiii handicapati. (E. Verza, G. Radu, C. Paunescu etc.) Cosmovici si colab. au efectuat. de asemenea. un test legat de concepti a moral a dintr-o povestire in patru variante eu fondul neschimbat. doar eu sehimbarea sexului 9i a varstelor personaielor din povestire. Este un test interesant (1989. La test au contribuit T. Rudica $i Stela Teodorescu. In fine, Solomon Popescu a experimentat 0 baterie mixta de completari ~i povestiri, fraze ~i propozitii. Materialul s-a dovedit sensibilin clinica de boE nervoase.
1&

1 Tatiana Slama Cazacu a primit titlul de Doctor Honoris Cauza, in anul 2001, de la Universitatea de Vest - Timi~oara.

298

Testul proieetiv TST (Twenty Statements Test), utilizat ~i descris mai intai de Kohn ~i Portland, apoi preluat de Louis A. Zurcher (1972). Testul este compus din 20 de propozitH neterminate, de tipul "Eu sunt... ". La Universitatea din Bucure~ti, acest test a fost folosit pe numeroase grupe de diferite varste. Testul a fost folosit la Universitatea din Bucure~ti ill 3 vanante. Varianta 1 eu propozi!ii neterminate "Eu sunt .'" varianta 2 eu "Eu a~ vrea sa fiu " (sinele ideal) i varianta 3 "Ceilalti cred despre mine ea eu sunt " (sinele perceput de la ceilalti). Prin intrebarile implicate In Inceputul propozitiei "Eu sunt. ..", se obtin 4 mari categorii de raspunsuri. Fiecare din aceste categorii are numeroasse variante posibile ~i numeroase stilOOde completare a propozitiilor. Dupa Louis A. Zurcher, cele 4 categorii de raspunsOOsunt: raspunsuri (A), care se refera la caracteristicile fizice (sinele fizic). Sunt mai frecvente la fete, mai ales in perioada pubertatH i adolescentei. La baieti, sinele fizic cre~te in frecventa in perioada preadolescentei, eand are lor un puseu de eretere discret dezordonat. A doua categorie de propozitii (B) se refera la sineIe sociaL Zurcher a folosit expresia "the mutable self" pentru ea are cea mai complexa evolutie ~i cea mai in cretere In decursul vietii. A treia categorie de raspunsuri (C) are In atentie caracteris':cik' psihiee pozit~ve~i negative, aspirative $i evaluative incarcate, de multe uri, de dorinle. In fine, a patra categorie de propozitii (D) sunt de structura mai nonconformista la adolescenti $i mai filosofica la adulti (de multe ori meditative) uneori critice, sau metaforice. "Eu sunt fiuI secolului XX, n-am ce face", sau ,;Eu sunt 0 picatura din marele cosmos". Aceste propozitii pot evidenlia un spirit elevat filosofic, romantic, in caz de stil asemanator implicat ~i in celelalte raspunsuri, poate exprima ~iun oarecare grad de cabotinaj. f,; Testul poate sa puna in evidenta i uncle tendinle psihotice, interese profesionale, 0 persoana depresiva. Pune in evidenta ~i nivelul de inteligenla. e Tot cu propozitii, ce trebuie completate, a lucrat ~i Virginia Sorescu. Este vorba de propozitii netenninate de evocare subtila a procesului muncH. Testul este in faza de finisare. * Un test mai deosebit In genere, In structura personalitatii, exista 0 structura mai putin studiata. E vorba de voinla. A. Rey a efetuat un test interesant, uor de aplicat ~i de interpretat. Vointa se manifesta, mai ales, fie ca actiune efectuata chiar in condtii dificile pentru a se realiza un obiectiv important sau pentro a bloca un dezastru, a opri 0 catastrorn etc.
@

299

In astfel de situatii, vointa subliniaza la maximum tot potentialul personalitatii care este folosit in situatii de urgenta. 0 astfel de caracteristica a vointei este greu de testat, pentru ca obiectivul vointei este distantat de manifestarea ei. Testele de vointa, ce au in obiectiv aceasta latura a vointei se exprima, mai ales, in chestionare in care exista intrebari (itemi) care formuleaza simple opinii (ai vointa dnd se solicita sa faci ceva foarte dificil? - de exemplu). Este posibil ca 0 persoana sa raspunda da - de~i nu e prea sigur acest lucru. o a doua forma de implicare a vointei se manifesHi sub forma de frenaj in fata unei dorinte, situatii provocatoare, dar cu consecinte nepliinuite in fata unui moment de putemica nervozitatea, in care adesea descarcarea se face tnmtind obiecte, u~a etc. Pentru aceastii forma de vointa, A. Rey a efectuat un tset. Testul "Frenai Vointa", de Ray, este compus din 3 serii de figuri geometrice (dlte 6, a~ezate vertical pe 0 pagina alba ~i solicitarea din partea celui ce face testarea ca eel ce este testat sa traga in exterior 0 linie paralela cu fiecare figura foarte aproape de linia triunghiulara, patrulatera i a celei de a treia figuri din seriile de figuri). La Universitatea din Bucure~ti, a:.est test se folosete de prin anii 1974 intr-o versiune eu 3 figuri geometrice: un cerc, un patrat ~i un triunghi. A fost schimbata ordinea figurilor 9i a fost introdus cercul in ~irul figurilor. Solicitarea facuta subieetului este - ca in testul frenaj vointa - sa traga 0 linie paralela eu fieeare figura cat mai aproape de linia fomlei geometrice, dar dit mai ineet po sibil. In aeeastii cerinta este important frenajul vointei. In genere, in toate testele, aetivitatile programelor, toata lumea este solieitata sa faea totu! cat mai repede. De aceea, testul este destul de dificil. Se solicita cronometrarea frenajului exercitat ~i scrierea timpului, consemnat in figura geometrica, fie de ditre experimentator, fie de catre subiect, care trebuie sa-~i controleze ~i timpul de lneepere ~i de sfarire a sarcinii. Bineinteles, ca psihologul i~i noteaza timpul de exercitiu necesar fiecarei figuri. Figurile ai'ezate pe verticala foii sunt: 5 cercuri, 5 patrate, 5 dreptunghiuri de marimi egale. Dupa terminarea testelor, se aduna timpul folosit pentru cercuri ~i se face 0 medie a secundelor folosite. La fel se procedeaza pentru dreptunghiuri ~i pentru triunghiuri. Se pune in evidenta cre~terea, scaderea sau oscilatii1e frenajului volntei pentru fiecare serle de figuri.

300

Intereseaza, apoi, daca linia paralela este ~i ramane egala la fiecare figura, daca are sau nu oscilatii ce due la atingeri de figura model. In acest caz, este un indiciu de nervozitate. 1. Exista persoane care au foarte putemica viteza de lucru, (de scris) ~i ca atare au timp putin de valorizare a testului - frenaj slab al vointei - e yorba mai ales de persoanele colerice. Pot avea 0 scurta scadere a timpului sau 0 cre~tere a acestuia, pe parcurs. 2. A doua categorie este a persoanelor care au oscilatii pe parcursul seriei, dar, treptat, pot ajunge la 0 organizare a activitatii solicitate. Acestea au reu~it sa-~i activeze frenajul vointei, in parte 3. Oscilatiile, pe tot parcursul testelor, pun in evidenta 0 slaba capacitate de frenaj - vointa. ELEMENTE DE CHIROLOGIE SI GRAFOLOGIE.

IMPLICATIA PERSONALITA.TU IN SCRIERE

Fondatorul chirologiei, M. Vaschide,a fost psiholog francez de origine romana (1873-1907)1. In lucrare sa, aparuta postum, Essais sur la psychologie de la main (1909), a reunit toate informatiile privitoare la caraeteristicile fiziee, fiziologice ~i psihologice ale mainii. A studiat ~i comparat mainile a numeroase persoane, preocupat de amprentele profesionale, artistice ~i caracterologice ale mainii. Fara indoiala, amprentele digitale au devenit extrem de utile in jurisdiqie, deoarece se considera probe absolute in identilcarea unei persoane.Nu trebuie sa uitam ca atunci cand 0 persoana scrie, rara indoiala se imprima in unele pagini ~i amprentele digitale. Actul scrierii are forme de cotatie privind transformarea lui ca deprindere ~i deci activitate curenta. Este 0 deprindere intelectual-motorie a mainii. In al doilea rand, actul scrierii este ~i 0 expresie a temperamentului exprimat prin ritmul, amplitudinea ~i viteza scrierii, toate acestea lind legate de A.N.S. In al treilea rand, in scriere se manifestii un stH personal de adaptare, prin forma scrierii, care poate fi ordonata, dezordonata, neglijentl, corectl etc .. In al patrulea rand, serisul pune in evidenta ~i va.rsta - cea de scriere este, pe de 0 parte, cultural a, ~i cea de ani de viata, care sunt supu~i unor dereglari ale capacitltii de scriere, ca viteza, precizia liniilor ~i fluenta a acesteia, relativ dezorganizate la persoanele in vfusta ~i la cele foarte tinere (din primii ani de ~coala).

V. Vaschilde, Essais sur la psychologie

de la main, Paris, M. Riviere, 1909

301

I I
c..l

Prin raportarea la caracteristicile gramaticale, de frazare ~i la caldura sau pretiozitatea scrierii, aceasta pune in evidenta nivelul cultural al persoanei in cauza, specific subiectului ~i unele caracteristici intelectuale, chiar ~iin cereri ~i acte obi~nuite, care au forme standardizate social. Din toate acestea reiese ca scrierea implica 0 serie de caracteristici psihice. Se citeaza, printre prirnii initiatori in grafologie, Aristotel, Demetrius din Falera, dar mai ales Suetoniu. Andrei Athanasiu a facut referiri rezumative cu privire la scrierile vechi din Orient, efectuate ca analize de Kuo-Jo-Hau Okakura, ~imai recent Tahi. A evocat ~i lucrarile lui . Camillo Baldi, din Bologna, cu privire la scns - personalitate, dar mai ales lucrarile unor grafologi importanti, precum Crepieux-Janin (grafolog francez), cele ale Iui Klages (grafolog german), cele ale lui Pulver (grafolog elvetian) ~i ale grafologului englez Sandek. Enumerarea continua eu medici, care au studiat corelatia dintre scriere ~i unele caraeteristici patologice (dr. Corman, dr. Staletschi, dr. Riviere, dr. Resten ~i dr. Pophal). Dintre autorii romani interesati de probleme1e scrierii, au subliniat aportul lui M. Vaschide, in aceasm problema, scrieriIe Iui Gh. Marinescu, N. Darevici, H. Bogdanov. Metodele de cercetare a scrierii sunt: descriptive, comparative ~i experimentale. Metodele descriptive folosesc 0 serie de parametri evaluativi, ca apasarea mainii in efectuarea literelor, claritatea acestora ~i fermitatea, directia :?imarimea, forma ~i continuitatea ei, ca ~i inclinarea spatiilor dintre randuri, distantele dintre litere etc., stabilind tabele statistice de evaluare. Aceste metode au pus in corelatie caracteristici ale scrierii cu 0 serie de insu~iri psihice (vointa, sensibilitatea ei, stapanirea mi~carilor mainii), :?i 0 serie de insu~iri somato-psihice (tendinte depresive, maladive, de vitalitate ~icoordonare fluida). Metodele comparative solicita e~antioane mari de scrieri pe loturi de populatie diferite, din punct de vedere cultural, al criteriilor privind varsta, sexul, normalitatea. Metoda comparativa a generat 0 serie de tehnici importante de abordare grafologice. Metodele experimentaIe cuprind 0 serie de teste prin care se constituie cerinte de a scrie repede sau incet, mare sau mic, frurnos sau spontan ~i deci, mai putin controlat ~iingrijit. Tot printre seriile de teste grafologice organizate s-au efectuat unele sub comanda sugerata sau hipnotica ~i se refera la mascarea, substituirea sau imitatia scrisuIui altor persoane. Exista ~i lucmi care incearca sa compare scrisul subiectilor cu QI diferit sau identic, pe de 0
It

302

parte, dar fac tot astfel de studii ~i prin teste de scriere aplicate pe persoane care poseda caracteristici temperamentale identice sau de diferente opuse, pe de alta parte. ~i cazurile de persoane exceptionale au fost implicate in astfel de cercetari. Exista foarte numeroase probleme legate de grafologie. Noi yom trata unele din cele ce ne pot fi nOlla folositoare In largirea competentelor de intelegere a semnificatiilor psihologice ale acestor fe1uri de reactii care, prin marea alfabetizare dezlantuita in secol ul XX, a pus in atentie problemele scrierii. Grafometria, structurata ~i ordonata prin activitatea Iui Helene de Gobineau Perron, aplica 37 de parametri diagnostici pentru diferitele niveluri ale grafiei la varstele de cre~tere ~i 31 de parametri pentru scrisul adult. Exista ~i 6 parametri patologici. Se acorda importanta deosebita caracterului proiectiv al scrierii. Nu trebuie sa uitam faptul ca exercitarea scrisului se face in :jcoli cu programe relativ egale in clasele unei ~coli (regiuni ~i ehiar tari); totu~i, scrierea este foarte diferita de la persoana la persoana, ceea ce exprima individualitatea, unicitatea personalitatii. Multi grafologi se formeaza in zile1e noastre. eei mai buni sunt, insa, eei eu studii psihologice la baza. &guli de baza in vederea abordarii diagnozei grafologice 1. Nu se studiaza documente scrise eu creionul - nici pixul nu este recomandat, ci penita, pentru di pune in evidenta aspecte, precum pasiunea, se:bimbarile ei, ritmul etc. Toate sunt foarte importante in analiza psihica. 2. Trebuie intotdeauna cunoscute varsta, sexul, nationalitatea, limba celui testat grafologic. Ignorarea acestora poate duce la gre~eli de interpretare. :Mai ales pentru eei care vorbese i scnu in mai rnulte limbi ~i mai multe alfabete. Noi ne yom referi, in cele ce urmeaza, la texte scrise in cadrul alfabetului latin, care se afla de fapt in mare extindere. Pot avea caracteristici specifice explicabile prin acest fapt. Ele pot fi, insa, interpretate grafologic gre~it, daca se aplica la scrierea latina, datorita necunoa~terii interferentelor eu alte sisteme de scriere. Exista 0 tendinta activa de adoptare a alfabetului latin in tot mai muIte tan care folosesc astfel de alfabete.
\:+ @

3. Analiza grafiea trebuie sa se bazeze pe un document spontan (ca, de pilda, 0 serisoare datata, eu scns pe hartie neliniata, eu iscalitura, illsotita de plieul corespunzator (adresa) ~i materialele elaborate in cadrul examenului grafologic. Aceste solicitari sunt necesare deoarece exista unele aspecte variabile ale serierii ~i altele eonstante (ca de altfel ~i ale personaliUitii). Plicul contine numeroase note de "autocontrol" ~i mai numeroase caraeteristici privind modul cum ar vrea sa apara (social) 303

----

-------

persoana ce este implicata in examenul grafologic. A~adar, plicul cu adresa reprezinta scrisul conventional, oficial, ca ~i iscalitura. 4. Trebuie rezistat, In orice analiza grafologica, sugestiilor ~i influentelor exercitate de persoana care a solicitat analiza grafologica. 5. Aprecierile trebuie tacute cu bunavointa ~i moderatie, cu tact ~i respect fata de cel caruia ii sunt adresate. Este necesar ca examenul grafologic sa fie suplimentat ~i corelat neaparat cu observatii atente privind, mai ales, unele aspecte ce pot sa se exprime contradictoriu Intr-o analiza grafologidi. in rezumat, in orice act de analiza grafologica este importanta intelegerea atenta, observatia eomplexa ~i nu aprecierea severa ~i superficiala. Aspeetele mai importante ale scrisului. utilizate in analiza grafologiea eel mai important, trebuie sa fim atenti la caracteristicile serisului, prezentate mai jos. 1. Forma scrisului. Este yorba de caraeteristieile literelor in ansamblu, de proportiile ~i raportul dintre litere ~i nivelul de dezvoltare al serisului (varsta de scriere exprima 0 dimensiune a nivelului de eultura); serisul "proiecteaza", de fapt, caracteristici ale deprinderilor memoriei, dar ~i aspiratii, gust, ideal, originalitate - scrisul cu ascutimi, rotunjimi, eu suplimente omamentale, eu simplificari etc. 2. Intereseaza, de asemenea, dimensiunea scrisului. Aceasta dezvaluie aspeete ale afirmarii de sine, care se implica in dimensionarea individualitatii ~i care implica expansivitatea persoanei implicate in examenul grafologic. 3. Continuitatea este, de asemenea, 0 struetura importanta a scrierii. Evidentiaza prin legaturile ~i spatiile din cadrul scrisului coeziunea in actiuni, deprinderi, sentimente, mod de a reactiona etc. Continuitatea exprima ~i simt de organizare, ordine, caracteristici ale functionalitatii scrisului in desta~urarea de activitati persistente. 4. Directia si inclinatia scrisului exprima starea de spirit, fluctuatia dispozitiilor, stilul de antrenare in activitate, fluctuatiile specifice, caracteristicile structurale ale aspiratiilor. 5. Viteza este, de asemenea, 0 importanta caracteristica a serisului. Pune in evidenta rapiditatea reactiilor interioare ~i exterioare, cadenta ~i ritmul aeestora. Prin acesta, da indicii asupra vitalitatii, vigorii (Klages), caracteristici ale temperamentului. 6. Presiunea serierii exprima intensitatea de exprimare a individualitatii, originalitatea, dorinta de afirmare, vitalitatea. Impreuna ell 304

ritmul (viteza), reflecta aspecte semnificative ale dinamismului personalWitii. Parametrii enumerati evidentiaza aspecte diferentiale ale activitatii psihice, in exces sau deficit. In unele cazuri, pune in evidenta aspecte maladivez conven!ionale sau psihopatologice. In continuare, yom relua fiecare dintre parametrii enumera!i, pentro a analiza semnificatiile mai reprezentative in care se exprima. 1. Ca forma generala, privind forma scrisului, se pot diferentia: 1. Serisul claro simplu. rara complicatii ~i inflorituri. Acesta pune in evidenta conformism partial, putina originalitate, cerinta interna de a se mentine in cadrul regulilor caligrafice invatate. Aceste persoane sunt ordonate, au deprinderi dominante automatizate, cu obiceiuri organizate. Daca ansamblul serisului este elegant. annonios ~i ferm, indica moralitate inalta, dorinta de c1aritate, loialitate ~i obieetivitate. Daea ansamblul scrisului are anumite rotuniimi de litere. exprima bunavointa, dorinta de adaptare. Dadl scrisul clar are anumite aseutimi, reprezinta 0 oareeare lipsa de naturalele, neincredere, snobism, ~i chiar Epsa de sineeritate. Serisul claro eu elemente simplificate in parte. reprezinta inteligenta, spirit lapidar, activitate psihica bogata. Daca scrisu} este pHieut la vedere si elegant, pune in evidenta sUDerioritate morala. eehilibru interior. Dadi sensu! e lent. reprezinta lentoare de fond, neglijenta, adaptare mai superficiala ~i dezordine interioara de fond sau temporala. 2. Sensul ferm eu trasaturi apleeate, dar in ansamblu net, exprima fermitate. enenrie. deeizii euraioase. adeseori sanatate buna. Scrisul egal ~i putin monoton, caHgrafie ~i automatic (ea de tipar sau ca desenat) reprezinta smpanire de sine, pondera!ie, calm. Dad! nu e frumos. reprezinta indiferenta. natura maniac a, uneori saracie mentala. Cfu1d toate literele sunt separate intre ele (la adulti), exprima intuitie, bogatie de idei, spirit de observatie, uneari logica in aqiuni. Aeesta este serisul colectionarilor. Daca este amlonios, exprima snobism ~i disimulare. Intotdeauna pune in evidenta adaptare dificmi. 3. Sensul aseutit, cu unghiuri 1110c de linii curbe, exprima energie, vainta, independenta~ spirit neinfluentabil, intransigent ~i inflexibil. 4. ScTIsulla..'1sat.eu trasaturi impulsive in toate direqiile, reprezinm impulsivitate, vioiciune, eferveseenta ~i pasiune, dar ~i lipsa de stapfullre de sme.
@ , .1 ./ ,

5. Scrisul omat ell arcade ~i curbe evidentiaza persoa.l1ele lipsite de sinceritate, disimulante, dar ~i ell unele gusturi artistiee.

305

6. Sclisul confuz, complicat, cu trasaturi inutile ~i inflorituri, clificH de descifrat, reprezinta cochetarie, confuzionism, uneori lipsa de franehete. Se eonsidera di este scrisul persoanelor ce nu au 0 activitate psihiea pre a bogata. Scrisul confuz, cu forma literelor nec1ara, ansamblul dezordonat $i necitet pune in evidenta variabilitate extrema de inteligenta $i aptitudini (uneori geniu) , adesea este, insa, serisul persoanelor agitate, precipitate, incoerente ~i confuze, apare i la varstniei. Nu are insa semnifieatia de mai sus. 7. Serisul nearmonios, disproportionat, reprezinw instabilitate, suseeptibilitate, agitatie, lipsa de concentratie a spilitului, uneori inferioritate moraliL Selisul nearmonios, eu tendinte de rotunjire a literelor, exprima varietate de impresii $i pHieere pentru aeesta. 8. Scrisul dezordonat, eu tremuratuli i sacadat, pune in evident a fragilitatea sanatatii (uneori cramp a scriitorului). Daca este ferm, cu buele inutile, reprezinw un caracter rara scrupule. Modificarea caracteristicilor scrisului de la pagina la pagina sau de la rand la rand, indica instabilitate extrema, versatilitate, lipsa de principii, nerespeetarea promisiunilor. La eopii~i la batrani, nu sunt implicate aceste semnificatii. 9. Scrisul filiform, eu litere in$iruite ea un fir, este frecvent mai ales la oamenii foarte oeupati. Dadi aspeetul filiform este ondulat, pune in evident a altemante de preeipitari i reveniri, daea literele din euvinte au caraeter filiform, indica 0 lipsa de stabilitate i precizie in activitati, ehiar dadi in aeestea sunt $i interese. E serisul oamenilor ce ereeaza eerJivocuri $i indoiala. 10. Serisul eu contururi vagi, prost delimitate, exprima, adeseori, sanatate deficitara, caracter inconstant, lipsa de vointa. 11. Scrisul leier, subtire reprezinta vitalitate diminuata, adaptare dificila, sentimente delicate, sensibilitate. Daca este nearmonic, reprezinta prudenta, inegalitate in dispozitii, temperament lent $i ezitare. 12. Scrisul in ghirlande, cu "n" ~i "rn", devenite "uu" ~i "uuu" , exprima scrisul eelor ce se adapteaza u~or, sunt receptivi, sentimentali, influen!abili, domici de a fi Iuaji in seama. 13. Scrisul dinamic 'exprima vitalitate, entuziasm. Excesul exprima exaltare ~i nerabdare. Cand excesul este foarte mare, poate sa fie yorba de unele deranjamente rnintale. II. DinamismuI scrisului. Se analizeaza in doua directii, observabile ~i semnificative.
41

306

o directie se refera la marimea Hterelor, la egalitatea marimii etc. A doua direciie se refed la proportiile dintre planurile verticale ale scrierii literelor.
Dimensiunea literelor poate fi mare, mica, medie. Literele pot fi egale sau inegale, ca dimensiune pe parcurs. In genere, scrierea dimensionata medie este cea normala. Ne-am oeupat, implicit, de caracteristicile ei, referindu-ne la forma (scrisul clar, in special). 1. Serisul cu litere mid, subdimensionat constant, exprima severitate in afirmarea de sine, intransigenia, principii severe. Literele foarte mici sunt frecvente la bolnavi, dar pot exprima ~i fineie inteleetuala. Dadi serisul este nearmonios, indica lipsa de elan ~i meschinarie. 2. Serisul supradimenisonat egal, In jurul a 2 em (daca nu este scrisu! unui om cu deficient de vaz) , reprezinta vitalitate, orgoliu, spirit euforic, entuziasm. 3. Serisul cu maiuscule supradimesionate. cu ornamentalii rotunHte excesiv, reprezinta un temperament sanguin, subiect viguros, cu imaginatie vie, eu gesturi suple, dominat de vanitate ~i orgolii. Uneori, acest fel de seris exprima bizarerii. 4. Sensul ce se subdimensioneaza treptat, ramamlnd ferm, pune in evidenia finete de spirit, simf critic, patrundere. Poate sa reprezinte, insa, ~i un efect al obosealii f?i epuiza.rii, mai ales dad manifesta tendinte de aplatizare. 5. Sensul ee ineepe subdimensionat $i se dinamizeaza treptat, mEL:1ndu-se(inversul eazului deseris inainte), reprezinm persoane entuziaste, exagerate, lipsite de patrundere. Este scrisul frecvent al copiilor. 6. Inegalitatea in dimensiune a literelor exprima grade diferite de sensibilitate. Cfu1d literele inegale sunt plasate ba sus, ba jos, se pune in evidenta 0 inteligenia confuza, cerinfa maladiva de schimbare. * m. In legatura eu dimensiunile scrisului, se poate face 0 analiza grafologiea ~i prin diviziunea pe zone, care delimiteaza partea superioara, medie ~i inferioara a literelor. Partea superioara se refera la corpul prelungit al literelor (grafemelor) I, d, t, h,f, k, plus semnele d, a ~i 1. Partea mediana se refera la corpul propriu-zis al literelor (grafemelor). Partea inferioara se refera la prelungirile in jos ale unor litere, precum g,}, p, dar ~i sedilele literelor r ~i $. 1. Dura in proportiile dintre ele domina prelungirea in sus a literelor, se pune in evidenfa 0 dominafie a aspiratiilor, a ambitiilor, a excitatiei ~i exaltatiei imaginatiei ~i a activWitii psihice.

307

r----!
t

---

! !

2. Dad! zona mediana este [oarte dezvoltata, se evidentiaza bogatie de sentimente, uneori excese de acaparare. Exagerarea pune in evidenta supraestimarea. 3. Daca zona inferioara este mai dezvoltaill, se evidentiaza realismul, tendinte practice dominant tehnice, spirit de inovatie. Cfuld elementele zonei inferioare sunt foarte inegale, pun ill evidenta tendinte veleitare, uneori imprudente in conduita sexuala, aceasta fiind zona capacitatilor psihice, fizice - ca fond ~iinstinetuale. Tot Klages a semnalat un aspect interesant. - Daca prelungirile in sus sunt exeesive, se pot manifesta compensativ eomplexe de inferioritate. IV. Continuitatea, liajul ~i distantele (spatiile dintre litere) eonstituie 0 alta struetura de diagnoza. Continuitatea se refera la conservarea caracteristicilor de dimensiuni ~i forme (insu~iri analizate deja), dar ~i la legaturile dintre grafemele unui cuvant ~i la caracteristicile spatiilor dintre grafeme ~idintre euvinte. 1. Serisul legat normal pune in evidenta sanatatea, eehilibrul, activitatea, totu~i, putin rutinata. Cand se leaga ~i cuvinte distincte prin baza grafemului t, scnsul este al unui spirit agil, deductiv (poate un logician), aheori aI unui incapatanat. 2. Daca spatiul se afla si printre litere, earn in mod egal ~i evident, se pune in evidenta susceptibilitate ~i prudenta. Daca aceste spatii sunt inegale intre cuvinte, indica spirit de contrarietate. 3. Spatiile largi intre euvinte si rfulduri pun in evidenta cerinte de spatiu, de autonomie, de independenta, cateodata diletantism. 4. Intreruperile. la rfuldullor. in eorpulliterelor ;;;i cuvintelor, pun in evidenta tendinte spre boli eardiaee ori respiratorii, diminuarea vitalitatii. 5. Sensul eu litere mareate. eu spatii freevente intre ele in eorpul euvintelor, exprima extrema plaeere de a tdii, satisfactii pc acest plan, sociabilitate, ciari gust de confort. 6. Dad. literele a. o. ovalele Iui g. lJ ~i d sunt inchise cu griia ell 0 mica bucla, se exprima tendinte egocentriste, neincredere excesiva, rezerve, prudenta. Cand acest feI de seris este i dizarmonie, reprezinta falsitate, uneori disimulare. 7. Scrisul condensat, dar cu spatiul exprimat condensat, exprima concentrare, atentie, bine dezvoltate, uneori deranjamente mintale. V. Direetia S1 inclinatia scrisului constituie, de asemenea9 caracteristici importante, 1. Inclinatia evidenta spre dreaota a scrisului reprezinta 0 evidenta inclinatie spre anturaj, sentimentalism. Daca acest fel de scriere este
308

unghiulara, reprezinta duritate, opinii ~i forme dure de evaluare, greu de modificat. Daca scrisul este foarte inclinat, reprezinta aservire la pasiune. 2. Sensul orizontal este al oamenilor echilibrati, stapani pe ei in~i~i, rezistenti la influentele exterioare, dar adesea lipsiti de fantezie. 3. Scrisul inclinat spre stanga pune in evidenta preocuparea propriei persoane pentru a se frana, dar ~i dificultati de adaptare, conflicte afective recente sau veehi. 4. Directia inegala a literelor indica diferite feluri de stari de spirit. Daca scrisul urca u~or, pune in evidenta seninatate, optimism, activitati placute. Daca liniile urea mai simtitor, pune in evidenta ambitii, efervescenta in domeniul aspiratiilor, arivism. Daca liniile urca exagerat, indica lipsa de masura in toate. Serisul ce eoboara, ca directie a randurilor, exprima lipsa de elan, nelinite, tendinte spre depresie, oboseala, scepticism ~i melancolie. eu cat este mai coborata directia liniilor, eu atat tendintele depresive sunt mai accentuate. Serisul cu linii concave (ca directie) reprezinili descurajare facila, instabilitate. Este situatia scrisului care are linii incepute la un anumit nivel, apoi directia coboara, ea spre silir~itul randului sa aiba loc redresarea pozitionala (ca la inceput). Sensul convex, invers celui concav, are tendinta de a se direetiona in sus, ~i apoi de a reveni la nivelul de pomire al randului. Acesta este serisul persoanelor entuziaste ee-~i ealculeaza adesea gre~it planurile ~i eforturile. Daca persista inegalitatea in orientarea generala a scrisului, se exprima, de fapt, mobilitatea general a a persoanei respective intr-o directie sau alta, dar ~i in genral, in viata curenta. VI. Viteza de scriere are. de asemenea. semnificatii demne de subliniat. 1. Viteza de peste 161 (pana la 190) litere pe minut reprezinta vitali tate, activitate, initiativa, zel, mobilitate, uneori exeitatie fiziea ~i morala. 2. Viteza [oarte mare, de peste 191 litere pe minut, reprezinta surescitare, lipsa de fnlna, agilitate maladiva. 3. Inegalitatea in viteza, reprezinta instabilitate, L"1egalitate in conduita, eu eonsecintele respective. I.i VII. Presiunea este evidenta in scrierea apasata, care faee sa se vada bine cele sense, ~i serierea neapasata, uneori greu de decodificat de catre cei ce nu vad biDe.

309

_____________________

~~.<I

1. Apasanle putemice, ce se vad chiar 8i pe cealalta parte a paginii. exprima forta, vitalitate, energie, nevoie de a combate, spirit opozabil, forta de caracter. 2. Scrierea neapasata, lara presiune, cu putine fluctuatii, reprezinta lips a de vointa, inactivitate. 3. Scrierea apasata cu litere unifoffilizate exprima mania de a placea, tendinte spre exces, instincte puternice. Cand acest fel de scriere este putin lizibil, indica tendinte depresive. 4. Cand grafemeie finale sunt intante, se eonsidera ca serisul manifesta sens critic, combativitate, ironie. 5. In fine, un seris cu apasari brutale ~i bruste pe grafemele finale ~i pe barele lui t, reprezinta spirit violent, brutal, uneori manierism. VIII. Analiza grafologiea are in atentie ~i punctllatia, densitatea, regularitatea, pozitia ei. In special, bare1e literei t eu inclinatiile lor sunt implieat e in evaluarea grafologiea, in timp ce micile acro~euri exprima tendinta spre aviditate, egoism ~i aeaparare; terminatia cuvintelor eu 0 prelungire a lui t exprima generozitate, interesata ins a, ~i chiar ipocrizie . IX. In eeea ee privete serisoarea ~i plieul, intereseaza mai ales isealitura. 1. Daca isealitura este efeetuata eu litere mai mari decat textul, exprima vitalitate, expansiune, incredere in sine ~i precautie. 2. Daca iscalitura este mai mica, reprezinta modestie, repliere spre sine insu~i. 3. Daca isealitura este ilizibila, exprima graba sau disimulare. 4. Isdilitura eu litera de debut eu ornamentatii reprezinta teama, precautie, eon~tiinta nu prea limpede. 5. Dad\ este ingrijita ~i serisa ineet, reprezinta tendinte maniacale. 6. Daea este serisa eu initiale ~i prescurtan, reprezinta incredere in sine, spirit de manifestare creativa latenta, dorinta de afirmare. 7. Daea isealitura urea, inseamna ambitie. 8. Daca coboara, insearnna deseurajare $i depresie. Parametrii expu$i in paginile anterioare sunt integrali, in mare masura, in metoda Crepieux-Janin ~i a colaboratorilor sai, eu adaptare la alfabetul $i scrierea romaneasca facuta, in mare parte, de Andrei Athanasiu.1 In rezumat, metoda Crepieux include caracteristicile scrisului ~i semnificatiile principale psihologice ale acestuia in tabele eu trei rubrici. Prima rubrica expune caracteristicile scrisului, a doua incadreaza
19 \\I

] Athanasiu Andrei, Scris ~i personalitate, Ed. $tiintifidi, 1970.

310

semnificatiile principale ce s-au extras din materialele disponibile ale subiectului. Aspectele secundare ~iconsecinfele se afla in a treia rubrica. Ludwig Klages, in lucrarea Handschrift und Charakter (1923), a considerat ca fiecare element al scrisului are 0 semnificatie dubla, in functie de vitalitatea scrierii. Conform acestei metode, se evalueaza gradul de vitalitate al scrisului dupa 0 scala de valori, numita Ferme niveau. Pe Klages I-au interesat ~i problemele ritmului $i ale cadentei. EI a opus spiritul ~i vitalitatea, considenlndu-Ie antinomice. Bateria Max-Pulver, expusa in lucrarea Symbolik der Handschrift (1931), este in esenta psihanalista. Ca atare, atribuie scrisului cele trei structuri verticale ale psihicului: 1. con$tiinta individuala (sfera eului empiric), 2. con~tiinta superioara vizuala ~i 3. subeon$tientul. De la prima instanta evocata, se proiecteaza sensibilitate, egoism-altruism; de la a doua: intelectualitate, spiritualitate ~i de la a treia (subcon~tientul), materialism, erotism, simboluri colective ~ivisuri. Ii Pentru dl plicul cu adresa (ca material obligatoriu, dupa autor) reprezinta euI ofieial, earaeteristicile pe care Ie pune in evidenta prezinta, de asemenea, importanta. 1. Adresa serisa in partea de sus a plicului exprima independenta, originalitate, intelectualism. 2. Adresa sensa jos reprezinta spirit de imitatie, conventionalismdominante. 3. Adresa in partea dreapta a plicului exprima independenta, inc1inatiiartistiee, aspiratii multiple. 4. Adresa sus, in stanga, reprezinta eomportament impregnat de reflexii, ata~at de trecut. 5. Adresa jos, in dreapta, proiecteaza caraeteristici de aetivitati impregnate de tendinte pragmatice ~iinstinctive. 6. Adresa jos, in stanga, proiecteaza 0 personalitate mai mult ~imai adesea pesimista. Serierea pe plic, eu totul diferita de ceea a textului, exprima disimulare. Gre~elile In struetura adresei reprezinta tulburari psihice, lupta lntre dorinte con~tiente ~i pulsiuni instinctive sau distragere, incapacitatate de conduita ordonata. ~ Expertizele grafologice se folosesc, mai ales, in domeniul justitiei, pentru a se analiza materiale false, sau pentru a identifica autori de scrieri gilsite tara auton semnalati etc. A crescut, fnsa, $i folosirea grafologiei In domeniul invatamantului, mai ales ca un document implicat in dosarul de orientare ~colara ~i profesionaJa, Mai ales pentm perioada de la
311

15 la 20 de ani, analiza grafologica pune in evidenta inclinatii active :;;i importante (practice ~i teoretiee, artistiee in stadiu de stratificare). In ultimele cinei deeenii, se manifesta, mai pregnant, :;;iinciinatii ~i interes pentru computere, ~i pentru computerizarea de programe, inclusiv industriale, fapt ce a creat expertizei scrisului un drum util in expertizele orientarii ~colare ~i profesionale. Expertizele grafologice se mai folosesc i in eazul delincvente10r minore . Exista, insa, ~i limite ale cunoa~terii prin serierea de mana. Se determina, printre altele, mai greu sexul, ca.nd se fae analize de acest fei. Nici varsta nu se poate determina foarte elar, de~i luerarile privind varstele de seriere la inceputul formarii serisului a devenit de mare aetualitate. Se studiaza, freevent, corelatiile dintre varsta de scriere, de citire ~i de intelegere in perioadele pre~colara mare $i ~eolara mica, dar ~i mijlocie (gimnaziala). Va fi, insa, probabil 0 ere~tere foarte mare, in viitor, pentru studiul grafologiei, al expresiilor, al tipologiilor, ~i 0 mai mare atentie pentru caraeteristicile prognozelor.

312

TESTELE DE SOCIABILITATE
Testele de sociabilitate, inclusiv cele sociometrice, abordeaza domeniile strueturilor sociabiliH'itii in mod indirect ~i secvential. Societatea este larga, variata, ~iimpliea nenumarate forme de organizare, economice, judiciare, legislative, culturale, de mentalitate, tehnologice, de ritm ~i forta de dezvoltare ~i de coeziuni sociale pe grupuri, pe clase sociale etc. Noi yom aborda problema testdor de sociabilitate, din punct de vedere psihologic, in acest cadru comnlex descris sumar mai sus. In genere, testele de soci;bilitate individuale sunt instrumente, diagnosticari eu instrumentari specifice sociabiliHllii individuale. Aceasta sa constituit prin J.L. Moreno, mai ales, (1889-1974), psiholog i medic american de origine romana. Lucrarea de baza a contributiei sale a fost Who shall survive? A men approach to the problems of human relationships (1934). Tehnologia i metodologia implicate In optic a lui Moreno au fast sociometrice. Sociometria evalueaza atitudini, operatii, activitati efectuate in grupuri sociale (pregatete individual i colectiv sociabilitatea). Interrelatiile sociale sunt complexe ~i au indircaturi de simpatie, admiratie, afiliatie, respingere etc. In sociabilitatea individuala palpiHi stilul, coeziunea sau dezordinea sociala a grupului, inc1usiv aderarea, evaluarea i trairea ei. In cadrul sociometriei, se studiaza i statutele sociale implicate in personalitate (familiale - de statut, economic, cultural, tensiuni, conflicte, atmosfera, afilierea sau complexele ce 0 caracterizeaza), dar sociometria se extinde i asupra atelierelor, cabinetelor medicale, a spitalelor, claselor colare, intreorinderilor. oficiilor de culoare Si de conducere a teatrelor etc. In toate aeestea se poate studia matrieea sociala (a grupului), care consta din numeroase ~i variate combinatii sociale de implicatie $i apartenenta la grupurile sociale (in care traie$te ariee persoana), tot mai numeroase interferente de seturi de organizari de activitati ce se reunesc ~i creeaza structura operationala ~i de mentalitate a grupului $i a interrelatiilor celor ce se afla in eL Acestea sunt legiHuri psihologice preferentiale de organizare pe statute ~i rolmi, ~i mai ales interrelatii oficiale ~i individuale, in acela$i timp,
.J. ~ _

313

acestea alcatuind substanta nutritiva invizibila, profunda ~1 dmamlca a grupurilor. Toate aceste grupuri marl sunt formate din grupuri mici. Conceptia sociometrid'i simplifica, prin teleelemente, determinismul social, dar patrunde in nuc1eele Iui de consistenta $i structuri, in determinismul social. Chiar daca sociometria ignora conditiile materiale, economice $i culturale, ca aspecte de prim ordin, prin ea s-a organizat un sistem de analiza a grupului mic eficient, eu 0 foarte mare valoare $i semnificatie pentru psihologia sociaUi. Exista 3 directii mai importante in sociometria modema: 1. 0 directie tehnicista, care ignorii probiemele teoretice legate de dificultati1e . explicative teoretice implicate In fundamentul teoretic al sociometriei; 2. A doua directie acordii atentie problemelor teoretice, unor inconsecvente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie in eereetarea sociometriea (J. Maisonneuve, R. Muchielli $i aItii); 3. In fine, a treia direetie se centreazii pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor. TeIeeIementele circulii spre un subiect dat $i de la acesta spre alti subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuale si de grup, facilitand, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului $i cele individuale. Rezultatul global se numete sociomatrice. Aceasta permite 0 eficienta decodificare a unor structuri sodale ale grupului. In sociograme apar, pe de 0 parte, cupluri sau perechi de alegeri ce se transmit din aproape in aproape, iar pe de aha parte, alegeri mai numeroase pentru 0 persoana, dar $i situatii in care 0 persoana sau mai multe nu sunt alese de nimeni din grup - la 0 alegere de sarcina sau de conducere, de premiere etc. Moreno a studiat copii mici $i a depistat 3 stadii de dezvoltare a soeiabilitiitii: 1. Deficit de sociabilitate in primele 6 luni $i 0 saptamana, dupa natere. Este stadiulin care nu apare niei un interes pentm copiii aflali impreuna (sunt indiferenti unul fata de altul). 2. In al doilea stadiu, incepe sa se manifeste curiozitatea - se numete etapa diferentierii orizontale dupa 6 al treilea stadiu, de la 9 la luni i 0 saptamana pana a.proape de 9 luni. 3. 10 luni, copiii incep sa se apropie ~i de alti copii decat de eei de aceeai varsta - incepe etapa diferentierii verticale. Prin sociometrie se ealculeazii gradul de coeziune asociativa a grupului mare, dar $i a celui roie ~i se poate face descrierea caracteristieilor sociometrice ale celor din grup. In genere, grupurile pot avea 0 compozitie foarte. eterogena sau 0 compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mid. Grupurile mati manifesta, adesea, cre~teri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea

314

dispun de varietatea resurselor - dar pe de aWl parte chiar acest fen omen afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficient problemele. In grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta ~i rapida ~i cre~te productivitatea celorlalti. Moreno a mai facut 0 impartire a grupurilor, in psihogrupuri ~i sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai incarcate ~i mai interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele incarcate mai mult eu rolul ~i statutul social de aprecierile randamentului de catre colectiv. TehIlicile de studiu a1 soeiabilitatii sunt numeroase, variate ~i in cre~tere. 0 imPartire mai larga ar avea urmatoarea clasificare: 1. teste obiective de relatii sociale; 2. chestionare sociometrice de adaptare ~i sociabilitate; 3, teste sociometrice propriu-zise (masoara eonfiguratia sociala a grupurilor); 4. teste de masurare a reputatiei sociale; 5. teste de masurare a percep!iei sociale (socia-empathy). Sociometria este 0 teorie a interrelatiilor gradate social i serve~te psihologiei (diagnosticul sociabilitatii are mare importan!a). Persoanele sociabile sunt optimiste, mereu angajate in activitate, in grupuri sociale, demersuri, proiecte etc. Persoanele mai putin sociabile sunt mai depresive, au mai putine intrebari. Pot fi depistate, in sociograme, cele doua categorii de mai sus prin faptul ca persoanele sociabile aleg ~i sunt alese de mai multe persoane. Cand alegerile sunt receptive, exista afiliatie, interes. Persoanele nesociabile trebuie implicate educativ in probleme ~i proiecte, pentru a le dezvolta gradul de sociabilitate i inlatura pericolul de tulburari psihice. Testele obfective de relatii sociale Moreno a considerat ca in des~urarea activitatilor umane exista etape: prima, de planificare ~i a doua, de socializare. Ambele au indircaturi (diferite insa) de sociabilitate. Acestea se structureaza in functie de scopul activWltii, conditiile ei ~i gradul de cooperare a colectivului implicat. Dintre testele obiective de relatii sociale,se folose~te mai mult Testullui Russell (Sage Social Relation Test, 1951), reevaluat de D. Darner. Materialul de care dispune testul sunt 36 de cuburi, diferite ca marime, eu ajutorul carora trebuie sa se faca 3 construetii eu model dat de catre doua persoane. In prima etapa, a planificarii modelelor, se diferentiaza 3 feluri de reactiL Unli se comporta indiferent, allii sunt chiar ostili, dar exista ~i altii ell 0 adaptare la sarcina. 111 etapa de realizare, apar alte 3 feluri de reactii, mai semnificative: unli devin activi ;;i eonstructivi, altii din cei indiferenti 315

sau ostili se angajeaza treptat in sarcina, iar altii rarmm cu atitudinea indiferenta ~i ostila. Sarcinile ce Ii s-au dat se cronometreaza, ca timp de reactie, ~i se noteaza ca realizare propriu-zisa. Se noteaza ~i colaborari ce pot sa apara pe parcurs. Ca atare, etapele acestei testari pun in evidenta caracteristici ale sociabilitatii in functie de conditii, scop, gradul de integrare in sarcina ~i cooperarile potentiale. Testul F. Bene $i A. Anthony (1972), The Family Relations, este un test ce cuprinde desene cu personaje ce trebuie aranjate iri scene de familie ~ipune in evidenta scene de sociabilitate. Testul are ~i elemente proiective. Testul The Syracuse Scale of Social Relations are in obiectiv testarea aspectelor generale ale sociabilitatii la copii de diferite varste. A fost elaborat de E. Gardner ~i J. Thomson, pentm ~colile elementare medii inferioare ~i medii superioare. Se cere subiectului sa aleaga dintre colegi pe cei ce pot fi comparari cu 0 persoana cunoscuta de multa vreme. Testarea sociabilWitii si testele sociometrice Testele de sociabilitate ~i sociometrice au avut ~i au 0 foarte mare dezvoltare. Implicaria cea mai semnificativa este aceea a testelor sociometrice. Cel ce a conturat domeniul sociometriei a fost J. Moreno. Moreno a vizat prin metodologia psihologica, pe care a folosit-o la descoperirea nivelurilor profunde (adanci) ale unei persoane, dar mai ales ale societatii al carei element semnificativ ar fi matricea sociometrica. Exista moduri de sociabilitate care se exprima prin gradatii sociale ~i serve~te psihologiei (diagnostic), dar mai ales pedagogiei, vizand morfologia sociabilitatii unui grup. in acela~i timp, sociometria este ~i 0 metodologie de cercetare. Exista teste sociometrice ~i metoda lor de prelucrare, care este sociograma. Aceasta din urma permite stabilirea interrelatiilor sociale grupale a fiecarei persoane dintr-un grup, care se include intr-un cere. Pentru alegerea sau respingerea fiecarei persoane din grup, se folosesc linii diferite (mai ales colorate) ~i in ansamblu ies 0 serie de rezultate semnificative. Persoanele care fac mai multe alegeri ~i primesc, de asemenea, mai multe preferinte sunt, in genere, sociabile. Persbanele ce nu primesc nici 0 alegere sau foarte purine nu sunt prea agreate in grup ~i probabil neincadrate. Dam mai jos 0 interpretare eu 4 persoane A, B, C ~i D, care au de facut cate 0 alegere. A nu a primit nici 0 alegere. in schimb, a facut 2 alegeri, una spre B ~i a doua spre D. B a primit 0 alegere de la B (reciprodi). Aceasta insearnna ca C ~i B sunt apropiate ca evaluare ~i se aleg mutual (ca prieteni). In alta schema yom avea urmatoarea configuratie: alegerea lui B de catre A, alegerea lui A de ditre B, alegerea lui D de catre

316

B ~i alegerea Iui C de catre B. Nici 0 persoana nu a ales doua persoane, $i fiecare persoana a fost aleasa de alta. Nu au fost 1nSaalegeri reciproce. Darn rnai jos schema ilustrativa a unui grup - eu algere~ evidenta a lui C.B.
INTREBARE: CU CINE DORESTI SA- TI PETRECI T/MPUL UBER, CU CINE NU? zrVL'
.,----/ '\P:

// E.R.

------.

/GA.

A. I.
./'-,...----

r
LEGENDA
FETE

~__ :< L::-..

~~/ 1 ;.' J-t -.".. / 2/ . // ... ~.// ~ ,;~-M , \ fl'"

--~ ''''.,

.~.

i 11

./

--~..,....

~--' ..

-L.M.

..

,.'C

n-.

,,,,
"-.

31\:2~ .~
..
!

, . '-.---~-.--.~~_.

u,

BA/ETI

G '\A'~-.----.//-----/----/

3'"

'/"' .. -.' .."

--~

-.--.---*
-<l{----~~

ALEGERE RESPINGERE REC/PROCA RESPINGERE

S.M.

f?[.i,

Testele de acest gen se pot referi la conduita sociala de acasa ori de la ~coala, in diferite tipuri de activitati sau in cadrul orelor de munca $colara. Sunt ~i centrate pe starea preferentia1a a unuia din membrii grupului mic sau stare a care-I obose~te, enerveaza etc. Chestionarul de relatii parinti-copii, de G. Bastin, are astfel de obiective, legate bineinteles de conduita sociala de acasa. Printre teste Ie sociometrice, unele se refera Ia opinia personaia cu privire Ia diferite conduite sau trasaturi caracteriaIe, dar au mai multe rubrici de raspunsuri In ceea ce prive~te, de pilda, opinia fetelor (in acea problema), a baietilor, a parinti1or. Pot sa se constituie teste sociometrice eu sdiri de apreciere a calitatilor necesare in alegerea sau cercetarea optionala a unei profesii (sunt teste sociometrice vocationale). Din aceasta categorie mai cunoscute sunt scalele Strayer, Engelhard, Schulte, Giles etc. (pentru aprecierea profesorilor), dar in mare masura ~i testele de masurare a reputatiei (testul Zwei Personnen). Aceste teste sunt centrate, mai ales, pe nominalizarea din grupul de apmienen!a a celor care poseda 0 calitate data la un nivel superior, apoi a celor ee nu poseda deloe 0 astfel de insu$ire. De fapt, aceste teste 317

_____________________

.J

I
I I

... ----... .-... .

masoara efectul de reputatie, care se constituie cu privire la competentele unor persoane. Exista, insa, pericolul (in perioadele de cre~tere) ca reputatia sa fie inca activa, dar persoana respectiva sa nu 0 mai exercite, ci sa se angajeze in alte activitati. Factorii implicati in efectul de reputatie sunt foarte numero~i I. Printre altii, cu efecte mai deosebite: timiditatea, modul de comportare simplu sau rigid, autoafirmarea ~i altele. o Testul Zwei Personnen este un test elaborat de H. Henning (1927), prin care se solicita colaborarea a 2 persoane, in mod strans, intr-o activitate ce trebuie sa se desfa~oare ~i se realizeaza eu ajutorul unor aparate sau instrumente (2 foarfece). In aeeste conditii, se poate analiza eolaborarea, spiritul de echipa, corelarea sarcinilor, coordonarea mi~carilor, cine are initiativele, inteligenta organizationaIa ~i sociala, serviabilitatea, dar ~i agresivitatea ori vulgaritatea, neindemanarea etc. Se poate solicita ~i eolaborarea in a desena un proiect sau un desen (doua persoane). In acest caz, este eficient testul Zwei Personnen Sozial Test,de H. Henzelmann. Prin acest test se consolideaza reputatii. Testul de perceptie sociometrica (Socio-emoathy). De obicei, aceste teste solicita subiectul sa aleaga cateva persoane din grup, pentru 0 anumita activitate; apoi, se cere sa-i numeasca pe cei care crede ca I-au recomandat pe el i pe cei ce crede ca I-au respins. In genere, in testele sociometrice se pun in evidenta sentimente de mare acceptare, precum prietenia. Intr-o sociograma, retelele realizate prin teleelemente sunt reciproce in cazul prieteniei. Chiar Moreno a incercat sa analizeze diferentele de prietenii ce se consolideaza prin diferitele criterii din sociograme, dar a intrerupt aceasta initiativa fiind solicitat in alte probleme. G. Bastin a elaborat un astfel de test, in 1961. In acest tip de test, se pune in evidenta percePtia social a, finetea ei. Este un test ce se refera la aprecieri - ~i pune in evidenta aspectele complexe ale grupului, facand 0 varianta a testelor sociometrice. Poate sa se refere ~i la alte probleme. Variantele de circulatie inspirate din acest test pun intrebari de felul urmator: "La care dintre colegii tai ai vrea sa stai in vacanla?", "De ce?", "Langa care ai vrea sa stai in ore Ie de matematica?", "De ceT, "Dar la cele de istorie?", "De ce?" etc. Exista ~i alte variante. De exemplu, se solicita in test: "Alege patru dintre colegii tai, despre care crezi ca ar fi mai buni pentru a face 0 echipa de concurs la desen, saptfunana viitoare, in intrecerea ell eei

1 Ursula ~chiopu, Maria Giirboveanu, Aspecte ale reputafiei vocalionale 1a tineretul ~co1ar, Simpozionul national, 13-14 apr. 1970.

318

ale~i din alta ~coala. Sa faci alegerea in ordinea pe care 0 crezi tu mai folositoare". Aceasta eategorie de teste poate avea 0 tenta vocationala. Solicita 0 fina apreciere. In unele teste de acest gen se pune in evidenta un coeficient de sensibilitate, privind evaluarile altara fata de sine. In sociometrie, se pune in evidenta ~i un coeficient de nepotrivire intre aria (suprafata) de probleme cuprinse in chestionar ~i imaginea despre aceasta arie a celui asupra caruia se aplica acest chestionar. Acest aspect este al "distantelor psihice". A fost cercetata problema aceasta de catre E. Hull, care a denumit 4 feluri de distante psihice: distanta intima, a dragostei ~i a urii, a contactelar (dragostea materna, sexual a, ura), distanta personala, a prieteniei, colegialitatii, distanta oficiala, a subalternului fata de superior ~i distanta publica - a persoanelor publice fata de oamenii obi~nuiti ~i invers.

$OC/I..Y;[":;'.I-i

COtfCf/vi

lu, l

! $:;'"

t;<d" ~~.

'A''''

Sociogramele evidentiaza destul de subtil nivelul de sociabilitate, fin ~i divizat. Subiectii , , in evaluari de ~ eu sociabilitate dezvoltata sunt mai nuantati la un criteriu la altul. Totodata, sociogramele pun in evidenta $i diferente de cantitate de infonna!ie din grupuri ~i individual. Si TIU este de neglijat faptul 319

ca soeiogramele au un bogat material informativ privind grupurile ~i diferentele dintre ele, dar ;;i inteligenta sociala disponibila ~i activa de cunoa~tere a celor din jur. Testele psihologice si sociometrice sunt instrumente de comunicare interdisciplinara. Teste psihosociologice si sociometrice (interdisciplinaritate). Exista, dupa cum a reie~it din problemele testelor denumite sociometrice, doua categorii mai mari de implicatii de criterii in itemi eu saturatii complementare, in genere, dar ~i cu dominatii. Este vorba de solicitari ~i evaluari legate direct de sociabilitate, ~i de teste in care se evoca, mai ales, caracteristici psihice care favorizeaza $i alimenteaza sociabilitatea. De altfel, testele sociometrice, din a doua categorie, au devenit foarte solicitate, mai ales in perioadele de alegeri parlamentare, cand se fac sondaje de opinii. in acestea este implicata reputatia, dar $i mesajul transmis de candida!i - ~i prin alegerea acestora are loc un sondaj psihosocial mai larg in care se oglinde$te $i mentalitatea oamenilor eu tentele specifiee, la un moment dat, tente care actioneaza prin masurile ~i ideile folosite de candida!i in etapele in care au fost solicitati in functii de raspundere. Toate acestea pun in eviden!a faptul ca in testele de sociabilitate exista solicitari ale inteligentei soeiale ~i ale accentualitatii motiva!ionale afective. Dupa Hemphill $i Westle, grupul social se descrie prin: 1. Anatomia grupului - adica masura in care functiile sunt independente de ale altuia. 2. Controlul sau gradul - in care se exercitii permanent relatiile functionale ale grupului. 3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate $i adaptarea procedurilor la conditii $i situatii diferite. 4. Tonalitatea hedonica a grupului - extinderea caracteristicilor de agreabil $i antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare. 5. Omogenitatea - extinderea caracteristieilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului. 6. lntimitatea - gradul de apropiere ~i efort pe eare-l acorda fiecare membru al grupului altora. Pune in evidenta distanta intima $i personala. 7. Participarea - gradul de timp $i efort pe care-l acorda fiecare membru at grupului. 8. Permeabilitatea - pana unde permite grupul integrarea i accesul altor persoane. 9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare $i specifice pentru toti membrii saL 320

1 Potenta - gradullll care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai. I L Marimea - numarul membrUor incIu~i in grup. 12. Stabilitatea - persistenta, in timp, a caracteristicilor esentia1e ale grupului. 13. Stratifkarea - structurile ierarhice in grup. 14. Unitatea grupului. Tete de sociabiHtate in concepti a Iui Moreno, matricea sociometridi este formata din structura afectiv-preferentiala a interrelatiilor din aceste grupuri. Aceste relalii pot fi detectate prin analiza sociometrica. Dintre tehnicile sociometrice, cea mai raspandita este sociograma. Aceasta da 0 imagine mai ordonata :?i orgaruzatil. Sociogra.ma evidentiaza relatiile dintre individ ~i 8..'1turajulsau, sub forma de atraqii ~i repuIsii reciproce. Studiul sociometric serve~te calcularii gradului de coeziune a grupului. TelLt1icide studiu al sociabilitatii: 1. Testarea sOc1ometrica a sociabilitatii. 2. Teste de masurare a reputatieL 3. Teste de masurare a perceptiei sociale. Caracteristici sau dimensiuni ce pot fi masurate ~i descriu grupul social ~i autonomia grupului. '" Tz[u& RusseH (Sage Social Relation TesjJ.. Se folosesc 36 de cubur1, diferite ea forma. Trebuie sa se faca 3 constructii eu modul dat de catre grupul aflat in studiu. Exista 2 etape: '" Etapa planificarii, in care se diferentiaza unele [eluri de a reactiona ale colectivitatilor Etapa de realizare, In care -au diferentiat 9 modalitati. Unele grupuri s-au orientat spre sarcinile necesare realizarii constructiilor. Examinarea psihologica a sociabiliti'itii. Testarea sociabiUtatii (deslPlre sociometrie) In cele 9 000-10 000 de baterii de teste, ce au fost create in vederea examenului psihologic, exista, adesea, implicate numeroase probleme referitoare la sociabilitate ~i caracteristicile ei. Mai ales testele de personalitate, ~i dintre acestea chestionarele de adaptare, cuprind itemi de sociabilitate mai subtili ~i mai diver~i. Sociometria se define~te ca domeniu al trata.rnentului C8Iltitativ al
relatiilor interunlfuleo

321

Conceptia lui Moreno

Moreno a pomit de la idee a ca marea societate sau societatea extema, macroscopica, este conceputa din numeroase grupuri mici (celule ca familia, clasa $colara, atelierul etc.). Matricea sociometrica sau realitatea microscopica este formata din structura afectiv-preferentiala a interrelariilor dintre aceste grupuri. Acestea pot fi detectate prin sociometrie. Intre grupurile care reprezintii celulele societatii $i societate exista numeroase relatii de conditionare, care influenteaza caracteristicile grupului $i a1catuirea procesului activ al vietH sociale. Constelatiile intime ale grupurilor mici exercita, in permanenta, 0 presiune asupra societalii exteme. EntWitile masurabile ale studiului grupului mic sunt teleelementele. Acestea sunt legaturi psihologice, simpatetice, preferentiale. Teleelementul este expresia celei mai mici unitati de sentiment (sociabilitatea) ce se transmite de la individ la individ. Masurarea acestora permite identificarea materiei sociale.

Exam.narca psihoiogica a sodabilWHii (testarea socio-psihidi despre sociometric)

Sociometria evalueaza opinii, atitudini (psibice $1 sociale) pe grupuri. J.L. Moreno a pomit de la ideea ca marea societate este compusa din foarte numeroase grupuri mid (celulare), ea: familia, clasa colara, atelierul etc. Matricea sociometrica sau realitatea sociaia a grupurilor mici este incarcatii de structuri afeetive de afiliere $1 atitudini preferen~iale ale eelor din grup. Realitatea ce se studiaza in cadru} sociometriei este matricea sociala. Aceasta eonsm ointr-o varietute de consteIar,ii sociale diferite ca structura i compozitie psihica i extensiune. Cercetarile sociometriee pun in evidenta faptul ca toate gruplLrile sociale au ~i ascund 0 structura profunda (invizibiHi i dinamidi), ce po ate fi analizata ~i ordonam tiin!ific, psihometric. Entitatile masurabile ale studiu1u1 grupului mie se nunlesc teleelemente. Ele sunt legaturi psihologice simpatetice preferentiale sau "cimentul care leaga indivizii existentei comLml,care ~i grupului mie, care se Teleelementele condenseaza terldinte so(;ia1e, comunicare :;;i intereorelare, afectilliie, adj[ni:ral:ie alJarare etc. Randamentul cr~;eaZE\ s:~ motivatiile, devenind adaptare reciproca a elemente ale gradului de

322

Certitudini ;;i incertitudini privind teza Illi Moreno Sociometria reprezinta, pc plan teoretie, un sistem de ipoteze fecunde, dar pune ~i numeroase semne de intrebare ~i chiar de opozitii. 1. ConcePtia sociometrica unilateralizeaza ~i simplifica relatiile ~i determinismul social, redudindu-Ila te1eelemente (aspecte afective). 2. ConcePlia sociometridi nu ajunge la esenta interrelatiiIor sociale, nu se refera la aspectele determinarii con~tiin!ei ~i atitudinilor sociale, prin conditiile vietii materiale, economice ~i culturale, ignorand, astfeI, aspectele fundamentale ale vietii sociale. 3. Termenul de alegere preferentiala, in conceptia sociometrica, este greu de definit ~i este central in conceptia sociometrica. Preferentialitatea este discret ambigua ~i are structuri compozitionale [elurit folosite de diferiti speciali~ti in sociometric. Totu$i, sociometria este aceea care a daborat un sistem de abordare a grupului mic, cu 0 foarte Insemnata valoare de cunoa~tere ~i evaluare a acestuia. In schimb sociol-U'amele erarhice pun in evidenta structura grupurilor mari.

8. Gi:t" hie

f'rif'/crHJf

!a"" ,,/

R><'t'

tun

323

Grupul mic. Decuparea conlinutului de teleelemente, ce converg spre un subiect dat ~i de la acesta spre alli subiecti, permite sa se elaboreze sociograme individualizate in grup; Concomitent se pot diagnostica aspectele sociabilitatii grupului, sociograma lui. Se efectueaza ~i sociomatricea care condenseaza rezultatele. Aceasta are coloane verticale. In ultimele 3 coloane verticale se afHi semnele abaterilor pozitive ale respingerilor ~i a acestora impreuna. In ultimele doua coloane orizontale se afla alegerile ~i realegerile ce s-au acordat in coloanele fiecaruia; expresia sub forma de grafic se nume~te sociograma. Exista sociograme simple ~i intuitive. In cele mai simple se diferentiaza membrii grupului, fete ~i baie!i, prin imagini sau prin simbolurile B = baieti ~i F = fete; in cele intuitive - prin imagini stilizate. Exista ~i 0 sociograma ierarhizatil, cea mai raspandiHi fiind sociograma "tinta", care evidentiaza alegerile preferentiale. Alcatuirea unei sociograme permite sa se puna in evidenla doua aspecte mai semnificative. a. Perechi sau cupluri, adica serii de alegeri ce se transmit reciproc din aproape in aproape. Izolalii (membrii grupului care nu aleg), negiijatii (membrii grupului care nu sunt ale~i) ~i exclu~ii (fata de care se exprima rejeqie). La aee~tia se adauga eei ce aleg ~i cei care sunt ale~i. Impreuna, toti constituie continutul sociogramei. b. In sociograme exista structuri inchise ~i structuri deschise, substructuri mai ample sau mai simple, subgrupe in care sublectii se aleg eu reciprocitate (vezi figurile de mai jos) .

.
. <2. "'"""
0

{~

l. _

{~----..~/""

~
, ~ .r:'
"

,~ )~)

SCHEMA 37

324

~.,

-{~

<

-::;;

'):

'<;;:', ( ".. 1~ ~:/

~
-

I," __ ".~ (>-.1::") .

... ....("

/~
SCHEMA 38

j~/

..

I~ . . J5" ~ ".. ~

~J.

Prin sociograma se poate pune in evidenta statutul social, expansivitatea fiecarui membru al grupului sau al colectivului, pre cum ~i indicele de integrare sociala, coeficientul sau indicele de asociatie sau de coeziune al grupului in ansamblu. Liderul este subiectul spre care converg cele mai multe alegeri. lL. Moreno a studiat sociabilitatea copiilor de diferite varste. EI a identificat, pentru varstele mici, 3 stadii ale dezvoltarii sociabilitatii. 1. 25 saptami'mi (6 luni ~i 0 saptamana) - nu se manifesta un interes de vreun fe1 lntre copiii a~ezati Impreuna. Nu se pun in evidenta teleelemente. 2. Se creeaza prime1e curioziUiti ~i apropieri intre copiii de acelea~i varste. Etapa diferentierii orizontale este intre 6 looi ~i 9luni, 3. 9~10 luni - copiii se aHa aproape ~i de altii dedit cei ce se aHa in imediata apropiere (etapa diferentierii verticale). In ariee sociograma, apar izolatii, relatiile sociale de tip orizontal ~i verticaL Structura grupului este ell atat mai activa eu cat structurile de tip vertical sunt mai evidente, Studiul sociometriei serve~te calcularii gradului de coeziune, de sociabilitate a grupului, descrierii soeiometrice a acestuia, Sociogramele capata funqii importante, inc1usiv legate de educatia co1ectivitatii, Pe de 0 parte, prin sociograme, care pun in evident a Insu~iri se proiecteaza earacteristici nu numai de sociabilitate, psi.bice ... ~i fapt ce va pennite cOl1struirea unor strategii educative ell implica!ii diferenlis.le - mai ales prin orgai'uzarea de sarcini impartite in ' Importante . ~ ',,' 1\.K gmp,~ cu responsami1tatl, re 1atrv Sl ~ ulstn 'b'mte ...SA IVlacarenco a difuzat 0 astfel de f01111a de educatie. Grupul-ile mai cterogene rezolva mai
J ' ~,
... ...

...

5L.J

..,,,

eficient problemele. Se face diferenta intre psihogrupuri $i sociogrupuri - $i se pun in evidenta talente $i roluri in grup. Testarea sociabilitatii. Tehnicile Tehnicile de studiu al. sociabilitatii sunt relativ variate. Mai utilizate sunt urmatoarele: 1. Testele obieetive de relatii soeiale. 2. Chestionarele sociometrice de adaptare $i sociabilitate. 3. Testele sociometrice propriu-zise - care masoara eonfiguratia . sociala. 4. Testele de masurare a reputatiei. 5. Testele de masurare a pereeptiei sociale (socia-empathy). 1. Testele obiective de relatii sociale Contin materiale prin care se pot evalua subiectii in conditii de performanta ~i colaborare, pe subgrupuri . Se porne~te de la ideea ca, in des:fa$urarea de activitati comune, exista etape de planifieare ~i de realizare, fieeare avand 0 saturatie specifica de sociabilitate implicata intr-un anumit fel in eoncordanta eu ansamblul scopului $i conditiilor activitatii, dar $i al gradului de sociabilitate a grupului, gradului de cooperare a colectivului $i de afiliere intre membri. Testullui Russell (Saze Social Relation Test). Testul dispune de 36 de cuburi diferite ca marime. Trebuie sa se faca, eu modele date, 3 constructii de catre grupul aflat in studiu. Testul Zwei Personnen allui Henning. Se solieita colaborarea, in mod strans intr-o aetivitate, a doua persoane. Aetivitatea se realizeaza eu ajutorul unor aparate (de exemplu: un foarfece pentru cele doua persoane). Se dau sarcini ~i cu instrumentarul la indemana. Intereseaza spiritul de colaborare, de amabilitate, de serviabilitate, de brutalitate etc. Testul F. Bene si A. Anthony (The Familv Relations) cuprinde imagini de persoane ce trebuie aranjate in scene de familie. Chestionarele de sociabilitate sociometrice sunt foarte diferite ~i numeroase. Au ca obiective surprinderea aspectelor generale ale sociabilitatii copiilor de diferite varste. Exista chestionare sociometriee incarcate de itemi, in care se cere sa se raspunda la intrebari ce privese conditia soeiala de acasa, de la $coala in recreatii, in timpul orelor de clasa, in cele de sport etc. Se evidentiaza, astfel, mai ales starea preferentiala a unui subieet dat din grupul mic in care se afla. Testul The Syracuse Scale of Social Relations de E. Gardner ~i J. Thompson. Testul consta in prezentarea pentru subiecti a unor sarcini de a 326

alege colegii in comparatie eu 0 persoana de multa vreme cunoscuta, fapt ce pune in evidenta capaciti'iti1e de eomparalie, dar ~i subtila lor explicatie in analize complexe, legate de Insa~i dezvoltarea sociabilitatii. Testele sociometrice se folosesc in foarte numeroase imprejurari ~i au 0 cota de diversificare foarte mare. Interesul pentru eontributia, folosirea ~i perfectionarea lor este in mare ere~tere. Testul Bales e Unul din cele mai intereseante teste de personalitate este testul Bales. Are 3 variante: ARC. fiecare de cat 26 de itemi. De fapt, continutul de fond al ceIer 3 variante este acela$i, fiecare item este 1nS3.schimbat ca formulare, dar identic ca fond in cele 3 variante .. Raspunsurile se dau prin da sau nu (foDate), pe 0 foaie separta. Subiectilor li se spune, in instmctaj, ca pentm intrebarile (itemii) la care subieetul nu opteaza e bine sa puna un semn de intrebare. Analiza raspunsurilor, in ansamblul lor, pune in evidenta 0 tipologie a sociabiliUitii. Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt 0 expresie a realita!ii sociale eu aspectele ei eontroversate. Testul Bales RT. solicita 0 mare cantitate de informalii, de patrundere ~i evaluare, legate de membrii grupului ~i permite 0 analiza a capaciHijilor de comportamente interpersonale in ee1e mai diverse ~i complexe forme de auto analiza a aspectelor interrelationale. Testul are un cod eu indiciu a1 tipurilor de personalitate ~i eu sociabilitate diferita - 0 cheie de clasificare in patm tipuri principale de personalitate, ~i anume: Tipul U. - orientat spre succes material ~i putere; Tipul P. - orientat pe egalitate; Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor ~i ideilor conservatoare de grup; Tipul D - orientat spre autoapreciere. III In afara de ce1e 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, in functie de 0 serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un anumit tip, ~i itemi! de a...l1samblu ~i de pozitie ai celorlalte tipuri. De plIda, Tipul U, orientat spre sueces material ~i putere, se manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie). Cele 7 variante U sunt: UP - reprezinta 0 persoana orientata spre succes social; upp este orientat spre solidaritate ~i progres social; UF este orientat spre loialitate si de gnm; _ ':>.J.coocerare
.!.

327

UNT este orientat spre autoritate ~i autocontrol; UN este orientat spre succes ~i afirmare de sine; UNB este orientat spre relativism valoric ~i expresie; UPB este orientat spre sprijin emotional ~i entuziasm. Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA NU - in masura in care domina in tipurile consemnate mai sus. Fiecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indica aspectele ierarhice in analiza final a a caracteristicilor dominante din raspunsuri. Exista 0 mare ~i interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor ~i a analizei calitative cuprinsa in prelucrare. Printre altele, tipul U pune in evidenta tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominanlei altora asupra sa. Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinle de radicalism. La timpul P, se valideaza tendinte de izolare atat ca dimensiune pozitiva, cat ~i pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilul psihosocial pe pozitia 3 sau 4. - Testul are 0 foarte mare flexibilitate interpretativa privind evaluarea probabilista a interrelaliilor cu grupul de apartenenle, dar $i cu persoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatii comportamentale, orientate in anumite directii. Se imbina, insa, caracteristicile valorice cu cele de securizare. Testul pune in evidenta $i aspecte disfunctionale intre cele doua sexe. Baietii lideri apar, mai ales, in zone Ie UP, UPF. iar fetele, mai ales in zonele PF, P ~i DP. Nu toti subiectii se integreaza in portretisticile acestea. Fiecare grup are cate 5-7 membri izola!i. Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de ditre unii autori, cateva aspecte interesante. Cocech 1. a diferentiat factorul N, orientat spre izolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatii in emotivitate, iar daca sunt puternice indica ~i agresivitate. Raspunsurile PF pun in evidenta orientclri spre iubire altruista, saturate in aceasta structura, iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat in ascensiune (mai ales). In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin literele U, D, P, F, N $i B; cele decodificate de autor, au urmatoarele forme combinatorii.

328

 eu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orienUiri spre succes social, iar U orientare spre succes (in genere). Upp - orientarea spre solidaritate ~i succes social; UF - orientarea spre loialitate ~i cooperare; UB - orientarea spre relativism - social; UPB - orientarea spre sprijin social ~i entuziasm; UNF - orientare spre autorelatie autentica; UN - orientare spre afinnare; lJNB - orientare spre individualism ~i gratificatie. e Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele: DP - orientare spre depreciere de sine; DFF - orientare spre incredere in bunatatea ahora; DPB - orientari ~i identificare, neprivilegiata de viata; DB - orientare spre retinerea cooperarii; DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori; DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare. e Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri: PF - orientare spre valori altruiste; PB - orientaTe spre liberalism permisiv. In fine, pentro B persista orientarea spre respmgerea convingerilor conservatoare, iar pentn! F, orientare spre convingerile de grup conservatoare. Semnificatiile fiecarui item, din cei 26 RASPUNSURlLE DA 1 14 Da=N D=U 2 Da=UP 15 Da=NB " .J Da=UPF 16 Da=B 4 Da= UF 17 Da=PB Da=lJNF 18 Da = DP 5 19 Da=DPF Da=UN 6 20 Da=DF 7 Da=UNB 21 Da=DNF Da=UB 8 22 Da=DN 9 Da=UPB 23 Da=DNB 10 Da=P 24 Da=DB 11 Da=PF 25 Da=DPB 12 Da=F 1" 26 Da=D "J Da=NF
,

i!
'I'

l
Ii

I
329

Nu=NB Nu=B Nu=PB Nu=UPB Nu=P Nu=UP Nu=UFF Nu=UNF Nu=N Nu=D Nu=DNB Nu=DPB Nu=DPF Nu=DNT Nu=DN Nu=DP Nu=DB Nu=NF Nu=UNB Nu=NU Nu=U Nu=UPB Nu=DF Nu=UN

25 26 21 23 24 14 15 19 22 20 16 17 18 RASPUNSURILE NU

TESTUL BALES - Forma A 1. E~ti implicat in re1atiinumeroase cu altii? 2. hi place sa fii in fruntea colegilor tai? 3. Te simti demn de a realiza 0 sarcina de seama? 4. Iti asu~i, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina coordonarii colegilor? 5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa? 6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa? 7. Ai tendinte de dominatie? 8. Ceri satisfactie ~ipromovari, cfu1dconsideri ca e cazul? 9. E~ti cordial ~iprietenos? 10. ~tame~ti admiratia celorla1ti? 11. Ii ajuti pe a1tiisa-~iafirme opiniile (parerile)? 12. Pledezi pentru ideile ~i convingerile traditionale ale grupului? 13. Tinzi intotdeauna sa fii obiectiv? 14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta individuala? 15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile) conceptionale de conduita morala ~i sociala? 16. Respingi, in genere, superstitii1e? 17. Simpatizezi u~orpe altii? 18. Reu~e~tisa faci ca altii sa simta di ii admiri? 19. Crezi di ~i pentru a1tii reprezinta ceva foarte important relaliilc de egalitate ~iumanitate?
330

20. E~ti 0 persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa, introspectiva? 21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru valori superioare? 22. E~ti, In genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce survin? 23. Accepti cu u~urinta insuceesul ~i retragerea? 24. Dai impresia ca te abtii ~i e~ti pasiv la cooperare (colaborari)? 25. Tinzi sa stabile~ti relatii ~i sa te indelltifici cu persoanele mai putin necunoscute din grup? 26. Tinzi sa te dezapreciezi? FormaB 1. Particioi intens la activitatea sociala a colectivului? 2. Iti asu~i u~or suceesul social ~i popularitatea? 3. Consideri ca ai fi un bun ~i amabil parinte? 4. Ai contributii in numeroase succese privind sarcinile grupului? 5. AccePti u~or dezaprobarile? 6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii? 7. Iti place mai mult atmosfera vesela? 8. E~ti 0 persoana deschisa, extravertita? 9. Pari eapabil 00 de multa afectiune? 10. Pari prietenos? 11. E~ti, in genere, intelegator eu ceilalti ~i aprobator? 12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) deeM sa analizezi problemele dind participi la 0 activitate colectiva? 13. E~ti inclinat (a) spre model are ~i obiectivitate? 14. Pari neprietenos? 15. Pari neincrezator in idealurile grupului? 16. Pari preoeupat de idei fanteziste? 17. Dai unora impresia ca ii consideri distractivi ~i amuzanti? 18. E~ti 0 persoana calma ~i intelegatoare? 19. Dai impresia ca e~ti ascultator? 20. Dai, adesea, impresia ca te impui in conducerea colectivului din care faei pa.rte? 21.MaIlife~ti a.'1Xietate(nelini~te, lllgrijorare) ~i frica, neconformism? 22. Te mul!ume~ti doar sa nlspunzi cand ti se cere opinia (parerea) :tara a cia sugestii? 23. Te preocupi de fu"1tipatia(aversiunea rata de cineva) ce 0 manifeti fata de allii? 331

24. Manife~ti tensiune ~i opozilie? 25. Ti se pare imposibil sa starne~ti antipatie? 26. Tinzi sa-li limitezi participarea la a da doar infonnalii ca.l1d e~ti solicitat? FormaC 1. Ai tendinla de a te adresa mai degraba grupului ca unui intreg, decat fiecarui membru in parte? 2. Ai tendinta de ate supraaprecia in popularitate $i succes social? 3. E~ti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce? 4. Ocupi un loc proeminent in grup? 5. Exprimi revendicari $i dore~ti sa impui disciplina? 6. Ai tendinta 'A de a subanrecia increderea in sine a celorlalti? , 7. Te crezi apreciat in mod deosebit pentru modul in care ii domini pe ceilal!i? 8. Faci multe glume, bancuri sau manife~ti mulili fantezie? 9. E~ti capabil sa-i faci pe allii sa se simta. mai putin anxio~i (nelini~tili, ingrijorati)? 10. Solicili, adesea, opiniile ahora? 11. Manife~ti admiralie fata. de altii? 12. E~ti, in genere, bine apreciat in sarcina? 13. Tinzi sa.stfune~ti agresivitatea in altii? 14. E~ti, adesea, gata de dezaprobare? 15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominali? 16. Ai tendinta de a considera di altii accepta prea multe autoritali? 17. Colegii tai tind sa-li adreseze glumele $i fanteziile lor? 18. Ai tendinla de a crede ca impulsurile agresive ~i instinctive pot fi exprimate prin dragoste fala de oarneni? 19. Accepli autoritatea altora? 20. Te orientezi cu interes spre activitali ~tiintifice? 21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura? 22. Crezi ca ai putea fi dispreluit de unii? 23. Cand razi, e~ti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup (colectiv)? 24. Optezi pentru intelegere? 25. Participi, in general, foarte putin la viata colectiva? In genere, testul a declan~at discutii privind influent a invatamantului.

332

Rezultatele testelor din Franta au fost negative ~i au declan~at reactii. ~i la noi in tara s-au adus critici sistemului educativ (Radu N, Marcu V., Ionut M., Predescu A ~.a.). Teoria grupurilor ~i cercetarea colectivului ~colar au intrat in discutiile de prim plan. Prin anii '90, s-a conturat "codul pragmatic al tranzitiei", recomandat de organismele financiare internationale: F .M.l. ~i Banca Mondiala. Apoi, ~i Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie problemele din Romania. S-a constatat 0 involutie in invatamant - s-au schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei invatamantului; apoi, auaparut, spontan, universitatile private (de invatamant particular). Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele au devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data fiind cre~terea soeializarii in viata ementa. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate ~i se vor mai constitui; in ele domina interogatii numeroase- mai ales ineepand eu finalul seeolului XX ~i ineeputul unui nou seeol, dominat de 0 modifieare de fond a vietii sociale, fapt ce va crea 0 noua conversie in statutul psihologului ~i in reevaluarea ~i restrueturarea testelor intr-un ritm mai alert ~i de 0 mai mare desehidere spre psihologie ~i psiohodiagnoza.

333

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

1. ANZIEU, D. Les methodes projectives, Paris: P.U.F., 1960. 2. ANASTASI, A., Psychological Testing, New York: MacMillan, 1968. 3. ATHANASIU, A, Seris $i personalirate, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica, col. Psyche, 1969. 4. BIBERI, 1., Visul $i structurile subconJtientului, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica, 1970. 5. BINET, A; SIMON, Th., "Methodes nouvelles pour Ie diagnostic du niveau intellectuel des anormaux", L' annee psychologique, 1905, 11, p. 191. 6. BINET, A, Les idees modernes sur les enfants, Paris: Flammarion, 1911. 7. BOGDAN, T.; CRISTESCU, M., "Rezultate psihodiagnostice obtinute prin aplicare de starteri sonori polivalenti", Revista de psihologie, 1/1967, p. 62. 8. BOGDAN, T.; BOGDAN- TUCICOV, Ana; CRISTESCU, M., "0 tehnica verbal-proiectiva in cercetarea personalitatii adolescentilor", Revista de psihologie, 3/1961, p. 437. 9. BOLO~, M.; CEAU$U, V., "Metoda pentru examinarea psihologica a mecanicilor de locomotiva", Revista de psihologie, 2/1959, p. 107. 10. BONNARDEL, R., "Intelligence, caractere et physionomie", Travail humain, 3/1963, p. 64. 11. BONTlLA, C.C., Culegere de teste psihologice de nivel $i aptitudini, Centrul de Documentare ~i Publicatii al Ministerului Mundi, 1971. 12. BOTEZ, c.; MAMALl, M., "Metode noi in analiza psihologica a mundi", Revista de psihologie, 2/1970, p. 149. 13. BOTEZ, C.; MAMALI, M., PUFAN, P., Seleclia $i orientarea profesionalii, Centrul de Documentare ~i Publicatii al Ministerului Mundi, 1971. 14. CATTELL, R. B., "A Culture-free Intelligence Test", The Journal of Educational Psychology, 31/1940, p. 161. 15. CATTELL, R. B., "Readability and Technical Meaning of Personality Questionnaire Scores", American Psychologist, 19/1964, p. 102. 16. CATTELL, R. B., Personalite (tr.), Paris: P.U.F., 1956 (2 vol.).

334

17. CHIAPPELLA, AI., "Valoarea diagnostidirii inteligentei prin teste ~i prin observatii ~i consideratii generale asupra profilului psihologic", Analele de psihologie, vol. 1/1934. 18. CORRELL, W., Troubles de l'apprentissage, ColI. Psychologique, Ed. Paulines, Canada, 1969. 19. COSMOVICI, A., "Metode de cercetare ~i diagnoza a deosebirilor individuale in procesul gandirii", Revista de psihologie, 11/1965, p. 23. 20. CROMBACH, L. Y., Essentials of Psychological Testing, New York: Harper, 1966. 21. DELPIERRE, Guy, Les psychotherapies, Eduard priv. Toulouse Editeur, 1963. 22. DRA VILLON, J., L 'orientation seolaire et professionnelle, Paris: P.U.F.,1966. 23. DOLLARD, J.; MILLER, N. E., Personality and Psychotherapy, New York, Toronto, London: McGrow Hill Company, Inc., 1950. 24. ENE, DESPINA; SORESCU, ~TEF ANIA, "Cercetari experimentale asupra evolutiei vietii suflete~ti", Analele de psihologie, vol. 1, 1934. 25. ENAcHESCU, C., Elemente de psihologie proiectiva, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica, 1973. 26. EYSENK, H. J., Know Your Own QI, Pelican Original, 1966. 27. EYSENK, H. J. (tr.), Les dimensions de la personalite, Paris: P.U.F., 1950. 28. FALKNER, R. (red.), Croissance et developement de l'enfant normal, Paris: Masson & Crie, 1961. 29. FERRE, A., Les tests de l'eeole, Colin C.P., Collection Bowerevar, 1968. 30. FREUD, S., Introduction a la psyehanalise, Paris: Payot, 1922. 31. GESELL, A; AMA TRUDA, C.S., Developmental Diagnosis, New York: Harper, 1967. 32. GOLU, M., Curs de statistica psihologica, Centrol de MultipHcare al Universitatii Bucure~ti, 1968. 33. HOLBAN, 1., Probleme de psihologia mundi, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica, 1970. 34. HULL, e. L., Aptitude Testing, New York: Harcourt & Brace, 1928. 35. IONESCU, Gh., Investigafia psihologicii in practica medicalii, Bucure~ti: Viata Medicala, 1970, XVII, p. 17. 36. JUNG, e.G. (tL), Psychologie et 1'ineonscient, Geneve: Librairie de 1'Universite, 1952.

335

-----

----------)

37. KOV ALEV; MEASICEV, V.N., Particularitatile psihice ale omului, vol. 2, Aptitudinile, Ed. Didactica ~i Pedagogica, 1962. 38. KRAU, E., "Diagnostic area experimental a a unor tdisaturi de personalitate printr-un test proiectiv de completare", Rev. de psihologie, 2/1967, p. 233. 39. LEMAIRE, Y.G., La relaxation, Petite bibliotheque, Payot, 1964. 40. LEONARD, K. (tL), Personalitiifi accentuate, Ed. Encic10pedica Romana, 1972. 41. LUNGU, N.; IONESCU, N., "Noi realizari in aparatura experimental a de psihologie", Rev. de psihologie, 2/1956, p. 120. 42. LUNGU, N.; IONESCU, N., "Particularitatile aprecierii calitative a stimulilor olfactivi", Rev. de psihologie, 3/1968, p. 263. 43. MAMALI, C., "Diagnosticarea emotivitatii prin metoda asociatiei verbale libere", Rev. de psihologie, 1/1968. 44. MARCUS, S., Empatia, Bucure~ti: Ed. Academiei R.S.R., 1971. 45. MARGINEANU, N., 1vfiisurarea aptitudinilor tehnice, Cluj, Sibiu: Ed. Institutului de Psihologie, 1941. 46. MEILLI,R., Manuel du diagnostique psychologique, Paris: P.U.F., 1964. 47. MORENO, L. J. (tL), Psychotherapie de groupe et Psychodrame, Paris: P.U.F., 1965. 48. NESTOR, 1. M., Psihologia clipei de spaima. 49. NESTOR, 1. M., Bareme rom6ne~ti privind antropometria ~colara, Soc. Rom. de Cercetari Psihologice, 1938. 50. NESTOR, 1. M., Studiul psihologic al ~colarului, ed. a V-a, Bucure~ti, mapa de teste, instructiuni $i etaloane, 1937-1941. 51. NESTOR, 1. M., Diagnosticarea inteligentei copiilor fntre 9 ~i 14 ani, Bucure$ti: Soc. Rom. de Cercetari Psihologice, 1957. 52. NESTOR, 1. M., Examenul evolutiei psihologice a copiluZui de la 10 zile la 6 Zuni, Metoda Ch. Buhler, H. Hetzer, Bucure~ti: Soc. Rom. de Cercetari Psihologice, 1940. 53.0SERETZKl, D. M., "Methodes pour compensations motrices", Zeitschriftfur Psychologie, 32/1926, p. 257. 54. PAVELCU, V., "Din aspectele sodale ale orientarii profesionale", JurnaZ de psihotehnica, 4/1937. 55. PETEANU, M., Masurarea aptitudinilor tehnice, Cluj, Sibiu: Ed. Institutului de Psihologie, 1942. 56. PETEANU, M., "Masurarea inteligentei eu scara testelor de performanta", Pintener-Peterson, Rev. de Psihologie, 8/1945, p. 16.
336

57. PIERON, H., Traite de psychologie appliquee, vol. 1 ~i 2, Paris: P.U.F., 1960. 58. POPESCU-NEVEANU, P.; GOLU, M. 1., Sensibilitatea, Bucure~ti: Ed. Stiintifica, 1960. 59. POPESCU-NEVEANU, P.; ROCO, Mihaela, Cercetari privind factorii de creativitate, Analele Universitatii Bucure~ti, seria Psihologie, 1969. 60. POPESCU-SOLOMON, E., "Cateva aspecte ale psihodiagnozei emotivitatii in starile reactive la copii", Rev. de psihologie, Bucure~ti: 4/1967. 61. PREDESCU, V.; IONESCU, Gh., "Psihoterapie in grup. Dinamica psihologica in grupul terapeutic", in Neurologie, Psihiatrie, Neurochirurgie, 1970, XV, 3. 62. PRUNC, T.; LOGOFATU, C., RUDICA, T., "Diagnoza intereselor prin proba Catalogul de carfi", Revista de psihologie, 4/1966, p. 457. 63. PUFAN, C., Aportul demutizarii la transformarea caracteristicilor calitative ale gandirii surdomutului, Analele Universitatii Bucure~ti, seria $tiinte Sociale, Filosofie, XVII, 1966. 64. PUFAN, P., Psihologia muncii, Bucure~ti: Ed. Didactica ~i Pedagogica, 1968. 65. RALEA, M., Formarea ideii de personalitate, Scrieri din trecut in filosofie, ESPLA, 1956. 66. REY, A., Connaissance de I'individu par les tests, Bruxelles: Dessart, 1963. 67. RORSCHACH, H., Le psychodiagnostic, P.U.F., 1947 (trad. Ombredane M. et Londau). 68. ROSCA, AI., Tehnica psihologiei experimentale $i practice, Cluj: Ed. Institutului de Psihologie, 1947. 69. ROSCA, AI. ~i colab., Creativitate, modele, programe, Bucure~ti: Ed. $tiintifica, 1967. 70. ROSCA, M., ]\1etode de psihodiagnostic, Bucure~ti: Ed. Didactica ~i Pedagogica, 1972. 71. SALADE, D., Influenfa mediului social asupra alegerii projesiunii, Cercetari sociologice contemporane, red. Miron Constantinescu, Ed. +: ~~ 1 Oh6 "f" YI,,111 n+; ..p.11\;a~ J.:;tv 72. SERGENT, A., "Projective Methods, Their Origins, Theory and Application in Personality Research", Psychological Bulletin, 43/1945, p.257. "'I'" H ( 'L es vane . 'tes ' d" D' U F" \tr.j, U Temperament, J. ans: P .. !,). S"'"'"RLnON' ' DL .u ~" W ._. 1951.
337

74. SPEARMAN, C., "The Theory of Two Factors", Psychological Review, 21/1914, p. 101. 75. STRELESKI, C., Precis du graphologie pratique, Paris: Masson, 1942. 76. SZONDY, L., Experimentelle Troebdiagnostik, BernHuber, 1947. 77. ~TEFANESCU-GOANGA, Fl.; RO~CA, AI.; CUPCEA, S., Teste pentru masurarea junc/Wor mintale, Cluj: Ed. Institutului de Psihologie, 1940. 78. ~TEF ANESCU-GOANGA, Fl., Masurarea inteligen/ei. Revizuirea, adaptarea .$i completarea scarii de inteligenfa Binet-Simon, Cluj: Ed. Institutului de Psiho1ogie, 1946. 79. ~CHIOPU, U.; OARBOVEANU, M.; TURCU, A.; VERZA, E., "Organizarea sistemului de reactii in conducerea auto", Revista de psihologie, 2/1964, p. 149. 80. ~CHIOPU, u., Introducere in psihodiagnostic, C. M. Univ. Buc., 1970, ed. I ~i 1976, ed. a II-a. 81. TEODORU, M.; SAHLEANU, V., Aprecierea cantitativa a probelor de oboseala, Studii ~i cercetari de Endocrinologie, 3-4/1960, p. 18. 82. THORNDIKE, E.L. ~i colab., The Measurement of Intelligence, New York: Bureau of Public Teacher CoIl., Columbia Univ., 1926. 83. THURSTONE, L.L., Multiple Factor Analysis, Chicago University Press, 1947. 84. THURSTONE, L.L., Creative Talent, Invitation Conference of Testing Problems, Princeton Educational Testing Service, 1951, p. 55. 85. VAS CHIDE, N., Essai sur la psychologie de la main, Paris: M. Riviere, 1909. 86. VERZA, E., "Probe psihologice verbale scurte pentru diagnosticarea de cuno~tinte la elevii adolescenti", Rev. de psihologie, 3/1965, p. 43. 87. VIANU, 1., lntroducere in psihoterapie, Cluj-Napoca: Dacia, 1975. 88. ZAHIRNIC, C., Convorbirea libera aplicata fn selec{ia projesionalii, Conferinta NationaHi de Psihologie, Bucureti, 1971, p. 103. 89. ZAP AN, Gh., "Metoda aprecierii obiective la diferite obiecte de studii in invatamantul mediu, cu conc1uzii asupra organizarii co1are", Rev. de pedagogie, 4/1957, p. 42. 90. ZAP AN, Gh., Sistematizare [n teoria temperamentelor, Conferin~a Nationala de Psihologie, 1968, Bucure$ti, p. 43. 91. ZAZZO, R.; GILLEY, M.; VERBA, M., Nouvelles echelles metriques de I 'ntelligence, Librairie Armand Collin, 1966. 92. ZLA TE, M., Psihologia socia/a a grupurilor ~colare, Bucure~ti: Ed. Didactica $i Pedagogica, 1972.
338

BIBLIOGRAFIE

SUPLIMENT ARA

1. ALEXANDER, P.W., "Concrete and Abstract Intelligence", In British Journal of Psychology, Monogr., 6/1934. 2. ALEXANDRESCU, 1., Personalitate $i vocafie, Ia~i:Junimea, 1981. 3. ALLPORT, W.O., Personality. A' Psychological Interpretation, New York: Me. Oraw Hill, 1937. 4. ANASTASI, A., Individual Differences, New York: Willey, 1965. 5. ANASTASI, A., "Psychological Testing", London, in Manuel de psychiatrie de l' enfant, Paris: Masson, 1970, p. 170-183. 6. BARRON, F., Creative Person and Creative Process, Hold Rinehard, Ph., England: Penguin Boooks, 1970. 7. BAUMGARTEN, Fr., Les exam ens d'aptitudes des professionnelles, theorie et pratique, Paris: Dunot, 1970. 8. BEJAT, M., Geneza psihologiei ca tiinfa experimentala, Bucure~ti:
E.D.P., 1971.

9. BEJAT, M., Talent, inteligenfa, creativitate, Bucure~ti: Ed. Stiintifica, 1971. 10. BONTILA, Oh., Aptitudinile $i masurarea lor, Bucure~ti: Centrol de Documentare ~iPublicatii al Ministerului Muncii, 1971. 11. CATTELL, R.B., "Theory of Fluid Chrystalized Intelligence", in Educ.
Psychology, 54/1963.

12. CATTELL, R.B., The Scientific Analysis of Personality, New York: World Book Co., 1957. 13. CATTELL, G., Personality: a Systematic, Theoretical and Factual Study, Me. Craw, 1980. 14. CORMAN, L., Visage and Character, Paris: Alcan, 1936. 15. CRETU, T., "Elemente de gandire tehnidi in ereatia ~colarilor", in
Revista de pedagogie, 7/1968.

16. CRETU, T., "Rolul eereurilor de electromontaj in eduearea gandirii tehnice a elevilor", in red. Tucicov-Bogdan, A., Personalitatea copilului, Ed. Politica, 1972. 17. GETZEL, lW.; JACKSON, W.P., Creativity and Intelligence, New York: J. Willey and Sons, 1963. 18. GOLD, M., "Coneeptul de Mare sistem ~i importanla lui metodologiea In psihologie", in Analele Universitatii Bucureti, seria Psihologie, 1970. 19. GORDON, W., Synectics. The Development of Creative Capacity, New York: Harper & Row, 1961.
339

20. GUILFORD, J.P., The Nature of Human Intelligence, New York: Me. Grow Hill Book Company, 1959. 21. GUILFORD, J.P., "Intellectual Factors in Productive Thinking", In Monney, R.L. $i Basic, T.A., Exploration in Creativity, New York: Harper and Row, 1867, p. 95-107. 22. HORGHIDAN, v., Metode de psihodiagnostic, Bucure~ti: E.D.P., 1972. 23. JURCA., N., Aptitudini profesionate;C1uj-Napoca: Dacia, 1980. 24. MC. QUARRIE, T.W., Tests d'aptitude mecanique, Paris: Ed. Franyaise, 1951. 25. MASLOW, A.H., Motivation and Personality, New York: Harper & Row, 1972. 26. MINULESCU, M., Chestionarele de personalitate fn evaluarea psihologica, Bucure~ti: Garrel Publishing House, 1994. 27. MINULESCU, M., Testele proiective, Bucure~ti: Ed. Titu Maioreseu, 2001. 28. OPRESCU, V., "Atitudini $i aptitudini la studenti. Date experimentale", in Forum, 4/1988. 29. OSBORN, A., L'imagination constructive, Paris: Dunod, 1959. 30. PETEANU, N., "Masurarea aptitudinilor tehnice", In vol. Selec!ia ~i orientarea profesionala, Bucure~ti: E.D.P., 1972. 31. PIERON, H., Traite de psychologie appliquee, Paris: P.U.F., (3 vol.), 1930.

c., Voca!ia, factor hotarator fn cultura 32. MDULESCU-MOTRU, popoarelor, Bucure~ti: Casa ~coalelor, 1935. 33. ROCO, M., "Cercetari privind structura individuala ~i de grup", Rev. de psihologie, 1/1974. 34. ROCO, M., "Cercetfu:i privind struetura ~i formarea interesului $tiin1ifie la elevi", in Rev. de psihologie, 1/1974. 35. ROCO, M., Creativitatea individuala ~i de grup, Ed. Academiei Romane, 1979. 36. ROGERS, c., "Toward a Theory of Creativity", in Creativity and Its Cultivation, ed. Anderson, N., N.Y.: Harper & Row, 1959, p. 69-82. 37. PRUNA., T., Psihologia economica, Bue.: E.D.P., 1976. 38. SALADE, M., Pregatirea elevi/or din clasele V-VIII pentru alegerea proftsiunii, Bue.: E.D.P., 1964. 39. SALADE, M., "Influen1a mediului social asupra alegerii profesionale", In Cercetiiri sociologice contemporane, Bue.: Ed. ~tiin1ifiea, 1967. 40. ~CHIOPU, u., "Creativitatea potentiala ~i virtuala", in Revista de psihologie, 2/1979.
340

 SCHIOPU, in discutie",

n, "A patra

stare de con~tiinta i meditatia transcendental a Revista de psihologie, 2/1992.

42. SCHIOPU, D.; SPANOIU, D.; GARBOVEANU, M.; TURCU, A., "UneIe aspecte ale dezvoWirii reprezentiirilor in activitatea de electromontaj", in Revista de psihologie, 2/1967. 43. TEODORESCU, S., Psihologia conduitei, Bue.: Ed. Stiintifica, 1972. 44. STOICA, A.; CALUSCHI, M., "Date privind potentialul creativ al elevilor adolescenti", in Revista de psihologie, 1/1978. 45. SLAMA-CAZACU, T., Dialogulla copii, Bue.: Ed. Academiei, 1957. 46. VERZA, E., "Dimensiunea interdependentei dintre personalitate, comportament i eomunieare", in Revista de psihologie, 2/1992. 47. ZAHIRNIC, C., Inteligenfa tehnica, Bue.: Ed. Stiintifiea ~i Enciclopedica, 1978. 48. ZLA TE, M., Eul i personalitatea, Bue.: Ed. Taci, 1997. 49. ZLATE, M., Omulfafa infafa cu lumea, Bueure~ti: Albatros, 1988.

341

CUPRINS

. Introducere

PARTEAI Capitolul I Capitolul II

Istoria succinta a dezvoWirii psihologiei ~i psihodiagnozei 10 Eforturile na~terii ~i dezvoltarea psihologiei modeme ............................................................. 12 o noua rascruce in psihologia modema. Confluente ~i conversii 25

PARTEA Capitolul Capitolul Capitolul

a II-a III IV V

Psihodiagnoza instrumentelor de cercetare Psihodiagnoza ~i conturarea ei instrumentala Metodele experimentale in psihologie Precautii in utilizarea ~i prelucrarea testelor

41 43 60 81

PARTEA a III-a Capitolul VI Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul VII VIII IX X XI

Categorii mai importante ~i de larga folosire a teste!or . Testele de dezvoltare. Testele pentru varstele mid BABY-TEST . Inteligenta ~i testarea ei 135 Aptitudinile, profesiile ~i diagnoza lor 170 Radiografia psihodiagnostica a creativitatii 208 Personalitatea umana ~i diagnosticarea ei 233 Testde de sociabilitate 313

Bibliografie selectiva Bibliografie suplimentara

342

"

" ; .