Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Studii Europene Secia elaii internaionale i Studii Europene

!repturile o"ului
SU#$ % !E CU S

&sist'univ'drd' (arcela !o"ua

Cluj-Napoca )*++

Syllabus ,ul cursului

-' -n.or"aii /enerale despre curs, se"inar, lucrare practic0 sau laborator %itlul disciplinei1 !repturile o"ului 2curs opional3 Codul1 Nr'credite1 #ro/ra"area 4n orar a activit0ilor1 curs1)5 ore, se"inarii --' -n.or"aii despre titularul de curs, se"inar, lucrare practic0 sau laborator Nu"e, titlul tiini.ic1 &sist'univ'drd' (arcela !o"ua -n.or"aii de contact 1 Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Studii Europene Str.Em.de Martonne, nr.1, 3 !!, "omania e-"ail 1 "do"uta6e"ail'co" ore audien0 1 joi +)-+7

---' !escrierea disciplinei1 #$biectivele cursului%disciplinei, con&inutul acestuia, competen&ele dob'ndite prin absolvirea disciplinei, metodele utili(ate )n ca(ul pred*rii, al seminarului sau al lucr*rilor practice + +*)* de r4nduri,. -ursul urm*re.te s* conture(e o ima/ine c't mai cuprin(*toare asupra unor sisteme actuale de protec&ie a drepturilor omului, instituite la nivel interna&ional 0$1U, -onsiliul Europei2. 3cest demers se reali(ea(* pe trei niveluri de anali(* 4 o incursiune )n istoria evolu&iei conceptuale .i institu&ionale a drepturilor omului, pre(entarea con&inutului documentelor de re5erin&* adoptate la nivel universal .i re/ional european, precum .i cunoa.terea mecanismelor de implementare .i de control ale acestora. 6n acest conte7t este anali(at* .i practica institu&iilor interna&ionale )n domeniu, cu prec*dere 8urispruden&a -ur&ii Europene a 9repturilor $mului. :rin pre(entarea aspectelor men&ionate, cursul tinde s* contribuie la 5ormarea unui nivel de evaluare analitic* a le/isla&iei .i practicii na&ionale )n raport cu standardele interna&ionale )n materia drepturilor omului. -8' Biblio/ra.ia obli/atorie1
1.

Ber/er, ;incent + Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, <nstitutul "om'n pentru 9repturile $mului, Bucure.ti, =!!> B)rsan, -orneliu + Convenia European a Drepturilor Omului, -omentariu pe articole, ed a =- a, Editura -? Bec@, Bucure.ti, =!1!.

=.

3. .

9omu&a, Marcela + Drepturile omului, suport de curs, =!1! 9uculescu, ;ictor - Protecia juridic a drepturilor omului. Mijloace interne i internaionale , Editura Aumina Ae7, Bucure.ti, =!!B :opescu, -orneliu + Aiviu + Protecia internaional a drepturilor omului, Surse, institu&ii, proceduri, Editura 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!! Sudre, Frederic + Drept european i internaional al drepturilor omului, Editura :olirom, Bucure.ti, =!!C

>.

C.

8' #lani.icarea 9Calendarul 4nt:lnirilor i a veri.ic0rilor9e;a"in0rilor inter"ediare1 1. Evolu&ia procesului de cristali(are .i a5irmare a drepturilor omului. Deoria dreptului natural .i declara&iile drepturilor omului )n revolu&iile bur/Ee(e.
=.

9repturile omului4 delimit*ri conceptuale .i aspecte terminolo/ice 0 distinc&ia )ntre drepturile omului + drepturile cet*&eanului, drepturile omului + libert*&i publice, drept subiectiv, drept po(itiv, drept 5undamental etc2

3. 9omeniul F9reptului interna&ional al drepturilor omuluiG. <(voarele F9reptului interna&ional al drepturilor omuluiG. 9istinc&ia )ntre promovarea, protec&ia .i /arantarea drepturilor omului . Dr*s*turile protec&iei interna&ionale a drepturilor omului. Evolu&ia conceptului de suveranitate )n raport cu a5irmarea .i protec&ia interna&ional* a drepturilor omului. Speci5icul tratatelor interna&ionale )n domeniu. >. Sistemul universal de consacrare .i protec&ie a drepturilor omului 0$.1.U.2. -onven&ii /enerale .i speciale .i mecanisme de protec&ie a drepturilor. C. 9repturile omului )n cadrul -onsiliului Europei. Hene(a -onven&iei Europene a 9repturilor $mului 0-E9$2. -lasi5icarea .i natura drepturilor .i libert*&ilor 5undamentale prote8ate. I. -ontrolul de con5ormitate .i controlul de compatibilitate reali(at de -urtea European* a 9repturilor $mului 0doctrina Fmar8ei de apreciereG a statului2 B. Evolu&ia mecanismului de protec&ie a drepturilor omului instituit de -E9$ .i a statutului 8uridic al individului )n cadrul acestuia 0recursul individual .i statal, condi&ii de admisibilitate a unei pl'n/eri, procedura de solu&ionare, re5orme2 J. 3nali(a drepturilor .i libert*&ilor 5undamentale, re/lementate de -onven&ia European* a 9repturilor $mului 0-E9$2, prin prisma 8urispruden&ei -ur&ii 9repturilor $mului 1!. <mpactul Eot*r'rilor -ur&ii asupra dreptului intern al statelor

11. 3lte tratate )n domeniul drepturilor omului adoptate )n cadrul -onsiliului Europei 0-onven&ia european* pentru prevenirea torturii, tratamentelor .i pedepselor inumane .i de/radante, -arta social* european*, -onven&ia-cadru pentru protec&ia minorit*&ilor na&ionale, -arta european* a limbilor re/ionale .i minoritare etc2 8- (odul de evaluare1 #-omponentele de activitate a studen&ilor care vor 5i evaluate 0veri5ic*ri pe parcurs, lucr*ri de semestru, proiecte de cercetare, participare activ* etc.2, ponderea acestor componente )n nota 5inal*, modalitatea de des5*.urare a e7amenelor%veri5ic*rilor, criterii de evaluare,. Studen&ii au la dispo(i&ie suportul de curs .i biblio/ra5ia obli/atorie, care poate 5i consultat* la Biblioteca Facult*&ii de Studii Europene. 9es5*.urarea cursului presupune activitatea de predare a temelor din suportul de curs, e7plicarea conceptelor, a no&iunilor de ba(*, 5amiliari(area studen&ilor cu terminolo/ia 8uridic* de specialitate. 1o&iunile teoretice vor 5i ilustrate cu studii de ca( din practica -ur&ii Europene a 9repturilor $mului. Studen&ii trebuie sa elabore(e, pe parcursul semestrului, un re5erat, de >-C pa/ini, )n care s* anali(e(e o situa&ie de )nc*lcare a drepturilor prote8ate de -E9$ 0pre(entarea%anali(a unor deci(ii din 8urispruden&a -ur&ii2, )n corela&ie cu dreptul%drepturile pretinse a 5i )nc*lcate. 8--' !etalii or/ani<atorice, /estionarea situaiilor e;cepionale1 #:re(en&a la ore 0dup* ca(2, condi&ii de pre(entare la e7amen, modalit*&i de recuperare, no&iunea de pla/iat, consecin&ele pla/iatului la lucr*rile elaborate, consecin&ele ca(urilor de 5raud* la e7amen, re(olvarea contesta&iilor,. :entru evaluarea 5inal* a studen&ilor se au )n vedere dou* re(ultate4 nota ob&inut* pe re5erat .i nota la e7amenul scris . :onderea re5eratului )n nota 5inal* este de = puncte. <n evaluarea acestuia se iau )n considerare4 contribu&ia personal* a studentului la prelucrarea documentelor 5olosite, corectitudinea in5orma&iei, re5erin&ele biblio/ra5ice. Situa&iile de pla/iat constituie 5raud* .i atra/ implicit anularea puncta8ului. 8--- Biblio/ra.ia opional01 #9atele complete de identi5icare a lucr*rilor adi&ionale recomandate )n cadrul disciplinei, preci(area locului unde acestea se pot accesa 0inclusiv resursele accesibile prin <nternet2,.

-' %ratate, cursuri, "ono/ra.ii4

1.

-Eiri&* "adu + Convenia European a Drepturilor Omului, Comentarii i explicaii, Editura -.?. Bec@, Bucure.ti, =!!B 9iaconu, <on + Drepturile omului n dreptul internaional contemporan, Editura Aumina Ae7, Bucure.ti, =!!1 <ancu HEeor/Ee + Drepturile, li ertile i ndatoririle !undamentale n "om#nia, Editura 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!3 Maior, Heor/e -ristian + Concepte de drept pu lic european, Editura Enciclopedic*, Bucure.ti ,1JJI. Micu, 9. - $arantarea drepturilor omului n practica Curii Europene a Drepturilor Omului i n Constituia "om#niei, Ed.3ll Bec@, Bucure.ti,1JJBK "enucci, Lean-Francois + %ratat de drept european al drepturilor omului, editura ?aman/iu, =!!JK Sc*una. Stelian + Drept internaional al drepturilor omului, Editura -.?. Bec@, Bucure.ti, =!!3 Sele8an-Hu&an, Bianca + Protecia juridic a drepturilor omului, Editura -.?. Bec@, Bucure.ti, =!!B

=.

3.

>.

C.

I.

B.

--' Cule/eri de jurispruden04

1.

-Eiri&*, "adu + Curtea European a Drepturilor Omului, Cule&ere de 'otr#ri 01J>!=!!12, Ed. -? Bec@, Bucure.ti, =!!B Macovei, M. 0ed2 - (otr#ri ale Curii Europene a Drepturilor Omului, vol.1, = .i 3, Ed. :olirom, <a.i, =!!!, =!!1,=!!3K :opescu , -orneliu-Aiviu + (otr#rile Curii Europene a Drepturilor Omului n cau)ele pronunate mpotriva "om#niei 01JJB-=!!=2, Editura 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!3 :opescu , -orneliu-Aiviu + *i ertatea de exprimare n jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului +,---./00/1, Editura 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!3 "*m*.canu, Beatrice + Jurisprudena CEDO n cau)ele mpotriva "om#niei, Ed. ?aman/iu, =!1!

=.

3.

>.

---' eviste de specialitate1

1.

23oua "evist de Drepturile Omului4, Editura -.?. Bec@, Bucure.ti

-8 Surse internet1
>

1. =. 3.

Ettp4%%MMM.coe.ro Ettp4%%MMM.ecEr.coe.int 0site ul o5icial al -ur&ii Europene a 9repturilor $mului2 Ettp4%%8urisprudentacedo.com

. Ettp4%%MMM.raducEirita.ro%noutati%cedo.Etml

Cuprins
<. 9repturile omului .i dreptul interna&ional al drepturilor omului4 delimit*ri conceptuale......................................I 1. 3bord*ri ale conceptului de drepturile omului......................................................................................................I =. Henera&iile drepturilor omului ............................................................................................................................1! 3. 1o&iunea de 9rept interna&ional al drepturilor omului 09<9$2.........................................................................1= . :o(i&ia individului )n dreptul interna&ional al drepturilor omului.......................................................................1> >. :o(i&ia statelor )n dreptul interna&ional al drepturilor omului............................................................................1C <<. Dr*s*turile protec&iei interna&ionale a drepturilor omului...................................................................................1I <<<. 9ocumente interna&ionale de re5erin&* )n domeniul drepturilor omului...........................................................= <;. :rotec&ia drepturilor omului )n cadrul $.1.U...................................................................................................=C 1. -onsidera&ii introductive.....................................................................................................................................=C =. 9repturile omului )n -arta $.1.U. ...................................................................................................................=I 3. Mecanisme politice de ac&iune .i control ba(ate pe -arta $.1.U.......................................................................=J . "e/lement*ri $.1.U. )n domeniul drepturilor omului. :rincipalele documente cu caracter /eneral................3= ;. 9repturile omului )n cadrul -onsiliului Europei. .............................................................................................. = 1. -onsiliul Europei - or/ani(a&ie interna&ional* Fpentru drepturile omuluiG. :revederi statutare........................ = =. Mecanisme politice de control al respect*rii drepturilor omului ba(ate pe Statutul or/ani(a&iei...................... 3 3. -onven&ia European* a 9repturilor $mului .i :rotocoalele adi&ionale ale acesteia. Hene(a, scopul .i structura tratatului.................................................................................................................................................................. > . -lasi5icarea drepturilor .i libert*&ilor 5undamentale prev*(ute de -onven&ia European* a 9repturilor $mului .i de :rotocoalele adi&ionale ale acesteia .................................................................................................................. I ............................................................................................................................................................................ I ;<. Aimitele drepturilor .i libert*&ilor re/lementate de -E9$............................................................................... J 1. E7cep&ii .i restr'n/eri ................................................................................................................................ J =. 9ero/area de la prevederile -onven&iei..............................................................................................................>3 3. "e(ervele .i declara&iile interpretative................................................................................................................>C ;<<. Mecanismul de protec&ie a drepturilor omului instituit de -E9$. "ecursul interna&ional +statal .i individual4 condi&ii de admisibilitate ........................................................................................................................................>B 1. "ecursul interna&ional4 statal .i individual........................................................................................................>B =. -ondi&ii de admisibilitate a unui recurs interna&ional + individual sau statal....................................................C1 ;<<<. Evolu&ia mecanismului de control european si a statutului individului )n cadrul acestuia. :rocedura de solu&ionare a unei pl'n/eri. ;aloarea Eot*r'rilor -ur&ii..........................................................................................C 1. Func&ionarea mecanismului de protec&ie a drepturilor )n perioada 1J>J - 1JJB, )nainte de intrarea )n vi/oare a :rotocolului nr. 11%1JJB..........................................................................................................................................C =. -urtea European* a 9repturilor $mului + re/imul actual de 5unc&ionare 0dup* re5ormele reali(ate prin :rotocoalele adi&ionale nr. 11 01JJB2 .i nr. 1 0=!1!2............................................................................................CI 3. -ompeten&a actual* a -omitetului de Mini.tri..................................................................................................I1 . E5ectele 8uridice ale Eot*r'rilor -ur&ii Europene a 9repturilor $mului la nivel individual, statal .i european..I= <N. 3nali(a drepturilor .i libert*&ilor 5undamentale cuprinse )n -E9$ .i )n :rotocoalele sale adi&ionale, prin prisma 8urispruden&ei -ur&ii....................................................................................................................................I3 1. 9reptul la via&* 0art.= -E9$2 .i abolirea pedepsei cu moartea 0:rot.ad.nr.C .i 132...........................................I3 =. 9reptul de a nu 5i supus torturii, tratamentelor .i pedepselor inumane sau de/radante.0art.3 -E9$2...............IC 3. 9reptul de a nu 5i &inut )n sclavie, sau servitute .i de a nu 5i supus muncii 5or&ate sau obli/atorii 0art. .-E9$2 .................................................................................................................................................................................IB . 9reptul la neretroactivitatea le/ii penale 0art.I -E9$2......................................................................................IJ >. 9reptul la libertate .i si/uran&* 0art.>, -E9$2....................................................................................................B! C. <nter(icerea priv*rii de libertate a unei persoane pentru nee7ecutarea unei obli/a&ii contractuale ...................B3 I. 9reptul la libera circula&ie .................................................................................................................................B B. 9reptul la un proces ecEitabil 0art.C, -E9$2......................................................................................................B> J. 9reptul la un recurs e5ectiv 0art.13, -E9$2.......................................................................................................BI

1!. 9reptul la dublul /rad de 8urisdic&ie )n materie penal* 0art.=, :rot.I2...............................................................BB 11. 9reptul la respectarea vie&ii private .i de 5amilie, a domiciliului .i a coresponden&ei 0art.B, -E9$2, dreptul la )ncEeierea unei c*s*torii 0art.1= -E9$2 .i e/alitatea )n drepturi a so&ilor 0art.>. :rot.ad.nr.I2.............................BJ 1=. Aibertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie 0art.J -E9$2..................................................................................J= 13. Aibertatea de e7primare 0art.1! -E9$2............................................................................................................J 1 . 9reptul la instruire .i dreptul p*rin&ilor la respectarea convin/erilor lor )n materie de educa&ie a copiilor 0art.= din protocolul nr.12........................................................................................................................................JC 1>. 9reptul la libertatea de )ntrunire pa.nic* .i asociere 0art.11 -E9$2................................................................JB 1C. 9reptul la ale/eri libere 0 art.3 din protocolul nr.12 .........................................................................................JJ 1I. 9reptul la respect pentru bunuri 0art.1 din :rot.12.........................................................................................1!! 1B. 9reptul la nediscriminare 0art.1 din -E9$2................................................................................................1!3 N. 3lte tratate privind drepturile omului adoptate )n cadrul -onsiliului Europei.................................................1!> 1. -arta european* a limbilor re/ionale sau minoritare .............................................................................1!> =. -onven&ia - cadru privind drepturile minorit*&ilor na&ionale..................................................................1!I 3. -arta Social* European* 0revi(uit*2.........................................................................................................1!B . -onven&ia european* pentru prevenirea torturii, a tratamentelor .i pedepselor inumane sau de/radante ...............................................................................................................................................................................11! N<. Biblio/ra5ia /eneral* a cursului4.....................................................................................................................11!

-' !repturile o"ului i dreptul internaional al drepturilor o"ului1 deli"it0ri conceptuale

+' &bord0ri ale conceptului de drepturile o"ului 9repturile omului au ap*rut pe planul ideilor, au 5ost preluate )n cadrul luptei politice, devenind obiect al unor ideolo/ii politice, pentru ca apoi s* 5ie transpuse )n norme de drept. 6ntemeindu-se pe aceast* aser&iune, conceptul de Fdrepturi ale omuluiG poate 5i abordat pornind de la trei niveluri de anali(*4 nivelul 5iloso5ico-moral nivelul ideolo/iei politice nivelul dreptului po(itiv

+'+ Nivelul .iloso.ico-"oral :rivite prin prisma "oralei, drepturile omului ar repre(enta O limita etic* in5erioar* care nu poate 5i dep*.it* dec't cu riscul atin/erii demnit*&ii persoanei umane )n ceea ce constituie libertatea sa natural* O1. <deea e7isten&ei unor Odrepturi .i libert*&i naturaleG a 5undamentat o concep&ie 5iloso5ic* cu ori/inile )n perioada antic* 0:laton, 3ristotel2, de(voltat* apoi )n secolul N;<< de promotorii .colii dreptului natural 0Hrotius, MontesPuieu, L.L. "ousseau, ;oltaire2. :otrivit acestei doctrine, omul posed* drepturi .i libert*&i ce &in de esen&a 5iin&ei umane, drepturi universale, inalienabile .i perene, av'nd o e7isten&* antestatal*. 9repturile naturale se
1

:ierre, Bercis, + $uide des droits de l5'omme, Ed. ?acEette Education, :aris, 1JJ3, p.11 I

p*strea(* ca atribute ale 5iin&ei umane, independent de or/ani(area societ*&ii ca stat sau de ordinea politic* statal*. Fundamentul concep&iei dreptului natural )l constituie postulatul e/alit*&ii )n drepturi a tuturor oamenilor, devenit ulterior principiul de ba(* al dreptului interna&ional al drepturilor omului. Meritul acestei concep&ii 5iloso5ice re(id* )n 5aptul c* ea a ridicat pentru prima oar* problema drepturilor omului )n raport cu puterea public*, o5erind un prete7t pentru limitarea puterii. 3 constituit, )n acela.i timp, o surs* de inspira&ie pentru proclama&iile ulterioare na&ionale .i interna&ionale - de drepturi 0 Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului 01IBJ2, 6ill o! (uman "i&'ts 01CIJ2, Declaraia de independen a 7tatelor 8nite ale 9mericii 01IIC2, Declaraia 8niversal a Drepturilor Omului, 0$1U, 1J B22. Deoria dreptului natural nu are )ns*, valoare practic* )ntruc't ea situea(* individul )n a5ara conte7tului social-istoric, r*m'n'nd doar la nivelul unei construc&ii abstracte, meta5i(ice. Drebuie preci(at c* ideea de Fdeclara&ie de drepturiG semni5ic* 5aptul c* documentul sinteti(ea(* drepturi pree7istente, drepturi considerate inerente naturii umane - transpuse apoi )n constitu&iile statelor moderne, c't .i )n tratatele interna&ionale. :utem concEide c* F conceptul de drepturi ale omului s-a n*scut )n perioada de pre/*tire a revolu&iilor bur/Ee(e din EuropaK s-a conturat din idei care e7istau de8a )n anticEitate sau )n /'ndirea politic* a Evului Mediu 0Q2 iar )n timpul revolu&iilor bur/Ee(e s-au a5irmat )n practica social*G=. +')' Nivelul ideolo/iei politice "ecunoa.terea drepturilor omului, 5ormularea acestora )n te7te, precum .i primatul unor cate/orii de drepturi asupra altora depind de deci<ia politic0 dintr-un stat. "eali(area drepturilor omului operea(*, ast5el, )n mod di5erit )n statele ba(ate pe democra&ie pluralist*, 5a&* de statele dominate de ideolo/ia comunist*. Statul democratic o5er* cadrul le/al .i suportul politic cel mai adecvat recunoa.terii .i /arant*rii drepturilor omului. 6ntr-un stat democratic, accentul se pune pe recunoa.terea drepturilor individuale, )n primul r'nd a celor civile .i politice, individul bene5iciind de o lar/* posibilitate de mani5estare )n societate. "e/imurile comuniste au recunoscut doar 5ormal drepturile omului, acestea 5iind lipsite de /aran&ii 8uridice. 3ccentul s-a pus pe drepturile colective 0Odrepturile poporuluiG2, drepturi cu caracter economic .i social, )n detrimentul drepturilor individuale - civile .i politice - acestea din urm* 5iind, )n 5apt, complet suprimate.

-., B)rsan, + Convenia European a Drepturilor Omului, vol.<, 9repturi .i libert*&i, Ed. 3ll Bec@, Buc., =!!>, p. =! B

+'=' Nivelul dreptului po<itiv 3l treilea nivel de anali(* presupune abordarea drepturilor omului ca drept po<itiv, acesta reunind totalitatea instrumentelor care consacr* .i prote8ea(* drepturile, precum .i mecanismele institu&ionale de control .i /arantare a respect*rii lor. 9reptul po(itiv nu ar putea s* e7iste, )ns*, 5*r* ba(ele 5iloso5ice ale drepturilor omului, 5*r* e7presia lor politic* sau 5*r* de(baterile diplomatice. 9reptul po(itiv recunoa.te subiectelor de drept - persoane 5i(ice .i 8uridice - anumite prero/ative, denumite drepturi subiective, pe care acestea le pot valori5ica )n cadrul unui raport 8uridic concret, apel'nd, )n ca( de nevoie, la 5or&a de constr'n/ere a statului. 1u toate drepturile subiective sunt considerate, )ns*, drepturi ale omului. E7ist* o cate/orie speci5ic* de prero/ative pe care o societate le consider* esen&iale pentru statutul 8uridic al persoanei, re/lementate de le/ea suprem* a statului - -onstitu&ia. Este vorba de drepturile subiective .unda"entale care constituie, de alt5el, .i obiectul de re/lementare al tratatelor interna&ionale )n domeniul drepturilor omului. 9repturile 5undamentale sunt drepturi a solute, opo(abile tuturor, respectiv at't puterii publice, c't .i celorlalte subiecte de drept, care sunt &inute s* le respecte. 9e asemenea, aceste drepturi au un caracter imprescripti il, titularul lor av'nd )ntotdeauna posibilitatea de a le ap*ra pe calea unei ac&iuni )n 8usti&ie. 9repturile omului incorporate )n normele constitu&ionale sunt cunoscute sub denumirea de libert0i publice' Aa nivel interna&ional, se 5olose.te termenul de Fdrepturile ale omuluiG, semni5ic'nd o valoare recunoscut* universal. 3cestea repre(int* un standard "ini" de drepturi pe care orice stat se obli/* 5a&* de comunitatea interna&ional*, prin tratatele pe care le )ncEeie, s* le asi/ure tuturor persoanelor a5late )n spa&iul suveranit*&ii lor. $ alt* distinc&ie operat* de dreptul po(itiv este cea )ntre drepturile o"ului .i drepturile cet0eanului. 9repturile omului repre(int* o cate/orie /eneral*, ce cuprinde drepturile oric*rei persoane 0cet*&eni, str*ini, apatri(i, re5u/ia&i, cEiar .i re(iden&i ile/ali2, indi5erent de teritoriul pe care se situea(*. 9repturile cet*&eanului sunt drepturi speci5ice unei persoane care este Ole/at*G de un anumit stat printr-un raport de cet*&enie. 3cestea includ drepturile politice de care nu pot bene5icia dec't cet*&enii unui stat4 drepturi electorale, dreptul de a ocupa anumite 5unc&ii publice, dreptul de a nu 5i e7tr*dat, dreptul la protec&ie diplomatic* 6n conclu(ie, drepturile o"ului, ca drept po<itiv, constituie un ansamblu de norme 8uridice prin care sunt recunoscute individului atribute .i 5acult*&i care )i asi/ur* demnitatea, libertatea .i de(voltarea personalit*&ii sale .i care bene5icia(* de /aran&ii institu&ionale adecvate.
J

)' >eneraiile drepturilor o"ului 6n 5unc&ie de succesiunea apari&iei lor )n timp, drepturile omului se clasi.ic0 )n trei cate/orii4 drepturi civile i politice 0 Fprima /enera&ie de drepturiG- s-au impus primele )n cadrul luptei )mpotriva absolutismului 5eudal2, drepturi economice, sociale i culturale 0Fa doua /enera&ie de drepturiG2 .i drepturi de solidaritate 0Fa treia /enera&ie de drepturiG2. -ele trei cate/orii sunt interdependente .i 5ormea(* un tot unitar, 5*r* a se putea delimita o ierarEie )n cadrul lor, 5iind di5eren&iate doar de m*sura )n care drepturile pot 5i transpuse )n practic*.

Caracteristicile drepturilor civile i politice4

sunt drepturi individuale, ce implic* libertatea de ale/ere .i ac&iune a individului )n cadrul societ*&ii .i asi/ur* de(voltarea democratic* a unei societ*&i )n dimensiunea sa politic*K pot 5i 5ormulate )n termeni preci.i, clari, )n te7te 8uridiceK implic* obli/a&ii corelative determinate, concrete, )n sarcina statului, respectiv obli/a&ia ne&ativ a acestuia de a se ab&ine de la orice act care ar )mpiedica libera e7ercitare a drepturilor .i o obli/a&ie po)itiv , aceea de a adopta m*surile necesare pentru asi/urarea protec&iei .i aplic*rii imediate a acestor drepturi. pot 5i incluse )n dreptul po(itiv .i /arantate prin mi8loace 8urisdic&ionale, at't )n ordinea intern* c't .i la nivel interna&ional.

Fac parte din aceast* cate/orie4 dreptul la via&*, libertate .i inte/ritate a persoanei, dreptul la e/al* ocrotire din partea le/ii, dreptul individului de a 5i recunoscut ca subiect de drept, dreptul la cet*&enie, dreptul la via&* privat*, dreptul la libertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie, dreptul de a )ncEeia o c*s*torie, dreptul de asociere, libertatea de circula&ie, drepturi electorale, dreptul la a(il etc 9repturile civile .i politice au 5ost re/lementate )n4 declara&iile revolu&iilor bur/Ee(e, constitu&iile na&ionale )ncep'nd cu sec.N<N , primele proclama&ii ale $1U 0Declaraia 8niversal a Drepturilor Omului, 1J B2, Pactul O38 privind Drepturile Civile i Politice 0lJCC2, apoi, Convenia European a Drepturilor Omului 0lJ>!2, Convenia 9merican a Drepturilor Omului 01JCJ2, Carta 9!rican a Drepturilor omului i ale Popoarelor 01JB12.

Caracteristicile drepturilor econo"ice, sociale i culturale4

1!

sunt drepturi individualeK au un con&inut mai va/, ceea ce 5ace di5icil* incorporarea lor )n dreptul po(itiv .i /arantarea prin mi8loace 8urisdic&ionaleK 5a&* de aceste drepturi, statului )i revine o obli/a&ie de an&ajament .i nu de re)ultat, const'nd )n asi/urarea lor pro/resiv*K nu pot 5i transpuse imediat )n practic*, )ntruc't /radul lor de aplicare depinde de poten&ialul economic .i de politica economico-social* a 5iec*rui statK la nivel interna&ional nu e7ist*, )n principiu, mecanisme 8urisdic&ionale pentru /arantarea lorK sistemul de control al aplic*rii acestora )n ordinea intern* a statelor const*, de re/ul*, )ntr-o procedur* de pre(entare periodic* a unor rapoarte in!ormative de c*tre state, care urmea(* s* 5ie anali(ate de c*tre comisii speciali(ate, competente s* adrese(e apoi recomandri statelor.

Fac parte din aceast* cate/orie4 dreptul la munc*, dreptul la asi/urare social*, dreptul de asociere, dreptul la s*n*tate, dreptul la educa&ie, dreptul de a participa la via&a cultural*, dreptul de proprietate intelectual*. 3semenea drepturi au 5ost re/lementate )n4 Declaraia 8niversal a Drepturilor Omului, Pactul O38 privind Drepturile Economice, 7ociale i Culturale 01JCC2, Carta 7ocial European 0lJC12, Carta 9!rican a Drepturilor Omului i ale Popoarelor 01JB12. 9e asemenea, )n cadrul $r/ani(a&iei <nterna&ionale a Muncii 5unc&ionea(* un mecanism de monitori(are a modului )n care statele respect* standardele interna&ionale re5eritoare la munc*. Caracteristicile drepturilor de solidaritate

9repturile de solidaritate, cunoscute .i sub denumirea de Fdrepturi ale umanit*&iiG, sau de Fdrepturi ale colectivit*&iiG s-au conturat recent )n dreptul interna&ional .i mul&i autori contest* caracterul de drept po(itiv al acestora, sus&in'nd c*, asemenea drepturi constituie + cel pu&in )n perioada actual* - de(iderate, aspira&ii ale umanit*&ii. Este adev*rat c* nu pot 5i asi/urate /aran&ii 8uridice unor drepturi cum sunt dreptul la pace, dreptul la de(voltare, dreptul de a bene5icia de cuceririle .tiin&ei .i teEnicii, )ns*, incorporarea unor prevederi re5eritoare la acestea, )n conven&ii interna&ionale, le con5er* caracterul de norme 8uridice. Dr*s*turi4 sunt drepturi ale colectivit*&ii , titularul acestora 5iind considerat*, umanitateaK datorit* caracterului va/ al obiectului lor, aceste drepturi nu pot 5i )nso&ite de /aran&ii 8urisdic&ionaleK

11

titularii obli/a&iilor corelative drepturilor de solidaritate sunt4 statele, or/ani(a&iile interna&ionale /uvernamentale .i alte entit*&i ce 5ormea(* comunitatea interna&ional*K acestora le revine at't o obli/a&ie ne&ativ, de a nu a5ecta prin ac&iunile lor substan&a drepturilor, c't .i o obli/a&ie po)itiv, de a promova .i prote8a drepturile de solidaritate, asi/ur'nd un cadru reali(*rii )ntre/ului ansamblu al drepturilor. interna&ional propice

$ situa&ie particular* este cea a dreptului la autodeterminare a popoarelor, care este un drept colectiv, prev*(ut )n constitu&iile statelor .i )n conven&ii interna&ionale 0 Pactele O38 din 1JCC2. 3cest drept a 5ost 5ormulat dup* cel de-al doilea r*(boi mondial .i recunoscut popoarelor din 5ostele colonii pentru a 8usti5ica lupta lor pentru cucerirea independen&ei. 3 5ost considerat un drept tran(itoriu, de care un popor se poate prevala p'n* )n momentul constituirii sale ca stat independent. 6n )n&elesul s*u actual, dreptul la autodeterminare repre(int* un drept al poporului constituit )ntr-un stat, de a-.i ale/e sistemul s*u politic .i de a dispune, )n mod liber, de resursele sale economice .i naturale. =' Noiunea de !rept internaional al drepturilor o"ului 2!-!$3 ='+ -<voarele !-!$ Dreptul internaional al drepturilor omului s-a consacrat ca ramur* distinct* a dreptului interna&ional public abia dup* cel de-al doilea r*(boi mondial, odat* cu primele proclama&ii interna&ionale privind drepturile omului 0Declaraia 8niversal a Drepturilor Omului1 .i tratatele subsecvente. :)voarele dreptului interna&ional al drepturilor omului repre(int* 5orme de e7primare a normelor 8uridice care consacr* .i /arantea(*, )n plan interna&ional, drepturile omului. 3cestea se clasi5ic*3 )n4

i(voare conven&ionale sau tratate i(voare cutumiare i(voare 8urispruden&iale alte i(voare 0acte cu caracter politic, declara&ii, re(olu&ii ale or/anelor or/ani(a&iilor interna&ionale av'nd caracter de so!t la; etc 2

-<voarele convenionale sau tratatele

6n 5unc&ie de le/*tura lor cu domeniul drepturilor omului distin/em4

9up* -.A. :opescu + Protecia internaional a drepturilor omului, Ed. 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!1 1=

tratate speciali(ate )n materia drepturilor omului 0e7. CEDO, Carta 7ocial European, P:DCP, P:DE7C etc 2 tratate care au le/*tur* cu domeniul drepturilor omului 0Carta O38, 7tatutul Consiliului Europei etc2 6n 5unc&ie de con&inutul lor material, tratatele speciali(ate )n materia drepturilor omului

se clasi5ic* )n4
-

tratate cu caracter /eneral 0tratate care au )n vedere toate drepturile omului sau toate drepturile civile .i politice, sau toate drepturile economice .i sociale 0e7. P:DCP, P:DE7C1

tratate speciali(ate pentru anumite drepturi ale omului 0 e7. Convenia european pentru protejarea persoanelor !a de prelucrarea automati)at a datelor cu caracter personal, Convenia european pentru prevenirea torturii etc2, sau pentru anumite cate/orii de persoane prote8ate 0tratate care vi(ea(* protec&ia drepturilor copilului, ale 5emeii, ale muncitorilor mi/ran&i, ale str*inilor, ale minorit*&ilor etc 2 9up* s5era /eo/ra5ic* de aplicare, tratatele speciali(ate )n domeniul drepturilor omului

se )mpart )n4 tratate cu voca&ie universal* 0cele adoptate )n cadrul $1U .i al institu&iilor speciali(ate ale $1U2 tratate re/ionale 0cele adoptate la nivel re/ional european, american, a5rican, asiatic etc2 -<voarele cutu"iare

Cutuma, )n&eleas* ca o practic* )ndelun/at*, constant* .i repetat*, recunoscut* ca norm* de drept obli/atorie de c*tre subiectele dreptului interna&ional, ocup* un loc important )ntre sursele dreptului interna&ional al drepturilor omului. $ serie de drepturi ale omului au ap*rut pe cale cutumiar* sau au dob'ndit )n timp acest caracter, devenind opo(abile .i statelor care nu sunt p*r&i la tratatele care le-au consacrat. 9e asemenea, dispo(i&ii cuprinse )n acte av'nd caracter de so!t la; 0 documente pro/ramatorii, declaratorii sau politice - lipsite de 5or&* 8uridic*2 au devenit, prin aplicarea lor constant* )n rela&iile dintre state, norme cutumiare. 3u caracter de norme cutumiare, de e7emplu4 inter(icerea torturii, a sclaviei .i muncii 5or&ate, a /enocidului, a politicii de apart'eid, a discrimin*rii rasiale, e/alitatea se7elor, dreptul la un proces ecEitabil etc.

13

-<voare jurisprudeniale

1o&iunea de F 8urispruden&*G trebuie )n&eleas* aici )n sens lar/, ea re5erindu-se la solu&iile pronun&ate de or/anele interna&ionale speciali(ate sau nespeciali(ate )n domeniul drepturilor omului, indi5erent de caracterul acestora de or/ane judiciare 0-urtea <nterna&ional* de Lusti&ie, -urtea European* de Lusti&ie, -urtea European* a 9repturilor $mului, -urtea <nteramerican* a 9repturilor $mului, -urtea 35rican* a 9repturilor $mului .i :opoarelor2, parajudiciare 0-omisia European* a 9repturilor $mului, -omisia <nteramerican* a 9repturilor $mului, -omisia 35rican* a 9repturilor $mului2 sau ?uasijudiciare 0-omitetul 9repturilor $mului de la Heneva2 sau or/ane nejudiciare. =')' !e.iniia dreptului internaional al drepturilor o"ului 9reptul interna&ional al drepturilor omului se poate de5ini ca 5iind Oansamblul re/ulilor 8uridice care re/lementea(* protec&ia persoanelor .i a /rupurilor )mpotriva )nc*lc*rilor de c*tre /uverne a drepturilor /arantate interna&ional, precum .i promovarea acestor drepturiG7. 9in de5ini&ia citat* re(ult* c* aceast* ramur*%institu&ie a dreptului interna&ional urm*re.te trei direc&ii principale4 promovarea, protec&ia .i /arantarea drepturilor omului. #ro"ovarea presupune ac&iunea individual* .i comun* a statelor, de a5irmare .i de(voltare a drepturilor omului, ac&iune ce se concreti(ea(* )n4 scEimbul de in5orma&ii .i e7perien&* )n domeniul drepturilor omului, reali(at )n cadrul con5erin&elor interna&ionale ce reunesc un num*r mare de stateK in5ormarea or/ani(a&iilor interna&ionale despre respectarea drepturilor omului pe plan na&ionalK demersurile )ntreprinse de c*tre state .i or/ani(a&ii interna&ionale )n vederea )ncEeierii de tratate interna&ionale )n domeniul drepturilor omului. Scopul promov*rii drepturilor omului este crearea unui cadru interna&ional care s* sus&in* )n plan intern ac&iunile statelor pentru respectarea .i protec&ia drepturilor omului. Forul care des5*.oar* cea mai comple7* activitate de promovare a drepturilor omului la nivel interna&ional este $.1.U. #rotecia drepturilor omului se reali(ea(*, )n primul r'nd, la nivel na&ional prin adoptarea unei le/isla&ii corespun(*toare care s* re/lemente(e drepturile .i libert*&ile
DE. Bue/entEal,K ". Reber + Dreptul internaional al drepturilor omului, Ed. 3ll Educational, Bucure.ti, 1JJC, p.1 1

5undamentale ale omului. Aa nivel interna&ional, )ncEeierea de tratate )n domeniu

protec&ia drepturilor se asi/ur* prin

.i crearea unor institu&ii competente s* monitori(e(e

aplicarea .i respectarea acestor tratate )n ordinea intern* a statelor. F*r* constituirea unor /aranii e5ective, drepturile omului nu pot 5i, )ns*, e5icient prote8ate. 9oar mecanismele cu caracter 8urisdic&ional pot o5eri individului c*i e5iciente pentru restabilirea drepturilor )nc*lcate .i pentru repararea pre8udiciilor su5erite ca urmare a acestor )nc*lc*ri. Harantarea drepturilor implic* posi ilitatea titularului acestora de a !ormula aciuni n justiie, pentru aprarea drepturilor sale, n !aa unor instituii judiciare. Aa nivel interna&ional, asemenea institu&ii cu competen&e 8urisdic&ionale, )n materia drepturilor omului sunt4 -urtea European* a 9repturilor $mului 0-onsiliul Europei2, -urtea European* de Lusti&ie 0UE2, -urtea <nteramerican* a 9repturilor $mului 0$r/ani(a&ia Statelor 3mericane2. 7' #o<iia individului 4n dreptul internaional al drepturilor o"ului :roblema drepturilor omului s-a ridicat )ntotdeauna )n cadrul raporturilor dintre individ .i stat, )n conte7tul )ncerc*rilor de limitare a puterii autorit*&ii publice. 9ac* )n dreptul interna&ional clasic re/lementarea 8uridic* a drepturilor omului &inea de competena exclusiv a statului, )n dreptul interna&ional modern aceasta a devenit un domeniu al cooperrii internaionale, statele 5iind r*spun(*toare )n 5a&a comunit*&ii interna&ionale de modul )n care ).i tratea(* cEiar .i propriii cet*&eni. 9reptul interna&ional public tradi&ional recuno.tea doar statelor .i mai t'r(iu or/ani(a&iilor interna&ionale calitatea de subiecte de drept. 6ntr-un asemenea conte7t, individul ap*rea doar ca obiect sau bene5iciar al unor re/uli stabilite de c*tre state )n cadrul rela&iilor lor reciproce. :articiparea individului la via&a interna&ional* era mediat* de c*tre statul al c*rui cet*&ean era, ne5iindu-i recunoscut* personalitatea 8uridic* interna&ional*, iar protec&ia drepturilor acestuia era conceput* doar )n 5unc&ie de interesele politice ale statelor. $ dat* cu conturarea dreptului interna&ional al drepturilor omului, ca ramur* autonom*, individului i-a 5ost recunoscut* personalitatea juridic internaional. 1ormele acestui drept atribuie indivi(ilor acele prero/ative care le asi/ur* libertatea .i demnitatea, )n considerarea calit*&ii lor de persoane umane .i nu )n ba(a unui statut 8uridic revocabil. 6n virtutea personalit*&ii sale 8uridice interna&ionale, individul are posibilitatea de a ac&iona direct )n 5a&a institu&iilor interna&ionale competente, pentru ap*rarea drepturilor sale.

1>

Modalit*&ile de ac&iune interna&ional* a individului sunt4 petiiile-cereri2 co"unic0rile2 .i petiiile-pl:n/eri. :rin petiii-cereri, persoanele particulare se pot adresa or/anismelor interna&ionale, semnal'nd acte de )nc*lcare a drepturilor omului. 3ceste peti&ii au mai mult o valoare in5ormativ* .i nu implic* o procedur* 8udiciar*. $r/anismele sesi(ate cu asemenea comunic*ri adopt* puncte de vedere sub 5orma unor recomandri sau rapoarte, care nu pot 5i impuse statelor 0de e7emplu, comunic*rile adresate Secretarului /eneral al $1U sau -omisiei%-onsiliului $1U pentru drepturilor omului 2. #etiiile-pl:n/eri pot 5i si"ple sau sub 5orma unui recurs contencios. :osibilitatea individului de a adresa petiii-si"ple este prev*(ut* )n tratatele care instituie or/anisme speciale, av'nd competen&a de a le solu&iona. 0 de e7emplu, Comitetul creat prin Convenia O38 pentru eliminarea tuturor !ormelor de discriminare rasial sau Comitetul Drepturilor Omului de la Heneva - creat prin :rotocolul 5acultativ al Pactului O38 privind Drepturile Civile i Politice 2. 3ceste or/anisme nu au )ns* competen&* 8urisdic&ional*, ci pot 5ace doar constri sau recomandri, 5*r* valoare 8uridic* obli/atorie. :rin )naintarea unui recurs contencios5 c*tre un or/anism interna&ional, particularul poate declan.a o procedur* cu caracter 8urisdic&ional, care s* se 5inali(e(e cu pronun&area unei deci)ii o li&atorii pentru p*r&ile liti/iului, prin care s* se constate )nc*lcarea dreptului s*u .i s* se dispun* repararea pre8udiciului cau(at. 9oar aceast* modalitate de ac&iune o5er* un drept e5ectiv de ac&iune interna&ional* a individului. "ecursul individual contencios poate 5i )naintat, de e7emplu Curii Europene i Curii :nteramericane a Drepturilor Omului, institu&ii cu caracter 8urisdic&ional menite s* asi/ure /arantarea drepturilor omului. @' #o<iia statelor 4n dreptul internaional al drepturilor o"ului 6n dreptul interna&ional al drepturilor omului statele apar at't ca titulare de drepturi, c't .i ca destinatare ale obli/a&iilor corelative acestor drepturi. Statele sunt )ndrept*&ite s* ac&ione(e pe calea comunic*rilor, a pl'n/erilor simple .i a recursurilor contencioase, 5ie pentru a semnala institu&iilor interna&ionale competente acte de )nc*lcare a drepturilor propriilor cet*&eni, ale cet*&enilor altor state sau cEiar ale apatri(ilor 0persoane 5*r* cet*&enie2, 5ie pentru a pune )n discu&ie le/isla&ia na&ional* a unui stat, dac* este incompatibil* cu standardele interna&ionale privitoare la drepturile omului.
>

"ecursul repre(int* demersul )ntreprins )n vederea sesi(*rii unei instan&e de 8udecat*K -ontenciosul este o procedur* )n cadrul 8urisdic&iei 0interna&ionale sau interne2 prin care se re/lementea(* liti/iile dintre p*r&i, pe ba(a unei Eot*r'ri obli/atorii. 1C

:rin semnarea .i rati5icarea conven&iilor )n domeniul drepturilor omului, statele ).i asum* obli/a&ii 5a&* de comunitatea interna&ional*, )n ceea ce prive.te prote8area .i /arantarea prin le/isla&ia na&ional* a drepturilor individuale. Statele sunt &inute s* asi/ure drepturile .i libert*&ile 5undamentale tuturor persoanelor a5late sub 8urisdic&ia lor. 9e asemenea, un stat nu poate invoca principiul neamestecului )n a5acerile sale interne din partea altui stat, pentru a se sustra/e controlului interna&ional al aplic*rii drepturilor omului, sau pentru a 8usti5ica o atitudine pasiv* )n 5a&a )nc*lc*rilor comise de c*tre alte state, )ntruc't respectarea drepturilor omului apar&ine, )n pre(ent, domeniului cooper*rii interna&ionale, ie.ind din s5era competen&ei na&ionale e7clusive a statului . 3c&iunea interna&ional* )n 5avoarea drepturilor omului nu 8usti5ic*, )ns*, o in/erin&* )n a5acerile interne ale unui stat, )n sensul des5*.ur*rii unor interven&ii OdemocraticeG cu caracter militar. Sin/ura modalitate de interven&ie permis*, con5orm normelor interna&ionale, este asisten&a umanitar* acordat* victimelor unor )nc*lc*ri ale drepturilor omului.

--' %r0s0turile proteciei internaionale a drepturilor o"ului

a. caracterul relativ recent al protec&iei interna&ionale a drepturilor omului 0s5'r.itul celui de-al doilea r*(boi mondial, o dat* cu crearea $1U2K b. e7cluderea competen&ei na&ionale e7clusive )n materia drepturilor omului .i limitarea suveranit*&ii statului prin consacrarea .i /arantarea interna&ional* a drepturilor omului 0Finterna&ionali(area drepturilor omuluiG2 c. crearea unui re/im interna&ional de ordine public* .i e7cluderea re/ulii reciprocit*&ii )n materia drepturilor omului 0speci5icul tratatelor )n domeniul drepturilor omului2 d. subsidiaritatea consacr*rii .i /arant*rii interna&ionale a drepturilor omului 5a&* de consacrarea .i /arantarea lor la nivel internK e. aplicabilitatea direct* a normelor interna&ionale de drepturile omului )n dreptul internK 5. superioritatea normelor interna&ionale )n domeniul drepturilor omului 5a&* de normele de drept internK /. po(i&ia particularului de subiect al dreptului interna&ional al drepturilor omului. 6ntruc't o parte dintre tr*s*turile protec&iei interna&ionale a drepturilor omului au 5ost tratate )n primul curs, ne vom opri doar asupra unora dintre eleC4

3 se vedea pe lar/, :opescu, -.-A.- Protecia internaional a drepturilor omului, Ed. 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!1 1I

E;cluderea co"petenei naionale e;clusive 4n "ateria drepturilor o"ului i li"itarea suveranit0ii statului prin consacrarea i /arantarea internaional0 a drepturilor o"ului 2Ainternaionali<area drepturilor o"ului3

;iol*rile /rave, masive .i sistematice ale drepturilor omului comise )nainte .i )n timpul celui de-al doilea r*(boi mondial au determinat luarea unei po(i&ii comune a statelor )n cadrul societ*&ii interna&ionale, )n sensul c* protec&ia drepturilor omului nu mai putea s* 5ie l*sat* e7clusiv )n competen&a discre&ionar* a statelor, ci se impunea cooperarea interna&ional* )n materie. -onstituirea $.1.U. a marcat )nceputul procesului de internaionali)are a problematicii drepturilor omului. "enun&area treptat* a statelor la concep&ia tradi&ionalist* asupra suveranit*&ii a 5*cut posibil* transpunerea raportului dintre autoritate .i cet*&eni din domeniul competen&ei na&ionale e7clusive )n cel al ordinii de drept interna&ionale. Statele au devenit, )n consecin&*, responsabile 5a&* de comunitatea interna&ional*, pentru modul )n care asi/ur* respectarea drepturilor omului pentru toate persoanele a5late sub 8urisdic&ia lor. Suveranitatea statului este, ast5el, limitat* de c*tre normele 8uridice interna&ionale de drepturile omului, pe care statul este obli/at s* le respecte. :rin urmare, limitarea suveranitii unui stat nu se !ace n !avoarea altui stat, ci n !avoarea indivi)ilor i a drepturilor acestora. Crearea unui re/i" internaional de ordine public0 i e;cluderea re/ulii reciprocit0ii 4n "ateria drepturilor o"ului 2speci.icul tratatelor 4n do"eniul drepturilor o"ului :rin tratatele interna&ionale )n materia drepturilor omului, statele se obli/*, )n principal, nu unele 5a&* de altele, ci 5a&* de indivi(i + bene5iciari ai normelor interna&ionale .i titulari ai drepturilor consacrate .i /arantate + precum .i 5a&* de comunitatea interna&ional* )n ansamblul ei. Se poate aprecia c* drepturile .i obli/a&iile re/lementate prin aceste tratate au un caracter o iectiv, interes'nd )n e/al* m*sur*, indivi(ii, statele .i comunitatea interna&ional*. Dratatele normative, cum sunt cele )n domeniul drepturilor omului, instituie o ordine le&al internaional cu caracter pu lic pe care statele p*r&i .i comunitatea interna&ional* se obli/* s* o prote8e(e. 9ac* avem )n vedere clasi5icarea tratatelor interna&ionale - )n 5unc&ie de obiectul re/lement*rii lor + )n tratate de tip contract .i tratate de tip le&e+sau tratate normative1 ,
1B

tratatele )n domeniul drepturilor omului ar 5ace parte din cea de-a doua cate/orie. 6ntruc't, prin aceste tratate statele nu ).i asum* obli/a&ii mutuale, consim&ind mai de/rab* la recunoa.terea unor drepturi 5a&* de ter&i 0particularii2, re&ula reciprocitii + care ).i are temeiul )n ideea de contract . nu are aici aplica ilitate. :rin urmare, un stat este obli/at s* respecte normele interna&ionale conven&ionale privind drepturile omului, cEiar dac* un alt stat parte la acela.i tratat nu o 5ace, 5*r* s* poat* opune excepia de neexecutare, )n temeiul re/ulii reciprocit*&ii. Convenia de la <iena privind dreptul tratatelor 01JCJ2, prevede e7pres, c* dispo(i&iile sale re5eritoare la )ncetarea sau suspendarea unui tratat, ca urmare a viol*rii substan&iale a lui de c*tre una dintre p*r&i nu se aplic dispo(i&iilor re5eritoare la protec&ia persoanei umane, con&inute )n tratatele cu caracter umanitar. Subsidiaritatea consacr0rii i /arant0rii internaionale a drepturilor o"ului .a0 de consacrarea si /arantarea lor la nivel intern 3t't sub aspectul consacr*rii, c't .i sub cel al /arant*rii drepturilor omului, nivelul interna&ional de protec&ie repre(int* numai un standard minim. 9e la acest nivel interna&ional, apreciat ca etalon, statele nu pot s* dero/e )n plan intern, )n sensul asi/ur*rii unei protec&ii mai reduse drepturilor indivi(ilor. Standardul interna&ional privind drepturile omului repre(int* )n 5apt un Fnumitor comunG la care au reu.it s* a8un/* state cu sisteme politice, sociale .i 8uridice 5oarte di5erite. 9e aceea, sistemele re/ionale de protec&ie a drepturilor omului, 5iind mai apropiate de po(i&iile statelor pe care le includ, sunt mai per5ec&ionate dec't sistemele universale. 9reptul intern al statelor este )ns* cel care trebuie s* reali(e(e o consacrare .i o /arantare superioar* a drepturilor omului. "spunderea internaional a statului se va an&aja doar atunci c#nd este nclcat standardul minim internaional. Subsidiaritatea se mani5est*, prin urmare, .i sub aspectul /arant*rii drepturilor omului. :rincipalul rol )n acest sens revine statelor, ele 5iind cEemate s* aplice )n primul r'nd dreptul intern .i s* intervin* daca s-a produs o )nc*lcare a drepturilor, structurile interna&ionale ac&ion'nd doar n su sidiar, atunci c'nd mecanismele statale se dovedesc a 5i nesatis5*c*toare.I Aa r'ndul lor, procedurile interna&ionale de protec&ie a drepturilor omului 5unc&ionea(* tot potrivit principiului subsidiarit*&ii. "elevante )n acest sens sunt urm*toarele re/uli 4 I

re/ula obli/ativit*&ii epui(*rii c*ilor de recurs interne anterior sesi(*rii unui or/anism interna&ionalK

a se vedea pentru e7empli5icare, doctrina Fmar8ei de apreciereG a statului )n ca(ul -E9$ 1J

posibilitatea pe care o au p*r&ile unui liti/iu de a-l re(olva pe cale amiabil*, )nainte de a se declan.a o ancEet* interna&ional*K libertatea permis* autorit*&ilor na&ionale de a ale/e mi8loacele cele mai adecvate pentru repararea )nc*lc*rii unui dreptB, )n ca(ul )n care instan&a interna&ional* a constatat c* s-a produs o asemenea )nc*lcareK

5aptul c* scopul principal al structurilor interna&ionale nu este sanc&ionarea statelor vinovate, ci restabilirea drepturilor )nc*lcate .i repararea pre8udiciilor su5erite de victim*. &plicabilitatea direct0 a nor"elor internaionale 4n do"eniul drepturilor o"ului 4n dreptul intern Spre deosebire de normele dreptului interna&ional public, ce vi(ea(* e7clusiv rela&iile

dintre state, normele dreptului interna&ional al drepturilor omului, av'nd ca bene5iciari indivi(ii, se aplic* + )n principiu + direct )n ordinea intern* a statelor. 6n literatura de specialitate se a5irm* c* normele interna&ionale cuprinse )n tratatele de drepturile omului au un caracter sel! executin&, adic* sunt autoexecutorii . 9ar caracterul direct aplicabil al acestor norme depinde at't de elemente interne c't .i de elemente interna&ionale, dup* cum urmea(*4 - Dratatele interna&ionale sunt direct aplicabile numai )n acele state care consacr*, prin -onstitu&ie, sistemul monist de receptare a normelor de drept interna&ional, nu .i )n cele care practic* sistemul dualistK SSS E;plicaiiB4 ce presupun teoria dualist0 i teoria "onist01 a2. -on5orm teoriei dualiste - elaborat* )n doctrina /erman* .i italian*, la s5'r.itul sec.al N<N +lea .i )nceputul sec. NN - dreptul interna&ional .i dreptul intern repre(int* sisteme 8uridice cu valoare e/al*, dar distincte, care ac&ionea(* pe planuri di5erite, av'nd i(voare .i destinatari di5eri&i. 6n consecin&*, cele dou* sisteme 8uridice nu se pot intersecta )n nici o situa&ie, 5iecare dintre ele re/lement'nd un domeniu speci5ic de raporturi 8uridice. :otrivit acestei terorii, )ntre actele interne .i cele interna&ionale ar putea e7ista necon5ormit*&i, ceea ce )n dreptul contemporan nu este de acceptat. :entru ca normele dreptului interna&ional s* devin* aplicabile )n dreptul intern ar 5i necesar un act special de trans5ormare a normelor interna&ionale )n norme interne. b2. %eoria monist are la ba(*
B J

a se vedea pentru e7empli5icare prevederile art. 1 din -E9$ M.9omu&a + 9rept interna&ional public, curs, =!1! =!

Fideea ansamblului normelor 8uridice ale celor dou* sisteme de drept .i subordonarea unui drept 5a&* de cel*laltG .i cuprinde dou* variante4 - monismul cu primatul dreptului intern asupra dreptului interna&ional K - monismul cu primatul dreptului interna&ional asupra dreptului intern . :rima variant*, dominant* )n doctrina sec. N<N, sus&in'nd independen&a .i suveranitatea deplin* a statelor, )ncearc* s* demonstre(e c* dreptul interna&ional repre(int* o proiectare )n s5era raporturilor dintre state a unor norme din dreptul intern, dreptul interna&ional deriv'nd deci, din dreptul intern al 5iec*rui stat. -ea de-a doua variant* a ap*rut ca o reac&ie 5a&* de prima, sus&in'nd c* dreptul interna&ional public ar determina limitele competen&elor dreptului intern al statelor. 3ceast* variant* porne.te de la concep&iile dreptului natural, a5irm'nd c* ar e7ista o ordine 8uridic* universal*, superioar* ordinilor 8uridice na&ionale, un adev*rat Fstat mondialG, care atribuie competen&e statelor )n cadrul acestei ordini 8uridice universale. :ractica interna&ional* nu a con5irmat aceast* teorie care nea/* competen&ele statului acestuia. 6n dreptul contemporan, se mani5est* )ns* o tot mai accentuat* determinare a dreptului intern de c*tre dreptul interna&ional, 5*r* ca vreuna din cele dou* teorii s* se 5i validat )n totalitate. 1u e7ist* )ns* o practic* uni5orm* a statelor )n acest sens, primatul unuia sau a altuia dintre cele dou* sisteme 8uridice apreciindu-se pentru 5iecare ca( )n parte, )n 5unc&ie de prevederile constitu&iilor na&ionale, dar .i ale Conveniei de la <iena +,-=-1 privind dreptul tratatelor, )n care se a5irm*4 F$ parte 0n.n. statul2 nu poate invoca dispo(i&iile dreptului s*u intern pentru a 8usti5ica nee7ecutarea unui tratatG 0art.=I22 SSS 1u pot s* se aplice direct )n ordinea intern* dec't acele norme interna&ionale, )n vi/oare, care au un con&inut precis .i complet, cum sunt normele care consacr* drepturi civile .i politice, considerate drepturi 8usti&iabile, )n m*sur* s* 5ie oric'nd ap*rate pe calea unei ac&iuni )n 8usti&ieK Drebuie s* re(ulte din te7tul tratatului inten&ia statelor de a con5eri aplicabilitate direct* normei, mai e7act, tratatul trebuie s* se adrese(e indivi)ilor 0de e7emplu, -E9$2 .i nu statelor 0de e7emplu, Pactul :nternaional O38 privind Drepturile Civile i Politice 2. -onsecin&a imediat* a aplicabilit*&ii directe a unui tratat re(id* )n posibilitatea con5erit* particularilor de a se prevala direct de drepturile consacrate prin acel tratat )n 5a&a autorit*&ilor na&ionale .i interna&ionale. 6n plan intern, normele direct aplicabile, au at't un e5ect vertical,
=1

re(ult'nd din suveranitatea

c't .i un e5ect ori(ontal. E!ectul vertical se mani5est* )n raporturile cu statul .i cu autorit*&ile publice, acestea av'nd o obli/a&ie ne/ativ*, de a se ab&ine s* inter5ere(e cu libera e7ercitare a drepturilor. E!ectul ori)ontal se mani5est* )n raporturile dintre particulari, ace.tia 5iind obli/a&i s* respecte drepturile omului, statului revenindu-i )n acest ca( o obli/a&ie po(itiv*, de a asi/ura, prin presta&ii po(itive, respectarea .i protec&ia drepturilor omului. Superioritatea nor"elor internaionale 4n do"eniul drepturilor o"ului .a0 de nor"ele de drept intern :roblema po(i&iei normelor interna&ionale )n materia drepturilor omului 5a&* de normele interne se pune, )n mod distinct, )n plan interna&ional .i la nivel intern. 6n planul dreptului interna&ional, 8urisdic&iile interna&ionale a5irm* superioritatea normelor interna&ionale 5a&* de cele interne, indi5erent de natura acestora. $ conduit* contrar* normelor interna&ionale privind drepturile omului va an/a8a r*spunderea interna&ional* a statului, cEiar dac* ea este con5orm* dreptului intern. 6n Convenia de la <iena asupra dreptului tratatelor 0lJCJ2 se stipulea(* 5aptul c*, Oun stat nu poate invoca prevederile dreptului s*u intern pentru a 8usti5ica e.ecul s*u )n e7ecutarea unui tratatG, elimin'nd ast5el posibilitatea ca statele s* se prevale(e de le/isla&ia lor intern* pentru a nu respecta obli/a&iile interna&ionale . 6n planul dreptului intern, po(i&ia normelor interna&ionale 5a&* de cele interne este re/lementat* de dispo(i&iile constitu&ionale ale 5iec*rui stat. 3st5el, re/lement*rile constitu&ionale pot s* stabileasc* pentru tratatele interna&ionale )n materia drepturilor omului urm*toarele variante4 o po(i&ie supraconstitu&ional*K o po(i&ie constitu&ional*K o po(i&ie in5raconstitu&ional* .i suprale/islativ*K o po(i&ie le/islativ*. 6n unele state, cum sunt "e/atul Unit al Marii Britanii, <rlanda sau &*rile scandinave, pentru ca normele dreptului interna&ional s* aib* e5ect )n ordinea 8uridic* intern* se procedea(* la Otrans5ormareaG normelor interna&ionale + cuprinse )n tratate + )n norme interne, printr-un act normativ intern. :rin urmare, tratatele interna&ionale pot deveni parte a dreptului intern numai dup* ce o le/e special* de aplicare este adoptat* de le/iuitor. Este ca(ul speci5ic al "e/atului Unit al Marii Britanii unde rati5icarea tratatelor 5iind de competen&a e7ecutivului, incorporarea direct* )n dreptul intern a normelor cuprinse )n acestea
==

ar creea posibilitatea ca o le/e intern* s* poat* 5i modi5icat* printr-un act al e7ecutivului .i nu al le/islativului. Ma8oritatea statelor continentale au prev*(ut )n constitu&iile lor, recunoa.terea normelor interna&ionale ca 5iind parte a sistemului lor intern. -urtea European* a a5irmat )n 8urispruden&a sa c* aceast* modalitate de receptare a -E9$ )n dreptul intern asi/ur* e5icien&* ma7im* dispo(i&iilor tratatului, prin 5aptul c* o5er* posibilitatea invoc*rii lor directe )n 5a&a instan&elor na&ionale. Un asemenea sistem de receptare se re/*se.te )n 3ustria + unde -onven&ia are ran/ constitu&ional + )n <talia, Fran&a .i Hermania. -onstitu&ia $landei prevede )n plus, c* tratatele interna&ionale )n domeniul drepturilor omului la care statul este parte prevalea(* asupra le/ilor interne care con&in dispo(i&ii contrare. -adrul constitu&ional rom'nesc privind raportul dintre dreptul interna&ional .i dreptul intern este o5erit de art.11 .i art.=!. -on5orm prevederilor art.11, tratatele rati5icate prin le/e de c*tre :arlamentul "om'niei devin parte a dreptului intern. De7tul art.11 nu 5ace nici o men&iune )n le/*tur* cu prioritatea normelor interna&ionale 5a&* de cele interne, preci('nd doar, c* statul rom'n Ose obli/* s* )ndeplineasc* )ntocmai .i cu bun* + credin&* obli/a&iile cei revin din tratatele la care este parte.G :rin le/ea de revi(uire a -onstitu&iei 0=!!32 s-a prev*(ut c*, dac* un tratat la care "om'nia urmea(* s* devin* parte este contrar unei dispo(i&ii constitu&ionale, rati5icarea lui poate avea loc numai dup* revi(uirea -onstitu&iei. Este consecin&a lo/ic* a principiului suprema&iei -onstitu&iei. 3rt.=! din -onstitu&ie se re5er* la inciden&a tratatelor )n domeniul drepturilor omului asupra le/isla&iei na&ionale. 6n articolul men&ionat se a5irm* obli/a&ia autorit*&ilor competente de a interpreta dispo(i&iile constitu&ionale ce re/lementea(* drepturile .i libert*&ile cet*&enilor )n concordan&* cu documentele interna&ionale adoptate )n acest domeniu4 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului, :actele $1U .i celelalte tratate la care "om'nia este parte. 6n acela.i timp, potrivit art.=! din -onstitu&ie, )n domeniul drepturilor omului, prevederile tratatelor )n domeniu au prioritate 5a&* de le/ile interne. :rin urmare, sin/urul domeniu )n care se prevede, )n mod e7pres, prioritatea re/lement*rilor interna&ionale 5a&* de cele interne este cel al drepturilor omului. $ re/ul* nou*, adoptat* dup* ultima revi(uire a -onstitu&iei 0=!!32 este aplicarea Oprincipiului le/ii mai 5avorabileG. Mai precis, )n ca( de con5lict )ntre normele interne .i cele interna&ionale privind drepturile omului prioritate va avea ntotdeauna norma mai !avora il, + intern* sau interna&ional* - cea care o5er* o protec&ie sporit* drepturilor individului.

=3

---' !ocu"ente internaionale de re.erin0 4n do"eniul drepturilor o"ului

+' $r/ani<aia Naiunilor Unite1 a' !ocu"ente /enerale1 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului 01J B2 :actul <nterna&ional cu privire la 9repturile -ivile .i :olitice + 1JCC 01JIC2 + 0cu protocoalele 5acultative4 privind controlul pl'n/erilor individuale .i abolirea pedepsei cu moartea2

:actul <nterna&ional privind 9repturile Economice, Sociale .i -ulturale - 1JCC 01JIC2 0cu protocolul 5acultativ privind controlul reclama&iilor individuale2

b' Convenii speci.ice1 -onven&ia interna&ional* privind eliminarea tuturor 5ormelor de discriminare rasial* + 1JC> 01JCJ2 -onven&ia interna&ional* asupra elimin*rii .i reprim*rii crimei de apartEeid + 1JI3 01JIC2 -onven&ia privind prevenirea .i reprimarea crimei de /enocid + 1J B 01J>12 -onven&ia )mpotriva torturii .i a altor pedepse ori tratamente cu cru(ime, inumane sau de/radante + 1JB 01JBI2 -onven&ia privind sclavia + 1J=C 01J=I2 -onven&ia suplimentar* cu privire la abolirea sclaviei, a tra5icului cu sclavi .i a institu&iilor .i practicilor analoa/e sclaviei - 1J>C 01J>I2 -onven&ia pentru reprimarea tra5icului cu 5iin&e umane .i a e7ploat*rii prostitu&iei semenilor + 1J J 01J>12 -onven&ia privind statutul re5u/ia&ilor - 1J>1 01J> 2 -onven&ia asupra drepturilor politice ale 5emeii + 1J>= 01J> 2 -onven&ia asupra cet*&eniei 5emeii c*s*torite + 1J>I 01J>B2 -onven&ia privind consim&*m'ntul la c*s*torie, v'rsta minim* pentru c*s*torie .i )nre/istrarea c*s*toriilor + 1JC= 0 1JC 2 -onven&ia asupra elimin*rii tuturor 5ormelor de discriminare 5a&* de 5emei + 1JIJ 01JB12 -onven&ia cu privire la drepturile copilului + 1JBJ 01JJ!2, cu protocoalele 5acultative4 privind implicarea copiilor )n con5licte armate .i cu privire la v'n(area de copii, prostitu&ia copiilor .i porno/ra5ia in5antil*

)' Consiliul Europei1

-onven&ia European* a 9repturilor $mului + 1J>! 01J>32, cu 1 protocoale adi&ionale -onven&ia european* pentru prevenirea torturii .i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau de/radante cu = protocoale adi&ionale + 1JBI 01JBJ2 -onven&ia cultural* european* + 1J> 01J>>2 -onven&ia pentru prote8area persoanelor 5a&* de prelucrarea automati(at* a datelor cu caracter personal + 1JB1 01JB>2 -arta social* european* 01JC12 K-arta social* european* revi(uit* 01JJC2 -arta european* a limbilor re/ionale sau minoritare + 1JJ= 01JJB2 -onven&ia-cadru pentru protec&ia minorit*&ilor na&ionale + 1JJ> 01JJB2 -arta drepturilor 5undamentale ale Uniunii Europene 0adoptat* paralel cu %ratatul de la 3isa - =!!1 - ca un acord inter-institu&ional, av'nd 5or&a 8uridic* a unui act de drept derivat, trans5ormat* apoi )n tratat prin %ratatul de la *isa ona - =!!J2

=' Uniunea European01

Dratatele de ba(* ale U.E. + principiul respect*rii drepturilor omului 3ctul 5inal de la ?elsin@i 01JI>2 9ocumentul "euniunii de la -openEa/a al -on5erin&ei asupra dimensiunii umane a -.S.-.E.0 din iunie 1JJ!2 + protec&ia drepturile minorit*&ilor

7'$r/ani<aia pentru Securitate i Cooperare 4n Europa

@' $r/ani<aia Statelor &"ericane

-onven&ia 3merican* a 9repturilor $mului + 1JCJ 01JIB2 -onven&ia inter-american* pentru prevenirea .i reprimarea torturii -1JB> 01JBI2 -onven&ia inter-american* asupra prevenirii, sanc&ion*rii .i elimin*rii violen&ei contra 5emeii + 1JJ

C' $r/ani<aia Unit0ii &.ricane -arta 35rican* a 9repturilor $mului .i ale :opoarelor + 1JB1 01JBC2 -arta a5rican* a drepturilor .i bun*st*rii copilului 01JJ!2 -arta arab* a drepturilor omului 0=!! 2 =!!B 0adoptat* de Ai/a 3rab*2 9eclara&ia islamic* universal* a drepturilor omului 01JB12 - proclamat* de -onsiliul islamic pentru Europa
=>

D' Siste"ul isla"ic

-8' #rotecia drepturilor o"ului 4n cadrul $'N'U'

+' Consideraii introductive 6nc*lc*rile 5la/rante ale drepturilor omului din perioada re/imurilor 5asciste au determinat statele comunit*&ii interna&ionale s* caute o modalitate de a evita pe viitor reitarea unor asemenea re/imuri .i declan.area unui nou r*(boi. 6n acest conte7t se e7plic* relansarea, la s5'r.itul celui de-al doilea r*(boi mondial, a ideii de a crea o or/ani(a&ie interna&ional*, menit* s* asi/ure pacea .i securitatea mondial*. Mecanismele de protec&ie a drepturilor omului or/ani(ate, )n perioada interbelic*, )n cadrul Ai/ii 1a&iunilor1! s-au dovedit insu5iciente pentru asi/urarea respect*rii acestor drepturi de c*tre statele membre. 6nc* din anul 1J 1, cau(a drepturilor interna&ionale ale omului a 5ost sus&inut* de pre.edintele S.U.3., >ran?lin D."oosevelt. 6n discursul s*u, devenit celebru - @Cele patru li ertiG- el adresa un apel la crearea unei Olumi care s* se spri8ine pe patru libert*&i 5undamentaleG4 Olibertatea cuv'ntului .i de e7presieG, Olibertatea 5iec*ruia de a se )ncEina lui 9umne(eu dup* propria credin&*G, Olibertatea de a nu su5eri lipsuriG .i Olibertatea de a nu se temeG, libert*&i ce urmau s* conture(e 5undamentul unei noi ordini morale - ba(at* pe 8usti&ie .i pace - a comunit*&ii statelor care au luptat )n al doilea r*(boi mondial )mpotriva 37ei. 11 -on5lictul ideolo/ic dintre statele comunit*&ii interna&ionale reunite )n cadrul -on5erin&ei de la 7an >rancisco, )n anul 1J >, interesele politice di5erite, precum .i reticen&a statelor de a supune controlului interna&ional modul )n care asi/ur* protec&ia drepturilor omului pe plan intern au constituit 5actori ce au in5luen&at )n mod ne/ativ e5icien&a sistemului de protec&ie a drepturilor omului instituit de $.1.U. -u toate acestea, constituirea $.1.U., ca or/ani(a&ie inter/uvernamental* cu caracter universal, a c*rei Cart a 5ost adoptat* la =C iunie 1J > a marcat nceputul procesului de internaionali)are a drepturilor omului 1=. :rin aderarea la -art*, statele-p*r&i recuno.teau c* respectarea drepturilor omului devine o problem* de interes interna&ional, care nu mai &ine )n e7clusivitate de 8urisdic&ia lor intern*. -'&iva ani mai t'r(iu, odat* cu crearea -onsiliului Europei, respectarea drepturilor omului a 5ost inte/rat* )ntr-un cadru 8uridic re/ional, prin adoptarea unor conven&ii )n domeniu .i instituirea unui sistem 8urisdic&ional e5icient, de /arantare a drepturilor individuale.
1! 11

Mecanismele Ai/ii na&iunilor vi(au prote8area drepturilor minorit*&ilor ;an Boven, DEeo + ?uman "i/Ets and "i/Ets o5 :eoples )n European Lournal o5 ?uman ri/Ets nr.3, vol.C%1JJ>K Buer/entEal, DEK Reber, ".- 9reptul interna&ional al drepturilor omului, ed.3ll Educational, Buc., 1JJC
1=

"obertson, 3.?.K Merrills, L.H. + ?uman ri/Ets in tEe Morld, MancEester University :ress, 1JJ3 =C

)' !repturile o"ului 4n Carta $'N'U' 9e.i, )n accep&iunea /eneral*, promovarea .i protec&ia drepturilor omului repre(int* un principiu universal, structurile re/ionale pot s* concure la reali(area la nivel universal a acestui principiu. 8niversalismul i re&ionalismul nu sunt no&iuni a5late )n opo(i&ie, )ntre ele e7ist'nd un raport de complementaritate13. :rin crearea $.1.U. statele comunit*&ii interna&ionale au urm*rit s* pun* ba(ele unei noi ordini /lobale, obiectivele esen&iale ale or/ani(a&iei - reali(abile )n cadrul /eneral al cooper*rii interstatale - 5iind men&inerea p*cii, asi/urarea securit*&ii colective .i a 8usti&iei, precum .i crearea condi&iilor necesare asi/ur*rii pro/resului economic .i social. :reambulul -artei $.1.U. men&ionea(* le/*tura indisolubil* dintre men&inerea p*cii .i protec&ia drepturilor omului. 3spira&iile comune ale statelor se e7prim* )n )ncrederea lor )n Odrepturile 5undamentale ale omului, )n demnitatea .i valoarea persoanei umane, )n e/alitatea )n drepturi a b*rba&ilor .i a 5emeilor, precum .i a na&iunilor mari .i miciG. Aa ori/ini, drepturile omului se reduceau la conceptul de @drepturi exclusive4+exclusive ri&'ts1 de care bene5iciau doar cate/oriile privile/iate .i se 5undamentau pe discriminare )n 5unc&ie de ras*, se7, avere etc. 6n timp, drepturile omului au parcurs un proces de democrati(are, determin'nd o trans5ormare /radual*, care a condus la o reconsiderare a naturii drepturilor omului, privite ast*(i ca @drepturi inclusive +inclusive ri&'ts1. 3ceast* abordare a 5ost consacrat* )n mod de5initiv )n -arta $1U1 , care con5i/urea(* )n art.1032 un obiectiv esen&ial al or/ani(a&iei4 Opromovarea .i )ncura8area respect*rii drepturilor omului .i a libert*&ilor 5undamentale pentru to&i, !r deose ire de ras, sex, lim sau reli&ieG. :entru a contrabalansa competen&ele $.1.U. )n domeniul drepturilor omului, )n -art* sau prev*(ut .i clau(e privind respectarea principiului suveranitii statelor . 6n acest sens, art. = al -artei statuea(* c* nici o dispo(i&ie din cuprinsul acesteia nu autori(ea(* $.1.U. s* intervin* )n probleme ce apar&in competen&ei na&ionale e7clusive a unui stat, .i nici nu poate obli/a statele membre s* supun* a5aceri interne de acest /en unei proceduri de re/lementare interna&ional* prev*(ute de -art*. 9in modul cum a 5ost conceput te7tul -artei re(ult* o aparent* contradic&ie )ntre interna&ionali(area drepturilor /arantate individului )mpotriva statului .i preten&ia statelor de a re/la )n mod suveran a5acerile lor interne. 6ntr-o interpretare restrictiv*, Statutul $.1.U. nu ar
13

van Boven,DEeo-Heneral -ourse o5 ?uman "i/Ets in -ollected -ourses o5 tEe 3cademy o5 European AaM, vol. ,1JJ3 1 ibidem. =I

repre(enta dec't o Fdeclara&ie de inten&ie cu valoare pro/ramatorieG, prevederile art.=, ne/'nd orice putere de constr)n/ere men&iunilor re5eritoare la respectarea drepturilor omului. 6n virtutea acestei interpret*ri, or/ani(a&iei )i este ne/at* orice competen&* de a ac&iona, cEiar .i )n ca(ul producerii unei viol*ri masive a drepturilor omului. 3cestei te(e restrictive i se opune o vi(iune mult mai dinamic* .i activ*, care relev* 5aptul c* o a5acere nu trebuie s* 5ie considerat* ca apar&in)nd competen&ei na&ionale e7clusive a unui stat din momentul )n care este inclus* )ntr-un domeniu re/lementat de dreptul interna&ional. :e de alt* parte, -arta obli/* statele p*r&i, )n virtutea e7prim*rii propriului consim&*m)nt de a 5i le/ate de prevederile sale,. s* respecte .i s* accepte competen&a $.1.U de a e7amina e5ectivitatea an/a8amentelor asumate. $bli/a&iile ce revin statelor membre )n vederea reali(*rii acestor obiective sunt preci(ate la art. >> .i >C ale -artei. 3st5el, statele membre se an/a8ea(* s* ac&ione(e O)n comun .i separat, )n cooperare cu or/ani(a&iaG 0 art.>C 2, pentru a reali(a condi&iile de stabilitate .i bun*stare necesare men&inerii rela&iilor pa.nice .i de prietenie )ntre state, ba(ate pe respectarea principiului e/alit*&ii )n drepturi .i al autodetermin*rii popoarelor. -arta $.1.U. acord* o semni5ica&ie deosebit* ac&iunii )n plan re/ional pentru reali(area scopurilor or/ani(a&iei. "e/lement*rile .i acordurile re/ionale trebuie s* concorde cu standardele instituite la nivel universal, scopurile .i principiile $1U r*m'n'nd cadru de re5erin&* pentru ac&iunile promovate la nivel re/ional. <nstitu&iile re/ionale nu sunt create doar pentru a servi scopurilor universale. Ele pot s* adau/e valorile proprii sistemului /lobal. 3st5el, institu&iile re/ionale pot s* inove(e )n domeniul protec&iei drepturilor omului, pot s* asi/ure un nivel mai )nalt de protec&ie .i, de asemenea, pot s* particulari(e(e metodele de protec&ie )n 5unc&ie de necesit*&ile locale. -Eiar dac* particularit*&ile culturale, reli/ioase, economice, sociale sau politice reclam* standarde di5erite de protec&ie a drepturilor omului, aceste di5eren&ieri nu trebuie s* duc* la privarea unor persoane sau /rupuri de standardele proclamate la nivel universal. Mecanismele universale .i cele re/ionale, de protec&ie a drepturilor omului ).i o5er* ast5el suport reciproc, respect'nd raportul de complementaritate 1> =' (ecanis"e politice de aciune i control ba<ate pe Carta $'N'U' Scopurile .i principiile )nscrise )n -arta $.1.U. sunt )ncredin&ate spre reali(are or/anelor proprii, care de&in atribu&ii speci5ice )n acest sens. Suprave/Eerea )ndeplinirii de c*tre statele membre a obli/a&iilor interna&ionale decur/'nd din statutul or/ani(a&iei revine
1>

ibidem =B

acelora.i or/anisme paralel cu or/anele de control instituite prin tratatele la care statele sunt p*r&i.. 6n cursul r*(boiului rece, $.1.U. a creat structuri normative .i institu&ionale pentru protec&ia drepturilor omului, l*r/ind )n mod constant competen&ele sale. 6ns*, e5icacitatea mecanismelor universale a 5ost limitat* )n perioada respectiv* - doctrina securit*&ii .i a suveranit*&ii na&ionale a 5ost adesea invocat* pentru a disimula sau 8usti5ica viol*ri, cEiar masive, ale drepturilor omului. -arta $.1.U. a con5erit puteri restr'nse or/ani(a&iei, misiunea sa prioritar* 5iind aceea de a promova drepturile omului, responsabile )n acest sens 5iind 3dunarea Heneral* .i -onsiliul Economic .i Social 0E-$S$-2. -arta nu de5ine.te )n&elesul no&iunii de Odrepturile omuluiG, re5erindu-se doar la obli/a&ia statelor de a promova, )n cadrul cooper*rii cu or/ani(a&ia, drepturile .i libert*&ile 5undamentale ale individului, 5*r* discriminare.0art.>>2 :entru a 5acilita cooperarea interstatal*, art.13 012 al -artei prevede c* &dunarea >eneral0 Ova ini&ia studii .i va 5ace recomand*riG )n scopul de a spri8ini reali(area drepturilor omului pentru to&i, 5*r* deosebire. 9in dispo(i&iile -artei re(ult* c* or/anul deliberativ al $.1.U. se poate sesi(a )n ca(ul unor nclcri masive ale drepturilor omului, cEiar declan.'nd o ac&iune )n acest sens, dac* -onsiliul de Securitate e blocat. 3dun*rii Henerale )i este con5erit doar un drept de in/erin&* umanitar*, prin e7ercitarea puterilor sale speci5ice, sub 5orma unor recomandri adresate statelor implicate.1C Sub aspect teEnic, recomandrile 3dun*rii /enerale nu constr'n/ - din punct de vedere 8uridic - un stat membru al or/ani(a&iei. :entru a aprecia /radul de autoritate a re(olu&iilor sale este necesar s* ne raport*m la obli/a&iile /enerale ale statelor membre de a ac&iona )n cooperare cu or/ani(a&ia pentru reali(area scopurilor )nscrise )n -art*. 0art.>>->C2. $rice stat are o obli/a&ie de bun* credin&* + e7pres prev*(ut* de art.= 0=2 din -art* + care traduce de 5apt un principiu imperativ +o norm de jus co&ens,A 1 )n dreptul interna&ional + pacta sunt servanda,B. <mpactul unei recomand*ri poate 5i )n mod particular accentuat dac* este vorba de un te7t adoptat cu unanimitate de voturi sau prin consensul statelor participante, cum a 5ost ca(ul Declaraiei 8niversale a Drepturilor Omului 01J B2. 6n timp, o mare parte din re/ulile prev*(ute )n actele re5eritoare la drepturile omului, elaborate de or/anele $.1.U., s-au trans5ormat )n norme de drept cutumiar.

1C 1I

ve(i "e(olu&ia 3cEeson din 3.11.1J>!. 1orma T de 8us co/ens U este o norm* imperativ*, de la care statele nu pot dero/a prin conven&ie contrar*K orice norm* care contravine unei norme imperative de drept interna&ional este a5ectat* de nulitate absolut* 1B Drad 4 Otratatele au putere de le/e )ntre p*r&i U =J

-arta con5er* puteri similare Consiliului Econo"ic i Social 2EC$S$C2, )mputernicindu-l s* e5ectue(e studii .i s* adreses(e recomand*ri )n scopul promovrii respectului pentru drepturile omului. 0art.C=2. E-$S$- este or/anismul abilitat s* pre/*teasc* proiecte de conven&ii pentru a le supune apoi de(baterii )n cadrul 3dun*rii Henerale. E-$S$- este, de asemenea, autori(at prin art.CB din -art*, s* constituie comisii pe domenii speci5ice de activitate. 6n domeniul drepturilor omului E-$S$- a )n5iin&at Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru condiia !emeii i Comisia pentru prevenirea crimei i justiie penal. 9intre or/anismele $.1.U. speciali(ate )n domeniul drepturilor omului, Co"isia !repturilor $"ului, a des5*.urat cea mai comple7* activitate. 9ac* la )nceput, aceasta a cuprins J membri, care 5unc&ionau cu titlu individual, ulterior num*rul membrilor a crescut la >3, statutul lor 5iind trans5ormat )n cel de repre(entan&i ai /uvernelor statelor membre ale or/ani(a&iei. :entru spri8inirea activit*&ii sale, -omisia, a constituit dou* subcomisii, ale c*ror membri au 5unc&ionat cu titlu individual + 7u comisia pentru Prevenirea Discriminrii i Protecia Minoritilor - denumit* )n pre(ent 7u comisia pentru promovarea i protecia drepturilor omului - .i 7u comisia pentru *i ertatea :n!ormaiei i a Presei 0care a activat )ntre anii 1J I-1J>=2, atribu&iile lor 5iind acelea de a )ntreprinde studii .i de a adresa recomand*ri -omisiei 9repturilor $mului )n domeniul s*u de activitate. !repturilor $"ului a )nlocuit -omisia 9repturilor $mului din anul =!!C' Aa ori/ini, -omisia pentru drepturile omului .i-a concentrat e5orturile asupra de5inirii .i codi5ic*rii normelor privind drepturile omului. 6ncep'nd cu anul 1JI , -omisia 9repturilor $mului devine competent* s* e7amin(e situa&iile care &in de violri !la&rante ale drepturilor omului. 6n e7ercitarea acestei 5unc&ii, ea a creat un sistem de proceduri speciale pentru anc'etarea acu)aiilor de violare a drepturilor omului. :ro/ramul $.1.U. pentru drepturile omului se ba(ea(* tot mai mult pe acest sistem de ancEet* independent care permite adoptarea unor sisteme mai suple )n privin&a drepturilor indivi(ilor. Sistemul - numit cel al mecanismului extraconvenional - se re5er* la procedurile speciale ale -omisiei, care poate numi experi independeni pentru a e7amina .i suprave/Eea situa&ia drepturilor omului .i a )ntocmi rapoarte, 5ie cu privire la anumite &*ri, 5ie )n cadrul unui mandat tematic, privind /rave viol*ri a drepturilor omului )n di5erite re/iuni ale lumii. E7per&ii sunt liberi s* recur/* la toate resursele 5iabile la care au acces pentru a pre/*ti rapoartele lor .i )ndeplinesc o mare parte a cercet*rilor lor pe teren unde contactea(* autorit*&ile statului, $1H-uri .i victime, adun'nd la 5a&a locului ma7imum de elemente posibile. Ei pre(int* un raport anual -omisei Consiliul

3!

)nso&it de recomand*ri. "e(ultatele ancEetelor lor sunt )n mod e/al utili(ate de c*tre or/anele de control al implement*rii tratatelor, )n special pentru a evalua rapoartele statelor.1J 3ctivitatea Consiliului de Securitate al $.1.U. are tan/en&e cu domeniul respect*rii drepturilor omului prin e7ercitarea atribu&iilor sale )n domeniul men&inerii p*cii .i a securit*&ii interna&ionale .i prin sanc&ionarea statelor culpabile de )nc*lc*ri ale acestor drepturi. -onsiliul de Securitate este sin/urul or/anism al $.1.U. c*ruia i-au 5ost dele/ate puteri deci(ionale, 5iind, totodat*, )ndrept*&it s* intervin* )n ordinea intern* a unui stat membru, )n ca(ul unor situa&ii care pot 5i apreciate ca o O amenin&are la adresa p*cii, o )nc*lcare a p*cii sau ca un act de a/resiuneG 0 art.3J, -arta $.1.U.2. -onsiliul de Securitate a intervenit pentru a sanc&iona state )n care a 5ost )mpiedicat* e7ercitarea dreptului popoarelor la autodeterminare 0"Eode(ia, 1amibia2 sau )n care s-au mani5estat viol*ri ale drepturilor omului urmate de e7od masiv de popula&ie peste /rani&ele na&ionale 0"uanda 2 etc.. $ institu&ie care 5unc&ionea(* sub autoritatea 3dun*rii Henerale a $.1.U. este Consiliul de %utel0, 5unc&ia sa 5iind aceea de a suprave/Eea administrarea teritoriilor a5late )n re/im de tutel*. :rincipalele scopuri ale sistemului au constat )n monitori(area procesului de preluare a auto/uvern*rii sau independen&ei na&iunilor a5late )n aceste teritorii, un obiectiv prioritar 5iind .i asi/urarea respectarea drepturilor omului )n teritoriile )n cau(* 0de e7emplu, asi/urarea unui tratament nediscriminatoriu )n administrarea 8usti&iei2. 6n cadrul Secretariatului $'N'U. au 5ost create o serie de or/ane .i or/anisme cu competen&e )n domeniul drepturilor omului, care sunt coordonate de 7ecretarul $eneral adjunct. 3cesta din urm* are misiunea de a asi/ura coordonarea )ntre pro/ramul re5eritor la drepturile omului .i activit*&ile din domeniu )ntreprinse de c*tre or/anismele $.1.U. :rintre atribu&iile sale 5i/urea(* .i ac&iunile de )ncura8are a statelor )n vederea rati5ic*rii .i aplic*rii conven&iilor interna&ionale de pro5il. $r/anul 8urisdic&ional al $.1.U. + Curtea -nternaional0 de Eustiie 0?a/a2 + a contribuit prin deci(iile sale la conturarea 9reptului <nterna&ional al 9repturilor $mului. -urtea este competent* s* soluione)e di!erende )ntre state n*scute din aplicarea .i interpretarea conven&iilor interna&ionale 0inclusiv )n domeniul drepturilor omului2 adoptate )n cadrul or/ani(a&iei. 9e asemenea, ea poate s emit avi)e consultative, la cererea 3dun*rii Henerale .i a -onsiliului de Securitate privind interpretarea unor tratate sau a unor situa&ii interna&ionale, inclusiv )n domeniul drepturilor omului. Fnaltul Co"isar pentru drepturile o"ului 01JJ32 repre(int* o institu&ie non8udiciar* cu misiunea de a promova drepturile omului .i de a ac&iona cu mi8loace proprii pentru a
1J

a se vedea controlul prev*(ut de "e(olu&ia E-$S$- 1>!301JI!2 31

preveni situa&ii de )nc*lcare a drepturilor omului. 6n concret, )n atribu&iile 6naltului -omisar intr* coordonarea pro/ramelor $1U )n materie de drepturile omului, urm*rind cre.terea e5icien&ei .i a impactului acestora. :lasat sub direc&ia .i autoritatea Secretarului /eneral $1U - al c*rui repre(entant este )n acest domeniu - activitatea sa este coordonat* )n acela.i timp de c*tre 3dunarea Heneral*, E-$S$- .i de -omisia 9repturilor $mului. 6naltul -omisar asi/ur* secretariatul -omisiei 9repturilor $mului, al or/anelor de control al implement*rii tratatelor .i al celorlalte or/anisme $.1.U. cu competen&e )n domeniul drepturilor omului. Mandatul 6naltului -omisar cuprinde c'teva elemente esen&iale 4 reali(area unui parteneriat pentru drepturile omului la scar* mondial*, prevenirea viol*rii drepturilor omului .i r*spunderea la situa&ii de ur/en&*, promovarea drepturilor omului )n paralel cu democra&ia .i de(voltarea, ca principii directoare ale unei p*ci durabile .i coordonarea pro/ramelor $.1.U. pentru drepturile omului. 7' e/le"ent0ri $'N'U' 4n do"eniul drepturilor o"ului' #rincipalele docu"ente cu caracter /eneral 7'+' &specte teoretice <nstrumentele normative adoptate de $.1.U. )n domeniul drepturilor omului sunt conveniile .i declaraiile. 3doptarea acestor te7te este precedat* de elaborarea unor proiecte discutate )n cadrul or/anelor subsidiare ale or/ani(a&iei. 6n /eneral, Consiliul 2.osta Co"isia3 !repturilor $"ului este or/anismul abilitat s* pre/*teasc* un proiect de te7t care urmea(* s* 5ie transmis ulterior spre aprobare &dun0rii >enerale, prin intermediul EC$S$C' 6n domeniul drepturilor omului practica $.1.U. este de a adopta o recomandare sau o declaraie anterior adopt*rii unui tratat. 9enumirile date acestor acte comport* anumite nuan&*ri. $ declaraie $.1.U. este un instrument 5ormal .i solemn care se 8usti5ic* atunci c'nd or/ani(a&ia a5irm* principii av'nd o importan&* ma8or* .i o valoare durabil*, principii sau norme /enerale care reclam* o aplicare universal*. $ recomandare este mai pu&in 5ormal* .i, prin urmare, e7i/en&ele privind respectarea dispo(i&iilor ei sunt mai atenuate. 3doptarea declara&iilor sau a recomand*rilor precede )ntotdeauna pe cea a conveniilor. :ractica a demonstrat c* statele sunt dispuse s* aprobe proclamarea unor principii, mani5est'nd )ns* reticen&* atunci c'nd trebuie s* se obli/e prin conven&ii. :rin urmare este pre5erabil* ob&inerea cel pu&in a recunoa.terii unui ansamblu de principii comune, care dac* sunt aplicate )ntr-o manier* constant* .i uni5orm*, printr-o participare lar/* din partea statelor, pot s* devin* norme cutumiare

3=

9e.i, din punct de vedere 8uridic, recomand*rile nu au 5or&* de constr'n/ere ele pot s* constituie mi8loace de presiune moral* .i politic* a statelor membre. For&a de constr'n/ere a unui asemenea document se ampli5ic* dac* acesta este )nso&it de un mecanism de control care s* permit* aprecierea pro/reselor reali(ate de state )n aplicarea principiilor proclamate sau semnalarea insu5icien&elor )n aplicarea lor. 7')' !eclaraia Universal0 a !repturilor $"ului 2!'U'!'$'3 9ocumentul de re5erin&* al $.1.U. )l repre(int* 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului 01J B2, elaborat* sub 5orma unei re(olu&ii a 3dun*rii Henerale. Sursa ideolo/ic* a 9.U.9.$. se re/*se.te )n doctrina Vcolii dreptului natural, potrivit c*rora omul posed* drepturi .i libert*&i ce &in de esen&a 5iin&ei umane, drepturi universale, inalienabile .i perene. Sub aspect ideolo/ic, documentul a repre(entat un compromis )ntre doctrina liberal* .i cea mar7ist*, curente dominante )n cadrul or/ani(a&iei, )n momentul adopt*rii sale. 3cest compromis s-a concreti(at )n atenuarea opo(i&iei dintre drepturile civile .i politice, considerate a 5i Odrepturi de re(isten&* 5a&* de putereG 0promovate de re/imurile liberale2 .i drepturile economice, sociale .i culturale, implic'nd Odrepturi de a ob&ine presta&ii din partea statuluiG 0promovate, )n principal, de re/imurile comuniste2. :rin adoptarea 9.U.9.$, $.1.U. a urm*rit s* reali(e(e de(voltarea respectului 5a&* de drepturile omului .i libert*&ile acestuia .i Oasi/urarea, prin m*suri pro/resive de ordin na&ional .i interna&ional, a recunoa.terii .i aplic*rii universale .i e5ective a acestor drepturiG. :reambulul 9.U.9.$ reiterea(* unele dintre principiile $.1.U.4 principiul e/alit*&ii )n drepturi, principiul re(olv*rii prin mi8loace pa.nice a di5erendelor, principiul cooper*rii interna&ionale . 6n 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului se a5irm* preeminen&a drepturilor individuale clasice .i a libert*&ilor tradi&ionale. 9up* clasi5icarea propus* de ".-assin documentul cuprinde urm*toarele drepturi4 - @drepturi i li erti de ordin personal4 0 art.3-1124 dreptul la via&*, la libertate .i securitate, dreptul de a nu 5i &inut )n sclavie, dreptul de a nu 5i supus torturii, tratamentelor .i pedepselor inumane .i de/radante, dreptul la recunoa.terea personalit*&ii 8uridice, dreptul la e/alitatea )n 5a&a le/ii .i la o e/al* protec&ie din partea le/ii, dreptul de a se adresa instan&elor na&ionale )n ca( de )nc*lcare a drepturilor recunoscute prin le/isla&ia na&ional*, dreptul la un proces ecEitabil, dreptul la neretroactivitatea le/ii, dreptul de a bene5icia de pre(um&ia de vinov*&ieK
=! =!

citat* de Fr. Sudre+ Drept internaional i european al drepturilor omului, Ed. :olirom, <a.i, =!!C, p..31 33

- Odrepturi ce de!inesc statutul privat al persoaneiG 0 art.1=-1I24 dreptul la via&* privat* .i de 5amilie, dreptul la libera circula&ie, dreptul de a(il, dreptul la cet*&enie, e/alitatea )n drepturi a 5emeilor cu b*rba&ii, dreptul la respectarea propriet*&ii privateK .@!aculti spirituale, li erti pu lice i drepturi politice !undamentaleG0prev*(ute )n art. 1B-=124 dreptul la libertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie, dreptul la libertatea de opinie .i e7primare, libertatea de )ntrunire .i asociere, dreptul la ale/eri libere, dreptul de a avea acces la 5unc&ii publiceK - Odrepturi economice, sociale i culturaleG 0 art. ==-=I24 dreptul la securitate social*, dreptul la munc*, dreptul la o remunera&ie ecEitabil*, dreptul la odiEn*, dreptul la un nivel de via&* decent, dreptul de protec&ie social*, dreptul la )nv*&*tur*, dreptul de a participa la via&a cultural*, dreptul de proprietate intelectual*. 9.U.9.$. a 5ost elaborat* ca o Odeclara&ie de principii )n 5orm* solemn* G, cu caracter universal, prevederile sale 5iind destinate a 5i completate, )n timp, prin tratatele interna&ionale )n domeniu. 6n doctrina de specialitate au e7istat controverse )n le/*tur* cu 5or&a 8uridic* a 9eclara&iei. $piniile au oscilat )ntre a considera actul doar un document cu valoare politic de recomandare, lipsit de putere de constr'n/ere pentru statele destinatare .i un document cu valoare juridic o li&atorie. 7tricto sensu, un act care eman* de la 3dunarea Heneral* $.1.U are doar caracter de recomandare pentru statele membre ale or/ani(a&iei. 9atorit* 5aptului c*, de-a lun/ul timpului, unele dintre prevederile 9eclara&iei au 5ost aplicate constant .i uni5orm )n practica statelor, acestea au 5ost acceptate ca Ore/uli ale dreptului interna&ional cutumiarG =1. Unii autori, - Buer/entEal,D. .i Wiss, 3l. - v*d )n con&inutul 9eclara&iei o interpretare autentic, din punct de vedere 8uridic, a -artei $.1.U. 6ntruc't, ulterior, au 5ost transpuse )n conven&ii .i alte tratate, precum .i )n constitu&iile statelor democratice, prevederile 9.U.9.$. au devenit, implicit, norme cu valoare 8uridic* obli/atorie 7'=' #actul internaional cu privire la drepturile civile i politice 2#'-'!'C'#'3 :.<.9.-.:. - adoptat de c*tre 3dunarea Heneral* a $.1.U. )n anul 1JCC .i intrat )n vi/oare 1! ani mai t'r(iu - repre(int* un tratat interna&ional multilateral care traduce preocup*ri, dar .i o ideolo/ie di5erite 5a&* de cele mani5estate )n anul 1J B, c'nd s-a adoptat 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului. 9ac* 9.U.9.$. traducea un e5ort de conciliere a concep&iei liberale cu cea mar7ist*, :actul re5lect* )n plan 8uridic, opo(i&ia mar7ist* )ntre
=1

9e e7emplu4 /enocidul, sclavia, uciderea sau dispari&ia unor persoane, tortura sau alte tratamente inumane sau de/radante, de&inerea arbitrar* prelun/it*, discriminarea rasial* sistematic* .i )nc*lcarea 5la/rant* a drepturilor omului 3

libert*&i 5ormale .i libert*&i reale. Dratatul consacr* un O5enomen de colectivi(areG a drepturilor omului. 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului se a7a )n )ntre/ime pe persoana individului, 5iind adresat* acestuia. :actul )ns*, are ca destinatari statele, lu'nd )n considerare, )n primul r'nd, dimensiunea social* a individului . Se consider*, ast5el, c* omul nu-.i poate reali(a drepturile sale dec't )n interiorul unei societ*&i libere de orice constr'n/ere e7tern* sau intern*, iar interesul individului s-ar con5unda cu cel al societ*&ii )n care tr*ie.te . Dratatul consacr*, )n primul s*u articol, un drept colectiv, dreptul popoarelor la autodeterminare, a5irmat )n dubla sa dimensiune4 at't politic*, privit ca drept al popoarelor de a-.i determina liber statutul lor politic, c't .i economic* - ca drept al popoarelor de a dispune liber de resursele naturale .i de a-.i asi/ura propria de(voltare economic*, social* .i cultural*. :actul prevede o cate/orie de drepturi a solute de la care statele nu pot dero/a )n nici o circumstan&*. 3ceste drepturi sunt acceptate )n cadrul comunit*&ii interna&ionale ca norme imperative 0norme de jus co&ens2. 9repturile absolute constituie Onucleul durG al drepturilor omului, delimit'nd un standard minim de drepturi pe care statele sunt obli/ate s* )l asi/ure tuturor persoanelor a5late sub 8urisdic&ia lor4 dreptul la via&*012, dreptul de a nu 5i supus torturii, tratamentelor inumane .i de/radante0=2, dreptul de a nu 5i &inut )n sclavie sau servitute032, dreptul la neretroactivitatea le/ii penale0 2, dreptul la recunoa.terea personalit*&ii 8uridice0>2, dreptul la libertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie 0C2 .i dreptul de a nu 5i privat de libertate pentru ne)ndeplinirea unor obli/a&ii contractuale0I2 Dratatul re/lementea(* o serie de alte drepturi .i libert*&i 5undamentale, cum sunt4 dreptul la libertate .i si/uran&*, dreptul la un proces ecEitabil, dreptul la recurs al persoanelor condamnate, dreptul la desp*/ubiri al victimelor unor erori 8udiciare, principiul autorit*&ii lucrului 8udecat )n materie penal*, libertatea de e7presie, dreptul la respectarea vie&ii private .i de 5amilie, dreptul la )ncEeierea unei c*s*torii, e/alitatea )n drepturi a so&ilor, dreptul p*rin&ilor de a le 5i respectate convin/erile privind educa&ia copiilor, libertatea de reuniune pa.nic* .i asociere, drepturi electorale, dreptul la libera circula&ie, dreptul cet*&enilor unui stat de a avea acces la 5unc&ii publice, drepturi e7pres prev*(ute pentru asi/urarea protec&iei copiilor 0 )n acest conte7t este inclus .i dreptul la cet*&enie 2, precum .i a persoanelor de&inute sau arestate, )n special a tinerilor .i a 5emeilor /ravide, care sunt prote8a&i )mpotriva pronun&*rii sau a e7ecut*rii sentin&elor de condamnare la moarte. :rintre drepturile prote8ate )n te7tul :actului 5i/urea(* .i drepturile persoanelor apar&in'nd minoritilor naionale, art.=I din tratat prev*('nd dreptul acestor persoane Ode a avea, )n comun cu ceilal&i membri ai /rupului lor, via&* cultural*, de a pro5esa .i practica
3>

propria lor reli/ie .i de a 5olosi propria lor limb*G. Dratatul vi(ea(*, prin aceast* re/lementare, asi/urarea protec&iei minorit*&ilor )mpotriva politicilor de asimilare. Comitetul Drepturilor Omului== + or/anul de control al aplic*rii :actului + a a5irmat )n practica sa c*, e7erci&iul drepturilor prev*(ute )n art.=I nu poate aduce atin/ere inte/rit*&ii teritoriale .i suveranit*&ii statelor - p*r&i .i c* dreptul la autodeterminare nu poate 5i valori5icat )n le/*tur* cu drepturile minorit*&ilor. :actul con&ine clau(e normative care 8alonea(* limitele con&inutului, e7ercit*rii .i ale interpret*rii drepturilor .i libert*&ilor prote8ate. :actul $.1.U. a 5ost completat cu un #rotocol .acultativ privind abolirea pedepsei cu "oartea )n statele care )l rati5ic*. -ontrolul aplic*rii dispo(i&iilor :actului este reali(at de c*tre Co"itetul !repturilor $"ului, cu sediul la $eneva. -omitetul este un or/an independent, constituit din repre(entan&i ai statelor p*r&i la tratat, ce nu trebuie s* aib* neap*rat calitatea de ma/istra&i. -omponen&a -omitetului trebuie s* &in* seama de o reparti&ie /eo/ra5ic* ecEitabil* .i de repre(entarea di5eritelor 5orme de civili(a&ie, precum .i a principalelor sisteme 8uridice. -omitetul 9repturilor $mului este abilitat s* reali(e(e un dublu control al respect*rii dispo(i&iilor :actului4 a1 controlul rapoartelor in!ormative din partea statelor 1 controlul pl#n&erilor individuale i statale a2. Sistemul de control ba(at pe te'nica rapoartelor este re/lementat )n te7tul :actului .i presupune pre(entarea periodic* de rapoarte in5ormative din partea statelor-p*r&i, asupra m*surilor pe care le-au adoptat pentru transpunerea )n via&* a drepturilor recunoscute, precum .i asupra pro/reselor reali(ate )n 5olosin&a acestor drepturi. "apoartele se adresea(* 7ecretarului $eneral al O.3.8., care le transmite spre e7aminare Comitetului Drepturilor Omului .i institu&iilor speciali(ate ale $.1.U., de pro5il. 6n urma e7amin*rii lor, -omitetul adresea(* propriile rapoarte statelor, necesar, Consiliului Economic i 7ocial. b2.Controlul pl#n&erilor individuale i statale are ca obiect 5apte precise de )nc*lcare a drepturilor omului de c*tre un stat - parte la tratat. Dreptul de aciune al individului este recunoscut doar cu titlu op&ional, 5iind prev*(ut )ntr-un #rotocol .acultativ al #actului, care trebuie rati5icat separat.
==

con&in'nd observa&ii .i recomand*ri .i, dac* este

6n -omentariul Heneral nr.=30>!2 din 1JJ , 3C

7istemul de control al pl#n&erilor statale C

Este re/lementat sub 5orma unui "ecanis" de conciliere, la care particip* Comitetului Drepturilor Omului. Un stat-parte la tratat poate sesi(a Comitetul Drepturilor Omului cu o co"unicare av'nd ca obiect o )nc*lcare de c*tre un alt stat parte a obli/a&iilor sale decur/'nd din tratat.

:rocedura de e7aminare a pl'n/erilor statale are caracter .acultativ .i 5unc&ionea(* doar )n condi&ii de reciprocitate4 cele dou* state p*r&i trebuie s* accepte competen&a -omitetului printr-o declara&ie e7pres*.

Doate c0ile interne de recurs disponibile la nivel naional trebuie s0 .i .ost epui<ate. -ompeten&a -omitetului operea(* doar 4n subsidiar, )n ca( de e.ec al ne/ocierilor directe dintre state. 9ac* cEestiunea supus* -omitetului nu a 5ost solu&ionat* satis5*c*tor pentru p*r&ile a5late )n cau(*, acestea pot s* desemne(e o Co"isie de conciliere adGoc, care ).i va o5eri bunele o.icii )n scopul re/lement*rii amiabile a liti/iului dintre p*r&i.

"e(ultatele 5inale ale demersurilor )ntreprinse, at't de Comitetul Drepturilor Omului, c't .i de Comisia ad.'oc, se vor consemna )ntr-un raport )n care sunt consemnate 5aptele .i solu&ia convenit* de statele-p*r&i, dac* )n termen de 1= luni s-a a8uns la o solu&ie. 9ac* p*r&ile nu au reu.it s* re/lemente(e liti/iul, )n raport se 5ace doar o simpl* e7punere a 5aptelor.

7oluionarea pl#n&erilor individuale 4 Comitetul Drepturilor Omului s-a inspirat considerabil din e7perien&a Comisiei Europene a Drepturilor Omului 5iind conceput ca un or/anis" cvasijurisdicional. :entru ca o pl'n/ere s* 5ie admis*, autorul recursului individual trebuie s* se a5le sub jurisdicia statului p:r:t .i s* se poat* pretinde victi"0 a unei )nc*lc*ri a drepturilor recunoscute de :act. :rocedura se 5inali(ea(* cu emiterea constat0rilor Comitetului Drepturilor Omului, care sunt lipsite 4ns0 de .or0 juridic0 obli/atorie. -omitetul cali5ic*, din punct de vedere 8uridic, ac&iunile statelor stabilind dac* acestea repre(int* )nc*lc*ri ale drepturilor ocrotite de :act. -onclu(iile -omitetului au

3I

autoritate de lucru constatat, 5iind de.initive i opo<abile at't p*r&ilor, c't .i altor or/ane de control interna&ional. -omitetul indic* statului a5lat )n cau(* m*surile individuale sau /enerale pe care acesta trebuie s* le adopte pentru a se con5orma dispo(i&iilor :actului. Studiu de ca<1 :entru a ilustra importan&a )ndeplinirii condi&iilor premer/*toare sesi(*rii Comitetului Drepturilor Omului 0-9$2, pre(ent*m succint o situa&ie supus* aten&iei -9$, care s-a 5inali(at printr-o deci(ie de respin/ere a pl'n/erii reclamantului. !eci<ia C!$ din )5'++')**@ #0rile liti/iului i "otivarea 4n drept a pl:n/erii1 "eclamanta, 3dela -alle Savi/ny, av'nd dubl* cet*&enie 5rance(* .i peruan*, cu domiciliul )n Fran&a, )naintea(* -omitetului 9repturilor $mului o peti&ie 0 nr.1=B3%=!! 2 )mpotriva statului 5rance(, 5ormul'nd acu(a&ii de )nc*lcare a art.1I =3, =3= ,= Pactul cu privire la drepturile civile i politice. Circu"stanele de .apt, pre<entate de recla"ant0 "eclamanta s-a c*s*torit cu un cet*&ean 5rance(, )n anul 1JJB, stabilindu-.i domiciliul comun la locuin&a acestuia. 9in c*s*toria lor nu au re(ultat copii, reclamanta av'nd )ns* un copil dintr-o c*s*torie anterioar*. 6n anul =!!!, reclamanta )naintea(* instan&ei na&ionale o cerere de divor&, iar )n urma procedurii de conciliere, soldat* cu un e.ec, i-a 5ost atribuit dreptul de a locui cu titlu /ratuit )n locuin&a ce a constituit domiciliul comun al so&ilor, p'n* la solu&ionarea de5initiv* a procesului de divor&, iar so&ul a 5ost obli/at la plata unei pensii alimentare 0C!!!5ranci%lun*2, urm'nd s* locuiasc* separat. Drei ani mai t'r(iu, reclamanta .i 5iul acesteia au 5ost evacua&i ile/al de la domiciliu ca urmare a demersurilor )ntreprinse de 0e72 so&ul ei, acesta re5u('nd .i plata pe mai departe a pensiei de )ntre&inere. "eclamanta s-a
=3

=>

.i =C=C din

1imeni nu va putea 5i supus unor imi7tiuni arbitrare sau ile/ale )n via&a particular*, )n 5amilia, domiciliul sau coresponden&a sa, nici la atin/eri ile/ale aduse onoarei .i reputa&iei sale. $rice persoan* are drept la protec&ia le/ii )mpotriva unor asemenea imi7tiuni sau atin/eri.0dreptul la respectarea .i protec&ia vie&ii private .i de 5amilie2 = Statele p*r&i la tratat vor lua m*surile potrivite pentru a asi/ura e/alitatea )n drepturi .i r*spunderi a so&ilor )n privin&a c*s*toriei, )n timpul c*s*toriei .i atunci c'nd ea se des5ace. 6n ca(ul des5acerii, se vor lua m*suri pentru a asi/ura copiilor ocrotirea necesar*. 0dreptul de a )ncEeia o c*s*torie .i e/alitatea )n drepturi si r*spunderi a so&ilor2 => $rice copil, 5*r* discriminare pe criterii de ras*, culoare, se7, limb*, reli/ie, ori/ine na&ional* sau social*, avere sau na.tere are dreptul din partea 5amiliei, a societ*&ii .i a statului la m*suri de ocrotire pe care le cere condi&ia de minor. 0protec&ia minorilor2 =C 3rticolul re/lementea(* e/alitatea )n 5a&a le/ii, dreptul la ocrotire e/al* din partea le/ii, inter(icerea discrimin*rii prin le/ea na&ional* a statelor .i /arantarea protec&iei )mpotriva oric*rei discrimin*ri pe criterii de ras*, culoare, se7, limb*, reli/ie, opinie politic*, ori/ine na&ional* sau social*, avere, na.tere etc 3B

adresat 8usti&iei pentru a contesta evacuarea ei din locuin&* precum .i re5u(ul 0e72 so&ului de a pl*ti pensia alimentar*, dar - pretinde ea - nu a primit protec&ie le/al* .i a su5erit, pe tot parcursul procedurii, discrimin*ri din cau(a ori/inii ei peruane. #o<iia statului recla"at 6n ap*rare, )n 5a&a -9$, /uvernul 5rance( a sus&inut c* reclamanta nu a epui(at c*ile de recurs disponibile )n dreptul intern .i c* a nu a 5ormulat nici o acu(a&ie de discriminare )n 5a&a instan&elor na&ionale, solicit'nd respin/erea peti&iei ca neadmisibil*. 6n sus&inerea ap*r*rii, /uvernul a recurs la o succint* pre(entare a procedurilor derulate )n 5a&a instan&elor na&ionale, din care re(ult* neconcordan&e 5a&* de cele pre(entate de reclamant*. 3st5el, se men&ionea(* c*, )n anul =!!1 ca urmare a unei cereri de reducere a pensiei de )ntre&inere 5ormulat* de so&ul reclamantei, 8udec*torul a decis c*, &in'nd cont de durata scurt* a c*s*toriei, de absen&a copiilor precum .i de 5aptul c* )n toat* aceast* perioad* reclamanta nu a depus nici un e5ort de a-.i /*si un loc de munc*, ea .i a pierdut dreptul de a mai bene5icia /ratuit de 5olosin&a unui bun propriu al so&ului, c't .i de dreptul de a mai primi pensia alimentar*. 9e(baterile s-au redescEis )n 5a&a 8udec*torului pentru a5aceri 5amiliale, dar reclamanta nu a depus la dosar piesele cerute .i nici nu s-a pre(entat la proces, 8udec*torul apreciind c* reclamanta pro5it* de prelun/irea procedurii, durata acesteia dep*.ind-o de8a pe cea a c*sniciei. #o<iia recla"antei1 Fa&* de e7cep&ia de neepui(are a c*ilor de recurs interne, 5ormulat* de /uvern, ea a pretins c* nu a 5ost in5ormat* de propriul avocat )n le/*tur* cu posibilit*&ile de recurs o5erite de le/isla&ia na&ional* a statului. !eci<ia C!$4 -omitetul a re&inut urm*toarele )mpre8ur*ri ca determinante, pentru a decide asupra admisibilit*&ii peti&iei4 reclamanta nu a 5ormulat acu(a&ii de discriminare )n 5a&a autorit*&ilor na&ionale competente, prin urmare nu se poate prevala abia )n acest stadiu de bene5iciul dreptului la nediscriminare, con5erit de art.=C din :<9-:K reclamanta nu a cerut instan&elor na&ionale punerea sub protec&ie a 5iului s*u minor de c*tre institu&ii de specialitate nu a solicitat )nlocuirea avocatului care nu a in5ormat-o corespun(*tor asupra c*ilor de recurs disponibile la nivel na&ional nu a 5ost )n m*sur* s* epui(e(e c*ile de recurs interne Fn consecin0, petiia recla"antei se respin/e, pe "otivul ne4ndeplinirii condiiilor pre"er/0toare sesi<0rii unei instituii internaionale'

3J

7'7' #actul internaional cu privire la drepturile econo"ice, sociale i culturale 2#'-'!'S'C3 :.<.9.S.-. a 5ost adoptat )n aceea.i perioad* cu Pactul :nternaional privind Drepturile Civile i Politice, respectiv )n anul 1JCC, intr'nd )n vi/oare (ece ani mai t'r(iu. :rin re/lement*ri identice .i paralele, cele dou* :acte ale $.1.U. plasea(* drepturile omului )n conte7tul dreptului popoarelor la autodeterminare, men&ion'nd, )n cadrul acestei prevederi, c* O)n nici un ca( un popor nu va putea 5i lipsit de propriile mi8loace de trai G0art.12. -u toate c* au 5ost prev*(ute )n dou* tratate distincte, este /eneral recunoscut* le/*tura indestructibil* care e7ist* )ntre drepturile politice .i civile .i drepturile economice sociale .i culturale. E necesar s* se asi/ure un ecEilibru )ntre aceste cate/orii de drepturi, )ntruc't este evident c* e7isten&a unei s*r*cii e7treme, lar/ r*sp'ndit*, )mpiedic* e7ercitarea deplin* .i e5ectiv* a drepturilor omului. 9e alt5el, principiul indivi)i ilitii i interdependenei drepturilor omului se a5l*, )n pre(ent, )n centrul 5iloso5iei re/lement*rilor interna&ionale asupra drepturilor omului. Sub aspectul con&inutului, :.<.9.E.S.-. con&ine o list* mult mai cuprin(*toare de drepturi dec't 9.U.9.$. :rimul para/ra5 enun&* principiul potrivit c*ruia Orecunoa.terea demnit*&ii inerente tuturor membrilor 5amiliei umane .i a drepturilor lor e/ale .i inalienabile constituie 5undamentul libert*&ii, drept*&ii .i p*cii )n lumeG, principiu enun&at, de alt5el, .i )n 9eclara&ia din 1J B. :actul consacr* urm*toarele cate/orii de drepturi4 dreptul la munc*, dreptul la condi&ii de munc* 8uste .i 5avorabile, dreptul de a 5orma sindicate .i de a se a5ilia la acestea, dreptul la /rev*, dreptul la securitate social*, dreptul 5amiliei la protec&ie social*, dreptul la un nivel de via&* su5icient, dreptul oric*rei persoane de a se bucura de cea mai bun* stare de s*n*tate 5i(ic* .i mental*, dreptul la educa&ie .i dreptul de a participa la via&a cultural*. Dratatul nu se re(um* doar la enumerarea drepturilor ci le .i de5ine.te, stabilind etape pentru transpunerea lor )n via&*. :unerea )n practic* a acestei cate/orii de drepturi, implic* e7isten&a unor resurse na&ionale, economce .i 5inanciare. 9in aceast* cau(*, statelor p*r&i nu le revine o obli/a&ie de aplicare imediat* a drepturior, ci, mai cur'nd o obli/a&ie de a ac&iona pentru ca e7ercitarea deplin* a drepturilor recunoscute s* 5ie asi/urat* pro/resiv. 3cest 5apt este e7plicabil prin di5eren&ele speci5ice 5iec*rei &*ri, ale nivelului de de(voltare economic* .i, prin urmare, a /radului di5erit de transpunere )n practic* a acesor drepturi.

:.<.9.S.-. a instituit un sistem de control ba(at pe teGnica rapoartelor, care impune obli/a&ia statelor de a pre(enta rapoarte in5ormative periodice asupra m*surilor interne le/islative, administrative .i 8udiciare adoptate )n vederea implement*rii dispo(i&iilor tratatului, precum .i asupra pro/reselor )nre/istrate )n asi/urarea drepturilor. "apoartele statelor sunt adresate 7ecretarului $eneral al O.3.8. care le transmite, apoi, spre e7aminare Consiliului Economic i 7ocial, precum .i institu&iilor speciali(ate, de pro5il ale $.1.U . 3cest sistem a 5ost amendat )n timp prin instituirea un or/an permanent - Co"itetul drepturilor econo"ice, sociale i culturale - alc*tuit din e7per&i, competenti s* e7amine(e rapoartele )naintate de c*tre state, )nainte ca acestea s* 5ie transmise c*tre E-$S$- .i institu&iilor speciali(ate ale $.1.U. 9e.i, nu toate drepturile recunoscute de tratat presupun o obli/a&ie de aplicare imediat* )n sarcina statelor, Comitetul drepturilor economice, sociale i culturale a subliniat, totu.i, e7isten&a asemenea obli/a&ii. 3st5el, statele care ader* la :act sunt &inute s* asi/ure /aran&ia c* drepturile vor 5i e7ercitate 5*r* discriminare .i s*-.i asume o obli/a&ie de an/a8ament c* vor lua imediat m*suri pentru satis5acerea 5iec*rui drept, cel pu&in la un nivel esenial minim .:rintr- un #rotocol .acultativ al :actului se prevede posibilitatea persoanelor de a adresa -omitetului pl'n/eri )mpotriva statului )n ca(ul )n care le-au 5ost )nc*lcate drepturi economice, sociale sau culturale. 7'@ Conclu<ii Se poate observa c* metodele de control al respect*rii drepturilor prev*(ute )n cadrul instrumentelor universale ale drepturilor omului sunt lipsite de !or coercitiv .i nu determin* pronun&area unor deci(ii obli/atorii )n drept, respect'ndu-se ast5el suveranitatea statelor. 7istemele de control a)ate pe tratate sunt multiple .i diverse. 9in aceast* diversitate se desprind dou* teEnici principale de control4 controlul rapoartelor pl#n&erilor . 9e.i conclu(iile .i recomand*rile adoptate comitetele .i de or/anele $1U cu atribu&ii speci5ice de control nu au 5or&* coercitiv* impactul acestora nu este ne/li8abil. Statele au urmat 5recvent principiile directoare cuprinse )n aceste acte, proced'nd la modi5ic*ri constitu&ionale%le/islative sau a8ust'nd politica lor )n domeniu. i controlul

8' !repturile o"ului 4n cadrul Consiliului Europei'

+' Consiliul Europei - or/ani<aie internaional0 Apentru drepturile o"ului' #revederi statutare 6n istoria rela&iilor interna&ionale, -onsiliul Europei se a5l* la ori/inea primei tentative serioase privind protec&ia drepturilor omului. 6n anul 1J B s-a or/ani(at -on/resul de la ?a/a, ca re(ultat al preocup*rilor statelor vest europene de a reali(a o Europ* unit*, care s* repre(inte un 5actor de pace .i stabilitate )n (on* .i s* contribuie la inte/rarea democra&iilor pluraliste a statelor europene. Statele Europei occidentale c*utau un cadru 5erm care s* previn*, )n primul r'nd, reiterarea dictaturilor antebelice, iar, )n al doilea r'nd, consecin&ele noului tip de re/im 0 comunist 2 conturat dup* r*(boi )n spa&iul est-european, edi5icat pe suprimarea libert*&ii individuale. :re(ervarea democra&iilor europene .i a suprema&iei le/ii )n stat reclama, prin urmare, crearea unui sistem e5icient de ap*rare a individului )mpotriva oric*rei 5orme de totalitarism. "e(olu&iile adoptate la acel -on/res vi(au convocarea unei 3dun*ri :arlamentare - )n care s* 5ie repre(entate na&iunile continentului, elaborarea unei O-arte a 9repturilor $muluiG .i instituirea unei O-ur&i de Lusti&ieG menit* s* asi/ure respectarea de c*tre state a drepturilor )nscrise )n O-art*G. 3ceste institu&ii urmau s* devin* operante )n cadrul or/ani(a&ional care, un an mai t'r(iu, va 5i -onsiliul Europei. -onsiliul Europei + a 5ost proiectat ca or/ani(a&ie de cooperare inter/uvernamental*, politic* .i economic*, )n care statele membre accept* s* pun* )n comun anumite drepturi suverane, 5iind considerat la acea dat* drept Osin/ura or/ani(a&ie )n care toate &*rile europene ata.ate unor idealuri democratice pot s* se re/*seasc* pentru a e7amina )n comun orice cEestiune european*G.=I o iective principale nscrise n 7tatut4 ap*rarea drepturilor omului .i a democra&iei pluraliste, 5avori(area recunoa.terii .i a valori5ic*rii identit*&ii culturale europene .i identi5icarea solu&iilor pentru re(olvarea diverselor probleme ale societ*&ii, cu excepia celor re!eritoare la aprare. o iectivele or&ani)aiei dup ,-B- - spri8inirea statelor Europei centrale .i orientale )n reali(area re5ormelor lor politice, le/islative .i constitu&ionale, )n principal, )n domeniul drepturilor omuluiK consolidarea securit*&ii democratice )n statele membreK contribu&ie la men&inerea p*cii, )n (on*, prin mi8loace proprii 0 protec&ia drepturilor omului2
=I

Burban, L.-A., -onseil de lEurope, :.U.F., :aris, 1JJ3, pa/.I. =

respectarea drepturilor omului - principiu de a) .i condiie preala il i necesar pentru a deveni membru al or/ani(a&ieiK0 condi&ie a ader*rii4 rati5icarea prealabil* a -onven&iei Europene a 9repturilor $mului2

sanciuni aplicabile statului membru care a )nc*lcat )n mod /rav drepturile omului .i principiile statului de drept4 suspendarea drepturilor de repre(entare )n cadrul 3dun*rii :arlamentareK invita&ia de a se retra/e din or/ani(a&ie sau e7cluderea 0)n ultim* instan&*2 a statului membru, dispus* de c*tre -omitetul de Mini.tri

)' (ecanis"e politice de control al respect0rii drepturilor o"ului ba<ate pe Statutul or/ani<aiei -on5orm Statutului, scopul -onsiliului Europei se reali(ea(* cu suportul or/anelor proprii, prin e7aminarea problemelor de interes comun, prin )ncEeierea de acorduri .i conven&ii, prin adoptarea unei ac&iuni comune )n domeniul economic, social, cultural, .tiin&i5ic, 8uridic sau administrativ .i prin salv/ardarea .i de(voltarea drepturilor omului .i a libert*&ilor 5undamentale. Mi8loacele de ac&iune disponibile )n cadrul or/ani(a&iei se )nscriu )n cadrul cooper*rii tradi&ionale )ntre state 0cooperare inter/uvernamental*2 .i se concreti(ea(* )n )ncEeierea de acorduri sau tratate .i )n adoptarea unor re(olu&ii sau recomand*ri ale or/anelor statutare, 5*r* aplicare direct*. &dunarea #arla"entar0 4 adopt* re)oluii i recomandri destinate ac&iunii -omitetului de Mini.tri sau adresate direct statelor recomand* admiterea unui stat ca membru, urmat* de deci(ia -omitetului de Mini.tri. dup* admiterea )n or/ani(a&ie a statului candidat, 3dunarea :arlamentar* continu* monitori(area respect*rii an/a8amentelor asumate de acesta )n ba(a Statutului, a -E9$ sau a altor conven&ii rati5icate Comisia asupra pro lemelor juridice i a drepturilor omului i Comisia pe pro leme politice + de&in prero/ative speci5ice )n domeniul drepturilor omului Comisia permanent de suprave&'ere + a asistat 0din anul 1JJI2 &*rile din spa&iul est-european admise ca membre )n or/ani(a&ie, )n tran(i&ia lor spre un re/im democratic

 modaliti de sancionare a statelor a5late sub suprave/Eere, )n ca(ul )n care acestea )ncalc* obli/a&iile asumate4 recomandri sau re)oluii de condamnare a statului, re5u(ul de a rati5ica puterile unei dele/a&ii parlamentare sau anularea puterilor rati5icate, solicitarea e7cluderii statului din or/ani(a&ie. Co"itetul de (initri misiunea de a e7amina problemele politice ma8ore le/ate de uni5icarea Europei .i de a adopta pro/rame de ac&iune comun* )n cadrul cooper*rii interstatale ini&ia(* proiecte de conven&ii .i acorduri, )n domeniul drepturilor omului e7ercit* controlul aplic*rii tratatelor )n ordinea 8uridic* a statelor membre proceduri de monitori(are a drepturilor omului )n statele membre 0prev*(ute )n Declaraia Comitetului de Minitri asupra respectrii an&ajamentelor statelor mem re 01JJ 2 4 $ prim* procedur* 05olosit*, de e7, )n -ecenia24 const* )n anali(a unor situa&ii care ridic* probleme pe terenul respect*rii drepturilor omului, de5erite -omitetului de Mini.tri de c*tre statele membre, de Secretarul Heneral al or/ani(a&iei sau de 3dunarea :arlamentar*, printr-o recomandare 9ac* o anumit* situa&ie reclam* o ac&iune speci5ic*, -omitetul de Mini.tri poate s* recur/* la solu&ii alternative4 s* mandate(e Secretarul /eneral s* ia contact cu autorit*&ile statului vi(at pentru a cule/e in5orma&ii necesare unei eventuale consilieri, s* adrese(e el )nsu.i o recomandare statului, s* comunice situa&ia 3dun*rii :arlamentare sau s* ia deci(ii cu privire la acel stat, )n ba(a puterilor con5erite de Statut. 3 doua procedur*4 monitori(are tematic*, pe domenii precise ale drepturilor omului 0libertatea de e7presie .i in5ormare, 5unc&ionarea .i prote8area institu&iilor democratice, 5unc&ionarea sistemului 8udiciar, democra&ie local*, pedeapsa capital*, poli&ie .i securitate, e5ectivitatea c*ilor de recurs 8urisdic&ionale .i nediscriminare2 E5icien&a sistemului de monitori(are politic*4 autorit*&ile na&ionale sunt antrenate )ntrun dialo/ cu or/anele -onsiliului Europei, pentru a conlucra cu acestea din urm* - prin comentarii scrise .i de(bateri la a8ustarea pro/ramelor de cooperare inter/uvernamental*, identi5icarea situa&ilor de5icitare .i /*sirea unor solu&ii pentru remedierea lor. :rocedura )mbin* etape con5iden&iale 0comentariile .i uneori de(baterile2 cu etape publice 0 publicarea deci(iilor 5inale2.

Co"isarul pentru drepturile o"ului4 5unc&ionea(* din anul 1JJJ este ales de c*tre 3dunarea :arlamentar* dintre candida&ii propu.i de state, cu e7perien&* )n domeniul drepturilor omului scopul activit*&ii4 promovarea drepturilor omului poate primi in5orma&ii sau sesi(*ri din partea parlamentelor na&ionale, a avocatului poporului, a indivi(ilor sau a $1H +urilor, care )i determin* cadrul de ac&iune atribu&ii4 servicii de consultan&* .i in5ormare asupra protec&iei drepturilor omului, cu scopul de a preveni comiterea unor )nc*lc*ri, )ncura8area unor ac&iuni de cooperare la nivelul institu&iilor promovarea drepturilor omului. =' Convenia European0 a !repturilor $"ului i #rotocoalele adiionale ale acesteia' >ene<a, scopul i structura tratatului Aa scurt timp dup* semnarea actului constitutiv al -onsiliului Europei 01J J2, 3dunarea :arlamentar* a preluat ini&iativa elabor*rii unei Fconvenii4, care s* asi/ure o &aranie colectiv a drepturilor omului .i a )ncredin&at -omisiei sale 8uridice sarcina pre/*tirii unui proiect. :roiectul conven&iei propunea o list* de (ece drepturi preluate din Declaraia 8niversal a Drepturilor Omului, care s* 5ie incluse )n te7tul tratatului .i prevedea constituirea unei -omisii .i a unei -ur&i Europene a 9repturilor $mului, ultima av'nd competen&e 8urisdic&ionale. Elementul esen&ial al sistemului l-a repre(entat constituirea unui drept al persoanelor particulare de a se adresa direct -omisiei 9repturilor $mului. :roiectul a 5ost transmis -omitetului de Mini.tri care a adus unele amendamente, trans5orm'nd )n clau(e 5acultative, dreptul individual de peti&ionare .i competen&a 8urisdic&ional* a -ur&ii Europene a 9repturilor $mului. S-a prev*(ut, de asemenea, inte/rarea or/anului politic al -onsiliului Europei - Comitetul de Minitri - )n cadrul mecanismului de /arantare a drepturilor, cu competen&a de a decide )n ca(ul )n care statele-p*r&i la -onven&ie nu ar accepta 8urisdic&ia -ur&ii. :revederea clau(elor 5acultative a 5ost necesar* pentru a )ntruni ade(iunea la -onven&ie a unui num*r c't mai mare de state membre, care mani5estau na&ionale sau interna&ionale pentru

>

serioase re(erve privind acceptarea constituirii unui or/anism 8udiciar de control interna&ional c*ruia s* i se supun* )n mod necondi&ionat=B. -onven&ia European* a 9repturilor $mului 0-E9$2 s-a semnat la "oma )n anul 1J>! .i a intrat )n vi/oare )n anul 1J>3, dup* depunerea a (ece instrumente de rati5icare. <mpreun* cu mecanismul s*u de /arantare a drepturilor, tratatul poate 5i apreciat ca instrument 8uridic prin care s-a atins nivelul primar al inte/r*rii politice europene. -E9$ repre(int* un tratat interna&ional multilateral - av'nd ca obiect de re/lementare drepturi individuale, civile .i politice - ale c*rui prevederi devin obli/atorii pentru statele care )l rati5ic*. Sub aspectul structurii, orice tratat interna&ional, indi5erent de denumirea speci5ic* pe care o poart* - conven&ie, pact, acord, statut etc - cuprinde trei p*r&i4 preambul, dispo(itiv .i clau(e 5inale. 6n pream ulul -onven&iei se preci(ea(*, )n primul r'nd, scopul urm*rit de statele-p*r&i, const'nd )n asi/urarea unei &aranii colective a anumitor drepturi enun&ate )n 9eclara&ia Universal* a 9repturilor $mului 0$.1.U.2. 3cest de(iderat se asocia(* ideii de solidaritate )ntre statele europene - membre ale -onsiliului Europei - .i implic* responsabilitatea 5iec*rui stat, 5a&* de colectivitatea statelor contractante, pentru modul )n care asi/ur* respectarea drepturilor .i libert*&ilor 5undamentale )n 5avoarea persoanelor a5late sub 8urisdic&ia sa. :rin urmare, statelor - p*r&i la tratat le revine nu numai dreptul, dar .i o li&aia de a ac&iona pe acel stat care )ncalc* drepturile .i libert*&ile ocrotite de -onven&ie, )n 5a&a institu&iilor de control european. -ontrolul european operea(* doar )n su sidiar, )ntruc't /arantarea primar* a respect*rii drepturilor individuale trebuie s* se reali(e(e la nivel na&ional. :reambulul -onven&iei enun&*, de asemenea, principiile care stau la ba(a oric*rei societi democratice + cel al preeminen&ei dreptului .i cel al respect*rii drepturilor .i libert*&ilor 5undamentale ale omului - rea5irm'nd prin aceasta scopul -onsiliului Europei. -onven&ia instaurea(* o @ordine juridic sui &eneris4, situat* Ola /rani&a dintre ordinea 8uridic* interna&ional* .i ordinea 8uridic* intern*G. 3ceast* ordine normativ* .i institu&ional* constituie o Overitabil* ordine pu lic, proprie democraiilor europene4/-. 3 doua parte a -onven&iei + dispo)itivul + cuprinde prevederile e7prese care constituie con&inutul e5ectiv al tratatului. 3rticolul 1 are o e7isten&* independent* 5a&a de celelalte .i prevede obli/a&ia statelor p*r&i de a recunoa.te oric*rei persoane a5late sub 8urisdic&ia lor drepturile .i libert*&ile de5inite )n articolele urm*toare. <n continuare, sunt re/lementate o serie
=B

a se vedea pe lar/ despre istoricul adopt*rii -onven&iei , Er/ec,". - :rotection europeene et internationale de droits de lEomme, vol 1, :UB, Bru7elles,1JJB =J Er/ec, "., :rotection internationales et europeenes des droits de lEomme, vol.1, 1JJB, pa/.1!. C

de drepturi .i libert*&i individuale 0art. =-1 2, o clau(* de dero/are )n art. 1> .i clau(e privind interpretarea tratatului - )n art. 1C-1B. 3rticolele urm*toare se re5er* la structura, competen&ele .i procedura )n 5a&a institu&iilor de protec&ie a drepturilor recunoscute de -E9$. Clau)ele !inale prev*d modalit*&ile de intrare )n vi/oare a tratatului, aplicarea teritorial* a acestuia, posibilitatea statelor de a 5ormula re(erve sau declara&ii interpretative .i condi&iile de denun&are a -onven&iei de c*tre state. 6n timp, -E9$ a 5ost completat* cu 1 Protocoale adiionale. :rotocoalele con&in4 012 prevederi normative, care e7tind s5era drepturilor cuprinse )n -onven&ie 0:rot.ad.nr.1, , C,I,1= .i 132, 0=2 prevederi prin care se aduc amendamente procedurii de e7aminare a recursurilor interna&ionale sau structurii institu&iilor de protec&ie a drepturilor omului 0:rot.ad.nr.=, 3,>,B,J,1!,11, 1 2 . 7' Clasi.icarea drepturilor i libert0ilor .unda"entale prev0<ute de Convenia European0 a !repturilor $"ului i de #rotocoalele adiionale ale acesteia 6n 5unc&ie de posibilitatea statelor de a dero/a de la acestea, precum .i )n raport de speci5icul obiectului lor, drepturile .i libert*&ile )nscrise )n -E9$ .i )n :rotocoalele adi&ionale pot 5i clasi5icate )n urm*toarele cate/orii 43! -' !repturi intan/ibile sau absolute2 nedero/abile31 1. 9reptul la via&* 0art.= din -E9$2K =. 9reptul de a nu 5i supus toturii, tratamentelor .i pedepselor inumane sau de/radante 0art.3 din -E9$2K 3. 9reptul de a nu 5i &inut )n sclavie, sau servitute .i de a nu 5i supus muncii 5or&ate sau obli/atorii 0art. din -E9$2K . 9reptul la neretroactivitatea le/ii penale 0art.I, din -E9$2K >. 3bolirea pedepsei cu moartea pe timp de pace 0prot nr. C al -E9$2 C. 3bolirea pedepsei cu moartea )n orice circumstan&* 0prot.ad. nr.13 al -E9$2 --' !repturi condiionale sau dero/abile, care, dup0 speci.icul obiectului lor, se 4"part 4n1 Hibert0i .i<ice
3!

dup* Fr. Sudre, Droit internationales et europeenes des droits de l5'omme,:.U F., :aris,1JJI .i ;.Ber/er., Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, <"9$, Buc.,=!!> I

1.9reptul la libertate .i si/uran&* 0art.>, din -E9$2K =.9reptul de a nu 5i privat de libertate pentru ne)ndeplinirea obli/a&iilor contractuale 0art.1, din :rot.ad.nr. 2 3.9reptul la libera circula&ie 0art.=- din :rot.ad.nr. .i art.1 din :rot.ad.nr.I2 !repturi judiciare sau de procedur0 1.9reptul la un proces ecEitabil 0art.C din -E9$2 =.9reptul la recurs al persoanelor declarate vinovate printr-o Eot*r're de condamnare 0art.= din :rot.ad. nr.I2 3.9reptul la desp*/ubiri al persoanelor victime ale unor erori 8udiciare 0art.3 din :rot.ad.nr.I2 .9reptul la respectarea principiului autorit*&ii lucrului 8udecat )n materie penal* 0art. din :rot.ad.nr.I2 !repturile la via0 personal0 1.9reptul la respectarea vie&ii private .i de 5amilie, a domiciliului .i a coresponden&ei 0art.B din -E9$2, =.9reptul de a )ncEeia o c*s*torie 0art.1= din -E9$ 2 3. E/alitatea )n drepturi a so&ilor 0art.> din :rot.ad. nr.I2 Hibert0i spirituale 1.9reptul la libertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie 0art.J din -E9$2K =. 9reptul la libertatea de e7primare 0art.1! din -E9$2K 3. 9reptul la instruire 0art.=, din :rot.ad.nr.12K . 9reptul p*rin&ilor de a le 5i respectate convin/erile privind educa&ia copiilor lor 0art.=, din :rot.ad.nr.12K Hibert0ile de aciune colectiv0 1.9reptul la libertatea de reuniune pa.nic* .i asociere 0art.11 din -E9$2K =.9repturi electorale 0art.3 din :rot.ad.nr.12K !reptul la respect pentru bunuri 1. 9reptul de proprietate 0art.1, :rot.ad.nr.12K !repturi indirecte1 +' !repturi derivate1 )n 5avoarea str*inilor .i a de&inu&ilorK )' !repturi co"ple"entare - care nu au o e7isten&* independent* iar individul nu se poate prevala de ele dec't )n le/*tur* cu alte drepturi /arantate de -E9$ sau de le/i interne ale statelor4

=.1.9reptul la nediscriminare pe criterii de se7, ras*, culoare, limb*, reli/ie, opinie, ori/ine na&ional* sau social*, etc.)n le/*tur* cu orice drept /arantat de -E9$ 0art.1 din -E9$2K =.= <nterdic&ia /eneral* de nediscriminare )n ba(a unei le/i interne 0art.1din prot ad.nr.1=2 =.3.9reptul la un recurs e5ectiv )n dreptul intern 0art.13 din -E9$2.

8-' Hi"itele drepturilor i libert0ilor re/le"entate de CE!$

Hi"it0rile drepturilor i libert0ilor convenionale pe calea e;cepiilor, a restr:n/erilor, a re<ervelor i prin dero/are' Controlul de con.or"itate i controlul de co"patibilitate asupra "0surilor de restr:n/ere a drepturilor, reali<at de c0tre Curtea European0 a !repturilor $"ului' +' E;cepii i restr:n/eri 3nali(a modului de re/lementare a con&inutului -E9$ relev* 5aptul c*, cele mai multe dintre drepturile .i libert*&ile prote8ate sunt )nso&ite de clau(e limitative, care prev*d sau admit restr'n/erea e7erci&iului lor. :ractic, -E9$ stabile.te un standard minim de asi/urare a drepturilor, )ns* aplicarea .i /arantarea primar* a acestora revine autorit*&ilor na&ionale, care pot s* o5ere o protec&ie sporit* drepturilor individului sau s* restr'n/*, )n anumite condi&ii, e7erci&iul acestora. -ontrolul european intervine + )n subsidiar - pentru a aprecia con!ormitatea sau compati ilitatea msurilor interne drepturilor cu standardele europene. -E9$ prevede dou* modalit*&i de restr'n/ere a drepturilor. :rima modalitate const* )n limitarea c'mpului de aplicare a drepturilor, pe calea excepiilor, iar cea de-a doua se reali(ea(* prin prevederea posibilit*&ii de restr#n&ere a exerciiul drepturilor31, acordat* autorit*&ilor na&ionale )n scopul prevenirii abu(ului de drept sau al prote8*rii unor valori considerate esen&iale )ntr-o societate democratic*. a2. Excepiile sunt prev*(ute )n mod e7pres de -E9$ o dat* cu enun&area unor drepturi. 3st5el, de5inirea anumitor drepturi este )nso&it* de o enumerare a situa&iilor care sunt e7cluse din c'mpul lor de aplicare. Este + de e7emplu - ca(ul art.=, )n care, dup* a5irmarea dreptului la via 0 par.12, se enun&* ca(urile concrete 0e7cep&iile2 )n care recur/erea la 5or&*, care are ca e5ect + neinten&ionat - suprimarea vie&ii unei persoane, nu repre(int* un act de )nc*lcare a dreptului prote8at, cu condi&ia ca o asemenea m*sur* s* 5ie le/al*, s* urm*reasc* un scop
31

de restr#n&ere a

exerciiului

M. 9elmas-Marty + %'e European Convention !or t'e Protection o! (uman "i&'tsC :nternational protection versus national restriction, WluMer 3cademic :ublisEers, 9ordrecEt,1JJ= J

le/itim .i s* 5ie absolut necesar* .i propor&ional* cu scopul avut )n vedere. Mai precis, )nc*lcarea dreptului la via&* nu este incriminat*, atunci c'nd actul are ca 5inalitate ap*rarea unei persoane )mpotriva violen&ei ile/ale, sau dac* se comite )n cursul unei arest*ri le/ale, ori pentru a )mpiedica evadarea unei persoane de&inute le/al .i pentru reprimarea le/al* a unei r*scoale sau insurec&ii prin care se urm*re.te r*sturnarea ordinii democratice de /uvern*m'nt. 6n mod similar, art. , care inter(ice munca 5or&at* sau obli/atorie, indic* o serie de activit*&i e7ceptate din aceast* cate/orie. Aa 5el, art.>, dup* ce consacr* dreptul la libertate .i si/uran&*, prevede limitativ ca(urile de e7cep&ie )n care o m*sur* privativ* de libertate poate 5i le/al admis*. E7cep&iile - indicate cu preci(ie - sunt de strict* interpretare, cu at't mai mult cu c't unele dintre ele )nso&esc drepturi absolute 0art.=, art. 2, considerate norme imperative )n dreptul interna&ional 0 norme de jus co&ens.2 Controlul european vi(ea(* - )n aceste ca(uri con!ormitatea m*surilor na&ionale cu e7i/en&ele dispo(i&iilor conven&ionale, 5*r* a permite autorit*&ilor statale o libertate de apreciere )n aplicarea lor. $rice abatere din partea statului de la prevederile e7prese ale articolelor men&ionate constituie )nc*lc*ri ale drepturilor ocrotite de -onven&ie. b2. 3 doua cate/orie de restr'n/eri se re/*se.te )n acele dispo(i&ii care con5er* statului o putere de interven&ie mai ampl* )n c'mpul de aplicare a dreptului, 5*r* a aduce atin/ere )ns* substan&ei lui. ;arietatea le/isla&iilor interne ale statelor-p*r&i la -E9$ a impus acordarea unei libert*&i de adaptare a unor prevederi conven&ionale la speci5icul 5iec*rui sistem na&ional. -onven&ia tinde s* armoni(e(e pre(ervarea drepturilor individuale cu prote8area unor interese /enerale ale societ*&ii admi&'nd posi ilitatea statelor de a restr#n&e exerciiul drepturilor n interesul protejrii unor valori i interese naionale, considerate eseniale ntr.un stat democratic, cum sunt4 securitatea .i si/uran&a na&ional*, stabilitatea .i prosperitatea economic*, prevenirea in5rac&ionalit*&ii, s*n*tatea .i morala, autoritatea .i impar&ialitatea sistemului 8udiciar, drepturile .i libert*&ile altora etc. 9repturile .i libert*&ile )nso&ite de asemenea clau(e restrictive sunt re/lementate )n articolele B-11 din -onven&ie 0 dreptul la respectarea vie&ii private .i de 5amilie, libertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie, libertatea de e7presie, libertatea de reuniune .i asociere2, )n art.1 din :rotocolul adi&ional nr.1 0 dreptul la respectarea propriet*&ii private 2 .i )n art.=, :rotocolul adi&ional nr. 0libertatea de circula&ie2. 3utorit*&ile na&ionale posed* o destul de lar/* Omar8* de apreciereG )n aplicarea .i interpretarea dreptului intern. 6n 8urispruden&a or/anelor de control european s-a conturat o
>!

din

adev*rata doctrin* - adesea controversat* +

denumit* @doctrina marjei de apreciereG.

3ceast* teorie a 5ost resim&it* de multe ori ca o amenin&are 5a&* de e5ectivitatea sistemului european. Aimitele mar8ei de apreciere nu constituie )ns*, un cadru intan/ibil. Aibertatea acordat* statului nu implic* o evaluare suveran* din partea acestuia, care ar putea conduce la ne)ndeplinirea obli/a&iilor sale interna&ionale, dar e7clude, )n acela.i timp, preeminen&a absolut* a normei europene. -ontrolul instan&elor europene - mai atenuat )n aceste ca(uri dec't )n ca(ul e7cep&iilor intervine pentru a asi/ura compati ilitatea m*surilor interne restrictive cu standardele europene. 6n e7ercitarea controlului de compatibilitate, -urtea aprecia(* m*sura na&ional* de restr'n/ere a e7erci&iului unui drept, sub trei aspecte 4 al le&alitii, al le&itimitii i al necesitii sale ntr.o societate democratic. 3spectele men&ionate trebuie s* 5ie )ndeplinite cumulativ. - $rice m*sur* restrictiv* privind e7erci&iul unui drept /arantat de -onven&ie, trebuie s* aib*, )n mod necesar, o ba(* le/al* )n le/isla&ia na&ional* a statului. Controlul le&alitii este direct rela&ionat cu respectarea principiului preeminen&ei dreptului, )nscris )n :reambulul -onven&iei. 3nali(a 8udiciar* e5ectuat* de institu&iile europene presupune .i cercetarea calit*&ii normei le/ale interne care 8usti5ic* restr'n/erea dreptului3=. Este important ca norma s* 5ie accesibil*, clar* .i predictibil*, ast5el )nc't individul s* dispun* de su5iciente in5orma&ii asupra con&inutului .i a aplicabilit*&ii concrete a le/ii. - -ontrolul european are )n vedere .i !inalitatea sau le&itimitatea m*surii interne restrictive. "estr'n/erea e7erci&iului dreptului trebuie s* corespund* unuia dintre scopurile le&itime, prev*(ute de articolele B-11 din -E9$ 0prote8area securit*&ii .i si/uran&ei na&ionale, a stabilit*&ii .i prosperit*&ii economice, prevenirea in5rac&ionalit*&ii, ocrotirea drepturilor .i libert*&ilor altora etc 2 . - :entru a 5i compatibil* cu standardele conven&ionale, o m*sur* de restr'n/ere trebuie s* corespund* unei necesiti ntr.o societate democratic. -urtea va determina dac* m*sura intern* de restr'n/ere a 5ost impus* de o nevoie social* presant* .i dac* motivele 5urni(ate de autorit*&ile na&ionale pentru a o 8usti5ica sunt pertinente .i su5iciente. 6n reali(area acestei aprecieri, -urtea European* veri5ic* dac* m*sura de restr'n/ere este propor&ional* cu scopul le/itim invocat de stat. 9ac* primele dou* criterii comport* un /rad de preci(ie, cea de a treia condi&ie se pretea(* la o interpretare mai lar/*. -urtea ia )n considerare mai mul&i 5actori care determin* amploarea controlului european asupra mar8ei de apreciere a statului4
3=

1u are relevan&* dac* este vorba de o le/e sau de orice alt tip de norm* intern*, sau de Ocommon laMG >1

- natura drepturilor 5a&* de care se ia o m*sur* de restr'n/ereK - statutul persoanelor implicate )n ca(ul concretK - scopul le/itim invocat de statK - e7isten&a unui numitor comun al sistemelor 8uridice ale statelor-p*r&i la -E9$ asupra anumitor concepte. 3nali(a practicii -ur&ii Europene relev* o di5eren&iere )n intensitatea controlului european al mar8ei de apreciere, )n 5unc&ie de 5actorii men&iona&i. 3st5el, libert*&ii de e7presie prin intermediul presei este supus* unui control mai ri/idQ. Studiu de ca<' <n ca(ul *in&ens contra 9ustriei 01JBC2, reclamantul - :.M..Ain/ens, de pro5esie 8urnalist - a publicat )ntr-un (iar na&ional dou* articole critice la adresa unui cancelar 5ederal, 5iind ac&ionat ulterior )n 8udecat* pentru de5*imare )n pres* .i condamnat la plata unei amen(i. -urtea a apreciat Oamestecul autorit*&ilor publiceG )n libera e7ercitare a dreptului la libertatea de e7presie ca )ndeplinind condi&iile le/alit*&ii .i 5inalit*&ii, constat'nd c*4 in/erin&a era prev*(ut* de le/ea na&ional* 0-odul penal austriac prevedea in5rac&iunea de calomnie prin pres* 2 .i urm*rea un scop le/itim 0O prote8area reputa&iei sau a drepturilor altoraG2. -urtea aminte.te )n deci(ia sa Ocaracterul esen&ial al libert*&ii de e7primare )ntr-o societate democratic*, care este valabil .i pentru in5orma&iile .i ideile care .ocEea(*, lovesc sau nelini.tescG, subliniind rolul important al presei )n a comunica in5orma&ii asupra problemelor politice .i de interes /eneral. Ea consider* c* limitele criticii admisibile trebuie s* 5ie mai lar/i pentru un om politic dec't pentru un simplu particular, prin urmare pedeapsa aplicat* reclamantului ar constitui o cen(ur* ce )mpiedic* e7ercitarea 5unc&iei de in5ormare .i control a presei )ntr-un stat de drept. 6n acest ca(, -urtea a apreciat c* m*sura restrictiv* + de.i era le/al* .i le/itim* - nu era necesar* )ntr-o societate democratic* 0 dispropor&ionat* 5a&* de scopul avut )n vedere2, prin urmare statul se 5ace vinovat de )nc*lcarea art.1! din -E9$. :e de alt* parte, relativitatea no&iunii de moral*, absen&a unei concep&ii uni5orme a sentimentelor reli/ioase, caracterul 5luctuant al rela&iilor economice au determinat un e5ect mai atenuat al controlului european asupra mar8ei de apreciere a autorit*&ilor na&ionale )n aplicarea drepturilor. E7aminarea restric&iilor se e5ectuea(* .i )n lumina prevederilor art.1I .i 1B ale -E9$, )n care se stipulea(* 5aptul c*, dispo(i&iile tratatului nu pot 5i interpretate )n sensul Ode a )ndrept*&i un stat, un /rup sau un individ s* des5*.oare activit*&i ce urm*resc distru/erea drepturilor recunoscute sau s* aduc* limit*ri mai ample acestor drepturi dec't cele prev*(ute restr'n/erea

>=

de -onven&ieG0art.1I2. 3rt.1B inter(ice statelor s* aplice restric&iile admisibile )n alte scopuri dec't cele prev*(ute de -E9$.. Se poate aprecia c* 8urispruden&a european* creea(* precedente prin care statele pot s* aprecie(e )n perspectiv* conven&ionale. )' !ero/area de la prevederile Conveniei $ aplica&ie particular* a limit*rii drepturilor .i libert*&ilor conven&ionale prin m*suri ale statelor este re/lementat* )n art.1>, sub 5orma clau(ei de dero/are. 6n ba(a prevederilor acestui articol, statele-p*r&i pot s* suspende aproape )n )ntre/ime aplicarea tratatului, )n anumite circumstan&e, Fe7cep&ionaleG, cu respectarea unor condi&ii, pe care le 5ormul*m sub 5orma unor principii 4 +,1 Principiul circumstanelor excepionale M*surile dero/atorii pot 5i dispuse )n ca( de Or*(boi sau alt pericol public ce amenin&* via&a na&iuniiG, ceea ce -urtea caracteri(ea(* ca 5iind o situa&ie de cri(* sau un pericol e7cep&ional .i iminent ce cuprinde )ntrea/a popula&ie constituind o amenin&are pentru via&a or/ani(at* a comunit*&ii statale. Statul nu ).i poate e7ercita dreptul de dero/are de la prevederile -E9$ dec't )n scopul ocrotirii Ovie&iiG sau a Oe7isten&eiG na&iunii .i nu pentru un oarecare scop de utilitate public*. 9oar o situa&ie e7cep&ional* poate 8usti5ica u(ul dreptului de dero/are. 6n al doilea r'nd, m*surile dero/atorii trebuie s* )mbrace un caracter de necesitate absolut* .i s* 5ie luate O)n stricta m*sur* )n care situa&ia o cereG. Statul nu poate deci suspenda drepturile .i libert*&ile /arantate dec't )n m*sura )n care e7erci&iul acestora ar putea s*-1 )mpiedice s* 5ac* 5a&* pericolului public. +/1 Principiul proporionalitii M*surile dero/atorii trebuie s* aib* un caracter absolut necesar, apreciat )n 5unc&ie de propor&ionalitatea lor cu scopul pentru care au 5ost instituite. 0D1 Principiul noti!icrii 3rt. 1> din -E9$ prevede obli/a&ia statului, care recur/e la m*suri dero/atorii, de a )ndeplini o procedur* de in5ormare c't mai ur/ent* a celorlalte state-p*r&i la tratat, prin intermediul Secretarului Heneral al -onsiliului Europei, asupra con&inutului m*surilor .i a termenului )n care acestea vor opera. +E1Principiul con!ormitii msurilor dero&atorii cu celelalte o li&aii ale statelor, decur&#nd din dreptul internaional limitele libert*&ii de interpretare .i aplicare a dispo(i&iilor

>3

Este vorba de acele obli/a&ii ale statelor, care decur/ din alte tratate )ncEeiate )n domeniul drepturilor omului 0 de e7emplu, din :actele $.1.U. 2 .i din dispo(i&iile dreptului umanitar 0drepturile omului )n ca(ul unor con5licte armate2. Suspendarea dispo(i&iilor conven&ionale este doar par&ial*, )ntruc't statul r*m'ne )n continuare )n s5era de control a or/anelor europene, competente s* se pronun&e asupra con5ormit*&ii m*surilor dero/atorii cu e7i/en&ele -E9$. S-a prev*(ut, totodat*, un corp de norme care nu pot 5ace obiectul m*surilor dero/atorii )n nici o circumstan&* -Eiar .i )n situa&ii e7cep&ionale statele sunt &inute s* asi/ure un standard minim de drepturi .i libert*&i, care asi/ur* )ns*.i e7isten&a 5iin&ei umane )ntr-o societate. Este vorba despre drepturile intan/ibile sau absolute 0drepturi nedero/abile24 012dreptul la via&* 0=2 dreptul de a nu 5i supus torturii, tratamentelor sau pedepselor inumane sau de/radante, 032dreptul de a nu 5i &inut )n sclavie, servitute sau de a 5i supus muncii 5or&ate sau obli/atorii .i 0 2 dreptul la neretroactivitatea le/ii penale SSS Studii de ca< 1 <nstitu&iile europene s-au con5runtat cu o serie de ca(uri )n care a 5ost invocat art. 1> al -.E.9.$.4 cau(a *a;less vs. "e&atul 8nit +,-=,1, cau)a :rlanda vs. "e&atul 8nit +,-AB1, cau)a $reciei Coloneilor +,-=A1 .i cele dou* cau(e care privesc -iprul C cau)a $recia vs. "e&atul 8nit +,-F=1 i cau)a Cipru vs. %urcia +,-AE1. 6n cau(a *a;less vs. "e&atul 8nit 33, -urtea a e7ercitat controlul asupra pertinen&ei invoc*rii art. 1> din -.E.9.$. :entru aceasta a trebuit s* preci(e(e )n&elesul no&iunii de Opericol public care amenin&* via&a na&iuniiG. 6n acest scop, -urtea a estimat dac*, )n acea perioad* 01J>I2, Huvernul irlande( era )ndrept*&it s* deduc* din e7isten&a unei armate secrete care ac&iona )n a5ara ordinii constitu&ionale, u('nd de violen&* pentru a-.i atin/e scopurile, c* sunt )ntrunite condi&iile care cali5ic* )mpre8ur*rile de 5apt ca Opericol public care amenin&* via&a na&iuniiG. 3u 5ost luate )n considerare 5aptul c* armata secret* opera .i )n a5ara teritoriului statului irlande(, compromi&'ndu-i rela&iile cu &*rile vecine .i a/ravarea pro/resiv* alarmant* a activit*&ilor teroriste )ncep'nd cu toamna anului 1J>C .i prima 8um*tate a anului 1J>I. 6n Eot*r'rea pronun&at*, -urtea a preci(at c* Huvernul irlande( a 5ost )ndrept*&it s* invoce starea de cri(* prev*(ut* de art. 1> al -onven&iei, &in'nd cont de /ravitatea deosebit* a circumstan&elor care nu permiteau Huvernului s* men&in* ordinea prin m*surile prev*(ute de le/isla&ia obi.nuit*.

33

;. Ber/er, op. cit., pa/. II >

-urtea a estimat 8usti5icat* aplicarea art. 1> din -.E.9.$. .i )n cau(a :rlanda vs. "e&atul 8nit 0arestarea, deten&ia .i internarea 5*r* 8udecat* a numeroase persoane din <rlanda de 1ord, b*nuite a 5i comis sau a avea le/*tur* cu acte teroriste2. 3 Ea a anali(at dac* situa&ia de cri(* invocat* este un pericol e7cep&ional .i iminent care a5ectea(* via&a )ntre/ii popula&ii .i pre(int* o amenin&are asupra vie&ii or/ani(ate a comunit*&ii 0deci asupra societ*&ii politice2. 6n acela.i timp, -urtea a e7aminat dac* m*surile luate erau absolut necesare 5a&* de e7i/en&ele situa&iei, apreciind, 5*r* )ndoial*, c* e7ista un pericol public care amenin&a via&a na&iunii. Ea a considerat c* evenimentele produse pe teritoriul "epublicii <rlanda, unde e7ista o armat* secret* care ac&iona cu violen&* .i )n a5ara ordinii constitu&ionale, )ndrept*&eau /uvernul britanic s* dispun* m*suri e7cep&ionale, )n ba(a art. 1> din -onven&ie. :e de alt* parte, -urtea a sanc&ionat 3n/lia pentru a 5i practicat, )n cadrul m*surilor e7cep&ionale de men&inere a ordinii )n <rlanda de 1ord, Otratamente inumane sau de/radanteG, viol'nd interdic&ia absolut* a art. 3 al -onven&iei. 6n cau(a $reciei Coloneilor
3>

, -omisia a preci(at .i apoi -omitetul de Mini.tri a

con5irmat )n "e(olu&ia sa din 1> aprilie 1JI!, c* art. 1> era inaplicabil .i nu putea s* 8usti5ice )nc*lc*rile imputabile Ore/imului coloneilorG. "aportul -omisiei preci(a c* triplul pericol invocat de Huvernul /rec privind amenin&area comunist* ce urma s* preia cu 5or&a puterea, perturb*rile ordinii publice .i cri(a constitu&ional*, nu )ntruneau cele patru caracteristici eviden&iate )n art. 1> al -onven&iei .i anume4 12 caracterul actual .i iminent al pericolului =2 e7isten&a repercusiunilor asupra )ntre/ii na&iuni 32 pericolul trebuie s* constituie o amenin&are la adresa vie&ii or/ani(ate a comunit*&ii 2 cri(a sau pericolul trebuie s* aib* un caracter e7cep&ional, adic* s* determine ca m*surile ordinare de restr'n/ere a e7erci&iului drepturilor omului prev*(ute de -onven&ie, pentru a prote8a si/uran&a, s*n*tatea .i ordinea public*, s* 5ie )n mod evident insu5iciente. 3ceast* ultim* condi&ie eviden&iat* )n raportul -omisiei sublinia(* importan&a deosebit* a art. 1> care, de.i nu prevede nici un drept 5undamental, le a5ectea(* pe toate cele re/lementate )n cuprinsul -onven&iei. -au(a $recia vs. "e&atul 8nit a 5ost re(ultatul tratamentelor de/radante aplicate pri(onierilor )n -ipru, iar cau(a Cipru vs. %urcia ).i are ori/inea )n ostilit*&ile dintre cele dou* p*r&i ca urmare a interven&iei Durciei )n -ipru. 6n aceast* cau(*, -omisia a preci(at )n

<bidem, pa/. 13 3. ?. "obertson and L. H. Merrills, ?uman "i/Ets in tEe Rorld, MancEester University :ress, 1eM Xor@, 1JBJ, pa/. CJ
3>

>>

"aportul s*u 1JIC c* ea nu invoc* din o5iciu starea de e7cep&ie care este )n sarcina e7clusiv* .i pe riscul statului.3C :ericolul care e7ist* )n invocarea aplicabilit*&ii art. 1> const* )n riscul posibil de a constitui dero/*ri e7cesive, de a trans5orma e7cep&ia )n re/ul*. $r/anele de la Strasbour/, )n cau(ele pe care le-au anali(at, au creat o 8urispruden&* care are )n vedere )ntrunirea condi&iilor enun&ate )n mod cumulativ .i e7isten&a unei propor&ionalit*&i )ntre starea de cri(* invocat* .i m*surile de limitare dispuse de autorit*&ile /uvernamentale. 6n acest 5el se limitea(* prero/ativele statelor de a dispune dero/*ri )n temeiul art. 1> din -.E.9.$. .i se controlea(* modalitatea concret*, e5ectiv*, )n care au ac&ionat cu sau 5*r* respectarea compatibilit*&ii m*surilor interne 5a&* de normele -onven&iei ce impun obli/a&ii. SSS 9in anali(a comparativ* a clau(elor de restr'n/ere a e7erci&iului drepturilor .i a clau(ei de dero/are re(ult* anumite di5eren&e. 6n timp ce restric&iile sunt m*suri luate )n perioad* normal* .i care pot avea un caracter permanent, dero/area este prin natura sa provi(orie .i 8usti5icat* de condi&ii e7cep&ionale 0le/isla&ia special* adoptat* )n ca(ul declar*rii, de e7emplu, a Fst*rii de necesitateG, se abro/*, imediat ce situa&ia e7cep&ional* a )ncetat2. 3poi, dac* o m*sur* restrictiv* nu poate aduce atin/ere substan&ei dreptului, dero/area poate antrena suspendarea complet* a normei. E5ectul dero/*rii este similar cu cel al abro/*rii, di5eren&a )ntre cele dou* modalit*&i de )ncetare a aplic*rii unei norme av'nd caracter strict temporal + dero/area e prin natura sa limitat* )n timp, )n timp ce abro/area este de5initiv*. =' e<ervele i declaraiile interpretative -a orice tratat multilateral, -E9$ acord* statelor+p*r&i, posibilitatea 5ormul*rii unor re(erve .i declara&ii interpretative, prin care acestea se pot abate de la obli/a&ia aplic*rii inter/rale a dispo(i&iilor conven&ionale )n ordinea lor intern*. S-a prev*(ut aceast* clau(*, pentru a permite o aderare lar/* a statelor la -onven&ie, prin antrenarea .i a acelor state ale c*ror le/isla&ii interne nu sunt )n deplin* concordan&* cu normele conven&ionale )n momentul rati5ic*rii tratatului. -urtea recomand* statelor ca pe m*sur* ce ).i adaptea(* le/isla&ia na&ional* la dispo(i&iile -onven&iei, s* renun&e la re(ervele 5ormulate ini&ial.

3C

9. Micu, $arantarea drepturilor omului n practica Curii Europene a Drepturilor Omului i n Constituia "om#niei, Ed.3ll Bec@, Bucure.ti,1JJB pa/. CB >C

"e)erva este de5init* )n Convenia de la <iena asupra dreptului tratatelor 01JCJ2 ca 5iind un act unilateral al unui stat, independent de te7tul tratatului, av'nd un caracter 5acultativ, emis cu oca(ia semn*rii, rati5ic*rii, aprob*rii sau ader*rii la un tratat, prin care statul inten&ionea(* s* e7clud* sau s* modi5ice e5ectul 8uridic al unor dispo(i&ii ale tratatului, )n ceea ce prive.te aplicarea lor 5a&* de statul care a 5*cut re(erva. 0art.=2 6n )ncercarea de a de5ini natura 8uridic* a declaraiilor interpretative, -omisia European* a apreciat )n ca(ul %emeltasc'
3I

c*, dac* un stat 5ormulea(* o declara&ie .i o

pre(int* ca o condi&ie a e7prim*rii consim&*m'ntului s*u de a 5i le/at prin -E9$, declara&ia av'nd ca scop e7cluderea sau modi5icarea e5ectelor 8uridice ale unor dispo(i&ii conven&ionale, aceasta va 5i asimilat* unei re(erve, )n sensul art.>I din -E9$. :entru ca o re(erv* 5ormulat* de un stat s* 5ie admisibil*, aceasta trebuie s* )ndeplineasc* dou* condiii, con5orm art .>I al -E9$ 4 a2 "e(erva s* 5ie determinat* de e7isten&a unei le/i interne, )n vi/oare, care nu este con5orm* cu -E9$. Emiterea unei re(erve trebuie s* 5ie )nso&it* de o scurt* e7punere a le/ii )n cau(*, care s* Oconstituie )n acela.i timp un element de prob* .i un 5actor de securitate 8uridic*G.3B b2 $ alt* condi&ie este ca re(erva s* nu aib* un caracter /eneral, adic* s* nu 5ie redactat* )n termeni prea va/i sau ampli )nc't s* nu se poat* determina cadrul precis de aplicare al acesteia. "e(erva se 5ormulea(* cu privire la o dispo(i&ie precis* din -E9$. Un stat poate emite urm*toarele tipuri de re(erve 5a&* de prevederile -E9$4 re(erve prin care limitea(* aplicarea )n timp .i )n spa&iu a tratatului, re(erve privind dispo(i&ii pe care statul le respin/e, le contest* sau le de5ine.te )ntr-o manier* proprie. 9in 8urispruden&a or/anelor de control european re(ult* c* nu sunt admise re(erve care re5u(* competen&a or/anelor de control european )n ceea ce prive.te statul respectiv. 6n ma8oritatea ca(urilor, re(ervele au un caracter tran(itoriu, statele renun&'nd la acestea pe m*sur* ce ).i acordea(* le/isla&ia na&ional* la standardele europene.

8--' (ecanis"ul de protecie a drepturilor o"ului instituit de CE!$' ecursul internaional ,statal i individual1 condiii de ad"isibilitate

3I 3B

"aportul -omisiei din !>.!3.1JB= ve(i -a(ul Belilos c. Elve&ia, 9eci(ia -ur&ii din =J 3prilie 1JBB >I

+'

ecursul internaional1 statal i individual 9eclan.area mecanismului de control european al respect*rii drepturilor conven&ionale

se reali(ea(* pe calea recursurilor individuale .i statale. 6n te7tul ori/inar al -onven&iei3J, re/imul 8uridic aplicabil celor dou* tipuri de recursuri interna&ionale a 5ost re/lementat )n mod di5eren&iat. 6n timp ce, dreptul de recurs statal )n 5a&a -omisiei Europene a 9repturilor $mului era acceptat de c*tre statele - p*r&i la tratat )n mod automat o dat* cu rati5icarea -onven&iei, dreptul de recurs individual a 5ost prev*(ut ca 5acultativ, 5iind condi&ionat de emiterea unei declara&ii e7prese de acceptare din partea statului vi(at 0Ostatul p'r'tG2. 3ceste re/lement*ri au avut ca e5ect situarea individului pe o po(i&ie de ine/alitate cu statul )n 5a&a institu&iilor de control european. 6n pre(ent, -onven&ia - amendat* prin dispo(i&iile :rotocolului nr.1101JJB2 - con5er* individului un statut similar cu cel al statului, jurisdicia Curii Drepturilor Omului devenind o li&atorie pentru ambele tipuri de recursuri. -urtea r*m'ne sin/urul or/an deci(ional, o dat* cu des5iin&area -omisiei Europene a 9repturilor $mului .i cu eliminarea atribu&iilor deci(ionale ale -omitetului de Mini.tri. Mecanismul european de protec&ie a drepturilor omului s-a ba(at mult* vreme pe recursul interstatal, considerat ca 5iind 5undamentul sistemului. -onven&ia, )n art.33, re/lementea(* dreptul de recurs statal, autori('nd Oorice parte contractant* de a sesi(a -urtea pentru orice )nc*lcare a -onven&iei .i a protocoalelor sale, care este imputabil* unei alte p*r&i contractanteG. 3ceast* dispo(i&ie permite unui stat + parte la -E9$ s* intervin* pentru a asi/ura respectarea drepturilor conven&ionale )n bene5iciul oric*rei persoane !, care se a5l* )n perimetrul de e7ercitare a suveranit*&ii oric*rui alt stat-parte la tratat. :osibilitatea de interven&ie a statului )n 5avoarea unui particular care nu are calitatea de cet*&ean al s*u a creat o bre.* )n dreptul interna&ional tradi&ional, care nu recuno.tea dec't institu&ia protec&iei pe cale diplomatic* a persoanelor av'nd calitatea de cet*&eni, de c*tre propriul stat. 6n sistemul instituit de -E9$, statul reclamant nu este obli/at s* demonstre(e un interes personal .i direct de a ac&iona, el nu trebuie s* se pretind* victim* a unei viol*ri de c*tre alt stat a drepturilor conven&ionale. Se consider* c*, prin e7ercitarea recursului interna&ional, statul valori5ic* un drept obiectiv, acela de a impune respectarea de c*tre celelalte state-p*r&i a normelor care constituie ordinea pu lic european a drepturilor omului. :rin intermediul acestei ac&iuni cu caracter public, statele particip* la asi/urarea /aran&iei colective a drepturilor conven&ionale, obiectiv prev*(ut )n preambulul -E9$.

3J

;alabil p'n* la intrarea )n vi/oare )n 1JJB a :rotocolului nr.11 al -E9$ care a amendat )n mod radical mecanismul de protec&ie instituit ini&ial ! indi5erent dac* este cet*&ean, str*in, apatrid, re5u/iat etc >B

6n practic*, s-au )nre/istrat pu&ine ca(uri de recursuri statale. 6n /eneral, statele pre5er* procedurilor 8urisdic&ionale, calea ne/ocierilor diplomatice. Statele au )naintat pl'n/eri )mpotriva altui stat doar pentru a demasca viol*ri colective, sistematice, de o anumit* /ravitate a drepturilor omului. 9intre ca(urile statale solu&ionate de -urte, men&ion*m ca semni5icative O35acerea /reac*G01JCI-I!2 .i O35acerea turc*G 01JB=2, )n care statele reclamante au vi(at salv/ardarea colectiv* a drepturilor omului pe teritoriul Hreciei .i al Durciei. 3ceste liti/ii nu s-au )nscris )n cadrul unor di5erende politice )ntre statele-p*r&i .i nu a e7istat un raport de cet*&enie )ntre persoanele pentru care au intervenit statele reclamante 0&*rile scandinave .i $landa )n prima cau(*, la care s-a al*turat Fran&a, )n cea de-a doua2. "ecursurile statale au avut ca obiect denun&area unor )nc*lc*ri 5la/rante .i colective a drepturilor omului, ca urmare a instituirii unor re/imuri militare care puneau )n pericol valorile democratice promovate de -onsiliul Europei. 9eci(iile -ur&ii au atras sanc&iuni severe din partea -onsiliului Europei pentru statele vi(ate 0Hrecia, Durcia2. 3dunarea :arlamentar* a suspendat dreptul de vot al celor dou* state )n or/ani(a&ie, iar Hrecia a 5ost obli/at* s* se retra/* din -onsiliul Europei p'n* la restabilirea re/imului democratic, denun&'nd totodat* .i -onven&ia. -Eiar .i )n ca(urile )n care un stat intervine pentru ap*rarea drepturilor unor cet*&eni ai s*i, se poate considera c* el ac&ionea(*, )n acela.i timp, )n interesul /eneral al -onven&iei. Un asemenea recurs a 5ost cel )naintat de :rlanda contra "e&atului 8nit al Marii 6ritanii +1JIB2 )n care, statul reclamant denun&a recur/erea de c*tre /uvernul britanic la anumite metode de intero/are a membrilor <.".3, metode care puneau )n eviden&* o practic* cu caracter inuman .i de/radant. Statul reclamant nu a urm*rit ob&inerea de daune materiale .i morale )n 5avoarea unor victime individuali(ate ci, doar, s* determine )ncetarea unor situa&ii, practici incompatibile cu -onven&ia, pe teritoriul unui stat-parte la tratat. -urtea a recunoscut totodat* statelor, calitatea de a ac&iona pentru a combate cEiar in a stracto o le/isla&ie a unui stat-parte, dac* aceasta )ncalc* prin simpla sa e7isten&* normele conven&ionale. 3rt.3 din -onven&ie re/lementea(* dreptul de recurs individual, )n ba(a c*ruia -urtea Opoate 5i sesi(at* de c*tre orice persoan* 5i(ic*, orice or/ani(a&ie ne/uvernamental* sau /rup de particulari, care se pretind victime ale unei )nc*lc*ri, din partea unui stat parte, a drepturilor prev*(ute )n -onven&ie sau )n protocoalele sale. :entru a 5i e5icient, un recurs individual presupune dovedirea calit*&ii de victim* a autorului. 3oiunea de victim s-a conturat ca un Oconcept autonomG )n 8urispruden&a or/anelor de control european, 5iind interpretat* )ntr-o manier* proprie, independent de cali5ic*rile date
>J

acestei no&iuni )n le/isla&iile interne ale statelor . 1 6n de5ini&ia -ur&ii, victima este Opersoana direct a5ectat* prin ac&iunea sau omisiunea statului, indi5erent dac* a re(ultat sau nu un pre8udiciu ca e5ect al )nc*lc*rii drepturilor saleG.
=

:rin urmare, reclamantul trebuie s* se

poat* pretinde e5ectiv le(at de o )nc*lcare a -onven&iei, s* aib* un interes propriu de a ac&iona cEiar dac* dovada producerii unui pre8udiciu nu este o condi&ie esen&ial* a recursului. 1u sunt admise )ns* pl'n/eri individuale care pun )n discu&ie + )n mod abstract + neconcordan&a unei le/i sau a unei practici administrative cu prevederile conven&ionale. 1o&iunea de victim* a 5*cut obiectul unei interpret*ri e7tensive din partea institu&iilor de la Strasbour/. 3st5el, s-a recunoscut reclamantului calitatea de victim* poten&ial*, particularul 5iind autori(at s* reclame e7isten&a unei le/isla&ii interne pretins* a 5i incompatibil* cu -onven&ia - cEiar independent de orice act de aplicare e5ectiv* - dac* risc* s* suporte )n orice moment e5ectele aplic*rii le/ii. 3. 6n mod similar, -urtea a apreciat c* o persoan* se poate pretinde victim* poten&ial* a unei m*suri de ordin administrativ, cEiar dac* aceasta nu a 5ost pus* )nc* )n e7ecutare, )n ca(ul )n care e7ist* riscul iminent ca prin aplicarea ei drepturile reclamantului s* 5ie )nc*lcate. -Eiar dac* nu se poate vorbi despre recursul individual ca despre un vector al /aran&iei colective, nu se poate ne/a c* )n aceste ca(uri, individul intervine indirect pentru a ap*ra un interes /eneral al societ*&ii, ac&iunea sa )mprumut'nd elementele unei actio popularis. E5ectele unei Eot*r'ri a -ur&ii, )n ca(ul )n care cau(a implic* controlul de compatibilitate a unei le/i interne cu dispo(i&iile -E9$, e7ced liti/iul concret, concur'nd )n 5inal la armoni(area dreptului na&ional cu standardele europene. 6n practica -ur&ii, dreptul de recurs individual a 5ost e7tins .i )n 5avoarea victimei indirecte, )n considerarea e7isten&ei unui raport personal )ntre aceasta .i victima direct* a )nc*lc*rii unor drepturi, raport care ar 8usti5ica interesul s*u de a ac&iona. 3st5el, o persoan* poate pretinde c* are un interes personal de a ac&iona, )n ca(ul )n care, prin )nc*lcarea drepturilor unei alte persoane cu care se a5l* )ntr-o le/*tur* apropiat* a su5erit implicit .i indirect o violare a drepturilor sale. 6n ca)ul Mc Cann i alii contra "e&atul 8nit
>

s-a

recunoscut calitatea de victim* indirect* )n 5avoarea mo.tenitorilor victimelor directe ale )nc*lc*rii dreptului la via&* 0 art.=, -E9$2 . 6n Ca)ul 6eldjoudi contra >ranei +,--/1, -urtea
deci(ia -omisiei din iulie 1JB3, )n ca(ul 9sociaia G i ,=F sindicate c. >rana . Eot*r'rea din =C martie 1JB= )n ca(ul 9dol! c. 9ustria 3 ve(i ca)ul Dud&eon c. "e&atului 8nit 0 9eci(ia -ur&ii din == oct.1JB12 )n care reclamantul, Eomose7ual, reclama e7isten&a le/isla&iei irlande(e care condamna rela&iile )ntre persoane de acela.i se7, el risc'nd )n orice moment s* intre sub inciden&a le/ii datorit* orient*rii lui se7uale ve(i ca(ul 7oerin& c. "e&atului 8nit 09eci(ia -ur&ii din I iulie 1JBJ2, )n care -urtea a considerat c* punerea )n aplicare de c*tre /uvernul britanic a deci(iei de e7pul(are a reclamantului )ntr-un stat unde acesta risc* s* 5ie supus unor tratamente inumane .i de/radante repre(int* un act de )nc*lcare a -E9$ > Eot. -ur&ii din =I sept. 1JJ>
= 1

C!

a admis 5aptul c* un recurs interna&ional poate 5i )naintat de c*tre ambii so&i, cEiar dac* statul a dispus m*sura e7pul(*rii numai )mpotriva unuia dintre ei 0victima direct*2, )ntruc't, aceast* m*sur* este de natur* s* a5ecte(e unitatea vie&ii de 5amilie, care prive.te pe to&i membrii acesteia.0 art.B, -E9$2. )' Condiii de ad"isibilitate a unui recurs internaional , individual sau statal 6n 5orma ini&ial* a -onven&iei, -omisia European* a 9repturilor $mului repre(enta or/anul care e7ercita 5unc&ia de 5iltra8, de triere a recursurilor individuale .i statale, rol )ndeplinit )n pre(ent de c*tre -urte. -ondi&iile de admisibilitate a recursurilor individuale .i statale )n 5a&a -ur&ii sunt prev*(ute de art.3> din -E9$, completate cu prevederile protocoalelor adi&ionale 011 .i 1 2. "eiter*m men&iunea c*, mecanismul de control european este construit pe principiul su sidiaritii + protec&ia individului se reali(ea(* )n primul r'nd la nivel na&ional. <nstitu&iile de la Strasbour/ intervin doar )n subsidiar, )n ca(ul )n care statul nu a reu.it s* remedie(e la nivel na&ional )nc*lc*rile drepturilor conven&ionale. Sunt relevante )n acest sens cele dou* condi&ii 0comune2 de procedur* cerute pentru admiterea unei pl:n/eri individuale sau statale4 con5orm art. 3> 0par.12, -urtea nu poate 5i sesi(at* dec't 4

dup0 epui<area prealabil0 interne2+3

de c0tre recla"ant a

c0ilor de recurs

i 4ntr-un ter"en de C luni de la data deci<iei interne de.initive2)3'

6n practic*, aplicarea acestor condi&ii )n ca(ul recursurilor statale s-a dovedit mai supl*. S-a considerat c* nu se impune )ndeplinirea lor )n ca(ul )n care recursul statal urm*re.te doar compatibili(area le/isla&iei sau a practicii administrative dintr-un stat, cu -onven&ia. C 6n ceea ce prive.te admiterea recursurilor individuale, re(ult* obli/a&ia reclamantului de a apela doar la acele c*i interne de recurs care sunt u(uale, accesibile .i e5icace, o5erind o .ans* real* de a aduce un remediu e5ectiv )nc*lc*rii produse. "eclamantul are, de asemenea, obli/a&ia de a invoca prevederile -E9$ )n 5a&a instan&elor na&ionale. -onven&ia prevede .i o serie de condi&ii de admisibilitate impuse e;clusiv pl:n/erilor individuale. -urtea nu va re&ine o pl'n/ere care pre(int* urm*toarele caracteristici4

C

este anoni"0 2+3 este abu<iv0 2)3 2o pl'n/ere .icanatorie, de e73

ve(i deci(iile -omisiei Europene )n ca(ul Hrecia contra "e/atului Unit al Marii Britanii.01J>C2 .i )n ca(ul 9anemarca, 1orve/ia, Suedia, $landa contra Hrecia 01JCB2

C1

este esenial aceeai cu o alt0 pl:n/ere e;a"inat0 anterior de c0tre Curte, sau care a .ost supus0 e;a"in0rii de c0tre o alt0 instan0 internaional0, de ancGet0 sau de conciliere, 4n ca<ul 4n care aceasta nu conine .apte noi' 2=3

este inco"patibil0 cu dispo<iiile CE!$ 273.

O<ncompatibilitateaG cu dispo(i&iile -E9$ se re5er* la lipsa de competen&* a or/anelor de control european de a e7amina o pl'n/ere individual* care nu )ndepline.te anumite condi&ii. -ondi&iile pot s* vi(e(e statul p#r#t, reclamantul sau dreptul invocat. 3ceste aspecte vor 5i anali(ate )n continuare4 Un recurs individual )ndreptat )mpotriva unui stat care nu este parte la -onven&ie sau + )n 5unc&ie de dreptul invocat - la protocoalele adi&ionale ale acesteia, atra/e respin/erea sa pe motivul lipsei de competen personal. 3ctele incriminate )n pl'n/erea individual* trebuie s* 5ie imputabile statului. 3ctele statului sunt considerate a 5i actele or/anelor sale - le/islative, e7ecutive sau 8udec*tore.ti. "esponsabilitatea unui stat se poate an/a8a nu numai pentru 5apte de Oin/erin&* activ*G )n e7erci&iul unui drept, dar .i pentru omisiunea de a asi/ura condi&iile 8uridice .i materiale pe care le reclam* aplicarea concret*, e5ectiv* a unui drept. 6n acela.i sens, s-a admis + cu destule re(erve + c* statului )i poate 5i imputat* pasivitatea 5a&* de acte de )nc*lcare a drepturilor, de c*tre particulari sau /rupuri de particulari, dac* acestea se datorea(* unei lacune a sistemului intern care tolerea(* asemenea )nc*lc*ri . 6n e7aminarea admisibilit*&ii unei pl'n/eri, or/anele de control iau )n considerare .i re(ervele sau declara&iile interpretative, prin care statul vi(at restr'n/e obli/a&ia sa de a respecta dreptul invocat de reclamant. 6n acest ca(, respin/erea pl'n/erii se 8usti5ic* pe motivul lipsei de competen material . 9ac* pl'n/erea are ca obiect 5apte locali(ate )ntr-un teritoriu pentru care statul a5lat )n cau(* nu a acceptat aplicarea -onven&iei, -urtea va constata lipsa de competen teritorial. $ pl'n/ere care se re5er* la 5apte petrecute anterior datei de la care -onven&ia a intrat )n vi/oare pentru statul respectiv, antrenea(* lipsa de competen temporal. "espin/erea pl'n/erii individuale poate 5i determinat* .i de constatarea absen&ei calit*&ii de victim* a reclamantului, precum .i de lipsa vreunui raport 8uridic )ntre acesta .i statul vi(at. 9ac* recursul este )naintat de c*tre o or/ani(a&ie ne/uvernamental*, aceasta nu poate denun&a dec't )nc*lcarea drepturilor proprii, ale persoanei 8uridice, .i nu pe cele ale membrilor s*i sau ale unor ter&i. I 0lips de competen personal2
I

ve(i ca(ul 3socia&ia O"e/ele MiEaiG contra "om'niei, deci(ia -omisiei din C=

sept.1JJ>.

9ac* dreptul invocat de reclamant nu este recunoscut de -onven&ie sau de :rotocoalele adi&ionale ale acesteia, pl'n/erea va 5i respins* pe motivul lipsei de competen material. 6n Ca)ul Dalila di *a))aro contra :taliei
B

-omisia a ar*tat c* dreptul de a adopta un copil nu

5i/urea(* printre drepturile prote8ate de -onven&ie .i nici nu poate 5i inclus pe cale de interpretare )n dispo(i&iile art.B 0dreptul la respectarea vie&ii private .i de 5amilie2 sau ale art.1= 0dreptul la )ncEeierea unei c*s*torii2. -urtea va respin/e totodat* un recurs individual dac* constat* c* acesta este v0dit ne.ondat 2@3. $ deci(ie de respin/ere pentru acest motiv se va pronun&a )n urma unei e7amin*ri sumare a ca(ului care relev* absen&a evident* a e7isten&ei unei )nc*lc*ri a dreptului invocat. <nstan&a european* procedea(* de 5apt la o e7aminare asem*n*toare celei de 5ond. 1u se include )n competen&a sa e7aminarea unei pl'n/eri privind erori de !apt sau de drept pretinse a 5i comise de o 8urisdic&ie intern*, dec't .i )n m*sura )n care, acestea par s* antrene(e o atin/ere a drepturilor .i libert*&ilor /arantate de -onven&ie. <nstitu&iile europene nu sunt competente s* se substituie 8udec*torului na&ional )n interpretarea unei le/i interne, dec't )n limita arbitrariului evident, care atra/e implicit )nc*lcarea -onven&iei. Protocolul nr.,E al CEDO 0intrat in vi/oare )n anul =!1!2 adau/* o nou* condi&ie de inadmisibilitate a unei pl'n/eri individuale. 3st5el4

o pl'n/ere va putea 5i respins* dac* se aprecia(* c* recla"antul nu a su.erit un prejudiciu i"portant 2C3, cu e7cep&ia ca(ului )n care respectul drepturilor omului /arantate de -E9$ impune o e7aminare pe 5ond a cau(ei .i cu condi&ia de a nu respin/e pentru acest motiv nici o cau(* care nu a 5ost e7aminat* )n mod corespun(*tor de un tribunal intern.

Criteriile utile pentru a determina importan&a unui pre8udiciu produs unei persoane ar putea 5i4 valoarea "aterial0 a pre8udiciului produs aspectele sociale - 5iind necesar* veri5icarea consecin&elor )n plan /eneral ale actului acu(at, indi5erent de pre8udiciul minim produs asupra persoanei )n cau(*. /radul de culpabilitate al statului, 5iind cert c* atunci c'nd e7ist* rea-credin&* v*dit* din partea statului situa&ia creat* este mai /rav* dec't atunci c'nd actul statului este ba(at pe anumite 8usti5ic*ri. -urtea va 8udeca totu.i .i acele pl'n/eri )n care, )n ciuda banalit*&ii lor aparente, se ridic* proble"e i"portante privind aplicarea i interpretarea Conveniei, ceea ce va
B

ve(i deci(ia -omisiei din 1JJI C3

permite -ur&ii s* ).i continue rolul de principal instrument )n lupta contra tenta&iei e7ercit*rii arbitrare a puterii statelor.

8---' Evoluia "ecanis"ului de control european si a statutului individului 4n cadrul acestuia' #rocedura de soluionare a unei pl:n/eri' 8aloarea Got0r:rilor Curii'
+' Funcionarea "ecanis"ului de protecie a drepturilor 4n perioada +B@B - +BB5, 4nainte de intrarea 4n vi/oare a #rotocolului nr' ++9+BB5 Structura ini&ial tripartit* a mecanismului de protec&ie instituit de -E9$ - 5ormat* din Comisie, Curte i Comitetul de Minitri . a repre(entat solu&ia care convenea statelor contractante la momentul adopt*rii tratatului. Mecanismul de control european tindea s* asi/ure, )n acest mod, un ecEilibru )ntre elementele 8udiciare, para-8udiciare 0-urte .i -omisie2 .i cele politice 0-omitetul de Mini.tri2. :erioada cuprins* )ntre anii 1J>J .i 1JJB + considerat* cea a re/imului clasic - a 5ost marcat* de dou* stadii )n evolu&ia statutului individului )n 5a&a institu&iilor europene. :'n* )n anul 1JJ + data intr*rii )n vi/oare a :rotocolului nr. J al -E9$ - persoanele particulare nu dispuneau de dreptul de a sesi(a )n mod direct -urtea. -aracterul 5acultativ al acestui protocol J a determinat un paralelism temporar )ntre re/imul 8uridic pree7istent lui .i cel creat de acesta. 6n ansamblu, sistemul 5unc&ional )n perioada re/imului clasic a 5ost limitat de re(erva mani5estat* de state de a con5eri un drept plenar de ac&iune individului )n cadru interna&ional. 3ceast* perioad* s-a )ncEeiat o dat* cu intrarea )n vi/oare a :rotocolului nr.11 al -E9$ 01JJB2 ce a adus o re5orm* radical* sistemului institu&ional de la Strasbour/4 -omisia s-a di(olvat, s-a )n5iin&at o -urte unic* a 9repturilor $mului cu activitate permanent* .i 8urisdic&ie obli/atorie, iar -omitetul de Mini.tri a p*strat doar atribu&ii de monitori(are a e7ecut*rii deci(iilor -ur&ii, renun&'nd la atribu&iile deci(ionale. a3' Co"isia European0 a !repturilor $"ului 2+B@B , +BB53 :rimul 5or care putea 5i sesi(at cu recursuri interna&ionale a 5ost Comisia European a Drepturilor Omului - or/anism cole/ial apolitic .i autonom, care 5unc&iona, )n sesiuni periodice, con5orm propriului re/ulament. :entru individ, -omisia a repre(entat timp de
1u toate statele p*r&i la -E9$ au aderat la acest protocol care con5erea individului drepturi sporite de peti&ionare C
J

aproape ! de ani sin/urul or/anism la care putea sa se adrese(e )n mod direct, cu condi&ia ca statul ac&ionat )n 8udecat* s* 5i recunoscut )n prealabil, )n mod e7pres, dreptul de recurs individual. :ractic, posibilitatea de sesi(are de c*tre o persoan* particular* a institu&iilor de la Strasbour/ era subordonat* voin&ei statului . :rin )naintarea unei pl'n/eri )n 5a&a -omisiei, individul nu devenea )ns*, parte )n cadrul unei proceduri an/a8ate )mpotriva statului. 9impotriv*, din momentul )nre/istr*rii pl'n/erii, -omisia ac&iona cu o relativ* autonomie 5a&* de interesele .i dorin&ele reclamantului - )n cadrul unei proceduri cu caracter con5iden&ial - situ'ndu-se mai de/rab* pe po(i&ia de ap*r*tor al ordinii le/ale instituit* de -onven&ie. 9in momentul declar*rii admisibilit*&ii unei pl'n/eri, -omisia avea drept sarcin* stabilirea 5aptelor, proced'nd la o e7aminare )n contradictoriu a cau(ei, )ntr-o manier* 8udiciar*, cu participarea repre(entan&ilor p*r&ilor. 9ac* nu era posibil* o re/lementare amiabil* a liti/iului, -omisia continua e7aminarea cau(ei care se 5inali(a prin )ntocmirea unui raport privind e7isten&a unei )nc*lc*ri a drepturilor conven&ionale. "aportul 5inal al -omisiei se transmitea -omitetului de Mini.tri, care urma s* se pronun&e, printr-o deci(ie obli/atorie, asupra e7isten&ei unei )nc*lc*ri a drepturilor, dac* - )ntrun termen de 3 luni de la transmiterea raportului -omisiei - -urtea nu era sesi(at* cu 8udecarea cau(ei sau statul vi(at nu accepta 8urisdic&ia -ur&ii. b3' Curtea European0 a !repturilor $"ului 2+B@B , +BB53 "ati5icarea de c*tre state a -onven&iei nu ecEivala cu acceptarea concomitent* a competen&ei Curii Europene a Drepturilor Omului, 8urisdic&ia acesteia 5iind prev*(ut* ini&ial ca !acultativ. Sesi(area -ur&ii devenea posibil* dac* statul vi(at prin recursul interna&ional declara . n mod expres . c accept competena sa , )n mod necondi&ionat, sau )n condi&ii de reciprocitate 5a&* de alt stat .i%sau pe durat* determinat*. 9reptul de a sesi(a -urtea a 5ost acordat ini&ial doar -omisiei .i statelor contractante, individul ne5iind autori(at s* o sesi(e(e )n mod direct. Un recurs individual e7aminat de -omisie nu putea 5i de5erit -ur&ii dec't prin intermediul statelor sau al -omisiei. 6n aceste condi&ii, dreptul de peti&ionare al individului ap*rea serios restr'ns. Un pas important )n evolu&ia po(i&iei individului )n 5a&a -ur&ii s-a reali(at prin adoptarea :rotocolului nr.J 01JJ 2, care a con5erit persoanelor particulare un drept atenuat de a sesi(a -urtea. -au(a de5erit* -ur&ii de c*tre o persoan* 5i(ic*, o or/ani(a&ie ne/uvernamental* sau de c*tre un /rup de particulari era supus* unui Comitet de !iltraj al pl'n/erilor. 9ac* Comitetul constata c* pl'n/erile nu ridicau nici o problem* /rav* privind interpretarea .i
C>

aplicarea -onven&iei, sau c*, nu e7ist* alte motive care s* 8usti5ice e7aminarea lor de c*tre -urte, competen&a de a solu&iona cau(a revenea tot -omitetului de Mini.tri. $ cau(* )n curs de e7aminare )n 5a&a -ur&ii se putea solu&iona printr-o re/lementare amiabil* )ntre p*r&i, sau, printr-o Eot*r're de5initiv* .i motivat*, prin care -urtea se pronun&a asupra e7isten&ei sau nu a unei )nc*lc*ri a drepturilor recunoscute de -E9$, oricare dintre 8udec*tori av'nd dreptul s*-.i motive(e separat opinia sa, concurent* sau di(ident*. -onven&ia prevede an/a8amentul statelor-p*r&i de a se con5orma deci(iilor -ur&ii )n liti/iile )n care sunt p*r&i. -Eiar dac* tratatul nu consacr* )n mod 5ormal caracterul de precedent 8udiciar al deci(iilor -ur&ii, se poate constata c* e5ectele acestora se e7tind indirect .i asupra celorlalte state-p*r&i la -onven&ie. ?ot*r'rile care constat* o )nc*lcare a drepturilor nu constituie )ns*, titlu e7ecutor pe teritoriul statelor a5late )n cau(*. Dranspunerea lor )n practic* depinde de voin&a statului vi(at. -urtea a preci(at c* deci(iile sale au un caracter declarativ, l*s'nd la aprecierea statului ale/erea mi8loacelor adecvate pentru remedierea )nc*lc*rii comise. -urtea poate s* acorde p*r&ii le(ate o satis5ac&ie ecEitabil*, dac* dreptul intern al statului nu permite dec't o reparare par&ial* a pre8udiciului suportat de reclamant. 3ceast* Osatis5ac&ie ecEitabil*G presupune acoperirea daunelor morale .i materiale. -urtea poate dispune, de asemenea, rambursarea ta7elor .i a cEeltuielilor de 8udecat* ale peti&ionarului. 6ncep'nd cu anul 1JJ1, -urtea a stabilit un termen de 3 luni )n care statul s* acEite sumele stabilite prin Eot*r're, iar din anul 1JJC, a prev*(ut obli/a&ia statului de pl*ti daune moratorii )n ca(ul dep*.irii acestui termen. c3' Co"itetul de (initri 2+B@B , +BB53 :otrivit prevederilor ori/inare ale -onven&iei, Comitetul de Minitri de&inea at't atribu&ii deci(ionale, c't .i de suprave/Eere a e7ecut*rii deci(iilor proprii .i ale -ur&ii. Func&ia deci(ional* a -omitetului de Mini.tri se e7ercita )n ca(ul )n care statul vi(at printr-un recurs interna&ional nu recuno.tea 8urisdic&ia -ur&ii, sau -urtea nu era sesi(at* )n termenul de 3 luni de la comunicarea raportului terminal al -omisiei. -omitetul de Mini.tri nu pre(enta )ns* credibilitatea unei institu&ii independente .i impar&iale. -aracterul con5iden&ial al procedurii, 5aptul c* individul era )n mod e7plicit )nl*turat de la aceasta, precum .i calitatea )n care activau membrii s*i - ca dele/a&i ai /uvernelor statelor membre )n -onsiliului Europei + in5luen&au )n mod ne/ativ obiectivitatea procesului deci(ional. 6n practic*, -omitetul de Mini.tri a evitat )ns*, politi(area e7a/erat* a

CC

atribu&iilor sale deci(ionale, tendin&a 5iind aceea de a valida recomand*rile .i conclu(iile din raportul -omisiei. E7aminarea cau(ei se putea 5inali(a printr-o re/lementare amiabil* sau printr-o re(olu&ie cu caracter obli/atoriu pentru statele vi(ate, )n care se constata dac* a avut loc o )nc*lcare a drepturilor /arantate de -onven&ie .i se acorda reclamantului - dac* era ca(ul - o satis5ac&ie ecEitabil*. -omitetul de Mini.tri urma s* 5i7e(e un termen )n care statul vi(at s* ia m*surile necesare pentru a se con5orma deci(iilor4 acordarea unei satis5ac&ii ecEitabile )n 5avoarea reclamantului, .i%sau modi5icarea le/isla&iei sau a 8urispruden&ei na&ionale, incompatibile cu dispo(i&iile -E9$. 6n practic*, au e7istat pu&ine deci(ii care s* antrene(e modi5icarea dreptului intern al statelor, cau(ele de acest /en 5iind de5erite, de re/ul*, -ur&ii. )' Curtea European0 a !repturilor $"ului , re/i"ul actual de .uncionare 2dup0 re.or"ele reali<ate prin #rotocoalele adiionale nr' ++ 2+BB53 i nr' +7 2)*+*3 a' Consideraii /enerale -on5runtate cu o cre.tere semni5icativ* a num*rului .i a /radului de comple7itate a cau(elor, institu&iile de la Strasbour/ nu mai erau )n m*sur* s* asi/ure o durat* re(onabil* a procedurilor. 3cest 5enomen de supra)nc*rcare a activit*&ii -omisiei .i a -ur&ii Europene s-a accentuat o dat* cu e7tinderea /eo/ra5ic* a -onsiliului Europei dup* 1JBJ, prin cooptarea statelor central .i est europene. $ re5orm* radical* a sistemului de protec&ie a drepturilor a ap*rut, ast5el, imperios necesar*. Modi5ic*rile aduse prin protocoalele adi&ionale 011 .i 1 2 au vi(at consolidarea elementelor 8udiciare ale sistemului, simpli5icarea .i accelerarea procedurilor .i e7ecutarea rapid* a Eot*r'rilor -ur&ii. :rincipalul amendament adus mecanismului de control european 0prin :rotocolul nr.11%1JJB2 a constat )n )nlocuirea -omisiei .i a -ur&ii 9repturilor $mului cu o -urte unic*, a c*rei activitate a devenit permanent*. 1oua -urte a preluat aproape )n totalitate atribu&iile vecEilor institu&ii, amendamentele aduse structurii institu&iei .i procedurii de e7aminare a cau(elor 5iind preci(ate )n "e&ulamentul propriu de !uncionare 01JJB2. Mecanismul de control european devine, ast5el, o structur* esen&ialmente 8udiciar* prin eliminarea atribu&iilor deci(ionale ale -omitetului de Mini.tri, acesta p*str'nd doar competen&a de a suprave/Eea punerea )n e7ecutare a Eot*r'rilor -ur&ii. -onceptul-cEeie al re5ormei )l constituie )ns*, crearea unui dublu /rad de 8urisdic&ie )n cadrul mecanismului. b' Co"petenele Curii , jurisdicional0 i consultativ0

CI

-urtea dispune de o competen&* contencioas* sau 8urisdic&ional* 0a2, care presupune pronun&area unor deci(ii obli/atorii )n cau(ele care )i sunt de5erite, privind interpretarea .i aplicarea -onven&iei .i a protocoalelor adi&ionale ale acesteia. :revederea ca obli/atorie a 8urisdic&iei -ur&ii pentru ambele tipuri de recursuri interna&ionale 0individuale .i statale2 a determinat o modi5icare de ecEilibru a sistemului, )n 5avoarea recursului individual. 0:rotocolul nr.11 %1JJB2 -urtea dispune .i de o competen&* consultativ* 0b2, care i-a 5ost con5erit* prin dispo(i&iile :rotocolului nr. = 01JI!2. 3st5el, la cererea -omitetului de Mini.tri, -urtea poate s* pronun&e un avi( consultativ asupra problemelor 8uridice le/ate de interpretarea -onven&iei .i a protocoalelor sale. c' Co"ponena Curii i calitatea de "a/istrat1 -urtea se compune )n pre(ent dintr-un num*r de membri e/al cu cel al statelor - p*r&i la -E9$, ale.i pe o durat* de J ani de c*tre 3dunarea :arlamentar*, 5iind prev*(ut* interdic&ia reeli/ibilit*&ii 8udec*torilor pentru un nou mandat. 0:rotocolul nr.1 %=!1!2. :entru a ocupa 5unc&ia de ma/istrat european, candida&ii trebuie s* pre(inte /aran&ii morale .i s* aib* o competen&* pro5esional* recunoscut* )n domeniu. Ma/istra&ii -ur&ii au o po(i&ie autonom* 5a&* de statele )n numele c*rora au 5ost ale.i, ceea ce asi/ur* /aran&ia de impar&ialitate a institu&iei. d' Structura or/ani<atoric0 a Curii i e;ercitarea co"petenelor1 Eudec0torul unic 4 - 5iltrea(* peti&iile ce apar evident inadmisibile 0:rotocolul 1 %=!1!2 Co"itetele1

sunt create de c*tre -amere .i au )n componen&* 3 8udec*tori pot declara inadmisibil* sau radia de pe rol o pl'n/ere individual*, dac* o ast5el de deci(ie poate 5i luat* 5*r* o e7aminare complementar*K )n ca( contrar se desesi(ea(* )n 5avoarea -amerelor 0:rotocolul 1 %=!1!2.

pot declara admisibil* .i adopta o Eot*r're pe 5ond atunci c'nd cEestiunea re5eritoare la interpretarea sau aplicarea -E9$ care este la ori/inea cau(ei 5ace obiectul unei 8urispruden&e stabilite a -ur&ii. 0:rotocolul 1 %=!1!2.

Ca"erele 1
CB

constituite pe o perioad* determinat* 0 I 8udec*tori2 5iltrea(* pl'n/erile individuale care necesit* o e7aminare mai comple7* se pronun&* asupra admisibilit*&ii pl'n/erilor statale e7aminea(* .i se pronun&* asupra 5ondului cau(elor 0individuale .i statale2 dac* a5acerea )n curs de e7aminare ridic* o problem* /rav* privind interpretarea -onven&iei sau a protocoalelor adi&ionale, sau dac* solu&ia la care s-a a8uns conduce la o contradic&ie cu o deci(ie anterioar* a -ur&ii, -amera poate + p'n* la pronun&area Eot*r'rii - s* se desesi(e(e )n 5avoarea Marii -amere. 9esesi(area -amerei este posibil* doar dac* p*r&ile nu se opun.

(area Ca"er01

?ot*r'rea unei -amere poate 5i FatacataG )n 5a&a Marii -amere 0de c*tre p*r&ile din liti/iu2, )n anumite condi&ii este compus* din 1I 8udec*tori .i poate 5i constituit* pe o perioad* determinat* sau pentru o a5acere 5i7*. 8udec*torul ales )n numele statului a5lat )n cau(* este membru de drept al -amerei .i al Marii -amere se pronun&* asupra pl'n/erilor statale .i individuale care ridic* probleme /rave de interpretare .i de aplicare a -onven&iei .i a protocoalelor adi&ionale

Eot*r'rile sale sunt de5initive cu e5ect imediat. e7aminea(* cererile de avi( consultativ adresate de c*tre -omitetul de Mini.tri constituie al doilea /rad de 8urisdic&ie pentru cau(ele 8udecate de c*tre -amere.

e' e/le"entarea pe cale a"iabil0 a liti/iului1 -urtea va putea proceda la o ancEet* .i se va putea pune la dispo(i&ia p*r&ilor )n vederea solu&ion*rii pe cale amiabil* a liti/iului )n orice moment al procedurii, nu doar dup* deci(ia de admisibilitate. -omitetul de Mini.tri are competen&a de a suprave/Eea e7ecutarea termenilor re/lement*rii amiabile a unei cau(e, a.a cum 5i/urea(* ace.tia )n deci(ia -ur&ii. 0:rotocolul nr.1 %=!1!2
CJ

.' #rocedura contencioas0 <n ca(ul )n care nu se poate a8un/e la o re/lementare amiabil* a liti/iului, acesta se solu&ionea(* printr-o procedur* contencioas*>!. :rocedura )n 5a&a -ur&ii - cuprin('nd o 5a(* scris* .i o 5a(* oral* - se des5*.oar* pe ba(a principiului contradictorialitii i al pu licitii de) aterilor 0 )n circumstan&e e7cep&ionale, -urtea poate decide con5iden&ialitatea acestora2. /' -ntervenienii 4n proces1 Un amendament de ordin teEnic adus vecEii proceduri const* )n prevederea capacit*&ii ter&ilor +@amicii curiae41 de a interveni )n proces, nu doar prin observa&ii scrise, dar .i prin pre(en&a e5ectiv* la audieri, asist'nd -urtea )n cursul procesului deliberativ. 0:rotocolul nr.11%1JJB2. 3ce.ti intervenien&i )n proces - denumi&i @amicii curiae4 H sunt, de cele mai multe ori, repre(entan&i ai unor or/ani(a&ii ne/uvernamentale care activea(* )n domeniul drepturilor omului. :rotocolul nr.1 %=!1! a prev*(ut instituirea posibilit*&ii Comisarului pentru drepturile omului de a pre(enta observa&ii scrise .i de a lua parte la audierile -amerelor .i ale Marii -amere. G' !ublul /rad de jurisdicie4 :rotocolul nr. 11%1JJB a prev*(ut posibilitatea ca, )ntr-un termen de 3 luni de la data Eot*r'rii unei -amere, orice parte din liti/iu 0individul sau statul2 s* poat* - )n ca(uri e7cep&ionale - s* cear* retrimiterea cau(ei )n 5a&a Marii -amere. Un cole/iu de > 8udec*tori ai Marii -amere va accepta cererea, doar dac* aceasta ridic* o problem* /rav* relativ la interpretarea sau la aplicarea -onven&iei sau a :rotocoalelor sale, sau o alt* problem* /rav* cu caracter /eneral . $ a5acere ridic* o problem* /rav* de interpretare sau de aplicare a -E9$ dac* 4 - vi(ea(* aspecte asupra c*rora -urtea nu a avut )nc* oca(ia s* se pronun&e - deci(ia relev* importan&* pentru a5aceri viitoare .i pentru evolu&ia 8urispruden&ei -ur&ii. - o cau(* conduce la o Eot*r're care nu e compatibil* cu o Eot*r're anterioar* a -ur&ii. - o Eot*r're impune o modi5icare important* a dreptului na&ional sau a practicii administrative dintr-un stat
>!

:rocedura de re(olvare )n contradictoriu de c*tre un or/an de 8urisdictie a unui con5lict de interese I!

?ot*r'rea unei -amere devine de5initiv* )n urm*toarele circumstan&e4 012. c'nd p*r&ile declar* )n mod e7pres c* nu vor cere retrimiterea cau(ei )n 5a&a Marii -amereK0=2.dup* 3 luni de la data pronun&*rii Eot*r'rii, dac* p*r&ile nu au cerut retrimiterea cau(ei )n 5a&a Marii -amereK032. atunci c'nd cole/iul 5ormat din > 8udec*tori ai Marii -amere a respins cererea de retrimitere spre 8udecare a cau(ei c*tre Marea -amer*. :rotocolul nr.1 a ad*u/at .i prevederea potrivit c*reia Uniunea European* va putea adera la -E9$. =' Co"petena actual0 a Co"itetului de (initri -omitetului de Mini.tri )i revine )n pre(ent doar atribu&ia de monitori(are a e7ecut*rii Eot*r'rilor de5initive ale -ur&ii 0:rotocolul nr.11%1JJB2. 9ac* o Eot*r're a -ur&ii declar* c* a avut loc o )nc*lcare a dispo(i&iilor -E9$ .i%sau acord* p*r&ii le(ate o satis5ac&ie ecEitabil*, -omitetul de Mini.tri va invita statul vi(at s* 5urni(e(e in5orma&ii asupra m*surilor luate. -omitetul de Mini.tri are competen&a de a suprave/Eea .i e7ecutarea termenilor re/lement*rii amiabile a unei cau(e, a.a cum 5i/urea(* ace.tia )n deci(ia -ur&ii. 0:rotocolul nr.1 %=!1!2 Yin'nd cont de puterea discre&ionar* de care se bucur* statele )n ale/erea mi8loacelor adecvate pentru a da curs Eot*r'rii -ur&ii, -omitetul veri5ic* dac* statul a adoptat m*surile individuale necesare, pentru a asi/ura )ncetarea )nc*lc*rii .i dac* partea le(at* a 5ost repus* + )n m*sura posibilit*&ilor + )n situa&ia anterioar* )nc*lc*rii drepturilor sale. -omitetul poate s* recomande statelor cEiar re8udecarea procesului care a dus la )nc*lcarea unui drept conven&ional. Dotodat*, se veri5ic* dac* au 5ost adoptate m*suri /enerale, )n vederea prevenirii unor viol*ri similare )n viitor. -omitetul permite accesul publicului la in5orma&iile 5urni(ate de c*tre state - cel pu&in la cele care nu pre8udicia(* interesele le/itime, publice sau private. 9e asemenea, persoanele particulare le(ate pot 5urni(a in5orma&ii privind modul )n care statul a asi/urat remedierea )nc*lc*rii drepturilor. :rin Protocolul nr.,EI/0,0 s-a prev*(ut ca, atunci c'nd -omitetul de Mini.tri va considera c* e7ecutarea unei Eot*r'ri de5initive a -ur&ii este )mpiedicat* de o di5icultate de interpretare a acesteia, el poate decide, cu o ma8oritate de =%3, sesi(area -ur&ii cu o cerere de interpretare a Eot*r'rii. Mai mult, atunci c'nd constat* c* un stat re5u(* s* se con5orme(e unei Eot*r'ri, -omitetul Mini.trilor va putea sesi(a -urtea cu aceast* problem*, dup* noti5icarea statului )n cau(*. -urtea va e7amina dac*, prin conduita sa, statul respectiv a )nc*lcat dispo(i&iile -E9$ privind caracterul obli/atoriu al Eot*r'rilor -ur&ii, )n m*sur* s* antrene(e r*spunderea interna&ional* a statului. -omitetul de Mini.tri va e7amina, )ntr-un asemenea ca(,
I1

m*surile ce trebuie luate, )n ba(a Statutului -onsiliului Europei 0aplicarea de eventuale sanc&iuni2. 7' E.ectele juridice ale Got0r:rilor Curii Europene a !repturilor $"ului la nivel individual, statal i european :rin mecanismul 8urisdic&ional pe care )l instituie, -E9$ permite salv/ardarea drepturilor .i a libert*&ilor 5undamentale la un triplu nivel4 individual, statal .i european>1. -el mai adesea, mecanismul de control european intervine pentru a redresa )nc*lcarea drepturilor victimei + autor al recursului individual. 9e e7emplu, )n ca)ul Ec?le contra $ermaniei 01JB32, prin constatarea )nc*lc*rii de c*tre statul p'r't a dreptului reclamantului la un proces ecEitabil, -urtea vi(ea(* protec&ia drepturilor la scar* individual*, limit'ndu-se la ca(ul concret cu care a 5ost sesi(at*. 6n unele ca(uri, protec&ia drepturilor recunoscute de -onven&ie antrenea(* e5ecte mult mai lar/i. :ornind de la un ca( particular -urtea poate - prin deci(ia sa - s* determine un stat s*.i modi5ice practica sau le/isla&ia sa na&ional*. Ca)urile Jruslin i (uvi& contra >ranei 01JJ!2 constituie un asemenea e7emplu. 6n recursul individual )naintat -omisiei, reclaman&ii denun&au )nc*lcarea art.B din Convenie, privind protec&ia dreptului la via&* privat* .i de 5amilie, a domiciliului .i a coresponden&ei, reclam'nd interceptarea abu(iv* a convorbirilor lor tele5onice de c*tre autorit*&ile na&ionale. -urtea a constatat e7isten&a unei )nc*lc*ri a dreptului invocat de reclaman&i, ar*t'nd )n Eot*r'rea sa, c*, Osistemul 5rance( 0n.n. -odul de procedur* penal*2 nu o5er*, pentru moment, protec&ii adecvate )mpotriva abu(urilor posibileG e7ercitate de autorit*&i .i c* Opeti&ionarii nu s-au bucurat de un /rad minim de protec&ie, cerut de )nt'ietatea dreptului )ntr-o societate democratic*G. ?ot*r'rea -ur&ii )n acest ca(, a avut un important impact asupra le/isla&iei na&ionale a statului 5rance(, 5iind urmat* la scurt timp de emiterea unei noi le/i privind asi/urarea secretul coresponden&ei. Uneori, Omecanismul -onven&iei poate in5luen&a ansamblul statelor-p*r&i, determin'nd un proces de uni5icare european* G>=. 3cest proces nu presupune neap*rat o uni5ormi(are total* a le/isla&iei )n domeniul drepturilor omului .i a modului s*u de aplicare. 6n condi&iile e7isten&ei unei mari diversit*&i de tradi&ii .i sisteme 8uridice ale statelor europene un asemenea demers ar 5i de neconceput. Fiecare stat dispune de un @jus proprium4, adic* de un ansamblu de re/uli 8uridice particulare, proprii. 9reptului propriu al statului i se al*tur* un drept comun

>1 >=

Soyer, L.-- .i Salvia, M.de, Ae recours individuel supranational , :aris, 1JJ=, pa/. ! .i urm ibidem I=

+@jus comune41, const)nd )ntr-un sistem de re/uli 8uridice, comune tuturor statelor membre ale -onsiliului Europei. 9reptul comun european a pree7istat )n mare m*sur* -onven&iei, repre(ent'nd punctul de conver/en&* al demersurilor statelor europene de a se reuni )n cadrul or/ani(a&iei -onsiliului Europei. Dotodat*, :reambulul -onven&iei se re5er* la Oconcep&ia comun* .i un respect comun al drepturilor omuluiG, la Opatrimoniul comun de respectare a libert*&ii .i de preeminen&* a dreptuluiQG. 3cest @jus comune4 ori/inar s-a de(voltat pe parcurs, prin 8urispruden&a institu&iilor de la Strasbour/, care a creat un corp de re/uli obli/atorii, ce pot 5i invocate de orice parte contractant* sau persoan* particular*. 1ormele dreptului comun 5undamentea(* Oordinea public* european*G, pe care statele-p*r&i la -onven&ie se obli/* s* o apere.

-I' &nali<a drepturilor i libert0ilor .unda"entale cuprinse 4n CE!$ i 4n #rotocoalele sale adiionale, prin pris"a jurisprudenei Curii
+' !reptul la via0 2art') CE!$3 i abolirea pedepsei cu "oartea 2#rot'ad'nr'C i +=3 3rt. = din -E9$, privind dreptul la via&*, re/lementea(* un raport 8uridic )ntre dou* subiecte de drept4 pe de o parte, bene5iciarul dreptului, care poate 5i orice persoan* a5lat* sub 8urisdic&ia unui stat, oricare ar 5i condi&ia 5i(ic* sau mental* a acesteia, iar pe de alt* parte, destinatarul obli/a&iei corelative dreptului la via&*, adic* statul, prin autorit*&ile sale publice. 3c&iunile sau omisiunile autorit*&ilor publice pot s* constituie )nc*lc*ri ale dreptului la via&*, atunci c'nd sunt comise cu i/norarea obli/a&iilor po(itive .i ne/ative ce revin statului, )n ba(a art. = din -E9$. O li&aia ne&ativ const* )n ab&inerea autorit*&ilor statale de a )ntreprinde orice ac&iune inten&ionat*, ce vi(ea(* privarea arbitrar* a unei persoane de dreptul s*u la via&*. O li&aii po)itive revin or&anelor le&islative .i const* )n obli/a&ia de a elabora o le/isla&ie care s* sanc&ione(e actele de violen&* arbitrare .i nele/ale comise de c*tre a/en&ii publici .i de c*tre persoanele particulare, apoi, obli/a&ia de a conduce o ancEet* e5ectiv* )n ca(ul )n care dreptul a 5ost )nc*lcat, dar .i autoritilor cu atri uii n domeniul asi&urrii securitii pu lice 0or/anelor de poli&ie2, care trebuie s* ia m*suri concrete de protec&ie a vie&ii particularilor. :rin urmare, o )nc*lcare a dreptului la via&* se poate produce at't printr-o ac&iune de suprimare arbitrar* a vie&ii unei persoane, c't .i prin omisiunea statului de a tra/e la r*spundere pe cei vinova&i de comiterea unei asemenea 5apte. -E9$ ocrote.te dreptul la via&*, n principiu din momentul na.terii individului, spre deosebire de Convenia 9merican a Drepturilor Omului care asi/ur* protec&ia acestui drept

I3

)nc* din momentul concep&iei. 6n 9!acerea G contra "e&atului 8nit >3, -omisia s-a pronun&at asupra compatibilit*&ii le/isla&iei na&ionale care permite avortul cu dispo(i&iile conven&ionale ce re/lementea(* dreptul la via&*. -omisia a 5ost sesi(at* de c*tre poten&ialul tat* care a pretins c*, interven&ia medicilor de )ntrerupere a sarcinii so&iei sale, )n lipsa acordului so&ului, a )nc*lcat dreptul la via&* al copilului nen*scut. Ae/ea en/le(* autori(a )ntreruperea sarcinii pentru a prote8a via&a mamei .i pentru a preveni na.terea unor copii cu posibile Eandicapuri /rave, 5i(ice sau mentale. -omisia a apreciat c* tratatul nu recunoa.te embrionului uman un drept absolut la via&*, o asemenea interpretare 5iind contrar* scopului .i obiectului -E9$> . 9reptul la via&* al 5etusului poate 5i limitat, dac* suprimarea vie&ii acestuia repre(int* o modalitate de a salva via&a .i inte/ritatea 5i(ic* a mamei. 6n condi&iile )n care e7ist* o mare varietate de le/isla&ii .i practici na&ionale ale statelor )n materie de )ntrerupere de sarcin* este di5icil pentru institu&iile de la Strasbour/ s* stabileasc* un standard comun de interpretare a art.= din -E9$. "e/ula ce s-a desprins din interpretarea dat* este ca, )n 5iecare ca( )n parte, s* se pun* )n balan&* via&a 5etusului cu via&a .i mai ales cu inte/ritatea 5i(ic* a mamei. :e de alt* parte, limitele pe care statul le poate aduce dreptului la avort nu trebuie s* aduc* atin/ere dreptului la via&* privat* a 5emeilor )ns*rcinate, drept cuprins )n c'mpul de aplicare al prevederilor art.B din -E9$. :ar. = al art. = prevede limitativ excepiile, respectiv ca(urile concrete )n care recur/erea la 5or&* de c*tre autorit*&ile statale, av'nd ca e5ect suprimarea vie&ii unei persoane este autori(at*, cu condi&ia ca, aceast* m*sur* s* 5ie a solut necesar i proporional cu scopul le/itim urm*rit. 3st5el, recur/erea la 5or&* de catre a/en&ii publici este autori(at* )n urm*toarele ca(uri4 a2 pentru ap*rarea oric*rei persoane )mpotriva violen&ei ile/ale 0de e7emplu, le/itima ap*rare )n ca(ul unui atac terorist, dac* e7ist* o amenin&are direct* .i iminent*, iar uciderea a/resorului este sin/ura modalitate de a salva via&a victimei2K b2 pentru e5ectuarea unei arest*ri le/ale sau )mpiedicarea evad*rii unei persoane 0recur/erea la 5olosirea armelor e permis* numai dup* somarea persoanei .i trebuie s* urm*reasc* neutrali(area .i nu uciderea ei .i numai dac* persoana pre(int* un pericol public ma8or 2K

>3 >

9eci(ia -omisiei din 13 mai 1JJ! 9.Homien + :ntroducere n Convenia European a Drepturilor Omului, Ed. 3ll., Buc. 1JJC, p. 1I I

c2 pentru reprimarea, con5orm le/ii, a unei r*scoale sau insurec&ii prin care se urm*re.te r*sturnarea ordinii democratice de /uvern*m'nt 0termenii de Or*scoal*G sau Oinsurec&ieG presupun situa&ii de o /ravitate e7trem* care pot cau(a persoanelor .i bunurilor un pre8udiciu e7cep&ional2. Un e7emplu ilustrativ este ca)ul McCann i alii contra "e&atului 8nit, )n care -urtea s-a pronun&at asupra le/alit*&ii, 5inalit*&ii .i necesit*&ii unor m*suri interne care au avut drept re(ultat suprimarea vie&ii unor persoane, m*suri luate )n temeiul art.= par.=. 6n anul lJBB serviciile sercrete britanice sunt in5ormate despre iminen&a unui atentat terorist )n Hibraltar, pre/*tit de 3rmata republican* irlande(* 0 <.".3.2, prin detonarea unei bombe montate )ntr-o ma.in* - capcan*. Drei persoane considerate suspecte au 5ost puse sub urm*rire de la intrarea lor pe teritoriul Hibraltarului, a/en&ii armatei britanice primind misiunea de a-i aresta. 6n momentul )n care presupu.ii terori.ti s-au )ndep*rtat de ma.ina parcat* )ntr-un loc a/lomerat )n centrul ora.ului, militarii )i somea(*, dar, pentru c* ace.tia au )ndreptat )n mod re5le7 m'na spre bu(unar, a/en&ii descEid 5ocul cre('nd c* /estul lor )nsemna o )ncercare de a detona bomba prin telecomand*. ;eri5icarea ulterioar* a victimelor ucise a pus )n eviden&* 5aptul c* nici una dintre ele nu era )narmat*, nu poseda vreun instrument de detonare a unei bombe .i nici ma.ina nu con&inea material e7plo(iv. S-a descoperit )ns* ulterior o alt* ma.in* con&in'nd e7plo(ibil, )ncEiriat* pe numele uneia dintre victime. Familiile victimelor se adresea(* 8usti&iei na&ionale pentru a contesta le/alitatea omuciderilor, )ns* -urtea 8ura&ilor le aprecia(* ca le/ale. -onsider'nd in8ust* solu&ia dat* de instan&ele na&ionale, apropia&ii victimelor )naintea(* o pl'n/ere -ur&ii de la Strasbour/, sus&in'nd c* "e/atul Unit se 5ace vinovat de )nc*lcarea dreptului la via&* ocrotit de -E9$. 6n Eot*r'rea sa, -urtea s-a pronun&at )n le/*tur* cu trei aspecte puse )n discu&ie de c*tre reclaman&i. 6n primul r'nd, ea a observat c*, le/isla&ia intern* a statului )n cau(* prevedea o procedur* de control 8udiciar al le/alit*&ii m*surilor de recur/ere la 5or&*, procedur* la care reclaman&ii au 5*cut apel, av'nd posibilitatea de a administra probe cu martori, prin urmare, sub acest aspect, art.= din -E9$ nu 5ost )nc*lcat. Fa&* de sus&inerea reclaman&ilor c* omuciderile ar 5i 5ost premeditate, -urtea a ar*tat c* o asemenea inten&ie nu a putut 5i demonstrat* .i c* nu s-au dat ordine )n acest sens. 3l treilea aspect vi(a controlul pre/*tirii .i conducerii opera&iei de arestare a victimelor, acesta 5iind apreciat ca de5ectuos. 3st5el, -urtea s-a )ntrebat de ce a 5ost permis* p*trunderea suspec&ilor pe teritoriul Hibraltarului dac* se .tia c* inten&ionea(* s* comit* un act terorist, de ce nu au 5ost aresta&i la /rani&*. 9e asemenea, nu s-a &inut cont de posibilitatea ca evalu*rile serviciilor de in5orma&ii s* 5i 5ost /re.ite, ast5el c* militarilor le-au 5ost pre(entate ca certitudini, ipote(e ce 5*ceau inevitabil* recur/erea la 5or&*.
I>

3utorit*&ile trebuiau s* evalue(e cu pruden&* in5orma&iile de&inute )nainte de a le transmite unor solda&i care 5olosesc )n mod automat armele pentru a ucide. S-a constatat o lips* de precau&ie )n or/ani(area .i controlul opera&iunii de arestare, -urtea stabilind c* recur/erea la 5or&* )n ca(ul dat + de.i le/al* .i le/itim* - nu a 5ost absolut necesar* .i propor&ional* cu scopul avut )n vedere, acela de a asi/ura ap*rarea unor persoane )mpotriva violen&ei ile/ale. :rin urmare "e/atul Unit se 5ace vinovat de )nc*lcarea dispo(i&iilor art.= din -E9$. )' !reptul de a nu .i supus torturii, trata"entelor i pedepselor inu"ane sau de/radante'2art'= CE!$3 9reptul )n discu&ie se re5er* la protec&ia inte/rita&ii 5i(ice .i psiEice, a demnit*&ii persoanei umane. 3c&iunile sau omisiunile autorit*&ilor publice ale statului constituie )nc*lc*ri ale dreptului enun&at atunci c'nd ele se mani5est* prin 4 acte ce )ntrunesc elemente speci5ice torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau de/radante 0de e7emplu4 metode .i practici de intero/are traumati(ante, condi&ii de deten&ie precare, pedepse corporale, tratamente discriminatorii pe motive rasiale2K omiterea tra/erii la r*spundere .i a pedepsirii a/en&ilor publici sau a persoanelor particulare vinovate de comiterea unor in5rac&iuni, cum sunt v*t*marile corporale /rave, omorul cali5icat 0 cel s*v'r.it prin acte de cru(ime 2K
-

e7tr*darea unei persoane )ntr-un stat )n care e7ist* un risc ma8or ca aceasta s* 5ie supus* unor tratamente inumane sau de/radante. 6n 9!acerea 7oerin& versus Marea 6ritanie, reclamantul a sus&inut c* prin punerea )n aplicare de c*tre "e/atul Unit a deci(iei de e7pul(are a sa )n Statele Unite, unde urma s* 5ie 8udecat .i, mai mult ca si/ur, condamnat la moarte pentru comiterea in5rac&iunii de omor, e7ista riscul ca el s* 5ie supus unui tratament inuman .i de/radant datorit* condi&iilor traumati(ante din perioada premer/*toare e7ecut*rii pedepsei. -urtea a apreciat c* aplicarea deci(iei de e7pul(are a reclamantului c*tre statul ;ir/inia l-ar e7pune, )ntr-adev*r, pe acesta unui risc real de tratament inuman .i de/radant, av'nd )n vedere4 O perioada 5oarte lun/* de petrecut )n Oculoarul mor&iiG + )n medie de C-B ani + )n condi&ii e7treme, cu an/oasa cresc'nd* a e7ecut*rii pedepsei capitale 0n.n.prin electrocutare2, situa&ia personal* a peti&ionarului, )ndeosebi v'rsta 0n.n.1B ani2 .i starea mintal* 0n.n.discern*m'nt diminuat2 a acestuia din perioada s*v'r.irii in5rac&iuniiG>>

6n practica sa, -urtea European* a de5init no&iunile de tortur* .i tratament sau pedeaps* inuman* sau de/radant* prin di5eren&ierea &radului de intensitate a su!erinelor provocate ca
>>

9eci(ia -ur&ii.din !I.!I.1JBJ IC

urmare a aplic*rii lor, la nivelul minimei /ravit*&i situ)ndu-se tratamentele de/radante, iar la nivelul ma7im, tortura. %ratamentul de&radant este acel tratament aplicat unei persoane de c*tre un a/ent public )n mod deliberat, de natur* s* produc* sentimente de 5ric*, an/oas* .i umilin&*, sau prin care persoana este constr'ns* s* ac&ione(e )mpotriva voin&ei .i con.tiin&ei sale . %ratamentul inuman este acel tratament aplicat unei persoane de c*tre un a/ent public )n mod voluntar .i care este de natur* s*-i cau(e(e acesteia su5erin&e 5i(ice .i morale de o anumit* intensitate. :entru ca o pedeaps s* 5ie de&radant, Oumilirea sau dispre&uirea provocate trebuie s* atin/* un nivel deosebit .i s* di5ere de elementul obi.nuit de umilire pe care-l comport* )n mod normal .i aproape inevitabil pedepsele 8udiciare.G 3precierea )n aceast* privin&* este relativ*, depin('nd de natura, de conte7tul .i de modalit*&ile de e7ecutare a pedepsei.>C %ortura repre(int* o 5orm* a/ravat* a unui tratament inuman .i este un act prin care se produce )n mod inten&ionat unei persoane puternice su5erin&e 5i(ice sau psiEice, de c*tre un a/ent public, sau la insti/area sa, )ntr-un scop determinat, de e7emplu, pentru a o pedepsi, intimida sau pentru a smul/e in5orma&ii sau m*rturisiri. Elementele constitutive ale unui act de tortur* sunt repre(entate de intensitatea su5erin&ei, inten&ia deliberat* .i scopul determinat. :entru a cali5ica un anumit comportament ca tortur*, tratament sau pedeaps* inuman* sau de/radant*, -urtea va lua )n considerare ansamblul )mpre8ur*rilor, respectiv durata tratamentului, e5ectele 5i(ice .i mentale produse, se7ul, v'rsta, starea s*n*t*&ii victimei etc. :rin urmare, aceste no&iuni au un coninut varia il, aprecierea lor 5iind relativ*. 6n practica institu&iilor de la Strasbour/ s-au )nre/istrat .i opinii diver/ente ale -omisiei .i ale -ur&ii Europene )n le/*tur* cu cali5icarea unor comportamente de acest tip. 9e e7emplu, n ca)ul :rlanda contra "e&atului 8nit, -omisia European* >I a cali5icat anumite teEnici de intero/are a unor membri ai <"3 ca o practic* de tortur* .i tratamente inumane. 3ceste teEnici, numite Ode de(orientareG sau Ode privare sen(orial*G, constau )n acoperirea capetelor de&inu&ilor, e7punerea lor la un (/omot puternic .i continuu, privarea lor de somn, limitarea alimenta&iei .i obli/area lor de a sta )n picioare , la (id, timp de mai multe ore. -urtea, )n scEimb, a statuat c* 5olosirea acestor teEnici nu a relevat o practic* de tortur*, deoarece nu s-au cau(at

>C

;e(i a5acerea %Krer contra "e&atului 8nit,0 Eot. -ur&ii din =>.! .1JIB,2 )n care peti&ionarul minor reclam* caracterul de/radant al unei pedeapse corporale la care a 5ost supus prin Eot*r'rea tribunalului local, ca sanc&iune pentru a/resarea unui cole/ >I )n raportul s*u din =>.!1.1JIC II

Osu5erin&e de intensitatea .i cru(imea deosebit* pe care le implic* termenul tortur*G, consider)ndu-le tratamente inumane .i de/radante.>B. =' !reptul de a nu .i inut 4n sclavie, sau servitute i de a nu .i supus "uncii .orate sau obli/atorii 2art'7'CE!$3 6ntruc't -E9$ nu de5ine.te no&iunile de OsclavieG .i OservituteG, )n practic* s-a recurs la de5ini&iile date acestor concepte de c*tre un alt instrument interna&ional, respectiv Convenia privind a olirea sclaviei, a comerului cu sclavi i a instituiilor i practicilor analoa&e sclaviei 0$1U, 1J>C2' -on5orm tratatului men&ionat, no&iunea de@ sclavie4 repre(int* Ostarea sau condi&ia unui individ asupra c*ruia se e7ercit* atributele dreptului de proprietate, sau anumite atribute ale acestui dreptG. 6n ceea ce prive.te no&iunea de servitute4, acela.i tratat enumer* o serie de institu&ii .i practici care sunt incluse )n c'mpul de aplicare al no&iunii. 9e e7emplu, obli/area unei persoane de a Otr*i .i munci pe un teritoriu care apar&ine unei alte persoane .i de a 5urni(a acesteia, contra unei remunera&ii sau /ratuit, servicii determinate, 5*r* a-.i putea scEimba condi&iaG, sau obli/area unui debitor de a presta servicii pe o durat* nedeterminat* .i )n condi&ii nede5inite )n contul datoriei pe care o are 5a&* de un creditor al s*u, sau cedarea de c*tre 5amilie a copiilor minori unor ter&i )n scopul e7ploat*rii lor. "e(ult* c* servitutea este o 5orm* particular* a sclaviei, care se situea(* pe un palier intermediar )ntre sclavie .i munca 5or&at* sau obli/atorie. <nstitu&iile de la Strasbour/ au recurs la de5ini&iile date de conven&iile $r/ani(a&iei <nterna&ionale a Muncii 0$<M2 pentru a clari5ica no&iunea de munc !orat sau o li&atorie. 3ceasta presupune e7ercitarea unei constr'n/eri 5i(ice sau morale asupra unei persoane .i repre(int* o Oactivitate impus* individului sub amenin&area unei pedepse oarecare .i )n le/*tur* cu care acesta nu .i-a e7primat deplinul consim&*m'nt.G 6n ca(ul <an Droo&en roec? contra 6el&iei, peti&ionarul, in5ractor recidivist a sus&inut c* m*sura complementar* pedepsei principale const'nd )n Opunerea sa la dispo(i&ia /uvernuluiG pe timp de l! ani constituie o stare de servitute .i constr'n/ere la munc*>J. 9up* enun&area dreptului, -E9$ pre(int* limitativ excepiile, respectiv ca(urile )n care o activitate impus* individului nu este considerat* munc* 5or&at* sau obli/atorie4 a2 orice munc* cerut* unei persoane de&inute sau )n timpul )n care aceasta se a5l* )n libertate condi&ionat*K

>B >J

Eot.din 1B.!1.1JIB ;.Ber/er + Lurispruden&a -ur&ii Europene a 9repturilor $mului, <"9$, Buc, =!!> IB

b2

serviciul militar sau alt serviciu ce )nlocuie.te serviciul militar obli/atoriu, )n statele )n care este prev*(ut* ca le/itim* obiec&ia de con.tiin&*. $biec&ia de con.tiin&* repre(int* dreptul individului de a se sustra/e deliberat obli/a&iilor le/ale 0)n spe&* serviciului militar2 invoc'nd o e7i/en&* superioar* impus* de propria sa con.tiin&* 0de e7., motive de ordin reli/ios2K

c2 orice serviciu cerut )n ca(uri de cri(* sau calamitate ce amenin&* via&a sau bun*starea na&iuniiK
d2

orice munc* sau serviciu care 5ace parte din obli/a&iile civile normale. 6n 9!acerea <an der Mussele contra 6el&iei, -urtea a considerat c* obli/a&ia unui avocat sta/iar de a acorda asisten&* 8uridic* unei persoane arestate preventiv, 5*r* s* 5ie remunerat .i 5*r* s* i se ramburse(e cEeltuielile, nu dep*.e.te cadrul activit*&ilor normale ale unui avocat .i, )n plus, asemenea servicii concur* la 5ormarea sa pro5esional* nerepre(ent'nd o munc* 5or&at* sau obli/atorie. C!

7' !reptul la neretroactivitatea le/ii penale 2art'D CE!$3 9in dispo(i&iile acestui articol decur/e necesitatea respect*rii de c*tre state a principiului le&alitii incriminrii i a pedepsei )n ordinea 8uridic* intern*. 6n virtutea acestui principiu, o persoan* poate 5i tras* la r*spundere .i condamnat* doar pentru o ac&iune sau o omisiune care, )n momentul comiterii sale, era prev*(ut* ca in5rac&iune )n le/isla&ia na&ional*, sau care repre(int* o crim* interna&ional*. 6n principiu, le/ea penal* nu se aplic* 5aptelor petrecute )nainte de intrarea sa )n vi/oare, sau acelora comise ulterior abro/*rii ei. $ excepie de la re/ula neretroactivit*&ii le/ii penale este admis* totu.i4 dac* p'n* la pronun&area condamn*rii pentru comiterea unei 5apte penale intervine o le/e care prevede o pedeaps* mai u.oar* pentru aceea.i 5apt*, sau cEiar o de(incriminea(*, se va aplica aceast* le/e, con5orm principiului aplicrii le&ii penale mai l#nde. 6ntr-un asemenea ca(, le/ea penal* are un e5ect retroactiv, adic* se aplic* unor 5apte petrecute )naintea intr*rii sale )n vi/oare. Lurispruden&a -ur&ii a l*r/it s5era de aplicare a art.I, printr-o interpretare proprie, autonom*, a no&iunii de O pedeaps*G + independent* 5a&* de cali5ic*rile date acestei no&iuni de dreptul intern al statelor + .i prin promovarea unei concep&ii suple asupra principiului neretroactivit*&ii le/ii )n materie penal*. 3st5el, )n 9!acerea Lelc' contra "e&atului 8nit
=,

-urtea a cali5icat drept Opedeaps*G, m*sura con5isc*rii unei sume de bani, dispus* )mpotriva reclamantului, ulterior condamnrii sale pentru tra5ic cu stupe5iante. Huvernul "e/atului Unit
C! C1

Eot. din =3 .11.1JB3 Eot.din !J.!=.1JJ> IJ

a sus&inut c* prin m*sura con5isc*rii nu a vi)at s impun o nou pedeaps 0 prev*(ut* de o le/e care a intrat )n vi/oare dup* data comiterii in5rac&iunii2 pentru in5rac&iunea comis*, ci a urm*rit doar privarea inculpatului de pro5itul ob&inut prin activitatea in5rac&ional*, insist'nd asupra caracterului preventiv al acestei m*suri. 6n cali5icarea unei m*suri interne ca pedeaps*, -urtea a &inut cont de elemente suplimentare celor din dreptul intern, cum ar 5i4 Onatura .i scopul m*surii )n cau(*, procedurile de adoptare .i de e7ecutare ale acesteia, precum .i de /ravitatea saG. 6n Ca)ul Jo??ina?is contra $reciei, 0 re5eritor la condamnarea unui martor al lui <eEova pentru pro(elitism2, -urtea a preci(at c* Oart.I par.1 nu se limitea(* la inter(icerea aplic*rii retroactive a dreptului penal )n dauna acu(atului, ci consacr* principiul con5orm c*ruia le/ea penal* nu se aplic* )ntr-un mod e7tensiv, )n detrimentul acu(atului 0Q2, 5iind necesar ca le/ea s* de5ineasc* cu claritate in5rac&iunileG C=. 6n Eot*r'rile pronun&ate )n ca(urile 7.L. i C.". contra "e&atului 8nit, -urtea a subliniat c* interpretarea .i aplicarea dispo(i&iilor art.I trebuie s* urm*reasc* asi/urarea unei protec&ii e5ective a individului )mpotriva cercet*rilor .i condamn*rilor arbitrare . @' !reptul la libertate i si/uran0 2art'@, CE!$3 Scopul esen&ial al acestui articol este de a asi/ura prote8area libert*&ii 5i(ice a oric*rei persoane )mpotriva unor m*suri arbitrare din partea autorit*&ilor publice. :entru ca o m*sur* privativ* de libertate s* nu )ncalce dispo(i&iile -E9$, aceasta trebuie s* 5ie dispus* Opotrivit normelor le/aleG, adic* Os* 5ie con5orm* cu le/isla&ia na&ional* a statelor, iar aceasta din urm* trebuie s* se con5orme(e ea )ns*.i prevederilor -onven&iei, inclusiv principiilor /enerale enun&ate sau implicate de -onven&ie.G C3. $ m*sur* privativ* de libertate con5orm* -onven&iei .i le/isla&iei na&ionale presupune emiterea .i punerea ei )n e7ecutare de c*tre o autoritate cali5icat*, )n cadrul unei proceduri ecEitabile .i adecvate, ce elimin* orice posibilitate de arbitrar. 9reptul la libertate .i si/uran&* este un drept esen&ial, care nu poate 5ace obiectul unor renun&*ri din partea titularului s*u. -E9$ enumer* limitativ, )n primul para/ra5 al art.>, o serie de ipote(e - de strict* interpretare - )n care privarea de li ertate a unei persoane este autori)atC
a2

:rima ipote(* se re5er* la situa&ia )n care o persoan* este le/al de&inut* ca e5ect

al unei Eot*r'ri de condamnare pronun&at* de un tri unal competent, adic* de o instan&* independent* 5a&* de puterea e7ecutiv* a statului .i 5a&* de p*r&ile )n cau(* .i o5er* /aran&iile
C= C3

Eot.din => mai 1JJ3 ve(i Eot. -ur&ii )n -a(ul RinterMerp contra $landei din 1JIJ, care se re5er* la internarea unui alienat B!

unei proceduri 8udiciare. :rin 'otr#rea de condamnare se declar* vinov*&ia unei persoane ca urmare a comiterii unei in5rac&iuni sau a unei contraven&ii .i se prevede aplicarea unei pedepse sau a unei alte m*suri privative de libertate care completea(* sau substituie pedeapsa.C b2. 3 doua ipote(* are )n vedere arestarea sau de&inerea unei persoane pentru nesupunerea sa 5a&* de o deci(ie le/al* emis* de c*tre un tribunal, sau pentru a /aranta e7ecutarea de c*tre aceasta a unei obli/a&ii prescrise de le/e. :rimul ca( se re5er* la privarea de libertate a unei persoane )n ba(a unei deci)ii extrapenale, .i poate 5i oca(ionat*, de e7emplu, de re5u(ul acesteia de a se pre(enta ca martor )ntr-un proces, sau de a se supune unei e7perti(e psiEiatrice sau de stabilire a paternit*&ii. 6n asemenea ca(uri, prin m*sura privativ* de libertate se urm*re.te asi/urarea unei bune administr*ri a 8usti&iei .i nu condamnarea persoanei vi(ate. 3l doilea ca(, prive.te situa&iile )n care le/ea autori(ea(* de&inerea unei persoane cu scopul de a o constr'n/e s* e7ecute o obli/a&ie speci5ic* .i concret*, pe care aceasta a ne/li8at s* o )ndeplineasc* . M*sura de&inerii, )n acest ca(, este lipsit* de caracter punitiv 0sanc&ionator2 .i va inceta imediat ce obli/a&ia a 5ost e7ecutat*. c2 3 treia ipote(* are )n vedere situa&ia )n care o persoan* este re&inut* sau arestat* pentru a 5i condus* )n 5a&a autorit*&ilor 8udiciare competente, )ntruc't e7ist* motive concrete .i temeinice de a crede c* a comis o in5rac&iune sau c* este pe cale de a o comite, sau c* e7ist* pericolul s* dispar* )n urma s*v'r.irii unei in5rac&iuni. :entru a 5i con5orm* cu -onven&ia, m*sura arest*rii preventive sau prelun/irea acesteia trebuie s* se dispun* numai )n cadrul unei proceduri penale, potrivit dreptului intern. Dermenul de Oautoritate 8udiciar* competent*G desemnea(* Oun 8udec*tor sau alt ma/istrat abilitat prin le/e s* e7ercite 5unc&ii 8udiciare,G care trebuie s* pre(inte urm*toarele /aran&ii4 O &aranii de independen 5a&* de e7ecutiv .i 5a&* de p*r&i, &aranii de procedur, care implic* obli/a&ia de a-l audia personal pe individul care )i este de5erit .i &aranii de !ond, care comport* obli/a&ia de a e7amina ar/umentele pentru sau contra deten&iei, obli/a&ia de a se pronun&a potrivit criteriilor 8uridice asupra e7isten&ei ra&iunilor care o 8usti5ic* .i, )n absen&a lor, de a dispune punerea )n libertateG a persoanei. C> . M*sura arest*rii preventive nu poate 5i ordonat* dec't pentru 5apte precise .i se impune e7aminarea sa cu mult* cu pruden&*, )ntruc't )n aceast* etap* )nvinuitul bene5icia(* de pre(um&ia de nevinov*&ie. d2 3rt.> autori(ea(* de&inerea le/al* a unui minor, decis* pentru suprave/Eerea educa&iei sale, sau )n vederea conducerii acestuia )n 5a&a autorit*&ilor 8udiciare competente. M*sura se poate dispune printr-o deci(ie 8udec*toreasc* sau administrativ* )n ba(a
C C>

ve(i a5acerea En/el .i al&ii contra $landei )n care sunt reclamate sanc&iuni .i proceduri disciplinare militare Eot.-ur&ii )n ca(ul ScEiesser contra Elve&iei din .1=.1JIJ B1

urm*toarelor considerente4 012 pentru a asi/ura protec&ia sau educarea unui minor prin plasarea sa )n /ri8a unui or/anism de asisten&* social*, 0=2 pentru a-l sustra/e dintr-un mediu 5amilial care se de/radea(*, sau )n cadrul c*ruia este supus unor rele tratamente, 032 pentru ai asi/ura o cur* de de(into7icare )ntr-o clinic*, sau 0 2 pentru a-l interna )ntr-un centru de reeducare ca urmare a comiterii unor in5rac&iuni.;'rsta minoratului se aprecia(* potrivit dreptului intern al 5iec*rui stat. M*sura nu se poate prelun/i peste v'rsta ma8oratului , moment de la care va 5i )nlocuit* + dac* e ca(ul + cu o alt* m*sur*, aplicabil* persoanelor ma8ore. e2 :rivarea de libertate a unei persoane se poate dispune de c*tre autorit*&ile 8udiciare sau administrative )mpotriva unor persoane suscepti ile s rsp#ndeasc o oal conta&ioas, a alienailor, alcoolicilor, toxicomanilor sau va&a on)ilor, ca o msur de si&uran, cu caracter preventiv, pentru prote8area popula&iei .i a intereselor celui a5lat )n cau(*. M*sura nu are un caracter sanc&ionator. 6n ca(ul aliena&ilor, la ba(a unei asemenea m*suri este necesar s* e7iste o e7perti(* medical*, care s* stabileasc* starea Ode boal*G, necesitatea m*surii .i durata apro7imativ* a acesteia. $ asemenea m*sur* de si/uran&* se poate ordona independent de 5aptul c* alienatul, alcoolicul sau to7icomanul a comis sau nu o 5apt* penal*, )ntruc't se urm*re.te, )n primul r'nd, supunerea persoanei la un tratament corespun(*tor pentru reinte/rarea sa )n societate . 6n ce prive.te termenul de Ova/abondG, acesta desemnea(* o persoan* care nu are locuin&*, este lipsit* de mi8loace de sub(isten&* .i care nu e7ercit*, )n mod obi.nuit o meserie sau o pro5esie.CC 52 M*sura priv*rii de libertate se 8usti5ic* .i )n ca(ul )n care se dispune pentru a mpiedica o persoan s ptrund ile&al pe un teritoriu, sau dac* )mpotriva sa se a5l* )n curs de des5*.urare o procedura de expul)are ori de extrdare. 3ceste dispo(i&ii din -onven&ie urm*resc s* /arante(e orice persoan* )mpotriva unor m*suri arbitrare dispuse de or/anele statului .i se completea) cu prevederile art 3 .i din Protocolul nr.E 0inter(icerea e7pul(*rii de c*tre statele contractante a propriilor cet*&eni .i inter(icerea e7pul(*rii colective a str*inilor2 .i ale art.1 din Protocolul nr.A 0asi/urarea unor /aran&ii procedurale )n 5avoarea str*inilor amenin&a&i cu o m*sur* de e7pul(are2. Expul)area repre(int* un act administrativ prin care un stat obli/* un str*in s* p*r*seasc* )ntr-un timp determinat teritoriul s*u cu interdic&ia de a mai reveni, pe motivul c* a comis 5apte care )l 5ac inde(irabil pe teritoriul acelui stat. 9eci(ia de e7pul(are nu trebuie motivat* de c*tre statul care o emite. Extrdarea repre(int* actul prin care un stat remite altui stat o persoan* urm*rit* sau condamnat* pentru o in5rac&iune la le/ile &*rii care o reclam*. Se dispune )n temeiul unei
CC

ve(i a5acerea 9e Rilde, $oms .i ;ersyp contra Bel/iei privind internarea unor va/abon(i. B=

conven&ii bilaterale )ntre state .i presupune s*v'r.irea unei 5apte pedepsit* de le/ea penal* a ambelor state. 1u pot 5i e7tr*date persoane care au solicitat statului acordarea a(ilului politic. :ara/ra5ele =-> ale art.> prev*d obli/a&ia statelor de a asi/ura anumite &aranii procedurale persoanelor private de libertate1
-

dreptul persoanelor arestate de a 5i in5ormate asupra motivelor arest*rii )n termenul cel mai scurt .i )ntr-o limb* pe care o )n&ele/K dreptul persoanelor arestate preventiv de a 5i aduse de )ndat* )n 5a&a unui 8udec*tor sau a altui ma/istrat + or/an independent 5a&* de puterea e7ecutiv* .i 5a&* de p*r&i + care s* le audie(e personal pentru a constata dac* e7ist* motive care 8usti5ic* men&inerea lor )n stare de arest, iar )n ca( contrar, s* dispun* punerea imediat* )n libertate a acestora K -urtea aprecia(*, )n 5unc&ie de circumstan&ele concrete ale 5iec*rui ca(, durata de timp necesar* )n care autorit*&ile publice dintr-un stat trebuie s* asi/ure pre(entarea )n 5a&a unei autorit*&i 8udiciare sau punerea )n libertate, a persoanei arestate preventivK dreptul persoanei de a )nainta recurs )n 5a&a unui tribunal, privind le/alitatea m*surii privative de libertateK dispo(i&ia se re5er* la toate situa&iile prev*(ute de art.>K calea de recurs trebuie s* 5ie accesibil* .i e5ectiv*, adic* Os* aib* un /rad su5icient de certitudineG.i Ocontrolul le/alit*&ii s* pre(inte o amploare su5icient*G CI dreptul persoanei de a bene5icia de desp*/ubiri dac*, se dovede.te c* arestarea s-a e5ectuat cu nerespectarea dispo(i&iilor art.>.

C' -nter<icerea priv0rii de libertate a unei persoane pentru nee;ecutarea unei obli/aii contractuale &rt'+ din #rotocolul nr'7 al CE!$ prevede c* Onimeni nu poate 5i privat de libertatea sa pentru motivul c* nu este )n m*sur* s* e7ecute o obli/a&ie contractual*G. Scopul acestei prevederi este de a consolida dreptul la libertate .i si/uran&* 0 art.> din -E9$2. 9ispo(i&iile art.1 din :rotocolul se aplic* - )n principiu - tuturor obli/a&iilor care decur/ dintr-un contract, oricare ar 5i natura lor. Sunt e7cluse din s5era de aplicare a dispo(i&iilor articolului, obli/a&iile de drept public 0de e7emplu cele 5iscale, militare etc2 .i obli/a&iile civile care re(ult* din le/e sau dintr-o deci(ie 8udiciar* 0de e7emplu obli/a&ia de )ntre&inere dintre so&i, obli/a&ia de a acEita daune-interese decur/'nd dintr-o Eot*r're 8udec*toreasc* etc.2. 9e prevederile acestui articol bene5icia(* numai debitorul de bun*-credin&*, adic* persoana care

CI

ca(ul van 9roo/enbroe@ contra Bel/ieiK B3

Onu este n msur s* e7ecute obli/a&ia contractual*G. 1ee7ecutarea obli/a&iei nu trebuie, prin urmare, s* se datore(e unei inten&ii 5rauduloase a debitorului. D' !reptul la libera circulaie &rt') din #rotocolul nr'7 al CE!$ prevede libertatea oric*rei persoane de a circula )n &ar* .i )n str*in*tate, de a-.i ale/e re.edin&a .i de a p*r*si o &ar*, inclusiv pe a sa. Aibertatea de circula&ie este /arantat* doar acelor persoane care se a5l* )n mod le/al pe teritoriul unui stat. 9ispo(i&ia conven&ional* vi(ea(*, )n primul r'nd, strinii, c*rora autorit*&ile administrative le pot autori(a sau re5u(a intrarea .i se8urul pe teritoriul statului. Aibertatea de a p*r*si o &ar* repre(int* un drept de care se poate prevala .i ceteanul unui stat, drept care nu trebuie condi&ionat de renun&area la cet*&enie .i, totodat*, renun&area la cet*&enie nu trebuie s* constituie un impediment al e7ercit*rii acestui drept. 9reptul ocrotit de acest articol este susceptibil de restr'n/eri din partea statului, )n intersesul prote8*rii securit*&ii na&ionale, al men&inerii si/uran&ei .i ordinii publice, al prevenirii 5aptelor penale, al prote8*rii moralei .i drepturilor .i libert*&ilor altora. "estr'n/erea e7erci&iului dreptului la libera circula&ie este admis* doar dac* este prev*(ut* de le/e .i constituie o m*sur* necesar* )ntr-o societate democratic*. &rt'= din #rotocolul nr'7 al -E9$ prote8ea(* dou* drepturi n ene!iciul cetenilor statuluiC dreptul de a nu 5i e7pul(at de pe teritoriul statului, printr-o m*sur* individual* sau colectiv*K dreptul de a intra liber pe teritoriul statului . :rima dispo(i&ie se re5er* doar la inter)icerea expul)rii, statul re(erv'ndu-.i dreptul de a extrda propriii cet*&eni pentru a 5i 8udeca&i de autorit*&ile unui alt stat sau pentru a e7ecuta o pedeaps* pronun&at* de o instan&* str*in*. &rt'7 din #rotocolul nr'7 al CE!$ inter(ice m*surile de e7pul(are colectiv* a strinilor de pe teritoriul unui stat. :rin no&iunea de Ostr*inG se )n&ele/e acea persoan* care nu are o le/*tur* actual* de cet*&enie cu un anumit stat, indi5erent dac* se a5l* )n tran(it, este re(ident sau domicilia(* pe teritoriul acelui stat, 5ie c* este re5u/iat, apatrid, sau posed* cet*&enia altui stat. E7pul(area colectiv* se re5er* la orice m*sur* emis* de autorit*&ile competente prin care un /rup este contr'ns s* p*r*seasc* o &ar*, cu e7cep&ia ca(ului )n care o asemenea m*sur* este luat* ca re(ultat al e7amin*rii obiective a situa&iei particulare a 5iec*rui str*in care 5ormea(* /rupul.

&rt'+ din #rotocolul nr'D al CE!$ prevede posibilitatea statului de a dispune m*sura e7pul(*rii )mpotriva unui strin, care se a5l* le/al pe teritoriul acelui stat, numai )n ba(a unei 'otr#ri le&ale .i cu asi/urarea unor &aranii procedurale )n 5avoarea acestuia, cu o e;cepie1 atunci c'nd e7pul(area se dispune )n interesul ordinii publice sau al securit*&ii na&ionale. $bli/a&ia statului de a asi/ura persoanei /aran&ii procedurale se re5er* la )ndatorirea de a-i /aranta mi8loacele de ap*rare corespun(*toare, prin desemnarea unui or/an 8udiciar sau administrativ care s* e7amine(e ar/umentele pe care str*inul le ridic* )mpotriva e7pul(*rii sale. 5' !reptul la un proces ecGitabil 2art'C, CE!$3 &rt'C din CE!$ consacr* principiul preeminen&ei dreptului, principiu care trebuie s* 5undamente(e orice democra&ie autentic*. :ar. 1 al art.C de5ine.te conceptul /eneral de proces ecEitabil )n 5a&a unei instan&e de 8udecat* cu competen&* civil* .i penal* .i enun&* principiile sau re/ulile unui asemenea proces. :ara/ra5ele = .i 3 con&in /aran&iile ce trebuie asi/urate persoanelor )mpotriva c*rora se a5l* )n curs de des5*.urare un proces penal. 6nc*lcarea dispo(i&iilor acestui articol a /enerat cea mai bo/at* 8urispruden&* a -ur&ii. :ar. 1 delimitea(* s5era de aplicare a dreptului la un proces ecEitabil, care cuprinde at't domeniul civil c't .i cel penal. 3st5el, Oorice persoan* are dreptul la 8udecarea 0Q2cau(ei sale de c*tre o instan&* 0Q2, care va decide 5ie asupra contest*rii drepturilor .i obli/a&iilor sale cu caracter civil, 5ie asupra temeiniciei oric*rei acu(a&ii )n materie penal* )ndreptate )mpotriva sa.G -urtea d* o accep&iune mai lar/* domeniului civil .i penal dec't dreptul intern al statelor. 3st5el - )n opinia -ur&ii - pre(int* caracter civil, toate di5erendele privind e7isten&a, con&inutul .i modalit*&ile de e7ecutare a drepturilor .i obli/a&iile cu caracter privat, adic* cele care &in de persoan* .i de patrimoniul s*u. 0de e7., e7ercitarea unei pro5esii liberale, dreptul de proprietate etc2. Speci5ic domeniului penal este e7isten&a unei acu(a&ii, prin care o persoan* este )nvinuit* de c*tre autorit*&ile competente c* a comis o 5apt* prev*(ut* de le/ea penal*. :entru a stabili dac* o 5apt* apar&ine domeniului penal, -urtea are )n vedere natura sanc&iunii, speci5ice acestor 5apte 5iind m*surile privative de libertate sau amen(ile, apoi scopul sanc&iunii, care trebuie s* 5ie represiv .i preventiv )n acela.i timp. 6n unele ca(uri, -urtea a apreciat c* apar&in domeniului penal nu numai acu(a&iile privind comiterea unei 5apte

B>

cali5icat* ca in5rac&iune de dreptul intern, ci .i cele privind comiterea unor 5apte de5inite ca .i contraven&ii administrative )n le/isla&ia na&ional* a statului.CB 9in dispo(i&iile art.C se pot deduce re&ulile unui proces ec'ita ilC a) "e&uli privind tri unalulC 9reptul la un proces ecEitabil implic*, )n primul r'nd, dreptul oric*rei persoane de a avea acces la justiie, drept c*ruia )i corespunde obli/a&ia corelativ* a statului de a asi/ura .i 5acilita accesul la 8usti&ie prin m*suri concrete, cum sunt cele de simpli5icare a procedurilor, de )nl*turare a obstacolelor de natur* administrativ* sau 5inanciar* care )n/r*desc accesul la un tribunal etc. 6n al doilea r'nd, asi/urarea unui proces ecEitabil presupune constituirea unor tri unale care s !uncione)e pe a)e le&ale. Dribunalul trebuie s* 5ie un or/an investit prin le/e cu 5unc&ii 8urisdic&ionale, adic* s* aib* capacitatea de a emite deci(ii cu e5ect obli/atoriu pentru p*r&ile din proces. <nstan&a le/al constituit* este aceea care o5er* &aranii de independen + 5a&* de e7ecutiv .i 5a&* de p*r&i + i de imparialitate. 3ceste /aran&ii presupun, )n primul r'nd, veri5icarea probit*&ii ma/istra&ilor. :oate 5i declarat incompatibil .i, )n consecin&*, recu(at, un ma/istrat care particip* la 8udecarea cau(ei )n dou* po(i&ii procesuale ireconciliabile 0 de e7emplu, )n calitate de so& sau rud* apropiat* cu procurorul sau cu avocatul, sau, ca procuror .i 8udec*tor )n aceea.i cau(*, sau, ca membru al primei instan&e .i al instan&ei de recurs2, sau dac* e7ist* motive de a b*nui c* ar avea un interes personal )n cau(*. 9urata mandatului .i modul de numire a unui ma/istrat trebuie s* asi/ure &arania de inamovi ilitate. Func&ionarul public inamovibil nu poate 5i trans5erat )n interes de serviciu, nici cEiar atunci c'nd mutarea sa ar 5i consecin&a unei avans*ri, dec't cu consim&*m'ntul s*u. b) "e&uli privind procesulC :rocesul trebuie s* aib* un caracter ec'ita il, adic* s* asi/ure ecEilibrul .anselor pe toat* durata procedurii, p*r&ilor a5late )n liti/iu. -u alte cuvinte, un proces ecEitabil reclam* asi/urarea principiului e/alit*&ii armelor, e7primat )n posibilitatea 5iec*rei p*r&i din proces de a-.i e7pune cau(a )n condi&ii care s* nu-l de(avanta8e(e )n raport cu partea advers*. :rocedura de 8udecat*, )n ceea ce prive.te judecarea cau)ei i pronunarea 'otr#rii, trebuie s* 5ie pu lic. :ublicitatea procesului poate su5eri limit*ri, )n ca(ul )n care ar a5ecta interese ce &in de ordinea public* na&ional* sau de prote8area vie&ii private. 3ceasta este sin/ura restr#n&ere speci!ic a dreptului la un proces ecEitabil, prev*(ut* )n mod e7pres de

CB

ve(i de e7. ca)ul O)tur? contra Hermaniei.

BC

par.1 al art.C. Scopul publicit*&ii de(baterilor este de a prote8a cet*&enii )mpotriva unei 8usti&ii con5iden&iale, care ar ie.i de sub controlul opiniei publice. Este necesar ca procedura de 8udecat* s* aib* o durat re)ona il. -urtea aprecia(* durata procedurilor, )n concret, )n 5unc&ie de comple7itatea ca(ului, de modul )n care or/anele de 8urisdic&ie au administrat procesul, ca .i de comportamentul p*r&ilor din cau(*. Se &ine seama, totodat*, de particularit*&ile procedurii penale 5a&* de cea civil*. Se va 8udeca cu prioritate cau(a penal* 5a&* de cea civil*, precum .i cau(ele penale cu inculpa&i aresta&i 5a&* de cele cu inculpa&i )n stare de libertate. :ar. = al art. C /arantea(* persoanelor acu(ate de comiterea unei in5rac&iuni, pre)umia de nevinovie. Este o pre(um&ie relativ*, ce operea(* )n 5avoarea acu(atului p'n* la pronun&area sentin&ei .i pe care or/anele de urm*rire penal* .i cele 8udec*tore.ti trebuie s* o in5irme prin descoperirea .i administrarea probelor care dovedesc vinov*&ia persoanei. Func&ionarea e5icient* a acestei pre(um&ii implic* asi/urarea e5ectiv* a dreptului la ap*rare a acu(atului. :ar. 3 al art. C re/lementea(* drepturile minime la aprare care tre uie asi&urate acu)atuluiC a2 9reptul de a 5i in5ormat, )n termenul cel mai scurt .i )ntr-o limb* pe care o )n&ele/e, asupra motivelor acu(*rii aduse )mpotriva saK averti(area trebuie s* aib* un caracter o5icial, s* 5ie 5*cut* )n scris .i s* cuprind*, )n mod detaliat, toate 5aptele re&inute )n sarcina acu(atului, precum .i cali5icarea 8uridic* a acestoraK b2 9reptul de a dispune de mi8loacele le/ale de ap*rareK contactul cu ap*r*torul trebuie asi/urat )nc* de la primul act de procedur* ini&iat )mpotriva acu(atuluiK c2 9reptul de a se ap*ra sin/ur sau de a 5i asistat de un ap*r*tor ales sau din o5iciu, atunci c'nd natura cau(ei impune acest lucru 0de e7emplu )n cau(ele cu minori sau cu aresta&i, asisten&a 8uridic* a acestora este obli/atorie2K d2 "espectarea Oprincipiului e/alit*&ii armelorG )n administrarea proba&iunii, ceea ce )nseamn* asi/urarea audierii martorilor ap*r*rii )n acelea.i condi&ii ca .i cei ai acu(*rii, precum .i /arantarea contradictorialit*&ii de(baterilorK e2 9reptul de a 5i asistat de un interpret, )n ca(ul )n care acu(atul nu )n&ele/e sau nu vorbe.te limba o5icial* )n care se derulea(* procesul. B' !reptul la un recurs e.ectiv 2art'+=, CE!$3 &rt'+= din Convenie re/lementea(* dreptul oric*rei persoane, ale c*rei drepturi .i libert*&i au 5ost )nc*lcate, de a se adresa autorit*&ilor na&ionale competente, pe calea unui
BI

recurs . Scopul acestui articol este de a institui la nivel na&ional un mecanism de control destinat s* remedie(e )nc*lc*rile drepturilor .i libert*&ilor ocrotite de -E9$ .i care s* opere(e independent de sistemul de control european. 9reptul la un recurs e5ectiv nu are o e7isten&* autonom*, independent*, ci poate 5i invocat, )n 5a&a -ur&ii Europene, doar )n le/*tur* cu alte drepturi sau libert*&i din -E9$ care au 5ost )nc*lcate. Spre deosebire de alte articole din -E9$ .i din :rotocoalele adi&ionale ale acesteia, care prev*d drepturi speci!ice de recurs, articolul 13 con&ine o prevedere cu coninut &eneral, no&iunea de recurs av'nd un sens lar/. 3st5el, termenul de @recurs4 acoper* orice procedur* prin care o persoan* se adresea(* autorit*&ilor competente pentru a reclama un act care )l pre8udicia(*, )ncerc'nd s* ob&in* anularea, retra/erea, modi5icarea sau neaplicarea acestuia, repara&ii civile sau sanc&iuni penale ori disciplinare. "ecursul /arantat de -E9$ trebuie s* 5ie e!ectiv, adic* real, util .i e5icace. 3ceasta nu )nseamn* c* s-ar /aranta .i re(ultatul 5avorabil al recursului. @:nstana naional4 c*reia i se adresea(* recursul poate 5i o instan&* 8urisdic&ional* 0de e7.. un tribunal2 sau un or/an ne8urisdic&ional 0 de e7. un or/an administrativ, comisie parlamentar*2, cu condi&ia ca aceast* autoritate s* pre(inte /aran&ii de independen&* .i impar&ialitate .i s* aib* capacitatea de a pronun&a deci(ii le/ale cu e5ect obli/atoriu, de constatare .i redresare a unei )nc*lc*ri. -urtea aprecia(* n concret, potrivit circumstan&elor particulare ale 5iec*rui sistem na&ional, )ndeplinirea de c*tre state a obli/a&iei corelative dreptului la un recurs e5ectiv, care implic* obli/a&ia de a asi/ura mi8loace interne e5iciente pentru controlul oric*rui act care eman* de la o autoritate public* na&ional*, prin care s-au )nc*lcat drepturile .i libert*&ile prote8ate de -E9$. +*' !reptul la dublul /rad de jurisdicie 4n "aterie penal0 2art'), #rot'D3 &rt') din #rotocolul adiional nr'D al CE!$, re/lementea(* dreptul la recurs al persoanelor declarate vinovate printr-o Eot*r're de condamnare, pronun&at* de un tribunal na&ional. Sunt e7cluse din s5era de aplicare a acestei dispo(i&ii persoanele condamnate pentru urm*toarele cate/orii de in5rac&iuni4 pentru in5rac&iuni minore, cali5icate ast5el de le/ea na&ional*K sunt acele in5rac&iuni pentru care le/ea nu prevede pedeapsa cu )ncEisoareK
-

pentru in5rac&iuni 8udecate )n prim* instan&* de c*tre cea mai )nalt* 8urisdic&ie a statuluiK sunt acele ca(uri )n care, 5ie datorit* 5unc&iei pe care o de&ine persoana care este supus* 8udec*&ii 0e7.ministru, )nalt ma/istrat2, 5ie datorit* naturii in5rac&iunii

BB

comise, competen&a de 8udecat* revine instan&ei supreme a statului 0 e7. 6nalta -urte de -asa&ie .i Lusti&ie )n "om'nia, -urtea de -asa&ie )n Bel/ia, Fran&a2K pentru ca(urile c'nd persoana a 5ost declarat* vinovat* .i condamnat* ca urmare a unui recurs declarat )mpotriva acEit*rii sale. ++' !reptul la respectarea vieii private i de .a"ilie, a do"iciliului i a corespondenei 2art'5, CE!$3, dreptul la 4ncGeierea unei c0s0torii 2art'+) CE!$3 i e/alitatea 4n drepturi a soilor 2art'@' #rot'ad'nr'D3 Subiectele care se pot prevala de dispo(i&iile art'5 din CE!$ sunt )n primul r'nd persoanele 5i(ice. 6n acela.i timp .i persoanele 8uridice pot invoca unele prevederi, cum ar 5i respectarea OdomiciliuluiG, respectiv a sediului )n care ).i des5*.oar* activitatea, precum .i respectarea secretului coresponden&ei. 6n sistemul 8urispruden&ial al -ur&ii Europene, art.B are ca o iect /arantarea individului )mpotriva in/erin&elor arbitrare din partea puterii publice )n via&a sa privat* .i /arantarea respect*rii e5ective a vie&ii private .i de 5amilie, prin m*suri po(itive de protec&ie adoptate de c*tre stat. -omisia European* a 9repturilor $mului a de5init dreptul la respectarea vieii private ca 5iind dreptul individului la intimitate, respectiv dreptul de a tr*i prote8at de publicitate .i de a )ntre&ine rela&ii cu alte persoane )n domeniul a5ectiv, menite s*-i de(volte personalitatea. 1o&iunea de via&a privat* acoper*, prin urmare, inte/ritatea 5i(ic* .i moral* a persoanei, inclusiv via&a se7ual* a acesteia. 9in practica institu&iilor de la Strasbour/ re(ult* c* s5era de aplicare a acestui drept cuprinde urm*toarele domenii4 !reptul individului de a "enine raporturi cu alte persoane . Fiind un drept determinant pentru reali(area .i de(voltarea persoanei umane, autorit*&ile publice trebuie s* )l asi/ure .i acelor cate/orii de persoane care, )n anumite circumstan&e, se a5l* )n imposibilitatea de a e7ercita liber acest drept. Este vorba de persoanele de&inute, c*rora autorit*&ile trebuie s* le permit* contactul cu cei apropia&i, pentru a 5acilita reinte/rarea social* a acestora dup* eliberare. 9e asemenea, o deci(ie de e7pul(are este de natur* s* a5ecte(e raporturile sociale pe care un str*in le-a stabilit )n &ara )n care locuit o perioad*, ast5el c* autorit*&ile publice trebuie s* ia )n considerare acest aspect atunci c'nd emit o asemenea deci(ie.

BJ

!reptul la onoare i la o bun0 reputaie. -Eiar dac* nu este /arantat )n

mod e7plicit de -E9$ se poate considera c* este ocrotit de aceasta, )n m*sura )n care se re5er* la via&a privat* a individului .i nu la cea public*, situa&ie )n care sunt incidente dispo(.art.1! din -E9$K (0surile de ancGet0 sau de suprave/Gere e5ectuate )n mod arbitrar .i abu(iv pot s* a5ecte(e dreptul la via&* privat* a persoanei. 9e e7emplu4 investi/a&iile penale 5*cute de or/anele de cercetare pentru dovedirea unor in5rac&iuni, un recens*m'nt public )n care sunt cerute date privind se7ul, situa&ia 5amilial*, locul na.terii .i alte detalii personale asupra membrilor 5amiliei, 5oto/ra5ierea unor persoane )ndeosebi )n locuri care nu sunt accesibile publicului, controlul identit*&ii persoanelor 5*cut discre&ionar de c*tre 5or&ele de ordineK !reptul de a dispune liber de propriul corp i de viaa se;ual0. "ecunoa.terea minorit*&ilor se7uale 0Eomose7uali, transse7uali2, ca o cate/orie special* de persoane reclam'nd o anumit* protec&ie pe planul drepturilor omului, constituie )nc* o problem* controversat*, le/isla&ia statelor europene neav'nd un caracter unitar )n acest domeniu. 9e.i, actualmente, se mani5est* o atitudine )n /eneral tolerant* 5a&* de actele de Eomose7ualitate, e7ist* totu.i di5eren&e de vederi )n ceea ce prive.te c*s*toriile )ntre partenerii de acela.i se7 sau 5a&* de posibilitatea de adop&ie a unui copil de c*tre cuplurile Eomose7uale, situa&ii pe care unele &*ri le accept*, iar altele nu. :ractica -ur&ii de la Strasbour/ se pronun&*, )n /eneral, )n sensul inter(icerii unei discrimin*ri care vi(ea(* aceast* cate/orie de persoane, pe considerente ce &in de asi/urarea e/alit*&ii depline )n drepturi a cet*&enilor oric*rei &*ri democratice. 3rt.B ocrote.te .i dreptul la inviolabilitatea do"iciliului, no&iunea de OdomiciliuG av'nd aici un )n&eles lar/, acela de spa&iu )n care o persoan* ).i des5*.oar* via&a sa personal*. :entru a /aranta respectarea acestui drept, autorit*&ilor publice ale statului le revine obli/a&ia de a re/lementa le/al condi&iile )n care se poate e5ectua o percEe(i&ie domiciliar* 0numai )n ba(a unui mandat2, circumstan&ele )n care o persoan* poate 5i privat* de dreptul de a 5olosi liber locuin&a sa, precum .i obli/a&ia de a prevedea ca in5rac&iuni actele de violare de domiciliu .i de a tra/e la r*spundere pe cei vinova&i de comiterea unor asemenea 5apte . 3rt.B /arantea(*, )n e/al* m*sur*, respectarea secretului corespondenei, no&iunea de Ocoresponden&*G acoperind orice comunicare )ntre persoane, care se e5ectuea(* prin intermediul scrisorilor, tele5oniei, mi8loacelor in5ormatice, tele/ra5 etc. :rin re/lementarea

J!

acestui drept se urm*re.te /arantarea respect*rii secretului opiniilor private, care nu trebuie s* 5ie a5ectat* prin e7ercitarea unei 5orme de cen(ur* din partea autorit*&ilor publice. 6n 9!acerea Petra contra "om#niei 01JJB2, -urtea European* a estimat c* interceptarea de c*tre conducerea penitenciarului a coresponden&ei reclamantului 0de&inut )n penitenciar2 cu 5amilia sa, cu autorit*&ile na&ionale .i cu -omisia 9repturilor $mului, constituie o )nc*lcare a dreptului la respectarea coresponden&ei. 3utorit*&ilor publice ale statului le revine .i obli/a&ia po(itiv* de a lua m*suri concrete pentru a asi/ura o protecie e.ectiv0 a vieii private i de .a"ilie . :rintre criteriile )n 5unc&ie de care institu&iile de control european stabilesc elementele unei vie&i de 5amilie, 5i/urea(* e7i/en&a unor le/*turi substan&iale .i e5ective )ntre persoanele care alc*tuiesc o 5amilie, mai precis convie&uirea so&ilor, a p*rin&ilor cu copiii, precum .i dependen&a 5inanciar* )ntre membrii 5amiliei. :rotec&ia vie&ii de 5amilie de c*tre stat este reali(abil* prin adoptarea unei le/isla&ii care vi(ea(*, de e7emplu, s* asi/ure e/alitatea 8uridic* a copiilor n*scu&i )n a5ara c*s*toriei cu cei n*scu&i din c*s*torie. 6n ca)ul Jo'nston i alii contra :rlandei, -urtea a statuat c* lipsa unui re/im 8uridic care s* re5lecte le/*turile 5amiliale naturale ale unui copil n*scut )n a5ara c*s*toriei .i care s*-l situe(e )ntr-o po(i&ie social* .i 8uridic* vecin* cu cea a unui copil le/itim constituie o lips* de respect pentru via&a de 5amilie. M*surile statului pot s* aib* )n vedere ocrotirea unit*&ii vie&ii de 5amilie, prin re/lementarea dreptului p*rin&ilor divor&a&i de a p*stra rela&iile cu copiii lor. Statul trebuie s* e7amine(e cu mult* precau&ie problema separ*rii 5amiliilor de str*ini atunci c'nd emite o deci(ie de e7pul(are, sau e7tr*dare )mpotriva unuia dintre membrii acestora, )ntruc't printr-o asemenea m*sur* este a5ectat* .i unitatea 5amiliei. #ara/ra.ul ) al art'5 prevede limitativ situa&iile )n care statul este autori(at s* restr:n/0 e;erciiul acestor drepturi. :entru ca s* constituie o in/erin&* 8usti5icat*, m*surile de limitare a drepturilor trebuie s* )ndeplineasc* condi&ii speci5ice4 s* 5ie 8usti5icate de o le/e na&ional* )n vi/oareK s* urm*reasc* unul dintre scopurile le/itime prev*(ute de art.B4 asi/urarea securit*&ii na&ionale, a si/uran&ei publice, a bun*st*rii economice, ap*rarea ordinii .i prevenirea 5aptelor penale, protec&ia s*n*t*&ii, a moralei, sau a drepturilor .i libert*&ilor altuia. s* se dovedeasc* necesare )ntr-o societate democratic* . &rt'+) al Conveniei /arantea(* dreptul persoanelor de a se c0s0tori .i de a 5onda o 5amilie con5orm le/ilor na&ionale, care stabilesc condi&iile de 5ond .i de 5orm* necesare )ncEeierii actului de c*s*torie 0de e7emplu, v'rsta minim* a so&ilor, publicitatea,

J1

consim&*m'ntul, starea de s*n*tate etc2, av'ndu-se )n vedere !ormarea de rela&ii con8u/ale )ntre persoane de se7 biolo/ic di5erit. 9ispo(i&iile acestui articol nu trebuie interpretate )n sensul de a obli/a statul s* autori(e(e prin m*suri le/islative des!acerea c*s*toriei prin divor& 6n ca)ul Jo'nston i alii contra :rlandei peti&ionarii sus&in )nc*lcarea art.1= prin 5aptul c* inter(icerea divor&ului )n le/isla&ia irlande(* are consecin&e 8uridice ne/ative asupra lor, ca persoane care duc )mpreun* o via&* de 5amilie, )ns* sunt )n imposibilitate de a-.i le/ali(a situa&ia. &rt'@ din #rotocolul nr'D al Conveniei prevede c* soii bene.icia<0 de e/alitate de drepturi .i de responsabilit*&i cu caracter civil )n rela&iile dintre ei .i )n rela&iile dintre ei .i copiii lor, pe parcursul c*s*toriei .i cu oca(ia des5acerii acesteia. :re(entul articol nu )mpiedic* statele s* ia m*surile necesare )n interesul copiilor. E/alitatea consacrat* de acest articol prive.te e7clusiv drepturile .i obli/a&iile cu caracter civil, care se mani5est* )n rela&iile dintre so&i cu privire la persoana sau bunurile acestora, sau )n rela&iile dintre so&i .i copiii lor, )ndeosebi cu privire la e7ercitarea autorit*&ii p*rinte.ti. Statul poate s* adopte m*suri prin care s* 5avori(e(e pe unul dintre so&i, dac* interesele copilului impun acest lucru4 de e7emplu, prin )ncredin&area copilului )n cadrul procesului de divor& unuia dintre p*rin&i, cu limitarea dreptului celuilalt p*rinte de a-l vi(ita. +)' Hibertatea de /:ndire, contiin0 i reli/ie 2art'B CE!$3 &rt'B din CE!$ prevede un drept &eneral al individului la libertatea de /'ndire, con.tiin&* .i reli/ie, pe care statul este &inut s* )l respecte .i care nu poate 5ace obiectul nici unei restric&ii. 3rticolul prevede apoi, un drept speci!ic al individului, acela de a-.i scEimba reli/ia sau convin/erile, precum .i libertatea de a-.i mani5esta reli/ia sau convin/erile, individual sau colectiv, )n public sau )n privat, prin cult, )nv*&*m'nt sau prin practicarea de rituri. E7ercitarea acestui drept speci5ic poate 5ace obiectul unor restr'n/eri din partea autorit*&ilor publice ale statului, )n ca(ul )n care4

sunt prev*(ute de le/eK constituie m*suri necesare, )ntr-o societate democratic*, pentru a ocroti si/uran&a .i ordinea public*, s*n*tatea sau morala public*, ori pentru a prote8a drepturile .i libert*&ile altora. 9reptului enun&at mai sus )i corespunde obli/a&ia statului de a ve/Eea ca persoanele

a5late sub 8urisdic&ia sa s* nu 5ie constr'nse s* participe la activit*&i reli/ioase sau de alt* natur* )mpotriva propriei lor convin/eri. 3cest drept implic* .i principiul neutralit*&ii statului

J=

5a&* de convin/erile reli/ioase, morale, 5iloso5ice, economice, sociale, .tiin&i5ice .i politice individuale, principiu care se mani5est* sub trei aspecte4

Hibertatea .iec0ruia de a adopta o convin/ere sau reli/ie liber aleas0, 5iind e7clus* e7ercitarea oric*rei constr'n/eri asupra individului cu scopul de a-l determina s* adopte o anumit* convin/ere sau credin&* reli/ioas*. 3ceast* libertate nu 8usti5ic* re5u(ul persoanelor de a se supune dispo(i&iilor le/ale obli/atorii, invoc'nd obiec&ii ba(ate pe convin/eri reli/ioase ' O iecia de contiin este acceptat* )n unele ca(uri, )ns* -omisia a ar*tat c* dreptul persoanelor de a se sustra/e deliberat obli/a&iilor le/ale invoc'nd o e7i/en&* superioar* impus* de propria lor con.tiin&*, nu 5i/urea(* printre drepturile /arantate de -onven&ie, prin urmare statului nu )i revine obli/a&ia de a-l recunoa.te )n le/isla&ia sa na&ional*K )n ca(ul )n care statul recunoa.te ca le/itim* obiec&ia de con.tiin&*, nimic nu )l )mpiedic* s* obli/e persoana care se prevalea(* de un asemenea drept, s* des5*.oare )n scEimb o alt* activitate 0de e7emplu, serviciul civil care )nlocuie.te serviciul militar obli/atoriu2K

Hibertatea .iec0ruia de a nu avea convin/eri sau credine reli/ioaseK Hibertatea individului de a-i scGi"ba convin/erile sau reli/ia 5*r* ca mani5estarea acestei op&iuni s*-i cau(e(e vreun pre8udiciu. 3ceasta implic* obli/a&ia statului de a permite adep&ilor s* p*r*seasc* o biseric*. -onven&ia inter(ice apartenen&a obli/atorie la biserica o5icial* a statului. 9e asemenea, este proEibit* discriminarea 5ondat* pe criterii reli/ioase sau de convin/ere.0art.1 2 6n ca)ul Jo??ina?is contra $reciei01JJ32 reclamantul pretinde c* pedepsirea sa pentru

pro(elitism 0 ca martor al lui <eEova el )ncerca s* converteasc* di5erite persoane la aceast* reli/ie, populari('nd ast5el de c*r&i2 nea/* drepturile /arantate de art.J. -urtea aprecia(* )n Eot*r'rea sa c* Olibertatea reli/ioas* implic*, )n special, dreptul de a mani5esta reli/ia nu numai )n mod colectiv, )n public, dar .i individual .i privatK ea comport*, )n principiu dreptul de a )ncerca s* convin/i aproapele, spre e7emplu, prin intermediul )nv*&*m'ntului.G -ondamnarea reclamantului de c*tre Dribunalul corec&ional se pre(int* ca un amestec )n e7ercitarea dreptului peti&ionarului la libertatea de a-.i mani5esta reli/ia .i convin/erile. -Eiar dac* restr'n/erea e7ercit*rii dreptului era prev)ut de le&e 0 -onstitu&ia .i alte le/i interne inter(iceau pro(elitismul .i orice alt* interven&ie )mpotriva reli/iei dominante + cea ortodo7*2 .i m*sura urm*rea un scop le&itim + protec&ia drepturilor .i libert*&ilor altora, -urtea a decis c* deci(ia de condamnare a reclamantului nu se 8usti5ica printr-o nevoie social* imperioas*, )ntr-o societate democratic*4 comportamentul acestuia nu se )ncadra )ntr-un pro(elitism

J3

abu(iv care s* vi(e(e Ocoruperea sau de5ormarea care se opune respectului datorat libert*&ii de /'ndire, de con.tiin&* .i de reli/ie al altoraZ. +=' Hibertatea de e;pri"are 2art'+* CE!$3 9reptul la libertatea de e7primare, prev*(ut de art'+* din CE!$, este considerat unul dintre 5undamentele esen&iale ale unei societ*&i democratice .i cuprinde libertatea de opinie .i libertatea de a primi sau de a comunica in5orma&ii sau idei 5*r* amestecul autorit*&ilor publice .i 5*r* a &ine seama de 5rontiere. Aibertatea de e7primare implic*, prin urmare, dou* aspecte4

Hibertatea de a e;teriori<a o opinieK dreptul de a avea .i de a e7prima o opinie minoritar* constituie un drept esen&ial )ntr-o societate democratic* .i r*spunde cerin&elor pluralismului, toleran&ei .i spiritului descEis.

Hibertatea de in.or"are, care )n/lobea(* at't libertatea de a primi in5orma&ii .i idei, c't .i libertatea de a le comunicaK Olibertatea de e7primare este valabil* .i pentru ideile care lovesc, .ocEea(* sau nelini.tescG 0ve(i 9!acerea (andKside contra "e&atului 8nit privind secEestrarea .i con5iscarea unei c*r&i a reclamantului, considerat* obscen* .i condamnarea editorului la o amend*2. 6n temeiul acestui articol, autorit*&ile publice sunt )ndrept*&ite s* limite)e li ertatea de

in5ormare prin supunerea societ*&ilor de radiodi5u(iune, cinemato/ra5ie sau de televi(iune unui re&im de autori)are. Statul nu poate, )ns*, s* restr'n/* libertatea de a recep&iona + individual sau colectiv + in5orma&iile di5u(ate )n cadrul acestui re/im de autori(are. 3cest articol con5er* statelor o libertate mai mare de apreciere dec't )n ca(ul altor articole, para/ra5ul = preci('nd c* e7ercitarea libert*&ii de e7primare presupune ndatoriri i responsa iliti pentru titularul s*u, 5iind supus* unui control mai sever din partea statului' *imitarea exerciiului dreptului la libertatea de e7primare, de c*tre autorit*&ile publice ale statului este posibil* )n urm*toarele condiiiC

dac* este prev*(ut* de le&eJ dac* urm*re.te un scop le&itim cum ar 5i4 ocrotirea securit*&ii na&ionale, a inte/rit*&ii teritoriale sau a si/uran&ei publice, ap*rarea ordinii .i prevenirea in5rac&iunilor, protec&ia s*n*t*&ii sau a moralei, protec&ia reputa&iei sau a drepturilor altora, )mpiedicarea divul/*rii de in5orma&ii con5iden&iale sau /arantarea autorit*&ii .i impar&ialit*&ii puterii 8udec*tore.tiK

dac* constituie o msur necesar ntr.o societate democratic, respectiv dac* m*sura de restr'n/ere a e7erci&iului dreptului este proporional cu scopul avut )n vedere.
J

Aibertatea de e7primare are o s5er* lar/* de aplicare, cuprin('nd o varietate de domenii. -aracteristica principal* a opiniei sau a in5orma&iei di5u(ate este publicitatea acesteia. Aibertatea de e7primare include4 a3' Hibertatea de e;presie artistic0, care Opermite participarea la scEimbul public de in5orma&ii .i idei culturale, politice .i sociale de orice natur*G. 6n ca)ul Muller i alii contra Elveiei, -urtea consider* c* nu au constituit o )nc*lcare a art.1!, m*surile de aplicare a unei pedepse cu amend* .i de con5iscare a unor tablouri pre(entate )n cadrul unei e7po(i&ii, m*suri dispuse de 8udec*torul de instruc&ie )mpotriva peti&ionarilor, pe motivul c* acestea ar avea un caracter obscen .i c* e7punerea lor ar aduce atin/ere moralei publice. -urtea aprecia(* c* nu se poate contura o no&iune uni5orm* a moralei )n sistemele 8uridice .i )n ordinea social* a statelor membre, )ntruc't epoca actual* se caracteri(ea(* printr-o evolu&ie rapid* .i pro5und* a opiniilor )n materie. 9atorit* contactelor directe .i constante cu realit*&ile din &*rile lor, autorit*&ile na&ionale sunt )ntr-o m*sur* mai mare competente dec't 8udec*torul interna&ional, s* se pronun&e asupra con&inutului e7act al no&iunii de moral* .i asupra necesit*&ii aplic*rii unor restric&ii sau sanc&iuni. b3' Hibertatea de in.or"are cu caracter econo"ic i co"ercial, poate avea ca obiect discursul comercial destinat s* promove(e un produs sau un serviciu. 6n ca)ul 6art'old contra $ermaniei, un medic veterinar este ac&ionat )n 8usti&ie de o asocia&ie de lupt* contra concuren&ei neloiale pe motivul public*rii )ntr-un cotidian a unor declara&ii de natur* s*-i asi/ure o publicitate contrar* re/ulilor de deontolo/ie pro5esional*. <nstan&a de 8udecat* )i pune )n vedere acestuia s* nu repete declara&iile 5*cute )n pres* sub sanc&iunea unei pedepse cu amend* sau )ncEisoare. -urtea a apreciat ca e7cesiv de ri/id* maniera de a aborda problema publicit*&ii pro5esiunilor libere, consider'nd-o incompatibil* cu libertatea de e7primare care trebuie s* 5ie asi/urat* membrilor acestor pro5esii cu oca(ia discut*rii publice a problemelor privind via&a colectivit*&ii. c3' Hibertatea presei, are un rol 5undamental )ntr-un stat de drept. <n ca)ul Castells contra 7paniei, privind condamnarea unui parlamentar pentru in8urii aduse /uvernului, -urtea sublinia(* 5unc&ia esen&ial* a presei )n societate, prin 5aptul c* O5urni(ea(* cet*&enilor unul din instrumentele cele mai bune pentru a cunoa.te .i 8udeca ideile .i atitudinile conduc*torilor, d* oamenilor politici oca(ia de a re5lecta .i a comenta preocup*rile opiniei publice .i permite 5iec*ruia s* participe la 8ocul liber al de(baterii politiceG. :roblema restr'n/erii libert*&ii presei s-a ridicat )n practic*, )n le/*tur* cu dou* aspecte4 pentru a ocroti interesele .i reputa&ia altor persoaneK pentru a /aranta autoritatea .i impar&ialitatea puterii 8udec*tore.ti.
J>

6n le/*tur* cu primul aspect, )n ca(ul citat mai sus, -urtea a5irm* c* Olibertatea discu&iei politice nu are un caracter absolut. Dotu.i, limitele criticii admisibile sunt mai lar/i 5a&* de /uvern dec't 5a&* de un simplu particular, sau cEiar de un om politicG. $ persoan* care 5ace parte dintr-un /uvern, ca de alt5el .i omul politic se e7pun )n mod inevitabil .i con.tient unui control atent al 5aptelor .i /esturilor sale at't din partea (iari.tilor c't .i din partea societ*&ii. -ondamnarea (iari.tilor pentru in5rac&iunea de calomnie pe motivul public*rii unor opinii + judeci1 care vi(ea(* persoane publice, opinii a c*ror e7actitate este de multe ori imposibil de demonstrat, ar putea avea drept re(ultat descura8area acestora de a mai contribui la discutarea problemelor care interesea(* via&a colectivit*&ii, iar presa are )n primul r'nd 5unc&ia de in5ormare .i control. 6n le/*tur* cu al doilea aspect, mi8loacele mass - media nu trebuie s* dep*.easc* limitele 5i7ate )n scopul unei bune administr*ri a 8usti&ieiK este permis* publicarea doar a acelor in5orma&ii care nu )mpiedic* )n5*ptuirea actului de 8usti&ie. :resa are obli/a&ia de a 5urni(a publicului in5orma&ii .i idei asupra cEestiunilor pe care le 8udec* tribunalele, iar publicul are dreptul de a le primi, alt5el presa nu ar mai 5i )n stare s* 8oace rolul vital de Oc'ine de pa(*G 0pu lic ;atc'do&2 a5irm* -urtea European* )n ca)ul 7undaK %imes contra "e&atului 8nit i :rlandei de 3ord, apreciind ca dispropor&ionat* cu scopul propus, interdic&ia dat* unui periodic de a publica in5orma&ii asupra unor procese civile )n curs, cEiar dac* m*sura urm*rea /arantarea autorit*&ii puterii 8udec*tore.ti. d3' Hibera circulaie a suporilor de in.or"aii .0r0 a ine sea"a de .rontiere . Statului )i revine obli/a&ia ne/ativ* de a se ab&ine de la orice act care este de natur* s* )mpiedice e7ercitarea acestei libert*&i .i o obli/a&ie po(itiv*, aceea de a asi/ura libera circula&ie a supor&ilor de in5orma&ii, precum .i accesul la mi8loacele de comunica&ie. +7' !reptul la instruire i dreptul p0rinilor la respectarea convin/erilor lor 4n "aterie de educaie a copiilor 2art') din protocolul nr'+3' 3ceast* dispo(i&ie prevede c* Onim*nui nu i se poate re5u(a dreptul la instruire. Statul, )n e7ercitarea 5unc&iilor pe care .i le va asuma )n domeniul educa&iei .i )nv*&*m'ntului, va respecta dreptul p*rin&ilor de a asi/ura aceast* educa&ie .i acest )nv*&*m'nt con5orm convin/erilor lor reli/ioase .i 5iloso5iceG. <n 9!acerea Camp ell i Cosans contra "e&atului +,-B/1, reclamantele sus&in c* prin 5olosirea pedepselor corporale ca m*suri disciplinare luate de conducerea .colii )mpotriva 5iilor lor, s-a )nc*lcat dreptul p*rin&ilor de a asi/ura educa&ia copiilor lor con5orm propriilor convin/eri. -urtea a con5irmat e7isten&a )nc*lc*rii dreptului invocat de reclamante. -u oca(ia
JC

e7amin*rii acestui ca(, -urtea de5ine.te conceptele a5irmate )n dispo(i&iile :rotocolului nr.1. 3st5el Oeducaia copiilorG este suma procedeelor prin care, )n orice societate, adul&ii au tenta&ia de a inocula celor mai tineri convin/erile lor, obiceiurile sau alte valori, )n timp ce O4nv00":ntul i instruireaG au )n vedere )n mod deosebit transmiterea cuno.tin&elor .i 5ormarea intelectual*. E7presia Oconvin/eri .iloso.iceG are )n vedere acele convin/eri care merit* respectul )ntr-o societate democratic* , care nu sunt incompatibile cu demnitatea persoanei .i nu contra(ic dreptul 5undamental al copilului la instruire. 9repturilor ocrotite de acest articol + dreptul la instruire .i dreptul la educa&ie + le corespund obli/a&ii corelative, ne/ative .i po(itive , care incumb* statului. 3ceste obli/a&ii ale statului au 5ost preci(ate de -urte, )n 8urispruden&a sa. <n 9!acerea lin&vistic el&ian 01JCB2, peti&ionarii, 5ranco5oni, cu re.edin&a )n partea 5lamand* a Bel/iei reclamau re5u(ul /uvernului bel/ian de a asi/ura educa&ia copiilor lor, )n limba 5rance(*. <n Eot*r'rea pronun&at* )n aceast* cau(*, -urtea a de5init po(i&ia pe care trebuie s* o aib* statul 5a&* de drepturile ocrotite )n protocolul 14 6n primul r'nd, autorit*&ilor publice le revine obli/a&ia de a nu re5u(a nim*nui dreptul la instruire, prin )mpiedicarea individului de a recur/e la posibilit*&ile de instruire o5erite de c*tre stat. 6n scEimb )i revine individului sarcina de a dovedi re5u(ul statului privind dreptul s*u la )nv*&*tur*. Statului )i revine obli/a&ia de a /aranta tuturor, 5*r* discriminare, dreptul de a se servi de mi8loacele de instruire e7istente.

Statul trebuie s* asi/ure recunoa.terea o5icial* a studiilor urmate, ceea ce permite utili(area diplomelor pe plan pro5esional. 9reptul la instruire cere, prin )ns*.i natura sa , o re/lementare din partea statului, dar statul nu trebuie s* a5ecte(e prin aceast* re/lementare substan&a dreptului /arantat. Statul trebuie s* respecte dreptul p*rin&ilor de a asi/ura educa&ia copiilor lor .i )n a5ara sistemului .colar de stat, dar statul nu este obli/at s* subven&ione(e )nv*&*m'ntul particular sau un )nv*&*m'nt av'nd o 5orm* sau un con&inut determinat. 6n 9!acerea Jjelden, 6us? Madsen i Pedersen contra Danemarca 01JIC2, )n care mai

mul&i p*rin&i protestaser* )mpotriva introducerii educa&iei se7uale obli/atorii )n pro/ramul .colilor primare publice dane(e, -urtea a stabilit obli/a&iile statului 5a&* de respectarea drepturilor p*rinte.ti4 Statul este obli/at s* ve/Ee(e ca in5orma&iile .i cuno.tin&ele cuprinse )n pro/ramele de )nv*&*m'nt s* 5ie di5u(ate )ntr-o manier* obiectiv*, critic* .i pluralist*. :rincipiul pluralismului educa&ional se impune )ntre/ului sistem educativ + public sau privat. Este inter(is ca prin sistemul educativ s* se urm*reasc* un scop de )ndoctrinare care s* poat* 5i
JI

considerat c* nu respect* convin/erile reli/ioase .i 5iloso5ice ale p*rin&ilor. 6n ca(ul dat -urtea a apreciat c* nu a 5ost vorba despre o )ncercare de )ndoctrinare, care s* preconi(e(e un comportament se7ual determinat, ci doar de in5ormarea elevilor asupra unor probleme de natur* se7ual*. 6n consecin&* nu a e7istat o )nc*lcare a dreptului invocat. -omisia 9repturilor $mului a subliniat, )n practica sa, c* dreptul la instruire se re5er* la )nv*&*m'ntul elementar .i c* acest drept poate 5i interpretat )n acela.i timp .i ca o obli/a&ie de a primi o instruire, )ndrept*&ind statul s* instaure(e .colari(area obli/atorie la nivel elementar. +@' !reptul la libertatea de 4ntrunire panic0 i asociere 2art'++ CE!$3 3cest articol ocrote.te dreptul oric*rei persoane la libertatea de )ntrunire pa.nic* .i asociere , inclusiv dreptul de a constitui sindicate sau de a se a5ilia la acestea pentru ap*rarea intereselor lor. Statul poate restr'n/e libera e7ercitare a acestor drepturi )n urm*toarele condi&ii4 dac* e7ist* un temei le/alK dac* m*sura urm*re.te un scop le/itim4 prote8area securit*&ii na&ionale, a si/uran&ei publice, ap*rarea ordinii .i prevenirea in5rac&iunilor, protec&ia s*n*t*&ii ori a moralei, protec&ia drepturilor .i libert*&ilor altoraK dac* constituie o m*sur* necesar* )ntr-o societate democratic*K statul poate s* impun* restric&ii le/itime e7ercit*rii acestor drepturi membrilor 5or&elor armate, ai poli&iei sau ai administra&iei de Stat. a2 !reptul la libertatea de 4ntrunire acoper* dreptul persoanelor de a se reuni pentru a participa la e7primarea sau la scEimbul de idei .i de opinii, )n public sau )n privat. Statul poate s* supun* asemenea reuniuni unei proceduri de autori(are - 5*r* ca aceasta s* 5ie considerat* un amestec )n e7ercitarea dreptului - pentru a se asi/ura asupra caracterului pa.nic al )ntrunirilor. 3cestui drept )i corespunde at't o obli/a&ie ne/ativ* din partea statului + aceea de a nu se amesteca )n libera sa e7ercitare, c't .i o obli/a&ie po(itiv* + de a lua m*suri concrete pentru asi/urarea unei libert*&i reale .i e5ective de e7ercitare a dreptului 0 de e7emplu, asi/urarea protec&iei /rupurilor care particip* la o mani5esta&ie public* autori(at*2. b3 !reptul la libertatea de asociere repre(int* dreptul persoanelor de a se /rupa, pe ba(a liberului lor consim&*m'nt, )n vederea atin/erii unui scop comun. 3socierea este mai 5ormal* .i mai or/ani(at* dec't reuniunea. -urtea a interpretat acest drept .i )n termeni ne/ativi, )n sensul c*, nimeni nu poate 5i constr'ns s* se a5ilie(e unei asocia&ii.

JB

c3 !repturile sindicatelor' -onven&ia /arantea(* dreptul persoanelor de a constitui sindicate, precum .i dreptul acestora de a se a5ilia la un sindicat. -omisia a apreciat c* Odreptul de a constitui sindicate repre(int* pentru sindicate dreptul de a stabili re/ulamente proprii, de a administra propriile a5aceri, de a instaura 5edera&ii sindicale .i de a adera la acestea. <n consecin&*, deci(iile luate de sindicate )n aceste domenii nu trebuie supuse unor restric&ii .i controlului e7ercitat de c*tre stat. 3ceste deci(ii trebuie s* 5ie considerate o activitate particular* 5a&* de care, )n principiu, statul s* nu 5ie &inut responsabil pe temeiul -onven&iei. :rotec&ia o5erit* de aceast* dispo(i&ie este )nainte de toate )ndreptat* )mpotriva amestecului statului.G -omisia a observat totu.i c* poate 5i necesar ca statul s* se amestece )n probleme sindicale pentru a acorda protec&ie individului )mpotriva oric*rui abu( din partea unei po(i&ii dominante a sindicatelor. 9repturile sindicale constituie un aspect particular al libert*&ii de asociere. -urtea a ar*tat )n 9!acerea 7c'midt i Da'lstrom contra 7uediei 01JIC2 c* prin /arantarea acestor drepturi, tratatul prote8ea(* libertatea de a ap*ra interesele pro5esionale ale celor care ader* la un sindicat, prin ac&iunea colectiv* a acestuia, ac&iune pe care statele contractante trebuie )n acela.i timp s* o autori(e(e. -onven&ia nu /arantea(* )ns* dreptul la /rev*, drept care poate 5i supus unor re/lement*ri din partea statului de natur* s*-i limite(e, )n anumite ca(uri, e7erci&iul. +C' !reptul la ale/eri libere 2 art'= din protocolul nr'+3 3rticolul prevede an/a8amentul statelor p*r&i de a or/ani(a, la intervale re(onabile, ale/eri libere cu vot secret, )n condi&ii care asi/ur* libera e7primare a opiniei poporului cu privire la ale/erea corpului le/islativ. 9ispo(i&ia de mai sus este sin/ura clau(* conven&ional* care nu e7prim* un drept sau o libertate .i care nu presupune amestecul statului, ci enun&* o obli/a&ie po(itiv* pentru stat. 9!acerea Mat'ieu.Mo'in i Cler!aKt contra 6el&iei +1JBI2, privind modul de desemnare a unor repre(entan&i ai unui arondisment )n -onsiliul Flamand, a constituit unul dintre pu&inele ca(uri )n care -urtea a 5ost sesi(at* cu )nc*lcarea acestui articol. <n Eot*r'rea pronun&at*, -urtea a ar*tat c* articolul invocat consacr* un principiu caracteristic unui re/im politic cu adev*rat democratic .i c* aceast* dispo(i&ie nu d* na.tere doar la simple obli/a&ii interstatale, ci implic* drepturile individuale de a ale/e .i de a 5i ales. 3ceste drepturi nu au un caracter absolut, statele bene5iciind de o lar/* mar8* de apreciere )n de5inirea, condi&ionarea .i limitarea lor, 5*r* a putea )ns* s* aduc* atin/ere substan&ei drepturilor. E7presia Ocorp le/islativG trebuie interpretat* )n 5unc&ie de -onstitu&ia statului .i ea nu vi(ea(*
JJ

e7clusiv :arlamentul na&ional. <n ceea ce prive.te modul de desemnare a corpului le/islativ, art.3 nu prescrie nici un sistem politic determinat, statele dispun'nd .i )n aceast* materie de o lar/* mar8* de apreciere. Sistemele electorale trebuie s* asi/ure totu.i, )n a5ara libert*&ii de e7primare, principiul e/alit*&ii de tratament a tuturor cet*&enilor. 3rticolul nu obli/* )ns* la a acorda aceea.i /reutate tuturor voturilor )n cadrul sistemului de punctare .i nici la a /aranta tuturor candida&ilor .anse e/ale de c'.ti/. 6n ca(ul dat, -urtea a Eot*r't c* nu s-a )nc*lcat dreptul invocat. +D' !reptul la respect pentru bunuri 2art'+ din #rot'+3 6n ba(a acestei dispo(i&ii, orice persoan* 5i(ic* sau 8uridic* are dreptul la respectarea bunurilor sale. 1imeni nu poate 5i lipsit de proprietatea sa dec't pentru o cau(* de utilitate public* .i )n condi&iile prev*(ute de le/e .i de principiile /enerale ale dreptului interna&ional. 9ispo(i&iile men&ionate nu aduc atin/ere dreptului statelor de a adopta le/ile pe care le consider* necesare pentru a re/lementa 5olosin&a bunurilor con5orm interesului /eneral sau pentru a asi/ura plata impo(itelor ori a altor contribu&ii sau a amen(ilor. -urtea e7ercit* controlul european privind e7isten&a unei )nc*lc*ri a acestui drept , veri5ic'nd dac* a5acerea cu care este sesi(at* se )ncadrea(* )n vreuna din urm*toarele situa&ii4

dac*, prin m*surile dispuse de statul p'r't, a 5ost a5ectat dreptul la respectarea propriet0ii particulare. 3ceasta presupune ca proprietarii s* se bucure de deplin*tatea atributelor dreptului de proprietate 0posesie, 5olosin&* .i dispo(i&ie2, 5*r* nici un amestec din partea autorit*&ilor statului. 6n ca)ul 7porron& i *onnrot' contra 7uediei +,-B/2, privind acordarea de c*tre /uvern )n 5avoarea administra&iei locale a unor permise de e7propriere a imobilelor reclaman&ilor, )n termen de > ani, )ntruc't permisele nu au 5ost puse )n aplicare o lun/* perioad* de timp - peste =o de ani - .i au 5ost )nso&ite de interdic&ii de construire , acestea au avut ca e5ect o atin/ere ilicit* a dreptului la respect 5a&* de bunurile personale. #rejudiciul "aterial produs reclaman&ilor a constat )n deprecierea imobilului ca urmare a interdic&iei de a e5ectua repara&ii sau construc&ii noi, imposibilitatea de a-l vinde la pre&ul pie&ei, iar prejudiciul "oral )n incertitudinea prelun/it* asupra situa&iei imobilului .i starea de neputin&* datorat* ine7isten&ei )n le/isla&ia na&ional* a unor c*i de recurs 5a&* de m*surile incriminate.

dac* a e7istat o privare de proprietate din partea autorit*&ilor publice, const'nd )n lipsirea proprietarului de dreptul s*u de a 5olosi .i de a dispune de bunurile sale 0prin v'n(are, dona&ie, scEimb, ipotecare, sau testament2. Statul poate s* prive(e o persoan*
1!!

de proprietatea sa numai pentru o cau<0 de utilitate public0 .i 4n ba<a unei dispo<iii le/ale, care s* prevad0 inde"ni<area persoanei. Mi8loace prin care un particular poate 5i privat de bunurile sale4

e;proprierea - se re5er* la bunuri imobile K naionali<area - se re5er* la bunuri imobileK con.iscarea - se re5er* la bunuri mobile. ;e(i ca)ul <asilescu contra "om#niei 01JJB2 privind con5iscarea ile/al* de c*tre or/anele de cercetare penal* a unor monede de aur, a5late )n proprietatea reclaman&ilor. Statul dispune de o lar/* mar8* de apreciere )n luarea deci(iei de privare de proprietate a

unei persoane pentru o cau(* de utilitate public*, precum .i )n stabilirea modalit*&ilor de indemni(are. -urtea veri5ic*, totu.i, dac* m*sura dispus* de stat men&ine un ecGilibru just )ntre e7i/en&ele interesului /eneral al comunit*&ii .i imperativele ap*r*rii drepturilor 5undamentale ale individului. 3ceasta presupune, )n cele mai multe ca(uri, desp*/ubirea persoanelor cu sume re(onabile )n raport de valoarea bunurilor.

dac* e7ist* o situa&ie de re/le"entare a .olosinei bunuluiK )n anumite circumstan&e, statul poate s* emit* acte normative prin care s* controle(e 5olosin&a bunurilor a5late )n proprietatea particularilor, dac* are )n vedere ocrotirea unui interes /eneral. Vi )n aceast* privin&*, statul dispune de o lar/* mar8* de a se pronun&a asupra e7isten&ei unei probleme de interes public, care cere o re/lementare, c't .i asupra ale/erii modalit*&ilor de aplicare a acestei re/lement*ri. :entru re/lementarea 5olosirii bunurilor, statul poate elabora acte normative care 5i7ea(*, de e7emplu, un pla5on ma7im al cEiriilor pe care proprietarii le pot percepe pentru imobile de aceea.i cate/orie, urm*rind prin aceast* m*sur* combaterea speculei imobiliare .i reducerea di5eren&elor e7cesive .i in8uste )ntre cEiriile unor apartamente asem*n*toare.0ve(i ca)ul Mellac'er i alii contra 9ustriei, ,-B-1

dac* e7ist* o situa&ie )n care dreptul de proprietate a 5ost a5ectat ca e5ect al aplic*rii unei le/isla&ii care urm*re.te s0 asi/ure plata i"po<itelor, a a"en<ilor i a altor contribuii. 6n ca)ul (entric' contra >ranei, 01JJ 2, )n ba(a le/isla&iei care prevedea dreptul de preem&iune al 5iscului, reclaman&ii au 5ost priva&i de dreptul de proprietate asupra unui teren a/ricol, cu restituirea pre&ului acEitat, )ntruc't or/anele 5iscale au apreciat c* pre&ul de cump*rare 0pre&ul declarat, )n 5unc&ie de care se stabilea impo(itul2 era insu5icient. 0drept de preem&iune [ 5acultate de care se bucur* o persoan* de a 5i pre5erat* oric*rei alte persoane la cump*rarea unui anumit bun. :oate 5i stabilit prin le/e sau prin conven&ia p*r&ilor, 5ie )n 5avoarea unei persoane
1!1

5i(ice sau 8uridice, 5ie )n 5avoarea statului.2 Statul p'r't a ar/umentat c* prin m*sura incriminat* a urm*rit s* descura8e(e 5rauda 5iscal*. -urtea a apreciat c* )n ca(ul dat a e7istat o )nc*lcare a dreptului de proprietate, )ntruc't le/isla&ia pus* )n discu&ie era lipsit* de preci(ie .i previ(ibilitate, se aplica rar .i )n mod arbitrar, iar statul dispunea .i de alte teEnici capabile s* descura8e(e 5rauda 5iscal*. 9intre cau(ele pe care o":nia le are pe rol, )n diverse stadii ale procedurii, )n 5a&a or/anelor de la Strasbour/, marea ma8oritate privesc ca(uri re5eritoare la bunuri imobile preluate de stat )n perioada comunist*, prin di5erite mi8loace. -urtea Europeana a 9repturilor $mului si-a scEimbat, )n mod evident, practica cu privire la drepturile 5o.tilor proprietari de a ob&ine )n natur* restituirea imobilelor con5iscate )n perioada comunist*. 3ceasta scEimbare de vi(iune a 5ost ilustrat* pentru prima data )n cau(a Matie mpotriva "om#niei .i a 5ost detaliat* )n cau<a pilot Maria 9tanasiu i alii mpotriva "om#niei. 6n 8urispruden&a sa de dinainte de anul =!1!, -urtea Europeana a subliniat )n toate cau(ele )mpotriva "om'niei ca, )n patrimoniul 5ostului proprietar se a5la un drept de proprietate vec'i .i c* Eot*r'rile 8udec*tore.ti prin care se constata nele/alitatea na&ionali(*rii repre(int* o recunoa.tere e7plicit* .i retroactiv* a supravie&uirii vecEiul drept. 0 cau)a Paduraru mpotriva "omaniei, cau)a 7train mpotriva "omaniei, cau)a Dumitras mpotriva "omaniei etc2. 6n cursul anului =!1!, -urtea Europeana .i-a scEimbat vi(iunea .i nu mai recunoa.te )n 5avoarea 5ostului proprietar un drept de proprietate vecEi, ci vorbe.te despre existena unui nou drept care se nate n temeiul le&islaiei adoptate de ctre statele mem re. <n consecin&*, 5ostul proprietar nu mai are dreptul absolut la restituirea e5ectiv* )n natur* a bunului preluat abu(iv, ci are doar un drept la indemni(a&ie, daca restituirea )n natur* nu mai este posibil* .i daca partea a urmat calea procedural* prev*(ut* )n le/isla&ia intern*, respectiv Ae/ea nr. 1!%=!!1CJ. 3st5el, -urtea a eviden&iat ca simpla constatare a nele/alit*&ii na&ionali(*rii nu constituie un titlu e7ecutoriu pentru restituirea e5ectiv* a apartamentului, respectiv nu d* na.tere unui bun sau a unui interes patrimonial, care sa intre )n s5era de incidenta a art. 1 din :rotocolul nr. 1. 3ceasta sus&inere a -ur&ii repre(int* .i o recunoa.tere implicit* a imposibilit*&ii statului rom'n de a restitui )n mod e5ectiv toate bunurile care au 5ost con5iscate abu(iv. Un alt aspect important const* )n 5aptul c* aceast* nou* vi(iune a -ur&ii Europene este ilustrat* printr-o 'otr#re pilot, i nu printr-o simpla Eot*r're de condamnare a "om'niei.
CJ

Ae/ea nr. 1!%=!!1 privind re/imul 8uridic al unor imobile preluate )n mod abu(iv )n perioada C martie 1J > + == decembrie 1JBJ, publicata in Monitorul $5icial al "omaniei, partea <, nr. IJB din = septembrie =!!> 1!=

9e asemenea, trebuie subliniat ca instan&a european* recunoa.te e7isten&a Ae/ii nr. 1!%=!!1 ca modalitate de repara&ie a abu(urilor din perioada comunist* .i nu a statuat ca aceasta ar 5i contrar* -onven&iei Europene, sub aspectul posibilit*&ii de a se acorda m*suri reparatorii prin ecEivalent. -ritica pe care o aduce -urtea acestui act normativ const* )n 5aptul ca nu prevede o procedur* rapid* .i ecEitabil* de desp*/ubire, motiv pentru care invit* statul rom'n sa ia m*suri e5iciente )n termen de 1B luni, perioad* )n care 8udecarea cau(elor av'nd acela.i obiect va 5i suspendat*Q <n privin&a "0surilor /enerale, -urtea constata ca mecanismul de acordare a desp*/ubirilor pentru toate imobilele na&ionali(ate 0case, terenuri a/ricole, p*duri, etc.2 nu este 5unc&ional. 3spectele puse )n discu&ie sunt urm*toarele4 personalul insu5icient la Comisia Central pentru 9cordarea Desp&u irilor, uni5icarea cadrului le/islativ pentru toate situa&iile ce presupun acordarea de desp*/ubiri pentru imobile na&ionali(ate, stabilirea unor termene pentru diversele etape din procedura administrativa corelat* cu un control 8udec*toresc e5icace, cotarea >ondului Proprietatea la burs*.. -urtea men&ionea(* c* ale/erea tipului de m*suri r*m'ne la latitudinea Huvernului 0care bene5icia(* de o mare mar8* de apreciere2, sub controlul -omitetului Mini.trilor. +5' !reptul la nediscri"inare 2art'+7 din CE!$3 9reptul la nediscriminare este re/lementat )n -E9$ )n art.1 , av'nd urm*torul con&inut4 GE7ercitarea drepturilor .i libert*&ilor recunoscute de pre(enta -onven&ie trebuie s* 5ie asi/urat* 5*r* nici o deosebire ba(at*, )n special, pe se7, ras*, culoare, limb*, reli/ie, opinii politice sau orice alte opinii, ori/ine na&ional* sau social*, apartenen&* la o minoritate na&ional*, avere, na.tere sau orice alt* situa&ieG. 9reptul la nediscriminare e7prim*, )ntr-o 5orm* ne/ativ*, ideea de e/alitate, cele dou* concepte 5iind ecEivalente. 9in interpretarea dat* de -urte )n cursul solu&ion*rii unor cau(e, dreptul la nediscriminare apare )n dou* iposta(e 4 5ie ca un drept accesoriu, subordonat 5a&* de celelalte drepturi recunoscute de -E9$, 5ie ca o dispo(i&ie care, )n anumite circumstan&e, dob'nde.te un caracter autonom 5a&* de libert*&i.I! Caracterul accesoriu sau complementar al dreptului la nediscriminare re(ult*, )n mod evident, din modul )n care a 5ost conceput te7tul art. 1 din -E9$. 9ispo(i&iile acestui articol nu pot 5i invocate dec't )n le/*tur* cu e7ercitarea altor drepturi .i libert*&i recunoscute
I!

dispo(i&iile conven&ionale ce re/lementea(* drepturi sau

".Er/ec + Protection europeenne et internationale des droits de l5'omme, :.U.B, 1JJB 1!3

de -E9$ .i + prin e7tindere + de protocoalele adi&ionale ale -E9$. "e(ult* c*, dreptul la nediscriminare nu are un caracter independent, de sine-st*t*tor, 5iind considerat o parte intrinsec* a 5iec*ruia dintre drepturile conven&ionale. -urtea, constat'nd )nc*lcarea unui drept conven&ional nu consider* )ntotdeauna util s* e7amine(e ca(ul .i sub aspectul )nc*lc*rii dreptului la nediscriminare, dec't dac* acesta repre(int* un aspect 5undamental al cau(ei. Se poate aprecia c*, aplicarea discriminatorie a unei dispo(i&ii normative constituie o circumstan&* a/ravant* .i nu o violare autonom* )n sensul strict. I1 :roblema independen&ei acestui articol nu trebuie con5undat* cu cea a autonomiei sale, ea r*m'n'nd o dispo(i&ie complementar* altor prevederi din tratat. 6n practic* )ns*,I= -urtea a admis posibilitatea invoc*rii autonome a dreptului la nediscriminare, )n anumite condi&ii. 3st5el, cEiar dac* m*sura incriminat* )n ac&iunea reclamantului este con5orm* cu e7i/en&ele articolului care consacr* dreptul sau libertatea puse )n discu&ie, aplicarea discriminatorie a acelei m*suri poate s* atra/* implicit )nc*lcarea dreptului. -urtea va stabili, )ntr-un asemenea ca(, )nc*lcarea )n primul r'nd a dispo(i&iilor art.1 coroborate cu articolul care recunoa.te un alt drept conven&ional, implicit )nc*lcat. 9reptul la nediscriminare nu are un caracter absolut, )n sensul )n care nu orice di5eren&* de tratament este apreciat* ca o )nc*lcare a prevederilor acestui articol. 9ac* statul vi(at prin ac&iunea reclamantului 8usti5ic* raiuni o iective i re)ona ile pentru a aplica o di5eren&* de tratament )ntr-o situa&ie concret*, aceasta nu va ecEivala cu o )nc*lcare a dreptului. 9reptul la nediscriminare creea(* dou* tipuri de obli/a&ii pentru statele p*r&i la -E9$ .i la :rotocoalele adi&ionale ale -E9$4 pe de o parte, o obli/a&ie ne/ativ*, de ab&inere de la orice ac&iune care ar conduce )n 5apt .i )n drept la o discriminare 0ilicit*2 )n ba(a criteriilor e7empli5icative .i nu limitative - prev*(ute )n art.1 .i, pe de alt* parte, o obli/a&ie po(itiv* care s* asi/ure )n mod real, e5ectiv, e7ercitarea nediscriminatorie a drepturilor .i libert*&ilor conven&ionale. 6n ca)ul 9 dula)i), Ca ales i 6al?andali contra "e&atului 8nitAD, peti&ionarele au reclamat le/isla&ia britanic* )n domeniul imi/r*rii, care permitea mai u.or unui b*rbat 0dec't unei 5emei a5late )n aceea.i situa&ie2 stabilit le/al )n "e/atul Unit s* ob&in* pentru so&ia sa, cet*&ean str*in, autori(area de a intra .i de a se stabili pe teritoriul &*rii. "eclamantele au sus&inut c* aceste re/uli instituie o discriminare pe criterii de se7 )n le/*tur* cu dreptul lor la respect pentru via&a de 5amilie 0art.B, -E9$2. Huvernul britanic a pretins c* re/ulile incriminate tindeau s* prote8e(e pia&a na&ional* a muncii de emer/en&a 5enomenului de
I1 I=

9.Micu + $arantarea drepturilor omului, ed. 3ll Bec@, Buc, 1JJB, pa/ 1=I-13! Eot. -urtii )n 35acerea lin/vistic* bel/ian*, =3.!I.1JCB I3 Eot -ur&ii din =B.!>. 1JB> 1!

.oma8, iar ca obiectiv secundar, urm*reau s* asi/ure lini.tea public*. -urtea, e7amin'nd situa&ia sub aspectul propor&ionalit*&ii m*surilor restrictive cu scopul le/itim invocat de /uvern, a apreciat c* di5eren&ierea de tratament )ntre persoane de se7e opuse nu a 5ost 8usti5icat*, reclamantele su5erind o discriminare ba(at* pe se7 )n ceea ce prive.te dreptul lor la respectarea .i protec&ia vie&ii de 5amilie. :rin deci(ia pronun&at*, -urtea nu a urm*rit )ns* s* e7tind* c'mpul de aplicare a dreptului la protec&ia vie&ii de 5amilie, prin instituirea unei obli/a&ii le/ale .i absolute a statelor p*r&i la -E9$ de a respecta libera ale/ere a domiciliului comun de c*tre cuplurile c*s*torite de str*ini. -a e5ect al deci(iei -ur&ii, /uvernul britanic a modi5icat normele interne privind imi/rarea, noile dispo(i&ii suprim'nd di5eren&a )ntre 5emeile .i b*rba&ii c*s*tori&i, stabili&i le/al )n "e/atul Unit, )n ceea ce prive.te acordarea )n 5avoarea unuia dintre so&i a permisului de intrare .i se8ur pe teritoriul statului.

I' &lte tratate privind drepturile o"ului adoptate 4n cadrul Consiliului Europei
+' Carta european0 a li"bilor re/ionale sau "inoritare -arta repre(int* un tratat cu prevederi speci5ice, adoptat de -omitetul de Mini.tri al -onsiliului Europei, descEis spre semnare )n anul 1JJ= .i intrat )n vi/oare )n anul 1JJB. $biectivul dominant al -artei, este unul de ordin cultural, )n considerarea limbilor re/ionale .i minoritare ca 5a&ete ale identit*&ii culturale europene. Dratatul concepe raporturile dintre limbile o5iciale .i cele minoritare nu )n termeni de concuren&* sau anta/onism, ci O)n lumina valorii interculturalului .i plurilin/vismuluiG. -arta vede construc&ia noii Europe ba(at* pe principiile democra&iei .i diversit*&ii culturale, )n cadrul suveranit*&ii na&ionale .i a inte/rit*&ii teritoriale. -on.tiin&a unei identit*&i comune, )n ca(ul unei minorit*&i lin/vistice, nu trebuie s* se traduc* )n manier* ne/ativ* prin e7clusivism sau prin mar/inali(are )n raport cu alte /rupuri sociale. -arta nu a/reea(* tendin&ele de de(inte/rare .i de revi(uire a 5rontierelor. :e de alt* parte, /arantarea utili(*rii acestor limbi nu trebuie s* aib* loc )n dauna limbii o5iciale, Ocunoa.terea limbii o5iciale constituind o necesitateG, stipulea(* -arta. Se prevede libera e7primare a cet*&enilor )n limba proprie, )n s5era educa&iei .i culturii, )n lumea 8udiciar* .i administrativ*, )n via&a economic* .i social*. :ra/ul de la care un procent din popula&ie intr* sub acest re/im r*m'ne la latitudinea statelor.

1!>

-arta nu creea(* drepturi individuale sau colective pentru vorbitorii limbilor re/ionale sau minoritare, ci are )n vedere doar aspectele lin/vistice ale minorit*&ilor. 3d8ectivul Ore/ionalG se re5er* la limbile vorbite )ntr-o parte limitat* a teritoriului unui stat, de c*tre ma8oritatea cet*&enilor acelei re/iuni. 3d8ectivul OminoritarG se re5er* la situa&iile )n care limba este vorbit* de persoane care nu sunt concentrate )ntr-o parte determinat* a unui stat, sau limba este vorbit* de un /rup de persoane care cu toate c* sunt concentrate )ntr-o sin/ur* re/iune, sunt numeric in5erioare popula&iei care vorbe.te )n acea re/iune limba ma8oritar* a statului. -arta este subdivi(at* )n trei p*r&i. :rima parte con&ine dispo(i&ii /enerale, de5ini&ii ale no&iunii de limb* re/ional* sau minoritar* .i prevederi re5eritoare la amploarea an/a8amentelor statelor. Dotodat* se con5irm* inser&ia acestei conven&ii )n sistemul /lobal de protec&ie a drepturilor omului .i se rea5irm* primatul principiilor suveranit*&ii .i inte/rit*&ii teritoriale enun&ate )n -arta $1U. Se prevede, de asemenea, obli/a&ia statelor de a speci5ica )n instrumentul de rati5icare limbile re/ionale sau minoritare c*rora li se aplic* conven&ia. Motivele care pot s* conduc* un stat la e7cluderea unor limbi recunoscute ca limbi re/ionale sau minoritare, de sub bene5iciul conven&iei, trebuie s* 5ie compatibile cu spiritul, obiectivele .i principiile -artei. :artea a doua se re5er* la obiectivele .i principiile -artei. Se operea(* o distinc&ie )ntre tratamentul re(ervat limbilor re/ionale sau minoritare care dispun de un teritoriu 5a&* de cele care sunt lipsite de teritoriu 0 cum este de e7emplu limba &i/anilor%romilor.2 Statele se an/a8ea(* s* elimine discrimin*rile care vi(ea(* aceste limbi .i care au ca scop descura8area sau punerea )n pericol a men&inerii sau a de(volt*rii lor. 6n 5unc&ie de necesit*&i, statele pot creea or/ane, lipsite )ns* de competen&e deci(ionale, care s* )ndrume autorit*&ile na&ionale asupra problemelor privind limbile re/ionale sau minoritare. :rintre obiectivele urm*rite de -art* se num*r*4 respectarea ariei /eo/ra5ice a 5iec*rei limbi, necesitatea unei ac&iuni de promovare a limbilor re/ionale .i minoritare )n scopul salv/ard*rii lor, )ncura8area .i 5acilitarea 5olosirii orale .i scrise a acestor limbi )n via&a public* .i privat*, promovarea studierii acestora )n universit*&i, promovarea 5ormelor de scEimburi transna&ionale etc. M*surile concrete )n 5avoarea 5olosirii limbilor re/ionale sau minoritare )n domeniul )nv*&*m'ntului, 8usti&iei, serviciilor publice .i administra&iei, )n mass-media, culturii, economiei etc, sunt prev*(ute )n partea a treia a -artei. Se remarc* o teEnic* ori/inal* prin care -arta re/lea(* an/a8amentele statelor. Statele nu sunt supuse ansamblului dispo(i&iilor -artei, ci doar celor pe care le selectea(*, ele 5iind &inute totu.i s* respecte un minim de
1!C

dispo(i&ii. Sistemul de control al respect*rii de c*tre state a prevederilor -artei se ba(ea(* pe rapoartele periodice trimise Secretarului /eneral al -onsiliului Europei, care sunt e7aminate de c*tre un comitet de e7per&i. )' Convenia - cadru privind drepturile "inorit0ilor naionale Evenimentele care s-au produs )n Europa central* .i oriental* )ncep'nd cu anul 1JBJ au sensibili(at statele membre ale -onsiliului Europei )n le/*tur* cu pericolele inerente tre(irii unor pasiuni minoritare, st*vilite mult timp de re/imurile comuniste totalitare. :roblema protec&iei drepturilor minorit*&ilor, s-a ridicat cu prioritate )n cadrul -on5erin&ei Ve5ilor de state .i de /uverne ale membrilor -onsiliului Europei, reuni&i la ;iena )n 1JJ3, tocmai pentru a preveni de(inte/rarea pro/resiv* a unei p*r&i din Europa central* .i de est, cu consecin&e inevitabile asupra p*r&ii occidentale a continentului. Aa scurt timp dup* acest moment, a 5ost adoptat* -onven&ia-cadru pentru protec&ia minorit*&ilor na&ionale, considerat* a 5i primul tratat interna&ional multilateral privind drepturile minorit*&ilor. De7tul conven&iei a 5ost adoptat de c*tre -omitetul de Mini.tri al -onsiliului Europei, )n anul 1JJ , )n anul urm*tor 5iind propus spre semnare statelor membre ale or/ani(a&iei. "om'nia a 5ost prima &ar* care a semnat acest tratat, care a intrat )n vi/oare )n anul 1JJB. Aa -onven&ie pot s* adere .i state ter&e de or/ani(a&ie, la invita&ia -omitetului de Mini.tri. :erspectiva trasat* de acest instrument este cea a inte/r*rii minorit*&ilor, 5ondat* pe multiculturalism. 6n preambulul -onven&iei-cadru se men&ionea(*4 O -rearea unui climat de toleran&* .i dialo/ este necesar* pentru a permite diversit*&ii culturale s* 5ie o surs* precum .i un 5actor, nu de divi(are, ci de )mbo/*&ire pentru 5iecare societateG. :luralismul cultural .i comunicarea reciproc* devin ast5el un principiu de convie&uire. 6n primele trei articole, documentul preci(ea(* principiile 8uridice pe care statele p*r&i se an/a8ea(* s* le respecte pentru a asi/ura protec&ia minorit*&ilor na&ionale4 principiul bunei-vecin*t*&i .i al cooper*rii, principiul bunei-credin&e )n aplicarea prevederilor -onven&iei .i principiul nediscrimin*rii. -onven&ia-cadru nu o5er* )ns*, nici o de5ini&ie a conceptului de minoritate na&ional*, )ntruc't, )n stadiul actual, statele membre ale -onsiliului Europei nu au reu.it s* a8un/* la un consens )n aceast* privin&*. 6n consecin&*, p*r&ile contractante sunt libere s* de5ineasc* minoritatea na&ional* .i s* determine /rupurile 5a&* de care se aplic* prevederile -onven&iei. Se poate deduce totu.i, c* no&iunea de minoritate se re5er* doar la cet*&enii unui stat. <n plus, articolul C enumer* elementele constitutive ale unei minorit*&i na&ionale4 identitatea etnic*, cultural*, lin/vistic* .i reli/ioas*.
1!I

Dratatul inte/rea(* protec&ia minorit*&ilor na&ionale )n cea a drepturilor omului. 9ocumentul las* individului libertatea de a ale/e s* 5ie tratat ca o persoan* apar&in'nd unei minorit*&i na&ionale. -onven&ia-cadru se 5ondea(* pe o concep&ie individualist*, consider'nd c* drepturile minorit*&ilor sunt drepturi care se e7ercit* individual sau )n comun )mpreun* cu ceilal&i membri ai /rupului, elimin'nd ast5el ideea unor drepturi colective ale minorit*&ilor. 3rticolul > prevede obli/a&ia /eneral* a statelor-p*r&i de a promova Ocondi&iile capabile s* permit* persoanelor apar&in'nd minorit*&ilor na&ionale s*-.i p*stre(e .i s* de(volte cultura lor, precum .i s* pre(erve elementele esen&iale ale identit*&ii lor, care sunt4 reli/ia, limba, tradi&iile .i patrimoniul lor culturalG. "e/lement*rile se re5er* )n principal la s5era educa&iei, culturii .i a mediilor de in5ormare )n mas*. 6n articolul =! sunt prev*(ute .i obli/a&iile persoanelor apar&in'nd minorit*&ilor na&ionale. 3cestea sunt &inute s* respecte le/isla&ia statului, drepturile altora 0ale ma8orit*&ii .i ale altor minorit*&i na&ionale2, precum .i principiile dreptului interna&ional 0e/alitatea suveran*, inte/ritatea teritorial* .i independen&a politic* a statelor2. -onven&ia las* statelor o lar/* mar8* de apreciere )n privin&a m*surilor concrete pentru transpunerea )n practic* a prevederilor sale. :rin urmare, mecanismul de control al respect*rii de c*tre state a drepturilor prev*(ute )n -onven&ie pre(int* un caracter mai cur'nd politic .i diplomatic. Fiecare parte contractant* este obli/at* s* transmit* Secretarului Heneral al -onsiliului Europei in5orma&ii asupra m*surilor le/islative .i de alt* natur*, adoptate pentru a da e5ect principiilor enun&ate )n -onven&ie. -omitetul de Mini.tri, asistat de un comitet consultativ, este competent s* e7amine(e periodic rapoarte in5ormative )ntocmite de state, privind situa&ia drepturilor minorit*&ilor. :revederile /enerale ale -onven&iei-cadru pot 5i preluate de c*tre state )n te7tele tratatelor bilaterale .i )n le/isla&ia na&ional*, dob'ndind ast5el .i /aran&ii 8urisdic&ionale. =' Carta Social0 European0 2revi<uit03 -arta Social* European*, )n 5orma sa revi(uit* 01JJC2, re/rupea(* )ntr-un sin/ur instrument4 012-arta Social* European*, adoptat* )n cadrul -onsiliului Europei )n anul 1JC1 0intrat* )n vi/oare )n 1JC32 cu toate amendamentele sale ulterioare, 0=2 :rotocolul adi&ional al -artei 0adoptat )n anul 1JBB2, ce completea(* lista drepturilor prote8ate .i 032 o serie de drepturi noi. 6n cadrul -onsiliului Europei a e7istat )ntotdeauna o concep&ie unitar* .i indivi(ibil* asupra drepturilor omului, care situea(* pe acela.i plan toate drepturile 5undamentale ale
1!B

persoanei umane, )n aspectele lor civile, politice, economice, sociale .i culturale. 6n mod 5iresc, ideea statului de drept, a democra&iei se asocia(* cu asi/urarea, )n primul r'nd, a drepturilor civile .i politice. 6n interpret*rile recente conturate la nivel interna&ional, s-a relevat le/*tura indisolubil* e7istent* )ntre drepturile omului .i demnitatea 5iin&ei umane, ce presupune asi/urarea tuturor aspectelor ce &in de a5irmarea individului )n societate. :rincipiul respect*rii demnit*&ii umane nu a 5ost 5ormulat, )n mod e7pres, dec't )n 5orma revi(uit* a -artei Sociale Europene, sub 5orma Odreptului la demnitate )n munc*G 0art.=C2. Dotodat*, -arta Social* European* revi(uit* este primul tratat interna&ional care prevede Odreptul la protec&ie )mpotriva s*r*ciei .i a e7cluderii socialeG 0art.3!2, care sunt dou* atin/eri ma8ore aduse demnit*&ii umane. 6n linii mari, drepturile incluse )n -art* pot 5i clasate )n trei cate/orii, &in'nd cont de obiectul protec&iei4 012 :rotec&ia muncii4 dreptul la munc*, dreptul la condi&ii de munc* .i la o remunera&ie ecEitabil*, drepturi sindicale, dreptul la protec&ie social* )n ca(ul unor cate/orii de an/a8a&i 0copii, 5emei, mi/ran&i etc2 0=2 :rotec&ia social* pentru ansamblul popula&iei4 dreptul la protec&ia s*n*t*&ii, la securitate social*, la asisten&* social* .i medical*, dreptul de a bene5icia de servicii sociale. 032. :rotec&ia special* )n a5ara mediului muncii )n 5avoarea unor cate/orii care necesit* o aten&ie special* din partea societ*&ii4 copii, persoane Eandicapate, imi/ran&i, v'rstnici. Fiec*rui stat care ader* la tratat )i este impus un num*r minim de drepturi, pe care trebuie s*-l asi/ure )n ordinea lui intern*, obli/a&ia statelor de a transpune )n practic* acest tip de drepturi av'nd un caracter pro/resiv, determinat de nivelul resurselor disponibile. -arta contribuie la ameliorarea le/isla&iilor .i practicilor na&ionale, ce trebuie s* se inspire din prevederile acesteia .i din 8urispruden&a or/anelor de control. -arta Social* European* + )n 5orma sa revi(uit* - or/ani(ea(* dou* tipuri de sisteme de control al respect*rii an/a8amentelor asumate de c*tre statele - p*r&i4 un sistem ba(at pe teEnica rapoartelor .i un sistem ba(at pe reclama&ii colective. Aa procedura de control al rapoartelor, )naintate de c*tre statele-p*r&i, particip* urm*toarele or/anisme 4 012 un Comitet de experi independeni, care e7aminea(* rapoartele statelor p*r&i .i 5ormulea(* aprecieri asupra modului )n care statelele )n cau(* au respectat an/a8amentele luate, 0=2 Comitetul &uvernamental, )n componen&a c*ruia intr* repre(entan&ii statelor - p*r&i la -art* .i 032 Comitetul de Minitri al -onsiliului Europei, care adopt* o re(olu&ie asupra ciclului de control .i 5ace recomand*ri statelor con5orm e7i/en&elor -artei.

1!J

9in anul 1JJ> s-a creat - printr-un :rotocol adi&ional al -artei - un sistem de control ba(at pe reclama&ii colective re5eritoare la violarea con&inutului -artei. Un sistem similar 5unc&ionea(* )n cadrul $r/ani(a&iei <nterna&ionale a Muncii 0$.<.M2. "eclama&iile pot avea ca autori4 012 or/ani(a&iile interna&ionale ale an/a8a&ilor .i an/a8atorilor 0participante la lucr*rile -omitetului /uvernamental2K 0=2 alte or/ani(a&ii interna&ionale ne/uvernamentale cu statut consultativ pe l'n/* -onsiliul Europei .i 032 or/ani(a&ii na&ionale ale an/a8a&ilor .i ale an/a8atorilor din statele - p*r&i la -art*. "eclama&iile colective se transmit -omitetului de e7per&i independen&i, care, dup* e7aminarea acestora, )naintea(* un raport privind conclu(iile sale -omitetului de Mini.tri al -onsiliului Europei. 9up* ca(, acesta, adresea(* p*r&ii contractante o recomandare - dac* reclama&ia este considerat* )ntemeiat* - sau adopt* o re(olu&ie )n ca( contrar. 7' Convenia european0 pentru prevenirea torturii, a trata"entelor i pedepselor inu"ane sau de/radante :rin adoptarea acestei conven&iiI statele membre ale -onsiliului Europei au urm*rit s* pre)nt'mpine comiterea pe teritoriul lor a unor asemenea acte. -onven&ia prevede crearea unui mecanism preventiv de protec&ie a drepturilor individului, lipsit de caracter 8urisdic&ional. Un -omitet compus din e7per&i independen&i este mandatat s* e5ectue(e vi(ite periodice sau adEoc )n locurile de deten&ie de pe teritoriul statelor + p*r&i la -onven&ie, pentru a observa modul )n care sunt tratate persoanele private de libertate, condi&iile )n locurile de deten&ie etc. :rin aceste m*suri, este vi(at*, mai cur'nd, )nt*rirea protec&iei de&inu&ilor )mpotriva torturii, a tratamentelor .i pedepselor inumane sau de/radante, dec't condamnarea statelor pentru eventualele )nc*lc*ri descoperite. <n urma vi(itelor e5ectuate, -omitetul adresea(* statului un raport la care /uvernul trebuie s* r*spund* )ntr-o perioad* de timp determinat*. "apoartele .i recomand*rile -omitetului, precum .i r*spunsurile /uvernelor au un caracter con5iden&ial, )ns*, )n ca(ul )n care un stat re5u(* s* coopere(e, -omitetul poate decide publicarea acestora.

I-' Biblio/ra.ia /eneral0 a cursului1

1. =.

Bercis, :., + $uide des droits de l5'omme, Ed. ?acEette Education, :aris, 1JJ3K Ber/er,;. - Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, <"9$, Bucure.ti, =!!>K

adoptat* )n anul 1JBI, intrat* )n vi/oare )n anul 1JBJ 11!

3.

Birsan, -. - Convenia European a Drepturilor Omului, vol <, <<, Ed.3ll Bec@, Bucure.ti, =!!>, =!!CK Buer/entEal,D.K Reber, ". - Dreptul internaional al drepturilor omului, Ed.3ll Educational, Bucure.ti,1JJCK 9elmas-Marty, M. - %'e European Convention !or t'e Protection o! (uman "i&'tsC :nternational protection versus national restriction, WluMer 3cademic :ublisEers, 9ordrecEt,1JJ=K

>.

C.

9inc*, ". - Cereri n !aa C.E.D.O. Condiii de admisi ilitate , Ed. 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!1K Er/ec, ". - Protection europeenne et internationale des droits de l5'omme, :.U.B, 1JJB K Er/ec, ". - *es droits de l5'omme a l5epreuve des circonstances exceptionelles, Ed.de lUniversite de Bru7elles, 1JJI Homien, 9.- :ntroducere n Convenia European a Drepturilor Omului, <"9$, Bucure.ti,1JJ3K

I. B.

J.

1!. ?ot*r'rile -E9$ pentru "om'nia- iulie - decembrie =!!B, Editura Best :ublisEin/, =!!J
11.

Lanis, MK Way, "K Bradley, 3. - European (uman "i&'ts *a;, -larendon :ress, $75ord, 1JJ>K AaMson, ".3., ScEermers, ?.H. + *eadin& Cases o! t'e European Court o! (uman "i&'ts, 3rs 3ePui Aibri, 1i8me/en, 1JJJ AillicE, ".B. + :nternational (uman "i&'tsM Pro lems o! *a;, PolicK and Practice, =nd ed, Aittle BroMn and -o., Boston, Doronto, Aondon, 1X, 1JJ>K Macovei, M. 0ed2 - (otr#ri ale Curii Europene a Drepturilor Omului, vol.1, = .i 3, Ed. :olirom, <a.i, =!!!, =!!1,=!!3K Maior,H.-. - Concepte de drept pu lic european, Ed.Enciclopedica, Bucuresti, 1JJIK Micu, 9. - $arantarea drepturilor omului n practica Curii Europene a Drepturilor Omului i n Constituia "om#niei, Ed.3ll Bec@, Bucure.ti,1JJBK Moroianu \l*tescu, <. .i al&ii 0coord.2 - Principalele instrumente internaionale privind drepturile omului la care "om#nia este parte, instrumente universale .i re/ionale, vol. < .i <<, <"9$, Bucure.ti, =!! K

1=.

13.

1 .

1>. 1C.

1I.

1B.

:opescu, -.-A.- Protecia internaional a drepturilor omului, Ed. 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!1K "obertson, 3.?., Merrils, L.H. + (uman "i&'ts in EuropeC 9 7tudK o! t'e European Convention on (uman "i&'ts, MancEester, 1JJ3K

1J.

=!. Salvia, M. de - Ainiamenti di diritto europeo dei diritti delluomo, :adova,1JJ1K

111

=1.

ScEutter, $.de - *a re!orme des mecanismes de controle de la Convention europeenne des droits de l5'omme, )n -ourrier Eebdomadaire, nr. 1>1=,1>13%1JJCK SEelton, 9. - "emedies in international 'uman ri&'ts la;, $75ord University :ress, 1JJJK Sele8an-Hu&an, B. - Protecia european a drepturilor omului, Ed. -? Bec@, Bucure.ti, =!!BK Soyer, L.--., Salvia, M. de - *e recours individuel supranational , :aris,1JJ= Steiner, ?.LK 3lston, :E. - :nternational (uman "i&'ts in contextC *a;, Politics, Morals, -larendon :ress, $75ord, 1JJCK Sudre, Fr.- Droit international et europeen des droits de l5'omme, ed. a <<<-a :.U.F., :aris,1JJIK Sudre, Fr. - Drept internaional i european al drepturilor omului, Ed. :olirom, <a.i, =!!CK ;an 9i8@, :K;an ?oo5, H.. - %eorK and Practice o! t'e European Convention, 1JJ1 ;oican, M, Burdescu, ", Mocu&a, HE. - Curi internaionale de justiie, Ed. 3ll Bec@, Bucure.ti, =!!!. RacEsmann, :. + *es droits de l5'omme, ed. 9allo(, :aris,1JJ> eviste de specialitate4 a. ?uman "i/Ets AaM Lournal b. European Lournal o5 <nternational AaM 4 Ettp4%%MMM.e8il.or/% c. "evue Henerale de 9roit international public d. "evue trimestrielle des droits de l Eomme e. "evue universelle des droits de lEomme 5. "evista rom'n* pentru drepturile omului

==. =3.

= . =>.

=C.

=I.

=B. =J.

3!.

11=