Sunteți pe pagina 1din 4

In articolul precedent am discutat despre cele doua perspective de baza ale lui Dumnezeu, acelea de entitate si Inteligenta omniprezenta.

In urmatoarele articole, incepand cu acesta, vom trata idei mai elaborate cu privire la cele doua perspective, si vom incerca sa trasam niste linii clare cu privire la ceea ce este Dumnezeu. Prin termenul de "Dumnezeu" trebuie sa intelegeti ca ma refer la un singur lucru: ceea ce omul considera drept Zeu Suprem. Exista o varietate foarte mare de zeitati supreme, cu diverse nume, la diferite popoare si oameni variati. Insa este interesant faptul ca noi, dintre toate fapturile planetei, avem nevoia de un zeu suprem, o forta superioara noua. u putem pune asta doar pe seama inteligentei. Exista o mare posibilitate ca aceasta nevoie sa fie bazata pe existenta unor fiinte superioare din punct de vedere biologic sau spiritual, care au interactionat de!a lungul timpului cu noi. Din punctul de vedere al unui om care nu respinge stiinta, pot spune ca lumea nu a fost creata asa cum descrie "iblia, ca Pamantul are o varsta imensa comparativ cu o viata umana, ca au trait pana la noi foarte multe alte vietati in ere de mult apuse. #eologia cu ramurile sale, paleontologia, paleobiologia si stratigrafia ne prezinta asta intr!un mod clar, logic si dovedit, c$iar daca stiinta este inca tanara. %n cautator al adevarului nu ar trebui sa se opreasca doar la adevarurile nefizice. Si totusi, unde in toata ecuatia il putem incadra pe Dumnezeu & Sau altfel spus, ce Dumnezeu a putut crea lumea in acest mod atat de evident verificabil & Pentru ca, evident, vremurile Evului 'ediu au trecut si nu mai putem pune pe seama inselaciunilor Diavolului aceste dovezi prezentate de natura. (ici putem observa un element important, pe care oamenii spirituali ai timpurilor l!au numit atura. u numai natura fizica, ci si cea subtila, spirituala. In aceasta atura putem incadra doua aspecte centrale, 'ama atura )sau 'ama Pamant*, gasita in culturile axate pe natura vegetala si animala cu toate spiritele afiliate, si +atal ,osmos, gasit spre exemplu sub o reprezentare interesanta in Zoroastrism. In exemplul din urma, adeptii cautau sa se inteleaga pe sine, intelegand mai intai ,osmosul care este o reflexie a propriei lor fiinte. In primul exemplu, adeptii venerau atura ca pe o fiinta datatoare de viata si nutrienti, prietena si mama in acelasi timp. In ambele cazuri nu era nevoie de prezenta unui Dumnezeu care sa fie autoritar ci mai degraba intreaga ,reatie era terenul de "-oaca" al fiintelor prezente in Ea. Indiferent de diversitatea acestor perspective, atura a ramas pentru multi o reflexie a Divinitatii in forma pamanteana, lipsind orice urma a .aiului si Iadului/ un exemplu ar fi credintele celtice, druidismul mai precis.

%nde se incadra Dumnezeu aici & ,reatorul pentru ei a ramas un element important insa subinteles oarecum, care era intr!un fel prea cuprinzator pentru a fi tratat. (stfel, erau luate in considerare aspecte ale 0ui mult mai apropiate omului. Din punct de vedere al Initiatilor egipteni, Dumnezeu asa cum il percep multi in prezent, nu exista. Pentru ei, ,reatia era o manifestare a unui ,reator nemanifestat, o dualitate care il prezenta pe un oarecare Dumnezeu in afara Existentei/ singura marturie a prezentei sale era ,reatia insasi. (cestia insa acceptau existenta unor manifestari extinse ale lui Dumnezeu in forme dincolo de imaginatia umana, manifestari care se regaseau in diverse elemente ceresti si mai putin pamantene. u degeaba oc$ii multor civilizatii antice )ma1a si egiptenii mai ales* erau indreptati spre cer. Daca luam 'arele Spirit al indienilor americani, observam ca omniprezenta dumnezeiasca este puternic acceptata. (cest Spirit se gasea in tot si toate, in om, in animal, planta, in munte si stele. Indienii au invatat sa foloseasca manifestarile acestui 'are Spirit si sa le accepte atat pe cele distructive cat si pe cele constructive. 'oartea la ei era doar o trecere si este greu de ratat cura-ul lor in fata fortelor aturii, cura- izvorat doar din dedicarea lor fata de cunoasterea 'arelui Spirit. Si totusi, din punct de vedere al Stiintei Secrete, Dumnezeu este un total al tuturor acestor aspecte si c$iar mai mult de!atat. Energia omniprezenta compune atat materia fizica, cat si undele energetice invizibile simturilor umane trupesti. De fapt, fizica moderna ne explica faptul ca exista energii de o asemenea natura incat depasesc orice am putea gandi despre %niversul acesta, prezentandu!ne o ,reatie invizibila oc$ilor, nasului, mainilor si gurii noastre. Pentru a percepe aceasta energie, omul trebuie sa cunoasca pas cu pas instrumentele cu care ,reatia l!a inzestrat/ pentru ca spiritualitatea asta inseamna: sa poti cunoaste pozitia ta in ,reatie cu a-utorul uneltelor pe care (ceasta le!a pus in tine si sa dobandesti cunoasterea Ei pe baza unicitatii fiintei tale. Din acest punct de vedere, Dumnezeu este sursa si intretinatorul tuturor formelor de existenta, fie ele zei sau ingeri, demoni sau d-ini, extraterestri sau fiinte ale naturii. Sa nu uitam cat de vast este %niversul si ce loc infinitezimal de mic il ocupam in vastitatea materiei/ la aceasta sa adaugam toate planele si dimensiunile nefizice existente si vom avea atunci o idee despre cat de '%0+ exista in afara noastra. 2mul ar trebui sa ofere respect acestei imensitati si sa inceteze sa se considere buricul %niversului si preferatul lui Dumnezeu. In ciuda faptului ca pe Pamant exista popoare sau grupari care inca se cred alesele Domnului, nu se poate a-unge la o cunoastere ezoterica

autentica a rolului uman in ,reatie decat daca se depaseste aceasta ingustime de gandire care nu duce decat la o intelegere eronata a Existentei. Intr!o era precum cea prezenta, in care minciunile si cunoasterea se impletesc, omul pe calea initierii nu are cum sa refuze adevarurile atat fizice cat si cele subtile, daca este sa cunoasca Existenta ca si Intreg. Dar oare Dumnezeu cel 2mniprezent, care se manifesta prin toate aspectele ,reatiei Sale, este atat de necesar in practica ezoterica & Este de nelipsit acest concept din munca unui magician, spre exemplu & Putem privi lucrul acesta in mai multe moduri. Daca pe acest practicant il intereseaza relationarea cu Dumnezeul sau Interior intr!un mod in care il cauta pe cel Exterior, elementul divin este de nelipsit. Insa cel putin mie mi se pare ciudat sa accept existenta Divinitatii fara vreo dovada a existentei Ei. Sa dezvolt. %nde in atura putem gasi prezenta unei forte supreme de necontestat, care poate fi numita "Dumnezeu" & +ot ce observam este un tipar complex care se autointretine cu a-utorul unor energii tot mai profunde. 3edem mecanismul, masinaria, combustibilul c$iar... dar mecanicul unde este & Iata de ce in anumite sisteme oculte, Dumnezeu!,reatorul ramane emanifestat, in comparatie cu Dumnezeu!,reatia care este 'anifestata. In raport cu noi, in aceste sisteme, ,reatorul nu poate fi cunoscut, nici atins, nici "contactat", doar inteles prin ,reatia Sa in care a plasat constiinte, entitati, fiinte care sa!i tina locul la anumite nivele/ un fel de ,reatori 0ocali, meniti sa -oace un rol la o scara mai mica a ,reatorului +otal. (cesti ,reatori 0ocali pot lua diverse forme, si se pot ramifica in diversi ",reatori" mai mici, insa in toate se vede doar ,reatia, nu si Sursa originala. ",reatia nu!si poate cunoaste niciodata ,reatorul" spun astfel de sisteme de initiere. +ot ce ne ramane in acest caz, este sa cautam sa intelegem ,reatia, si sa distingem in ea "semnatura" ,reatorului cu a-utorul careia sa dobandim o autocunoastere ampla. (cest lucru se poate doar datorita faptului ca 'icrocosmosul )in cazul omului, 4iinta lui* este creat dupa "c$ipul" si "asemanarea" 'acrocosmosului. ,unoscand 'acrocosmosul, 'icrocosmosul se face revelat si invers. Insa aceasta cunoastere a ,reatiei se face prin contemplare si traire directa a acestor aspecte, nu prin teoretizarea lor. Dumnezeu a dat 2mului mintea, dar ea are functionalitati precise, restranse, nu totale. Dumnezeu este complex. De la ,el care se gaseste in toate si tot, si dincolo de +ot, pana la ,el care ia forma unui singur zeu autoritar, "suprem", si totusi local, notiunea de "Dumnezeu" ramane un element dificil

de cuprins doar cu a-utorul mintii. +otusi, mintea poate expune rational ceea ce ii este omului dat sa inteleaga despre ,reator, si tot mintea poate sa!l inc$ida pe om intr!o viziune distructiva si degenerata a 0ui care ii va aduce doar suferinta. In numele Domnului s!au comis atrocitati, crime, razboaie, dar si vindecari, salvari, fapte onorabile si sacrificii pentru vietile altora. +otusi, daca omul l!ar uita pe Dumnezeu )asa cum e vazut in prezent*, care din motivele invocate de acesti oameni salvatori sau criminali pentru faptele lor, ar mai ramane in picioare & Dumnezeu este asa cum alegem sa!0 vedem, pentru ca El este tot ce am putea gandi vreodata si c$iar si mai mult. (ceasta viziune de "Dumnezeu!Intreg" este cea mai riscanta si cea mai dificil de cuprins, de stapanit, datorita faptului ca omul se naste obisnuindu!se sa i se ofere pe tava ce este "bine" si ce este "rau", si sa!i ramana doar alegerea dintre cele doua. Dar cand se elimina cele doua concepte, cand nu se mai tine cont de acestea ci doar se observa rezultatul actiunilor proprii, cum poate fi atunci inteles Dumnezeu & Este dificil, pentru multi, sa se treaca de la un Zeu Suprem autoritar si dur, la unul atat de permisiv incat ii lasa pe oameni sa aleaga singuri ce este util pentru ei. 2bservam aici o mare frica de libertate pe care o au astfel de oameni, o libertate in care nu li se mai spune ce trebuie sa faca ci sunt lasati singuri sa culeaga roadele faptelor lor. In aceasta libertate, cei mai multi fug inapoi in ignoranta, pentru ca le este teama de un Dumnezeu atat de liber. Si totusi, exact acest tip de Dumnezeu permite omului sa exploreze domeniile spirituale cu cea mai mare libertate, fara frica de a fi pedepsit pentru dorinta de a explora dincolo de lumea fizica. 3om vedea in articolul urmator diferentele dintre un Dumnezeu cu viata proprie, de sine statator, si unul care exista doar in constiinta multimii, si vom dezvolta notiunea de "Dumnezeu!entitate".

S-ar putea să vă placă și