copert:l: anIOn ptrtHSJ

aurel martin

poetl• contemporanl•
I

Biblioteca Centr~la
oniver.itara
Timi,oilra

I \11\11111111l11l11~11111111111111\11\\IIII\11111
02050865

~\ t d
ISelf ~ ~

editura pentru literatucl • l 9 6 7

II ~ pocti contcmporani geo dumitrescu

Game de galben, fruoze desprinse,

Gesturi brutale, cer violet,

Bat metronoamele vremii durata,

Aud in brume Appassion...ua.

Mai stins...
Mai departe...
Tot mai incet...
Yntregul ciclu erotic sd, in fond, sub semnul poeziei de
atmosfera, al limbajului aluziv, al metaforelor inHiniuite nu
spre a epata ornamental, ci spre a sublinia, disc ret, desfa~u­
rarea graduaHi a sentimentului, natura lui, sensu rile etice ale
transfigudirilor. Sel1zual.itatea teluridi, strigad, caractcristidi
poemelor din larba dragostei, e convertita, cu rare excepiii, In
iua a jasea. In modulaiiile grave, u~or solenU1e, nu lipsite de
o anume tristeie, nastuta din comemplaiia ani lor ce sc scurg
ireversibil. Frecvenia ideii de abur, pentru a desemna diafanul,
indcfinibilul, prime~te valente turelare. fatal, In universul te­
tn 1941, mnd dcbU'ta editorial cu 0 placheta inritulatl Arit­
matic a1 Violetei Zamfirescu se strecoora, ca 0 boare, senti­
metica, Goo Durnitrescll avea 21 de ani ~i, ~n ciuda (ori poate
menwl inevitabilei ~i imprevizibilei extinqii finale, dnd
tocmai din oauza) <Jjccentelor teribilisre, neconformisre, prezente
"glezna plina de pamint / se scufunda-n ierburi moarte" (Joe),
lar mierla va muri "pe c1ntec undeva" (Suds spre pasari). dar
111 iPoez.ii1e 5ale, lSemn:l sub pseudonim : FeJix Anadam. Pla­
chero, apa.ruta In coleqia "Albatros", anun~a lusa un poet eu
~i al nosralgiei dupa copiH'irie "fad morgana-abia zarita-n
U 'Purerc de a.socia~ie metaforidi pc 'Care nu 0 aveau multi
pmf" (Bilei La dmpie).
colegi de gcneratie. Texrele apaqineall unui clnar proasph j~it
Eliberata In toare accstc pocme, de tendinie inadecvate tcm­
din adalescentii ~i consemna-u preocupari, demte ~i repJieri Sll­
peramemului ei, pocta pare sa-~j fi gasit, dupa lungi diudiri,
flcte~ prop.rii vlf6tei ~i, In parte macar, ~i epocii. Celc 14 poe­
timbrul specific.
ii, compartimenratc ill doua cicluri (Unu ~i Doi) orchestrall
J 9 6 7, o problcm'atidi mai ailes erorica, dintr-o Iper,specriva ootentativ
19 6 6 anriburgheza ~i anticaJlofila, martJurisin:d tendinta auto,mIui de
a demonta ,piesa -C1I piesii mistifid.rile filistinismului ~i de a
reabili'1:a si1liCeritatea ~i autenticitatea.
Al doilea volum <lil lui Geo Durn.itresou, Libcrtatea de a
trage cu plt~eaj <lIparut In 1946 ~i distills anterior de ComitetW
pontru promierea s-eriirorilor tineri, pasvra din placheta de
debut 10 poeme ~i ,11 Jansa 'Pe autor sub numele lui adevarat
(mai exact: semjadevar-at, pentru di In actele de stare civila
11 chema Gheor~e Dumitrescu). Zestrei valorificate prin eo­
 120 poeri contemporani
leqia "Albatros" j se adaugau versuri noi, scrise 10 anii sf1~ie­
tori ai rhboiului. Cele 23 de poezii, distribuite In 4 eicluri
<llproape egale (Aritmeticii, Pentru tOli cei cinci Irati, Violaine
~i Libertatea de a trage cu pu~ca) atestau 0 interesanti expc­
rien~a liridi, un moment de febrile cautari, relevlnd virtualidti
care, mai ttrziu, ID Aventuri lirice, aveau sa se lrnplineasca 1n
e:q>resii de 0 ineontestabila originalitate. Deocamdatii, spiritul
de fronda, revolra u$Qr anarhid. ~j individualistii, amaraciullca
$i mela.ncolia (prezen re Inca. in Aritmetica) prind sa se cristaLi­
zeze Inrr-un sens superior, chia.r daca. nu suficienr de macur
ideologiee~rc, dtpavLnd oarecari derenninari concret-istoriee
mai precise. Mitul divinitatii providentiale, aureolate, mitul
razboiului epopeic, mitul literaturu sentimentale, idilizante,
slnt tratate polemic (uneori In maniedi grotesdi, alreori paro­
diama ; uneori rimbaldian, alteori camilpetrescian; uneori in
spiritul lui Miron Radu Paraschiveseu, alreori ill chip 'teribi­
lisr, pasrrlnd rnsa totdeauna un imponderabil greu de cuprins
in "reo formula) ~i, rInd pe rind, spulberate. La doua deecnii
dupa aparitia Ciclului mor/ii, I:n care CamiU Petrescu i~i mar­
turisea ;lVersiunea fata de razboi, Geo Dumitrcscu reia firuJ,
esllld 0 imagine similara, nu mai ['Utin indurerata. Perspec­
tivei umanitariste ii adauga l.nsa, intr-o poczie eu substrat
polemic, oa Romamism, ironia sa·rcastidi. Poeml ~tie, In La
moartea unui fabricant de iluzii (pocma e datara : 1941), de la
prictenul sau "proorocul", ca
yeacul nostru batrln ~i putred 10ainte de timp,
va muri lamentabil ~n curlnd, pe nesimtite.
ca osimpla treCere de anotimp.
pentru ca e prea plin de "pacate", prea adlnClt JO .,cavourile
racute ~i negre de sJrm5 ghimpata", prea "Fanfaron, perfid".
eu miinrle "lffiurdare de bani ~i de singe", ,,"eac nemilos, / veac
stupid", "anacronic ~i pe buna dreptatc desuet", Fabricant "de
iluzu prea colorate ~i prea fragile", .,veac melancolie~i c:tlbo­
tin". Consenllllndu-i agonia, Geo Dumitrescu illcheie panegi­
ricul printr-o strof5 elocvenra ant pentru atitudinea Inscrisa
tn ea, clt ~i pentru modalitatea stilistid. folosid'i de pe aeum
de poet:
;eo dumitreJcu 121
La draw, sa nu fim pateticl ! - prietenul meu proorocul are
dreptate
In s1rma ghimpadi tirnpuJ doa,rme ~i moartea e sraplna _
dcces banal: un cada vru a Incetat din "iata de plictisea15
eu 0 hirtie de 0 suta de dolari In mina ...
Libertatea de a trage Ot pHjCa e un dowmenr, In Felul sau,
zguduitor, pentru ca transcr,ie, In fond, zbaterile unui sufler
~nsetat de adcvar, de dorinp de a i~i de sub lespezile veacului
S.1U anacronic, de a denunta filistinismul ~i, mai ales, de a
cau'ta rnarile ~i inelucrabilele eertitudini.
Poemul care lnchide yolumul capata, Intr-un asemenea con­
text, valen~e particulare, deosebit de semnificative. Imitulat
Despre certitudini, e inehinat lui Miron Radu Paraschivescu
~i reprczinra, fara indoia,la, punctul maxim atins, sub raportu]
atitudinii ~i clarificarii ideologice, de catre lirica de atunci a
lui Goo Dumitrescu. Poezi,a e scrisa, de altfel, In februarie-au­
gUSt 1943. Fronda nu se mai chcltuie$te, de data aeeasta, 1n
poze teribiliste, rcvoIta nu mai are nici ea radacini strict indi­
vidualistc, anarhice, nelin.i~rile dopa~esc cercul Ingust aJ unui
suflet derutat ~i iconoclast, trjste~ile sint aruncatc peste bord,
poetul punlndu-~i ,1Cum intrebari eu serioziratea omului inre­
resar nu numai de .propriul destin, de propria condi~ie, ci ~i de
destinul ~i de conditia tuturor celar de 0 seama cu el. Evident,
ironia amara, lucida ~i demistificatOrie ran:llille ~i aiei unul
~intre 1?rincipalele moduri de exprimare a atitudinii filozoficc
~I es tetlee :
Sint aproape douiizeci de \'cacuri de dlld caUt,
de dnd caut, Impreuna cu amicu mei, mereu i
dar pina astazi eu n-am gasit nici 0 certitudine
10 afara de cele patru picioare ale patului meu.
Intrebarea cade firesc ca ~i ,dispuThSul : ,,«ce De facem ?», / tOtu}
pare sa anunte ca marea revolu~ie a inccput". Versurile care
llrmeaZa ($i din care citez fragmenrar) dau sens aut intrebarii,
elt ~i raspunsului, \'adind adinca tmpiintare a poetului 1n rea~i­
r~1tea concrer-istoridi a anilor ce vesteau rasturnarile, incre­
derea lui In perspectiva ce se deschidea :
122 pocti contemporani geo dumitrcscu 123

Ccnitudini, Doamne, ce bine e sa ai cenimdilli !

Dec/aratia patrtica, Miron Radu Paro.schivescu. Fami'liariz.a.t ell
111 stomac, 111 eeruJ gurii, 111 vlrful ung'hiilQf, In a~temut.
ana elocintei, tine odiscmsuri, a!dica tPledoaza, oJ'nd u.n postura
de ~euzaror, dnd illvesmlntat in toga <lJpadirori'lor ~i, firese
Trebuie lasara sa cada urarea : .(noroe sa dca Dumnezeu» !
vrea sa convinga. Poemele sale slnt a.polo.guri, elogaind zborul,
- pJlnea mi s-a parut Inwtdeauna 0 nobiHi certirudine mare ­
UJ11'anismul, ml\lJ1ca, semnclc progresului, condarmnari ale erecu­
ci bine, uite, iubesc mai mult aeest om puturOS ~i
l:ului, rechizitorii ]a adrcsa tracEitoraJo.r de patrie ~i a eolon10­
murdar, aceSt paJlllnt stupi.d, acesre vagoanc cu grlU,
lismuluj, ora\ii, parabole, uneori insuficiem de cOlliVingatoare,
dCclt scumpul meu pat eu patru 'pieioare.
pallitrl.l ca pllltesc III abstract, iar patosul se consuma In goI, d:lr
de ce'le mai multe ori cu towl relevabile. Goo Dumitrescu e insa
...Trebuie lasata sa cada exc1ama~ia : '<ura» ! ­ prca poet pentru ca sa coboare vreodaea ~taahera sub onorabil.
totttl pare sa anun~c di marea revolu~ie a ~nccput. .. De aceea, ahiar In texre mai pu~in izbutite, dar interesante pro­
Aritmctica ~i mai ales Libertatea de a trage eu PU.ica schi­ gramatie, ca Omul va Ii om sau 0 pieatura de vin pentrtl eei
tau profiluJ unui poet 'deosebit de 111zestrat, ma-cinat de oarecari dtlii, frumuse\ile abunda damic, met.'1Jforele rotunjind ostroave
contradiqii, insuficicnt de fixat ~i de cbrifjcat, In'setat de aJde­ de un a,eut patetism civic, c:lracteristic, In substan~a, ea ~i luei­
var ~i si11cerit:lte, antidogmatic ~i antiburghez. ditatea eritica, fntregului volum. In Libertatea de a trage CII
Ap.lritia Aventurilor Lirie/? (dupa ani In care Geo Dumi­ pUfea, aurorul denunta romantismul le~inat, desuer ~i Jac.rimo­
t:resCu frecventase ma-i :lIes ptlbliei\5tica) a sclm.it un entll7iasm gell, d.wr se videa, pri.n -capa.oitutea de visare, prin for~ de.
sa
unl:1Jnim, coca tee nu i-a Ilmpiedie-at, se l'ntelege, Ipe comentatorl demitizare, prin sensul ~i radkini,le ironiei, un romantic disi­
fonnuleze ~i clteva rezerve 111temeiate J<ll leghura cu una sau mulat. 10 Aventuri lirice, rrasatura cunoa~te di..men&i.uni neln­
alta din cell' 16 poeme (unele de mari dimensiuni) inc1use Iil gradite, poetu! afirmlndu~se ca un rOmantic revolutionar, care
culegere ; ar fi yorba, pe scurr, de un anumit rerorism ce acom­ l~i poarra famezia pc coordonatele imensllllli, desfiin~eaza dis­
pa.rnaza discuI"suJ poetic, .de dl1uarea idei.lor f,undamema,Je, de rantele, alearga J'n timp, chemat de setea de desavtqire ~i pune
rulunecarca 10 comcultauii etice sau filozofice fnu Intotdeauna In centrul ,preocuparilor sale omul In ipostaza lui de demiurg
necesare, de perico:lul Jogoreii. ColTwarat ou modaliratile In ~i de fapmra ce se autodepa~e~te nefncetat. Ulliversul sau are
voga :lZ.1, stilullui Geo Dumitrescu poate parea Ullora inadecvat ca puncte de reper ziua ~i noaptea, ceru! ~i pamlntul, finitul ~i
spiriuului modern. Am credinp lisa ca inten\"ia scriitorului J. infinirul; sea-rea lui fireasca c nclini~tea, desfa~urarea, inean­
OSt de a relnvia, de a repune 111 drepturi forme clasicc, 'Curente descenta, anriineqia ; entuziasmului Ji asociaza nu 0 data ira­
III vechea Jiteratura ora.torica ~i didaeticii (fa.ptul ca cpitetul ni-a, de esenta rot romantid., a omului care, Imbatat de lumini
"didactic" sau Sllbstantivul "oralie'" figureaza 111 tidul unor ~i de cunoa~tere, trece eLI IDgaduinta §i umor peste aparente,
poeme llU rni se pare 1I1tJmpHiror), ~i racordlnu-le la modul I~i. ba.te joe de mituri ~i eresuni, m.imlnJu-lc superior ~i dezv5­
nostru de a glndi ~i la sensibiJitatea nOaSlir3., sa Ie dea lltiliziiri luindu-le lnconsistenp. Pr-occdeul de baza prill care concreti­
adecvate. Efectul e, pentru cei neaviZ<1.ti, poate ~ocant (cum e, zeazi relutiile ~j abstraqiile e (ca 111 volumele de Inceput) meta­
din ratiuni similare. si eel produs de lirica lui G. CaAinescu), fora, nu 0 dara lrora, neobi§nuiti, proiectadi In simbol. Uneori
dar formula In sine e departe de a nu fi, prio definitie, viabiUi. acestea formeazi Insu§i nuclelll poeziei (ca III Salada corabii/or
ell condi\"ia, desigur, ca ea sa se po1lri veasca temperamenrolui de piatra) ; alteori p-lasticizcazi cletalii (en In Cline/e de llnga
ce111i ce 0 folose~te ~i sa ceI"tifice Insu~irile lui artistice. Geo pod). Proz.odic, poem], care In Libertatea de a trage eu Pflica
Dl.lmitrcscu e (eel puti,n 10 Aventuri liriee) un retor, n~a cum prefera formula versului clasic rima'!, utilizeaza acum 00 exc1u­
au f05t, III felul lor, Whitman sau Maiakovski, iar la Doi, ill sivitate versuJ liber ~i versul alb In manieri whinnail]iana ; C;l
124
poeli contemporani
expresic, imbina (tot ea In placheteLe de debut, da'r cu
mijLoaee mult perfeqionate) limbajul figurativ cu ceLoral, de
esenta populara, ~i eu eel tehnie, pus 1n circurape de catre cuee­
ririle ~tiintei. tmbina'te intr-un ansamb1u unitar, toate aceste
elemente dau poeziei lui Geo Dumitrescu un timbru 'particular,
unic in concertuLPoeziei noastre contemporane. - idcile ~i sentimentele este, la Geo Dumitrescu, metafora, mai
Fenomenul e vizibil in oricare din,poemele amintite. rau
ca mostra unul dintre cele mai SCUrtc ~i mai semnificative, da
mai putin discutate de critid: M-am uitat La cer, inchin:lt
cucel1irii cosmosului. Bolta e vhum aici ca un uria~ copac
"neatins, neinceput", eu "poame de aur", spee care urea
"un fir de praf pam1ntesc", omul, adica ".puterea losa~i, esen,a",
semnifidnd "iotoarcerea La ceruri a focului furat de Promcrcu".
Ideea in sine nu e poate dintre cele mai originale, dar metafora
cerului, aotiteza dintre grandios ~i ve~nic, pe de 0 parte, ~i
nelnsemnat, perisabil, pe de alta, rasturnarea raponurilor bi­
blice dintre om ~j univers, merita tOUta atentia. Gesmlui tit.:t­
nian i se asociaza unul de 0 sublima ~i raseolitoare frumuse,e,
Intruch~pat 1n imaginea "uliinii puternice ~i tandre / a omului
pipaind sferele haosului", Cerul e aceJa~i, luna e aceea~i, ochii
omului sint Insa altii ! M-am uitat La cer, 1n pofida unor repe­
tari invuile, partli;cularizeaza tmprejurarea di sUrlSa principala a
frumuseti·lor din lirica lui Geo Dumitres-cu sd in ideile poetice
pe care i~i intemeiaza el textele, 1n exploatarea fina, nuan1ara a
valorilor incorporate In motivul de baza, respectlnd logi.ca
interna a imaginii. Menit sa declan~eze fantezia prodigioasa a
artistului, ca..nalizlnd-o inteligem I.ntr-o anumita direqie, pre­
textul (rnotivul) capara la eL rol funqionaL Convorbirea .eu un
dine care ,i strid bucuria matin:lila a echiLibrului (sugerara ~i
10 imaginea pedalaxii Lin~tite pe biciclera, ascult1nd c1ntecuJ de
xilofon al uilicilor), de [apt bueuria Junecarii libere, line, / III
frumoasa plimbare a vietii'" II duce (10 C'iinele de IJ'nga pod)
la gindul ca oamenii nu I-au "alungar niciodata dintre ei" $i la
conduzia, cu adInei rezonanjC etice, ca mizeria nu pO:.1te fi
"zesrrea fatala a vietii'" asa cum oici nepiisarea nu poate fi
"legea fireasd" a acesteia. Imaginind fabuloasa geneza a insu­
lelor (~Il nu mai putin interesanta BaLada a corabiilor de piatra),
poetul crceaza punctul de plecare al unui viguros rechizitoriu
geo dumitrescu 125
anticolonialist ~i pandanrul noji gencze traite in epoca revolu­
tiiJor proletaTe de acelea~i insule, care, avind ca far de orien­
tare steaua ro~ie, plead azi
libertajii« .
rn "lunga croa:z.ied pJanetara a
Splioeam ca procedeul de baza chemat sa marerializcze
precis: asociatia metaforidi.. Utilizata ell 0 rara rnaiestrie, ea
\inte~te aproape totdeauna ineditul, izbutind sa dea culori par­
ticulare fenomeoclor, ideilor, obiectelor. Violenra, cultivata
ostentativ, In Aritmetica, ea devine In Aventuri Iirice, de
cele mai muJte ori, uluitor de fireasd ~i de clocvenra, subordo­
nata motivului de baza al poemului. In acelea~i pocme Insa, el
introduce nu 0 data expresia nuda, apostrofa sau apelativul (c
In plachetele de 1nceput, dar cur5.~ate de echivocuri sau vorbc
"buruieooase"), f3clnd textul mai familiar, dind lntregului 0
pronUntara nota de confesiune. ca In accste frinturi: "dar,
domnule, zieea / amicul meu cu suflet de cle~tar", "oh, oh, m3.
dinez atunei, / prea lllult pamiut e-n dilimara" ; "nu era dcdt
o sin1pla sarcina / pe linie de viata" ; "oa re n-ar fi chip sa spo­
rim / a nop~i.i producriyitate" etc" etc. Ultimul cirat e desprins
din poemul antologic ProbLema spinoasa a nop/i/or, unde fan­
tczia, ven'a, visarea, ironia ~i entuziaslllul conlucreaza In a
afirma dialectic succeselc repUrf<ne de popor In anii consuuc­
tiei socialiste :
Ne trebuiesc nopti ca lumea, intregi,
dubIe, dad se poate, - da, dubie,
dte doua nop\i pentru fiecare zi,
ca sa putcm masu ra ~i socOti
toata avutia ~i toad puterea fiedirei zile,
ca sa purem prcluc.ra polenullmbel~llgat, ­
sfl'nta prada
pe care oamenii 0 aduna
din torentul verriginos al clipelor...
E mai presus de orice 1n'doi.lEi : Gco Dumitrcseu se afla in
plina cfervescenta creatoare.
6 4