8. C. U.

Timisoaru

. "';! :?~4

specte

erare

PlHTIU llTUAtUR4
 spira1e trudindu-ma Ie sui, / Cu oarba Hicomie lUa
cereetez pe mine, / $i va aud, ~i voua tot sufIetu-mi
dcscui. / $i slnt aiel ca sa va ~tiu mai bine" (Intima
comedie).
Opera lui Labj~ cste astazi foarte vie. ~i intercsul
fata de ea i'nregistreaza 0 fireasca ~i ndntrerupLa trc~_
lere. Acest tInar p.oet, integrat organic ci rcuitului de
vaJori ale literaturii noastre noi, constituie pentru cei
din generatia sa un stimulent $i totodata un exemplu. GEO DUMTTRESCU
Drumurile i'ncepute de Labi~ au fost si slnt continuate
de aItii, destinul postum al creatiei sale se anunta
bogat in consecinte. .AVENTURI llRICL

De ee Aventuri lirice? Aleglnd acest litlu. l.:Jeo

DumJtrescu atrage atentia asupra unora dintre selll­
nificatiile primordiale pc care Ie atribuic actuhui poe­
tic; caei avenlur{l inseamna pentru el - cum re­
zuWi din 1ectura volumului - explorare neobosita a
universului, dort si IndrazneaUi viriHi, curiozitate me­
reu vie $i 1.acoma. dispret zdrobitor, afirmat In felul
eel mai vehement, fata de inertie, p1atitudine. mcdio­
critate 11needa $i multumire de sine. Geo D'umitreseu
e un poet a1 aventuriJor contidianului, sub a dilui
aparenta modesta pu1seaza exceptionalul. Misiunea
artistului e de a descatu$a, de a elibcra acest poten­
tial, Infa.ti$lnd reflexele spectacularei eluptii. Drumu­
rile lui nu pot fi cele bata.torite, el trebuie sa~9i taie.
cu uneltele sale de explorator, cai noi de acces spre
f rumusetea esentiala ~j dramatica. a lumii. respingiud
ispita p1acutelor ~i comodclor itinerarii "turistice".
Sugerata o\'i prin titlu, reflectia asupra sensu1ui $i
c,onditiilor actului Uric alcatuie~te 0 parte destul de
lntinsa din substanta cartii, care se deschide, de altfel.

253
 printr-o revelatoarc marturie In accasta direciie.
bllrare in ateliar c 0 ars poetiea lipsita de oara;clerul
adescori sententios, aIteori declarativ, al acestlli gen
de compuneri. Avem de-a face mai degraba Cll tran­
scricrea unui proces l'cfIexiv, a unui dialog (111 care
l'cplicile celuilall interlocutor sint mute), dedt cu no­
tarca rezultate/or mcditatiei asupra temei propusc. Am
remarea, in treadil, ca lntreaga poezie a llli Geo
Dumib'escll se plaseaza sub semnul dialoglllui li1'ic _
In sensul cii Se adreseaza totdeauna unui interlocutor,
inc{jvidual sall eolectiv (care poate fi $i cititorul), di
tine seama de reactiiJe 'acestuia, de$i ele nu smt dedt
presupuse, nieiodata infati~ate explicit. In limbajul cri­
tic se folos este adesea expresia "monolog liric", $;
poate di unii ar fj lncJinali sa v,adii. In versurile lui
Geo Durnitresetl 0 ilustral'e a unci asemellea JUoda­
lita(i. Tocmai de aceea subliniem ca monologuJ <~pa­
rent e, 1a acest poet. un diaLog eHptk, construil dupa
logica adrcsarii directe - l'mprejurare pe care 0 YOm
analiza, In dteva din consecintele ei cele mai impor­
tante, ceva mai tl.rziu. Sa revenim. deocamdata, la
doar norii oamcnilor, nOl;j calzi.
problema poeziei, a~a cum si-o pune Geo Dumitrescu
ce sc alcaluiesc
in prima dinlre Avenlurile lirice. Accentul principal
al rasunarii oamcuilor.
cade pe ideea de autenticitate. 0 poezie care decolo­
Numai diD ei coboara ploaia,
reaza $i USllca seveJe vii contravine meDirii ei funda­
l1lentale.
Dar cum? zicc" poetul. cum sii pa"trezi.
val. cum, atlt de picritoarea {Joare?
$i a~lernindu-~i sugaliva slrofei.
lurohind. Usca, decolorlnd minunea fragcda ...
.:'5
0, nu-mi ccrc\i
nu pol Sf uu vreau sa iubese
trislcle flori, tristcle frum:c prc~aLe·ntrc file.
nemuritoare schelde, mumii v,·gelalc.
galbenc subtirimi, slravezii.
dar moarte. moarte. neingiiuuind
runintirea dreaptii a freamaluluL.
Domeniul adevaratei poezii 11 cllnstituie. a~adar,
1l1tregul circuit al vie~ii Lrnanime, al carui punct cen­
tral esle omul, simbol al maximei puteri crea~oare
In natura. Acesta e sensul metafollei nea~teptate a
norilor umaui fecundatori, care ar fi congeneri cu
poezia:
Dar. domnule, zicea
amicu! meu eu suflet de crista!,
ia seama. un abur este poelia! ...
TJn abur, fire~tc. - 0, lumea c plina de aburi I Pamintul
pluteste pc-ntinse eulcu~uri de nori...
Dar numai norii oamenilor adue ploaia.
eei ce ramin legati de soarta
padurilor ~i·a dmpului.
din aburul sHnt
din aburul lor ce pastreaz1i
amillLirea Uiuntridi. fccunda.
a ro~ici licori cc scaldii
inima. creicrul. Salllln\a pulcrnica
a oamenilor...
Yn continuare tpoemul se axeaza - luind-o ca fac­
tor comun pentru asocierile imagistice - pe ideea
actului propriu-zis aJ scrimlui. Elementelc reprezenta­
255
 rilor poetice slnt aici condeiul, penita, clilimar,.,
neala} hirtia ~i. firc~te, operatiunea lns~i a scrisul/li, male ric 10 care poetul trebuie sa rea.prinda, eu
adidi, In sensul eel mai concret, materialele ~i uneltele ~pulerea privirilor", ..stralucirea indepartatelor ~tele, /
elementare aleoridirui poet, proiectate Lnsa Intr-o ardoarea visului celui mai apropiat". Scri:;u] mai tn­
lume a metamorfozelol' si.mbolice. Actul scrisului e 0 scamna pentrll Geo Dumitrescu :>i participare, ardere
veche tema liridi. Geo Dumitrcscu 0 trateazii modern, creatoare. Incandescenta patetica - printr-o DOUa. hi­
printr-o alternare illtre notatia voi t prozaica, oralii perbo!a metaforica - se tr'<lJduce in termeni concrcF
~i directa, pc de-o parte, ~i metafora revelatoare. pe cu notatia minutioasa, in stilul eel mai "prozaic", a
de alta, aceasta din urma dezvolti'ndu-se treptat, pi'na eonsecintelor: "penita arde", ncerneala ficrbe", "hlrtia
ce atinge dimensiunilt unci. hiperbole. Aceasta mi~­ fumega" etc. Tehnica aceasta e maiakovskiana ~i se
care Iirica e spccifidi tempel1a1l1entului sau: bazeaza pe exploatarea poeticii a echivocurilor verbale
E adevaeat. uneoei.
sall a fen,omenului de disociere intre sensu! propriu ~i
cmd moi eondeiul In dilimaea.
eel figuraL al CUvinte10L A~a procedeaza, de 'pi.lda,
cautiod eu pen ita pein unda albastra
Maiakovski. in su:perb-a metafora a incendiului inimii
(jeul ei cel mai limpcde. eel mai Curat,

diutlnd in nclini~tea lichida

(.VoTUl ell pantaloni, I). Poetul ii 'Comunidi maroei, la

sunetul ei eel Jnai euprinzator,
telefon, ca "i-a luat inima foe", spullind apoi : "Dadi
dau de graunte dc pamlnt, de bulgari.
adu.lmeci - / mimase-a prajeala! / Sinl chematc /
Dh. oh. mii e5inez atunci.

tn graba / eii~ti sclipitoare. / Vin pompierii eu ci.z­

peea mull parnint e-n dilimaea I

Prea mult pamint sc prinde de penitii

mde / bodinitoare. / Dar arde 0 inima.! / Nu se intra
pard nu sceiu. ci ar! _
navaHi" ... cle. - (lrad. de Cicerone Theodorescu).
did nu poti serie-ntotdeaul1u.
Un transfer similar (unei situatii m.orale i se atribuie
CUm, Doumne iarlii-mii. s5 seeii

despee suElct, desprc vi.se.

efccte fiziee) observam ~i La Geo Dumitrescu. 1 Afir­

ori despl'c stele.
marea incandescentei procesului creator are 0 forta
ell pamint L ..
de sugestie remarcabilii :

I AceSl proeec.lcu. mai Ireevenl in literalura unloristicii. IlU

Acest pamJ'nt e de fapL materia pl;mordiala :
e lipsit - in liridi - de subtile irnpliea~ii ironicc. Ne afliim
Dar. alleori. rna bate gindul de fapt III rata unci int~rcs:.mtt: inter/crente ill Illodulilali. ex:­
a ~i slclele. florile
plicabiHi printe-o react;t: impoteiva sliJului 'ILstract, rctoric.
siut faeute din piizrunt. di ~i muntii.
grandiloevent. al romauticilor ~i al descendcu\ilor lor. Exagc­
$i oamenii, ~i soare1e _
rind, $arjind chiar - ill margiuilc poeticulUJ insa -. ll1:lteriah­
toale luerueile ~i victatilc sint [acute diu paminl zind palosul. cei care adera la () a~emenea aliludine lil'icit
cu ajutorul unor fJacari resping de fapt couventiile .nobile- (aici polemica ia aspc('lul
de di{erHc euJori ~i miisuri.. ironici). rcabiJitind. iu substant;l lui V:Jlilhila. 8tillli maritor de­
laratii patctice
256
57
 Serlu. \·iscl. anI. nllntc:t sC-llelUgc
pina la ro~u, pi nil Iii auur
Scrill. pcni\a arcle, ~f1riie semI
,Ie cite ori 0 eurund in ce!'Ocala.
Seriu. pun dcoparte penita sprijinita lIe dlimal':.t.
~i din virfuJ ci sllie un fir suLtire
uc auur .I1ba~tT\I, iar pc pagina
se sting u~or ]idirind Iiterc.1<.' turnalc.
Trchuie sa ma aprese, eerucaJa fierhe,
hirlia fumega. aproapc sa ia foe.
Finalul lnlrarii tn alelier aceentueaza ideea - funda­
mentala - d poezia este un ,act de restitutie. Roadele
creatici apartin oamenilor, ~i poetul intinde eu un
gest generos "acest ciorchine albastru, de pamlnt··,
inchizind "ocbii ca sa revad mai bioe ehipurile voas­
tre. / ca sa \a-ncbipui cum vreau, / 'Cum mi-ar fi eel
mai drag: / mll~cind <a clintr-o piersica rumena, dir­
noasa. / mu~dnd [acorn, ell toata gura, / eu SUClI! ~i­
roind aromal / pe barbie, pe piept... ~
Slot loate acestea ideile ~i nazuintele fire$ti a.le unui
poet comunist, preocupat de eficienta ~i autenticitatea
omeneasdi. a mesajului sau. Menirea actului lirk esfle
lema ~i a altui poem din Aventuri lirice - ne gln­
dim la Problema s/Jinoasa (l no/ltilor. Aici. simbolu­
rile i~i extrag substanta direct ~i explicit din actuali­
tatea socialista. E imaginata 0 "adunare a poetilor, 0
~edinta de lucru tt, in care eroul liric cere cuvi'ntul
spre a dezbale urgenta problema a noptilor. eu 0
mare varictate de nuante - dovedind din partea
autorului 0 ascutita inleligenta artistidi - e utilizata.
~i in accst poem tehnica transfemlui libel' de calitati
concrete asupra abstractului. Zile1e active, feeunde,
258
i1l1petuoaSl: .tIe socialismlllui, riLmul entuziast al mun­
cii eli berate fac nopti1e prea scurtc, ndnsemnate, ca
ni~te ,Joguste vllGele, I intre muntii Inalti ai zile1or".
Dar pentru asemenea zile glorioase poeti1or Ie trebuie
nop~i mari, gcneroase. spre a putea .. prelucra polenul
imhchugat, - I sftnUi prada / pe eare oameoii 0
aduna / din torentul vertiginos al clipelor". ~i rasare
intn:barea .Unde, unde s~nt noptile ?", la care poetuI
raspunde ,printr-un $ir de ipoteze, Cll 0 ~tiinta sigUJ'a
111 minuirea iostrumentelor umorului liric:
r~'<l:C ,int pc 1I1ldeLl ~tocuri sl.Jpr:lIlorm.llIV(:·J
Pnate le-adllca unit avari ~i le-ngroapfl
in griidini. la radiicina pomilor. crez:7nrl
di Ie vor putca lua cu ei in mOTlllinl.
C:l sa Ie trai"sca pI: imlclclc. dineolo. ('a 51 cum
n-ar ri aculo dC5lule nop\i. prca dcstulc...
Poate. e pc unde":! 0 sc5.parc dill vedcre.
\) ({rc~n1.'i de planifiC:lrc de vremc cc am .1iwl$
sa procluccm mii ~i mii de tractoare pc an
~l. mai marc rusinea I, abia 365 de nop\i !...
Se desprinde din acest poem plin de idei ~i 0 ple­
doarie pentru cunoa~terea vietii. Stdilucitoarele zile
nu pot fi petreeute de poeti "eu capul 10 palme / in
rata hlrtiei", did cine ar fi in stare sa-i despagubeasca
de pierderile suferiteastfel? "Cine-ti mai da lnapoi /
ce-a scliJpat ocmul, 'Urechea, bataia inimii?" Cu ne­
potolita-i verva, poetul arunca din dnd in clnd ~i
dtc-u sageata satiridi. Dad sint nopti prea putine
pentru poeti, .....Sa se ia masuri ! / Sa se confi~tc
noptiIe de la eei ce dorm ziua, / zugdivindu-.o ill eu­
loarea intunecata a nepasarii / ~i ziclnd ea e noapte, /
de Ia cei ce-~i plimba aghioase melancolii / prin bi­
roun ~i ateIicre, pe linga unelte / dormind in post, /
to ghcreta de garda a zilei, / de la oei ee traiesc dor­
250
 mind, / InLr-un somn perpetuu, I de la cei ce cufunda
rcvnluliilor proletare. Puemele cuprinse in A'Vnlllm
nop1ile-n spirt. I scotindu-Ie albc. stdivezii, Impleti_
Ihire iluslreaza citeva mari diroectii - fircste. fadi a
cite" etc. Solutia probl'emei noptilor, SpUIle poelul In
unpltca aiei rigide ,~epara(ii didadice, did cartea e,
concluzie, tine de roLosirea _resurselor interne". Trt::­
prin t.on, tematidi, viziune, foarte unitadi. Exista la
bllic sporiLa .,a Doptii produotivitate" ; trebuie Cercc­
tate, .. mai ales In partea de rasarit, / ni$te cernozio_
°
Ge(l Dumitre&cu Lcndinta spre dcscriptia liriea (une­
mi eu elemente tIe reportaj), 'Ca in incerdirile de
rnuri nedestcleoite, / In care am putea sa-nfigern
reconstituirc .. pe Vi11" a tahlourilor conteil1pl>raneitatii
cazmaua cuvfntului" etc. Imaginea scriitQrului C Infa­
l10astre socialiste (Oratie La 0 moara de lumina, Cre­
ti$ata aic; In tennenii cure~ti ai muncij socialis~e (se
vorbe$le de .,inovatii", de .,tellllica noua", dl: "metodc
iu III u::inei, Macarale 10 marginea ora~ului). Alteori
sc ddeste 0 marcata Iuclinatie spre dezbaterca unoI'
indrazIletc". sau de ,.furnalele calimarilor" etc.) _ p
probIcme dice (Clinele de linga pod, Fllgarul. '[Te/l­
o directie inaugurata de Maiakovski. FinaluJ poemll­
lui e 0 noua invitatie de incandescenta:
Icle iertarii, ObrQZlfI rumen al uminlirii, Dour a$(l
.HI alergi, Omul va fi om). In sflr~it, exisla in "olum
~lil \'-0 spun. 111.1 cll: 1" mine - dc fapt c 0 laina cl(eva poeme 10 sensul bun ..ocazionale", ccouri Ii ricc
Am {ural-o triiginu eu ochiul

la uncle cvcnimentc iDscronate 'Pe plan international,

In oamenii care fae piinc, care fac o(el...

Vii ~"1I11 J1(: cin~lca 1I11:a.

era yorba de f1adirii. de
dc-asIa sc umfla piinea.
dc-asIa ficrhea SdDlcind
A~adnr. vczi bille, aici c
sa lucram
a,
cum ar fi ~/)Te stele (ioopirClt. de buna seam de pri­
dogoare _ mul lbor cosmic allQmului, efcctuat in aprilie 1961 de
rUnicllindu-s(" l. Gagrarin), sal! Balada corabiilor de pialra, dedicata
otelul... lui Fidel Castro .5i conslituind 0 remarcabila plodoaric
sccrelu!:
poctidi pentru liberLatea popoareJor indelung (inute

('II ccrneal5 fierhinlc ..

sub jugul colonial. CUln aLdigeam aleotia si mai
In,tiute, asHe! de delimit;hi sinl Insa sortHe sa ra­
mina ni$tc simple aproximatii, penLru di - pe de 0
Implicatii ell privire la indatoririle si drepturile

pocziei se mai gasesc ~i in alte poeme (in Obrazul

parte - universul temalic al poetuilli c mai bogat
rumen al aminlirii sau Om1l1 va fi om, bunaoara),
r1edt reicse din atari precizari generale, iar - pe de
dar 0 analIza a lor cIl de cit nuanladi ar spori peste
alta - fiecare !pocm conexeaza sau conlrapuucteaza
rnarginile cuvenitc propor(iile aces Lei prime parb
mai mulle serii tematice, Poezia lui Geo Dumitrescu
cronicii, fara a aduce idei esentiale In plus.
- pomind de la specificul a aoeea ce lam numit .. dia­
logul Jirjc" - e digresiva ~i arborescenla, din tuLpina
FormuHnd idea-IuJ unei ,poc7.ii <carc sa capteze, pas­
principaHi a unci compWleri desprinzindu-se mercu
lrindu-le vii. sevele vietii, cart; sa
investigheze zonelt:
ramificatii noi ~i neasteplate. In aceasta coosta de
esentiale ale acfualitatii, era pe deplin firesc ea Ceo
DumitresCll sa-~j afle filnauele principaJc ale inspi­
fapt originalilatea formulei fale.se. Sintem lspititi sa
facem 0 constatare de un ordin rnai abstract: ne pare
l-.atiei to istoria atlt de bogata $i de dinamidl a c-rei
cii un semn al valorii unei poezii poate fi aflat $i in
260
20(
 rezistenta pe care 0 opune dnd e abordata Ctl procc­
deelc curente, conventionale, ale criticii. Yn aoes! sens
lrcbuie spus ca.Geo Dumitrescu c Un poet "iocol11od"
$i ca. raja de distinctiilc $i cIasificarile grabilc.:. cl
pastreaza mereu $upeTiori(atea unui suds de tiiio..tsa
ironie...
[mag-inea actua!itatii sc constltuie la autorul ./lv(!7t­
r artal'ii lincri / de pe marginea strazii. I Buna dimi­
turilo lirice din acumulaTi succcsive de notatii "pro­
aice", descriptii ale cadrului cotidian, in care J'nflo­
resc din dod 1n dnd, cu Wl leI de bruschetii,
imagini incdite, de larga sagestivitate. Sa ne referim
de pildii la Macarale la marginea ora$ului, poem am­
plu, nu scutit de lungimi $i megalitati. dar caruia Cll
greu i s-ar putea nega evidenteJe merite. E reconsti­
fuil aici peisajul unei mahalale bucurestene intr-o zi
In care - cu un duduit continuu, din ce in ce maj
profund $i mai puternic - vin macaralcle "din trupu!
ora1;u!ui", anllntlnd, simbolic, eXfinderea marii celati
socialiste $i in aceasUi modesta $i prafoas a periferie.
dima$ita a Irecutul ui. Zgomotele macaralclor se aud
1a inceput lndeparbate, ~i ,In mahalaua noastra semi­
rur-alii I ,ria~a pare sa curga firesc, / ill haine obis­
nuite de lucTu". Pocmul e concepu( am zice cinema­
tografic, roalizindu-se un leI de cOuirapl1oct loire
imagine ~i banda sonora. Mai lntli dimincata ,.trans­
parenta de sticla w. deschidcrea caselor $i a flori/or,
"oameoii 'prio curti", comparati. ca spre a rupe .1tmo­
sfera de idilism matinal, Cll ni$te ~ginga$(; locomo­
tive": .. oamenii... Cil nj~te ging~e locomotive sub
presiune, / leapadii aburii s.omnului, fumegiud I din
prima {igara a zilei, tare ca un rachiu". fmagine
poate fort,ata la prima vedcre, pentru ca $ocheaza
prejudecatile "calo[ile". D'upa debutul .,poetic"
(transparentii, flori) al acestui grup de versuri, Com­
262
parat ia aducc totu$i, nea$teptat, un accent pUlemic
~i autentic. Facind din teonenul tehnic, industrial
nu numai aici - termenlll evocator al unui trop, Geo
Dumilrescu insista., indirect, asupra frumusetii civili­
atiei, restituita omului prio socialism. Acela~i efect
IJ regasim adesea In poem: "Buna dimineata , spun
neata I spun tl'amvaiele I Cll ochii rO$ii de nesomn. I
Iar mica locomotiva bondoadi a uzinei / alearga cu
buclele negre desfacute in vlnt". 1;)i s-ar mai pulea
da multe exemple. Pericolul [olosirii abuzive a unui
asemenca ti.p de constructie imagistica se cuvine to­
tl1~j subliniat: se pot surprinde 1n vcrsurile lui Geo
Dmnitrescu accentelc a ceea cc am numi un idilism
indus/rial ($i ill poemul discutat, dar mai ales in
CI "iaul uzinei, unde Intreaga conccptie liridi sta sub
~emnul deficicntei semnalale). In Macarale la mar­
ginca ora~lIlui simbolul se Incheaga mtr-un "crescen­
do" lenl. Dupa 0 dimineata ca.lma, dupa 0 zi activ~i.,
locuitorii pasnicei mahalale devin co~ticnti abia sprc
seara de evenimentul care c;e prcgate~te. ti cuprinde
o [ebrilitate nemai~tiuta. Noaptea cade, ~i oamenii
adonn, "cloroformizati" - spune pottul, diei "...din­
tr-un saldm InaH, cu pamatlli la vir!, I speriata. sare
noaptea strngace ill patl'll labe, / inlinzlndu-se cit e
de lunga in tnijlocul stra.zii, I $i sc~pind din sin ma­
rele ei clondir de clorofonu". Abia acum banda so­
nodi coincide cu imaginea acestui poem-film docu­
mentar. .,Inalte, masive, tpUDmd 'in mi$care In jur I
() mare vibratie de forta, I de dincolo de marele ,pod
al caii ferate, vin macaralele..... , ,.~i oamenii le
a~teapta, / intinzlnd miinilc / prin apele calde ale
somnului... "
~Hi:)
 Mcritul cel mai de seama al poemului Macllrale lrz
mal ginea ora$ul1li (~i 7ntr-o masura aL celui intitulat
Oralie La 0 moara de lumina) sta in puterea de a sugCTa
atmosfera vie(ii actuale. Adeseori detaliul aparent nc­
7nsemnat Icapa-Hi un I'elie[ nebanuit. Geo Dumitrescu
are un simt al observatiei indubitabil, ~i chiar meta­
orde cele mai 7ndraznete au nu 0 data, 10 structura
Lor, clemente de notatie minutioasa, patrun:ditoal~.
Poetul acesta caruia ii repugna "literaturizarea sub
loate f onnele ei deseopedi mereu placerea detalitllui
semnificativ ~i autentic. a .,documentarului u. S-a VOT­
bi t la nni de .. rcportajul lirie", specie hibrida, cu cart
poezia lui Geo Dumitrescu n-are nimic comun, de~i
prezenta unui filon reportericesc se poate consemnl(l.
Dar acesla se impletestc intim, fuzioneaza eu alte fi­
loane (umorul, mcditatia lirica etc.) si nu ca,pata
niciodala preponderentii.
Sunul contemporaneiditii se face puternic simtit ~i
in poemele de reflectie ctica. Dintrt ele eredem ea
trebuie discutat in primul rind Clinele de l1ngli fJOd.
poate cel mai inchegat artistic din intregul volum. Un
lirism al oadrului cotidian (pretextul 11 fonneaza 0
plimbare pe bicicleta ~iaparitia unui cune vagabond.
cart: se inca.patineaza a urmari pe bicidistul-poel) de­
vine ipunctul de pornire al unei complexe del-bateri
simboliee, de ad.inci rezonante. Virtualitatile diverse
ale talentului lui Geo Dumitrescu se rcalizeaza aici
ega) si armonios : patosul si autoironia, acuitatea per­
eeptici ~i fantezia libera, tonul confesiv, direct, ~j
disimularea sareastica.
Poemu} e un exemplu elocvent de plurivalenta te­
matica. intr-o desfa~urare ,lirico-epidi ale carei coor­
donate siat extrem de simple. Se cere remarcata, {:a
o oalitate definilorie, puterea de a inEuza substanta
264
vucatoan: imprej udiri10r cdor mai indcparlalc de
oo~iunea obiJ?nuita a n frumosului pottic". Ce poate
fi mai putin "liric" (pentTu 0 mentalitate convent io ­
nal a) dedl 0 plimbare pe bicicleta'~ Geo Dumitrescu
.,anticalofiLul" deseopedi 1l1sa i11'tr-u alare situaiie ntl­
deul unui poem a1 eUf01;e1 5i ec.hilibrului :
Si-acum, pt:dalind lini~til, cu picplul pHIl
de puterea aerului pur ~i-a lumillii,
de bucuria echilibrului
~i-a locomo\iei libere, line. pc duua ro\i.
privirea mea alerga de-a lungul gardurilor
libera, dreaplii. lirsiUi de orice sfialii,
Ubera, energid. materi<lla.. ea (I nevdZulii nuia,
flidnd sa. rapaie balrinele seinduri
in frinluri de dnlcce vioaie. puerile.
crtmpeie de mar~uri tncrezaloan:, ell amiut<:au
cle vrcmea surizatoare, suava,
il impeluosului ~sint soldal ~l c;llare\".
Jntroduoerea tn poem a simbolicului dine Dt­
gringo c ICU totul neostentaliva, poetul ferindu-se de
artifieialitatea rece si prel.Um~io~a a alegorici. Poale
toemai din pricina aceasta eroul line l~i deserie. cu
un fel de minu~ie deliberata, reaetiile psiholQgiec
determinate de aparitia dinelui vagabond {"o u~oara
stri'ngere de ini ma"" •.,dar (rica nu-roi era, Dtl mi-e
frica de cllni", totusi .. dine1e D'egnngo imi dadea 0
neLiniJ?tc, I un rei de teama potentiala. / mili degraha
sentimentul di lui i s-ar putea parea rca lru-e £rica"
etc.), refuzindu-si - deocamdata - refle<:t iile de
un ordin mai general. Poetul aplica aici 0 lectie a
prozei, in care simbolul trebuie sa creasca din impre­
sia de realitate riguroasa. eXldiglndu-si forta tocrnai
din aceasta, ea 0 planta dintr-un pami'nt fecund.
Ciincle posac se ia dupa bieideta, linislit, fadi sa
lalre, "potrivindu-~i pasii pe pa~ii roti1o r mele, I
"GS
privindu-ma tinUi In ochi". Erou1 liric trece prill "oi. rurnjzoJi de protczc morale.
tluhuri ~cnik

difcrite stari, Intr-o grada\ie ascendenta. apoi des­ ell crdc:rul Il1utind 1]1 liu;limi.

cendcnta: intrigare, mlrue, lnvel1unar,e ~i .ciuda, tul­ voi cr hdini\i In sunde filabc

bnrare, mit'are etc. ; n napadesc tot feIul de glnduri ; nevoia de oerolire ~i miloslcnic.

se adrcseaza dinelui, Ii tine lungi discursU1;, impera­ rasfa\ul ~i llnjala

tive $i vehemente la Inceput, pl'ietenoase la sfJr~it i

sau versurilc desprc acele "vietati I care ~tiu sa
paralel se desfa~oara un dialog interior, cn argnmente
dea din coada ~i sa se gudure, / chiar fadi sa aiba
~i contraargumente - poentru ca din toate aceste acu­
coada". Spiritul dialecticii etice din Ciinele de tinge;
mulari $i fluctuatii, notate cu exaclitate, sa se consti~
pod revine ~i in alte poeme - T reptele iertii1'ii sau
tuie incetu1 cu Incetul structura distinct simbolidi a
poemului. Ce reprezinUi dcci dioc1e Degl'ingo? Sim­
Doar a\~a sa
alergi. Crezul moral exprimat de poet
e acc]a a1 dinamismului necesar. revolutional':
plifidnd, am pute>:l spune eli e un simbol al frustratiei.
A\carg5, alrarga. nu te opri - iaUi !('liea '

iar dezideratul etic formu1at ID poem - tot simpli­

Stagnarr3 c moar!e! Alcarga. alearga.

fidnd - ar fi .. ca mizeria uu e I zestrca fatala a inLrc miim: ~i icri inainLc-napni

vietH ~ $i "nepasarca / nu e legea fireasca a vietii" intn: eer ~i pamint, Inlrc tine ~i o:lmcni ..

sau, dupa ..invatalnll'a marelui J"ntelept": .,nimic AIt-:\rg''l alcarga,

nu trebuie lasal sa S·(' piarda / din ceea ce poate Ii ca 0 p13tra curata, cc eurge dc-a dur.!

in viul apelor. neputind prinde 1l1u5chi.

de folos dndva". At' fi JnSa cu totul gre~it sa consi­

(Do.., a/a ,~ .11"8 )
deram tiD gimbol artistic rcductihil la dteva afir­ '
ma~ii generale: el esle de fapt inepulzabil $i
Acel~j optimism pabetic vibreaza ~i in Onwl '(Ia
ireductibil, semnifica\iile lui interconectbdu-se infinit.
Ii am. imn al ethosului comunist care lncheie in chip
Excrcitiul didactic care consta ill lranspunerea bruHi
semnificativ volumul AventuriloT lirice. Sensul sup rem
a unci imagini arlistice Intr-o formula exp.1icita unidi
al comunismului e triumful omenescului:
nu face dedt sa sadiceasdl. faptul de arHi. lipsindu-l
Si-nec~ ineel.
de specificul lui. Merita. I:n schimb, sa acordam
inva\am sa desc1qUim miinilc omului-lup
toata atentia facturii contemporanc a glndirii poetu­ luflple in gtllejul fl'atelui,
lui In Clinele de linga tJOd. Geo Dumitrcscu intre­ invatam sa oprim mina
prinde numeroase incursiuni polemice I:n domcniul ee se rididi sa infiga eutilul.
valorilor eticii burgheze. Filantropia, caritatea, umi­ Si-neet. lueet, Inva\atura cartii
se imeria adine tn camca
linta falsa ii prilejujesc virulente izbucniri satirlce.
stravechei nadejdi a oamcllil"r.

lata, de pi Ida, citeva versuri dcspre caritate: in marea lor scte vesnic nepotolita,

... 0, voi scnlimentaJi sunde de gdalinii. ~i.n noi tneepea sa coboare simplu u banuiulfi caldc.

duioasc inimi caritahile muicl e~ll ca anume comunismu) e atunci

plopi I remw'a!ori. dnd omul devinc om.

:21i-:­
26G
 Intercsul Avenluri/or lirirc sta ~j ill variclatea
plina de supletc a mijloaeelor artistiee folosite de
poeL Discutia asupra lor dep~C$te sftra unor pre­
ocupari formale, eaei pe aceasta oale se pot Himuri
uncle importante problcme de eontinut ale pocziei
lui Geo Dumitrescu. Atdigeam atentia. la Inoeputul
cronicii, di ne afHim In fata Hnw /Joet de dialog.
Tntr-adcvar, structura cclor mai multe dintre pocmele
clIprinse In Aventllri lirice aminte~te. prin caracte­
risticile ci cele mai izbitoal e, de situa~ia-tip tn care
se aHa Un om care disc uta. Monologul _ ill teatru,
de unde vine noliunea - e rostit de un personaj
care se afla singur pe scena. In lirica. monologul
Jndica, pastrlndu-~i de altIcl Insusirile esentiale. 0
1endinta de interiorizare. spiritol autoconfesiunii, al
dezbaterii launtrict. D'ialogul, invers, lnseamna cxte­
riorizare, vorbire "dresa/li. Dar te adresezi altcuiva
nu numai dnd dialoghezi : pot[ rosti un discurs, un
aptl, a rugaminte etc. Dialogul presupune sehimbul
de repliei, oralitatea vie ~i mobila. nemtrcruptul joc
aJ punctelor de vedere. Modalitatea lirica pe care
() adopta, temperamental. Geo Dumitrescu nj se pare
a fj cea a dialogului, In care. msa - Cum am mai
subliniat - , replicile interlocutorului slnt mute. E
In aCl"l<1sta tchnidi a elipsei ceva diu speeificuJ meta­
forei. Explicit, dialogul liTic in forma Sa eliptjdi e
folosit, de pilda, In Ciinele de I1nga pod, unde poctul
se adreseazii unci fapturi necuvlntatoare, ale carei
repJicj - eu valoare simboliea - Slllt notate prin
detalii de comportamcnt exterior (privirea blJnda, afec­
tuoasa a dinelui, cmd i se arunca .. balav.anii vorbelor
clure" etc.). Dar strl.lctura de dialog e mult rnai frec­
venta In versurile lui Geo D'umitrescu. Chiar atuuci
duel se mdreapta spre universul Hiuntrie. poeful St
268
dedublcaza 1)ermancnt, discuta rcbri I ru d Insu~i, In
ace1 stil discollli/lll/l ~i desdzis care e al dialogului.
N-arn vrea sa spUlDem ca e modalitatca 'lluica a poeziei
lui Ceo Dumilrescu, dar credcm di din aoeasta tcasa­
lura se poate deduce un climat general, un spirit viu.
nervos. receptiv ~i deschis, prompt ~i ascutit, care do­
mina pesle tot In versUJ'ile sale. Fiind vorba de un
lirism adresat - pe tono1 cliscutiei chiar -. stnt
fi re~ti numeroasele forme ale expresiei orale (persoana
a doua sin@Ular s.au plural, Ia tpronume ~i verbe,
subjonctivul ~i imperativul, ca ~i frecvenlelc Iormule
de tipul: .. v-am spus", "mi-am zis". m-am intrebat",
.spun" etc.), repetirile eu rol emfatic, pl10zaismele
dc Tonul poetului are 0 multiplicitate d(: inflexi­
l1ni - pe 0 gama caJ'e merge de la graYitatea
Infiorata pilla la ironic, glurua. amuz,ament familiar,
o alta caracberistica distinctiya a stiJului lui Geo
DumitresCll ni se pare a fi utiliz,area simbolului ~i
rnetaforei dezv~)It:ate pina ia hiperbola, in traditia
OI:Jiakovskiana. dar nu Hir5. unele rezultatc inedite.
intr-o astfe1 de tehnidi poetidi poatc ca lucrul eel
lilai lipsil d,e importanta e noutatea metaforelor.
fndeob~tc sint preferntc chiar asocierile cele mai
CLlI'Cnte, devenite, in limhii, ceca ce !;e J1umeste "me­
lafol'c moarte". ElemenlJul de surpriza, de revelatie
artislidl apare abia atunci dnn 0 aslIel de .,mctafOTa
moarta" sall un simbal uzat slot, prin dijatarca $i
diversi ficarea implicat.iiior lor, reiDy/ate. Un exemplu
clocvent ni-I ofedi Obra::u/ r/lIlU'1/ al amil/tirilor.
Unul <Entre simbolurile-eheie. care contribuie la struc­
turarea lmitadi a mtregull.li poem, dar pe oore autorul
ou-I formuleaza niciodata ca atare (ci doar In nume­
rOast' aplicari concrete ale lui). cstc cleTival din
2()\)
 lumea ~eoladi (~sco<da vietii~ sau "leclia vietij", am
putea spune). Amintirile rupar ea Un "maculator pes­ recuzita traditional "poetid!." Jipse~lc de aici. Esle
tri(, / cu file galbui, doldora / de paralaxe grcoaieprezenta, in sehimb, poezia, ell vibratia ei speeifidl,
transfiguratl)are. In versurile lui Ceo Dumitrescu - In
:;i tcnebroase ('cuatii, / de hid"ocarburi in R"hirlandc
ciudate / ~i nevcrosimiJe amoebe «Harmudt» nr. 2. / cdc mai bunt, -care stot majoritare - tdiie~te lumea
prin care mije;;te musta~a precoce a poeziei ... (, ElevuJ
eivilizatiei socialiste contemporane. PenlrlJ a 0 dcnumi
de aJtiidata n-avea "nici macal' buna deprindel'e 11co­era nevoie de cuvinte curente, termCrll tehnici $i in­
lara / de a-~i trece pe curat- Icctiile". Poetu] mar­ dustriali, termeni intelecluali ~i morali, multe expre­
turise$te ca, rntr-un "ceas rU$inat. ra.scolit", voia sii colocviale. dar ~i multe neologisme (fara nici un
sa-~i renege aminlirilc ("sa Ie ard cu apa oxigenata, aCT pedant). Adeseori, poetul $tie sa descopere zaca­

eu iod. / ca pe ni~te prea eorijente CO$uri de c1asa a mintele aun fere ale lirnbaj ului zis .. prozaic". de~i
5-a"). Dar, Intr-un moment ulterior, eapata co~_ dtcorlata investigatiile lui In acesl domeniu nu slnt
tiinta eontinuitatii lui interioare. Redevenit elev (rnsafrucluoase (de exemplu, CTeierul uzillei).
!ntr-o vreme noua, eliberaHi), poetul marturise$te: Autorul Aventurilor lirice a publieat, acum doua
Si totuJ sc a~lcrnc pc Cl1Ial
dcccnii ~i mai bine, 0 placheta juvenila, semnata ell
in fila noua a vietii,
pseudonimul Felix Anadam (ArilmelicG, 1n colcctia
ca 0 ccuatie diberata de taine, revistei Albatros, oct. 1941). Majoritatea versurilor
ca 0 f ulgcratoare paraJaxii eu mii de trepte, de aici, carora Ii s-au adaugat altele, mai noi, de un
atinlita spre iuima steJei viiloruJui,
ca () solcmnii leClie, lucrare scrisa, nonconformism amar ~i sarcastic, au intrat In volu~
la ora de _Istoria rotunjimii pam.1'ntului-, mul adevaratului ~i striHucitului debut al lui Geo
ad de .Anatomia intelepciunii" etc. Dumitrcscu: Libertalea de a trage Clt plt,~ca (1946).
Arta tlnarului poet marcat psihologic de experienta
SimboLul ,.$colji" - eu sensuri duerite _ SoC dez­
tragidi a razboiului stiitea sub semnul frondei totale,
volta de-a lungUl Intregului poem, capiWnd, In par­
al unci revolte de tip rimhaldian impotriva falselol'
tea {inala, ceea ce S-ar putea numi Profunzime artis­
valori burgheze. Cartea e documentul patetic al unei
liea. Fieoare din detaliile asociate (caei ~coala
gencratii inle1ectuale care, -convinsa de falimentul ea­
Inseamna ocuatii, lectii, ore, obliga~a de a trece pc
pitalismului, nu aflase Inca - in anii marii conflagra­
ClJrat lectiile etc.), prin IUminarea lui diD unghiuri

tii - drumul luptei revolutionare. Atitudinea lui Geo

deosebite, e Iozestrat ell forta de iradiatie sugestiva.

Dumitresou. In acele poeme de tinerete, este aceea a

Universul pootic al lui Geo DumitresCll este aoti­
~poetieu, ~i afirmlnd aceasta nu {acem dedt un para­
dox aparent. Caci. Intr-adevar, tot eeea ce tine de
270
curajului mom!. Sa notam, de pilda, reductia la ab­
surd si la grotese a razboiului, ell 0 distrugatoare iro­
nie la adresa tuturor fanfaronadelor .. eroice" (poezia
271
 e scrisa In pli na pcrioada de dictatul'a antoncscian,l,
In 1943) : literara (Gazeta literara, Luceafiirul, Viola r01JU­
III groapa neagra. poale ehiar iOlr-un eimitir.
ncasco), ~i, recent, In volum. Avon/uTile lirice repre­
oamenii, pricl<:nii lOti inarmati. l~i a~cullau propriilc: soapte l.inta, in biografia spirituala a poetului, aflarea acelol'
toti erau murdari slabi ~i patetici cain Shakespeare. certitudini pe care Ie cauta in Liberlalea de a trag
i~i numarau gloan\e1e ~i ziJde ~i nadiijduiau un alae II 1J1l~ca. 0 data ClI imbogatil'ea ei in substaota, poc­
peste noapt.: zia lui Geo Dumitrescu se diversifica $i In mij loace,
firesc, cu acea barbateasdi dezinvoltudi care e un
Aluud a ie~it luna, far5 ca~ca. de undcva diu bezna ghimpalii;
alribut (Si un secret) al malul'itatii.
dar oamenii n-au cazul eu felcle la paminl.

ei au arrins ligiirile disculind clcsprc libcrtalc:a dl: a trage

en pu~ca.

rezemati co mod in groapa ncagra sau poatc chiar pe dte

o pialra de morrninl.

Sint sigur cii unul din ei eram eu _

de altfe!. astazi mi-am gasit in sertar, printre manuscrisele
fel de fd,

pisloluJ mell ghintuit. ell douiizeci ~i patru de focuri.

ell care am parlidpal hi ascdiuJ TrcbiZ<lndci dad!. nu rna in~el.

Doamne. ee de ispriivi am mai fi'kut ~i-ntunci I

ea un erOll din Sadoveanu. cram vitcaz $; crud;

tin minte sa
fi distrus trei sute saized de dU$mani

rntr-uu siugur lIsalt _

Rh, riicnekle mde 'k mink Si trlumr ~i-acum mi Ie mai 'Iud !...

La vValerloo Cranl eu llic:tu! Bonaparfe cabotinu!,

rostllndi~ind pe prngul UDlli I'cae,

vileaz ~i inuti! ~i gra~Seinl In culme,

luptam ~i-aluncea - cc era sa fae?

(LJbrrt111tJ d. 11 lrd~:C" (* pu;ea)

A urmat () lunga pauza 10 scrisul lui Geo Dumitl'CSCU

- peste ,un .decenju - plna In reapari(ia lui in presa

272