GEO DUMITRESCU:

"NEVOIA DE CERCI;RI"

S-a vorbit ~i se va mai \'orbi despre fericita descoperire a

lui Gopo - omllletul sau, bravul, tenacele, silentiosul ~i mai
presus de toate ingenios-candidul exemplar uman, sinteza
grava, suprem poetidi a eforturilor omenirii de-a lungul
mileniilor. Nll s-a stins bine vilva pe care a stirnit-o, ~i iatii
a un nOll amulet i~i cere locul sub soare in tara de ba~tina,
un personaj indntalor, despre care nu s-au auzit pina acum
prea multe ~i di.ruia, dadi. I-am boteza, i-am spune "omuletul
lUl Gco".
, ... Geo Dumitrescu. La 20 ~i ce\"a de ani, pe dnel lansa
semnalele, pentm multi incomode, din Libertatea de a trage
CIt pu,~ca (volum, in fine, reeditat), fizionomia lui se confunda
aproape cu a generatiei, prin inconfonnism violent, "haie­
tism", erotism frenetic ~i dezabuzat etc., eu poate nu singum,
dar foarte pretioasa nota deosebitoare a a \'ersiunii pentru
omul-ma~ina stH Ford XX, pentru creatura eomandatil prill
butoane. incapabila de raspunderi, dcci ~i de initiative
insureqionale. Era prin 1941-1943. Douazeci de ani mai
tirziu - dupa 0 lWlga perioada de tacere, care nu Ya fi
fast inirucluoasa. -, inima poetului, intrata .,in fuziune c
un metal" (ca sa folosim un ,'ers al lui Conslant Tonegaru),
proces in c<tre no.~fe sa identific5.m con\"ingcrea - rcpusa
In drepturile ei - C~~ pop snie poezic mare !?i foarte mare
deciL rarninind tu insup. cit mai mulL tu illsuti, a explodat
in~r-o superba afirmart' de sinc, {admIu-Be sa putem vorbi
aZl, intr-a lirica bogata ln profiluri de 0 mare diversitate,
 140
ScleClic din selcClic. fl
de 0 noua indi,'iduabtate moral-poetica, pe cit de complcxa,
pe atit de franca ~i de loiala in a se deschide cititorului.
tu1llli Geo" e a~dar acest personaj caruia ultimul
01l1uJe
,,
volum de \'ersuri, Nevaia de cercuri, i'i oferalargi posibiliHiti
de afirmare, lucru care - trebuie s-o spuncm _ nu se prea
petrecea eu precedentul volum, totll~i interesant, Avellturi
iirice (1963). Ce bine e sii poti avea pretentii I am plltea
exc!ama, parafrazind un cunoscut vel'S al poetului. Avellturi
lirice - azi ne di1m bine seama - reprezenta 0 selectie de
poeme transcrise la un nh'el de tensiune lirica inca destul
de SC~lzut. Exceptind trei sau patru dintre ele (printre care
~i Ciinele de linga ;Pod - rnanilest ~i viziune dramatizatii
poese asupra alcatUJrii interioare, a companentelar ei strict
obligatorii, precum ~i Balada corabiiLor de piatra, cu geografia
ei Iabuloasa de mit indic), "a\"enturile 1irice" nu depi1~eau
riscurile unei publicistici incinse pina Ia ro~u, jucata ~i ruai
ales "personalizata" prill recurgerea 1a formule orale dezin­
Yolte ("dar, domnule", "un a bur, fire~te", "cum, Doamne
iarta-ma", "vezi bine", "am dizut, va jur", lIla urma urmelor"
"pina una-alta" etc.) din categoria dirora mai ales primul,
dar ~i reeentul sau valum oiera 0 varietate impresionanta,
Inctt nu f<ira indreptatire, exceptlnd doar ullimul aspect
$i tinind seama de structura vcrslibrista a poemelor, de
amploarea lor eseistidi, de patetismul lor orchestral, de
faptul de a [i laborios arcuite "pe orbita unui gind", am putea
apropia cele mai avintatc din productii1c acestea de prozele
celuilalt Geo al literaturii noastre, autorlll _ azi ce\'a mai
abosit - a1 atHol' poeme-reportaj vibrante, dintre care
Lauda electricitalii atinge nu intimpHitor incandescenta!
Dar pentru a masura distanta ce separa Ncvoia de ecrcuri
de Avc-nturi tiricc-, prozaica statistica ne poate Iurniza ~i
ca eitcyil. argumente. E deajuns sa Spunelll ea voilimul din
]963 numara nu illai putin de J90 de pagini ~i cuprindea
17 poeme, in timp ce voillmul recent, 10 partea incdita,
nu dcpa~~te 120 de pagini, pentru cele JJ de poeme cHe
contine. Coneentrarea aceasta, tinind seama ~i de rotundi­
atea poemelor, dintre care mai liecare are 0 certa indivi­
dualitate, s-a faeut tn beneIiciul poeziei, al sUbstantei lirice,
Geo DumHrescu 141
.' eliminarea pletoricului, a ceea ce in mai vechile poeme
P:';:in mare masura discursivitate, prisos epitelial. Nu fara
legatura, desigu~, c~ acest. pr?c~. de epura.re-:concentrare
trebuie sa fie rrunutlOasele Indicatll c~lendanst.lce 'planta.te
Ja capiitul poet?e1or, de felul acestela: ,,1964; lanua.n~,
1966", indi~lU Slgur e~ poetul a trecut la fapta, pe ~ llIl~e
schi~ata chlar de el, lUtr-un inceput de poem: "Am mchls
\'orbele lungi in depoul / vorbelor lungi - vorbe lungi ~i
miute sew·ta" (Sftr~it de spectacol).
Cit priv~te structura ins~i a culegerii, ea da pe fata.
in chipul eel mai neted intentia poetului de a ni-I prezenta pe
erouI sau In dubla ipostaza de filozof ~i amant. Cele doua
cicluri: N cvoia dt!- cercuri ~i Furt'una £On 1"\;[area Serenitatii
isi impart fara echivoc atributiile. gnoseologia neameste­
~illdu-se in problemele inimii ~i viceversa. Celci - trebuie
s-o spunem - filozoful 1l0Stru e un gnoseolog, preocupat in
eel mai inalt grad nu sa imparta universul in sfere, sufletul
in zone, nu sa gaseasca dispunsulla intrebarile fundamentale:
e e materia?, ce e via ta?, ci sa scotoceasdl. in sine ~i in
lucruri daci1 nu e de gi1sit un unghi mai lesnicios din care
el san altii privind sa descopere r1tspunsuri profitabile.
.. ~Ieserie" ingrata, un pic sterila, ca aceea de a sapa muJt1i
vreme in stinca. goalii, ~tiind ca sapi in stindi goaHI.. In
plus, "meserie" in care cel care 0 practica trebuie sa se atina.
pe margini de put uri fara fund, sa pa~easca pe problematice
schcle aeriene, la jonctiunea dintre luciditatc ~i ameteala.
Intruchiparea aparentei inutilWiti a acestei operapi, in care
scopul propriu-zis uu se intrevede, este Ieremia din cunos­
cuta zieala. populara, diruia poetul ii canfera 0 nea~teptaHi.,
prestigioa~a aura. Ieremia e insul luat in Tis, care lllCearCa,
e~uind de tot atltea. ori, de a intoarcc carnI pe un spa~iu
mfinitesimal. "autarile" lui aparent llepractice ~i chiar
absurde, invitatia insistenta, patetica ce-i adreseaza poetul
de a ~i Ie continua"Yw '"?iQr fi fad rezulta t:
Br::tvo (ma gindeam). Ieremia I
Al mllnClt. ai pcrscvcrat I
FetCl', ilia glnd"J.lII,
 142 S~Jecfie dio selec~ic, II

Gco Dumitrescu 143

s~ 5trici u oi~t" san Uldi multi:.

t n gard ,au mal mlllte,

T'cntnl a ajungc s~ bagl de seama.

intr-un IeI de ncuitat, in car~ f,orm~a ap!ati~~ta a IjJ1lb.ajului
~[L dovedL'~tl
cotidian vine p~~?(~ sa sublimeze ~1 ,m~l ~~letor l.nclmarea
C<"J. DU mal e llC\'OIC d L "Jc I cumpenei gtndiril de partea dezordmel !?l haosulU1:
"
Poemul, in esenta, (; totu~i prea didactic, ca ~i de altfel Plata, n'l rog I Illl mai am UlIllIC

Nevola de cercuri sau Biliard, in care "morala" nu a~teapH'i de ecrul, - 0 mcduz:i \'olatild.

sa fie dedusa din ansamblul spunerii, ci se ofenl pe paragrafe lllll loeule~k craniul ­
cu 0 oarecare pedanterie. ~l trcbuic 3a plt'c. Va-zUltI Ulai pU~ln

u totul remarcabile sint, in schimb, Dar eu spun mere..... , ~i trcbuie sa \'lld cit mar pu!i II [ .'

itt cite adevitrttri, A ~ p1ttea Sft aritt C1t1Jl. cre~te £arba, Sjir:~it DC} aceca nu-tl\l mat punep intreb~rl ­

de spectacol, ~i nu numai acesta, in care epistemologul altcc\'a nu mal 1/tLu. Plata, va rog I

nostru reface in mlC un intreg itinerar al sfortarilor omeniri' :;ii stingeli odatil. ",ceasUl. cUll1plit':'

in urmarirca firi~orului de adevar. "Omuletul lui Geo" e in lamp;\, scornlonitoar~, tic iad,

oate aceste cazuri 0 prezenta. ailinc emotiOJ1<lnHi, prin admi­ care-m. bate III ochi !...
rabilele insu~iri de care nu face parada, dar mai ales prin (Dill cilc ad,'1H'irur .... )
migil.loasa, concentrata atentie, ce-l abstrage altor preocu­ Erotica lui Geo Dumitrescu e, nici vorba, latura cea mai
pari ~i-l girbov~tc parca, de a unnari inaltarea unei con­ ~urprinzatoare a acestui volum ~i, daca se poate spune astfel,
struqii imerioarc extrem de fragile, Ia care stilpii de sprijin cea care, in cuprinzatorul tablou mendeleevian al structurilor
nu sint notiunile constituite, adevarurile imuabile, ci biete de amanti, asigura eroului acestor poeme un loc dintre
unelte lexicale foarte ~ovaitoare in aparenta., ca "oare" sau multele inca neocupate. Poemele aces tea sint ~i lntr-aldel
poate", sirnboluri ale reJati\'iHitii ~i examenul ui critic, dar demne de tot interesul. Ele repreziuHI., pe planul confesiunii,
care - asemenea !1ubredului filozof eminescian _ tin ade\'''­ o experienta. lodnhneata., aceea de a pune poezia in contact
ruJ in degetullor mic:
eli zonele cele mai secrete ale sufletului, ale biografiei, nu
~i cJj~Ll1t;1I1J Illt'r"u. ~1 ZICCdlll, ~l \'or!JC'am _ din dorinta de 3. brava (lucrul acesta mergea la 20 de ani),
• dar DII atcll\i!, - ~plln('a dnmnu-nv<"J.!ator _ ci dintr-o foarte pm'ii, reconfortanta oroare de generalitiiti,
• rrC'lnic s:i. st;'\m la 0 dr>;(anl;!. <'gaLl datorita carora ceca ce numim adesea poezie erotica a capatat
c1,~ JIiCrtJTI. de nu yJ de ,1... I 'I _
pardi 0 lustruiaJa. ipocrita., iar poe~ii 5-au transformat In
~I o:u oare. ~l IU -"puncai insi, ~j "I LICt'a una-alt,. ["'J
ziceam megafoane publice. Dimpotriva, in Geo Dumitrescu se
~1 ~ti(', rna cfede nallC
l:lne DU ~scund aptitudini ~i pasiuni de analist al momentelor wllce,
':'1 ~lrbo\'. ori poate chlar in/lilH " lredllctibile, al nuan~elor fulgurante in j ubiJatie ori triste~e,
d"r ell <plLll m"rrll t(ltll~, ~i pc tlllt'
in ner1ibdare sau plictis, nidi. ca toatc acestea sa altereze
\"f"~nic t,>i1.Uc! zicind poate,
totu$i substanta de dntec sau elegie a pocmelor, care nu
~l cl .llcca lOll-una aan:'.. ,
devin niciodata ni~te ~~ bizare ale psihologiei. De altfer.
(Dar ru splm mereu, ..) c~pa~itatea de a surprinde exact nuanta unei stari complexe
~l c~lar contradictorii se putea intre\'edea inca. din creatia
Sentimentul infringerii. al neputintei momentane de a
continua Jucida sfredf'lirt: j'n lucruri este ~i el exprimat de tlllercte, fapt atestat de llumeroase pocme (Poem Nesel'ios
etc.) ~i, printre altele, de urmiHorul final, de asemene;:
..neserios({ :
 144
SelcCfic din seJcC'fie, 11

- Geo Dum.itrescu 145

Cil toate etl (;~t1 frum~i1.

dc¢ laplltl eil. tc iubesc imi pare n-Jden[, Sall:
cu tf)at~ cil in UCfilllli,' n.ai f::\cut decit Toate ip 1l1111tu1ll6C tie
51!. mli s~rllfl. in nobile·yorbc-carame1c
nu "till de e~ te lIr.'\sc in <iCest rnomt'nt". pentru cele dou[~ lacriml inc:!ulc
I.. ,ate penlcl (lacrima stingll
( Baltalif) era mai marc) - smgl'ltul tAu de lriumf
Cintece, 105a foarte personale, tratate cu un bel~ug de din clipa cind. urclnd prIll intuncricnJ tflll,
detalii biografice, de 0 reala suculenta in notatie ~i autoiro­ giJiind pe 0 searA io formll de lick.
nie, sint toate acele poeme in care, ca in $coala jrU1nuselii, phn lIe pillnlnt iierbmLc m-apropiarn
Alchimt'e, Damri, jl1adr£gal rasturllat, Act de mul/zemire, eu miiniJe-ntinsc spre dungile (runtll ...
poetul se fntrece parca intr-un nebunatic, asiatic dans al - Mllruntulc I mi-am strigal eu silli,
sabiilor - rasplata pentru orele de dragoste ~j omagiu adus ~t1Dge lumina. lata iubirea I. ..
iUbitei; in cadrnl acestui ceremonial, inse)ii complimentele (Ae/ de IIlld!lIl1lire.)
capcHa tonne complicate, fara ca totu~i artificiul, jocu),
gluma sa: poata ascuode nUditatea, 0 umilinta tandra funda­ Glumeata autoponegrire din finalul ultimei poeme nu
mentalc! e fara legiHura Cll 0 alta. evidenta a eroticii lui Geo Dumitrescu.
~ anume di elcgia !?i chiar 0 specie de satira cu elemente
- Cl'rCCLap. IlTml1nrr. pnnucp'_
de grotesc afla adesea teren prielnic de incoltire. De 0 marc
diltl\l>C'm di~poZitlj se"ere
puritate. rec\'iem din Huturan de aripi, e I1lbire, po\'estea
s.'l. In) ~C'-aduc1i filril. [ntirzlcre.
unui sintlcjga~ din dragoste:
nllmairleclt.
~I mllri tinar, IncA tin~ . .Era lIlLlrdg05tlt.
lata L'c mfL iut>t.-a cintind, nu de mult, TruplIl l'a (o,t gasll imp,kat, fierlllnt<;-.
t' rna iubl'a pC'rmancnt, aummil pe un maTe zimbet.
(;11 de la sme putere ~J penlru care .\,;upra lui s-au gl'l5it
crCSCllSClU cu aproape
mal multc bilete tic tram"ai
doi CcntllUelri, mindru
e pc trascul 8 orizontaJ.
~I litit ue tinar.incit
o sctisoare ncscrisa, din care

toaUl Jumea iml Splmea "bUll1i ziua" 5-a. putut aila totul,

de dou<'\. ori. pentru liecare ohraz

un certificat de stare 5uIleteasta

( ~ buno1 ziua , :;-.

pc rnllnele Cl"mentu Ion

«buJli!. ziua f).

j 0 batista ellratil. umed1\., .

sau puatc pentru dou~ persoane

{mUla i 51!' ... ~~. mar<;-,

I , bnnll Zilla • C~pnlj ~i , buna ziua +

dupii ce izbise zadarnic in grallilc

alba"trul. zdrind-o ~j pe ea

In orhi i mti '"

Il'ptulul, incercinl1 sll sealX' .

.Dar nu peste tot, in elegiile sale, firea iodriigostitului

D( dll(>,i '_llllllll"/i,,() Sf:.' Identifidi. deplin Cll numele de Clemcnttl ~i nid dragostea
146 Sclcclie din selec{ic. II

ell 0 stare de beatitLldine. Cele mai multc dintre poeme

situeaza triste~i1e iutr-o zona. de tinjiri $i dorinte aprige
contrariate, din care vorbesc dragostea-legatura, dragos­
tea-posesiune, viziuni iuti ~i cotropitoare de culen;; rascotit:
eu Iniwa :>trins~, te a;;tcpt ascultlml

ape amarc ce-mi Juoecll tulbur;

prin !tLuntnce pe*teri-obscure. lncordat,

te a~tcpt, plIternice bllUl.1

laU*",

ell :>uf1etll I i:l gura

lC a~tepl.
ingrozlt ~i Julee, ~lU Wl ttgru de coadd-,

ncdcsp<1rpl, purtiod 5ub bra~, UlL'rcu,

gCI1uncluul tau cald, arcuit.

a"a cum fit I-ai Iil.sat

in ulttnld. (lill1lnear~ ...

e a~ttpt)

Deocamdata ne e greu sa apreciem dadi in mereu inge­

nio.-lscle rne::.aje dmmatiz.a.te care siut elegiile ~i, in genere,
poernele lui Geo Dumitrescu, spiritul, inteligenta, tonul de
autoironie ~i - peste toatc - jovialitatea ~i pliicerea de a
comunica - p:uticularitati in care unH au identificat ele­
mente ale unei psihologii bucure~lene - actioneaza intot­
deanna in sensul imbogatirii Iirismului sau uneori il mai
~i stinjenesc. Mai probabil e ca uu toate pasajele scinteie­
toare pzin dezinvoltunl slnt ~i fulgerate de duhul Poeziei.
Productiile viitoare ale poctului ~i noile etaloane pe care
~i Ie va fiXt vor ara.ta singure clad mai Incapeau saLl nu
aici niscaiva imbunatatiri, dintre aceIea pe care Ie-am mai
intilnit in travaliul poetu!Lli, de~i el Ie ironizeazii fara crutare:
~i l1ld numes.: inca 0 data Popescu. ~I pot
sa ue<.lar, illtr-uIl elall ncstanllt.
punind la limpl1\. doua ue~t<':
• prin lrduscricn succe,;i\"(~,
nu incape indotal<l,
,",~rsul st'-ntbunata~c~t" 1•
(SP/gll> lunil)
1966