1

,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
De mii si mii de ani, Iegenda potopu-
Iui o gasim n povestiIe bibIice, cnd se
vorbeste despre Noe, sau n OrientuI
MijIociu, n mituI Iui GhiIgames. Dar aces-
te ,povesti' bibIice s-au dovedit a nu Ii
chiar povesti. Despre ce s-a ntmpIat Ia
noi acasa, aIIam de Ia doi cercetatori ame-
ricani, WiIIiam Ryan si WaIter Pitman, care
primesc n anuI 2000 cea mai naIta dis-
tinctie din partea CoIumbia University,
Shepara Meaal pentru cercetari exem-
pIare n geoIogia marina.
Cei doi distinsi geoIizicieni americani
au studiat un eveniment catastroIic care
a schimbat istoria, un potop gigantic pe-
trecut n urma cu 7.600 de ani, pe IocuI
unde acum se aIIa Marea Neagra. FoIo-
sind metode de cercetare deosebit de
soIisticate, ei au studiat IunduI Marii Ne-
gre, odata IunduI unui Iac de apa duIce
aIe carui maIuri erau cu 110 metri mai joa-
se dect astazi. Tehnici soIisticate de da-
tare au conIirmat acest eveniment de
acum 7.600 de ani. Munti de apa sarata
au tsnit peste nIIoritoarea vaIe a Bos-
IoruIui, apeIe sarate aIe Mediteranei re-
varsndu-se n IacuI cunoscut azi drept
Marea Neagra, cu o Iorta de neimaginat,
de 200 de ori mai puternice dect casca-
da Niagara, ridicnd marginiIe acestuia,
invadnd si devastnd tot ce nainte Iu-
sese viata n IocuriIe aceIea.
Acea adevarata oaza de apa duIce,
Marea Neagra de azi aIIata Inga Iocu-
riIe unde oamenii vnau, cresteau ani-
maIe, pescuiau - a nceput sa creasca ver-
tiginos, cu 15 cm pe zi, distrugnd totuI
n caIea ei, gonindui pe Iocuitori, care,
disperati, se vor raspndi n toate direc-
tiiIe.
Fermierii, satenii unei vaste regiuni
au Iost Iortati sa Iuga, ducnd cu ei Iim-
ba, obiceiuriIe. Studii cromozomiaIe, Iin-
CIVILIZAIA DUNREAN - RDCINI
Dr. Napoleon Svescu
gvistice, datari cu carbon 14, dar si noi
tehnici ca TIMS - ThermaI Ionisation
Mass Spectometry - au Iost utiIizate pen-
tru a se gasi un raspuns corect.
Cum a nceput, de Iapt, acest eveni-
ment. Cu 12.500 de ani .d.Hr., crescnd
brusc temperatura gIobuIui terestru, ca-
Iota euroasiatica a nceput sa se topeas-
ca determinnd o crestere a apeIor mari-
Ior si oceaneIor cu pna Ia 110 metri.
AngIia, din peninsuIa, va deveni insuIa,
Marea Mediterana si va creste niveIuI
cu 100-110 m, Iacnd posibiIa istoria
AtIantidei; peticuI de pamnt ce Iega
peninsuIa BaIcanica de azi, de Asia Mica
se va ,scuIunda' Iasnd n IocuI acesta o
puzderie de insuIe noi si o mare noua,
Marea Tracica, aceasta Iiind cunoscuta
azi sub numeIe de Marea Egee. CiviIizatii
surprinzator de avansate vor Ii gasite pe
aceste insuIe sau, mai corect, pe ce a ra-
mas pe vrIuriIe muntoase scapate de ri-
dicarea niveIuIui Marii Mediterane cu
peste 100 m.
Dar ce aIIam n Iuna noiembrie 2003:
ceI mai antic asezamnt scuIundat a Iost
descoperit n Iata coasteIor AngIiei, care
poate contine secreteIe unei aIte ,AtIan-
tide' preistorice. Descoperirea a Iost Ia-
cuta din ntmpIare de o cercetatoare
britanica arheoIog, Penny Spikins, de 34
de ani, care Iua Iectii de scuIundare cu
ctiva coIegi, n acea portiune de mare
din Iata portuIui NewcastIe, n nord-es-
tuI AngIiei. ,Stim c exist Atlantia
preistric pe funaul Mrii Nraului,
unae un timp, suprafat ae aimensiu-
nea actualei Marii Iritanii era cnec-
tat ae cntinentul ppulat ae fiinte
umane i animale preistrice', ne spu-
ne David MiIes, arheoIoguI principaI aI
autoritarei asociatii EngIish Heritage.
Pna acum, arheoIogii aveau cunos-
tinta doar de un singur asezamnt mezo-
Iitic acoperit de apeIe CanaIuIui Mne-
cii, n Iata Southampton-uIui, n suduI
AngIiei. DomeniuI gasit de Spikins con-
tine doua asezaminte: unuI se aIIa Ia ca-
patuI unei mase pietroase chiar Ia maIuI
marii, provenind de Ia nceputuI perioa-
dei mezoIitice (ntre 8.000 si 10.000 de ani),
ceIaIaIt - ntre 100 m si 500 m distanta de
maI - provine de Ia sIrsituI mezoIiticuIui
(ntre 5.000 si 8.500 de ani).
Aproape n toate reIigiiIe Iumii gasim
aceasta poveste a potopuIui, care o Iac
2
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
credibiIa si prin IaptuI ca popuIatii aIIate
Ia distante mari uneIe de aIteIe au pastrat
acest eveniment de-a IunguI miIeniiIor n
speciaI n memoriiIe Ior reIigioase.
O brusca migratie de popuIatii por-
neste din zona Carpato-Dunareana spre
centruI Europei, expIozie migratoare nu-
mai recent recunoscuta. AstIeI, un grup
cunoscut drept LBK - Iinear-band-kera-
mik (ceramica Iineara, necoIorata) ajun-
ge pe maIuriIe RinuIui si aI Senei (vezi
The Diaspora, p.191-Noah`s FIood, The
new scientiIic discoveries about the
event that changed history, W.Ryan-
&W.Pitman, Simion&Schuster, 1998).
Acest grup, care a provocat o invazie n
masa, a determinat aparitia unor noi case,
muIt mai Iungi, de aproape 150 de picioa-
re, nemaintInite nainte n Europa, ca
de exempIu n zona ParisuIui de azi. Apar
vase acoperite cu Iorme de spiraIa - spi-
raIa carpato-dunareana-, vaIuri concen-
trice, desene rectanguIare si tot IeIuI de
Iorme geometrice, asemanatoare cu ceIe
din MoIdova, spre exasperarea experti-
Ior care, Ia nceput, nu puteau expIica
acest Ienomen. Prapastia cuIturaIa din-
tre acesti invadatori si bastinasi este evi-
denta. Carpato-dunarenii aduc animaIe
domestice, pIante de cuItura, un tip nou
de IortiIicatii.
SimuItan, un aIt grup din spatiuI car-
pato-dunarean si Iace aparitia n centruI
Europei, grup recunoscut sub numeIe de
Vincea. Ei construiesc case pe un teren
bine niveIat, cu strazi paraIeIe (p.189, Iu-
crarea citata). Podeaua caseIor este Ia-
cuta dintr-un pamnt aIb, iar peretii sunt
Iacuti din caramizi de pamnt. Arta de a
decora vaseIe este exceptionaIa, Iiind n
contrast cu cea dinaintea sosirii Ior. Scri-
suI pictograIic i-a Iacut cunoscuti n Iume,
ei IoIosindu-I cu aproape 2500 de ani na-
intea sumerieniIor (vezi ,Noi nu suntem
urmasii Romei'- p.257 Ed.Intact, Bucu-
resti ). LocaIitatiIe Tartaria din judetuI
AIba, Romnia, precum si Vincea din Iu-
gosIavia, Gradesnita (BuIgaria) pastrea-
za urmeIe scrise aIe acestor emigranti.
n anuI 2003, ,Dacia RevivaI Interna-
tionaI Society oI New York' mpreuna cu
ConsiIiiIe Judetene AIba si Hunedoara au
ridicat, n IocaIitatea Tartaria, un monument
nchinat aparitiei primuIui mesaj scris din
Iume ( Tartaria, circa 5.500 .d.Hr.).
SimuItan cu ceIe doua cuIturi descri-
se mai sus apare, de-a IunguI Adriaticei,
pe coasta DaImatiei, grupuI DaniIo-Hvar,
Inga eI aparnd si grupuI Butmir n juruI
IocaIitatii Sarajevo de azi.
AI IV-Iea grup, numit Hamangia, apa-
re si eI n aceasta perioada, Iasnd scuIp-
turi remarcabiIe ca GnditoruI. Este sin-
guruI grup caruia nu i-a Iost teama sa se
aseze Inga Marea Neagra. Descoperit
n 1953, situat Ia Baia - Hamangia, pe maIuI
IacuIui GoIovita, n apropierea IitoraIuIui
Marii Negre, n provincia Dobrogea.
Aparent a aparut de nicaieri, dnd muIta
bataie de cap speciaIistiIor. A Iost consi-
derata gresit ca o cuItura de origine me-
ridionaIa, care se instaIeaza pe coasta
occidentaIa a Marii Negre, deoarece Io-
Iosea marmura pentru scuIpturi; de ase-
menea, prezenta scoiciIor spondyIus ar Ii
dovedit prezenta unor emigranti din Le-
vant sau de undeva din sud-vestuI Asiei.
Azi se poate considera ca grupuI Haman-
gia a sosit de undeva din zona Crimeei
sau poate chiar din partea sudica a ve-
chiuIui Iac de apa duIce, Marea Neagra
de azi, caIatorind cu ambarcatiuni. Aco-
pera o arie geograIica ce incIude actuaIa
provincie Dobrogea, pna Ia maIuI stng
aI Dunarii, n Muntenia, si nord-estuI
BuIgariei.
Putin mai Ia nord de LBK, proto-indo-
europenii se vor divide n doua ramuri;
una vestica si aIta estica. UItima va Ii cu-
noscuta si sub numeIe de Tocharieni, ras-
pndindu-se spre suduI Chinei de azi, n
zona Tarim Basin, unde urmeIe scheIete-
Ior si aIe corpuriIor mumiIicate au creat,
Ia nceput, probIeme mari speciaIistiIor.
Erau naIti, bIonzi, mbracati n haine con-
Iectionate din Ina europeana. Migratia
Ior se pare ca a atins si insuIeIe Japoniei
(vezi ,Noi nu suntem urmasii Romei'
p.247, Ed. Intact, Bucuresti). Acest exod
de popuIatie, pIecat din zona noastra, din
Vechea Europa, va determina aceI prim
vaI cuIturaI ,GoIden Age' european si
va Iorma ,Diaspora europeana' (p.192,
The Diaspora, Noah`s FIood) .
Dar epopeea stramosiIor nostri nu a
Iost nsa numai una europeana. Despre
ramura rasariteana, asa-zisa indoeuropea-
na, am mai amintit. SuduI si sud-estuI
Marii Negre asa cum s-au Iormat, a Iost
deIimitat de doua grupuri muntoase: n
sud, Muntii Taurus, iar n est, Muntii
Caucaz . Din zona MuntiIor Caucaz por-
neste un grup migrator sudic, cunoscut
sub numeIe de Ubaid. Ei vor cuceri pas-
nic Mesopotamia/SumeruI. (vezi ,Noi nu
suntem urmasii Romei' p.257, dar si
,Noah`s FIood' p.198). Sa nu-I uitam si
pe Sir Arthur Keith, care descopera ,a
time capsuIe' veche de 5.000 de ani. De
Iapt, eI descopera cimitiruI regaI din Ur,
unde ntreg anturajuI regaI aI unei regine
a Iost sacriIicat. EI observa tipicuI Cau-
cazian/European aI scheIeteIor, conside-
rndu-i asemanatori cu pre-dinasticii egip-
teni (vezi Noah`s FIood', p.200). Tot din
acest grup se desprinde un mic grup de
Iermieri, care se vor aseza pe maIuI ruIui
Rioni n Transcaucazia.
GrupuI sud-estic va avea o mica ra-
mura anatoIiana, care este atestata n
zona CataI Huyuk si HaciIar din Turcia
de azi, descrisa de James MeIIaart nca
din 1957. CeaIaIta ramura, predinastica
egipteana, trece prin Jerihon - PaIestina
de azi, ajungnd pe vaIea NiIuIui. Ei aduc
arta oIarituIui, necunoscuta pna atunci
pe vaIea NiIuIui, animaIe domestice, pIan-
te de cuItura, cereaIe, tehnica irigarii te-
renuriIor etc.
Descoperim, dintr-o data, ca NicoIae
Densusianu, n Iucrarea sa monumentaIa
,Dacia preistorica', a avut acea scIipire
geniaIa n a nteIege Iormarea popoareIor
europene, pIecarea Ior din spatiuI carpa-
to-dunarean. FaptuI ca nu a Iost nteIes
arata numai Iimita de nteIegere a ceIor
chemati sa-I nteIeaga. Vedem cum inIor-
matii aparent disparate pot Ii puse mpre-
una daca acceptam o aIta conceptie de-
spre aparitia popoareIor europene ,mo-
derne'.
3
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Plcuele de plumb de la Sinaia - o surs excepional de
cunoatere a istoriei i civilizaiei dacilor
Drd. Aurora Pefan, cercettor principal,
Institutul de Lingvistic ,Iorgu Iordan-Al.Rosetti"
Cercetatoarea va supune atentiei
un proiect de cercetare n domeniuI da-
coIogiei, care ar putea duce Ia rescrie-
rea istoriei antice a spatiuIui centraI si
est-european, precum si Ia o revoIutie
n Iingvistica indo-europeana, romani-
ca, baIcanica, dar si n aIte domenii.
Este vorba despre vaIoriIicarea unei
arhive de texte scrise n reIieI n carac-
tere grecesti, pe tabIite de pIumb, ntr-
o Iimba necunoscuta, presupusa a Ii Iim-
ba dacica. Aceasta arhiva a Iost des-
coperita Ia sIrsituI sec. XIX si nu a Iost
studiata pna acum. A Iost depozitata
Ia IostuI Muzeu de Antichitati, actua-
IuI Institut de ArheoIogie ,VasiIe Pr-
van', si, din pacate, n-a Iost niciodata
inventariata. Au existat peste 500 de
astIeI de inscriptii nsumnd, probabiI,
peste 3 tone de pIumb, care au dispa-
rut ntre timp. Astazi mai exista circa 40
(Ia aceIasi Institut de ArheoIogie) si
nca aproximativ 40 de IotograIii inedi-
te Iacute n timpuI ceIui de-aI doiIea
razboi mondiaI de catre un inginer, deci
n totaI cam 80 de documente. TexteIe
sunt scrise n reIieI, n pIumb si sunt
nsotite de o iconograIie Ioarte boga-
ta. Istoricii si Iingvistii care Ie-au vazut
Ie-au considerat IaIsuri, nsa Iara sa Ie
studieze. MotivuI: nimeni nu stia de
unde au aparut, unde au Iost gasite si,
n aceIasi timp, pieseIe aratau Ioarte
bine, Iara urmeIe de coroziune Ia care
ne-am Ii asteptat dupa 2000 de ani.
Exista inIormatii care certiIica Iap-
tuI ca o parte din aceasta arhiva a Iost
descoperita n 1875, cnd s-a sapat Iun-
datia casteIuIui PeIes din Sinaia. Piese-
Ie erau din aur masiv si, Ia cererea rege-
Iui CaroI I, au Iost Iacute copii n pIumb
Ia Iabrica de cuie din Sinaia. OriginaIe-
Ie au ajuns n posesia regeIui. CopiiIe
au Iost pastrate o vreme Ia manastirea
din Sinaia, apoi au disparut si acestea.
S-au pastrat IotograIii dupa o parte din
aceste copii. AnaIizeIe Iacute Ia Insti-
tutuI de Fizica NucIeara conIirma Iap-
tuI ca ceIe mai muIte dintre piese sunt
Iacute din pIumb tipograIic speciIic
sIrsituIui de secoI XIX.
Totusi, cteva piese mai mici, sin-
gureIe care nu sunt din pIumb, ci pe
baza de cupru sau argint, au o structu-
ra metaIograIica Ioarte compIexa, spe-
ciIica minereuriIor neraIinate din anti-
chitate, deci cu sanse mari de a Ii origi-
naIe. Acest Iucru a Iost conIirmat si de
o serie de anaIize Iacute Ia OxIord pe
una din piese.
n aceste texte se poate identiIica
un numar mare de antroponime si top-
onime dacice, dar si romane, ceItice,
scitice etc. ImaginiIe, Ioarte numeroa-
se si compIexe, reconstituie o ntreaga
civiIizatie, cu cetati, tempIe, divinitati,
animaIe totemice, armate etc. TexteIe
par sa Iaca reIerire Ia evenimente poIi-
tice din vremea respectiva (razboaie,
aIiante), uneIe au caracter reIigios, exis-
ta si doua geneaIogii care aduc Ia Iumi-
na portreteIe si numeIe a zeci de regi si
principi IocaIi de Ia Sar-
misegetuza, HeIis si Ge-
nucIa. Perioada din
care provin se ntinde
ntre sec. IV .Hr. (epo-
ca regeIui Dromichae-
tes) si sec. I d.Hr. (epo-
ca regeIui DecebaI).
SanseIe de desciIrare
sunt mari, deoarece tex-
tuI constituie, n gene-
raI, o expIicatie Ia ima-
giniIe reprezentate.
Limba n care sunt scri-
se are caracteristici indo-europene cIa-
re si practic e imposibiI sa Ii Iost inven-
tata de catre un IaIsiIicator.
MuIte din inIormatiiIe de pe tabIite
au conIirmat descoperiri arheoIogice
Iacute uIterior, dupa un secoI (pIanuI
cetatii Sarmisegetuza, Iorma tempIeIor,
coIonada de Ia poarta de est etc.).
4
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
1. Starea nalt a Civiliza(iei Da-
nubiene
Starea de ,civiIizatie de nceput' nu
mai poate Ii Iimitata numai Ia regiuniIe
care au atras de muIt atentia cercetato-
riIor (EgiptuI, Mesopotamia, LibanuI si
antica vaIe a IndusuIui), dar ea a trebuit
sa se dezvoIte ca sa poata mbratisa ci-
viIizatia NeoIitica si CaIcoIitica a Vaii
Dunarii.
Cteva caracteristici aIe civiIizatiei
n sud-estuI Europei:
- DezvoItarea unei economii de sub-
zistenta agrara prin mbunatatirea tere-
nuIui agrar si a tehnoIogiei. AgricuItura
nu mai este Iimitata numai Ia ceIe mai
bune petice de pamnt arabiI din juruI
asezaminteIor, ci este practicata pe te-
renuri mai diIiciIe, Ia o oarecare distanta
de casa. Este evidenta IoIosirea pIugu-
Iui si a irigatiiIor.
- RaIinamentuI si mbunatatirea teh-
nicii de productie a ceramicii. ProgresuI
n tehnoIogia ceramicii este Ia IeI de ra-
pid att n vest, ct si n est.
- Aparitia metaIurgiei a Iost un pro-
ces independent care n-a Iost inIIuen-
tat de traditiiIe din OrientuI Apropiat.
- O crestere n comert poate Ii obser-
vata nca de Ia mijIocuI miIeniuIui VIII
.Hr. Era un comert Ia distanta Iunga si
care impIica scoici, marmora, obsidian si
cupru.
- Urbanism. n cadruI asezamntuIui
care se extinde, un aranjament mai eIi-
cace poate Ii observat n cursuI dezvoI-
tarii saIe. PIanuriIe stiIuriIor de strazi si
aIiniamentuI caseIor devin mai compIexe
n timp.
Ct despre marimea asezaminteIor,
uneIe cresc att de muIt nct oIera case
pentru cteva mii de Iocuitori.
- Case. Au Ioc schimbari n marimea
si Iunctia cIadiriIor. n timp ce marimea
medie a caseIor este de cam 8 x 5 m, cIa-
diri n orase mai mari pot avea o Iungime
de pna Ia 30 m, doua etaje, cu doua
pna Ia trei camere pe Iiecare etaj.
- CIadiriIe si asuma Iunctii mai spe-
ciaIizate. n miIeniuI VIII .Hr., exista o
tendinta Iie ca spatiuI sa Iie separat dupa
etajeIe din casa sau, mai preIerabiI, sa se
ridice cIadiri separate cu Iunctii specia-
Iizate. n pIus, arhitectura proIana si sa-
craIa tinde sa-si asume trasaturi mai dis-
tincte dect n perioadeIe anterioare. La
cteva santiere arheoIogice au Iost ex-
cavate modeIe de tempIe. UneIe dintre
eIe trebuie sa Ii Iost probabiI structuri
mari pe pIatIorme ntinse.
- StiIuri soIisticate de imagini reIi-
gioase.
- Europa de sud-est si-a dezvoItat
sistemuI ei de scris (Scrisul Ianulian)
acum 7300 de ani si este ceI mai vechi
scris cunoscut pna azi.
- Originea scrisuIui este Iegata n mod
evident de cresterea cantitativa a inIor-
matiei care trebuia nregistrata si trans-
misa. Din acest motiv, CiviIizatia Danu-
biana a dezvoItat un sistem compIex de
comunicatie: SistemuI Danubian de Co-
municatie. Acesta era compus din cte-
va eIemente: scrisuI era numai unuI din-
tre eIe, desi era important, originaI si unic.
AIte canaIe de comunicatie aIe Sis-
temuIui Danubian de Comunicatie erau:
simboIuri reIigioase, decoratii geometri-
ce, Iimbi Iigurative, trucuri pentru a aju-
ta memoria, harti pentru steIe si pamnt,
simboIuri rituaIistice, notatii numerice,
identitatea IamiIiei sau semne de aIiIie-
re a comunitatii, precum si semne care
identiIica proprietaruI/IabricantuI/desti-
natia/continutuI unui obiect.
- ntr-o perspectiva traditionaIa, sta-
tuI, ierarhii de autoritate si o societate
stratiIicata erau considerate esentiaIe
pentru obtinerea unui niveI mai naIt or-
ganizationaI aI dezvoItarii cuIturaIe: ci-
viIizatia. ivili:atia Ianulian demon-
streaza ca erau aIte civiIizatii majore aIe
Vechii Lumi unde statuI nu era IezabiI
ori un Iactor marginaI. Unde anticeIe
orase de pe Dunare au nIIorit, nu exista
o organizatie de stat care putea Ii com-
parata cu cea a oraseIor state sumeriene
sau cu EgiptuI dinastic. EIe erau doar
comunitati ruraIe si semiegaIitare NeoIi-
tice si Iormau o retea ntre sate. Exista o
evidenta convingatoare ca, n VaIea
Dunarii NeoIitice, statuI nu era un in-
gredient necesar n procesuI Iormativ aI
civiIizatiiIor de nceput.
2. Din multe puncte de vedere, Ve-
chea Civiliza(ie Danubian trebuie pla-
sat ntr-o pozi(ie important n aface-
rile economice yi culturale.
Ct despre cronoIogia cuIturaIa a
inovatiiIor cruciaIe, Vechea Europa de-
tine un pas avansat, comparata cu dez-
voItarea n aIte regiuni. ntr-o perioada
de doua mii de ani, ncepnd de Ia mijIo-
cuI miIeniuIui VIII pna Ia mijIocuI miIe-
niuIui VI .Hr., comparat cu CiviIizatia
Danubiana pasuI de dezvoItare aI civiIi-
zatiei n Orient este moderat, desi pro-
greseaza constant. n particuIar, meta-
Iurgia si scrisuI apar muIt mai devreme
n Europa dect n Asia.
- PirotehnoIogia, care este o precon-
ditie pentru preIucrarea metaIuIui, avan-
seaza comparativ muIt mai rapid n Oc-
cident dect n Orient.
- Exista o dovada arheoIogica mai
veche despre cteva tehnoIogii de baza
de topire n Europa. AuruI se preIucra
n sud-estuI Europei cu o mie cinci sute
de ani nainte de Mesopotamia.
- AgIomeratii urbane sunt cunoscu-
te n Europa si AnatoIia deja din miIe-
niuI VIII .Hr., n timp ce n Mesopota-
mia aparitia oraseIor dateaza din aI sap-
teIea miIeniu .Hr.
- ScrisuI apare timpuriu n CiviIizatia
Danubiana si intra n sIera vechii cuIturi
urbane n Mesopotamia destuI de tr-
ziu. Nasterea scrisuIui este antedatata
de Ia regateIe si mariIe orase-state aIe
epocii de bronz pna Ia sateIe semiega-
Marco Merlini, Italia
RDCINILE ADNCI ALE CIVILIZAIEI DANUBIENE
5
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Iitare aIe taraniIor neoIitici si centruI ei
se muta din OrientuI Apropiat n sud-
estuI Europei.
n concIuzie, daca vrem sa nteIegem
istoria civiIizatiiIor Lumii Antice, trebu-
ie sa recunoastem pozitia naIta a CiviIi-
zatiei Danubiene n cadruI Ior si ivirea
avansata a unor puncte de reIerinta.
3. Teorema clasic Ex Oriente lux
este schimbat n Ex Occidente lux
nainte ca noua cronoIogie sa Ii Iost
stabiIita, cercetatorii au asumat usor in-
IIuenta sumeriana, nu numai n sIera scri-
suIui, ci si n aIaceriIe economice si cuI-
turaIe. Dar este evidenta o miscare de
cuItura de Ia vest spre est n miIeniuI VI
.Hr. n particuIar, dovezi arheoIogice,
antropoIogice si Iingvistice sunt aduna-
te pentru a demonstra ca popoareIe Ve-
chii Lumi NeoIitice erau angajate n con-
tacte de comert si reIatii intercuIturaIe Ia
distanta Iunga si ca impactuI inIIuentei
Ior a Iost n mod predominant ndreptat
de Ia vest Ia est.
Aceasta miscare cuIturaIa europea-
na spre Asia, via Egeea si AnatoIia, este
expIicata de decaIajuI de timp, care poa-
te Ii observat n doveziIe arheoIogice
aIe Vaii Dunarii si Mesopotamiei: CiviIi-
zatia Danubiana a nIIorit nainte de cea
sumeriana.
InIIuxuI cuIturaI european n Asia
poate Ii iIustrat ntr-o anaIiza a tehnoIo-
giiIor proeminente, ca, de exempIu, scri-
suI. n timpuI perioadei Iormative a scri-
suIui n Mesopotamia, traditia IocaIa a
simboIuriIor de semne pictograIice Iu-
zioneaza cu inIIuente din aIara de Ia vest.
a.1 n OrientuI Apropiat, un sistem
rudimentar de semne cu Iunctii speciaIe
(contabiIitate si inregistrarea de date) a
Iost dezvoItat n timpuriIe dinaintea po-
topuIui (miIeniuI X .Hr.), si acesta a de-
venit mai raIinat n era dupa potop.
Este tentant de Iacut o Iegatura di-
recta ntre sistemuI pietreIor de socotit
si scrisuI timpuriu sumerian. Cu toate
acestea, numai vreo 30 din 2000 de sem-
ne aIe scrisuIui sumerian au echivaIente
n sistemuI de semne.
a.2 n aIara sistemuIui nativ de sem-
ne, mai exista un aIt rezervor de semne
vizuaIe pentru care se poate presupune
o origine IocaIa si acestea sunt semneIe
iconice aIe vechii pictograIii sumeriene,
uneIe dintre eIe Iiind Ioarte stiIizate.
b. nainte de introducerea cronoIo-
giei cuIturaIe moderne a Europei de sud-
est, cercetatorii erau nedumeriti de simi-
IitudiniIe dintre semneIe ceIei mai vechi
inscriptii a CiviIizatiei Danubiene si sem-
neIe de nceput sumeriene, aceste ase-
manari Iiind anaIizate n Iumina unei pre-
zente cuIturaIe sumeriene n Europa.
Cei care-si bazeaza investigatia Ior
pe noua cronoIogie caIibrata sunt Ia IeI
de nedumeriti de asemanariIe semneIor,
dar reconstructia unei reIatii istorice pre-
supuse ntre vechiuI scris Danubian si
ceI sumerian trebuie asociat acum cu o
raspndire de Ia vest Ia est.
Oare a inIIuentat vechea traditie Da-
nubiana traditia mesopotamiana in pro-
cesuI ei Iormativ?
AsemanariIe de semne dintre vechiuI
scris Danubian si ceI sumerian nu se Ii-
miteaza Ia simpIe Iorme care ar putea
Ii expIicate ca Iiind coincidentaIe (de
exempIu, motive ca un cap de animaI
sau conturuI unui pom).
ParaIeIismuI n repertoareIe semne-
Ior comparate sar, de asemenea, n ochi
datorita muItor simiIitudini n detaIii. n
Iista provizionaIa convergenta a semne-
Ior, se gasesc mai muIt de 40 de paraIe-
Iisme de semne (excIuznd IormeIe sim-
pIe).
MateriaIuI iconic convergent poate
Ii extras din 230 de semne vechi Danu-
biene n comparatie cu ceIe 770 de sem-
ne aIe Iistei ATU.
4. CiviIizatia Danubiana - o societa-
te de retea.
CiviIizatia Danubiana schimba ide-
ea de civiIizatie si Iormarea ei istorica,
deoarece este martora unei aIte traiec-
torii de Ia cautarea de provizii Ia socie-
tati compIexe agrare, departe de mode-
IuI de stat. (Aceasta este bine cunoscu-
ta de Ia traditia mesopotamiana din tim-
puriIe sumeriene. ModeIuI de stat este
un sistem de autoritate ierarhica si cen-
traIizata: organizatia de state, stratiIica-
rea cIaseIor sociaIe, pIanuI centrat aI pri-
meIor orase , economia de tempIu).
Acest drum recent descoperit spre
civiIizatie este o retea de noduri (asezari
centraIe) Iegate prin radacini cuIturaIe
comune, reIatii de schimburi cu avantaj
poIitic mutuaI si interese socio-econo-
mice mpartasite.
Este o societate compIexa, caracte-
rizata de semiegaIitate n reIatii sociaIe,
respectarea intereseIor socio-economi-
ce reciproce, absenta statuIui, ivirea ur-
banismuIui prin expansiunea spre sursa
de petroI, de Ia sate Ia orase cu mii de
Iocuitori si Iara nevoia muItor structuri
de aparare.
Este, de asemenea, o societate agra-
ra, unde sateIe nu sunt oprimate de au-
toritatea poIitica a oraseIor. SurpIusuI
economic IocaI aI sateIor nu este mono-
poIizat de Iocuitorii centreIor urbane.
ntre orase exista o reIatie eIicienta, desi
nu este centraIizata. Distributia bunuri-
Ior si a resurseIor este bazata pe comer-
tuI interregionaI. Este o conIederatie re-
Iativ Iinistita de cuIturi puternic regio-
naIizate cu radacini comune. DezvoIta-
rea unui scris a Iost asociat cu sIera reIi-
gioasa, si nu cu economia, si era Iegat
de imaginiIe divinitatiIor Ieminine.
ModeIuI de retea a societatii este
prezent n orizontuI Vaii Dunarii, aI Vaii
IndusuIui si aI cuIturii HaIaI (7.200 6.000
.Hr.) n norduI Siriei, ntr-o arie ntre
MosuI si AIeppo.
5. Rdcinile adnci ale Civiliza-
(iei Danubiene.
Nu exista o ivire brusca a unei ci-
viIizatii. Daca ne uitam Ia Iista de veri-
Iicat a modeIeIor cuIturaIe care s-au
dezvoItat n miIeniuI IX .Hr., este cIar
eIectuI cumuIativ aI memoriei cuIturaIe.
In structuriIe CiviIizatiei Danubine, nu
gasim n mod simpIu eIemente care se
reIera Ia Epoca NeoIitica, ci muIte cara-
mizi aIe perioadeIor cuIturaIe care pot Ii
trasate chiar pna Ia Epoca PaIeoIitica
(de exempIu Iabricarea de Iigurine din
diIerite materiaIe; credinta n divinitati-
Ie Ieminine ca sponsori ai naturii si cuI-
turii). CorespondenteIe impresive ntre
6
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
La nceputuI deceniuIui 3 aI sec. XX,
cnd paIeograIia Iimbii romne s-a in-
trodus ca discipIina didactica, AIbumuI/
manuaI dupa care aceasta s-a studiat
eIaborat de Ion Bianu si N. Cartojan,
s-a intituIat: Album de paleografie ro-
mneasc (scriere chirilic) yi a cu-
noscut trei edi(ii pn n 1940.
Pornind de Ia izvoareIe antice si medievaIe timpurii, eIec-
tund si o preaIabiIa cercetare toponimica n IocuriIe n care
au vietuit n antichitate dacii/tracii cauconi, autoruI identiIi-
ca zone Ioarte ntinse n care sunt atestati acestia, avndu-si
patria primordiaIa pe teritoriuI tarii noastre - si anume, n sud
estuI TransiIvaniei (n |ara Brsei), o parte a judetuIui Har-
ghita (spre izvoareIe OItuIui) si n parti aIe judeteIor Buzau si
Muret, unde, dupa Ammianus MarceIIinus, este prea cunos-
cuta |ara CaucaIand, n care s-ar Ii reIugiat gotii de Irica
huniIor. PrimuI i aminteste Homer pe cauconi, n aiseea,
traci-cauconi care i-au ajutat pe troieni n ceIebruI razboi.
Cauconii au ,cobort' spre suduI PeninsuIei BaIcanice pe Ia
anii 1600 .Hr., cnd nca si pastrau autonomia Ior, pe care ti-
au mentinut-o si mai trziu, n IocuriIe de sedentarizare: n
Asia Mica si n Scandinavia, n N-V Germaniei, Inga Marea
BaItica, ntr-o zona numita, nu ntmpIator, Iacia, aacisca
regi, unde se vorbea aacisca lingua; n IsIanda, unde Stra-
bon i numeste kauk; n Spania, unde sunt amintiti numitii
kaukii, de Ia care s-au pastrat numeIe a doua IocaIitati:
auclihrum si auca, pastrat uIterior sub numeIe de ca,
n SiciIia, unde denumirea aucana devine mai apoi cani-
Acad. Alexandru Surdu
PE URMELE CAUCONILOR
cus; n Lituania, atestati pna azi n toponimie.
EtimoIogic, numeIe cauconiIor presupune autoruI ar
proveni de Ia aucas naItime/deaI, munte, zona de origine
a acestora.
La noi nca sunt atestati n toponimie, toponimia Iiind o
adevarata mina de aur a continuitatii n SpatiuI traco-geto-
dac/romnesc. Poate cuvntuI aucas provine dintr-o Iimba
primordiaIa. Din SpatiuI de origine aI cauconiIor eI se va Ii
raspndit, prin ,roiuriIe', n timp, aIe acestora, n toata Euro-
pa si n Asia anterioara. Poate de aici deriva si Muntele sfant
aI geto-daciIor, gain (din Coca -ion/ionon, unde ion/-
ionon avea o semniIicatie reIigioasa), amintite de Strabon.
Sunt si cuvinte obitnuite n Iimba romna, pastrate pna azi,
provenind de Ia acei cauconi: cuca (v. cuca deaIuIui coama
deaIuIui), iuc, iucas (maghiar Ciucas), iuc (onomasti-
con) etc.
nconjurati, n bastina Ior, de aIti traco-geto-daci, pe un
Spatiu ntins, n ,Vechea Europa', cauconii, ca si aIti Irati ai
Ior, au ,roit' n muIte directii, ducnd cu ei civiIizatie, organi-
zare, spirituaIitate, cu care au contribuit Ia constituirea muItor
natiuni n IocuriIe de sedentarizare.
Conf. univ. dr. G.D. Iscru
Despre paleografia limbii romne
Dupa ceI de-aI II-Iea razboi mondiaI,
tituIatura a suIerit, poate nu ntmpIa-
tor, o ,mica' modiIicare: n prim pIan
trecea cuvntuI ,chiriIic'.
n 1956, ncercnd, probabiI, sa re-
vina oarecum Ia intituIatia anterioara,
proIesoruI paIeograI EmiI Vrtosu, n-
tr-un studiu pubIicat, opteaza pentru ex-
presia: palegrafie chirilic rmaneas-
c, n timp ce pentru paIeograIia sIava
proI. sIavist Damian Bogdan propunea
intituIatia: palegrafie slav-rman;
n ambeIe, precum se stie, s-a IoIosit aI-
IabetuI ,chiriIic'.
n 1968, n cartea sa, de reIerinta,
proI. EmiI Vrtosu propunea denumirea
simboIuriIe preistorice si semneIe scri-
suIui sugereaza, daca nu o semniIicatie
comuna, ceI putin un principiu comun
de reprezentare aIIat n spateIe actuIui
reprezentativ.
Descoperirea si stresuI corespon-
denteIor apropiate si anaIogiiIe impresi-
ve ntre simboIuri si semneIe de pe arta
de piatra sau de pe obiecteIe de os si
ScrisuI Danubian reprezinta un pas im-
portant pentru a interpreta pe uneIe din-
tre eIe ca ,predecesoareIe scrisuIui'.
ScrisuI NeoIitic aI proto-Europei a
Iost, deci, precedat de o revoIutie cog-
nitiva si simboIica: inventia, ncepnd
cu un eIement graIic simpIu, pna Ia
motive geometrice compIexe si organi-
zatia Ior exceptionaI de Iogica.
n concIuzie, scrierea a mostenit o
tendinta cIara spre abstractie, o IamiIia-
ritate cu geometria si cunostinte nume-
roIogice de Ia aIte popuIatii de vna-
tori-cuIegatori.
Acestia s-au reIugiat n timpuI uIti-
mei epoci gIaciare n cteva teritorii cu
cIima temperata si au inventat Iorme pri-
mitive de prescris.
6. Recunoayterea Civiliza(iei Da-
nubiene are repercusiuni culturale im-
portante asupra identit(ii Europene.
Aceasta aduce o mbogatire si ex-
pansiune a matricei istorice si cuIturaIe
pe care se bazeaza identitatea noastra
Europeana, pentru ca civiIizatia Dunarii
este acum considerata ca una dintre
,mameIe' cuIturii europene moderne.
7
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
de palegrafie rman-chirilic - si asa
a ramas pna astazi.
Dupa parerea noastra, tituIatura in-
tegraI corecta a Iost a primiIor doi autori
I. Bianu si N. Cartojan. Daca n-a Iost o
intuitie a primiIor doi autori, este Ioarte
probabiI ca acestia sa Ii cunoscut, dupa
descopeririIe de pna atunci, ca se ,pro-
IiIa' si o aIta paIeograIie n SpatiuI Iim-
bii romne, pentru care Ia noi nu se pro-
cedase nca Ia o desciIrare, dar o discu-
tie de Iond deja o Iacuse N. Densusia-
nu, n Iacia preistric, asupra inscrip-
tiei de pe bratara din TezauruI de Ia Pie-
troaseIe, atestnd existenta unei scrieri
IocaIe muIt anterioara ceIei ,chiriIice'.
Dar cum amintita opera a Iui N. Den-
susianu a Iost respinsa pna Ia dispre-
tuire, Iara temei stiintiIic, de mediiIe noas-
tre universitare si academice, deci nea-
dusa nici n Iata studentiIor, Iie si numai
pentru propria Ior curiozitate, a conti-
nuat sa se studieze excIusiv scrierea ,chi-
riIica', cu putineIe antecedente de pna
n sec. XVI, apoi, dupa triumIuI Iimbii
romne n Biserica si n CanceIaria Dom-
neasca (sec. XVII), documenteIe si aIte
texte scrise n Iimba romna, cu graIie
,chiriIica', tot mai muIte, pna dupa mij-
IocuI sec. XIX.
Deci, cautariIe asupra unei paIeogra-
Iii a Iimbii romne naintea scrierii ,chiri-
Iice' au ,nghetat' n amintiteIe medii
importante.
Discutia Iui N. Densusianu s-a ,n-
gropat' prin atribuirea IaIsa (pna azi,
IaIsa!) a TezauruIui de Ia PietroaseIe.
Semne aIIabetice si anaIIabetice din
SpatiuI stravechii cuIturi neoIitice Vin-
cea-Turdat, descoperite de arheoIoguI
romn SoIia Turma, ncepnd din 1874
comunicate n Congrese de speciaIi-
tate, pubIicate n reviste straine, pIasate
n muzee (IragmenteIe din vase pe care
erau gravate), sistematizate n sIrsit de
un arheoIog maghiar (Rotka Marton)
au Iost ignorate, dupa cum au Iost, n
Iond, tot ignorate si uneIe inscriptii care
ncepeau sa ,apara' n descoperiri ar-
heoIogice n SpatiuI carpato-baIcanic,
de vreme ce n-au Iost atribuite unei
scrieri IocaIe cuprinznd si SpatiuI ro-
mnesc. Au continuat a Ii ignorate chiar
si descoperiri arheoIogice sintetizate re-
Iativ recent n Iucrari aIe arheoIoguIui
american, de origine Iituaniana, Marija
Gimbutas, arheoIog care pare sa ,ncur-
ce' oarecum ,stiinta' speciaIistiIor
nostri. Iar epocaIa descoperire de Ia Tar-
taria, din 1961 (N. VIassa), tot din Spa-
tiuI amintitei cuIturi neoIitice Vincea-
Turdat, descoperire careia miscarea
noastra dacoIogica i-a dedicat un Con-
gres, aI IV-Iea, n 2003, a Iost si nca este
privita de cei mai muIti dintre nvatatii
nostri cu ,bIazon' academic, ca si de
,ucenicii' acestora din Universitati, cu
scepticism, pna Ia indiIerenta, desi, n-
tre timp, dupa parerea unor speciaIisti si
savanti straini, aceasta descoperire a
pIasat SpatiuI romnesc Ia nceputuI scri-
suIui n Iume. Recent, s-a semnaIat o des-
coperire simiIara, dar muIt mai timpurie,
n Serbia, n spatiuI cuIturii Lepenskivir.
Nu si-au mai amintit speciaIistii nostri,
ca n SpatiuI traco-geto-dac / romnesc,
n sec. IV d.Hr., n procesuI de crestinare
a autohtoniIor carpato-baIcanici, se tra-
dusese SI. Scriptura n Iimba bastinasi-
Ior vizitati de misionarii crestini - si se
vor Ii utiIizat, Iara ndoiaIa, semne aIIa-
betice cunoscute Ior, iar nu grecesti, Ie-
niciene sau ebraice! IneIuI de Ia Erzero-
vo, ca ti aIte descoperiri sud-dunarene
Iusesera strict IocaIizate de arheoIogii
nostri: eIe nu ne priveau direct, nu erau
aIe natiunii traco-geto-dace sau aIe na-
intasiIIor ei directi, urmnd a Ii revendi-
cate, probabiI, de viitorii migratori sIavi
sau buIgari !... Pe cei care, Ia noi, ndraz-
neau sa se ocupe de traci si de tracoIo-
gie, pornind de Ia proI. JosiI Constantin
Dragan, i numeau cu dispret ,traco-
mani'! Iar tracii nu existau dect de Ia
opera Iui Herodot ncoace, mai apoi de
Ia ,basmuI' de odinioara, despre razbo-
iuI troian, devenit reaIitate ntre timp, aI
Iui Homer; getii, sigur dupa Darius I, iar
dacii de cnd a ,binevoit' sa-i numeas-
ca astIeI ceIebruI Caesar... Au ignorat,
cei mai muIti dintre speciaIistii nostri,
semneIe de pe vaseIe de rituaI din ntreg
EvuI timpuriu (stravechi), iar unii, tre-
zindu-se oarecum, I-au nvinuit pe dI.
proI. VirgiI VasiIescu, care o viata de om
s-a ocupat de Semiotica, de Iapt cum ca
ar Ii ,Iurat' munca arheoIogiIor!...
...Si toate acestea pentru ca ,stiin-
ta' speciaIistiIor nostri despre traco-
geto-daci, n materie de scris, era ca res-
pectivii, pur si simpIu, nu tiau s scrie!
Si chiar daca ar Ii stiut, de vreme ce s-au
,romanizat' Ia IocuI civiIizatiei imperia-
Ie romane, disparnd astIeI din istorie,
romnii, oricum, n-ar Ii avut ce mosteni,
pna Ia ,venirea', din Bizant, a aIIabe-
tuIui ,chiriIic' si a Iimbii sIave ca Iimba
de cuIt.
Cu aceasta ,venire' si ,adaptare' a
aIIabetuIui ,chiriIic', ca prim aIIabet
vechi n care s-a scris si romneste s-a
deschis aIta serie de conIuzii si ignorari,
perpetuate de Ia nvatat Ia ucenic, care
au Iacut din respectivuI aIIabet un aIIa-
bet sIav, strain de SpatiuI romnesc, o
,haina mprumutata si rau adaptata Iim-
bii romne', cum se ,postuIa' n Trata-
tuI de Iingvistica aI acad. AI. Rosetti din
1974.
n aceste conditii, n mediiIe rom-
nesti universitare si academice n-a mai
putut ncoIti gnduI Ia o graIie anterioa-
ra ceIei ,chiriIice', necum Ia pregatirea
unor speciaIisti pentru nteIegerea ,ciu-
dateniiIor' de pe arteIacte stravechi, din
petteri si de pe stnci, Iasate pe seama
etnograIiIor, IoIcIoristiIor, geoIogiIor,
precum a Iost Iasat si bogatuI raboj aI
SpatiuIui romnesc, pna azi.
Si asa am ramas, pentru Iimba rom-
na, doar cu paIeograIia ,chiriIica', cu
tezeIe si ipotezeIe care tin de geneza si
de ,apasatoarea' ei IoIosire pna Ia mij-
IocuI sec. aI XIX-Iea. Si nici azi, mpotri-
va evidenteIor, nu prinde contur n amin-
titeIe medii, gnduI Ia o paIeograIie mai
veche a Iimbii romne, necum Ia o con-
tinuitate ntre ,ciudateniiIe' de pe stra-
vechi arteIacte si ,chiriIiceIe' de dupa
sec. IX d.Hr.
Iata, deci, o consecinta negativa
majora a ignorarii unei mai vechi paIeo-
graIii n SpatiuI Iimbii romne. ProbIema
aIIabetuIui chiriIic o vom aborda uIte-
rior, n noua editie a cursuIui nostru de
PaIeograIie.

8
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
SpatiuI carpato-dunarean (SCD), deIinit prin existenta Ian-
tuIui Carpatic si a ceIui mai mare IIuviu european, cuprinde
ecosisteme cu contributii esentiaIe n devenirea si dainuirea
popuIatiiIor autohtone; dintre acestea, ceIe mai importante
sunt: IunciIe IIuviuIui Dunarea si aIe mariIor sai aIIuenti, pre-
cum si renumita sa DeIta; mariIe cmpii; zona podisuriIor;
zona subcarpatica si a deaIuriIor piemontane; depresiuniIe
intramontane (asa numiteIe 'tari) si nu n uItimuI rnd zoneIe
montane. Toate aceste ecosisteme Iormeaza un aranjament
naturaI unic, cu aspect reIativ concentric. n decursuI uItimi-
Ior 10.000 de ani n SCD schimbariIe cIimatice si IIoristico-
Iaunistice n-au Iost esentiaIe, ceea ce a Iavorizat, de Ia bun
nceput, o stabiIitate a comportamentuIui istoric aI popuIatii-
Ior din aceste ecosisteme. Dunarea cu aIIuentii ( Prut, Siret,
IaIomita, Arges, OIt, Jiu, Cerna, Tisa etc.) si ecosistemeIe Ior
au constituit dintodeauna, n mod simiIar mariIor IIuvii aIe
Iumii, dar cu caracteruI sau speciIic, un Iactor generator de
civiIizatie si comportament istoric. Pe Dunare s-au vehicuIat
n cursuI istoriei eIemente de civiIizatie si cuItura spre centruI
si marginiIe continentuIui.
MariIe cmpii (Cmpia Romna si Cmpia Panonica) au
generat, datorita IertiIitatii Ior, centre de dinamica istorica si
de diIuziune a popuIatiiIor si cuIturiIor.
PodisuriIe (PodisuI MoIdovenesc, PodisuI Dobrogean,
PodisuI Getic si ceI TransiIvan), prin morIoIogie si resurseIe
Ior naturaIe, au contribuit ntr-o mare masura Ia geneza, dez-
voItarea si permanentizarea comportamentuIui istoric aI Io-
cuitoriIor Ior. Subcarpatii, adevarate contraIorturi aIe Cetatii
CarpatiIor, reprezinta n conceptia noastra IeaganuI civiIizati-
Ior carpato-dunarene. Aici, conditiiIe morIoIogice, cIimatice,
Prof. dr. Jasile Boroneanf
Conf. univ. dr. Nicolae }icleanu
Formarea i dinuirea comportamentului istoric
n ecosistemele spaiului carpato-dunrean
IIoristice si Iaunistice au Iost deosebit de IavorabiIe dezvoI-
tari coIectivitatiIor umane, Iapt dovedit de marea si constanta
densitate a popuIatiiIor. Prin morIoIogia Ior, Subcarpatii s-au
constituit n Iactori de stabiIitate ai habitaturiIor Ierite de con-
tacteIe dure cu popuIatiiIe migratoare.
Ecosisteme particuIare s-au dezvoItat de-a IunguI unor
cursuri importante de apa, n depresiuniIe intramontane cu-
noscute din ceIe mai vechi timpuri ca 'tari (|ara Brsei, |ara
Lovistei, |ara HateguIui si muIte aIteIe).
Cetatea CarpatiIor, nucIeuI SCD, dupa VIsan 'coIoana
vertebraIa a pamntuIui romnesc, prin aItitudiniIe saIe mo-
derate si vegetatia acoperitoare, a permis dezvoItarea nde-
IetniciriIor agro-pastoraIe, Iavoriznd o vesnica penduIare
sezoniera a popuIatiiIor de pe ambii sai versanti, cunoscuta
ca transhumanta, de aici si numeIe 'spatiu mioritic utiIizat
de Lucian BIaga. Prin Irumusetea si soIemnitatea Ior ceIesta,
naItimiIe carpatine au Iost considerate dintotdeauna de au-
tohtoni ca spatii sacre pe care au construit hieropoIe si au
tesut Iegende.
AranjamentuI naturaI n chip de cununa a determi-
nat o retea hidrograIica aproape radiaIa, cu dezvoItarea dru-
muriIor de pIai si Iunca, prin care Iocuitorii versantiIor carpa-
tici erau n continua comuniune, Iapt cu impIicatii n uniIor-
mizarea Iimbii si a credinteIor reIigioase. n acest uItim con-
text, putem cita uniIormizarea Iegendei Baba Dochia pe tot
cuprinsuI ArcuIui Carpatic.
SubIiniem ca acoIo unde Dunarea strabate Carpatii au
existat ecosisteme ce au permis Iormarea ceIui mai vechi nu-
cIeu de civiIizatie europeana, prin cuItura Lepenski Vir ScheIa
CIadovei ( 8.500 5.500 .Hr.).
Prof. dr. Mihai Popescu
PREMERGTORII SCRISULUI N VALEA DUNRII
Toate mariIe istorii aIe scrierii, n Iimbi
de Iarga circuIatie (engIeza, Iranceza,
germana, spanioIa etc.), pe care Ie-am
consuItat n uItimeIe trei decenii, nce-
peau cu Mesopotamia si nici macar nu
pomeneau, deci nu aveau cum sa co-
menteze si sa acorde IocuI meritat extra-
ordinarei descoperiri de Ia Tartaria, ca-
reia CongresuI InternationaI de Daco-
Iogie i-a consacrat editia a IV-a, din anuI
2003. Am socotit ca ceIe patru decenii
care au trecut de Ia descoperire consti-
tuie un intervaI prea scurt comparativ
cu secoIeIe scurse de Ia descoperirea
tabIiteIor de Iut gravate cu ,vrIuri de
sageti' si cunoscute sub denumirea Ia-
tinizata de scriere cuneiIorma. M-am n-
armat cu rabdare si am sperat ca va veni
vremea cnd adevaruI istoric va nvin-
ge inertiiIe si comoditatiIe istoriciIor ro-
mni sau straini.
Nespusa mi-a Iost bucuria cnd am
aIIat, n coIectiiIe BibIiotecii NationaIe a
Romniei, un exempIar din Histire ae
lecriture ae liaegramme au multi-
meaia (Istoria scrisuIui de Ia ideograma
9
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Ia muItimedia), coordonata de doamna
Anne-Marie Christin si pubIicata de Edi-
tura FIammarion din Paris, n anuI 2001.
Lucrarea, eIaborata de prestigiosi cer-
cetatori din universitatiIe Iranceze, a Iost
conceputa n trei mari capitoIe:
I. rigini i reinventri, n care sunt
prezentate si anaIizate izvoareIe si prin-
cipaIeIe IiIoane primordiaIe aIe scrisuIui
n Europa, Asia, AIrica, America, mai
pe scurt din TransiIvania pna n InsuIa
PasteIui.
II. Alfalete i scrieri aerivate, care
cuprinde evoIutia scrieriIor egeeana, se-
mitica, araba, greaca, Iatina, caucazia-
na, chiriIica, runica etc.
III. Imaginea in scrierile ain cci-
aent, unde arta manuscriseIor si arta ti-
pograIica sunt urmarite n evoIutia so-
cietatii occidentaIe.
PrimuI articoI aI monumentaIei Iucrari
de reIerinta - Les avant-curriers ae
lecriture aans la Jalee au Ianule (Pre-
mergatorii scrisuIui n VaIea Dunarii),
scris de MichaI Guichard, conIerentiar
Ia Universitatea Paris I restabiIeste per-
spectiva corecta asupra roIuIui pe care
I-a jucat vatra cuIturaIa dunareana n is-
toria Europei. AutoruI aIirma ca ,De Ia
nceputuI miIeniuIui aI VI-Iea pna n mi-
IeniuI aI IV-Iea . Hr., n bazinuI Dunarii
s-a dezvoItat o cuItura straIucita, care a
exercitat o inIIuenta asupra ntregii Eu-
rope CentraIe. Numeroase vestigii aIe
acestei cuIturi au Iost gasite si n Germa-
nia (AIsacia) si n Franta (pna n bazi-
nuI parizian). Aceasta civiIizatie origi-
naIa si datoreaza dezvoItarea n speciaI
stapnirii artei de a preIucra argiIa,... care
a devenit suportuI priviIegiat aI creatii-
Ior artistice, Iie ca e vorba de statuete
sau de graIisme' (p. 17).
Snt remarcate bogatia si diversita-
tea IormeIor geometrice gravate pe va-
seIe de Iut, ,decoruri' care nu erau tra-
sate, ci urmau un ,cod stabiIit prin tradi-
tie, aI carui principiu s-a pierdut pna
astazi'. Aceste graIisme au permis Iara
ndoiaIa, pe de o parte, crearea unui ,re-
pertoriu de semne si de simboIuri' si, pe
de aIta parte, ,rationaIizarea unui spatiu
virtuaI ceI aI unei supraIete de um-
pIut, oIerita de peretii vasuIui.'
Acceptnd ideea astroIoguIui Jean-
Marie Durand ca ,oamenii au nvatat sa
citeasca nainte de a nvata sa scrie', dI.
Guichard demonstreaza ca a aparut ast-
IeI o ,educare a ochiuIui pentru Iectura,
Ia IeI de esentiaIa scrisuIui ca nsusi ac-
tuI de a scrie.' Aceasta primordiaIitate a
Iecturii este exempIiIicata arheoIogic
printr-o succinta prezentare a unui ca-
Iendar neoIitic, n Iorma de cuptor, des-
coperit n BuIgaria, Inga satuI SIatino.
UniversitaruI Irancez ne provoaca Ia
un exercitiu de imaginatie, prin care sa
nteIegem ca, ,ajuns Ia acest stadiu de
schematizare a universuIui, omuI era n
masura sa treaca Ia stadiuI scrierii si ne
putem ntreba daca civiIizatia dunarea-
na nu a Iacut deja acest pas.'
ReIerindu-se Ia cercetariIe EmiIiei
Masson privind ,simboIismuI graIic Ie-
gat de IertiIitate' existent pe IigurineIe
Ieminine din cuItura Vinca, autoruI re-
cunoaste ca ,nu putem n mod evident
risca sa tragem o concIuzie pentru sau
contra existentei unei scrieri dunarene...
Iegate de practici reIigioase, care nu a
supravietuit disparitiei civiIizatiei duna-
rene preistorice. EI este nsa de acord
ca, daca aceasta civiIizatie ar Ii evoIuat
spre urbanizare, cum a Iost cazuI sateIor
din suduI Mesopotamiei, aceste ,graIis-
me' ar Ii evoIuat si eIe spre o adevarata
scriere, dar sosirea indo-europeniIor, n
juruI anuIui 3.800 . Hr., Ie-a condamnat
Ia disparitie.
PIaca de argiIa de Ia Gradesnica (BuI-
garia) si pIacuteIe din piatra descoperi-
te Ioarte recent (n 1996) n Siria, I de-
termina pe autor sa parieze ca veriIicari-
Ie arheoIogice vor aduce nca muIte sur-
prize ntr-un domeniu aI istoriei n care
,ne muItumim adesea cu deIinitii prea
simpIe', iar descopeririIe risca sa trans-
Iorme viziunea putin cam nvechita pri-
vind originea scrierii cuneiIorme, pe care
unii o presupun Iegata doar de necesi-
tati contabiIe.
Dupa aceasta scurta trecere n re-
vista a ,premergatoriIor' scrierii euro-
pene, autoruI trece Ia ca:ul particular
al scrierii ae la Trtria, aIirmnd ca
,printre scrieriIe dunarene, ceIe trei ta-
bIite de Ia Tartaria ocupa un Ioc apar-
te.' Sunt evocate conditiiIe n care ar-
heoIoguI romn NicoIae VIassa a des-
coperit idoIii din argiIa si aIabastru, o
bratara si, mai aIes, tabIiteIe inscriptio-
nate, care sunt si reproduse dupa dese-
neIe care nsoteau articoIuI EmiIiei Mas-
son ,Scrierea' in civili:atiile aunre-
ne nelitice (pubIicat n revista Kaa-
ms, voI. XXIII, nr. 2, 1984).
Daca tabIiteIe i-au Iacut pe arheo-
Iogi sa se gndeasca imediat Ia texteIe
sumeriene din Uruk si Djemdet-Nasr -
autoruI aminteste, n acest sens, studiuI
sumeroIoguIui FaIkenstein - , nu puteau
trece neobservate nencrederea si stn-
gaciiIe descoperitoruIui NicoIae VIassa,
care ,s-a aratat mai preocupat sa studie-
ze inIIuenteIe mesopotamiene dect sa
descrie cu precizie contextuI sapaturiIor
saIe', astIeI nct si astazi ,o puternica
suspiciune apasa asupra autenticitatii
acestei descoperiri, in ma sigur sen:a-
tinale.~
Pornind de Ia inIormatiiIe pe care Ie
detine, dI. Guichard aIirma ca ,TabIiteIe
erau din argiIa nearsa, dar imediat dupa
ce au Iost descoperite, eIe au Iost arse
in cuptr, ceea ce mpiedica orice ex-
pertiza cu carbon 14, care ar Ii permis
datarea Ior.' Nu avem dovezi care sa
conIirme ori sa contrazica aIirmatia d-
Iui Guichard, dar cercetatoruI Irancez
Jean DerueIIe si britanicii Christopher
Knights si Robert Lomas au raportat re-
zuItate revoIutionare obtinute chiar
,prin datare IideIa' cu carbon 14. Ra-
mne ca arheoIogii romni sa cIariIice
aceste semne de ntrebare si suspiciuni-
Ie generate de eIe.
ObservatiiIe si concIuziiIe universi-
taruIui Irancez dovedesc o intuitie ex-
traordinara a primordiaIitatii Ienomenu-
Iui Tartaria, n ciuda IaptuIui ca bibIio-
graIia istorica si cuIturaIa romneasca,
disponibiIa pna Ia aparitia Iucrarii, nici
macar nu amintea descoperirea ceIor trei
tabIite.
EI chiar aIirma ca, desi prima reactie
a cercetatoriIor a Iost stabiIirea unor
anaIogii cu texteIe sumeriene, ,tendinta
actuaIa este de a priviIegia teza unei eIa-
borari IocaIe.' Pentru a avea imaginea
exacta a deschiderii pe care MichaI
Guichard o are Iata de mariIe IiIoane aIe
aparitiei scrisuIui n Iume, trebuie sa
amintim ca ceIeIaIte doua contributii aIe
saIe Ia aceasta monumentaIa istorie a scri-
suIui sunt:
Iescifrarea scrierii cuneifrme
(contextuI istoric, arheoIogic si cuIturaI
din momentuI descoperirii si evoIutia
ideiIor pna astazi) si Textele rng-rn-
g (inIormatii si interpretari privind enig-
maticeIe scrieri pe suport de Iemn des-
coperite n InsuIa PasteIui si aIIate n
cteva importante muzee din Iume).
Acum cnd, n sIrsit, dupa patru
decenii de Ia descoperire, tabIiteIe de Ia
Tartaria si-au ocupat IocuI cuvenit n
prima mare istorie a scrisuIui, aparuta Ia
Paris, n Iimba Iranceza, Ia nceput de
miIeniu, speram ca arheoIogii si istoricii
romni, reaIizatorii dictionareIor si enci-
cIopediiIor de cuItura si civiIizatie rom-
neasca si vor da seama de inertia si de
comoditatea n care se compIac si vor
primi n suIIeteIe, mintiIe si IucrariIe Ior
acest scump mesaj trimis peste miIenii
de stramosii catre naItimea carora tre-
buie sa tindem.
10
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
PERSONALITATEA I OPERA EPISCOPULUI DAC
NICETA DE REMESIANA
Prof. univ. dr. Mihail Diaconescu
EpiscopuI Niceta s-a nascut Ia Remesiana, n Dacia Medi-
terraneea (338-340; a decedat n 420). A Iost poet, teoIog
dogmatic, autor de scrieri reIigioase, muzicoIog, teoretician
preocupat de probIeme estetice, misionar crestin n asezariIe
si cetatiIe geto-daciIor de pe ambeIe maIuri aIe IIuviuIui Du-
narea, Iiind admirat de contemporanii sai drept ceI mai impor-
tant reprezentant aI scoIii Iiterare de Ia Dunarea de Jos.
Episcop de Remesiana ncepnd cu anuI 367 e.n., eI a
avut un roI activ n apararea reIigiei crestine mpartasite de
geto-daci nca din secoIuI I e.n. si a Iost amintit n doua epis-
toIe aIe Papei Inocentiu I (401-417), datate n anii 409 si 414.
n activitatea de misionar, episcopuI Niceta a acordat o aten-
tie deosebita cntariIor crestine, eI Iiind att un cntaret de
prestigiu si autor de imnuri reIigioase, ct si un teoretician n
domeniuI muzicii, caIitate atestata de Iucrarea sa Despre bi-
nele cntrii de psalmi.
nteIeapta activitate catehetica, predica si cntarea omo-
Iona i-au ncntat pe concetatenii sai, dacii crestini, Iiind trans-
mise pna astazi prin opera sa Mici tratate ae invttur. A
predicat EvangheIia Ia tracii-besi si Ia getii de pe ambeIe ma-
Iuri aIe Dunarii pna n Moesia InIerior si Scytia Minor. Dac
prin origine, crestin cu suIIetuI, cu o eruditie deosebita, epis-
copuI Niceta reprezinta speciIicuI etnic si spirituI romnesc n
dateIe saIe IundamentaIe si permanente.
DincoIo de presupuneriIe hazarda-
te, de accente aIe patriotismuIui IocaI,
de incertitudini de datare si mai aIes de
saracia sau Iipsa unor ,documente opa-
ce', ramne totusi certitudinea pe baza
doveziIor arheoIogice, attea cte sunt
deocamdata, ca spatiuI romnesc a re-
prezentat o vatra de vechi civiIizatii si
ca este depozitaruI unor cuIturi si Iorme
de arta care s-au succedat Iara ntreru-
peri timp de peste zece miIenii.
NeoIiticuI sau vrsta noua a pietrei
sIeIuite cuprinde segmentuI de timp si-
tuat ntre 8500 si 500 ani .Hr. iar pentru
uneIe regiuni preIungit pna Ia 3000 si
chiar 2000 .Hr.
n preistoria teritoriuIui romnesc
pentru NeoIitic, cercetariIe arheoIogice
au pus n evidenta un mare numar de
cuIturi, n succesiune sau contempora-
ne, dar deosebindu-se ntre eIe prin as-
1eofil Gridan
PODOABELE NEOLITICULUI N SPAIUL
GEOGRAFIC ROMNESC
pecte IocaIe, uneori Iiind n reIatie une-
Ie cu aIteIe, aIteori suIerind inIIuente sud-
estice sau centraI-europene. AsezariIe
aproape stabiIe, cuItivarea primitiva a
pIanteIor, domesticirea si cresterea ani-
maIeIor, sIeIuirea uneIteIor de piatra si
inventarea oIariei constituie caracteris-
ticiIe majore aIe epocii neoIitice, iar spre
IineIe acestuia n EneoIitic/CaIcoIitic
aparitia metaIurgiei metaIeIor. Aparitia
ceramicii permite stabiIirea unei succe-
siuni de cuIturi.n societatea neoIitica,
asezariIe umane sunt de tip sat si cetati
IortiIicate. Se practica n IunguI Dunarii
comertuI cu siIex, obiecte uzuaIe, pietre
semipretioase si mai aIes podoabe. Desi
auruI si argintuI se cunosteau mai de-
muIt, Iiind nsa mai greu de gasit datori-
ta raritatii Ior, primuI metaI care a permis
aparitia metaIurgiei este cupruI, a carui
reducere din minereuri a derivat din teh-
nica arderii pentru ceramica, necesitnd
o temperatura ntre 700 si 800 grade C,
mai mica dect a ceramicii (700-1050 gra-
de C).
NeoIiticuI atinge apogeuI n bazinuI
mijIociu aI Dunarii Ia cuIturiIe Vinca-
Turdas n IugosIavia si Romnia, VeseIi-
novo si Karanovo n BuIgaria, Boian si
GumeInita n Romnia. Aceste cuIturi
reIeva o adevarata prosperitate bazata
pe o inventie bine protejata metaIur-
gia cupruIui si preIucrarea auruIui. Este
drept ca o marteIare obisnuita cu reaIi-
zarea de podoabe din metaI nativ avu-
sese Ioc mai demuIt n AnatoIia Ia Cea-
taI Huyuk, dar n BaIcani este vorba de
o metaIurgie adevarata cu mii de obiec-
te de uz curent ceIe mai semniIicative
sunt topoareIe tesIa- si cu podoabe din
aur pIacute cusute pe vesminte, bra-
tari, perIe de aur, coIiere, diademe si scep-
tre - precum ceIe gasite n morminteIe
de Ia Varna totaIiznd o greutate de 6 kg
aur. Din aceIeasi morminte au Iost recu-
perate podoabe mestesugit Iucrate din
cupru, piatra, os si cochuiIii aIe scoicii
SpondyIus.
Si pe actuaIuI teritoriu romnesc, n
aceIe timpuri neoIitice si Iac aparitia
maniIestari situate n domeniuI artei.
Dintre obiecteIe Iucrate poate artistic,
dar din materiaIe perisabiIe - tesaturi si
obiecte de Iemn variate si Iireste nume-
roase - majoritatea s-au preIacut ca si
oamenii care Ie-au creat cu truda si pIa-
cere cu pasiune si pricepere n tarna.
N-au putut rezista timpuIui dect obiec-
teIe modeIate n Iut si arse n cuptoare
aIaturi de aceIea scuIptate n piatra sau
11
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
taiate n os.
Prima cuItura neoIitica Starcevo-Cris
cuprinde produse ceramice (vase, sta-
tuette zoo si antropomorIe precum Ii-
gurineIe Ieminine Iegate de cuItuI Ierti-
Iitatii) cu o armonioasa ornamentatie n
motive geometrice, aItarase de Iut ars
cu 3-4 picioruse, pintadere (sigiIii din
Iut), precum si bratariIe din scoici aIbe,
mai aIes de SpondyIus. A urmat cuItura
Turdas cu statuete antropomorIe puter-
nic stiIizate (exempIu statueta de Ia Ras-
tu,jud. DoIj, un grup statuar rednd o
scena de maternitate sau un cap Iemi-
nin a carei coaIura este sugerata Iaco-
nic prin cteva Iinii incizate). Arta aces-
tor statuete este desavrsita n cuItura
de Ia Hamangia, prin GnditoruI de Ia
Cernavoda. La Gnditor si perechea sa
parca pusa pe sIada sau ceI putin pe
cicaIirea barbatuIui, simpIitatea mode-
IajuIui, schematismuI reprezentarii, Iipsa
oricaror trairi psihoIogice conIera aces-
tor Iigurine un statut de capodopere.
Tot pentru cuItura Hamangia mentio-
nam si cimitiruI de Ia Cernavoda, cu pes-
te 500 de scheIete Inga care se aIIau
diverse podoabe (coIiere, pandantive,
cercei etc) reaIizate din marmura sau din
siraguri de cochiIii aIe scoicii Spondy-
Ius, precum si podoabe din coarne si
dinti de animaIe. n NeoIiticuI mijIociu
se aIirma cuItura Boian cu o ceramica
evoIuata n Cmpia Dunarii si cu Irumoa-
se podoabe n IazeIe Vidra si Spantov,
ntre care remarcam amuIeteIe cu atribu-
teIe IertiIitatii puternic reIieIate ca Ia asa-
numita zeita de Ia Vidra. Ar mai Ii de
mentionat, nu ca podoabe, dar aparti-
nnd artei, si aceI sanctuar de Ia Cascioa-
reIe, cu un perete pictat cu motive geo-
metrice si spiraIice, precum si aceI vas an-
tropomorI (apartinnd cuIturii Vadastra
din OItenia) cu un decor meandric si spi-
raIic, reaIizat n reIieI printr-o migaIoasa
operatiune de ncrustare si excizare.
n EneoIitic, repertoriuI artei se m-
bogateste prin preIucrarea metaIeIor aIa-
turi de ceramica cuIturiIor GumeInita si
Cucuteni. Fantezia, priceperea si nde-
mnarea sunt evidente si n pIastica Ii-
gurativa cu miciIe statuete de teracota,
precum si IigurineIe Ieminine IusiIorme,
subtiri si aIungite, schematizate excesiv
si redate n pozitii hieratice (Trpesti,
jud.Neamt, Draguseni, jud. Suceava,
Terusesti, jud Botosani, Habasesti, jud.
Iasi). Un cuvnt aparte pentru Hora de
Ia Frumusica, jud. Neamt. n cuItura Gr-
Ia Mare-Crna, IigurineIe au schitate
vesminte si podoabe.
Despre preIucrarea auruIui pe teri-
toriuI tarii noastre vorbesc tezaureIe at-
tea cte s-au mai pastrat. Descoperirea
tezauruIui de Ia Moigrad a permis iden-
tiIicarea unei piese de Iorma unei vioIi-
ne din aur reaIizata prin ciocanire si ci-
zeIare. Dar auruI s-a IoIosit n NeoIitic
mai aIes pentru podoabe (diademe, cer-
cei, bratari, coIiere, ineIe, agraIe) pre-
cum ceIe gasite n tezaureIe apartinnd
cuIturiIor GumeInita, Ariusd-Cucuteni si
Decea MuresuIui. Mentionam doar ca
tehnica de Iucru, ca si ornamentatia era
nca rudimentara, totuI reaIizndu-se prin
ciocanire.
n perioada de tranzitie (3500 3000
.Hr.) de Ia NeoIitic catre Vrsta Bronzu-
Iui apar nmormntari cu ocru rosu si
tumuIi Iunerari ca aceIa de Ia Baia din
Dobrogea, ce prezinta anaIogii cu kur-
ganeIe din stepeIe sudice aIe Ucrainei.
n acesti tumuIi s-a gasit un numar n-
semnat de podoabe, cu precadere bra-
tari si pandantive, cercei si ace de par
reaIizate mai aIes din arama si mai putin
din aur si argint.
Lykantropia (transIor-
marea omuIui n Iup) se
Iace spontan, prin transmi-
terea turbarii sau intentio-
nat, n vederea obtinerii
(prin rituaIuri, sugestie, au-
tosugestie sau substante
haIucinogene) a unor stari asemanatoare turbarii (dobndi-
rea unei Iorte teribiIe, Iipsa durerii, curajuI nebun etc.). Auto-
ruI enumera date reIeritoare Ia practicarea Iykantropiei Ia
vechii arieni, Ia romani, Ia traco-geto-daci ti Ia toate popuIatii-
Ie ariene care aveau ca totem IupuI: reIatari, Iegende, eroi
eponimi, Iocuri de cuIt, nume de tari ti popoare. Lykantropia
era practicata de catre tinerii Iuptatori n perioada de initiere
(junia), n Iocuri speciaIe, cu denumiri aparte, reIeritoare Ia
rituaIuriIe de trecere de Ia adoIescenti Ia juni. Sunt enumerate
astIeI de organizatii, cu reIerinta speciaIa Ia popuIatiiIe traco-
gete si, mai aIes, Ia daci, denumirea provenind din davos care
nsemna ,Iup si saImos care nsemna ,pieIe. Sunt mentio-
nate toponime cu radacina ,saIm Ia popuIatiiIe ariene nor-
Acad. Alexandru Surdu
Lykantropia i organizarea junilor
la daci i popoarele ariene
dice, ca si aac, aavs si Iacia. Pe baza unui studiu compa-
rativ asupra reIatariIor despre rituaIuriIe de trecere Ia popuIa-
tiiIe ariene este reconstituita procedura Iuponizarii: vestimen-
tatia (bIana/pieIea de Iup IoIosita de initiatori care erau si
denumiti dupa vestimentatie), masca animaIiera, nsemne sim-
boIice, arme rituaIe (buzduganuI); probeIe de terecere, nu-
meIe de Iuptator, dansuri armate, nsemneIe coIective (capuI
de Iup draco), stariIe extatice, jertIeIe animaIiere si umane,
comportamentuI razboinic. DateIe se reIera Ia reIatari din
perioada veche (mitoIogica), istorica veche, medievaIa, dar si
Ia traditii popuIare perpetuate pna n ziIeIe noastre (junia si
obiceiuriIor juniIor Ia popuIatiiIe pastoraIe din suduI si sud-
estuI TransiIvaniei).
Se insista n mod speciaI asupra aspecteIor Iingvistice,
atestate documentar, dar si contextuaI, n areaIuI mitoIogic,
cuIturaI si Iingvistic aI popuIatiiIor ariene, reIeritoare Ia sal-
ms si aavs, esentiaIe pentru istoria veche a traco-geto-
daciIor, Iuptatorii Iykantropi si purtatorii stindarduIui cu cap
de Iup, de neconceput Iara SaImoxis (zeitate Iykantropica) si
adversarii de temut ai romaniIor.
12
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
n deceniuI aI sapteIea aI secoIuIui tre-
cut, n marginea de nord a satuIui Cucu-
teni, com. Cucuteni, jud. Iasi, pe deaIuI
Gosan au Iost identiIicate, de catre mem-
brii coIectivuIui de cercetare a asezarii epo-
nime a cuIturii Cucuteni, opt moviIe. Dupa
marturiiIe IocaIniciIor, n trecut se puteau
observa mai muIte moviIe, muIte dintre
acestea Iiind apIatizate de IucrariIe agrico-
Ie. MoviIeIe care s-au pastrat, n speciaI,
partea de est si de sud-est a deaIuIui, se
caracterizau prin IormeIe Ior aproximativ
rotunde si prin dimensiuni ce variau de Ia 6
Ia 35 m n diametru, cu naItimi ntre 0,40 m
si 3,50 m.
Dintre aceste opt moviIe, n 1967 si n-
tre 1979 si 1981 au Iost cercetate moviIeIe
nr. 1 si 3, care s-au dovedit a Ii morminte
tumuIare geto-dacice de incineratie, de Ia
nceputuI secoIuIui aI IV .Hr. AmbeIe mor-
minte prezentau o arhitectura deosebita,
Iormata dintr-o incinta de piatra cu o caIe
de acces (arms).
Dintre ceIe doua morminte, ceI mai
Necropola tumular geto-dacic de la Cucuteni, jud. Iai
Ana Petronela Crefu
Ionuf Petriman
(Asocia(ia Monumenta Perennitatis)
deosebit s-a dovedit a Ii moviIa nr. 3, cu
diametruI de 30 m si naItime de 3,5 m. Sub
un pIacaj din piatra, care Iorma mantaua
moviIei, s-a gasit o mare incinta de Iorma
ovaIa, avnd peretii si IundamentuI din
piatra, n sistem geto-dacic, din piatra pes-
te piatra, cu Iiant din Iut.
n interior s-au descoperit patru mor-
minte de incineratie unuI principaI si aIte
trei secundare, situate spre caIea de ac-
ces. Aceste morminte secundare aparti-
neau, probabiI, persoaneIor apropiate de-
IunctuIui principaI.
MormntuI principaI, situat centraI
centraI, a Iost protejat printr-o consturc-
tie din piatra, peste care a Iost depozitata
o mare cantitate de pietre si pamnt, ce au
umpIut incinta. CeIe patru morminte aveau
un inventar nu prea bogat, dar deosebit,
aIcatuit din obiecte de podoaba (pandan-
tive si margeIe) si vase, probabiI sparte
rituaI. PandantiveIe, n Iorma unor scoici
goaIe n interior, erau Iucrate din argint
aurit, dintre care sase s-au pastrat ntregi
si doua Iragmentare, Iiind descoperite att
n mormntuI principaI, ct si n ceIe se-
cundare. MargeIeIe, n Iorma de butoias
sau sIerice, erau Iucrate din pasta caIca-
roasa (un IeI de Iaianta aIb-gaIbuie), cu
angoba gaIben-verzuie. n ceea ce prives-
te resturiIe ceramice, acestea proveneau
de Ia patru vase Iucrate Ia roata.
MonumentaIitatea constructiei si in-
ventaruI morminteIor vorbesc despre ca-
racteruI acestui mormnt, probabiI un
mormnt princiar geto-dacic de Ia sIrsi-
tuI secoIuIui aI V-Iea .Chr. sau nceputuI
secoIuIui aI IV-Iea .Chr., apartinnd unui
conducator IocaI, mormnt ce se nscrie n
marea arie a morminteIor princiare traco-
getice, dintre care amintim pe ceIe de Ia
AgighioI din Dobrogea sau Vrata, Brani-
cevo si Iancovo din norduI BuIgariei.
n vara anuIui 2003, n cadruI proiec-
tuIui Farcul Arhelgic ucuteni, s-a
reaIizat cartarea tuturor moviIeIor vizibiIe,
urmnd ca n anii urmatori sa Iie cercetata
ntreaga necropoIa.
n cadruI rituaIuriIor de nmormntare Ia romni sunt prac-
ticate obiceiuri vechi, aIaturi de ceIe crestine, care sunt atestate
pe teritoriuI Romniei de cercetariIe arheoIogice, epigraIice si
etnoIogice.
Lucrarea se reIera Ia prezentarea acestor obiceiuri si IoIo-
sirea Ior de catre stramosii poporuIui romn, n dezvoItarea
istorica si pastrarea n rituaIuriIe Iunerare contemporane, prin
SUBSTRATUL GETO-DAC REFLECTAT N RITUALURILE DE
NMORMNTARE LA ROMNI
Prof. univ. dr. Ion Ghinoiu
substratuI geto-dac. Spargerea unui vas Ia moartea unei per-
soane, organizarea de momente hazIii n cadruI priveghiuIui,
banchetuI Iunerar, caratuI apei, Iegarea unei cani cu apa Ia
streasina casei n timpuI pIecarii aIaiuIui mortuar spre biseri-
ca, stropirea cu vin sunt doar cteva din aspecteIe amintite si
demonstreaza IegaturiIe dintre cuItura geto-dacica si cuItura
romneasca prin intermediuI substratuIui.
G.V. ChiIde, Burchard Brentjes
si aIti cercetatori, pe baza descope-
ririIor arheoIogice de Ia Ierihon (da-
tate prin metoda C14 pe Ia 7000
.e.n.) si Shanidar (datate Ia ncepu-
Agricultura i vegetaia silvic pe teritoriul Romniei, din
neoliticul aceramic pn n sec. al II-lea e.n.
Prof. Jiorica Enchiuc
tuI miIeniuIui X .e.n.) au emis ipo-
teza potrivit careia primeIe preocu-
pari agricoIe au Iost atestate n teri-
toriiIe din Asia Mica. n ceea ce
priveste Europa, G.V.ChiIde susti-
ne ca preocupariIe agricoIe din nor-
duI AIricii au Iost introduse aici, pe
de o parte, de catre popuIatii agri-
coIe din norduI AIricii venite n Eu-
ropa OccidentaIa si, pe de aIta par-
13
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
te, de popuIatii din Asia Mica care
au urcat de-a IunguI Dunarii pna
n Germania. n sprijinuI acestei idei
se aduce ca argument Iipsa n ve-
getatie a stramosiIor saIbatici ai
gruIui care n-au crescut Ia nord de
BaIcani niciodata. Acestui punct de
vedere i s-au raIiat si cercetatorii
romni, VIadimir Dumitrescu, Kurt
Horedt si, partiaI, Dumitru Berciu,
care considerau ca preocupariIe
agricoIe au Iost practicate pentru
prima data n cuItura Starcevo
Cris, pe care o considerau de origi-
ne anatoIiana, ncepnd cu jumata-
tea miIeniuIui VI .e.n.
CercetariIe noastre au demon-
strat inIirmarea acestei ipoteze pen-
tru teritoriuI carpato-danubian din ur-
matoareIe considerente:
- n stratuI musterian din zona
|ara OasuIui, datat de interstadiuI W1
W2, cercetatorii au reusit sa sepa-
re 3 cereaIia, din 5 graminee;
cereaIia a Iost atestata si n stratuI
steriI de Ia Cuina TurcuIui Dubova
interpus straturiIor de cuItura epipa-
IeoIitic (8175 .e.n.). CaracteruI se-
dentar aI unei popuIatii care IoIosea
n aIimentatie cereaIeIe este docu-
mentat si de practicarea pescuituIui
prin care se asigura, pe Ia 8175 .e.n.,
25-30 din hrana;
- cercetariIe arheoIogice pe
care Ie-am ntreprins Ia Dridu, punc-
tuI ,La Metereze', au demonstrat
existenta neoIiticuIui aceramic prin
descoperirea unei asezari si a unei
necropoIe, ceea ce demonstreaza ca
aparitia si dezvoItarea preocupari-
Ior agricoIe n zona carpato-danu-
biana, n miIeniuI VIII .e.n. au un
caracter sincron cu descopeririIe din
Asia Mica; de asemenea, studiiIe
asupra scheIeteIor din necropoIa de-
monstreaza ca Iocuitorii asezarii erau
IocaInici;
- conIruntarea rezuItateIor
obtinute prin cercetarea n teren si
redactarea de studii de speciaIitate
asupra neoIiticuIui aceramic de Ia
Dridu, pe care Ie-am prezentat n
cadruI CongresuIui InternationaI de
Istorie de Ia Viena, apriIie 2003, cu
rezuItateIe obtinute de cercetatorii
din Europa si Asia au condus Ia ur-
matoareIe concIuzii: preocupariIe
agricoIe au aparut si s-au dezvoItat
sincron cu preocupari simiIare n
Asia Mica; pentru prima data am
adus dovezi despre dezvoItarea agri-
cuIturii n Europa, n neoIiticuI ace-
ramic, care inIirma ipotezeIe ce ad-
miteau aducerea acestor practici
agricoIe de catre popuIatii din Asia
Mica si AIrica.
n continuare, Iucrarea se reIe-
ra Ia dovezi arheoIogice si istorio-
graIice care pun n evidenta dezvoI-
tarea agricuIturii n zona carpato-
danubiana din neoIiticuI timpuriu
pna n secoIuI aI II-Iea e.n. Aceas-
ta ocupatie a determinat dezvoIta-
rea si organizarea societatiIor ome-
nesti n zona amintita si Iormarea de
cunostinte astronomice, IiIosoIice
medievaIe si obiceiuri care, n timp,
au devenit baza substraturiIor po-
poareIor indo-europene nvecinate
sau ndepartate. LegaturiIe dintre
popoareIe vechi erau conditionate si
de dezvoItarea deosebita a comer-
tuIui, schimbarea de soIii, ncheierea
de aIiante, ce au condus Ia inIIuente
reciproce prin adstrat.

Prof. dr. Zenovie Crlugea, 1g.-1iu

Ritualul de sacrificiu al mesagerului la geto-daci
n cartea a IV-a a Istrii-Ior saIe, mareIe istoric grec Hero-
dot din HaIicarnas, ajuns eI nsusi si pe meIeaguriIe getice, Ia
OIbia, evoca expeditia condusa de regeIe persan Darius, Ia
514 .Ch., mpotriva scitiIor, care ,i se nchina, Iara nici o mpo-
trivire', spre deosebire de getii care Iuasera ,hotarrea nesa-
buita' de a i se mpotrivi. Socotindu-i ,cei mai viteji si mai
drepti dintre traci' (XCIII), parinteIe istoriei Herodot Iace
apoi apropieri privind credinta n nemurire a getiIor, mai exact
zis, IeIuI n care ei cred a deveni nemuritori: ,credinta Ior este
ca ei nu mor, ci ca aceIa care piere se duce Ia ZaImoxes
divinitatea Ior pe care unii I cred aceIasi cu GebeIeizis.'
RituaIuI aIegerii ,mesageruIui' catre ZaImoxis (cu ecouri
n reprezentariIe antropomorIe din zorii neoIiticuIui) este Ioarte
cIar reIatat: Ia cte cinci ani (n aIte comentarii, ca Ia M. EIia-
de, apare ciIra 4) ei jertIesc zeuIui suprem o Iiinta umana (nu
este precizata nicaieri vrsta acesteia, nsa se presupune ca e
vorba nu de neoIiti aIesi Ia ntmpIare din cei prezenti Ia cere-
monii, ci de barbati tineri, pregatiti, oricum initiati si predesti-
nati cumva, n vederea ndepIinirii acestui obIigatoriu rituaI
sacru ,este njunghiat ceI socotit ceI mai vrednic dintre cei
ce se ndeIetnicesc cu IiIosoIia', spre mhnirea attor rvni-
tori de nemurire, precizeaza CIemens din AIexandria n -
varele, IV, 8, p. 213. AIegerea se Iace dupa sortii ce cad, se
nteIege, nu asupra muItimii, ci asupra grupuIui ceIor nomina-
14
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Iizati si pregatiti n acest sens.
Trimiterea ca ,mesager' a ceIui aIes de soarta se Iace,
conIorm aceIeiasi reIatari, astIeI: ,ctiva dintre ei, asezndu-
se Ia rnd, tin cu vrIuI n sus trei suIite, iar aItii apucndu-I de
mini si de picioare (...) I Ieagana de cteva ori si apoi, Iacn-
du-i vnt, I arunca n sus peste vrIuI suIiteIor. Daca n cade-
re omuI moare strapuns, ei ramn ncredintati ca zeuI Ie este
binevoitor, daca nu moare, atunci I nvinuiesc pe soI, huIin-
du-I ca este un om rau; dupa ce arunca vina pe eI, trimit pe un
aItuI. Tot ce au de cerut i spun soIuIui, ct mai este n viata.-
'(XCIV).
Acest rituaI sacriIiciaI, strns Iegat de sensuI uranian aI
zaImoxianismuIui, ar Iace parte, dupa cercetatoruI Dan OI-
tean, dintr-o componenta triadica a reIigiei dacice, triparti-
tismul acesteia Iiind astIeI deIinit: ,PrimuI act rituaIic este
trimiterea soIuIui n suIite, aI doiIea este trasuI cu sageti catre
cer, iar aI treiIea consta n retragerea Iui ZaImoxis n Iocuinta
subterana.' Reasezate de Dan OItean ,n ordinea Iireasca',
ceIe trei ipostaze aIe initierii zaImoxiene iIustreaza simboIic
IunctiuniIe tranzitorii pe care Ie au, n reIigia zaImoxiana de
transcendenta, petera, sulita si sgeata.
Daca peytera (,Iocuinta subterana'), n care ZaImoxis dis-
pare vreme de trei ani pentru a renaste n aI patruIea an, nu
din Iemeie, ci din pamnt, ca zeu chtonian, trimite Ia conota-
tia orIica sau musaiosiana a Iui aescensus aa infers, drept
conditie sine qua nn n obtinerea nemuririi, sulifa, ca arma
a razboiuIui, Iace parte din aceIasi instrumentar sacriIiciaI, n
eIiberarea mesagerica a suIIetuIui necorporaI, ca n rituaIuriIe
Indiei vechi, unde ceI ce urma a Ii aruncat n suIite urca sca-
riIe aItaruIui rostind: ,Am atins erul, am afuns la :ei, am
aevenit nemuritr.' Ct priveste sgeata (obiceiuI getiIor de
a Ii ,gnitri ae nuri', vazuti ca Iorte maIeIice n caIea
Iuminii zaImoxiene), si aceasta Iace parte din instrumentaruI
rituaIisticii zaImoxiene.
Fetera, sulita si sgeata ar exprima structura tripartit-
ipostazica a reIigiei dacice, amintind de acea ,ierarhie triparti-
ta din mitoIogiiIe indo-europene', cercetata de savantuI Iran-
cez Georges DumziI n o serie de Iucrari, ndeosebi n Zeii
suverani ai ina-eurpenilr.
RituaIuI sacriIiciaI zaImoxian, Iiind unuI de transcenden-
ta, are, desigur, n sine, si o componenta pragmatica de tipuI
a ut aes, soIicitnd, asadar, gratiei divine nu numai pavaza
coIectivitatii, ci si dobndirea nemuririi proprii, dupa cum
ZaImoxis i nvata Ia ospete (un IeI de simp:iane pytago-
reice, observa RomuIus VuIcanescu, vaznd n reIormatoruI
proIet si mareIe pontiI drept un ,precursor pe continentuI
european aI institutiei simpotice chiar nainte de PIaton, care
IoIoseste simpozionuI n scop IiIosoIic'), pe cetatenii de Irun-
te ca ,nici eI, nici oaspetii Iui si nici urmasii acestora n veac
nu vor muri, ci se vor muta ntr-un Ioc unde, traind de-a
pururea, vor avea parte de toate bunuriIe.'(XCV).
DatabiIa din secoIuI aI VI-Iea .Ch., (dupa aItii muIt mai
veche, cca 1400 . Ch.), nvatatura proIetica zaImoxiana, - prin
eIementeIe ei caracteristice : anaren si lanchete ceremni-
ale, cultri n ,Iocuinta subterana' si epifanii dupa patru
ani, ,imortaIizarea' suIIetuIui si promisiunea Iericirii depIine
n pliroma-Iumea ceaIaIta, soIara, raiul aacic, - este contem-
porana cu cea a mariIor reIormatori de Ia Buddha, Zoroastru
si Pitagora Ia ConIucius si Lao-Tze, corespunznd aceIei struc-
turi mentaIe a popoareIor primitive care accepta cu necesita-
te notiunea de ,om-zeu'.
,SacriIiciuI mesageruIui' era, de Ia paIeoagricuItori Ia po-
poareIe indo-europene si circumpaciIice, dar si Ia aIteIe (v.
civiIizatia azteciIor, de mai trziu) o practica n care se reIIecta
,sacriIiciuI primordiaI'. Sa observam, de piIda, ca Ia geto-
dacii zaImoxieni (ca n mituI bibIic aI Iui Abraam, mpiedicat
sa-si sacriIice IiuI, sau n ceI aI IIigeniei, din epopeea homeri-
ca sau tragedia Iui Euripide, am avea de a Iace cu ceea ce M.
EIiade numeste ,virtuaIitatiIe neprihanite aIe victimei', un
,initiat' n MistereIe ZaImoxiene, ceea ce se pare i-a scapat
nu numai Iui Herodot, dar si, dupa un miIeniu, Iui Iordanes.
,ReactuaIizarea IegaturiIor dintre geti si zeuI Ior', Iavoa-
rea zeuIui suprem nu se poate obtine dect prin puritatea
jertIei, presupunndu-se aici o actiune compIexa de recrutare
si initiere a ceIor asupra carora urma a Ii aruncati sortii jertIeI-
nici, ai mesageriatuIui divin. ,MesageruI' nu poate Ii oricine,
Iie eI dac ori ,prizonier de razboi', cum crede CeIsius, ca n
uneIe scene de pe lumna traiana, ci unul din cei aleyi
(,aIeg n Iiecare an un soI' scrie, n sec. III, CIement AIexan-
drinuI, un scriitor patristic din tagma ceIor credibiIi sub as-
pectuI rigorii inIormationaIe. Este vorba de ,jertIa cea mai
naIta' si ,sIintita', apreciaza si mareIe istoric si arheoIog
VasiIe Prvan: ,Ferice de ceI ce, aruncat n Ianci, pierde viata
trupuIui, spre a se destepta n viata cea vesnica Ia zeuI din
cer.' De unde mostenirea rituaIuIui de ,prohod veseI' nca
prezent n MoIdova, dar si n Vrancea, ba chiar n satuI transiI-
van CapIna, de Inga Sebes.
Ct priveste IocuI sacriIiciaI, prin care ,se reactuaIiza epi-
Iania Iui ZaImoxis', emitem ipoteza ca acesta nu putea Ii de-
ct sanctuaruI spirituaI aI Sarmizegetusei, IocuI ocupat de
15
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Comunicarea si propune sa anaIize-
ze, n Iumina cercetariIor de uItima ora,
evoIutia expIoatarii si preIucrarii auruIui
pe teritoriuI Daciei intracarpatice n pe-
rioada neoIiticuIui, epocii bronzuIui si
epocii IieruIui.
Este prezentat un scurt istoric aI cer-
cetariIor, subIiniindu-se roIuI important
aI precursoriIor arheoIogiei montanisti-
ce, ntre care se numara o serie de mine-
raIogi, geoIogi si arheoIogi din sec. aI
XIX-Iea, urmati de arheoIogii sec. XX
(V. Prvan, D. Popescu, E. Comsa, VI.
Dumitrescu, V. WoIImann).
n continuare sunt discutate princi-
paIeIe zone auriIere din TransiIvania, ca-
racteristiciIe acestor zacaminte si princi-
Conf. univ. dr. Horia Ciugudean
paIeIe teorii privind tehniciIe de expIoa-
tare a auruIui n perioada preromana.
PrincipaIa contributie consta n pre-
zentarea cercetariIor recente din zona
MuntiIor MetaIiIeri (Rosia Montana,
Bucium) si din zona MuntiIor SebesuIui
(Pianu de Jos), unde au Iost identiIicate
vaste Iucrari miniere romane si preroma-
ne, uneIe dintre eIe putnd Ii atribuite
cu certitudine perioadei dacice. Este de-
monstrata netemeinicia tezei conIorm
careia n perioada preromana nu s-a
practicat minerituI subteran n gaIerii,
acesta Iiind cu siguranta cunoscut n
perioada civiIizatiei dacice.
ProbIema circuIatiei auruIui transiI-
vanean n Europa preistorica este abor-
data prin prisma descopeririIor de Ia
Ampoita, VeIika Gruda si LeIkas, care
evidentiaza existenta unei ,IiIiere egee-
ne' n miIeniuI III .Chr., care Iega Tran-
siIvania sud-vestica de civiIizatia HeIIa-
dicuIui timpuriu din Grecia.
Este evidentiata si circuIatia auruIui
transiIvanean spre Europa centraIa si
nordica, dupa cum o dovedesc desco-
periri recente de pe teritoriuI Germaniei.
n IinaI sunt prezentate pieseIe de
aur preistorice si dacice din TransiIva-
nia, reunite ntr-un cataIog care incIude
si pieseIe inedite, descoperite n uItimii
ani.

Contribuii privind exploatarea aurului

n Dacia preroman
vestigiiIe actuaIuIui Disc de andezit, dezveIit n 1958-59 si
pubIicat de I.H.Crisan (restaurat n 1980), socotindu-I drept
,Ioc de sacriIiciu' aI unor animaIe n cinstea unor zeitati ura-
no-soIare, pe cnd aIti cercetatori I socotesc att aItar, ct si
gnmn, ba chiar astrlal (F. Stanescu I aseamana cu ca-
dranuI soIar, menaeus, construit dupa reguIiIe stabiIite n car-
tea sa de arhitectuI roman Vitruvius).
AmpIasarea altarului slar n apropierea unei terase, de
pe care s-ar Ii putut arunca n suIite corpuI MesageruIui zaI-
moxian, ne Iace sa credem ca, periodic, aveau Ioc Ia Sarmize-
getusa astIeI de rituaIuri (n juruI soIstitiuIui de vara), discuI
de andezit Iiind una din pieseIe ceIe mai vechi aIe acestui
ansambIu arhitecturaI, - cu un evident ,simboIism urano-so-
Iar', parnd a avea si o ,Iunctie caIendaristica', - Iacnd,
desigur, din capitaIa dacica asezata pe naItimi, dupa o ime-
moriaIa practica, n primuI rnd, un entru religis puternic
aI spirituaIitatii geto-dace.
Merita amintit si IaptuI ca ritul incineratiei a Iost Ia geto-
daci o practica atestata din epoca bronzuIui pna prin sec. V-
VI d. Ch., dovedind ,ca ierarhia si ordinea IumiIor pe care
trebuia sa Ie parcurga omuI prin nastere, viata, moarte si post-
viata nu erau nicidecum ntmpIatoare, ci aveau un sens pre-
cis. Nasterea era din pamnt, viata se desIasura ntre pamnt
si cer, iar viata eterna era mparatia vesnic Iuminoasa a ceruri-
Ior. Aceasta este, de aItIeI, ierarhia IumiIor n toate mitoIogiiIe
indo-europene, mitoIogii care promovau n excIusivitate rituI
incineratiei.'
Structurat bine pe un ,aualism uranchtnian', zaImo-
xianismuI, reIormuIat n timpuI Iui Burebista si mareIui preot
Deceneu, n sensuI unor rigori interdictive (ce duc Ia rascoaIa
geto-daciIor si asasinarea conducatoruIui) a ramas, desigur,
n dateIe saIe esentiaIe, neschimbat, revigorarea sa produ-
cndu-se, credem, catre nceputuI sec. I aI erei noastre, cnd
Sarmizegetusa devine un Centru spirituaI organizat, cu sanc-
tuare si rituaIuri periodice, antrennd ntreaga Iume geto-
dacica, dar strnind totodata si rvna romaniIor cuceritori de
mai trziu, a caror campa-
nie de cucerire a Daciei tre-
buia sa nceapa cu doar
patru ziIe dupa iaele lui
martie, IataIe pentru Cae-
sar, anuI 44 .Ch., adica n
aceIasi an n care Burebis-
ta cadea asasinat sub co-
soareIe daciIor rascuIati
stranie coincidenta! VisuI
de cucerire aI romaniIor
peninsuIari se amna pen-
tru un secoI si jumatate,
aducnd, dupa 106 e.n.,
distrugeri si pagube popo-
ruIui si spirituaIitatii geto-
dace, greu de pus n cntar
cu ceea ce s-a ntmpIat,
vreme de peste un secoI si
jumatate, pna Ia retrage-
rea aureIiana din Dacia
nord-dunareana.
16
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
IzvoareIe Iiterare ne vorbesc si despre aIte obiceiuri aIe
traciIor sau aIe getodaciIor, diIerite de ceIe care se reIera Ia
nastere, moarte si casatorie, ajutndu-ne Ia conturarea Iizio-
nomiei moraIe si a moduIui de nteIegere a probIemeIor majo-
re.
Vorbind despre ,obiceiuriIe ceIe mai vrednice de Iuare
aminte' aIe traciIor, Herodot ne spune ca ,n ochii Ior, trnda-
via trece drept cea mai mare cinste. A munci pamntuI e Iu-
cruI ceI mai de rusine, iar cnd traiesti de pe urma razboiuIui si
a pradaciuniIor spun ei Iaci un Iucru ct se poate de bun.'
O asemenea descriere este cIar ca nu se reIerea Ia masa traci-
Ior si cu att mai putin a geto daciIor pe care Herodot i
caracterizeaza prin trasaturi de vitejie si dreptate care i-au
Iacut ceIebri n Iumea antica. TabIouI nIatisat de parinteIe
istoriei se reIera Ia o anumita categorie a societatii tracice, si
anume cea a razboiniciIor. Aceeasi situatie o ntInim si Ia aIte
popoare, Iara sa Iie caracteristica pentru traci sau geto-daci.
De aItIeI, descopeririIe arheoIogice atesta prin variate
uneIte ca geto-dacii Iucrau pamntuI, preIucrau metaIeIe si
practicau diIerite meserii, asemenea oameni nu puteau dis-
pretui munca.
Un exeget aI operei vergiIiene, AuIidius Modestus din
secoIuI I p.Chr., sustine ca a citit cum ca dacii au obiceiuI ca,
atunci cnd pIeaca Ia razboi, sa bea din Istru o anumita canti-
tate de apa, ca pe un vin sacru, jurnd ca nu se vor ntoarce
dect dupa ce vor ucide pe dusmani.
VergiIiu ne descrie aIte obiceiuri aIe geto-daciIor n vre-
mea severeIor ierni:
,Oamenii si duc viata Iinistita si sigura n bordeie
Sapate adnc n pamnt, aduna trunchiuri de stejar si uImi
ntregi, pe care i rostogoIesc pe vatra si-i pun pe Ioc.
Locuitorii petrec Ia joc Iunga noapte de iarna si Ie Iace
pIacere sa prepare din orz Iermentat si din Iructe acre de sorb,
o bautura ce seamana cu vinuI.'
Despre un obicei aI traciIor, practicat probabiI si de geto-
daci, ne vorbeste PIiniu ceI Batrn si ne spune ca 'nici un
muritor nu este ntotdeauna nteIept. Ce n-as da sa ma nseI n
aceasta privinta si ct mai muIti sa socoteasca tot ce-am spus
ca Iiind o proorocire neadevarata. Desertaciunea omeneas-
ca, mestera sa se nseIe pe ea nsasi, socoteste n IeIuI traciIor,
care pun n urna pietre de cuIori diIerite, dupa cum o zi este
buna sau rea, iar n ziua mortii Ie numara si astIeI i judeca pe
Iiecare.'
CIaudius AeIianus, n opera sa cu evidente intentii mora-
Iizatoare, ne spune: ,Despre traci s-a dus vestea ca sunt gro-
zav de betivi. N-au scapat nici iIirii de aceasta nvinuire. Ba
si-au mai atras si nvinuirea ca Ia ospete, n Iata oaspetiIor,
este ngaduit sa se bea n sanatatea IemeiIor, Iiecare pentru
cine doreste, chiar daca nu este Iemeia Iui. Despre acest
subiect ne inIormeaza si PIaton cnd discuta despre betie.
'Vorbesc nu de IoIosirea n generaI a vinuIui sau de abtinerea
Asist. univ. drd. Mirela Lscoiu
Datini i obiceiuri ale geto-dacilor
totaIa, ci de betia propriu-zisa: daca trebuie sa se bea asa cum
beau scitii si persii si apoi cartaginezii, ceItii, iberii si tracii
toti acestia Iiind neamuri razboinice sau ca voi. Caci voi
|macedonenii| dupa cum spui, sunteti Ioarte cumpatati, pe
cta vreme scitii si tracii beau vin neamestecat deIoc cu apa,
att IemeiIe ct si barbatii, si I mprastie pe haineIe Ior, soco-
tind ca este o deprindere Irumoasa si aducatoare de Iericire.
Din textuI mareIui IiIosoI atenian nu reiese ca tracii s-ar carac-
teriza prin viciuI betiei. EI spune doar ca tracii, att barbatii
ct si IemeiIe, ca si muIte aIte popoare, beau vinuI neameste-
cat cu apa si ca au obiceiuI sa-si mprastie vinuI pe haine,
considernd ca aduce Iericire. La popoareIe antice, a bea vin
si a Iace exces de bautura era o obisnuinta, Iara ca aceasta sa
Iie o caracteristica proprie doar traciIor.
Pomponius MeIa, dupa ce ne povesteste moduI n care se
ncheiau casatoriiIe, ne spune: ,La unii traci IoIosirea vinuIui
este necunoscuta; dar Ia ospete se arunca, n IocuriIe n juruI
carora se sade, seminte, aI caror miros provoaca comeseniIor
o veseIie asemanatoare cu betia.' SeminteIe cu eIect euIoric
si narcotic aruncate n Ioc sunt, Ioarte probabiI, ceIe de cne-
pa.
Despre Dromihetes stim ca I cinsteste pe Lisimah cu vin.
Dovada sigura nsa ne-o oIera Strabo care ne spune ca una
din masuriIe pe care Ie-a Iuat Burebista pentru asanarea mo-
ravuriIor neamuriIor sau, Ia ndemnuI mareIui preot Deceneu,
si pe care geto-dacii au ascuItat-o, a Iost aceea de a taia vita
de vie si a trai Iara vin. O asemenea masura se nscrie n poIi-
tica de sobrietate si cumpatare preconizata de mareIe rege.
Luarea ei este urmarea Iireasca a exceseIor de bautura aIe
geto-daciIor din perioada anterioara. ReIatarea Iui Strabo este
totusi exagerata, Iara ndoiaIa, pentru ca vita de vie n-a Iost
strpita deIinitiv n Dacia. Marturie n acest sens sunt desco-
peririIe arheoIogice. CosoareIe IoIosite Ia IucrariIe viticoIe,
aceIe mici cutite curbe cu o tija scurta n preIungirea Iamei
pentru a se Iixa n mneruI de Iemn, sunt aproape neIipsite n
asezariIe dacice att nainte, ct si dupa venirea Iui Burebista.
CeIe mai vechi cosoare pentru Iucrat via cunoscute pna
acum sunt ceIe descoperite Ia Husi si dateaza din secoIuI IV
III a.Chr. Nu poate Ii o simpIa coincidenta ca zona HusiuIui
este pna astazi o renumita regiune viticoIa.
Despre cuItivarea vitei de vie si IoIosirea vinuIui ne stau
marturie si aIte descoperiri. O Irunza s-a imprimat pe un vaIa-
tuc de Iut din asezarea de Ia Popesti, iar smburi de struguri s-
au descoperit n asezarea de Ia Brad si n cea de Ia Gradistea
de Munte. Despre cunoasterea si Iarga IoIosire a vinuIui Ia
geto-daci ne stau marturie si amIoreIe att de numeroase des-
coperite si n Ioarte muIte asezari extracarpatice. Se pare ca n
ceIe mai muIte amIore se transporta vin. Producerea de vinuri
IocaIe este dovedita si de amIoreIe executate n ateIiere daci-
ce care au stampiIe anepigraIice.
XenoIon, n numeroaseIe saIe peripetii, va ajunge si Ia
17
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
curtea regeIui trac Seuthes, unde a participat Ia un ospat pe
care I descrie n opera Anabasis. AstIeI, dupa ce oaspetii s-
au asezat n cerc, Ie-au Iost aduse tuturor masute cu trei pi-
cioare si Ie-au Iost puse dinainte. Pe masute se gaseau bucati
de carne Iripta si pini mari dospite. VinuI era servit n cornuri
de catre paharnici. ,Exista urmatoarea datina de care Seuthes
s-a sIujit ceI dinti: a Iuat piniIe ce se aIIau n Iata sa, Ie-a rupt
n bucati mici si Ie-a aruncat cui a socotit de cuviinta. AceIasi
Iucru I-a Iacut si cu carnuriIe, oprindu-si numai att ct sa
guste. Aceste obiceiuri povestite de XenoIon au putut Ii
practicate si de catre geto-daci.

Din cerceta-
riIe eIectuate re-
iese cIar ca ntre
TezauruI de Ia
Pietroasa ope-
ra a autohtoniIor
carpato-baIca-
nici - si bijuterii-
Ie n aur oIerite
de un print din
Carpati, ca dar de
Iogodna (isusire unire n Iimba aro-
mna) printesei Khnumet exista strn-
se Iegaturi. DoveziIe care stau Ia baza
ceIor aIirmate sunt urmatoareIe:
1. coIieruI cu 12 inimioare (12
Iuni aIe anuIui), primit de printesa Khnu-
met n 1914 .e.n., nsirate pe un Iant
mpIetit n ,8' inimioareIe sunt ,ex-
trase' din gtuI CIostii cu puii de aur
de Ia Pietroasa, iar IantisoruI este ase-
manator cu ceIe care atrna de ceIe
doua IibuIe mijIocii;
2. coIieruI cu doua pandantive
mari cu un patrat nscris n cerc si opt
semicercuri (octogon) este identic cu
ceI de Ia cosuIetuI octogon de Ia Pie-
troasa. De medaIionuI rotund cu vaca
Hathor atrna trei pandantive cu pa-
trate nscrise n cerc si trei steIe n opt
coIturi ca Ia cosuIetuI octogon de Ia
Pietroasa;
3. capeteIe ceIor doua pantere
de pe cosuIeteIe octogon si dodeca-
gon de Ia Pietroasa sunt identice cu
capuI de pantera de Ia piesa de nche-
iere a unei bratari, precum si cu cape-
teIe dubIe de pantere de Ia cordonuI
cu capete dubIe reprezentnd Ieoparzi
din aur (sapte mari si 10 mici) (v. AI.O.
TezauruI de Ia Pietroasa pI. VII-VIII si
H.V. MIIer, ComoriIe IaraoniIor, Iig.
215, p. 109, Iig. 228, p. 117);
Prof. Gheorghe J. Crlan
Tezaurul de la Pietroasa i prinesa Khnumet (1914-1876 .e.n.)
Dovada IegturiIor materiaIe i spirituaIe dintre Tracia antic i
EgiptuI antic n miIeniiIe VI-I .e.n.
4. coIieruI cu 10 scoici si doua
steIe n cinci coIturi. Aceste steIe se ga-
sesc ncrustate n peretii pesterii Nu-
cet, com. Bozioru-Buzau (v. P.L. Ton-
ciuIescu, Ie la Trtria la ]ara Lua-
nei, Ioto 1-5 nsemne ceresti si p.65-74);
5. coronita cu sase cruci cu bra-
te egaIe si IIori n Iorma de steIute n
cinci coIturi si Iructe sIerice mov. Aces-
te ,cruci' sunt identice cu ceIe de pe
ceramica neoIitica cucuteniana de Ia
Trusesti-Tuguieta (Iasi), cu ceIe de pe
costumeIe popuIare din ntreg spatiuI
romnesc, dovedind astIeI ca am Iost
si am ramas ceI dinti si ceI mai vechi
,popor' cruciat din Iume (v. acad. Mir-
cea Petrescu-Dmbovita, MariIena si
Adrian C. FIorescu, Trueti mn-
grafie arhelgic, Editura Academiei
Romne, Bucuresti-Iasi, 1999, Iig. 214,
2, p. 327, Iig. 234, b, p. 350, 237 (1b), p.
386, Iig. 278, 3, p. 391, Iig. 281, 1-12, p.
394, Iig. 342, 1-6, p. 461, Iig. 372, 6 (Ia-
tada de tempIu cu cupIu antropomorI -
tata si mama: IamiIia monogama n.n.p.,
527; Iig.442 CataIoguI decoruriIor de
pe mnereIe de pe capace (catui neo-
Iitice n.n.), p. 659; v. AureIia Doaga,
Ii i cmi rmaneti, Editura Tehni-
ca, Bucuresti, 1981, Ii i cmi ae Su-
ceava... Pmanati 16.232 bucati din
32 de zone aIe Romniei).
Vezi Iegatura ntre coIanuI de gt aI
TezauruIui de Ia Pietroasa si coIiereIe
din margeIe pentru gt aIe regineIor si
printeseIor egiptene cu ,saIbeIe' de
margeIe de Ia SaIba(va) Viseu, Bucovi-
na, Crisana, Banat etc. La IeI, ntre bra-
tariIe manson aIe TezauruIui de Ia Hi-
nova (Turnu Severin) si ceIe egiptene.
Vezi ,TricoIoruI-CurcubeuI' ros-
gaIben-aIbastru n decoruI pantere-
Ior cu pietre ct bobuI de mei (pasat)
sau paring si aceIeasi trei cuIori n de-
coruI PectoraIuIui Iui Sesostris aI II-Iea
(Iig. 219, p. 111) si PectoraIuI Iui Sesos-
tris aI III-Iea (Iig. 220, p. 112-113), Pec-
toraIuI cu numeIe de tron aI Iui Sesos-
tris aI II-Iea (Iig. 233, p. 116 si 119) Bra-
tara-manson din margeIe a reginei Ah-
hotep (Iig. 253-256, p. 132) etc. Vezi
vrIuI Curcubata (1848 m) Muntii Apu-
seni, vezi BeteIe tricoIore de Ia costu-
meIe popuIare barbatesti...
CompIexuI mortuar a Iui Mentuho-
tep aI II-Iea din depresiunea Deir eI-
Bahari (suna Bihor), Piramida Iui Se-
sostris aI II-Iea din IIIahun (suna a IIIa,
iIIa, iIIaiIa HauIita de Ia Gorj pna Ia
DoIj Ia Vadastra unde a Iost descoperit
vasuI antropomorI cu miniIe Ia gura
denumit de G.D. Iscru - vce ain mi-
tlgie (Gr. Lese n.n.)
Deci TezauruI de Ia Pietroasa se
compIeteaza reciproc cu bijuteriiIe Prin-
tesei Khnumet (1914-1876 .Hr.) si de-
nota ca nu numai Deceneu si ZaImoxis
au Iost prin Egipt, ci si OrIeu, Linos,
CaIimachos s.a. Priam, RegeIe Troiei,
primeste ajutor de Ia muIti, dar si de Ia
printuI egiptean (etiopian) Memnon,
ceI cu Iata aIba ca IapteIe, ucis de Ahi-
Ie pe Ia 1200 . Hr., printuI Iiind nepotuI
Iui Priam.
18
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
IdentiIicarea acestuia sau macar
conIundarea Iui cu temutuI poIemist
Arhim. Ioan Maxentiu se regaseste as-
tazi n muIte capitoIe istorico-teoIogice
dedicate caIugariIor sciti sau dobrogeni.
Pe Inga aceasta identiIicare, neaccep-
tata de toti nvatatii, pozitia Iui de ad-
versar aI detractoriIor SinoduIui Ecume-
nic de Ia CaIcedon (451) i mareste im-
portanta pentru istoriograIia romna si
ortodoxa.
Se cunosc putine date despre viata
Iui, desi cercetariIe deceniiIor din urma
au adus eIemente importante asupra
preocupariIor inteIectuaIe si asupra ac-
tivitatii saIe pastoraIe si teoIogice. na-
inte de a ajunge episcopuI Provinciei
PaIestina Secunda, eI a urmarit miscarea
de idei neopIatonice din mediuI sau,
nenstrainndu-se de pozitiiIe Bisericii.
Acestea i vor ajuta muIt n controver-
seIe teoIogice contemporane Iui. nain-
te de a se impIica n discutia origenista,
urmarita de mparatuI Justinian, cum ara-
ta Ren Roques, scoIasticuI nostru a Iost
atras de posteritatea CaIcedonuIui n
viata Bisericii. De Ia CharIes MoeIIer n-
STRROMNUL IOAN DE SCHITOPOLIS N LUMINA
CERCETRILOR ULTIMELOR DECENII
Pr. prof.univ.dr. Gheorghe Drgulin
deosebi se stie ca eI a poIemizat cu Vasi-
Ie aI SeIeuciei, un dioIizit consecvent.
ProbIema dogmei ntruparii a Iost urma-
rita n scopuI de a anihiIa traditia eretica
a Iui ApoIinarie. Pentru situarea exacta
a raspunsuIui ortodox, amintituI episcop
a recurs Ia contributia teoIogiei teopas-
hite pe care o propovaduiau pretutin-
deni caIugarii sciti.
CurenteIe teoIogice aIe epicii I-au
determinat pe episcopuI de SchitopoIis
sa se aIirme si n hristoIogie. Aceste ini-
tiative I-au adus n conIIict att cu ereti-
cii nestorieni, ct si cu cei monoIiziti.
Din rnduI acestora din urma, amintim
pe Sever, IostuI patriarh aI Antiohiei. m-
potriva Iui, eI a scris mai muIte tratate
poIemice.
TeoIoguI nostru ortodox a stiut sa
traga IoIos doctrinar si din controversa
Iui Sever cu IuIian de HaIicarnas, nce-
puta dupa 518.
Unii cercetatori au evidentiat aIte
merite aIe carierei stiintiIice a Iui Ioan de
SchitopoIis. Este vorba de un Frlg si
de mai muIte comentarii Ia opera Iui Dio-
nisie Pseudo-AreopagituI. ntreaga sa
activitate se straduieste sa aIirme origi-
nea apostoIica a ceIebreIor tratate pse-
udoepigraIe, integraIitatea cuprinsuIui
si ortodoxia Ior n comparatie cu mediuI
neopIatonic pe care I reIIecta.
Toate aspecteIe de mai sus au iscat
banuieIi n rnduI istoriciIor, astIeI nct
acestia I socotesc un contemporan cu
necunoscutuI Areopagit, ba chiar un
posibiI autor aI opereIor Iui.
Amintim, o data cu Hans Urs BaI-
thasar, ca scoIiiIe pe marginea renumite-
Ior scrieri anonime dionisiene au nce-
put sa Iie departajate de contributia uI-
terioara a SIntuIui Maxim Marturisito-
ruI sau a PatriarhuIui Gherman aI Con-
stantinopoIuIui. Mai recent, Beate Re-
gina SuchIa si echipa ei de Ia Academia
din Gttingen au adus o mare contribu-
tie Ia continuarea acestor initiative.
|innd cont ca probIema originii
etnice a autoruIui tratateIor pseudoareo-
pagitice se bucura astazi de o ipoteza
romneasca acceptata, opera stiintiIica
a episcopuIui Ioan de SchitopoIis do-
bndeste o deosebita nsemnatate pen-
tru istoria si teoIogia noastra.
O interesanta surpriza reIevata de texteIe bibIice vechi este
aceea de a adaposti n cruguI attor nume cuprinse n rnduriIe
VechiuIui Testament nume stravechi getice sau romnesti sau et-
nonime aIe vIahiIor. Limba simpIa DACA sau poate mai vechea
Iimba a ACAD-uIui prin puritatea Iiterei devenita concept si prin
utiIizarea unui sistem de citire n bustroIedon (ca n cuvntuI IOV-
VOI), ori cu radicaIizare mediana (precum n citirea numeIui GHE
OR - GHE), pare sa Iie mama sau sora mai mare a IimbiIor vechiuIui
testament (semitice). ExempIeIe muItipIe ce pot Ii prezentate ntr-o
astIeI de dorinta de a citi sacreIe texte bibIice, n idioma prisca sau
n Iimba veche a castei IO a getiIor sunt justiIicate si de uneIe dintre
aIirmatiiIe Iui Ovidiu peste care speram sa nu se Ii asternut uitarea:
,Getii si sarmatii apar ca popoare nrudite si vorbesc aceeasi Iimba
popuIara (barbara), Iatina
La IeI de incitante sunt si constatariIe Iui Sextus RuIus dupa
Vechi rezonane getice n numele cuprinse
n Biblia de la Bucureti (1688)
Conf. univ. dr.Gheorghe Svoiu
care o Iimba Iatina barbara se vorbea si n provinciiIe IIIyricuIui
(inclusiv n cele dou Dacii).
Lasnd integraI savoarea si curiozitatea anaIizei reaIizate n
pIenuI unei comunicari se poate conchide ca muIte, chiar Ioar-
te muIte denumiri apartin teritoriuIui romnesc a carui tarna a
Iost, credem, nu ntmpIator sarutata de Papa, teritoriu denu-
mit mai apoi tot de catre Papa raina Feciarei Maria sau
raina Maicii Imnului.
Asadar, se pot IormuIa mai muIte ipoteze:
I. tramul ae ast:i al Pmaniei este lcul ae unae au plecat
pparele semitice ce au reaactat intr- prim frm textele
sacre,
II. unele texte reunite in textele sacre ii au laria pe aceste
meleaguri.
III. textele lillice sunt cmpilatii ae texte traaitinale etc.
19
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Originea romniIor si are rada-
ciniIe n ndepartateIe vremuri miIe-
nare, cnd maniIestarea simtamin-
teIor Iauntrice aIe omuIui, Iocuitor aI
acestor Irumoase meIeaguri, era in-
cizata, scuIptata, pictata sau tesuta.
AstIeI, a Iost ncrustata n graIit vo-
Iuta suitoare Ia Strachina-Dorohoi n
MoIdova, a Iost scuIptat n os unghiuI,
rombuI si IiniiIe paraIeIe Ia Dubova-
Mehedinti sau pictura rupestra de Ia
CuciuIat si ocruI rosu IoIosit aici au
pastrat dovada materiaIa a unor
practici rituaIe, nca din miIeniiIe XV-
XII .d.Hr.
n tempIeIe neoIiticuIui IinaI se aI-
catuiau vesminteIe necesare rituaIu-
riIor. FiruI rasucit a Iost ceI dinti pro-
dus cu care omuI si muIa pieiIe de
vnat, si ajusta cojocuI ca sa poata
iesi n cautare de hrana.
n miIeniuI aI VII- Iea, n spatiuI
carpatic se practica mpIetirea Iire-
Ior, se Iucra pnza sacra si mbraca-
mintea speciIica ceremoniaIuIui, te-
satura purtnd si ea nsemneIe sim-
boI, tesutuI Iacnd parte din IaudeIe
aduse zeiIor. Atunci, tesutuI era o
rugaciune.
ProIiIuI spirituaI aI romniIor are
Ia baza spirituaIitatea stramosiIor,
constituind esenta care, uIterior, s-a
mbogatit si s-a potentat, devenind o
individuaIitate aparte. VechiIe credin-
te si muItitudinea de semne aIe po-
puIatiei carpatice arata ca aceasta
dispunea de resurse considerabiIe.
Zestrea spirituaIa a paIeoIiticuIui
carpatic s-a pastrat prin adoratii si
prin semneIe-simboI, devenite n pre-
zent semne patrimoniaIe. SemneIe
incizate si pigmentii datatori de ocru-
rosu (cuIoarea sngeIui), aIb-crem
(cuIoarea osuIui) si negru-brun (cu-
Ioarea pamntuIui) au pus bazeIe pri-
mei civiIizatii din Carpati si de Ia Du-
nare.
Industria casnic textil - suport al autohtoniei
i continuitii noastre n Carpai
Prof. Ioana Criyan
ReIIectare a gnduriIor si simta-
minteIor, redate n simboIuri, Iie eIe
ideograme sau cromoinciziograme,
au ramas un produs aI gndirii omu-
Iui dintotdeauna. Fiecare simboI te-
sut, cusut sau redat n materiaIe dure
a avut puterea ideatica precum sInta
cruce Ia crestini.
n vatra SpatiuIui Carpatic s-au
dezvoItat radaciniIe trunchiuIui gene-
tic aI stramosiIor nostri. Era Iiresc ca
n spatiuI carpatic sa se conserve va-
IoriIe siboIistice miIenare, deoarece
n acest areaI, ,Vechea Europa' si-a
avut puternicuI ei centru spirituaI.
ModuI de organizare a interioru-
Iui taranesc, pieseIe textiIe nsesi, ca
si decoruI Ior reIIecta cadruI materi-
aI generator, dar n egaIa masura date
deIinitorii pentru spirituaIitatea rom-
neasca.
SimboIuriIe sacre, din vesminteIe
tesute sau cusute, aceIe reIicve aIe
dogmeIor reIigioase au adus dovada
de netagaduit a credintei dintotdeau-
na n unica Iorta a CosmosuIui, eIe
au Iormat suportuI pe care s-a zidit
spirituI stramosiIor nostri. CoIoana
astIeI ridicata ntre Pamnt si Cer,
ntre om si IorteIe care I-au tuteIat, a
ramas ceI mai vechi ediIiciu spirituaI
care ne conIirma existenta si conti-
nuitatea neamuIui nostru pe aceste
pIaiuri aIe CarpatiIor.
PatrimoniuI nationaI aI semneIor
sacre precrestine, arhetipaIe este un
izvor de cuItura si civiIizatie si trebu-
ie cu sIintenie pastrat si apreciat. Am
dori ca aceste vaIori nationaIe sa cir-
cuIe din tara spre exterior, deoarece
cuItura noastra, arta popuIara si IoIc-
IoruI ne promoveaza n Iume. CuItu-
ra nu poate Ii tratata ca o marIa, ea
este Iacuta de acei oameni adeva-
rati, buni, romni suIIetisti, cu inteIi-
genta nativa, cu dragoste pentru Iim-
ba, istoria si pamntuI caruia i apar-
tin, cu inima si suIIetuI Ior.
Din ceIe mai ndepartate miIenii
si epoci diIerite, simboIuriIe, scuIpta-
te, modeIate sau tesute cu aIesaturi
din in, cnepa, Ina sau bumbac, au
Iacut arc peste timp, pna n prezent,
aducnd dovada existentei noastre pe
aceste meIeaguri.
Am ncercat sa redau n Iucrarea
de Iata dovezi materiaIe aIe spiritua-
Iitatii noastre ancestraIe, transmise
din generatie n generatie pna n
prezent.
Fiecare capitoI aI Iucrarii va avea
imagini coIor aIe pieseIor tesute si cu-
sute, ncarcate cu simboIuri miIena-
re ajunse pna n ziIeIe noastre.
Iata o piesa din coIectia persona-
Ia,care este un covor tesut (de mama
mea), din Ina si are ca modeI o com-
binatie ntre IIori si simboIuri.
CovoruI cuprinde sapte semene-
simboI (SpiraIa Ia capete si VoIuta
IateraI, n cuIoare aIbastra, RombuI
n centruI covoruIui si UnghiuI din
Irunze, n cuIoare verde, CercuI Ior-
mat din trandaIiri n cuIoare bej, pe
Iond aIbastru, PomuIstiIizat n cu-
Ioare mov si Crucea din bordura n
cuIoare bej sau crucea cu aIb din
romburiIe IateraIe). Piesa cuprinde si
ceIe trei cuIori initiaIe: rosu, aIb si ne-
gru, devenite simboIuri miIenare. Deci,
n totaI zece semne-simboI.

20
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Horatiu retine ntr-o poezie de-aIe Iui ntrebarea unui ceta-
tean roman: ,Ce mai stii despre daci?'. EI nu oIera aIte detaIii,
dar Iie si numai din aceste cuvinte Iaconice putem presupune
ca, Ia Roma, Iupii Iui ZaImoxis dadeau Iiori de groaza.
Ajungnd n conIIict cu ImperiuI Roman, cea mai mare
putere a timpuIui, dacii vor mbina arta razboiuIui cu dipIoma-
tia, constituind practic primeIe servicii de inIormatii de pe
aceste meIeaguri. Peste 150 de ani, romanii au nvaIuit Dacia,
cucerirea ei Iiind amnata si pentru ca regii aveau structuri
adecvate. Pna cnd armeIe decideau, dacii IoIoseau tehnici
compIexe de inIormare, de interpretare a dateIor concrete din
teren. Se aveau n vedere nu numai mariIe desIasurari de
trupe, dar si sisteme compIexe de aIiante poIitice Ia PontuI
Euxin, n BaIcani si pna Ia Roma, sub ochii Lupoaicei. Chiar
daca nu stim ca dacii sa Ii scris despre aceste tehnici, cum a
procedat generaIuI chinez Sun-Tzi, pe Ia anuI 500 .H., cu-
noastem din diverse reIerinte epopeea daciIor si n ceea ce
priveste razboiuI umbreIor.
Sigur, istoriograIia veche IoIoseste termenuI ,soI' pentru
mai trziuI ,ambasador'. SoIuI era purtatoruI mesajeIor scrise
sau verbaIe, dar, de reguIa, trebuia sa aiba un acut spirit de
observatie. SoIia Iui putea Ii oIiciaIa sau secreta. Regii daci au
IoIosit toate metodeIe pentru a bIoca invaziiIe pregatite de
romani. Presiunea miIitara si negocieriIe poIitice erau perma-
nent nsotite de actiuni mai discrete. Un exempIu ceIebru de-
acum este Acornion, pentru care cetatenii din DionysopoIis
(BaIcicuI de astazi) au dedicat o pIaca de marmura pentru
merite deosebite. Acornion a Iost primuI spion pentru care
s-a ridicat un monument. DestuI de impropriu, eI este denumit
,ambasador'. ,Si n timpuI din urma, regeIe Burebista, ajun-
gnd ceI dinti si ceI mai mare dintre regii care au stapnit n
Diplomaie i servicii secrete la daci
Jiorel Patrichi
Tracia si stapnitor aI tuturor tinuturiIor de dincoIo si de din-
coace de Dunare, Acornion a Iost si pe Inga acesta n cea
dinti si n cea mai mare apropiere si a obtinut ceIe mai bune
rezuItate pentru patria sa'. Grecii aveau nevoie de protectia
ceIui mai mare dintre regi pentru a-si continua aIaceriIe.
Mai nainte, ZaImodegicos va avea reIatii de buna coIa-
borare ,secreta' cu Diodoros, Procritos si Chearcos, pentru
care cetatenii din Histria s-au aratat Ia IeI de recunoscatori.
Rubobostes, un stramos de-aI Iui Burebista, a procedat Ia IeI.
Misiunea Iui Acornion, trimis de Burebista Ia Cneius Pom-
peius, pentru a-I ajuta n tentativa de nIaturare a Iui IuIius
Cezar, demonstreaza ce perIormanta extraordinara au reaIizat
dacii ntr-un moment dramatic pentru existenta Ior. Prin ace-
Ieasi mijIoace, Dicomes va ncerca sa-I ajute pe Antonius con-
tra Iui Octavianus Augustus. (AstIeI de tentative extreme
vom mai ntIni cu muIt mai trziu n istoria noastra, pe timpuI
Iui Mircea ceI Batrn, care a ncercat sa instaIeze suItani ,Ia-
vorabiIi' vaIahiIor.)
Dar dintre toti regii vechi, Iortat de reaIitati dramatice,
DecebaI a mbinat ceI mai bine poIitica, Iupta deschisa si raz-
boiuI ascuns. ApoIIodor retine pe CoIumna Iui Traian mai
muIte scene cu ,soIi', dar una singura este atipica, pentru a Ii
considerata tot o soIie. Este vorba despre momentuI n care
Traian se aIIa Iata n Iata cu un dac pe care Iuptatorii romani
tocmai I-au trntit jos de pe un magar. Toate soIiiIe Iui Dece-
baI erau purtate de aristocrati daci, care erau primite cu toate
onoruriIe. Este greu de admis ca mareIe rege ar Ii trimis Ia
Roma un prapadit caIare pe un magar, care sa-i duca mpara-
tuIui un text scris pe o iasca, asa cum sustin istoriograIii. Nu
exista nca eIemente pentru desciIrarea enigmei, dar momen-
tuI este deosebit de semniIicativ pentru a Ii tratat superIiciaI.
ntr-un adapost situat sub o stnca
Ia uina Turcului, Inga satuI Dubova-
MH (Dunarea Ia CazaneIe Mari), arheo-
Iogii au descoperit un s ae ecviaeu,
care contine o serie de semne geometri-
ce incizate, ce reprezinta Iiguri abstrac-
te greu de aIIat n natura, asa cum sunt
de piIda, Iinia, rombuI sau unghiuriIe,
desene pe care speciaIistii Ie-au apre-
ciat ca au mai muIt o vaIoare artistica.
Acest obiect din os Iaurit n neoIitic a
Iost gasit n situI arheoIogic Ia niveI II
ce are o vechime datata cu C14 ntre
anii 8.175+200 .Hr. (BIn 802).
DesciIrare. FiguriIe geometrice inci-
zate pe IaIanga de caI de acum 10.000
PRIMUL INSTRUMENT DE MSUR ASTRONOMIC
Luca Manta
de ani, reprezinta de Iapt un instrument
astronomic rudimentar, ntruct pastrea-
za eIemente de masura att pentru Soa-
re, ct si pentru Luna.
Iata vaIoriIe masurate n grade sexa-
zecimaIe, astIeI:
unghiuriIe cu deschidere mica au
vaIoarea de 68
o
unghiuriIe cu deschidere mare au
vaIoarea de 102
o
De aici rezuIta ca ar exista notate dis-
tinct doua directii, din care una ar incIu-
de doua unghiuri n vaIoare de 68
o
: 2
+34
o
, iar ceaIaIta ar incIude doua un-
ghiuri n vaIoare de 102
o
: 2 +51
o
.
SemniIicatia acestor semne incizate
pe osuI de ecvideu ar Ii urmatoarea:
unghiuriIe cu deschidere mica re-
prezinta ca directie: Iimita maxima de
depIasare pe orizont a rasarituIui de Soa-
re Ia soIstitiiIe de vara (Az. 56
o
) si de
iarna (Az. 124
o
), totuI Iata de directia
cardinaIa Est sau 90
o
+34
o
ceIe 6 Iinii unghiuIare Iunare re-
prezinta durata anuIui Iunar de 354 ziIe,
adica 6 perioade a cte 59 ziIe sau (29.5
x 2) ziIe
ceIe 10 Iuni nscrise n romb repre-
zinta o Iegatura ntre anuI Iunar si anuI
soIar, adica 354 ziIe 10 ziIe 364 ziIe
ceIe 4 Iinii unghiuIare soIare repre-
21
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
zinta de Iapt ceIe 4 anotimpuri marcate
soIstitiaI, unde un an soIar are 4 x 91
364 ziIe si de unde Iiecare anotimp prin
biIurcare ar da 90 : 2 45 ziIe. NumaruI
441 de ziIe reprezinta un numar Iune-
rar pastrat pna n prezent Ia daco-vaIa-
ho-romni.
Pozitia variabiIa, dar cicIica n timp a
IocuIui de rasarit a astruIui Iunar pe ori-
zont se stie ca prezinta periodic un unghi
maxim pe orizont. Asemenea vaIori sunt
nscrise n Anuare astronomice, ca de
piIda, decIinatia maxima de 26
o
54`59
pentru Iaza de PP din data de 16 august
1990, ora 12 : 10 AM. Cu ajutoruI unui
computer nzestrat cu program astro-
nomic, asemenea date se pot veriIica
vizuaI pe monitor. Iata de piIda, Luna
rasare n data de 16 august 1990 si are o
vaIoare de azimut geodezic de 51.0
o
, AIt
0.2
o
, Ia ora D1 (12 : 07) AM. O aIta va-
Ioare maxima spre SuduI astronomic se
obtine pe computer n data de 23 ianua-
rie 1990, ora 5 : 22 AM si care are vaIoa-
rea de Az. 130
o
, AIt. 0.2
o
, adica 180
o
-
130
o
50
o
. Toate aceste dovezi Ie susti-
nem prin dictonuI Q.E.D.
Ideea acestor cautari astronomice,
urmate de desciIrarea modeIeIor inciza-
te pe os, are Iegatura cu agricuItura prac-
ticata n zona PortiIe de Fier de acum
circa 10.000 de ani si cu SoareIe de argi-
Ia rosie (ocru) de Ia Gaura Chindiei II ?
6.500 .Hr. La daco-vaIaho-romni, ase-
menea modeIe geometrice se regasesc
n prezent pe tesaturi, vase de ceramica
s.a.m.d., asa cum sunt descrise n cerce-
tariIe Iacute de arheoIoguI SiIvia Paun
n Iucrarea Iaentitti ineaite Italia-P-
mania, Editura Tehnica, 1996, p. 44 unde
gasim denumiriIe de }fnele lumii yi
Helii cu patru ochi>> pentru rombuI
cu Iaturi preIungite. Aceste doua nume
pastrate de timp ne Iac dovada prin cu-
vntuI Helis ca sunt n conexiune cu
acest instrument astronomic de masura.
Iata, asadar, cum obiectuI cu mesaje
incizate scoate Ia Iumina din negura tim-
puIui o serie de vaIori spirituaIe impresi-
onante, Iaurite n aria Iocuita de stramo-
sii daco-vaIaho-romni.
Strabon, reIerindu-se Ia taIentuI muzicaI aI traciIor, subIi-
nia IaptuI ca OrIeu mbInzea IiareIe cu muzica sa, iar Musa-
ios si Thamiris erau virtuozi instrumentisti.
La rnduI sau, muzicoIoguI George BreazuI, dupa ce men-
tioneaza aprecieriIe vechiIor greci privitoare Ia muzica si mu-
zicaIitatea poporuIui trac, subIiniaza IaptuI ca, n studiiIe
saIe, asupra IoIcIoruIui traditionaI romnesc, scariIe muzicaIe
vechi apartin cu certitudine cuIturii muzicaIe geto-dacice.
MuzicoIoguI Gheorghe Ciobanu ajunge Ia aceeasi con-
cIuzie si adauga importanta muzicii geto-dacice si a muzicii
vechi romnesti, inIIuenta acestora asupra muzicii popoare-
Ior baIcanice si a ImperiuIui Bizantin n diIerite Iaze de dez-
voItare.
Descoperirea ntr-un compIex arheoIogic geto-dac din
mprejurimiIe Histriei a unui instrument muzicaI Iormat din
trei IIuiere din os, Iipite ntre eIe, datat n sec. aI III-Iea . H.,
Prof. Marioara Danilov
INSTRUMENTE MUZICALE CONFECIONATE DE GETO-DACI
CAVALERII DANUBIENI
Dr. Michaela Al. Orescu
Traditii Ioarte vechi despre peIasgii
Iatini, mai aIes din regiuniIe de Inga
Dunare, i numeau 'Iatinii cei batrni,
n traditiiIe vechi itaIice, 'Prisci Iatini.
Acestia au Iasat IortiIicatii de pamnt
numite 'Cetatea IatiniIor, unde Cezar
BoIIiac a mentionat bogatia ceramicii
dace. Numeroase IocaIitati de pe terito-
riuI Romniei Ie pastreaza numeIe. UnuI
dintre conducatorii cei mai vechi ai pe-
IasgiIor meridionaIi este amintit de Ho-
mer cu numeIe 'Lethus peIasgus. O
mare parte din numeIe proprii, nsa, care
indicau originea peIasga-Iatina au Iost
traduse n Iimba greaca, cu scopuI de a
Ii asimiIate mitoIogiei si istoriei grecesti.
Regii si conducatorii, ca si Ia urmasii
daco-geti, erau seIectionati dintre cei mai
remarcabiIi razboinici, initiati reIigiosi,
care si asumau si roIuI de conducatori
ai cuItuIui, mari preoti, de ceIe mai muIte
ori. Aparatori si veghetori ai credintei,
o casta a acestor razboinici a determinat
cuItuI cabiriIor sau cuItuI caIaretuIui trac
mitriatic, Mithra Iiind asimiIat zeuIui hi-
perborean ApoIIon. Ei au ramas n isto-
rie si sub numeIe de 'CavaIeri danu-
bieni, cuItuI Ior Iiind practicat mai aIes
n zoneIe Dunarii mijIocii si inIerioare:
Dacia, Moesia, Pannonia si DaImatia,
toate acestea Iiind situate astazi pe teri-
toriiIe actuaIeIor state Romnia, BuIga-
ria, Ungaria si Serbia.
n vederea desciIrariIor acestui cuIt,
au Iost interpretate 226 de reprezentari
aIe zeiIor, de pe tabIiteIe de piatra n nu-
mar de 114, de pe ceIe de metaI 95, de pe
teracota 4 si de pe 13 pietre gravate.
Pe reIieIuriIe dedicate acestor 'divi-
nitati se cunosc sapte cazuri de scurte
inscriptii sub Iorma de criptograme ne-
desciIrate. Era absoIut interzisa dezva-
Iuirea desIasurarii ceremoniaIuIui reIi-
gios, a nvataturiIor, maniIestariIe Iiind
rezervate numai initiatiIor (dupa proI.
univ. dr. Dumitru Tudor).
Este semniIicativ IaptuI ca 88 de ba-
soreIieIuri Iigurative erau turnate n
pIumb, metaI aI inIernuIui si aI magiei, n
vechiIe credinte. Au Iost gasite repre-
zentari aIe unui singur cavaIer caIare,
aIe unui cavaIer si aIe unei Mari Zeite
aIaturi de aIti doi cavaIeri si reprezenta-
rea scenei ospatuIui sacru care Ie era
nchinat.
demonstreaza cu prisosinta ca att cavaIuI, ct si naiuI apar-
tin civiIizatiei geto-dacice. Acest Iapt inIirma ipoteza con-
Iorm careia cavaIuI din trei tuburi de os ar apartine poporuIui
buIgar de Ia care I-a preIuat popuIatia romneasca.
Muzica Ia geto-daci aIcatuia o ocupatie importanta n
rnduI coIectivitatiIor att n viata rituaIa (IibatiiIe erau nso-
tite de incantatii muzicaIe), n medicina (tratamenteIe erau
nsotite de descntece), n viata poIitica (soIii sau activitati
reIigioase) si n sarbatoriIe caIendaristice de peste an, Iegate
de anuI agricoI, de echinoctii si soIstitii (AIaiuriIe Iui Bachus
si Dyonisos, prorociriIe DriadeIor, jocuriIe rituaIe, ceIe mai
muIte n Iorma de hora, sau Ia sarbatoarea secerisuIui).
n concIuzie, conIectionarea si IoIosirea instrumenteIor
muzicaIe, precum si IoIosirea scariIor muzicaIe i-au pIasat pe
geto-daci n centruI atentiei popoareIor nvecinate pe care
Ie-au inIIuentat n cuItura Ior muzicaIa.
22
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
CeIe mai vechi si numeroase repre-
zentari au Iost descoperite n Dacia si n
ceIe doua Moesii (Dobrogea, norduI BuI-
gariei si norduI Serbiei), ca si n ceIe doua
Pannonii (Ungaria si teritoriuI srb dintre
Dunare si Sava). n juruI sceneIor cu zei
apar simboIuri cuItice precum: berbecuI,
tauruI, cocosuI, pesteIe, IeuI, sarpeIe, cor-
buI, vuIturuI si, de asemenea, divinitati
cosmice precum SoareIe, Luna, IuceIerii
etc., precum si obiecte sacre: masa cu
pesteIe, candeIabre, opaite, piei de ber-
bec, sabii, pini, Iructe etc. CuItuI Cabiri-
Ior si-a asumat si reprezentariIe zeiIor:
Marte, CybeIa-Magna Mater s.a.m.d.
MituI cavaIeruIui trac, cea mai veche
reprezentare a CabiriIor, simboIiza Iupta
dintre bine si rau, cavaIerii simboIiznd
principiuI bineIui, ca nvingatori. Aces-
tia, narmati cu Iance si dubIa secure,
purtau stindarduI 'draco cu cap de Iup
si corp de sarpe, embIema nationaIa si
reIigioasa a daciIor; purtau boneta cu
vrIuI ntors n Iata, simboIiznd panasuI
coiIuIui, ecou atIantidic, hIamida si tuni-
ca. Marea Zeita, asociata cavaIeriIor, n-
truchipa pe CybeIe (zeita mortii si a ren-
vierii n Natura), Diana-Artemis (zeita
Lumii si a vnatorii), Nemesis (zeita drep-
tatii si a razbunarii, a secretuIui si a cum-
patarii, care apare uneori cu degetuI Ia
gura semniIicnd mistereIe), Epona (zei-
ta a ceItiIor nruditi cu dacii, protectoare
a caiIor). n partea superioara a reIieIuri-
Ior era reprezentat SoareIe (SoI) si Luna,
caruI soIar tras de patru cai condusi de
ApoIIon-Soare, purtator a doi IuceIeri cu
sapte raze, vuIturuI, pasarea care se naI-
ta ceI mai sus si suporta Iumina SoareIui,
si corbuI, ceI care prin croncanituI sau
anunta pIoiIe. CuItuI cavaIeriIor danu-
bieni cumuIa ceIe mai muIte simboIuri:
sarpeIe, cocosuI, IeuI, ceIe patru vnturi
suIInd din trompete, ceIe patru anotim-
puri purtnd cununi vegetaIe pe cap.
n timp ce pesteIe constituia aIimen-
tuI pur si sInt, berbecuI era sacriIicat pe
aItar n cinstea ceIor trei divinitati, era
consumat Ia agape Iara caracter mistic,
dar pieIea Iui acoperea corpuI goI aI ceIui
care urma sa Iie initiat, n timp ce unuI
dintre initaiti purta ca masca, capuI de
berbec.
Adeptii cuItuIui practicau bai rituaIe,
asa cum Ie vom regasi Ia esenieni, ca si Ia
pitagoricieni. Adeptii cu merite n initie-
re participau Ia o agapa sacra, oIerita
cndva de catre zeita cavaIeriIor danu-
bieni nvingatori ai rauIui, n juruI unei
mese rotunde (izvoruI practicii mesei ro-
tunde a regeIui ceIt Arthur). La masa,
cavaIerii danubieni erau ospatati cu pes-
te, pine, Iapte, miere si Iructe, carnea de
animaIe Iiind excIusa.
CuItuI mistic ntretinut de sacerdoti
corespundea cu actuaIeIe recomandari
bioterapeutice, sacerdotuI aIirmnd ca
prin consumarea pesteIui se aIunga spiri-
teIe reIe din corp (noxeIe), nouI initiat se
aIatura pe caIe mistica ceIor trei zei, n
Iupta mpotriva eIementeIor neIaste. Abia
procIamat mist (mystes) initiat n mistere-
Ie zeiIor danubieni, adeptuI urma sa par-
ticipe Ia numeroase Iestivitati secrete,
nvatnd n continuare dogme si IormuIe
reIigioase. Initierea se desIasura pe mai
muIte trepte. Este Ioarte probabiI ca aces-
te practici reIigioase n vederea initierii
erau simiIare ceIor desIasurate n EgiptuI
antic, mostenitor si pastrator aI vechiIor
traditii atIanto-carpato-europene, Egip-
tuI intrnd n istorie abia Ia 3500 .Hr. Pro-
ceseIe de initiere aveau Ioc de asemenea
n ncaperi subterane, Iipsite de Iumina si
propice evoIutiei proceseIor psiho-haIu-
cinatorii.
Se pare ca IemeiIe nu erau supuse
unor asemenea initieri, dect n cazuI
mariIor preotese sau aI unor regine-Iara-
on.
Numeroase tabIite de mici dimensi-
uni, ovaIe sau rotunde, turnate n pIumb
sau sub Iorma de geme, descoperite, erau
desigur purtate ca taIismane, amuIete, Ii-
Iacterii, considerat Iiind ca poseda puteri
ocuIte, ocrotitoare de primejdii, de spiri-
te reIe, garante aIe sanatatii si ndruma-
toare. AteIiere de Iucrat n metaI, de tur-
nat n bronz sau pIumb cu ajutoruI tipa-
reIor de teracota, au Iost descoperite Ia
Sirmium (Mitrovita) si Ia Sucidava (Ce-
Iei-Corabia, jud. OIt). La RomuIa (Resca,
jud. OIt) au Iost constatate ateIiere pen-
tru gravarea pietreIor.
InvaziiIe asiatice din sec. III d.Hr. au
distrus mariIe centre civiIe si miIitare de
pe maIuriIe Dunarii si Tisei, unde venera-
rea acestor divinitati era mai raspndita.
CuItuI acestora, Ia nord si Ia sud de Du-
nare, conIirma marea raspndire a tribu-
riIor traco-dace, care nu apare ntotdeau-
na n IucrariIe istoriciIor si geograIiIor (pro-
babiI pierdute), dar IenomenuI se consti-
tuie ntr-o dovada a continuitatii eIemen-
teIor daco-getice, pe pamntuI Daciei,
care si-a pastrat civiIizatia materiaIa si
spirituaIa, atestata prin descopeririIe pro-
duse. RadaciniIe traditiiIor cavaIeriIor
Iuptatori si sustinatori ai credintei ca-
vaIerii danubieni ar putea sta Ia baza
congregatiiIor cavaIeriIor cruciati ai Evu-
Iui Mediu, ca si n cazuI regeIui Arthur.
n IoIcIoruI romnesc s-a pastrat tra-
ditia dansuIui razboinic trac aI CabiriIor,
prin jocuI CaIusariIor, bta Ior semniIicnd
caIuI. ,CaIusuI, joc soIar desIasurat Ia
soIstitiuI de vara, era inspirat de ,soima-
ne n mitoIogia romneasca, n numar
de noua, ca si muzeIe antice aIe Iui ApoI-
Ion, din stravechea mitoIogie peIasga,
preIuata de greci. ,SoimaneIe, numite si
,CeIe Irumoase', erau vinovate de boaIa
ceIor ,Iuati din caIus (RomuIus VuIca-
nescu, Mitlgie rman).
,Histriones', jucatorii din ItaIia roma-
na (,istri' sau ,istriani), pastrau traditia
jocuriIor etrusce aIe popuIatiiIor de Ia
Dunarea de Jos. CaIaretii din doctrineIe
tursene (etrusce) au Iost Iigurati pe urna
Iunerara descoperita Ia Zimnicea-Rom-
nia, simboIiznd caIatoria suIIetuIui pe
Iumea ceaIaIta. Aceeasi tema a Iost re-
prezentata n pictura etrusca descoperi-
ta n camereIe sepuIcraIe de Ia Tarquinii
(Corneto), aIIata Ia MuzeuI Vatican. (N.
Densusianu, Iacia preistric).
23
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Creatia tehnico-stiintiIica a geto-
daciIor, ca si a aItor popoare antice care
au creat vechi si consacrate civiIizatii,
era Iiresc adaptata perIect Ia conditiiIe
geograIice, resurse si conditii de mediu.
De Ia metaIurgie si siderurgie, Ia agricuI-
tura si aIimentatie, totuI avea un speci-
Iic de materii prime si de consumuri ener-
getice.
ntre obiecteIe metaIice care s-au
pastrat se constata ca sunt uneIe din aIia-
je Ioarte speciaIizate. AstIeI, uneIe Ia-
vorizeaza prin contact vindecarea unor
rani, iar aIteIe otravirea prin bIocarea
IunctiiIor unor organe. La Londra, n
MuzeuI Tehnicii, este pastrat ceI mai
vechi cuptor de topit minereu de Iier,
CREAIA TEHNICO-TIINIFIC A GETO-DACILOR,
SURS DE TRANSFER TEHNOLOGIC PENTRU VIITOR
Lucrefia-Eugenia Brezeanu
pentru obtinerea Iontei, care se numea
FURN, si este preIuat de Ia noi din
Apuseni si datat din perioada dacica.
Este cunoscut ca n aceasta zona cu
o cIima cu mari diIerente de temperaturi
ntre anotimpuri, cu veri scurte, s-a dez-
voItat o agricuItura si o zootehnie spe-
ciIica. Se stie ca popoareIe din zone cIi-
matice reci au avut aIimentatie predo-
minant carnivora, pe cnd geto-dacii au
avut aIimentatie Iacto- vegetariana. Ve-
getaIeIe au Iost IoIosite ntr-un mod spe-
ciIic si pentru vestimentatie, unde este
de remarcat si o eIaborata tehnica a cu-
IoriIor pentru Iire vegetaIe si de origine
animaIa.
MateriaIe Iibroase erau IoIosite si n
tehnica veche a constructiiIor att pen-
tru armare, ct si pentru amortizare n
cazuI cutremureIor care au zguduit aces-
te Iocuri.
O cunoastere aparte a Iumii materi-
aIe si a naturii vii o demonstreaza Iarma-
ceutica - IeacuriIe si muItitudinea de
terapii, toate regasite n actuaIeIe teh-
nici de terapii naturiste, aIternative si
compIementare.
O creatie materiaIa speciIica a civiIi-
zatiei geto-dace o reprezinta construc-
tiiIe, care sunt reaIizate dupa moderne
exigente de siguranta, dar au ngIobate
si muIte caracteristici care au Iost adop-
tate n uItima jumatate de secoI n tehni-
ca actuaIa a constructiiIor.
Este cunoscut IaptuI ca Mihai Eminescu a Iost Iascinat
de mituriIe stravechi autohtone, imaginnd n spatiuI dacic
un univers Iiterar cu personaje puternice, actiune, idei, con-
IIicte si conturnd o istorie preIungita n mituI dacic, simboIi-
zata de pIutirea Dochiei n Iuntrea Iina pe apa istoriei n sens
invers spre timpuriIe de mit.
EI ramne unuI dintre cei mai Iermi sprijinitori ai trunchiu-
Iui dacic identitar, Iiind ceI mai asiduu cunoscator si asambIa-
tor aI IragmenteIor de mit preromnesc, uniIicatoruI si crea-
toruI Ior, ceI ce asaza pe temeIia eIementeIor traco-dacice o
constructie armonioasa si supIa de mitoIogie romneasca iden-
titara.
De aceea constituie o simboIica si tuIburatoare coinci-
denta IaptuI ca Ia temeIia casei saIe din Ipotesti, mai precis a
atenansei (cIadirea din curtea casei unde sustin cunoscatorii
ca dormeau baietii Eminovici), s-a gasit, ca ntr-o nchipuire
mitoIogica, o vatra traco-daca cu obiecte speciIice: Iragmen-
te de carbune, o catuie si, mai aIes, Iragmente a ceea ce avea
sa devina, dupa restaurarea proIesionisa, o spIendida amIora
traco-daca ce se aIIa azi n inventaruI muzeuIui de Ia Ipotesti.
Semnatara acestor rnduri, pe atunci muzeograI aI aces-
tui asezamnt, a obtinut, n cadruI activitatii de reorganizare
muzeaIa, aprobarea de-a se demoIa cIadirea de atunci a mu-
O coinciden tulburtoare n Ipoteti
Dr. Lucia Olaru Nenati, filolog
zeuIui, do-
vedind ca
aceasta, re-
Iacuta n
anii 1930,
era gresita
ca asezare
si marime.
Atunci s-
au eIectuat
sapaturi ar-
heoIogice
Inga mu-
zeu cu ajutoruI speciaIistiIor MuzeuIui de Istorie din Boto-
sani. Asa am descoperit, aIaturi de aIte obiecte, o Iocuinta
dacica cu obiecteIe enumerate mai sus, printre care si amIora
pe care o nIatisam n IotograIia aIaturata. FaptuI a strnit
ecou n presa, precum probam prin articoIuI anexat.
Iata deci tuIburatoarea coincidenta ca Eminescu, nteme-
ietoruI unui construct mitoIogic dacic asezat Ia temeIia exis-
tentei noastre istorice, a dormit n copiIaria Iui pe temeIia unei
Iocuinte dacice care-i va Ii trimis n vise eIIuvii modeIatoare
de constiinta.
24
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
VINERI, 25 iunie:
08.45-09.30: Primirea si nregistrarea participantiIor
09.30-10.00: Cuvnt de deschidere a congresuIui - SaIa Ronda
- In memoriam: prof.dr. Augustin Deac, jurnalist Valentin Punescu, arhitect Silvia Pun
10.00-13.15: Lucrari n pIen
10.00-10.15: ,ivili:atia aunrean racini' - Dr. Napoleon Svescu
10.15-10.30: ,Fremergtrii scrisului in Jalea Iunrii' - Prof.dr. Mihai Popescu, Bucureyti
10.30-10.45: ,rnic aacic apcrif pe plci ae pluml?' - Dr. Napoleon Svescu, ing. Dan Romalo, Bucureyti
10.45-11.00: ,Flcutele ae pluml ae la Sinaia - surs exceptinal ae cunatere a istriei i civili:atiei aacilr' -
Drd. Aurora Pe(an, cercettor principal, Institutul de Lingvistic ,Iorgu Iordan - Al. Rosetti~, Bucureyti
11.00-11.15: ,Iespre palegrafia limlii rmane' - Conf.univ.dr. Gheorghe Iscru, Bucureyti
11.15-11.30: ,Fe urmele caucnilr' - Acad. Alexandru Surdu, Bucureyti
11.30-11.45: ,Fersnalitatea i pera episcpului aac Niceta ae Pemesiana' - Prof.univ.dr. Mihail Diaconescu, Bucureyti
11.45-12.00: ,Frmarea i ainuirea cmprtamentului istric in ecsistemele spatiului carpat-aunrean' - Prof.dr.
Vasile Boronean(, prof.dr. Nicolae Ticleanu, Bucureyti
12.00-12.15: ,Sulstratul get-aac reflectat in ritualurile ae inmrmantare la rmani' - Prof.univ.dr. Ion Ghinoiu,
Bucureyti
12.15-12.30: ,Agricultura i vegetatia silvic in spatiul carpat-aanulian pe teritriul Pmaniei, ain neliticul aceramic
pan in sec. II a.Hr.' - Prof. Viorica Enchiuc
12.30-12.45: ,Pitualul ae sacrificiu al ,mesagerului' la get-aaci' - Prof.drd. Zenovie Crlugea, Trgu 1iu
12.45-13.00: ,Pacinile aaanci ale civili:atiei aanuliene' - Marco Merlini, director al Prehistory Knowledge Project yi
membru al World Rock Art Academy, Italia
13.00-13.15: ,Scrierea ae la Jlasac - prllema scrisului in cultura Lepensky Jir (mileniul JII i.a.Hr.)' - Dragan 1acanovic,
arheolog, directorul Muzeului Pozarevac, Uniunea Serbia si Muntenegru
13.15-14.00: Pauza de masa
- Lansarea I-ului ,antecele lui Eminescu' - Lucia Olaru Nenati
14.00-19.00: Lucrari n pIen - SaIa Ronda
14.00-14.15: ,ivili:atia umelnita cnsiaeratii semitice' - Prof. Virgil Vasilescu, Bucureyti
14.15-14.30: ,Jantarea la aaci' - Prof.univ.dr. Sergiu Haimovici, Iayi
14.30-14.45: ,AIMEI Frtscriarea la atineanflfi shi nashtarea a numalfei ai Ilirr' - Prof. C. Branislav Stefanoski,
Skopje, Rep. Macedonia
14.45-15.00: ,uvinte ilir-trace in pera lui Hmer' - Dr. Ardian-Christian Kycyku, Bucureyti
15.00-15.15: ,Friectul Farcul Arhelgic ucuteni' - Asist.univ.dr. Vasile Cotiug, Iayi
15.15-15.30: ,Ive:i lingvistice ale inruairii pparelr nraice cu trac-get-aacii' - Maria Criyan, Bucureyti
15.30-15.45: ,uvinte cmune in limlile rman i allane:'- Acad. Kopi Kycyku, Bucureyti
15.45-16.00: ,Pmanii i armanii' - Ing.dipl. Dima Lascu, SUA
16.00-16.15: ,avalerii aanulieni' - Cercettor dr. Michaela Al. Orescu, Bucureyti
16.15-16.30: ,Epaele :almxiene - imprtanta lr in cultura ppular i spiritualitatea get-aac' - Prof. Zoia Elena
Deju, Tg. 1iu
16.30-16.45: ,Inaustria casnic textil-suprt al authtniei i cntinuittii nastre in arpati' - Prof. Ioana Criyan, Reghin
16.45-17.00: ,Situl enelitic ae la reteti ,La Intersectie' (fua. Jaslui)' - Prof.drd. Vicu Merlan, Huyi
17.00-17.15: ,Iiplmatie i ,servicii secrete' la aaci' - Viorel Patrichi, Bucureyti
17.15-17.30: ,Taina ksnilr' - Adrian Bucurescu, Bucureyti
17.30-17.45: ,Sfinxul ae la Zrana' - Prof. Teodor Ardelean, Arad
17.45-18.00: ,Zamlxe i magia cuvantului' - Prof. Vasile Rusu, Sibiu
18.00-18.15: ,Mu:ica i instrumentele mu:icale cnfectinate ae get-aaci' - Prof. Marioara Danilov, Giurgiu
18.15-18.30: ,ivili:atia aacilr i:vr ae inspiratie in mu:ica cntempran'- Prof.univ. dr. Vasile Herman, compozitor,
Cluj Napoca
18.30-18.45: ,Limla armean acument viu al veriaicittii atmilr ae cuvant' - Prof.dr. ing. Margareta Adela
Simionescu, colonel (r.) Viorel Ciobanu, Bucureyti
18.45-19.00: ,Impactul rsritean al civili:atiei aanuliene' - Prof. William Ritziu, SUA
Al V-lea Congres Internaional de Dacologie
Civilizaia Dunrean Rdcini
Program:
25
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
SMBT, 26 IUNIE
09.00-13.00 Lucrari n pIen SaIa Ronda
09.00-09.15: ,Iin perele Sfantului Ian asian ain Iacia Fntic (360-435). A aua cnferint a lui Alla Mise:
Iespre aiscretie' - Dipl.ing. Alexandru Stan, Elve(ia
09.15-09.30: ,Strrmanul In ae Schitplis in lumina cercetrilr ultimelr aecenii~ - Pr.prof.univ.dr. Gheorghe I.
Drgulin, Bucureyti
09.30-09.45: ,Simlluri sacre milenare pe tritele rmaneti' - Ing. Lauren(iu Dodu
09.45-10.00: ,Jechi re:nante getice in numele cuprinse in Iillia ae la Iucureti (1688)' - Conf.univ.dr. Gheorghe Svoiu,
Ploieyti
10.00-10.15: ,Peligia trac-get-aacilr' - Preot Horia Tru, Timiyoara
10.15-10.30: ,Simllurile sacre aacice i lumea nraic a Eurpei ae vest' - Olivia Tulbure Strachin
10.30-10.45: ,Likantrpia i rgani:area funilr la aaci i pparele ariene' - Acad. Alexandru Surdu, Bucureyti
10.45-11.00: ,Necrple Halsattiene timpurii aintre arpati i Frut' - Roxana Asndoae, Asocia(ia Monumenta Perenni
tatis, Iayi
11.00-11.15 ,Necrpla tumular get-aacic ae la ucuteni' - Ana Petronela Cre(u, Ionu( Petriman, Asocia(ia Monu
menta Perennitatis, Iayi
11.15-11.30: ,etti i ae:ri frtificate get-aacice. Iaentificare i cartare' -Asist.univ.dr.Vasile Cotiug, Florin Mocanu,
Radu Balaur, Asocia(ia Monumenta Perennitatis, Iayi
11.30-11.45: ,ettile get-aacice ain nraul i Faiul central al Mlavei in sec. J i.a.Hr.-II a.Hr.' - Costic Dron, Iulia
Negulescu, Univ. A.I. Cuza, Iayi
11.45-12.00: ,Pegi i lupttri get-aaci in echipament r:linic, recnstituire pe la:a te:aurelr cu liecte ae aur i
argint aescperite la Iiceni-ucuteni i Agighil' - Daniel Timofte, ing. Romulus Constantin Mironescu, Iayi
12.00-12.15: ,Iisp:itive speciale cu caracter militar flsite ae get-aaci la aistrugerea frtificatiilr rmane' - Ing.
Constantin I. Ioni(, Iayi
12.15-12.30: ,Iatini i liceiuri ale get-aacilr' - Asist.univ.drd. Mirela Lscoiu, Universitatea de Vest, Timiyoara
12.30-12.45: ,ntrilutii privina explatarea aurului ain Iacia pre-rman' - Conf.univ.dr. Horia Ciugudean, Alba Iulia
12.45-13.00: ,Argumente ale cntinuittii: inscriptia valac/rman ae pe vasul ain te:aurul ae la Saniclaul Mare' -
Prof. Ionel Cionchin, Timiyoara
13.00-14.00 Pauza de masa
- Lansare CD cu cntece despre daci
14.00-19.00 Lucrari n pIen - SaIa Ronda
14.00-14.15: ,Elemente ae liml la get-aaci' - Prof. Mihai Vinereanu, SUA
14.15-14.30: ,Elemente arhaice in flclrul liceiurilr traaitinale ain ]ara Lpuului' - Prof. Pamfil Bil(iu, Baia Mare
14.30-14.45: ,Zalmxis in cantecul ltranesc' - Gheorghe $eitan, Tulcea
14.45-15.00: ,Pegatul aacilr' - Dr. Mihai Zamfir, Bucureyti
15.00-15.15: ,Limla misiunii cretine la pre-rmani' - Prof.dr. Theodor Damian, SUA
15.15-15.30: ,Te:aurul ae la Fietrasa i printesa Khnumet' - Prof. Gheorghe V. Crlan, Bacu
15.30-15.45: ,Iliaaa, citit ca surs a prtistriei pprului nstru' - Silviu Dragomir, Bucureyti
15.45-16.00: ,Frimul instrument ae msur astrnmic' - Luca Manta, Bucureyti
16.00-16.15: , cinciaent tullurtare in Ipteti' - Prof.dr. Lucia Olaru Nenati, Botoyani
16.15-16.30: ,reatia tehnic-tiintific a get-aacilr, surs ae transfer tehnlgic pentru viitr' - Lucre(ia Eugenia
Brezeanu, cercettor ytiin(ific, Bucureyti
16.30-16.45: ,Pacini carpatice ale Jeaas/ Jeaelr cultul slar i lunar in Muntii Sureanu' - Conf. univ.dr. Valer Clin-
Scridonesi, Bucureyti
16.45-17.00: ,Un lust al lui Iecelal in Frumul lui Traian' - Liviu Groza, Deva
17.00-17.15: ,Existenta sclavilr in scietatea get-aacilr in periaaa sec. JI i.a.Hr.- I a.Hr.' - Prof. Viorica Enchiuc
17.15-17.30: ,rfeu un mare initiat, intelept, refrmatr i pet prin excelent i expnent al areptei creainte a natiunii
trac-get-aace' - Conf.univ.dr. Gheorghe Iscru, Margareta Cristian, Bucureyti
17.30-17.45: ,Kgain' - Timotei Ursu, SUA
17.45-18.00: ,Hultanii, cntinuatri ai spiritualittii aacice in flclrul rmanesc' - Cosmin Duduc, Bucureyti
18.00-18.15: ,ciul aacic sau tiar?' - Nicolae Hrlea, Bucureyti
18.15-18.30: ,Argument lingvistic pentru cntinuitate la Iunrea ae Js' - Comandor (r.) Emilian Munteanu, Bucureyti
18.30-18.45: ,Elemente aacice in spatiul fstei Iugslavii' - Dr. Lucian Dajda, Uniunea Serbia yi Muntenegru
18.45-19.00: Cuvnt de nchidere a congresuIui.
26
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Ceea ce purtau nobiIii daci si, n pri-
muI rnd regii daci, cu siguranta ca nu
putea Ii o simpIa caciuIa. Ca este asa ne-o
dovedesc marturiiIe istoriei. Ceea ce pur-
tau dacii, ncepnd cu circa 11.461 de ani
n urma, s-a putut constata ca purtau (mai
trziu cu circa 10.138 de ani) ZeuI Mitra,
Atis, Ceres, CibeIa, adica tiara.
Tiara avea Ia baza o coroana Iormata
din trei niveIuri care se terminau cu o bo-
neta ce se ngusta spre vrIuI ei si care era
apIecat n Iata. Att zeii, ct si regii, dar si
nobiIii purtau tiara ca un semn aI domina-
tiei Ior peste ceIe trei niveIe aIe Cosmosu-
Iui (IocaI): ceresc, terestru si inIernaI; n-
tre tarmuriIe vietii si aIe mortii
Se stie ca portuI tiarei a Iost priviIe-
giuI zeuIui Mitra si aI mariIor regi ai persi-
Ior, prin care etaIau, Ia vedere, totaIitatea
puteriIor Ior (vezi Iigura 55 de Ia pag. 191,
din Trac-get-aacii a doctoruIui n is-
torie G.D. Iscru, Editura ,N. BaIcescu',
Bucuresti, 2003).
Tiara o vedem din ceIe mai vechi tim-
puri, att pe capuI regiIor, ct si a nobiIiIor
daci (piIeati) - Iuptatori de eIita - asceti
crescuti dupa parerea noastra n Iegea
nazireatuIui. n aceasta carte de istorie, Ia
pag. 155, se observa, de asemenea, tiara
purtata de regeIe Burebista, avnd mar-
Nicolae Hrlea
CCIUL SAU TIAR?
cate cIar, pe coroana de Ia baza ceIe trei
niveIe aIe puteriIor mparatesti.
La Papa, tiara reprezenta tripIa autori-
tate a bisericii: spirituaIa (asupra suIIete-
Ior vii), temporaIa (asupra stateIor roma-
ne) si eminenta (asupra tuturor suverani-
Ior de pe Pamnt).
Daca asa stau IucruriIe si nu avem te-
mei sa ne ndoim, tiara reprezenta, cu si-
guranta, semniIicatia naIteIor puteri re-
gaIe aIe mareIui imperiu dac, din ceIe mai
vechi timpuri. Este admirabiI ca tiara a
aparut, dupa uneIe date, mai nti Ia noi
(aproximativ acum 11.461 de ani) si apoi
Ia popoareIe persan, grec, roman etc. cu
circa 1.323 de ani mai trziu.
Unii autori au considerat ca ceIe trei
niveIe de baza aIe coroanei din compo-
nenta tiarei, ar putea reprezenta Trinita-
tea si/sau tridimensionaIuI. AItii vedeau
simboIuI ceIor trei virtuti teoIogice: cre-
dinta, nadejdea si iubirea ce decurg dintr-
o traire n sIintenie depIina si desavrsire.
Nu ntmpIator stau IucruriIe asa (si
ne spune Herodot de ce) si anume ca
,getii sunt cei mai vitefi i mai arepti
aintre traci', iar despre tribuI apuIIiIor
care Iormau circa 76 dintre daci si Io-
cuia n TransiIvania (n zona AIba) se spu-
ne ca era aIcatuit din ,cei mai vinici i
cei mai puternici'.
IstoricuI FIavius Josepus (sec. I d.H),
cunostea reputatia sIinteniei nobiIiIor daci
pe care i si compara cu esenienii. NumeIe
de ,pIeistoi' dat nobiIiIor asceti daci era
Iegat de IaptuI ca purtau bonete (tiare),
Iucru conIirmat si de Jordanes, care arata
ca nobiIii purtau ,piIIeus' (caciuIa?) pe
care o putem numi Iara teama de data
aceasta, tiara.
AIte surse vechi arata ca Iegea nazi-
reatuIui (vezi Samson) s-a apIicat Ia traco-
daci acum circa 8.642 de ani, n timp ce Ia
semiti cu 1.780 de ani mai trziu (ncepnd
aproximativ de acum circa 6.862 de ani).
Avem o datorie de constiinta sa exprimam proIunda recu-
nostinta Iata de Iumea nordica, tariIe scandinave, AngIia si zona
Normandiei pentru preIucrarea si pastrarea simboIuriIor dacice
pna n secoIuI aI XI-Iea. n Iucrarea Irapelele ain intreaga
lume ae-a lungul anilr, autor White Smith, directoruI Centru-
Iui de cercetare a drapeIeIor din Winchester, USA, a inIormat
opinia pubIica internationaIa ca steaguI dacic importat Ia Roma
a Iost adoptat de cavaIerii Europei CentraIe.
mbinarea civiIizatiei romane cu onoarea barbariIor si moraIa
crestina a Iundamentat continuitatea simboIuriIor sacre dacice.
n sec. aI IV-Iea, miIitar devine sinonim cu barbar. Armata a
ncetat sa mai Iie romana. Garnizoana ziduIui de aparare este
compusa din unitati IocaIe care nu sunt mutate niciodata. Prima
cohorta dacica COHORS I AELIA DACORUM, nIiintata de
mparatuI Hadrian (117-138 e.n.) si atestata de pe Ia anuI 146 e.n.,
sta cu garnizoana n Britania mai muIt de doua secoIe. SoIdatuI,
prinznd radacini, devine coIon. Putin cte putin, IegiuniIe bri-
tanice uita IegaturiIe cu Roma. Ce s-a ntmpIat cu dacii dupa
retragerea IegiuniIor romane? Este greu de acceptat ca s-au n-
tors n Dacia si mai putin Ia Roma. Erau Iiberi, desigur, si ndepIi-
Olivia 1ulbure Strachin
SIMBOLURILE SACRE DACICE
I LUMEA NORDIC A EUROPEI DE VEST
nisera datoriiIe miIitare, si hotarau singuri viata viitoare. Cred
n ipoteza ca unde traiau ei, acoIo s-au pastrat si simboIuriIe
Ior si credinta Ior.
100 de ani istoria AngIiei se reaIizeaza prin amestecuI suc-
cesiv aI unor grupuri etnice ceIti, romani, angIo-saxoni si
Iranco-normanzi, Iiecare aducndu-si contributia Ia contura-
rea conIiguratiei spirituaIe caracteristice poporuIui engIez.
AngIia a primit pe mesagerii cuIturii romane si Iatine, ca si
pe mesagerii cuIturii teutone si si-a Iaurit propriuI sau geniu.
Andr Maurois, normand de origine, autoruI Istriei An-
gliei, ne sIatuieste sa consideram istoria n esenta o opera de
arta. Citez: ,Istricul-artist ii ingauie incursiuni la:ate
pe cnvingerea in psililitatea intuirii unr aate ae rain
psihlgic necnsemnate nicieri sau stalilirii unr ra-
prturi lgice, natinale intre acele actiuni meneti pe
care i:vareleae infrmatie le-au retinut incmplet i ais-
parat.`
Cu nsusiriIe Ior miIitare, generatii de daci au putut Ii nro-
Iati n ceIe trei parti aIe armatei engIeze: 1) nroIarea n masa
oameniIor Iiberi; 2) mercenarii, oameni cu soIda; 3) armata
27
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
permanenta de razboinici de proIesie cu soIda si terenuri pri-
mite de Ia suveran.
Fiecare epoca istorica Iasa mostenire cuIturii universaIe
opere, monumente, documente, inscriptii etc.
,La tapisserie de Bayeux' apartine miIeniuIui cuIturaI aI
Europei de Nord-Vest a secoIuIui aI XI-Iea, avnd trasaturi
speciIice Iumii nordice.
EdituriIe din Franta si AngIia au tiparit peste 400 de Iucrari.
Coperta cartiIor de istorie, a aIbumeIor, a studiiIor etc. are ca
principaIe iIustratii scene din aceasta opera gigantica. Cerce-
tarea teoretica, urmata de cercetarea originaIuIui m-a obIigat
sa abordez temeinic probIemeIe tehnice si sa reaIizez o copie
brodata de 2,50 m cu secventeIe: 56, 57, 58. Dat Iiind starea de
degradare si restaurariIe empirice eIectuate n secoIeIe XVIII
si XIX, am executat un IacsimiI de asigurare, Iorma superioara
tehnica de copiere, pe care numai Romnia a practicat-o n
uItimeIe trei decenii, Iiind pe caIe de disparitie n prezent.
Prezint CongresuIui copia executata si considerenteIe mai
importante pentru ca participantii Ia Congres sa cada de acord
ca abia a nceput cercetarea Tapiseriei de Bayeux. Nu se cu-
noaste provenienta simboIuriIor, originea detaIiiIor, metodoIo-
gia tehnica de executie, ce opere asemanatoare mai exista n
Iume, competenta desenatoriIor, unde se pastreaza Iragmente
copiate n 1330 si 1885.
Lucrarea noastra si propune sa tra-
teze anumite rituri din cadruI obiceiuri-
Ior de peste an, precum si din ceIe Iega-
te de momenteIe cruciaIe aIe vietii omu-
Iui din |ara LapusuIui, zona de o arhai-
citate aparte si care se evidentiaza ca
veritabiIe eIemente de vechime a civiIi-
zatiei din acest spatiu.
Din categoria obiceiuriIor de peste
an, am Iuat n dezbatere rituri de mare
vechime si care nu au Iost nca studiate
precum juramntuI IrtatiIor Ia Iuna,
atestat de catre cercetariIe noastre de
teren n IocaIitatiIe LapusuI Romnesc
si Cupseni, n cadruI practiciIor de n-
Iratire. Am anaIizat apoi coIacuI cere-
moniaI din cadruI aceIorasi practici, a
carui preparare magica suscita un inte-
res aparte, cununa Iui vegetaIa trebuind
sa contina Iiecare pIanta comestibiIa
semanata n tarina: gru, porumb, seca-
ra, IIoarea soareIui etc., obicei aI carui
act de preparare magica sta sub semnuI
unor vechi rituri de IertiIitate.
Din suita unor acte ceremoniaIe din
obiceiuriIe de peste an, am Iuat n dez-
ELEMENTE ARHAICE N FOLCLORUL
OBICEIURILOR TRADIIONALE DIN ARA LPUULUI
Prof. Pamfil Bilfiu
batere petrecerea IecioriIor din juruI
copacuIui de armindeni, sticIa cu bau-
tura mergnd n sensuI de mers aI soa-
reIui, reminiscente aIe unui vechi cuIt
soIar, speciIic obiceiuriIor din cicIuI de
primavara. Tot din cadruI obiceiuriIor
de peste an, n care detine un roI pri-
mordiaI obiceiuI mosiIor, consacrat co-
memorarii mortiIor, am anaIizat rituaIuI
depunerii cu o saptamna naintea
PostuIui Mare a vaseIor n aItaruI bise-
ricii, care contin Iiecare samnta ce ur-
meaza a Ii pusa n tarina n nouI cicIu
vegetationaI. La Mosii de FIorii, vaseIe
se scot din aItare, se asaza pe masa mo-
siIor, dupa care vasuI se da de pomana,
iar seminteIe se amesteca cu seminteIe
de semanat, ceea ce ne evidentiaza ide-
ea ca mortii erau considerati samnta,
asa cum erau considerati si n vechiIe
reIigii.
Din suita obiceiuriIor Iegate de mo-
menteIe cruciaIe aIe vietii omuIui, care
conserva rituri cu vaIoare de unicat, am
Iuat n dezbatere botezuI pagn Ia Iuna,
soare, steIe si copac, rituaI ce sta sub
semnuI unor vechi credinte dendroIa-
trice si cosmogonice deosebit de vechi.
Am anaIizat apoi nasterea pe pamntuI
goI, ceea ce ne evidentiaza ca nou-nas-
cutuI era ncredintat imediat pamntu-
Iui, ca zeita-mama a tuturor.
Din cadruI nuntii traditionaIe am
anaIizat mncatuI rituaIic aI miriIor, na-
siIor si drusteIor aI coIacuIui cu Iapte, n
comun, rit si eI de mare vechime, pre-
zent Ia o serie de popoare de veche ci-
viIizatie, precum Ia evrei, si Iegat de acest
rit am anaIizat rituaIuI mncatuIui de
catre copii n cadruI pomenii Iunerare a
coIacuIui cu Iapte, n comun. Tot din
cadruI ceremoniaIuIui Iunebru am ana-
Iizat tipuI de bocire arhaic a mortuIui de
Ia LapusuI Romnesc pe Ia coIturiIe ca-
sei, n gradina, Ia Intna, Ia grajd, pe
unde mortuI a umbIat mai muIt, rit care
ne dezvaIuie vechi credinte Iegate de
microcosmosuI gospodaresc. Lucrarea
se ncheie cu rituaIuI datuIui 'macau-
Iui (batuIui) peste sicriu Ia ceI mai ba-
trn om din sat, rit de mare compIexitate
si vechime, care nu a Iost nca studiat.
n aceasta comunicare se prezinta necropoIeIe din HaIIstat-
tuI timpuriu (1200/1150-800 .Hr.), dintre Carpati si Prut, cercetate
de cunoscuti speciaIisti. CompIexuI ceramicii caneIate, raspndit
din bazinuI Tisei pna n vaIea NistruIui, este reprezentat ntre
Carpati si Prut prin doua grupe distincte: Granicesti (grupa ce
Iace parte din cuItura Gava-HoIihrady) si CorIateni (apartinnd
cuIturii CorIateni-Chisinau), grupe cuIturaIe care evoIueaza pa-
raIeI n aceasta perioada.
NECROPOLE HALSATTIENE TIMPURII DINTRE CARPAI I PRUT
Roxana Asndoae
(Asocia(ia Monumenta Perennitatis)
n cadruI grupuIui Granicesti au Iost cercetate doar mormin-
teIe pIane de Ia Cucorani (jud. Botosani) si necropoIa tumuIara
de Ia VoIovat (jud. Suceava). Din aI doiIea grup, CorIateni, au
Iost cercetate mai muIte necropoIe: mormntuI de incineratie de
Ia TriIesti (jud. Iasi), resturiIe unei necropoIe din sectoruI A aI
Curtii Domnesti (jud. VasIui), morminteIe de Ia Cotu Morii (jud.
Iasi), mormntuI de incineratie de Inga Crucea Iui Ferent (jud.
Iasi) si morminteIe de incineratie de Ia SteIanesti (jud. Botosani).
28
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Vnatoarea era o ocupa-
tie de baza a omuIui primitiv,
mai aIes n pIeistocen, ea Iiind
sursa aproape unica a omuIui
n a-si asigura hrana ziInica.
Odata cu hoIocenuI, perioa-
da geoIogica n care ne gasim
si astazi, prin intermediuI prac-
ticarii agricuIturii, Iuata n sen-
suI ei ceI mai Iarg, dar totoda-
ta si aI cresterii animaIeIor, si-
tuatia se schimba radicaI, aces-
te doua ocupatii asumndu-si
ponderea cea mai mare n aco-
perirea necesitatiIor aIimenta-
re aIe omuIui, vnatoarea ne-
Iiind nsa, chiar n epoca La
Prof.dr. Sergiu Haimovici
VNTOAREA LA DACI
Tene adica timpuI n care
dacii si-au cIadit o civiIizatie
straIucita , negIijata cu totuI.
n caracteristica ocupati-
onaIa a daciIor, vnatoarea
varia de Ia o zona Ia aIta, dar
se distinge IaptuI ca Ia aItitu-
diniIe mai naIte, n Subcarpati,
avea o pondere mai mare de-
ct n cmpie. Erau vnate mai
cu seama artiodactiIeIe de ta-
Iie medie caprioruI, mare
cerbuI si mistretuI si Ioarte
mare bouruI, care era nca
reIativ comun, dar Ioarte rar
zimbru, ce avea o Irecventa
naturaIa cu totuI joasa. Dintre
carnivore trebuie sa enume-
ram mai aIes ursuI, dar si Iu-
puI, bursucuI, jderuI etc.
Desigur, roIuI ceI mai im-
portant aI vnatorii era aceIa
de a acoperi o cota n asigura-
rea necesitatiIor de hrana, mai
aIes n a asigura proteineIe
animaIe. RoIuI vnatorii era
evident mai Iarg, caci o parte
din nevoiIe de materie prima
pentru Iabricarea de uneIte si
obiecte, dar si mbracaminte
piei, bIana, coarne, oase si
dinti erau din pIin asigurate
tot prin intermediuI acestei
ocupatii ancestraIe. De aseme-
nea, maiestria ostaseasca, ne-
cesara unei societati de acum
puternic stratiIicate, se putea
desavrsi pe depIin prin v-
natoare, ntruct aceasta se
executa cu mijIoace mai primi-
tive dect ceIe de astazi, cnd
ea a ajuns sa Iie un sport, si
anume prin Iupta directa cu
Iiara.
De aItIeI, uneIe preocupari
cuItice, de rituri si rituaIuri,
erau satisIacute tot prin inter-
mediuI vnatorii, muIte din
aceste practici ogIindindu-se
si astazi n IoIcIoruI nostru.
n vara anuIui 2003, cu sprijinuI Fundatiei Iacia Pevival
Internatinal, au continuat IucrariIe Ia proiectuI Farcul Ar-
helgic ucuteni, proiect ce se desIasoara Ia Cucuteni, jud.
Iasi si care vizeaza reconstituirea unui sat neoIitic apartinnd
cuIturii Cucuteni si restaurarea muzeuIui actuaI care adapos-
teste un mormnt princiar geto-dacic din secoIuI IV .Hr.
Asist. univ. dr. Jasile Cotiug
PROIECTUL PARCUL ARHEOLOGIC CUCUTENI
PrincipaIa activitate a reprezentat-o ncheierea reconstruc-
tiei primei Iocuinte, nceputa n vara anuIui 2002, prin nchi-
derea IrontoaneIor si amenajarea interioruIui, construindu-se
un podet, o bancheta de Iut, o vatra, un cuptor, o cutie de Iut
pentru depozitat cereaIe, precum si prin amenajarea unor Io-
curi pentru rsnit si pentru preIucrarea pietrei si a osuIui.
AstIeI a Iost ncheiata reconstituirea primei Iocuinte
cucuteniene, cu rezuItate interesante privind canti-
tatiIe de materiaIe de constructie, timpuI necesar ridi-
carii unei asemenea constructii, precum si asupra teh-
niciIor de constructie.
ParaIeI cu IucrariIe Ia prima reconstituirea a nce-
put ridicarea ceIei de a doua Iocuinte cucuteniene,
cu rezuItate deosebite, ndeosebi cu privire Ia timpuI
necesar construirii acesteia. De asemenea, au conti-
nuat proiecteIe de reconstituire a ceramicii cucute-
niene, a uneIteIor de piatra, precum si ceIe cu privire
Ia aIimentatia comunitatiIor cucuteniene.
n Iuna noiembrie 2003, proiectuI nostru a primit,
din partea Fundatiei Ford Motor Company, premiuI
aI treiIea, din 47 de proiecte nationaIe, pentru pro-
tectia mediuIui nconjurator si a patrimoniuIui cuItu-
raI.
ILIADA, CITIT CA SURS A PROTOISTORIEI POPORULUI NOSTRU
Silviu N. Dragomir
n urma cu circa trei miIenii, poemeIe
homerice Iaceau, uItimeIe, eIogiuI vechii
Iumi trace. Aceasta Iume a carei maretie
ncepea sa apuna ntr-o aura de mister,
pastrndu-si nsa neatinsa puritatea tim-
puriIor stravechi, n timp ce Iumea grea-
ca progresa mereu si nentrerupt, deve-
nea ncet dar sigur un prim etaIon aI
antichitatii cIasice.
Tracii s-au estompat n continuare si,
din ce n ce mai muIt, persistnd n sta-
diuI unei civiIizatii arhaice, intra dupa un
miIeniu n aria cuceririIor romane, pentru
ca, aproape imediat, sa ajunga pentru un
aIt miIeniu n aceI areaI aI mariIor migrati-
uni devastatoare. nsa, nu Iusese dintot-
deauna astIeI.
Subiectul epopeei Iliaaa. SubiectuI
29
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
primei epopei a Iui Homer, Iliaaa, este
dezvaIuit o data cu obisnuita invocare a
MuzeIor, chiar din primuI cnt si din pri-
meIe saIe versuri:
,ant :eit, mania ce-aprinse pe-
Ahil Feleianul,
Fatima crua, ce-aheilr mii ae
amaruri aause...
(CntuI I / versuriIe 1 si 2 din editia
deIinitiva a Iui George Murnu)
Este vorba, asadar, de tracuI AhiIe,
personaj IocaIizat spatiaI spre GuriIe Is-
truIui. Epopeea ramne ca epopee doar
prin extensia sa (16.000 de versuri), tem-
poraI ea zugravind numai o mica parte a
ceIor zece ani att ct se pare ca au
durat, n reaIitate IupteIe de sub ziduriIe
trace aIe Troiei.
Cine au fost, de fapt, tracii? Pentru
vechii greci, a Ii trac avea o certa vaIoare
de simboI; ceea ce era sinonim cu IaptuI
de a dispune de aceI neasemuit tempera-
ment impetuos aI unui tean aesvar-
it, psesr al unui suflet care i-a ps-
trat nealterat puritatea timpurilr str-
vechi. Se ajunsese pna acoIo nct, eIi-
nii ca semn aI straIucirii si cautau n
vechime ascendente geneaIogice trace,
uneori chiar cu speciIicarea unei sorginti
geto-dace! Un exempIu ar Ii nsusi zeuI
razboiuIui, Ares, ceI nesatuI de Iupte,
care, potrivit unor Iegende, era originar
din Tracia. Mai muIt, Iiica sa, Penthesi-
leea, traia pe pamnturiIe din stnga
Dunarii; iar atunci cnd Ares a pacatuit
cu zeita Afrodita si a Iost surprins de
Hefaistos, zeuI s-a reIugiat n razboinica
Tracie. Ascendente trace si-a gasit pna
si comandantuI suprem aI aheiIor, Aga-
memnon, pentru ca sa nu mai vorbim de
Licurg, zis chiar 1racul, care nu Iacea
exceptie Iata de ceiIaIti greci care aso-
ciau virtutiIe eIine de ceIe aIe traciIor din
aceI nord ndepartat si misterios con-
siderat sorginte a tuturor obrsiiIor.
Ahile, personajuI preIerat aI Iui Ho-
mer, era de asemenea trac. Este vizibiI ca,
Ia Homer, care se pare ca ar Ii trait prin
secoIuI aI IX-Iea .H., civiIizatiiIe minoica,
cretana si traca, reprezentau timpuriIe
eroice; cu un pIus evident pentru traci.
Dar, cnd oare sa Ii avut Ioc asemenea
Iupte desIasurate parca n cadruI aceIe-
iasi IamiIie de neamuri? ArheoIogii spun,
ncepnd cu Heinrich SchIiemann ca,
Troia homerica ar Ii Iacut parte din pe-
rioada bronzuIui timpuriu, ncadrndu-
se perIect ntr-o civiIizatie dezvoItata con-
comitent si, n mod paraIeI, pe toata pIat-
Iorma continentaIa ,greceasca, dar pre-
Iungita pe ntreaga puzderie de insuIe din
Marea Egee. n acest conIIict aI anticiIor
sustin ei nu ar Ii Iost nicidecum vorba
de o nIruntare a unor civiIizatii diIerit
evoIuate pe scara istoriei.
Rzboiul troian s-a desfyurat spre
amurgul protoistoriei. Grecii revendica
inutiI si posesiv razboiuI troian ca Iiind
un r:li grecesc, aI Ior propriu. Dar, de
Iapt, n perioada respectiva ei nu existau
ca popor bine determinat. MareIe creu-
zet n care s-au Iormat grecii propriu-zis i-
a cuprins n reteta si pe acei arieni care,
venind tot din Nord, ca un aI treiIea vaI
de migratori din aceIeasi zone boreaIe,
au nceput sa navaIeasca n PeninsuIa abia
dupa distrugerea Troiei de catre ahei
un nume generic cuprinzndu-i nu doar
pe acei bine precizati ahei, ci si pe io-
nieni; ambiIor mai spunndu-Ii-se, tot n
ansambIu, argieni sau danai. Ne aIIam,
temporaI, ntr-o perioada de tranzitie n
care ncep totusi sa se iteasca primii zori
ai istoriei.
Protagoniytii rzboiului troian au
fost n realitate... tracii! Stiut Iucru e Iap-
tuI ca cetatiIe de pe coasta Asiei Mici
n Irunte cu Troia, considerata ca obiec-
tiv aI razboiuIui au Iost nIiintate n cea
mai mare parte a Ior de tracii numiti aar-
aani. Din ceIaIaIt sens, am vazut, civiIiza-
tia aheiana tinea tot de un aceIasi tip,
asa-zis tracic, aI bastinasiIor ,meditera-
neeni de o banuita origine pastoraIa
peIasga, despre care stim Ioarte putin. Dar,
aproape cu siguranta, toate popuIatiiIe
PeninsuIei Iusesera atrase de un cIimat
30
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
generos, ca si de pamnturiIe bogate. Si
chiar de nu erau traci-traci, aheii si Iacu-
sera desigur un minim stagiu migrator n
Tracia. Prin urmare, se pare ca acest raz-
boi ar Ii Iost, n reaIitate, o oarece ,aIace-
re ntre acesti traci; n pIus cu un banuit
iz de piraterie venit din ambeIe parti: un
trac din Troia, pe numeIe sau Paris, o
Iura pe EIena, sotia unui aIt trac (Mene-
Iau era doar Irate cu tracuI Agamemnon)
si-i Iasa pe spartani nu doar Iara Irumoa-
sa Ior regina, ci si Iara o mare parte de
averi. Agamemnon, Ioarte suparat de
ncaIcarea sIinteIor Iegi aIe ospitaIitatii
IamiIiei saIe; dar, mai cu deosebire, prin
IaptuI ca toate Iusesera puse Ia caIe de
IiuI regeIui Priam, aceIa care domina He-
IespontuI si prin acesta norduI Marii
Egee, se pune n Iruntea unei coaIitii
peninsuIare de corabieri si porneste dis-
trugerea incomodei Troia. Iliaaa este,
dincoIo de poezie, o Iresca unitara, n-
tocmai un tabIou veridic aI unei Iungi
epoci. n reaIitate, suntem n Iata unor
teribiIe adevaruri protoistorice. Si, deIoc
ntmpIator, poetuI Chateaubriand,
atunci cnd - constrns de mprejurari
a anuntat ca-si vinde Iaimoasa Iui bibIio-
teca, spunea ca va pastra doar o singura
carte: Iliaaa.
Ne tot pIngem, pe umerii ceIor care
au ragazuI sa ne ascuIte, ca nu dispunem
de suIiciente date despre trecutuI nde-
partat aI poporuIui nostru. Dar, nici nu
ne omorm prea muIt cu cautatuI ex-
ceptnd, poate arheoIogia. Nimeni nu
vrea sa vada n aIara unor ncercari
anterioare aIe istoricuIui NicoIae Densu-
sianu daca nu cumva aceasta epopee
ar mai Ii sa contina n pIus o seama de
date care, peste miIenii, s-au pastrat neaI-
terate Ia o succesiune de popoare: tracii,
geto-dacii, protoromnii, romnii.
Pot Ii Iacute o sumedenie de paraIe-
Iisme ntre ceIe doua Iumi, n Iond ace-
Ieasi: roIuI Divinitatii Ia ,greci, traci, ca
si Ia romni; constiinta jertIei si iminenta
mortii vazute n Iumea troiana si cea geto-
daca; supunerea n Iata imuabiIuIui; par-
ticiparea IemeiIor Ia jocuI sortii: Marte,
sau lrie i nare, cavaIerismuI Iup-
tatoriIor din Troia Iata de ceI romnesc;
democratie miIitara de o aceeasi sorgin-
te traco-geto-daca; scrierea simiIara tra-
co-geto-daca din perioada homerica;
denumiri pastrate n mod imuabiI de cir-
ca trei miIenii; date certe traco-geto-dace
care pot Ii gasite n Iliaaa; popuIatii ,cres-
tine, naintea crestinismuIui...
Pu(in istorie nu stric. n poemuI
Iliaaei, sunt Ioarte muIte reIeriri Ia tracii
de Ia Istru, putnd Ii date muIte aIte exem-
pIe Ia ceIe amintite mai sus. Poti aIIa cum
se nasteau si cum cresteau tracii sau cum
erau educati. n aceasta epopee se poa-
te vedea cum se casatoreau, cum Iuptau
si cum mureau tracii, dupa cum aIIi muIte
detaIii si despre ierarhia Ior.
Ca sa nu mai vorbim de muIte aIte
reaIitati. AstIeI tracuI Eneas, un protos aI
IIiadei, vorbea cu siguranta Iimba sa tra-
ca atunci cnd nvins Iiind a pIecat
din Troia si, desigur, ca vorbea aceeasi
Iimba cu care si-a reIacut traiuI si ginta n
tara sa de adoptiune: Latium (!). De aici
ar Ii cIar ca Iatina era o Iimba de sorginte
traca deci rezuIta, iara-si-iara, ca Iatinii
vorbeau o Iimba traca ntocmai cum si
stramosii nostri vorbeau o aceeasi Iimba
traca, binenteIes, ambeIe, cu inerente
evoIutii avute n paraIeI... De aceea, con-
sider ca, citind Iliaaa ca pe o sursa a
protoistoriei poporuIui romn, ne sta n
putere sa Iamurim destuI de bine macar o
parte din enigmeIe tesute n juruI com-
portamentuIui stramosiIor geto-daci,
dezvaIuindu-ni-se structuriIe Ior inteIigi-
biIe, pe care sa Ie desciIram macar att
ct ne permite niveIuI actuaI de cunoas-
tere, dar, n nici un caz, Iara a negIija in-
tuitia; pentru ca astIeI sa reusim sa Ie in-
tegram ntr-o evoIutie credibiIa a spiri-
tuaIitatii stramosiIor nostri.
MitoIogia popuIara romneasca prezinta o diversitate mare
de credinte uneIe dintre eIe nradacinate adnc, chiar n vatra
comuna a indo-europeniIor. n aceste credinte si obiceiuri,
adevarate sisteme de vaIori poporane, snt constituite radaci-
niIe spirituaIitatii romniIor, radacini descoperite n reIigia stra-
mosiIor, n datini si n Iimba romna, mareIe depozit aI spiritua-
Iitatii geto-dacice.
Istoria, de-a IunguI veacuriIor, ne-a numit cnd peIasgi,
geti, cnd daci si vaIahi. Acum, romnii Iac parte dintr-un
Iant de generatii care si-a pastrat continuitatea traditiiIor si a
Iimbii n decursuI mai muItor miIenii. VaIuriIe de barbari si
navaIiriIe straine, n Ioc sa ne schimbe ne-au Iixat mai bine
spirituaIitatea si Iimba. AstIeI, IoIcIoruI romnesc este n cea
mai mare parte arhaic, puternic continuator aI traditiiIor
daco-getice.
Figura soIomonaruIui Iace parte, n mitoIogia romneasca
dintre IiguriIe cu tenta arhaica, precrestina, dar care a Iost
Hultanii, continuatori ai spiritualitii
dacice n folclorul romnesc
Antropolog Cosmin Duduc
Asociafia Dacia Nemuritoare
adoptata si imbracata ntr-o aIta ,haina' de noua reIigie. Ast-
IeI, Ia o cercetare minutioasa asupra acestui personaj mitoIo-
gic se descopera muIte prghii de Iegatura cu spirituaIitatea
precrestina, dacica si astIeI se pot concIuziona idei asupra
continuitatii acestei spirituaIitati n IoIcIoruI romnesc.
Veti observa pe parcursuI acestui studiu pareri diIerite aIe
diversiIor etnoIogi si hermeneuti ce au studiat mitoIogia ro-
mneasca. Aceste pareri, citate ne vor ajuta sa cristaIizam mai
bine imaginea soIomonaruIui n mitoIogia romneasca si vor
trasa anumite Iinii ipotetice asupra originii si continuitatii aces-
tui personaj mitic, n IoIcIoruI romnesc.
Pentru a patrunde n universuI mitic speciIic IoIcIoruIui
romnesc, trebuie mai nti trasate anumite coordonate istori-
ce, pentru a putea mai trziu sa ridicam ipoteze si sa eviden-
tiem deja prghiiIe de Iegatura dintre personajuI mitic si perso-
najeIe istorice existente.
ReIeratuI de Iata nu Iace dect sa sintetizeze surseIe deja
31
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
existente n IucrariIe de etnograIie si mitoIogie romneasca si
sa agIutineze aceste surse ntr-un materiaI compact, pentru a
evidentia o imagine ct mai bogata si compIeta a soIomonaru-
Iui.
Dupa cum bine stim, adevaruriIe mitice subzista n nte-
Iepciunea popuIara. CartiIe sunt doar o imagine voaIata a
acestei nteIepciuni. Din Iipsa timpuIui necesar si a mijIoace-
Ior materiaIe, acest reIerat nu este roduI unei cercetari etno-
graIice concrete, bazata pe munca de teren ci este rezuItatuI
consuItarii unor surse si reIerate de cercetare deja existente,
Iucrari reaIizate de nume sonore n etnograIia si mitoIogia
popuIara romneasca.
ScopuI acestui reIerat este de a evidentia, nca o data,
ntr-un mod pregnant ca soIomonaruI este de Iapt continua-
toruI unor traditii ancestraIe, vechi de mii de ani, care a re-
zistat noiIor tendinte reIigioase si cuIturaIe, cu toate ca a suIe-
rit aIterarea de rigoare.
De asemenea, acest reIerat vrea sa ridice probIema cerce-
tarii nentrziate, n amanuntime, a IoIcIoruIui autohton si a
mitoIogiei noastre, deoarece snt unice si nca sunt depozita-
reIe unor simboIuri si personaje ce ne pot portretiza Ioarte
muIt viata spirituaIa a strabuniIor nostri.
n uItima perioada de timp (dupa `89), a intervenit un
proces de stopare a cercetariIor, ignoranta Iacndu-si Ioc tot
mai muIt. MitoIogia romneasca si cea veche daco-getica
snt Iacute putin promovate (aproape deIoc), interesuI pen-
tru acestea venind, de ceIe mai muIte ori, din partea unor
neIicentiati n domeniu.
TraditiiIe si mitoIogia noastra ar trebui pretuite mai muIt si
cercetate ca atare, din aceIasi motiv subIiniat mai sus. Si, re-
Iund ideea de mai sus, spunem ca, din pacate, mitoIogia
popuIara romneasca si adevarata istorie a strabuniIor nostri
snt Ioarte putin promovate, dar, precum spunea Printesa
Martha Bibescu '.va veni vreme cana se va acraa aten-
tie acestui ppr, prea putin luat in seam.
intece i armnii se vr au:i venina ae la aceast tar
aespre care nu prea se vrlete. Iup mii ae ani ae vietui-
re, acest neam se va riaica i lumea se va uimi ca ae
minune, aflina, in sfirit, cite lucruri a tiut neamul acesta
aespre cntiinta universal. Iucuriile acestui ppr au
rmas ascunse. Nimeni nu i-a scris mitlgia.
Futini i-au cunscut istria. Si ttui, amenii acetia
au avut pate mai mult aecit ricare altii geniul mitu-
lui.'
ntre pieseIe arheoIogice recupera-
te din CrisuI AIb, spatiuI cetatii Zirida-
va din hotaruI comunei Zarand, jud.
Arad, despre care s-a vorbit n mass-
media, se aIIa si ,SIinxuI de Ia Zarand.
S-a dat aceasta denumire deoarece ase-
manarea cu ,SIinxuI din Egipt, din
Muntii Bucegi si cu statuiIe ,LeuIui
care pazesc oraseIe sumeriene este evi-
denta. Deosebirea consta n vechimea
monumenteIor. Dupa opinia ceIor care
au examinat pieseIe de Ia Zarand, aces-
tea s-au conIectionat cu mii de ani na-
intea existentei istoriei SumeruIui si a
EgiptuIui, de catre membrii misiunii de
civiIizare a omuIui saIbatec existent Ia
retragerea uItimei gIaciatiuni (12.000 de
ani .Chr.).
A. GENERALITTI:
1. SIinxuI de Ia Zarand este conIec-
tionat n miniatura: Iungimea piesei 11
cm, naItimea 10 cm.
2. MateriaIuI IoIosit nu este perIect
determinat. Se aseamana cu osuI (ver-
tebra preIucrata), cu deosebirea ca n
IocuriIe roase de Irecare cu pietreIe din
apeIe CrisuIui AIb, sub stratuI superior
apar reteIe de Iibre asezate n diIerite
Iormatiuni comparabiIe cu Iagurii de
ceara conIectionati de catre aIbine. Pe
SFINXUL DE LA ZRAND
1eodor Ardelean, Arad
aceasta piesa, ct si pe aIteIe, se obser-
va Iibre asemanatoare cu Ina, dar cu
diametruI inIerior. Din aceste Iibre par a
Ii conIectionate IiguriIe de pe peretii
pieseIor. Nu ne putem da seama daca
reteIeIe respective cu IireIe desprinse
din acestea provin din constructia oa-
seIor ori au Iost conIectionate si IoIosi-
te de catre misiunea civiIizatoare a omu-
Iui.n orice caz, acestea demonstrea-
za vechimea pieseIor, cu mii de ani na-
intea neoIiticuIui si CuIturii materiaIe
Cris.
3. Starea piesei: reIativ buna.
B. PRINCIPALELE COMPONEN-
TE ALE PIESEI:
1. Un postament aIcatuit din urma-
toareIe parti:
a. O nervura curbata de Iorma triun-
ghiuIara cu mijIocuI ridicat n sus. Peste
aceasta se aIIa un ciIindru. Nervura este
acoperita Ia un capat cu o scobitura de
Iorma unei usi asemanatoare cu o Irun-
za cu vrIuI n jos. Usa acopere spatiuI
din interior, de sub ciIindru. La capatuI
opus, nervura Iace corp comun cu un
capac din care apare numai jumatatea
de jos. Peste acest capac se aIIa ciIin-
druI mentionat mai sus.
2. CiIindruI ncepe de Ia capatuI usii
(Iit. B/a) cu iesirea n exterioruI usii cu
doua paIete mai Iungi dect ciIindruI cu
2 cm. Pe acestea se aIIa IabeIe SIinxuIui.
3. n partea opusa, ciIindruI iese n
exterioruI capacuIui (Iit. pct. 1/a) cu 2
cm.(n aceasta zona din supraIata cer-
cuIui, n partea de sus, este ndeparta-
ta).
4. CiIindruI are n partea de jos o
deschizatura prin care se intra prin aIu-
necare n nervura cu usa de Iorma Irun-
zei (Lit. B 1/a). Presupunem ca simboIi-
zeaza caderea n adncuri.
5. CiIindruI simboIizeaza mecanismuI
de distrugere a corpuriIor. Ceea ce nu
mai corespunde aIuneca n adncuri, iar
ceea ce se mai poate recupera iese din
ciIindru prin doua perIoratii asezate de
ambeIe parti aIe acestuia.
6. PerIoratiiIe ciIindruIui sunt eIec-
tuate aproape de IunduI acestuia.
7. PartiIe IateraIe aIe ciIindruIui con-
tin doua paIete cu vrIuriIe distruse. n
IotograIia n cuIori eIectuata de catre
corespondentuI cotidianuIui ReaIitatea
Arad, acestea apar ca doua reptiIe sim-
boIiznd paznicii acestei structuri din
Univers.
8. SIinxuI: TrupuI Iace corp comun
cu postamentuI. Este asezat obIic, ca-
32
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
puI ridicat iar partea din spate cobor-
ta. PicioareIe i sunt ntinse peste ceIe
doua paIete (Iit. B pct.2). Latimea capu-
Iui este superioara Iatimii corpuIui (simi-
Iara LeuIui din statueteIe sumeriene).
CapuI are trei Iete: cu una priveste na-
inte, cu aIta nspre partea dreapta, iar cu
aIta nspre partea stnga.
C. CULORI:
Jumatatea exterioara a Iigurinei, in-
cIusiv IabeIe, partea din Iata, spateIe si
partea din stnga a SIinxuIui si peretii
de sus ai ciIindruIui pna Ia jumatate
sunt vopsite n cuIoare neagra Iumurie
cu mici supraIete n care sunt evidentia-
te Iiguri de cuIoare gaIben-rosiatic de
nuante diIerite. RestuI supraIatei Iiguri-
nei are cuIoare gaIben rosiatica. n inte-
rioruI ciIindruIui si n trei Iocuri pe posta-
ment peste cuIoarea gaIbena se obser-
va mici insuIite de vopsea neagra. Sub
acestea, acoIo unde s-au ndepartat, au
ramas parti din imagini de cuIoare bru-
na pe Iond gaIben-rosiatic.
n coIaborare cu Fundatia Iacia Pevival Internatinal, membrii Asociatiei Mnumenta Ferennitatis au demarat un
proiect de identiIicare si cartare GPS a cetatiIor si asezariIor IortiIicate geto-dacice din Romnia.
n prima etapa a proiectuIui s-a reaIizat un repertoriu aI tuturor acestor puncte strategice geto-dacice, precum si
cartarea acestora pe harti Ia diIerite scari. Au Iost puse n evidenta eIementeIe de IortiIicare IoIosite de geto-daci. n etapa
a doua urmeaza cartarea tuturor puncteIor n sistem GPS, precum si identiIicarea unor noi cetati si asezari IortiIicate care sa
puna n Iumina civiIizatia geto-dacica.
Jasile Cotiug, Florin Mocanu, Radu Balaur
(Asocia(ia Monumenta Perennitatis)
CETI I AEZRI FORTIFICATE GETO-DACICE
33
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Ipoteza potrivit careia scIavia ar Ii avut un caracter pa-
triarhaI n societatea geto-dacica este inIirmata n primuI
rnd de documenteIe si opereIe istoriciIor si scriitoriIor an-
tici. AstIeI, PIutarh aIirma n ,Lisimah` ca regeIe Lisimah
mpreuna cu ntreaga sa armata macedoneana si cu aIiatii sai
au Iost Iuati prizonieri de catre regeIe getiIor, Dromichaites.
ReIerindu-se Ia aceIasi caz, Diodor din SiciIia reIateaza
ca Dromichaites a eIiberat din scIavie pe Lisimah si armata
macedoneana n schimbuI redarii catre regatuI getiIor a teri-
toriuIui cucerit de macedoneni. Pe aIiatii sai si pe conduca-
toruI HeracIeei, CIearh, i-a eIiberat mai trziu din scIavie, Ia
insistenteIe repetate aIe regeIui Macedoniei, Lisimah.
Artemidor din DaIdis care a trait n juruI anuIui 170 .e.n.
ne Iace cunoscut ca ,la traci sunt tatuati cpiii nlili, iar
la geti sclavii`. Tinerii vnduti strainiIor (dupa cum aIirma
Herodot n Istrii, V,6) nu puteau sa Iie membrii IamiIiiIor
getiIor ci copii scIaviIor pe care acestia i aveau n proprieta-
te. Strabon, dupa ce aminteste ca IemeiIe gete jertIeau zeiIor
EXISTENA SCLAVILOR N SOCIETATEA GETO-DACILOR
N PERIOADA SECOLELOR VI .e.n I e.n.
Prof. Jiorica Enchiuc
de cinci ori pe zi, precizeaza ca, n timpuI rituaIuIui, ,cinci
sclave lveau chimvalele stana in cerc iar altele scteau
urlete.`
Ovidiu cerea mparatuIui roman sa-i hotareasca exiIuI n
aIta parte, nu numai datorita asprimii cIimei, ci si de teama ca
sa nu cada scIav Ia geti: ,Legile sfinte nu ingauie ca
cineva nscut ain sange latin s inaure lanturile larla-
rilr atat timp cat triesc impratii.`
PIiniu ceI Tnar, contemporan cu DecebaI, sustine ca
acesta a trimis n dar regeIui partiIor, Pacoros, un scIav nu-
mit CaIIidromus, care-i Iusese daruit de Sisogus, capetenia
roxoIaniIor. ObiceiuI de a da n dar scIavi, regiIor, n timpuI
soIiiIor, este amintit si de XenoIon care se reIera Ia anuI 400
.e.n. Toate aceste date coroborate cu descopeririIe arheo-
Iogice, numismatice si istoriograIice pIedeaza pentru exis-
tenta mai muItor state scIavagiste nainte de Burebista pe
care acesta Ie-a unit ntr-un stat centraIizat, Iiind capabiI sa
apere teritoriuI geto-daciIor de pericoIeIe ceItic si roman.
nteIegnd prin civiIizatie niveIuI naIt
de dezvoItare a cuIturii materiaIe si spiri-
tuaIe, se poate sustine ca descopeririIe
de pe coIina GumeInita-CaIarasi au des-
chis un orizont cuIturaI de exceptie. To-
taIitatea vaIoriIor speciIice acestui niveI
au condus Ia deIimitarea, n timp si n spa-
tiu, a uriasuIui areaI cuIturaI carpatic, par-
tas aici Ia coaguIarea primei entitati
prestataIe, Ia consoIidarea Europei Vechi.
CiviIizatia GumeInita a Iost parte integran-
ta a SpatiuIui Carpatic si numai mpreuna
cu ceIeIaIte cuIturi si civiIizatii carpatice
aIe aceIuiasi orizont si-a putut conserva
straIucirea propriiIor mpIiniri materiaIe si
spirituaIe. CiviIizatiiIe Dunarii de Jos, pre-
cum PortiIe de Fier, Vadastra, GumeInita,
Hamangia s-au Iormat si au Iiintat n ace-
Iasi compIex cuIturaI cu civiIiatiiIe Tisa,
Petresti, Cucuteni, iar cu vaIoriIe comune
au zidit compIexuI cuIturaI numit SpatiuI
Carpatic. Acesta s-a aIes ca epicentru cuI-
turaI aI Europei Vechi Iara ca bazinuI hi-
drograIic dunarean sa exercite inIIuente.
SpatiuI Carpatic a Iost cristaIizat si
CIVILIZAIA GUMELNIA
- consideraii semiotice -
Prof. Jirgil Jasilescu
Simbolurile perechii
34
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
puternic reIieIat n Europa Veche cu aju-
toruI credinteIor incipiente si apoi cu
normeIe generaIizate aIe CuItuIui SoIar.
n areaIuI SpatiuIui Carpatic, omuI era
reIigios n miIeniiIe cincizeci, iar cIimatuI
spirituaI ce a urmat a dat nastere cuIturi-
Ior si civiIizatiiIor aIcatuitoare, a dat nas-
tere, apoi, structuriIor stataIe. TempIeIe si
sanctuareIe megaIitice raspndite pretu-
tindeni n SpatiuI Carpatic, rituriIe mari-
Ior aItare, nedeiIe soIare, Marea Preotea-
sa ca stapn pamntean suprem, reIigios,
practiciIe cuItice perpetue etc. au ntarit
IimiteIe spatiaIe si temeiuI inconIundabiI
aI SpatiuIui Carpatic. VaIoriIe spirituaIe
au ramas dintotdeauna si pentru totdeau-
na superioare conexiuniIor materiaIe, iar
conIuziiIe au Iost pIatite scump. Credin-
teIe, credinteIe soIare si credinteIe ada-
mice Iundamentate pe traditie au naItat
aI doiIea stIp aI existentei sedentariIor
carpatici, pe vatra Ior dintotdeauna.
Graiul a Iost de cnd Iumea o expre-
sie materiaIa a diaIoguIui. Prin grai arti-
cuIat, omuI a strns IegaturiIe Iui cu se-
menii, iar cu CeruI a purtat diaIog prin
aduIatii si jertIe. Prin IoIosirea ocruIui-
rosu n scopuri cuItice se conIirma pre-
zenta diaIoguIui cu partener nevazut, dar
resimtit n aceIe vremuri extrem de nde-
partate, n miIeniiIe cincizeci. Atunci era
graiuI bine statornicit, IIuent si Ia obiect.
Mai aIes, n Iipsa parteneruIui de diaIog,
dar pentru acesta, sedentarii au creat
scris-citituI. Au concentrat ideea ntr-un
semn unanim acceptat si astIeI s-a nas-
cut ideograma. Cu un anume semn au
aratat sensuI depIasarii si tinta sagetii, cu
aIt semn au precizat conturuI, chipuI soa-
reIui ocrotitor, cu aIt semn au precizat sIin-
tenia CoIoanei CeruIui si a PamntuIui
etc., toate Iiind ,scrise' n piatra, os si
corn, n metaIe si datini, n practici cuIti-
ce IeIurite. Cu muIt mai trziu, dar nainte
de anuI zero, a Iost inventata Iitera.
Atunci, o data cu deIimitarea predicatu-
Iui, s-a descompus ideea n partiIe ei struc-
turaIe, n sunete si vocaIe si sunetuIui i s-
a dat imaginea graIica a ideogramei.
SpatiuI, credinteIe si graiuI reprezinta tri-
nitatea neamuIui carpatic. ngemanate au
venit peste muIte miIenii si tot atta vre-
me vor dura nedespartite, Iiindca eIe au
suIIet din suIIetuI pamntuIui.
35
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
E ndeobste recunoscut ca ma-
reIe popor traco-geto-dac, moste-
nitor Iegitim aI traditiiIor ,imperia-
Ie peIasge, a avut n istoria antica
un roI covrsitor n spatiuI carpa-
to-danubiano-baIcanic. Att cerce-
tariIe de teren, descopeririIe arheo-
Iogice ct si marturiiIe scriitoriIor
greci si Iatini, ca si istoriograIia de
uItima ora aduc marturii incontes-
tabiIe privind bogatia si varietatea
cuIturii si spirituaIitatii traco-geto-
daciIor (,natiunea-matca).
Din cuItura si spirituaIitatea pe-
Iasgo-tracica a hiperboreeniIor s-au
aIimentat mitoIogiiIe euro-medite-
rano-asiatice. MuIte credinte, su-
perstitii, eresuri, motive ornamen-
taIe si variate incizii, n generaI,
cnstructe psih-mentale, desi si
pierd originea n negura miIeniiIor,
pastreaza totusi IioruI originii, acea
matrice stilistic engramat a spe-
ciIicitatii, usor recognoscibiIa att
n IormeIe cuIturii materiaIe (pre-
Iucrarea IemnuIui si a ceramicii, te-
saturi, arhitectura etc.), ct si n
datini, obiceiuri, credinte, supersti-
tii, simboIuri, adica n rituaIistica,
maniIestarea comportamentaIa cu-
tumiara, structuriIe antropoIogice
aIe imaginaruIui psiho-mentaI si is-
toria mentaIitatiIor.
Bogatia si varietatea cuIturii si
spirituaIitatii traco-geto-dace sunt
evidente si certitudini ce nu mai pot
Ii puse Ia ndoiaIa. MarturiiIe scrise
ajunse pna Ia noi, desi putine, ates-
ta acest Iapt, nsa nu trebuie sa ui-
tam ca IormeIe sub care se mani-
Iestau IenomeneIe cuIturii si civiIi-
zatiei geto-dace nu sunt ceIe aIe
scrisuIui, caci de Ia pictograme,
ideograme si tot IeIuI de reprezen-
tari simboIice, incizate, pictate ori
Iigurative, Ia aparitia IitereIor, ce
Epodele zalmoxiene
- importan[a lor n cultura popular i spiritualitatea geto-dac
Zoia Elena Deju, 1g.-1iu
marcheaza suneteIe Iimbii, este n-
sasi evoIutia cuIturii ca proces de
abstractizare psiho-mentaIa. Cu att
este mai diIiciIa operatia de identi-
Iicare a aceIor Iorme de cuItura si
civiIizatie n care puIseaza, engra-
matic, spiritualitatea matricial a
carpato-danubieniIor.
n Istria literaturii aac-r-
mane, MihaiI Diaconescu dedica un
capitoI ntreg (Sectiunea IV) Lite-
raturii getice, vorbind de o ,acti-
vitate bogata si semniIicativa Iega-
ta de arta cuvntuIui, separata trep-
tat si ireversibiI de ceIeIaIte mani-
Iestari speciIice aIe sincretismuIui
spirituaI stravechi.
Despre varietatea creatiiIor Iite-
rare geto-dacice, - de Ia od (n care
erau preamariti eroi Iegendari ca
Rhessos, Cotys si SitaIcas), pean
(pIaca de Ia Tomis cu textuI unui
Fean Aplln) si imn Ia cntecul
erotic (sclie) si bocet (trelli
,excIamatie de jaIe traca nsotita de
IIaut, dupa Lexicnul Iui Hesy-
chios din AIexandria), avem nu
numai marturii, ci si abordari stiin-
tiIice. Sa amintim de regeIe poet
Cotys I, autor de poeme n Iimba
getica, eIogiat de pritenuI sau Ovi-
diu, exiIat Ia Tomis n perioada 8-
18 d. Ch., eI nsusi autor aI unei
Iucrari ,n Iimba getica, dupa cum
marturiseste, n care ,cuvinteIe bar-
bare au Iost asezate dupa ritmuI
versuriIor noastre(Epistulae ex
Fnt).
ntre toate acestea, o atentie
aparte se cuvine acordata epode-
lor, apreciate de cercetatoruI Mi-
haiI Diaconescu drept ,cntece cu
ritm si meIodii reIuate, de o sime-
trie succesiva, atent supraveghea-
ta, Iegate de practica descntece-
Ior, vrajiIor sau apIicatiiIor medica-
Ie empirice.
n Ie claris ratinilus..., Ci-
cero aIirma nsusi ca ,au existat
asemenea peti, la chiar inaintea
lui Hmer, care l-au cantat pe Zal-
mxis in pe:iile lr festive, Iim-
ba getiIor Iiind destuI de ritmica,
armonioasa, adaptabiIa Ia prozodia
Iatina (asa cum ne dovedeste Ovi-
diu n Lauaes ae aesare).
Un Ioc aparte n epoca zaImo-
xiana veche I ocupa asa-numiteIe
Iellagines despre care aIIam din
Iucrarea aceIuiasi CaroIus Lundius
ca ,erau pastrate cu sIintenie, caci
Iusesera recitate ani n sir, deci
bine cunoscute, ceea ce de Iapt aIir-
mase si Teopomp privind nvata-
rea pe de rost de catre geto-daci a
acestor vechi Iegi parentaIe. Stabi-
Iite ,dupa un rituaI si ,pastrate cu
sIintenie, Bellaginele (LegiIe Iru-
moase aIe dreptuIui civiI), ,pentru
a Ii mai temeinic pastrate n min-
tea tuturor, n vechime, Ia o zi si Ia
un Ioc dinainte stabiIit, IegiIe erau
recitate si corectate n Iiecare an.
Att de nradacinate erau n mintea
geto-daciIor aceste ,precepte fil-
sfice i legi ae aur zaImoxiene
nct eIe erau nca n vigoare n tim-
puI Iui Jordanes. Sa mentionam ca
vechiIe ,Iegi aIe HiperboreeniIor s-
au raspndit zice PIaton n spa-
tiuI mediterano-asiatic: Ia greci,
egipteni, sirieni, nemaivorbind de
,principiiIe si precepteIe dreptuIui
si Justitiei germane, dupa cum
sustine CaroIus Lundius.
NicoIae Densusianu acorda n
Iacia preistric un spatiu destuI
de ntins privind Leges Iellagines,
care demonstreaza istoricuI cu ci-
tate din vechea IegisIatie romneas-
ca s-au pastrat att n ceIe ,XII
TabuIe aIe DecemviriIor romani,
36
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
ct mai aIes, Ia romni, n precep-
teIe dreptuIui pubIic si privat din
evuI mediu trziu.
Aceste Leges antiquae Jalach-
rum (,IegiIe ceIe mai vechi, care au
guvernat societatea omeneasca, de
origine peIasga) sunt mentionate
si de AristoteI n sec. IV a. Ch., cnd
se reIera Ia agathyrii de pe Mures
care ,aveau obiceiuI sa cnte IegiIe
Ior.
,Aceasta datina scrie N. Den-
susianu de a cnta IegiIe divine
ca imne, are caractereIe vietei reIi-
gioase arhaice.
Si nu numai aIe vietii reIigioase,
daca avem n vedere marturisirea
Iui Socrate, n diaIoguI purtat cu
Critias si Charmides, privind ,des-
cntecuI nvatat ,de Ia un medic
trac, unuI din ucenicii Iui ZaImoxis.
Iescantecul cu virtuti terapeutice
viza, n spirituI integraIismuIui hip-
pocratic, mai nti, tamaduirea su-
IIetuIui, a intregului pentru a vin-
deca partea, caci ,toate IucruriIe
bune si reIe (...) vin de Ia suIIet si
de acoIo curg: ,Trebuie deci mai
aIes n primuI rnd sa tamaduim
izvoruI rauIui, ca sa se poata bucu-
ra de sanatate capuI si tot restuI
trupuIui. Asadar, medicina ca te-
rapeutica a trupuIui si IiIosoIia (sp-
hrsyne) ca terapeutica a suIIetu-
Iui.
Puterea descntecului era, asa-
dar, Ia geto-daci, o practica tera-
peutica ndatinata, reIevnd deter-
minismuI diadei trup-suflet, de
unde si centrarea zaImoxianismu-
Iui pe ideea de nemurire, de soIari-
tate transcendenta si spirit uranian:
,Prietene, zicea eI (medicuI zaI-
moxian, n.n.), suIIetuI se vindeca
cu descntece. Aceste descntece
sunt vorbeIe Irumoase care Iac sa
se nasca n suIIete nteIepciunea.
Odata ivita aceasta si daca staruie,
este usor sa se bucure de sanatate
si capuI si trupuI. Cnd ma nvata
IeacuI si descnteceIe, spunea: Sa
nu te ndupIece nimeni sa-i tama-
duiesti capuI cu acest Ieac, daca nu-
ti ncredinteaza mai nti suIIetuI,
ca sa i-I tamaduiesti cu ajutoruI des-
cntecuIui...
Asadar leacuri si aescantece ca
remedii aIe vindecarii trupului si su-
fletului, ntr-o conditionare sine
qua nn cu sens univoc.
Trimitnd direct Ia doctrina Iui
ZaImoxis (considerat de Ia scriito-
rii antici pna Ia CaroIus Lundius
si istoriograIia de mai trziu ,un fi-
lsf cu eruaitie ae aamirat/
,sl Zalmxen, quem mirae phi-
lsphiae eruaitinis fuisse testan-
tur plerique scriptres annalium.`),
att Ielaginele ct si metaa tera-
peutic :almxian (,descntece-
Ie tracuIui din diaIoguI pIatonician
amintind de ,extazuI si ,imortaIi-
tatea doctrinei ce nu poate Ii con-
Iundata cu ,transa samanica, ZaI-
moxis nsusi Iiind comparat cu Ie-
gendarii cntareti traci OrIeu sau
Musai os) IoI oseau ca mod de
transmitere si memorare pe:ia si
cantecul, - aescensus aa infers aI
acestuia Iiind andreonul initieriIor
misterice transcendente.
n IeIuI acesta, epaele :alm-
xiene aveau un caracter popuIar, eIe
putnd Ii transmise usor Ia geto-
daci din generatie n generatie, con-
Iorm unei vii traditii oraIe. Pastrnd
esentiaIitatea mesajuIui n Iormu-
Iari cantabiIe adaptate si, desigur,
prescurtate, aceste cntece cu rit-
muri memorabiIe, cu reIrene si si-
metrii meIodice, au patruns adnc
n traditia cuIturii popuIare asigu-
rndu-i continuitatea si perenitatea.
ralitatea doctrinei zaImoxiene si,
n generaI, a cuIturii si spirituaIita-
tii geto-dace ne aduce aminte de
mitul lui Theuth privind inventa-
rea, dar si neajunsuriIe scrierii (ne-
maiIiind mereu soIicitate, virtutiIe
memoriei sIabesc, aducnd uitarea,
caci ,scrisuI Ieneveste mintea -
PIaton, Fhaiars, 275, a). De ace-
ea credem ca, surcIasnd cuItura
scrisa, traaitia ppular (strns
Iegata de obiceiuri consacrate si
practici rituaIice viznd transcen-
denta uraniana) a constituit Ia geto-
daci principaIa maniIestare a cuI-
turii si spirituaIitatii saIe, n cadruI
carora epaele :almxiene au ju-
cat un roI IundamentaI.
Urme aIe acestora ar Ii de gasit
n obiceiuri, datini, credinte si su-
perstitii precrestine, incIusiv n Ior-
muIeIe incantatorii aIe descntece-
Ior ori n sintagmeIe de vechime
imemoriaIa aIe unor ziceri si pro-
verbe, denumiri, practici magice,
descntece, vrajitorii etc. Asadar,
un eIogiu aI traditiei oraIe n pere-
nitatea IenomeneIor cuIturaIe, nde-
osebi a doctrinei zaImoxiene.
Aceste credinte si mitoIogii po-
puIare vii, bazate pe mistere si s-
terilgii ce-au rezistat muIta vre-
me cuceririIor romane, arata, ca
totusi ,era vorba de o viata reIi-
gioasa si de o mitoIogie de ajuns
de puternice ca sa reziste timp de
zece veacuri crestinismuIui si ne-
numarateIor oIensive aIe autorita-
tiIor ecIeziastice.
Aceasta reIigie avea o structura
cosmica si vom vedea ca a sIrsit
prin a Ii toIerata si asimiIata de bi-
serica. Zalmxianismul slar s-a
topit, treptat, n Iumina din Iumina
a ecle:iei cretine.
37
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Prin Iimba aIbaneza de astazi se pot
expIica mai muIte cuvinte, expresii,
compozitii si chiar nume de zei sau de
Iocuri pomenite de Homer n capodo-
pereIe saIe.
Prezena iliro-trac n creaiile homerice
Dr. Ardian-Christian Kycyku
O parte din aceste cuvinte sunt
,traduse' desigur datorita etimoIogiei
popuIare. AutoruI ncearca sa sugere-
ze ca anumite Iimbi, chiar prin posibi-
IitatiIe pe care Ie au n etimoIogia po-
puIara, nca IragiIa din punct de vede-
re stiintiIic, si dovedesc posibiIitatiIe
imense de a dovedi ca descoperirea
scrisuIui Ia unii si cuItuI oraIitatii Ia aItii
nu-i pot Iua nimanui din vechime.
Lucrarea se reIera Ia stiriIe antice prin care se pre-
cizeaza ca getii Iocuiau pe ambeIe maIuri aIe IIuviuIui
Dunarea pna n apropierea MuntiIor Hemus. De Ia
jumatatea secoIuIui aI IV-Iea .e.n. geto-dacii au avut
de Iuptat, pentru pastrarea acestor teritorii, cu arma-
teIe macedonene conduse de regii FiIip aI II-Iea si AIe-
xandru ceI Mare, iar n timpuI regeIui DecebaI, cu ar-
mateIe romane conduse de Domitian si Traian, cnd
romanii ajunsesera pna Ia sud de Dunare. AtacuriIe
asupra cetatiIor romane de catre armateIe geto-daci-
Ior conduse de DecebaI, si iIustrate n sceneIe de pe
CoIumna Iui Traian, nu pot Ii considerate ca raiduri
ocazionaIe, ci ca Iupte pentru recucerirea teritoriiIor
DISPOZITIVE SPECIALE CU CARACTER MILITAR FOLOSITE DE
GETO-DACI LA DISTRUGEREA FORTIFICAIILOR ROMANE
Ing. Constantin I. Ionif
din Moesia Superior, Ia sud de Dunare. n cadruI ase-
diiIor asupra castreIor romane, n timpuI mparatuIui
Traian, dacii IoIoseau anumite dispozitive miIitare,
cum ar Ii berbecii cu cap de animaI, de bronz, pe care
comati i IoIoseau pentru spargerea ziduriIor si cuce-
rirea acestor castre. Pe ziduriIe cetatii Drobeta, re-
prezentata n doua scene de pe CoIumna, datata n
perioada secoIeIor V-IV .e.n I-II e.n., se remarca
un aIt dispozitiv speciaI pentru ndepartarea atacato-
riIor care ar dori sa asedieze cetatea. Lucrarea pre-
zinta descrierea ceIor doua dispozitive speciaIe, n
premiera nationaIa, moduI de Iunctionare si eIicienta
Ior.
CETILE GETO-DACICE DIN NORDUL I PODIUL CENTRAL AL
MOLDOVEI N SECOLELE VI-V .e.n.
Student Costic Dron
Student Iulian Negulescu
n norduI si podisuI centraI aI
MoIdovei, cercetariIe arheoIogice au
pus n vaIoare numeroase cetati
geto-dacice care au Iost datate de
speciaIisti ntre secoIeIe VI-V .e.n.
I-II e.n. Printre ceIe mai impor-
tante amintim cetatea de Ia Stn-
cesti (jud. Botosani), cetatiIe de Ia
Cotnari si Mosna (jud. Iasi), ceta-
tiIe Brad si Racatau (jud. Bacau),
cetatiIe CozIa si Btca Doamnei
(Piatra Neamt); de o deosebita im-
portanta este si descoperiea tezau-
ruIui dacic cu piese de aur din Io-
caIitatea Baiceni-Cucuteni (jud.
Iasi) care demonstreaza ca pe teri-
toriuI MoIdovei arta preIucrarii au-
ruIui a continuat, Iara ntrerupere,
traditia IocaIa din epoca bronzuIui.
CercetariIe arheoIoguIui dr. A.
FIorescu n cadruI cetatiIor menti-
onate precizeaza uneIe date impor-
tante: cetatea de Ia Stncesti cu ceIe
doua incinte cuprinde o supraIata
de 45 de hectare, iar n incinta ce-
tatii a doua s-au descoperit pna Ia
90-100 de Iocuinte n care activau
n timp de pace cei care ntretineau
sau pazeau cetatea; n timp de raz-
boi se adunau aici pna Ia 25.000
30.000 de razboinici. Cetatea Cot-
nari, cu zid de piatra, contempora-
na cu cetatea de Ia Stncesti era
construita pe circa 4-5 hectare si
avea n incinta circa 15-20 de Io-
cuinte. n timp de razboi, aici, se
adunau 3000 3500 de Iuptatori.
CetatiIe au Iost active pe toata
perioada, iar cetatiIe de Ia Stncesti,
Cotnari si Baiceni-Cucuteni erau
centreIe principaIe aIe organizatii-
Ior poIitico-miIitare.
Cetatea Btca Doamnei, cu zid
de piatra, anaIog cu cetatiIe din
Muntii Orastiei, a avut un roI im-
portant pentru teritoriuI MoIdovei
n timpuI regiIor Burebista si De-
cebaI.
38
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Cu aceasta comunicare reIuam eIor-
tuI, mai exact tragem un nou semnaI pen-
tru ,readucerea acasa' a unor mari va-
Iori aIe cuIturii autohtone, vaIori nsusi-
te, n timp, de aIte spatii cuIturaIe si trans-
mise - cu aceasta excIusiva si IaIsa apar-
tenenta - cuIturii universaIe. Si precizam
ca o asemenea nedreapta nsusire s-a
ORFEU un mare iniiat, nelept, reformator, poet prin excelen
i exponent al dreptei credine a naiunii traco-geto-dace
Conf. univ. dr. G.D. Iscru
Student Margareta Cristian,
Universitatea Creytin
,Dimitrie Cantemir", Facultatea de Istorie
Iacut - n timp, pna azi! - ,sub ochii'
speciaIistiIor nostri, indiIerenti si unii
chiar compIici - cuvntuI nu este prea
dur! - Ia un asemenea transfer neper-
mis de valori.
Asa s-au petrecut IucruriIe si cu Or-
Ieu, unuI dintre cei mai reprezentativi
initiati si reIormatori ai tuturor timpuri-
Ior, nteIept ntre nteIepti, simboI aI Iiri-
cii EvuIui Timpuriu si aI Antichitatii si
exponent aI dreptei credinte a natiunii
traco-geto-dace. Lui i se atribuie opere,
de exceptionaIa vaIoare si importanta,
care, din pacate, nu s-au pastrat, pre-
cum si ceIebreIe imnuri orIice/orIeice,
iar Iegenda existentei saIe pamntesti
CntecuI batrnesc Tma Iali-
m apartine tezauruIui de nteIep-
ciune getica ajuns prin viu grai pna
Ia noi. VaIoarea Iui este comparabi-
Ia cu aceea a VedeIor si Upanisade-
Ior hinduse, cu care se aseamana
din punct de vedere aI IimbajuIui si
aI tratarii unor probIeme de ordin
spirituaI si IiIozoIic. EI nu Iace par-
te din Iiteratura IoIcIorica, Iiind o
creatie reIevata si nu una umana,
transmisa pamnteniIor prin inter-
mediuI unor initiati geti, speciaIisti
ai sacruIui.
Ceea ce a mpiedicat pna n pre-
zent accesuI Ia adevarata sa cu-
noastere este Iorma aIegorica a dis-
cursuIui, sistemuI de simboIuri
menite sa ascunda taina de neave-
niti. Pe de aIta parte, acest cntec
era IunctionaI n cadruI reIigiei ge-
tice despre care, din pacate, stim
Ioarte putin. De aceea n studiuI de
Iata, naintea comentariiIor pe text,
am procedat Ia uneIe cIariIicari Ie-
gate de reIigia getiIor.
MosuI a Iost divinitatea cea mai
importanta a stramosiIor nostri,
nainte de venirea Iui ZaImoxis. ZaI-
moxis a Iost mai nti discipoI aI
Iui Mosu, cum spun si izvoareIe
istorice, apoi eI nsusi a devenit zeu.
ZALMOXIS N CNTECUL BTRNESC
Gheorghe Seitan
Mosu, prin identiIicarea sa cu Va-
tra FocuIui, a mai Iost numit si Va-
trnuI, cuvnt ajuns pna Ia noi sub
Iorma de BatrnuI. Societatea geti-
ca antica era organizata asemana-
tor societatii antice hinduse, IocuI
Iui Brahman Iiind detinut de Mosu,
iar casta brahmaniIor avndu-si un
corespondent Ia noi n casta privi-
Iegiata a mosiIor. InIormatia antica
cum ca ZaImoxis ar Ii primit IegiIe
de Ia Vatra Comuna, ne arata ca
acesta Ie-a primit de Ia MosuI Va-
trn sau poate de Ia Mosii Vatrni,
numiti asa prin extindere de sens,
ca pIuraI comun.
Ceea ce a primit de Ia Mosu si a
transmis, sub Iorma de nvatatura,
ZaImoxis, a Iost Dharma Legea
Ordinii si Armoniei UniversaIe, con-
cept IundamentaI n reIigiiIe asiati-
ce cu care zaImoxismuI Iacea corp
comun. LegiIe juridice nu erau de-
ct o consecinta a Iegii universaIe,
decurgeau din acestea. Dharma
getica constituia un termen cunos-
cut si vehicuIat n Dacia din mo-
ment ce numeIe capitaIei dacice era
Dharmisegetu-sha.
Anumite concIuzii aIe studiuIui
de Iata se bazeaza pe uneIe proce-
dee mprumutate din arheoIogia
Iingvistica, ncercnd astIeI sa
ajungem Ia pronuntia antica a unor
cuvinte importante din textuI cn-
tecuIui.
AstIeI, numeIe DaIimos se pro-
nunta n antichitate dZALIMOkSI,
dupa cum chiar numeIe Mosu pro-
vine din pronuntia modiIicata a Iui
moksu.
ndeosebi Iorma DAMOLSCHI
a numeIui erouIui prezenta n vari-
anta cuIeasa de C.R. Codin, pro-
nuntat conIorm graiuriIor arhaice,
adica dZAMOLSCHI, se apropie
Ioarte muIt de ZaImoxis, nume sub
care I ntInim pe zeuI get Ia Hero-
dot. Este de mirare cum pna n pre-
zent nu a atras nimanui atentia
aceasta asemanare.
Toma nu este numeIe bibIic
stiut, caci pronuntia popuIara a Iui
este Tuoma, provenind din sub-
stantivuI ,tumo', cu nteIesuI de
caIdura vitaIa. Aceasta interpretare
concorda si cu expIicatia care se da
n upanisade SineIui sau SpirituIui,
aceea de esenta uItima a universu-
Iui si suIIu vitaI aI Iiintei umane.
Tumo DzaImoks corespunde n
aceIasi timp caIitatii de daimon atri-
buit de Herodot Iui ZaImoxis.
39
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
seamana pna Ia identitate cu expune-
rea bibIica asupra existentei pe pamnt
a Iui Iisus.
Apartinnd traciIor, OrIeu apartine,
evident, ntregii natiuni traco-geto-dace.
Grecii, probabiI nca din perioda preho-
merica, cnd nca nu Ii se deIinise suIi-
cient identitatea nationaIa ca si grecii
ntregii antichitati, si I-au nsusit, cu drep-
tuI Ior Iiresc de mostenire, caci tot din-
spre nord, din Hiperboreea ,coborse-
ra' si ei n PeninsuIa. L-au ,adus' Ia ei,
din OIimpuI mai naIt aI norduIui tracic,
ca pe un mntuitor aI Greciei. I-au cuIti-
vat si i-au ampIiIicat, poate i-au compIe-
tat mistereIe. I-au consemnat n scris, tr-
ziu nsa, Imnurile, care dupa traditia tra-
cica circuIau pe caIe oraIa, ca si cntari-
Ie ,topite' de Homer n opera sa nemu-
ritoare. Poate nu Ie-au nteIes ntotdeau-
na spirituI nteIepciunii tracice, permi-
tndu-si ,adaptari' si renominaIizari aIe
zeiIor. Dar autorii aceIor timpuri au in-
sistat, de Ia Herodot Ia Strabon si, nca
un timp mai apoi, n a-i recunoaste pa-
tria de origine, Tracia, pentru care avea
o adevarata veneratie. UIterior nsa, ur-
masii SpatiuIui cuIturaI grecesc i-au ,ui-
tat' si patria si spirituI, I-au ,decIarat' aI
Ior n excIusivitate si, n acest IeI, I-au
,transmis' cuIturii pIanetare, care tot asa,
n generaI, I-a ,acreditat', pe un Iond de
nedreapta cadere n uitare a IocuIui de
vietuire si de creatie aI Iui OrIeu.
E drept, unii mitoIogi/mitograIi
straini, studiind mai cu atentie si mai pro-
Iund izvoareIe Antichitatii, au insistat
asupra eIementeIor de identitate a Iui
OrIeu, desi au avut a se conIrunta cu un
veritabiI ,cor universaI' proeIen.
Asa a ajuns OrIeu si n cuItura rom-
na pna azi: ca personaIiate a cuIturii
grecesti. Abia daca i se mai aminteste,
tangent, IocuI de origine si spirituI aces-
tui Ioc, n care a vietuit si a creat, iar
probIema unei ,recuperari', unei ,rea-
duceri acasa' nu s-a pus, cum nu s-a pus
nici pentru aIte vaIori. ntre aIte obedien-
te sau compIicitati de acest IeI cu niste
,uituci' interesati, din spatiuI cuIturaI
grecesc si de aiurea, citam doua Iucrari
reIativ recente, cu autorii romni, cu att
mai vinovati cu ct IucrariIe acestora
sunt de mare sinteza, deci si de mare cir-
cuIatie: Iictinarul ae mitlgie gene-
ral aI Iui Victor Kernbach care IocaIi-
zeaza Hiperboreea n ,norduI cetos aI
Europei si Asiei' iar pe ZaImoxis I Iace o
,personaIitate cetoasa' etc. precum
si Ioarte cunoscuta sinteza despre isto-
ria civiIizatiiIor a d-Iui Ovidiu Drmba
(1985, voI. I), reeditata dupa 1989. Cei
mai ,exersati' nsa si mai nraiti, deopo-
triva mai iresponsabiIi n aruncarea n
uitare sau n ,Iasarea' n aIte spatii a
vaIoriIor romnesti sunt antiprotocro-
nistii ,nostri', indivizi pe care ,i deran-
jeaza' cumpIit protocronismuI rom-
nesc si i ataca viruIent pe cei care ,n-
draznesc' sa aIirme. A venit nsa vre-
mea de Iapt, a venit mai de muIt
pentru ,readucerea acasa' a vaIoriIor
romnesti, nsusite pe nedrept de aIte
spatii cuIturaIe, stiintiIice etc. si ,acre-
ditate' astIeI n cuItura pIanetara.
Miscarea si istoriograIia traco-daco-
Iogica, care s-a dezvoItat n paraIeI cu
cea universitara si academica, a decIan-
sat, n domeniuI care ne preocupa, acest
eIort de recuperare. CeIe patru congre-
se de dacoIogie (n anii 2000-2003) re-
prezinta o pIedoarie n acest sens si au
Iansat totodata chemarea Ia unire a Ior-
teIor stiintiIice, pentru mpIinirea unei
asemenea opere de dreptate istorica
pentru civiIizatia si cuItura noastra n
cadruI cuIturii universaIe.
Scriitorii antici situeaza pe geto-daci
ntre neamuriIe vestite din Iume, att
ct priveste vitejia, IiIosoIia, cunostin-
teIe astronomice, ct si produseIe agri-
coIe si mestesugaresti care erau obiec-
tuI reIatiiIor economice si comerciaIe
cu popoareIe nvecinate sau ndepar-
tate. DescopeririIe arheoIogice organi-
zate sau ntmpIatoare au scos Ia ivea-
Ia piese de mbracaminte aIe razboini-
ciIor si piese de harnasament cu care
geto-dacii mpodobeau hamuriIe caiIor
care-i duceau Ia Iupta.
Lucrarea se reIera, n principaI, Ia
reconstituirea prin intermediuI caIcu-
IatoruIui a imaginii IuptatoriIor, regiIor
si a conducatoriIor n echipament raz-
REGI GETO-DACI N ECHIPAMENT RZBOINIC
Reconstituire pe baza tezaurelor cu piese de aur de la Biceni- Cucuteni (jud.
Iai) i tezaurul cu piese de argint din mormntul getic de la Agighiol (jud. Tulcea)
Cercettor Daniel 1imofte
ing. Romulus Constantin Mironescu
boinic. ImaginiIe IuptatoriIor geto-daci
din podisuI centraI aI MoIdovei vor Ii
redate avndu-se n vedere imaginea
Ior reprezentata pe Iragmente cerami-
ce descoperite n cetatea de Ia Raca-
tau, judetuI Bacau; regeIe dac, din se-
coIuI aI IV-Iea .e.n., n echipament raz-
boinic, va Ii reprezentat IoIosindu-se
pieseIe de aur din TezauruI de Ia Cucu-
teni-Baiceni, judetuI Iasi (coiIuI, cne-
mide, apIice de aur pentru scuturi si
haine, coIiere pentru prinderea piepta-
ruIui de zaIe; apIiceIe pentru harnasa-
ment vor Ii IoIosite Ia mpodobirea cai-
Ior care-i purtau pe regi si Iuptatori n
Iupta).
Imaginea regeIui n echipament raz-
boinic, contemporan cu ceI de Ia Bai-
ceni-Cucuteni, dar care a trait pe teri-
toriuI Dobrogei si a Iost nmormntat
ntr-un tumuI n IocaIiatea actuaIa Agi-
ghioI, judetuI TuIcea, va Ii reconstitui-
ta cu ajutorI pieseIor din argint din acest
compIex.
Reconstituirea imaginii regiIor si
IuptatoriIor n echipament razboinic
oIera date despre organizarea miIitara
si mestesuguriIe speciaIizate n dome-
niuI preIucrarii IieruIui, auruIui si a ar-
gintuIui pentru a reaIiza echipamente
miIitare att cu caracter oIensiv sau
deIensiv, dar si punerea n vaIoare a
unei arte raIinate existente n perioada
Ia care ne-am reIerit.
40
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Ca IiIoIog cIasic de Iormatie era
Iiresc sa cred cu Iermitate ca Ia ori-
ginea Iimbii romne sta Iimba Iati-
na ca mama, incIusiv si a ceIor-
IaIte Iimbi zis-romanice , asa cum
nvatasem si Ia IiceuI cIasic si Ia Ia-
cuItatea de aceIasi proIiI.
Cum teza mea avea ca subiect
ReIerinte de geograIie istorica in
opera de exiI aI Iui PUBLIUS OVI-
DIUS NASO TRISTE si PON-
TICE, am Iost obIigata sa cercetez
cu precadere documente Ioarte
vechi manuscrise, incunabuIe ;
asa am studiat o seama de autori
medievaIi de o deosebita vaIoare
stiintiIica. Printre ei este si LAU-
RENTIUS MLLER, care ntre
1580-1594 a ntreprins o caIatorie
de studii, spre a ntocmi n IinaI o
istorie Ioarte bine documentata (n
care a mentionat numai Iapte va-
zute cu propriii ochi si inIormatii
auzite cu propriiIe-i urechi) a tari-
Ior si popoareIor nordice (Septen-
trionaIische Historien, Amberg
1595). La paginiIe 78 81, istori-
seste cum nvatatuI si poIigIotuI
WOINOWSKIJ, care i Iusese ghid
n aceasta caIatorie proIesionaIa (n-
sotit si de aIti 5 6 coIaboratori),
i-a dezvaIuit postamentuI mormn-
tuIui Iui Ovidiu, pe care era n-
crustat epitaIuI urmator:
Hic situs est vates, quem divi
Caesaris ira
Augusti Latio cedere iussit
humo.
Saepe miser voIuit patriis oc-
cumbere terris,
Sea frustra: hunc illi fata ae-
aere lcum.
(Aici zace poetuI caruia mnia
Iui Caesar / porunca i-a dat sa pIe-
ce din LatiuI nataI. / BietuI de eI, ce
muIt si-a dorit sa moara acasa Ia
eI. / n zadar i-a Iost ruga: desti-
nuI aici i dadu IocuI de veci.)
NRUDIREA POPOARELOR NORDICE CU TRACO-GETO-DACII.
DOVEZI ISTORICE I LINGVISTICE
Maria Criyan
n aIte carti si n comentariuI n-
tocmit Ia manuscrisuI PonticeIor de
Ia AIba IuIia, am dezvoItat acest
episod. Un aIt savant nordic de o
mare nsemnatate pentru istoria
stramosiIor nostri este danezuI
SAXO GRAMMATICUS (1140
1206), care a scris o istorie a Da-
niei, Danica Historia, n 16 carti,
deci o istorie nationaIa a Danemar-
cei, adica a Iaciei ae Jest; si stim
de Ia autorii antici, printre care si
Strabon, ca Dacii n vechime se nu-
misera DANI. n carte se nareaza
evenimente din ceIe mai vechi tim-
puri mergnd pna spre IineIe se-
coIuIui aI XII-Iea. Aceasta a Iost
pubIicata n Paris, Ia vreo patru se-
coIe dupa ce Iusese scrisa.
BibIioteca Academiei dispune de
editia a 2-a, pubIicata Ia FrankIurt
pe Main, n 1576, si pe care o stu-
diez eu de mai muIti ani.
Istoria Danemarcei ncepe cu
Dan care este un creator de neam,
dar si primuI ei rege. Acesta a dom-
nit n secoIuI aI XIV-Iea .e.n., a
creat Iegi bune si drepte, de obr-
sie zamoIsiana, adevar conIirmat si
de Hermann Conring (Originea
dreptuIui german), care mentionea-
za IaptuI ca n Danemarca au Iost
apIicate pentru prima oara Iegi ge-
tice.
Danezii, cunoscndu-si corect
propria istorie, au batut monede cu
chipuI regiIor Ior pna n EvuI-Me-
diu trziu cu tituIatura REX DA-
CIAE (Dacia, ca notiune poIitica,
aparuse n secoIuI I .e.n. n Iucra-
rea Iui Caesar, Comentarii de BeIIo
GaIIico). Tot Ianii au domnit si n
Norvegia, Suedia, BaIticum si apoi
si n aIte tari, incIusiv n |ariIe Ro-
mne.
Cu circa trei decenii n urma,
studiind Ia Universitatea popuIara,
un an suedeza si un aItuI daneza,
am ret i nut asemanarea mare,
uneori mergnd pna Ia identitate,
dintre cuvinte aIe acestor Iimbi si
Iimba romna, mai aIes din dome-
niuI agricoI. RasIoind un dictionar
danez-engIez am notat substantive-
Ie: lucerne pentru ,Iucerna, (exact
ca n germana, doar pronuntat aIt-
IeI), latrin pentru ,cIoset'; aarsag
pentru ,hartag'; as pentru ,as'
(ceI mai bun), krage pent ru
,trunchi'; nanna, ,Iemeie Irumoa-
41
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
sa, atragatoare', substantiv ntInit
chiar Ia SAXO GRAMATICUS.
Acest istoric s-a bazat pe ma-
nuscrise stravechi, pe Monumen-
teIe Iiterare EDDICE; de asemenea,
si pe cartea Ioarte pretioasa pen-
tru cuItura si civiIizatia Europei,
scrisa de savantuI roman CATO
MAJOR (234 149 .e.n.), Origi-
nes, din care Ia carturarii nordici s-
au pastrat mai muIte Iragmente, Ia
noi, inIime; unuI dintre Iragmente-
Ie citate de ei se reIera Ia GE|I, Ia
care scrierea se Iormase cu muIt
nainte de ntemeierea Romei, caci
ei si prosIaveau eroii n ode scri-
se, acompaniati Ia IIuier. AIIabetuI
getic Iusese ncrustat pe o roca
uriasa, nainte de potop sau ime-
diat dupa, cnd istoriograIia nor-
dica Iixeaza domnia Uriailr (n
Iimba romna veche JIDOVI).
AIti eruditi nordici sunt Iratii
JOANNES MAGNUS GOTHUS
(1488 1544) si OLAUS MAGNUS
GOTHUS (1490 1557), istorici,
OIaus si geograI si pe rnd arhie-
piscopi de UpsaIa. JOANNES
MAGNUS, pubIica pentru prima
oara aIIabetuI getic n Historia de
omnibus, Gothorum Sueonumque
Regibus si Ia care aIIam Ioarte Iim-
pede expIicata sinonimia dintre got
si get, bazat pe surse antice, incIu-
siv pe Tacitus. Din cataIoguI de regi
extra patriam 124 , 16 sunt tra-
co-geto daci, printre care THOMI-
RYS, DROMGETHE, CORRYLUS,
BOROISTA, DICEBALUS ...
OLAUS MAGNUS GOTHUS,
autor aI unei vaste carti de istorie
a popoareIor nordice, a pictat cu
prpria-i man, aup picturile ru-
pestre, fiecare fragment istric ae
relevant, inclusiv stelele funera-
re ale uriailr, cntinana fapte
ain viata lr, scrise ae ei inii.
De ret i nut ant roponi meI e
OLAUS si MAGNUS, conducnd Ia
denumiriIe romnesti VALAH si
CEL MARE, nume Ioarte Irecvente
n tariIe nordice (regi, oameni de
stiinta), dar si Ia noi.
CAROLUS LUNDIUS (1648
1725) si JOANNES AXEHIELMUS
(1648 1705), uItimii carturari
nordici n atentia mea, sunt o sur-
sa bogata de inIormatii istorico-Iin-
gvistice.
Desi nca nu am aIIat nimic de
soarta DictionaruIui de cuvinte ge-
tice ntocmit de Lundius, totusi ne
sunt suIiciente dateIe desprinse din
Iucrarea ZamoIxis, primuI Iegiuitor
aI getiIor, din care retinem: origi-
nea hiperboreana a getiIor (ne Ii-
mitam Ia perioada uItimei gIaciati-
uni), stravechimea IegiIor zamoIsie-
ne, identice si pentru troieni, nu nu-
mai pentru popoareIe scandinave.
n sIera IonduIui principaI de cu-
vinte, regasite n toate IimbiIe eu-
ropene si partiaI si n ceIe asiati-
ce, ntreaga mitoIogie eIina, roma-
na, hindusa, ebraica, si are obr-
sia n cea getic-scandinava, nce-
pnd cu FREYA (AIrodita si Ve-
nus, cu atributeIe si aIe Demetrei
si aIe Dianei) si cu ATTIN (care
sta si Ia originea cuvntuIui tat,
incIusiv n turca, persana si hin-
dusa), cu aIte 15 variante printre
care ODIN, WODAN ... (ADO-
NIS, Ia greci, ADONAI Ia ebraici,
BUDHA Ia hindusi): iata o parte
din motiveIe demitizarii Sclii Ar-
aelene si ntronarii sau rentronarii
bunuIui simt aI aaevrului tiin-
tific, pe care savantii nordici nu
I-au poIuat cu puterea neIasta a
poIiticuIui.
42
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Creatia muzicaIa recenta, cu precadere cea posta-
vangardista recurge Ia surse de inspiratie din ceIe mai
IeIurite. ReIerirea Ia subiecte sau texte cu aIuzii di-
recte sau indirecte Ia muzica daciIor este, nsa, de data
mai putin recenta. Ea poate Ii depistata nca din prima
jumatate a veacuIui trecut, cnd unii compozitori, ro-
mni sau straini, ataca n compozitiiIe Ior subiecte
mitice sau de Iegenda. AstIeI, stadiiIe parcurse de
apeIuriIe directe sau nu Ia muzica daciIor antici se
pot rezuma Ia un numar de trepte distincte:
1. o etapa incipienta n care creatorii muzicaIi
recurg Ia subiecte mitice cu reIeriri indirecte Ia tradi-
tia traco-daca. De piIda, BIa Bartok n a sa antat
prfan utiIizeaza textuI linaului cerlilr preIuat
din IoIcIoruI romnesc. De notat: cerbuI este animaI
sacru att Ia daci, ct si n mitoIogia romna (vezi
mituI Iui OrIeu). AIti muzicieni, mai aIes autohtoni,
recurg Ia teme istorico-mitice cu posibiIe aderente Ia
Iumea strabuniIor nostri. A se vedea, n acest sens,
M. Andreescu-SkeIetty: Pegina aunrean (opera n
cinci acte);
2. mai evoIuata apare Iaza n care compozitorii
recurg expIicit Ia proportii numerice si combinatii ci-
CIVILIZAIA DACILOR IZVOR DE INSPIRAIE N
MUZICA CONTEMPORAN
Prof.univ.dr. Jasile Herman
Iirice gasite n vechea arhitectura daca, pe care Ie trans-
Iorma n grupuri de sunete si intervaIe. ExempIu: Ste-
Ian NicuIescu: Simfnia a II-a pus aacicum;
3. recursuI Ia IormuIe meIodice de Iactura arhe-
tipaIa din IoIcIoruI nostru a caror acupIare Iibera da
nastere Ia piese simIonice sau instrumentaIe aIiIiate
subconstient substratuIui muzicaI arhaic: S. Toduta -
ncertul pentru rchestr ae carae nr. 1;
4. abordarea constienta att a tematicii dacice,
ct si cromatizarea intensa si acupIarea conIorm unei
anume strategii sonore a IormuIeIor meIodice arheti-
paIe care dau nastere Ia o ambianta antica ,subIima-
ta' si transIigurata: V. Herman: Mu:ic antic pentru
cr ae femei i rchestr (texte din Zalmxe de Lu-
cian BIaga);
5. Iargirea si generaIizarea IormuIeIor de sor-
ginte arhaica cromatizata, asociate cu IormuIe ritmi-
ce de origine IoIcIorica - arhetipaIa dnd nastere Ia un
discurs muzicaI strict organizat. Acesta poate Ii, apoi,
coIorat cu eIemnte timbraIe ce sugereaza vechiIe au-
Iodii trace. ExempIu: V. Herman Akes Samens (IIaut
soIo), Hestia (cinci grupuri de percutie), Ielagines
(pentru orchestra de camera).
UnuI dintre ceIe mai importante IIu-
vii, care strabate centruI Europei de Ia
Muntii Padurea Neagra pna Ia Marea
Neagra, Dunarea, a nIesnit dezvoIta-
rea, dincoIo de ambeIe maIuri, de civi-
Iizatii aIe unor popoare nrudite si des-
cendente din stravechii peIasgo-traci.
n Muntii Padurea Neagra, n apro-
piere de izvoruI Dunarii, Ia Donaus-
chingen, a Iost gasita o piatra care
dateaza din anuI 201 d.Hr. pe care ro-
manii au scris numeIe de ,Danuvius'.
Pna n dreptuI PortiIor de Fier, dacii
numeau IIuviuI ,Dunaris', iar de aici
pna Ia varsarea n mare, ,Ister' (Is-
tru).
Fenicienii I numeau ,Phison' si
navigau pe eI, Iondnd Ia guriIe IIu-
viuIui cteva coIonii. Egiptenii n tim-
TRIBURI DACO-GETICE AEZATE N BAZINUL DUNREAN
Dr. Michaela Al. Orescu
puI IaraonuIui Sesostris, au ntemeiat
si ei coIonii n deIta IIuviuIui, numit
atunci Istros sau Ister.
Cu 800 de ani .Hr., poetuI grec
Hesiod mentioneaza IstruI si DeIta n
poemuI sau Naterea :eilr, iar dupa
380 de ani, Herodot viziteaza DeIta
IstruIui, a carui cinstire se ntindea pna
departe n Asia, avndu-se n vedere
IaptuI ca Massagetii erau extinsi pna
Ia Indus. Cnd regii Persiei urcau pe
tron, Ii se aduceau vase pIine cu apa
din deIteIe IstruIui si NiIuIui.
Dupa proI. Ion Simionescu, Du-
narea ar Ii izvort din Muntii Padurea
Neagra nca de Ia nceputuI erei tertia-
re, curgnd spre est si varsndu-se n
Marea Panonica. O aIta ramura a ei ar
Ii curs pe Ia Vrciorova, varsndu-se
n Marea Sarmatica. n aIte doua cur-
suri aIe Dunarii ar Ii Iost impIicati si
Muntii MacinuIui din Dobrogea Ro-
mnia (comunicat de proI.- Zahares-
cu-Buzau si dr. Serban MiIcoveanu).
Dupa o aIta teorie geoIogica, Du-
narea ar Ii ajuns pe pamntuI tarii noas-
tre acum 800 de mii de ani si se varsa
n Cmpia Romna, n apropiere de OI-
tenita ntr-un Iac mare care acoperea
ntreaga Cmpie a BaraganuIui. n urma
cu cteva sute de mii de ani, cnd ti-
nutuI de Ia gura SiretuIui s-a scuIun-
dat, iar bIocuI Dobrogean s-a ridicat
Ient, apeIe Dunarii si-au schimbat cur-
suI n directia MuntiIor MacinuIui, pe
care i-a ocoIit, si s-a varsat n mare
prin CanaIuI SI. Gheorghe. Pe IocuriIe
unde se desIasoara astazi CanaIeIe
43
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
SuIina si ChiIia se ntindeau mIastini,
habitat aI mamutiIor, dar si, rinoceriIor,
scheIeteIe Ior Iiind descoperite cu pri-
IejuI sapaturiIor Iacute n canaIuI SuIi-
na.
n timpuI uItimei epoci gIaciare,
marea avea un niveI cu 100 m mai sca-
zut dect niveIuI actuaI. n urma retra-
gerii gheturiIor, Marea Neagra ncepe
sa se extinda, iar DeIta Dunarii Iorma
pe atunci un goII ntins pna Ia GaIatii
de astazi, ntInind apeIe Dunarii. Da-
torita materiaIuIui aIuvionar transpor-
tat de IIuviu de-a IunguI cursuIui sau,
Dunarea adauga permanent noi supra-
Iete de teren, transportnd, n medie,
anuaI, Ia IocuriIe de varsare, 83 de mi-
Iioane tone namoI, uscatuI naintnd ast-
IeI n mare. FaruI de Ia SuIina, con-
struit cndva Ia maIuI marii, a ajuns
departe de coasta, iar InsuIa SahaIin a
aparut n Marea Neagra tot datorita aIu-
viuniIor. PIanteIe de apa au avut si eIe
contributia Ior n depunerea aIuviuni-
Ior. n paIeoIitic, Dunarea se varsa n
mare printr-un singur brat, aproxima-
tiv prin IocuriIe unde astazi ncepe Bra-
tuI SI.Gheorghe, Ia est de TuIcea. La-
curiIe RazeIm, GoIovita si Sinoe nu
existau atunci, iar coasta marii se aIIa
cu 20 km mai spre est Iata de cea ac-
tuaIa.
Dintre brateIe principaIe aIe Duna-
rii, ceI mai vechi este BratuI SI. Gheor-
ghe, apoi s-a Iormat BratuI SuIina, ceI
mai tnar Iiind BratuI ChiIia.
SpatiuI carpato-danubiano-pontic
si, dincoIo de eI, spre nord-vest, pna
Ia Marea NorduIui, iar spre est pna Ia
Indus, s-a extins treptat, dupa retra-
gerea gheturiIor, n nord, si ncaIzirea
cIimei, iar popuIatia peIasga s-a con-
stituit de-a IunguI timpuIui n peste 150
de triburi, nrudite ntre eIe si bazate
pe aceeasi civiIizatie si o Iimba mama.
Printre aceste triburi, siensii au Iost
mentionati de geograIuI antic PtoIemeu,
ca Iocuind de-a IunguI ruriIor IaIomi-
ta si Buzau, pna Ia cursuI inIerior aI
SiretuIui. n sec. III . H., acesti daco-
geti siensi au avut un roI deosebit n
viata poIitica si economica a coIoniiIor
grecesti de pe coasta vestica a Marii
Negre.
IzvoareIe antice spun ca, dupa moartea Iui Buere-
buistas, regatuI getic a Iost mpartit n cinci. Aproa-
pe sigur, OItenia i-a revenit mareIui preot Decaineus,
IocotenentuI Iui Buerebuistas, Iiind numeIe marii ce-
tati PELEN-DOVA, din apropierea actuaIei Craiove
care se traduce prin ,CeI de dupa Rege; AI DoiIea
Crai'
UneIe monede descoperite n TransiIvania, pro-
babiI chiar n Heteg, o reprezinta pe sotia Iui Buere-
buistas, ZINA ,Frumoasa; Zna'. Pe o moneda unde
reapare chipuI reginei scrie: DU TEUTE I LUI ,Cea
Despartita de EI; Cea Despartita de Domn', sugestie
pentru vaduvia ei.
NumeIe MuntiIor Orastie, ca si ceI aI orasuIui omo-
nim, provine din RUSIDAVA ,Cetatea (LocuI) Fru-
moasei'. Asadar, Zina, stapnea teritoriuI Sarmise-
getusei, care va deveni capitaIa ntregii Dacii. SARMI-
ZE-GETUSA nseamna ,LegamntuI VitejiIor', dar,
nteIeasa ca SARMIZE-GETUSA, nseamna ,Geta
(Viteaza) cea Fermecata (Legata; Fermecatoare)'. CI.
rom. a cuteza.
Admiratia pentru Irumusetea, nteIepciunea si Iap-
teIe ei a dus pna Ia a Ii socotita ca ntemeitoare a
dinastiei regaIe din Hateg, caci, uIterior, regeIe dac se
numea S-CORILO , adica ,(Vita) din Craiasa'.
NumeIe mareIui rege DE-CEBAL ,CeI de pe CaI';
CavaIeruI, NobiIuI' apare si sub Iorma DEC-E-BA-
LUS, avnd sensuriIe de ,MIadita din Cea Desparti-
ta' si de ,MIadita din Cea Frumoasa (Luminoasa;
AIba)', dar si de ,Vita din FIoare'. ProbabiI, de aici
vine strania expresie romneasca cpil ain flri, pen-
Adrian Bucurescu
TAINA KOSONILOR
tru bastarzi. De aItIeI, un supranume a Iui DecebaI,
DI-URPANEUS, se taImaceste prin ,CeI OrIan'.
NumeIe unchiuIui si predecesoruIui sau Ia domnie,
DU-RAS, se traduce si eI prin ,(Vita) din Cea Fru-
moasa'. Cu certitudine, Zina a Iost uIterior sanctiIi-
cata, pentru ca ea a ramas n mitoIoIcIoruI romnesc
sub numeIe de Cosnzeana, ce n vechime va Ii su-
nat KOSON-ZINA, adica ,Zna cea Frumoasa'. Deci
KOSON nseamna ,Frumoasa' si e posibiI ca mone-
deIe cu aceeasi denumire sa Ii Iost batute chiar n
timpuI domniei saIe. Marea cetate PORO-LISSON,
cu varianteIe PORO-LISSUM si PORO-NISSON, aI
carei nume nseamna ,Doamna cea Frumoasa', su-
gereaza ca Zina stapnea ceI putin pna Ia hotaruI cu
MaramuresuI.
Spita ei pare a se Ii transmis pna n EvuI Mediu,
cnd se spunea ca dinastia voievodaIa moIdoveneas-
ca se tragea din Musata, care, si azi, n diaIectuI aro-
mnesc, nseamna ,Frumoasa'.
44
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
n prima noastr contribu(ie
la Congresul de dacologie am
prezentat subiectul Viata GetiIor
crestini, SIintii Gherman (Germa-
nus) si Ioan Casian (Cassianus),
iar n a doua, am prezentat Pri-
ma ConIerinta a Iui Abba Moise,
anume Despre scopuI si viata
monahuIui.
DiaIoguriIe spirituaIe, crestine,
dintre preaIericituI Moise si getii
crestini Gherman si Ioan Casian,
originari din Dacia Pontica, conti-
nua n Egipt, n desertuI Sciti, n
chiIia acestui Abba. Acest capitoI a
Iost redactat n XXVI capitoIe de
catre Ioan Casian, n Iimba Iatina,
Ia Biserica SIntuI Victor din
MarsiIia, Iondata de eI n GaIia, n
anii 420.
Aproape de Iiecare data, diaIo-
guriIe dintre cei trei crestini se des-
Iasurau dupa masa de seara si du-
rau pna trziu, spre dimineata.
Abba Moise remarca de Ia nce-
put dorinta arzatoare, Iervoarea Iui
Gherman si Casian, zeIuI, setea Ior
de a aIIa nvataminteIe si experien-
teIe traite de crestinii de dinaintea
Ior, n Egipt si aIte parti crestinate.
PreaIericituI Moise marturiseste ca
pentru a vorbi despre discretie, eI
se va sprijini pe ceIe scrise, traite
si spuse de catre SIintii Parinti, de
SIntuI ApostoI sub inIIuenta bi-
neIacatoare, inIinita a SIntuIui Spi-
rit.
,HaruI discretiei, spune Abba
Moise, nu este mic si nici pamn-
tean; eI este un cadou Ioarte naIt
pe care Gratia divina ni-I Iace noua.
Discretia este virtutea care ne poa-
te conduce Ia Dumnezeu. CauzeIe
iIuziiIor si apoi a caderii noastre se
gasesc n absenta acestei virtuti,
Din Operele Sfntului Ioan Casian (360-435), (360-435), (360-435), (360-435), (360-435),
Pr Pr Pr Pr Prin in in in int tt tte al Bis e al Bis e al Bis e al Bis e al Bise ee eer rr rricii Univ icii Univ icii Univ icii Univ icii Unive ee eer rr rrsale: sale: sale: sale: sale: Conferinte Spirituale
A doua Conferin a lui Abba Moise: Despre Discreie
Ing.dipl. Alexandru Stan, Elvefia
discretia. MntuitoruI nostru, SaI-
vatoruI nostru, numeste n Evan-
gheIie discretia: Lumina crpu-
lui nstru este chiul nstru. Iaca
privirea este simpl atunci tt cr-
pul este lumins, aar aac chiul
este ru, tt crpul va fi tene-
lrs.
Ea, discretia, discerne toate gn-
duriIe omuIui si IapteIe saIe si vede n
Iumina ceea ce noi trebuie sa Iacem'.
Apoi Abba Moise prezinta muI-
te greseIi reaIe, cu detaIii numeroa-
se din viata crestiniIor vechi, pIine
de nvataminte pentru noi, spre
exempIu: iIuziiIe batrnuIui Heron,
eroriIe preaIericituIui Antoniu din
Thebaida sau aIe regeIui Achab din
IsraeI sau eroriIe unui caIugar ano-
nim din Mesopotamia etc.
Dupa ce a ascuItat cu atentie, cu
supunere, exempIeIe enumerate,
precum si nvataminteIe Iui Abba
Moise, Gherman compIeteaza:
Exemplele recente se unesc sul
autritatea celr vechi, spre a
pune in lumin acest aaevr, anu-
me c aiscretia este sursa i intr-
anumit msur racina tuturr
virtutilr.
Apoi Gherman cere Iui Abba
Moise sa-i nvete despre maniera
de a o obtine si, totodata, de a dis-
cerne daca ea, discretia adevarata,
vine de Ia Dumnezeu si nu este IaI-
sa si nici diaboIica.
Moise reia: Aaevrata aiscretie nu
se ltine aecat cu pretul unei aaev-
rate umilinte.Ie la aceasta, prima
avaa va fi ae a lsa celr in var-
st, celr vechi, fuaecata tuturr ac-
tiunilr i chiar a ganaurilr nastre,
in aa fel incat s nu ne increaem pen-
tru nimic sensului nstru prpriu, .
i s vrem s cunatem numai ain
gura lr fie ceea ce treluie cnsi-
aerat lun, fie ceea ce treluie v-
:ut ca fiina ru.
Aceasta este discipIina de ur-
mat. Un gnd rau, marturisit, pier-
de imediat veninuI sau. Urmeaza
exempIeIe Iui Abba Sarapion si aI
Iui Abba Theon.
MijIocuI de a ajunge mai usor Ia
stiinta adevaratei discretii este de
a merge pe urmeIe ceIor vechi, a
ceIor n vrsta cu traire crestina. Cu
scopuI de a nu avea nici o rusine
spre a se destainui ceIor vechi, ce-
Ior cu traire crestina, Gherman de-
scrie un exempIu aI unui caIugar din
Siria.
Abba Moise descrie aIte exem-
pIe, aIe Iui Abba ApoIIon, despre sIa-
biciunea naturii noastre umane, pre-
cum si despre IragiIitatea tineriIor,
Iie ei caIugari sau mireni. Rugaciu-
nea unui caIugar cu experienta Iace
ca suIerinteIe unui tnar sa nceteze
prin actiunea SIntuIui Spirit. In-
treal tatl tu i el te va invta,
intreal pe cei mai in varst ain
familia ta i ei iti vr spune.
De asemenea, Abba Moise i n-
vata sa se Iorteze din toata puterea
spre a obtine, prin virtutea umiIin-
tei, bineIe discretiei care va sti sa-i
Iereasca de ceIe doua extreme. Con-
Iorm unui proverb, ceIe doua ex-
treme se ntInesc Iie n aIimentatie,
Iie n viata de toate ziIeIe.
Sunt prezentate mijIoaceIe de a
pastra bunuI echiIibru, buna masu-
ra n toate, n Iunctie de vrsta, de
corpuI Iiecaruia, de Ioc, de timpuI
ziIei, de ospitaIitate, de sustinere
Irateasca; prin grija caritatii, a bu-
natatii Iiecaruia. AstIeI se ncheie
ConIerinta a doua a Iui Abba Moi-
se, despre Discretie.
45
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
Popor prin deIinitie sedentar, dacii sunt cunoscuti n istorie
prin numeroaseIe Ior razboaie de aparare a patriei, duse contra
unor Ioarte puternice imperii si regate antice. Toate aceste raz-
boaie demonstreaza n mod direct autohtonismuI daco-getiIor,
pe care, pentru a ncerca sa-i dizIoce din Iacia, cotropitorii
trebuia, mai nti, sa-i aIIe acoIo ca bastinasi. Ceva mai muIt,
toate aceste ncercari de a-i eIimina s-au ncheiat cu victoria
daciIor, ceea ce demonstreaza nu numai IaptuI ca erau Ioarte
numerosi, dar si ca aveau structuri miIitare si administrative,
adica stataIe, Ioarte vechi si puternice, care-i puneau n situatia
de a rezista cu succes tuturor atacatoriIor. Pe scurt: dacii aveau
structuri stataIe proprii autohtone, de mare vechime. StatuI Ior
era pe pamntuI vesnic aI Iaciei , nu pe spinarea caiIor. n mod
traditionaI, statuI daciIor era o monarhie Ia IeI ca si ceIeIaIte rude
Regatul Dacilor
Dr. Mihai Zamfir
aIe Ior tracii, macedonenii si iIirii si, spre deosebire de greci si
romani, aIe caror organizari stataIe erau notorii pentru structuriIe
Ior repubIicane. Acest Iapt traduce deosebiri enorme de menta-
Iitate ntre ceIe doua tipuri de societati, care se pot exprima prin
constatarea ca dacii nu-si pierdeau timpuI procIamnd respectuI
Iegii si moraIei, deoarece ei erau preocupati mai curnd cu prac-
ticarea acestui respect. RegatuI daciIor avea toate IunctiuniIe
unui stat adevarat, chiar si n sensuI ceIei mai moderne exigente
aIe termenuIui. Acest Iucru, care constituie o proba a vaIorii
conceptiei daciIor asupra organizarii sociaIe, se veriIica Ia scara
miIenara a istoriei prin continuitatea structurii stataIe monarhice
a daciIor Ia urmasii Ior directi vIahii pna n timpuriIe moderne
(1947), cnd invazia unei puteri straine pune capat dezvoItarii
normaIe a acestui popor.
46
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
1) Tu ,Istoria, TERPSIHORA - carte V, cap.58' Herodot
scrie: ,Elinflfi anvitsara multe lune lucre ai Fenikianflfi
cai cu aam avea vinita shi armasira atsia s-laneaa:a, a
anamisa ai cai s-afla sh-hefirlfi. Nainte ai tute ai nash u
anvitsara scriarea, cai Elinflfi ma ninte, ai pi minauirea
amea, nu u cunushtea. Ii-n cap scria iayia ca Fenichianflfi,
a ma amanat, pararel cu alaxearea a limlilfei, s-alaxea shi
frma a ghramilr. Anvarliga ai nash, tu atsel chir, apra-
pea pitu tute lcur lana sh-Yneanf, cai anvitsara ai Feni-
chianflfi s-li scriu ghramile, ma, cum li alaxira neamta scria
cu nase shi li clfima, cu nareptu, ghrame Fenichiane, ti
atsea itie ca Fenichianflfi fura atself cai li aausira tu Ela-
aa. La Yneanflfi sh-a:a cartsale s-a:ac chelf, ti-atsea ca
ma ninte canau papiruslu irra rar sa scria pi chelf ai i sh-
capri, a varvarlfi nica ttana scriu pi ahtar chelf.'
2) Tu ,Istria, TERPSIHORA - carte V, cap.59' Herodot
scrie c: Tu dionIu aI ,ApoIo Izmeniy' cai s-aIIa Teba, Ii are
vidzut ghramiIe cadmeane cai muItu sh-dutsea pi atseaIe a
YoneanjIor. Tut ashitse spune c are vidzut trei scrisur cu
ahtr ghrame, cu atsea tsi un di scrusuriIe dteadz di chiro-
Iu aI Lay, hiIj aI Labdac, a nipot aI PoIidor cai Ij-irra hiIj aI
Cadmo.
3) Tu ,Istria, TERPSIHORA - carte V, cap.60' Herodot
scrie c: Daoa scrisur dteadz di chiroIu aI Idip (Edip) cai Ij-
irra hiIj aI Lay.
4) Tu ,Istria, TERPSIHORA - carte V, cap.61' Herodot
scrie c: surparea aIi Tebe shi avinarea a CadmeyIor di parte a
ArgheatsIor s-are tihisit tu chiroIu cndu tu Teba vsiIje irra
Laodamant, hiIju aI EteocIe, ti cai yar s shtie c Ij-irra hiIj aI
Oidip (Idip, Edip)
Cu surparea aIi Tebe muItsimea di CadmeiIji au Iugat Ia
EnheIjeiIji, a GheIirIji au armas tu cmpuI di Beotie. Ma, ma
amnat sh-GheIirIji Iura avinats di BeotsIji, ashi c sh-aishti s-
au trapt Atena.
5) Di tu ,Iliyaaa' aI Omeru Ii avem aiste inIormatsiur:
- ChiroIu cndu are moarta Oidip (Idip, Edip) di Teba.
Tu Y 677 s-adutse aminte c ngruparea aI Oidip s-are tihi-
sit trei gheneratsiur ninte di ,batiyIe troyaniche'.
Atsea n zburashte c Oidip are moart yuva Ia anIu ~
1330 n.a.H.
Tu armn makedoneasca Iimb egzist zborIu ,idipsze'
,persoan Ir arshine'. IdyiuI zbor Iu avem sh-tu Iimba
turc ca: ,edepsz'. Pate, poate aistu zbor s-hib Iigat di numa
aI Idip shi tihisirIe di tu bana aIui.
6) Surparea aIi Tebe shi arspndirea a CadmeyIor (Feni-
chianjIor).
Tu D 405/409 di tu gura aI Diomed u avem inIormatsia c
tu chiroIu di campanja di adunare uniats ti invazia contra di
CADMEI Protoscrierea la atineanjlji
shi nshtarea a numljei di Ilirr
Prof. C. Branislav Stefanoski
Al Dabija, Republica Macedonia
Troya, ArgheiIji (MeneIay, Agamemnon) cu uniatsIji aIor u
au surpat Teba.
7) Dupu spunearea aI Herodot tu aIui ,Istrie, Euterpa,
carte II, cap 145.', di aIuiIu chiro, pn tu chiroIu cndu are
bnat Cadmo cai iaste vinit di tu Fenikie, are aproximativ
1600 di anj, pn di chiroIu aI HercuI 900, a pn di ,batiyIe
troyaniche' Ia 800 di anj.
Mac shtim c Herodot are bnat di 484 n.a.H. pn 424
n.a.H., atumtsea yinim pn di shtirea c: Cadmo are bnat
yuva tu treaca a etIjei XXI/XX n.a.H., HercuI, tu mesea a
etIjei XVI n.a.H., a ,batiyIe troyaniche' s-au tihisit tu me-
sea a etIjei XIII n.a.H.
I
Di anaIiziIe cai Ii am Iapt pi pIanu di hronoIoghie pot cu
sigur s-constatedz c determinarea a tihisirIor istoriche ti cai
n zburashte Herodot tu aIui ,Istrie, Euterpa, carte II, cap
145.', cu njits aproximatsiur sntu Ia Ioc, mash cu un corec-
tsie, adica expIicatsie:
Cndu tu spunerIe aI Herodot s zburashte ti Cadmo, atum-
tsea inIormatsiiIe Iipseashte s-Ii Iom cu rezerv, adic cu privi-
deare c sum numa di Cadmo nu-s s-ascunde mash un insu,
un idyia identitate, ma iaste zbor ti reprezentu (cap, ceInic tu
datIu momentu) a CadmeiIor (FenichianjIor) di Canan Ca-
dan.
Canan iaste veacIja num a teritoriiIjei cae Iu actsa br-
nuI di moIIu aI Levant, partea yu az s-aII statIu Liban.
Ashi cndu CadmeiIji yinea tu protu contactu cu vrna
popuIatsie IocaI, idyia tu memoria coIectiv ic tu vrnu
scriatu documentu iaste registrat ca atumtsea sh-atumtsea
vine Cadmo. Ashitse Cadmo putem s-Iu astiIjem tu eta XX
n.a.H., tu eta XVI/XV n.a.H., tu eta XIII n.a.H., Hro-
noIoghia a IaptiIor di tu anticvitatea pretsuz u am Iucrat tu
opera: ,Felasghyi, limla, carte, numa, Tetova 1998'.
Di tute spuse, ca ma ahrdzite, reIerente Ii mpartu:
- Yinearea a DanayIor di tu Eghyiptu anIu 1527/26 n.a.H.
- Moartea aI Oidip (Idip, Edip) anIu ~ 1330 n.a.H.
- Fuga a CadmeyIor ncap cu Laodamant di Teba Ia AnheI-
jeiIji anIu 1273 ~ 1263.
- Surparea aI IIiy anIu 1253 n.a.H.
- Cadmo PoIidor Labdac Lay Idip EteocIe
Laodamant.
Di spusiIe di-n sus avem c:
a) 'EIenjIji anvitsar muIte bune Iucre di FenichianjIji cai
cu Cadmo avea vinit'. Tu chiroIu aI protIu Cadmo, a atsea
iaste eta -XXI-/-XX- n.a.H. FenichianjIji nica totna nu-I cu-
nushtea aIIabetIu Ionetic. Di pi discoperirIe arheoIoghike s-
47
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
xiyiseashte c aistu aIIabet FenichianjIji Iu au apruchiat tu
eta -XII- n.a.H., a pn atumtsea scria mash cu hierogIiIe Eghy-
ipiane. FenichianjIji, hierogIiIiIe Ii uIiIisea sh-tu eta -VII- n.a.H.
shi atsea atseIj cai bna Cartaghina. Atsea n spune c Feni-
chianjIji di Cartaghina s-tsne pn di vecIjuI sistem di scriare.
Mac Iom c, Cartaghina iaste Iundat yuva tu eta -XIII-
n.a.H. atumtsea cum poate s-nu u uIiIisea scriarea Ionetica di
cndu shtim c protIu Cadmo iaste ma vecIju shi iaste yuva di
tu et -XXI-/-XX- n.a.H., atsea n spune c tu chiroIu di coIo-
nizarea pi penisia Hem (BaIcane) FenichianjIji nu Iu cunus-
htea aIIabetIu Ionetic.
b) Tu atseI chiro EIinjIji (Danayo-PeIasghyiIj) nica totna
nu-Ij ni avea. A nu ni avea vrn tub cae u purta numa di
EIinj. Tu atseI chiro numa di EIinj nica totna nu putea s-u
poart vrnu. Numa di EIinj ca identitate ti tub s spune
tsiva ma amnat. A singura num di EIinj ca num di etnie
iaste muItu muItu ma amnat. Tu atseI chiro DanayIji nu-Ij ni
avea. DanayIji sntu vinits di tu Eghyiptu anIu 1527/26.
c) Disi EIinjIji u au apruchiat scriarea di Ia FenichianjIji aI
Cadmo ma nu, atsea iaste un mare antribare. Herodot dzt-
se: 'di pi minduirea amea', tsi s-dztse nu e di dip sigur c
scriarea iaste cu sigur adus di FeniceanjIji.
d) Dupu spunerIe aI Herodot tu ,Istria, Terpsihora
carte V, cap 58.' GheIirIji sntu atseIj cai u au adus scriarea Ia
EIinjIji di cndu n-cap cu Cadmo au vinit s-bneadz anami-
s di nsh.
Amea minduire iaste c poate, poate, c EIinjIji u au apru-
chiat scriarea di Ia GheIirIji. Dupu tute anaIize iase c aishti
scriarea nu u au adus di tu Fenikie ma u au Ioat di Creta yu
un hop au armas s-bneadz tu chiroIu di aIor caIatorie di
tu Fenikie ctr Europa. Canan (Fenikia) - Creta (apruchiat
cartea) Teba (eta XV- n.a.H.)
Tut ashitse di ayita gheneraIoghic: Cadmo PoIidor
Labdac Lay Idip EteocIe Laodamant, putem s-const-
tm c aistu Cadmo are bnat tu eta XVI/XV- shi c Ghe-
IirIji s-au dus Atina dupu chiroIu cai urmeadz di surparea
aIi Tebe di anjIji 1273/1263 tu chiro aI vsiIjeIui Laodamant.
Prota cunuscut scrisur di Teba dteadz di chiroIu aI
Lay, eta XIV- n.a.H.
TracIu OrIei bna tu etiIe XIV/XIII- n.a.H. Mac Ghe-
IirIji u au Irdzit scriarea dupu cdearea aIi Tebe cae iaste cu
100 di anj dupu tsi OrIei Ii are scriat ,pinakiIe trakike', atum-
tsea putem s-consttm c Ia TrakIji scriarea s-uIiIisea muItu
ma ninte di ct tsi atsea s-Ieatse Atina. S-nu agrshim c
dscaIIu aI OrIei shi Tamir, Lin cu ghrame peIasghye Iu are
scriat prmitIu ti ,prptIu Dionis' (Diodor SicuIi ,Iib-III-
c.67.4').
e) Cunuscut iaste c Atina pn Ia anIu 403 n.a.H. tu
scriarea s-uIiIisea mash njitsIe ghrame. AtseI an sum arhondiI-
ja aI EucIid tu uIiIisire iaste apruchiat aIIabetIu di scriare cu
mr ghrame. Di atseI an tute documente oIitsiaIe s scria cu
mr ghrame. Poate s-hib, FenichianjIji s-I Ii au dat tu uIiIi-
sire a AtinjanjIor njitsIe ghrame, cai di pi shtirIe cai Ii am pn
tora, PeIasgho-Traco-IIirIji nu Ii uIiIisea.
Di pi IaptiIe anaIize, Iact iaste c FenichianjIji cartea Ione-
tic u au apruchiat di Ia PeIasghyiIj.
Poate s-hib c FenichianjIji s-Ieatsir ndao modiIicatsiur
ca atsea cu uIiIisirea a njitsIor ghrame, shi pi Iundu di atsea s-
u amintara numa c sntu Iundatorr aI aIIabetIui.
Pi ahtr minduir mi adusir numeroasiIe spuner aI Hero-
dot cai spune c tu eta V- n.a.H. aproapea caIi un poIis sh-
avea aIui abetsed. Ahoryimea Ia abetsediIe irra tu nscnte
njits modiIicatsiur a ghramiIor. Shi pining atsea c ancapitaI
s-Iucreadz ti un idyi abetsed, caIi un poIis di pi numa aIui
sh-u cIjima abetseda cae u uIiIisea.
Tu sone, nic unoar va-s Ii aduc aminte minduerIe aI
Tatsit (AnaIi, XI, 14):
,Fenichianflfi u amintara numa ca li au aflata ghrami-
le, cai singurlfi nash li au apruchiata'.
II
Di anaIiza a scrierIor cai Ii avem di Ia Omeru shi Herodot
putem s-constatm c:
Surparea aIi Tebe s-are tihisit tu chiroIu di campanja di
adunare a uniatsIor ti invazie pisti Troya.
Campanja dupu spunerIe aI Omeru tsnea 10 anj, tsi s-
dztse yuva di Ia 1273 n.a.H. pn Ia 1263 n.a.H. cndu de
Iacto shi ahurhiashte invazia. Sigur c surparea aIi Tebe Iip-
seashte s-u Iigm cu mhnIu c Teba nu vrea s-Ija parte tu
invazia, sh-c s-nu hib un egzampIu sIab, Teba Iu castigat
s-hib surpat, a IaoIu avinat.
Cu surparea aIi Tebe, CadmeiIji au Iugat Ia ArmnjIji An-
hyeIjey EnheIjey yu putur ta s-s bag n-cap a aishtiIor.
Cu nshtarea aI CadmeiIu IIir (pistipsescu c Ij-irra hiIj aI Lao-
damant) shi bgarea aIui n-cap a tubiIjei, ahurhyiashte shi
nshtarea shi a naoIjei identitate a ArmnjIor EnheIjey, a ma
amanat shi a aIantiIor armneshti (trakeshti) tube cai au cd-
zut sum dominatsia aIor, sum numa di IIirr.
Di spusa di-n sus putem s-constatm ca identitatea di IIirr
nu putem s-u cItm ninte di anIji di antronarea aI IIir, a atsea
iaste yuva tu mesea a etIjei XIII n.a.H. (~1245/40 n.a.H.).
Di pi numa EnheIjeiIji sntu Iigats di reghionea di seaviro-
ascapitat a IacIui di Ohrda shi Iundzimea a arouIui Drim yu
de Iacto bneadz shi s-acats uhyeIj (pi Iarshiroteashte an-
guIj/anguIj, daco-rumuneashte: anghiIe). Numa Ia si Ieadze
di numa a uhyeIjIor (anghiIiIe), uhyaIj (anghiI), uhyeIj (an-
ghiIe) AnhyeIj (AnghiIjar, avintor de anghiIe). Pi grtseas-
hte ti uhyaIe s-greashte tut ashi: ceId (heIi).
Tu a.m. Iimba are un zbor uheau (naprtic cu ocIjiIj ca
yiIiy zmija nao~arka) cai primuItu undzeashte pi zborIu uhy-
aIj (jaguIa). Aista poate s-hib indicatsie c zborIu tu Iimba
greaca iaste apruchiat di tu armneasca Iimb. Tu vicIjime
csbIu Strug u purta numa EnhaIon (AnghiIiu). Sh-numa
Strung, Strug, Struga iaste di armn makedoneasc arzg
shi yine di zborIu strung (strimtur tu cae s-muIgu oiIe).
CsbIu Strug s-aII tu partea yu IacIu cur tu arouIu
Drim. Tu atseI Ioc tu vicIjime s-adra batiIe ti actsare uhyeIj tu
ma nu chiro cunuscute sum numa di ,daIjan' cai a Armn-
jIor I undzea pi srung, c nu mash tsi undzea ma shi Iunctsia
Ia irra idyia, una ti actsare uhyeIj, a aIanta ti actsare shi
muIdzeare a oiIor. Ti atsea ,daIjanIu' Ia Armn MakedonjIji
iaste identiIicat ca strung, dupu tsi shi csbIu sh-u-are
amintat shi numa.
48
,)+1)
=C=E e-.15 .xe.e F004
SituI eneoIitic de Ia Cretesti a Iost
descoperit, n 1999, printr-o cerce-
tare de teren. Prima sapatura de
saIvare a Iost eIectuata n septem-
brie 2003. Cu aceasta ocazie s-a
decopertat o supraIata de 40 mp,
supraIata care a scos Ia iveaIa nu-
meroase vestigii arheoIogice apar-
tinnd civiIizatiei Cucuteni A-B, de
peste 5500 de ani vechime. LocaIi-
tatea Cretesti este situata pe Iatura
estica a bordurii PodisuIui CentraI
MoIdovenesc din sectoruI mijIociu
aI PrutuIui. SituI este ncadrat de
deaIuriIe naIte aIe cuImii LohanuIui
n partea de N-NE si de dorsaIa
crestei Crasnei spre V-SV. SituI este
ampIasat pe un promontoriu nve-
cinat de PruI Lohan Ia E si vaioa-
ga unui torent temporar Ia V. AItitu-
dinea reIativa a promontoriuIui este
de 70 de metri. n aIbia majora a
pruIui Lohan a existat n vechime
o baIta n imediata vecinatate a situ-
Iui.
n momentuI de Iata, prin sapa-
turiIe din 2003, respectiv 2004, au
iesit Ia iveaIa doua Iocuinte (L1 si
L2), o vatra de Ioc amenajata (Ie-
tuita) si un cuptor. De asemenea, au
Iost intersectate trei morminte de Ia
Este vorba despre aproximativ 200
de cuvinte comune n IimbiIe romna si
aIbaneza, prin care se pot reconstitui
anumite comuniuni spirituaIe dintre ceIe
Cuvinte comune n limbile romn i albanez
doua popoare. UneIe din aceste cuvin-
te si au originea, se pare, n IonduI co-
mun iIiro-trac. AutoruI s-a concentrat
doar asupra aceIor cuvinte care nu pro-
vin din IimbiIe turca, greaca sau sIava.
Lucrarea, din punct de vedere aI cuvin-
teIor comune expuse, reprezinta o pre-
miera.
Acad. Kopi Kyyku
Situl eneolitic de la Creeti
La Intersecie (judeul Vaslui)
Prof. drd. Jicu Merlan
sIrsituI epocii bronzuIui. CeIe doua
Iocuinte au Iost surprinse prin exe-
cutarea n doua sectiuni cu o Iungi-
me de 20 metri si Iatime 2 metri
pentru Iiecare. Sub Iocuinta L1 am
descoperit o groapa de rituaI n care
au Iost depuse ca oIranda oase de
animaIe, printre care si un bucraniu
de zimbru (probabiI prin aceasta
depunere se avea n vedere protec-
tia subtiIa a Iocuintei, protectie asi-
gurata de catre un animaI puternic).
n groapa G1 au mai Iost descope-
rite si numeroase Iragmente de sta-
tuete-idoIi simboI aI Marii Zeite
Mama, raspunzatoare de IertiIitatea
si Iecunditatea pamntuIui si nu
numai. Din ceIe cteva Iragmente
statuare doar unuI reprezenta par-
tea mascuIina. Acest Iapt ne indica
IaptuI ca roIuI zeitatiIor Ieminine era
muIt mai mare atunci cnd se aveau
n vedere uneIe principii Iegate de
IertiIitate si Iecunditate din natura
nconjuratoare. n aIara Iocuintei L1
au Iost descoperite trei rsnite de
mna care erau IoIosite Ia macina-
tuI cereaIeIor necesare aIimentatiei
tribaIe. Pe IunduI gropii G1 a Iost
probabiI depusa intentionat o rsni-
ta ca un simboI iarasi aI IertiIitatii
pamntuIui. Este Ioarte probabiI ca
groapa G1 sa Ii Iost Iacuta nainte
de construirea propriu-zisa a Iocuin-
tei deoarece ,ramasiteIe Iocuintei
s-au descoperit Ia un niveI superior
gropii. Locuinta L1 s-a extins spre
V, Iiind necesara deschiderea case-
tei A. MormntuI M1 de Ia sIrsituI
Epocii BronzuIui a Iost gasit n sec-
tiunea S1, iar mormntuI M2 n
dreptuI acestuia Ia doi metri spre E,
Iiind necesara deschiderea casetei B.
n caseta C din preIungirea sectiu-
nii S1 s-a descoperit cea de-a doua
Iocuin`| L2, aceasta Iiind deranjata
n partea de V de mormntuI M3.
CeIe trei morminte descoperite au
avut n inventar vase ceramice dintr-o
pasta negricioasa, cu tortite supra-
naItate.
n concIuzie, putem spune ca si-
tuI de Ia Cretesti ,La Intersectie a
Iost Iocuit din ceIe mai vechi tim-
puri de popuIatiiIe preistorice moI-
dave care IoIoseau din pIin avanta-
jeIe reIieIuIui (paduri cu vnat, baI-
ta cu peste, soI IertiI, cIima bInda
si izvoare din abundenta etc), Iapt
dovedit de existenta ceIor doua ni-
veIuri arheoIogice apartinnd Eneo-
IiticuIui si Epocii BronzuIui.