Cancerul sanului

Cancerul mamar este o boala frecventa la femeile in varsta de peste 50 de ani. Riscul de cancer mamar la femeile intre 30 si 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, in timp ce pentru femeile intre 40 si 50 de ani este de 1 la 70.

Simptomele cancerului mamar includ:

- un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand - modificarea marimii sau formei sanului - modificarea pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata - scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestuia - modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia - cruste la nivelul mamelonului - modificari de culoare sau textura a pielii de pe san sau o culoare mai inchisa in jurul mamelonului - un nodul la nivelul sanilor la barbati.

Riscul de cancer mamar creste odata cu varsta:

- aceasta boala este rara la femeile mai tinere de 35 de ani - toate femeile de 40 si peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar - cele mai multe ca!uri apar la femei in varsta de peste 50 de ani - riscul de cancer mamar este crescut la femeile de peste "0 de ani. Cancerul mamar este mai frecvent la femeile albe fata de cele ne#re, $ispanice sau asiatice. %esi exista ca!uri de cancer mamar si la barbati, &&' din ca!uri apar la femei.

Antecedente personale de cancer mamar ( )emeile care au avut cancer mamar la unul dintre sani are un risc crescut de a de!volta un al doilea sau un nou cancer. Cancerul mamar poate recidiva la nivelul aceluiasi san, in celalalt san sau in alte !one ale or#anismului, cum ar fi plamanii, ficatul, creierul sau oasele. Istoricul familial ( Riscul unei femei pentru cancer mamar este crescut daca mama, sora, fiica sau 2 sau mai multe rude apropiate, cum ar fi verisoarii, au antecedente de cancer mamar, in special daca au fost dia#nosticate inaintea varstei de 50 de ani. )emeile care mostenesc anumite mutatii #enetice la nivelul #enelor BRCA1 si BRCA2 au un risc mult mai mare de a face cancer mamar. Rudele pacientilor cu cancer mamar, care poarta de asemenea, aceste modificari au risc mai mare de a de!volta, cancer mamar, colonic sau ovarian. Cu toate acestea, cele mai multe femei care au o istorie familiala de cancer mamar, nu au aceste modificari la nivelul #enelor *RC+. Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 sunt mult mai frecvente in anumite grupuri etnice, cum ar fi evreii Ashkenazi ,estele #enetice sunt disponibile pentru determinarea mutatiilor #enetice mult timp inainte de depistarea cancerului mamar. -n familiile in care exista multe femei cu antecedente de cancer mamar, testele #enetice confirma sau infirma pre!enta mutatiilor #enetice cunoscute a creste susceptibilitatea pentru cancer mamar. .edicii specialisti su#erea!a diferite moduri de prevenire sau de amanare a debutului sau de depistare precoce a cancerului mamar in ca!urile femeilor cu mutatii #enetice. Modificari la nivelul sanilor ( /data dia#nosticata $iperpla!ia atipica sau carcinom lobular in situ sau dupa 2 sau mai multe biopsii pentru anumite afectiuni necanceroase, riscul de cancer mamar creste.

Medicii care pot face o evaluare a sanului sunt: - medic de familie - medic generalist - medic ginecolog - medic internist - chirurg general.

!iagnostic precoce
+tunci cand este suspectat un cancer mamar, se face biopsia unei bucati de tesut pentru confirmarea dia#nosticului. Cu cat este depistat mai precoce cancerul mamar, cu atat este mai usor de tratat si cu sanse de reusita mai mari. Cele mai comune metode de depistare a cancerului mamar includ: Mamografia ( .amo#rafia este o radio#rafie mamara care poate adesea depista tumori care sunt prea mici pentru a putea fi palpate de medic. .edicii specialisti pot recomanda repetarea re#ulata a mamo#rafiei, in special in ca!ul femeilor cu factori de risc pentru cancer mamar. 0tilitatea mamo#rafiei varia!a in functie de varsta. +cest fapt este de!batut in continuare . "#aminarea clinica a sanilor ( +ceasta consta in examinarea 1inspectia, palparea2 atenta a sanului si a axielei pentru depistarea unor noduli sau altor formatiuni anormale. Autoe#aminarea sanilor ( +ceasta este o procedura simpla pentru detectarea nodulilor mamari. .edicii specialisti se contra!ic in ceea ce priveste necesitatea examinarii sanilor de catre femeile insasi. 3tudiile au esuat in a arata scaderea numarului de decese prin cancer mamar cu a4utorul acestei metode. %in acest motiv, nu se recomanda inlocuirea examinarii clinice a sanilor de catre un medic si a mamo#rafiei de catre aceasta metoda.

RM$ san ( R.5 1re!onanta ma#netica nucleara2 este mult mai sensibila fata de mamo#rafie in detectarea tumorilor la femeile care au un istoric familial de cancere mamare semnificativ. -nvesti#atii In cazul in care se suspicioneaza un cancer mamar, testele ulterioare includ: % mamografia - in ca!ul in care nu a fost de4a facuta % ecografia mamara ( se recomanda in ca!ul in care examinarea clinica sau mamo#rafia depistea!a un nodul mamar. 6co#rafia mamara este folosita pentru locali!area anomaliilor, inclu!and nodulii. 6ste adesea folosita pentru diferentierea nodulilor soli!i de 7nodulii7 plini cu lic$id 1c$iste2 % rezonanta magnetica nucleara &RM$'- a sanului este uneori folosita pentru locali!area anomaliilor, determinate de cancerul mamar. 6ste adesea folosita pentru diferentierea nodulilor soli!i de 7nodulii7 plini cu lic$id 1c$iste2 % (iopsia mamara ( -n ca!ul in care este depistat un nodul mamar, se extirpa o mica portiune din el pentru a fi anali!at microscopic pentru a se cauta pre!enta celulelor canceroase. )estele care pot fi facute asupra celulelor canceroase includ: - statusul receptorilor estro#enului si pro#esteronului ( 6stro#enul si pro#esteronul stimulea!a cresterea celulelor mamare normale si a unor celule canceroase mamare. Receptorii acestor $ormoni pot re#la cresterea celulelor canceroase - statusul receptorilor 86R-2 ( 86R-29neu este o proteina care re#lea!a cresterea unor anumitor tipuri de celule canceroase mamare - $emoleuco#rama 1numararea completa a tuturor tipurilor de celule san#vine2 care ofera informatii importante despre celulele san#vine, inclu!and #lobulele rosii 1$ematii2, #lobulele albe 1leucocite2 si plac$etele san#vine 1trombocite2

- anali!e bioc$imice san#vine care masoara nivelurile san#vine ale anumitor substante 1cum ar fi transamina!ele $epatice2 - radio#rafia toracica care pre!inta o ima#ine a or#anelor din interiorul toracelui, inclu!and inima si plamanii, vasele san#vine si diafra#ma 1musc$iul care separa toracele de abdomen2. +proximativ 25' din femeile cu cancer mamar pre!inta o supraexpresie 1o cantitate mare2 a acestei proteine care stimulea!a cresterea celulelor canceroase. Cand medicul suspecteaza un cancer mamar care a metastazat poate recomanda teste suplimentare care includ: - computer tomo#rafia care reda ima#ini detaliate ale or#anelor si structurilor din torace, abdomen si pelvis - scinti#rafia osoasa pentru a depista metasta!ele osoase - computer tomo#rafia sau R.5 cerebral pentru depistarea metasta!elor cerebrale. !e retinut* )emeile care au avut un cancer mamar au un risc crescut de a de!volta un nou cancer sau un al doilea cancer mamar 1cancer mamar recurent sau metastatic2. :entru si#uranta nerecidivarii, se recomanda controale medicale re#ulate, care sa includa examinare fi!ica si mamo#rafie. -n ca!ul in care, la o femeie care a fost tratata pentru cancer mamar, apar modificari neobisnuite in !ona tratata sau in celalalt san sau daca apar #an#lioni palpabili sau dureri osoase, se recomanda consultul medical ur#ent.

)ratament + ,eneralitati
Tipurile de tratament pentru cancerul mamar sunt: 1. Extirparea chirurgicala - procedeele de extirpare sunt: - extirparea nodulului cu pastrarea intacta a sanului

- extirparea intregului san (mastectomie) 2. adioterapia !. "himioterapia #. $erapia hormonala cu $amoxifen sau un inhibitor de aromata%a &. $erapia biologica cu anticorpi monoclonali care blochea%a proteina 'E -2 (aceasta terapie este uneori folosita in tratamentul cancerului mamar care a metasta%at in alte %one ale organismului). $ratamentul este de obicei chirurgical, medicamentos si radioterapeutic. (eci%ia asupra metodei de tratament se ba%ea%a pe o combinatie de factori care includ informatii specifice despre cancer, preferintele bolnavului si starea de sanatate a acestuia. Atunci cand se decide metoda de tratament, medicul si pacienta tre(uie sa tina cont de urmatoarele: - marimea si locali!area cancerului mamar - aspectul microscopic al celulelor canceroase - raspunsul cancerului la actiunea $ormonala - existenta sau nu a celulelor canceroase in #an#lionii axilari palpabili. Medicul tre(uie sa tina cont si de preferintele personale si de starea de sanatate ale (olnavelor, incluzand: - dorinta de pastrare a sanului - istoria familiala si personala de cancer mamar - alte afectiuni coexistente. .ulte femei cu cancer mamar necesita extirparea completa a sanului afectat. :oate fi necesara si extirparea unora sau tuturor #an#lionilor axilari. C$iar si daca este extirpata intrea#a !ona afectata vi!ibila intraoperator, este necesara si radioterapia. 3e pot recomanda de asemenea c$imioterapie si terapie $ormonala. +ceste doua metode de tratament se pot recomanda inainte de

interventia c$irur#icala pentru a se incerca micsorarea dimensiunilor cancerului. -n aceasta situatie se numesc terapii neoad4uvante.

)ratament am(ulatoriu

-n timpul tratamentului cancerului mamar de orice stadiu, se poate urma un tratament la domiciliu pentru ameliorarea efectelor adverse care pot acompania cancerul mamar sau tratamentul acestuia. .edicul specialist recomanda anumite medicamente sau face anumite instructiuni care pot fi urmate la domiciliu pentru ameliorarea simptomelor. -n #eneral, obiceiuri sanatoase, cum ar fi o dieta ec$ilibrata, un somn odi$nitor si exercitiu fi!ic re#ulat, pot fi de a4utor in controlarea acestor simptome. )ratamentul la domiciliu pentru greata sau varsaturi include urmarirea atenta pentru a depista semne precoce de des$idratare, cum ar fi #ura uscata, saliva de consistenta crescuta si scaderea diure!ei 1o cantitate mai mica de urina2 cu o urina de culoare #alben inc$is. )ratamentul la domiciliu al diareei include repausul stomacului si urmarirea semnelor de des$idratare. .edicul specialist va recomanda pentru u!ul la domiciliu unele medicamente antidiareice, care se pot procura fara prescriptie medicala. )ratamentul la domiciliu al constipatiei include exercitii fi!ice usoare, un consum adecvat de lic$ide si o dieta bo#ata in le#ume, fructe si fibre alimentare trebuie consultat medicul specialist inainte de folosirea unor medicamente antidiareice. )ratamentul la domiciliu pentru o(oseala include repausul suficient de mult in timpul c$imio- si radioterapiei. 3imptomele

trebuie sa fie cele dupa care se #$idea!a timpul de repaus fi!ic. 0nele paciente nu sunt nevoite sa se abata de la rutina !ilnica, avand nevoie doar de ceva mai mult somn. /boseala se a#ravea!a adesea spre sfarsitul tratamentului sau imediat dupa terminarea lui. +specte care su#erea!a mali#nitatea ; +spectul de coa4a de portocala al te#umentului , ombilicarea pielii, ulceratii, $<peremia discreta deteminata de limfan#ita nespecifica Retractia mamelonului %eformarea #landei mamare 3cur#eri san#$inolente mamare 3emnul =rause. +titudinea medicului de ambulator pentru a evita aceste aspecte; >a educa femeile sa se autoexamine!e >a efectua el insusi examinarea re#iunii mamare >a indruma femeile , mai ales pe cele care au deposit 50 de ani sa efectue!e anual mamo#rafie