EVANGHELIA DACILOR ----- Original Message ----From: Octavian Sarbatoare Sent: Monday, April 04, 2011 11:07 AM Subject:

EVANGHELIA DACILOR sau VIATA LUI IISUS MARELE INITIAT DIN DACIA.

Iata manuscrisul EVANGHELIA DACILOR sau VIATA LUI IISUS MARELE INITIAT DIN DACIA.

EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA Tuturor crestinilor si altor rvnitori ntru adevr care caut s cunoasc viaOa Domnului Iisus Public Domain (domeniu public) Autor Octavian Srbtoare Australian National Library ISBN 978 0 9807337 6 1. Prima ediOie, anul 2011 EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA Pagina CAPITOLUL 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 CAPITOLUL 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 CAPITOLUL 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 CAPITOLUL 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 CAPITOLUL 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 CAPITOLUL 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 CAPITOLUL 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 CAPITOLUL 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 CAPITOLUL 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 4 EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA CAPITOLUL 1 Dumnezeu n cerul de purpur. Despre Pandera din Tracia. Cultul strbunilor tracilor. Pandera n Galileea. Fecioara Maria. 1Dumnezeu, Tat si Mam, se afla n limpezimea luminii n cerul de purpur. 2Si Domnul i-a chemat la El pe ngerii cei mari, pe Osiris si pe Iisis, soOia Lui, si pe Horus, fiul Lor, si pe Melchisedec, si pe Zaratustra, si pe Zamolxe cu soOia Lui Bendisa, si pe alOii. 3Si se gndise Domnul s mai limpezeasc apele

printre oameni. 4Si Le-a vorbit ngerilor: Este vremea s le mai amintim oamenilor ce este iubirea. 5Doar ei asa se apropie mai mult de lumina Noastr. 6Voi stiOi ce aveOi de fcut. 7Atunci cnd duhurile voastre ngeresti coboar pe pmnt, sunt si Eu cu Voi n duh. 8Apoi Domnul S-a dus n partea cea palid a cerurilor unde erau sufletele cu lumin palid, si chiar si fr lumin. 9Si le-a spus lor: Este vremea s le mai amintim oamenilor ce nu este iubirea. 10Voi stiOi ce aveOi de fcut. 11Si Domnul s-a ntors n limpezimea luminii n cerul de purpur s priveasc cele ce vor urma. 12Era vremea mpratului roman Octavianus Augustus, nepotul lui Iulius Cezar. 13Tiberius, fiul adoptiv al lui Augustus, anexase regiunile din Balcani. 14Romanii erau puternicii zilei si stpnii unui vast imperiu. 15Tracia, pmntul aflat la nord de Grecia, intrase de mai mult timp n sfera de influenO a Romei, dar nu era provincie roman. 16Locuitorii Traciei erau de cultura elen, mulOi dintre ei vorbeau si limba greac. 17Clanul Cogaion, aflat n aria MunOilor Haemus, era binecunoscut n toat Tracia. 18Din clanul Cogaion fcea parte si Tcu Pandera, pstor de munte si om cucernic n credinOa Lui Zamolxe. 19Tcu l crescuse pe fiul su Tiberiu Iuliu n spiritul iubirii Lui Dumnezeu. 20Familia lor urma cu strjnicie Decalogul Lui Zamolxe, Legile Lui Zamolxe si toate nvOturile mostenite din mosi-strmosi. 21La maturitate Tiberiu Iuliu Pandera, cruia cei cunoscuOi i spuneau de obicei Iuliu, era un brbat voinic care mnuia cu mare ndemnare arcul si lancea, fiind nentrecut n luptele cu sabia si scutul. 22ntr-o zi Iuliu i-a spus tatlui su Tcu: Vreau s m angajez n armata roman. 23Tatl i-a rspuns: Ai aproape optsprezece ani, esti brbat n toat firea. S mergi sntos biete. Sunt ncredinOat c te vei ntoarce teafr. 24Un singur lucru Oi cer cu strjnicie nu uita niciodat Decalogul Lui Zamolxe si pstreaz legile strbunilor nostri! 25Si asa Dumniezu si Zamolxe vor fi mereu cu tine ca s te apere si s te bunecuvnteze. 26Voi face precum mi spui, si-a asigurat Iuliu tatl. 27Cu o sear nainte de ziua plecrii lui Iuliu,

familia si prietenii au aprins Rugul Lui Zamolxe, ajutaOi de un preot deceneu. 28Si s-au rugat cu Rugciunea Domneasc: Tatl Nostru Dumnezeu, Mama Noastr Domnazna, 29Voi care triOi n lumin, nOelepOi sunteOi n cer si pe pmnt. 30Astept darul nlOrii Voastre n mine. 31Vreau s primesc harul Vostru n fiecare zi. 32Lumina Voastr s-mi fie ca pinea de zi cu zi. S-mi dea nOelepciune sufletului care s-mi lumineze cu putere viaOa. 33Tat Dumnezeu si Mam Domnazn rogu-V s-mi daOi binecuvntarea Voastr cu lumin s pot tri n nOelepciune, mulOumire si har 34si focul din inimile voastre s fie si n inima mea. 35Asa s fie, asa s fie, asa s fie, zu. 36Cnd a sosit la Atena, unde vroia s se nroleze n armat, Tiberiu Iuliu Pandera a luat legtura cu garnizoana roman de acolo. 37Comandantul ei a aflat astfel c tnrul trac dorea s slujeasc n armata roman. L-a privit pe Pandera din cap pn-n picioare si a constatat aptitudinile lui fizice deosebite. 38Si comandantul i-a spus: Te trimit la instructaj, apoi te angajm soldat roman. 39Si Oi vom zice Pandera, c avem destui soldaOi cu EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 5 numele Tiberius si Iulius. 40Comandantul i-a scris lui Pandera o trimitere ctre scoala de instructaj si Pandera a mers acolo nsoOit de un soldat roman. 41Cnd a sosit la cmpul de instrucOie, al cohortei romane, Pandera a ntlnit si alOi recruOi veniOi din multe Oinuturi ale imperiului roman. 42Si mulOi l credeau grec pentru c Pandera vorbea limba greac foarte bine. 43Treptat Pandera a observat c limba latin a romanilor se apropia mult de limba lui matern, traca. 44Dup instructajul de trei luni Pandera a revenit la Atena unde a fost angajat soldat roman cu smbrie pe o perioad de douzece si cinci de ani. 45Dar curnd a fost transferat de la Atena la o garnizoan roman din orasul Sidon, n Fenicia, unde Pandera a rmas un timp. 46Acolo a nvOat repede limba fenician care i va folosi n Iudeea, cci se asemna cu cea aramaic. 47Dar, cunoscndu-i-se aptitudinile de arcas, Pandera a fost trimis la Ierusalim, la cohorta Sagittariorum, alturi de un grup de soldaOi din Fenicia, ca s slujeasc n Iudeea.

48Cnd Pandera a sosit la Ierusalim, toOi l-au crezut c era fenician. 49Si a primit sarcini de lucru n localitatea Nazaret din Galileea mpreun cu doi soldaOi cu care venise din Fenicia. 50Pandera trebuia s pzeasc casa unui aristocrat, de origine greac, pe nume Filias. Aristocratul si familia lui se temeau de iudei c ei i sprijineau pe romani. 51Si Domnul se afla n limpezimea luminii n cerul de purpur si privea la oameni. 52La acel timp, n Nazaret, tria Maria, o fecioar de saisprezece ani care locuia peste drum de casa aristocratului Filias. 53Aproape n fiecare dimineaO Maria l vedea pe Pandera n grdin cnd el se ruga la zeii lui. 54Si Maria se gndea: Trebuie s fie un om bun dac face asta. Asa un soO as vrea si eu s-mi trimit Domnul. 55Dar prinOii mei m-au logodit cu Iosif. Si eu nu vreau s-i fiu soOie. 56Doamne, nu stiu cum s scap de asta! Nu vd nici o posibilitate. 57Si Mariei i-a ncolOit n minte un gnd al speranOei: Ce-ar fi ca ntr-o zi s-l cunosc pe acest om? Poate c m poate ajuta cu ceva? Este din armata roman si ei au mare putere aici la noi. Poate c-l va ndupleca pe logodnicul meu Iosif s renunOe la mine? 58A doua zi Maria l-a vzut iarsi pe Pandera cnd si fcea rugciunile de dimineaO. 59Si dup ce el a terminat, fata s-a mbrcat ntr-o rochie alb feciorelnic. 60Ea i stia deja obiceiul lui Pandera c, n scurt timp dup rugciune, el va pleca de acas. 61Maria era hotrt s atrag cumva atenOia omului care o impresiona asa de mult. Si si-a pus un vl pe cap si pe faO, si a iesit la poarta casei. 62Nu a trecut mult timp si Pandera si-a fcut apariOia n curtea palatului aristocratului Filias. Trebuia s mearg cu treburi la comandamentul garnizoanei romane din Nazaret. 63Cnd Pandera a iesit pe poart a observat-o pe fecioara, care prea c asteapt pe cineva. 64El stia prea bine c va trece linistit pe lng ea si nu-i va putea vede faOa. 65Asa era obiceiul la iudei, dar el ar fi fost curios s vad ce se ascunde sub acel vl. 66Cnd Pandera s-a apropiat de fat, el era hotrt s-si continue drumul, dar mare i-a fost surpriza cnd ea si-a descoperit faOa si i-a zmbit. 67Tnrul a crezut c fata a fcut aceasta

ctre cineva care venea n urma lui, dar privind napoi a constatat c nu era nimeni. 68Si si-a zis Pandera n gnd: Mie mi-a zmbit. Este o fat frumoas, si chiar mi place foarte mult de ea. Este iudee, iar eu sunt soldat roman, si mai am mult timp pn s fiu lsat la vatr. 69Si tot drumul, pn a ajuns la garnizoan, Pandera s-a tot gndit la evenimentul dimineOii: Fetei i place de mine. Altfel de ce mi-ar fi artat chipul? 70Mai trziu, cnd Pandera a revenit la casa aristocratului Filias, el si-a reluat preocuprile obisnuite. 71Aproape c-si scosese din minte cele ntmplate dimineaOa, creznd n neputinOa unei legturi ntre el si fecioara vzut. 72n schimb Maria a fost toat ziua gnditoare la ntlnirea ei cu soldatul roman. 73Si-si spunea: Este un brbat frumos. Si mai presus de toate este un om cucernic. L-am vzut mereu cum se nchin la zeii lui. Oare cine or fi EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 6 ei? Mine dimineaO voi iesi din nou la poart s m vad. 74A doua zi Maria l-a privit din nou pe Pandera cnd si fcea rugciunile la zeii lui. 75Stia c el va pleca curnd de acas si ea ar fi vrut s dea iar ochii cu el. 76Si fata s-a mbrcat cu aceeasi rochie alb, si-a pus vlul pe cap si pe faO, si a iesit la poart. 77Cnd Pandera a revzut-o pe Maria era tare ncntat. Si cnd s-a apropiat mai mult de ea, Maria si-a dat la o parte vlul de pe faO, ca el s-i poat vedea iarsi chipul. 78Tnrul s-a oprit si a salutat-o pe Maria n limba greac, si ea i-a rspuns cu un zmbet si l-a privit adnc n ochi, dup care a fugit repede n cas. 79Dup rezolvarea treburilor prin localitate, Pandera s-a ntors acas. 80Ar fi vrut s stie mai multe despre fat. Si a aflat c o chema Maria, c locuia la rude si c prinOii ei au decedat. 81I s-a mai spus c Maria era logodit cu un om din localitate, un iudeu din casa lui David pe nume Iosif, un brbat mult mai n vrst dect Maria. 82Pandera si spunea: Nu stiu ce s mai cred? Fata asta trebuie s se cstoreasc cu un iudeu, dar i place de mine, un trac din armata roman. Trebuie s aflu chiar de la ea ce doreste. 83Si n zilele urmtoare Pandera i-a cunoscut

pe Iesua si pe Rut, rudele la care locuia Maria. Brbatul, Iesua, era fratele Anei, mama Mariei. 84ntr-o sear Pandera a fost invitat la ei la cin si Iesua a aflat despre originea trac a lui Pandera. 85Iesua i-a spus: Noi credeam c toOi soldaOii care pzesc casa aristocratului Filias sunteOi fenicieni. Dar vd c domnia ta esti din alt neam. 86Si n timp ce mncau, Iesua i-a spus lui Pandera ntreaga poveste despre logodna Mariei cu Iosif: 87Ioachim, tatl Mariei, si soOia lui Ana, sora mea, au murit. Ioachim si Ana au logodit-o de mic pe Maria cu Iosif. 88Cum este obiceiul la noi iudeii, Iosif i-a pltit tatlui fetei o mare sum de bani. 89Dar cnd Maria s-a fcut mai mare ne-a spus c nu-i place deloc de Iosif. 90Ce putem oare s mai facem noi acum? Banii nu-i avem ca s-i dm napoi lui Iosif, care desigur c va cere si dobnd. 91Si el ne-a spus c este timpul s i-o trimitem pe Maria s-i fie soOie, c ea are deja saisprezece ani, iar el patruzeci si doi de ani. 92Pandera a ascultat tcut cele spuse de Iesua si nu stia ce soluOie s-i dea. 93Si Iesua i-a mai zis: Noi ne-am gndit domnule Pandera c dumneata ne poOi ajuta cumva. Esti un om cu putere, faci parte din armata roman. Poate c-l ndupleci pe Iosif s renunOe la logodna lui cu Maria? 94Dar Pandera le-a zis: Lucrul acesta este greu de fcut. Desi noi romanii suntem stpni aici, nu prea ne bgm n treburi atunci cnd este vorba despre obiceiurile voastre religioase. O s vd ce pot face. 95n zilele urmtoare Pandera l-a cunoscut pe Iosif, care i-a spus si el despre legmntului logodnei dintre el si Maria: 96Tatl Mariei, Ioachim, care a murit de mult, mi-a promis-o pe fat de cnd ea era o copil. Atunci i-am pltit o avere si m-am logodit cu ea. Cu siguranO c ntr-o zi Maria va veni s stea cu mine. 97Si Pandera a aflat de la Iosif c era tare bucuros c ntr-o zi Maria va trebui s vin s stea cu el. 98Lui Pandera, Iosif i-a prut un om de treab. Si Pandera a nOeles c nu poate interveni cu nimic ca s schimbe lucrurile. 99Dup ntlnirea lui cu Iosif, Pandera a mers acas si mai trziu a vizitat familia Mariei si lea povestit despre toate cele vorbite de el cu Iosif.

100Apoi Iesua a zis: Doamne fereste-ne! Ne gsim ntr-o situaOie disperat, domnule Pandera. 101Sub nici o form nu o putem trimite pe Maria s stea cu Iosif, mpotriva voinOei ei. 102n dimineOile care au urmat, Maria a iesit de multe ori la poarta casei s schimbe cteva vorbe cu Pandera, care simOea c Oine la ea. 103Si din cnd n cnd familia Mariei l-a mai invitat pe Pandera la ei acas si au devenit prieteni buni. 104n limpezimea luminii, n cerul de purpur, Domnul Dumnezeu privea la ce fac oamenii pe pmnt. Si era bucuros cnd i vedea mpreun pe Maria si Pandera. EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 7 CAPITOLUL 2 Elisabeta si preotul Zaharia. ngerul Domnului i se arat lui Zaharia. Visul Elisabetei. Maria rmne nsrcinat. Maria si Iosif. Nasterea lui Ioan Boteztorul. 1n Oinutul muntos, ntr-o localitate aflat n aria tribului lui Iuda, locuia Elisabeta, al crui tat era frate cu Ioachim, tatl Mariei. 2Elisabeta era cstorit cu preotul Zaharia, care era din ceata preoOeasc a lui Abia. 3Elisabeta descindea si ea din Aaron, ntemeietorul tagmei preoOesti a lui Israel. 4Ei nu aveau copii, Elisabetei i cam trecuse timpul zmislirii. 5Oameni drepOi naintea Domnului, Elisabeta si preotul Zaharia umblau fr prihan n toate poruncile si rnduielile Domnului, si se tot rugau ca El s le deie un copil. 6ntr-una din zile preotul Zaharia slujea la templu mpreun cu alOi preoOi. 7MulOimea sttea afar rugndu-se. 8Vine rndul lui Zaharia s intre n templu si s tmieze. 9Si Gavriil, ngerul, cel ce st n faOa Domnului, i s-a artat stnd de-a dreapta altarului tmierii. 10Cnd l-a vzut pe Gavriil, Zaharia s-a tulburat tare si i-a fost fric. 11Dar ngerul i-a grit: Nu te teme, Zaharia, fiindc rugciunea Oi-a fost ascultat si Elisabeta, femeia ta, Oi va naste un fiu si-i vei pune numele Ioan. 12De nasterea lui te vei bucura c mare va fi el naintea Domnului. 13Nici vin si nici butur tare nu va bea cci el se va umple de Duhul Sfnt nc din pntecele mamei sale. 14El va avea puterea si duhul lui Ilie care coboar din cer ca s pregteasc poporul pentru venirea Lui Mesia. 15Eu ngerul Gavriil

sunt trimis s griesc ctre tine si s-Oi binevestesc acestea. 16Cnd Zaharia a iesit din templu era tare tulburat si le fcea semne oamenilor c nu putea s vorbeasc. 17Iar ei au nOeles c ceva deosebit i s-a ntmplat lui Zaharia pe cnd era acolo la altar. 18Dup dou sptmni de zile, de slujit la templu, Zaharia a mers acas si a povestit nevestei sale Elisabeta toate cte i s-au ntmplat, 19si a aflat c Elisabeta era gravid n luna a sasea, c ea i tinuise aceasta. 20Chiar n noaptea aceea Elisabeta a visat-o pe Maria. Se fcea c fecioara era ntruchiparea zeiOei egiptene Iisis, avea trei luceferi pe piept si umeri, era nsrcinat si trebuia s-L nasc pe salvatorul neamului iudeilor, pe Mesia. 21DimineaOa Elisabeta i-a spus visul ei lui Zaharia. 22Si Zaharia i-a zis Elisabetei: Dac Mariei i s-a dat de la Domnul nostru Adonai ca s-L nasc pe Mesia, nu ncape ndoial c pruncul nostru este trimis de Domnul s-I deschid calea. 23O s trimit degrab pe cineva s-o aduc aici pe Maria. 24Preotul Zaharia a vorbit cu o rud de-a lui s mearg la Nazaret si omul s-a dus. Si ajungnd la casa lui Iesua si Rut, el le-a zis: Preotul Zaharia de la munte, vrea s o aduc la ei pe Maria, ruda Elisabetei, nevasta lui. 25Atunci Iesua i-a spus: Bine. Maria va pleca cu tine. Si noi ne gndeam s o trimitem la Elisabeta, dar iat c mna Domnului ne-a luat-o nainte. 26Cnd Maria a ajuns la Elisabeta si Zaharia, ei au primit-o cu mare bucurie. 27Si Maria a aflat c Elisabeta era nsrcinat n luna a sasea si le-a povestit rudelor ei de-a fir a pr toate cte i s-au ntmplat cu Iosif, logodnicul ei, pe care nu dorea s-l ia de brbat. 28Atunci Elisabeta i-a spus Mariei despre cele petrecute la templu cu Zaharia si despre visul ei: 29Brbatul meu Zaharia era la templu si tmia cnd a primit nstiinOare de la ngerul Gavriil c eu voi naste un biat care va avea duhul lui Ilie. Pruncul nostru va fi profet al Celui-Preanalt, al lui Mesia. 30Iar eu am visat c tu-L vei naste pe izbvitorul neamului nostru, pe Mesia, si c tu esti ntruparea pe pmnt a zeiOei egiptene Iisis, Cea pe care neamul nostru o venera pe cnd poporul lui Israel se afla n Egipt.

31Maria a fost tulburat de ce a auzit de la Elisabeta, si le-a rspuns: Cum s nasc eu un prunc de vreme ce nu stiu de brbat? Iar de Iosif nici nu vreau s aud. Mine merg napoi acas. 32Si a doua zi Maria a plecat la Nazaret. 33Pe drum se gndea: Cum s-L nasc eu pe Mesia? Doamne lumineaz-m! EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 8 34Cnd Maria a ajuns acas, Iesua si Rut au fost miraOi c ea s-a ntors asa curnd. 35Si au ntrebat-o ce s-a ntmplat. Atunci Maria le-a zis: Elisabeta si Zaharia au primit nstiinOare de la Domnul c eu l voi naste pe Mesia. 36Elisabeta este deja nsrcinat si ea va naste un prunc care va avea duhul lui Ilie, cel care trebuie s coboare din cer ca s deschid calea pentru venirea Lui Mesia. 37Si m ntreb, si m frmnt, si nu gsesc rspuns. Cum pot eu s-L nasc pe Mesia dac nu stiu de brbat? 38Iesua si Rut au czut pe gnduri si nu stiau ce s zic. 39Apoi Iesua le-a spus: Iat cum cred eu: Mesia nu se poate naste dect dintr-un brbat si o femeie care se iubesc din suflet. 40Iar tu Marie, dac nu-l iubesti pe Iosif, logodnicul tu, cum ai putea tu oare s-L nasti pe Mesia? 41Dar Rut, care era mai tcut de felul ei, le-a zis: Bine, bine. S aflm atunci pe cine iubeste Maria. C ea trebuie s iubeasc pe cineva, c nu degeaba i s-a prezis c-L va naste pe Mesia. 42Si atunci Maria va sti si de brbat, c altfel nu se poate s se nasc un prunc. 43Ia s ne spui Maria, pe cine iubesti tu? 44Atunci Maria si-a luat inima n dinOi si le-a mrturisit: Domnul mi este martor si stie c dac este s aleg pe un om dup inima mea acela este Pandera, soldatul roman pe care voi l stiOi. 45Iesua si Rut n-au fost surprinsi de spovedania Mariei. 46Dar Iesua le-a zis: Asta nu se poate. Mai nti c Iosif trebuie s renunOe la logodna lui cu Maria, ca apoi ea s se logodeasc cu Pandera. 47Dar, zic si eu asa. Si mrturisesc c-mi este greu s spun ce ar fi mai bine s fac Maria. 48Va trebui musai s ne sftuim cu preotul Zaharia si cu Elisabeta. 49Si a doua zi Iesua, Rut si Maria au plecat la munte la Elisabeta si Zaharia ca s le cear sfat. 50Dup ce toOi au ascultat toate cele spuse de Iesua, preotul Zaharia le-a spus tuturor: Nici pomeneal ca Maria s se logodeasc cu

Pandera. C dup Legea noastr, ea este deja logodit cu Iosif. Si precum stiOi Iosif nu vrea n ruptul capului s rup logodna lor. 51Atunci Elisabeta le-a fcut cunoscut ce credea si ea: S lum aminte c acest tnr, pe nume Pandera, nu este din neamul nostru. El se roag la alOi zei dect cei ai nostri. Tracii si au Legea lor precum noi o avem pe a noastr. 52Dar Maria, care nu spusese nimic pn atunci, le-a zis: L-am vzut de multe ori cum se roag la zeii lui si cred cu toat inima c el este un om bun. Ce deosebire s fie oare ntre zeii lui Pandera si cei ai nostri? 53ns Zaharia era nenduplecat: Nici vorb s amestecm zeii lor cu cei ai nostri! C asa ne-au spus si Moise si patriarhii. 54Oricum orice cstorie dintre o femeie iudee si un neiudeu nu este valabil dup Legea noastr, chiar dac este bun dup Legea acelui om cu care femeia se mrit. 55Si Elisabeta le-a mai spus si ea: Hai s vorbim atunci cu Pandera si s aflm despre zeii lui si ce crede si el despre toate cele ce am vorbit noi. 56A doua zi toOi au mers la Nazaret. 57Si Pandera a fost invitat seara la casa lui Iesua si Rut. 58Asa Elisabeta si Zaharia l-au vzut pe Pandera pentru prima oar. 59Si tot vorbind ei ntre ei, Zaharia a aflat multe despre zeii si znele la care se nchina Pandera. 60Si preotul Zaharia i-a povestit lui Pandera de-a fir a pr toate cte se stia despre venirea Lui Mesia si faptul c El va fi nscut ca prunc al Mariei. 61Apoi preotul Zaharia l-a ntrebat pe Pandera: Am vrea s stim si noi domnule Pandera cum are loc cstoria la voi tracii? 62Si Pandera le-a povestit cum decurge ritualul cstoriei la traci. 63La sfrsit, doar n cteva cuvinte, le-a spus si concluzia: Prin urmare, cstoria la traci se face ntre un brbat si o femeie care se iubesc. 64Si ei folosesc Jurmntul Iubirii Sacre pe care noi l urmm din vremurile vechi, de pe timpul Zeului Zamolxe. 65Atunci Iesua, stiind ct de mult Maria l iubeste pe Pandera, s-a hotrt s lmureasc lucrurile: Iat ce credem noi, domnule Pandera. Maria nu poate s zmisleasc pe Mesia dect cu domnia ta, pentru c esti singurul brbat pe care ea l iubeste. Eu am spus

ce aveam de spus! 66Pandera a czut pe gnduri si a chibzuit cu temei cele auzite. 67Apoi le-a zis: Eu urmez EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 9 Legea strbunilor mei, Legea Zeului Zamolxe. 68Si mai trebuie s OineOi seama si de faptul c sunt soldat roman si nu pot s-mi calc jurmntul ca s dezertez din armat si s-mi fac o familie. 69Dar preotul Zaharia i-a zis: Noi, nici pe departe, nu dorim ca s-Oi ncalci credinOa si onoarea. 70Dar avem o datorie faO de Domnul ca Mesia Lui Israel s se nasc. 71Si credem c dac ne-ai ajuta la asta ar fi att voinOa zeilor nostri ct si a zeilor domniei tale. 72C atunci cnd este vorba de cele sfinte ale Domnului, cine se mai uit la cele lumesti? 73Atunci Pandera le-a zis rspicat: Oameni buni! Si eu slujesc pe Domnul ca si voi, desi la noi El are un alt nume dect la voi. 74Ca eu si Maria s putem avea un prunc va trebui s m cstoresc cu ea dup legea strbunilor mei. Asa cred eu c este bine. 75Si preotul Zaharia i-a rspuns: Asta putem face fr nici un fel de problem, c noi iudeii nu recunoastem legturile de cstorie n afara Legii noastre. 76Si ochii Domnului vd iubirea n locul regulilor scrise de oameni. 77Te rugm, domnule Pandera, s pregtesti o astfel de cstorie dup legea strbun pe care o urmeaz tracii. 78Era ctre sfrsitul toamnei si Pandera le-a spus c se va cstori cu Maria pe vrful muntelui celui mai apropiat de casa Elisabetei si a lui Zaharia, c tracii credeau c munOii sunt sacri. 79Si toOi s-au pregtit ca a doua zi s mearg pe vrful de munte, asa cum le spusese Pandera c trebuie s fac. 80La acel timp vremea era mai rcoroas. Si dimineaOa, dup rsritul soarelui, toOi sase au pornit spre vrful de munte. Si au mers ncet cci Elisabeta era nsrcinat. Cnd au ajuns acolo se apropia prnzul. 81Pandera si Maria s-au splat n ap de izvor. 82Si Pandera s-a mbrcat n cmas alb de in, si totul pe el era alb. 83Maria s-a mbrcat si ea n alb, n rochie de mireas. 84Si amndoi si-au fcut coroniOe din flori unul altuia si le-au pus pe cap. 85Atunci Pandera a aprins un foc sacru. 86I-a

spus Mariei s urmeze ce-i spune el si s repete dup el, cuvnt cu cuvnt, n limba tracilor, Jurmntul Iubirii Sacre. 87Si au nceput asa: De astzi eu fac legmnt, pe tot ce-mi e mai drag si sfnt, s onorez mereu iubirea ce-aduce-n viaO mplinirea. 88Si Maria asa a fcut. 89Apoi Pandera si Maria si-au ntins braOele cu palmele deschise ctre focul sacru si au spus n continuare unul dup cellalt: M-oi nchina Znei Iubirii s primesc cheia nemuririi si astfel voi simOi iubirea si-oi sti ce e nemrginirea. 90Apoi Pandera si Maria si-au mpreunat minile deasupra focului sacru si au zis: Din foc cu minile-mpreun pornim s facem cas bun si-n viaO o inim vom fi tot timpul ct ne vom iubi. 91Apoi Pandera a srutat-o tandru pe buze pe Maria. 92Si ea cu emoOie n glas i-a mrturisit: Vreau s-Oi fac o surpriz, domnul meu, asa cum fceau strbunii mei pe cnd ei se aflau n Egipt. Primeste aceast cheie a nemuririi, cheia ankh. 93Si Maria i-a petrecut lui Pandera, pe dup gt, snurul pe care se afla prins cheia ankh, fcut din aur. 94Atunci Pandera a ridicat-o n braOe pe Maria si a srutat-o din nou si i-a spus n soapt: Esti zna mea, esti Zna Iubirii Sacre, Zna Znelor a strbunilor mei. 95Si toOi cei prezenOi s-au nveselit si au mncat strnsi fiind la focul sacru, acolo pe vrful de munte. 96Apoi au cobort la casa lui Zaharia si Elisabetei unde Pandera a mai stat zece zile. 97Si n noaptea cnd a cunoscut-o pe Maria, Pandera i-a spus: Eu voi face rugciuni la zeii mei, iar tu f la zeii ti. 98Si Pandera si Maria s-au dus lng lumina opaiOului si au fcut rugciuni n gnd. 99Pandera a spus rugciunea Tatl Nostru Dumnezeu, Mama Noastr Domnazna, iar Maria s-a rugat Domnului ei. 100Si asa s-a rugat Maria: Doamne, astept pogorrea Duhul Tu Cel Sfnt peste mine ca s-L pot naste pe Mesia. 101Pandera s-a rugat Lui Dumnezeu astfel: Doamne pogoar peste mine Duhul Lui Zamolxe si d-mi un fiu care s aibe Duhul Lui. EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 10

102Apoi Pandera s-a ntors la Ierusalim, dar Maria a rmas s stea la vara ei Elisabeta. 103Si Domnul Dumnezeu era n limpezimea luminii n cerul Lui de purpur si se uita la oamenii de pe pmnt. 104Dup o lun si ceva de zile, Maria stia c era nsrcinat. 105Si ea s-a sftuit cu Elisabeta si cu preotul Zaharia, si ei i-au spus s mearg la Nazaret si s vorbeasc cu Iosif. 105n zilele urmtoare, Maria si prinOii ei adoptivi, Iesua si Rut l-au vizitat din nou pe Iosif. 106Vroiau s clarifice cumva lucrurile, dar Iosif nu s-a lsat convins s renunOe la logodna lui cu Maria. 107Dar ei nu i-au spus lui Iosif c Maria era nsrcinat. 108Si Maria s-a dus din nou la munte s stea cu Elisabeta. 109Si a trecut asa timpul si Maria era cu prunc n pntece de aproape trei luni. 110Si ea le-a spus temerile ei preotului Zaharia si Elisabetei: Ce-o s m fac cnd m va vedea lumea c am prunc n pntece? Oamenii m vor omor cu pietre. 111Atunci Elisabeta i-a zis: Iat cum vom face. Vorbim cu Iosif, logodnicul tu. l vom chema aici si se va convinge singur s renunOe la logodna voastr. 112Zaharia este preot si te va dezlega de legmntul fcut cu Iosif. 113Sunt ncredinOat c acum Iosif nu se va mai opune aflnd c ai prunc cu altcineva. 114Ct despre recuperarea banilor, el s-i cear napoi celui care i-a dat, c Ioachim e mort de mult. 115Adevratul tat al copilului tu este Domnul care Si-a trimis Duhul Su n Pandera, asa c pruncul tu are Duh Sfnt si va fi Mesia al poporului nostru, precum am visat eu. 116Nu te teme de lume c Zaharia le va spune oamenilor c Domnul s-a cobort peste tine n duh si asa ai rmas nsrcinat urmnd s-L nasti pe Mesia. 117S vedem ce va mai zice acum Iosif, logodnicul tu. 118Cnd Iosif a aflat c Maria era nsrcinat a vrut s o lase. 119Dar un nger al Domnului i sa artat n vis grind: Iosife, din neamul lui Iuda, nu te teme s-o iei pe Maria drept femeia ta, fiindc ceea ce s-a zmislit ntr-nsa este de la Duhul Sfnt. 120Ea va naste un Fiu, cruia tu i vei pune numele Iesua, cci El va mntui pe poporul Su de pcatele lor. 121A doua zi preotul Zaharia a trimis pe cineva la Nazaret s-l aduc pe Iosif care, aflnd vestea, credea c-l cheam ca s-o ia pe Maria

acas la el. 122Ajuns la casa lui Zaharia, Iosif a intrat vesel pe us si a spus: Pace casei acesteia! Si bineOe de la Domnul. 123Si Zaharia i-a rspuns: Bun sosit om bun. Ce faci? Cum Oi merg treburile? 124Iosif a zis: Slav Domnului, nu m pot plnge. Sunt sntos si muncesc cu spor la tmplrie. 125Sunt bucuros c n sfrsit m-aOi chemat si v-aOi hotrt c este timpul s mi-o daOi pe Maria de nevast. 126Preotul Zaharia a tcut. Din camera alturat au venit Elisabeta si Maria. 127Cnd Iosif a vzut-o pe Elisabeta nsrcinat a spus: BineOe Elisabetei. S ai un copil cu duh si har. Si bineOe si Mariei, logodnica mea. 128Atunci Elisabeta l-a ntmpinat astfel: Bun sosit la noi, om bun. Ne ntrebam ce mai este cu tine Iosif c nu te-am vzut de mult. 129Ct despre mine, ce s zic? Mai am puOin si voi naste. 130Si Iosif i-a rspuns: S fie ntr-un ceas bun. 131Atunci Elisabeta i-a povestit lui Iosif profeOia preotului Zaharia: SoOul meu Zaharia, pe cnd slujea n templu la Ierusalim, a aflat de la ngerul Gavriil c pruncul nostru va fi profet al Celui-Preanalt. 132Iar eu am avut un vis: Se fcea c Maria va naste pe Mesia, izbvitorul neamului nostru. Si afl c deja Duhul Domnului s-a cobort n Maria si ea este nsrcinat. 133Iosif a fost coplesit despre cele auzite si a zis: nchinare, nchinare, nchinare! Si eu am avut un vis asemntor. Un nger al Domnului mi-a grit la fel despre Maria. 134Cnd Elisabeta, Zaharia si Maria au aflat despre visul lui Iosif, ei au amuOit. 135Dar Elisabeta tot vroia s se ncredinOeze c Iosif a renunOat la Maria si i-a spus: Stii bine c toOi suntem n minile Domnului. Copilul pe care l va naste Maria va fi Fiul Domnului. Maria a fcut copilul cu un alt brbat. Acum tu Iosif ai motive s renunOi la logodna ta cu Maria. 136Si spunnd acestea Elisabeta credea c l-a pus pe Iosif ntr-o mare ncurctur. EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 11 137Dar Iosif i-a rspuns: Ba fereasc Domnul! Cum pot eu s-o las pe Maria? Mai ales acum cnd stiu c-L va naste pe Mesia? 138Orice s-ar ntmpla sunt mai hotrt ca oricnd s-o iau

pe Maria acas la mine. C doar ea va fi mama Salvatorului nostru Mesia. 139Si nu m voi atinge de ea pn va naste. 140Vorbele lui Iosif i-au surprins pe toOi. 141Atunci preotul Zaharia i-a zis lui Iosif: Uite ce este! Tu iesi afar n curtea casei pn noi vorbim si ne sftuim ntre noi ce-o s fie. 142Dup ce Iosif a iesit n curte, preotul Zaharia, Elisabeta si Maria au cntrit lucrurile. Si au czut la nvoial ca Maria s mearg acas la Iosif si s stea cu el. 143Apoi l-au chemat pe Iosif si preotul Zaharia i-a spus: Noi ne-am nOeles ca tu si Maria s plecaOi mpreun la Nazaret. Oamenii vor vedea c umblaOi amndoi si vor sti c de acum toate lucrurile sunt rezolvate. 144Dar tu si Maria nu v veOi cstori niciodat c Maria este dat Domnului. 145Cnd s-a mplinit vremea, Elisabeta a nscut un prunc pe care l-au numit Ioan. 146Si n ziua a opta l-au tiat mprejur. Atunci Zaharia, tatl su, s-a umplut de Duh Sfnt si a profeOit c pruncul va fi profet al Celui-Preanalt, c el va merge naintea Lui Mesia, s-I gteasc calea ntru constiinOa mntuirii si luminarea celor ce sed n ntuneric si n umbra morOii. 147Si Domnul, din cerul Lui de purpur, privea lumea mpreun cu toOi ngerii care mai rmseser n cer. CAPITOLUL 3 Nasterea Lui Iisus. Cei trei magi de la rsrit. Pandera l boteaz pe Iisus. Iosif si familia lui n Egipt. Pandera si pruncul Iisus. Pandera n Egipt. Duhul Lui Zamolxe se pogoar peste Iisus n Iudeea. Iisus la doisprezece ani n templu. 1Se apropia sfrsitul verii si Maria stia c mai erau puOine zile pn ca ea s nasc. 2Iosif si Maria au primit nstiinOare de la sora mai mare a Mariei, care sttea n Betleem. 3Pe ea o chema tot Maria, zis a lui Cleopa. Si ea i trimisese veste sorei ei din Nazaret s vin la Betleem ca s nasc acolo. 4C se stia din scripturi c Mesia trebuia s se nasc n Betleem. 5Si Iosif a plecat cu Maria la Betleem unde au ajuns seara spre asfinOitul soarelui. 6Dar Maria n-a apucat s trag la casa sorei ei c trebuia s nasc. 7Si au mas degrab ntr-un grajd. 8Si Iosif a vorbit cu pstorii care stteau noaptea pe cmp cu oile. 9Ei au trimis-o pe Maria a lui Cleopa si pe alte femei ca s-o

moseasc pe Maria, care a nscut un prunc n iesle. 10Nevestele pstorilor au aflat c pruncul este Mesia si le-au spus si brbaOilor lor, pstorii, care au spus si la alOi oameni. Si toOi care auzeau se mirau. 11Era lun nou, si noaptea trziu, si Iosif a luat pruncul n braOe si a mers cu Maria la casa sorei Mariei, numit Maria a lui Cleopa. 12La acea vreme sosiser din Persia la Ierusalim trei preoOi magi care umblau ntrebnd: Unde este Cel ce S-a nscut rege al iudeilor? Noi I-am vzut steaua n rsrit si am venit s I ne nchinm. 13Regele Irod Arhelau a aflat despre acesti oameni si a crezut c sosise vremea nasterii Mesiei lui Israel. 14Si a vorbit cu crturarii poporului care i-au spus c Mesia trebuia s se nasc la Betleem n Iudeea. 15Atunci Irod Arhelau i-a chemat n tain pe magi si a aflat de la ei despre steaua de la rsrit. Si i-a trimis pe magi la Betleem s-L caute acolo. 16Pe drum magii au tot fcut rugciuni la zeii lor si au mers toat noaptea uitndu-se mereu la steaua strlucitoare de pe cer. 17A doua zi au ajuns n Betleem si au ntrebat pe unii oameni dac auziser despre nasterea Lui Mesia n Betleem, dar nimeni nu stia nimic. 18Dar au dat peste niste pstori care le-au spus c nevestele lor mosiser o femeie si ea a nscut un biat n iesle. 19Si pstorii le-au artat magilor casa unde se afla pruncul. 20Cnd magii au btut la usa casei, a iesit Iosif, i-a vzut si le-a spus: Nu sunteOi de prin partea locuri. De unde veniOi? 21Unul dintre magi a zis: Venim de la rsrit. 22Noi credem c pe aceste meleaguri s-a nscut pruncul Mesia. El va avea ceva din duhul EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 12 zeului nostru Zaratustra, c va fi saosiant, adic salvator al lumii. 23Iosif i-a chemat pe magi n cas si i-a dus la prunc si la Maria, mama Sa. Atunci ei s-au plecat n genunchi si I s-au nchinat si I-au adus daruri: aur, tmie si smirn. Dup care au plecat spre Oara lor. 24Cnd Iosif, Maria si pruncul s-au ntors la Nazaret, Iosif a vorbit cu Pandera si i-a spus toate cte li s-au ntmplat la Betleem. 25ntr-o dimineaO, nainte de rsritul soarelui, Iosif a plecat la lucru si a lsat-o n

cas pe Maria cu pruncul. 26Si dup puOin timp a venit Pandera care i-a spus Mariei: Iat curnd va rsri soarele. S-l ducem pe biat n grdin c acolo vreau s-I fac botezul dacic, dup obiceiul strbunilor mei si s-I dau un nume. 27Si au mers n curtea casei unde Pandera a aprins un foc n care a aruncat tmie si ierburi frumos mirositoare. 28Si a pus ap proaspt ntr-un vas. 29Cnd au aprut primele raze de soare Pandera a luat copilul n braOe si a spus: S te vad acum si focul si soarele si cerul. Esti copil al focului. Tu s aduci nOelepciune lumii. 30Apoi Pandera si-a nmuiat degetele minii drepte n ap si a udat cu ele pruncul pe frunte zicnd: Cu ap vie, foc sacru si Duhul Lui Zamolxe te botez. Te numesc Iisus si Te nchin Lui Dumnezeu. Cu trupul esti fiul meu, dar cu duhul esti Fiul Lui Dumnezeu. Esti Iisus Fiul Lui Dumnezeu! 31n noaptea aceea ngerul Domnului i s-a artat n vis lui Iosif si i-a spus s plece cu pruncul si mama Sa n Egipt. 32Si Iosif asa a fcut si au mers la Abdum n Egiptul de Sus unde se afla marele templu al zeului Osiris. 33La Abdum Iosif a vorbit cu preoOii locului de la templul zeului Osiris si l-au nchinat pe Iisus, zeilor Osiris, Iisis si Horus. 34Si preoOii si preotesele L-au purificat pe prunc cu ap vie si L-au binecuvntat cu foc sacru si spiritele zeilor. 35Mama Sa Maria s-a bucurat tare mult cci ea stia despre sine c era ntruparea zeiOei Iisis. 36Odat cnd Maria era n templul zeiOei Iisis, si-L Oinea pe Iisus n braOe, atunci a venit peste ea duhul zeiOei Iisis care i-a zis: Ia seama suflet din sufletul meu, c pruncul Tu are duhul zeului Horus, feciorul meu. Si asa cum te afli acum cu pruncul n braOe vei fi de-a pururea cunoscut ca Fecioara Maria cu pruncul. C fecioria cereasc este n sufletul femeii nu n trupul ei. 37Iar dup cteva luni Iosif a primit n vis nstiinOare de la ngerul Domnului s mearg napoi n Galileea unde domnea tetrarhul Irod Antipa, iar n Iudeea domnea Irod Arhelau, amndoi fiii lui Irod Idumeul care murise. 38Si Iosif s-a intors acas cu Fecioara Maria si cu pruncul ca s stea n Nazaretul Galileii. 39Si Domnul Dumnezeu veghea din cerul Lui de purpur cu toOi ngerii rmasi acolo. 40Pandera venea din cnd n cnd la casa lui

Iosif ca s-L vad pe Iisus si asa a aflat cte se petrecuser cu ei cnd au fost n Egipt. 41n tain Maria i-a spus lui Pandera despre duhul, care-i vorbise n templul zeiOei Iisis si care o numise Fecioara Maria. 42Atunci Pandera i-a spus: Asa te privesc si eu Maria, ca fecioar de-a pururea, c sufletul Oi este curat ca lacrima. 43Noi stim din Dacia c cine va naste pruncul care s aib Duhul Zeului Zamolxe se va numi Maica Domnului, asa cum i se spunea si maicii Lui Zamolxe pe care o chema Vetra. 44Si tu Maria ai acel duh al maicii Lui Zamolxe, c marile suflete cltoresc din trup n trup pentru a lumina omenirea. 45Acelasi spirit al zeiOei Iisis este si cel al maicii Lui Zamolxe pe care noi n Dacia o numim Maica Domnului. 46Dup un timp Pandera a primit nstiinOare, de la sutasul roman c vor pleca n Egipt. 47Si Pandera a vorbit cu Iosif c va veni s-L vad pe pruncul Iisus nainte de plecare. 48Si Iosif i-a spus: PoOi veni oricnd la noi, domnule Pandera. Maria este mai tot timpul acas si va fi bucuroas s te vad. 49Cu cteva zile nainte de plecarea sa n Egipt, Pandera a mers la casa lui Iosif. 50Cnd a btut la us a iesit n prag Maria cu pruncul n braOe si i-a spus: Bun venit. Sunt singur c Iosif este dus cu treburi. 51Atunci Pandera i-a spus Mariei c va pleca din Nazaret si a venit s-L vad pe prunc nainte de a porni ctre Egipt. Pandera L-a binecuvntat pe Iisus cu semnul crucii, cu Semnul Lui EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 13 Zamolxe. Si i-a spus Mariei c la vremea potrivit l va lua pe Iisus n Dacia. 52Iar Maria i-a zis: Asa s se fac voia Domnului. Mergi sntos, domnul meu. 53Dup plecarea lui Pandera, Maria a rmas un timp trist. Si-si spunea: Ce mult l iubeste Pandera pe Iisus, fiul lui. F Doamne ca el s se ntoarc curnd si teafr. 54Dar ea nu stia c vor trece mulOi ani pn cnd Pandera va reveni n Iudeea. 54Cnd a ajuns n Egiptul de Sus, cu trupa de soldaOi romani, Pandera a primit nsrcinri n localitatea Abdum, locul unde oamenii venerau pe zeii Osiris, Iisis si Horus. 55Si Pandera stia cte ceva, despre aceste locuri, de la Maria care fusese acolo cu Iisus si Iosif, dup nasterea

pruncului. 56Pandera a stat mulOi ani n Abdum, unde a cunoscut bine pe preoOii si preotesele egiptene de acolo. Si era adorator cucernic si credincios al zeiOei Iisis. 57MulOi credeau c Pandera avea n el duhul zeului Osiris. 58ToOi l stiau pe Pandera c purta, tot timpul cu el la gt, cheia ankh pe care i-o dduse Maria la cstoria lor pe vrful de munte n Iudeea. 59Si oamenii l-au numit pe Pandera, Abdes, adic cel care se nchin zeiOei Iisis la Abdum. 60Vremea a trecut si Iisus se ntrea n trup si duh. 61Era ctre sfrsitul verii n ziua cnd Iisus mplinise doisprezece ani. 62Si El a mers la templu ca s se roage si era n duh cnd a vzut si a auzit. 63Apoi a mers acas si i-a povestit mamei Sale: Eram n templu cnd un duh a venit peste Mine. Am vzut un om cu prul alb si o barb mare. Cnd m-am nchinat Lui, El Mi-a vorbit zicnd: Iisus, fiul lui Pandera, vei fi lumii lumin de nOelepciune, dar pentru asta trebuie s mergi n munOi la rudele tatlui Tu. 64Cnd Maria a auzit cele spuse de Iisus a nOeles c era timpul ntoarcerii lui Pandera. Si ea a plns cu lacrimi de dor. 65Primvara, de srbtoarea Pastilor, Iosif si Maria mergeau n fiecare an la Ierusalim cu rudele si cunoscuOii. 66Iisus implinise deja doisprezece ani la sfrsitul verii. 67Si dup zilele Pastilor la Ierusalim, Iosif si Maria au pornit napoi spre Nazaret, iar Iisus mergea mai mult printre rude. Si asa au cltorit ei ziua ntreag. 68Dar cnd L-au cutat pe Iisus, El nu era si negsindu-L Iosif si Maria s-au ntors la Ierusalim. 69L-au aflat dup trei zile n templu, stnd n mijlocul nvOtorilor, ascultndu-i si ntrebndu-i. 70Si toOi cei ce erau acolo si-L auzeau se minunau de priceperea si de rspunsurile Lui. 71Iosif si Maria au rmas uimiOi, dar Maria La certat: De ce ne-ai fcut una ca asta, s pleci de lng noi? Iat, tatl Tu si eu Te-am cutat ngrijoraOi. 72Si Iisus le-a zis: Cum se face c m cutaOi si nu stiaOi unde pot fi? Oare nu ntru cele ale Tatlui Meu trebuie s fiu, adic aici la templu? 73Dar unde ai stat trei zile si trei nopOi? I-a spus mama ngrijorat. 74Iisus i-a rspuns: La templu, v-am spus. Si acolo am aflat numele secret al Tatlui.

75Cnd Iosif si Maria au auzit aceasta s-au nspimntat, cci stiau c cel ce cunoaste numele secret al Tatlui avea mare putere. Si nu au mai zis nimic. 76Iar acas Maria a aflat de la Iisus c El dormise n templu si un nger al Domnului I s-a artat si L-a nvOat numele secret al Tatlui si felul cum putea fi folosit. 77Si Maria s-a bucurat cnd a auzit asta, c pstra n inima ei cine este El si ce aflase ea de cnd fusese cu El n Egipt. 78Si Iisus sporea n nOelepciunea si n harul Domnului, care din cerul Lui de purpur se uita s vad ce fceau oamenii pe pmnt. Si Domnul Dumnezeu se bucura. CAPITOLUL 4 Pandera revine n Iudeea. Iisus n Egipt pe urmele Lui Zamolxe. Duhul Lui Zamolxe pogoar peste Iisus n Egipt. 1ntr-o zi pe cnd se ruga n templul zeiOei Iisis, Pandera a auzit un glas care-i spunea: S mergi la Nazaret la fiul tu Iisus si s-L aduci aici, apoi s-L duci la neamurile tale n Tracia si n Dacia. Si El s-l cunoasc acolo pe Btrnul nOelept. 2Si tocmai s-a nimerit c cineva trebuia s mearg cu treab la cohorta Sagittariorum, la EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 14 Ierusalim, n Iudeea. Si sutasul roman l-a trimis pe Abdes Pandera, cum i se spunea de obicei lui Pandera n Egipt. 3Trecuse Pastile si primvara era n toi cnd Pandera a sosit la Ierusalim. 4Si dup ce a rezolvat treburile la pretoriu, Pandera a mers la Nazaret. 5Acolo a aflat cte ceva despre familia lui Iosif: Maria avea si alOi copii; Iisus, biatul ei cel mare, era foarte nvOat n legea iudaic. 6Si Pandera se ntreba ce-o s urmeze: Ce va spune oare fiul meu Iisus cnd m va cunoaste acum la doisprezece ani ai Si? 7De cteva ori Pandera a trecut prin faOa casei lui Iosif, dar nu a vrut s intre n curte. 8ntr-o zi a vzut-o pe Maria trebluind si memoriile l-au npdit. Si se tot gndea Pandera: Ce mult am iubit-o si nc o mai iubesc pe Maria! Pcat c nu s-a putut s rmnem mpreun. 9ntr-o zi Pandera a vzut-o pe Maria plecnd de acas ctre trg. Si i-a iesit n ntmpinare Mariei si i-a zis: Iat-m Maria! 10Si Maria a fost tare emoOionat s-l vad pe

Pandera si i-a spus cu lacrimi: Domnul meu, bine ai sosit, slav Domnului! Ce faci? 11Pandera i-a rspuns: Am venit cu treburi la pretoriu la Ierusalim. Dar tu s-mi spui ce face fiul nostru Iisus? 12Atunci Maria i-a povestit: Iisus S-a fcut biat mare. El stie c nu este fiul lui Iosif si de multe ori m-a ntrebat despre tine, tatl Su. 13Iisus vorbeste foarte bine trei limbi, evreieste, latineste si greceste. 14Si este nvOat n cele ale scripturii, dar noi totusi am vrea s-L dm la scoala rabinic. 15Iisus este un biat foarte inteligent, dar cam neasculttor n nvOturile iudaice pe care doreste s le ndrepte cum vrea El. 16A intrat de multe ori n dispute cu fariseii si saducheii cei nvOaOi. Acum nu stim dac l vor mai primi la scoala rabinic. 17Dup ce a ascultat cele spuse de Maria despre Iisus, Pandera i-a dat de stire de ce se ntorsese el n Iudeea: Draga mea Maria. Pe Iisus as vrea s-L iau cu mine n Egipt si apoi s-L duc n Tracia si n Dacia, unde El poate s nveOe cu nOelepOii nostri si s ajung preot. 18Auzind acestea Maria i-a spus lui Pandera despre duhul care de curnd coborse asupra Lui Iisus. 19Si i-a mai spus lui Pandera c ea nu era surprins de ce-i spusese el. Dar era nc ngrijorat: Cum s facem cu plecarea Lui Iisus? Ce va spune oare Iosif care-l iubeste ca pe fiul lui propriu? 20Dar Pandera a linistit-o zicnd: Vom rezolva si aceasta. Spune-I biatului nostru c am venit s-L vd. Si OineOi aceasta n tain de lume, dar lui Iosif poOi s-i spui. 21Apoi cei doi au plecat fiecare la treburi. Maria se gndea cu emoOie: S-a ntors Pandera, domnul meu, primul si singurul meu brbat iubit. Doamne ct Oi mulOumesc! 22Cnd a ajuns acas Maria I-a vorbit Lui Iisus despre ntoarcerea tatlui Su si El i-a zis: Stiam c tata M va cuta. Vreau s-l cunosc si eu mam. Du-m la el ct de curnd! 23Seara, cnd Iosif s-a ntors de la lucru, Maria i-a povestit cele ntmplate. 24Si a doua zi dimineaOa Maria L-a mbrcat frumos pe Iisus si mpreun au plecat s-l ntlneasc pe Pandera. 25Cnd Pandera si-a vzut fiul, L-a privit ndelung cu mult iubire. Iisus era si El uimit de vederea tatlui Su. Si Pandera I-a zis: Bun gsit fiule. Vino s Te mbrOisez!. 26Apoi Pandera L-a strns n braOe pe biat si

L-a srutat pe frunte si Iisus i-a mrturisit cu lacrimi n ochi: Ce mult te-am asteptat, tat. Stiam c vei veni s M iei si c nu M-ai prsit. 27Atunci Pandera I-a mrturisit: Da fiule. Vom merge n Dacia strbunilor Ti. Acolo Oi vei gsi mplinirea n viaO. 28Si Pandera si Maria au stat s plnuiasc plecarea Lui Iisus. 29Dar Maria era nc ngrijorat de ceea ce va urma si i-a ntrebat: Ce vom face de acum nainte? Cum vom rezolva lucrurile cu brbatul meu Iosif? 30Pandera i-a rspuns: Lui Iosif i vom spune totul. El este un om bun si nOelept si va nOelege. 31Cnd Maria a ajuns acas i-a spus lui Iosif toate cte s-au petrecut la ntlnirea lor cu Pandera. 32Atunci Iosif i-a zis: Nu m pot opune. Pandera este tatl Lui n trup, iar Domnul n duh. Dac Iisus vrea s mearg cu el atunci noi l vom pregti de drum. EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 15 33n zilele urmtoare s-au sftuit cu toOii. Mai nti, Pandera si Iisus, vor merge n Egipt, unde Pandera vroia ca El s nveOe tainele preoOilor si s pseasc pe urmele strbunului Zamolxe. 34Apoi Pandera si Iisus vor pleca spre Tracia si mai apoi spre Dacia. 35Pandera le-a mai spus: Neamul meu se trage din Mari fiica zeului nostru Zamolxe. 36Pandu, un urmas de-al ei si al soOului ei Tcu, numit si Marele Lup Alb, a venit n MunOii Haemus de unde Tcu se trgea de bastin. 37Noi n Tracia am pstrat cu strjnicie memoria clanului Cogaion si am Oinut mereu legtura cu rudele noastre din Dacia. 38n cteva zile pregtirile au fost gata si Pandera cu Iisus au pornit ctre Egipt. 39Cnd au ajuns la piramide, n Egiptul de Jos, tatl I-a povestit fiului legende ale tracilor despre sederea Lui Zamolxe n Egipt astfel: 40Strbunul nostru Zamolxe si-a purtat pasii pe aceste locuri. Legendele noastre spun c El a fost la piramide, la Teba, la Karnak si n Valea Regilor. La Teba, Zamolxe a fost hirotonisit preot egiptean. 41n Dacia preoOii au obiceiul s cheme spiritele zeilor Egiptului asa cum au fcut si strbunii nostri Zamolxe si Marele Lup Alb, din care ne tragem noi fiule. 42Mergnd pe Valea Nilului, ctre Egiptul de

Sus, Pandera si Iisus au ajuns la Teba. Si acolo au cunoscut-o pe preoteasa de la templul zeiOei Maat, ZeiOa nOelepciunii la egipteni. Si vroiau s afle de la ea dac se mai stia ceva din vechime despre sederea Lui Zamolxe n Egipt. 43Dup cteva zile preoteasa le-a spus: Istoria noastr a consemnat trecerea pe aici a unui dac pe nume Zamolxes, cu vreo cinci sute de ani nainte. 44Zamolxes a stat trei ani n Egipt apoi s-a ntors pe meleagurile Lui. 45El era deja preot al Zeului Dumnezeu din Dacia, dar si preot al Lui Zaratustra, profetul persilor. 46Cnd Zamolxes a prsit Egiptul, El fusese hirotonisit si preot al Marelui Zeu Amun. 47Pandera i-a mulOumit preotesei pentru cele spuse. Si a mai ntrebat-o: Se mai scrie oare si altceva despre strbunul nostru Zamolxe? Noi stim c egiptenii din vechime consemnau atent si despre spiritele care i cluzeau pe anumiOi oameni alesi de Preanaltul. 48Si preoteasa le-a spus: n cronici se mai scrie c Zamolxes era ntruparea unui mare profet din vechime, un om cu numele de Melchisedec, care a fost Mare Preot si rege pe vremea lui Avram, printele iudeilor. 49Se proroceste c acel spirit al Lui Melchisedec si al Lui Zamolxes va cobor n cineva tritor n aceste timpuri. 50Noi nu stim cine poate fi acel om, dar putem spune c va fi preot n veac si rege drept, cci aceasta nseamn numele Melchisedec. 51Pandera era ncredinOat c duhul, despre care vorbise preoteasa, coborse deja n Iisus, fiul lui. 52Si a mai ntrebat-o pe preoteas: Rogu-te s-mi spui cum se face c un suflet care s-a ntrupat poate fi fcut din mai multe suflete care au fost odat ntrupate si ele? 53Preoteasa i-a spus: La facerea unui suflet nou pot participa mai multe suflete vechi, desi sufletul are miezul lui. Dar acel suflet nou este si el vechi ca si sufletele care l compun. 54Si atunci cnd sufletul nou este format si se afl ntr-un corp, el si face o baz nou si acumuleaz o experienO nou de viaO. 55Si Pandera a mai ntrebat: Dar ce se ntmpl cu sufletul nou atunci cnd el merge n lumea cealalt? Oare prOile de suflete din care este fcut revin la sufletele lor originale? 56Preoteasa i-a rspuns: Cnd sufletul merge n lumea de dincolo, el nu se risipeste, c are o identitate proprie, desi i este nrudit cu

sufletele din care iniOial s-a compus. 57Si tot asa se ntmpl mereu cu fiinOarea de suflete care toate au pornit de la Domnul ca scntei. Si ele se ntreptrund si se multiplic pn cresc n lumin asa de mult nct se ntorc napoi la Domnul, tot asa cum fac ngerii. 58Dar drumul existenOei lor este lung pentru c ntlnesc n calea lor si ntunericul care le ia din lumin. 59Si Pandera a mai ntrebat: Oare cine poate s cheme sufletele luminoase? 60Atunci preoteasa i-a zis: Un om care cunoaste aceste taine poate chema orice suflet s vin n sufletul lui propriu si astfel s dobndeasc o parte din lumina sufletului pe care l doreste. 61Dar sufletele invocate nu coboar cu totul n noul corp, ci ele dau doar EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 16 scntei care se alipesc altor scntei care se afl deja n sufletul omului care le-a chemat. 62Si Pandera a fost ncredinOat c acolo la Teba era locul cel mai bun pentru ca Iisus s deprind nOelepciune. 63Si a vorbit cu preoteasa de la templul zeiOei Maat ca Iisus s stea la templul ei si s nveOe religia locului si s devin preot egiptean. 64Si dup ce a fcut toate acestea Pandera s-a ntors la Abdum la trupele romane din care fcea parte. 65n trei ani Iisus a aflat tainele zeilor Egiptului. 66El a deprins stiinOele egiptenilor si a cunoscut formulele magice prin care se dobndeau mari puteri. 67Iisus stia deja de la templul din Ierusalim numele secret al Domnului. 68De la preoOii egipteni Iisus a mai nvOat si mestesugul vindecrii bolilor si s fac minuni. 69La numai cincisprezece ani Iisus a fost investit ca preot al zeului Amun, chiar la templul Luxor din Teba, unde n vechime Zamolxe fusese si El iniOiat preot al zeului Amun, zeul solar. Pandera a participat si el la hirotonisirea Lui Iisus si era tare mndru de feciorul lui. 70ntr-o zi, pe cnd se afla la templul zeiOei Maat din Teba, Iisus a fost rpit n duh. 71Si El a Oinut minte cele trite atunci si a mers la Abdum si i le-a povestit tatlui Su Pandera: Eram n templul zeiOei Maat atunci cnd Duhul Lui Zamolxe a pogort peste mine. 72M-am ridicat n spirit si am ajuns pn n al noulea cer unde M-a ntmpinat un om btrn. 73Eu L-am

recunoscut si M-am nchinat Lui, c-L stiam dintr-o alt viziune pe care am avut-o n Iudeea. 74Si El Mi-a zis: Iisuse, urmasul Meu, afl c Duhul Meu se va cobor cu si mai mult putere n Tine. 75Apoi El a disprut si Mi-am revenit n simOiri, dar viziunea Mi-a rmas adnc ntiprit n minte. 76Pe dat Pandera I-a spus: Este un semn c a venit timpul s pornim spre cas, fiule. 77Si acolo n Dacia vei cunoaste cu adevrat Duhul Lui Zamolxe. 78Si Pandera a vorbit cu sutasul de la Abdum s-l lase s plece un timp din armata roman, si s vin napoi dup cOiva ani. CAPITOLUL 5 Iisus merge n Tracia, apoi n Dacia la Sarmisegetuza. Iisus nvaO nOelepciunea Lui Zamolxe cu preoOii decenei si cu Marele Preot si devine preot. Duhul Lui Zamolxe pogoar peste Iisus n Dacia. 1 Iisus avea cincisprezece ani cnd a pornit cu tatl Su Pandera spre Tracia. 2 Au cobort n Delta Nilului si de la Alexandria s-au mbarcat spre Atena n Grecia. 3 Apoi de acolo au purces clare ctre MunOii Haemus n Tracia. 4 Cnd Pandera a ajuns la rudele lui, la clanul Cogaion, toOi i-au primit cu dragoste si s-au bucurat s-L vad pe Iisus despre care stiau de la Pandera c era fiul su care sttuse n Iudeea cu mama Sa. 5 n Tracia, Iisus a cunoscut multe rude din partea tatlui. 6 I-a ntlnit si pe preoOii traci decenei, slujitorii Lui Zamolxe, care, observnd aptitudinile deosebite ale tnrului Iisus, au dorit s-L ia la nvOtur. 7 Atena, preoteasa decenee, sora lui Pandera, a zis: Biatul s stea un timp cu noi si s deprind nvOtura Lui Zamolxe si s ajung preot deceneu. 8 Dar Pandera i-a rspuns: Iisus va merge cu mine n Dacia, unde se afl Marele Preot, cruia i se spune Btrnul nOelept. Acolo Iisus va nvOa cu marii nOelepOi ai neamului nostru. 9 Pandera si Iisus au stat n Tracia pn primvara cnd s-au pregtit de plecare spre Dacia. 10 Si au trecut rul cel sfnt Istru si au purces ctre Sarmisegetuza unde rudele i asteptau, c aflaser c Pandera l va aduce acolo pe Iisus, fiul su. 11 PreoOii si preotesele de la Sarmisegetuza l asteptau si ei, se credea c spiritul Lui Zamolxe a cobort ntr-un om. 12 Pandera si Iisus au ajuns la Sarmisegetuza spre bucuria tuturor. 13 n seara venirii preoOii au aprins un rug sacru si s-au rugat Lui Dumnezeu si Lui Zamolxe si au chemat spiritele strbunilor nOelepOi. 14 ntr-o zi Pandera L-a dus pe Iisus la Marele Preot Iulian, care tria n munOi, retras de lume. 15 Si i-a povestit Marelui Preot viaOa tnrului Iisus si i-a mai spus si despre viziunile Lui Iisus EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA atunci cnd I-a vorbit strbunul Zamolxe n Iudeea si n Egipt. 16 Si Marele Preot a zis: Noi, de la plecarea la Zamolxe a Marelui Preot Deceneu, am tot chemat la focul sacru s revin Duhul Lui Zamolxe. 17 Deceneu a prorocit c Spiritul Lui Zamolxe se va ntoarce ntr-un om care va schimba lumea. 18 Dup cte mi-ai spus, nu ncape ndoial c tnrul Iisus are scntei din spiritul strbunului nostru Zamolxe, care este Mare Preot si zeu n vecii vecilor.

19 Noi nu stim ce va face Iisus n lume, si nici cum o s-o ndrepte pe calea luminii, dar stim c va avea putere de la Dumnezeu, Tatl nostru ceresc. 20 C noi suntem poporul Lui Dumnezeu. 21 De acum pe Iisus l lum la nvOtur si n doi ani de zile va ajunge preot deceneu. 22 Si Marele Preot a aranjat ca Iisus s nveOe cu preoOii si preotesele de la Sarmisegetuza. 23 Dar Iisus urma nvOtura mai ales pe lng Marele Preot. 24 ntr-o zi Marele Preot I-a povestit Lui Iisus legende despre Zeul Zamolxe: Se stie prea bine cum strbunul nostru Zamolxe a nvOat cu nOeleptul Pitagora, apoi cu Zarates, un mare preot din Babilon si mai apoi a stat un timp n Egipt. 25 Dar Zeul nostru Zamolxe a fost prezent la sfinOirea templului din Ierusalim. 26 Era pe vremea cnd tria prorocul Zaharia. 27 Atunci Zamolxe i-a mustrat pe iudei c au adus sacrificii la inaugurarea templului din Ierusalim. 28 Ce se face cu vrsare de snge se va sfrsi tot cu vrsare de snge. 29Noi credem c din acel templu nu vor rmne dect ruine. 30 Iisus i-a zis Marelui Preot: Este un obicei la poporul mamei Mele de a aduce jertfe. 31Desi de-a lungul timpului s-a vzut c jertfele aduc distrugeri celor care le fac, iudeii tot continu s fac aceasta pentru c urmeaz scriptura Tora, unde este scris s aduc jertfe. 32 Marele Preot Iulian a mai spus: Pcat c acesti oameni, aflaOi n cutarea cunoasterii Domnului, mai cred c sngele poate spla de pcate. 33 Si dac ei vor continua s mai fac sacrificii de animale nu va mai rmne nimic din poporul lor. 34 Noi neamurile tracilor nu mai aducem jertfe zeilor de pe timpul strbunului Zamolxe. Si de atunci ne merge bine. Si bine va fi ct timp nu venerm moartea ci viaOa. 35 C adevrata scriptur este nssi viaOa, iar cnd scripturile scrise nu mai urmeaz viaOa ele devin rtciri, ntineaz sufletul omului si aduc mari pagube si nenorociri. 36 De obicei Iisus mergea singur s-l vad pe Marele Preot care limpezea nedumeririle Sale. 37 Si odat Iisus l-a ntrebat: Mrite Preot, cine este Dumnezeu si cum l putem noi cunoaste? 38La iudei Spiritul Suprem este mprOit n mai multe entitOi. nOelepOii neamului se strduiesc de sute de ani s-L defineasc. 39 Dar multele lor frmntri nu aureusit s limpezeasc lucrurile. 40 Desi se crede c exist o singur FiinO Suprem, numirea Eieste neclar si duce mereu la violenO. 41 n Iudeea nu am putut nOelege de ce contradicOiile continu si de ce sunt partide religioase care susOin idei diferite ducnd mereu la dezbinri. 42 Atunci Marele Preot I-a explicat Lui Iisus: Dumnezeu, n mrirea Lui, este peste puterea noastr de nOelegere. 43 Dar este necesar s aflm despre El pe nOelesul nostru. 44 Putem spune fr s gresim c Dumnezeu este n tot si n toate. 45 Dar mai cu seam i vedem prezenOa n ritmurile naturii, n care si viaOa noastr trebuie trit. Fr aceast apartenenO la natur omul si pierde sufletul. 46 Iisus a ntrebat: Atunci unde se afl locul omului n nOelegerea Lui Dumnezeu? 47 Marele Preot Iulian a zis: Domnul este att n exteriorul omului ct si n interiorul lui. 48 Iar atunci cnd omul reuseste s-L trezeasc pe Domnul din el va sti ce s fac n viaO si va cunoaste ce este viaOa omului. 49 Si asa omul va nOelege puterea gndului, a cuvntului si a faptei. 50 Si s iei aminte c gndurile omului deschid mereu drumul pe care el pseste, cci de la gnd vine cuvntul si de la cuvnt vine fapta. C noi oamenii dup ce gndim, spunem n cuvinte ce am gndit si apoi nfptuim. 51 Atunci Iisus l-a mai ntrebat pe Marele Preot: Dar sufletul omului unde slsluieste?

52Si Marele Preot a rspuns: Cu adevrat sufletul este fr timp. 53Dar sufletul se arat ntr-un fel n lumea material care-i este creaOia. 54MinOile noastre si trupurile noastre sunt tot de suflete create. 55Si cu adevrat sufletul omului EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA 18 este tot asa de btrn ca si timpul care nu are vrst tot ca si Dumnezeu. 56Iisus a ascultat atent vorbele Marelui Preot Iulian pe care l-a mai ntrebat: Cum poate atunci omul s intre n ritmurile naturii? 57Si Marele Preot a rspuns: Ritmurile naturii sunt o trire a Domnului. 58Este bine ca omul s nOeleag c de cnd se naste si pn la moarte, viaOa s-i fie condus de ritmurile naturii. Dar dac omul iese din aceste ritmuri el sufer. 59Noi preoOii decenei avem trimiterea de a-l ndrepta pe om pe calea cea bun atunci cnd el se rtceste. Noi oferim aceast posibilitate pe care omul, fie o accept, fie o refuz. 60Oamenii, care rtcesc n viaO, vin la preoOii decenei care-i ajut s pseasc din nou pe fgasul armoniei cu natura. 61Din mos-strmosi urmm multe practici care Oin vie constiinOa sacralitOii vieOii omului, adic trezvia, cum o numim noi. 62Si Iisus a mai ntrebat: Care ar fi aceste practici? 63Marele Preot a spus mai departe: n primul rnd omului trebuie s i se trezeasc simOul realitOii. Cu alte cuvinte el s-si dea seam de fiinOarea lumii si a propriei vieOi. Baza practicilor st n folosirea focului sacru care trezeste sufletul. 64Odat cu trezirea sufletului omul deschide ochii spre lume si asa si ndreapt viaOa pe calea armoniei. 65Si n orice moment omul si alege singur pasul pe care-l face. 66Iar atunci cnd omul devine constient de puterea gndului lui, el poate s-si tri