Sunteți pe pagina 1din 11

TEMA 2: METAMORFOZE ALE STRUCTURILOR DE TIP FAMILIAL

1. Evoluia structurilor de tip familial; tradiional-modern. 2. Diversitatea familiilor n societatea contemporan. Alternative nonmaritale: celibatul, familiile monoparentale, coabitarea concubina!ul" #i se$ualitatea premarital; cupluri de %omose$uali. &. 'amilia cu dubl carier. (. Accente definitorii n pre)entul #i viitorul de)voltrii familiei n *+. Termeni cheie: familia temporar de)inte,rat; familii reconstituite-reor,ani)ate, alternative nonfamiliale; celibatul; coabitarea; familia fr descendeni; familie monoparental. .biective: /a finele orei studentul va fi capabil:
S recunoasc i diferenieze variate tipuri de uniuni familiale S identifice tendinele evoluiei formelor contemporane de conveuire S argumenteze cau)a apariiei alternativelor nonfamiliale S elaboreze criteriile pertinente pentru studiul comparat al structurilor de tip familial S-i formeze deprinderi de repre)entare ,rafic a structurilor de tip familial.

0urse biblio,rafice:
1. 1/23 4etru, 2556", Sociopsihologia i antropologia familiei, - Ed. 4olirom, 1a#i. 2. 7289E3.: /arisa, 255;", Tratat de educaie pentru familie. Pedagogia familiei. < Ed. 7E4 20+, 7%i#inu. &. +1=*.'A9, 1olanda, 7iuperc, 7ristian, 1>>;", Incursiune n psihosociologia i psihose ologia familiei, ED1= 4*E00 +1?AE/A 0.*./, @ucure#ti (. 0=A9712/E072 Eli)abeta, 1>>B; 1>>;", Sociologia educaiei familiale, - Ed.4olirom, 1a#i. 6. =E//E*1 'austo, 255&", - Pedagogia familiei, Editura did. #i ped , @ucure#ti. C. 8/A=E +ielu, 1>>B", Psihologia !ieii cotidiene. < Ed. 4olirom, 1a#i.

Evoluia !ruc!urilor "e !i# $amilial% !ra"iional&mo"ern' 'amilia nu s-a transformat n sensul c au aprut noi structuri sau funcii, ci n sensul c s-a sc%imbat ponderea diferitelor tipuri structurale, importana #i coninutul funciilor. +odificri de substan s-au produs pe tot parcursul istoriei, dar mutaia fundamental este socotit #i n ca)ul familiei cea de la tradiional la modern. Distincia crucial dintre familia modern #i tradiional prive#te primordialitatea obli,aiilor #i afeciunii. Dn sistemul tradiional al familiilor e$tinse, le,turile de sEn,e #i rudenie sunt sursa principal a drepturilor #i obli,aiilor, #i obiectul privile,iat al afeciunii. 7eea ce s-a ntEmplat cu familia modern nu este atEt ruptura ei din reeaua parental de rudenie", cEt mutarea focali)rii de pe aceast reea pe membrii din interiorul familiei nucleare. *espectiva sc%imbare de focali)are este nsoit #i determinat de transformri #i n alte dimensiuni ale ,rupului domestic familial, al locului #i rolului lui n structura societal de ansamblu. =abelul 1 adaptat dup @et% et al., 1>;6" condensea) caracteristicile ,rupului familial tradiional #i ale celui modern. Dn citirea #i evaluarea lui e necesar s avem n vedere c, de#i caracteristicile tradiionalului #i modernului se suprapun n bun msur cu cele ale familiei e$tinse #i familiei nucleare, ele nu coincid perfect. 0untem ndreptii s disociem ntre familia nuclear tradiional, cu autoritatea tatlui < cE#ti,tor de venituri < asupra soiei #i copiilor, #i cea

nuclear modern, cu o mai mare apropiere ntre rolurile din sEnul ,rupului familial +i%ilescu, 1>>&". Familia (n ocie!)ile !ra"iionale *i (n ocie!)ile mo"ern Anali+a com#ara!iv) Cri!erii "e com#araie Socie!)i !ra"iionale Socie!)i mo"erne 9umr de parteneri con!u,ali 2nul mono,amie" 2nul mono,amie" concomiteni +ai muli poli,amie" Ale,erea partenerului < lor Ale,erea fcut de prini sau Ale,erea relativ liber fcut rude pentru a ntri puterea de parteneri familiei *e)idena 4atrilocal la prinii soului", 9eolocal stabilirea intr-o matrilocal la prinii soiei", locuin separata" ambilocal pentru perioade scurte sotii locuiesc succesiv in ambele )one re)identiale de ori,ine", anvucolocal a locui la unul dintre unc%i,de obicei la unul dintre fratii mamei,sotiei." *elaiile de putere Diferite ,rade de dominaie a . mai mare apropiere de brbatului patriar%ale" putere brbat-femeie *elaia prini-copii 'unciile familiei Autoritate #i dominan printeasc 7oncentrarea pe protecia ,rupului de rudenie ca ntre, neam" E$tinsa +ai mare toleran #i e,alitate prini-copii 0peciali)ate n a oferi un mediu de si,uran cre#terii copiilor #i suport emoional membrilor familiei con!u,ale. 9ucleara

0tructura

Diver i!a!ea $amiliilor (n ocie!a!ea con!em#oran)' 0ocietatea contemporana cunoaste o serie de modificari de structura a familiei care repre)inta noi tipuri de convietuire sau forme derivate ale acesteia. Aceste forme sunt reunite sub denumirea de familie restructurata, data de o multime de confi,uratii familiale, tot mai des intalnite asta)i: concubina!e, casatorii desc%ise, cupluri fara descendenti, familii reconstituite, celibatul, familii monoparentale etc. /a ba)a lor se afla optiunea individuala si capacitatea de modelare a rolurilor n functie de conte$t si structura de personalitate a individului. Aceste confi,uratii - desi foarte diferite - au un punct comun: nici una nu indeplineste toate functiile atribuite in mod clasic institutiei familiale. +ai mult, fiecare confi,uratie tinde sa accentue)e unele functii celibatul - functie economica, casatoria desc%isa - functie se$uala etc." si sa minimali)e)e altele sau c%iar sa le i,nore cuplurile fara descendenti - functia de sociali)are, familia monoparentala - functia se$uala etc." 1. +itrofan, 7. 7iuperca, 1>>;, p. (;".

Al!erna!ive nonmari!ale: celi,a!ul- $amiliile mono#aren!ale- coa,i!area .concu,ina/ul0 *i e1uali!a!ea #remari!al)% cu#luri "e homo e1uali'

1. Concubinajul (coabitarea consensuala, uniunea libera) este o forma de cuplu familial alcatuita din persoane de se$ opus ntre care nu e$ista relatii de casatorie autonomia personala repre)inta cea mai importanata valoare pentru cuplu". 7uplul consensual reali)ea)a ma!oritatea functiilor ntElnite la familia nucleara si traversea)a aceleasi probleme ca si familia casatorita +i%ailescu, 1>>&". 7oabitarea consensuala are semnificatii diferite: - poate fi doar o coabitare premaritala, care precede casatoria nteleasa ca o varianta de a spori sansele de ale,ere a partenerului cel mai indicat; - poate fi un stil de viata ba)at pe o optiune reciproca adoptata pe termen lun, sau c%iar pentru ntrea,a viata. Cauze:
este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai impreuna; dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract le,al; satisfacerea trebuintelor se$uale la un nivel superior; se optea)a pentru calitatea relatiei, in defavoarea durabilitatii sale cu orice pret; este e$presia unui protest subtil, refu)ul mascat al unei societati constran,atoare, incerte, deceptionate 1. +itrofan, 7.7iuperca, 1>>;, p. 6B"; propa,a re,ula fidelitatii liber consimtite.

Avantaje F. *otrin"

7oleman,

+., Dezavantaje 7oleman, 1>;;":


- limitarea prematura a e$perientei GintalnirilorG; - perpetuarea rolului traditional al femeii asi,urarea sarcinilor domestice"; - investire emotionala ine,ala; - reducerea numarului de prieteni; - complicatii le,ale; - de)interes fata de functia reproductiva; - partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui.

- satisfactie se$uala crescuta; - o mai mare posibilitate de se intele,e pe ei insisi; - posibilitate crescuta de reali)are a compatibilitati; - de)voltarea deprinderilor interpersonale; - un nivel economic ridicat, re)ultat din asocierea resurselor economice.

Dn opinia cercettorului 4. 1lut concubina!ul apare oarecum ca o forma oficiali)ata social a se$ualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insemnand o serie de avanta!e psi%olo,ice, sociale si economice, fara a fi supusa constran,erilor maritale. E$ista insa si de)avanta!e: coabitarea este sti,mati)ata daca e$ista copii; nerecunoasterea de catre diferite institutii a drepturilor de cuplu oficial asi,urari medicale, imprumuturi bancare, mosteniri, impartirea bunurilor la despartire etc.". 2. Celibatul repre)inta un model de mena! in care individualitatea se afirma in deplina libertate. 0e optea)a pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand un stil de viata mai independent timp liber, calatorii, c%eltuieli personale etc.". Dupa &6 de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar sunt mai mari, desi trebuie anali)ate diferentiat: mai sca)ute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara studii. '. 0i,lH considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unei parti din GputereaG lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece le in,reuia)a continuarea carierei profesionale" apud. 1. +itrofan, 7. 7iuperca, 1>>;, p. 62".

/. *oussel 1>;>" considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa-si transforme GcelibatulG intr-o casatorie, dar Grecasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilorG. 1. +itrofan si 7. 7iuperca 1>>;" arata ca, in ,eneral, cau)ele e$tinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva . Cauze obiective: - de ordin se$ual impotenta se$uala, va,inism, infantilism ,enital etc."; - cau)e de ordin psi%o-relational lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, comple$e de inferioritate, sociofobie etc."; - cau)e de ordin material constran,eri economice, lipsa locuintei etc.". Cauze subiective: e$istenta unor ima,ini deformate asupra familiei si sarcinilor ei; lipsa de cura! in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale; psi%otraume, datorate conflictelor con!u,ale ,rave din familia de ori,ine etc. Aceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustatie, neimplinire, cel putin pentru persoanele care il accepta deliberat si care nu au trait e$perienta maria!ului. . serie de avantaje fac preferabil celibatul: independenta economica si libertatea personala; varietatea si sc%imbarea; reali)area profesionala. 1n acelasi timp, celibatul se confrunta cu o serie de probleme de ordin psi%olo,ic si social, cum ar fi: sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, cole,i care isi au familiile lor; sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate; sentimentul i)olarii si abandonului; sentimentul e,oismului si individualismului; sentimentul de insecuri)are sociala, cu cat se inaintea)a in varsta. Consecintele celibatului: - se diminuea)a nuptialitatea si natalitatea, antrenand de)ec%ilibre demo,rafice pe termen lun,; - sunt ma$imali)ate functiile economica si se$uala; - functia de sociali)are lipseste acest model de mena! se caracteri)ea)a prin lipsa urmasilor". 3. Cuplul fara descendenti repre)inta o forma a restructurarii familiei, un model spre care se orientea)a o parte semnificativa a populatiei tinere; ponderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la cele in care sotia urmea)a o cariera profesionala +i%ailescu, 1>>&". 1n societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si c%iar de)aprobate, mai ales cand nu doreau copii. 1n societatea moderna, copiii nu mai repre)inta, din pacate, a$ul central al vietii de familie cuplul sot-sotie este mai mult valori)at". 0e marc%ea)a astfel, mutatia de la Gfamilia a$ata pe copiiG la Gfamilia a$ata pe adultiG 1. +itrofan, 7. 7iuperca, 1>>;, p. 66". otive invocate de parteneri: restran,erea sferei activitatii profesionale si de loisir; responsabilitati parentale; emanciparea femeii libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o datorie fata de ceilalti"; dificultati economice;

lipsa unei politici sociale de incura!are si spri!in a tinerilor casatoriti. !articularitati +. :oinea, 1>>C": - nu asi,ura reproducerea biolo,ica functia principala a cuplurilor" si, ca urmare, nu reali)ea)a functia de sociali)are; - se ma$imi)ea)a functia economica si cea se$uala mai tar)iu, lipsa copiilor va fi re,retata". ". #amilia monoparentala este o structura familiala asimetrica, alcatuita dintr-un sin,ur parinte si copiii sai n urma unui deces, divort, abandon, adoptiune, convin,ere celibatara, fie prin nasterea copiilor n afara casatoriei. Este un tip frecvent mai ales n 02A domina simtitor numarul femeilor care ofera o asemenea e$perienta de parinti sin,uri. Dn cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental, dar mai ales la mamele cu posibilitati modeste se asocia)a cu dificultati, nempliniri privind: suprave,e%erea permanenta a copilului, n,ri!irea n ca) de boala, or,ani)area vacantelor, etc. Dilatarea se resimte si n preluarea unor patternuri autoritare , care pot declansa nentele,eri, conflicte, impas sau devianta de rol. 0ocietatea traditionala, dominata de familia e$tinsa a de)aprobat monoparentalitatea si a stimulat comportamentele sociale care ntr-o forma sau alta i se opuneau. Dn sc%imb, n societatea moderna, centrata pe familia nucleara, constituita din cei doi parinti si copiii lor, mentalitatea asupra acestui tip de convietuire s-a modificat. 7ercetari recente psi%osociolo,ice sublinia)a ca este mai indicata pentru copil o familie monoparentala decEt una bEntuita de certuri si probleme. 7. 7iuperca". +ai mult c%iar, suporta unele modificari si ipote)a conform careia copiii proveniti din familii de)or,ani)ate sunt mult mai e$pusi riscului de a fi potentiali delincventi. 7ercetarile lui 2ame 3il on si Richar" 4ern !ein privind relatia dintre criminalitate si copiii proveniti din familii destramate au subliniat ca ma!oritatea barbatilor din nc%isori proveneau din asemenea familii, dar aveau si parinti care comisesera diferite infractiuni, si acestia provenind din medii vulnerabile. 4entru copiii proveniti din acest tip de familie, efectele psi%olo,ice sunt mai puternice, mai dureroase asupra baietilor, asupra fetelor incidenta mai mare avand-o efectele materiale. Dn aceste ca)uri, casatoriile fetelor sunt mai putin stabile decEt ale baietilor. Concluzii: - parintele ramas cu copiii nu mai poate reali)a la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale; - functia se$uala si cea reproductiva sunt minimi)ate; - mena!ele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si sociali)atoare mai mari mai ales pentru femei"; - e$ista diferentieri si in functie de se$ul copiilor proveniti din familii monoparentale - baietii pre)inta o rata mai mare la comportamente deviante decat fetele; casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa +i%ailescu, 1>>&". 4roblematica monoparentalitatii este foarte comple$a, ,reutatile fiind cu atat mai mari cu cat varsta parintilor este mai mica. . cate,orie aparte este constituita de parintii$adolescenti 1. +itrofan, 7. 7iuperca, 1>>;".

Consecinte ale parentalitatii la adolescenti:

abandon scolar - cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de a relua studiile scade; de aici, slu!be cu presti,iu social sca)ut, venituri mici, satisfactie sca)uta in munca; - casatorie instabila datorita imaturitatii psi%osociale; - relatia parinte-copil deficitara - nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a folosi pedeapsa fi)ica drept mi!loc de educatie lipsa maturitatii psi%ice a parintelui este un factor de risc important in de)voltarea personalitatii copilului"; - copilul parintilor adolescenti este e$pus unor riscuri biolo,ice si psi%olo,ice foarte mari rata mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor de peste 25 de ani; cu cat varsta este mai mica sub 16 ani" si se asocia)a cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul de a avea un copil subponderal, cu retard intelectual, diabet, %andicapuri fi)ice, malformatii con,enitale asociate este mai mare %. #amilia mi&ta ( reconstituita, reor'anizata) repre)inta o structura creata prin casatoria a doi parinti sin,uri sau divortati fiecare cu sau fara copii si, eventual, cu copii comuni. 'amilia mi$ta pre)inta urmatoarele caracteristici specifice: -coabitarea comuna a sotilor n acelasi spatiu, -relatii ntre copii si parinti vitre,i sau relatii de alianta, -relatii afective de tip mi$t oferte si cereri", recompense si sanctiuni. Aceasta poate fi o solutie preferata dar necesita si depasirea unui numar mare de dificultati ca: adaptarea parintelui la un copil care nu-l accepta, diferentele de opinii, conduite ntre noul sot sotie" ca tatal mama" vitre,a privind ofertele si cererile propuse copiilor; conditiile materiale precare, la limita pun n pericol asteptarile sotilor si mai ales ale copiilor, care vor ramEne cu dorinte nemplinite. 2' 5Simulacrele5 $amiliei ac!uale 0emi-casnicia, pseudo-casnicia, uniunile %omose$uale, ,rupul comunitar se$ual, sIin,ers sun considerate e$periente GneofamilialeG 1. +itrofan, 7. 7iuperca, 1>>;, pp. ;5->(". I' Mi!ro$an .67870 discuta despre o Gpatolo,ie interactionala maritalaG, Gforme simptomatice ale cri)ei familiei nucleareG. A' To$$ler .5Al !reilea val5- 6789- #' 2870 descrie familia in care tatal si mama locuiesc si lucre)a in doua orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe ba)a de contract, casatoriile %omose$uale, comune, ,rupuri de persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a imparti c%eltuielile etc. (emi$casnicia este o Gfalsa casnicieG, avand ca scop preluni,irea casatoriei din punct de vedere le,al, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a de,radarii relatiilor maritale. 0e intalneste frecvent in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in adoptarea si e$ercitarea incompleta a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti E$.: unul din soti poate fi doar partial implicat in viata de familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si simultan intr-o relatie adulterina - pentru aceasta, evita-abu)ea)a de partenerul con!u,al; isi e$ercita partial functiile parentale - asi,ura suport financiar, dar nu si emotional etc.". 2n studiu reali)at de 1. +itrofan in 1>;> descrie, pe ba)a datelor obtinute, cateva variante ale semi-casniciei: formula Gcasa si copiii impreuna, se$ul separatG; formula Gse$ul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separatG; formula Gse$ul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna, copii, mai ales tu, banii, mai ales euG.

0e constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu impact ne,ativ in sociali)area copiilor; acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, ,elo)ia in conte$tul infidelitatii, lipsurile financiare, de)ordinea in pro,ramul de viata. !seudo$casnicia ()vietile paralele)) repre)inta forma cea mai ,rava a psi%osociopatolo,iei maritale; consta in adoptarea si e$ercitarea inautentica falsa, aparenta" a rolului con!u,al-parental; sunt aran!amente ale parintilor, pe criterii materiale. Asadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei, economice si sociale e$., casatoria de convenienta, in scopul re)olvarii unei situatii sociale specifice - facilitati economice". De obicei, partenerii sunt implicati socio-afectiv si se$ual in relatii e$tracon!u,ale, dar isi mentin statutul oficial datorita bunurilor materiale, copiilor etc. 4entru copii, efectele sunt e$trem de nocive: ofera modele comportamentale pseudomaritale, cu consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale. *niunile +omose&uale /e,atura directa dintre nivelul %ormonal si comportamentul %omose$ual nu s-a evidentiat. Atat la barbati, cat si la femei, %omose$ualitatea re)ulta din comple$e inconstiente Adler vorbeste despre sentimentul de inferioritate, teama de esec"; Sillam: 1>>C" arata ca la barbati, %omose$ualitatea este adesea o consecinta a unei educatii deficitare, iar la femei, re)ultat al unei deceptii din copilarie, le,ate de descoperirea se$uala. 'unctia se$uala repre)inta motivatia e$istentei uniunilor %omose$uale - rela!iile e1uale: no!a "e$ini!orie a convie!uirii "in!re "oua #er oane "e acela i e1. 0pre deosebire de lesbiene, barbatii %omose$uali sunt mai putin orientati spre GcupluG. Apar probleme atunci cand e$ista copii proveniti din maria!e %eterose$uale - probleme privind maturi)area psi%olo,ica a copilului ca adult. Coleman 1>;;" arata riscul crecut de adoptare a unor atitudini re!ective fata de se$ul opus, datorita modelului socio-educational si cultural. ,rupul comunitar se&ual dupa anii C5J-B5J" - replica si o formula de protest la adresa GrestrictiilorG impuse de familia strict mono,ama fidelitatea, spre e$.". Acestea nlesnesc depasirea e,alitatii, fidelitatii, propun e$pectante amoroase multiple, considera infidelitatile ca remedii ale monotoniei vietii casnice. 0e pronunta pentru le,atura de tip alianta care sa depaseasca fi$atia stricta de partener si care sa aiba caracterul unui an,a!ament supus rennoirii. 'orme derivate ale acestora sunt: familile comunitare, familiile +ipp-' 9u au un numitor comun, dar arborEnd devi)a iubirii, solidaritatii cu toti, practica viata se$uala sub forma maria!ului n ,rup. Dn colectivitatile respective, fiecare barbat este sotul tuturor femeilor si fiecare femeie sotia tuturor barbatilor. 7ei ce se remarca prin abilitati amoroase ocupa po)itii de frunte n structura colectivitatii. =raiesc o competitie devoratoare, sustinuta si de libertatea consumului de dro,uri, participari la acte de violenta etc. /a 0an 'rancisco e$ista un mic ,rup de tineri Kerista :illa,e" 4. ?aucL, 1>>1", format din 6 femei si & barbati; au relatii libere, nu sunt ,elosi sunt impreuna de > ani"; pentru ca un strain sa intre in ,rup se cere consimtamantul tuturor membrilor; acesta trebuie sa fie apreciat po)itiv. (.in'ers sIin,in, M le,anat, oscilant, ritmat" este un sc%imb voluntar si temporar intre perec%i, in scop se$ual; in mod oca)ional, poate fi inclusa si o persoana fara partener femeie"; combinatiile au loc cu acordul tuturor partilor implicate. 7uplurile din aceasta cate,orie se considera o avan,arda a se$ualitatii.

0Iin,ers devin treptat un G,rup secretG; sunt discreti, prudenti, nu-si publica activitatea e$ista foarte putine studii". 0tudiile arata ca sIin,ers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii americane, cu un nivel de educatie in ,eneral mediu; sunt predominant de rasa alba, au diferite varste, dar mai ales intre &6-(6 de ani R' 2en; - 678<". De re,ula, cei care initia)a aceste e$periente sunt barbatii. 0-a constatat ca au le,aturi slabe cu parintii familia de provenienta", cu reli,ia, cu comunitatea. 0tudiile lui Duc;=or!h i Levi!! .678<0 arata ca ma!oritatea sunt neadaptati, tulburati emotional in diferite ,rade, au probleme se$uale, sunt to$icomani, bantuiti frecvent de sentimentul culpabilitatii, de pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri, u)ura emotionala in cautarile nesfarsite de noi parteneri etc.

Familia cu "u,l) carier)' .S'>rinceanu & %ttp:--III.cariereonline.ro-articol-provocarile-cuplurilor-cu-dubla-cariera0 "uplurile con#ugale cu dubl carier dual career couples" sunt acele cupluri n care partenerii au locuri de munc care necesit un ,rad nalt de an,a!ament #i au un caracter continuu de de)voltare. +ai sunt i alte caracteristici care sunt implicate: un nivel ridicat de responsabilitate n carier, recompense financiare, presti,iu social, investiii personale de timp i ener,ie din partea ambilor parteneri. E$ist ns o serie de provocri n cadrul acestui stil de via. 1. femeie care ncearc s combine o carier #i o familie se re,sete curEnd ntr-o situa ie dificil. 7alitile asociate cu rolul de soie-mam n,ri!ire, afectivitate, receptivitate la oameni" sunt considerate a fi incompatibile cu calitile asociate succesului n sfera ocupaional independen, raionalitate #i asertivitate". 2. 4rin educaie, sociali)are i prin propriul model din familia de ori,ine, brbatul se ateapt s fie Ncapul familieiN, s fie cel care cE#ti, bani #i s aib puterea. 7ei mai muli dintre brbai nu au fost educai i nu au dobEndit abiliti necesare pentru creterea copiilor sau reali)area treburilor casnice. 7%iar i atunci cEnd brbatul are abilitile necesare, el poate percepe c dac dedic o mare parte din timp i se implic prea mult emoional i poate fi afectat cariera, mai ales dac este n concuren cu ali brbai care nu au activiti similare n familie. &. Dn acest stil de via, fiecare partener poate s cread c spri!inul adus celuilalt n de)voltarea carierei poate s-i pre!udicie)e propria carier. Ambii parteneri trebuie s fac compromisuri pentru cariera celuilalt, iar re)ultatul este c, de multe ori, ambii au de pierdut. (. 1)olarea familiei nucleare moderne de familia lr,it este o barier n calea de)voltrii carierelor ambilor soi. Dificultatea de cooptare a rudelor bunici" sau alte sisteme de n,ri!ire pentru cre#terea copiilor este o surs de stres sau conflict.

6. Dn ciuda sc%imbrii normelor cerinelor" sociale, n stilul de via al cuplurilor cu dubl carier se menin normele culturale ale familiei tradiionale. De#i la nivel intelectual modelul familiei cu dubl carier este acceptat, valorile internali)ate ale societii n care predominau familiile tradiionale rmEn puternice #i produc tensiune, an$ietate #i vinovie. 4unctele principale de tran)iie n carier sau na#terea unui copil activea) problemele privind normele sau re,ulile. 2na din frecventele probleme descoperite n studii este e$pectana celorlali ca soul #i soia din aceste cupluri s se comporte n acord cu rolurile tradiionale i se pare c ambii parteneri se simt vinovai cEnd nu se conformea). C. Alte surse de tensiune identificate sunt dificultile partenerilor de a fi disponibili pentru a se nsoi reciproc la activiti recreative sau de divertisment precum #i dificultatea creat de lipsa de timp pentru a ntreine relaii sociale e$tinse cu rude sau prieteni". 0tudiul particularitilor maria!ului cu ambii parteneri de carier a adus un plus de nele,ere specialitilor, consilieri maritali sau psi%oterapeui, care asist cuplurile pentru a ,si #i de)volta strate,ii de adaptare la acest stil de via. Accen!e "e$ini!orii (n #re+en!ul *i vii!orul "e+vol!)rii $amiliei (n RM' . +./un,u, :.7o!ocaru - %ttp:--III.prodidactica.md-viitor-viitorOrom-e$perienteO2.%tm0 Actualmente, familia n *epublica +oldova parcur,e momente dificile. Dn ultimele decenii, aceast instituie, supus unor sc%imbri care au implicat ntrea,a societate, a trit profunde transformri condiionate de fenomene deloc noi, dar care, n timp, au produs re)ultate evidente. 0rcia, instabilitatea economic, disfunciile societii snt numai unele dintre dificultile ma!ore, dificulti care au ,enerat, la rndul lor, fenomene de o amploare mult mai mare, inclusiv mi,raia. Drept urmare, avem la moment cupluri fr copii, familii monoparentale cu un sin,ur copil, familii cu un sin,ur printe, familii reconstituite, familii de)membrate etc., pe de o parte, #i tot mai muli copii lsai n ,ri!a PcuivaN sau n propria lor ,ri!, copii instituionali)ai, copii abandonai, pe de alt parte. /a etapa actual, n spri!inul copiilor ai cror prini snt plecai la munc n strintate vin structurile de stat, societatea civil, administraia public local. Au fost ntreprin#i pa#i de reformare a sistemului de protecie a copilului, s-au elaborat mecanisme de susinere n,ri!ire, a!utorare" a familiei, snt derulate un #ir de pro,rame care prestea) servicii n diverse sfere: protecia social a copilului #i familiei, servicii de resociali)are #i reinte,rare familial, educaie inclu)iv, servicii psi%osociale, informare #i instruire. E$ist de!a o e$perien po)itiv n domeniu, de#i statisticile aduc noi cifre. 'amilia, ai crei membri snt reunii prin drepturi #i obli,aii comune, are dou funcii ,enerale: < asi,urarea confortului prin satisfacerea nevoilor tuturor membrilor; < cre#terea #i educarea copiilor. E$ist numeroase clasificri #i teoreti)ri ale nevoilor umane. Anume ele fundamentea) motivaia comportamentelor indivi)ilor. Dn cele ce urmea), ne vom referi la cau)a de ba) a plecrii adulilor la munc peste %otare < satisfacerea nevoilor familiei #i copiilor. 4rintre cele mai cunoscute clasificri ale nevoilor umane se nscrie aceea fcut de A. +asloI < o structur piramidal cu cinci niveluri. 9evoile mediului imediat urmtor ncep s se manifeste

doar atunci cnd au fost satisfcute nevoile dispuse ntr-un anumit nivel al piramidei. De asemenea, +asloI delimitea) ne!oi de deficien care apar n urma unor lipsuri: tipurile 1-1:" #i ne!oi de cretere sau dez!oltare tipul :", evideniind principalele diferene ntre ele: < indivi)ii snt dominai de nevoile de deficien, dar vor cuta satisfacerea celor de de)voltare; < satisfacerea nevoilor de deficien este dependent de cei din !ur, n timp ce satisfacerea nevoilor de cre#tere depinde de autonomia individual; < nevoile de deficien stau sub semnul urgenei, cele de de)voltare < sub semnul importanei. Tipul $% nevoile a$iolo,ice de autode)voltare nevoia de adevr, de frumos, de sens, de unitate" =ipul 1:: nevoile de autorespect =ipul 111: nevoile de apartenen #i de dra,oste =ipul 11: nevoile de si,uran #i securitate =ipul 1: nevoile fi)iolo,ice: sete, foame, cldur, nevoile se$uale Q&in punct de !edere emoional, putem vorbi de patru cate,orii de nevoi: 1. nevoia de dra,oste #i de afeciune; 2. nevoia de e$periene noi, de securitate; &. nevoia de a fi ludat #i recunoscut ca fiind capabil de a reali)a ceva; (. nevoia de a-#i asuma responsabilitiN R2, pa,.;;S. Dn satisfacerea nevoilor, copilul depinde, sub toate aspectele, de cei din !ur, n special de mama. 7alitatea mediului social #i a interaciunilor cu cei ce-l n,ri!esc, precum #i masura n care ei vor #ti s satisfac trebuinele copilului mai ales n primii ani de via" vor determina personalitatea, starea de confort psi%olo,ic #i eficiena lui psi%osocial. Dn aceast ordine de idei, @ruce 4errH 2552", cercettor american care a studiat efectele traumelor n perioada copilriei, formulea) urmtoarele nevoi pentru o de)voltare sntoas a individului: ' ne!oia de continuitate s nu apar rupturi n via: separri, moartea unei persoane semnificative pentru copil, distru,erea brusc a ambientului etc."; ' ne!oia de predictibilitate s e$iste un orar de via a familiei, a copilului n familie #i o previ)ibilitate a ceea ce urmea) s se desfa#oare n viitorul imediat, dar #i planuri pentru viitorul mai deprtat"; ' nevoia de dra,oste. 7opilul nu-#i poate satisface nevoile fr referin la nevoile celorlali. 9esatisfacerea sau satisfacerea ntr-o msur mai mic devine periculoas. Dn situaia n care reali)ea) c #i ceilali au nevoi ce se cer respectate, c nevoile tuturor snt importante, copilul nva s-#i stpneasc impulsul, s nu e$teriori)e)e sentimente deran!ante pentru cei din !ur, devine mai tolerant fa de frustrrile imediate, mai puin dificil #i mai matur n relaiile cu ceilali. . alt funcie esenial a familiei este cre#terea #i educarea copiilor. Dn familie se transmit valori morale #i culturale, se iniia) formarea con#tiinei civice, se nsu#esc modele de roluri sociale #i norme de comportament, se de)volt personalitatea, spiritul de iniiativ #i autonomie. Aici copilul nva s iubeasc, s se a!ute pe sine, s accepte a!utorul celorlali #i s ofere a!utor la rndu-i. :aloarea educaiei n familie se define#te n funcie de pre,tirea prinilor de a educa, de abilitile lor parentale #i de nele,erea acestei misiuni. 0atisfacerea nevoilor fi)iolo,ice #i psi%olo,ice #i e$ercitarea funciei educative a familiei constituie ,arania de)voltrii copilului. Tre#elile pe care le fac adulii n acest sens distorsionea) evoluia lui. 7limatul tensionat, conflictele, lipsa afeciunii ntre prini sau a prinilor fa de copii, intolerana sau tolerana e$cesiv n relaiile dintre membrii familiei,

absena ndelun,at a unuia sau a ambilor prini, tutelarea #i prelun,irea forat a statutului #i rolului de copil repre)int doar o parte din carenele mediului familial. 7onsecinele snt ,rave #i pltite att de indivi)i, ct #i de societate n ansamblu. 7u prere de ru, dificultile de ordin social-economic ale rii direcionea) familia spre satisfacerea preponderent a nevoilor fi)iolo,ice ale membrilor ei #i ne,li!area celor psi%olo,ice. 'amilia ns ar trebui s asi,ure satisfacerea bipolar a nevoilor tuturor membrilor, un cadru e$istenial decent, n funcie de resursele de care dispune, de mediul social.