http://www.crestinortodox.ro/craciun/steaua-la-betleem-122640.

html

Steaua de la Betleem
"Iar daca S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata magii de la Rasarit au venit in Ierusalim, intreband: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne inchinam Lui " !"atei #$ l-#%
Mareste imaginea.

Steaua de la Betleem reprezinta un simbol asociat pentru totdeauna cu Nasterea Domnului. A fost supusa studiului atat oamenii de stiinta, cunoscuti astronomi, cat si de Parintii Bisericii si renumiti teologi. De-a lungul timpului s-au dat numeroase interpretari stelei amintite de Evang elistul Matei, aceasta fiind privita fie ca un eveniment astronomic pe linia legilor fizice, fie ca fenomen miraculos.

Steaua de la Betleem - Ce spune stiinta?

!amenii de stiinta au sustinut trei ipoteze in cazul stelei din Betleem" cometa, stea noua sau nova si con#unctie a unor planete. Niciuna dintre izvoarele cunoscute si traditiile pastrate, nu mentioneaza insa nimic despre o cometa sau o stea noua in lumea mediteraneeana, in #urul anului $ d.%r . Doar ultima ipoteza a fost confirmata ca fiind posibila in conte&tul spatio-temporal evang elic.

Aceasta a fost emisa la anul $'(' de cunoscutul astronom )o annes *epler. !amenii de stiinta au vazut deopotriva in aceasta ipoteza c eia problemei privind anul nasterii Mantuitorului.

Dupa *epler, steaua magilor a fost de fapt aspectul pe care l-a luat pentru observatorul de pe Pamant o tripla con#unctie a planetelor )upiter si Saturn in constelatia Pestilor" aliniate una peste alta, cele doua planete, avand in fundal constelatia Pestilor, dadeau impresia unei stele cu o stralucire aparte.

+on#unctiile simple ale celor doua planete sunt destul de dese. ! tripla con#unctie se produce insa la intervale de sute de ani. !ri, asa cum a stabilit *epler, o astfel de tripla con#unctie - si inca perfect vizibila, mai ales pentru observatorii din !rientul Apropiat - a avut loc in anul , i.%. Ea a avut trei ma&ime -adica trei perioade de ma&ima stralucire." la /0 mai, la 0 octombrie si la 1 decembrie. De altfel, o inscriptie cuneiforma pe o tablita de lut ars, provenind de la scoala astronomica din Sippur, langa Babilon, confirma faptul ca 2steaua2 magilor a fost observata vreme de 3 luni in anul , i.%.

*epler a presupus ca magii, fiind astrologi -cititori in stele. din Babilon, au observat aceasta tripla con#unctie de la bun inceput. A doua ma&ima, cea din octombrie, i-a determinat sa porneasca imediat la drum in cautarea +elui a +arui

nastere o vestea 2steaua2. Au plecat, deci, din Babilon la inceputul lui octombrie si, dupa o calatorie de apro&imativ o luna si #umatate, au sosit la 4erusalim. 5eaparitia 2stelei2, pe cand magii tocmai plecasera de la 4rod -Mt /, 6-l(., ar fi fost de fapt a treia ma&ima, cea din 1 decembrie, a triplei con#unctii amintite.

4poteza lui *epler a facut adepti nu numai printre astronomi, ci si printre teologi, care considera ca anul , inaintea erei crestine este, de altfel, o data perfect verosimila pentru evenimentul Nasterii Domnului. Astfel, %ristos s-ar fi nascut candva intre anii ,-3 inaintea erei crestine.

7rebuie sa tinem seama insa de faptul ca tot ceea ce sustine *epler ramane totusi o simpla ipoteza.

Steaua de la Betleem - Ce spun Sfintii Parinti?

8oarte important este sa vedem insa si perspectiva Sfintilor Parinti ai Bisericii. 4n primul rand, difera in mod radical modul de abordare al acestei probleme. Sfantul 4oan 9ura de Aur comentand pasa#ul evang elic in care se aminteste despre calauzirea magilor de catre stea afirma" 2Avem nevoie de multe priveg eri, de multe rugaciuni, ca sa putem interpreta te&tul acesta, sa aflam cine erau acesti magi, de unde au venit, din ce pricina, ce i-a facut sa vina si in sfarsit ce e cu steaua aceasta.2 Asadar, Bisericii ii este proprie viziunea du ovniceasca asupra lucrurilor si evenimentelor.

Sfantul 4oan 9ura de Aur merge mai departe aratand ca steaua aceasta nu a fost una din multele stele ale cerului si ca aceasta, mai mult, nu s-a aratat potrivit legilor care guverneaza creatia vazuta" 2+a n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta, care a luat c ip de stea, se vede in primul loc din mersul ei. Nu este vreo stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta: noi vedem ca si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus: steaua aceasta, insa, mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia. 4n al doilea loc, si din timpul in care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua in amiaza mare pe cand stralucea soarele: putere pe care n-o au nici stelele, nici luna: ca luna depaseste in stralucire pe toate celelalte stele, dar cand se ivesc razele soarelui, se ascunde indata si dispare. Steaua aceasta, insa, prin marimea stralucirii sale, a biruit si razele soarelui: stralucea mai tare decat ele: lumina mai puternic, desi era atata lumina. 4n al treilea rand, se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru ca aparea si apoi iarasi disparea.

Pe drumul pana in Palestina steaua se arata conducand pe magi: cand au a#uns in 4erusalim s-a ascuns: apoi iarasi, cand magii au parasit pe 4rod, dupa ce-i spusesera pricina pentru care venisera si au plecat, steaua iar s-a aratat: si acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei puteri inzestrate cu o ratiune deosebita. Nici nu avea un drum propriu: mergea cand magii trebuiau sa mearga: cand stateau ei, statea si ea: slu#ea tuturor celor de trebuinta. Era ca stalpul cel de nor din pustie" oprea si scula tabara iudeilor atunci cand trebuia. 4n al patrulea rand,

se vede bine ca nu era o stea precum celelalte din c ipul in care a aratat locul unde s-a nascut Pruncul. +a n-a aratat locul ramanand sus pe cer - de altfel nici nu putea sa le arate locul de ramanea sus -, ci l-a aratat pogorandu-se #os. Stiti doar ca locul era atat de mic cat putea incapea o coliba, dar mai bine spus, cat putea incapea trupul unui prunc: iar o stea obisnuita nu putea sa arate un astfel de loc pentru ca o stea sta la o inaltime foarte mare si nu poate sa arate un loc atat de mic, nici sa-l faca cunoscut celor care vor sa-l gaseasca.

De lucrul acesta poti sa te incredintezi uitandu-te la luna: desi este cu mult mai mare decat stelele, totusi pare ca este aproape de toti locuitorii lumii raspanditi pe o intindere atat de mare de pamant. Spune-mi, te rog, cum ar fi putut steaua sa arate locul asa de ingust al ieslei si al colibei de n-ar fi parasit inaltimea aceea, de nu s-ar fi pogorat #os si n-ar fi stat c iar deasupra capului Pruncului; Acest lucru il lasa evang elistul sa se inteleaga cand spune" 2Si iata steaua mergea inaintea lor, pana a venit si a stat deasupra unde era Pruncul2.

Pentru Sfantul 4oan 9ura de Aur faptul ca magii au urmat steaua si au crezut ii plaseaza in antiteza cu iudeii care 2nau crezut nici pe profeti, desi le vorbisera in urec ile lor.2 El afirma in continuare" 2Dupa parerea mea, lucrul acesta nu se datoreste numai stelei, ci si lui Dumnezeu, +are a pus in miscare sufletul lor, asa precum a facut si cu imparatul +ir determinandu-l sa elibereze pe iudei din robie. Dumnezeu n-a facut asta nimicindu-le libera lor vointa. <a fel si cu Pavel, l-a c emat printr-un glas de sus, iar prin aceasta a facut cunoscut si arul Sau, dar si ascultarea lui Pavel.=

Ce este steaua sau a fi "stea"?

Nu trebuie neaparat sa vedem o contradictie intre e&plicatia stiintifica a stelei magilor, ca un fenomen astronomic repetabil - c iar daca, asa cum am spus, la distante temporale foarte mari - si interpretarea Sfantului 4oan 9ura de Aur. Dumnezeu ar fi putut descoperi Nasterea 8iului Sau pe ambele cai, atat printr-un eveniment astronomic, cat si printr-o minune.

4nteresant este faptul ca mult mai multe intrebari si-au pus oamenii de-a lungul timpului cu privire la stea, decat au facut-o, probabil, magii. Despre ei stim ca 2au vazut si au crezut=. Nu cunoastem daca au problematizat sau nu asupra naturii ei. 4mportant este ca datorita acesteia, ei s-au invrednicit a se inc ina Pruncului dumnezeiesc.

Steaua de la Betleem poarta cu sine peste timp o mare taina. Acest aspect este surprins si in colindele traditionale romanesti" 2Steaua sus rasare>+a o taina mare2. Nimeni nu va cunoaste adevarata ei natura. Sensul ei adanc ni se dezvaluie insa in Biserica, prin talcuirile Sfintilor Parinti, iar nu prin cercetari si calcule stiintifice.

Acest lucru este pus in evidenta de urmatoarele cuvintele ale Sfantului 4oan 9ura de Aur" 2Asa a facut si cu magii -Dumnezeu.: a vrut sa-i c eme prin aratarea unei stele, ca sa-i inalte cu mintea mai sus de propria lor gandire.

Pentru ca, dupa ce i-a condus si i-a calauzit si dupa ce i-a adus langa iesle, nu le mai vorbeste &rin stea, ci &rin inger 'sa au a(uns incetul cu incetul mai buni.2

+u acelasi scop ne va vorbi steaua din Betleem tuturor crestinilor pana la sfarsitul timpului" sa devenim mai buni. Atat de buni, incat prin lumina care suntem, sa ne asemanam stelei de la Betleem care povatuia odinoara pe pagani catre aflarea lui Dumnezeu, dupa cuvantul Scripturii" 2Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, asa incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe 7atal vostru +el din ceruri.2 -Matei 3, $'..

Radu Alexandru

Colindatul, o forma fara fond?

Nu cred ca e&ista romani nascuti in familii crestine, la sat sau la oras, pentru care perioada colindelor sa nu fie una bogata in amintiri scaldate in bucurie si lumina. +are dintre noi nu a invatat in viata sa macar un singur colind; +ine nu a mers niciodata la colindat; E cineva, dintre romani, care sa nu fi primit niciodata bunavestire a colindatorilor; 4ndraznesc sa spun ca foarte putini, daca nu c iar nimeni.
Mareste imaginea.

+u toate acestea e&ista romani care parca au uitat toate aceste e&periente atunci cand afirma ca din colindat nu a mai ramas astazi decat o simpla forma fara fond. Pe drept cuvant, de la colindul ?savant=, ce isi gaseste e&presia in concertele de colinde, atat de familiare noua, pana la cealalta e&trema, colindatul ca prile# de cersit, tot atat de familiar noua in prezent, toate acestea erau straine peisa#ului sarbatorilor de iarna din vec ime.

Nu doar vesnicia s-a nascut la sat, ci si colindul crestin

Nu putem decat sa fim de acord cu <ucian Blaga atunci cand afirma ca ?vesnicia s-a nascut la sat=. Am fi putut sa nu impartasim aceeasi parere daca %ristos nu s-ar fi nascut intr-o pestera. 4nsa acest adevar al credintei noastre, ne arata ca locurile smerite, trecute cu vederea, uneori considerate c iar ?umilitoare=, pot primi si plamadi nu doar realitati mai presus de ele, ci insasi vesnicia, ba c iar pe 2+el fara de ani2. 4ar daca la sat s-a nascut vesnicia, nici colindul crestin nu se putea naste - si dobandi e&presia cea mai curata si autentica @ in alt loc decat in sanul comunitatilor satesti traditionale.

De-a lungul timpului colindele crestine s-au afirmat ca un adanc de taina al neamului romanesc. 4n satele de odinioara e&istau numeroase colinde crestine precum si forme variate, particulare, pe care le lua obiceiul colindatului de la o regiune la alta @ uneori c iar de la o localitate la alta @ insa, nu e&ista decat un singur motiv pe care se intemeia acest demers" bunavestire a Nasterii Domnului. 5aspandirea acestui mesa# oferea totodata un bun prile# in

care comunitatea sateasca isi putea manifesta continuitatea cu trecutul prin pastrarea cu sfintenie a datinilor mostenite de la inaintasi.

4n prezent, nu mai e&ista doar un motiv pentru care se colinda, ci multiple si diverse motive. Aceasta este una dintre cauzele care au facut ca mersul cu colindul sa nu mai fie un eveniment intru totul autentic, insa, nu putem afirma ca este unul si lipsit de fond.

Nici macar scoaterea colindului din conte&tul sau originar, lumea satului, si pastrarea sa in mediul urban nu fac din colind o realitate lipsita de fond. E drept, la oras colindatul sufera o serie de mutatii si de lipsuri, dar din fericire nu ?sufera= o pierdere a esentialului.

?%ristos Se naste, slaviti-<A=, auzim intr-una din catavasiile Nasterii Domnului. !r, tocmai acest lucru se intampla astazi in prea#ma sarbatorilor de iarna. +a si in Betleemul 4udeii, %ristos se naste, in ?armonii= de cantari ingeresti si omenesti. Precum odinoara, si astazi, crestinii intampina Nasterea lui %ristos cea minunata, inaltand colinde.

emento pentru colindator

+e nu ar trebui sa uite colindatorul de astazi este faptul ca in demersul sau se alatura nu numai ingerilor si pastorilor din relatarea biblica, ci, mai mult, se aseamana prorocilor Bec iului 7estament si stelei care au calauzit omenirea spre %ristos.

Nasterea Domnului este un eveniment deopotriva prevestit si vestit. Prevestit prin proroci si prin stea, si vestit de ingeri si pastori, dupa ce ni s-a nascut Mantuitorul. Aceste aspecte, reies din te&tele multor colinde romanesti care, pe de-o parte, ?prorocesc= ca ?ni se va naste %ristos=, iar pe de alta, binevestesc ca ?astazi s-a nascut %ristos=. 4ndiferent de multimea motivelor pentru care colindatorul purcede astazi a slavi Nasterea lui %ristos, el ramane totusi ?proroc= si ?misionar=.

emento pentru cel colindat

+e nu ar trebui sa uite cel colindat este faptul ca trebuie sa ramana ?gazda buna=, ?boier=, precum vestesc versurile multor colinde. De asemenea, nu ar trebui sa uite ca aparitia colindelor a avut loc intr-o vreme in care un eveniment nu putea fi aflat din mass-media. ! vreme in care vestea era raspandita prin rostirea ?fata catre fata=.

+ iar daca noua ne este astazi mai usor sa ascultam colinde la televizor sau calculator, iar despre Nasterea Domnului sa citim in ziar, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca obiceiul colindatului ne ofera ocazia de a constientiza ca bucuria Nasterii Domnului se cere impartasita cu altcineva. +olindatul trebuie sa ramana un

eveniment

interpersonal,

viu.

!r,

in

mare

parte,

si

de

cel

colindat

tine

acest

lucru.

Este trist ca, de multe ori, atitudinea noastra, atat a colindatorului cat si a celui colindat, nu este pe masura mesa#ului si bucuriei pe care colindele ni le pot oferi. Pana la urma, colindatul nu se reduce la - si nu se contorizeaza in buzunare goale si usi inc ise, cat la inimi pline si suflete desc ise.

Radu Alexandru

Bradul de Craciun
Bradul de +raciun, ca pom ce trebuie imbodobit inainte de Nasterea Domnului, a fost ales datorita faptului ca el ramane tot timpul verde. 4l simbolizeaza pe %ristos, vesnic viu.

!biceiul folosirii bradului de +raciun este de origine romana. Amintim ca in timpul sarbatorilor, romanii antici isi impodobeau locuintele cu un brad. 4nteresant este ca bradul era prins de tavan cu varful in #os.

Potrivit cercetatorilor, pana in secolul al C44 lea, brazii de +raciun nu erau impodobiti. +u timpul, bradul de +raciun a fost impodobit cu fructe, flori de artie, biscuiti, ca mai tarziu, sa se orneze cu lumanari si globuri colorate. 9loburile confectionate din sticla argintata de 7 uringia au aparut abia in anul $D,D. E&ista obiceiul ca in varful bradului de +raciun sa se aseze o stea, simbol al acelei stele care i-a calauzit pe magi pana in Betleem.
Mareste imaginea.

Bradul

de

Craciun

impodo!it

Primul brad de +raciun impodobit a aparut in anul $3$(, in <ituania. 4n 8ranta apare in $3/$, dupa ce printesa %elene de MecElenburg s-a casatorit cu ducele de !rleans, iar in Anglia in $D1$. 4nsa, bradul de +raciun, asa cum il vedem impodobit in zilele noastre, a aparut pentru prima data la Breslau, datorita ducesei Dorot ea SFbille von Sc lesian.

Bradul de +raciun a#unge in Statele Gnite in anul $,16, odata cu colonistii germani stabiliti in PennsFlvania si cu mercenarii platiti sa lupte in 5azboiul de Secesiune. Dar imbodobirea bradului a fost legalizata pentru prima data in $D0', in statul Alabama.

Primul

!rad

de

Craciun

in

tara

noastra

Primul brad impodobit cu cateva zile inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului, a fost prezent in palatul principelui +arol 4 de %o enzollern, in anul $D''. 4ncepand cu aceasta data, romanii au preluat obiceiul de a imbodobi bradul in

apropierea +raciunului. Mentionam ca bradul era prezent la romani in anumite momente importante ale vietii" nastere, casatorie si moarte, ca pom al vietii.

Sursa" Crestin#rtodox$ro

Ce ne aduce Nasterea Domnului

Prin venirea in lume a lui Dumnezeu si ca 8iu al !mului, noi toti pamantenii am dobandit multe si mari daruri ceresti. Mai intai impacarea cu Dumnezeu si indemn la impacarea cu toata lumea, fiecare a#ungand sa fim o faptura noua. +e-a facut omul si omenirea fara de Dumnezeu, in trecut si c iar in prezent, o stim si o vedem cu totii. +e poate face omul cu Dumnezu, iarasi avem marturii de-a lungul veacurilor de dupa venirea lui %ristos.

4ntr-adevar, cu El, omul si omenirea au o pasire maiestuoasa pe o temelie noua de viata. E o cale cereasca a omului cu Dumnezeu. E o c emare universala a intregii omeniri la o noua si mare unitate, la unirea cu unul si acelasi Dumnezeu. El ne c eama sa ne scuturam de toate ideologiile si doctrinele omenesti, care ne despart pe noi oamenii, alcatuind astfel una si aceeasi 4mparatie a lui Dumnezeu, pe unul si acelasi pamant, sub una si aceeasi umbrire
Mareste imaginea.

Divina.

+u

Nasterea

Domnului

se

zamisleste,

pentru

toata

omenirea,

lume

noua.

Biata e centrata in Dumnezeu, Parintele tuturor, nu in omul care divide si creeaza impartiri si dusmanii intre ei. Dintr-o atmosfera de sfintenie, de dincolo de acest terestru, Domnul 4isus %ristos coboara intelegerii omenirii Adevarul, Binele si 8rumosul, cu toate valorile lor.

Si tot El a revelat iubirea universala care sa cuprinda omenirea toata in una si aceeasi 8amilie a lui Dumnezeu. El a c emat tot omul si natul acestui glob, sa-4 fie frate si sora. Si asa, in una si aceeasi iubire, sa ne imbratisam cu tot ceea ce este pe pamant si in ceruri. !rice compromis al binelui cu raul ar incerca oamenii sa faca, e o cumplita eroare.

+aci nu se poate compromite de a se amesteca gratia cu disgratia, iubirea cu ura, mila cu salbaticia, adevarul cu minciuna, blandetea cu violenta, sfintenia cu murdaria pacatului, viata cu uciderea, intelepciunea cu inselaciunea, smerenia cu mandria, pentru ca toate acestea se distrug unele pe altele intre ele si pentru oameni nu atrag decat tragedia prabusirilor. +apul de aur spri#init pe picioare de lut, precum spune profetul de demult, ori casa zidita pe nisip, dupa cum ne spune 4nsusi Mantuitorul, atrage nimicirea a tot ceea ce ai zidit cu truda si #ertfaA

Nu prin multimea si taria armelor, nu prin sofisticate puteri atomice, nu prin depozite bancare si stocuri economice ale materiei, nici prin forta spectaculara a te nicii, ci prin puterea Spiritului Divin, adusa omenirii la Nasterea 8iului lui

Dumnezeu si ca 8iu al !mului, se poate zidi o lume Noua, o lume mai Buna, dobandindu-se Paradisul pierdut, dupa care omenirea mereu suspina si-l doreste.

Pr$

%r$

&asile

&asilac'e

-din volumul 24ntreita iubire de Dumnezeu, Biserica si Neam=, publicat la NeH IorE, in $66(.

Craciunul branduit
4ntr-o lume in care pana si %ristos, 8iul lui Dumnezeu intrupat, a facut obiectul unei 2tranzactii2, fiind vandut pe treizeci de arginti, nu este nicio problema in a vinde sau a cumpara, orice altceva, in 2numele2 <ui. Aceasta se pare ca este premisa de la care pornesc conducatorii marilor dar si micilor companii care, nu de putina vreme, au facut din Nasterea Domnului o sarbatoare a bauturilor racoritoare -la noi in plina iarnaA., a renilor si a elfilor etc.
Mareste imaginea.

Craciunul,

aducator

de

profit

sau

de

sfintenie?

4ntr-o societate de consum, Nasterea Domnului vinde. Aceasta este realitatea pe care nu o pot pierde din vedere firmele si agentii comerciali, mari 2vanatori de profit= care, de#a de pe acum, incerca sa ne familiarizeze cu 2magia sarbatorii=. ! g irlanda aruncata pe raft, cateva stelute coborate de pe 2firmamentul= de rigips si cate un Mos +raciun zambitor asezat strategic in magazin, si suntem invaluiti de 2spiritul +raciunului=.

+raciunul insa, asa cum ne apare in reclame si in magazine, este o sarbatoare dezradacinata, ce nu face nimic altceva decat sa ne dezradacineze si pe noi. +raciunul branduit ne pune inainte o sarbatoare din care lipseste esentialul, insasi Nasterea Domnului. Dar nu numai atat, ne lipseste si de continuitatea cu traditia, cu modul in care a fost perceputa si traita aceasta sarbatoare, 2singurul lucru nou sub soare=, 2inomenirea lui Dumnezeu= sau Nasterea Domnului, de catre mosii si stramosii nostri, in satul romanesc.

Sa tinem seama de faptul ca bucuria +raciunului nu trebuie cautata in magazine, ci in Biserica. !r aici, aceasta bucurie, parado&al, incepe prin post. +raciunul magazinelor este unul e&trem de generos, ofertant, in timp ce in Biserica, Nasterea Domnului se cere intampinata prin taierea voii si asceza. Acest lucru nu prea ii cade bine omului contemporan. De aceea, ii este mai la-ndemana 2+raciunul generos=.

Asa se face ca aceasta sarbatoare este intampinata de catre noi, cei de astazi , cu multa artificialitate si superficialitate uitand ca Nasterea Domnului in Betleemul 4udeii este un eveniment supranatural si deosebit de profund. 4n acest sens, in Biserica aflam acel 2altceva2 pe care magazinele si niciun alt produs nu ni-l pot oferi, sfintenia. Din +raciunul branduit lipseste cu desavarsire aceasta dimensiune a sfinteniei, in timp ce Nasterea Domnului tocmai acest lucru il vesteste, posibilitate sfintirii omului si a mantuirii in %ristos.

!ucurie

de

viata

Bucuria +raciunului branduit este una efemera. 7rece odata ce comerciantii isi aduna g irlandele si beculetele din magazine, iar noi strangem bradul, impodobit cu ceva vreme in urma cu mult entuziasm. Bucuria Nasterii Domnului insa ne poate insoti - si trebuie sa ne insoteasca - nu numai in prea#ma sarbatorilor de iarna, nici macar in cursul unui an liturgic, ci de-a lungul intregii vieti. Bucuria Nasterii Mantuitorului, prin care primim 2lumina cunostintei=, este fara indoiala una de o viata. +raciunul branduit nu este numai neputincios spre a ne face partasi acestei bucurii, ci, mai mult, poate deveni c iar o piedica in calea ei.

"(n

Craciun

ne!randuit)

noua

urare

de

Craciun

+raciunul a devenit astazi atat de 2frumos= impac etat, incat nu-< mai putem intrezari pe %ristos intre atata poleiala si marEenting.

De aceea, va doresc tuturor sa petreceti pe cat se poate un +raciun nebranduit, purtand aievea ecouri de cantari ingeresti si de colinde, miresme de covrigi, mere si cozonaci rumeniti, precum odinioara in odaia bunicii. Gn +raciun bogat in daruri precum ale magilor, adica mici, dar cu semnificatii profunde.

Gn +raciun in care sa ne aflam poate pentru prima data, c iar daca si pentru scurt timp, nu atat in calitate de potential consumator -cumparator., cat de om c emat la indumnezeire. Acest om este din fire colindator -binevestitor. si daruitor, pentru ca primeste Darul facut de Dumnezeu-7atal tuturor oamenilor si fiecaruia in parte, pe %ristos, 2Mesia c ip luminos=.

Radu Alexandru

Pregatirea pentru colindat

+olindatorii au detinut din cele mai vec i timpuri in societatea traditionala romaneasca precrestina, caracterul unor vizitatori privilegiati, in calitate de aducatori de vesti de la zei. !biceiul colindatului are loc la intervale sacre, la sarbatori, cand au loc marile scenarii ritualice de reinnoire a timpului. 4n perioada din prea#ma solstitiului de iarna, in care renaste anul si, odata cu el, lumea toata, ceata feciorilor colindatori se mentinea ca asociatie de sine statatoare, dar latenta in intervalul urmator.
Mareste imaginea.

+olindatorii erau mesagerii privilegiati ai sacrului, profetii noului an, prin care comunitatea era initiata in starea spirituala, magica a sarbatorii. Aceasta functie a feciorilor profeti era atat de puternica in credintele taranilor romani, incat ocolirea unei gospodarii sau descolindatul se credea ca atrag cele mai negre nenorociri asupra gazdelor.

Din acest motiv, ceata de colindatori este si astazi asteptata, la sat, cu mare nerabdare si cu pregatirea darurilor rituale ce se cuvin mesagerilor zeilor" colacul -care, prin forma sa de cerc simbolizeaza vesnicia timpului reversibil., carnea animalului sacrificat in gospodarie -porcul este #ertfit conform unui ritual amanuntit, iar carnea sa este pregatita, de asemenea, in mod ritualic., bautura, fuioare, branza -la colidatul de pacurar., lumanare, cununa s. a.

4ntre Samedru -Sfantul Dumitru. si +raciun, dar mai ales in ziua lui Sanicoara -Sfantul Nicolae., cetele se refaceau, stabilindu-se numarul lor in functie de marimea satului. 7ot acum se stabileau conducatorii cetelor -vataf, capitan, birau staroste, dragoman, vornic etc.., gazda feciorilor, care de aici inainte aveau sa locuiasca si sa se gospodareasca impreuna, se imparteau sarcinile -bucatar, pivnicer, pristav, stegar, desagarii etc.. si se stabilea repertoriul cantecelor ce urmau sa fie intonate.

Gn inteles aparte in are in tot acest cadru colindatul cu un animal, care isi are propriul sau repertoriu de cantece si #ocuri si care ne aminteste de vec ile rituri totemice. 8eciorii nu mai sunt mesagerii unei divinitati invizibile, indepartate, ci slu#esc direct zeul care ii patroneaza si ii insoteste in fata satului. Gn e&emplu cunoscut este colindatul cu turca. Divinitatea venerata, turca, are o infatisare compozita, de pasare si cornuta: al doilea set de caractere este sustinut si de numele zeitatii, care se c eama, in functie de regiune, capra, cerb, brezaie, borita, cerbut, clanta, vaca, baba-turca sau Mariuta. +omunitatea respecta si se temea de acest fel de zeitati, si, in acelasi timp, le astepta binecuvantarea. Primul colac dat de gazda grupului de colindatori era agatat de ciocul caprei, si la fel alte ofrande in alimente, bani etc. <a sfarsitul colindatului, de Anul Nou, la ospatul feciorilor, la care erau c emate si fetele, avea loc o adevarata nunta colectiva. 4nainte, turca #uca pentru ultima oara, dupa care se aseza in capul mesei. Gltimul #oc avea loc la o rascruce. ?8eciorii insa nu mai cantau si turca era trista. )ocul ei nu mai era zguduitor si, cu orice era imbiata, nu primea. Dadea din cap, respingand totul, stiind ca minutele-i erau numarate=, descrie acest moment etnograful 4on + elcea. 8ie ca era impuscata sau murea singura, turca era pro odita si pomenita la ospatul fecioresc. Dupa petrecere, turcasul se dezbraca si turca era asezata, cu capul in #os intr-un ung er, pentru un an de zile.

+ iar daca toate aceste datini au un evident caracter pagan, acestea s-au pastrat si in crestinism pana in zilele noastre. Bor fi consemnate in acest sens o serie de credinte si obiceiuri avand un profund caracter sincretist. Astfel, 4on + elcea aminteste faptul ca la Putna satenii umblau cu turca numai dupa ce preotul termina liturg ia. 4n popor, se credea ca pe feciorul turcas il paraseste ingerul pazitor vreme de sase saptamani: flacaii din alai nu au voie sa intre in biserica o perioada, iar daca mor in acest interval, mor neingri#iti, necuminecati. De aceea, unii flacai se spovedeau inainte de a intra in cetele de calusari, de colindatori cu turca sau in alaiurile altor zei pagani. De altfel, acestia le asigurau protectie atata timp cat se aflau sub influenta lor. Pe de alta parte, responsabilitatea tinerilor era imensa"

nerespectarea ritualului putea atrage mania divinitatii si pedepsirea cetei, sau c iar a satului. 7eama de acest fel de consecinte era mai puternica decat indemnurile preotilor crestini de a se lepada de aceste practici ?necurate=.

Sursa" Crestin#rtodox$ro

Craciunul de azi si Craciunul de ieri

Nu mai e mult si sarbatorim Nasterea Domnului sau +raciunul. Multi vor fi plecati. Gnde; <a sc i, in locuri unde sa doarma cat mai mult sau sa se indestuleze cu sarmale, fripturi, cu multe bucate de porc. Sarbatoarea trece doar prin trup.

+ei care raman acasa, nu vor sa rateze concertele, concursurile, premiile ce se acorda in aceasta perioada. Si asa
Mareste imaginea. se face ca putini din acesti oameni mai traiesc minunea nasterii tainice a 8iului lui Dumnezeu din 8ecioara Maria.

!amenii alearga sa cumpere. Nu e nicio problema ca pierzi cateva ore bune in super- ipermarEeturi. 4mportant e sa fii in rand cu lumea. 4ar daca nu faci acelasi lucru, e o dovada ca nu dai semne de progres.

A a#uns sa fie mai fascinant sa asculti Stille nac t-uri si )ingle bells-uri in magazine. E prea obositor sa mai desc izi usa celor ce colinda. Si pe deasupra sa tot asculti aceleasi colinde.

Preotul nu mai este primit in casa, pentru a vesti Nasterea Domnului. Bine prea tarziu sau prea devreme. Ne deran#eaza. +e pacat ca sunt din ce in ce mai putini oameni care sa iasa din casa si sa vada 2pe unde a a#uns parintele?, asa cum faceau parintii si vecinii mei. +at de mult mi-as dori sa-l mai aud pe tata spunand" 2E pe la nea 4on2, adica la cinci case distanta de noi.

Nu mai avem gandul la a primi Sfanta 4mpartasanie de +raciun. 4n vec ime, Postul +raciunului era respectat. + iar daca se intampla ca porcul sa fie taiat in post, nu ne atingeam de carnatii trecuti printr-un fum statut, de slanina fiarta si usturoiata, de racituri, ... 7rebuia sa ne impartasim.

Ne preocupam prea putin de asemanarea cu %ristos. Ne interesam din timp de unde putem lua bradul de +raciun, carnea de porc, vinul si multe alte bunuri materiale si uitam sa primenim firea. Ne multumim ca avem numarul de telefon al parintelui si ca il putem suna atunci cand avem nelinisti. Nu mai putem sta in genunc i la spovedanie. Am uitat ca la marturisire 4l avem de fata pe %ristos.

+ iar daca ne simtim nemultumiti de cat am postit, de cat ne-am rugat, de putinul bine pe care l-am facut, nu se compara cu dezgustul pe care ti-l produce o sarbatoare pentru care nu te-ai pregatit deloc.

Daca se vor gasi persoane care sa fie prezente de +raciun in biserica, bucurandu-se de Nasterea Domnului, e semn ca mai avem oameni vii.

Adrian Cocosila

Obiceiuri de Craciun in Bucovina

7oate sarbatorile si praznicele crestine ne vorbesc despre unele evenimente sau fapte din viata Mantuitorului sau despre viata celor drepti. Praznicul Nasterii Domnului are o importanta deosebita, fiind sarbatoarea familiei, a parintilor, a bunicilor si in special a copiilor.
Mareste imaginea.

4n cele ce urmeaza vom arata, succint, cum au inteles bucovinenii Nasterea lui %ristos si ce obiceiuri au consacrat acestui eveniment devenit una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii. +ea mai vec e denumire a sarbatorii este aceea de +raciun, cuvant care inseamna creatie, descoperire, facere.

Din legendele crestine populare aflam ca Mos +raciun era sotul +raciunesei, femeia care a gazduit-o pe Maica Domnului pentru a-< naste pe 4isus. De frica barbatului, +raciuneasa i-a oferit Maicii Domnului doar ieslea din gra#d. Dupa nastere, toata gospodaria lui +raciun a fost invaluita de lumina, incat acesta, intorcandu-se acasa, a crezut ca este vorba de un incendiu. Dar, minune, fetele lui +raciun, sc ilodite de el, erau perfect sanatoase, avand mainile la loc si vederea recapatata. 4n semn de recunostinta, +raciun a luat un sac plin cu mere, nuci si covrigi pe care le-a impartit copiilor din sat, de aici tragandu-se datina darurilor de +raciun si a Mosului cu sacul.

+n Bucovina, Craciunul este sar!atoarea care se pastrea,a, poate, mai mult decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. 4n prea#ma +raciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna.

4n ziua de A#un, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din prea#ma gospodariei. 4n dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand" 2cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul2.

Craciunul este un minunat prile- pentru infrumusetarea interioarelor taranesti , gospodinele punand, acum, sub stresini diverse plante aromate -oc isele, minta creata, busuioc, mag iran., plante ce raman e&puse acolo o perioada indelungata din anul viitor, aspect ilustrat si in te&tul unei colinde bucovinene"

2 Streasina de busuioc,

Sa va fie cu noroc.

Streasina de mag iran,

Sa va fie peste an.

Streasina de minta creata,

Sa va fie pentru viata.

Streasina de bumbisor,

Sa va fie de - a#utor,

<a fete si la feciori

Si noua de sarbatori.2

%atinile de Craciun sunt pre.atite cu mult inainte, odata cu Postul Craciunului -$3 noiembrie., cand incep sa se constituie cetele de colindatori si se invata colindele ce vor fi rostite in timpul marii sarbatori.

4n Bucovina, colindatul este nu numai o datina ci, prin modul de organizare, a devenit o adevarata institutie, cu legi si reguli specifice. +opiii si tinerii se intrunesc, din timp, in grupuri de cate ' persoane, pentru alcatuirea viitoarelor cete, selectia facandu-se in functie de categoria sociala, afinitatile personale, calitatile morale sau gradele de rudenie. 7ot din timp se alege si conducatorul cetei - numit vataf, calfa sau turc - ce trebuie sa fie un bun organizator, sa aiba autoritate asupra tinerilor, sa aiba o conduita morala ireprosabila si sa fie un bun dansator.

5epetitiile pentru insusirea colindelor se fac fie la casele tinerilor din ceata, fie la biserica, fie in cadrul sezatorilor, singurele manifestari socio-comunitare permise in Postul +raciunului, fie, mai nou, la caminul cultural.

Poate cel mai important moment in derularea sarbatorii +raciunului este seara de a#un, atunci cand se pregateste o masa speciala, numita 2masa de a#un2, si incep colindele.

Pregatirea mesei de a#un incepea in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coceau colacii 2rotunzi ca Soarele si <una 2 si un colac special, numit 2+reciun2, frumos impodobit, impletit in forma cifrei opt, colac ce se pastra pana primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar.

7ot acum erau preparate douasprezece feluri de mancare de post -grau pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si 2sleita2 etc., precum si mancaruri din peste. Bucatele erau asezate pe masa din 2casa cea mare2, dupa ce pe aceasta se asternea cea mai frumoasa fata de masa. Gneori, sub fata de masa se punea fan, peste masa se petrecea un fir de stramatura rosie, legat sub forma de cruce, iar pe colturile mesei se asezau maciulii de usturoi. in mi#locul mesei se aseza un colac rotund iar in #urul sau se ordonau douasprezece farfurii in care se aflau cele douasprezece feluri de mancare. Seara, dupa trecerea preotului cu icoana, intreaga familie se primenea si se aseza la aceasta masa.

+ina avea un caracter ritual, inainte de a se aseza la masa, toti membrii familiei ingenunc eau pentru rugaciune, dupa care capul familiei invoca spiritele mortilor, ce erau invitate sa participe la ospat, si ranea simbolic vitele din gospodarie, c emandu-le pe nume si aruncand peste cap cate putin din cele douasprezece feluri de mancare. 8amilia se aseza si se ridica in acelasi timp de la masa, in semn de deplina intelegere si comuniune. E&ista interdictia de a se consuma in intregime cele douasprezece feluri de mancare, resturile fiind pastrate pe masa pana la Boboteaza, cand erau puse in rana animalelor sau erau asezate intr-o farfurie in fereastra, alaturi de un pa ar cu apa, pentru indestularea spiritelor mortilor.

!biceiul mesei de A#un, ce are intelesuri profunde si definitorii pentru lumea rurala traditionala, formata din plugari si pastori, se mai pastreaza, izolat, in satele de munte din Bucovina.

+olindatul, insa, moment culminant al +raciunului, s-a pastrat cu multa acuratete in ma#oritatea comunitatilor bucovinene. Datina este desc isa de catre copii, care, in #urul pranzului, in grupuri mici, incep colindul, trecand, pe rand, pe la toate casele. 4n trecut, micii colindatori, inainte de a pleca sa vesteasca Nasterea lui 4isus, se strangeau in cete pentru a-si cere iertare unii de la altii.

Colindele rostite de Craciun sunt considerate ca cele mai vec'i forme literare , la noi fiind atestate inca din Evul Mediu. 5edam mai #os o colinda vec e culeasa din satul Gdesti"

2Sculati, sculati mari plugari,

+a va vin colindatori

Pe la patru c eutori.

+ eutoarea de la vale

A aprins o lumanare.

<umanarea s-a aprins

Sfanturoaica s-a desc is.

! 4suse, prea %ristoasa,

5amai gazda sanatoasa2.

5asplata traditionala a micilor colindatori consta in colacei, mere, pere si nuci dar in zilele noastre gazdele ofera mai ales bani si dulciuri.

!data cu lasarea intunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flacai care strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pe intreg parcursul noptii. 7inerii se imbraca si astazi in costume de iarna traditionale, cu sumane sau co#oace, si au caciulile impodobite cu mirt si muscate. Seful cetei are caciula impodobita cu panglici multicolore, ca semn distinctiv. Pana catre mi#locul secolului al CC-lea, acompaniamentul colindatorilor se realiza doar cu fluierul si ciurul -o toba confectionata special pentru acest eveniment., pentru ca mai tarziu sa se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.

Dupa inceperea colindelor de noapte, oamenii considera sarbatorile incepute. +olindatorii pornesc de obicei de la casa sefului de ceata, trec pe la primarie si pe la preot, dupa care colinda intregul sat. E&ista, insa, comunitati in care se organizeaza numai o singura ceata de feciori, casele fiind colindate pe rand, fara prioritati.

A#unsi in curte, fara a rosti vreo formula de cerere a permisiunii, flacaii incep sa colinde. De la iperbolizarea casei, a curtii si a activitatii gospodarului, repertoriul colindelor abordeaza subiecte diferite, care surprind, in mod alegoric, realitati cunoscute. +olindele nu folosesc versuri satirice ci numai urari de sanatate si de bun augur. 4n credinta localnicilor, colindele se rostesc pentru indepartarea diavolului si purificarea spatiului, de aceea se considera ca este mare pacat daca cineva sta cu poarta incuiata in noaptea a#unului de +raciun.

Dupa rostirea colindei la fereastra, flacaii sunt invitati in casa, sunt ospatati si rasplatiti. Atunci cand sunt insotiti de muzica, in casele cu fete, are loc o mica petrecere, fata fiind prima scoasa la #oc de catre seful cetei sau, dupa caz, de catre flacaul care o simpatizeaza in mod deosebit.

4n unele localitati -Solea, Poieni - Solea, Partestii de Sus, +acica, Doroteia., concomitent cu cetele de colindatori se deplaseaza cetele de mascati - 2babe si mosnegi2 - care prin #oc, gesturi si dialog transmit, in viziune proprie, principiul fertilitatii, ca un preambul al Anului Nou.

Daca in ziua si in noaptea A#unului de +raciun doar copiii si flacaii umbla cu colinda, incepand din ziua +raciunului -/3 decembrie. si inc eind cu Boboteaza, gospodarii sunt cei care colinda pe la vecini, rude sau prieteni. in unele sate se intalneste si colinda bisericii, numita 2colinda batrana2, alcatuita numai din oameni casatoriti, care aduna, cu aceasta ocazie, fonduri banesti pentru biserica.

Spre deosebire de Anul Nou sau de alte sarbatori, in noptile +raciunului nu se intreprind nici un fel de practici magice.

Din dimineata de /3 decembrie incepe colindatul cu steaua. Mersul cu steaua presupune asocierea copiilor in grupuri de cate trei. Ei au ca recuzita o stea confectionata dintr-o vesca de sita cu raze din sipci de lemn, totul fiind imbracat in artie colorata. Pe cap copiii poarta coroane de artie iar cantecul de stea se compune din troparul Nasterii Domnului. +antarea face referiri la efortul depus pentru gasirea pruncului 4isus si contine unele reflectii filozofice asupra vietii pamantene.

+n unele sate, de la Craciun pana la Anul Nou, pot fi va,uti si iro,ii , grupuri formate din persona#e biblice" craii Baltazar, 9aspar si Melc ior, 4rod imparat, preotul !zia, ingerul si ciobanul.

Este, de fapt, o forma de teatru popular care se remarca prin seriozitatea temei tratate precum si prin vestimentatia socanta si atragatoare.

Nasterea Domnului - revarsarea luminii dumnezeiesti

Daca Sfantul <uca este evang elistul care a consemnat pentru vesnicie c ipul divin al 8ecioarei, relatand cu evlavie episoadele ce preced nasterea lui 4isus, Sfantul Matei, ancorat in traditia ebraica, se va opri cu precadere asupra figurii lui 4osif si va consemna o serie de fapte care dezvaluie misiunea unica a acestuia.
Mareste imaginea.

4n clipa in care a avut loc Buna Bestire, Maria, desi logodita cu 4osif, nu locuia inca la el, dupa cum rezulta din cele consemnate de Matei -$, $D-$6.. Deoarece, afland de zamislire fara a cunoaste taina ei, 4osif voia sa o lase in ascuns, inseamna ca Sfanta 8ecioara nu ii descoperise nimic din vestirea ingerului. Se pare ca abia dupa intoarcerea Mariei de la Elisabeta a aflat el ca logodnica sa va avea un prunc, deci Maria nu-i destainuise pana atunci nimic din taina impartasita de inger. 8ire interiorizata si patrunsa de caracterul inefabil al evenimentului, ea suferea fara indoiala de a nu-l putea descoperi nici celor mai apropiati. Nimic din ceea ce e&periase nu putea fi insa turnat in cuvinte si mai ales nu putea fi cunoscut de altii. De aceea, Maria tacea si astepta ca Dumnezeu sa o invete ce trebuie sa faca.

4osif, om drept, dupa cum il caracterizeaza evang elistul, dar tulburat de cele ce se petreceau cu logodnica sa, se otarase sa o paraseasca, dar fara sa dea in vileag presupusul ei pacat. Pe cand cugeta astfel, un inger i se arata in vis si ii spuse" 24osife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este din Du ul Sfant2 -Matei $, /(.. 4osif era urmas al lui David si folosirea de catre inger a acestui titlu marc eaza filiatia davidica si legatura cu mesianismul Bec iului 7estament. Este insa caracteristic ca el nu se bucura de o angelofanie propriuzisa, ci doar de un vis, in care un trimis ceresc ii dezvaluie taina zamislirii dumnezeiesti. De altfel, acest fapt este in perfecta concordanta cu profilul dreptului 4osif, asa cum apare el din paginile Evang eliei.

4osif este omul misterului si al tacerii. Mere#EovsEi spune despre el ca 2celui tacut i-a fost incredintat +uvantul2. Evang eliile nu mentioneaza niciun cuvant rostit de batranul caruia i-a fost arazita cea mai sublima misiune" aceea de a slu#i drept tata pamantesc 8iului lui Dumnezeu si de a ocroti copilaria Sa nepri anita. De altfel -dupa cum va reiesi si din cele ce urmeaza., toate aceste episoade legate de nasterea Domnului se petrec la limita dintre lumina si intuneric, intr-o zona de clar-obscur, strabatuta doar uneori de o lumina suprafireasca.

+ ipul lui losif, despre care stim atat de putin si al carui glas nu il auzim niciodata, face si el parte din aceasta atmosfera de taina. Evang elia mentioneaza doar ca era teslar - 4isus este numit fiul teslarului - descendent din David si ca locuia la Nazaret. Aceste date sumare sunt totusi suficiente pentru a contura figura lui 4osif, situat, ca si Ja aria, ca si Simeon, pe linia traditiei veterotestamentare. Se pare ca Providenta urmarea sa-l tina continuu in penumbra: misiunea sa fiind a&ata pe smerenie si pe supunere la porunca divina, el nu va aparea niciodata in primul plan. 8aptul ca ingerul ii vesteste taina in vis - de altfel, el se va mai bucura inca de doua asemenea vise revelatorii se potriveste cu stilul vietii acestui drept, la care descoperirile esentiale au loc in linistea somnului, iar e&perientele cele mai otaratoare nu sunt impartasite celor din #ur.

Este probabil ca acel care avea sa ocroteasca Pruncul sfant, sa-< ascunda - rolul sau de tata prezumtiv presupunea tocmai misiunea de a ascunde pentru un timp filiatia divina a +opilului - si sa asigure crearea acelei atmosfere de dragoste calda, menita sa invaluie copilaria lui 4isus, trebuia sa se profileze ca o silueta discreta si tacuta la orizontul acestor episoade miraculoase, evitand sa atraga atentia asupra persoanei sale. Desigur, o alta cauza a caracterului sters al prezentei lui 4osif este aceea ca figura lui urma sa apara mereu in umbra Maicii Domnului, care #oaca rolul central in iconomia mantuirii. Ea se bucura de prezenta directa a ingerului, al carui nume este cunoscut si caruia ii raspunde lucid si constient.

Prin ea, taina intruparii va putea avea loc. 4osif este doar martorul tacut al acestui mister sfant, dar misiunea sa grea si ingrata este totusi nepretuita. Ea implica un dublu sacrificiu" acela de a accepta sa slu#easca drept tata unui copil care nu este al lui si de a-si asuma raspunderea vietii pruncului, amenintata de prime#dii si pusa, din aceasta pricina, sub obladuirea sa ocrotitoare. Sfantul 4oan %risostom crede, de asemenea, ca aparitia ingerului in vis este in concordanta cu caracterul moderat al lui 4osif, care se ferea mereu de punerea in evidenta a fiintei sale.

Numai dupa ce ingerul ii descopera lui 4osif originea divina a Pruncului, el ii dezvaluie si numele de 4isus, pe care Acesta il va purta, nume care reveleaza misiunea Sa" aceea de a mantui poporul de pacate. 4ngerul ii reaminteste lui 4osif cuvintele profetice ale lui 4saia prin care marele prooroc anticipa peste veacuri taina zamislirii de catre 8ecioara" 24ata, 8ecioara va avea in pantece si va naste 8iu si vor c ema numele lui Emanuel, care se talcuieste" +u noi este Dumnezeu2 -Matei $, /0.. 4n felul acesta, trimisul ceresc ii descopera lui 4osif ca misterul sacru trait de el se inscrie pe linia sperantei milenare a poporului ales si ca insusi faptul tulburator al zamislirii de catre 8ecioara fusese prevestit de cel mai mare profet al lui 4srael.

4osif primi cu smerenie cele vestite de inger" el nu se indoi, nu incerca sa se sustraga acestei misiuni, ci accepta in tacere sa se supuna voii +elui de Sus. Evang elistul spune doar ca din ziua aceea el o lua la sine pe Sfanta Maria. 4n felul acesta el arata ca, in ciuda aparentelor, credea cu credinta tare in cele fagaduite de solul ceresc. Pentru el, cuvintele ingerului cantareau mai greu decat argumentele unei logici umane inguste. Prin aceasta, el incuviinta tot ce avea sa decurga din consimtamantul sau" sa veg eze neincetat asupra 8ecioarei si a Pruncului, sa ramana o umbra protectoare a acestor fiinte sfinte, atata timp cat vor avea nevoie de prezenta sa. +uvantul, care zidise lumea, va nazui sa se adaposteasca sub aripa ocrotitoare a batranului drept, c emat sa-i ofere caldura unui camin.

8aptul ca 4osif era coborator din David, ca si Sfanta 8ecioara, va fi plin de consecinte: din moment ce 4isus avea sa treaca la inceput drept fiu al lui 4osif, era necesar ca si acesta sa fie din spita regelui psalmist, pentru ca filiatia davidica a lui %ristos sa fie atestata. 7otodata, originea davidica va pricinui calatoria lui 4osif si a Mariei la Betleem, spre a se inscrie, conform decretului lui Kuirinius, in orasul lor de origine: se constata deci ca si factori de natura politica au contribuit la implinirea profetiilor mesianice.

Betleemul, unde David fusese uns rege de catre Samuel, oras al carui nume se talmaceste 2casa painii2, fusese predestinat, conform profetiei lui Mi eia, de a fi locul in care Se va naste Mesia. Aceasta profetie se va realiza prin mi#locirea dispozitiei emise de catre stapanii romani ai Palestinei. 4mperiul 5oman, intruc ipare a puterii terestre, apare astfel ca un instrument in mana Providentei. El determina cadrul in care 8iul lui Dumnezeu Se va insera in flu&ul istoriei universale.

Afirmatia profetului evreu se realizeaza astfel prin intermediul puterii romane. De altfel, 4mperiul 5oman va fi mereu proiectat la orizontul vietii Domnului: in ultima instanta, condamnarea lui 4isus va fi pronuntata sub presiunea temerii pe care acest stat autoritar o inspira dregatorilor sai. Dintru inceput are deci loc o convergenta de cauze care va face ca nasterea lui 4isus sa aiba loc la Betleem, in orasul lui David.

Se constata, o data in plus, ca factori de ordin contingent, c iar cand aparent par cauza unica a fenomenelor, nu sunt decat refle&ele pe planul terestru ale unor actiuni ce-si au radacina in transcendent. ! multiplicitate de fapte, a caror

cauzalitate separata poate fi stabilita, a conlucrat spre a determina coborarea +uvantului in cuprinsul lumii create, intr-un anumit moment al devenirii istorice.

Episodul nasterii, asa cum este relatat de <uca -$, ,0-,'. - Matei il mentioneaza in treacat, iar Marcu si 4oan nici nu-l pomenesc -, ofera o imagine antinomica, fiind invaluit simultan intr-o lumina suprafireasca si intr-o umbra plina de taina. <a aceasta contribuie atat caracterul sumar al detaliilor date de <uca - tacerea celorlalti evang elisti este semnificativa din acest punct de vedere -, cat si lumina divina care scalda toate scenele narate de evang elist.

El 9reco, pictorul vizionar, a redat admirabil in tabloul sau 2Adoratia pastorilor2 sensul bipolar al acestui mister. Pe un fundal intunecos straluceste lumina suprafireasca ce invaluie pe Prunc si pe Sfanta Sa Maica, lumina ce se concentreaza deasupra capului lui 4isus. 4n Betleemul 4udeii, orasel incarcat de bogatia unor amintiri sacre, la periferia 4mperiului 5oman, stapan al lumii civilizate, vine o fecioara necunoscuta, insotita de un batran evlavios. Negasind nici un loc in casele de oaspeti, ei sunt siliti sa se adaposteasca peste noapte intr-o pestera, unde 8ecioara da nastere Pruncului fagaduit ei de inger.

7otul se petrece in taina. +el mai de seama eveniment de la zidirea lumii are loc in tacere, nestiut si necunoscut de nimeni. +onducatorii spirituali ai evreilor, fariseii, carturarii, nici nu banuiesc ca in acea clipa unica se naste Mesia, pe care toata traditia lor 44 astepta si 44 pregatea.

4storicii s-au straduit sa gaseasca, in diferitele anale si documente ale vremii, vreo mentiune privitoare la nasterea lui %ristos. 4ncercare zadarnicaA Nasterea 8iului trebuia sa fie ignorata de puternicii si invatatii acestei lumi. Si totusi, in noaptea aceea sfanta s-au desc is cerurile si, pentru o clipa, lumea puterilor netrupesti a patruns in universul nostru material. Eveniment ascuns pentru contemporani, nasterea Pruncului sfant apare totusi incon#urata de un nimb stralucitor. Minunea, mai presus de fire, are loc sub cele mai smerite aparente. Aceste trasaturi, care dau evenimentului un caracter parado&al, se e&plica prin intentia Providentei de a pastra ascunsa, pana la o anumita vreme, intruparea 8iului.

De altfel, de-a lungul intregii e&istente terestre a lui 4isus se va constata mereu o tendinta de acoperire a divinitatii Sale, iar paralel cu aceasta, dezvaluirea treptata a originii Sale divine. <ucrul se e&plica, desigur, prin gri#a permanenta a Divinitatii de a nu ingadui manifestari prea evidente ale dumnezeirii lui 4isus decat fata de aceia care credeau in El, spre a nu grabi convertirile pricinuite doar de e&istenta unor fapte miraculoase.

4ntruparea +uvantului are un caracter esentialmente bipolar" luand trup de om, 8iul isi ascunde natura divina acceptand limitele impuse de firea umana, dar in acelasi timp descopera oamenilor ceva din slava dumnezeiasca. 7otusi, Dumnezeu nu a voit ca nasterea lui %ristos sa ramana cu totul necunoscuta oamenilor. Angelofaniile din

noaptea sfanta vor desc ide oc ii pastorilor si tuturor acelora care vor veni dupa ei: ele vor fi un semn al coborarii +uvantului in lume si al implinirii profetiilor mesianice.

+u veacuri in urma, 4saia, inspirat de Du ul Sfant, spusese" 2+aci prunc s-a nascut noua, un fiu s-a dat noua, a carui stapanire e pe umarul lui si se c eama numele lui" inger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa vie2 -6, 3.: viziune profetica prin care se descoperea simultan nasterea Pruncului sfant si originea Sa divina.

Evang elistul nu precizeaza locul in care 8ecioara <-a nascut pe 4isus: el spune doar ca, negasind loc in casa de popas, au culcat pruncul in iesle. !rigen a mentionat primul pestera, intemeindu-se desigur pe o vec e traditie. Gn lucru este cert" Dumnezeu, coborat printre oameni, nu a aflat acoperamant in nici o locuinta zidita de maini omenesti, El, +el care a zidit lumea.

Nasterea in pestera poate fi o dovada de smerenie, dar se e&plica desigur si prin atmosfera de taina in care trebuia sa aiba loc coborarea Domnului printre oameni. Pare ca pamantul se straduia sa-< ascunda pe Jiditorul sau, in timp ce cerul, prin stea, il va descoperi inteleptilor.

Ne aflam din nou in fata aceleiasi dialectici subtile vizibile in toata viata Mantuitorului. Mai presus de toate aceste cauze s-ar putea ca, prin nasterea in pestera, Providenta sa fi voit sa arate solidaritatea 8iului cu intreaga faptura. 8iul vine in lume spre a-l sfinti nu numai pe om, ci si pamantul si intreaga creatie, care fusesera blestemate in urma caderii. 2Blestemat va fi pamantul pentru tine2 -8acerea 0, $,., i-a spus Dumnezeu lui Adam.

%ristos nu Se va naste in casa zidita si pardosita, ci aproape de pamantul pe care a venit sa-l rascumpere, impreuna cu intreaga zidire. El va fi culcat in iesle si incalzit, asa cum ni-< infatiseaza iconografia medievala, de rasuflarea calda a vitelor adapostite peste noapte in pes-lera, deoarece prin El toata faptura, care fusese robita stricaciunii si suspina dupa mantuire -5om. D, /$-//., va fi izbavita de suferinta si reunificata intru Domnul.

Este semnificativ ca toate evenimentele importante din viata Mantuitorului vor avea loc in mi#locul naturii. <a 9 etsimani, unde va da lupta suprema impotriva ispitei, picaturi de sudoare insangerata, semn al e&traordinarei tensiuni e&periate de %ristos in acele clipe, vor curge pe pamant, spalandu-l de intinaciunile sale: pe 9olgota de asemenea, acolo unde isi va da du ul, in mi#locul naturii pe care o va purifica prin moartea Sa, picaturile scump sangelui Sau vor cadea pe pamant sfmtindu-l. Dupa moarte, 7rupul preacurat al Domnului va odi ni trei zile in pantecele pamantului, purificand astfel natura pana in strafundurile sale.

4n redarea episodului unic al nasterii lui %ristos, evang elistul este e&trem de succint" 2Si a nascut pe 8iul ei +el Gnul-Nascut si <-a infasat si <-a culcat in iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei2 -<uca /, ,.. 8iul 7atalui ia c ip de om, asumand conditia umana cu toate neputintele ei, in afara de pacat, care-4 va fi structurai strain.

+ enoza, definita pentru prima oara de Sfantul Pavel ca o golire de Sine a +uvantului - 2+i S-a desertat pe Sine, c ip de rob luand, facandu-Se asemenea oamenilor, si la infatisare aflandu-Se ca un om2 -8ilip /, ,. -, consta in faptul ca Dumnezeu S-a aratat sub infatisarea smerita a omului si c iar a pruncului neputincios, dezbracandu-Se de putere si de marire pentru a Se face pe masura noastra. 8ara c enoza, adica fara acceptarea de catre 8iul a umilirii Sale, a coborarii in limitele creatului si a preluarii tuturor slabiciunilor pe care le presupune natura umana, Dumnezeu ne-ar fi ramas inaccesibil pentru eternitate. %ristos a consimtit insa la aceasta umbrire temporara a slavei Sale, pentru ca, in momentul acesta, Dumnezeul transcendent, etern invizibil si incognoscibil, sa vina in ma&ima apropiere de om, pentru a fi privit si ascultat, pentru a deveni subiectul unui dialog bazat pe dragoste si a restabili astfel comuniunea dintre om si +reatorul sau.

Sub c ipul pruncului nevinovat, Dumnezeu S-a infatisat oamenilor lipsit de aparare, dar totodata posesor al unei puritati neintinate. Pruncul sfant va reaminti omenirii pangarite de pacat starea paradisiaca si va anticipa asupra noii umanitati regenerate prin ar. 4n cursul vietii Sale, Domnul S-a identificat de multe ori cu pruncii - 2+ine va primi un prunc ca acesta, in numele Meu, pe Mine Ma primeste2 -Matei $D, 3. - si a considerat copilaria ca pe o stare ce anticipeaza noul eon.

Prin intrupare, 8iul lui Dumnezeu a sfintit natura umana, pe care Si-a impropriat-o, devenind unicul subiect al celor doua firi, si a pus astfel bazele regenerarii noastre, care va fi implinita definitiv prin #ertfa Sa pe cruce. + ipul divin din om, umbrit in urma caderii, va fi curatit de intinaciunile care-l acopereau si va recapata putinta de a-< oglindi pe +reatorul sau. +oborarea +uvantului in mi#locul creatiei a insemnat, in acelasi timp, si inceputul sfintirii intregii zidiri, apte de acum inainte sa primeasca arul.

<ocurile care constituie punctele de popas ale traiectoriei terestre a lui %ristos vor capata o valoare proprie: astfel, diferite asezari precum Betleemul, Nazaretul sau +apernaumul inceteaza a mai fi simple denumiri geografice, devenind centre luminoase, a caror silueta se profileaza dincolo de otarele acestei lumi. Si timpul, consecinta a caderii, va fi sfintit prin prezenta in cuprinsul sau a 8iului lui Dumnezeu.

Din clipa in care +uvantul S-a inserat in durata istorica, timpul a capatat plinatate, iar diferitele momente ce intra in componenta sa au dobandit o coloratura proprie. Numai in stiintele e&acte se poate vorbi de uniformitatea timpului: pentru ganditorul crestin, ca si pentru filozof, segmentele de timp se deosebesc calitativ, fiecare avand o valoare specifica. PeguF, care a intuit cu o sensibilitate rara sensul misterului intruparii, spune ca aceasta uneste vesnicia cu timpul.

Dupa ce a relatat, e&trem de sumar, nasterea Pruncului 4isus, Sfantul <uca povesteste, cu multe amanunte, aratarea ingerilor catre pastori, care a avut loc in aceeasi noapte sfanta, constituind fateta glorioasa a evenimentului imbracat in smerenie petrecut in pestera din Betleem. <umina alterneaza cu umbra si umilirea cu preamarirea, invederandu-se astfel, din prima clipa a vietii Mantuitorului, impletirea inefabila dintre divin si uman.

4n apropierea pesterii unde dormea Pruncul sfant se aflau pastori stand de veg e langa turmele lor. Pe acestia i-a ales Dumnezeu sa primeasca vestea cea mare a nasterii lui %ristos.

Prin caracterul indeletnicirii lor, pastorii erau randuiti sa cunoasca cei dintai bucuria daruita tuturor oamenilor. Aceia care se ingri#eau de oi si de miei, fapturi nevinovate, si vietuiau in mi#locul naturii, departe de asezarile omenesti, trebuiau sa afle primii despre nasterea Mielului, care avea sa fie in#ung iat pentru pacatele lumii. Sfanta Scriptura a conferit un sens sacerdotal termenului de 2pastor2, c emat sa fie calauza spirituala a oamenilor, de a caror mantuire este raspunzator. Mantuitorul insusi Se va infatisa sub c ipul Pastorului celui bun, care-Si pune viata pentru oile sale -4oan $(, $$..

4n timp ce pastorii pazeau turmele, un inger li s-a aratat si 2slava Domnului a stralucit impre#urul lor2 -<uca /, 6.. +a in toate momentele insemnate din iconomia mantuirii, si in aceasta clipa trimisul ceresc este prezent, spre a da oamenilor vestea cea mare. Este semnificativ faptul ca, dupa ce primii oameni au cazut in pacat, Dumnezeu a pus eruvimi cu sabie de foc, sa-l opreasca pe Adam de a se mai apropia de pomul vietii. Puterile netmpesti se asociaza +reatorului pentru a-l pedepsi pe omul vinovat de neascultare si a-l mentine sub dominatia mortii, consecinta directa a greselii sale.

4n felul acesta era marcata distanta dintre om si paradisul pierdut. 4n noua etapa, desc isa prin intruparea +uvantului, ierar iile ingerilor vor contribui la reunificarea creatiei, divizata ca urmare a pacatului primilor oameni. 4ngerii vor sta de veg e langa %ristos in clipele cele mai grele si vor cauta sa descopere muritorilor semnele minunate care puncteaza e&istenta terestra a +uvantului.

5olul lor de revelatori ai misterelor ceresti va fi vizibil atat la Nasterea Domnului, cat si la inviere si la inaltare. Slava Domnului, mentionata de evang elist in acest verset, este arul, care, conform invataturii ortodo&e, descopera fata Dumnezeirii catre oameni si ii face apti pentru primirea vestii celei mari. %arul este o energie necreata, care tine fiintial de Dumnezeu, este o lucrare proprie celor trei Persoane divine, fiind totusi deosebit de fiinta Dumnezeirii, prin esenta incognoscibila si incomunicabila.

Slava sau arul pot fi vazute si impartasite alesilor, asa cum a aratat Sfantul 9rigorie Palama in disputa purtata impotriva lui Barlaam. Slava Domnului straluceste pastorilor la aparitia ingerului. Sfantul 4oan Damasc in spune ca

ingerii sunt lumini spirituale si ca stralucirea lor isi are originea in lumina cea fara de inceput, ei impartasindu-se din arul necreat.

Sfantul Petru, vorbind de Sfantul Du , il numeste 2Du ul slavei2 -4 Petru 1, $1., Paracletul fiind ipostasul divin care comunica oamenilor si intregii zidiri energia sfintitoare a arului. Slava mentionata de evang elist este deci manifestarea in noaptea sfanta de la Betleem a prezentei Du ului, care aducea oamenilor vestea cea buna a nasterii 8iului.

Sfantul Du , la umbra caruia vor avea loc cele mai de seama evenimente din viata Dumnezeului intrupat, apare si la nastere, ca putere lucratoare si revelatoare, fara insa a fi numit. Multimea de oaste cereasca mentionata mai departe de evang elist este tot o forma de manifestare a prezentei Du ului, intrucat iera iile ingeresti lucreaza sub inraurirea Sa. De-a lungul intregii e&istente terestre a lui 4isus, se va urmari impreuna-lucrarea 8iului si a Du ului, precum si aceea de descoperire a 8iului, indeplinita de Sfantul Du , si de revelare indirecta a Du ului, prin mi#locirea lui %ristos si a minunilor infaptuite de El.

<umina divina, indiciu vizibil al coborarii arului in lumea creata, ii invaluie pe pastori. Prezenta acestei lumini, prin care Dumnezeu Se reveleaza oamenilor, marc eaza inceputul unei noi etape in istoria spirituala a omenirii" aceea a patrunderii arului sfintilor in universul creat, care fusese viciat prin cadere.

%ristos insusi Se va numi 2<umina lumii2, iar Sfantul Evang elist 4oan va starui asupra identificarii dintre Mantuitor si lumina cea adevarata care 2lumineaza in intuneric, dar intunericul nu a cuprins-o2 -4oan $, 3.. Prin toata viata Sa, %ristos Se va manifesta ca lumina coborata in lume spre a risipi intunericul in care aceasta era mentinuta de fortele raului. <umina de la nastere este deci si anticiparea simbolica a acestei lucrari de iluminare a lumii si a omului, pe care o va realiza 4isus %ristos.

<a vederea acestor fapte minunate, pastorii 2s-au infricosat cu frica mare2 -<uca /, 6.. Ei sunt cuprinsi de aceeasi spaima pe care a incercat-o si Ja aria si pe care o vor resimti si sfintele femei in dimineata invierii. Ea este datorata presimtirii unei adieri sfinte care patrunde pana la om de dincolo de otarele acestei lumi si il face sa se infioare. Pastorilor infricosati ingerul le vesteste" 2Nu va temeti. +aci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. +a vi s-a nascut azi Mantuitor, care este %ristos Domnul, in cetatea lui David2 -<uca /,$(-l$..

+a si in cazul Bunei Bestiri, bucuria desc ide noua etapa initiata de coborarea 8iului in lume. De retinut este faptul ca ingerul anunta bucurie pentru tot poporul, avand in vedere atat pe 4srael, caruia i se vestea implinirea sperantei seculare, cat si intregul neam omenesc. De altfel, modul de e&primare al ingerului este de natura sa sublinieze legatura dintre nasterea acestui prunc si coordonatele traditionale ale sperantei mesianice.

El spune ca astazi - de retinut accentuarea acestui prezent, care marc eaza unicitatea momentului - s-a nascut un Mantuitor in orasul lui David, staruind astfel asupra filiatiei davidice a nou-nascutului.

7ermenul de 2Mantuitor2 este folosit in Evang elie doar aici si intr-un unic verset din 4oan -1, 1/.. 4n nici unul din cazuri el nu este rostit de evrei, care nu au vazut niciodata in %ristos un mantuitor, ci de catre inger la <uca si respectiv de samariteni la 4oan. Solul ceresc subliniaza deci identitatea dintre Mantuitorul abia nascut si Mesia cel asteptat. 7otodata, el adauga termenului de 2Mesia2 si pe acela de 2Domn2, indicand astfel dumnezeirea Gnsului. +uvintele ingerului proclama astfel implinirea profetiilor mesianice, a caror semnificatie tainica este acum dezvaluita. <ui 4srael i se vesteste deci nasterea lui Mesia cel asteptat, si nu a unui drept oarecare din sirul celor care au ilustrat istoria sa, ci a insusi 8iului lui Dumnezeu coborat printre oameni pentru a-i mantui.

PeguF, care a avut intuitia insemnatatii covarsitoare a prezentei arului in lume - cu atat mai remarcabila cu cat la acea vreme acest aspect al vietii spirituale era prea putin subliniat in catolicism -, precum si a multiplelor urmari ale intruparii 8iului lui Dumnezeu privind omul si intreaga creatie, a aratat ca dupa intrupare nu se mai poate vorbi de doua domenii perfect distincte, acela al universului sensibil si al celui spiritual, sau al naturii si al arului, ci de unul singur, cu multiple fatete. 2+opacul arului are radacini profunde si se infige adanc in pamant2, spune poetul francez, sugerand astfel misterul de negrait al sfintirii creatiei, al reunirii cerului cu pamantul.

Minunea Nasterii Domnului are loc deci sub semnul misterului: ea va fi perceputa numai de cativa alesi - pastorii, magii -, care o vor vesti insa celor din #urul lor. Ea nu va ramane totusi mereu ascunsa, caci lumina din acea sfanta noapte va radia peste veacuri, risipind intunericul din lume si stralucind in sufletele celor care il vor primi pe %ristos.

Natalia

anoilescu %inu

Sarbatorile de iarna la romani

Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului +raciunului -$3 noiembrie. si tin pana la Sfantul 4oan -, ianuarie.. Este o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada. 5eperele mai importante sunt" Postul +raciunului, +raciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul 4oan. 4n functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.
Mareste imaginea.

Postul +raciunului este, in felul sau, un parado&" un post de bucurie: desi in traditia crestina postul inseamna pocainta, asceza, intristare. Postul +raciunului insa inseamna toate acestea numai in masura in care simbolizeaza intunericul in care se afla lumea inainte de venirea Mantuitorului. Dar intrucat asteapta si prevesteste Nasterea lui Mesia, este un post de bucurie, un post usor, cu dezlegare la peste in fiecare sambata, duminica si sarbatoare mai importanta.

+aracteristice perioadei acestui post, in comunitatea romaneasca sunt pregatirile pentru marea sarbatoare a +raciunului -atat din punct de vedere gospodaresc, cat si din cel al obiceiurilor. si serbarea sarbatorilor crestine din aceasta perioada. Pentru comunitatea de pana la inceputul secolului al CC-lea, aceasta este perioada sezatorilor, intrucat, in noptile lungi de iarna, era vreme destula pentru lucrul de mana, dar si pentru distractii: aceasta era si perioada cand se cunoasteau flacaii cu fetele, pentru a se casatori, dupa Boboteaza. Dar datorita lipsei acelor nevoi economice si culturale, pentru societatea romaneasca de astazi, acele vremuri au a#uns doar o amintire.

4n privinta sarbatorilor din post, ele debuteaza cu 8ilipii de toamna -cunoscuti si ca +ilipi, %ilipi sau Pilipi., serbati intre o zi si sapte zile, in perioada de $/-/0 noiembrie. Ei se spune ca erau 2un fel de spirite supreme ale lupilor, -... . cel mai mare si cel mai rau fiind 8ilipul cel Sc iop sau 9odinetul Sc iop2-$.. 4n aceasta perioada femeile nu dadeau gunoiul afara, ci il strangeau dupa usa, nu impungeau cu acul, ca sa nu le ia lupul oile -/.. <ipeau gura sobei ca sa se lege gura lupului, sau atarnau de lemnul cosului o secure, ca sa fie ferite de pagube -0.. Se spunea ca cine tine 8ilipii isi apara casa de foc, de serpi, de strigoi si stricaciuni, dar mai ales de pagubele provocate de lupi.

4n ziua de azi, printre femeile batrane, 8ilipii abia mai pastreaza amintirea sarbatoririi lor. E o sarbatoare populara, tinand mai mult de credinte vec i si de frica de sfinti.

Pe /$ noiembrie este o alta sarbatoare importanta, cunoscuta in popor sub numele de !videnie. Este vorba de 4ntrarea in Biserica a Maicii Domnului, care a ramas vreme de $/ ani in Sfanta Sfintelor a templului iudaic, pentru ca apoi sa fie logodita cu dreptul 4osif. 4n popor se spune ca, in aceasta zi, cerurile se desc id si animalele vorbesc: se fac praznice pentru cei ce au suferit moarte napraznica.

Pe 1 decembrie se tine Sfanta Barvara -Barbara. izbavitoarea de otrava, de bube si pazitoarea lumii de Anti rist. Nu se oparesc rufe, nu se tese, nu se coase in aceasta zi. +opiii nu au voie sa manance boabe. Se spune ca mamele ii imbarbureaza pe copii -le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa in care au spalat icoana. -1..

+u strasnicie se mai tine si Sfantul Spiridon, 8acatorul de minuni -$/ decembrie., fiind considerat tot un sfant periculos. +umva acest tip de sarbatori -generate de frica si nu de cinstirea sfintilor. pare a nu fi tinut din motive crestine. Si totusi frica de Dumnezeu este considerata a fi inceputul intelepciunii. Alternativa crestina la frica ce-i determina pe romani sa tina o anumita sarbatoare este dragostea adevarata de Dumnezeu si de sfinti, despre care Sfantul Antonie cel Mare spune ca biruieste frica.

$ 4. 9 inoiu, Barstele timpului, Ed. Meridiane, Bucuresti, $66D, p. /D$

/ M. 5adulescu-+odin, sarbatorile poporului, $6(6, p. D6, apud 4. 9 inoiu, op. cit., p. /D$

0 7. Pamfile, Mitologie romaneasca, Ed. All, Bucuresti, $6,,, p. $$,

4 I. Nicolau,

hidul sarbatorilor romanesti, !d. "umanitas, #uc., 1$$%, p. 64

4n fine, urmeaza un sfant tinut din dragoste" Sfantul 4erar Nicolae al Mirei <ic iei, care a stralucit prin milostenie, intelepciune si propovaduirea dreptei credinte, aparand Biserica de invatatura ereticului Arie. 4n amintirea bunatatii acestui sfant si azi romanii le dau daruri de Mos Nicolae copiilor, care le afla, in dimineata acestei zile, in g etute sau sub perna.

4n popor se spune ca Sfantul Nicolae tine paza soarelui, care, satul de mers pe acelasi drum si scarbit de ce vede, vrea sa fuga. Altii spun ca a fost podar, corabier sau pescar si ca are darul de a-i ocroti pe cei ce merg pe ape. Este considerat ocrotitorul saracilor si datatorul de noroc al fetelor sarace la maritis. De asemenea, se spune ca el aduce zapada, iar daca ninge de ziua sa, va fi iarna grea.

! mare sarbatoare la sfarsitul lui noiembrie, pe 0(, este cea a Sfantului Apostol Andrei, cinstit ca apostol al romanilor, intrucat, din spusele istoricului Eusebiu al +ezareei reiese ca lui i-a revenit, prin tragere la sorti, sa propovaduiasca Evang elia in partile 7raciei si ale ScFt iei, inclusiv Dobrogea de azi. Amintirea marelui apostol a fost pastrata, pana nu demult, de romani, doar in cateva povestiri locale. Acestea vorbesc despre pestera sa din Dobrogea, care inca se mai pastreaza, despre izvorul si locurile pe unde a propovaduit. Astazi Sfantul Andrei este sarbatorit in toate bisericile, prin sfinte slu#be. De asemenea, i se aduce cinstire prin numirea copiilor cu numele sau, prin zidirea de biserici avandu-l ca ocrotitor. Este sarbatorit c iar si in mass-media, unele posturi de televiziune dedicandu-i emisiuni speciale in ziua praznicului sau.

+onsiderat patron al lupilor, in unele icoane populare este reprezentat cu cap de lup. Noaptea dinainte este cunoscuta sub numele de noaptea strigoilor, de care oamenii se aparau, ungand usile si ferestrele cu usturoi, sau

consumand mu#dei. Se spune ca in noaptea Sfantului Andrei strigoii se iau la bataie pe la otare si raspantii, putandu-i ataca si pe oameni. Prin unele locuri -in Moldova. se consuma o bautura numita covasa, ca oamenii sa fie aparati de strigoi. Aceasta se prepara din terci sau turte de malai, amestecate cu apa. Amestecul era pus la fermentat, apoi consumat in ziua Sfantului.

! adevarata petrecere a flacailor si fetelor avea loc in noaptea dinaintea Sfantului Andrei, la pazitul usturoiului. Gnadoua batrane pazeau usturoiul adus de fete pentru a nu fi furat de flacai. Se spunea ca acest usturoi are puteri tamaduitoare, izbaveste de strigoi, -3. a#uta la drum lung si la negustorie -'..

Practicile traditionale de Sfantul Andrei care s-au mai pastrat sunt cele de divinatie. 8etele incearca sa-si gaseasca ursitul, uitandu-se goale in fantani, in oglinda sau intr-o ceasca cu apa in care se pune un inel cununat, ori mancand o turta sarata si crezand ca vor visa ca cel care le este ursitul va veni sa le aduca apa. ! alta datina pastrata in zilele noastre este aceea de a pune grau la incoltit de Sfantul Andrei, crezand ca, asa cum va arata graul la +raciun, asa va fi recolta din anul ce urmeaza.

4gnatul este in traditia crestina sarbatoarea Sfantului 4gnatie 7eoforul -/( decembrie.. Sfantul a lasat pretioase documente Bisericii - scrisorile Sale dedicate comunitatilor crestine prin care trecea pe drumul martiriului, care a avut loc la 5oma. Acestea se numara printre putinele marturii vii ale unui sfant mucenic, aflat inaintea patimirii.

4n datinile romanilor, aceasta zi a ramas prin ritualul sacrificarii porcului, fara conotatii sacre astazi, desi folcloristii vad in acest act o substituire a #ertfelor omenesti, sarbatorirea unei zeitati, a unui 2spirit agrar2-,..

Acest sacrificiu se face mai mult pentru a indestula cu carne si produsele traditionale sarbatorile care urmeaza si intregul an. <atura practica predomina acum asupra celei ritual-ceremoniale. Si aceasta, desi se poate vorbi despre un intreg ritual al pregatirii porcului. Acesta, dupa ce este in#ung iat, este parlit, apoi spalat cu malai, si acoperit cu o patura. 4n unele locuri, i se face o taietura in forma de cruce, in frunte. +opiii se suie calare pe porc, ca sa aiba noroc tot anul. Apoi se scot intestinele si maruntaiele, se transeaza carnea, se fac preperatele traditionale -caltabosi, toba, lebar, sangerete, carnati, toc itura, drob, -cig ir., etc... 4n aceeasi zi se face si nelipsita 2pomana a porcului2 cu vecinii si cei ai casei.

3 7. Pamfile, op. cit $0'

6 Idem, p. 1&'

( ).*adu+a, ,asi spre sacru-din etnolo-ia alimentara romaneasca, !d. !nciclopedica, #uc, 1$$6, p. 162

7ot legat de taierea porcului este obiceiul numit 2Basilca2. Acesta se paractica intre +raciun si Anul Nou, de catre tigani sau de feciorii din sat: pentru ca, in comunitatea romaneasca, porcul nu se taie intotdeauna de 4gnat, ci si in A#unul +raciunului sau in alta zi, pana la Anul Nou.

+apatana porcului se impodobea cu margele, cercei, voal de mireasa, coroana de flori. Se punea pe o tava, pe care se mai asezau bani, -c iar de aur., argint si friptura. Se pleca la colindat cu capul de porc astfel impodobit. Pe vremuri, colindatorii cu Basilca purtau camasa alba, brau rosu sau negru, opinci. Acum se imbraca 2cu ce au2, dar pastreaza, partial, te&tul colindului si acompaniamentul -la acordeon sau la fluier, ori mai multe instrumente muzicale..

Daca obiceiul le-a sugerat anumitor cercetatori apropierea de zeul S iva al 4ndiei, romanii vad in el asemanarea 2c ipului porcului2 cu 2frumoasa fata din basmele romanesti2 -4leana +osanzeana.. Aceasta o sugereaza semnificatia mostenita din batrani si te&tul, rostit in Sudul tarii"

2Basilca, fata frumoasa, Sade cu Boda la masa Si mananca vita aleasa. +ate flori sunt in livada, Atatia galbeni in lada: +ati carbuni sunt in cuptor, Atatea vite-n obor2-D..

4mportanta este si ziua de A#un -/1 decembrie. cunoscuta ca zi de post aspru. 4n trecut, femeile mancau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se facea si un dulce traditional, numit 2scutecele lui 4isus2 sau 2pelincile Maicii Domnului2, din turte subtiri, coapte pe plita si umplute cu o crema obtinuta din samanta de canepa zdrobita.

+and se matura, seara, gunoiul nu se da afara, ca sa nu ai suparari si pagube la vite. +osurile se matura si funinginea se arunca in vie, ca sa incarce via cu struguri. 9ainilor li se dadea sa manance din sita, ca sa oua mult.

4n dimineata acestei zile, acum, dar mai demult si cu o seara inainte, cetele de copii umblau din casa-n casa cu colinda. !biceiul se mai numea Mos-A#unul, Buna-dimineata, +olindisul sau Buna-dimineata la Mos A#un. 4n unele locuri -!ltenia, 7ransilvania. colindatorii se numeau piterei sau pizerei si erau condusi de un vataf. Datina era ca atunci cand intrau in casa sa scormoneasca focul din vatra. +a daruri primeau covrigi, colaci, turte, mere, nuci.

Dar cel mai cunoscut obicei de A#un este mersul cu icoana. Acum obiceiul dureaza mai multe zile in a#un de +raciun si nu mai e practicat de baietii din corul bisericii, ci de preot insotit de dascal. Ei colinda din casa-n casa, stropind cu ag iazma casa si locatarii si cantand troparul Nasterii Domnului" 2Nasterea 7a %ristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii lumina cunostintei. +a intru dansa cei ce slu#eau stelelor, de la stea s-au invatat sa se-nc ine 7ie, Soarelui dreptatii, si sa te cunoasca pe 7ine, 5asaritul cel de sus. Doamne, Marire 7ieA2

4n cultura populara contemporana se remarca pierderea legendelor populare legate de sfintii si sarbatorile din aceasta perioada a anului, ca si simplificarea -c iar stilizarea. obiceiurilor. Semnificatiile ar aice -cate vor fi e&istat in comunitatea romaneasca. s-au pierdut, ramanand, in general, un comple& de acte, ritualuri si ceremonialuri care nusi mai au motivatia decat in simpla practica.

D inf. " 5osu Basile, +om. Dragalina, #ud. +alarasi, n. /$.$/./611

Aceasta este si situatia +raciunului, sarbatoarea Nasterii Domnului, zi de mare bucurie si binecuvantare pentru crestini. Este sarbatorita la /3 decembrie de prin secolul al 4B-lea -pana atunci se sarbatorea la ' ianuarie, odata cu Botezul Domnului, sub numele de Epifanie sau 7eofanie.. 4n aceasta sarbatoare, si in cele ce-i urmeaza in calendar, etnologii vad urmasele Saturnaliilor, MFt raliilor si altor sarbatori romane dedicate solstitiului de iarna.

4n calendarul actual al romanilor, sarbatoarea are caracter crestin, fiind sarbatorita atat prin participarea la slu#bele bisericesti, cat si prin practicarea unor obiceiuri populare. +el mai practicat dintre acestea din urma este colindatul.

!biceiul se practica in A#unul +raciunului, seara, pana in dimineata zilei de +raciun. Dar e&ista si locuri unde se colinda doua sau toate in toate cele trei zile ale sarbatorii. 4n alte locuri din Muntenia, Moldova si 7ransilvania de 5asarit, se colinda -si. la Anul Nou. 4n fine, termenul de colinda s-a e&tins si asupra obiceiului practicat de 4ordan, 8lorii sau c iar de Paste, in ultima vreme. Si totusi, romanii considera traditionala doar colinda de +raciun.

4mpartite in colinde religioase -crestine. si laice -sociale, pagane., colindele romanesti creeaza o atmosfera legendara referitoare la lume si sti ii, oprindu-se mai mult asupra a trei aspecte din viata satului" cel gospodaresc, puterea si frumusetea tinerilor, eroismul si iubirea, in perspectiva casatoriei -6..

4n functie de grupul care colinda, colindele sunt de copii si de ceata. +olindatorii sunt purtatorii si transmitatorii unui mesa# catre gazde. 8ie el magic, de urare, de legitimare a cetei sau crestin -de vestire a Nasterii lui %ristos., mesa#ul colindatorilor doreste sa aiba efect asupra gazdei, sa-i aduca bogatie, prosperitate, in noul an, sa o sc imbe in mai buna, mai credincioasa, mai fericita, mai sanatoasa. +olindatorii poarta diferite denumiri" ceata de colindatori, ceata de feciori -in 7ransilvania., ceata de #uni -in tinutul Sibiu-8agaras., bute, butea feciorilor -#unilor. -in tinutul dintre !lt si 7arnave., beze -in +ampia 7ransilvaniei si Nasaud., dubasi -in %unedoara vestica si tinutul %almagiu-Beius., preuca -in 7ara <ovistei., zoritori -in 7ara Barsei., caluseri -in zona dintre Sibiu si Strei, intrucat colindatorii ureaza si #oaca #ocul cu acest nume., etc.

Se disting, in mare, cateva tipuri de cete. Gna dintre acestea e cea mai numeroasa, in care trebuia sa intre cate un fecior sau barbat din fiecare casa. Aceasta se intalnea in Estul 7ransilvaniei si avea c iar mai mult de 0(-1( de membri, a caror varsta putea trece de 1( de ani, cu conditia sa cunoasca repertoriul. +eata de #uni era compusa din adolescenti si tineri necasatoriti, patronata, in general, de biserica sau autoritatea administrativa a satului. 5olul ei se e&tindea pe parcursul intregului an, fiind organizatoarea #ocului duminical si cea care ii initia pe membrii cetei si tineretul feminin. 4n Nordul 7ransilvaniei, Moldova si Muntenia se intalneste ceata de flacai, cu atributii doar de urare. E&ista si cete de barbati sau mi&te, barbati si femei, iar in Muntenia Subcarpatica -Muscel. se intalnesc cete de fete care ii colinda cu precadere pe flacai -$(.. Actuale sunt cetele mi&te, formate din copii si tineri, sau amestecati cu barbati si femei. +raciunul fiind sarbatoare care se tine in familie, am remarcat marea raspandire a 2cetelor2 formate din toti membrii unei familii, care colinda la rude, vecini sau prieteni.

+onstituirea si 2repetitiile2 sunt in legatura cu intinderea repertoriului de colinde si cu atributiile cetei. +a functii, ceata are un conducator -vataf, primar, #ude, birau, primar, marcoton si, mai nou, sef.. El indeplineste si rolul de casier: este si cel care introduce fetele in #oc. +el -cei. ce duc-e. darurile sunt numiti iapa, cal, desagar, purcica, goaga, sacari, mi oi. Mai e&ista, uneori, un casier -somes, camaras, pargos, pristac. si un supraveg etor al proviziilor cetei -crasmar, caprar, colacar, c elar, fagadas, borbirau..

4n general, colindatorii poarta costumul popular de sarbatoare, adaugand palarii, caciuli. Gneori poarta o bata sau maciuca, special ornamentata, traista, clopotei, dube sau alte instrumente muzicale -cel mai adesea fluier., in anumite zone, o panglica rosie sau tricolora pe piept, peste mi#loc sau la bata. 8recvente sunt acum si ornamentele din beteala, artie creponata, globuri sparte, paiete, etc.

6 M.Pop, !biceiuri traditionale romanesti, Ed. Minerva, Buc., $6,', p.1$

10 ). #arlea, .olclor literar romanesc, *ol I, !d. /iner+a, #uc., 1$%1, p. 2%6

5epetitiile se fac de la inceputul Postului pana la Sfantul Nicolae, ori c iar cu cateva zile inainte de +raciun. 7raditia era ca o ceata sa-si aleaga o gazda, la care organiza si petrecerea de +raciun: un om mai bogat din sat. +a daruri, colindatorii primeau colaci -in care etnologii vad simboluri solare., mere, nuci -in care se vede apropierea de saturnalii. dulciuri, carnati si produse din carne de porc. Mai recent, primesc e&clusiv bani. <a casele unde nu erau primiti sau gaseau poarta incuiata, rosteau 2descolindari2, formule de urari negativ-umoristice adresate gazdei, ori luau poarta si o mutau din loc.

4n prezent, se poate vorbi de un caracter in general crestin al colindatului. +olindatorii ii simbolizeaza pe ingerii care cantau deasupra ieslei din Betleem, slavind nasterea Pruncului 4isus. Pe langa aceasta 2veste minunata2, care se afla in centrul celor mai multe colinde contemporane, colindele religioase mai vorbesc despre Patimile Domnului, despre sfinti, despre Maica Domnului, despre batranul +raciun, despre tradarea lui 4uda, etc. Gneori filonul popular si cel crestin coe&ista: e&ista c iar variante crestine ale unor colinde consacrate. 4nfluenta crestina se manifesta si sub forma de refrene, corective crestine aduse colindei populare, persona#e, solutii dramatice -$$..

+olinda populara, in mare parte inlocuita de cea crestina, se distinge prin faptul ca isi precizeaza destinatarul -e&ista colinde 2de fata2, 2de flacau2, 2de copil2, 2de cioban2, 2de preot2, 2de pescar2, etc.. si prin functia predominanta de urare. E&ista, de asemenea, colinde ce au ca tema lupta cu leul, ciuta, colinde de instrainare -mai ales adresate feciorilor care pleaca la oaste..

4n ziua de azi, colinda are functie de urare si o functie de vestire a Nasterii Domnului. Ei ii sunt asociate tendintele tot mai marcate de trecere de la ritual la spectacol. Acum au fost uitate vec ile simboluri si functia lor originara, accentul deplasandu-se pe valoarea estetica, pe frumos. Aceste caracteristici fac posibila valorificarea lor scenica, sub forma de spectacole si festivaluri de folclor si in cadrul repertoriului interpretilor consacrati, de muzica populara sau usoara. 7reptat, acest gen de manifestari tind sa devina traditii locale, cu rol de a conserva -macar sub aceasta forma. obiceiul, dar si cu 2dezavanta#ele2 pe care le presupune noul conte&t al desfasurarii, publicul, etc. Dincolo de acestea, este un fenomen al evolutiei unui vec i si foarte practicat obicei, in conditiile societatii moderne.

4n zilele +raciunului, pana la Sfantul Basile, sau c iar pana la Boboteaza, copiii umbla cu Steaua. Ei se numesc stelari, crai, colindari sau colindatori. Gmbla in cete mici, cu o stea facuta dintr-o sita vec e, cu sase, opt sau

douasprezece coarne triung iulare, invelite in artie colorata. 4n centru, au icoana Nasterii Domnului. Miezul cantarii lor se refera la cautarea si aflarea pruncului 4isus de catre magi sau crai. Dar cantarea cuprinde si o parte a troparului Nasterii Domnului si o oratie catre gazde. Prin zona Muscelului e obiceiul ca stelarii sa-si inc ine steaua, la intalnirea a doua cete.

Gneori, ei colinda impreuna cu Bicleimul -4rozii, Biflaemul., teatru popular care prezinta scene de la Nasterea Domnului" a gasirii de catre 4osif si Maria a unui loc pentru a-< naste pe 4isus, a magilor, a pastorilor, a uciderii pruncilor de catre 4rod, a cautarilor acestuia pe la carturarii vremii, a c inuirii lui 4rod de catre draci. +onsiderat a fi venit la noi pe la sfarsitul secolului al CB444-lea, din 9alia, teatrul de irozi este putin #ucat in zilele noastre, mai ales in 7ransilvania si sporadic, in variante muntenesti sau moldovenesti. Acolo unde e&ista, este un adevarat spectacol, care se inc eie cu o suita de colinde, in vazul intregii comunitati adunate.

Alt obicei intalnit pe tot cuprinsul tarii este impodobirea bradului de +raciun, cu #ucarii, lumini, globuri, beteala. !biceiul este de data recenta -se intalnea in 5omania, pana la sfarsitul secolului al C4C-lea, numai in casele nemtilor care locuiau prin orasele mari. si nu face parte din traditiile vec i romanesti, ci afost preluat din !ccident. 5omanii aveau obiceiul de a impodobi un pom, o ramura verde, doar la nunta si la inmormantarea unui tanar nenuntit. +u toate acestea, specialistii vorbesc despre e&istenta, la sate, a unui pom de fasole sau din paie. Altii preferau pomul 2de vasc2, tinut astazi in casa de Anul Nou, cu credinta ca aduce noroc.

$$ M. Bratulescu, +olinda romaneasca, Ed. Minerva, Buc., $6D$, p. 3D si urm.

+raciunul este, mai ales, un prile# de a oferi daruri. Desi comunistii au incercat sa-l inlocuiasca cu Mos 9erila pe traditionalul Mos +raciun, acesta din urma revine, in fiecare an, cu sacul plin, impartind daruri copiilor, in seara de A#un. Atunci cand nu poate veni personal, isi lasa darurile sub bradul de +raciun, unde copiii si cei mari le gasesc in dimineata sarbatorii.

Din acest lant de obiceiuri nu puteau, fireste, sa lipseasca Mosii de +raciun. Pentru ca romanii ii pomenesc pe cei adormiti la fiecare mare praznic. De aceea si in ziua de A#un se impart pentru morti colacei, turte si poame fierte.

Se spune ca e bine sa pastrezi primul colac de la colindete, sa-l dai vitelor cu care te duci la targ, ca sa vina oamenii sa le cumpere, cum vin la colindete. 9unoiul maturat intre +raciun si Boboteaza se strange si fie se arunca pe straturi, ca sa nu le manance viermii, fie se arde si cu el se afuma vitele, ca nimeni sa nu le poata vatama. Gnii sar peste foc in zilele +raciunului, ca sa le piara frica. 8emeile stau pe vine, ca sa stea clostile pe oua. Altii spun ca e

bine sa mananci carne de pasare in ziua +raciunului, ca sa fii peste vara usor ca pasarea -$/.. Si in zilele noastre mai e&ista astfel de credinte. Dar, in general, acum ele provoaca un zambet, amintind numai de vremurile de altadata.

Jilelor dintre +raciun si Boboteaza li se zicea 2 arta2 -de la arti. pentru ca, in aceasta perioada, se manca de dulce. Dupa ce feciorii au colindat in satul lor, se duceau si #ucau in alt sat vecin. Dar in zilele +raciunului incepeau si petrecerile cu lautari. Mai demult, batranii din comitetul bisericii, a doua zi de +raciun, adunau colaci si carne, pe care apoi le vindeau, varsand banii in lada bisericii. +olindatorii erau asteptati la gura sobei, unde ardea un butuc mai mare.

Acum +raciunul este o sarbatoare de familie, cand se aduna copiii, parintii si nepotii la masa. Participa la slu#bele bisericii, ii primesc pe colindatori, sau fac parte ei insisi din cete. +raciunul este considerat sarbatoarea pacii, cand orice conflict inceteaza.

Anul Nou -Sanvasaiu sau +raciunul Mic. este mai mult o sarbatoare laica decat una religioasa. Ea marc eaza trecerea in noul an civil -anul nou bisericesc incepe la $ septembrie., fiind si ziua de praznuire a Sfantului Basile cel Mare. 4n aceasta perioada se intalnesc mai multe obiceiuri populare, avand, in general, caracter distractiv sau de urare, dar implicand si traditia romaneasca, mai vec e sau mai noua.

4nnoirea anului contine in sine ideea perfectiunii inceputurilor, a beatitudinii varstei de aur. De aceea este asteptata cu bucurie. 5omanii considera ca e&ista o corespondenta intre 2imbatranirea anului2 si varsta sfintilor din calendar. +ei sarbatoriti la sfarsitul anului sunt mosi -Mos Andrei, Mos Nicolae, Mos +raciun., iar cei serbati la inceput sunt considerati tineri -Sfantul Basile..

5omanii au adoptat calendarul nou -statul, in $6$6: biserica, in $6/1., dar cred ca 2timpul merge tot pe vec i2, cand se refera la dezvoltarea plantelor si rodul gradinilor. Pe langa calendarul civil, ei respecta cu destula strictete sarbatorile din calendarul bisericesc si interdictiile acestuia -sarbatorile, postul, desfasurarea nuntilor in anumite perioade.. Dar alaturi de aceste calendare, si-au facut un calendar popular, 2al babelor2. De acesta tin muncile campului, obiceiuri si sarbatori populare, practici magice, etc. De aceea, nu se poate vorbi decat la nivel formal despre un singur calendar. 4n realitate, e&ista diferite grupuri care au diferite calendare: mai ales daca ne referim la calendarul popular. Dar si in cazul orasenilor putem vorbi despre calendare diferite. +el civil tine de activitatile sociale, de relatia cu statul si cu institutiile sale. +el bisericesc tine de viata spirituala, de credinta. +el popular tine de viata privata si> sau comunitara.

$/ 7. Pamfile, !p. cit., p. /'/ si urm.

Datele de renovare a timpului sunt legate, in conceptia romanilor, de anumite sarbatori. 4nsa adevarata innoire a timpului are loc la Anul Nou. +ercetatorii vad in obiceiurile populare care se desfasoara in aceasta perioada ritualuri de renovare simbolica a lumii, de alungare a spiritelor rele, sau de divinatie: un comple& de ceremonii si superstitii, care fac din aceasta perioada a anului una dintre cele mai bogate in datini populare - o perioada de trecere intre doua cicluri de vegetatie sau de munci, al carei prag il constituie Anul Nou.

Asa cum +raciunul este dominat de colinde, Anul Nou este marcat, in comunitatea romaneasca, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu bu aiul, vasilca si #ocurile mimice cu masti de animale sau persona#e taranesti. Sunt obiceiuri care inca se pastreaza. Poate datorita caracterului lor spectacular, sau pentru prile#ul de a petrece pe care-l ofera comunitatii: pentru castigul pe care-l au cei ce le practica, sau pentru darul comuniunii -a intregii comunitati, dar si a cetei de#a formate pentru obiceiurile de +raciun..

5emarcam ca nici de Anul Nou nu lipsesc colindele. Ele insa vestesc aceasta sarbatoare si contin urari pentru noul an. Am intalnit in Maramures si colinde crestine, care contin indemnuri morale si sfaturi. Acum, ca si la +raciun, este obiceiul de a trimite si primi felicitari scrise, cu urari pentru Noul An: mai recent, c iar pe e-mail.

8etele incearca, prin diferite practici, sa vada cum si unde le vor fi dragutii. Bra#itoarele fac vra#i din cele mai recunoscute. Gnii priveg eaza, cu credinta ca vor afla locuri pline de comori. Altii, sperand sa vada cerurile desc izandu-se. Mai demult se facea calendarul de ceapa, pentru a vedea cum va fi anul viitor, din punct de vedere al recoltelor si vremii.

+ea mai tinuta sarbatoare este insa 5evelionul. 8ie in familie, fie cu prietenii, fie la vreo cabana, sau la marile revelioane organizate de autoritatile administrative, romanii petrec cu #oc, mancare si bautura. <a miezul noptii, la cumpana dintre ani, ciocnesc un pa ar cu sampanie, aprind artificii, sau pocnesc: nu din bici, cum era odata obiceiul, ci cu petarde.

+ele mai raspandite obiceiuri populare sunt #ocurile mimice, in care predomina mastile de animale. Ele pot fi impartite in mai multe categorii -$0." a. turca, bourita si cerbul: b. brezaia: c. capra, camila, cerbutul si malanca: d. #ocuri cu mare desfasurare, cu numeroase masti si persona#e travestite. Acestora poate ca ar trebui sa le adaugam strutul, pe care l-am vazut in obiceiurile dobrogene, in ultimul timp.

4n toate #ocurile de tip turca, brezaie, capra, recuzita centrala este capul de animal cu cioc clampanitor, facut din lemn si #ucat de un flacau. 4ntre capra, turca si brezaie e&ista foarte multe asemanari. Gneori, ele se identifica. Difera numai denumirea, in functie de zona in care se practica.

Denumirea de capra este specifica zonei Moldovei. +aprele din Moldova, cu bot de lemn clampanitor, au specifice coarnele mai mici si mai putin impodobite decat in restul tarii. Ele sunt acoperite cu covoare sau macaturi si uneori poarta pe spinare o fasie cu clopotei. +aprele danseaza impreuna cu ursul dansuri grotesti. +elelalte persona#e mascate care le insotesc prezinta adesea scene comice, cu aluzie la comunitate, sau la evenimente actuale + iar si pe vremea comunismului, se facea aluzie la regim si la conditiile de trai.. 4n mod traditional, capra #oaca in mi#loc, fiind incon#urata de celelalte masti, dupa cantarea la fluier, sau la strigaturile flacailor care au sarcina de a o #uca.

4n zona 7ransilvaniei, capra poarta denumirea de turca. 4n zona %unedoarei turca se numeste si cerb sau cerbut. +apul turcii are specifice doua coarne inalte, impodobite cu beteala, panglici si clopotei. Gneori este impodobita cu fasii lungi si multicolore de panza sau, mai nou, de artie colorata. Se spune ca turca era #ucata de oamenii insurati. 8lacaii se temeau sa o #oace, caci se credea ca pentru sase saptamani se departeaza de ei ingerul cel bun si sunt lasati in voia celui rau.

$0 M. Pop, !biceiuri traditionale romanesti, Ed. E&celleus Gnivers, Buc., $666

4n ziua de Anul Nou, turca 2moare2. Este 2impuscata2 de un fecior, 2inmormantata2 de 2popa2 si bocita de 2preoteasa2 -$1.. 8ireste, toti, feciori mascati. Apoi este 2inmormantata2: masca se asaza cu capul in #os, pana ce se termina 2pomana2 -ospatarea feciorilor de catre fete.. Apoi feciorii impart turca, fiecare luand bucata pe care a dat-o cand a fost facuta -$3.. 5epertoriul turcii era foarte vast. +ontinea si cate $3-/( de cantece, necesitand repetitii indelungate. <a aceste repetitii participau si copiii, pentru a putea prelua obiceiul, in viitor -$'..

4n zona Munteniei, capra poarta denumirea de brezaie. )umatate om si #umatate dobitoc, pare a fi 2o fiinta razletita din stravec ile coruri ba ice2 -$,. si cea dintai masca a teatrului popular romanesc.

4nsotita de mos, baba si alte persona#e mascate, prezinta diferite scene comice. 4n zona Muscelului, are cap de lup, barza, vulpe, caine, cocos sau vultur. 9lumeste, canta, ii inveseleste pe batrani, ii sperie pe copii, da g es tinerilor.

4n Bucovina, capra se numeste malanca, inc ipuind o perec e de batrani. +asele gospodarilor trebuie sa fie curate, caci pe celelalte le murdareste 2mosneagul2 cu funingine. !ricum ar fi ea numita, reprezinta tot un fel de capra. +u

capra se umbla de la +raciun pana la Boboteaza. Mai demult umba o ceata, formata din $3-/( de feciori. Acum umbla si cate /-0 barbati, c iar si casatoriti. 4n zilele noastre capra se poate vedea nu numai in curtile gospodarilor, ci si in pietele oraselor, in tren, in gari: umbla dintr-o localitate in alta, pentru a castiga bani si a-i delecta pe oameni.

+aprele dansau impreuna cu 2Grsul2 dansuri grotesti, iar mascatii improvizau unele scene comice traditionale. 4n zilele noastre, in Moldova, acolo unde se #oaca Grsul, acesta este un #oc de-sine-statator. Grsul #oaca indemnat de ursar, in ritmul tobelor si al fluieraturilor.

+eata este completata de alti mascati" 2mosi2, 2babe2, 2domnisoare2, etc. 7oti, flacai din sat. Mastile sunt confectionate din carpe, blanuri de oaie, de iepure: costumele din aine vec i: recuzita-obiecte casnice demodate, bate, etc. 4n Bucovina, 2mascatii2 se dau pe fata cu funingine si se impodobesc cu pene. 4n Maramures se pot intalni cete de 2draci2, care, in zanganitul talangilor care le sunt agatate de costumul din blana, salta pe ulite dupa colindatori.

4n zilele noastre e&ista mai multe obiceiuri specifice fiecarui tinut, de Anul Nou. 4n Moldova se intalnesc cele mai multe datini la aceasta sarbatoare. 7oate sunt 2puse in scena2 de ceata de feciori. Mai deosebiti sunt 24mparatii2din Bosanci, #udetul Suceava, cu costume alcatuite din pene colorate. Ei #oaca diferite #ocuri si ureaza gazdelor, la sfarsit. 2+aiutii2 sunt un obicei specific #udetului Botosani. +eata, mai mica sau mare, in functie de varsta participantilor, colinda din casa-n casa, #ucand in ritmul fluieraturilor si strigaturilor, precum si al muzicii, daca isi permit flacaii mai mari sa o plateasca. +ostumul include un cap de cal din lemn, impodobit cu peteala si artie colorata. Acesta i-a facut pe specialisti sa vada in acest obicei reminiscenta unui stravec i ritual ipic.

Gn obicei unic in tara se desfasoara in Bucovina, la Anul Nou. Este vorba despre bung eri. +ostumati in uniforme militare asemanatoare celor ale generalilor austrieci, ei #oca in cerc si striga strigaturi de #oc si licentioase. Sunt acompaniati de instrumente de suflat si tobe, in ritmul Arcanului, dans specific acestei zone.

4n Moldova se intalneste dansul Arnautilor, a caror sosire o anunta sunetul de zurgalai, tobe si trompete. Ei sunt imbracati in costume populare si poarta peste camasa o naframa din borangic sau un servet pe care sunt prinse margele. Deasupra poarta o flanela rosie. Pe cap au caciula impodobita cu margele si bucatele de oglinda. Poarta si fusta cu zdrente, de cele mai multe ori rosie sau albastra, opinci cu zurgalai, itari albi si buzdugan impodobit in mana. )oaca pe la case 24eseasca2, pe melodia unei fanfare pe care o tocmesc special pentru acest moment.

$1 !. Buleoiu, 8olclorul de iarna, si poezia pastoreasca, Ed. Minerva, Buc., $6,6, p. $'D

$3 7.Pamfile, !p. cit., p. 0,( si urm.

16 N.0o1ocaru, 0antece, obiceiuri si traditii populare ramanesti, !d. /iner+a, #uc, 1$%4, p.&$

1( ,. 0araman, 2ubstaratul +ital al sarbatorilor de iarna la romani si sla+i, Inst. de arte ra3.,resa...,Iasi 1$%1, p. 201

+a teatru popular se intalnesc )ienii -Banda )ienilor, )ienia sau %aiducii. si Banda lui Bu#or. Bariantele e&istente ale acestui teatru popular pornesc de la renumele pe care l-au avut aiducii in popor si de la legendele care s-au creat in #urul faptelor lor de vite#ie. 4n prezent, acest tip de teatru popular aproape ca a disparut. Am mai vazut totusi, sporadic, unele trupe in Moldova si Dobrogea.

Gn obicei general, practicat de romani cu prile#ul Anului Nou, este Plugusorul. !bicei agrar, cu adanci radacini in spiritualitatea romaneasca, plugusorul este o colinda: o colinda agrara declamata, cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusa pentru obtinerea painii. Plugul, ornat cu artie colorata, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, si un brad, era o prezenta nelipsita in cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenta simbolica, in cadrul uraturilor care li se adreseaza oficialitatilor.

Plugusorul se recita din casa-n casa in A#unul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. 4zolat -in #udetele Botosani si 9alati. este consemnata si prezenta femeilor in ceata. 4n general, se practica in cete mici, de /-0 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. 5ecitarea te&tului este insotita de sunetul clopoteilor, al bu aiului si de pocnetul bicelor. 4n scenariile mai comple&e ale obiceiului apar si instrumente muzicale -fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara., dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul.

Gnii cercetatori leaga obiceiul de inceputul primaverii, cand se sarbatorea, mai demult, Anul Nou. !data cu stabilirea datei acestuia la $ ianuarie, se presupune ca a migrat si obiceiul. +a rasplata, colindatorilor li se dadeau colaci, fructe, bani, carnati, pentru care se multumea.

4n prezent, plugusorul este mult utilizat pentru felicitarea autoritatilor si intens mediatizat, ca si ma#oritatea obiceiurilor de iarna. Pe la case, in sate si la orase, se practica in cete mici, de copii, pana in dimineata Anului Nou. 4n unele locuri se mai practica Plugul cel mare, cu plug tras de boi sau purtat de flacai. Dar in Moldova, Muntenia si Nordul Dobrogei acesta a fost inlocuit de bu ai.

4n dimineata Anului Nou, ca o continuare a Plugusorului, copiii umbla cu semanatul. Ei arunca seminte de grau, porumb sau orez prin case si peste oameni. 5ostesc o urare scurta prin Bucovina -2SanatateA Anul NouA2., primind in sc imb bani, fructe, nuci, colaci. Mai recent insa s-a generalizat formula de la Sorcova, prezenta, initial, in centrul Moldovei" 2Sa traiti> Sa-nfloriti> ca merii, > ca perii, > 4n mi#locul verii, > ca toamna cea bogata > De toatendestulataA2-$D..

Alta forma de colind de Anul Nou este Sorcova. Mai demult, la Sfantul Andrei se puneau in apa, la inflorit, ramuri de mar, par sau visin. +u ele se colinda din A#un, pana in dimineata zilei de Sfantul Basile. Astazi acestea sunt inlocuite cu sorcove facute din flori de artie colorata, ornate cu beteala. !biceiul este practicat de copii, care intra in casa si le lovesc, pe rand, pe gazde, cu sorcova, recitand formula. Prin Buzau, Pra ova, Arges, 7eleorman si !lt se colinda mai intai la fereastra, spre a le destepta pe gazde.

Pocniturile din bici si din paraitoare -mai nou, petardele. se spune ca sunt menite a alunga spiritele rele. Pe de alta parte, Anul Nou este un prile# de efectuare a actelor magice si pronosticurilor.

$D te&t cu circulatie curenta in Moldova, Bucovina dar si in alte regiuni ale tarii

4n aceasta noapte se spune ca se desc id cerurile. 4ar cui priveg eaza si le vede desc ise, i se va da orice va cere. Se spune ca animalele vorbesc, povestind tot ce au facut in timpul anului. Se mai spune ca asa cum e omul la Anul Nou va fi tot anul -vesel sau trist.. Mai demult, se ungea cu untura si carbune de tei pe la ferestrele si usile gra#dului, ca sa nu intre strigoaicele, sa strice vitele -$6.. Se punea busuioc, cercei sau salba la parul de la gard, pe casa sau pe claile de fan. Se spunea ca daca in dimineata Anului Nou vei gasi obiectul rourat, e semn de noroc. -/(. 4nca si acum se mai face placinta cu ravase, pe care se scriu calitati sau diferite trepte de bogatie.

Pentru a afla viitorul, oamenii practicau Bergelul. Se adunau la o casa si intr-un ciubar cu apa ne-nceputa puneau fiecare dintre cei prezenti cate un semn -cutit, inel, cercel, c eita.. Gn baiat de $(-$0 ani era randuit sa le scoata pe acestea din apa, in vreme ce vergelatorul -un om bun de gura. ura noroc de Anul Nou si de sarbatorile mai insemnate de peste an. 4n unele parti, la Bergel participa oricine dorea. 4n altele, numai fetele, spre a-si g ici ursita.

Dar e&istau si multe alte practici prin care fetele aflau cu cine se vor marita. 8iind, in cea mai mare parte, de domeniul trecutului, si pentru ca nu avem reprezentari vizuale ale lor, am considerat ca e util doar sa le amintim in acest studiu.

Din cele mentionate pana acum, ne-am dat seama ca Anul Nou este sarbatoarea cu cele mai putine datini crestine. Dar este si noaptea in care, in manastirile din 5omania, este obiceiul de a se face priveg ere si slu#ba de toata noaptea. A doua zi, de Sfantul Basile, se citesc Molitfele pentru dezlegare de lucrarile diavolesti si rugaciuni de binecuvantare a anului care incepe.

Boboteaza, numita si Epifanie -aratarea Domnului. este unul dintre cele mai mari praznice crestine. Este sarbatoarea Botezului Domnului in 4ordan, de la Sfantul 4oan Botezatorul. 4n primele trei secole crestine, se sarbatorea odata cu Nasterea Domnului, tot la data de ' ianuarie. Este o mare sarbatoare a romanilor pentru ca, in aceasta zi, s-au aratat toate Persoanele Sfintei 7reimi si tot acum se sfinteste Ag iazma Mare.

+u cateva zile inainte de Boboteaza preotul umbla 2cu a#unul2: colinda fiecare casa, cantand troparul sarbatorii si stropind cu ag iazma oamenii si locul. Daca soseste in ziua A#unului, este intampinat cu mancare de post -prune uscate fierte, grau fiert, mere, etc... Pentru ca a#unul Bobotezei este zi de post aspru. !amenii il intampina pe preot cu lumanare aprinsa, la poarta: uneori il si conduc cu cateva case mai incolo, la iesire. +opiii il insotesc si ii anunta sosirea, strigand inaintea lui 2+ iralesaA2 -de la grecescul *ir eleison L Doamne, miluieste.. Aceasta mai ales in Bucovina si Moldova.

Peste tot in tara se face sfintirea mare a apei -Ag iazma Mare., cu care se sfintesc obiectele. +u aceasta apa sfintita se stropesc casele, oamenii, animalele, pasarile. !amenii cred ca este izbavitoare de boli, sfintitoare si purificatoare. Ea se bea 6 zile dupa Boboteaza si, in cursul anului, de catre cei opriti de la Sfanta Eu aristie. Se pastreaza ani de zile, cu credinta ca aceasta apa este nestricacioasa.

4n satele de la Dunare e obiceiul ca, dupa sfintirea apei, preotul sa arunce in fluviu o cruce -sau trei cruci, in mare.. Baietii se arunca in apa si inoata pana cand unul dintre ei prinde crucea. 4n mai multe locuri din tara se sfinteste la Boboteaza apa raului sau a vreunui izvor care trece prin sat.

De asemenea, in prezent se practica, in Sudul tarii, un obicei numit, pe alocuri, incuratul cailor. +aii sunt impodobiti cu ciucuri -canafi. si apoi sunt 2botezati2 de preot cu ag iazma, impreuna cu stapanii lor. 4n unele locuri intra si in apa raurilor, care a fost sfintita de preot. <a biserici, se fac cruci din g eata, se trag focuri de arma pentru alungarea spiritelor rele.

+a sa nu se spurce apa sfintita, noua zile dupa Boboteaza nu se spala rufe. 8etele iau o floare din cele ce impodobesc crucea la Boboteaza si cred ca, daca o vor pune sub perna, isi vor visa viitorul sot.

4n comuna Morteni din #udetul Dambovita se face un obicei unic, cunoscut sub denumirea de 2Steag2 sau 29eavrele2. +u o saptamana - doua inaintea Bobotezei, baietii iau de la femeile mai in varsta geavrele -batiste.. 4n a#unul Bobotezei, se strang la o gazda, unde le cos, pe un par infasurat in tricolor, lung de 6-$$ metri. 4n varf ii pun cruce, ciucuri, tricolor si busuioc. De Boboteaza, steagurile din cele patru sectoare ale localitatii se sfintesc in centru, de catre preot. Apoi merge fiecare ceata in sectorul ei. +olinda din poarta-n poarta, ridicand steagul de trei ori in sus. De Sfantul 4oan, a doua zi, il desfac, la aceeasi gazda. 4si numara banii castigati si-si povestesc intamplarile de la umblatul cu steagul. Ei fac, constiincios, acest obicei in fiecare an. Se spune ca, daca nu-l mai fac un an, nu mai au voie sa-l faca vreme de sapte ani.

4n trecut e&istau mai multe obiceiuri la aceasta sarbatoare. Ele tineau de domeniul magicului" g icirea ursitului, aducerea de mana pomilor, sporul casei, etc. 4n Muntii Apuseni se facea Ardeasca. 8etele si flacaii luau cate un taciune. Pe un tapsan, faceau un foc mare si sareau peste el. +u fumul se afumau pomii, casele, painea, pentru a le sfinti si pazi de rau.

A doua zi, praznuirea Sfantului 4oan Botezatorul inc eie ciclul sarbatorilor de iarna. Este sarbatoarea 2celui mai mare om nascut din femeie2, care <-a botezat pe +el propovaduit de El. Este una dintre cele trei sarbatori dedicate Sfantului in cursul anului -celelalte doua sunt Sanzienele -Nasterea Sfantului 4oan Botezatorul. si 7aierea capului Sfantului 4oan Botezatorul..

4n aceasta zi, oamenii se stropesc cu apa, se cufunda in rauri, iazuri sau #g eaburi, iar feciorii din sat uda cu apa de fantana sau din caldarusa popii fetele din sat.

+ei care poarta numele de 4o-a.n sunt iordaniti -udati sau aruncati in sus., pana cand dau un dar. 4n Muntenia obiceiul se numeste Balarit si este practicat de feciori. Acestia umbla din casa-n casa, 2botezand2 si ridicand pe oricine intalnesc. +a dar, iordanitorii primesc bani, iar mai demult primeau carne. Seara fac petrecere cu toate fetele pe care le-au iordanit acasa sau la fantani. 4n zona Sibiului, obiceiul poarta numele de 2Muiatul 4onilor2, fiind dedicat doar celor ce poarta acest nume.

Prin fastul si diversitatea lor, sarbatorile de iarna sunt cele mai ample si mai spectaculoase din cultura populara actuala. Aceste trasaturi ale lor au facut ca sa fie atat de mult e&ploatate in cadrul unor spectacole si festivaluri de folclor, incat si acestea din urma au devenit traditie. 4n acest sens, putem mentiona festivalurile de la Sig etu Marmatiei, Suceava si multe alte festivaluri desfasurate in capitalele de #udete care au a#uns la peste /( de editii.

4n calendarul romanilor, acest ciclu de sarbatori este foarte important. Este cea mai lunga perioada a anului cand sarbatorile se tin lant, cea mai bogata in semnificatii si evenimente crestine: cea care ii leaga pe romani mai mult de traditiile populare si de locurile natale: cea care impune comunitatii romanesti alte ierar ii, alta stratificare sociala

decat cea obisnuita: este perioada care, in multe locuri, te transporta intr-o lume straina parca de obisnuintele cotidiene - o lume in care e, cu adevarat, sarbatoare.

$6 9. Poboran, op. cit., p. '(

/( 8l. Marian, !p.cit., p. $($

Din volumul Dr. 4uliana Bancescu, !B4+E4G54 75AD474!NA<E D4N 5!MAN4A. SA5BA7!54 4N 4MA94N4., album editat de +entrul National pentru +onservarea si Promovarea +ulturii 7raditionale, Bucuresti, /((' -+olectia 7raditii.

Originea sarbatorilor de iarna

Lungul ciclu care incepe la Sfantul Nicolae (Sannicoara) si se termina la Sf. Ioan, cunoscut ca sarbatorile de iarna este incarcat de obiceiuri si traditii. Ele sunt sarbatori ale vechii religii solare, peste care s au suprapus elemente de cult roman si care au fost imbracate in haina crestinismului. In trecut, strabunii nostri sarbatoreau cu precadere la solstitii si la echinoctii, intrucat religia lor era de natura solara. La !" decembrie are loc solstitiul de iarna, cand Soarele are cea mai #oasa orbita. $in acest moment Soarele incepe sa creasca si din mos cum era, incepe sa intinereasca. Solstitiul de iarna era deci sarbatoarea Soarelui divini%at. &a si la echinoctii, era impamantenit obiceiul urcarii pe munte, cu torte aprinse, la rasaritul Soarelui.'e varful muntelui, oamenii se inchinau Soarelui aducand rugaciuni dumne%eilor neamului nostru. $upa aceasta se petrecea cu foc, in cantece si #ocuri, pana la apusul Soarelui cand oamenii coborau catre case. (eminiscente ale cultului solar dacic se mai gasesc si asta%i in traditiile noastre. Spre e)emplu, in *ucovina si in muntii +puseni, +rdeasca presupune aprinderea de focuri in dimineata %ilei de *obotea%a. ,lacaii si fetele #oaca in #urul focului, pentru ca apoi sa sara peste el. La +pa bobotea%a, mai toti romanii aprind paie si frun%e si fac para mare, si dupa ce se miceste para, sar peste ea (S. ,l. -arian) $upa cucerirea romana a unei parti a teritoriului locuit de daci, peste substratul autohton s a ase%at cel roman legat de Sarbatorile de iarna. (omanii sarbatoreau in acesta perioada Saturnaliile si &alendele lui ianuarie. Saturnaliile (". !/ decembrie) erau o sarbatoare inchinata %eului Saturn si sotiei sale 0ps, care personifica rodnicia pamantului. &ronos Saturn a fost identificat de antici cu 1amol)e. Saturn este comparat de 0vid $ensusianu cu batranul nostru &raciun. La Saturnalii, orice respect fata de lege si moralitate disparea complet. 'etrecerile de carnaval se tineau lant, iar stapanii serveau la masa pe sclavi. In intregul imperiu roman ordinea era rasturnata. 2ot atunci se sacrificau porci, iar capetele lor se puneau pe altarul %eului Saturn. Se crede ca aceasta s a transmis si la noi prin obiceiul cu Siva si 3asilea (ve%i mai #os). &alendele lui ianuarie marcau inceputul anului, fiind sarbatoarea cea mai venerata la romani. Se faceau daruri reciproce si oamenii isi transmiteau urari. $arurile pe care le primeau prevesteau cum va fi anul pentru persoana respectiva. $e aceea, se ofereau dulciuri, fructe dulci sau bani ca sa aiba un trai dulce. Se imparteau ramuri ver%i de laur sau palmier numite strenae, pe care erau prinse daruri (smochine, turta dulce). $e acest obicei este legat la noi obiceiul Sorcovei. Insa el nu este un obicei de origine romana e)clusiv. In vechime, era larg raspandit la diverse popoare practica magica a lovirii cu o creanga inver%ita pentru sanatate, belsug, noroc. La noi, creanga de mesteacan era folosita de Sf. 4heorghe. 2rebuie spus ca nici dacii, dar nici romanii ca si celelalte popoare ale Europei nu sarbatoreau in vechime +nul Nou iarna. El se sarbatorea primavara, o data cu renasterea naturii si reinceperea muncii.

&alendarul avea la ba%a ocupatiile umane, putandu se vorbi de un calendar agricol si unul pastoral. 5ames ,ra%er spune ca Nu s a reusit niciodata sa se e)plice pentru ce o astfel de sarbatoare cadea in plina iarna. ,aptul trebuie pus pe seama schimbarii datei anului nou de la calendele lui -artie (" martie) la cele ale lui Ianuarie, la #umatatea secolului II i.6., in Imperiul (oman. 'ana atunci, pe perioada republicii, -arte era veciul %eu al fortei naturii creatoare si al primaverii. La acea vreme trebuie sa fi avut loc si colindatul, care are specific agrar. 0data cu aceasta schimbare de data, s au transferat si multe dintre obiceiuri asupra calendelor lui ianuarie. &um acestea se inlantuia cu Saturnaliile, s a a#uns la o circulatie a obiceiurilor in ciclul sarbatorilor de iarna. $e altfel, obiceiurile noastre au mai mult un caracter agrar7 plugusorul, sorcova, capra si toate celelalte colinde cu masti, unde animalul moare simbolic si invie, intocmai ca natura. 2ot soldatii romani au adus cu ei cultul lui -ithra, care se sarbatorea e)act la !8 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil). &ultul lui -ithra a#unsese sa fie recunoscut ca religie de stat in vremea lui +urelian. Elemente ale acestuia s au suprapus insa la daci peste cultul solar stramosesc, o data cu cucerirea romana. &restinismul a pastrat vechile date ale sarbatorilor crestine, dar in locul %eilor a randuit treptat sfinti crestini, Era greu sa i faci pe oameni sa renunte la obiceiurile parintilor lor. 2oti %eii pagani au fost inlocuiti cu sfinti crestini.

Sursa7

ro.altermedia.info

S9(*920(ILE $E I+(N9 SI 0*I&EI:(ILE S'E&I,I&E Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in prea#ma solstitiului de iarna (!; decembrie . ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. 'erioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de a#unuri, atat &raciunul, cat si *obotea%a, si intersectate la mi#loc de noaptea +nului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna &raciunul, +nul Nou, *obotea%a au functionat de a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. (omanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si *iserica, un calendar neoficial calendarul popular creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al %ilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o %i sau de mai multe %ile, diurne sau nocturne, cu data fi)a sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele %one etnografice, pana asta%i. :nele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul (<&aloianul<, <'aparuda<, <$ragaica< etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum &raciunul, de crestinismul carpatic. $ivinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco dac, cele imprumutate si similate de la greco romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon. = Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie 2eofanul (!; decembrie) din calendarul ortodo), sinonim cu Ignatul 'orcilor in %orii %ilei de Ignat se taie porcul de &raciun si cu Inatoarea. 'otrivit calendarului popular, Inatoarea, repre%entare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in %iua de Ignat. +nimalul sacrificat in aceasta %i este substitut al %eului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s a transferat in iarna. = &olindatul este un scenariu compus din te)te ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri %onale in perioadele solstitiului de iarna. (<Steaua<, <'lugusorul<, <Sorcova<), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. &olindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. &olindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. &and persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei. = &raciun este un %eu solar, de origine indo europeana, specific teritoriilor locuite de geto daci, indentificat cu %eul roman Saturn si cu %eul iranian -ithra. 2imp de peste un mileniu, crestinii sarbatoreau +nul Nou in %iua de &raciun. $eterminativul de <mos< arata varsta %eului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic, la +nul Nou. In legatura cu -os &raciun au circulat multe legende. 'rin tot ce face, &raciun se opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia inseamna moartea -osului. 2raditiile contemporane despre <sfantul< &raciun, despre -osul <darnic si bun<, <incarcat cu daruri multe< sunt influente livresti care au patruns in cultura populara de la vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de &raciun durea%a, in sens restrans, trei %ile (!8 !> decembrie), sau, in sens larg, "? %ile (!; decembrie . ianuarie). = 'omul de &raciun este un brad impodobit, substitut al %eului adorat in iposta%a fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in prea#ma solstitiului de iarna, sinonim cu *utucul de &raciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a <-osului<, numit, in sud estul Europei, &raciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua #umatate a secolului al @I@ lea. 'omul de &raciun s a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii *utucului (%eul mort) in noaptea de &raciun, simboli%and moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, 0biceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo croati. = <Steaua< este un colind care incepe din prima seara a &raciunului si se incheie la *obotea%a. &(9&I:N:L Nasterea $omnului (!8 $ecembrie ) $umne%eu, va%and ca neamul omenesc este asuprit de diavol, S a milostivit si L a trimis pe +rhanghelul 4avril sa vesteasca ,ecioarei -aria nasterea, prin puterea $uhului Sfant, a ,iului lui $umne%eu, facut om, Iisus 6ristos. ,iul lui $umne%eu s a nascut intr o pestera din *ethleem si a fost pus, infasat, de catre Nascatoarea de $umne%eu, in ieslea dobitoacelor, El &el care venise sa ne mantuiasca pe toti de pacatele noastre. Nasterea unui mare Imparat fusese prorocita de mult de 3ra#itori, care spuneau ca <Stea din Iacov va rasari si va %drobi stapaniile lui -oab<. 2rei magi, cunoscand aceasta prorocire, cercetau cand o sa apara aceasta stea si cand au va%ut steaua lui 6ristos au urmat o si, ca%and in genunchi, I s au inchinat Lui si I au adus daruri, aur, tamaie si smirna. Irod, imparatul iudeilor, temandu se ca va pierde tronul prin nasterea lui -esia, a poruncit ca toti pruncii din *ethleem sa fie ucisi. +sa au murit "A.;;; de copii, dar Iosif si -aria au reusit sa L salve%e pe ,iul $omnului, vestiti de un inger, figund in Egipt. $umne%eu s a facut om pentru a nu ne mai vedea ca%uti in rele si nenorociri, pentru mantuirea pacatelor noastre. &raciunul, %iua Nasterii $omnului Iisus 6ristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii $omnului se spri#ina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui &raciun, persona# mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de %ilele <Soarelui Invingator< si Saturnalii. 'entru ca acum, la sfarsit de decembrie, este %iua cea mai mica a anului, Soarele trebuie a#utat, prin tot felul de elemente magice, sa nu moara. In vechiul mit al ciobanului 1eu -os se introduc elemente crestine si astfel se conturea%a povestea ciobanului &raciun. +cesta refu%a sa o primeasca pe ,ecioara -aria sa si nasca pruncul. In ascuns, sotia sa o

ga%duieste si l moseste pe Iisus. &raciun o pedepseste taindu i mainile. ,ecioara -aria infaptuieste o minune lipindu i mainile la loc, lucru ce il converteste pe &raciun la crestinism. $e bucurie ca nevasta sa a scapat cu bine, &raciun aprinde un rug din lemne in #urul caruia se incinge o hora. $upa #oc, &raciun ii face daruri ,ecioarei -aria si pruncului si, astfel, se produce transfigurarea lui &raciun in sfantul care aduce daruri copiilor de %iua Nasterii lui Iisus. Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de &raciun deriva din cratio, onis care, in latineste, inseamna nastere. -ai mult, 'etru &araman sustine ca numele de &raciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului, termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de &raciun imbina o multime de obiceiuri. $ominanta este componenta crestina care marchea%a nasterea lui 6ristos si ea se vede in colindele religioase <Steaua< si <iro%ii< s.a. &raciunul marchea%a insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman. 0biceiurile au semnificatii multiple. 'e de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si prote#area fata de fortele raului. &olindul, in acest conte)t, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de +#un colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fi%ice si morale. +bia in %iua de &raciun colinda flacaii, femeile fiind e)cluse. &eata de colindatori se organi%ea%a pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. +rsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin %gomotul facut, sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite #ocurile cu masti7 capra cu variantele sale camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmati%a toate racilele din comunitate. Sunt repre%entate, de asemenea, si profilurile ocupationale7 crasmarul, caldararul, agricultorul etc. $in costum nu lipseste niciodata siragul de %urgalai, care are aceeasi menire de a indeparta fortele raului. &raciunul este marcat si printr o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. 2ot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. $e pe masa nu pot lipsi nucile si ouale, care au o simbolistica mai comple)a, cu trimitere la re%istenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de &raciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la *obotea%a cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr un cadru special, sunt pre%entate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii. &0LIN$ELE BncepCnd cu noaptea de !/ spre !A $ecembrie, de la mie%ul noptii si pCna la revarsatul %orilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. Bn orase DntClnim colindatori odata cu lasarea serii si pCna Dn mie% de noapte. &u traista dupa gCt, cu bCta Dn mCna si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa n casa si striga la ferestrele luminate7 <*una dimineata la -os +#un, Ne dati ori nu ne dati<, si daca cei din casa DntCr%ie a le deschide usa spre a le Dmparti colindeti, Dncep sa cCnte mai departe7 <+m venit si noi odata La un an cu sanatate, Si la anul sa venim Sanatosi sa va gasim. Ne dati, ne dati, 0ri nu ne dati< &u acest prile# ga%da le Dmparte colindete7 covrigi, nuci, mere, colacei de faina framCntati si copti chiar Dn acea noapte a -os +#unului. Bn a#unul &raciunului, ca si Dn a#unul +nului Nou Dn toate provinciile romCnesti copiii formea%a grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cCntCnd cCntece ce au refrenuri ca7 <,lorile dalbe<, <Lerui ler<, <1iurel de %iua<, ori <3alerim< si <3eler $oamne<. Bn afara de seara mare a colindelor se mai colinda si Dn seara SfCntului 3asile, paralel cu 'lugusorul sau :ratul, precum si de ,lorii si 'aste. Sub numele de colind si colindat trebuie sa Dntelegem vechiul obicei pe care l DntClnim Dn sarbatorile susmentionate cCnd copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa Dn casa, cCntCnd cCntece pentru a ura sanatate si fericire ga%delor ce i asculta, de la care primesc daruri (colindete) Dn bani sau Dn natura7 nuci, covrigi, mere, colaci, etc. &olindele sunt de doua feluri7 religioase si laice. &ele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. &olindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor Dn fata carora le cCnta. &olindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagCn7 avCnd de fapt origine comuna cu acesta. +stfel DntClnim7 &olindele $omnului (Bn drum spre 3itleim, Nasterea $omnului, 3estirea 'astorilor, Bnchinarea 'astorilor, 'ornirea -agilor dupa stea, Bnchinarea -agilor, 2aierea 'runcilor, Numele $omnului, 'atimile $omnului, 3Cn%area si (astignirea , &oborCrea de pe &ruce)E &olindele Sfintilor (&olindul &raciunului, Sf. 3asile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.)E &olindele 0mului (&olind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vCnator, de pescari, de marinari, colind de vitea%, de familie, de Dnsuratel, etc.) &reatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului7 pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cCntaretii bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai 3ietilor Sfintilor. &Ct priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poe%ia populara. 'este aceasta creatie initiala s a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an Dn obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna. Steaua $e la &raciun si pCna la *obotea%a copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se DntClneste la toate popoarele crestine. +cest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i a calau%it pe cei trei magi. &Cntecele despre stea provin din surse diferite7 unele din literatura bi%antina ortodo)a, altele din literatura latina medievala a *isericii &atolice, cCteva din literatura de nuanta &alvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. -icul cor al stelarilor, care intra Dn casa Dn %ilele &racinului, cCnta versuri religiose despre nasterea lui Isus7 <Steaua sus rasare<E <Bn orasul 3itleem<E <La nunta ce s a DntCmplat<E <2rei crai de la rasarit<. 3I&LEI-:L Bn unele locuri Dn noaptea &racinului putem DntClni si cCntarea religiosa cunoscuta sub numele de 3icleimul sau Iro%ii, la care participa copiii. +ceasta drama religioasa ne Dnfatisea%a misterul Nasterii $omnului Dn toate fa%ele sale. 'ersona#ele dramei sunt Irod si ceata sa de 3icleim, un ofiter si soldati Dmbracati Dn portul ostasilor romani, trei crai sau magi7 -elchior, *alta%ar si 4aspar, un cioban, un prunc si Dn unele parti o paiata. 3icleimul apare la noi pe la sfCrsitul secolului al @3III lea. 0riginea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu Dn 4ermania si :ngaria, a patruns la noi prin sasii din 2ransilvania. $in prima forma a 3icleimului, pre%entarea magilor si dialogul lor, s au de%voltat pe rCnd, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, Dn cele trei mari tinuturi7 -untenia, -oldova si +rdeal. +laturi de partea religioasa a Iro%ilor, s a de%voltat mult timp, poate chiar si asta%i, partea profana, #ocul papusilor. Bntr o cutie purtata de doi baieti este Dnfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. -os Ionica, Dngri#itorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satiri%ea%a DntCmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculi%ati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. 3echi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar Dn palatele $omnitorilor tarii. &+'(+ BncepCnd cu Ignatul si sfCrsind cu %ilele &raciunului, prin alte parti DncepCnd cu %ilele &raciunului, iar prin altele obisnuindu se numai Dn %iua de SfCntul 3asile, e)ista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau bre%aia. &a si Dn celelalte #ocuri cu masti practicate Dn timpul sarbatorilor de iarna, si Dn #ocul caprei si au facut loc, pe lCnga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dCnd uneori o nuanta de grotesc.

5ocul <caprei< (omorCrea, bocirea, DnmormCntarea, Dnvierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. Bn cadrul sarbatorilor agrare #ocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmea%a, spor de animale Dn turmele pastorilor, succesul recoltelor invocat si evocat de boabele care se aruncau de ga%da peste cortegiul <caprei<. +ceasta se pare ca Dsi are originea Dn obiceiurile romanilor si elinilor7 fie Dn #ocurile si cCntecele desfasurate Dn #urul altarelor pagCne de preotii sau cCntaretii travestiti Dn dobitoace cu oca%ia sarbatorilor date pentru cinstea %eilor, ori Dn versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie Dn amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. &apra #oaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacaiE apropiindu se de masa unde sunt membrii familiei, Dncepe sa vorniceasca. ,lacaii #oaca pe stapCna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt Dn casa, si apoi multumind se Dndepartea%a.

Traditii si obiceiuri de Boboteaza

/raditii si o!iceiuri de Bo!otea,a

Bo!otea,a - 0 ianuarie

Boboteaza -4ordanul. - ' ianuarie" la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. <a Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

4ordanitul femeilor" in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si #ucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. 7ot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. 4n noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc: busuioc se pune si sub perna. 8etele care cad pe g eata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Mareste imaginea.

Sfantul 4oan Botezatorul - , ianuarie" acest obicei, numit 2Gdatul 4onilor2, are loc in 7ransilvania si Bucovina. 4n Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. 4n 7ransilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati> purificati.

Bo!otea,a

4n suita celor $/ sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza -Botezul Domnului., tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa 4ordanului, inainte ca 4isus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de apro&imativ 0( de ani. 4ntrucat in aceasta zi 4isus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, 7eofanie, Aratarea Domnului. 4nca din

sec. 0, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. +ert este ca in 2+onstitutiile Apostolice2 Boboteaza figura de#a printre sarbatorile crestine, alaturi de +raciun si de Pasti.

4n 4ordan botezandu-7e 7u, Doamne...

Bo!otea,a mai este cunoscuta si su! numele de 1pifanie, /eofanie, Aratarea %omnului, %escoperirea Cuvantului +ntrupat

Sarbatorita inca de la inceput in ziua de ' ianuarie, multa vreme impreuna cu +raciunul -lucru ramas pana astazi in practica Bisericii otodo&e ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici necalcedoniene., Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, 7eofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea +uvantului 4ntrupat.

Evenimentul Botezului este descris de catre toti evang elistii. Matei ne relateaza ca 4isus a venit din 9alileea la raul 4ordan unde boteza 4oan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. 4oan i-a zis" 2Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine2 -Matei 0, $1., iar la raspunsul lui 4isus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre 4oan. Boboteaza -Botezul Domnului. este o manifestare a celor trei Persoane ale 7reimii" 8iul se boteaza in 4ordan de catre 4oan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui 4isus in c ip de porumbel, iar 7atal din cer 4l declara ca fiind 8iul sau.

Boboteaza -' 4anuarie. si cu Sf. 4oan -, 4anuarie. aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. 4n a#un, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa <iturg ie. !amenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si desc izand calea preotului, strigand *ira <eisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului *Frie Eleison -Doamne miluieste.. Pe langa 7roparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la 4ordan -Botezul lui 4isus.. 4n ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.

4n ziua de Boboteaza, dupa liturg ie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slu#ba Sfintirii Apelor. +and 7roparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge du urile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de g iata, pentru a marca locul slu#bei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, c iar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite: de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.

Obiceiuri de Boboteaza

#!iceiuri de Bo!otea,a

Bo!otea,a - 0 ianuarie

Boboteaza, serbata in ziua de ' ianuarie, inc eie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

4n a#unul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din a#unul +raciunului. Pe masa din 2camera de curat2 se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare" coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau per#e afumate, sarmale - 2galuste2 . umplute cu crupe, bors de 2burec iuse2 sau 2urec iusele babei2 - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urec iuse -, bors de peste, peste pra#it, 2varzare2 placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu 4ordanul sau + iraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in rana animalelor pentru 2a fi prote#ate de boli si pentru a fi bune de prasila2.

Alta data, dupa ce preotul rostea 7roparul Botezului si stropea cu ag easma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - 2ca sa stea clostile pe oua2 - si busuioc - 2ca sa vina petitoriiM. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

4n semn de rasplata se dadeau" bucate -2desagarului2., bani -preotului., nuci, mere si covrigi -copiilor. iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. !ferirea fuiorului avea mai multe semnificatii" se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

A-unul Bo!ote,ei

A#unul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume 2pentru a le face rodnice si a le prote#a de gu#ulii2. 8anul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in rana animalelor 2pentru a le feri de farmece, de boli si de du urile rele2. 4n acelasi scop era folosita si ag easma luata de la preotul care venea cu 4ordanul.

Se credea ca daca, in dimineata A#unului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din gra#d vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

4n aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar #aratec din focul din vatra.

4n seara de A#un se savarseau practici de aflare a duratei vietii. 4nainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Bo!otea,a - sfinitirea apei

4n ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slu#bei de 4ordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. <ocul de desfasurare a slu#bei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de g eata. 4n #urul acestei cruci sau in #urul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

Dupa slu#ba de sfintire a apei, transformata in ag easma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga 2+ iraleisa2- pentru belsugul oldelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina ag easma in toate fantanile intalnite in cale. !data a#unsi acasa, oamenii sfintesc cu ag easma sura, gra#dul, animalele din gra#d, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Bo!otea,a - practici populare de purificare a spatiului si de alun.are a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. 4n Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. 5ugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. 7inerii cantau si dansau in #urul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. <a plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata a#unsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, incon#urau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de prime#dii, mai ales de trasnete.

4n cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, e&ista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum e&ista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. 7inerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vec i practici fertilizatoare.

Botezul Domnului - Boboteaza

Pe ' ianuarie praznuim Botezul Domnului, cunoscut in popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mantuitorului in 4ordan, poarta si denumirea de 2Epifanie2 sau 27eofanie2, termeni care provin din limba greaca si inseamna 2aratare2, 2descoperire2. De ce aratare sau descoperire; Pentru ca in momentul in care %ristos a fost botezat, cerurile s-au
imaginea. desc is, Du ul lui Dumnezeu S-aMareste coborat in c ip de porumbel si a stat peste El, iar 7atal a marturisit" 2Acesta este

8iul Meu cel iubit, intru +are am binevoitA2 -Matei 0, $,.. 4n acest sens, Sfantul 4oan 9ura de Aur spune" 2%ristos n-a a#uns cunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-a botezat2.

Bo!otea,a - scurt istoric

Sarbatoarea Bobotezei este amintita din secolul al 44 lea, la Sfantul +lement Ale&andrinul. Mentionam ca in primele secole, Boboteaza era sarbatorita impreuna cu Nasterea Domnului, pe ' ianuarie. 4ncepand cu secolul al 4B lea, cele doua sarbatori au fost despartite" /3 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului si ' ianuarie pentru Botezul Domnului.

Bo!otea,a, ,iua in care 2ristos S-a descoperit lumii

Afara de cele graite de 4isus la varsta de $/ ani in templu, %ristos nu a savarsit nicio minune si nu a rostit niciun cuvant retinut de evang elisti. 4ncepand cu Botezul Sau, %ristos iese din umbra si incepe sa propovaduiasca. A primit botezul la 0( de ani, varsta maturitatii la evrei.

4isus a venit la 4oan si i-a cerut sa-< boteze, nu pentru ca avea nevoie de curatire de pacate, caci era Dumnezeu!mul, ci pentru a sfinti creatia. +a Mantuitorul nu a venit sa primeasca iertare de pacate de la 4oan, reiese si din faptul ca botezul lui 4oan il a#uta pe om sa constientizeze starea pacatoasa, insa, nu oferea iertarea. De aceea se si spune ca era 2spre iertarea pacatelor2 -<uca 0, 0., pe care avea s-o aduca %ristos.

El primeste botezul de la 4oan pentru a readuce Du ul Sfant in creatie. Prin caderea in pacat, omul 4l pierduse pe Sfantul Du , asa cum ne marturiseste Sfantul + iril al Ale&andriei. Botezul Mantuitorului reprezinta momentul redesc iderii izvoarelor arului, care fusesera zavorate pentru om si pentru intreaga creatie. Prin cuvintele din

rugaciunea citita la Boboteaza" 2Astazi firea apelor se sfinteste...2, nu trebuie sa intelegem ca arul lui Dumnezeu se

pogoara in timpul slu#bei de sfintire a apei peste toata apa care e&ista in diverse locuri, ci doar peste apa pregatita din timp pentru acest lucru.

+n Bote,ul %omnului stau inceputul si temeiul Sfintei /aine a Bote,ului crestin

Acceptand sa Se cufunde in 4ordan, %ristos l-a ingropat pe vec iul Adam si a inceput astfel zidirea unui om nou. Apele 4ordanului primind pe Dumnezeu-!mul nu au avut ce sa curete, ci au fost ele insele purificate. %ristos a curatit prin cufundarea Sa in 4ordan, creatia intinata de caderea omului in pacat si a inlaturat puterea satanei. Astfel, in clipa cand El S-a lasat botezat de 4oan, izvoarele arului s-au pogorat peste creatie.

4n rugaciunea de sfintire a apei de la Botez, se cere venirea Du ului pentru curatirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea sa devina, prin pogorarea deplina a Du ului, loc al nasterii omului nou in %ristos.

Astfel, ritualul Botezului crestin repeta aceste momente, care semnifica trecerea dintr-o etapa e&istentiala in alta" el se desc ide cu lepadarile, menite sa alunge puterea satanei si se inc eie cu primirea darului Sfantului Du .

Bo!otea,a - sfintirea apei

4n a#unul si in ziua de Boboteaza, in toate bisericile ortodo&e, cu puterea Du ului Sfant, la rugaciunile ar iereilor si preotilor se sfinteste Ag easma Mare.

+restinii ortodocsi gusta pe nemancate din Ag easma Mare timp de opt zile, in perioada 3 ianuarie- $1 ianuarie si la recomandarea du ovnicului. Ag easma Mare este folosita, in A#unul Bobotezei, la sfintirea casele credinciosilor si locuitorii acestora. 7ot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi" binecuvantarea si sfintirea prapurilor, sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Adrian Cocosila

De Boboteaza, firea apelor se sc imba

De Boboteaza, firea apelor se schimba

Mareste imaginea.

,rin bote4ul in Iordan, "ristos a s3intit 3irea apelor de pretutindeni, lucru marturisit si in ru-aciunile citite la #obotea4a: 56sta4i 3irea apelor se s3inteste...5. 6st3el, se pune in lumina caracterul cosmic pe care l-a a+ut #ote4ul 7omnului. ,rin 3ormula 5asta4i 3irea apelor se schimba5, trebuie sa intele-em re+enirea 7uhului 23ant in sanul 0reatiei. ,rin caderea in pacat, omul Il pierduse pe 23antul 7uh, asa cum ne-a marturisit 23antul 0hiril al 6lexandriei, si ramasese inchis in cadrul limitat al lumii create. #ote4ul /antuitorului repre4inta momentul redeschiderii i4+oarelor harului, care 3usesera 4a+orate pentru om si pentru intrea-a creatie. 7eci, prin 3ormula mentionata mai sus, nu trebuie sa intele-em ca harul lui 7umne4eu se po-oara in timpul slu1bei de s3intire a apei peste toata apa care exista in di+erse locuri, ci doar peste apa pre-atita din timp pentru acest lucru.

8anduiala slu1bei 6-heasmei mari este atribuita 23antului 2o3ronie, patriarh al Ierusalimului 9: 6&%;. 8u-aciunea de s3intire adresata 23intei <reimi ne descopera ca apa s3intita este 5i4+or de nestricaciune, dar de s3intenie, de4le-are de pacate, +indecare de boli, dia+olilor pieire, indepartarea puterilor potri+nice, plina de putere in-ereasca5.

Apele primordiale

6pa apare ca un element primar in crearea lumii. In .acere, or-ani4area cosmosului incepe prin separarea apelor 9.ac. 1, 6-%;, care da nastere cerului. =scatul se naste si el prin separarea apelor care 5s-au adunat la un loc5 3ormand marea 9$-10;. ,salmul 2& marturiseste in acest sens: 56l 7omnului este pamantul si plinirea lui> lumea si toti cei ce locuiesc in ea. 6cesta pe mari l-a intemeiat pe el si pe rauri l-a ase4at pe el5. 23antul ,etru a de4+oltat aceasta ima-ine, asociind-o 0u+antului lui 7umne4eu: 50aci ei in chip +oit uita aceasta, ca cerurile erau de demult si ca pamantul s-a inche-at, la cu+antul 7omnului, din apa si prin apa5 9II ,etru &, ';.

Apele cerului

In prima istorisire a creatiei se insista asupra distinctiei intre apele 5de sub cer5 si cele 5de deasupra tariei5. 2a nu uitam ca apa ploii este un element puri3icator important in traditia

iudaica, in toate sina-o-ile se a3la un sistem de canali4are care aduna apa intr-un ba4in, ser+ind di+erselor ritualuri de puri3icare. #a4inul, sapat si modelat chiar in pamant, are o inaltime de 1,20 metri, continand in 1ur de ('0 de litri de apa. 6sadar apa 5naturala5 sau 5+ie5, asa cum este numita in textele talmudice, pro+ine din apa de ploaie.

Marea Rosie

<recerea prin /area 8osie a e+reior este inteleasa de 23intii ,arinti ca 3iind o trecere prin moarte. 7umne4eu trece poporul ales prin aceasta apa pentru a-i taia orice le-atura cu existenta lui trecuta.

Apa vie a Duhului Sfant

In Noul <estament, e+an-helistul Ioan insista pe asocierea apa - 7uh 23ant in meta3ora apei +ii, mai ales in istorisirea intalnirii lui "ristos cu 3emeia samarineanca la putul lui Iacob, unde "ristos +esteste 5darul lui 7umne4eu5, 5apa +ie5: 5)ricine bea din apa aceasta 9din putul lui Iacob;, +a inseta iarasi. 7ar cel care +a bea din apa pe care i-o +oi da !u nu +a inseta in +eac, ci apa pe care i-o +oi da !u se +a 3ace in el i4+or de apa care cur-e spre +iata +esnica5 9Ioan 4, 1&-14;. 6ceasta promisiune o +a 3ace din nou, in chip solemn, nu in taina unei con+orbiri cu cine+a socotit ca ne3acand parte din poporul ales, ci in 3ata tuturor iudeilor, in <emplu, in ultima 4i a sarbatorii corturilor : 5Iar in 4iua cea din urma - 4iua cea mare a pra4nicului - Iisus a stat intre ei si a stri-at, 4icand: 7aca insetea4a cine+a, sa +ina la /ine si sa bea... cel care crede in /ine5 9Ioan, (, &(-&%;.

Apa Botezului

"ristos intrand in apa Iordanului, nu a a+ut ce sa curete, dimpotri+a, a po-orat in apa 7uhul care salasluia peste !l, aducand apa la starea initiala, de la inceputul lumii. In <aina #ote4ului exista ru-aciuni de s3intire a apei in care urmea4a sa 3ie bote4at catehumenul. 23intirea acestei

ape presupune indepartarea duhurilor necurate ce s-ar salaslui in ea. ,reotul cere <atalui, de trei ori : 5Insuti, iubitorule de oameni, imparate, si acum trimite darul ,reas3antului si de +iata 3acatorului <au 7uh, 0are s3inteste toate, si s3inteste apa aceasta...5, adau-and apoi : 5si-i da ei harul i4ba+irii si binecu+antarea Iordanului. .a-o pe dansa i4+or de nestricaciune, dar de s3intenie, de4le-are de pacate...5. 7upa ce a 3ost s3intita apa, cel ce este a3undat in cristelnita renaste la o noua +iata, in "ristos. ,rin scu3undarea omului in apa in numele 23intei <reimi, se produce moartea omului +echi. /oartea noastra in #ote4, inseamna sa nu mai traim noua insine, ci exclusi+ lui 7umne4eu, caci murind lui 7umne4eu, intram cu ade+arat in +iata.

A.C.
:6recomanda comentarii

Boboteaza - semnificatie si traditii

+otea4a

05 Ian 2010 11:16 Autor: biancageambasu

A doua sarbatoare crestina importanta a noului an, dupa Sfantul Basile, este Boboteaza, celebrata de ortodocsi pe ' ianuarie. %enumiri si semnificatii Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de 1pifanie, /eofanie, Aratarea %omnului, %escoperirea Cuvantului +ntrupat si, desigur, Bote,ul %omnului. +uvantul 3epifanie este de origine greaca -)&i&haneia., insemnand 2manifestare2 sau Naparitie=. 3/eofanie, termen ce semnifica Nmanifestarea lui Dumnezeu=, este prezent si astazi in prenumele feminin englezesc 7iffanF. Boboteaza este sarbatoarea sfintirii tuturor apelor din lume, dupa cum 4isus s-a coborat in raul 4ordan pentru a fi botezat de 4oan Botezatorul. Este de asemenea o ocazie pentru recunoasterea Sfintei 7reimi, caci se arata in acelasi timp 8iul ce vine sa se boteze, vocea 7atalui si Sfantul Du ce se coboara asupra lui 4isus in c ip de porumbel. A.'easma mare 4n tarile cu traditie ortodo&a, in special in 5omania, 9recia si 5usia, slu#ba de Boboteaza nu are loc in biserica, ci langa o apa curgatoare sau o fantana. Acesta este momentul in care preotul arunca in apa ing etata o cruce, iar barbatii se arunca dupa ea. +el care o aduce inapoi la mal va avea noroc tot anul. Dupa slu#ba, credinciosii primesc ag easma mare, apa sfintita, cu puteri deosebite, care vindeca trupul si sufletul. Se spune ca sunt suficiente doar cateva picaturele din aceasta pentru vindecarea sterilitatii sau pentru a scapa de patima alcoolului. Ag easma mare este pastrata cu sfintenie, langa icoana, tot anul, pentru a fi folosita ca leac de boli si pentru dezlegarea farmecelor. Ea nu se altereaza in timp, iar daca totusi devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca cineva din casa respectiva a comis un mare pacat sau casa este blestemata. /raditii de Bo!otea,a 4n A#unul Bobotezei, preotul vine cu botezul prin casele oamenilor, sfintind cu crucea si stropind cu ag easma dintr-un manunc i de busuioc. Preotul este anuntat de colindatori, care striga N+ iralesaaaA=, insemnand *irie Eleison, adica Doamne Miluieste. Se spune ca aceasta strigare ii purifica pe cei colindati de rele si tot anul va fi curat pana la Sfantul Andrei. +olindatorii primesc pentru munca lor mere, nuci si bani. <a tara, preotul este asteptat cu casa curata. 9ospodinele asaza masa si pregatesc mancare de fasole, coliva si piftie. Ele intind pe garduri covoarele si tesaturile pentru a fi botezate, in credinta ca astfel vor deveni mai trainice, aducatoare de sanatate si vor fi pazite de molii. Bo!otea,a - o sar!atoare a femeilor 4nainte ca preotul sa intre in casa, fetele nemaritate asaza pe pragul usii margele, iar odata ce preotul va pasi peste ele vor deveni adevarate talismane, aducatoare de noroc in dragoste. Ele fura sau cer busuioc din manunc iul preotului, pe care-l vor pune sub perna si legat pe degetul inelar cu un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul. Seara, fetele fac o turta din faina, foarte sarata, pe care o mananca dupa ce beau un strop din ag easma, si merg la culcare pentru a-l visa pe cel care le e sortit. 8etele sunt petite pana de Boboteaza, caci in aceasta noapte sfanta ele numara parii de la gra#d, g icesc in oglinda si rascolesc in #araticul din vatra pentru a iesi scantei, spunand un descantec" Cum sar scanteile din (aratic, asa sa scanteie si inima lui si nu intetesc *ocul, ci intetesc inima lui+ De asemenea, fetele care cad pe g eata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an. !amenii care au necazuri mari si tinerii care doresc noroc in casnicie tin post negru in ziua de Boboteaza. Sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic imprumut. Deoarece se crede ca de Boboteaza toate apele pamantului au fost sfintite, femeilor le este interzis sa spele rufe timp de 6 zile, ca apa sa nu fie spurcata. +ordanitul femeilor este o traditie din nordul tarii noastre, care se mai pastreaza si astazi. 8emeile se aduna la cineva acasa, aducand cu ele alimente si bautura. Dupa ce iau masa, ele Nse iordanesc=, adica danseaza si canta intreaga noapte, pana dimineata, cand ies pe strada si ii iau pe sus pe barbatii intalniti in cale, ii duc la rau si ii ameninta ca ii arunca in apa. 7ot cu aceasta ocazie se oficiaza integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin stropirea lor cu apa.

Traditii si Obiceiuri de Boboteaza

?anuar@ 6th, 200$

La fiecare inceput de an, pe 6 si 7 ianuarie, sunt doua sarbatori importante pentru romani: Boboteaza si Sfantul Ioan, care marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna. Boboteaza sau Botezul Domnului semnifica sfintirea apelor din intreaga lume, dupa cum Iisus s-a coborat in raul Iordan pentru botez. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slu bei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg unde sa fie cel putin o fantana, in imediata !ecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in !ase mari si tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata pe care apoi preotul o arunca in apa unui rau sau lac. "ai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care !a scoate crucea din apa !a a!ea noroc tot anul. In urul acestei cruci sau in urul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. #upa slu ba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in !asele cu care a !enit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga $Chiraleisa%- pentru belsugul holdelor !iitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii & si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. 'data a unsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, gra dul, animalele din gra d, pomii din li!ada, casa si interiorul casei. (arbatoarea )obotezei este incarcata de ritualuri si traditii care de-a lungul timpului s-au pastrat neatinse in satele romanesti fiind pline de farmec si semnificatii. A unul )obotezei era un moment fa!orabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. #imineata, inainte de aprinderea focului, se strangea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in prima!ara, cand se presarau pe straturile cu legume $pentru a le face rodnice si a le prote a de gu ulii%. *anul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor $pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele%. In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care !enea cu Iordanul.

In satele din nordul tarii, pe !remuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cine!a si duceau alimente si bautura. #upa ce ser!eau masa, ele cantau si ucau toata noaptea. #imineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. +ot acum, in unele regiuni, a!ea loc integrarea tinerelor ne!este in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de )oboteaza, tinerele fete isi !iseaza ursitul. ,le isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc- busuioc se pune si sub perna. *etele care cad pe gheata in ziua de )oboteaza pot fi sigure ca se !or marita in acel an. (e spune ca daca, in dimineata de )oboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia !or a!ea rod bogat. In cele . zile cat se sarbatoreste )oboteaza sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, pentru ca se da astfel altcui!a belsugul din casa. #upa )oboteaza, / zile nu se spala rufe, pentru ca se considera a fi un pacat sa fie spurcata apa care a fost sfintita. Cei care au necazuri mari si tinerii care doresc sa aiba noroc in casnicie tin in aceasta zi post negru. La tara preotul este asteptat cu casa curata, iar pe masa se aseaza un !as cu apa, o farfurioara cu sare, una cu graunte si una cu colac. In seara de A un se sa!arseau practici de aflare a duratei !ietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din !atra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. (e credea ca primul care !a muri, in acea din familie, !a fi cel al carui carbune se !a stinge mai repede. Acestea sint traditiile inchinate sarbatorii, pe care le respecta mai ales oamenii din lumea satului si cei !arstnici. Pentru tineri, mai ales pentru cei de pe la oras, traditiile s-au cam pierdut si multi stiu ca )oboteaza este doar ziua in care se sfintesc apele si se taie cruci de gheata. Pe 7 ianuarie, de sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul, obieceiul numit $Udatul Ionilor$, are loc in +ransil!ania si )uco!ina. In )uco!ina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In +ransil!ania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati0 purificati.

*obotea%a in traditii
'ostat de mihaela in
La %i F;8

Ianuarie !;;.

F" comentariu

&uvinte cheie7 datini si traditii populare bobotea%a

1iua cu numarul G a lui 4erar soseste fara <4erul *obote%ei< dar cu co%i la agheasma mare sfintita de *obotea%a si traditii cu duiumul pastrate cu gri#a in lumea satului.

Sursa foto Se spune ca pana la *obotea%a este dricul iernii iar de acum gerul crapa nu si pietrele. $in +#unul &raciunului pana la +#unul *obote%ei traversam o perioada incarcata de conotatii magice, de farmece in dragoste si ghicit premarital. -agia premaritala din a#unul *obote%ei are in centrul ei busuiocul, planta totem, investita cu atribute erotice. 'e ultimul prag dintre ani spunem adio sarbatorilor cu o suita de datini specifice innoirii anului7 se colinda, se fac si se desfac farmece si descantece, se afla ursitul, se soroceste vremea si belsugul recoltei in noul an, se deschide cerul, vorbesc animalele.

Procesiune religioasa in trecut (Sursa foto) La *obotea%a, numita si 2eofanie, <+ratarea $omnului< sau Iordanul se sfintesc apele, se taie cruci de gheata (simbolul sarbatorii in *ucovina) se porneste ofensiva impotriva raului. +sta dupa vechea randuiala. &um temperaturile a#uta ghioceii sa rasara, crucile de gheata odinioara savoarea copiilor care lipeau pe gheata monede incal%ite vor fi inlocuite cu cele de lemn. In mai multe sate sucevene e)ista traditia inaltarii unor cruci de gheata in +#unul *obote%ei. 'entru oamenii din *osanci, istoria lor este una aparte. *atranii spun ca in ">G. #umatate din *osanci a fost mistuit de flacari. +tunci a luat fiinta grupul de pompieri civili, care au facut un pact nescris ca in +#un de *obotea%a sa mestereasca cate o cruce de gheata la fiecare biserica din sat.

Crestinii ortodocsi saruta crucea si sunt stropiti cu agheasma. Icoana din Rusia secolului XVI (Sursa foto) In a#unul *obote%ei, preotul, insotit de dascal ori un grup de copii imbracati in alb si cu clopotei in mana in *anat, umbla din casa in casa cu crucea Hi sfinteste cu agheasma din manunchi de busuioc toate camerele si acareturile gospodariei. Se spune ca apa sfintita are puteri miraculoase7 alunga spiritele rele, bolile si nu se strica niciodata. $e aceea, *obotea%a este o sarbatoare a apei care este sfanta in urmatoarele noua %ile. &rucea cu care este intampinat preotul care vine pentru sfintirea casei este impodobita cu busuioc, cu flori si apoi este infasurata intr un stergar brodat si legata cu un brau. Langa cruce se pune o lumanare ce se aprinde la intrarea preotului in casa. +colo unde este o fata de maritat, se <desface crucea<, adica se de%leaga busuiocul deasupra capului fetei, ca sa se marite curand. 'ractica a facut ca busuiocul sa intra in e)presii7 <&e ti mai face bosaiocu<I< (bosaicul inseamna sotul). 0bicei banatean, preotul trebuie sa sada pe un scaun, altfel nu le vor sta clostile pe oua. -asa se umple de bucate si preparateE pe langa acestea se asea%a o sticluta cu ulei, sare, faina si malai care sunt sfintite si pa%esc de boli Hi farmece familia. &and preotul intra in casele oamenilor cu apa sfintita, primeste de la fiecare gospodar un fuior de cinepa care se invarte pe cruce, un colac si bani. $in fuior se face funie la clopot sau funia cu care groparul lasa

sicriul in groapa. Se crede ca de firele acestuia se vor prinde toate relele. $upa alte datini, fire din acest fuior se vor lega de plasele de pescuit ca sa se umple de peste.

'reotii cufunda de trei ori crucea in apa, simbol inrudit cu Sfanta 2reime. In aceasta %i se crede ca apele sunt sfinte si e mare pacat sa speli sau sa arunci <necuratii< in apa.

Ziua in care se arata norocul pentru cel care scoate crucea din apa . 'este obiceiurile crestine de sfintire a apelor si de scufundare a crucii s au suprapus si practici pagane, cum ar fi afumarea gra#durilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi cu rol de alungare a varcolacilor care dau tarcoale gospodariei.

De Bo otea!a" in satul Chintelnic" Bistrita localnicii se maschea!a in #ha!i#" pentru a alunga spiritele rele (Sursa foto) Se %ice ca atunci cand preotul arunca crucea in apa, dracii ies din apa si o iau la fuga pe camp. Nu i vad decat lupii, care se iau dupa ei si i sfasie n bucati. 4ospodinele trebuie sa renunte la spalat rufe pentru ca se considera ca apa este sfintita si nu trebuie aruncata iar de pe masa nu trebuie sa lipseasca bucatele dupa datina7 fasole batuta, piftie, prune fierte, compot de pere uscate fierte, indulcit cu miere, grau fiert pentru rodul casei. (esturile se dau la pasari ca sa fie ferite de boli si starpiciune. In a#un, inainte de aprinderea focului, se strang cenusa din soba si gunoiul din casa, se pastrea%a pana in primavara, cand se presara pe straturile cu legume, despre care se crede ca vor fi mai rodnice. 2imp de / %ile, cat se sarbatoreste *obotea%a, amanati certurile in casa si accesele de genero%itate7 nu se da nimic cu imprumut, pentru ca se da belsugul din casa. ,etele de maritat asteapta noaptea de *obotea%a ca sa si vada viitorul. Se asea%a sub perna fire de busuioc din steblele cu care stropeste preotul pentru a si visa ursitul. 2raditiile bucovinene spun ca fetele isi pun firul de busuioc furat dincolo de prag. $aca il gasesc acoperit de bruma inseamna ca alesul va fi un fecior bogat, daca nu, va fi sarac. In a#unul *obote%ii, la mie%ul noptii, fetele iau lumanarea, o lipesc de un pahar cu apa, in care arunca verigheta unei femei maritate care avea primul copil, baiat. $uc paharul intr o camera intunecoasa, aprind lumanarea iar inelul din fundul paharului le arata chipul alesului sau ursitei. Se mai pun intr o farfurie cu apa doua lumanari7 a fetei si a alesului inimii. $aca lumanarile pluteau una spre cealalta intalnindu se, inseamna ca fata se va casatorii cu cele care il iubeste. ,etele pregatite de maritis leaga pe inelar fir rosu de matase, numara parii de la gard, scot diferite obiecte de sub farfurii, ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scantei7 <&um sar scateile din #aratic, asa sa scanteie si inima luiE si nu intetesc focul, ci intetesc inima luiJ<

Sursa foto *obotea%a prevesteste cum va fi vremea si recolta in noul an. &aldura de *obotea%a indica un an secetos. Spun batranii ca in aceste %ile animalele vorbesc la mie%ul noptii despre locurile unde sint ascunse comorile, dar cine le aude si scapa vreo vorba, risca sa isi piarda mintile. In seara de *obotea%a tinerii umbla cu Iordanitul, se duc pe la case, colinda si stropesc, iordanesc, pe toti din familie cu apa sfintita, ca sa le poarte noroc. Se fac focuri in curti, se trage cu pusca pentru a speria diavolii care fug si se ineaca in ape adanci. In -untii +puseni si in *ucovina, *obotea%a sau +rdeasca, aduna fetele si flacaii la #oc7 iau taciuni aprinsi pe care ii duc pe un tapsan, fac un foc mare apoi sar peste el si #oaca in #urul lui in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare alegea carbuni aprinsi cu care, odata a#unsi acasa, afumau pomii din livada, pentru a da roade bogate.

In unele sate sunt ote!ati si caii dupa care se intrec in curse (Sursa foto) 2raditiile dobrogene de *obotea%a includ si cursele de cai. 2inerii se aduna in centrul satului, calare pe cai frumos impodobiti. $upa slu#ba de la biserica, tot satul merge, cu preotul in frunte, in locul de unde i%voresc apele. $upa slu#ba, incep cursele de cai iar feciorul cel care se intoarce primul la i%voare primeste rasplata7 un sarut de la fata aleasa. $upa datina damboviteana, *obotea%a coincide cu sarbatoarea geavrelelor. 0biceiul consta in impodobirea unor pra#ini de pana la "A metri cu <geavrele<(batiste) cusute manual de catre fetele nemaritate. &u cat fetele cos mai multe batiste cu atat au mai multe sanse de maritis. In capatul pra#inei se pune o cruce din lemn cu busuioc. Sapte sau noua #uni, gatiti in costume nationale, poarta pra#inile mergand din casa in casa

si aduna geavrelele. :n <steag< are ".8;; de batiste. &elor care nu primesc <stegarii< tot anul le va merge pe dos.

K Copyright Metropotam 2006-2011.

7radiOii Pi semnificaOii de BoboteazQ

+ea mai RnsemnatQ sQrbQtoare dupQ SfSntul Basile este Botezul Domnului sau Boboteaza, celebratQ de cQtre crePtinii ortodocPi la fiecare Rnceput de an pe ' ianuarie. AceastQ datQ semnificQ sfinOirea apelor din Rntreaga lume, dupQ cum 4isus s-a coborSt Rn rSul 4ordan pentru botez. Slu#ba de BoboteazQ nu se sQvSrPePte Rn bisericQ, ci lSngQ o apQ curgQtoare sau fSntSnQ. 9eorge AndriePescu, preot paro la Biserica Pacea, a precizat cQ acesta este momentul Rn care credincioPii primesc ag easma mare, cu puteri deosebite, care vindecQ, RnsQnQtoPePte Pi curQOQ sufletul Pi trupul. Tn a#un Rn curOile bisericilor se construiesc cruci de g eaOQ. Tn ziua de cinci ianuarie preotul umblQ din casQ Rn casQ cu crucea, stropind cu ag easmQ cu un mQnunc i de busuioc. 2Benirea preotului este anunOatQ zgomotos de un grup de copii care strigQ 2+ iralesaaaA2, e&presie ce vine de la *irie Eleison, adicQ Doamne MiluiePte. Tn credinOQ aceastQ strigare aduce oamenilor putere, toate relele fug Pi anul va fi curat pSnQ la SfSntul Andrei2, a spus preotul paro . +opiii primesc nuci, mere sau bani, Rn timp ce gospodinele pregQtesc bucate de post, prune uscate, colivQ Pi salatQ de fasole. Preotul primePte un fuior de cSnepQ, un colac Pi o sumQ de bani. 2Se spune cQ din fuior Maica Domnului face o plasQ pe care o va trece de trei ori prin iad, salvSnd sufletele ce se vor agQOa de ea2, a adQugat 9eorge AndriePescu. +u acelaPi prile# se mai pune Pi cSte o cruce micQ, cu un fir roPu Pi busuioc, Rn locurile unde se adapQ vitele. +ei care au necazuri mari Pi tinerii care doresc sQ aibQ noroc Rn cQsnicie Oin Rn aceastQ zi post negru. <a OarQ preotul este aPteptat cu casa curatQ, iar pe masQ se aPeazQ un vas cu apQ, o farfurioarQ cu sare, una cu grQunOe Pi una cu colac. 8emeile RPi Rntind pe gard covoarele Pi OesQturile pentru a fi botezate Pi astfel sQ devinQ mai trainice, aducQtoare de sQnQtate Pi mai ales sQ fie pQzite de molii. Tnainte de a intra Rn casQ preotul, fetele RPi pun pe pragul uPii Piragurile de mQrgele care pQPite de preot aduc noroc Rn dragoste pentru cea care le va purta. 8etele cer sau furQ busuioc din mQnunc iul preotului, care pus sub pernQ le aratQ acestora Rn vis ursitul. Tn localitQOile aPezate pe malul unei ape curgQtoare sau pe OQrmul mQrii, se obiPnuiePte ca preotul sQ arunce o cruce de lemn Rn apa foarte rece, uneori c iar Rng eOatQ, dupQ care sar flQcQii cura#oPi pentru a o aduce Rnapoi. 7radiOia cere ca Rn aceastQ zi sQ se mQnSnce piftie, grSu fiert Pi sQ se bea vin roPu. Bremea din ziua de BoboteazQ prezice ce fel de an va fi. DacQ plouQ se prevestePte o iarnQ lungQ, timpul frumos aratQ o varQ frumoasQ, dacQ bate crivQOul este semn cQ vor fi roade bogate iar dacQ va curge din streaPinQ se va face vin bun. Ag easma mare RmpQrOitQ dupQ slu#ba de BoboteazQ Rn biserici este pQstratQ cu sfinOenie, fiind consideratQ drept leac pentru boli, dar Pi pentru dezlegarea de farmece sau fQcQturi. -Petronela ME<EN+4G+.

+radi1ii de )oboteaz2 3)otezul #omnului & 6 ianuarie4

#up2 (f5ntul 6asile, care marcheaz2 prima zi din an, )oboteaza este cea mai important2 s2rb2toare a iernii. Ceremoniile, mai mult sau mai pu1in religioase, consacrate acestui moment 5ncep din a unul s2rb2torii. 7n diminea1a de A un, 5nainte de aprinderea focului, se str5ng cenu8a din sob2 8i gunoiul din cas2. (e 1in unde!a deoparte, p5n2 5n prim2!ar2, c5nd se presar2 pe straturile cu legume, despre care se crede c2 !or fi mai rodnice. (e credea c2 dac2, 5n diminea1a A unului de )oboteaz2, pomii s5nt 5nc2rca1i cu promoroac2, rodul lor !a fi bogat. (e crede c2 animalele din gra d !orbesc la miezul nop1ii dinspre ziua de )oboteaz2 despre locurile unde s5nt ascunse comorile, dar cine le aude 8i scap2 !reo !orb2 despre asta, risc2 s2 58i piard2 min1ile. 7n zilele premerg2toare s2rb2torii, preotul, 5nso1it de p2limar, de dasc2l 8i un c5rd de copii umbl2 din cas2 5n cas2 cu crucea 8i strope8te cu agheasm2, cu un m2nunchi de busuioc, toate camerele, dar 8i acareturile gospod2riei. ,ste a8teptat 5n pragul casei de gazd2, de obicei de capul familiei, care 1ine 5n m5n2 o lum5nare aprins2, care !a fi l2sat2 ulterior s2 ard2 p5n2 la cap2t. Copiii care merg 5naintea preotului, strig5nd 9chiraleisa9 sau 9chiuralesa9, dup2 cum se obi8nuie8te 5n zon2, primesc din m5inile gazdei nuci, col2cei sau mere. 7n unele locuri se crede c2 e un p2cat s2 dai copiilor bani, pentru c2 9banii s5nt ochii dracului 8i e p2cat s2 5i dai celor ce !estesc pe #omnul9. +otu8i, ast2zi se obi8nuie8te pretutindeni ca micilor !estitori s2 li se ofere monede.

Pentru primirea preotului, preg2tirile se fac 5n cea mai frumoas2 camer2 din cas2. 7n mi locul camerei se a8terne masa, se 5ntinde o fa12 de mas2, aleas2 special pentru acest moment, sub fa1a de mas2 se pune f5n sau ota!2, iar pe fiecare col1 se pune c5te un bulg2re de sare. #ac2 preotul umbl2 chiar 5n a unul )obotezei, pe mas2 se pun bucate de post, iar dac2 p2rintele !ine cu o zi mai repede, pe mas2 se pun orice bucate. ,:ist2 5ns2 unele preparate care nu trebuie s2 lipseasc2 de pe masa ritual2, pentru c2 fac parte din tradi1ie. Acestea s5nt prunele fierte, compotul de pere uscate fierte, 5ndulcit cu miere, o m5ncare de bob fiert sau fasole b2tut2, coli!2 din gr5u amestecat cu miere 8i miez de nuc2, fructe proaspete, o sticl2 de !in. 7n unele locuri se mai pun pe mas2 o sticlu12 cu ulei, sare, f2in2 alb2 8i m2lai, spre a fi sfin1ite, 8i care apoi se amestec2 5n ingredientele utilizate la preg2tirea m5nc2rurilor obi8nuite, spre a feri de boli 8i farmece membrii familiei. P5n2 la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de m5ncare. Preotul prime8te de la fiecare gospodar un fuior de c5nep2, care i se 5n!5rte pe cruce, un colac 8i o sum2 de bani. #in fuior este obligat s2 fac2 funie la clopot sau funia cu care groparul las2 sicriul 5n groap2. (e crede c2 de firele acestuia se !or prinde toate relele. +radi1ia spune c2 5n aceast2 zi de A un, dar 8i 5n cele . zile c5te se s2rb2tore8te )oboteaza, s5nt interzise certurile 5n cas2 8i nu se d2 nimic cu 5mprumut, pentru c2 se d2 astfel altcui!a bel8ugul din cas2. *etele de m2ritat obi8nuiesc s2 58i a8eze sub cap, 5n nop1ile celor trei zile de )oboteaz2, fire de busuioc sfin1it din m2nunchiul cu care a stropit preotul prin cas2, pentru a-8i !isa ursitul.#up2 )oboteaz2, / zile nu se spal2 rufe, pentru c2 se consider2 a fi un p2cat s2 fie 9spurcat29 apa care a fost sfin1it2. Acestea s5nt tradi1iile 5nchinate s2rb2torii, pe care le respect2 mai ales oamenii din lumea satului 8i cei !5rstnici. Pentru tineri, mai ales pentru cei de pe la ora8, tradi1iile s-au cam pierdut 8i mul1i 8tiu c2 )oboteaza este ziua 5n care se sfin1esc apele 8i se taie cruci de ghea12. ;i mai 8tiu, 5n special cei de la sate, c2 este ziua 5n care li se poate ar2ta norocul, dac2 g2sesc crucea aruncat2 5n ap2 de preot, la sf5r8itul slu bei.
Trimite mai departe!