METABOLISMUL MICROBIAN Reprezint totalitatea reaciilor biochimice implicate n activitile biologice ale microorganismelor, prin care acestea preiau

din mediu energie i elemente chimice biogene (ca atare sau sub forma unor combinaii) i le utilizeaz n reacii de biosintez, n reacii de biodegradare i producere de energie, ca i pentru cretere i alte activiti fiziologice (procese de transport transmembranar, mobilitate, bioluminiscen etc.). Substanele sunt preluate din mediu prin procese de transport pasiv sau activ (cu consum de energie) i dup natura lor, sunt transformate n constitueni celulari, produi de metabolism ce pot fi secretai), energie. ceste reacii metabolice se desfoar la microorganisme n general i la bacterii n special, cu respectarea unui principiu fundamental n biologie, respectiv principiul economiei i optimalitii sau al eficienei ma!ime, nsemn"nd c reaciile decurg cu consum minim de energie i utilizarea sa ma!im pentru biosinteze, din care rezult un numr mare de celule n unitatea de timp. #ultiplicarea rapid i consecutiv e!istena n numr foarte mare reprezint condiia fundamental pentru supravieuirea n natur, fiind principalul mecanism de competiie cu alte organisme asociate, ca i de rezisten fa de condiile nefavorabile de mediu. #etabolismul este un proces ciclic autoreglat, datorit unor reacii chimice speciale ( pace maker reactions $rebs i $ornberg, %&'() de reglare a ritmului de producere a reaciilor diferitelor ci metabolice, cu rol n meninerea stabilitii celulelor. Studiul metabolismului microbian este important din punct de vedere teoretic, pentru intelegerea proceselor fiziologice microbiene, ca i din punct de vedere practic, pentru dezvoltarea unor tehnici de laborator destinate stimularii) inhibrii metabolismului i creterii microorganismelor si transferul tehnologic al acestor procedee n subdomenii ale microbiologiei generale, cum ar fi biotehnologia, microecologia, microbiologia medicala. Cile metabolice Sunt secvene de reacii metabolice n mai multe trepte, fiecare treapt fiind catalizat de o enzim specific. *n cadrul unei ci metabolice, substratul metabolic este transformat n produi intermediari i acetia n produs final. + cale metabolic individual se poate manifesta n mai multe moduri, linear, ciclic sau ramificat. #etabolismul microbian se realizeaz pe - ci metabolice principale, *) reacii de catabolism = biodegradare, cu eliberarea de energie . reacii e!ergonice/ **) reacii de anabolism = biosintez, realizate cu consum de energie . reacii endergonice. 0in punct de vedere funcional, cele - tipuri de ci metabolice sunt interconectate, deoarece energia i o parte din produii rezultai din reaciile de catabolism sunt folosii ca energie i produi intermediari n reaciile de anabolism. 1rin urmare, cile metabolice centrale care elibereaz energie, pot furniza i precursori pentru alte ci metabolice, aceste ci fiind numite ci amfibolice (au!iliare). 2ile anaplerotice sunt tot ci au!iliare ce apar atunci cand desfurarea unei ci metabolice principale este blocat datorit utilizrii produilor intermediari n alte ci metabolice. 2ile anaplerotice au o semnificaie deosebit fiind ci de reaprovizionare cu produi intermediari, rezultai dintr3o alte cale, a unei ci metabolice principale, evit"nd blocarea acesteia. 4uncionarea i interaciunea celor patru tipuri de ci sunt perfect coordonate n celul, astfel nc"t aceasta s funcioneze cu randament optim. I. Cile catabolice = Catabolismul = Metabolismul energetic Cile catabolice = e e!asimila"ie . catabolismul reprezint o succesiune de reacii biochimice implicate n degradarea nutrienilor i eliberearea de energie necesar pentru funcionarea celorlalte ci metabolice i altor activiti fiziologice ale celulei. 2ile catabolice au loc n 5 faze succesive ($ornberg, %&6'), #a!a $% macromoleculele sunt descompuse enzimatic n uniti de baz, proteinele 7 , lipidele 7 acizi grai i glicerol, glucidele 7 monoglucide/ %

3 are loc frecvent la e!teriorul celulei bacteriene, fiind realizat de e!oenzime. 0in aceste reacii se elibereaz 8%9 din energia total a macromoleculei, inaccesibil celulei, fiind eliberat sub form de cldur. #a!a &% moleculele rezultate n faza precedent sunt degradate incomplet, eliberand %)5 din : total, cu producrea, n afar de 2+- ; <-+, a unui numr mic (%-) de produi de importan esenial n metabolism, numii intermediari metabolici ai cilor metabolice centrale. ceti compui sunt aceiai la toate organismele, o dovad a unitii metabolice n lumea vie. 0e e!., aminoacizii sunt utilizai pe ci diferite i catabolismul lor conduce la formarea de acetil32o sau intermediari ai ciclului acizilor tricarbo!ilici . ciclul $rebs. #a!a '% se deruleaz diferit, n funcie de tipul respirator al microorganismului considerat, astfel, 3 la microorganismele aerobe, care pot degrada substratul integral p"n la 2+ - ; <-+, calea ma=or de desfurare i eliberare de energie este ciclul $rebs, cuplat cu fosforilarea o!idativ i eliberarea unei mari cantiti de energie, stocata in >1. 3 microorganismele anaerobe (sau n lipsa relativ a + - molecular), urmeaz calea fermentaiei (alcoolic, lactic, butiric, propionic etc.) ai crei produi de degradare servesc ca donori sau acceptori de electroni i <; n reacii de o!ido3reducere cuplate, care elibereaz o cantitate mic de energie (? mic). 0egradarea se face printr3o serie de reacii n care o substan 0 cu rol de donor de e3) <; se o!ideaz i o alt substan cu rol de acceptor de e3)<; se reduce. 1rocesul de degradare a nutrienilor prin reacii de o!idoreducere biologic se numete respiraie celular. II. Cile anabolice = Anabolismul = Metabolismul e asimila"ie sau e biosinte! 2ile anabolice sunt ci a cror evoluie este n direcie invers celor catabolice. Reprezinta totalitatea reactiilor biochimice prin care microorganismele i sintetizeaz din molecule simple constituenii celulari proprii. 1ot fi utilizai i intermediari ai cilor metabolice centrale. Se sintetizeaz - categorii de macromolecule, %) de rezerv (depozit) alctuite din monomeri de acelai tip (glicogen, amidon s.a.)/ -) macromolecule eseniale pentru sistemele biologice, specifice, codificate genetic (proteine, acizi nucleici). Sinteza macromoleculelor este foarte eficient i se face sub aciunea informaiei genetice codificat n 0@. 2elula bacterian sintetizeaz mai nt"i monomeri ( , baze azotate) pe care i aran=eaz ulterior ntr3o ordine specific, dictat genetic, care determin structura primar a macromoleculelor respective, prin procesul de diataxie celulara; procesul este realizat cu mare fidelitate. 1eriodic, apar accidente de tipul mutaiilor care pot determina formarea de molecule nefuncionale, dar n momentul diata!iei sunt recunoscute i se evit legarea lor. Sinteza macromoleculelor din molecule mici, asigur o mare eficien a sintezelor. Specificitatea biologic const n aran=area diferit a unui numr limitat de monomeri (uniti de structur, -A , ' baze azotate) pentru a forma un numr impresionant de macromolecule biologice cu structuri i funcii diferite. (articularit"i s)eci*ice metabolismului microbian *nainte se considera, pe baza dimensiunilor mici i a relativei simpliti structurale, c metabolismul ar fi rudimentar. 2ercetrile moderne de biochimie au demonstrat caracterul asemntor al cailor metabolice centrale la toate formele de via, microorganismele folosind ci metabolice comune. #a=oritatea cilor metabolice principale au fost descoperite nti la microorganisme i ulterior au fost e!trapolate la organismele superioare. 2u toate acestea, la bacterii se manifest ci metabolice unice n lumea vie, fi!area biologic a @ - atmosferic, respiraia anerob, sinteza anumitor antibiotice, fotosinteza ano!igenic. 0ei asemntor cu metabolismul organismelor superioarei, metabolismul bacterian (microbian n general) prezint c"teva particulariti generale, -

Natura +i i,ersitatea nutrien"ilor *olosi"i B ceea ce difereniaz microorganismele (#.+.) n general i bacteriile n special este capacitatea lor de a folosi o gam imens de substane, merg"nd de la cele anorganice simple, la substane organice comple!e, inclusiv unele chiar cunoscute ca fiind inhibitorii ale creterii. :!., acizi (formic, o!alic, sulfuric), fenoli, asfalt, petrol, parafine, materiale plastice, lignin, chitin, celuloz, antibiotice. 1ot folosi chiar substane de sintez chimic sau aa3numitele substane !enobiotice. stfel c #.+. sunt considerate organismele cele mai tipic omnivore cunoscute. ceast particularitate e!plic faptul c, dei n natur s3au depus cantiti imense de substan organic moart, produi de e!creie, ca i deeuri ale activitii umane, acestea nu s3au acumulat ci, dup descompunerea lor de ctre #.+., au fost reintroduse n circuitul elementelor biogene. S3a dovedit c substan"ele organice greu bio egra abile- )ot *i egra ate mai ales e ctre M.O. .n asocia"ii e ti)ul bio*ilmelor )olis)eci*ice- a erente la su)ra*e"e /inclusi, se imentelor ac,atice0- a cror acti,itate metabolic este mai i,ers +i mai e*icient- com)arati, cu cea a celulelor )lanctonice. Ca bacterii apar diferene individuale, unele specii bacteriene folosesc foarte muli nutrieni (e!. Pseudomonas fluorescens), iar altele sunt specializate n utilizarea numai unui anumit substrat/ e!ist i grupe fiziologice de bacterii, celulozolitice obligate B degradeaz numai celuloza, fi!atoare de @- atmosferic, metilotrofe B utilizeaz doar compusi 2%. -) (lasticitatea metabolismului bacterian B se refer la capacitatea bacteriilor de a folosi surse alternative de nutrieni. Dacteriile utilizeaz preferenial anumite surse de carbon, azot, dar n lipsa acestora utilizez substraturi alternative, sinteza enzimelor necesare fiind indus de prezena acestor substraturi. 1lasticitatea confer microorganismelor capacitatea de a se adapta la tipul si cantitatea nutrientilor, mergand pe principiul ma!imei economii si avand la baza e!istenta unui echipament en!imatic foarte comple!. :!., E.coli foloseste preferential Elu si daca acestia e!ista in mediu. *n cazul in care in mediu e!ista simultan si @<F;, atunci foloseste ca sursa de @ si @<F; ulterior. 5) 1i,ersitatea mecanismelor en!imatice +i a )ro u+ilor re!ultati B bacteriile, microorganismele n general, nu au o cale metabolic pentru un produs, ci au ci alternative multiple pentru a se adapta condiiilor de mediu variate/ apar i ci metabolice ocolite sau unturi, fiecare cale conduc"nd la producerea altor compui. :!., degradarea glucozei se face pe mai multe ci, :#1, <#1, :0 si 42, n funcie de condiiile de mediu, (a) calea :mbden3#eGerhoff31arnas (:.#.1.) . ciclul glicolizei/ (b) calea he!ozomonofosfailor (<.#.1.)/ (c) calea :ntner30oudoroff/ (d) calea fosfocetolazei. 1rimele dou sunt prezente i la organismele superioare, iar ultimele - doar la bacterii. *n toate aceste ci piruvatul ocup poziia unui intermediar cheie, deoarece este situat la punctele de intersecie a cilor metabolice. a. Calea EM( B calea ma=or de degradare a glucozei la ma=oritatea microorganismelor, ca i la organismele eucariote vegetale i animale. :ste o cale anaerob, prezent ns nu doar la bacteriile strict anaerobe, ci i la organismele aerobe, n lipsa parial a o!igenului molecular (aa se e!plic utilizarea termenului de glicoliz, n loc de fermentaie). 2uprinde o secven de %A reacii enzimatice prin care o molecul de glucoz este degradat la - molecule de piruvat. Spre deosebire de celulele animale la care glucoza este transformat n acid lactic, la microorganisme acest mod de evoluie este prezent doar la bacteriile lactice homofermentative, n timp ce alte microorganisme folosesc calea p"n la piruvat, apoi se formeaza acetaldehida si in final etanol. ceast cale nu e!plic modul de sinteza si utilizare a pentozelor ca surs de : ; sinteza @. 0in punct de vedere al randamentului energetic. este calea ma=or de sinteza de >1, prezent la microorganisme aerobe si anaerobe crescute pe medii comple!e. b. Calea 2M( . suntul he!ozofosfailor sau calea pentozofosfailor, este cale aeroba de degradare a Elu si o cale metabolica de ocolire a :#1. #ai putin eficienta (se produce %)- din 5

%)

cantitatea de >1 rezultat din calea glicolizei), este o cale folosita pentru sinteza precursorilor acizilor nucleici (pentozofosfatii necesari sintezei nucleotidelor) i pentru obtinerea de @ 01<- ca putere reducatoare, folosit in alte cai metabolice. c. Calea E1 B este prezent doar la bacteriile strict aerobe si la unii viermi paraziti, fiind legat parial de untul <#1, dar poate funciona i independent. fost descris la Pseudomonas sp.. 2ale independenta de :#1, prin care rezulta >1 ; @ 01<-. Se obtin intermediari de degradare ai glucidelor care pot fi utilizati si in calea :#1 sau <#1. 4urnizeaza precursori pentru biosinteza 0@, R@, vitamine, acizi aromatici. ceste 5 cai pot functiona alternativ sau in combinatii. . Calea #C B descris la euconostoc mesenteroides (bacterie lactica heterofermentativa). Rezulta % mol >1, primele 5 reactiii sunt comune cu <#1, fiind o varianta a acestei cai. :nzima implicata este fosfocetolaza, ce scindeaza acetil3fosfatul din compusi 2' sau 26 . La ma3oritatea MO e!ist a,b,c,d alternativ, in functie de necesitati. 2aile sunt interconectate si au o serie de enzime, etape sau produsi intermediari comuni. Hnele #+, folosesc in mod normal, preferential, anumite cai, in timp ce altele in functie de conditiile de cutlivare folosesc cai alternative de degradare. F) Intensitatea metabolismului bacterian /microbian .n general0 B este e!cepional de mare, n raport cu cea a activitilor omologe ale organismelor superioare. ceast proprietate decurge dintr3o proprietate structural, respectiv din raportul mare dintre suprafa i volum (S)IJ). Suprafaa mare de contact cu mediul i de absorbie a nutrienilor determin intensitatea mare a reaciilor metabolice (de biosintez i de biodegradare) i implicit viteza mare de multiplicare, aceasta fiind nsi strategia de supravieuire a #.+. n natur, respectiv e!istena n numr foarte mare, pentru a putea compensa pierderile datorate variaiei factorilor abiotici, ca i relaiilor antagoniste cu alte specii. lte cauze incriminate, a) varietatea mare a reaciilor pe care le por realiza/ b) raportul mic dintre cantitatea de materialul genetic)citoplasm/ c) activitatea enzimatic foarte ridicat a unor sisteme enzimatice bacteriene, comparativ cu cele provenite din esuturile vegetale sau animale. *ntensitatea se manifesta at"t in reactiile de biodegradare a nutrientilor, c"t si in reactiile de biosinteza/ de e!., activitatea respiratorie a %g de bacterii aerobe este de c"teva sute de ori mai mare dec"t a omului. 2apacitatea enorma de biosinteza, in special de proteine, e!plica si capacitatea mare de cretere i multiplicare a microorganismelor, cu aplicatii practice in biotehnologie, dro=dii si bacterii producatoare de proteine monocelulare (mai corect, produse de organisme unicelulare), S.2.1. (engl. Single !ell Proteins) sau S.2.D. (engl. Single !ell "iomass). 0e e!., randamentul sintezei proteice la diferite organisme, apreciat comparativ, bo,ine = $- soia = $4- ro3 ii = $45- bacterii = $4$$. :!., bovinele ('AAKg) sintetizeaza A.'Kg proteine) zi/ 'AAKg biomasa de levuri 7 'At proteine) zi. ceasta intensitate mare se datoreaza suprafetei mari a celulei bacteriene in raport cu volumul su. lte avanta=e, 3 valoare nutritiv crescut, proteine cu aminoacizi eseniali/ 3 se produc n spaii mici, sinteza este continu n bioreactoare, 3 nu blocheaz terenuri agricole, 3 folosesc substraturi nutritive ieftine, uneori reziduuri ale diferitelor industrii. Nutri"ia microorganismelor #icroorganismele au nevoie pentru cretere i multiplicare, ca i pentru alte manifestri ale activitii lor biologice, de aceleai elemente biogene nt"lnite n structura oricrui sistem biologic, difereniate n, F

Bioelemente ma3ore% C- O- 2- N- S- (- 6- Mg- Ca- #e 7 primele 6 elemente reprezint &'9 din greutatea uscat a bacteriilor i au roluri eseiale, din punct de vedere stuctural i funcional, celelalte sunt cofactori enzimatici. :!., S B intr n structura aminoacizilor cu S, a endosporului i a unor coenzime/ 1 B intr n structura nucleotidelor, acizilor nucleici, a fosfolipidelor, a acizilor teichoici Bioelemente minore% 8n- Mn- Na- Cl- Mo- Se- Co- Cu- 9- Ni 3 prezente n cantiti reduse, dar cu roluri foarte importante/ e!, 3 Ln i #n intr n structura 0@ i R@ Bpolimerazelor, fosfatazei alcaline/ 3 Ln intr n structura S+0 la celulele :$ ; cofactor enzimatic/ 3 #o B intr n structura nitrogenezei. 1entru anabolism, microorganismele trebuie sa gseasca in mediu nutrieni, respectiv sursa de 2 (energie) si o sursa de @, elemente eseniale pentru sinteza moleculelor specifice, proteine, acizi nucleici. 0eoarece mediul ncon=urator nu poate furniza ntotdeauna toi compuii necesari, microorganismele folosesc o serie de compusi intermediari rezultati din metabolismulu energetic, acid piruvic, acetil32o , M3cetoglutarat, gliceraldehid3531. #icroorganismele realizeaz procesul de nutriie prin asimilarea surselor de 2 si @. Nutri"ia MO u)a natura sursei e C utili!ate In *unc"ie e acest criteriu- nutri"ia microorganismelor )oate *i% %. nutritie autotrofa B 2+- este utilizat ca unic sau principal surs de 2 celular/ -. nutritie heterotrof (organotrof) B substanele organice . surs de 2 i :. Autotro*ia . n concepia clasic reprezint tipul de metabolism caracteristic organismelor capabile s creasc n absena oricrui compus organic. 2orespunde capacitatii de biosinteza a tuturor metabolitilor eseniali (av"nd un echipament enzimatic comple!) pornind de la substane anorganice simple (2+- B folosit ca unic sau priuncipal surs de 2 celular i @ sub form de @< 5, @+53, @+-3,, @-,), sruri minerale i ap. Se difereniaz dup natura sursei de energie utilizate n, 3 fotoautotrofe B utilizeaz : luminoas i o!ideaz compui anorgani redui ai sulfului i hidrogen/ 3 chimioautotrofe B obin : necesar din o!idarea unor compui anorganici redui ca, @< 5, 3, @+- , compui ai sulfului, fierului sau hidrogen. Sub raportul capacitii lor de biosintez, autotrofele sunt cele mai complete, av"nd enzime ce asigur producerea constituenilor celulari de la 2+ -, pe seama o!idrii unor substraturi anorganice. Microorganismele autotro*e au fost clasificate n, 3 autotro*e obligate B care fi!eaz 2+- ca principal surs de 2, pe calea ribulozodifosfatului (ciclul Denson32alvin), utiliz"nd o substan anorganic redus ca surs de : dac sunt chemotrofe sau ca donor de e3, dac sunt fototrofe, deci pot fi, 3 c:emolitotro*e B obin toat : necesar prin o!idarea unor compui anorganici ai S, @<5, ionilor de @+-3, 4e-; sau hidrogenului molecular/ 3 *otolitotro*e B utilizeaz : luminoas, asociat cu o!idarea comp. redui ai S sau <-. 3 autotro*e *acultati,e B au o adaptabilitate metabolic mai mare, merg"nd de la creterea autotrof, p"n la cea heterotrof. 2onceptul actual de autotrofie (SchlNgel, %&(') consider c definitoriu pentru autotrofe este faptul c sunt capabile de a sintetiza substana celular de la 2+ - ca surs principal de 2, put"nd utiliza ocazional i substane organice. 0eci, n prezent, conceptul de autotrofie este mult mai larg, incluz"nd printre autotrofi at"t microorganisme care asimileaza 2+- pe calea ciclului 2alvin, dar si microorganisme care pot '

asimila compusi cu % atom de 2 (2< F,2<53+<,2<53@<-) . microorganisme metilotrofe, pe care i asimileaza pe calea ciclului ribulozo3monofosfatului si ciclului serinei. *n realitate, microorganismele sunt facultativ autotrofe, iar heterotrofele, la r"ndul lor, au capacitatea de a se adapta la utilizarea unor compusi anorganici atunci c"nd cei organici lipsesc. 2eterotro*ia B este caracteristic microorganismelor incapabile de a folosi molecule simple i 2 anorganicpentru sinteza metabolii eseniali, astfel nc"t este necesar s i obin din mediu. #icroorganismele heterotrofe nu se pot dezvolta dec"t pe medii cu substane organice foloste ca surs de 2 i @, fiind numite i organotrofe. Metabolismul )rototro* B un tip de nutriie primordial, cracteristic bacteriilor de tip slbatic, cu capaciti de sintez normale, ce presupun un echipament enzimatic comple! i un grad mare de independen fa de mediu. *n laborator se dezvolt pe medii minimale. Dacteriile prototrofe pot suferi mutaii, devenind au;otro*e, respectiv defective pentru o cale metabolic, astfel c nu mai pot sintetiza un anumit compus i nu mai pot crete dec"t dac acesta este adugat n mediu. Substanele care compenseaz incapacitile de sintez ale au!otrofelor sunt numite factori de cretere sau vitamine microbiene i sunt necesare n cantiti mici. 0e e!., aminoacizi, purine i pirimidine, grupri prostetice ale unor enzime. 1ractica a demonstrat c aceste criterii de clasificare nu epuizeaz marea varietate a modalitilor de nutriie la microorganisme, care nu triesc izolat ci n asociaii. 1opulaiile microbiene nu sunt dec"t foarte iar monospecifice (n condiii de mediu cu variaii e!treme, cum ar fi temperaturi foarte mari, presiuni hidrostatice mari, condiii de p< e!treme etc.), ci polispecifice, condiii care determin i asocierea unor procese metabolice, care nu se mai ncadreaz n tipurile menionate, cum ar fi, %) #i!otrofia B asocierea celor - tipuri de nutriie, autotrof i heterototrof, avanta=ul fiind acela c permite adaptarea microorganismelor asociate la condiiile c"nd concentraia nutrienilor n mediu este sczut. -) Sintrofia B nutriia a - microorganisme asociate ce se spri=in unul pe altul, unidirecional sau reciproc. 5) <rnirea ncruciat B nutriia a - microorganisme asociate care au capaciti i incapaciti de sintez complementare. <eterotrofia implic grade diferite, la limita e!trem fiind cele care nu mai pot folosi dec"t substane organice specifice, pe care le iau din organisme vii, pe care le paraziteaz. On toate ecosistemele naturale e!ist fluctuaii ale concentraiei nutrienilor i energetice, fa de care microorganismele i moduleaz permanent rata reaciilor productoare de energie (prin regla=ul genetic al sintezei enzimelor implicate B inducie)represie) pentru a fi n acord cu reaciile consumatoare de energie i a asigura supravieuirea celulelor. O;igenul 7 Ti)urile e res)ira"ie celulara la microorganisme /MO0 Clasi*icarea MO )e ba!a e*ectului irect al O& asu)ra cresterii si metabolismului +!igenul este un alt constituent universal al celulelor vii, furnizat n primul r"nd de nutrieni i de apa din mediul natural)de cultur. 0in cauza solubilitii sale reduse, o!igenul molecular aflat n soluie este utilizat repede de bacteriile aerobe, astfel c densitatea atins de o cultur este limitat de rata de difuzie a +- prin interfaa aer)ap. 1entru necesiti de ordin practic, pe baza efectului pe care +- l e!ercit asupra metabolismului i creterii #+3lor, acestea se difereniaz n F tipuri, %. #+ strict sau obligat aerobe B care au nevoie absolut de + - atmosferic i sunt incapabile s triasc n anaerobioz. Respiratia celulara . respiratia aeroba. :!., "acillus sp.# $%cobacterium sp., Pseudomonas aeruginosa, mucegaiuri. -. #+ strict sau obligat anaerobe B care nu se pot dezvolta n prezenta + - i care pot fi cultivate doar n medii srcite n +-, deoarece chiar la presiuni =ase, +- poate avea efect inhibitor, to!ic. Respiraia celular . respiraie anaerob.

:!.3 e;clusi, bacterii 3 !lostridium &!. botulinum# ! tetani# !. perfringens'# "ifidobacterium sp.# "acteroides sp., Peptococcus# Peptostreptococcus etc. 5. #+ aerobe, facultativ anaerobe B care i pot orienta metabolismul n funcie de disponibilitatea +- in mediu, spre respiraie sau fermentaie. Hnele (bacteriile lactice) desfoar un metabolism de tip fermentativ chiar n prezenta +- , altele i orienteaz metabolismul spre respiraie sau fermentaie, n funcie de condiiile de mediu/ :!., E.coli (ca i toate speciile incluse n 4am. Enterobacteriaceae)# Stap(%lcoccus sp.# Streptococcus sp.# levurile (Sacc(arom%ces sp.# !andida sp. etc.). F. #+ microaerofile B au nevoie de cantiti e!trem de mici de +-. cest particularitate reflect prezena unor enzime ce sunt inactivatte n condiii de o!idare puternic i care pot fi meninute n stare funcional numai la presiuni relative ale +- reduse (8A,- atm). Respiratie aerob, cu tendin spre respiraie anaerob) fermentaie. :!., Spiroc(aetales# )(iobacteriales# !amp%lobacter *e*uni# +elicobacter p%lori. @evoia de +- reflect mecanismul molecular prin care microorganismele i satisfac nevoile energetice, reflect deci tipul de metabolism energetic. Metabolismul energetic al microorganismelor Sistemele biologice sunt dependente de obinerea energiei prin cuplare chimic cu reaciile o!idative. Reaciile metabolice, ca toate reciile chimice, se mpart n cele - mari categorii, 3 reacii e!ergonice/ 3 reacii endergonice . Reaciile e!ergonice, productoare de :, sunt reacii potenial spontane i corespund tranziiei de la o stare mai instabil, cu un coninut mai mare de energie chimic, la o stare mai stabil, cu un coninut de : mai mic. Reaciile endergonice, consumatoare de :, au loc numai cu un aport de : i nu sunt spontane/ n celule, reaciile endergonice au loc datorit cuplrii lor cu reacii e!ergonice care confer sistemului, n ansamblu, un caracter e!ergonic. On unele cazuri aceast cuplare necesit prezena unui purttor intermediar obligatoriu, cum ar fi cazul cuplrii reciilor de dehidrogenare cu cele de hidrogenare , : 0<- ; <- ; 0 / , 0 . substraturi o!idate/ <-, 0<- . substraturi reduse 0e multe ori ns, cuplarea se realizeaz prin sinteza n reaciile e!ergonice a unui compus cu potenial macroergic i utilizarea sa n cele endergonice. cest intermediar, reprezentat de regul de >1, poate servi ca transductor de :, practic pentru cele mai multe reacii, endergonice i e!ergonice. On cursul metabolismului lor, microorganismele realizeaz o serie de transformri de energie, care condiioneaz activitile lor biologice eseniale, ca de e!., 3 conversia : luminoase n : chimic/ 3 ,, : chimice n : chemoosmotic (a unui gradient de <;). protonmotrice/ 3 ,, : chimice ( >1) n alte forme de :, caloric, mecanic, electric. Ti)urile e metabolism energetic *mportana general a metabolismului energetic n viaa microorganismelor, a surselor de :, a donorilor de < i e3, a acceptorului final de e3, n procesele productoare de :, a determinat utilizarea acestora drept criterii de clasificare i nomenclatur a principalelor tipuri de metabolism energetic. *. Clasi*icarea microorganismelor u)a natura sursei e E *olosite% %. microorganisme fototrofe sau fotosintetizante/ (

-. microorganisme chemotrofe sau chemosintetizante. #ototro*ia < energia folosit n reaciile de biosintez este energia fotonic, datorit capacitii microorganismelor de a o converti n : chimic, sub forma legturilor macroergice din >1. C:emotro*ia B energia folosita in biosinteza este cea eliberata din reactii biochimice de o!idoreducere. #icroorganismele sunt numite chemosintetizante . chemotrofe. Dacteriile chemotrofe aparin gru)ului Scotobacteria /gr. scotos . ntuneric), fiind bacteriile care nu depind de energia luminoas. II. Clasi*icarea microorganismelor .n *unc"ie e natura onorului e e< +i 2= *n functide donorul de e3)<; microorganismele pot fi, 3 litotrofe B donori de e3 si <; sunt substante anorganice simple o!idabile, cum ar fi <-, <-S, ionii feros, nitrit sau @<5 pe care i o!ideaz la <-+, S+F-3, 4e5;, @+53, n reacii e!ergonice cuplate cu sintez de >1/ 3 organotrofe B donori de e3 si <; sunt substante organice o!idabile. *n definirea complet a tipului de metabolism se ine cont i de sursa de 2. 1rin combinarea criteriilor de clasificare (surse de 2, : i natura donorilor de e3 si <; ) rezult tipurile de metabolism prezentate n tabelul nr. %.
>abel nr. %. 1rincipalele tipuri de metabolism la microorganisme.

Ti) e metabolism energetic>nutri"ie 4oto3lito3autotrof

Sursa e E : luminoas

Sursa e C 2+-

4oto3organo3 heterotrof 2hemo3lito3autotrof 2hemo3organo3 heterotrof

: luminoas +!idarea substanelor anorganice +!idarea substanelor organice

Substae organice,rar 2+2+Substane organice

1onor e E;em)le e< +i>sau 2= <-+, <-S, 2ianobacterii, SA, <ano!ifotobacterii, !(romatium !(lorobium Substane ,(odospirillum organice @<5, @+-3, Dacterii nitrificatoare, <-S, SA, 4e, sulfoo!idante, ferobacterii, <<3bacterii Substane 3ma=oritatea bacteriilor, organice 3microfungii (levuri, mucegaiuri), 3protozoarele

Clasi*icarea microorganismelor .n *unc"ie e natura acce)torului *inal e e< On funcie de natura acceptorului final de e3, microorganismele pot avea 5 tipuri de metabolism energetic, respectiv de respiraie celular, %. Respiraie aerob 3 acceptorul final de e3 este +-/ -. Respiraie anaerob 3 acceptorul final de e3 3alte substane, cu e!cepia +-. 5. 4ermentaie 3 acceptorii finali de e3 sunt substanele organice. Res)ira"ia celular (rocesul e egra are a nutrientilor )rin reactii re o; = res)iratie celulara. Respiratia celulara se caracterizeaza prin - mecanisme, %) eliberarea fractionata a : B are loc in mai multe trepte, prin intermediul unor reactii redo! succesive catalizate de enzimele respiratoriii din membrana plasmatic . sistem transportor de e- = catena de respiraie celular. ceaste enzime transport e3 si <; de la substanele 0onor la cele cceptor pe calea unui lan de reacii cuplate. P

-) : eliberat n reacii redo! este nmagazinat ntr3un produs din care, la nevoie, poate fi eliberat. cest produs este un compus organic cu 1, iar nmagazinarea : se face sub forma unei legturi cu : mare . legatura macroergic/ cel mai important stocator de :. >1 (legturi asemntoare), dar mai e!ist i ali compui, 01, H>1, E>1, acetilfosfat, acetil 2o , fosfoenolpiruvat. Reac"iile e o;i ore ucere +i rolul lor .n metabolismul energetic #icroorganismele i procur energia necesar pentru cretere i alte activiti biologice prin reacii de o!idare, care sunt de 5 tipuri principale, %) Reacii de o!idare prin simpl pierdere de e3 (de e!., 4e-;74e5; ; e3 ; :)/ -) Reacii catalizate de dehidrogenaze, care comport n acelai timp, pierdere de e3 i <;, ca de e!., o!idarea alcoolilor la aldehide , R32<-3+< 7 R32<+ ; -<; ; -e3 ;: 5) Reacii de o!idare cu c"tig de +- de ctre substrat, ca de e!., o!idarea aldehidelor la acizi , R32<+ ; <-+ 7 R32++< ; -<; ; -e3 ;:. $. Res)ira"ia aerob :ste un tip de respiraie celular n care acce)torul *inal e e< este O&. :ste un proces metabolic e!ergonic, de o!idare complet a substratului cu a=utorul + -, din care se elibereaz o cantitate mare de energie. Substratul donor de e3 i <; poate fi reprezentat de substane anorganice (n cazul litotrofelor) sau organice (n cazul organotrofelor), acestea din urm fiind o!idate complet la 2+- ;<-+. 1rin respiraie se realizeaz degradarea o!idativ a compuilor cu un potenial eneergetic ridicat, de e!. glucoza. :lectronii i <; rezultai din degradarea substratului sunt transportai la +- prin intermediul unui sistem de enzime localizate la nivelul membranei (la 1$) sau mitocondiilor (la :$), cu rol de transportori ce alctuiesc sistemul transportor de e3 . catena de respiraie celular (mai multe o!ido3reduceri succesive n urma crora se elibereaz : i se stocheaz >1). #odul de formare a >1 prin cuplarea cu reacii redo! . fosforilare oxidativ. Sistemul transportor de e3 este alctuit dintr3o serie de enzime, dehidrogenaze, Quinone, citocromi/ de e!., dehidrogenazele B coenzimele acestora servesc ca acceptori tranzitorii (temporari) de <; i e3, de la un substrat donor, pe care l o!ideaz, la un alt substrat acceptor, pe care l reduc. 2alea biochimic de degradare n respiraia aerob este ciclul $rebs . ciclul acizilor tricarbo!ilici, care continu glicoliza sau cile sale alternative i asigur o!idarea terminal a substraturilor i degradarea piruvatului la 2+- i <-+. Elucidele sunt degradate n prealabil prin ciclul glicolizei 7 acid piruvic 7 ciclul $rebs 7cuplarea cu lanul transportor de e3 7 2+- ; <-+. Dilan energetic, 1$ 5Pmoli >1 )mol Elu degradat :$ 56 moli >1 )mol Elu degradat Ca ma=oritatea #+3lor, aerobe n special, metabolismul energetic este un proces catabolic linear, cu eficien termodinamic invariabil i un c"tig constant de >1. C?2$&O? @ ?CO& = ? 2&O = ?AA 6cal. cest tip de metabolism este prezent la numeroase grupuri fiziologice de bacterii litotrofe, %) Dacterii care o!ideaz <- 7 <-+ B (Pseudomonas sp.# -lcaligenes sp.)/ -) ,, nitrificatoare) a. care o!ideaz @<5 7@+-3 (.itrosomonas sp.# .itrosoc%stis sp.)/ b. ,, ,, @+-3 7@+53 (.itrobacter sp.# .itrococcus sp.)/ 5) Dacterii sulfoo!idante 3 o!ideaz S i derivaii si, <-S, SR,S-+5 7S+F-3 e!., )(iobacillus sp# )(iot(rix sp.# "eggiatoa sp. etc. F) Dacterii care o!ideaz 4e-; 7 4e5; &

e!., )(iobacillus ferrooxidans# /allionella ferruginea. 2ercetri relativ recente au demonstrat c c dei + - molecular este indispensabil pentru viaa multor organisme, utilizarea lor conduce la apariia unor compui foarte to!ici pentru celula vie. 0e asemenea, concentraii de +- mai mari dec"t cele din aer, sunt to!ice pentru cele mai multe microorganisme aerobe. ceste observaii demonstreaz c dei respiraia aerob ofer mari avanta=e, este n acelai timp, foarte prime=dioas. 2ompusul cel mai to!ic este radicalul supero!id, care se formeaz uor i are o mare stabilitate. Supero!iddismutazele (S+0) sunt efectori eseniali ai reaciilor biologice de aprare fa de acest efect. S3a demonstrat c reducerea complet a unei molecule de + - la ap, necesit intervenia a F e3 i c n cursul procesului secvenial univalent care asigur aceast reducere se formeaz obligatoriu mai muli compui intermediari, radicalul anionic supero!id (+-3, <-+-, radicalul hidro!il (+<)3), compui care sunt prea reactivi pentru a fi tolerai de sistemele biologice. < -+- este descompus de ctre catalaze i pero!idaze, utiliz"nd reductori din celul. *onul supero!id este inactivat de supero!id3dismutaze i transformat n <-+-. Ondeprtarea eficient a primilor doi intermediari ai procesului de reducere a o!igenului, mpiedic formarea celui de3al treilea, care este foarte reactiv i a crui degradare enzimatic nu este posibil. e3 e3 ;-<; < O& @ O& @ 2&O& e3 ; <; e 3 ; <; < @ O2 @ <-+ <-+

S+03ele sunt prezente la toate organismele aerobe, catalaza fiind un mecanism de protecie suplimentar. S+03ele difer prin natura metalului din structura lor, astfel , 4eS+0 B la bacteriile Eram negative, #nS+0 la bacteriile Eram pozitive, 2uLnS+0 la celulele eucariote. &.Cre+terea .n absen"a O& +i res)ira"ia anaerob 2apacitatea de a crete indefinit n condiii anaerobe este prezent aproape e!clusiv la anumite procariote, la eucariote fiind un proces tranzitoriu, n condiii de activitate intens i relativ hipo!ie, cu e!cepia protozoarelor ciliate din rumen, a celor lipsite de mitocondrii (/iardia sp.# "lastoc%stis (ominis B creterea lor fiind inhibat de #etronidazol, un antibiotic specific pentru bacteriile anaerobe) i a unor specii de mucegaiuri capabile s creasc slab n anaerobioz (0usarium sp.# $ucor sp.). :nergia pentru creterea anaerob poate fi obinut pe 5 ci, %. 4otosintez ano!igenic -. Respiraie anaerob 5. 4ermentaie Res)ira"ia anaerob. 2onversia : n anaerobioz este asemntoare respiraiei aerobe n privina donorilor de electroni (compui organici sau anaorganici), deosebirea fundamental fiind natura acceptorilor finali de electroni, diferite substane, cu e!cepia + -, dar i natura produilor finali, care permit clasificarea bacteriilor anaerobe n grupuri fiziologice. Trans)ortori e e< < la bacteriile anaerobe e!ist transportori specifici, %) ferredo!ina B rol de
formare a <-, 4e nehemic, -) rubredo!ina B substituie 4d, 4e nehemic, 5) flavodo!ina.

Bru)e *i!iologice e bacterii anaerobe% %) bacterii enitri*icatoare B @+53 i)sau @+-3 ca acceptori de e3 7 @+ (o!id nitric) 7 @ -+ (o!id nitros) 7 @- eliberat n atmosfer. :!.3 bacterii din genurile -cinetobacter# -eromonas# -lcaligenes# !(romobacterium# Pseudomonas denitrificans# $icrococcus#,(izobium. Sunt bacterii *acultati, anaerobe, deoarece pot transfera electroni i la o!igen, dac este prezent. 0enitrificarea este ultima etap a circuitului azotului n natur (fi!area @ - 7 amonificare %A

7 nitrificare 7 denitrificare), duntor pentru sol, dac este foarte intens, deoarece conduce la o pierdere a compuilor azotai, asimilabili de ctre plante i care contribuie la fertilitatea solului. -) bacterii SOC<re ucatoare B folosesc S+F-3 i SA ca acceptor de e3 7 <-S. 3 sunt bacterii obligat anaerobe (nu au caten de respiraie celular)/ :!., 1esulfovibrio sp.# 1esulfuromonas sp.# !lostridium sp.; 3 coninut ridicat de citocrom 25 cu rol n reducerea S+F-3 i ferredo!ina 3 rol de transportor de e3. 5) bacterii metanogene B folosesc 2+5 sau 2+- ca acceptor final de e3 7 2<F. Hn grup mic de bacterii, numite metanogene, folosesc 2+- ca acceptor final de electroni, reduc"ndu3l la metan, folosind ca donor de electroni hidrogenul. F <- ; 2+- 7 2<F ; - <-+ 3 obligat >strict anaerobe, nu conin citocromi, dar au coninut ridicat de vitamina D%- i acid folic cu rol n procesul de reducere (sunt coenzimele unor enzime cu rol de reductaze). :!., dom. -rc(aeaB genurile $et(anococcus# $et(anobacterium# $et(anospirillum# $et(anosarcina B utilizate in biotehnologii de producere a biogazului. 5) #ermenta"ia :ste procesul biologic de o!ido3reducere productoare de : n care 0onorii i cceptorii de e3 i <; sunt substane organice. fost definit n %P6% de ctre 1asteur ca ,, via fr aer,,. #icroorganimele pot fi aerobe facultativ anaerobe (unele bacterii, levurile, Sacc(arom%ces sp.# !andida sp. etc.) sau obligat anaerobe (unele bacterii). 2ompuii organici cu funcie de 0 i sunt metabolii derivai dintr3un substrat fermentabil. 2ompuii organici sunt o!idai parial i numai o parte din : este eliberat, restul rm"n"nd n produsul de fermentaie. *n cursul fermentaiei substratului se formeaz amestecuri de produi finali, din care unii sunt o!idai iar alii sunt redui (conin"nd i o parte din :). :!. fermentaia alcoolic, C?2$&O? & C&25<O2 = & CO& = E /5D 6cal0. :nergia rezultat n fermentaie nu se pierde n totalitate prin cldur, ci -A35A9 din aceasta este stocat n >1, care se formeaz prin transferul la 01 a unei grupri fosfat (1) nalt energetic de la un intermediar fosforilat rezultat din degradarea substratului. Modul de formare a ATP n timpul fermentaiei = fosforilare la nivelul substratului. 4ermentaia este modalitatea de procurare de : la bacteriile anaerobe i la dro=dii, glucidele reprezent"nd principalul substrat de fermentaie, glucoza fiind forma sub care glucidele sunt utilizate de ctre microorganisme. 4ermentaiile sunt clasificate i denumite dup natura produsului final ma=or, alcoolic, lactic, butiric, acetic, propionic etc. #ulte microorganisme, capabile de respiraie i fermentaie, SpreferT fermentaia (n prezena unui substrat fermentabil), n ciuda randamentului sczut de producere de >1 (56 moli >13% mol he!oz i respectiv - moli >1), acest comportament, determinat de o represie a enzimelor respiratorii n prezena zaharurilor, demonstr"nd c fermentaia este o cale metabolic principal. 2unoasterea efectului 1asteur .,,respiraia inhib fermentaia,, este importanta pentru diferitele biotehnologii microbiene/ de e!. in conditii de aerare B au loc procesele de respiraie, de crestere si de multiplicare a celulelor si respectiv a biomasei/ in anaerobioza (nu se mai barboteaza cu aer mediul inoculat) 3 se produce fermentarea substratului si rezulta produi de fermentaie/ aceasta tehnologie in trepte, in conditii diferite, asigura cresterea randamentului reactiilor de fermentatie si de obtinere de produsi utili. *mportana cunoaterii particularitilor metabolice, biotehnologica, medical, ecologica.

%%

Cresterea si multi)licarea bacteriilor 2resterea si multiplicarea reprezinta rezultatul metabolismului microbian. ceste procese au o serie de particularitati, marcate de intensitatea deosebita si de reglarea perfecta a metabolismului microbian, ce determina rata mare de crestere si multiplicare. Cresterea, in sens biologic, este definita ca procesul de marire coordonata a tuturor constituientilor unui organism ca rezultat al producerii sau adaugarii de substanta noua. 1ornind de la nutrientii din mediu, cresterea se realizeaza prin sinteza specifica si echilibrata a unor compusi de baza care sunt asamblati ulterior pentru a forma copii fidele ale constituientilor celulari si ulterior noi celule, prin multiplicare. 2resterea nu trebuie confundata cu marirea volumului celulei prin acumularea de substante de rezerva sau prin inglobarea unei cantitati mari de apa. 2resterea nu se realizeaza la infinit deoarece este un proces controlat genetic iar dimensiunile bacteriilor sunt caracteristice in conditii normale. tunci c"nd este atins un volum critic, cresterea inceteaza si este urmata de diviziunea celulara. #ecanismul molecular declansator al diviziunii celulare nu este bine cunoscut. *n mod obisnuit e!ista un raport echilibrat, controlat genetic, intre suprafata si volumul celulei (S)I) astfel ca un rol important il are dezechilibrul S)I aparut ca rezultat al cresterii, care declanseaza diviziunea, prin care se restabileste raportul echilibrat S)I. Multi)licarea sau cresterea numarului de celule bacteriene se realizeaza prin mai multe mecanisme, divi!iune simpla (directa sau binara) izomorfa sau heteromorfa/ inmugurire (e!. ,(odomicrobium sp.), fragmentare si formare de spori de propagare (diseminare), ultimele doua modalitati fiind prezente la bacteriile filamentoase (-ctinobacteria). #ecanismul cel mai raspandit si caracteristic bacteriilor tipice este i,i!iunea sim)la sau binara- i!omor*a. Ca bacili se realizeaza dupa un plan transversal perpendicular pe a!ul longitudinal al celulei3mama din care, dupa diviziune, rezulta doua celule3surori identice (diviziunea izomorfa). :!ceptional, la unele bacterii spiralate diviziunea are loc pe a!ul longitudinal. Ca coci, se realizeaza pe %, - sau 5 planuri perpendiculare intre ele rezultand coci izolati, diplococi, tetrade, sarcine. #odelul predominant de diviziune bacteriana presupune aparitia unui sept transversal in regiunea mediana a celulei anga=ata in diviziune. #ecanismul divizunii prin sept transversal este reglat genetic, diferitele mutatii genetice conducand la obtinerea de celule mutante ce dezvolta forme aberante sau produc filamente lungi atunci cand este blocata formarea septului transversal. Hnele mutante pot initia formarea spetului transversal in aproprierea capatului celulei si nu in regiunea mediana producand asa3numitele minicelule. 4ormarea de minicelule la e!tremitatea terminala a unui bacil poate fi considerata ca o i,i!iune asimetrica /aberanta0- :eteromor*a. #inicelulele au particularitati deosebite e!plicate de absenta cromosomului, incapacitatea de crestere, divizune, rezistenta la radiatii !, , HI (deoarece lipsesc moleculele tinta ale acestora . 0@). #inicelulele prezinta fenomene de transport activ prin membrana, au echipament enzimatic propriu, desfasoara metabolsim normal si produc >1. Sunt capabile sa primeasca informatie genetica prin fenomenul de con=ugare si atunci c"nd contin plasmide le pot transmite altor celule. 0escoperirea si caracterizarea minicelulelor au permis, - Studiul la nivel molecular al plasmidelor si con=ugarii, a diviziunii celulare, a sintezei peretelui celular si membranei plasmatice/ - Studii genetice asupra minicelulelor ce contin plasmide, prin marcare specifica a produsilor codificati de catre genele plasmidiale/ - utilizarea protoplastilor minicelulelor ca model e!perimental pentru studiul proceselor de transport transmembranar/ - utilizarea minicelulelor formate de catre bacteriile patogene ca vaccinuri vii, dar lipsite de riscuri (incapabile de multiplicare). 1inamica )rocesului e multi)licare a bacteriilor %-

*n mod obisnuit, cresterea bacteriana se refera nu la dimensiunea unei celule, ci la numarul acestora in populatia bacteriana rezultata, la masa totala (biomasa) care este proportionala cu numarul de celule bacteriene. Daza cresterii populatiei este i,i!iunea binara. 1rin diviziunea % celule sunt produse celule identice (UsuroriV), iar acestea vor genera apoi F celule. poi diviziunile devin asincrone. 1ornind de la o singura celula se a=unge la un numar de celule ce creste in progresie geometrica. Iiteza de sporire a masei populatiei corespunde vitezei de multiplicare, ce se masoara prin urata sau tim)ul e generatie /1B=TB0 care reprezinta perioada de timp necesara pentru ca o celula sa se divida si deci populatia sa se dubleze/ a mai fost definit si ca timpul dintre doua diviziuni succesive. 0urata de generatie variaza considerabil intre diferitele specii bacteriene. 0e e!., ma=oritatea bacteriilor au o 0E de %35h, dar e!ista si e!ceptii (e!. "acillus megaterium B & min, $%cobacterium tuberculosis B %6AA min, )reponema pallidum B -AAA min). *n conditii favorabile, o celula de E. coli se divide si formeaza - celule la fiecare -A)-'min, astfel ca dupa Fh (%- generatii) ar trebui sa rezulte FA&6 celule. 1otentialul de multiplicare nu este atins niciodata, nici in vitro, si cu at"t mai putin in mediul e!tern, datorita unor factori limitanti cum ar fi, competitia pentru nutrienti, relatiile interspecifice de tip antagonist, variatiile conditiilor de mediu abiotic (tR, p<, presiune osmotica, presiune hidrostatica, umiditate, radiatii). 0E este influentata de conditiile de mediu, totusi chiar in prezenta unei concentratii mari de nutrienti nu poate sa scada sub o durata minima, necesara replicarii cromosomului bacterian/ diviziunea este declansata de cresterea concentratiei peste o valoare prag a unei proteine initiator a replicarii. *n conditii artificale de crestere pe medii de cultura, multiplicarea bacteriilor poate fi studiata pe populatii omogene de bacterii, folosind - tipuri principale de culturi, $. culturi e ti) iscontinuu sau asincrone B corespund modalitatii de cultivare in sistem inchis (e!. flacoane sau eprubete) in care cultivarea are loc intr3un volum fi! de mediu nutritiv. 2ultivarea discontinua se caracterizeaza prin particularitati legate de, - volumul fi! de mediu, cu influenta asupra compozitiei chimice a mediului, care se modifica pe parcursul cultvarii sub raportul continutului in nutrienti, valorii p< si a produsilor de metabolism rezultati (acumularea de cataboliti, dintre care unii to!ici)/ - numarul variabil de celulele viabile (H.4.2.)ml), numar ce creste progresiv si ulterior incepe sa scada prin imbatr"nire si moarte prin autoliza/ - ritmul de diviziune inegal 3 mai mare la inceput, c"nd populatia este t"nara si mediul optim, pentru ca apoi sa scada progresiv/ v"rsta diferita a celulelor/ - numarul de generatii limitat, datoria limitarii procesului de multiplicare de catre anumite conditii de mediu. &. culturi e ti) continuu B obtinute in conditii speciale, utiliz"nd sisteme de tip c(emostat sau turbidostat in care mediul de cultura este permanent reinnoit printr3un mecanism dublu, adaugare de mediu proaspat cu acelasi ritm cu care se recolteza si indeparteaza cultura microbiana rezultata (bazate pe principiul dilutiei continue la volum constant). 2ulturile de tip continuu furnizeaza celule cu proprietati uniforme si activitati fiziologice optime, fiind utilizate in procese biotehnologice in instalatii pilot sau la scara industriala/ sunt utilizate si in cercetari de ecologie microbiana, pentru ca permit simularea unor conditii variate de mediu. Curba e crestere a unei culturi bacteriene iscontinue asincrone 1entru studiul dinamicii unei populatii bacteriene intr3o cultura discontinua asincrona se analizeaza curba de crestere a bacteriilor . evolutia unei populatii bacteriene care se multiplica prin diviziune simpla in functie de timp. #odalitatea de reprezentare grafica este pe o scala semilogaritmica, de evolutie a numarului de celule bacteriene in timp (fig. %).

%5

4ig.%. 2urba de crestere a unei culturi bacteriene discontinue asincrone .

2urba de crestere bacteriana prezinta F faze esentiale, faza de lag, faza de crestere logaritmica, faza stationara si faza de declin si moarte celulara. #a!a e lag (de crestere zero/ engl. Sto lagVV . a intarzia) B incepe din momentul introducerii inoculului in mediu de cultura. @umarul celulelor bacteriene ram"ne neschimbat sau se modifica foarte putin. *n aceasta faza celulele nu sunt latente, ci au un metabolism activ (sinteza de enzime inductibile), celulele pregatindu3se de multiplicare. Ca sfarsitul fazei celulele bacteriene cresc in dimensiuni si are loc faza de initiere a cresteriii. #a!a e log (de crestere logaritmica) B caracterizata printr3un ritm e!ponential de crestere. Ca fiecare diviziune populatia bacteriana se dubleaza. 0E are durata constanta minima astfel inc"t reprezentarea grafica a acestei faze este o linie dreapta ascendenta. 2elulele au dimensiuni mari, continut omogen, nu prezinta incluzii, au afinitate mare pentru colorantii bazici (bazofilie intensa) si la sf"rsitul acestei perioade si inceputul urmatoarei se diferentiaza optim prin coloratia Eram. 2elulele au cea mai intensa activitate metabolica si sunt sensibile la conditiile nefavorabile (radiatii, substante antimicrobiene). 2apacitatea de crestere e!ponentiala dureaza o perioada redusa de timp, datorita factorilor de mediu limitanti. :!emplu de factori limitanti, lipsa nutrientilor, relatii antagoniste etc. Ca sfarsitul fazei apare o faza de incetinire a cresterii, apoi cultura intra in faza a ***3a. #a!a stationara e crestere (Sde platouT) B o perioada de echilibru in care numarul de celule bacteriene ram"ne constant, ca numarul de celule care mor fiind compensat de numarul celor ce se divid. 2elulele sunt mature, dimensiuni si morfologie normale (ca in atlasele de bacteriologie), apar primele incluzii si primii spori (la speciile sporogene) si au o activitate metabolica redusa. Ca sfarsitul fazei numarul celulelor incepe sa scada progresiv/ daca in aceasta faza se adauga mediu de cultura proaspat, cultura intra din nou in faza de crestere e!ponentiala. #a!a e eclin si moarte celulara B are loc o regresie e!ponentiala care continua p"na ram"ne o fractiune mica de celule rezistente)dormante sau p"na moare toata populatia celulara. 0urata fazei depinde de durata de viata a speciei. 2elulele prezinta alterari morfologice, se coloreaza anormal, au substante de rezerva, devin acidofile. Ca speciile sporulate sunt prezenti numerosi spori maturi sau sporuleaza toata cultura. Cunoasterea e,olutiei )o)ulatiei microbiene este foarte importanta pentru stabilirea perioadelor optime de recoltare a metabolitilor primari si secundari, in cursul proceselor biotehnologice. Metabolitii )rimari sunt substante produse de bacterii pe parcusul cailor metabolice ma=ore si care sunt esentiale pentru viata celulelor (enzime, , acizi organici). Sunt sintetizati in faza de crestere e!ponentiala. Metabolitii secun ari sunt substante biochimice neesentiale pentru viata celulelor bacteriene (vitamine, antibiotice, alcooli) si care sunt sintetizate in faza stationara de crestere. %F