OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

CENTRII I CORPURI SUBTILE

aura, plexul solar, centrul Hara, chakrele colecia IZVOR Nr. 219 Cap. I EVOLUIA UMAN I DEZVOLTAREA ORGANELOR SPIRITUALE Pose !" un corp #i$ic care e co"pus in or%ane. Chiar &i copiii &tiu asta' (ntre)ai*i un e le sunt ochii, ei +! +or ar!ta, &i %ura, urechile, nasul, picioarele +i le +or ar!ta, e ase"enea. -ai t.r$iu, la &coal!, ei +or (n+!a c! o"ul are cinci si"uri /+e erea, "irosul, au$ul, %ustul &i si"ul tactil0, a+.n #iecare #uncii )ine eter"inate' #unciile sen$aiilor tactile nu sunt cele ale %ustului sau ale +e erii, etc. 1oate raporturile o"ului cu lu"ea sunt )a$ate pe cele cinci si"uri, e aceea el (ncearc! s! pro#ite la "axi" e posi)ilit!ile lor &i, ease"enea, s!*&i "ultiplice sen$aiile pe care le #urni$ea$! ochii, urechile, pielea, etc... Printre sen$aii, unele sunt "ai "ult sau "ai puin necesare &i "ai "ult sau "ai puin intense. 2e exe"plu, %ustul' cine ar ne%a )o%!ia, +arietatea sen$aiilor pro use e %ust, "ai ales la o "as! suculent!3 4au si"ul tactil... C.n un )!r)at &i o #e"eie se ".n%.ie, ei si"t sen$aii e o "are intensitate, se spune c! pl!cerea sexual! ! cele "ai puternice sen$aii, ceea ce este estul e (n oielnic. 5n %eneral, a, e a e+!rat, ar nu pentru toat! lu"ea' anu"ii arti&ti, (n$estrai cu o "are sensi)ilitate a +e erii sau au$ului, tr!iesc cele "ai puternice i"presii %raie culorilor &i sunetelor, "ai intense ec.t cele in ca$ul actului sexual, care a esea (i las! in i#ereni &i reci. -a6oritatea oa"enilor nu e (nc! a&a e e+oluat!, pute" spune c! si"ul tactil /(n care inclu e" &i sexualitatea0 &i %ustul sunt, pe "o"ent, cele ou! si"uri care %u+ernea$! lu"ea. Ve erea, au$ul &i "irosul ocup! un loc secun ar, sunt oa"eni pe care par#u"urile, sunetele &i culorile (i las! in i#ereni, cu excepia ca$ului c.n este (n 6oc interesul lor, ca (n ca$ul ani"alelor, un e "irosul, au$ul &i +!$ul sunt extraor inar e e$+oltate, pentru c! au ne+oie e aceste si"uri pentru a se prote6a &i a*&i c!uta hrana. V! +or)esc e lucruri pe care le &tii, ar o #ac pentru a +! atra%e atenia asupra conclu$iilor la care, si%ur, nu ai a6uns. 2e "ilenii oa"enii exersea$! cu" s!*&i "ultiplice, cu" s!*&i a"pli#ice sen$aiile &i percepiile celor cinci si"uri, &i acest 6oc pe cla+iatura celor cinci si"uri (l nu"esc cultur! &i ci+ili$aie. 7i )ine, e puin ca" s!r!c!cios acest #el e a +e ea lucrurile. Oricare ar #i %ra ul e #inee pe care l*ar putea atin%e, cele cinci si"uri r!".n oricu" li"itate, pentru c! aparin lu"ii #i$ice &i nu explorea$! ec.t planul #i$ic. Natura a pre+!$ut &i alte clape pe cla+iatur!... a, un al &aselea, al &aptelea si", e o alt! intensitate, e o alt! putere. Nu"ai c!, pe "o"ent, oa"enii s*au li"itat la cele cinci si"uri, nu +or s! recunoasc! c! sunt &i alte o"enii e explorat, e +!$ut, e atins, e respirat. Nu este eci e "irare c! nu pot a+ea noi sen$aii, "ai extinse, "ai )o%ate, "ai su)tile. Cu" se poate explica #aptul c!, #!r! a*&i hr!ni (n nici un #el cele cinci si"uri, anu"ite #iine au percepii care le uc p.n! la exta$' o l!r%ire a con&tiinei, o i"presie e plenitu ine, e %ran oare &i i"ensitate3 Oa"enii tre)uie s! (nelea%! c!, nec!ut.n ec.t acu"ularea &i a"pli#icarea sen$aiilor #i$ice, +or a+ea "ari ecepii, eoarece sen$aiile acestea sunt li"itate. 2e ce3 Pentru c! #iecare or%an este speciali$at' el (n epline&te o #uncie eter"inat! &i nu procur! ec.t sen$aii ce corespun naturii sale. Pentru a si"i noi sen$aii, tre)uie s! ne a res!" altor or%ane, pe care le pose !". O)ser+ai oa"enii' ei au posi)ilitatea e a +e ea totul, e a %usta &i atin%e totul, e a cu"p!ra totul, &i totu&i le lipse&te ce+a. 2e ce3 Pentru c! ei nu &tiu c!, pentru a cunoa&te plenitu inea, a escoperi sen$aii e o putere &i )o%!ie (ntr*a e+!r excepionale, tre)uie s! (ncep! prin a nu "ai conta exclusi+ pe cele cinci si"uri. 5n acest o"eniu orientalii sunt capa)ili e a #ace experiene a)solut e neconceput pentru occi entali. 5n In ia sau (n 1i)et,

e exe"plu, anu"ii 8o%hini locuiesc (n %!uri sco)ite (n p!".nt. 5n aceast! o)scuritate, (n lini&te a)solut!, nu exist! nici un #el e hran! pentru cele cinci si"uri, pe care 8o%hinul reu&e&te s! le a"oreasc! prin "e itaie. Iar c.n si"urile se opresc in #unciune, ele nu "ai a)sor) ener%ia psihic! estinat! centrilor su)tili' atunci, ace&tia se tre$esc &i 8o%hinul (ncepe s! +a !, s! au ! &i s! si"t!, s! atin%! ele"entele #lui ice in re%iunile superioare. Iat! eci scopul pentru care aceste #iine excepionale (ncearc!, unii ti"p e ani e $ile, s!*&i supri"e sen$aiile +i$uale, au iti+e, ol#acti+e, etc... oprin orice "i&care. R!".ne oar %.n irea, (n continuare, ei (&i opresc p.n! &i %.n irea, pentru a tr!i (n co"unitate total! cu 2i+initatea. 2u"ne$eu a epus (n su#letul u"an posi)ilit!i pe care o existen! (ntoars! prea "ult spre exterior le ("pie ic! a se tre$i. 2e alt#el, ce #acei atunci c.n "e itai3 5nchi ei ochii pentru a +! putea (ntoarce atenia spre interior... 2ar a& ori s! a uc o preci$are la acest su)iect. C.n "e itai, nu r!".nei prea "ult ti"p cu ochii (nchi&i, alt#el, e +re"e ce nu suntei (nc! 8o%hini hin u&i, riscai s! a or"ii. 2eschi ei in c.n (n c.n ochii, #!r! a +! l!sa atenia istras! e ceea ce +! (ncon6oar!, (nchi ei*i, apoi eschi ei*i in nou... 9ine(neles, pentru a "e ita se reco"an ! (n %eneral e a (nchi e ochii, pentru c! aceasta a6ut! la i$olare &i concentrare. 2ar ac! (i (nchi e" prea "ult ti"p, a or"i"... Ce se petrece' eschi$.n ochii, ne tre$i", iar (nchi$.n u*i, ne pre%!ti" s! or"i". 7ste un proces (nre%istrat (n creier e "ilioane e ani, iar natura, care este #i el! &i +eri ic!, spune' :;i (nchis ochii3 5nsea"n! c! orii s! or"ii. <oarte )ine, +o" aran6a asta=> ?i iat!* +!, scu#un at (ntr*o... :"e itaie> pro#un != 2i"potri+!, c.n eschi ei ochii, este se"nalul e tre$ire' totul se pune (n "i&care, (ncepe s! #uncione$e, creierul, )raele, picioarele... 2a, o "ic! "i&care, o ni"ica toat! * eschi erea ochilor * eclan&ea$! o lu"e (ntrea%!= ;ceast! pro)le"!, a (nchi erii &i eschi erii ochilor, este #oarte i"portant!. Vi se spune uneori' :2ar eschi ei ochii=> 7 un #el e a +or)i, pentru c! ochii +o&tri sunt eschi&i, atunci, espre care ochi este +or)a3 7i )ine, espre ali ochi care sunt "ai luci$i, care au o +e ere "ult "ai pro#un !, "ai spiritual!. Ochii corpului +ostru sunt eschi&i, (ntr*a e+!r, ar "ai a+ei &i ali ochi, iar ace&tia sunt (nchi&i. 1otu&i uneori, o)ser+!" c! ei exist!, &i c! se pot eschi e. @neori, pentru a putea eschi e ace&ti ochi spirituali, care +! aspecte "ai su)tile ale realit!ii, tre)uie (nchi&i ochii #i$ici. ;lteori, i"potri+!' (nchi$.n ochii #i$ici (i (nchi e" pe cei spirituali &i eschi$.n ochii #i$ici (i eschi e" pe cei spirituali. Ve ei, sunt nuane #oarte su)tile. 5ncet*(ncet, +ei reu&i s! istin%ei toate acestea &i s! +! ser+ii e ele (n +iaa coti ian!. Occi entali au us la per#eciune +iaa celor cinci si"uri. 7i (&i i"a%inea$! c! (n acest #el +or cunoa&te totul... &i +or #i #ericii. 7i cunosc estule lucruri, e a e+!rat, (ncearc! "ulte sen$aii, ar cele cinci si"uri e+orea$! toat! ener%ia lor psihic! &i nu le r!".ne ni"ic pentru partea spiritual!. 5n occi ent, oa"enii tr!iesc prea "ult sen$aiile #i$ice &i nu "ai au ener%ie pentru a o concentra spre alte #acult!i, care se pot tre$i. Prea "ulte sen$aii= :1r!i">... esi%ur c! tr!i", ar e o +ia! care care ascun e a e+!rata +ia!. 1re)uie s! (nele%ei aceasta, &i s! +! eci ei s! eli"inai "ulte sen$aii care ("pie ic! o real! percepie a lucrurilor. Aa ora actual!, #olosirea ro%urilor se extin e tot "ai "ult... 2in cau$a orinei e a sc!pa in insipi a +ia! coti ian!, in ce (n ce "ai "uli oa"eni caut! e+a area (n opiu, ha&i&, "ari6uana, cocain!, heroin!... 1oi acei care #olosesc aceste ro%uri o)in anu"ite sen$aii e clar+e ere, e clarau iie, etc... care le pot a ilu$ia e a atin%e st!ri e con&tiin! superioare. 2ar se (n&al!, &i (n ti"p (&i pier chiar &i propriile #acult!i intelectuale &i (&i ruinea$! s!n!tatea. ;ceste ro%uri, e&i sunt utili$ate e secole (n Orient sau (n ;"erica e 4u , sunt #oarte noci+e pentru siste"ul ner+os. Hin u&ii &i 1i)etanii au o (nalt! cunoa&tere a ier)urilor, e o &tiin! care se trans"ite e "ilenii. @nele, se pare, per"it c.n sunt ".ncate a tr!i s!pt!".ni #!r! hran!, altele, e a r!"(ne $i &i noapte (n $!pe$ile Hi"alaiei #!r! a su#eri e #ri%. ;cestea "i s*au spus, nu le*a" +eri#icat, ar e posi)il. 7u cre (n puterea ier)urilor. 7xist!, e ase"enea, preparate #oarte puternice %raie c!rora pute" s! ne pro+oc!" +i$iuni &i e u)lare. Citi", (n anu"ite c!ri, c! (n 7+ul -e iu se cuno&teau po"a e, un%uente, cu care +r!6itoarele (&i un%eau corpul pentru a

"er%e la 4a)at. 5n realitate, ele nu "er%eau nic!ieri cu corpul #i$ic, ci cu corpul astral. ;nu"ii "e ici au +eri#icat realitatea acestor #eno"ene. 7i au a aptat reetele, care sunt i#icil e reconstituit exact, pentru c! ni"ic nu era spus clar, &i le*au experi"entat. 5n toate aceste un%uente se intro uceau su)stane excitante, care pro+oac! e u)larea. 2ar s! l!s!" aceast! pro)le"!. V*a" spus aceste lucruri nu"ai pentru a +! ar!ta c! exist! pro use extre" e puternice care +! au acces la planurile "ai su)tile ec.t cel #i$ic, ar aceste pro use sunt a esea #oarte noci+e. 2e aceea +! s#!tuiesc s! nu +! ser+ii nicio at! e ele. Cea "ai )un! soluie este e a c!uta toate aceste sen$aii e plenitu ine, li)ertate, )ucurie, ilatare prin "i6loace spirituale. Iat!, este aici ru"ul re%al. ; e+!raii iscipoli nu contea$! pe ni"ic in exterior, ei &tiu c! 2u"ne$eu a epus toate co"orile &i toat! )o%!iile, toate pro usele tuturor la)oratoarelor &i #ar"aciilor (n ei (n&i&i, e su#icient s! le caute &i s! le #oloseasc!. ;r #i p!cat pentru +oi, up! ce ai stat $ece, ou!$eci e ani (ntr*o &coal! iniiatic!, s! nu #i (n+!at s! punei (n +aloare )o%!iile pe care le pose ai. <iecare or%an e si" ne procur! o parte in cunoa&terea lu"ii &i e interesant e &tiut cu" sunt aceste si"uri ierarhi$ate. 4i"ul tactil e speciali$at (n ceea ce este soli , nu atin%e" nici ceea ce este %a$os, nici ceea ce este eteric, un pic lichi ele, ar "ai ales soli ele. Bustul e speciali$at pentru lichi e. Vei spune' :9a nu, c.n pun o )o")oan! (n %ur!, ea e soli !, &i a" totu&i o sen$aie e ulce...: ;h= V! +oi r!spun e c! n*ai stu iat )ine pro)le"a' %ustul nu #uncionea$! ec.t cu o con iie, ca ceea ce punei (n %ur! s! ai)e posi)ilitatea e a e+eni lichi %raie sali+ei. 4! lu!" acu" "irosul. 7ste un si" care percepe "irosurile, a ic! e"anaiile %a$oase. Nasul are (nc! raporturi cu "ateria, ar cu o "aterie "ai su)til! ale c!rei particule plutesc (n aer. -ai eparte, (n ca$ul au$ului, nu "ai e +or)a e particule "ateriale, ci nu"ai e un e, +i)raii. ?i la #el este pentru +!$. Cu +e erea sunte" aproape e lu"ea eteric!. 2eci, +e ei, cele cinci si"uri sunt ierarhi$ate, e la cel "ai %rosier la cel "ai su)til. 2ar ac! +re" acu" s! p!trun e" (n lu"ea astral!, nu ne "ai pute" #olosi e cele cinci si"uri. Ne tre)uie un alt si", care s! #ie a aptat, a ic! capa)il e a percepe o "aterie &i "ai su)til!. 1oi aceia care nu au e$+oltat acest al &aselea si" nu pot &ti c! exist! o alt! "aterie, o alt! re%iune, ei nu )!nuie c! uni+ersul e parcurs e alte +i)raii, care ne pot pro+oca sen$aii "ai +aste &i intense. Pentru a atin%e un o)iect, tre)uie s! te a#li l.n%! el. Pentru a*l %usta, e ase"enea. Pentru a respira un par#u", pute" #i, e6a, la o anu"it! istan!. Pentru a capta un sunet, istana poate #i puin "ai "are... ?i pentru +e ere, &i "ai "are, pentru c! ochii sunt ast#el alc!tuii (nc.t ne per"it s! pri"i" in#or"aii &i instruciuni e #oarte eparte. Ve ei in nou cu" natura a sta)ilit #oarte inteli%ent aceast! ierarhie (ntre cele cinci si"uri. 2ar ea nu s*a oprit aici, &i acu" alte si"uri tre)uie s! ne pun! (n contact cu re%iuni "ai +aste &i "ai (n ep!rtate. C.t ti"p #iina u"an! nu &i*a e$+oltat or%anele care pot s! o pun! (n contact cu re%iuni &i entit!i "ult "ai ele+ate, ea nu +a cunoa&te "are lucru. 7a +a scrie, +a +or)i, +a explica, +a critica, +a 6u eca, ar se +a (n&ela tot ti"pul, pentru c! nu cunoa&te ec.t o parte a realit!ii. 2ac! +rea s! cunoasc! (ntrea%a realitate, tre)uie s! exerse$e s! tre$easc! (n ea alte #acult!i pe care le pose a &i (nainte, ar care or", a&tept.n s! #ie utili$ate. 5ntr*o epoc! #oarte (n ep!rtat!, c.n o"ul nu intrase cu a e+!rat (n posesia corpului s!u #i$ic, tra iia iniiatic! spune c! tr!ia tot ti"pul e u)lat, (n a#ara corpului s!u... -ai t.r$iu, c.n spiritul s!u a (nceput s! co)oare pro%resi+ (n "aterie, el &i*a e$+oltat #acult!i care (i per"iteau s! lucre$e asupra "ateriei /cele cinci si"uri0, (n ti"p ce sl!)eau #acult!ile sale "e iu"nice. 2ar nu le*a pier ut, le pose ! (nc!. Pri+ii copiii. P.n! la +.rsta e &apte ani nu sunt co"plet intrai (n corpul lor #i$ic' aceasta re#lect! perioa a c.n u"anitatea era (n acest sta iu e e+oluie. 5n acea perioa !, oa"enii +or)eau cu spiritele naturii &i cu su#letele "orilor, co"unicau cu ele, le (nt.lneau, &i c.n "ureau ei (n&i&i, nu &tiau ac! sunt "ori sau +ii. Au"ea in+i$i)il!, lu"ea spiritelor era pentru ei cea "ai "are realitate, ei pluteau (n at"os#er! ca &i cu" ar #i #ost i"ateriali, &i nu"ai in c.n (n c.n reintrau (n corpul lor #i$ic. 5n aceste con iii, ei nu erau pre%!tii s! lucre$e asupra "ateriei. Ori, (n e+oluia lor tre)uiau s! treac! prin aceasta. 5n pre$ent, oa"enii

au a6uns s! ai)! "i6loace intelectuale #or"i a)ile pentru a o"ina "ateria, ar (n acela&i ti"p au uitat e existena lu"ii spirituale, au rupt contactul cu ea. Aa unii, esi%ur, a r!"as o a"intire, o intuiie, ar "a6oritatea a uitat. 7xist! ou! #or"e e cunoa&tere' intelectual! &i spiritual!, eci ac! le*a" putea e$+olta pe a".n ou!, e cu at.t "ai )ine. Nu tre)uie s! uit!" c! natura (ns!&i, a ic! Inteli%ena cos"ic! are punctul ei e +e ere asupra e+oluiei o"ului' ea a pl!nuit e$+oltarea #iinei u"ane (n cele ou! sensuri, spre "aterie &i spre spirit. 2ar cu" e #oarte i#icil e e$+oltat cele ou! p!ri (n acela&i ti"p, ea a at o"ului secole &i "ilenii pentru a lucra (ntr*o sin%ur! irecie, l!s.n c.te+a c!i eschise (n cealalt!, pentru a nu ("pie ica e+oluia sa spiritual!. 2eci, pentru epoca actual!, 4piritul cos"ic a ecis e a per"ite oa"enilor e a se e$+olta (n o"eniul sen$aiilor, al +e erii, al au$ului, etc... 7l (i las! pe oa"eni s! co)oare (n "aterie pentru a o pose a, a o atin%e, a o explora, a o cunoa&te, &i "ai cu sea"! pentru a lucra cu ea. Nu +! "irai, a&a este, e un pasa6. 4piritul u"an e o)li%at s! co)oare, in ce (n ce "ai pro#un , (n "aterie pentru a o cunoa&te, pe punctul e a pier e toate a"intirile patriei celeste un e tr!ia (n trecutul (n ep!rtat. 2ar, cunosc.n in ce (n ce "ai )ine "ateria, el a #!cut nu"eroase achi$iii, &i "ai ales a (nceput s!*&i o"ine "ateria lui proprie. Pe "o"ent, esi%ur, nu"ai o "ic! "inoritate este capa)il! e aceasta, ar pentru o", scopul existenei terestre este e a co)or( (n corpul #i$ic ca s! intre (n posesia #acult!ilor sale &i s! le utili$e$e pentru a lucra asupra lu"ii exterioare. C.n spun c! spiritul u"an :co)oar! (n "aterie>, su)(nele% (n pri"ul r.n (n corpul #i$ic, pentru a se instala, pentru a*l lua (n posesie &i a pentru a*i e+eni st!p.n. ;poi, up! ce s*a instalat, el lucrea$! la r.n ul s!u asupra "e iului exterior. ;ici, e ase"enea, "anipulea$! lucruri' el trans#or"!, construie&te, istru%e... 7 o perioa ! e in+oluie, e co)or.re (n "aterie. 2ar cu" 4piritul i+in are proiecte %ran ioase pentru #iina u"an!, 7l nu o las! s! co)oare in e#init, s! se scu#un e co"plet, s! piar ! contactul cu Cerul &i s!*&i uite ori%inile. 2e (n at! ce +a atin%e un sta iu su#icient e posesiune e sine, e st!p.nire a propriului creier, a propriilor "e")re &i tuturor #acult!ile sale, e cunoa&tere a tuturor propriet!ilor ele"entelor, atunci alte in#luene, alte #ore, ali cureni +or (ncepe s! o poarte, s! o ri ice, &i, pro%resi+, ea +a re%!si #acult!ile pe care le pose a (n trecut' +a cunoa&te (n acela&i ti"p &i "ateria &i spiritul. 4e spune (n Bene$! c! ; a" &i 7+a au ".ncat in #ructul ;r)orelui Cunoa&terii 9inelui &i al R!ului. ;ceasta se"ni#ic! c! nu au +rut s! se "ulu"easc! cu cunoa&terea spiritului, &i c! au +rut e ase"enea s! co)oare (n "aterie, au (nceput atunci s! co)oare, &i aici, prin )ucurie &i su#erine, prin s!n!tate &i )oli, stu ia$! * "ai "ult r!ul * e "ilioane e ani. 2epin ea e ei s! r!".n! sus, (n Para is, s! nu #i ".ncat ec.t #ructele ;r)orelui Vieii eterne, ar, ("pin&i e curio$itate, au +rut s! +a ! ce era 6os, &i atunci au (nceput s! su#ere e #ri%, e o)scuritate, e )oli &i e "oarte. O"enirea (&i continu!, (nc!, co)or.rea... ;nu"ite reli%ii nu"esc aceast! co)or.re :p!catul ori%inar>. 2ar o pute" interpreta, e ase"enea, ca un stu iu (n care #iina u"an! a +rut s! se lanse$e. 2a, acest ;r)ore al Cunoa&terii 9inelui &i R!ului, repre$enta ni&te stu ii e #!cut, ni&te stu ii #orte i#icile, pentru c! o"ul tre)uia s! (n#runte o "aterie in ce (n ce "ai ens!. 2ar ce era r!u (n asta3 7l a ales s! co)oare s! se instruiasc!, &i a co)or.t, acu" e a .ncit (n stu iile sale p.n! la %.t, pe cale e a*&i a sea"a (n ce in#ern s*a )!%at. Pentru "o"ent, el stu ia$! r!ul, ar (ntr*o )un! $i +a urca (napoi pentru a stu ia )inele. 7u cunosc proiectele &i planurile Inteli%enei cos"ice, &tiu c! atunci c.n oa"enii +or st!p.ni &i o"ina "ateria %raie celor cinci si"uri, ei +or (ncepe s! se a+.nte spre (n!li"i pentru a*&i e$+olta si"urile spirituale. 2eci, cei care oresc s! a+anse$e pe ru"ul e+oluiei, s! (nceap! s! re uc! in sen$aiile pe care le (ncearc! prin cele cinci si"uri pentru a c!uta e acu" (nainte (n ei (n&i&i. 5n!untru e +astitate, )o%!ie... tre)uie nu"ai s! c!ut!"= Cap II AURA

1ot ceea ce exist!, oa"enii, ani"alele, plantele, &i chiar pietrele, e"it particule, pro uc e"anaii, &i aceast! at"os#er! #lui ic!, su)til!, care (ncon6oar! orice lucru, o nu"i" aur!. 7+i ent, ea nu este +i$i)il!, cu excepia clar+!$!torilor, "ult! lu"e nici nu &tie c! exist!. ;ura este eci acest #el e halou care (ncon6oar! #iecare #iin! u"an!, cu i#erena c! la unii este +ast!, lu"inoas!, puternic!, pose ! +i)raii intense, (n ti"p ce la alii, in contr!, e "ic!, &tears!, ur.t!. Pute" co"para aura cu pielea. Cunoa&tei i"portana pielii pentru corpul #i$ic. 7a are nu"eroase #uncii. -ai (nt.i, are o #uncie e protecie, e un scut, o carapace' protecie ("potri+a &ocurilor, contra su)stanelor noci+e, contra i#erenelor e te"peratur!, etc... ;poi, o #uncie e schi"), pentru c! pielea a)soar)e, respir! &i eli"in!. 5n #ine, pielea este un or%an e si", pentru c! prin inter"e iul ei si"i" te"peratura, contactul, urerea, etc... 2ar, nu "! +oi opri la aceste #uncii, nu e o"eniul "eu, ac! +rei in#or"aii etaliate, le +ei %!si (n c!rile e anato"ie &i #i$iolo%ie. Ceea ce "! interesea$! e s! #ac o paralel! (ntre piele &i aur!. ;ura pose ! acelea&i #uncii ca &i pielea. Pute" spune c! este pielea su#letului, ea este cea care*l (")rac!, care (l prote6a$!, care (i ! sensi)ilitatea, &i, (n #ine, ea e cea care per"ite s! lase s! treac! curenii cos"ici care per"it schi")uri (ntre su#letul u"an &i toate creaturile, p.n! la astre, (ntre su#letul unei creaturi &i 4u#letul uni+ersal. Pute", e ase"enea s! co"par!" aura cu at"os#era care (ncon6oar! p!".ntul. 2a, e extraor inar= P!".ntul pose ! o per ea e protecie, pielea sa. 7a e un pic "ai (n%ro&at! ca a noastr!, e a e+!rat, ar 6oac! exact acela&i rol. Braie at"os#erei sale, p!".ntul e+it! "ulte pericole (n cursa sa prin spaiu= 1oate corpurile ce +in in spaiu &i care ar putea pro uce catastro#e ac! ar a6un%e pe p!".nt, sunt o)li%ate s! intre "ai (nt.i (n contact cu at"os#era un e sunt, (n %eneral, e$inte%rate. ;t"os#era ne prote6a$! e ase"enea e alte pericole cu" ar #i anu"ite ra iaii cos"ice, care ar #i "ortale pentru noi, ar care tra+ers.n at"os#era sunt neutrali$ate e ele"entele chi"ice cu care e i"pre%nat!. Prin inter"e iul aurei noastre se pro uce un schi") ne(ntrerupt (ntre noi &i #orele naturii. 1oate in#luenele cos"ice, planetare &i $o iacale care se e+ersea$! constant (n spaiu, +in p.n! la noi, &i up! calitatea aurei noastre, up! sensi)ilitatea sa, puritatea &i culorile sale pri"i" o anu"e #or! sau nu. ;ura repre$int!, eci, antenele noastre, e un aparat care captea$! "esa6e, un e, #ore care ne +in in uni+ers. 4! presupune" acu" c! exist! (n lu"e anu"ite in#luene ne#aste. 2ac! a+ei o aur! #oarte puternic!, #oarte lu"inoas!, aceste #ore nu pot trece &i a6un%e la con&tiina +oastr! pentru a +! atin%e, a +! $ runcina, a +! +!t!"a. 2e ce3 Pentru c!, (nainte e a +! atin%e, ele tre)uie, "ai (nt.i, s! (nt.lneasc! aura +oastr!. ;ceasta este o o )arier!, un $i , sau ca o +a"! la #rontier!, &i la aceast! +a"! se %!sesc an%a6ai care nu las! s! treac! ni"eni, #!r! s! +eri#ice ce are (n )a%a6e, (n "a&ini. ;ce&ti +a"e&i acionea$! (n exteriorul con&tiinei noastre, ar ei pot s! ne a+erti$e$e. 2i#erenie" #unciile aurei, ar (n realitate ele sunt le%ate' sensi)ilitatea, schi")ul &i protecia, toate se #ac (n acela&i ti"p. ;cu", ce #actori acionea$! pentru #or"area aurei3 Aa #el ca la #or"area pielii. 7xist! piele or inar!, $%runuroas!, uscat!, &i altele, in contr! sunt suple, #ine, pl!cute... ;proape oricine, e capa)il ca intr*o pri+ire s! 6u ece calitatea unei pieli. ?i e ce epin e aceast! calitate3 2e tot or%anis"ul, e )una #uncionare sa #i$iolo%ic! &i #i$ic!. O"ul e cel ce (&i #or"ea$! pielea. 2a, pielea poate s! ne e$+!luie "ulte lucruri. 2ac! ea e #in! &i spiritual!, (nsea"n! c! o"ul e spiritual, pentru c! ni"eni nu*&i poate #or"a o piele care nu*i corespun e. Incon&tient, o"ul lucrea$! asupra pielii sale, &i, ac! &tie cu" s! &i*o #ac!, poate chiar s! o schi")e. 7+i ent, e #oarte %reu, ar e posi)il &i este #oarte i"portant. 5ntre% estinul o"ului epin e e pielea sa, pentru c! relaiile sale cu oa"enii &i lu"ea exterioar! epin e ea. V! spun acestea pentru a re#lecta. <iecare etaliu al pielii are o se"ni#icaie. Chiar &i consistena sa /lucioas!, supl!, ur!, #lasc!, "oale0 re#lect! calit!ile, caracteristicile eseniale ale unei #iine' re$istena sa, +oina sa, acti+itatea sa, sau, in contr!, sl!)iciunea sa, lene+ia sa &i e#icienele sale. 2estinul o"ului, succesele sale, e&ecurile sale, totul este (n piele. 4tr.n%.n ".na cui+a, spun.n u*i' :9un! $iua= Ce "ai #acei3> pute" escoperi calit!ile sale eseniale. 2ac!

cunoa&te" corespon enele, str.n%.n ".na cui+a, pute" s! ne #ace" o i ee espre calit!ile &i e#ectele sale. 2ar cu" ".inile se str.n% auto"at, #!r! a a atenie la ce+a... nu escoperi" ni"ic. 4tr.n%e" ".na cui+a pentru a sta)ili un contact, a #ace un schi") cu o alt! persoan! &i, (n acest schi"), tre)uie s! !" ceea ce a+e" )un, iar cel!lalt, la r.n ul s!u, tre)uie s! #ac! la #el. 2ac! acest %est nu a uce ni"ic, "ai )ine s! nu*l #ace". 2ar, s! re+eni" la aur!. Cu" +*a" spus, ea e constituit! in e"anaii, ar nu nu"ai ale corpului #i$ic, pentru c! acestea nu sunt su#iciente pentru a #or"a aura. ;ura, e "ai co"plex!, e o co")inaie a tuturor e"anaiilor a tuturor corpurilor su)tile, &i #iecare intre ele, prin e"anaiile sale, a au%! noi nuane. Corpul eteric al o"ului #or"ea$! o aur! care penetrea$! aura corpului #i$ic &i aceast! aur! a corpului #i$ic &i eteric ne arat! s!n!tatea &i +i%oarea sa. Corpurile astral &i "ental, prin acti+itatea lor * sau ineria lor *, calit!ile * sau e#ectele * lor, a au%! alte e"anaii, alte culori la aura e "ai sus, e$+!luin ast#el natura senti"entelor &i %.n urilor o"ului. ?i ac! corpurile cau$al, )u hic &i at"ic sunt tre$ite, ele a au%! alte culori, "ai lu"inoase, alte +i)raii, "ai puternice. 7"anaiile celor trei corpuri superioare #or"ea$! corpul e sla+!, pe care apostolul Pa+el l*a "enionat (n 7pistolele sale. V*a" "ai +or)it espre acest lucru. 5l nu"i" e ase"enea corpul ne"uritor, corpul lu"inii sau corpul lui Christos. C.n , (n "o"entul schi")!rii la #a! pe "untele 1a)or, Iisus a ap!rut cu -oise &i Ilie iscipolilor Petru, Iaco+ &i Ioan, era at.t e lu"inos &i ra ios c! ei nu au putut suporta aceast! str!lucire &i au c!$ut la p!".nt. :<aa sa str!lucea ca soarele, spun 7+an%heliile, +e&"intele sale au e+enit al)e, ca &i lu"ina.> ;ceast! trans#i%urare era o "ani#estare a corpului e sla+!. Corpul e sla+!, ca &i aura, este o e"anaie a #iinei u"ane, ar (n ti"p ce aura expri"! totalitatea #iinei * e#ectele ca &i calit!ile * corpul e sla+! este expresia +ieii spirituale cele "ai intense. 2e aceea, corpul e sla+! se "ani#est! nu"ai la "ari -ae&trii. Braie acestui corp, cu a e+!rat pur &i lu"inos ei +in ec! )olna+ii, a uc )inecu+.nt!ri pe oriun e trec &i c!l!toresc prin spaiu. ;ura este eci #u$iunea tuturor e"anaiilor #iinei (ntre%i. 2e aceea, c.n un Iniiat +rea s! cunoasc! o persoan!, el nu o)ser+! anu"e aparena sa exterioar!' #i$iono"ia, %esturile, li")a6ul s!u, nu, ci el se str! uie s!*i si"t! aura. 1oate culorile, #orele &i e"anaiile #lui ice care o"ul le r!sp.n e&te (n 6urul s!u, &i pe care nu le poate ascun e, nici controla, iat!, ce o)ser+! Iniiatul= ;nu"ite persoane sunt a e+!rai arti&ti (n ca"u#la6' ele (&i st!p.nesc per#ect %esturile, pri+irea, +ocea, li")a6ul. Ceea ce nu &tiu, este c! ele nu au nici o putere asupra "ani#est!rilor su)tile ale +ieii lor interioare. B.n urile lor, senti"entele lor, creea$! #or"e, culori pe care ele nu au nici o putere s! le schi")e sau s! le ascun !. 2e aceea, pentru un Iniiat, totul este clar' ac! #iinele sunt (n ar"onie sau (n e$or ine, ac! e"an! in ele ce+a constructi+, )ene#ic, lu"inos, o at"os#er! care te (nt!re&te sau te puri#ic!, sau, in contr!, te (").cse&te, el si"te i"e iat. ?i chiar &i s!n!tatea este +i$i)il! pe aur!, starea #icatului, a pl!".nilor, a creierului, etc... toate acestea sunt +i$i)ile (n aur!. ;ura repre$int! eci o carte, ar o carte at.t e su)til!, (nc.t e i#icil s!*i #aci o i ee. ?i a&a cu" nu exist! ou! creaturi cu acelea&i a"prente i%itale, nu exist!, e ase"enea, ou! creaturi care au aceea&i aur!, pentru c! aura repre$int! totalitatea #iinei u"ane. ;t"os#era p!".ntului e i"pre%nat! e e"anaiile oa"enilor, ani"alelor, plantelor, pietrelor, apelor, "unilor &i a tuturor #orelor care +in e la planete &i stele. Aa #el e &i aura u"an!, e o sinte$! +ast!, #oarte )o%at! a tot ceea ce exist! (n o". 2e alt#el, "ineralele, plantele &i ani"alele au e ase"enea o aur!, ar o aur! nu"ai #i$ic!. -ineralele, "etalele &i cristalele proiectea$! anu"ite #ore care #or"ea$! (n 6urul lor un #el e "ic c."p "a%netic, colorat. Aa plante, corpul eteric a au%! +italitatea, ne+oia e a cre&te &i con#er! o aur! "ai intens!, e +italitate "ai "are ec.t cea a "ineralelor. Aa ani"ale, aura e &i "ai )o%at! pentru c! ele au e6a un corp astral, corpul orinelor. 5n %eneral, ele nu au (nceput s!*&i e$+olte corpul "ental, (n ti"p ce la unele ani"ale, cu" ar #i c.inele, calul, ele#antul, "ai"ua... )iolo%ii %!sesc un (nceput al #acult!ii e a %.n i. 7 o %.n ire ru i"entar!, esi%ur, ar (n

+ecin!tatea oa"enilor, corpul lor "ental (ncepe s! se e$+olte, pentru c! oa"enii, ocup.n u* se e ani"ale, iu)in u*le, (n%ri6in u*le, contri)uie "ult la e+oluia lor. C.t espre oa"eni, ei e$+olt! corpul lor "ental (ntr*un "o pro i%ios, ei nu o #ac tot ti"pul (n sensul #a+ora)il, ar cei ce &tiu s! se con uc! &i s!*&i es!+.r&easc! %.n irea, (&i (nt!resc enor" aura. C.t espre s#ini, pro#ei, Iniiai, prin a orarea &i iu)irea lor pentru Creator, ei (&i e$+olt! corpul lor cau$al, corpul lor )u hic &i corpul lor at"ic care #or"ea$! o aur! e o splen oare extraor inar! cu culori (ntr*o continu! "i&care, ca #ocurile e arti#icii. ;ura lor este, e ase"enea, #oarte +ast!, se po+este&te c! aura lui 9u ha se (ntin ea pe "ai "ulte le%he. 2a, "arii -ae&tri sunt capa)ili s!*&i "!reasc! aura pentru a putea cuprin e o (ntrea%! re%iune su) protecia lor &i s! penetre$e (n acela&i ti"p aura tuturor oa"enilor ce locuiesc (n acea re%iune pentru a le insu#la o +ia! nou!. 7i nu au alt! orin! sau scop ec.t e a*&i l!r%i aura pentru a se (ntin e &i a prin e su) aripile lor, cu" se spune, un nu"!r c.t "ai "are e creaturi. Iat! i ealul lor= 7 %ran ios, e su)li". Prin aura lor, ei puri#ic! at"os#era (n 6urul lor, o (n#ru"useea$!, ilu"inea$! &i re(n+ie creaturile. Prin aur! lucrea$!, e ase"enea asupra %r.nelor &i +e%etaiei &i schi")! curenii at"os#erici. 2a, aura Iniiailor este ce+a i+in= Braie acestei aure i"ense, care le per"ite s! atin%! nenu"!rate re%iuni ale uni+ersului, Iniiaii a6un% la o (nele%ere pro#un ! a lucrurilor, care nu este o (nele%ere intelectual!. 2e aceea, +oi tre)uie, e ase"enea, s! oprii intelectul +ostru s! ai)! preocup!ri care nu +! a uc nici +i$iuni celeste nici )eatitu ine &i s! +! a+.ntai, %raie unei aure puternice, lu"inoase, spre re%iuni su)li"e un e +ei (n+!a cu" a creat 2u"ne$eu lu"ea &i ce a scris prin inter"e iul stelelor, "unilor, lacurilor, p!s!rilor, ani"alelor, plantelor. Pentru a cre&te intensitatea, puritatea &i puterea aurei, esenial este s! a+e" un i eal (nalt e a "unci aspra nou! (n&ine, s! (n eplini" acte no)ile &i 6uste, s! a+e" %.n uri &i senti"ente pure. ;cei care %!sesc c! natura actelor, %.n urilor &i senti"entelor lor nu are nici o i"portan! pentru c! "orala &i reli%ia sunt acu" ce+a peri"at, e care tre)uie s! ne e)aras!", (&i ur.esc aura &i nu pro uc ec.t culori sp!l!cite &i "ur are, +i)raii haotice &i i$ar"onioase, pe care alii, (n "o incon&tient, le si"t &i se (n ep!rtea$!. Nu iu)i" ec.t ceea ce este pur, lu"inos, ar"onios, &i cel care +rea s! #ie iu)it tre)uie s! (nelea%! c! nu tre)uie ec.t s! lase s! intre (n el #ore pure &i lu"inoase. Pentru acei care caut! ra%ostea, puterea, sau lu"ina, nu exist! alt! "eto ! ec.t cea e a lucra asupra aurei lor, pentru a (nl!tura culorile &terse care istru%, prin +i)raiile lor, tot ceea ce este )un (n alii. O &tii, cine+a st! a)ia cinci "inute aproape e u"nea+oastr!, apoi +! c!utai (n $a ar inspiraia, )ucuria, cre ina (n 2u"ne$eu. 1otul a isp!rut... ;lii stau cinci "inute cu +oi &i suntei re+i%orai, +echile +oastre celule au isp!rut &i in nou a+ei cre in!, in nou a+ei elan. Cau$a acestor schi")!ri, tre)uie s! o &tii, este aura lor. 2in acest "oti+, aura este ca un instru"ent "a%ic (n ".na Iniiailor. Cu" ea #ace parte in ei (n&i&i, oriun e "er%, ei (")un!t!esc re%atul "ineralelor, plantelor, ani"alelor &i oa"enilor. ?i aceasta nu se opre&te aici. Prin aura sa, un -aestru a6ut! chiar &i es(ncarnaii, care sunt "iliar e &i "iliar e (n spaiu... 2a, aura sa caut! s! se (ntin !, chiar &i acolo, (n cealalt! lu"e. 7u cunosc aceast! pro)le"!, a" stu iat*o. @n -aestru a"eliorea$! estinul a nu"eroase #iine in lu"ea astral! &i in lu"ea "ental!, ac! pe p!".nt el nu se ocup! ec.t e un nu"!r "ic e oa"eni, pe e alt! parte, este, #!r! (n oial!, (n contact cu o "ultitu ine e creaturi care +in s! se (nc!l$easc!, s! se lu"ine$e la aura sa &i s! pri"easc! un pic e +italitate pentru a e+olua. 2a, "unca +erita)il! a "arilor -ae&trii nu este aici, printre oa"eni, pe partea cealalt! "unca lor e "ult "ai intens!, chiar ac! nu +e e" ni"ic. -arii -ae&trii, care au reali$at in toat! ini"a lor, in tot su#letul lor, in tot spiritul lor acest i eal e a*l ser+i pe 2u"ne$eu, au tre$it corpurile lor cau$al &i )u hic, ale c!ror +i)raii atin% chiar &i creaturi care tr!iesc pe alte planete. ?i (n acela&i #el, -ae&trii care tr!iesc pe alte planete atin% creaturile terestre, &i ast#el se #ace un schi"), nu nu"ai (n siste"ul solar, ar (n (ntre% cos"osul. 2u"ne$eu n*a sta)ilit li"ite, nici #rontiere (n uni+ers, &i ac! se spune c! ra%ostea este atotputernic!, este pentru c! ea poate tra+ersa spaiul pentru a atin%e astrele, planetele &i a atin%e entit!ile cele "ai (n ep!rtate.

Pentru ce s*au repre$entat s#inii cu o aureol! (n 6urul capului3 5n trecut, exista o (ntrea%! &tiin! a culorilor care a explicat c! #iecare +irtute se expri"! prin inter"e iul unei culori particulare &i aura e #or"at! in culorile pro use e aceste +irtui. 4#inii au #ost #iine e o "are puritate, care +oiau s! se apropie e 2u"ne$eu, s! se topeasc! (n 7l pentru a*A cunoa&te &i a e+eni ase"enea Aui, &i (n aceast! orin! e cunoa&tere, ei a6un%eau la o anu"e penetrare, o anu"e (nelepciune &i o culoare %al)en! e aur t.&nea in pro#un$i"ea #iinei lor, (n+!luin u*i. 7xist! tot #elul e nuane e %al)en, e la %al)enul cel #in, elicat, p.n! la %al)en e aur. <iecare nuan! are o se"ni#icaie, &i se pot spune "ulte espre acest su)iect care atin%e o pro)le"! alchi"ic!' cu" s! trans#or"i toat! "ateria (n aur #lui ic. 2ac! iscipolul nu*&i e$+olt! anu"ite calit!i &i +irtui pentru a se prote6a, ina"icii intr! (n el, iar el nu "ai poate s! scape e ei. ;tunci, cu" s! ne prote6!"3 Aucr.n asupra aurei, asupra purit!ii &i %ran orii sale. <iecare intre aceste caracteristici epin e +irtuile asupra c!rora o"ul a lucrat. 2ac! o"ul este pur, aura sa e+ine li"pe e &i transparent!. 2ac! e inteli%ent, aura este in ce (n ce "ai lu"inoas!. 2ac! tr!ie&te o +ia! intens!, ea +i)rea$! "ult. 2ac! are +oin! puternic!, ea e+ine #oarte puternic!. 2ac! se concentrea$! spre pro)le"e spirituale, ea se l!r%e&te, se a"pli#ic! &i e+ine i"ens!. ?i #ru"useea, a ic! #ru"useea culorilor, epin e e ar"onia (ntre calit!i &i +irtui. ;ura "ai are "ulte nuane, ar +*a" spus esenialul. 2eci, cei care au tot ti"pul %.n uri )une, cre in!, speran!, )un!tate, puritate, sunt )ene#iciarii tuturor )o%!iilor naturii &i ceea ce este r!u nu poate s!*i atin%!, s! intre (n ei. ;st#el, ei sunt prote6ai, ca e un scut. 4cutul pe care (l poart! ca+alerii (n po+e&ti nu e ni"ic altce+a ec.t si")olul aurei. ?i sa)ia ca+alerului3 ;cestea sunt proiecii e lu"in! care ies in o". Ve ei, sunt ou! si")oluri. ;ura, aceast! incint! care ne (ncon6oar!, repre$int! principiul #e"inin, &i %.n irea pe care o"ul o proiectea$!, sau spiritul s!u care se lansea$! (n spaiu, repre$int! principiul "asculin, acti+, ina"ic. ;ceste ou! si")oluri, al scutului &i al sa)iei, care +in in antichitate, repre$int!, eci, cele ou! principii' principiul #e"inin, aura, &i principiul "asculin, acti+, %.n irea susinut! e +oin!, care $)oar! ca o s!%eat!. 2e alt#el, sa)ia, s!%eata, lancea au repre$entat (ntot eauna principiul "asculin, acti+. 5n astrolo%ie, 4!%et!torul, care tra%e s!%ei cu arcul, este si")olul Iniiatului care proiectea$! %.n irea sa. 7l tra%e cu arcul pentru a prote6a ora&ul Iniiailor, pentru ca nici un ina"ic s! nu poat! intra. Pri+ii cu", (n plan #i$ic, oa"enii au &tiut s! per#ecione$e unelte &i aparate cu care tre)uie s! lucre$e sau s! se apere. ;spiratoarele au (nlocuit "!turile, tractoarele au (nlocuit c!ruele, tancurile, rachetele au (nlocuit s!%eile, l!ncile &i )aionetele. 2ar, (n plan spiritual, oa"enii r!".n s!raci, e$ar"ai. ?i totu&i, exist! tot #elul e "i6loace &i ar"e. 1ot ce a" putut %!si (n plan #i$ic are echi+alentul s!u (n plan spiritual. 5n planul #i$ic, pielea &i +e&"intele ne prote6ea$! corpul #i$ic, (n planul spiritual aura 6oac! acest rol. Nu exist! protecie "ai e#icace ec.t o aur! pur! &i lu"inoas!. 2esi%ur, toate o)iectele, #i%urile &i #or"ulele "a%ice "enionate e tra iia e$oteric! au raiunea lor e a #i, toate au un sens pro#un , ar nici o #or"ul!, nici un talis"an nu e a&a puternic ca aura. 5nainte e a ne a resa spiritelor, &i "ai ales spiritelor in#ernale, un -a% trasea$! un cerc pentru a (nscrie, (n interior, nu"ele lui 2u"ne$eu sau si")oluri, acest cerc este o repre$entare a aurei. Nu pute" s! ne i"pune" .n or ine spiritelor tene)roase ac! nu a+e" (n 6urul nostru un cerc protector, o aur! puternic!. Aa "o ul %eneral, pute" spune, e ase"enea, c! nu +o" o)ine re$ultate spirituale ac! nu a+e" (n 6urul nostru un cerc e protecie, a ic! aura co"pus! in +irtui &i #ore i+ine care si")oli$ea$! nu"ele 2o"nului (nscris (n cerc. 2ar "ult! lu"e se a"estec! (n practicile "a%ice #!r! s! cunoasc! ori%inea si")olurilor pe care le utili$ea$!, #!r! a (nele%e sensul a ceea ce #ac. 7i se "ulu"esc s! se con#or"e$e ritualurilor in icate (n c!ri, #!r! s! se %.n easc! c! (n interior tre)uie, e ase"enea, s! trase$e un cerc &i s! (nscrie nu"ele 2o"nului, a ic! s! o).n easc! +irtui care s! #or"e$e o aur! e puritate, s#inenie, e lu"in! &i e ra%oste. 7i i%nor! toate acestea, e aceea, (n ciu a cercului, ei sunt +ulnera)ili. ;cest cerc nu se trasea$! (n exterior, iar (n interior ei nu sunt (n re%ul!, eci nu sunt prote6ai. C.n se spune c! "a%ul, in.n (n ".n! o )a%het! sau o sa)ie, se plasea$! (ntr*un cerc

&i cite&te #or"ule intr*o carte, este exact, ar pentru Iniiat, #iec!ruia intre aceste etalii (i corespun e ce+a care tre)uie s! pose e (n interior. Iniiatul tre)uie, "ai (nt.i, s! ai)! )a%heta "a%ic! (n interior, sa)ia (n interior, &i cartea e ase"enea, (n interior. Iniiatul cite&te, &i cartea repre$int! cunoa&terea tuturor #orelor &i tuturor spiritelor naturii. 9a%heta "a%ic!, sau sa)ia, repre$int! +oina cu care tre)uie s! lucre$e. 2ac! nu are aceast! )a%het!, aceasta (nsea"n! c! nu pose ! +oin! &i nu +a putea con6ura spiritele. ?i acu", cu" s! lucr!" asupra aurei3 Pute" s! o #ace" (n ou! "aniere. -ai (nt.i, prin +oina con&tient!, a ic! concentr.n u*ne asupra culorilor, i"a%in.n u*ne c! (nnot!" (n culorile cele "ai pure, cele "ai lu"inoase. Pentru a a+ea o i ee exact! asupra celor &apte culori, tre)uie s! +! ser+ii e o pris"!. Culorile pe care le +e ei (n natur!, ale #lorilor sau ale p!s!rilor nu sunt exact cele ale lu"inii solare. 5n ti"p ce, cu a6utorul pris"ei +e ei exact ce sunt cu a e+!rat ro&ul, portocaliul, %al)enul, +er ele, al)astrul &i +ioletul. ;poi, putei #ace #ace un exerciiu i"a%in.n u*+! cu" culorile ies in +oi &i se propa%! (n spaiu, c! suntei scu#un at (n aceast! lu"in!, (n aceste culori, c! suntei (ncon6urai e o s#er! lu"inoas! &i c! tri"itei (n tot uni+ersul ra%ostea +oastr!. ;cestea sunt exerciii #oarte pl!cute, se poate s! nu "ai +rei s! +! oprii, #!c.n u*le= ; oua "eto ! este e a "unci asupra +irtuilor' puritate, r!) are, in ul%en!, %enero$itate, )un!tate, speran!, cre in!, s"erenie, reptate, e$interes. ;ceast! a oua "eto ! este cea "ai si%ur!. Aucrai asupra +irtuilor &i +irtuile #or"ea$! aura. 7+i ent, putei aplica a")ele "eto e, e &i "ai )ine. Prin +irtui aceasta se #ace natural, prin +oin! con&tient! aceasta se #ace e ase"enea, ar e "ai puin e#icace. 2eoarece, s! presupune" c! +! concentrai (n #iecare $i asupra aurei, ar (n acela&i ti"p tr!ii o +ia! or inar!, c!lc.n le%ile i+ine' pe e o parte construii, ar pe e alt! parte istru%ei. 2e aceea e "ai )ine s! (")inai cele ou! "eto e' s! tr!ii o +ia! onest!, pur!, plin! e iu)ire, &i (n acela&i ti"p s! lucrai con&tient asupra aurei, prin i"a%inaie. Cu" +*a" spus, pe "!sura e$+olt!rii sale, aura +! +a per"ite s! co"unicai cu toate re%iunile spaiului. 4tu iai planetele siste"ului nostru solar' le separ! "ilioane e kilo"etri, ar (n realitate ele se atin%, #u$ionea$! &i #or"ea$! o unitate. 2a, nu"ai (n aparen! sunt separate. 4! lu!" exe"plul P!".ntului' continentele au o anu"it! (ntin ere, ar apele sunt (n "ai "are proporie ec.t continentele, la r.n ul s!u, at"os#era %a$oas! care (ncon6oar! planeta ocup! e "ai "ulte ori +olu"ul s!u, apoi, easupra at"os#erei, 1erra are un corp eteric, un corp astral &i un corp "ental, (nc! &i "ai +ast... Pentru c! 1erra e o creatur! +ie, inteli%ent!, care are e ase"e"nea su#let &i spirit. ?i cu" e la #el &i pentru alte planete, atunci, +e ei, totul se (ntrep!trun e. Corpurile lor #i$ice sunt (n ep!rtate, ar aura lor, e"anaiile lor se atin%, #u$ionea$!. ;st#el pute" explica, (n astrolo%ie, in#luenele planetare, %raie aurei lor, planetele se (ntrep!trun &i acionea$! unele asupra altora &i asupra creaturilor care le locuiesc. -ulte lucruri espre aur! nu sunt (nc! explicate, ar esenialul este s! (n+!ai s! +! ocupai e aura +oastr!, a&a cu" +! ocupai e piele. <acei )!i, o (n%ri6ii, nu*i a&a3... 2ar, e+i ent, pentru aur! e puin "ai %reu' nu pute" s!*i aplic!" loiuni, cre"e... sau )i#tecuri, pentru a o (n ulci= 2e alt#el, chiar &i pentru piele, re"e iile nu sunt %ro$a+e. 7xist! #e"ei care nu se spal! pe #a!, spun.n u*&i c! nu +or s!*&i strice pielea. 2ar nu exist! ni"ic "ai "inunat ec.t apa= A!sai toate aceste loiuni &i cre"e care sunt chiar periculoase' nu &tii ce +! p!trun e prin pori. @"anitatea e acu" e o)i&nuit! s! (")un!t!easc! nu"ai aparena, ar (n +iitor se +a insista asupra a+anta6elor aspectelor p!rilor interioare, &i, (n loc s! aler%e la toate institutele e #ru"usee terestre, #e"eile +or intra (n propriul lor institut e #ru"usee spiritual, a ic! +or lucra asupra aurei lor. ;cesta e un +erita)il institut e #ru"usee. O aur! intens!, lu"inoas! (n#ru"useea$!... &i, cel puin, e o #ru"usee ura)il!= Pe c.n , o #e"eie care iese intr*un institut e #ru"usee este +esel! pentru 2F e ore... ar poi".ine, ce ta)lou +echi= 7i a, aceasta e pentru c! (")un!t!irea nu +ine in interior, iar tot ceea ce nu +ine in interior, nu urea$!.

Particulele e"anate e un "are -aestru sunt !t!toare e +ia!, intense, lu"inoase, puternice. Penetr.n aura noastr!, aceste particule intr! (n structura noastr! &i trans#or"! #iina noastr!. ;ceia care au pri"it cu ra%oste aceste e"anaii, +or (ncepe, (ntr*o $i, s! %.n easc! ca &i "aestrul lor, s! se poarte ca el, s! e+in! li)eri ca el. 2esi%ur, aceasta nu se (nt."pl! ec.t up! ani e $ile, ar se (nt."pl!. 2in p!cate, oa"enii nu se opresc nicio at! asupra acestei p!ri in+i$i)ile. 7i nu se )a$ea$! ec.t pe ceea ce le pute" ar!ta, sau pe ceea ce pot atin%e. Partea in+i$i)il! o ne%li6ea$!. ?i totu&i, e at.t e i"portant!= 2eci, eci ei*+! s! lucrai asupra aurei &i +ei (nele%e "ulte lucruri. C.n suntei #urio&i suntei (ncon6urai e culoarea ro&ie ca #ocul, ar un ro&u (ntunecos, "ur ar, #oarte i#erit e ro&ul tran a#iriu ce corespun e ra%ostei. ?i ac! nu a+ei cre in!, pace, al)astrul aurei +oastre este &ters, ur.t, pe "!sur! ce cre ina +oastr! cre&te, culoarea al)astr! in aur! sea"!n! cu al)astrul cerului. 5n #iecare $i #acei acest exerciiu. Auai o pris"!, orientai*o (n lu"ina soarelui, &i pri+ii cu", tra+ers.n *o, lu"ina se esco"pune (n &apte culori. 2up! ce ai conte"plat a e+!ratele culori, (nchi ei ochii &i i"a%inai*+! c! suntei (ncon6urat e +iolet, apoi e al)astru, e +er e. &i a&a "ai eparte... 4au, (ncepei cu ro&ul, "er%.n spre +iolet, p!str.n c.te+a "inute #iecare culoare (n 6urul +ostru. Practic.n (n #iecare $i acest exerciiu, +! +ei puri#ica aura, o +ei (nt!ri &i +! +ei si"i at.t e )ine, (nc.t +! +ei "ira. Iar c.n cine+a in #a"ilia +oastr! sau intre prietenii +o&tri +a #i )olna+, sau ne#ericit, escura6at, ac! +ei +rea, cu a e+!rat, s!*l a6utai, #acei acela&i lucru asupra lui, tri"itei*i cele "ai #ru"oase culori ale pris"ei. 2a, c.te exerciii pute" #ace cu aura &i culorile sale= 1oate aceste exerciii cu culorile le putei #ace i"ineaa "er%.n la r!s!ritul soarelui. Pri+in soarele, +i$ion.n aura cu care este (ncon6urat &i cu" .&nesc culorile in el &i se propa%! (n spaiu spunei' :7u, e ase"enea, +reau s!*"i (ncon6ur #iina proprie cu lu"in! e aur, al)astr!, +iolet!...> ?i sc!l ai*+! (n elun% (n aceast! splen oare, (n aceste culori, conte"plai*le, i"a%inai*+! c! "er% #oarte eparte, c! toate creaturile se "i&c! (n aceast! at"os#er! "inunat!, c! (nnoat! (n aceast! lu"in!, c! sunt i"pre%nate e aceast! lu"in!... &i aura +oastr! +a e+eni pentru ele o )inecu+.ntare. Putei s! "er%ei oric.t, nu exist! li"ite. Oa"enii sunt cei care (&i crea$! tot ti"pul li"ite. 1re)uie s! a+e" o a")iie nes#.r&it! pentru )ine &i s! spune"' >Voi "er%e p.n! acolo=> @n -aestru, un iscipol e+oluat, tri"it ra%ostea lor (ntre%ii creaii, (ntre%ului uni+ers, &i aceast! ra%oste "er%e "ai eparte ec.t astrele... 2a, pentru unii, e o realitate= 7i (&i tri"it ra%ostea lor p.n! la astre &i ca un +al, ra%ostea astrelor re+ine &i se re+ars! asupra lor, iar ei (nnoat! (n ra%oste, tr!iesc (n iu)irea cos"ic!. II @na in #unciile aurei este e a asi%ura schi")urile (ntre astrele exterioare &i astrele care sunt (n noi. 2ac! aura noastr! e i"pur!, (ntunecat!, nu nu"ai c! nu poate sesi$a curenii )ene#ici, ar ea (i captea$! pe cei "ale#ici. 4pune" c! exist! planete )ene#ice &i planete "ale#ice. 2ar atunci, e ce aceea&i planet! acionea$! #a+ora)il asupra unora &i e#a+ora)il asupra altora3 7 si"plu' acela care nu pri"e&te ec.t in#luenele proaste nu e pre%!tit s! le capte$e pe cele )une. 5n realitate, toate planetele sunt )ene#ice, ar aciunea lor asupra o"ului epin e e aura sa. 2ac! (n aur! se %!sesc ele"ente care nu per"it ca in#luenele )ene#ice ale unei planete s! intre (n o", curenii pe care aceast! planet! (i tri"it se alterea$!, se spar% &i pro uc e#ecte noci+e. 5n schi"), ac! aura sa e pur!, puternic!, toate in#luenele, chiar &i cele proaste, e+in )une pentru el. 4! nu #ii "irai c.n au$ii c! planetele exist! e ase"enea (n noi... O"ul este o re#lectare a cos"osului, toate planetele exist! e ase"enea (n el, ca &i (n uni+ers, ele se rotesc (n 6urul soarelui lui interior. 4e pot spune "ulte lucruri espre acestea. ;ceast! &tiin! a #ost cunoscut! (n trecut, acu" e aproape pier ut!, ar (n +iitor ea se +a #i in nou (n+!at!. -arte, 4aturn, @ranus, Pluto sunt consi erate "ale#ice, (n realitate, ele sunt a&a pentru creaturile care nu las! s! treac! +irtuile lor. Calit!ile )une a lui -arte sunt +oina, cute$ana, orina e a (n+in%e i#icult!ile, e a atin%e scopul #ixat, &i cele rele sunt e+i ent cru$i"ea,

+iolena, ne+oia e a istru%e. Calit!ile )une ale lui Venus sunt )un!tatea, #ar"ecul, elicateea, iar cele rele sunt sen$ualitatea, #ri+olitatea, in#i elitatea. 5n o" se "ani#est! aspectele )une sau rele ale acestor planete, up! cu" aura sa este pur! sau o)strucionat! e ele"ente care, prin a#initate, atra% in#luenele )une sau rele. ;ceste le%i sunt +ala)ile e ase"enea pentru celelalte planete. Calitatea aurei noastre este cea care atra%e +irtuile lui 4aturn /r!) area, sta)ilitatea, orina e a cunoa&te0 sau e#ectele sale /tristeea, (nc!p!.narea, acri"ea0, +irtuile lui Gupiter /%ran oarea, %enero$itatea, )un!tatea, cle"ena0 sau e#ectele sale /a")iia, +anitatea, orina e a o"ina pe alii, e a*i stri+i chiar0. 2eci, pro)le"a care se pune pentru iscipol este e a &ti s! lucre$e asupra aurei sale pentru a pri"i nu"ai in#luenele #a+ora)ile ale planetelor. Pentru c!, contrar opiniei "a6orit!ii astrolo%ilor, in#luenele )une sau rele ale planetelor asupra unei #iine u"ane nu epin exclusi+ e se"nul &i e casa (n care ele se a#l!, nici e aspectele care exist! (ntre ele, up! %ra ul e e+oluie a persoanei, aceste in#luene se +or "ani#esta i#erit. 2e aceea se spune' :astrele pre ispun, ar nu ispun>. Ve ei, pro)le"a aurei este #oarte i"portant!. 2ac! aura +oastr! nu e pur!, nu pot penetra (n +oi, nu nu"ai in#luenele planetelor ci &i )inecu+.nt!rile pe care #iinele an%elice le tri"it pe p!".nt, in cau$a tuturor straturilor %roase care ascun #iina +oastr! a e+!rat!. C.n norii sunt (n%ro&ai, ei acoper! soarele, care nu "ai poate s! (nc!l$easc!, nici s! lu"ine$e creaturile. 7ste la #el &i pentru persoanele (n%ri6orate, tul)urate, #urioase sau pline e u&"!nie' exist! nori pe aura lor. 2e alt#el, aura este e o su)tilitate in#init! a +i)raiilor, ea e ani"at! e "i&c!ri rapi e, +aria$! constant up! starea noastr! e con&tiin! &i chiar up! starea e s!n!tate. O"ul pose !, )ine(neles, o aur! care nu se schi")!, care arat! ceea ce este el (n pro#un$i"e, ar ea are nuane care +aria$! e la un "o"ent la altul. Aa #el stau lucrurile cu #aa o"eneasc!' (n ti"pul unei $ile, trece prin tot #elul e expresii, #!r! ca aceasta s!*i a#ecte$e #or"a nasului, #runii sau %urii. 5n ca$ul aurei, ea e co"pus! in anu"ite ra iaii, in anu"ite culori care re+elea$! a e+!rata natur! a o"ului, care nu se "o i#ic! e*a lun%ul existenei lui, (n ti"p ce alte +i)raii +in &i pleac!, expri".n st!ri pasa%ere. 2eci, acei care se las! purtai e anu"ite e"oii sau anu"ite sl!)iciuni (&i ar #!r! (ncetare aura, &i c.n #orele )ene#ice +or s! p!trun ! (n ei pentru a*&i #ace cui), ele sunt ("pie icate e +erita)ile carapace e culoare &tears! &i opac!. 4! presupune" c! tr!ii o +ia! nere$ona)il!, haotic!, aura +oastr! +a #i atunci tra+ersat! e "ulte tur)ioane &i +i)raii e$or onate, &i ea nu +a "ai putea #i un ecran su#icient e puternic pentru a re$ista atacurilor &i ostilit!ilor lu"ii in+i$i)ile. ;poi, schi")urile pe care le #acei cu uni+ersul &i cu toate creaturile nu +or "ai #i ar"onioase. 2up! le%ea a#init!ilor, nu +ei atra%e in uni+ers nu"ai ceea ce este e$or onat, haotic &i su")ru, iar ceea ce este lu"inos, +ei respin%e. 2eci, ac! aura +oastr! este i"pur!, &tears!, haotic!, toate #orele ar"onioase, pure &i lu"inoase +or r!".ne (n a#ar!, &i nu"ai ceea ce este &ters &i ur.t se +a scu#un a (n ea, pentru c! ea nu +a l!sa s! treac! ec!t ceea ce i se asea"!n!. Cu" spune" noi (n 9ul%aria' : -!%arii r.io&i se a ul"ec! (ntre ei, peste &apte ealuri>... &i se re%!sesc= 2eci, ac! aura +oastr! nu e lu"inoas!, ea nu e o )un! per ea e protecie, nici un )un aparat pentru a percepe lu"ea in+i$i)il! &i partea ascuns! a lucrurilor, &i nu +ei a+ea nici intuiie, nici presenti"ent. Nu +ei "ai putea #ace schi")uri cu Cerul, &i #iinele in re%iunile (n ep!rtate nu +or )!%a (n sea"! existena +oastr!, #iinele lu"ii in+i$i)ile, care locuiesc #oarte sus, nu +! +! . 5n ti"p ce, ac! aura +oastr! e lu"inoas!, #iinele +! +! . 2e ce3 4! presupune" c! na+i%ai pe ocean (n ti"pul nopii, ac! +aporul nu e lu"inat, ni"eni nu*l +a +e ea. 2ar ac! lansai se"nale, proiectai lu"ini, +ei #i $!rii e (n at!, &i co"unicarea se +a #ace. ;ceasta e o i"a%ine, e+i ent c! (n $ilele noastre exist! "ulte alte "i6loace e a sta)ili contacte e co"unicare, ar ea +! +a #ace o i ee espre ce +reau s! +! #ac s! (nele%ei. 1erra este ca un ocean pe care noi na+i%!" noaptea, sunte" (n o)scuritate, &i ac! nu proiect!", e 6os, se"nale lu"inoase, #iinele in+i$i)ile, (n%erii, arhan%helii, nu ne +or percepe. 1re)uie, eci, s! proiect!" lu"ini, &i aceste lu"ini sunt proiectate e c!tre aur!. 2eci, cel ce pose ! o aur! #oarte lu"inoas! este perceput e lucr!torii Cerului &i ac! el (i chea"!, ei se pot iri6a spre el in cau$a lu"inii sale. ;ceasta, e tot o i"a%ine... eoarece,

11

ac! spiritele an%elice +or s! %!seasc! pe cine+a, #ii si%uri c! au "ai "ult e un "i6loc la ispo$iie. 2in tot eauna se spune c! 1erra e o +ale a lacri"ilor, a su#erinelor &i a tene)relor. 7i a, nu e e "irare c.n oa"enii trec neo)ser+ai c.n su#er!, %e", se re+olt!' ei nu e"it nici o lu"in!= 1re)uie s! e"ite" se"nale lu"inoase prin inter"e iul aurei. ;ura +! ser+e&te, eci, la a atra%e atenia acestor #iine celeste asupra +oastr!. 2ar ea +! per"ite, e ase"enea, s! a+ei acces la re%iunile un e locuiesc aceste #iine. Pentru a putea "er%e (n anu"ite locuri, tre)uie s! a+ei un pa&aport, e (n at! ce l*ai o)inut, porile +i se echi . ;&a este &i (n planul #i$ic, &i (n planul spiritual. Pentru a intra (n anu"ite re%iuni ale lu"ii in+i$i)ile, ne tre)uie un pa&aport, care e e #apt aura, cu culorile care le conine. ;st#el, pentru a #i a "is (ntr*o re%iune anu"it!, tre)uie ca aura s! pose e culorile acestei re%iuni. 2ac! a+ei, e exe"plu, culoarea %al)en!, e aur, suntei pri"ii (n )i)liotecile naturii &i toate secretele +! sunt re+elate. ;l)astrul +! per"ite accesul (n re%iunile "u$icii &i reli%iei, ro&ul (n cele in care +ei sor)i esena (ns!&i a +italit!ii. ;ura e eter"inant! pentru a #i pri"it (n lu"ea in+i$i)il!. Culorile ei sunt un #el e pa&apoarte pentru re%iunile c!rora le corespun , iar spiritele care locuiesc (n aceste re%iuni +! recunosc &i +in s! +! a6ute. 4tarea aurei, puritatea sa, li"pe$i"ea sa, epin e #elul (n care tr!ie&te o"ul. 2ac! el se las! pra ! tr.n !+iei interioare, e$or inii, +icilor, aura sa (ncepe s! se ase"ene cu o "la&tin! care e"an! tot #elul e "ias"e +!t!"!toare pe care alii le si"t. Chiar ac! nu +! ni"ic * "ai puin clar+!$!torii * e i#icil e +!$ut aura oa"enilor, ei si"t o at"os#er! ap!s!toare, o)scur!, ca (n apropierea unei "la&tini. 5n ti"p ce un Iniiat, un -aestru, care ti"p e secole, "ilenii a "uncit s! e$+olte (n el ra%ostea, (nelepciunea, puritatea, e$interesul, pose ! o aur! i"ens!, (n care creaturile +in s! se scal e &i un e se si"t hr!nite, lini&tite, re(nprosp!tate, antrenate (ntr*o irecie i+in!. 2e aceea, iscipolii pot pri"i "ulte )inecu+.nt!ri in partea aurei -aestrului, ar cu con iia s! #ie con&tieni, pentru c! ac! nu sunt con&tieni, orice ar #ace -aestrul lor, ei r!".n (nchi&i in#luenei lui. 2ar iscipolul nu tre)uie s! se "ulu"easc! s! )ene#icie$e e aura -aestrului s!u, el tre)uie s! lucre$e asupra propriei aure, &i pentru aceasta tre)uie s! (&i schi")e +iaa. Pentru c!, ac! nu #ace ni"ic pentru a*&i schi")a +iaa sa "e iocr!, plin! e sl!)iciuni &i stupi it!i, toate exerciiile e concentrare asupra aurei pe care ar putea s! le #ac!, nu +or ser+i la "are lucru. 7 exact ce se (nt."pl! (n ca$ul s!n!t!ii' ac! ne "ulu"i" s! lu!" "e ica"ente, #!r! a ne schi")a "o ul e +ia!, "e ica"entele nu +or #i ec.t paleati+e. 7 %reu s! #aci oa"enii s! (nelea%! c! sin%ura "eto ! cu a e+!rat e#icace este e a #ace schi")!ri (n "o ul lor e a tr!i. O aur! pur! a uce, "ai (nt.i, a"elior!ri (n +oi (n&i+!, ar ea trans#or"!, e ase"enea, &i a")iana in 6urul +ostru, e aceea unii (ncep s! +! iu)easc!' #!r! a &ti pentru ce, ei se si"t )ine (n apropierea +oastr!. 5n realitate, ei si"t pre$ena #iinelor lu"inoase pe care aura +oastr! le atra%e. 7ntit!ile celeste iu)esc culorile pure, &i c.n $!resc o #iin! (ncon6urat! e aceast! lu"in! &i aceste culori, ele #u% spre ea, a&a cu" entit!ile tene)roase "er% up! oa"enii +icio&i &i r!i &i (i #ac respin%!tori pentru antura6ul lor. 2ar oa"enii sunt at.t e incon&tieni, nu &tiu nici e ce, nici cu" atra% lucrurile )une sau rele. ;ura e o lu"e or%ani$at!, ierarhi$at!. Ca &i ar)orele +ieii, ea e i+i$at! (n re%iuni un e locuiesc arhan%heli, (n%eri, spirite ale naturii, ar e ase"enea &i entit!i ale in#ernului. ;ceasta epin e e +iaa o"ului. ;cel care are )inecu+.ntarea e a #i locuit e spirite lu"inoase se "ani#est! prin aruri extraor inare e clar+i$iune, clarau iie, e +in ec!tor... #ace "iracole= 5n ti"p ce, pentru acel care atra%e entit!i "ale#ice se +or)e&te e posesiune, e su)6u%are... 1re)uie #!cut!, eci, o "unc! e es!+.r&ire, (n ani e $ile pentru a #ace in aura noastr! o anten! capa)il! s! atra%! ceea ce este cu a e+!rat #ru"os &i )ene#ic (n uni+ers. 2ac! +*a& (ntre)a' :Hinei cu a e+!rat la s!n!tatea, #ru"useea, pacea, #ericirea +oastr!3> +ei r!spun e' :9ine(neles, nu le +re" ec.t pe acestea=> ?i atunci, e ce nu #acei ni"ic pentru a le o).n i3 1oate aceste )inecu+.nt!ri nu pot +eni e sus, prin ha$ar . Cel "ai )un "i6loc e a le atra%e este e a lucra asupra aurei' prin ra%oste o u"plei e +ia!, prin (nelepciune o #acei "ai lu"inoas!, prin #ora caracterului o #acei "ai puternic!, printr*o +ia! pur! o #acei

"ai li"pe e &i "ai clar!. Calit!ile pe care +rei s! le ai aurei +oastre epin e +irtuile pe care +rei s! le e$+oltai. Nu e )ine s! se crea ! c! e$+olt.n o sin%ur! calitate, +ei o)ine toate )inecu+.nt!rile. Nu, #iecare lucru e eter"inat (n uni+ers, &i #iecare +irtute atra%e o )inecu+.ntare eter"inat!. ;r #i prea lun% s! +! +or)esc e toate nuanele, ar putei s! +! %.n ii +oi (n&i+!. 2ac! &tii s! o)ser+ai, ar #i tre)uit s! o re"arcai (n circu"stanele si"ple ale +ieii. C.n cine+a +or)e&te, se expri"! cu #or! &i con+in%ere, &i aceast! con+in%ere in#luenea$! pe alii. 2ar anali$ai*i )ine cu+intele, poate +! +ei a sea"a c! spune "ulte prostii. In+ers, exist! persoane inteli%ente &i care +or)esc inteli%ent, ar nu au capacitate e con+in%ere, nu sunt ascultate. <ora e con+in%ere e un lucru, iar inteli%ena e un altul= 4unt +irtui i#erite care au aurei i#erite calit!i. 1re)uie s! re#lectai la aceasta &i s! (nele%ei c! "uncin $ilnic pentru a +! (")o%!i aura cu calit!i noi, +ei o)ine tot ceea ce +! orii. Cap III Plexul solar 4iste"ul ner+os si"patic e co"pus in centrii care se eta6a$! e la creier p.n! la )a$a "! u+ei spin!rii &i intr*o parte peri#eric!, constituit! intr*un ansa")lu e ner+i &i %an%lioni unii (ntre ei printr*o reea e #i)re ner+oase nu"it plexuri. Plexul solar, situat la ni+elul sto"acului, este unul intre ele. Ban%lionii siste"ului si"patic se reparti$ea$! ast#el' * C perechi e %an%lioni intracranieni a"plasai pe traseul ner+ului tri%e"en. * C perechi e %an%lioni cer+icali (n relaie cu ini"a. * 12 perechi e %an%lioni orsali (n relaie cu pl!".nii &i plexul solar * F perechi e %an%lioni lo")ari (n relaie cu plexul solar &i, prin plexul solar, cu sto"acul, intestinul su)ire, #icatul, pancreasul, rinichii. * F perechi e %an%lioni sacrali (n relaie cu rectul, or%anele %enitale &i +e$ica. ;ce&tia #ac (n total 2I e perechi. ;cest nu"!r, 2I, nu este un nu"!r oarecare. @n ka)alist +! +a spune c! este nu"!rul celor F litere ale nu"elui lui 2u"ne$eu' 7 extraor inar s! constat!" c! nu"ele lui 2u"ne$eu e construit up! acelea&i le%i ce con uc structura siste"ului si"patic= Cele ou! %rupe e C perechi e %an%lioni intracranieni &i cer+icali sunt (n le%!tur! cu lu"ea i+in!, ei corespun p!rii psiholo%ice ale naturii. Cei 12 perechi e %an%lioni orsali sunt (n le%!tur! cu lu"ea spiritual!, ei corespun p!rii #i$iolo%ice ale naturii. Cele ou! %rupe e F perechi e %an%lioni lo")ari &i sacrali sunt (n le%!tur! cu lu"ea #i$ic!, ei corespun p!rii anato"ice ale naturii. 4! stu ie" #iecare intre aceste %rupe "ai (n etaliu' 2 ori C perechi e %an%lioni intracranieni' C este nu"!rul 2i+init!ii. 7ste nu"!rul Ja))alei, pentru c! Ja))ala ne rele+! #actorii, principiile care acionea$! (n uni+ers. Ja))ala r!spun e la (ntre)area :cine>' cine a creat3 cine acionea$!3 12 perechi e %an%lioni orsali' 12 este nu"!rul Naturii con us! e a&tri, este nu"!rul astrolo%iei /cele 12 constelaii $o iacale0, care stu ia$! in#luenele corpurilor celeste, #unciile or%anelor corpului cos"ic. ;strolo%ia este (n le%!tur! cu circulaia &i respiraia. Punctul +ernal, e exe"plu, retro%ra ea$! un %ra la #iecare E2 e ani, ori, E2 este e ase"enea nu"!rul )!t!ilor ini"ii pe "inut. Pentru respiraie, nor"a este e 1K "i&c!ri pe "inut, &i 1K este un s#ert in E2. ;strolo%ia r!spun e la (ntre)area :c.n >3 2 ori F perechi e %an%lioni lo")ari &i sacrali' F este nu"!rul alchi"iei, pentru c! repre$int! cele F st!ri ale "ateriei' p!".nt, ap!, aer &i #oc. ;lchi"ia r!spun e la (ntre)area :ce>3 Cele 2I e perechi e %an%lioni ale siste"ului si"patic sunt eci i+i$ai (n D %rupe. ;ceste D %rupe e %an%lioni sunt le%ate e D +irtui repre$entate e penta%ra"!' puritate, reptate, ra%oste, (nelepciune &i a e+!r. * Puritatea este le%at! e cele F perechi e %an%lioni sacrali ce constitue )a$a lanului

1C

e %an%lioni, pentru c! puritatea este )a$a, #un a"entul.

* Gustiia corespun e celor F perechi e %an%lioni lo")ari /situai (n re%iunea rinichilor, la care e le%at! 9alana , si")olul echili)rului0, (n relaie cu toate or%anele nutriiei' sto"ac, #icat, intestin, etc... 2in cau$! c! o"ul nu se &tie hr!ni cu" tre)uie, echili)rul este rupt, platanele )alanei sunt ere%late &i neca$urile ce ur"ea$! re+elea$! c! 6ustiia tre)uie s! inter+in! pentru a resta)ili or inea. * 2ra%ostea este le%at! e cele 12 perechi e %an%lioni orsali. 2ra%ostea este o #or! care ne ilat! /&i aceast! ilatare se re%!se&te (n "i&c!rile respiraiei0, care ne lea%! e toate #iinele, e tot uni+ersul, re$u"at e cele 12 constelaii ale $o iacului. * 5nelepciunea este le%at! e cele C perechi e %an%lioni cer+icali care prin inter"e iul ner+ilor car iaci sunt (n relaie cu ini"a, pentru c! a e+!rata (nelepciune +ine in ini"!. * ; e+!rul este le%at celor C perechi e %an%lioni intracranieni, pentru c! a e+!rul este (n +.r#, este scopul e atins, este easupra tuturor. ; e+!rul, (nelepciunea, ra%ostea, reptatea &i puritatea ne pot pune (n contact cu toate #orele ar"onioase in uni+ers e la care pri"i" )inecu+.nt!ri. <iecare +irtute a"eliorea$! #uncionarea %an%lionilor &i or%anelor e care e le%at!, (n acela&i #el (n care #iecare %re&eal! ("potri+a acestor +irtui eran6a$! #uncionarea lor. 4*a cre$ut "ult ti"p c! nu exist! nici o le%!tur! (ntre creier &i siste"ul si"patic. 5n $ilele noastre se &tie c! aceast! relaie exist!, &i este chiar #oarte str.ns!. Creierul nu poate aciona irect asupra or%anelor, ci acionea$! prin inter"e iul unui con uctor, care e "arele si"patic &i al c!rui cel "ai i"portant centru este plexul solar. Iniiaii lucrea$! la a con&tienti$a le%!tura intre plexul solar &i creier, pentru c! o at! reali$at! con&tient, totul e+ine u&or' prin inter"e iul plexului solar, ei pot s! a6un%! s!*&i controle$e &i s!*&i re(nsprosp!te$e or%anele corpului lor #i$ic.

7xist! o le%!tur! (ntre st!rile psihice &i st!rile #i$ice. 1risteea, e exe"plu, acionea$! asupra c!ilor si"patice, care, a+.n un rol +asoconstrictor, (ncepe s! contracte siste"ul arterial. ;ceast! contracie pro us! e tristee, ("pie ic! eci circulaia s.n%elui, &i, prin ur"are, e ase"enea, &i i%estia, respiraia, etc... Ne si"i", eci, co"pri"ai, s!r!cii, a)an onai. Nu e chiar a&a, ar e o i"presie ce r!".ne. Pentru a pune (n aciune, (n sens in+ers, ner+ii care ilat!, tre)uie s! apel!" la )ucurie, ra%oste, &i, (n #iecare i"inea!, la tre$ire, (n loc s! ne %.n i"' :Nu "ai a" )ani, iu)ita "ea "! (n&eal!, n*a" pri"it scrisorile pe care le a&tepta"...> tre)uie, in contr!, s! ne str! ui" s! a+e" o %.n ire po$iti+!. 5n #iecare i"inea!, tre$in u*se, un a e+!rat iscipol %.n e&te a&a' :2o"nule 2u"ne$eu, Creatorul nostru, 5i "ulu"esc c! "*a" tre$it (n +ia!, s!n!tos, put.n s! respir, s! "er%, s! c.nt, s! pri+esc, s! au ... pentru c! acestea sunt co"ori inesti"a)ile.> 1re)uie s! ne scul!" )ucuro&i, "ulu"in 2o"nului. 2ac! oa"enii (")!tr.nesc at.t e repe e, este in cau$! c! nu &tiu cu" s! che"e (n #iecare $i )ucuria. Plexul solar e un centru extre" e i"portant &i tre)uie s! e+it!" tot ceea ce ar putea s! (l contracte, pentru c! el (ntreine "ai eparte contracia +aselor e s.n%e &i i#eritelor canale ale or%anis"ului. ?i c.n s.n%ele sau celelalte lichi e circul! prost, se #or"ea$! epo$ite care, cu ti"pul, s#.r&esc prin a pro+oca tot soiul e pro)le"e. Ceea ce pertur)! "ai "ult plexul solar sunt "ani#est!rile e$or onate ale corpului astral' #rica, #uria, %elo$ia, ra%ostea pasional!. ?i cu" plexul solar e un re$er+or e #ore, consecina acestor i$ar"onii e o e"a%neti$are total!. C.n si"ii un #rison sau un &oc, i"e iat +ei #i %olit e #ore, picioarele nu +! "ai susin, ".inile +! tre"ur!, capul +! este +i . ;ceasta se"ni#ic! c! plexul +ostru solar &i*a epui$at #orele sale. Plexul solar poate s! se %oleasc!, ar poate s! se &i u"ple, este chiar ceea ce iscipolul tre)uie s! (n+ee' cu" s!*&i u"ple plexul solar. V! +oi a c.te+a "eto e. <iecare ar)ore e un re$er+or e #ore n!scute in soare &i p!".nt, &i pute" sor)i aceste #ore. ;le%ei un ar)ore "are, a&e$ai*+! cu spatele la el punei ".na st.n%! la spate, cu pal"a pe trunchiul ar)orelui, (n acela&i ti"p punei pal"a ".inii reapte pe plexul solar. Concentrai*+! asupra ar)orelui cer.n u*i s! +! ea o parte in ener%iile sale' le +ei pri"i prin pal"a st.n%! &i le +ei ce a prin pal"a reapt! (n plexul +ostru solar. 7 un #el e trans#u$ie e ener%ie. Putei s! +! re(nprosp!tai plexul solar ascult.n cur%erea unui i$+or, unei casca e sau unei #.nt.ni. ;cestea sunt "eto e (n aparen! nese"ni#icati+e, ar care au "ari re$ultate. ;pa care cur%e in#luenea$! plexul solar care pri"e&te ast#el +ia! &i este ast#el "ai apt s! alun%e "aterialele noci+e. Pri+i" a esea apa care cur%e, ar incon&tient, nu ne !" sea"a espre lucrarea ce o pute" #ace %raie ei pentru a e+olua spiritual. ?i ealt#el, ce &ti" espre #olosirea tuturor ele"entelor pe care ni le ! natura3... 2ac! suntei acas!, putei s! +! (ntin ei pe un pat, plasai*+! a")ele ".ini pe plexul solar &i i"a%inai*+! c! sor)ii ener%iile (ntre%ului cos"os.

1D

Putei, e ase"enea, s! +! )!%ai ".inile (n ap!, sau &i "ai )ine, picioarele, e "eto a cea "ai puternic!. 2e c.te ori +! si"ii e"a%neti$ai, tul)urai, sau contractai, pre%!tii ap! cal !, )!%ai*+! picioarele con&tient (n ea &i (ncepei s! le sp!lai cu "ult! atenie. Vei aciona ast#el &i asupra plexului solar, .n u*i #ore, &i starea +oastr! e con&tiin! se +a schi")a i"e iat. 2ac! (ntr*o $i, acas!, nu putei "e ita, #acei o )aie picioarelor &i +ei +e ea c! putei s! +! concentrai "ai )ine. 7xist! "eto e pentru a intra (n co"unicare cu plexul solar &i a*i cere e a a or ine pentru a re"e ia anu"ite e#iciene. 7 o (ntrea%! &tiin! pe care o +o" stu ia (n +iitor. Pentru "o"ent nu este chiar posi)il e a intra (n co"unicare cu plexul solar, el (&i tr!ie&te +iaa sa in epen ent &i o"ul nu poate ec.t s! acione$e in irect asupra lui, a&tept.n o $i c.n +a putea aciona irect. ?i cu" s! (l in#luen!" in irect3 4tr! uin u*ne s! tr!i" o +ia! pur!, cu )un si", lu"inoas!. ;ceast! +ia! acionea$! asupra plexului solar, (l e)lochea$!, (l eli)erea$! e anu"ite opreli&ti, &i c.n e eli)erat, el re"e ia$! repe e totul, pentru c! e #oarte puternic. 4e po+este&te espre oa"eni care au aerul extenuat, sunt $ ro)ii, sunt cople&ii. 7i sunt (n aceast! stare pentru c! nu &tiu s! lucre$e cu plexul solar, aceasta se +e e pe #aa lor, care nu are nici o lu"in!. O #a! &tears!,o)scur!, arat! c! plexul solar nu #uncionea$! corect. 2e aceea, (ncercai +oi, cel puin, s! utili$ai "eto ele ce +i le*a" at pentru a lucra cu plexul solar, ac! nu, +ei sta ani e $ile, #!r! s! si"ii c! el este acolo, tre$it, +i%lent, &i +! ilat!. 1otul +a r!".ne (n creier &i nu +ei o)ine nici un re$ultat nici pri+in soarele, nici (n "e itaie, nici #!c.n exerciii, c.t ti"p plexul solar nu se +a "ani#esta pentru +oi ar!t.n c! con&tiina +oastr! a co)or.t (n #ine (n "!runtaie. Pot s! +! +or)esc e aceast! sen$aie, ar la ce ar ser+i3 Nu ai (nele%e, pentru c! pentru a (nele%e, tre)uie s! #i #!cut aceast! experien!. Nu"ai prin intelect nu +! putei #ace o i ee. 7 ca &i cu" ai explica urerea e ini unuia pe care nu l*au urut inii, sau cu" ai +or)i e ra%oste cui+a care n*a #ost nicio at! (n r!%ostit. Nu putei (nele%e p.n! n*ai trecut prin aceasta. Chiar ac! +*a& explica, nu ai (nele%e. 1re)uie s! lucrai, s! +! schi")ai +iaa, s! tr!ii o +ia! ar"onioas!, nu"ai a&a se a6un%e la "o"entul eclan&!rii centrilor su)tili (n noi*(n&ine, pentru c! le%ea acestor centri este ar"onia. 2in p!cate, se (nt."pl! rar ca ceea ce tr!ie&te &i si"te o"ul s! r!".n! (n acor cu ar"onia care o"ne&te (n uni+ers. ?i e %ra+, pentru c! opun.n u*se le%ilor, #orelor, curenilor cos"ici, el se i$olea$!, e rupe e uni+ers, se (ncon6ur! e )ariere i"penetra)ile, atunci #orele )ene#ice care +in in cos"os s! ea +ia! tuturor creaturilor, nu pot intra (n el pentru a eli"ina i"purit!ile &i a resta)ili or inea, &i (l pun (n pericol. 2a, )oala este, #oarte si"plu, o e$or ine care se instalea$! (n o" c.n el rupe le%!tura cu cos"osul &i nu "ai (ntreine cu el schi")uri corecte. O"ul este o)li%at, pentru a tr!i, s! #ac! #!r! (ncetare schi")uri cu cos"osul' a ".nca. a )ea, a respira, a a)sor)i lu"ina &i c!l ura soarelui, a a)sor)i ra iaiile cos"ice... Nu poate supra+ieui nici un "inut, ac! aceste schi")uri sunt (ntrerupte, ar e chiar incon&tient ac! nu +e e c! +iaa epin e e aceste schi")!ri, el (&i petrece ti"pul t!in u*&i le%!turile cu uni+ersul, ("pie ic.n ener%iile s! circule (n el, stric! ar"onia care exist! natural (ntre el &i cos"os. ?i totu&i, nu"ai aceast! ar"onie (i per"ite s! tr!iasc! intens, s! (n#loreasc!, s! cree$e. 2e aceea +oi tre)uie s! +! o)i&nuii, (n #iecare $i, s! consacrai c.te+a "inute pentru a resta)ili (n +oi aceast! ar"onie cu cos"osul &i s! (ncercai s! +i)rai (n acor cu toate #iinele creaiei spun.n ' :Vreau s! #iu (n acor cu +oi, +! iu)esc, +! iu)esc, #ii )inecu+.ntate>... ;cest exerciiu resta)ile&te circulaia ener%iilor. 4e (nt."pl! chiar celor "ai "ari (nelepi, celor "ari "ari s#ini s! cunoasc! "o"ente e #r!".ntare, a%itaie, ar ei sunt con&tieni, si"t e (n at! c! +i)raiile lor s*au schi")at &i resta)ilesc i"e iat ar"onia. 5n ti"p ce "a6oritatea oa"enilor r!".n $ile, s!pt!".ni, ani (n e$or ine, &i s#.r&esc prin a #i co"plet ni"icii. 1re)uie, o at! pentru tot eauna, s! +! eci ei s! (nele%ei le%ile naturii, s! (n+!ai cu" este construit o"ul &i care tre)uie s! #ie raportul intre el &i le%ile naturii. 2ac! +rei s! #ii #ericii, ac! +rei s! (n#lorii, tre)uie s! +! %.n ii la ar"onie, s! +! punei (n ar"onie cu

uni+ersul (ntre%. 7+i ent, nu o s! reu&ii i"e iat, ar perse+er.n , +ei si"i (ntr*o $i c!, e la picioare p.n! la cap, totul in +oi intr! (n co"unicaie &i +i)rea$! la unison cu +iaa cos"ic!... Copilul (n )urta "a"ei e le%at e ea prin cor onul o")ilical situat (n re%iunea plexului solar, prin acest cor on ea (l hr!ne&te. 5n "o"entul na&terii, aceast! le%!tur! se rupe, e aceea pute" spune c! na&terea nu e altce+a ec.t trecerea intr*o stare e epen en! (ntr*o alt! stare, e in epen en!, e li)ertate. 2ar (n realitate, o"ul nu e co"plet in epen ent, plexul s!u solar e le%at cu un alt cor on o")ilical, un cor on eteric, e -a"a Natur!, care (l poart!, (l susine &i (l hr!ne&te. 2e aceea exist! (n Orient anu"ite (n+!!turi care pre+! concentrarea asupra )uricului. 9ine(neles, occi entali care +! totul in exterior (&i )at 6oc e aceste practici, pe care le %!sesc ri icole, ar pe ne rept. Cei care se concentrea$! asupra )uricului, le%.n u*se ast#el e cos"os, %.n in u*se c! sunt (nc! epen eni e -a"a Natur!, tre)uie s! curee acest canal prin care ea le tri"ite ele"entele cele "ai preioase e care au ne+oie, s! se a#le (n plenitu ine. 5n "!sura (n care ei p!strea$! (nc! aceast! le%!tur! cu natura, pute" spune c! aproape toi oa"enii nu s*au n!scut (nc!' nu au (nc! t!iat cor onul o")ilical. Pentru a se na&te, ei tre)uie s! ias! in p.ntecele naturii un e sunt pe cale e a or"i... sau e a se $)ate= O"ul se na&te pri"a at! c.n e a us pe lu"e e "a"a sa #i$ic!, ar na&terea sa a e+!rat!, pe care o nu"i" (n Iniiere a oua na&tere, nu se poate pro uce p.n! nu se a6un%e la ruperea le%!turilor sale cu :natura natur!>, cu" spun #ilo$o#ii, pentru a intra (n natura i+in!. Nu"ai atunci e cu a e+!rat con&tient, lu"inat, ilu"inat. II 4e spune a esea c! ini"a este cea care (nele%e &i se +or)e&te e inteli%ena ini"ii... Chiar &i 7+an%heliile #ac alu$ie la ini"! ca un or%an e (nele%ere. 2ar espre ce ini"! e +or)a3 7+i ent c! nu e +or)a e cea #i$ic!, or%anul care po"pea$! s.n%e. Nu, a e+!rata ini"!, ini"a iniiatic! este plexul solar, el este cel care si"te, (nele%e, sesi$ea$! "ari a e+!ruri cos"ice. Creierul &tie nu"ai s! stu ie$e, s! scrie, s! +or)easc!, s! xxx, chiar #!r! a a+ea o i ee clar! espre lucruri. Pri+ii cu" se petrec lucrurile (n lu"ea actual!' se iscut!, se scrie, ar (n realitate nu s*a (neles ni"ic, pentru c! e i"posi)il e a se (nele%e corect cu creierul. Aucrurile tre)uie tr!ite pentru a le (nele%e, tre)uie tr!ite cu toat! #iina. C.n tr!ii un senti"ent, c.n si"ii (n +oi tea"a, (n%ri6orarea, ra%ostea, nu le si"ii (n creier, nici (n ini"a #i$ic!, ci (n plexul solar. 2eci, plas.n ini"a (n plexul solar, Iniiaii ar!tau c! ei cuno&teau "ult "ai )ine a e+!rata anato"ie &i #i$iolo%ie u"an! ec.t )iolo%ii care nu +! ec.t ce e #i$ic &i "aterial. 7i supri"! a e+!rata realitate a #iinei u"ane, (n ti"p ce Iniiaii sunt interesai "ai (nt.i e aceast! parte in+i$i)il! &i su)til!. ;ce&tia in ur"! pose au o &tiin! pro i%ioas!, ar ineau "ulte lucruri ascunse, pentru c! re+elarea lor ar #i #ost periculoas!, atunci nu spuneau nu"ai unele lucruri &i toi ceilali tre)uiau s! le escopere pe celelalte. 1re)uie &tiut c! plexul solar controlea$! "a6oritatea #unciilor corpului #i$ic, ar &i c! tot el a creat &i ali"entea$! creierul. 2a, creierul e o creaie a plexului solar, e copilul s!u, e aceea plexul solar (l hr!ne&te, iar c.n (ncetea$! s!*i "ai tri"it! hrana, o"ul (&i pier e posi)ilit!ile' e+ine so"nolent, sau (l oare capul &i nu "ai poate s! %.n easc!. Creierul nu e separat e plexul solar, ar nu poate s! )ene#icie$e tot ti"pul e susinerea sa pentru c! nu &tie (nc! s! intre (n co"unicare cu el. Ori, e6a +*a" explicat, plexul solar e un creier, ar un creier in+ersat, pentru c!, ac! (n creier su)stana %ri e la exterior &i su)stana al)! la interior, e in+ers pentru plexul solar. 4u)stana %ri, care e constituit! in celule ner+oase, per"ite %.n irea, (n ti"p ce su)stana al)!, constituit! in #i)re ner+oase, prelun%in celulele, per"ite s! si"i". 2eci, atorit! su)stanei al)e situat! (n exterior, plexul solar si"te tot ce se petrece (n or%anis", (n toate celulele, e aceea poate s! se ocupe #!r! (ncetare s! resta)ileasc! echili)rul. Creierul nu si"te ni"ic, cu excepia #aptului c.n totul "er%e #oarte r!u, ar el nu &tie cu" s! re"e ie$e acestea. 2ac! ini"a noastr! )ate prea repe e sau prea lent, sau ac! +! oare sto"acul, creierul e incapa)il s! #ac! ce ar tre)ui,

1E

&i e alt#el, acestea nu epin e el. 2eci, ac! +ei a plexului solar con iii )une e a #unciona nor"al, el +a echili)ra totul. 7l pose ! o #ar"acopee #or"i a)il!, pe care nici nu +* o putei i"a%ina, &i cu" e (n relaie cu toate celulele, poate s! inter+in!. 7l este "ult "ai )ine echipat ec.t creierul. 2ar toate acestea nu sunt )ine explicate, chiar &i (n &tiina "e ical!. O at! cu e$+olarea creierului, o"ul a atins con&tiina e sine, %raie c!reia este in i+i uali$at. Plexul solar, in contr!, e le%at e su)con&tient, pune o"ul (n le%!tur! cu oceanul +ieii uni+ersale, e le%at e (ntre% cos"osul, ceea ce nu e ca$ul creierului. 5n realitate, aceast! co"unicaie poate #i sta)ilit!, ar creierul nu este (nc! su#icient e e$+oltat pentru aceasta, pentru c! este e #or"aie recent!, plexul solar, e e #or"aie "ult "ai +eche. Creierul s*a e$+oltat #oarte t.r$iu la ani"ale &i la oa"eni, &i chiar &i creierul #urnicilor, e exe"plu, e "ai )ine or%ani$at ec.t cel al oa"enilor pentru c! #urnicile sunt "ai +echi ec.t el= Creierul u"an nu e (nc! )ine or%ani$at, ar el +a #i "ai t.r$iu, pentru c! are "isiunea e a (nre%istra totalitatea cuno&tinelor &i e a (nele%e noiuni (nc! ne)!nuite. 2ar, o repet, cel ce iri6ea$!, co"an !, &i e care epin e totul, este plexul solar, cu centrul Hara, situat un pic "ai 6os, &i care sunt (n co"unicare. @"anitatea conte"poran! este pe cale e a se istru%e pentru c! esenialul acti+it!ilor sale e situat (n creier' stu iile, calculele, neca$urile, etc... Cu" nu e pre%!tit s! re$iste la tensiuni "ari, "ulte )oli ner+oase apar pe "!sur! ce creierul e supra(nc!rcat. 1re)uie s! (n+!ai s! reparti$ai "unca (ntre cei oi centri' cel care este 6os, (n p.ntec, &i cel care este sus, (n cap. 5n acel "o"ent, nu"ai, +! +ei %!si echili)rul. 7ste o le%e a "ecanicii' pentru a o)ine echili)rul, nu tre)uie (nc!rcat nu"ai un sin%ur platan, ci a".n ou! platanele unei )alane. Creierul nu este ec.t un instru"ent, &i acest instru"ent nu este in epen ent. Pentru a a+ea un )un instru"ent, tre)uie s!*l (ntreine". Auai orice "a&in!, sau chiar nu"ai o la"p!' ac! oprii sau i"inai curentul, ran a"entul ei nu +a #i acela&i. Creierul u"an e ca o la"p! care lu"inea$!, care raionea$!, care +e e. 2ar, la "a6oritatea oa"enilor, la"pa nu e )un!, e o lu".nare care nu lu"inea$! estul. 1re)uie eci )ran&at! la sursa inepui$a)il! care (i +a a toate posi)ilit!ile, a ic! la plexul solar. 2e ce cei in +echi"e (l nu"eau :solar>3 Pentru c! e le%at e soare, &i soarele e ini"a uni+ersului nostru. Ce sunt plexul solar &i creierul unul #a! e altul3 7i repre$int! cei oi poli' unul "asculin, e"isi+, &i cel!lalt #e"inin, recepti+. B!si" aceast! polaritate (n toat! natura. Pri+ii nu"ai ce se (nt."pl! (ntr*un cuplu' soul e ocupat aproapre nu"ai s! c.&ti%e )ani pentru a o#eri soiei sale "i6loace e a se (")r!ca, a se par#u"a, a se acoperi e )i6uterii, &i iat*o ele%ant!, so"ptuoas!, atracti+!, (n ti"p ce )ietul so, 6os, (n haine ponosite, "unce&te pentru a*i putea a toate acestea. 7+i ent, poate #i &i in+ers, eu +or)esc oar si")olic. Plexul solar &i creierul sunt le%ate (ntre ele &i se pot a6uta sau, i"potri+!, s!*&i cree$e o)stacole. 2u"ne$eu n*a at toat! puterea unuia sau altuia. Ca &i (n ca$ul )!r)atului &i #e"eii' 2u"ne$eu n*a at toate puterile )!r)atului &i niciuna #e"eii, 7l a at puteri #e"eii &i puteri )!r)atului, ar sunt puteri i#erite, care nu se pot "ani#esta (n plenitu ine ec.t c.n cele ou! principii sunt unite &i lucrea$! (n ar"onie, (n acela&i scop. Ceea ce poate o#eri )!r)atul, #e"eia nu poate, &i ceea ce poate o#eri #e"eia, )!r)atul nu poate, e ase"enea, ar c.n (&i unesc puterile, re$ultatele sunt #antastice. Iar pentru cele ou! creiere, care sunt plexul solar &i creierul in cap, e i"portant s! (nele%ei cu" sunt polari$ate (n "asculin &i #e"inin, cu" acionea$! unul asupra altuia &i care sunt puterile lor asupra "ateriei. Cunoa&tei experiena cu tu)ul Crookes... C.n curentul circul! prin tu), cato ul e"ite un #lux e electroni (n irecia ano ului, ar el r!".ne o)scur, iar (n re%iunea ano ului apare o lu"iniscen!.

;ceast! experien! nu este altce+a ec.t o ilustrare a raporturilor care exist! (ntre principiul "asculin &i principiul #e"inin. Oriun e (n natur! nu +e ei altce+a ec.t aceste ou! principii la lucru. ;ceast! &tiin! iniiatic! a celor ou! principii a #ost re+elat! e -elkhitsek lui ;)raha"' cu" aceste ou! principii, "asculin &i #e"inin, se re%!sesc (n uni+ers su) #or"e i#erite &i lucrea$! ("preun!. Creierul se "ani#est!, +or)e&te, co"an !, or%ani$ea$!, pro uce a%itaie, stri%!te, %esticulaie. 2ar cine (i ! posi)ilitatea3 Plexul solar, el (i tri"ite ener%iile. Nu*l +e e", ar e acolo, ascuns, silenios, nu*&i #ace apariia, ni"eni nu*i )!nuie existena. 7 )!r)atul s"erit, ac! +rei... 2e&i are (n realitate o #uncie #e"inin!, pentru c! el este "a"a hr!nitoare, )o%!ia in#init!, re$er+orul inepui$a)il al naturii. C.t espre creier, este o creaie a plexului solar, e copilul s!u... 4au e soul, ac! +rei, soul care +or)e&te, iscut!, tun! &i #ul%er!, (n ti"p ce soia lui, t!cut!, #ace toat! partea ascuns! a "uncii. 1re)uie s! (nele%e" aceste schi")!ri e polaritate. Creierul e acti+, ina"ic, ar o)ose&te repe e ac! plexul solar nu (i tri"ite a6utoare. 2e aceea, (nainte e a (ntreprin e o acti+itate intelectual! i"portant!, iscipolul tre)uie s! lucre$e cu plexul solar. Creierul e capa)il e "ulte lucruri, cu con iia ca plexul solar s!*i tri"it! ener%ie. 2eci, ori%inea, sursa, este plexul solar, &i creierul e ecranul pe care tre)uie s! se "ani#este, s! se expri"e &i s! pre$inte lucrurile, (n ti"p ce plexul solar (i ! aceast! posi)ilitate. 2in plexul solar +in i"a%inile care sunt proiectate sus, pe ecranul creierului. 9une sau rele, ele sunt proiectate. 7ste ca la cine"a. Nu"ai c!, (n ca$ul cine"ato%ra#ului, principiul "asculin, operatorul sau aparatul e cel care proiectea$! i"a%ini pe ecran, &i ecranul e principiul #e"inin, "ateria asupra c!reia spiritul proiectea$! #orele &i ener%iile sale. 5nc! o schi")are e polaritate. C.n tre)uie s! "e itai sau s! #acei o "unc! intelectual! intens!, nu (ncepei prin a +! concentra )rusc asupra su)iectului e "e itaie sau asupra "uncii +oastre, pentru c! ast#el +! +ei )loca creierul &i nu +ei a6un%e la ni"ic. 5ncepei s! +! concentrai asupra plexului solar, &i c.n si"ii c! ai intrat (ntr*o stare e pace, e ilatare, #acei*+! "unca' creierul +ostru +a #i ali"entat &i susinut e ener%iile care +in in plexul solar. ?i ac! (n ti"pul "uncii si"ii c! creierul +ostru se )lochea$!, "asai*+! plexul solar (n sens in+ers acelor e ceasornic' up! c.te+a "inute +ei si"i c! %.n irea +! este in nou e%a6at! &i c! +! putei repune la trea)!. 1re)uie s! (n+!ai s! reparti$ai acti+itatea (ntre creier &i plexul solar, ca (ntr*o a e+!rat! c!snicie, un e )!r)atul &i #e"eia tr!iesc (n ar"onie &i (&i ("part "unca, atunci creierul poate s! "ani#este toate puterile acu"ulate (n plexul solar. Plexul solar conine (n arhi+ele sale toate cuno&tinele trecutului cel "ai (n ep!rtat, &i epin e e creier s! le #ac! s! ias! &i s! le expri"e. Creierul nu e altce+a ec.t un instru"ent cu sarcina e a scoate la lu"in! )o%!iile ascunse (n pro#un$i"ea #iinei noastre. Plexul solar este eci e ase"enea un creier, ar in+ersat. 4u)stana al)! a plexului solar, care e la exterior, co"unic! cu su)stana al)! a creierului, care e (n interior, &i cu "ateria %ri a creierului, care este la exterior. Iat! o in+ersare, o (ncruci&are, care trece prin %.t. 2e aceea, c.n si"ii c! nu se #ace )ine co"unicarea, tre)uie s! +! "asai %.tul (n re%iunea +erte)relor cer+icale, pentru a resta)ili curenii care "er% in plexul solar la creier. B.tul e o cale e trecere extre" e i"portant!. C.n str.n%e" #oarte +iolent %.tul cui+a (l o"or.", pentru c! +iaa pe care plexul solar o tri"ite nu "ai poate a6un%e la creier. Ve ei c.i centri ner+o&i sunt i"portani, ar &tiina "e ical! nu s*a oprit (nc! asupra acestor (ncruci&!ri care au loc la ni+elul %.tului /e"is#era reapt! a creierului care co"an ! partea st.n%! a corpului, &i e"is#era st.n%! co"an ! partea reapt!0 pentru a o apro#un a in punct e +e ere a corespon enelor cos"ice. 5n+!.n s! +! concentrai asupra plexului solar cu "ult! ra%oste +ei a6un%e s! ispunei e toate ener%iile sale pentru a #i tri"ise creierului. Cu" creierul este ca un ecran pe care se #ac proiecii, cu c.t creierul p.ntecului, ac! pute" spune a&a, proiectea$! "ai corect i"a%ini pe ecranul celuilalt creier, cu at.t o"ul e+ine capa)il s! acione$e "ai ener%ic. Iat! (nc! un #eno"en pe care (l (nt.lni" (n toate o"eniile existenei. -ai e"ult +*

19

a" +or)it espre :soarele ne%ru>, e la care soarele nostru pri"e&te ener%ia sa. ;cest soare ne%ru care ! #!r! (ncetare e principiul "asculin, iar soarele nostru, care pri"e&te ener%ia &i care str!luce&te, e principiul #e"inin... Nu +*a" spus c! a" +!$ut (n "o real soarele ne%ru, ar l*a" +!$ut interior, e acolo, exist!, &i #!r! el n*ar exista soarele str!lucitor. Iat!, (nc! o at! cato ul &i ano ul, iat! tu)ul Crookes (ntins la i"ensiunile uni+ersului. C.t e e clar, c.t e e si"plu= Peste tot, peste tot, re%!si" cele ou! principii. Vrei s! +! "ai au &i un alt exe"plu3 4! lu!" un ar)ore' el pose ! r! !cini, trunchi &i ra"uri. R! !cinile tri"it ener%ia pentru a ap!rea #run$e, #lori &i #ructe. R! !cinile nu se +! , ar ri icai*le, &i s*a ter"inat cu ceea ce se +e e. 1ot ceea ce se +e e este re$ultatul a ce+a in+i$i)il care este #oarte )ine ascuns. 5n noi, plexul solar repre$int! r! !cinile, &i trunchiul nostru &i "e")rele repre$int! trunchiul &i ra"urile ar)orelui. O"ul e ca un ar)ore' are r! !cini, trunchi, ra"uri &i, (n creier are #lori &i #ructe. Plexul solar repre$int! r! !cinile creierului, &i el e cel "ai i"portant, r! !cinile sunt "ai i"portante, pentru c! ac! se (nt."pl! ce+a (n r! !cini, tot restul este (n pericol. Iat!, (nc! un ar%u"ent pe care ni"eni nu poate s!*l respin%!. 2ac! t!iai r! !cinile ar)orelui, el "oare. C.n +rei s! "e itai, ale%ei un su)iect spiritual asupra c!ruia +! +ei concentra, putei apoi ur"!ri erularea %.n urilor, (nl!nuirea lor, contururile lor' creierul +ostru e cel ce lucrea$!. 2ar ac! a6un%ei s! urcai "ai sus (n aceast! "e itaie, +ei si"i creierul +ostru oprin u*se in #uncionare, plexul solar e+enin acti+' nu "ai (nele%ei lucrurile (n "o intelectual, analitic, ci +ei a+ea o (nele%ere sintetic!, +i)rai (n ar"onie cu ea, o sen$aie e plenitu ine +! +a cuprin e, iar "e itaia e+ine conte"plare, nu "ai %.n ii e loc, conte"plai ce+a splen i &i tr!ii intens. 5nele%ei alt#el lucrurile, "ai )ine ec.t prin %.n ire, ar nu &tii cu" le (nele%ei, este nu"ai o e+i en! a)solut!, a, pentru c! ai reu&it s! atin%ei ini"a uni+ersului. 4tu iin , %.n in , (nele%.n lucruri, aceasta nu se"ni#ic! (nc! c! a" atins ini"a uni+ersului, nu, acestea sunt con iii preala)ile. Ini"a uni+ersului nu o putei atin%e ec.t cu ini"a. C.n ini"a +oastr!, a ic! plexul solar +a (ncepe s! si"t!, s! iu)easc!, s! tr!iasc! cu "are intensitate, atunci, a, +ei atin%e, +ei "i&ca ini"a uni+ersal!, ini"a lui 2u"ne$eu, &i in aceast! ini"! +or +eni la +oi ener%ii, #ore, cureni !t!tori e +ia!, care +! +or lu"ina. 2a, c.n +ei a6un%e s! proiectai in ini"a +oastr! o i"ens! ener%ie e ra%oste, prin le%ile a#init!ii &i ecoului, o alt! ini"! +! +a r!spun e. ; atin%e ini"a uni+ersului (nsea"n! a cunoa&te, a si"i, a intra (n proiectele &i planurile 7ternului, 4u#letului uni+ersal. 2ar nu putei a6un%e la acestea nici prin &tiin!, nici prin cuno&tine li+re&ti, nici prin iscursuri, oric.t e eloc+ente ar #i. Pentru a atin%e ini"a uni+ersului tre)uie s! +i)re$i la aceea&i lun%i"e e un ! cu el, a ic! s! !ruie&ti aceea&i ra%oste e$interesat!. C.n ceea ce cerei, ceea ce +! orii nu pri+e&te nu"ai interesul +ostru personal, ci )inele u"anit!ii &i uni+ersului (ntre%, (n acel "o"ent orina +oastr! +i)rea$! pe aceea&i lun%i"e e un ! ca &i ini"a uni+ersului. ?i cu" ini"a uni+ersului este sursa e +ia!, sursa #ericirii, #ru"useii, poe$iei, "u$icii, sursa a tot ce e splen i &i i+in, atunci +ei pri"i aceast! +ia!, aceast! #ericire, aceast! splen oare... Vei %usta plenitu inea. C.n ai atins ini"a cui+a, o)inei e la el tot ce +! orii. Cel c!ruia i*ai atins ini"a +! eschi e porile &i +! ! tot. 5n anu"ite $ile ru%ai Cerul, pentru a*l (n uio&a, a*l i"presiona, ar aceasta nu ser+e&te la ni"ic, el r!spun e' :Nu (nele% ce spui> &i +! (nchi e u&a (n nas. 5n alte $ile nu spunei ni"ic, pri+ii nu"ai, iar el +! spune' :Vino, intr!= Iat!, ia asta=> Cu" se explic! aceasta3 1re)uie a#lat secretul. V*a" +or)it o at! e receptorul cu %alen!. ;cu" c.te+a $eci e ani, c.n aparatele e ra io nu erau a&a per#ecionate &i a&a e r!sp.n ite, "ult! lu"e (&i #!cea un receptor cu %alen!. Pentru a capta o e"isiune e ra io tre)uia eplasat un +.r# e ac pe un cristal e %alen!, pentru a sta)ili un contact. C.n acul atin%ea anu"ite puncte, i"e iat se au$eau (n c!&ti cu+inte, "u$ic!, (n ti"p ce pentru alte puncte nu se au$ea ni"ic. ;cest #eno"en "i*a at "ult e %.n it... Pli")ai acul la st.n%a &i la reapta pe cristal &i nu au$ii ni"ic. 2e&i atin%ei

cristalul. nu*i atin%ei ini"a... pentru c! are &i el o ini"!, cristalul, aceast! piatr!= 2e (n at! ce*i atin%ei ini"a, i"e iat au$ii "u$ic!. 7xist! e ase"enea o ini"! (n uni+ers, ar noi nu (i cunoa&te" le%ile, e aceea nu reu&i" s! sta)ili" un contact pentru a capta un ele sale &i s! a+e" re+elaii. Pentru a atin%e ini"a uni+ersului, tre)uie s! +! intensi#icai ra%ostea. 7 o "unc! care se #ace (n plexul solar. 5n acel "o"ent, +*a" spus, nu "ai %.n ii eloc, proiectai o putere, o ener%ie e ra%oste pe care o iri6ai, ar creierul +ostru se o ihne&te. 5nele%ei, suntei con&tient &i iri6ai ener%iile, ar creierul nu e (n acti+itate. Cu" explic!" aceasta3 7xist! o alt! #or"! e %.n ire, o alt! #or"! e (nele%ere pe care tre)uie s! o escoperi" Cap IV Ce !rul Hara Vei #i, poate, "irai s! +e ei (n In ia c! anu"ii sa u, anu"ii 8o%hini au re%iunea p.ntecului #oarte e$+oltat!, cu toat! c! nu "!n.nc! aproape e loc=... ?i "a6oritatea statuilor (l repre$int! pe 9u ha &i ali (nelepi cu un p.ntec proe"inent. 2e ce3 Pentru c!, la Iniiai, un p.ntec #oarte e$+oltat e$+!luie puterea, #ora, re$er+ele spirituale acu"ulate %raie exerciilor e respiraie. Pentru c! exerciiile e respiraie prelun%ite uc la e$+oltarea acestei p!ri a corpului un e se a un! ele"ente care per"it +in ecarea, e$a%re%area a tot ce e noci+. P.ntecul poate #i re$ultatul "aterialis"ului o"ului sau spiritualit!ii sale. 2ac! #aa sa arat! c! el nu se %.n e&te ec.t la a ".nca, a )ea &i a or"i, e+i ent, opulena sa repre$int! ce+a r!u' el este o #iin! %rosier!, "aterialist!, sen$ual!. 2ar ac! el are calit!i ca puritatea, clar+i$iunea, inteli%ena, p.ntecul s!u e"onstrea$! c! el are re$er+e &i c! poate trans#or"a aceste re$er+e +in ec.n u*i pe alii &i #!c.n "ulte lucruri pe care cei pl!p.n$i, sla)i nu ar putea s! le #ac!, pentru c! nu au aceste resurse. Pri+ii, e alt#el, 6apone$ii. @nii au un p.ntec enor", ar (n acela&i ti"p, o "are suplee, #or! &i inteli%en!. ;ceasta, eoarece ei lucrea$! s!*&i e$+olte ceea ce ei nu"esc centrul Hara. ;ceste centru e situat la F centi"etri su) )uric. Hara (nsea"n! :p.ntec> (n 6apone$!, &i e aici +ine expresia :a*&i #ace hara*kiri>, a ic! a se sinuci e eschi$.n u*&i p.ntecul. Pentru (nelepii 6apone$i, centrul Hara este centrul +ieii, al echili)rului, centrul uni+ersal. ?i c.n o"ul se concentrea$! pe el &i a6un%e s!*l e$+olte, e+ine neo)osit, in+inci)il. 1oi acei care lucrea$! asupra centrului Hara se istin% (n +ia! printr*un echili)ru extraor inar. @n "are nu"!r e ano"alii care se "ani#est! ast!$i la Occi entali , +*a" "ai spus*o, apar in cau$! c! ei au rupt echili)ru, a ic! (n loc s! plase$e centrul +ieii la locul s!u, ei (l plasea$! (n creier, care e la peri#eria #iinei u"ane. ;tunci, prea "ulte %.n uri, prea "ulte neca$uri, prea "ult! acti+itate cere)ral! &i o"ul se e$echili)rea$!. 2e aceea, atunci c.n pri"e&te &ocuri, el nu "ai poate s! se resta)ileasc!, pentru c! centrul in el care ar putea re"e ia orice nu #uncionea$!. 2ac! ar &ti s! se concentre$e asupra centrului Hara &i s!*l e$+olte, oricare ar #i cheltuielile sale e ener%ie ner+oas!, el nu s*ar si"i nicio at! o)osit. 7+i ent, e o pro)le"! pentru Occi entali, in cau$! c! centrii situai (n partea in#erioar! au #ost consi erai "ult ti"p ca ne e"ni e a participa la +iaa spiritual!. ?i chiar &i eu, (n ti"pul anilor, c.n +! +or)ea" e acest centru, su)(nele%ea" aproape tot ti"pul Centrul supre", 2u"ne$eu*5nsu&i, Cau$a pri"or ial!. Nu +*a" spus nicio at! c! (n corpul #i$ic, a e+!ratul centru al o"ului este acolo, e esu)tul )uricului, c! +or tre)ui ani &i ani pentru a +! pre%!ti s! (l penetrai, s!*l explorai &i s!*l e$+oltai pentru a cunoa&te ori%inea #iinei +oastre. Pentru c! ori%inea acolo este. 2e c.te ori +*a" spus' :Nu c!utai (n exterior, nu c!utai la supra#a!, ar s!pai, s!pai, &i +ei %!si aur sau petrol=> 7+i ent, +or)in si")olic. Voia" s! +! spun c! tre)uie s!pat chiar (n acest o"eniu, al su)con&tientului. Centrul Hara este "enionat (n "ulte c!ri e$oterice, ar (n "aniere #oarte i#erite, &i chiar anu"ite re"arci ale autorilor cre&tini in +echi"e o+e esc c! ei (l cuno&teau. ;lchi"istul 9asile Valentin (n cartea sa' :Cele ou!spre$ece chei>, in+it! a eptul s! co)oare (n centrul p!".ntului pentru a %!si acolo piatra #ilo$o#al!. 7l spune' Visita Interiora Terae; Rectificando Invenies Occultum Lapidem, Veram Medicinam ; ic!' Vi$itai "!runtaiele

21

p!".ntului, corect.n , +ei %!si piatra ascuns!, a e+!ratul "e ica"ent>. 2ac! lu!" pri"ele litere ale acestor cu+inte, +o" %!si' VI1RIOA@-. Visita Interiora Terae... (n realitate nu e +or)a e a co)or. (n interiorul planetei, ci e a penetra (n acest p!".nt, corpul nostru #i$ic, pentru c! acolo +o" %!si "ateriale, +o" %!si )o%!ii, te$aure. Cele trei i+init!i "ai i"portante ale panteonului hin us sunt 9rah"a, Vishnu &i 4hi+a, &i se spune (n C!rile sacre c! 9rah"a e situat (n p.ntec, Vishnu (n re%iunea ini"ii &i a pl!".nilor, &i 4hi+a (n creier. 2e ce toc"ai 9rah"a, creatorul, e situat (n p.ntec3 2ac! p.ntecul este o re%iune cu a e+!rat e ispreuit, &i creierul, in contr!, a&a e no)il!, 9rah"a ar #i tre)uit plasat (n creier. 7i nu, (n creier e plasat 4hi+a, care e i enti#icat cu istru%erea. 2a, 9rah"a este creatorul, Vishnu, reparatorul, conser+atorul, cel care susine, "enine, hr!ne&te, (n ti"p ce 4hi+a este istru%!torul. ?i ac! 4hi+a corespun e toc"ai creierului, aceasta e eoarece creierul, "entalul in#erior, i+i$ea$!, isec!, e$a%re%!, este istru%!torul realit!ii. 7l este cel care (i esparte pe oa"enii &i (i in uce (n eroare. 2e +re"e ce p.ntecul este re%iunea corpului un e se crea$! &i se #or"ea$! #iine, el este e o extre"! i"portan! &i nu are ni"ic ru&inos. 2e ce +iaa se na&te (ntr*un loc ru&inos3 2ac! Inteli%ena cos"ic! a ales acest loc, este pentru c! ea (l consi er! sacru, atunci e ce o"ul tre)uie s!*l ispreuiasc!3 7+i ent, nu e chiar estetic * cel puin up! estetica oa"enilor * ar, pentru ce "oti+ +iaa +ine e acolo3 Nu nu"ai c! "a"a (&i poart! copilul (n acest loc, ar copilul, le%at prin cor onul o")ilical, (&i tra%e #orele tot e aici &i se hr!ne&te. Ru&ii nu"esc aceast! re%iune a plexului solar &i a centrului Hara :6i+ot>, &i :6i+ot> (n )ul%ar! (nsea"n! :+ia!>. 2a, +iaa +ine e aici, &i ast#el se propa%! &i se istri)uie (n celelalte or%ane. 2eci, creierul este e ase"enea tri)utar acestui centru care pri"e&te +iaa. 7ste ca pentru un ar)ore. Re%iunea cea "ai i"portant! a ar)orelui, r! !cinile, sunt acolo, in+i$i)ile, ascunse, (n%ropate (n p!".nt. 7i )ine, e ase"enea, centrul Hara ca &i plexul solar sunt r! !cinile noastre. ?i ac! co)or." (n r! !cini pentru a &ti ce a plasat natura acolo, +o" escoperi o lu"e e o extraor inar! )o%!ie e "ateriale &i ener%ie. Iat!, este o "in!, o surs!. P.ntecul este locul un e se creea$! +iaa. 2a, sursa +ieii este acolo, (n p.ntec. 4e spune (n 7+an%helii' :2in s.nul s!u a t.&nit ap! +ie>. 2e ce in s.nul s!u3 2e ce nu in creier sau in pl!".ni3 Ce se a#l! (n p.ntec, #!c.n apele s! .&neasc!3 ;colo locuie&te 1at!l, 9rah"a, creatorul. 2ar pentru a*l si"i, pentru a putea co"unica cu el, ne tre)uie "uli ani e "unc!. 7l e acolo, ar nu )ene#icie" e nici un a+anta6, pentru c! lucr!" nu"ai cu 4hi+a. 2e alt#el, (n In ia, prea puine te"ple sunt consacrate lui 9rah"a, "ai "ulte lui Vishnu... &i &i "ai "ulte lui 4hi+a. 2e ce3 4hi+a este istru%!torul, &i e tea"!, pentru a*l lini&ti, ne ocup!" at.t e "ult e el3 5n ti"p ce pentru 9rah"a, creatorul, nu ne pute" te"e c! #ace r!u, &i e aceea, poate, (l ne%li6!"... 2e ani e $ile +! instruiesc pre$ent.n u*+! nu"ai lu"ea in 5nalt, a ic! lu"ea con&tiinei, a lu"inii, ar aceasta nu e (n realitate ec.t o pre%!tire pentru a putea co)or( apoi (n pro#un$i"ile #iinei +oastre. Pentru c!, pentru a ne cunoa&te cu a e+!rat, tre)uie s! cunoa&te" cele ou! re%iuni' ceea ce e sus, &i ceea ce e 6os. Ceea ce este sus, sunt centrii creierului, &i ceea ce este 6os, este toc"ai acest centru pe care (nelepii 6apone$i (l nu"esc Hara. Hara repre$int! su)con&tientul, pro#un$i"ile o)scure ale #iinei u"ane. 2ar aceste re%iuni sunt, esi%ur, #oarte periculoase, e aceea tre)uie (nceput explor.n terenul e sus, &i apoi, c.n sunte" (nt!rii, c.n a+e" ar"e &i tot echipa"entul, pute" co)or( (n a)isuri pentru a escoperi ce conin. 1oate )o%!iile sunt su) p!".nt' a, aurul, pietrele preioase, "etalele preioase, &i c!r)unele, petrolul, asupra c!rora lucrea$! o "ultitu ine e entit!i &i spirite. 5n lu"ea psihic!, ca &i (n cea #i$ic!, totul e acolo, 6os, nu (n (nalt. 2ar 6os este e ase"enea in#ernul &i "on&trii s!i, e aceea, (nainte e a co)or(, tre)uie s! (n+!!" s! ne prote6!", ac! nu, +o" #i (n%hiii. Iat! "oti+ul pentru care, (n (n+!!".ntul nostru, ne ocup!" la (nceput e lu"ea superioar!. Pentru a (n#runta tene)rele, ne tre)uie lu"in!. Nici cu plexul solar o"ul nu poate s! ai)! un contact irect cu centrul Hara, pentru c! nu are nici un "i6loc s! atin%! su)con&tientul s!u. Nu*l poate atin%e ec.t pe c!i ocolite, a ic! prin #elul s!u e a tr!i. 2eci, ac! acest centru nu e corect ar"oni$at cu uni+ersul, in cau$a

+ieii sale e$or onate, haotice, neraionale, o"ul ("pie ic! )una sa #uncionare, nu "ai poate pri"i e#lu+iile 4u#letului uni+ersal. Pentru a +! echili)ra, a +! (nt!ri, putei, (n ti"pul "e itailor +oastre, s! +! punei ".inile pe a) o"en, concentr.n u*+! asupra centrului Hara. 2ar s! nu #acei acest exerciiu ec.t suntei (ntr*o stare e puritate, a)ne%aie &i e$interes, pentru )inele u"anit!ii, ac! nu, ali centri care sunt al!turi se +or tre$i &i +ei #i antrenai (n re%iunile tene)roase ale #iinei +oastre. 2e aceea, (nainte e a lucra cu centrul Hara tre)uie s! +! pre%!tii. C.n suntei %ata, putei s! plon6ai #!r! pericol (n a .nc, pentru c! acestea sunt pro#un$i"ile, a)isurile #iinei u"ane. Psihanali&tii, esi%ur, au escoperit o parte a su)con&tientului, ar sunt (nc! eparte e a cunoa&te toate "isterele centrului Hara &i e a &ti cu" acest centru, xxx (n pro#un$i"ile su)con&tientului, e le%at la supracon&tiin!. C.n Iniiaii +or)esc e unirea co$ii cu capul &arpelui, ei su)(nele% unirea centrului e 6os cu centrul superior situat (n creier, chakra 4ahasrara in +.r#ul capului. 2ar ac! nu ai lucrat (n preala)il asupra a e+!rurilor "ai accesi)ile, cu" +ei putea lucra (n aceste $one3 Viaa spiritual! are, e ase"enea, pro%ra"ul s!u. 1re)uie, "ai (nt.i, s! +! puri#icai, s! +! (nt!rii, &i apoi, c.n +! si"ii pre%!tii, +! putei per"ite s! "er%ei s! #acei o incursiune (n aceste pro#un$i"i. 4unt experiene care +! a&teapt!, ar tre)uie s! +! pre%!tii. ;lchi"i&tii +or)esc e :lu"ina ce iese in tene)re>. 1ene)rele sunt in#init "ai +aste ec.t lu"ina, ele (")r!i&ea$! &i in+a ea$! totul. 5n ti"p ce lu"ina e ca o sc.nteie, pe care tene)rele o (ncon6ur!. 1ene)rele sunt r! !cina #iinei. 1ot ceea ce apare pe p!".nt ca #eno"en, ca "ani#estare, ca o concreti$are, iese in tene)re, &i ase"eni copiilor (n p.ntecul -a"ei Natur!, aceste ener%ii le sunt co"unicate printr*un un #el e cor oane o")ilicale %raie c!rora a)sor) #orele 4u#letului cos"ic. :Au"ina ce iese in tene)re>... 7 aceea pe care o +e e" (n pro#un$i"ea si")olului ieslei (n care s*a n!scut Iisus. 2e ce Iisus s*a n!scut (ntr*o iesle, pe paie, (ntre un )ou &i un "!%ar, &i nu (ntr*un palat, (ntr*un te"plu, (ntr*o locuin! +ast! &i so"ptuoas!3 2eoarece, ca &i na&terea unui copil #i$ic, na&terea unui copil spiritual, na&terea lui Cristos (n o" se #ace acolo, chiar (n aceast! re%iune a centrului Hara. Na&terea e acolo, ieslea cu "!%arul &i )oul care nu sunt alii ec.t #icatul &i splina. ?i, (n (nalt, (n%erii c.nt!, pentru c! aceast! na&tere, pe care o nu"i" a oua na&tere este un e+eni"ent la care tot Cerul particip!. Ceea ce s*a pro us (n "o"entul na&terii lui Iisus se repro uce e #iecare at! c.n o #iin! u"an! este capa)il! s! se nasc! a oua oar!. 7xist! in nou "!%arul, )oul, "a%ii, (n%erii, <ecioara &i copilul (n iesle... ;cest e+eni"ent nu s*a pro us nu"ai acu" 2LLL e ani (n Palestrina, ci se repet! etern. ?i pentru a #or"a copilul (n +oi, tre)uie s! cunoa&tei "ulte lucruri' cu" s!*l atra%ei, cu" s!*l purtai, cu" s!*l hr!nii... 5n aceast! iesle, (n "!runtaie, (ntre )ou &i "!%ar, a ic! #icat &i splin! se na&te copilul i+in. Na&terea lui Iisus (ntr*o iesle are eci o (nc!rc!tur! iniiatic! e cea "ai "are i"portan!. ;ici, (n centrul Hara, iscipolul tre)uie s! #ac! s! se nasc! (n el aceast! nou! con&tiin!, Copilul Iisus. /; se +e ea &i :Cr!ciunul &i Pa&tele (n tra iia iniiatic!> cap I * colecia I$+or0 Her"es 1ris"e%istul a spus' :Ceea ce e 6os e ca ceea ce este sus, &i ceea ce este sus e ca ceea ce este 6os.> Nu e o si"ilitu ine, o ase"!nare exact!, cu" au cre$ut unii, pentru c! (n realitate ceea ce este 6os nu e i entic cu ceea ce este sus. Ceea ce este 6os este ca &i ceea ce este sus, (n sensul (n care le%ile, #unciile sunt acelea&i. 4pun.n acest :Ca &i> aceasta nu se"ni#ic! si"ilitu inea. C.n o cas! se re#lect! (n ap!, ceea ce e sus, (n lu"ea realit!ii, este ca &i ceea ce este 6os (n lu"ea re#lexiei, ar cele ou! lu"i nu sunt i entice. 7xist! eci o lu"e a re#lexiei, a ilu$iei, care e 6os, &i o lu"e a realit!ii care e sus. ;poi, (n #iecare intre aceste lu"i, exist! un sus &i un 6os, atunci, ceea ce e 6os (n lu"ea ilu$iilor corespun e la ceea ce este sus (n lu"ea realit!ii. ?i cu" (n ierarhia i+in!, Creatorul se a#l! sus, e ase"enea aici, (n noi, 7l se a#l! 6os, pentru c! noi sunte" o re#lectare. ; trecut

2C

"ult ti"p e c.n +*a" +or)it e aceast! in+ersare, spun.n u*+! c! pietrele, cristalele, "etalele, care sunt 6os, sunt o re#lexie a lu"ii i+ine, e sus. ?i (n o", p.ntecul, care e 6os, corespun e la ceea ce e (n sus (n 2i+initate, pentru c!, (n raport cu "acrocos"osul, "icrocos"osul, a ic! o"ul, e in+ersat. 2e aceea 9rah"a, Creatorul, e plasat (n p.ntec. Iat!, aceasta e tot pentru "o"ent espre acest su)iect, cu toate c! e +or)a e o lu"e in#init!. Ceea ce +*a" spus e e6a prea "ult. 2ac! +*a& spune "ai "ult n*ai &ti ce s! #acei, +ei #i cople&ii. Vre" tot ti"pul s! &ti" totul... in curio$itate, e+i ent. 7i )ine, nu, (ntr*un a e+!rat 5n+!!".nt iniiatic, tre)uie s! pune" (n practic!, tre)uie s! ne o)i&nui" s! "o)ili$!" propriile #ore, #acult!i pentru a #ace o "unc! a e+!rat!. 7u &tiu )ine c! ceea ce +! cer aici nu +a %!si un ecou #a+ora)il, pentru c! (ntrea%a lu"e, in contr!, e instruit! s! caute totul (n exterior. Iat! e ce centrii interiori nu #uncionea$!, sunt ru%inii &i curenii nu circul!. 2esi%ur, exist! c.i+a "istici, c.i+a #ilo$o#i, c.i+a spirituali&ti care sunt o)i&nuii cu aceast! "unc!, ar, (n acest o"eniu, "a6oritatea oa"enilor sunt ca &i in#ir"ii, nu au nici #ora, nici +oina e a (ntreprin e o "unc! asupra lor (n&i&i. 4punei c! lucrai, ar c! nu o)inei re$ultate. 7+i ent, nu e u&or, &i aici, e ase"enea, apare pro)le"a re(ncarn!rii. 2ac! a)ia (n aceast! existen! +ei (ncepe aceast! "unc!, cu" +rei s! a6un%ei s! "i&cai centrii i"o)ili$ai e secole3 Pentru cei care au "uncit (n alte re(ncarn!ri &i continu!, e+i ent, totul e i#erit, ei o)in re$ultate. 2e aceea, pre%!tii*+! s! (ncepei aceast! "unc! (n aceast! (ncarnare, &tiin c! ac! nu +ei (ncepe (n aceast! (ncarnare, nu +ei a6un%e la ni"ic nici (n ur"!toarea. Pentru "o"ent nu +ei reu&i ec.t "ici succese, ar nu e ni"ic, cel puin ai (nceput. Vei continua "ai eparte (n ur"!toarea (ncarnare, iar atunci +ei o)ine si%ur re$ulate. Ceea ce contea$! e e a (ncepe s! eclan&ai curenii i+ini, (n aceast! (ncarnare. Cap V "or#a Ku $al% % ;pocalipsa se ter"in! cu +i$iunea unei cet!i celeste, Noul Ierusali", a c!rei perei, te"elii, pori sunt escrise e 4#.ntul Ioan 1eolo%ul. Prin acet ora& cur%e un #lu+iu' :?i "i*a ar!tat un #lu+iu e ap! +ie, li"pe e ca un cristal, care ie&ea in 1ronul lui 2u"ne$eu &i al -ielului. 5n "i6locul ora&ului &i pe cele ou! "aluri ale #lu+iului era ;r)orele Vieii ce

pro ucea e ou!spre$ece ori #ructe, .n #ructul s!u (n #iecare lun! &i ale c!rui #run$e ser+eau la t!"! uirea popoarelor.> Cu" se #!cea c! ar)orele se %!sea pe a")ele "aluri ale #lu+iului3 2ac! a" (nele%e

lucrurile literar, aceast! escriere nu are nici un sens. 5n realitate, acest ar)ore easupra unui #lu+iu e un si")ol, exist! (n noi, &i #lu+iul, e ase"enea, trece prin noi. Pentru c! ora&ul sunte" noi, &i (n centrul acestui ora& * (n plexul solar * cur%e un #lu+iu cu un ar)ore al +ieii pe "alurile sale. Plexul solar repre$int! ar)orele pe cele ou! "aluri ale #lu+iului, ar e ase"enea &i #lu+iul (nsu&i, aceast! #or!, aceast! +italitate care circul! prin el. ?i un e sunt r! !cinile acestui ar)ore3 ;cestea sunt cele ou!spre$ece perechi e ner+i &i e %an%lioni orsali' ou!spre$ece ra"uri care pro uc ou!spre$ece #ructe pe an. ;ceste ou!spre$ece #ructe sunt le%ate e cele ou!spre$ece se"ne ale $o iacului. 4! +e e" acu" propriet!ile acestor #ructe. Pri"ul #ruct, /9er)ecul0 #ace o"ul acti+, ina"ic &i ecis. ;l oilea /1aurul0, ! o "are sensi)ilitate, "ult! %entilee &i )un!tate. ;l treilea /Be"enii0, ("pin%e la stu iu, incit! la a se interesa e tot &i e a c!l!tori. ;l patrulea /Cancer0, ! o "are "e iu"itate pentru a capta un ele &i pre$enele cele "ai su)tile. ;l cincilea /Aeul0, inspir! o "are no)lee &i cura6ul necesar pentru a*i a6uta &i a*i sal+a pe alii. ;l &aselea /<ecioara0, puri#ic! &i cur!!. ;l &aptelea /9alana0, ! posi)ilitatea e a se uni la o cau$! i+in! &i e a sta)ili (n sine echili)rul cos"ic. ;l optulea /4corpionul0, lu"inea$! asupra "orii &i +ieii e apoi. ;l nou!lea /4!%et!torul0, ! %ustul (ntre)!rilor #ilo$o#ice &i reli%ioase. ;l $ecelea /Capricornul0 inspir! putere, autoritate pentru a o"ina pe alii &i pe sine (nsu&i. ;l unspre$ecelea /V!rs!torul0, ! sensul uni+ersalit!ii, #raternit!ii (ntre naiuni. ;l oispre$ecelea /Pe&tii0, ("pin%e la sacri#iciu, la a suporta su#erina &i chiar la a +e ea partea )un! &i a se +eseli. Iat! calit!ile #ructelor acestui ar)ore al +ieii, care nu e altul ec.t ;r)orele 4e#irotic e care +or)e&te Ja))ala, cu se#iroturile' Jeter, Hok"ah, 9inah, Hese , Be)ourah, 1ipheret, Net$ach, Ho , Ieso , -alkout. Jether e s!".na care conine toate posi)ilit!ile ar)orelui, Hok"ah, e s.")urele care care se i+i$ea$! pentru a l!sa s! ias! "ica plant!' 9inah, Hese , este trunchiul, Be)ourah, ra"urile, 1ripheret, "u%urii, Net$ach, #run$ele, Ho , #lorile, Ieso , #ructul, ?i -akout, s!".na, care, plantat! (n p!".nt, +a a un nou ar)ore. ;ici, in nou, +e ei o aplicaie a le%ii' ce e 6os e ca ce e sus, &i +ei (nele%e e ase"enea e ce Iisus a co"parat 5"p!r!ia lui 2u"ne$eu /-alkout0 cu %r!untele e sene+e, care e "inuscul, ar e+ine un ar)ore "are, un e +in s! se a !posteasc! p!s!rile cerului. 4#.ntul Ioan spunea c! #run$ele ar)orelui +or ser+i la t!"! uirea popoarelor. Vei +e ea, nu nu"ai #ructele ar)orelui #ac "iracole, ar &i #run$ele e ase"enea, &i chiar &i r! !cinile.

2D

R! !cinile, (n#ipte (n cele ou! "aluri ale #lu+iului +ieii e care +or)e&te 4#.ntul Ioan, sunt eci ansa")lul ner+ilor &i %an%lionilor situai e o parte &i e alta a coloanei +erte)rale. Coloana +erte)ral! lea%! cerul &i p!".ntul, cerul nostru &i p!".ntul nostru. I$+orul #lu+iului se a#l! pe cul"ea "untelui' :<lu+iul, e spus, iese in 1ronul 2o"nului>. Capul, e cerul &i p.ntecul p!".ntul. Pe p!".nt ar e un #oc care pro+oac! in ti"p (n ti"p erupii +iolente +ulcanice. Ori, acest #oc se %!se&te, e ase"enea, la )a$a coloanei +erticale. ;cest #oc su)teran, le%at e p.ntec &i e sex, este #ora Jun alini. Pentru "o"ent, coloana +erte)ral! nu are la oa"eni ec.t #uncie anato"ic! &i #i$iolo%ic!, puterea ei spiritual! nu e tre$it!. Nu"ai Iniiaii au reu&it s! ani"e coloana lor +erte)ral! pentru o i"ens! "unc! spiritual! &i "a%ic! %raie tre$irii #orei Jun alini. <ora Jun alini oar"e la )a$a "! u+ei spin!rii, ea este "a"a care a creat uni+ersul, :cea "ai puternic! intre #ore> cu" o nu"ea Her"es 1ris"e%istul. O at! tre$it!, ea se poate iri6a (n sus, sau (n 6os. 2ac! ea se iri6ea$! (n sus, #iina +a )ene#icia e o "are e$+oltare spiritual!, ar ac! ea se iri6ea$! (n 6os, aceasta poate s! antrene$e re$ultate #oarte sup!r!toare. ;cel care, #!r! a #i pur &i st!p.n pe el, tre$e&te #ora Jun alini, e+ine pra ! unei pasiuni sexuale e$l!nuite, care*l antrenea$! cu o +ite$! +erti%inoas! spre a)is, &i unei a")iii ne"!surate care (l #ace s! se opun! lu"ii (ntre%i. 2e aceea este e s#!tuit iscipolii s! nu #ie tentai s! tre$easc! #ora Jun alini (nainte e a #i lucrat asupra purit!ii &i s"ereniei. Pentru c! aceast! #or!, cea "ai puternic! intre toate, poate la #el e )ine s! istru%! ec.t s! cree$e. 5n realitate, Jun alini poate #i tre$it! la "ai "ulte ni+ele' pute" s! o tre$i" e &apte ori pentru c! ea oar"e &apte so"nuri, ea e ascuns! su) &apte (n+eli&uri ale "ateriei. 5ntr*un anu"e #el, e u&or s! tre$e&ti Jun alini, ar un e &i cu" s! o iri6e$i e "ult "ai i#icil &i e chiar esenialul. 2irecia pe care o +a lua Jun alini nu epin e e +oina o"ului, ci e calit!ile &i +irtuile sale. C.n &arpele Jun alini se tre$e&te, el se (n reapt! spre partea care (i o#er! hran!. 2ac! partea in#erioar! (i o#er! aceast! hran!, acolo se (n reapt!, &i totul e pier ut, e pr!pastia, a e+!rata pr!pastie. 5n ti"p ce ac! &arpele e atras e partea superioar!, el se (n reapt! (n sus. @rcarea #orei Jun alini se #ace prin canalul 4ushu"a situat (n interiorul "! u+ei spin!rii. 2e o parte &i e alta a canalului 4ushu"a, cele ou! canale I a /polari$at ne%ati+ &i le%at la Aun!0 &i Pin%ala /polari$at po$iti+ &i le%at e soare0 se ri ic! (ntr*o "i&care e spirale (ntret!iate. Curentul I a a6un%e la nara st.n%! &i curentul Pin%ala la nara reapt!. 2e aceea, exerciiile e respiraie sunt consi erate ca cele "ai e#iciente pentru a pro+oca tre$irea #orei Jun alini.

Pentru c!, astup.n nara reapt!, aspirai aer prin nara st.n%!, pro ucei ast#el un curent care trece prin canalul I a. ;cest curent tra+ersea$! &i centrul un e oar"e Jun alini, centrul -ula hara, &i pro uce +i)raii u&oare care tin s! o tre$easc! un pic. ;stup.n nara st.n%!, aspirai aer prin nara reapt!, curentul +a trece prin canalul Pin%ala, &i el, e ase"enea, +a a c.te+a i"pulsuri #orei Jun alini. ?i a&a "ai eparte... 2eci, practic.n (n #iecare i"inea! exerciiile noastre e respiraie, putei, (ncet, s! tre$ii #ora Jun alini. 2ar nu tre)uie prelun%ite aceste exerciii. C.n era" (n In ia, a" au$it +or)in u*se e tot #elul e "eto e pe care le #oloseau 8o%hinii pentru tre$irea Jun alini. @nele erau incre i)ile, p.n! la intro ucerea unui #ir e ar%int (ntr*un loc pe care nu a" s!*l nu"esc. @nii #!ceau toate ne)uniile pentru tre$irea acestei #ore= Cel "ai )un s#at e at Occi entalilor este e a nu #i tentai s! tre$easc! Jun alini, ci e a tr!i o +ia! pur!, (n acor cu le%ile i+ine. 7a se +a tre$i atunci c.n +a +eni "o"entul, nu tre)uie %r!)it acesta. Orice alt #el e a proce a e riscant, pentru c! aceast! #or! e ase"enea unui #oc, care poate #ace ra+a%ii istru%.n unele or%ane ale corpului. C.n totul se es#!&oar! natural, #!r! &ocuri, o"ul se tre$e&te (n ar"onie la con&tiina lu"ii i+ine. ... 7u si"t (n +oi o i"ens! orin! e a #ace e#orturi pentru a a6un%e la aceast! tre$ire a con&tiinei. Putei (ncepe lucrul, ar tre)uie s! #ii #oarte pru eni, #oarte raionali, &i s! nu +! lansai #!r! o irecie, ac! nu, riscai s! +! e$echili)rai, s! +! istru%ei. 2eci, nu +! %r!)ii, aceasta +a +eni cu )l.n ee, (ncet*(ncet. 1ot ce a+e" aici ca exerciii, practic!, sunt exerciii in 8o%a, care +! +or per"ite (ntr*o $i s! tre$ii #ora Jun alini. -uli cre c! pentru a %!si spiritualitatea a e+!rat! tre)uie s! "ear%! (n In ia, ar tre)uie e ase"enea s! &tie c! (n+!!".ntul <raternit!ii ;l)e @ni+ersale, care e a e+!ratul (n+!!".nt a lui Cristos, ne a uce o 8o%a "o ern!, a aptat! Occi entalilor. 5nelepii In iei spun c! (nainte e tre$irea &arpelui Jun alini 8o%hinul tre)uie s!*&i eli)ere$e canalul central, 4ushu"a. Printr*o +ia! pur!, prin exerciii potri+ite, el cur!! acest canal. ;ceast! cur!ire e necesar! pentru c!, o at! cu tre$irea &arpelui Jun alini, el (ncepe s! acti+e$e (ntrea%a +ia! psihic! a o"ului, este un #oc a&a e intens, care ar e tot. 2e aceea ru"ul s!u tre)uie s! #ie eli)erat e toate i"purit!ile &i o)stacolele, pentru ca el s! poat! trece rapi , #!r! stric!ciuni pentru o" &i s! atin%! centrul coronal, chakra 4ahasrara. ?i ce spune Iisus (n 7+an%helii3 :4tr! uii*+! s! intrai prin poarta str."t!>, sau :-ai repe e trece o c!"il! prin urechile acului ec.t un )o%at prin poarta 5"p!r!iei Cerurilor> /pentru co"entarii asupra acestor +ersete, a se +e ea :@n nou (neles al 7+an%heliilor * colecia I$+or0. ;ceste ou! #ra$e au o se"ni#icaie #oarte pro#un !' ele arat! c! (ntr*a e+!r canalul central e a&a e (n%ust, (nc.t #ora care a uce ilu"inarea nu poate s! treac! ac! #iina nu e pur!. 2ac! a+ei prea "ulte lucruri (n )u$unare, nu putei )!%a ".inile, tre)uie s! +! e)arasai e toate acestea. Ve ei, 8o%hinii In iei, 7+an%heli&tii spun acelea&i a e+!ruri. 7i )ine, acestea sunt a e+!rurile pe care le apro#un !" (n 5n+!!".ntul <raternit!ii ;l)e @ni+ersale. Cap VI C&a'rele 4iste"ul Chakrelor 2e un e +ine o)iceiul e a repre$enta (n%eriicu aripi3... ;6un%e s! +e e" o pictur! sau o sculptur! care pre$int! o #iin! (naripat! pentru a &ti c! este un (n%er. 2e ce aceste aripi3

2E

Care e sensul lor3 5n%erii au cu a e+!rat aripi3 Nu, ar acest #el e a*i repre$enta pro+ine intr*o &tiin! #oarte +eche pri+in #iina u"an! &i centrii s!i su)tili. -arii Iniiai ai trecutului &tiau c! pe spate, la ni+elul u"erilor, #iina u"an! pose ! oi centri #oarte puternici. ;ce&ti centri situai (n corpurile eteric &i astral sunt capa)ili s! pro uc! tur)ioane care per"it celui care a &tiut s!*i e$+olte a se eplasa (n spaiu. Men tra iia %reac!, $eul Her"es e repre$entat cu aripi, ar la c!lc.ie, pentru c! &i c!lc.iul pose ! un centru #oarte i"portant care e e ase"enea (n le%!tur! cu puterea e a se eplasa (n spaiu. 5n realitate, ace&ti centri su)tili sunt (ntr*un "are nu"!r (n corpul nostru. 2e exe"plu, (n ti"p ce conte"plai r!s!ritul soarelui, a)sor)ii lu"ina sa printr*un centru care e situat easupra splinei. 4oarele ne tri"ite ener%ia sa care sose&te la noi su) #or"! e "ici s#ere lu"inoase. ;cest centru a)soar)e eci lu"ina solar! &i o ("parte (n &apte culori ca cele ale pris"ei. ;poi tri"ite aceste &apte ra$e (n or%anis", reparti$.n u*le ast#el' ro&ul &i oran6ul spre or%anele sexuale, %al)enul spre ini"! &i pl!".ni, +er ele spre sto"ac, #icat, intestine, rinichi, al)astrul spre %.t &i nas, +ioletul spre cap. Ro&ul poate re("prosp!ta &i siste"ul ner+os. @nei persoane o)osite (i lipse&te ro&ul &i ea poate s!*&i a"eliore$e starea concentr.n u*se pe aceast! culoare. <uncia #i$iolo%ic! a splinei este, o &tii, e a #or"a %lo)ulele ro&ii ale s.n%elui. Nu e e "irare, eci, c! centrul eteric al +italit!ii e plasat chiar easupra ei. Pentru a capta particolele e +italitate care +in e la soare, tre)uie ca i"ineaa s! +! %.n ii la acest centru pentru a*l acti+a, a*l #ace "ai recepti+, &i a a)sor)i ast#el "ai )ine lu"ina soarelui pentru a a"eliora s!n!tatea &i +i%oarea +oastr!. Prin o)ser+aie, isecie, cu a6utorul aparatelor in ce (n ce "ai per#ecionate, anato"i&tii care stu ia$! e secole corpul u"an au a6uns la o cunoa&tere #oarte etaliat! a structurii sale #i$ice, ar sunt eparte e a %!si ceea ce au %!sit Iniiaii, care %raie clar+i$iunii lor &i experienei lor spirituale au escoperit anato"ia su)til! a o"ului. ?i una in escoperirile cele "ai i"presionante este cea pe care au #!cut*o Iniiaii In iei pri+in siste"ul celor &apte chakre. 2e "ai "ulte "ilenii, ei (n+a! c! easupra corpului #i$ic, (n corpurile eteric &i astral, o"ul pose ! centrii su)tili situai pe axa coloanei +erte)rale. 7i (i nu"esc ace&tri centri Chakre /(n sanscrit! (nsea"n! :roat!>0 sau lotu&i. 2e 6os (n sus ace&tia sunt' * la )a$a coloanei +erte)rale' -ula hara, lotusul cu patru petale. * easupra or%anelor %enitale' 4+a hishana, lotusul cu &ase petale * (n re%iunea )uricului &i al plexului solar' -anipura, lotusul cu $ece petale * (n re%iunea ini"ii' ;nahata, lotusul cu oispre$ece petale * (n partea in #aa %.tului' Vishu a, lotusul cu &aispre$ece petale * (ntre cele ou! spr.ncene' ;6na, cu ou! petale "ari, i+i$ate (n FK e petale #iecare' (n total 9I petale * (n cre&tetul capului' 4ahasrara, lotusul cu o "ie e petale. 5n realitate el are 9IL petale, iar (n "i6loc are o corol! e 12 petale, (n total are 9E2 petale. Cele 12 petale in "i6loc sunt %al)en aurii, cele 9IL sunt +iolete, iar cele ou! corole se (n+.rt (n sens in+ers.

Nu se pot %!si ur"e ale acestor centri spirituali (n corpul #i$ic, pentru c! ei sunt situai (n corpul eteric. Or%anele corpului nostru sunt su)or onate in#luenei lor. ;ce&ti centri su)tili sunt inacti+i la aproape toi oa"enii. Pentru a*i sti"ula, un 8o%hin tre)uie s!*&i tre$easc! #ora Jun alini care oar"e la )a$a coloanei +erte)rale, &i s! o #ac! s! urce str!)!t.n chakrele un e ea eclan&ea$! &i eli)erea$! puterile pe care le conin. <ora Jun alini e repre$entat! ca un &arpe (n#!&urat e trei ori (n 6urul s!u (n interiorul unei #i%uri triun%hiulare, (n centrul ceakrei -ula hara. C.n se tre$e&te, e ca o #la"!, un #oc care (ncepe s! urce (n spiral! (n lun%ul coloanei +erte)rale, &i (n urcare ea (nt.lne&te &i sti"ulea$! celelalte chakre. Cu li")a sa, spune tra iia, &arpele Jun alini acionea$! asupra #iec!rei chakre pentru a su a &i a le%a i#erite ele"ente care (i per"it s! se (n+.rt!. O chakr! e un siste" #oarte elicat cu un an%rena6 e o extre"! #inee &i nu"ai &arpele Jun alini poate re%la aceste roi &i a le pune (n #unciune. 5n "o"entul c.n chakra (ncepe s! se roteasc!, se "ani#est! #acult!ile &i puterile care sunt le%ate e ea. Chakrele se eose)esc unele e altele prin culoarea lor, nu"!rul e petale, a ic! nu"!rul &i intensitatea +i)railor lor, i+init!ile care locuiesc (n ele, &i "ai ales prin +irtuile &i puterile pe care tre$irea lor le con#er! o"ului' -ula hara (i ! ener%ie +ital!, 4+a hishana (i ! #ora creatoare, -anipura (i ! con&tiina colecti+!, ;nahata (i ! iu)irea uni+ersal!, Vishu a (i ! (nelepciune, ;6na (i ! clar+i$iune, 4ahasrara (i ! atotputernicia &i li)ertatea. 4e spune c! o i+initate sau 4hakti locuie&te (n #iecare chakr!. Nu"ele lor, (ncep.n e 6os, sunt' 2akini 4hakti, Rakini 4hakti, Aakini 4hakti, Jakini 4hakti, 4hakini 4hakti &i Hakini 4hakti. ;6uns! la s#.r&itul c!l!toriei sale, #ora Jun alini atin%e 4hi+a, principiul "asculin. Reunirea celor ou! principii "asculin &i #e"inin, capul &i coa a &arpelui, se #ace (ntr*o lu"in! or)itoare. 2in acel "o"ent, 8o%hinul, a6uns pe cul"e, e li)er e orice constr.n%ere. Hin u&ii au chakrelor o repre$entare #oarte etaliat!. ;r ura prea "ult s! ne opri" asupra #iec!reia, &i "! +oi opri nu"ai asupra Chakrei ini"ii' ;nahata. 7 #oarte i"portant pentru e$+oltarea +oastr! spiritual! s! purtai (n ini"! i"a%inea acestei chakre, care este centrul iu)irii uni+ersale, pentru c! acesta repre$int! aceast! ra%oste e$interesat!, at.t e +ast!, care tre$e&te (n +oi inteli%ena a e+!rat!, intuiia.

29

C.t espre cele trei chakre ale capului, Iniiatul le e$+olt! (n ulti"a #a$! a e+oluiei sale, c.n totul (n el este %ata, &i toat! #iina sa e e$+oltat! ar"onios. 2ac! +rei o i"a%ine pentru a (nele%e "ai )ine aceste trei chakre, pute" spune c! ele sea"n! cu acele aparate pe care le utili$ea$! su)"arinele' un periscop, un ochi care +e e easupra apei, un ra ar, care in#or"ea$! espre pre$ena altor +apoare in 6ur, &i un ra io, %raie c!ruia se pot capta &i e"ite "esa6e, apeluri... 7i )ine, #iina u"an! e otat! cu acelea&i aparate, cu acelea&i antene. Cele trei chakre ale capului sunt trei antene pe care plexul solar le poate utili$a ca &i un su)"arin a#lat su) ap!. :2ar, +ei spune, e ce aceste antene sunt plasate pe cap3 2e ce plexul solar nu e otat el (nsu&i cu ochi &i urechi3> 7l le are, ar pentru e+oluia #iinei u"ane, Inteli%ena cos"ic! a a"plasat altele (n creierul s!u. ;cu", +! pot a un exerciiu #oarte si"plu pentru a e$+olta chakra %.tului, Vishu a. Putei, in c.n (n c.n , s! +! plani#icai ca (n ti"pul "e itaiei s! nu #acei altce+a ec.t s! ascultai nu"ai, #!r! s! %.n ii... &i s! (ncercai s! au$ii +ocea (nelepciunii, +ocea spiritelor lu"inoase. 7+i ent, pri"ele $ile, s!pt!".ni, nu +ei au$i poate ni"ic, ar ac! perse+erai (n acest exerciiu, +ei au$i +ocea interioar!, ulcea +oce a lui 2u"ne$eu... O nu"i" uneori +ocea lini&tii, at.t e e #in! &i e su)til!, ar (n $iua c.n +ei reu&i s! o au$ii, toat! #iina +oastr! se +a cutre"ura... nu sunt cu+inte pentru a expri"a ceea ce este aceast! +oce. Pentru a e$+olta ;6na chakra, +! i"a%inai c! +e ei cu ochii interiori p!".ntul, cerul, spaiul, cu creaturile nenu"!rate care (l locuiesc, toate lu"ile +i$i)ile &i in+i$i)ile. Ae pri+ii a&a, #oarte si"plu, cu "ult! ra%oste, &i e6a suntei pe cale s! tre$ii +e erea +oastr! spiritual!. Pentru chakra cre&tetului capului, este e ase"enea un exerciiu e #!cut, ar ar putea #i periculos pentru unii &i o s! +! +or)esc alt! at! espre el. 5n ti"p ce pri"ele ou! sunt ino#ensi+e' #acei*le, putei s! le practicai #!r! nici un pericol. Ni"ic r!u nu +i se +a (nt."pla ac! c!utai s! au$ii +ocea i+in!. <acei ca &i cu" ai asculta cu a".n ou! urechile, ar (n realitate, se tre$e&te o a treia ureche. ?i e la #el ac! (ncercai s! conte"plai "inunile lu"ii in+i$i)ile, un al treilea ochi se +a eschi e. ;st#el, (n #iecare $i, c.te puin, +ei parcur%e un ru" extraor inar care, ac! &tii s! perse+erai, +! +a con uce la ilu"inare. 5n %ene$! se spune c! ; a" &i 7+a tr!iau (n %r! ina 7 enului, un e, printre toate soiurile e ar)ori, cre&teau ;r)orele Vieii &i ;r)orele Cunoa&terii 9inelui &i R!ului. 2u"ne$eu le*a inter$is s! "!n.nce in #ructele ;r)orelui Cunoa&terii 9inelui &i R!ului. 2ar iat! c! &arpele a reu&it s! o con+in%! pe 7+a, care l*a con+ins pe ; a" s! "!n.nce in #ructul inter$is... ?i cunoa&tei continuarea. 7i )ine, acest ;r)ore al Cunoa&terii 9inelui &i R!ului nu e altul ec.t siste"ul cheakrelor (n lun%ul coloanei +erte)rale, &i &arpele care era la )a$a ar)orelui, (n#!&urat (n 6urul lui (nsu&i, este #ora Jun alini. ?arpele i*a +or)it 7+ei, spun.n u*i' :2ac! +ei ".nca in #ructele acestui ar)ore /a ic! ac! tre$e&ti chakrele0, +ei e+eni ca &i 2u"ne$eu, +ei a+ea o"niscien!, clar+i$iune, puterea (ntrea%!.> 7+i ent, 7+a a #ost tentat! &i ; a" la #el. 7i a, ar era pre"atur, ei nu erau pre%!tii s! suporte puterea acestor #ore puse (n aciune. 7i ar #i tre)uit s! continue s! "!n.nce #ructele ;r)orelui Vieii, a ic! e a a)sor)i ener%ia plexului solar, care e (n le%!tur! cu cos"osul (ntre%. Pentru c!, %raie acestei ener%ii, nu ar #i cunoscut nici o)oseala, nici su#erina, nici "oartea. 2a, ;r)orele Vieii e plexul solar, (n ti"p ce cel!lalt ar)ore, ;r)orele Cunoa&terii 9inelui &i R!ului, este coloana +erte)ral!. ; a" &i 7+a au #ost prea %r!)ii s!*i "!n.nce #ructele, ar #i tre)uit s! a&tepte p.n! c.n 2u"ne$eu le*ar #i spus s! o #ac!, s! +in! "o"entul.

;cu", acela&i lucru se petrece cu oa"enii. Cei care &tiu s! se hr!neasc! cu plexul solar, care e le%at e soare, a6un% in nou s! "!n.nce #ructele ;r)orelui Vieii' ei a)sor) prana, elixirul +ieii +e&nice. 5n ti"p ce aceia care +or s! "!n.nce pre"atur #ructele celuilalt ar)ore (nainte e a se #i (nt!rit su#icient, se expun celor "ai "ari pericole. 7i (ncearc! s! tre$easc! #ora Jun alini, ei +or)esc cu &arpele, iar acesta (i ("pin%e spre "oarte. 2a, "oartea spiritual!. 1re$irea chakrelor #!cut! e #ora Jun alini tre)uie s! se #ac! cu "ult! precauie. V* a" at c.te+a "eto e si"ple pentru a lucra asupra chakrelor Vishu a &i ;6na, &i pot acu" s! a au% o alta care e +ala)il! pentru toate chakrele' c.ntecul. C.ntatul pro uce un e care #ac s! +i)re$e centrii su)tili ai o"ului. 7+i ent, nu e +or)a a c.nta orice &i oricu". Nu"ai +i)raiile pro use prin c.ntece pro#un e, "istice, pe care le executai cu con&tiina #orei spirituale care o repre$int!, pot (ncepe tre$irea acestor centri a or"ii. Noi a+e" (n <raternitatea ;l)! @ni+ersal! un (ntre% repertoriu e c.ntece "istice co"puse e -aestrul Peter 2euno+. C.ntatul e un act sacru, ac! le c.ntai con&tieni, unele c.ntece +or tre$i (n coloana +oastr! +erte)ral! o #or! +ie, aceast! #or! care se ri ic! sose&te p.n! la cap, pentru a ie&i prin centrul superior. 2ac! (n ti"pul c.ntatului, si"ii un #rison care +! parcur%e in picioare p.n! (n cap, (n lu"in! &i puritate, aceasta arat! cu" corpul +ostru +i)rea$! o clip! (n ar"onie cu uni+ersul. 2ar aceasta e o )inecu+.ntare pe care poate nu o cunoa&tei, (nc!, sau pe care n*ai experi"entat*o ec.t #u%iti+. C.n +ei cunoa&te cu a e+!rat aceast! sen$aie (n plenitu inea sa, +ei (nele%e )o%!ia &i puterea c.ntatului pentru e$+oltarea +ieii spirituale. 4iste"ul Chakrelor II 7xist! un o)icei "ilenar e a ar e esene sau alte su)stane par#u"ate (n te"ple &i )iserici. <u"ul, care se ri ic! (n spirale, e un si")ol al urc!rii #orei Jun alini prin chakre. C! elnia cu 6!raticul repre$int! chakra -ulha hara, &i #u"ul repre$int! &arpele e #oc, Jun alini. ;cest si")ol al c! elniei arat! c! tre)uie s! arunc!" anu"ite "aterii (n c!"in, &i s! ali"ent!", pentru ca #ora s! se poat! ri ica. -enin.n tra iia e a ar e esene (n )iserici, cre&tinis"ul a conser+at ritualuri care i*au #ost trans"ise intr*un trecut (n ep!rtat, chiar ac! sensul lor s*a pier ut. 2ac! arunc!" o pri+ire asupra altor tra iii spirituale, +o" %!si aceast! &tiin! Jun alini su) o alt! #or"!. 5n tra iia %reac!, e exe"plu, ea apare su) #or"a ca uceului lui Her"es cu cei oi &erpi ("pletii (n 6urul )a%hetei centrale. Cei oi &erpi sunt I a &i Pin%ala, cei oi cureni care (ncon6oar! canalul 4ushu"a &i pe care 8o%hinii (i acti+ea$! prin respiraie pentru a tre$i #ora Jun alini.

5n tra iia Ja))alistic!, re%!si" aceea&i &tiin! (n ;r)orele 4e#irotic cu cei oi st.lpi ai ri%orii /po$iti+0 &i cle"enei /ne%ati+0 situai e o parte &i e alta unui st.lp central sau al echili)rului. 2oi cureni co)or.n in se#irotul Jether trec prin Hok"ak &i 9inah, se (ncruci&ea$! (n 2aath, trec prin Net$ach &i Ho &i se (ncruci&ea$! (n #ine (n Ieso care,

C1

si")olic, repre$int! or%anele %enitale. 2ac! "er%ei (n 1i)et, +ei +e ea c! arhitecii ti)etani au ascuns aceast! &tiin!, Jun alini &i chakrele, (n #elul e a construi e i#icii sacre pe care le nu"esc :stupas>. Peste tot, la intrarea sanctuarurilor, "!n!stirilor, pe "ar%inile ru"urilor, +e e" aceste construcii care au toate aceea&i structur!' o )a$! (n #or"! e cu), apoi o parte rotun !, s#eric!, apoi o parte conic!, triun%hiular!, easupra c!reia se %!se&te un ele"ent (n arc e cerc ca o se"ilun!, iar pe el un orna"ent (n #or"! e #la"! pe care poate #i co"parat cu un e%et ri icat, sau litera Io a al#a)etului e)raic. 1oat! &tiina o"ului &i uni+ersului este ascuns! (n structura acestor e i#icii. 5ntra e+!r, cele cinci #or"e %eo"etrice corespun , up! tra iia ti)etan!, celor cinci ele"ente' cu)ul * p!".ntului, s#era * apei, conul * #ocului, se"icercul * aerului &i #la"ei * eterului. Cele cinci #or"e &i cele cinci ele"ente corespun (n o" celor cinci chakre, pentru c! ti)etanii au re us e ou! ori ou! chakre la una sin%ur!. ;st#el, cu)ul repre$int! -ula hara &i 4+a histhana reunite, pentru c! sunt a")ele le%ate p!".ntului, "ateriei cele "ai con ensate. 2easupra se a#l! chakra o")ilical! -anipura, repre$entat! e cerc, apoi ;nahata, chakra ini"ii, repre$entat! e triun%hi. -ai sus, chakra %.tului, Vishu a, e #i%urat! e lun!, &i ulti"ele ou! chakre ;6na &i 4ahasrara sunt reunite e ase"enea (ntr*o sin%ur! #i%ur!, cea a #la"ei. <iecare in cei cinci centri este se iul unui 2h8ani*9u a sau 9u a e "e itaie. ;ce&tia sunt, (ncep.n in centrul in#erior' ;"o%hasi hi, Ratnasa")ha+a, ;ksho)hia, ;"o%hasi hi &i Vairocana. Cele cinci 2h8ani*9u a au #iecare calit!ile, +irtuile proprii. 4e "ai nu"esc &i 9u a ai celor cinci (nelepciuni, pentru c! #iecare +irtute e consi erat! ca o (nelepciune.

Cele cinci 2h8ani*)u a sunt +enerate (n 1i)et, ar easupra tuturor e +enerat 9u a ;+alokitesh+ar. 2up! le%en !, el e #iul lui 9u a ;"itha)ha, &i a #ost pri"ul care a pronunat

pentru pri"a oar! sila)ele sacre' OM MANI PADME HUM( Ae%en a po+este&te, e ase"enea, c! (ntr*o $i, pe c.n pri+ea lu"ea oa"enilor, (n #aa su#erinelor &i "i$eriei lor, a si"it pentru ei o a&a co"pasiune, (nc.t capul s!u s*a #!cut !n !ri. 1at!l s!u, 9u a ;"itha)ha, i*a at atunci $ece capete plus al s!u propriu, (n ti"p ce in corpul lui ;+alokitesh+ar ie&eau "ii e )rae. ;st#el, el e repre$entat cu unspre$ece capete &i "ii e )rae +enin (n a6utorul oa"enilor. Iat!, (n re$u"at, cu" ti)etanii, care au pri"it aceea&i (n+!!tur! espre chakre ca &i hin u&ii, au expri"at toat! aceast! &tiin! (n structura e i#icilor lor sacre care re#lect! structura #iinei u"ane &i cea a uni+ersului. Chakrele ;6na &i 4aharara 1re)uie s! p!str!" o parte in noi (n&ine trea$!, seara, (nainte e a a or"i, tre)uie s! +! %.n ii s! l!sai pe cine+a s! +e%he$e asupra +oastr! (n ti"pul so"nului. Iisus a spus' :Ve%heai &i ru%ai*+!.> -uli au cre$ut c! e +or)a e a +e%hea nu"ai (n planul #i$ic, atunci, cei s!raci, ca s! poat! aplica acest percept pe care nu l*au (neles )ine, se tre$eau (n plin! noapte, se extenuau, lupt.n ("potri+a so"nului, &i s#.r&eau stric.n rit"urile naturale ale corpului lor... Nu, (n alt plan tre)uie s! #ii tre6i, (n ti"pul nopii tre)uie s! or"ii, pentru a l!sa celulele corpului s! se o ihneasc!, ar, (n acela&i ti"p, tre)uie s! +e%heai (n plan spiritual, a ic! s! +! asociai cu cel ce +e%hea$! tot ti"pul, cu cel care nu oar"e nicio at!... ;)solut i"o)il &i i"pasi)il, exist! (n +oi un Ve%hetor etern care +e e tot, (nre%istrea$! tot. Aocuina sa este (ntre cele ou! spr.ncene, (n chakra ;6na. 2e ce spun i"pasi)il3 Pentru c!, orice +i s*ar (nt."pla, el nu #ace ni"ic pentru a +! sal+a. 2ac! suntei o)inuii s! o)ser+ai +iaa +oastr! interioar!, +ei si"i c! (n cele "ai rele "o"ente, cine+a in!untrul +ostru o)ser+! totul, (nre%istrea$! i"placa)il ceea ce se petrece, ar nu #ace ni"ic pentru a +! a6uta... nu e rolul s!u, &i chiar &i su#erinele +oastre (l #ac s! sur. !. 7 inutil s!*l ru%ai, el pri+e&te, o)ser+!, (nre%istrea$!... &i sur. e. Pentru a putea e+eni +i%ilent, luci , tre)uie s! +! concentrai in c.n (n c.n asupra centrului ;6na intre spr.ncene, s! +! i enti#icai cu acest Ve%hetor etern. ;tunci, chiar &i (n so"n, r!".nei tre6i' corpul +ostru +a or"i, ar spiritul +ostru +i%ilent, trea$, +a c!l!tori, +a (nt.lni alte #iine &i +a stu ia "inun!iile uni+ersului. Pute" co"para chakra ;6na cu un ochi, cu o )ul! e cristal, cu o o%lin ! "a%ic!. 7a are o +irtute pasi+!, #e"inin!' pe aceast! o%lin ! se re#lect! toate e+eni"entele uni+ersului. Braie ei, putei +e ea totul, ar nu putei aciona cu" +rei, nu +i se ! posi)ilitatea. 7a +! ! +i$iunea, pri"ii i"a%ini, ar nu putei schi")a cursul e+eni"entelor sau #orelor. Pentru aceasta, tre)uie s! a6un%ei la ulti"a chakr!, 4ahasrara, care este e"isi+!, ina"ic!, "asculin!, &i care +! ! puterea e a aciona. C.n #ora Jun alini atin%e chakra ;6na, Iniiatul are +i$iunea clar! asupra lucrurilor, ar nu e atotputernic' r!".ne (nc! +ulnera)il, expus #orelor contrare, pen ul.n (ntre )ine &i r!u. Iat! e ce ea tre)uie s! "ear%! p.n! sus la 4ahasrara. C.n intr!" (n te"plele hin use, %!si" aproape peste tot si")olul lin%a"ului. Ain%a"ul nu e altce+a ec.t o piatr! ori$ontal! pe care se ri ic! o piatr! +ertical!. Piatra ori$ontal! repre$int! principiul #e"inin, (n ti"p ce piatra ri icat! +ertical repre$int! principiul "asculin. 1oi a epii, )!r)ai, #e"ei, )!iei, #ete se roa%! &i se (nclin! cu +eneraie (n #aa acestui si")ol pe care (l ornea$! cu %hirlan e e #lori, pentru c! e repre$entarea %ener!rii, a #ertilit!i oa"enilor &i a $eilor.

CC

Ain%a"ul e un si")ol e o "are pro#un$i"e. 7l arat! c! principiile "asculin &i #e"inin nu tre)uie s! #ie separate ci unite. Ori, la oa"eni, ele sunt separate. 9!r)aii, #e"eile nu &tiu s! %!seasc! cel!lalt principiu (n ei (n&i&i, e aceea (l caut! (n exterior &i se #r!".nt! pentru c! nu (l %!sesc, sau ac! (l %!sesc, nu le a uce plenitu inea. 9!r)aii &i #e"eile nu pot %!si plenitu inea c!ut.n (n exterior, ci unin cele ou! principii (n ei (n&i&i, #iin #e"eie &i )!r)at (n acela&i ti"p. 5n acel "o"ent, ei nu "ai au ne+oie e a se uni exterior cu o #iin! co"ple"entar!, sunt co"plei' ei au (nelepciunea, #ora, puterea )!r)atului &i au tan reea, elicateea, puritatea, sensi)ilitatea #e"eii, sunt ei (n&i&i si")olul lin%a"ului, nu le lipse&te ni"ic, totul li se supune, pentru c! &tiu s! #ie (n acela&i ti"p e"isi+i &i recepti+i. Re%!si" aceast! polaritate, "asculin &i #e"inin, (n chakrele ;6na &i 4ahasrara. Piatra ori$ontal!, principiul #e"inin, este chakra ;6na, chakra care recepionea$!, captea$!, care re#lect!. Iar cealalt!, piatra +ertical!, e principiul "asculin, e chakra acti+!, ina"ic!, cea care creea$!, proiectea$!' 4ahasrara. ?i c.n Iniiatul a6un%e s! uneasc! ;6na &i 4ahasrara, e+ine per#ect, atotputernic, e ca &i 4hi+a, pose ! lin%a"ul +iu.

Cuprins Cap I Cap II Cap III Cap IV Cap V Cap VI 7+oluia u"an! &i e$+oltarea or%anelor spirituale ;ura Plexul solar Centrul Hara <ora Jun alini Chakrele 4iste"ul chakrelor Chakrele ;6na &i 4ahasrara