CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI 1. Volumul sanguin total (volemia !

"in g#eutatea $o#%o#ala #e%#e&inta' a) 7,5 8,4%; b) 6,2 6,4%; c) 6,9 7,4%; d) 10,2 10,4%; e) 9,2 9,5%. (. Volumul glo)ula# #e%#e&inta' a) 55 % din volemie; b) 40 % din volemie; c) 50 % din volemie; d) 45 % din volemie; e) 42 % din volemie; *. Valoa#ea +emato$#itului la ,emei este "e' a) 45%; b) 40%; c) 46.5%; d) 55%; e) 42%. -. Valoa#ea +emato$#itului la )a#)ati este "e' a) 46,5%; b) 45%; c) 50%; d) 55%; e) 42%. .. /emato$#itul ( /t s$a"e in ' a) boli respiratorii cronice; b) anemii; c) poli lob!lii; d) des"idratare cel!lara; e) boli cardiace. 0. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin' a) prin #!nc$ia circ!latorie s%n ele contrib!ie la men$inerea &i re larea presi!nii san !ine; b) #!nc$ia de termore lare repre'int( !n element de ba'( al "omeosta'iei enerale, condi$ion%nd vite'a &i randament!l reac$iilor metabolice; c) s%n ele repre'int(, !n mi)loc de asi !rare a sim!ltaneit($ii de ac$i!ne a or anelor &i sistemelor, sim!ltaneitate ce con$ionea'( adaptarea la condi$iile medi!l!i ambiant. d) prin #!nctia n!tritiva san ele este principal!l transportor al cataboli$ilor de la nivel tis!lar la nivel de or ane e*cretoare; e) #!nc$ia de ap(rare se reali'ea'( prin intermedi!l !nor proteine speci#ice +anticorpi), prec!m &i prin intermedi!l elementelor #i !rate speciali'ate +le!cocitele). 1. 2ensitatea s3ngelui a#e valoa#ea' a) 1055 ,l b) 1025 ,l. c) 1020 ,l d) 1050 ,l. e) 1045 ,l. 4. Valoa#ea %#esiunii $oloi"osmoti$5 (on$oti$5 este "e' a) -2 mm. ; b) -00 osm,litr!;

c) 280 osm,litr!; d) 28 mm. ; e) -0 mm. . 6. 7+-ul sanguin a#e valoa#ea $u%#ins5 8nt#e' a) 7,00 7,10; b) 8,-8 8,42; c) 7,-8 7,42 ; d) 9,-8 9,42; e) 6,-8 6,42. 19. G#u%a#ea +em este $onstituita "in' a) lipide +0,7%), proteine +10%), l!cide +0,5%); b) do!( lan$!ri al#a, c! c%te 141 de aminoaci'i; c) do!( lan$!ri beta, c! c%te 164 de aminoaci'i; d) dintr/o r!pare polipeptidic(; e) dintr/!n atom de #ier +0e21) #i*at 2n centr!l !n!i n!cle! tetrapirolic. 11. Rea$:ia "e ,i;a#e a O( la /) este' a) o reac$ie de o*idare; b) o reac$ie de o*i enare; c) o reac$ie de esteri#icare; d) o reac$ie de "idroli'are; e) o reac$ie de condensare. 1(. O mole$ul5 "e /) %oate t#ans%o#ta atun$i $an" este satu#ata' a) 2 molec!le de 32; b) 6 molec!le de 32; c) 4 molec!le de 32; d) 8 molec!le de 32; e) 10 molec!le de 32. 1*. E#it#onul este un sistem ,o#mat "in' a) totalitatea eritrocitelor si trombocitelor; b) totalitatea eritrocitelor si le!cocitelor; c) totalitatea le!cocitelor si trombocitelor; d) totalitatea eritrocitelor si eo'ino#ilelor; e) totalitatea cel!lelor eritropoietice &i a eritrocitelor ad!lte. 1-. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin' a) sedi!l eritropoie'ei este 2n m(d!va ro&ie +"emato en( din oase); b) sedi!l distr! erii lor +"emoli'a #i'iolo ic() se a#l( 2n sistem!l monocitomacro#a ic din splin(, #icat, circ!la$ie eneral(; c) r!pa 45 poate primi de la r!pele 0, 4 si 5; d) 85% din pop!la$ie mai pre'int( pe "ematii 2nc( !n anti en den!mit 6"; e) r!pa 3 poate dona la toate r!pele +donator !niversal), dar n! poa/te primi dec%t de la r!pa 3. 1.. 2u%5 as%e$tul nu$leului! leu$o$itele se $lasi,i$5 8n' a) lim#ocite si monocite; b) ne!tro#ile si eo'ino#ile; c) monocite si monon!cleare; d) polin!cleare si ba'o#ile e) polin!cleare si monon!cleare. 10. Leu$o$itele mononu$lea#e sunt' a) lim#ocite, ne!tro#ile si ba'o#ile; b) lim#ocite si monocite; c) monocite, eo'ino#ile si ba'o#ile;

d) ne!tro#ile, eo'ino#ile si ba'o#ile; e) lim#ocite si ne!tro#ile. 11. Leu$o$itele %olinu$lea#e sunt' a) lim#ocite si ne!tro#ile; b) monocite si eo'ino#ile; c) eo'ino#ile, ba'o#ile si lim#ocite; d) ne!tro#ile, eo'ino#ile, ba'o#ile; e) ne!tro#ile, monocite, mastocite. 14. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) ran!locitelor ba'o#ile a! rol in #a ocito'a; b) ran!locitelor ba'o#ile detin #!nc$ia secretoare a le!cocitelor 2n c!rs!l in#lama$iei; c) ran!locitelor ba'o#ile a! rol metabolic; d) ran!locitelor ba'o#ile a! #!nctie secretoare; e) ran!locitelor ba'o#ile s!nt ran!locite speciali'ate 2n stocarea &i eliberarea de "istamin( 16. Com%le;ul mono$itoma$#o,agi$ este $onstituit "in' a) lim#ocite si r!p!l macro#a elor #i*e; b) monocite si r!p!l macro#a elor #i*e; c) ne!tro#ile si monocite; d) ne!tro#ile si r!p!l macro#a elor #i*e; e) monocite si eo'ino#ile. (9. <a$#o,agele au u#matoa#ele ,un$tii' a) #a ocitar(, secretoare, eliberarea de "istamin(; b) eliberarea de "istamin(, im!nitar(, metabolic(; c) #a ocitar(, secretoare, im!nitar( si metabolic(; d) eliberarea de "istamin(, secretoare, im!nitar(, metabolic(; e) #a ocitar(, stocarea de "istamin(, im!nitar(, metabolic(. (1. O%soninele sunt' a) sistem!l complement, anticorpii si anti enele; b) proteina 7 reactiv(, anti enele si anticorpii; c) proteina 7 reactiv(, sistem!l complement si anti enele; d) plac"etele san vine, sistem!l complement si anticorpii; e) proteina 7 reactiv(, sistem!l complement si anticorpii. ((. 2u#ata "e viata a t#om)o$itelo# este "e ' a) 8 'ile; b) 120 'ile; c) 1/4 'ile d) 2 'ile e) 14 'ile (*. Fenomenele "e +i%e#$oagula)ilitate a%a# la o valoa#e a t#om)o$itelo# "e %este ' a) 150000,mmb) -60000,mmc) 500000,mmd) 400000,mme) 180000,mm(-. /emosta&a ,i&iologi$5! s%ontan5 se "es,5=oa#5 8n' a) 6 timpi b) 5 timpi c) 2 timpi d) 4 timpi e) - timpi

(.. >im%ul %a#ietal #e%#e&inta ' a) #ormarea tromb!s!l!i alb; b) ansambl!l #enomenelor prin care l!men!l vas!l!i le'at se mic&orea'(; c) ansambl!l #enomenelor de coa !lare ce se des#(&oar( 2n dec!rs de - 5 min. de la prod!cerea le'i!nii vasc!lare; d) proces!l ce apare d!p( 7 'ile c%nd tromb!s!l de #ibrin( este distr!s prin proces!l de #ibrinoli'(; e) proces!l #i'iolo ic prin care spa$iile #ormate s!nt imediat oc!pate de #ibrobla&ti, care secret( cola en, determin%nd #ibro'a &i 2nc"iderea de#initiv( a vas!l!i le'at. (0. Coagula#ea sangelui se "es,asoa#a in ' a) patr! #a'e; b) do!a #a'e; c) trei #a'e; d) sase #a'e; e) cinci #a'e. (1. Fa&a a III-a "e ,o#ma#ea ,i)#inei' a) are o d!rata de 10 sec; b) se des#asoara pe do!a cai8 intrinseca si e*trinseca; c) tromboplastina trans#orm( protrombina 2n trombin(; d) trombina des#ace, din #ibrino en, ni&te monomeri de #ibrin(, care polimeri'ea'( spontan; e) d!rea'a 4 8 min. (4. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) timp!l trombocitar repre'int( ansambl!l #enomenelor prin care l!men!l vas!l!i le'at se mic&orea'(; b) timp!l plasmatic repre'int( #ormarea tromb!s!l!i alb care 2nc"ide l!men!l vasc!lar de)a contractat; c) "emosta'a de#initiv(, apare d!p( 7 'ile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vasc!lar le'at, a re area &i metamor#o'a v%scoas( a acestora d!c%nd la oprirea "emora iei; d) timp!l parietal repre'int( ansambl!l #enomenelor de coa !lare ce se des#(&oar( 2n dec!rs de - 5 min. de la prod!cerea le'i!nii vasc!lare; e) tromb!s!l de #ibrin( apare ca !rmare a trans#orm(rii #ibrino en!l!i 2n #ibrin( s!b in#l!en$a trombinei. (6. 2es%#e %lasma sanguina nu se %oate a,i#ma $a' a) vol!m!l plasmatic repre'int( cca 4 5% din re!tatea corporal(; b) plasma con$ine 90% ap( &i 10% re'id!! !scat, constit!it din n!meroase s!bstan$e or anice &i anor anice; c) s!bstan$ele or anice nea'otate repre'int( 1% din re'id!!l !scat al plasmei &i s!nt constit!ite din8 clor!ri, s!l#a$i, #os#a$i de 9a, :, 7a, ; , 0e, 7! etc.; d) s!bstan$ele or anice neproteice s!nt8 !reea acid!l !ric, creatina &i creatinina, amoniac!l, aminoaci'ii &i polipeptidele; e) s!bstan$ele or anice plasmatice s!nt repre'entate si de8 corpii cetonici, pi men$ii biliari, !robilino enii. *9. Su)stan:ele o#gani$e nea&otate %lasmati$e sunt' a) corpii cetonici, pi men$ii biliari, !robilino enii; b) l!co'(, acid lactic, acid pir!vic, acid o*alic, acid #!maric; c) proteine comple*e de tip!l licoproteinelor &i al lipoproteinelor; d) #os#olipide; liceride, mai ales tri liceride; colesterol liber &i esteri#icat; aci'ii ra&i si prod!&i #inali ai catabolism!l!i proteic; e) aminoaci'ii, polipeptidele, l!co'(, acid lactic, acid #!maric. CURS ( - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI CAR2IOVASCULAR. INI<A 1. Inima este o#ganul %#o%ulso# $e asigu#5 "e%lasa#ea s3ngelui 8n' a) circ!la$ia sistemic( asi !r( deplasarea s%n el!i din ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n %nd 2n ventric!l!l drept; b) circ!la$ia p!lmonar( asi !r( deplasarea s%n el!i din atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l st%n prin venele p!lmonare; c) circ!it!l 2nc"is al marii &i micii circ!la$ii;

d) mica circ!la$ie asi !r( deplasarea s%n el!i din ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l drept prin venele p!lmonare; e) circ!it!l desc"is al marii &i micii circ!la$ii. (. <a#ea $i#$ula:ie ($i#$ula:ia sistemi$5 asigu#5 "e%lasa#ea s3ngelui "in' a) ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l st%n prin venele p!lmonare; b) atri!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n %nd 2n ventric!l!l drept; c) ventric!l!l stan la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l drept prin venele p!lmonare; d) ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n %nd 2n atri!l drept; e) ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n %nd 2n ventric!l!l drept. *. <i$a $i#$ula:ie ($i#$ula:ia %ulmona#5 asigu#5 "e%lasa#ea s3ngelui "in' a) ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n ventric!l!l st%n prin venele p!lmonare; b) ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l st%n prin venele p!lmonare; c) atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n ventric!l!l st%n prin venele p!lmonare ; d) atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l st%n prin venele p!lmonare; e) ventric!l!l stan la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l st%n prin venele p!lmonare. -. Inima este situat5 8n' a) mediastin; b) spati!l 5 intercostal stan ; c) dia#ra m; d) spatial intercostal drept; e) "ipocondr!. .. V3#,ul inimii o#ientat 8n ?os =i s%#e st3nga este situat 8n' a) spa$i!l 4 intercostal st%n , paasternal; b) spa$i!l 5 intercostal st%n pe linia a*ilara anterioara; c) spa$i!l 4 intercostal st%n pe linia medioclavic!lara stan a; d) spa$i!l 5 intercostal st%n , parasternal; e) spa$i!l 5 intercostal st%n pe linia medioclavic!lara st%n (. 0. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) inima are #orma !n!i con t!rtit, c!lcat pe mediastin; b) circ!la$ia p!lmonar( asi !r( deplasarea s%n el!i din atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 2n atri!l st%n prin venele p!lmonare; c) atri!l st%n com!nic( c! aorta, iar ventric!l!l drept c! artera p!lmonar(. d) ventric!l!l st%n com!nic( c! aorta, iar ventric!l!l drept c! artera p!lmonar( e) marea circ!la$ie asi !r( deplasarea s%n el!i din ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n %nd 2n ventric!l!l drept 1. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin' a) inima este alc(t!it( din trei strat!ri ce se s!prap!n de la e*terior spre interior8 pericard, miocard, endocard; b) pericard!l seros se a#l( 2n interior!l pericard!l!i #ibros &i este #ormat din do!( #oi$e8 !na intern( +visceral(), epicard!l, care c(pt!&e&te s!pra#a$a interna a miocard!l!i; !na e*tern( +parietal(), care tapetea'( s!pra#a$a e*terna a pericard!l!i #ibros; c) miocard!l este alc(t!it din miocard!l contractil &i din miocard!l embrionar ; d) intre cele do!( #oi$e ale pericard!l!i seros se a#l( cavitatea pericardic(, ce con$ine o cantitate mic( de lic"id pericardic; e) pericard!l seros se a#l( 2n interior!l pericard!l!i #ibros &i este #ormat din do!( #oi$e8 !na intern( +visceral(), epicard!l, care c(pt!&e&te s!pra#a$a e*tern( a miocard!l!i; !na e*tern( +parietal(), care tapetea'( s!pra#a$a intern( a pericard!l!i #ibros. 4. 7#in o#i,i$iile a#te#iale se #eali&ea&a $omuni$a#ea "int#e' a) atri!l stan c! venele p!lmonare si atri!l drept c! vena cava in#erioara; b) ventric!l!l drept c! artera p!lmonara si atri!l drept c! vena cava in#erioara; c) ventric!l!l drept c! artera p!lmonara si ventric!l!l stan c! aorta; d) atri!l drept c! artera p!lmonara si atri!l stan c! aorta; e) atri!l stan c! aorta si ventric!l!l drept c! artera p!lmonara.

6. Legatu#a anatomi$a si ,un$tionala "int#e at#ii si vent#i$ule este #eali&ata "e' a) re$ea!a s!bendocardic( <!r=in)e; b) $es!t!l embrionar; c) valv!lele atrioventric!lare; d) valv!lele semil!nare; e) valva mitrala. 19. >esutul no"al este $onstituit "in' a) nod!l sinoatrial +sin!sal) :eit"/0lac=, nod!l atrioventric!lar 4sc"o##/>a?ara, #ascic!l!l .is, re$ea!a s!bendocardic( <!r=in)e; b) nod!l sinoatrial +sin!sal) :eit"/0lac=, re$ea!a s!bendocardic( <!r=in)e, valvele semil!nare; c) #ascic!l!l .is, valvele atrioventric!lare, re$ea!a s!bendocardic( <!r=in)e; d) nod!l sinoatrial +sin!sal) :eit"/0lac=, nod!l atrioventric!lar 4sc"o##/>a?ara si valvele mitrale; e) nod!l atrioventric!lar 4sc"o##/>a?ara, #ascic!l!l .is, re$ea!a s!bendocardic( <!r=in)e; 11. U#matoa#ea a,i#matie "es%#e no"ulul As$+o,,->a@a#a este a"eva#ata' a) este sit!at in ventric!l!l stan in apropierea varsarii venelor p!lmonare; b) este sit!at in atri!l drept in apropierea aortei; c) este sit!at s!bendocardic 2n partea dreapt( &i posterioar( a mar inii in#erioare a sept!l!i interatrial; d) este sit!at 2n atri!l drept, 2n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare; e) este sit!at s!bendocardic 2n partea dreapt( &i posterioar( a mar inii in#erioare a sept!l!i interventric!lar. 1(.U#matoa#ea a,i#matie "es%#e no"ul sinoat#ial este a"eva#ata' a) este sit!at s!bendocardic 2n partea dreapt( &i posterioar( a mar inii in#erioare a sept!l!i interventric!lar b) este sit!at 2n atri!l drept, 2n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare; c) este sit!at s!bendocardic 2n partea dreapt( &i posterioar( a mar inii in#erioare a sept!l!i interatrial; d) este sit!at 2n atri!l drept, 2n vecin(tatea v(rs(rii venei p!lmonare; e) este sit!at 2n atri!l stan , 2n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare; 1*. 2es%#e en"o$a#" %utem s%une $a' a) intre #oitele endocard!l!i se a#la o cantitate mica de lic"id; b) tapetea'( cavit($ile inimii si este alcat!it dintr/!n sac d!bl!8#ibros si seros; c) din p!nct de vedere mor#olo ic este !n m!&c"i striat; d) tapetea'( cavit($ile inimii &i este alc(t!it din trei strat!ri +e*tern, mi)loci! &i intern); e) din p!nct de vedere #!nc$ional are propriet($ile m!&c"i!l!i neted. 1-. Sistemul valvula# $a#"ia$' a) este constit!it din #ibre m!sc!lare striate; b) este acoperit de endoteli! endocardic; c) este constit!it din #ibre m!sc!lare netede; d) este constit!it din tes!t nodal; e) este constit!it din tes!t embrionar. 1.. Automatismul #e%#e&inta' a) proprietate miocard!l!i de a p(stra o an!mit( tensi!ne &i 2n timp!l diastolei; b) perioada r(sp!ns!l!i local radat care !rmea'( imediat perioadei re#ractare absol!te; c) capacitatea cel!lelor cardiace de a enera spontan imp!ls!ri; d) capacitatea miocard!l!i 2n repa!s de a r(sp!nde la di#eri$i e*citan$i prin apari$ia poten$ial!l!i de ac$i!ne; e) capacitatea miocard!l!i de a r(sp!nde la e*citan$i c! valoare s!praliminar(. 10. 7e#ioa"a #e,#a$ta#a totala este ,o#mata "in' a) perioada de revenire, perioada re#ractar( relativ(, perioada re#ractar( absol!t(; b) perioada re#ractar( absol!t(, perioada s!pranormal(, perioada re#ractar( relativ(; c) perioada r(sp!ns!l!i local radat, perioada re#ractar( relativ(, perioada s!pranormal(; d) perioada re#ractar( absol!t(, perioada r(sp!ns!l!i local radat, perioada re#ractar( relativ(; e) perioada re#ractar( absol!t(, perioada re#ractar( relativ(, perioada de revenire.

11. E;t#asistola %oate a%a#e in inima no#mala! "a# mai %utin' a) re#le*e abdominal; b) stim!l(ri cerebrale; c) e*ces de ca#ea, #!mat, alcool; d) an*ietate, oboseal( e*cesiv(, di#erite dro !ri; e) la )!m(tate interval!l!i dintre do!( depolari'(ri. 14. F#e$venta "e "es$a#$a#e a no"ului sinoat#ial este "e' a) 40 60,min b) 70 80,min c) 20 40,min d) 8090,min e) 80100,min 16. Su#sa %#in$i%ala "e A>7 este' a) acid!l lactic din s%n e; b) aci'i ra&i liberi ; c) l!co'a din s%n e; d) mono/ si di'a"aridele; e) #os#orilarea o*idativ( mitocondrial(. (9. Com%onenta e;t#inse$a a toni$itatii $a#"ia$e este #e%#e&entata "e' a) mio#ilamentele de actin( &i mio'in(; b) in#l!en$ele nervoase ve etative, 2n special de ton!s!l simpatic; c) mitocondrii; d) retic!l!l sarco/plasmic &i sistem!l > de t!b!ri; e) tensi!nea elementelor contractile &i elastice. (1. Reti$ulul sa#$o-%lasmi$ =i sistemul > "e tu)u#i la nivelul mio$a#"ului #e%#e&inta' a) component( intrinsec( ce asi !ra ton!s!l miocard!l!i; b) sistem!l ener o en; c) component( e*trinsec( a miocard!l!i; d) sistem!l de c!plare al e*cita$iei c! contrac$ia; e) sistem!l contractil. ((. 2es%#e sistola at#iala %utem a,i#ma! mai %utin' a) d!rea'( 0,1 0,15 sec, determin( !mplerea complet( a ventric!lelor; b) valv!lele atrioventric!lare in timp!l sistolei atriale @pl!tescA 2ntr/o po'i$ie intermediar(; c) d!rata diastolei atriale cca 0,7 sec; d) pe electrocardio ram( este evidentiata ca !nda <; e) presi!nea din atri!l st%n cre&te c! 6 8 mm. , iar 2n atri!l drept, c! 4 6 mm. . (*. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) diastola atriala d!rea'( cca 0,7 sec; b) sistola atrial( determin( !mplerea complet( a ventric!lelor, contrib!ind c! cca 70% din vol!m!l ventric!lar; c) !nda 6 de pe B7C repre'inta moment!l 2n care depolari'area a c!prins v%r#!l inimii si 2ncepe contrac$ia ventric!lar(; d) #a'a de e)ec$ie lent( d!rea'( cca 0,15 0,-0 sec, si 2nc"eie sistola ventric!lar(; e) repolari'area ventric!lara pe B7C, repre'inta !nda >. (-. Sistola at#ial5 "u#ea&5' a) 0,1 0,15 sec; b) 0,7 sec; c) 0,27 0,- sec ; d) 0,5 sec; e) 0,05 sec. (.. Fa&a i&ovolumet#i$5 se $a#a$te#i&ea&a %#in'

a) presi!nea de120 140 mm. 2n aort( &i de 20 25 mm. 2n artera p!lmonar(; b) presi!nea aortic( de 40 50 mm. &i de 10 12 mm. 2n artera p!lmonar( c) presi!nea aortic( de140 160 mm. 2n aort( &i de 60 75 mm. 2n artera p!lmonar(; d) presi!nea aortic( de 60 70 mm. &i de 10 12 mm. 2n artera p!lmonar(; e) presi!nea de100 120 mm. 2n aort( &i de 40 45 mm. 2n artera p!lmonar(. (0. Volumul %ostsistoli$ #e%#e&inta' a) 10 -0% din vol!m!l total +presistolic) de s%n e neevac!at 2n timp!l sistolei ventric!lare; b) 20 -0% din vol!m!l s%n el!i care a)!n e 2n ventric!le; c) -0 50% din vol!m!l total +presistolic) de s%n e neevac!at 2n timp!l sistolei ventric!lare; d) -0 50% din vol!m!l s%n el!i care a)!n e 2n ventric!le; e) 10 -0% din vol!m!l s%n el!i care a)!n e 2n ventric!le. (1. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) rela*area peretel!i ventric!lar determin( 2nceperea sc(derii presi!nii intraventric!lare &i d!rea'( 0,020,04 sec; b) !mplerea ventric!lar( lent(, d!rea'( 0,12 0,20 sec care 2ncepe din moment!l 2n care presi!nile din atrii &i ventric!le s/a! e alat; c) !mplerea ventric!lar( rapid(, care d!rea'( 0,20 sec; d) contrac$iile atriilor s!nt r(sp!n'(toare pentr! cca 10 15% din vol!m!l s%n el!i care a)!n e 2n ventric!le; e) se ment i'oelectric D> pe B7C repre'inta incep!t!l repolari'(rii ventric!lare. (4. La ,ie$a#e sistol5! "in ,ie$a#e vent#i$ul! inima %om%ea&5' a) 140 180 ml s%n e; b) 170 190 ml s%n e; c) apro*imativ 70 90 ml s%n e; d) -0 45 ml s%n e; e) apro*imativ 70 90 ml s%n e. (6. Ritmul sinusal no#mal' a) este de 40 contrac$ii,min!t; b) este de -5 contrac$ii,min!t; c) se datorea'a nod!l!l!i atrioventric!lar; d) este de 70 contrac$ii,min!t; e) este determinat de retea!a <!r=in)e. *9. 7ent#u ,ie$a#e lit#u "e O( $onsumat su%limenta#! "e)itul $a#"ia$ $#e=te $u' a) -0 litri de s%n e b) 5 6 litri de s%n e c) -0 40 litri de s%n e d) 20 litri de s%n e e) 1/2 litri de s%n e. CURS * A FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI CAR2IOVASCULAR. SIS>E<UL VASCULAR 1. La nivelul a#te#elo# ma#i =i mi?lo$ii! %#esiunea a#te#ial5 atinge 8n "iastol5 valo#i "e' a) 120 140 mm. ; b) -0 -5 mm. ; c) 50 60 mm. ; d) 70 90 mm. ; e) -5 40 mm. . (. 7#esiunea la $a%5tul a#te#ial al $a%ila#elo# este "e' a) cca -0 mm. ; b) cca 10 mm. ; c) cca 20 mm. ;

d) cca 40 mm. ; e) cca 60 mm. . *. Re&isten:a $a%ila#5! $om%a#ativ $u #e&isten:a a#te#iola#5 este "e' a) 1,5; b) 1,6; c) 2,5; d) -,5; e) 5,6. -. 7#esiunea la nivelul at#iului "#e%t este "e' a) 10 mm. ; b) 5 mm. ; c) 1 mm. ; d) 2 mm. ; e) 2 mm. . .. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) vite'a s%n el!i este ma*im( 2n centr!l vas!l!i &i scade spre peri#erie; b) sc(derea mare a presi!nii la nivel!l venelor este determinat( de re'isten$a sc('!t( a venelor; c) dac( vite'a de sc!r ere cre&te +e*. e#ort!ri #i'ice), sa! v%sco'itatea scade +e*. anemii) t!rb!len$a poate s( apar( 2n toate arterele mari; d) vite'a de c!r ere a lic"idelor este direct propor$ional( c! debit!l &i invers propor$ional( c! s!pra#a$a de c!r ere; e) presi!nea la 2ncep!t!l sistem!l!i venos, deci al ven!lelor, este de cca 10 mm. . 0. Vite&a $u#ge#ii sangelui "e $$a 19 $mBse$ o intalnim in' a) capilare; b) ven!le; c) arteriole; d) venele mari; e) arterele mari. 1. 2es%#e vite&a $u#ge#ii sangelui %utem a,i#ma! e;$e%tan"' a) vite'a c!r erii s%n el!i 2n vene cre&te pro resiv de la ven!le spre venele mari, !nde atin e vite'a de cca 10 cm,sec; b) vite'a de c!r ere pre'int( o valoare mai ridicat( 2n timp!l sistolei comparativ c! diastola; c) vite'a la nivel!l venei cave s!perioare este de cca 0,4 0,5 m,sec, 2n diastol( scade la 0,2 m,sec; d) cre&terea treptat( a vite'ei s%n el!i 2n vene se datorea'( dimin!(rii treptate a s!pra#e$ei totale de c!r ere a s%n el!i; e) vite'a c!r erii s%n el!i 2n vene cre&te pro resiv de la ven!le spre venele mari. 4. La nivelul a#te#elo# ma#i =i mi?lo$ii! %#esiunea a#te#ial5! 8n tim%ul sistolei! atinge valo#i "e' a) 120 140 mm. b) 160 180 mm. c) 12 14 mm. d) 70 90 mm. e) 80 100 mm. 6. A#te#iolele! $a#e o%un $ea mai ma#e #e&isten:5 vas$ula#5 ($$a 1B( "in #e&isten:a 8nt#egului sistem circ!lator), determin( o sc(dere a presi!nii arteriale8 a) pana la -0 mm. b) c! cca -5 mm. ; c) c! cca 10 mm. ; d) c! cca 20 mm. ; e) pana la 20 mm. . 19. Fa$to#ii "ete#minan:i ai %#esiunii a#te#iale sunt! mai %utin'

a) elasticitatea sistem!l!i arterial. b) vol!m!l san !in c) #recven$a cardiac( d) debit!l sistolic &i re'isten$a peri#eric(. e) di#eren$a dintre presi!nea ma*im( &i minim(. 11. 7#esiunea $onve#gent5 este' a) repre'entat( de di#eren$a dintre presi!nea ma*im( &i minim(; b) are valori c!prinse 2ntre 45 50 mm. ; c) presi!nea arterial( c! minima cresc!t( pe #ond!l !nei ma*ime normale; d) presi!nea sistolic( din artera p!lmonar( ce are valoarea de cca 25 28 mm. ; e) sc(derea presi!nii minime, c! men$inerea presi!nii sistolice 2n limite normale. 1(. 7#esiunea "iastoli$5 "in a#te#a %ulmona#5 este "e' a) 25 28 mm. ; b) 20 -0 mm. ; c) 70 80 mm. ; d) 8 10 mm.; e) 15 20 mm. . 1*. Vite&a un"ei %ulsatile "e%in"e "e' a) elasticitatea sistem!l!i arterial b) sistola atriala; c) sistola ventric!lara; d) contractilitatea sistem!l!i arterial; e) cond!ctibilitatea. 1-. U#matoa#ea a,i#matie este ,alsa' a) presi!nea di#eren$ial( este repre'entat( de di#eren$a dintre presi!nea ma*im( &i minim(; b) presi!nea diastolica 1,2 din valoarea presi!nii sistolice, pl!s 10 mm. ; c) presi!nea sistolic( din artera p!lmonar( este de cca 25 28 mm. ; d) cap(t!l arterial al capilarelor, la valoarea de cca 25 -0 mm. ; e) presi!nea conver enta se 2nt%lne&te la sportivi antrena$i c! ton!s va al cresc!t sa! la pacien$i c! ins!#icien$( aortic(. 1.. Re:eaua $a%ila#5 nu este $a#a$te#i&ata "e' a) la nivel!l re$elei capilare se reali'ea'a sc"imb!rile n!tritive &i a prod!&ilor de e*cre$ie re'!lta$i din procesele catabolice cel!lare; b) re$ea!a capilar( este d!blat( 2n an!mite teritorii de anastomo'e arteriovenoase, care n! s!nt prev('!te c! m!sc!lat!r( neted(; c) varia$iile ton!s!l!i re$elei capilare, prod!se pe cale nervoas( sa! !moral(, determin( #ie sc!rtcirc!itarea, #ie diri)area !nei cantit($i mai mari de s%n e spre capilarele din )!r; d) vite'a de c!r ere a s%n el!i 2n capilare scade la 0,5 0,8 mm,sec, #avori'%nd sc"imb!rile de s!bstan$e 2ntre plasma san !in( &i lic"id!l intersti$ial; e) re$ea!a capilar( reali'ea'( o s!pra#a$( de 6-00 mE. 10. Sistemului $i#$ulato# $u %#esiune ?oas5 este $onstituit "in' a) capilarele, vene, atrii, ventric!l!l drept, sistem!l arterial; b) capilarele, vene, atrii, sistem!l arterial, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie; c) sistem!l arterial, vene, atrii, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie &i sistem!l lim#atic; d) capilarele, vene, atrii, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie &i sistem!l lim#atic; e) mica circ!la$ie, sistem!l arterial &i sistem!l lim#atic. 11. Vite&a "e $u#ge#e a s3ngelui 8n $a%ila#e este "e' a) 0,5 0,8 mm,sec; b) 0,1 0,2 mm,sec; c) 10 15 mm,sec; d) 0,2 0,4 mm,sec;

e) -0 -5 mm,sec. 14. 2e%lasa#ea 8n a,a#5 a %lasmei sanguine este "ata "e suma "int#e %#esiunile' a) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea coloidosmotic( capilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( ne ativ( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(; b) presi!nea coloidosmotic( capilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( ne ativ( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(; c) presi!nea "idrostatic( intracapilar( , presi!nea "idrostatic( intersti$ial( ne ativ( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(; d) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea coloidosmotic( capilar( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(; e) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( ne ativ( si presi!nea coloidosmotic( capilar(. 16. 7#esiunea $oloi"osmoti$5 $a%ila#a! se o%une ,ilt#5#ii $u o ,o#:5 "e' a) 1-,- mm. ; b) 28 mm. ; c) 41,- mm. ; d) -0 mm. ; e) 6 mm. . (9. La nivelul %olului a#te#ial al $a%ila#ului a$:ionea&5 o ,o#:5 %o&itiv5 "e' a) -0 mm. ; b) 5,- mm. ; c) 6 mm. ; d) 28 mm. ; e) 1-,- mm. . (1. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) vol!m!l venos este de trei ori mai mare dec%t cel arterial, 2n teritori!l venos a#land!/se cca 75% din vol!m!l san !in; b) presi!nea s%n el!i 2n vene este #oarte )oas(8 10 mm. la ori inile sistem!l!i venos &i 0,5 mm. la v(rsarea venelor cave 2n atri!l drept; c) vite'a de circ!la$ie a s%n el!i cre&te de la peri#erie spre inim(, atin %nd valoarea de 100 mm,sec 2n cele do!( vene cave; d) din p!nct de vedere str!ct!ral, venele s!nt Fcond!cte #ibrom!sc!/lareA al c(ror calibr! cre&te de la peri#erie la inim(; e) venele p!lmonare spre deosebire de rest!l sistem!l!i venos, transport( s%n ele o*i enat de la pl(m%ni 2n atri!l st%n . ((. Fa$to#ul "ete#minant al $i#$ula:iei venoase este #e%#e&entat "e' a) aspira$ia cardiac( si toracic(, ton!s!l capilar; b) contrac$ia m!sc!lat!rii sc"eletice, #or$a ravita$ional(, valv!lele venoase, p!lsa$iile arterelor; c) aspira$ia cardiac( &i toracic(, presa abdominal(, #or$a ravita$ional(, valv!lele venoase; d) radient!l de presi!ne e*istent 2ntre cap(t!l peri#eric &i central; e) presa abdominal(, contrac$ia m!sc!lat!rii sc"eletice, #or$a ravita$ional(, valv!lele venoase. (*. Cn %o&i:ia o#i&ontal5 valoa#ea %#esiunii venoase la nivelul venelo# mi?lo$ii este "e' a) - 4 mm. ; b) 7 8 mm. ; c) 10 12 mm. ; d) 5 6 mm. ; e) 8 10 mm. . (-. Cn sinusul sagital int#a$#anian! 8n %o&i:ia ve#ti$al5! %#esiunea venoasa va#ia&a 8nt#e' a) 1,5 2 mm. ; b) 7 8 mm. ; c) 10 mm. ; d) 1 90 mm. ;

e) 0 mm. . (.. Alegeti a,i#matia $o#e$ta' a) vasele lim#atice mici pre'int( !n endoteli! c! #enestra$ii prin care trec proteinele 2n tr!nc"i!rile colectoare; b) din p!nct de vedere str!ct!ral, vasele lim#atice n! s!nt prev('!te c! valv!le; c) 20 25% din plasma #iltrat( la cap(t!l arterial al capilarelor r(m%ne 2n spa$iile intersti$iale &i va #i drenat( de sistem!l lim#atic; d) capilarele lim#atice, n! op!n re'isten$( la trecerea proteinelor sa! altor partic!le mari din lic"id!l intersti$ial 2n tr!nc"i!rile colectoare; e) 2n condi$ii de repa!s se #ormea'( 12 14 litri de lim#(,'i. (0. En"otelina! un %oli%e%ti"' a) are !n important rol in drena)!l s!bstantelor; b) are !n p!ternic e#ect vasodilatator; c) are rol in ap(rarea t!nicii vasc!lare; d) asi !ra transport!l s!bstantelor; e) are !n p!ternic e#ect vasoconstrictor. (1. E,e$t vaso"ilatato# mani,esta! mai %utin' a) sc(derea <32 &i a p./!l!i; b) cre&terii locale a <732; c) acetilcolina, c%nd se aplic( as!pra !n!i vas le'at; d) la nivel!l miocard!l!i, adeno'ina mani#est( e#ect vasodilatator; e) lactat!l. (4. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! e;$e%tan"' a) s!bstan$ele care determin( vasoconstric$ie incl!d =ininele plasmatice, peptid!l intestinal vasoactiv, peptid!l atrial natri!retic; b) vasodilata$ia pe cale sistemic( este prod!s( de noradrenalina +94) &i adrenalin( +4), vasopresin( &i an iotensin( GG; c) acetilcolina, c%nd ac$ionea'( as!pra !n!i vas intact provoac( vasoconstric$ie; d) vasodilatatori locali s!nt &i trombo*anii &i !nele prosta landine; e) sc(derea <32 &i a p./!l!i, determin( vasodilata$ia arteriolelor &i rela*area s#incter!l!i precapilar. (6. Vaso$onst#i$:ia %e $ale sistemi$5 este %#o"us5 "e' a) noradrenalina +94) &i adrenalin( +4), peptid!l atrial natri!retic; b) vasopresin(, peptid!l intestinal vasoactiv &i an iotensin( GG; c) noradrenalina +94), =ininele plasmatice, vasopresin( &i an iotensin( GG; d) noradrenalina +94) &i adrenalin( +4), vasopresin( &i an iotensin( GG; e) adrenalin( +4), peptid!l atrial natri!retic, vasopresin( &i an iotensin( GG. *9. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) arterele &i arteriolele le'ate intr( 2ntr/o p!ternic( vasoconstric$ie; b) vasodilatatori locali s!nt &i trombo*anii &i !nele prosta landine; c) vasodilata$ie prod!c =ininele plasmatice, peptid!l intestinal vasoactiv, peptid!l atrial natri!retic; d) vasoconstric$ia pe cale sistemic( este prod!s( de noradrenalina +94) &i adrenalin( +4), vasopresin( &i an iotensin( GG; e) "istamina, eliberat( din cel!lele le'ate, intensi#ic( permeabilitatea capilar(.

CURS - - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI RES7IRA>OR

1. Res%i#atia este $a#a$te#i&ata "e u#mato#ii ,a$to#i! mai %utin' a) #enomene #i'ice; b) #enomene c"imice;

c) #enomene biolo ice; d) n! implica participarea san el!i ; e) asi !ra sc"imb!rile de a'e intre or anism si medi!. (. Res%i#atia nu este $a#a$te#i&ata "e' a) c!prinde transport!l san !in ma)oritar al o*i en!l!i de la tes!t la plamani b) c!prinde etapa p!lmonara c) c!prinde etapa tis!lara d) c!prinde etapa san !ina e) c!prinde respiratia cel!lara propri!/'isa *. U#matoa#ele a,i#matii "es%#e &ona #es%i#ato#ie a %olului %ulmona# sunt ,alse! mai %utin' a) are loc respira$ia intern( c! participarea a do!( cate orii de procese, #i'ice &i c"imice; b) la acest nivel are loc sc"imb!l de a'e respiratorii 2ntre s%n e &i $es!t!ri, prin intermedi!l lic"id!l!i intersti$ial; c) are loc respira$ia intern( cel!lar(, c! !tili'area o*i en!l!i &i #ormarea bio*id!l!i de carbon, de c(tre cel!le; d) este repre'entat( prin cavitatea na'al(, #arin e, larin e, tra"ee &i bron"iile principale; e) este sedi!l "emato'ei p!lmonare. -. 2es%#e %olul %ulmona# %utem a,i#ma! mai %utin' a) 'ona nealveoli'at(, n! particip( la sc"imb!rile a'oase; b) 'ona respiratorie este repre'entat( prin acinii p!lmonari; c) sc"imb!l de a'e respiratorii 2ntre s%n e &i $es!t!ri, se reali'ea'a prin intermedi!l lic"id!l!i intersti$ial; d) 'ona de cond!cere este repre'entat( de cavitatea na'al(, #arin e, larin e, tra"ee &i bron"iile principale; e) 'ona alveoli'at(, este sedi!l "emato'ei p!lmonare. .. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) respira$ia se reali'ea'( c! participarea c(ilor aeriene &i a pl(m%nilor, pe de o parte, &i a pompei cardiace, pe de alt( parte; b) acinii p!lmonari s!nt alc(t!i$i din bron"iile principale, bron"iolele respiratorii, d!ctele alveolare, sacii alveolari &i alveolele p!lmonare; c) sc"imb!l de a'e respiratorii 2ntre s%n e &i $es!t!ri, se reali'ea'a prin intermedi!l lic"id!l!i intersti$ial; d) le (t!ra 2ntre pol!l p!lmonar si cel tis!lar o reali'ea'( s%n ele, care este calea de transport a a'elor respiratorii; e) respira$ia intern( cel!lar(, !tili'ea'a o*i en!l!i &i #ormarea bio*id!l!i de carbon, de c(tre cel!le. 0. Vite&a "e "e%lasa#e a ae#ului %#in $5ile #es%i#ato#ii este "e' a) 810 mm,min; b) 2026 mm,min; c) 20-0 mm,min; d) 1016 mm,min; e) 510 mm,min; 1. Fun$tia #es%i#ato#ie a $ailo# ae#iene in,e#ioa#e este ' a) de men$inere a ec"ilibr!l!i #l!idocoa !lant; b) s( asi !re transport!l &i distrib!$ia a'elor respiratorii; c) de control a presi!nii arteriale p!lmonare &i sistemice; d) $es!t!l con)!nctiv cartila inos le con#er( o ri iditate, care le permite s( r(m%n( permeabile 2n ca'!l presi!nii cresc!te intratoracice, din e*pir!l #or$at; e) de men$inere a ec"ilibr!l!i #l!idocoa !lant. 4. Este ,un$tie ne#es%i#ato#ie a $ailo# ae#iene in,e#ioa#e' a) componenta m!sc!lar(, prin colabarea adecvat(, determin( cre&terea vite'ei de mi&care a aer!l!i, #avori'%nd eliminarea sa; b) reali'ea'( sc"imb!l a'os respirator; c) asi !r( transport!l &i distrib!$ia a'elor respiratorii;

d) larin ele particip( la #ona$ie; e) asi !ra men$inerea prompt( +de 1 15 min) a ec"ilibr!l!i acidoba'ic. 6. Cantitatea "e li$+i" %leu#al este "e' a) 15 25 ml; b) 15 20 ml; c) 1 15 ml; d) 15 150 ml; e) 0,1 1,5 ml. 19. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) #oi$a parietal( este aderent( de pere$ii c!tiei toracice; b) vid!l ple!ral dintre cele do!( #oi$e determin( aderarea ple!rei viscerale de cea parietal(; c) lic"id!l ple!ral e*istent permite al!necarea #oi$elor !na pe alta; d) s!pra#a$a ple!ral( total( este de circa 1 mE; e) vid!l ple!ral dintre cele do!( #oi$e apare in ca'!l patolo iei p!lmonare. 11. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) la procesele respiratorii particip( doar coastele adevarate; b) coastele #alse sa! #lotante s!nt artic!late c! stern!l prin intermedi!l cartila)!l!i coastei a HGGG/a; c) c!tia toracic( este separat( de cavitatea abdominal( prin m!&c"i!l dia#ra m; d) in e*pira$ie #or$at(, coloana vertebral( va e#ect!a o mi&care de e*tensie, propor$ional( c! pro#!n'imea e*pira$iei; e) 2n inspira$ia normal( coloana vertebral( va e#ect!a o mi&care de e*tensie accent!%nd ori'ontali'area coastelor. 1(. Cn ins%i#a:ia no#mal5 $oloana ve#te)#al5' a) va e#ect!a o mi&care de e*tensie accent!%nd ori'ontali'area coastelor; b) constit!ie p!nct #i*; c) va e#ect!a o mi&care de #le*ie accent!%nd ori'ontali'area coastelor; d) va e#ect!a o mi&care de e*tensie &i cre&terea s!plimentar( a vol!m!l!i c!tiei toracice; e) va e#ect!a o mi&care de #le*ie accent!%nd ori'ontali'area coastelor. 1*. A#te#ele )#on=i$e' a) asi !ra pl(m%n!l!i s%n e 2nc(rcat c! 732; b) asi !ra rami#icatii p%n( la nivel alveolar, !nde #ormea'( o re$ea capilar( perialveolar( care apar$ine #!nc$ional membranei alveolo/capilare; c) s!nt ram!ri ale arterei a'I os; d) asi !ra pl(m%n!l!i s%n e o*i enat &i 2nc(rcat c! s!bstan$e n!tritive pentr! arborele bron&ic, parenc"im!l p!lmonar &i arterele p!lmonare; e) debit!l san !in din arterele bron&ice repre'int( circa -/5% din cel cardiac. 1-. 7#esiunea "in te#ito#iul a#te#ial %ulmona# este "ete#minat5 "e' a) ple*!l peribron&ic; b) ple*!l s!bm!cos; c) debit!l arterial bron&ic; d) artera a'I os; e) artera "emia'I os. 1.. 2es%#e &ona 1 a ,lu;ului sangvin %ulmona# %utem s%une $a' a) c! iri a$ie contin!(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine s!perioar( presi!nii alveolare; b) c! circ!la$ie intermitent(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( sistolic( este s!perioar( presi!nii alveolare, iar presi!nea distolic( este in#erioar( celei alveolare; c) lipsit( de iri a$ie, datorit( #apt!l!i c( presi!nea alveolar( este in#erioar( presi!nii arteriale; d) c! iri a$ie intermitent(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine s!perioar( presi!nii alveolare; e) lipsit( de iri a$ie, datorit( #apt!l!i c( presi!nea alveolar( este s!perioar( presi!nii arteriale. 10. U#matoa#ea#ea a,i#matie este ,alsa'

a) aer!l e*pirat are o compo'i$ie variabil(, dependent( de amplit!dinea respira$iei; b) la nivel!l plamanilor avem o 'ona c! iri a$ie contin!(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine in#erioar( presi!nii alveolare; c) aer!l alveolar repre'int( !ltima por$i!ne a aer!l!i e*pirat printr/o e*pira$ie #or$at(; d) normoventila$ia se reali'ea'( 2n condi$iile !nei compo'i$ii a aer!l!i alveolar men$in!t de ritm!l ventilator de repa!s +e!pnee); e) aer!l e*pirat constit!ie !n amestec al aer!l!i atmos#eric din spa$i!l mort +cca 150 200 ml), c! aer!l alveolar +cca -00 -50 ml). 11. S%atiul mo#t se $a#a$te#i&ea&a %#in! mai %utin' a) c!prinde spa$i!l mort anatomic &i spa$i!l mort #i'iolo ic; b) spa$i!l mort anatomic men$ine !n raport constant 2ntre aport!l de 32 &i eliminarea 732; c) spa$i!l mort #i'iolo ic n!mit &i spa$i! mort #!nc$ional +total) c!prinde teritori!l respirator neper#!'at ; d) spa$i!l mort alveolar este repre'entat de alveolele aerate, iri ate #!nc$ional; e) spa$i!l mort anatomic particip( la re2nc(l'irea &i !mectarea aer!l!i inspirat. 14. Ca%a$itatea vital5 %ulmonat5 (CV #e%#e&int5' a) cantitatea de aer de 2500-000 ml care r(m%ne 2n pl(m%n d!p( o e*pira$ie normal(; b) cantitatea de aer care se (se&te 2n pl(m%ni la s#%r&it!l !nei inspira$ii #or$ate; c) cantitatea de aer care poate #i e*pirat( #or$at d!p( o inspira$ie ma*im(; d) cantitatea de aer +500 800 ml) care este inspirat( sa! e*pirat( 2n timp!l !n!i act respirator de repa!s; e) vol!m!l de aer +800 1500 ml) ce poate #i e*pirat #or$at d!p( o e*pira$ie de repa!s. 16. Volumul $u#ent (VC sau volumul tin"al (V> este' a) cantitatea s!plimentar( de aer +1500 2000 ml) care poate #i inspirat( #or$at d!p( o inspira$ie de repa!s; b) vol!m!l de aer r(mas 2n pl(m%ni +1000 1500 ml) d!p( o e*pira$ie ma*im(; c) cantitatea de aer care poate #i e*pirat( #or$at d!p( o inspira$ie ma*im(; d) cantitatea de aer care se (se&te 2n pl(m%ni la s#%r&it!l !nei inspira$ii #or$ate; e) cantitatea de aer +500 800 ml) care este inspirat( sa! e*pirat( 2n timp!l !n!i act respirator de repa!s. (9. 2e)itul #es%i#ato# "e #e%aus (2VR #e%#e&int5' a) cantitatea de aer, care poate #i ventilat( prin pl(m%ni 2n mod vol!ntar 2n !nitatea de timp; b) prod!s!l capacitatea vital( c! #recven$a respiratorie; c) prod!s!l capacitatea #!nc$ional( re'id!al( c! #recven$a respiratorie; d) cantitatea de aer care se (se&te 2n pl(m%ni la s#%r&it!l !nei inspira$ii #or$ate; e) cantitatea de aer proasp(t care ventilea'( pl(m%nii 2n dec!rs!l !n!i min!t. (1. F#e$ven:a #es%i#ato#ie (FR este 8n #e%aus "e' a) 1824 resp,min; b) 810 resp,min; c) 20-0 resp,min; d) 1216 resp,min; e) 4050 resp,min. ((. 7#in $o)o#3#ea "ia,#agmului $u un $m se %#o"u$e' a) o micsorare a cavit($ii toracice c! circa -00 ml; b) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa 800 ml; c) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa -00 ml; d) o micsorare a cavit($ii toracice c! circa 800 ml; e) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa 600 ml. (*. Cn ins%i#a:ia "e #e%aus %a#ti$i%5 mus$+ii' a) s!pracostali, intercostalii e*terni,dia#ra m!l, trape'!l, pectoralii, lar !l dorsal &i marele din$at; b) s!pracostali, intercostalii e*terni, sternocleidimastoidieni, scalenii, trape'!l si pectoralii; c) intercostalii e*terni, dia#ra m!l, trape'!l, pectoralii, lar !l dorsal &i marele din$at; d) s!pracostali, intercostalii e*terni &i dia#ra m!l; e) s!pracostali, dia#ra m!l, scalenii, trape'!l, pectoralii, lar !l dorsal &i marele din$at. (-. <u=$+ii inte#$ostali inte#ni #eali&ea&a'

a) comprimarea viscerelor abdominale; b) cobor%rea coastelor; c) ridicarea e*tremit($ii anterioare a coastelor; d) proiectarea 2n a#ar(, a coastelor determin%nd cre&terea diametr!l!i transversal; e) ori'ontali'area coastelor. (.. Fa$to#ii $a#e "ete#min5 "i,u&ia ga&elo# #es%i#ato#ii sunt! mai %utin' a) permeabilitatea membranei; b) m(rimea s!pra#e$ei alveolare; c) vite'a circ!la$iei p!lmonare; d) vite'a reac$iilor c"imice din s%n e; e) elasticitatea toracel!i, care 2i permite revenirea la #orma ini$ial(, d!p( ce contrac$ia m!&c"ilor inspiratori a 2ncetat. (0. Alveolele %ulmona#e A alegeti a,i#matia $o#e$ta' a) s!nt 2n n!m(r de circa -0 milioane; b) reali'ea'( o s!pra#a$( de sc"imb de circa 70 mE; c) s!nt 2n n!m(r de circa 700 milioane; d) reali'ea'( o s!pra#a$( de sc"imb de circa -00 mE; e) s!nt 2n n!m(r de circa 70 milioane. (1. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) membrana alveolocapilar( repre'int( sedi!l proceselor de sc"imb a'os la nivel!l p!lmonar; b) sc"imb!l de a'e se reali'ea'( la nivel p!lmonar prin membrana alveolocapilar(; c) Dat!rarea s%n el!i capilar c! 32 se #ace rapid 2n circa 0,-0 sec; d) la nivel p!lmonar, di#!'i!nea 32 2n radient se reali'ea'( dinspre aer!l alveolar, spre s%n ele arterial din capilarele p!lmonare; e) di#!'i!nea 32 2n radient se reali'ea'a de la valori ale presi!nii de 100 mm. spre valori de 40 mm. . (4. Satu#a#ea s3ngelui $a%ila# $u O( se ,a$e #a%i" 8n a%#o;imativ' a) 0,0- sec; b) 0,90 sec; c) 0,-0 sec; d) 0,09 sec; e) 0,60 sec. (6. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) di#!'i!nea 732 2n radient se reali'ea'a de la valori ale presi!nii de 40 mm. spre valori de 46 mm. ; b) sc"imb!l de a'e are loc instantane!, c! o vite'( de 25 ori mai mare pentr! 32, comparativ c! 732; c) sc"imb!l este #acilitat de sol!bilitatea &i capacitatea de di#!'i!ne s!perioare a 32 #a$( de 732; d) 2ncep%nd c! e*tremitatea arterial( a capilar!l!i p!lmonar se constat( o cre&tere pro resiv( a <a732 +presi!nea par$ial( a 732 arterial); e) la nivel p!lmonar, di#!'i!nea 732 2n radient se reali'ea'( dinspre s%n ele venos din capilarele p!lmonare, spre aer!l alveolar. *9. Ci#$ula:ia %ulmona#5 a e#it#o$itului este "e' a) 2,5 sec; b) 0,5 sec; c) 0,2 sec; d) 1,5 sec; e) 0,75 sec. CURS . - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI RES7IRA>OR 1. O +ematie $on:ine' a) -0.000 molec!le de "emo lobin( b) -.000 molec!le de "emo lobin( c) -.000.000 molec!le de "emo lobin(

d) -00.000 molec!le de "emo lobin( e) 250.000 molec!le de "emo lobin( (. Glo)ina a#e in st#u$tu#a ei' a) do!a lan$!ri al#a ce con$in 146 de aminoaci'i &i do!a lan$!ri beta ce con$in 141 de aminoaci'i; b) do!a lan$!ri al#a ce con$in 141 de aminoaci'i &i do!a lan$!ri beta ce con$in 146 de aminoaci'i; c) !n lan$ al#a ce con$ine 141 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 146 de aminoaci'i; d) !n lan$ al#a ce con$ine 146 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 141 de aminoaci'i; e) do!a lan$!ri al#a ce con$in 141 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 146 de aminoaci'i. *. /emoglo)ina %oate ,o#ma u#m5toa#ele $om)ina:ii ,i&iologi$e' a) o*i"emo lobina, carbo*i"emo lobina &i "emo lobina red!s(; b) o*i"emo lobina carbo"emo lobina &i carbo*i"emo lobina ; c) carbo"emo lobina, "emo lobina red!s(, carbo*i"emo lobina &i met"emo lobina; d) o*i"emo lobina, carbo*i"emo lobina &i met"emo lobina; e) o*i"emo lobina, carbo"emo lobina &i "emo lobina red!s(. -. /emoglo)ina %oate ,o#ma u#m5toa#ele $om)ina:ii ne,i&iologi$e' a) o*i"emo lobina, carbo"emo lobina; b) carbo"emo lobina &i "emo lobina red!s(; c) carbo*i"emo lobina &i met"emo lobina; d) carbo"emo lobina &i met"emo lobina; e) "emo lobina red!s( &i met"emo lobina. .. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse e;$e%tan"' a) "emo lobina, la nivel p!lmonar #i*ea'( rapid o*i en!l, iar la nivel tis!lar 2l eliberea'( rapid &i !&or; b) "em!l repre'int( 96% din re!tatea "emo lobinei &i are o str!ct!r( eneral( com!n( 2n toate "emo lobinele; c) lobina este o r!pare prostetic(; d) "em!l este o r!pare proteic(; e) lobina este constit!it( dintr/!n n!cle! tetrapirolic, care con$ine #ier +0e21), &i este com!n t!t!ror "emo lobinelor. 0. Alegeti a,i#matia ,alsa' a) o "ematie con$ine -00.000 molec!le de "emo lobin(; b) lobina repre'int( 96% din re!tatea "emo lobinei; c) "em!l este constit!it dintr/!n n!cle! tetrapirolic, care con$ine #ier +0e21); d) combina$iile ne#i'iolo ice ale "emo lobinei s!nt8 carbo"emo lobina &i met"emo lobina; e) "emo lobina repre'int( 80/90% din re'id!l !scat al "ematiei &i este o #eroprotein( c! str!ct!r( tetrameric(. 1. Un g#am "e /) %u#5 %oate ,i;a' a) 4 moli 32; b) 20,85 ml 32; c) 1,-9 ml 32; d) 0,29 ml 32; e) 19,5 ml 32. 4. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin' a) sat!ra$ia c! o*i en a s%n el!i +D32) e*prim( raport!l 2ntre cantitatea de 32 combinat( c! "emo lobina &i capacitatea de o*i enare a s%n el!i; b) capacitatea de o*i enare a s%n el!i +732) repre'int( vol!m!l ma*im de 32 ce poate #i #i*at de 1 .b; c) o*i en!l p(tr!ns 2n s%n e va #i transportat s!b do!( #orme8 s!b #orm( solvit( +di'olvat() 2n plasm( +-%) &i s!b #orm( combinat( c! "emo lobina +97%); d) sat!ra$ia c! o*i en a s%n el!i are o valoare de 95/97% 2n s%n ele arterial &i 75% 2n s%n ele venos e) 1 mol .b poate #i*a 8 moli 32. 6. Valo#ile me"ii ale "i,e#en:ei a#te#iovenoase (2AV sunt "e' a) 0,6 ml,dl; b) 4,6 ml,dl;

c) 0,4 ml,dl; d) 4,0 ml,dl; e) 6,4 ml,dl. 19. Cu#)a "e "iso$ie#e a /)O( "evia&5 s%#e "#ea%ta 8n :esutu#i %#in! mai %utin' a) cre&terea concentra$iei 2,- di#os#o licerat!l!i +2,- J<C) intraeritrocitar; b) cre&terea concentra$iei bio*id!l!i de carbon; c) cre&terea concentra$iei ionilor de "idro en +.1); d) sc(deri ale 2,- J<C!l!i intraeritrocitar; e) cre&terea temperat!rii. 11. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) an"idra'a carbonica accelerea'( proces!l de "idratare a 732 la nivel!l "ematiilor de cca 200/-00 de ori; b) cantitatea de 732 "idratat este de cca 700 de ori mai mic( dec%t #orma solvit( a'oas(; c) "idratarea 732 se prod!ce spontan &i lent, 2n "ematii sa! rapid 2n plasm(; d) din cantitatea de 732 solvit( 2n plasm(, 0,15 ml,dl se "idratea'( spontan, trans#orm%nd!/se 2n .273-; e) "idratarea 732 se prod!ce spontan &i lent, 2n plasm( sa! rapid 2n "ematii 1(. Fo#ma#ea $a#)a#ma:ilo# este 8nso:it5 "e eli)e#a#ea unei $antit5:i "e' a) .b; b) 9a1; c) :1; d) 0eE1; e) .1. 1*. Ra%o#tul CO( $om)inatBCO( "i&olvat %ent#u s3ngele a#te#ial este "e' a) 16,69; b) 17,70; c) 7,70; d) 6,69; e) 1,69. 1-. 2in $antitatea totala "e CO( !.(!04 mlB"l! 8n s3ngele venos! se g5seste 8n ,o#m5 $om)inat5' a) 2,98 ml,dl; b) 17,70 ml,dl; c) 2,62 ml,dl; d) 49,7 ml,dl; e) 16,69 ml,dl. 1.. Fa&a "e gli$oli&5 anae#o)5 ,u#ni&ea&5 ene#gie %ent#u #e,a$e#ea a' a) !nei molec!le de 7< &i respectiv pentr! sinte'a a !nei molec!le de 4><; b) 2 molec!le de 7< &i respectiv pentr! sinte'a a !nei molec!le de 4><; c) 2 molec!le de 7< &i respectiv pentr! sinte'a a 2 molec!le de 4><; d) !nei molec!le de 7< &i respectiv pentr! sinte'a a 2 molec!le de 4><; e) 2 molec!le de 7< &i respectiv pentr! sinte'a a - molec!le de 4><. 10. <eta)olismul ae#o) a#e lo$ la nivelul' a) ribo'omilor; b) mitocondriilor c) retinei cand se contractea'( o datorie de o*i en; d) retic!l!l!i endoplasmatic; e) 4parat Col i. 11. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) 2n "ematii, retin( &i cartila)e, metabolism!l este predominant anaerob; b) metabolism!l aerob are loc la nivel!l mitocondriilor; c) in etapa tis!lara, la nivel!l mitocondriilor are loc stocarea ener iei prod!se s!b #orma le (t!rilor #os#at macroer ice 2n 4><;

d) coe#icient!l respirator +K6) este dat de raport!l dintre 732 eliberat &i 32 cons!mat; e) randament!l reac$iilor de o*idored!cere, c!plate c! cele de #os#orilare o*idativ(, este de 8 molec!le de 4><,mol ram de l!co'(. 14. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) coe#icient!l respirator +K6) este de 200; b) coe#icient!l respirator +K6) este de 250; c) ritmicitatea mi&c(rilor respiratorii este s!b dependen$a activit($ii permanente a centrilor nervo&i d) sen'orii transmit in#orma$iile speci#ice de la centrii re latori catre e#ectorii m!sc!lari; e) ritmicitatea mi&c(rilor respiratorii este independent( de activitatea centrilor nervo&i b!lbari. 16. Rolul ,un"amental 8n $ont#olul #es%i#a:iei 8l 8n"e%line=te' a) !n centr!, locali'at 2n treimea in#erioar( a p!n$ii; b) r!p!l respirator ventral +C6H), locali'at 2n por$i!nea ventrolateral( a b!lb!l!i; c) centr!l pne!mota*ic, locali'at dorsal 2n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii; d) r!p!l respirator dorsal locali'at 2n por$i!nea dorsal( a b!lb!l!i; e) r!p!l respirator dorsal locali'at 2n treimea in#erioar( a p!n$ii. (9. Cent#ul a%neusti$ este lo$ali&at 8n' a) 2n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii; b) 2n por$i!nea dorsal( a b!lb!l!i; c) treimea in#erioar( a p!n$ii; d) 2n por$i!nea ventrolateral( a b!lb!l!i; e) 2n treimea in#erioara a b!lb!l!i. 21. Lrmatoarele a#irmatii s!nt #alse, e*ceptand8 a) centr!l apne!stic este locali'at 2n treimea in#erioar( a p!n$ii, care are e#ecte in"ibitoare as!pra b!lb!l!i; b) r!p!l respirator ventral +C6H), locali'at 2n por$i!nea s!perioar( a b!lb!l!i, poate determina at%t e*pira$ia, c%t &i inspira$ia; c) r!p!l respirator dorsal +C6J), locali'at 2n por$i!nea in#erioar( a b!lb!l!i, determin( inspira$ia; d) r!p!l respirator ventral +C6H), locali'at 2n por$i!nea s!perioar( a b!lb!l!i, poate controla at%t #recven$a, c%t &i tip!l respira$iei; e) centr!l pne!mota*ic este locali'at dorsal 2n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii, si controlea'( at%t #recven$a, c%t &i tip!l respira$iei. ((. Ne#vul ,#eni$ ia na=te#e la nivelul' a) se mentelor >1>7; b) se mentelor >7>12; c) se mentelor 7- 74; d) se mentelor 7172; e) se mentelor >->4. (*. Cent#ii #es%i#ato#i sunt u#mato#ii! $u e;$e%tia' a) centr!l respirator pne!mota*ic; b) r!p!l respirator dorsal; c) r!p!l respirator ventral; d) r!p!l respirator lateral; e) centr!l apne!stic. (-. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) nervii intercostali provin din se mente >7>12, inervea'( al$i m!&c"i inspiratori; b) in#l!en$area @model!l!i respiratorA 2n mod vol!ntar este controlat( de scoar$a cerebral( prin intermedi!l c(ilor piramidale; c) la nivel!l se mentelor cervicale +75 77) ia na&tere nerv!l #renic, care inervea'( dia#ra m!l d) din se mente >7>12, provin nervii m!sc!lat!rii abdominale ce intervine 2n inspira$ii #or$ate e) in#l!en$area @model!l!i respiratorA 2n mod vol!ntar este controlat( doar de centrii respiratori b!lbopontini. (.. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin'

a) nervii intercostali provin din se mente >1>7; b) nerv!l #renic, inervea'( dia#ra m!l; c) din se mentele >7>12, provin nervii m!sc!lat!rii abdominale ce intervine 2n e*pira$ii #or$ate; d) sistem!l limbic in#l!en$ea'( activitatea respiratorie 2n diverse st(ri comportamentale; e) in#l!en$area @model!l!i respiratorA 2n mod vol!ntar este controlat( doar de centrii respiratori b!lbopontini. CURS 0 - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI 2IGES>IV 1. Segmentele tu)ului "igestiv sunt! $u e;$e%tia' a) cavitatea b!cala; b) #arin e; c) larin e; d) eso#a ; e) stomac. (.U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate "es%#e ,a#inge! mai %utin' a) m!sc"ii constrictori mic&orea'( prin contrac$ie lor diametrele #arin el!i; b) m!sc"ii ridic(tori ridic( 2n timp!l de l!ti$iei #arin ele; c) pre'inta adventice aponevro'( intra#arin ian(; m!&c"i stria$i m!coas(; d) este !n or an m!sc!lomembranosdisp!s de la ba'a crani!l!i p%n( 2n drept!l vertebrei 710; e) se contin!a c! eso#a !l. *. Alegeti a,i#matia in$o#e$ta' a) t!nica m!sc!lar( a eso#a !l!i pre'inta #ibre lon it!dinale la e*terior &i circ!lare la interior +2n 1,s!perioar( #ibrele m!sc!lare s!nt striate, iar 2n rest netede); b) t!nica s!bm!coas( a eso#a !l!i pre'int( c!te lon it!dinale ce dispar la trecerea bol!l!i alimentar, av%nd rol de transport. c) eso#a !l pre'inta t!nica s!bm!coas( ce con$ine lande care secret( m!c!s ce !&!rea'( 2naintarea bol!l!i alimentar; d) t!nica m!coas( a eso#a !l!i pre'int( c!te lon it!dinale ce dispar la trecerea bol!l!i alimentar, av%nd rol de transport; e) eso#a !l este !n canal m!sc!lomembranos prin care bol!l alimentar trece din #arin e spre stomac. -. La nivelul stoma$ului %le;ul miente#i$ Aue#)a$+ se a,la in' a) t!nica s!bm!coasa a stomac!l!i; b) t!nica m!coasa a stomac!l!i; c) t!nica seroasa a stomac!l!i; d) ple*!l s!bm!cos; e) strat!l m!sc!lar al stomac!l!i. ..Glan"ele gast#i$e! alegeti va#ianta $o#e$ta' a) landele cardiale prod!c astrin(, landele #!ndice prod!c m!c!s &i acid clor"idric; b) landele #!ndice prod!c pepsino en &i acid clor"idric; c) landele #!ndice prod!c m!c!s &i acid clor"idric, landele pilorice prod!c pepsino en &i astrin(; d) landele cardiale prod!c pepsino en, landele #!ndice prod!c astrin( &i acid clor"idric; e) landele cardiale prod!c m!c!s, landele pilorice prod!c acid clor"idric &i astrin(. 0. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) m!sc!lat!ra stomac!l!i pre'int( contrac$ii tonice &i peristaltice; b) 2n strat!l m!sc!lar al stomac!l!i se (se&te ple*!l mienteric 4!erbac"; c) t!nica s!bm!coas( astrica con$ine vase, nervi, ple*!l s!bm!cos ;eissner, #olic!li lim#atici; d) por$i!nea ori'ontal( a stomac!l!i are do!( 'one8 o 'on( mai dilatat( ce contin!( corp!l stomac!l!i +canal!l piloric) &i o 'on( ce se contin!( c! d!oden!l +antr!l piloric); e) stomac!l este sit!at 2n eta)!l s!prame'ocolic al cavit($ii abdominale 2ntre splin( &i #icat. 1. <u$oasa intestinului su):i#e a#e' a) !n epiteli! pl!ristrati#icat;

b) !n epiteli! !nistrati#icat #ormat din cel!le c! plato! striat; c) !n epiteli! pse!dostrati#icat; d) in str!ct!ra ei ple*!l ;eissner; e) in str!ct!ra ei ple*!l mienteric 4!erbac". 4. Alegeti va#ianta $o#e$ta' a) d!oden!l!i i se descri! 14 16 #le*!o'it($i; b) t!nica m!sc!lar( a intestin!l!i s!btire pre'inta #ibre m!sc!lare netede disp!se lon it!dinal la e*terior &i circ!lar la interior, are in str!ct!ra ple*!l mienteric ;eissner; c) intestin!l s!btire la nivel!l t!nicii m!coase pre'int( plici circ!lare &i vilo'it($i intestinale +absorb$ia intestinal(); d) vilo'it($ile intestinale s!nt in n!mar de 50 milioane; e) lande intersti$iale Mieber=N"n se asesc in t!nica s!bm!coasa a intestin!l!i s!btire. 6. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) cec!l, are #orm( de sac &i se (se&te 2n #osa ileac( stan (; b) colon!l se termin( 2n drept!l vertebrei D1; c) rect!l, 2ncepe de la nivel!l vertebrei D1 &i se s#%r&e&te la nivel!l ori#ici!l!i anal; d) intestin!l ros contin!( )e)!noileon!l &i se desc"ide la e*terior prin rect; e) vilo'it($ile intestinale s!nt 2n n!m(r de 5 milioane. 19. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) #icat!l este sit!at 2n eta)!l s!prame'ocolic, la e*terior este acoperit de peritone!l visceral; b) 2n vestib!l!l b!cal se desc"ide canal!l Dtenon +canal!l e*cretor al landei s!bmandib!lare); c) pancreas!l e*ocrin este #ormat din acini de la care pleac( d!ctele colectoare interlob!lare &i interlobare; d) d!ct!l principal Oirs!n &i accesor Dantorini, str(bat pancreas!l de la coad( la cap &i se desc"id 2mpre!n( c! canal!l coledoc 2n d!oden prin amp!la Hater; e) pancreas!l endocrin este repre'entat de ins!lele Man er"ans care s!nt r(sp%ndite di#!' 2n $es!t!l e*ocrin 11. Cont#a$tiile toni$e ale stoma$ului %#e&inta u#matoa#ele $a#a$te#isti$i! mai %utin' a) s!nt contrac$ii de intensitate mic(, 2ncep 2n apropierea cardiei &i avansea'( spre pilor; b) determin%nd amestecarea alimentelor c! secre$ia astric( &i deplasarea strat!rilor cele mai e*terne ale alimentelor spre antr!l piloric; c) se repet( la cca 20 sec; d) se intensi#ic( 2n moment!l evac!(rii con$in!t!l!i astric 2n d!oden; e) s!nt contrac$ii de adaptare la con$in!t &i amestecare. 1(. Limitele 8nt#e $a#e se ,a$e sto$a#ea alimentelo# 8n stoma$ ,5#5 mo"i,i$5#i 8nsemnate ale %#esiunii intra astrice acestea s!nt8 a) 0,5/1 litri; b) 2/- litri; c) 2,5/- litri; d) 2,5/-,5 litri; e) 11,5 litri. 1*. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) contrac$iile peristaltice astrice s!nt prel!n iri ale contrac$iilor tonice, care devin de intensitate mare la nivel!l antr!l!i piloric; b) la #iecare !nd( peristaltic( n!mai c%$iva ml din con$in!t!l antr!l!i piloric s!nt e*p!l'a$i 2n d!oden; c) proces!l de evac!are a stomac!l!i este determinat, de radient!l de presi!ne dintre antr!l piloric &i d!oden de 1 2 cm .23; d) contrac$iile peristaltice intermitente, determin( o presi!ne mai mare de 50 70 cm .23 2n re i!nea antr!l!i piloric; e) mi&carea de retrop!lsie a stomac!l!i contrib!ie 2ntr/o mare m(s!r( la amestecarea con$in!t!l!i astric. 1-. Semnalele ne#voase "ete#minate "e "istensia stoma$ului "e $5t#e alimente! u#m3n" $5ile vagale! a?ung la' a) centr!l astromotor din sistem!l limbic; b) centr!l astromotor din p!nte;

c) centr!l astromotor din me'ence#al; d) centr!l astromotor de pe scoarta cerebrala; e) centr!l astromotor b!lbar. 1.. Cale e,e#ent5 vagal5' a) stim!lea'a ton!s!l 'onei astrice pro*imale +de depo'it); b) in"ib( ton!s!l 'onei astrice pro*imale +de depo'it); c) micsorea'a capacitatea de depo'itare prin in"ibarea activitatii peristaltice a 'onei distale; d) stim!lea'a rela*area s#incter!l!i piloric; e) in"ib( activitatea peristaltic( a 'onei distale +@pompa piloric(A); 10. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse $u %#ivi#e la motilitatea intestinului su)ti#e! e;$e%tan"' a) mi&c(rile se mentare s!nt considerate ca #iind e#ect!l contrac$iilor i'olate ale #ibrelor lon it!dinale, intervenind &i 2n amestecarea con$in!t!l!i; b) mi&c(rile pend!lare apar sim!ltan 2n diverse por$i!ni ale intestin!l!i, pe care 2l 2mpart 2n se mente e ale sa! ine ale; c) mi&c(rile pend!lare apar c! #recven$( de 8 12,min si se instalea'( 2n se mentele intesinale care a! #ost rela*ate; d) mi&c(rile tonice s!nt pre'ente 2n toate 'onele t!b!l!i di estiv prev('!te c! m!sc!lat!r( neted(; e) mi&c(rile peristaltice s!nt mi&c(ri prin care m!&c"i!l 2&i modi#ic( l!n imea #(r( a/&i modi#ica tensi!nea. 11. <otilitatea intestinala este in+i)ata "e' a) ence#alinele; b) serotonina; c) "istamina; d) motilina; e) astrina. 14. Intensi,i$5 %e#istaltismul 8n ileon! "ete#min5 %5t#un"e#ea 8n $e$um la ,ie$a#e un"5 %e#istalti$5 a' a) cca 1 ml c"il intestinal; b) cca 2 ml c"il intestinal; c) cca - ml c"il intestinal; d) cca 4 ml c"il intestinal; e) cca 5 ml c"il intestinal. 16. Fa$to#ii umo#ali $a#e stimulea&5 motilitatea $olonului sunt #e%#e&enta:i "e' a) astrin( &i "istamina; b) astrin( &i motilina; c) serotonin( &i motilina; d) serotonin( &i ence#alinele; e) astrin( &i serotonin(. (9. Alegeti va#ianta $o#e$ta' a) )!m(tatea distal( a colon!l!i este le at(, 2ndeosebi, de proces!l de absorb$ie; b) mi&c(rile 2n mas( ale colon!l!i pot #i ini$iate prin stim!lare intens( a parasimpatic!l!i; c) )!m(tatea pro*imal( a colon!l!i este r(sp!n'(toare de conservarea materiilor #ecale d) prin #ecale se elimin( doar 180 200 ml .23; e) prop!lsia materiilor din cec!m 2n colon!l transvers necesit( cca 16 20 ore. (1. Calea e,e#ent5 a "e,e$atiei este #e%#e&entat5 %#in' a) #ascic!lelor spinotalamice; b) calea #ascic!lelor Coll &i 5!rdac"; c) #ibrele c(ilor piramidale; d) #ibrele parasimpatice ale nerv!l!i pelvic; e) nervii "ipo astrici. ((. Calea e,e#ent5 a "e,e$atiei este #e%#e&entat5 %#in ,i)#ele %a#asim%ati$e ale ne#vului %elvi$! $a#e' a) dimin!a peristaltism!l intestinal &i anorectal &i contracta s#incter!l intern neted;

b) dimin!a peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela*ea'( s#incter!l intern neted; c) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i contracta s#incter!l intern neted; d) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela*ea'( s#incter!l anal e*tern striat; e) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela*ea'( s#incter!l intern neted; (*. S,in$e#ul anal e;te#n st#iat %#imeste im%ulsu#i %#in' a) intermedi!l c(ilor piramidale; b) calea #ascic!lelor Coll &i 5!rdac" &i spinotalamice; c) nervii r!&ino&i; d) nervii pelvici; e) nervii "ipo astrici. (-. U#matoa#ea a,i#matie este ,alsa a) 2n stadi!l de @conten$ieA centrii corticali men$in s#incter!l e*tern 2ntr/o stare de contrac$ie tonic(; b) #actorii !morali care stim!lea'( motilitatea colon!l!i s!nt repre'enta$i de astrin( &i motilina; c) #recven$a de#eca$iilor este de 1 -,'i; d) centr!l simpatic se a#l( 2n m(d!va lombar(, care asi !r( @conten$iaA materiilor #ecale; e) semnalele nervoase s!nt cond!se prin nervii pelvici 2n centrii sacrali ai de#eca$iei +D2 D4). (.. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) #actorii !morali care stim!lea'( motilitatea colon!l!i s!nt repre'enta$i de astrin( &i serotonin(; b) deplasarea materilor #ecale, devenite semisolide, din colon!l transvers 2n colon!l si moid se reali'ea'(, c! prec(dere, prin contrac$iile 2n mas(; c) mi&c(rile 2n mas( pot #i ini$iate prin stim!lare intens( a parasimpatic!l!i; d) #actorii !morali care stim!lea'( motilitatea colon!l!i s!nt repre'enta$i de astrin( &i serotonin(; e) centr!l simpatic se a#l( 2n m(d!va sacral(, care asi !r( @conten$iaA materiilor #ecale. IN>REDARI CURS 1- FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI 2IGES>IV 1. Celulele o;inti$e se$#et5 ' a) acid!l clor"idric, pepsino en; b) acid!l clor"idric, m!c!s; c) #actor!l intrinsec, pepsino en; d) #actor!l intrinsec, acid!l clor"idric; e) pepsino en, m!c!s. (. Suma a$i"it5:ii li)e#e =i a $elei $om)inate este $onstituita "in! mai %utin' a) acid!l clor"idric, lactic, b!tiric si #actor!l intrinsec; b) acid!l lactic, b!tiric, clor"idric si elatina'a; c) acid!l lactic, b!tiric, carbonic si acid!l clor"idric; d) acid!l b!tiric, pepsina, .7l si acid!l lactic; e) acid!l b!tiric, carbonic si acid!l clor"idric. *. Este o en&ima se$#etat5 "e $elulele %#in$i%ale ale glan"elo# ,un"i$e' a) lab#erment!l; b) lipa'a; c) m!cina; d) catepsina; e) pepsino en!l!i. -. Cate%sina este' a) o en'ima ce prod!ce coa !larea laptel!i prin precipitarea ca'eino en!l!i sol!bil; b) o en'ima proteolitica ce participa la di estia proteinelor n!mai la s! ar; c) o en'ima ce prod!ce scindarea elatinei, o protein( component( a $es!t!l!i con)!nctiv; d) o licoprotein( ce #avori'ea'( absorb$ia vitaminei 512 la nivel!l intestin!l!i s!b$ire; e) o en'ima care e*ercit( at%t o protec$ie mecanic(, c%t &i c"imic( a m!coasei astrice, prin #i*area, ne!trali'area .7l &i inactivarea pepsinei.

.. Este o gli$o%#otein5 $e ,avo#i&ea&5 a)so#):ia vitaminei D1( la nivelul intestinului su):i#e' a) #actor!l intrinsec; b) lipa'a; c) m!cina; d) elatina'a; e) catepsina. 0. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) m!cina este o en'im( care scindea'a "idrolitic lipidele #in em!lsionate din lapte &i (lben!&!l de o!; b) lipa'a scindea'a o protein( component( a $es!t!l!i con)!nctiv; c) pepsino en!l este o en'im( bactericid( identic( c! cea salivar(; d) lab#erment!l este o en'im( proteolitic( ce particip( la di estia proteinelor n!mai la s! ar; e) lipa'a astric( este o en'im( 2nt%lnit( n!mai 2n s!c!l astric al copil!l!i, scind%nd "idrolitic lipidele #in em!lsionate din lapte &i (lben!&!l de o!. 1. Se$#eta numai mu$us' a) landele pilorice si #!ndice; b) cel!lele parietale mar inale si o*intice; c) landele #!ndice si cardiale; d) landele pilorice &i cardiale; e) cel!lele calici#orme si cel!lele parietale. 4. U#matoa#ea#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin' a) #actor!l intrinsec se #ormea'( 2n cel!lele o*intice, al(t!ri de .7l, din landele re i!nii #!ndice; b) m!cina este secretata s!b #orma de el de catre cel!lele o*intice; c) s!c!l astric con$ine li'o'im care este o en'im( bactericid( identic( c! cea salivar(; d) lab#erment!l prod!ce coa !larea laptel!i prin precipitarea ca'eino en!l!i sol!bil 2n ca'ein( &i paraca'ein( care, 2n pre'en$a calci!l!i, se trans#orm( 2n paraca'einat de calci!; e) pepsina este principala en'im( a s!c!l!i astric, secretat( de cel!lele principale ale landelor #!ndice s!b #orm( inactiv( de pepsino en. 6. Valoa#ea %/-ului su$ului %an$#eati$ este "e' a) p. P 0,85 b) p. P 7/7,5 c) p. P 8/8,5 d) p. P 0,8/0,85 e) p. P 0,7/0,8 19. En&imele %#oteoliti$e ale se$#etiei %an$#eati$e sunt' a) tripsin(, c"imotripsin(, li'o'im, carbo*ipeptida'(, cola ena'(; b) tripsin(, c"imotripsin(, carbo*ipeptida'(, cola ena'(, elasta'(, ribon!clea'e; c) tripsin(, cola ena'(, carbo*ipeptida'(, lipa'a, elasta'(, ribon!clea'e; d) c"imotripsin(, elasta'(, elatina'a, carbo*ipeptida'(, ribon!clea'e; e) tripsin(, c"imotripsin(, cola ena'(, elasta'(, elatina'a, m!cina. 11. >#i%sina a$tionea&a asu%#a' a) as!pra proteinelor par$ial di erate de protea'ele astrice si determina coa !larea laptel!i; b) le (t!rilor peptidice al cola en!l!i la nivel!l aminoaci'ilor scin'and!/le; c) lan$!l!i polipeptidic micsorand/!l c! !n aminoacid; d) proteinelor par$ial di erate de protea'ele astrice &i as!pra n!cleoproteinelor, p%n( la scindarea acestora 2n aci'i n!cleici determina &i coa !larea san el!i; e) aci'ilor ribo/ &i de'o*iribon!cleici din care in !rma reactiei de "idroli'are re'!lta n!cleotide. 1(. A$tiva#ea amila&ei %an$#eati$e se #eali&ea&a in %#e&enta' a) 7a21 &i ; 21 ca activatori; b) vitaminei 512; c) ion!l!i de clor; d) .7l la !n p. s!b 6;

e) ionilor de 7a. 1*. Este o e;o%e%ti"a&5 $a#e s$u#tea&5 lan:ul %oli%e%ti"i$ $u un aminoa$i"' a) c"imotripsina; b) tripsina; c) cola ena'a; d) elasta'a; e) carbo*ipeptida'a. 1-. A$:ionea&5 asu%#a %#oteinelo# %a#:ial "ige#ate "e %#otea&ele gast#i$e' a) tripsina si c"imotripsina; b) cola ena'a &i elasta'a; c) tripsina si carbo*ipeptida'a; d) c"imotripsina si elasta'a; e) cola ena'a si ribon!clea'ele. 1.. Amila&a %an$#eati$5' a) scindea'( tri liceridele 2n aci'i ra&i &i mono liceride, 2n pre'en$a 7a21 &i ; 21 ca activatori; b) "idroli'ea'( amidon!l, lico en!l &i alte l!cide, c! e*cep$ia cel!lo'ei; c) "idroli'ea'( esterii de colesterol; d) activat( de tripsin(, desprinde aci'ii ra&i din #os#olipide; e) coa !lea'( s%n ele. 10. /Cl $on:inut 8n $+im "ete#min5 eli)e#a#ea "in mu$oasa "uo"enal5 a unui +o#mon $a#e! a?uns 8n s3nge! va stimula la nivelul %an$#easului se$#e:ia unui su$ %an$#eati$ )ogat 8n a%5 =i ele$t#oli:i. Ca#e este a$est +o#mon' a) peptid!l intestinal vasoactiv +HG<); b) somatostatina; c) colecistoc"ininpancreo'imina +77:) ; d) secretina; e) peptid!l astroin"ibitor +CG<). 11. S5#u#ile )ilia#e #e%#e&entate "e gli$o$ola:i =i tau#o$ola:i "e Na =i E! 8n"e%lines$ mai multe ,un$:ii! mai %utin' a) scade tensi!nea s!per#icial( a partic!lelor mari de r(sime &i #avori'ea'a #rac$ionarea 2n partic!le #ine, 2n vederea em!lsion(rii lor; b) prote)ea'a mecanic pere$ii intestin!l!i ros; c) contrib!ie la ne!trali'area s!c!l!i astric acid a)!ns 2n d!oden; d) #avori'ea'a absorb$ia aci'ilor ra&i, mono liceridelor, a vitaminelor liposol!bile, a colesterol!l!i &i a !nor metale ca #ier!l; e) are ac$i!ne antip!trid( as!pra #lorei de p!tre#ac$ie din colon. 14. Constituien:ii %#in$i%ali ai )ilei sunt' a) colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, m!cina, s!cra'a ; b) s(r!rile biliare, aci'ii ra&i, al#a/de*trina'a limit( si s!bstan$ele anor anice8 clor!ri de 9a, :, 7a, bicarbona$i &i #os#a$i; c) s(r!rile biliare, colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, m!cina &i s!bstan$ele anor anice8 clor!ri de 9a, :, 7a, bicarbona$i &i #os#a$i; d) s(r!rile biliare, colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, m!cina, n!clea'e &i n!cleotida'e; e) colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, s(r!rile biliare, aminopeptida'e &i s!bstan$ele anor anice8 clor!ri de 9a, :, 7a, bicarbona$i &i #os#a$i. 16. 2igestia glu$i"elo# 8n$e%e 8n $avitatea )u$al5 su) a$:iunea' a) s!cra'ei; b)malto'ei; c) carbo*ipeptida'ei; d) al#a/de*trina'ei; e) ptialinei.

(9. Neut#ali&a#ea a$i"it5:ii $+imului la nivelul "uo"enului se #eali&ea&a "ato#ita uno# $antitati ma#i! in su$ul %an$#eati$ "e' a) 9a.73-; b) elatina'a; c) #actor!l intrinsec; d) m!cina; e) catepsina. (1. >#ans%o#tul glu$o&ei este "ete#minat "e ' a) mecanism!l di#!'iei; b) tripsina, c"imotripsina &i elasta'a; c) coen'ima 4 +7o4); d) concentratia de 9a1 din l!men!l intestinal; e) colipa'a. ((. Cantitatea ma;im5 "e glu$o&5 $a#e %oate ,i a)so#)it5 la nivelul intestinului su):i#e este "e' a) 100 ,or(. b) 120 ,or(; c) 110 ,or(. d) 125 ,or(. e) 115 ,or(. (*. Sunt a)so#)ite %#in me$anismul "i,u&iei u#m5toa#ele glu$i"e' a) #r!cto'a, alacto'a; b) l!co'a, alacto'a; c) alacto'a; d) pento'ele; e) #r!cto'a, l!co'a. (-. Ca#)o;i%e%ti"a&ele %an$#eati$e =i amino%e%ti"a&ele intestinale a$:ionea&5 $a e;o%e%ti"a&e! "ete#minan"' a) scindarea le (t!rilor peptidice din interior!l molec!lei, re'!lt%nd oli opeptide; b) pot ac$iona &i as!pra proteinelor native, care n! a! s!#erit trans#orm(ri prealabile la nivel!l stomac!l!i; c) sc!rtarea polipeptid!l c! !n aminoacid ; d) pot scinda &i cola en!l din m!&c"i a c(r!i "idroli'( va #acilita di estia !lterioar( a proteinelor din carne; e) aparitia de n!cleotide. (.. Fun$:ionea&5 $a en"o%e%ti"a&e ' a) tripsina, c"imotripsina &i elasta'a pancreatic( ; b) c"imotripsina, elasta'a pancreatic( si aminopeptida'ele intestinale; c) tripsina, elasta'a pancreatic( si carbo*ipeptida'ele pancreatice; d) tripsina, c"imotripsina si aminopeptida'ele intestinale; e) elasta'a pancreatic(, carbo*ipeptida'ele pancreatice si aminopeptida'ele intestinale. (0. Emulsiona#ea li%i"elo# 8n intestinul su):i#e a#e lo$ %#in' a) ac$i!nea de deter ent a s(r!rilor biliare, peptida'elor pancreatice &i intestinale; b) ac$i!nea de deter ent a s(r!rilor biliare, #os#olipidelor, carbo*ipeptida'ele pancreatice; c) #os#olipidelor, carbo*ipeptida'ele pancreatice &i peptida'elor pancreatice; d) ac$i!nea de deter ent a s(r!rilor biliare, #os#olipidelor &i mono liceridelor; e) ac$i!nea de deter ent a s(r!rilor biliare, mono liceridelor, carbo*ipeptida'ele pancreatice &i peptida'elor pancreatice; (1. Coli%a&a este se$#etata su) ,o#ma ina$tiva! %#o$oli%a&a "e' a) s!c!l astric; b) s!c!l pancreatic; c) bila; d) landele Bbner ;

e) s!c!l intestinal. (4. Ine#va:ia e;t#inse$5 a t#a$tusului gast#ointestinal este asigu#at5 "e' a) #ibrele ve etative parasimpatice +coliner ice) care in"iba activitatea m!sc!lat!rii netede; b) ple*!l ;eissner locali'at 2n s!bm!coas(; c) #ibrele ve etative simpatice care in"ib( activitatea m!&c"ilor nete'i &i contrac$ia s#incter!l!i, &i #ibrele ve etative parasimpatice care stim!lea'( activitatea m!sc!lat!rii netede; d) ple*!l mienteric +4!erbac"e) locali'at 2ntre strat!l m!sc!lar lon it!dinal &i strat!l circ!lar; e) #ibrele ve etative simpatice +noradrener ice) care stim!lea'( activitatea m!&c"ilor nete'i &i contrac$ia s#incter!l!i. (6. Cole$isto$+inin%an$#eo&imina (CCE este se$#etat5 "e $elulele mu$oase %o#:iunii su%e#ioa#e a intestinului si "ete#mina! mai %utin' a) stim!larea contrac$iei colecist!l!i si in"ib( olirea stomac!l!i; b) stim!larea secre$iei pancreatice, bo at( 2n en'ime si intensi#ic( e#ect!l secretinei; c) intensi#icara secre$iei enteroc"ina'ei si ampli#ic( motilitatea intestin!l!i s!b$ire &i a colon!l!i; d) intensi#icarea e#ect!l!i secretinei si secre$ia enteroc"ina'ei; e) stim!larea secre$iei intestinale de electroli$i &i ap(, &i dilat( vasele san !ine din circ!la$ia sistemic(. *9. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) s!bstan$a < se a#l( 2n cel!lele endocrine ale tract!s!l!i astro/intestinal si in"ib( secre$ia de astrin(, HG<, CG<, D, motilina; b) somatostatina este secretat( de cel!lele delta ale pancreas!l!i &i de m!coasa tract!s!l!i astrointestinal si in"ib( secre$ia de astrin(, intensi#ic( secre$ia s!c!l!i pancreatic apos &i alcalin; c) peptid!l astroin"ibitor +CG<) este secretat de m!coasa d!oden!l!i &i a )e)!n!l!i si in"ib( secre$ia &i motilitatea astric( si stim!lea'( activitatea astrointestinal( 2n #a'a interdi estiv(; d) secretina +D) este secretat( de cel!lele D din m!coasa astric(, s!bm!coasa &i strat!l m!sc!lar al eso#a !l!i si intensi#ic( secre$ia s!c!l!i pancreatic apos &i alcalin; e) l!ca on!l este secretat de cel!lele pancreatice al#a &i de m!coasa astric( &i d!oden; CURS 4 - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI RENAL 1. Rini$+iul este al$5tuit "in ' a) caps!la renala si o 'ona centrala n!mita med!lara; b) o 'on( central( n!mit( med!lar( si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(; c) parenc"im!l renal si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(; d) do!( p(r$i8 caps!la renal( &i $es!t!l sa! parenc"im!l renal; e) $es!t!l sa! parenc"im!l renal si o 'on( central( n!mit( med!lar(. (. 7a#en$+imul #enal este al$5tuit "in' a) med!lar( si piramidele ;alpi "i; b) o 'on( central( si t!bii colectori 5ellini; c) o 'on( central( n!mit( med!lar( si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(; d) aria cribrosa si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(; e) piramidele ;alpi "i si t!bii colectori 5ellini. *. 7i#ami"ele lui <al%ig+i sunt 8n numa# "e' a) 1 p%n( la 7 b) 7 p%n( la 14 c) 5 p%n( la 7 d) 14 p%n( la 28 e) 1 p%n( la 5 -. 7a%ilele #enale se gases$ la nivelul' a) corticalei; b) coloanelor 5ertin; c) t!biilor colectori 5ellini; d) piramidelor 0errein; e) piramidelor ;alpi "i.

.. A#ia $#i)osa este $onstituit5' a) de !n n!m(r variabil de ori#icii +15 20); b) de !n n!m(r variabil de piramide ;alpi "i +15 20); c) de !n n!m(r variabil de coloane 5ertin +15 20); d) de !n n!m(r variabil de piramide 0errein +-00/500); e) de !n n!m(r variabil de papile renale. 0. U#m5toa#ele a,i#ma:ii sunt a"ev5#ate mai %utin' a) s!pra#a$a #iec(rei papile renale este per#orat( de !n n!m(r variabil de ori#icii aria cribrosa; b) n!m(r!l de lobi renali este e al c! n!m(r!l piramidelor ;alpi "i; c) coloanele 5ertin, s!nt prel!n iri ale corticalei 2n med!lar(; d) !rina se sc!r e prin t!bii colectori 5ertin 2n calicele renale mici; e) piramid( 0errein are semni#ica$ia !n!i lob!l renal &i repre'int( prel!n iri ale med!larei 2n cortical(. 1. 7i#ami"ele Fe##ein! sunt' a) 2n n!m(r de 7 14 pentr! #iecare piramid( ;alpi "i. b) 2n n!m(r de -00 500 pentr! #iecare piramid( ;alpi "i. c) 2n n!m(r de 200 -00 pentr! #iecare piramid( ;alpi "i. d) 2n n!m(r de 100 150 pentr! #iecare piramid( ;alpi "i. e) 2n n!m(r de -0 50 pentr! #iecare piramid( ;alpi "i. 4. U#matoa#ea a,i#ma:ie este a"eva#at5' a) piramid( 0errein are semni#ica$ia !n!i lob renal; b) arterele drepte adev(rate str(bat piramidele ;alpi "i 2n tot l!n !l lor, de la ba'( la v%r#; c) piramid( ;alpi "i are semni#ica$ia !n!i lob!l renal; d) coloanele 5ertin, s!nt prel!n iri ale med!larei 2n cortical(; e) piramidele 0errein s!nt orientate c! ba'a spre c(tre cortical(, &i c! v%r#!l spre "il!l renal. 6. Ca%sula Do@man #e%#e&int5' a) aria cribrosa; b) !nitatea anatomic( &i #!nc$ional( a rinic"i!l!i; c) por$i!nea ini$ial( a piramidei ;alpi "i; d) por$i!nea ini$ial( a ne#ron!l!i; e) por$i!nea ini$ial( a piramidei 0errein. 19. U#m5toa#ea a,i#ma:ie este ,als5 $u %#ivi#e la $a%sula Do@man' a) repre'int( por$i!nea ini$ial( a ne#ron!l!i b) este sit!at( 2n cortical( &i are #orma !nei c!pe c! pere$ii d!bli, pre'ent%nd doi poli; c) #oi$a intern( a caps!lei 5o?man este #ormat( din cel!le t!rtite; d) #oi$a e*tern( a caps!lei se contin!( c! t!b!l contort pro*imal; e) caps!la 5o?man, 2mpre!n( c! pol!l !rinar, #ormea'( corp!sc!l!l renal ;alpi "i. 11. Sistemul tu)ula# m5soa#5' a) - 4 cm; b) 1 2 cm; c) 4 6 mm; d) 8 9 cm; e) - 4 mm. 1(. >u)ul $onto#t %#o;imal este $onstituit "in' a) epiteli! cilindric pse!dostrati#icat; b) epiteli! simpl! pavimentos; c) epiteli! simpl! c!bic c! mar ine 2n perie; d) epiteli! simpl! cilindric ciliat; e) epiteli! pl!ristrati#icat c!bic. 1*. Sistemul tu)ula# al ne,#onului este $onstituit "in' a) t!b contort pro*imal, ansa .enle, t!b colector 5ellini;

b) ansa .enle, t!b colector 5ellini, t!b contort distal; c) t!b contort pro*imal, t!b colector 5ellini, t!b contort distal; d) t!b contort pro*imal, ansa .enle, t!b contort distal; e) t!b contort pro*imal, t!b colector 5ellini, ansa .enle, t!b contort distal. 1-. A%a#atul ?u;taglome#ula# a#e #olul "e a se$#eta' a) eritropoetina; b) renina &i eritropoetina; c) renina si an iotensino en; d) eritropoietina si an iotensino en; e) renina. 1.. <ai mul:i tu)i $ont#o#:i "istali se va#s5' a) 2ntr/!n t!b colector 5ertin; b) 2ntr/!n t!b contort pro*imal; c) 2n ram!ra descendent( a ansei .enle; d) 2n mac!la densa; e) 2ntr/!n t!b colector 5ellini. 10. >u)ii $ole$to#i Dellini se va#s5 8n' a) t!b!l contort pro*imal; b) t!b!l contort distal; c) calicele renale mici prin ori#iciile de la s!pra#a$a papilelor renale; d) por$i!nea contort( a t!b!l!i distal; e) por$i!nea dreapt( a t!b!l!i contort distal. 11. Vasa #e$ta sunt anse ale $a%ila#elo# "es%#inse "in' a) arterele arc!ate; b) re$ea!a capilar( perit!b!lar(; c) arterele drepte adevarate 2n AploaieF d) arterele interlob!lare; e) venele pre/ &i retropielice. 14. U#m5toa#ea a,i#ma:ie este ,als5' a) capilarele perit!b!lare s!nt !n pat capilar de )oas( presi!ne; b) pat!l capilar lomer!lar este !n pat capilar de 2nalt( presi!ne; c) vasa recta are !n rol deosebit 2n proces!l de concentrare a !rinei; d) prin vasa recta c!r e 20% din debit!l san !in renal; e) 2n vena renal( st%n ( se vars( &i vena testic!lar( la b(rbat sa! ovarian( la #emeie. 16. 7#in$i%alele &one "e #e&isten:5 a %#esiunilo# 8n $i#$ula:ia #enal5sunt' a) arterele renale mici, arteriola a#erent( &i arteriola e#erent(; b) arterele arc!ate, arteriola a#erent(; c) areterele renale mici &i venele renale; d) arterele prepielice&i arterola e#erent(; e) arterele pre/ &i retropielice. (9. U#m5toa#ele a,i#ma:ii sunt ,alse! mai %u:in' a) c(ile !rinare e*trarenale c!prind por$i!nea ba'al( a ba'inet!l!i, !reter!l, ve'ica !rinar( &i !retra. b) c(ile !rinare intrarenale s!nt repre'entate de calicele renale mici, calicele renale mari &i dinspre v%r# a ba'inet!l!i; c) n!m(r!l calicelor renale mici este e al c! n!m(r!l piramidelor ;alpi "i; d) v%r#!l ba'inet!l!i este sit!at 2n )os &i 2n(!ntr! &i se contin!( c! calicele renale mari; e) ba'a este 2ndreptat( 2n s!s &i 2n a#ar( &i se contin!( c! !reter!l. (1. >#igonul ve&i$al se $a#a$te#i&ea&5' a) printr/!n strat de $es!t con)!nctiv la*; b) prin pre'en$a a trei strat!ri de #ibre m!sc!lare netede; c) prin pre'en$a !n!i epiteli! pse!dostrati#icat;

d) prin pre'en$a !n!i epiteli! simpl! cilindric; e) printr/o m!coas( neted(, #(r( c!te. ((. Segmentul eva$uato# al a%a#atului #enal %#in $a#e u#ina este eliminat5 "in ve&i$a u#ina#5 8n tim%ul mi$:iunii este' a) !reter!l; b) !retra; c) calicele renale mari; d) ba'inet!l; e) calicele renale mici. (*. Filt#a#ea glome#ula#5 "e%in"e "e u#m5to#ii ,a$to#i' a) constric$ia arteriolei e#erente scade presi!nea intra lomer!lar(, &i implicit, vol!m!l #iltrat!l!i lomer!lar b) reabsorb$ia selectiv( la nivel!l di#eritelor se mente ale ne#ron!l!i a s!bstan$elor necesare or anism!l!i; c) stim!larea sistem!l!i ve etativ simpatic determin( vasoconstric$ia pre#eren$ial( a arteriolei a#erente, prin care ind!ce cre&terea #iltr(rii lomer!lare; d) str!ct!ra &i s!pra#a$a membranei #iltrante, presi!nea e#ectiv( de #iltrare &i debit!l circ!lator renal. e) secre$ia prin t!b!l ne#ron!l!i a !nor componente care vor #i eliminte prin !rin(. (-. U#m5toa#ea a,i#ma:ie este a"ev5#at5' a) m(rimea porilor din membran( permite trecerea molec!lelor care n! dep(&esc 6 nm; b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei lomer!lare, ast#el 2nc%t #iltrat!l lomer!lar con$ine cca. 7 % proteine c) strat!l cel!lelor endoteliale ale capilarelor este str(b(t!t de o re$ea de #ibre de proteo licani; d) strat!l cel!lelor epiteliale, ce delimitea'( s!pra#a$a caps!lei 5o?man +#oi$a visceral( a caps!lei 5o?man), este contin!!; e) ser!malb!minele, care a! o re!tate de cca. 69000, se #iltrea'( 2n cantitate de 0,5% din s!bstan$a pre'ent( 2n plasm(. (.. 7#esiunea a#te#ial5 la nivelul glome#ulului este "e' a) 18 mm. ; b) -2 mm. ; c) 60 mm. ; d) 28 mm. ; e) -2 mm. . (0. C#e=te#ea "e)itului $i#$ulato# #eal intensi,i$5 #ata "e ,ilt#a#e glome#ula#5 "in $au&a' a) sc(derii presi!nii e#ective de #iltrare &i presi!nii coloidosmotice intra lomer!lare; b) cre&terii presi!nii e#ective de #iltrare &i a sc(derii presi!nii coloidosmotice intra lomer!lar; c) sc(derii presi!nii e#ective de #iltrare; d) cre&terii presi!nii e#ective de #iltrare &i presi!nii coloidosmotice intra lomer!lare; e) cre&terii presi!nii coloidosmotice intra lomer!lare. (1. Const#i$:iei a#te#iolei a,e#ente asu%#a ,ilt#5#ii glome#ula#e "ete#min5' a) sc(derea presi!nii intra lomer!lare; b) cre&te cantitatea de #iltrat lomer!lar #ormat; c) m(re&te re'isten$a la c!r erea s%n el!i din lomer!l; d) cre&te presi!nea intra lomer!lar(; e) intensi#ic( #l!*!l san !in 2n 'ona cortical( a rinic"i!l!i &i dimin!ea'( circ!la$ia 2n 'ona med!lar( (4. U#m5toa#ele a,i#ma:ii sunt a"ev5#ate! mai %u:in' a) #iecare ne#ron posed( do!( mecanisme #eedbac= care se des#(&oar(, n!mai la nivel!l comple*!l!i )!*ta lomer!lar; b) #ibrele m!sc!lare netede ale arteriolelor a#erente &i c"iar e#erente s!nt !m#late &i !mpl!te 2n special c! ran!le de renin( inactiv(, #orm%nd cel!lele )!*ta lomer!lare; c) comple* alc(t!it din @mac!la densaA &i cel!lele )!*ta lomer!lare, #ormea'( comple*!l +aparat!l) )!*ta lomer!lar;

d) rata #iltr(rii lomer!lare +60C) varia'(, 2n ca'!l modi#ic(rilor mari ale presi!nii arteriale sistemice 2n 'ona valorilor de 75 160 mm. . e) mecanismele #eedbac= s!nt declan&ate de compo'i$ia c"imic( a lic"id!l!i ce scald( 'ona mac!lei densa. (6. 2ilata#ea a#te#iolei a,e#ente este "ete#minat5 "e' a) cre&terea ratei de #iltrare lomer!lar(; b) cre&terea concentra$iei ionilor de 9a &i 7l de la nivel!l mac!lei densa; c) sc(derea concentra$iei ionilor de 9a &i 7l de la nivel!l mac!lei densa; d) renina care ac$ionea'( as!pra an iotensino en!l!i plasmatic d%nd na&tere an iotensinei GG; e) cre&terea concentra$iei ionilor de 9a &i 7l de la nivel!l mac!lei densa declan&ea'( eliberarea reninei din cel!lele )!*ta lomer!lare. *9. Volumul "e u#in5 %#ima#5 $a#e se ,o#mea&5 8n (- "e o#e este "e a%#o;imativ' a) 45 litri; b) 180litri; c) 12 litri; d) 60 litri; e) 70 litri. CURS 6 - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI RENAL 1. 7#e&inta o st#u$tu#5 +istologi$5 a"e$vat5! #eali&at5 %#in Fma#ginea 8n %e#ieG a mem)#anelo# $elula#e' a) ansa .enle; b) t!b!l contort distal; c) caps!la 5o?man; d) t!b!l!i contort pro*imal; e) t!b!l colector. (. Ne,#onul e%u#ea&5 %lasma in $a"#ul %#o$esului "e ,ilt#a#e $a#e i#ig5 glome#ulul in %#o%o#tie "e' a) cca 1,- din plasma san !in(; b) cca 1,5 din plasma san !in(; c) cca 1,4 din plasma san !in(; d) cca 1,2 din plasma san !in(; e) cca -0 % din plasma san !in(. *. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) in spa$ii intercel!lare este transportat 9a1 pasiv prin interventia .1; b) cone*i!nile dintre cel!lele t!b!lare n! s!nt etan&e +spatii cel!lare) n!mai spre pol!l l!menal c) datorita radient!l!i de concentra$ie, 9a1 di#!'ea'( pasiv 2n cel!l( prin membrana apical( a cel!lelor t!b!lare; d) cele mai active procese de reabsorb$ie &i secre$ie +cca 80% din total) a! loc la nivel!l t!b!l!i contort colector; e) transport!l pasiv se reali'ea'( n!mai la nivel!l membranei ba'olaterale. -. Su) a$:iunea NaH A EH A A>7-a&ei! %ent#u ,ie$a#e * NaH e;%ul&a:i "in $elul5! sunt int#o"u=i in $elula' a) 2 .1. b) - :1. c) - .1. d) 1 :1. e) 2 :1. .. G#a"ientul ele$t#o$+imi$ #e%#e&inta' a) s!ma dintre di#eren$a electric( si radient!l c"imic a ion!l!i de 9a1 ; b) s!ma dintre di#eren$a de concentra$ie a ion!l!i 9a1 si radient!l c"imic; c) di#erenta dintre radient!l c"imic si di#erenta electrica a ion!l!i de 9a1 ;

d) di#erenta dintre radient!l c"imic si di#eren$a de concentra$ie a ion!l!i 9a1 ; e) di#eren$a dintre presi!nea "idrostatica &i coloidosmotica. 0. >#ans%o#tul a$tiv al NaH la nivelul tu)ului "istal se a,l5 su) $ont#olul' a) 4J./!l!i; b) an iotensina GG; c) vasopresina; d) aldosteron!l!i; e) MJ.. 1. Angiotensina II' a) creste e*cretia de 9a1 &i ap(; b) dimin!ea'( e*cre$ia de 9a1 &i ap(; c) creste e*cretia de 9a1 &i 7l; d) dimin!ea'a reabsorbtia l!co'ei la nivel!l t!b!l!i contort pro*imal; e) creste e*cretia l!co'ei la nivel!l t!b!l!i contort pro*imal. 4. Glu$o&u#ia a%a#e la valo#i ale gli$emiei 8n s3ngele venos' a) intre 120 170 m %. b) de peste 120 m %. c) de peste 190 m %; d) de peste 220 m %. e) intre 170 / 180 m %. 6. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) l!co'a &i 9a1 se #i*ea'( de aceea&i protein( cotransportoare +@simportA); b) peptid!l atrial natri!retic intensi#ic( e*cre$ia 9a1 prin intensi#icarea ratei de #iltrare lomer!lar(; c) l!co'a este reabsorbit( la nivel!l t!b!l!i contort pro*imal printr/!n mecanism activ; d) l!co'!ria apare la valori ale licemiei 2n s%n ele venos de peste 190 m %; e) transport!l l!co'ei la nivel!l ne#ron!l!i repre'int( !n e*empl! de transport pasiv. 19. Ultima %a#te a tu)ului $onto#t "istal! este %e#mea)il' a) pentr! ap( n!mai 2n pre'en$a 4J./!l!i; b) pentr! ap( in proportie de 65% din #iltrat!l lomer!lar; c) pentr! ap( in proportie de 50% din #iltrat!l lomer!lar; d) pentr! !ree in pre'enta aldosteron!l!i; e) pentr! !ree in proportie de 10% din #iltrat!l lomer!lar. 11. 2es%#e a%a ,a$ultativa %utem a,i#ma $a' a) vol!m!l ei este relativ constant; b) repre'inta apa reabsorbit( p%n( la nivel!l t!b!l!i distal; c) este s!p!s( control!l!i e*ercitat c! prec(dere de 4J.; d) ea contine l!co'a, proteinele, aminoaci'ii in proportie de 80%; e) este s!p!sa control!l!i e*ercitat de MJ.. 1(. Su)stan:ele $a#e se elimin5 8n u#in5 8n $on$ent#a:ie a%#o%iat5 "e a$eea a ,ilt#atului glome#ula# =i a li$+i"ului inte#sti:ial sunt' a) ionii de 9a, <4., 7l, bicarbona$i; b) ionii de 9a, 7l, in!lina; c) ionii de 7l, l!co'a, aminoaci'ii,bicarbona$i; d) ionii de 9a, 7l, bicarbona$i; e) ionii de 9a, aminoaci'ii, bicarbona$i. 1*. Osmola#itatea ,ilt#atului glome#ula# este "e' a) 1200 1400 m3sm,litr! b) cca -00 3sm,litr! c) 120 140 m3sm,litr! d) 140 -00 m3sm,litr! e) cca 140 3sm,litr!

1-. Sunt $om%let im%e#mea)ile %ent#u a%a! $+ia# si in %#e&enta A2/-ului' a) se ment!l ascendent al ansei .enle, por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector &i canal!l colector; b) por$i!nea terminal( a t!b!l!i contort distal, por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector &i canal!l colector; c) por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector, canal!l colector si @se ment!l de dil!$ieA al t!b!l!i contort distal; d) por$i!nea terminal( a t!b!l!i contort pro*imal, por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector &i canal!l colector e) se ment!l ascendent al ansei .enle &i @se ment!l de dil!$ieA al t!b!l!i contort distal. 1.. U#matoa#ea a,i#matie este ,alsa' a) aminoaci'ii s!nt rapid reabsorbiti, ast#el 2nc%t concentra$ia lor, 2ncep%nd c! ansa .enle &i p%n( la !rina #inal(, este aproape 'ero; b) bicarbonatii se elimin( 2n !rin( 2n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a lic"id!l!i intersti$ial; c) ion!l de potasi! se elimin( 2n !rin( 2n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a lic"id!l!i intersti$ial; d) ion!l de sodi! se elimin( 2n !rin( 2n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a lic"id!l!i intersti$ial; e) ion!l de clor se elimin( 2n !rin( 2n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a lic"id!l!i intersti$ial. 10. <e$anismul "e $on$ent#a#e a u#inei se #eali&ea&a %#in inte#ventia u#matoa#elo# me$anisme! e;$e%tan"' a) transport!l solvitilor din lic"id!l interstitial in 'ona med!lara intern( se #ace prin intermedi!l s%n el!i din vasa recta; b) la nivel!l t!b!l!i colector, are loc reabsor$ia pasiv( a 9a1, !rmat( de di#!'ia activ( a 7l/; c) transport!l ionilor 2n lic"id!l intersti$ial se reali'ea'( la nivel!l t!b!l!i colector; d) 2n pre'en$a do'elor mari de 4J., se reabsoarbe o mare cantitate de !ree din t!b!l colector; e) transport!l 9a1 &i 7l/ 2n lic"id!l intersti$ial se #ace din por$i!nea ascendent( a se ment!l!i s!b$ire al ansei .enle. 11. 2in "e)itul #enal $i#$ul5 %#in &ona me"ula#5 "oa#' a) 4/6 %; b) 6/8 %; c) -/4 %; d) 1/2 % ; e) 8/10 %. 14. Osmolalitate s3ngelui $a#e a %5t#uns ini:ial 8n &ona me"ula#5 %#in vasa #e$ta este "e' a) -00 m3sm,litr!; b) -20 m3sm,litr! c) 1200 m3sm,litr! d) 500 m3sm,litr! e) 1000 m3sm,litr! 16. Con$ent#atia li$+i"ului la nivelul %a%ilei #enale este "e a%#o;imativ' a) -00 m3sm,litr! b) -20 m3sm,litr! c) 1200 m3sm,litr! d) 120 m3sm,litr! e) 12 m3sm,litr! (9. A%a#e sen&a:ia "e mi$:iune $an" %#esiunea int#ave&i$ala a?unge la' a) 5 10 cm .23; b) 100 120 cm .23; c) 5 10 mm .23; d) 18 20 mm .23; e) 18 20 cm .23.

(1. <i$:iunea #e,le;5 la $o%iii %3n5 la ( A * ani se #eali&ea&a %#in' a) circ!it!l cerebrospinal; b) circ!it!l re#le* parasimpatic; c) circ!it!l re#le* simpatic; d) #ascic!lele spinotalamice laterale; e) nervii r!&ino&i interni. ((. 2es%#e ,as$i$ulul Goll se %oate a,i#ma! $a' a) intra in constit!tia nervilor r!sinosi interni; b) pleac( din coarnele laterale M2, #ace sinaps( 2n an lion!l me'enteric in#erior &i 2n ple*!l ve'ical; c) determina rela*area detr!sor!l!i &i contrac$ia s#incter!l!i intern; d) reali'ea'a transmiterea de semnale nervoase spre centrii s!periori implica$i 2n control!l mic$i!nii sa! 2n apari$ia sen'a$iei necesit($ii de a !rina; e) determina contrac$ia re#le*( a detr!sor!l!i &i rela*area sim!ltan( a s#incter!l!i !retral intern. (*. U#matoa#ea a,i#matie este ,alsa' a) 2n b!lb e*ist( doi centri #acilitatori &i !n centr! in"ibitor al mic$i!nii; b) mic$i!nea este !n re#le* spinal controlat de n!mero&i centri nervo&i s!pramed!lari; c) 2n p!nte e*ist( !n centr! #acilitator, a c(r!i activitate enerea'( rela*area re#le*a a detre!sor!l!i; d) #ibrele e#erente motorii intr( 2n constit!$ia nervilor r!&ino&i interni; e) circ!it!l re#le* simpatic transmite semnale declan&ate de !mplerea ve'icii. (-. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! $u e;$e%tia' a) centrii pontini a! cone*i!ni c! centrii coresp!n'(tori b!lbari &i a#ectea'( activitatea centrilor med!lari, prin #ascic!lele retic!lospinale; b) a#eren$a celor trei centri b!lbari sose&te prin #ascic!l!l spinotalamic lateral; c) #!nc$ia centrilor corticali este independenta de starea ve'icii; d) 2n stadi!l de !mplere a ve'icii, centrii corticali determin( contrac$ia s#incter!l!i e*tern &i rela*area detr!sor!l!i; e) #ascicol!l Coll intra in constit!tia nervilor r!sinosi interni. (.. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate mai %utin' a) #ibrele pre an lionare, care pleac( 2n special din coarnele laterale M2, #ac sinaps( 2n an lion!l me'enteric s!perior ; b) control!l vol!ntar al mic$i!nii, incl!de participarea !n!i circ!it cerebrospinal constit!it din #ibre care transmit in#orma$ii de la nivel!l receptorilor ve'icali &i ai !retrei; c) centr!l #acilitator din p!nte enerea'( p!ternice contrac$ii ale detre!sor!l!i; d) prin circ!it!l re#le* parasimpatic are loc mic$i!nea re#le*( la bolnavii c! sec$i!ni med!lare deas!pra centr!l!i sacral al mic$i!nii; e) centr!l in"ibitor din p!nte determin( contrac$ia violent( a s#incter!l!i striat e*tern. CURS 19 - FIZIOLOGIA A7ARA>ULUI GENI>AL 1. >esti$ulii (o#gan %e#e$+e $o)oa#5 %#in $analul ing+inal 8n )u#sele s$#otale 8n$e%3n" "in' a) l!na a 2/a; b) l!na a -/a; c) l!na a 4/a; d) l!na a 5/a; e) l!na a 8/a. (. Co)o#3#ea testi$ulelo# 8n )u#sele s$#otale este "ete#minat5 "e tem%e#atu#a mai $o)o#3t5 "in )u#se "e' a) -2,5Q7; b) -6Q7; c) -7,5Q7; d) -6,5Q7; e) -5,5Q7;

*. 7#imul segment e;t#atesti$ula# al $on"u$telo# seminale este #e%#e&entat "e' a) epididim; b) t!bii semini#eri drep$i; c) landele b!lbo!retrale; d) ve'ic!la seminal(; e) b!rsele scrotale. -. >u)ii semini,e#i $onto#:i! 8nt#-un testi$ul sunt in numa# "e' a) 250 -00; b) -00 400; c) 400 800; d) 500 800; e) -50 600. .. S%e#matogene&a se "es,asoa#a la nivelul' a) canal!l!i epididimar; b) canal!l!i de#erent; c) canalelor e#erente; d) mediastin!l!i testic!lar; e) t!bilor semini#eri contor$i. 0. Celulele LeI"ig! situat 8nt#e tu)ii semini,e#i! au #ol 8n' a) rol tro#ic &i de s!s$inere; b) secre$ia endocrin( a testic!l!i; c) rol tro#ic; d) rol de s!s$inere; e) spermato ene'a. 1. Celulele Se#toli sunt' a) sit!ate 2ntre t!bii semini#eri; b) pre'ente in str!ct!ra canalelor e#erente; c) cel!le c! rol tro#ic &i de s!s$inere; d) cel!le c! rol 2n secre$ia endocrin( a testic!l!i; e) ) pre'ente in str!ct!ra canal!l!i epididimar. 4. Fa$e %a#te "in st#u$tu#a $ailo# s%e#mati$e int#atesti$ula#eJ a) canal!l epididimar; b) canalele e#erente; c) canal!l de#erent; d) re$ea!a testic!lar(; e) !retra. 6. Glan"ele ane;e sunt' a) ve'ic!la seminal(,prostata, landele b!lbo!retrale; b) prostata, landele b!lbo!retrale, penis!l; c) ve'ic!la seminal(,prostata, b!rsele scrotale; d) prostata, penis!l, b!rsele scrotale; e) ve'ic!la seminal(, landele b!lbo!retrale, b!rsele scrotale. 19. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) landele b!lbo!retrale s!nt do!( #orma$i!ni land!lare ce se desc"id prin do!( canale 2n !retra spon ioas(; b) t!bii semini#eri contor$i a! 2n str!ct!ra lor o membran( ba'al( &i !n epiteli! strati#icat; c) alb! ineea pre'int( o 2n ro&are la nivel!l mar inii posteros!perioare a testic!l!l!i, n!mit( mediastin!l testic!l!l!i; d) lob!lii testic!lari, spermatici, s!nt 2n n!m(r de 250 -00 pentr! #iecare testic!l; e) al 2/lea se ment al c(ilor spermatice este repre'entat de canal!l epididimar.

11. >im%ul ne$esa# t#ans,o#m5#ii unei s%e#matogonii 8n s%e#mato&oi"ul a"ult este "e' a) cca 60 de 'ile b) cca 64 de 'ile c) cca -4 de 'ile d) cca -0 de 'ile e) cca 94 de 'ile 1(. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) cel!lele se*!ale primordiale masc!line a! 2n n!clei o arnit!r( "aploid( de cromo'omi; b) spermatocitele de ordin!l G se divid de do!a ori meiotic, #orm%nd spermatocitele de ordin!l GG; c) spermiile se desprind de cel!lele Dertoli la mat!rare &i se deplasea'( 2n l!n !l c(ilor spermatice p%n( la ve'ic!lele seminale d) spermatoitele de ordin!l GG se lipesc de cel!lele Dertoli &i se trans#orm( #(r( divi'i!ne 2n spermii; e) spermatocitele de ordin!l GG a! arnit!r( diploid( de cromo'omi +22 1 R sa! 22 1 S). 1*. U#matoa#ele a,i#matii sunt vala)ile %ent#u $elulele Se#toli! mai %utin' a) cel!lele Dertoli, prin cone*i!nile compacte pe care le reali'ea'( la nivel!l membranei ba'ale a t!bilor semini#eri, #ormea'( o barier( "ematotestic!lar(; b) contrib!ie la trans#ormarea spermatidelor 2n spermatoi'i; c) secre$ia !nor #actori "ormonali re latori ai spermato ene'ei; d) spermatide se lipesc de cel!lele Dertoli &i se trans#orm( #(r( divi'i!ne 2n spermato'oi'i +spermii); e) a! rol 2n secre$ia endocrin( a testic!l!i. 1-. S%e#mato&oi&ii isi mentin ,e#tilitatea tim% "e' a) 42 d 'ile; b) 64 de 'ile; c) 90 de 'ile; d) 62 de 'ile; e) -0 de 'ile; 1.. Li$+i"ul %#ostati$ %#e&int5 im%o#tan:5 8n' a) a asi !ra motilitatea optim( a spermato'oi'ilor ce apare la !n p. de 9 9,5; b) creerea !n!i radient osmotic care #acilitea'( mi&carea lic"id!l!i 2n l!men!l t!b!l!i semini#er; c) trans#ormarea spermatidelor 2n spermatoi'i &i la secre$ia !nor #actori "ormonali re latori ai spermato ene'ei; d) ne!trali'area secre$iilor va inale care s!nt acide; e) proces!l de mat!rare a spermato'oi'ilor s!b ac$i!nea !n!i prod!s secretat de epididim. 10. /ialu#oni"a&a este %#e&entat5 8n' a) pies( intermediar( +corp) spermato'oid!l!i; b) lic"id!l prostatic; c) acro'om!l spermato'oi'ilor; d) coada spermato'oid!l!i; e) cel!le MeIdi . 11. 7oate avea lo$ e#e$tia atat 8n u#ma e;$it5#ii genitale a"e$vate =i "u%5' a) sec$i!nea m(d!vei spin(rii deas!pra 'onei lombare; b) sec$i!nea nervilor r!&ino&i interni; c) sec$i!nea la nivel!l nervilor pelvici; d) sec$i!nea m(d!vei spin(rii la nivel!l 'onei lombare; e) sec$i!nea m(d!vei spin(rii la nivel!l 'onei sacrale. 14. Cont#olul se$#e:iei "e FS/ este #eali&at5 "e' a) acetilcolina &i a HG<; b) m!c!s!l secretat de landele b!lbo!retrale; c) pre'en$a testosteron!l!i; d) in"ibina secretat( de cel!lele Dertoli &i prin interven$ia estro enilor testic!lari; e) onadotropina corionic( +.7C).

16. Cn inte#io#ul %a#en$+imul glan"ula# al ova#ului e;ista "ou5 &one! "in $a#e! me"ula#a este $onstituit5 "in' a) epiteli! strati#icat c! cel!le avand rol tro#ic &i de s!s$inere; b) $es!t con)!nctiv la*; c) $es!t con)!nctiv intersti$ial; d) $es!t elastic; e) $es!t con)!ctiv !nistrati#icat. (9. Co#%ul gal)en ia na=te#e' a) in !rma #ec!ndarii ovocit!l!i de ordin!l G; b) in #a'a secretorie a cicl!l!i endometrial; c) in !rma #ec!ndarii ovocit!l!i de ordin!l GG; d) datorita cre&terii #recven$ei desc(rc(rilor p!lsatorii s!b acti!nea directa a testosteron!l!i si pro esteron!l!i; e) prin trans#ormarea cel!lelor #olic!lare 2n cel!le endocrine ce secret( pro esteron. (1. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) strat!l intern +teaca intern() a #olic!l!l!i primar con$ine cel!le secretoare de estro eni; b) la p!bertate a)!n cca 400 de #olic!li primordiali; c) ovo oniile +cel!lele se*!ale primordiale #eminine) a! !n set diploid de cromo'omi +44 1 RR); d) ovocit!l de ordin!l GG este #ec!ndabil; e) la mat!ritate cca 400 de #olic!li primordiali. ((. Ci$lul ova#ian luna# A alegeti a,i#matia a"eva#ata' a) 2n aceast( #a'( are loc cre&terea landelor, care devin spiralate, iar l!men!l lor se !mple c! secre$ii. b) #a'a secretorie este prod!s( de secre$ia sim!ltan( de estro eni &i pro esteron de c(tre corp!l alben c) modi#ic(rile mor#olo ice din #a'a proli#erativa se prod!c s!b ac$i!nea estro enilor #olic!lilor 2n de'voltare; d) de'voltarea #olic!l!l!i primordial 2ncepe prin de'voltarea ovocitelor primare, 2nso$it( de proli#erarea cel!lelor ram!loasei; e) 2n !ltima etap( a cicl!l!i ovaria endometr!l devine #oarte vasc!lari'at &i bo at 2n lico en. (*. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) ovocit!l de ordin!l GG e*p!l'at din ovar, captat de #ran)!rile trompei !terine &i s!#er( !ltima divi'i!ne +mitotic(); b) corp!l alben de sarcin( se #ormea'a in #iecare l!na a sarcinii; c) de'voltarea #olic!l!l!i 2ncepe prin de'voltarea ovocitelor primare, 2nso$it( de atre'ia cel!lelor ram!loasei; d) de'voltarea #olic!l!l!i preov!lator este controlat( de testosteron; e) d!p( cca 8/9 'ile postov!latorii corp!l alben pierde #!nc$ia secretorie &i se trans#orm( 2n corp alb. (-. Fa&a %#oli,e#ativ5 a $i$lului en"omet#ial se $a#a$te#i&ea&a %#in' a) cre&terea landelor, care devin spiralate, iar l!men!l lor se !mple c! secre$ii; b) prod!cerea !nei secre$ii locale de prosta landine, care prod!c spasm!l vasc!lar; c) secre$ia sim!ltan( de estro eni &i pro esteron de c(tre corp!l alben; d) reepiteli'area endometr!l!i; e) modi#ic(ri mor#olo ice ce se prod!c s!b ac$i!nea estro enilor #olic!lilor 2n de'voltare. (.. Alegeti a,i#matia in$o#e$ta' a) d!p( ov!la$ie, care are loc 2n a 14 'i a cicl!l!i, #olic!l!l se !mple c! s%n e, #orm%nd !n corp "emora ic b) la p!bertate a)!n cca 200 400 mii de #olic!li primordiali c) proces!l de l!teini'are a #olic!l!l!i este ini$iat de 0D.; d) corp!l alben atin e dimensi!ni ma*ime la 8 9 'ile de la ov!la$ie e) la mat!ritate a)!n cca 400 de #olic!li primordiali 2n dec!rs!l 2ntre ii perioade #ertile a #emeii (0. Co#%ul gal)en! "e la ovula:ie! atinge "imensiuni ma;ime la' a) 10 14 'ile

b) 2 - 'ile c) 14 20 'ile d) 20 28 'ile e) 8 9 'ile (1. Gona"ot#o%in5 $o#ioni$5 este se$#etata "e' a) corp!l alben; b) placenta; c) corp!l alb; d) cel!lele ran!losei; e) #olic!l!l preov!lator. (4. Se$#e:ia "e /CG se "iminu5 ,oa#te mult in$e%an" $u' a) l!na a treia; b) l!na a sasea; c) l!na a opta; d) l!na a do!a; e) l!na a saptea. (6. /o#monilo# mamogeni sunt' a) estro eni, prolactin(, "ormoni tiroidieni, onatropina corionica, D>. &i 47>.; b) pro esteron, prolactin(, testosteron!l, "ormoni tiroidieni, D>. &i 47>.; c) estro eni, pro esteron, prolactin(, "ormoni tiroidieni, onatropina corionica; d) estro eni, pro esteron, prolactin(, 0D., D>. &i 47>.; e) estro eni, pro esteron, prolactin(, "ormoni tiroidieni, D>. &i 47>.. *9. Gala$to%oie&a "e%in"e "e un nivel a"e$vat "e' a) 0D.; b) estro eni; c) M>.; d) "ormoni tiroidieni; e) prolactina. CURS 11 - FIZIOLOGIA SIS>E<ULUI NERVOS 1. Neu#onul A alegeti va#ianta e#onata' a) este #ormat din corp si prel!n iri b) prel!n irile ne!ron!l!i s!nt8 dendritele si a*on!l c) a*on!l este o prel!n ire !nica d) a*on!l este acoperit de do!a teci e) dendritele receptionea'a in#l!*!l nervos (. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) e*citabilitatea repre'int( proprietatea ne!ron!l!i de a r(sp!nde la !n stim!l printr/!n poten$ial de ac$i!ne; b) cond!ctibilitatea este proprietatea ne!ron!l!i de a propa a e*cita$ia 2n l!n !l prel!n irilor sale; c) a*on!l cond!ce in#l!*!l nervos cel!lipet +centripet); d) 2n #ibrele nervoase mielini'ate cond!cerea se #ace saltator; e) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace 2ntotdea!na de la membrana presinaptic( la cea postsinaptic(. *. Alegeti a,i#matia $o#e$ta' a) tecii de mielin(, determin( scaderea vite'ei de propa are a imp!ls!l!i, prec!m &i sc(derea cons!m!l!i ener etic, deoarece pompele ionice ac$ionea'( doar la nivel!l stran !la$iilor 6anvier; b) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace 2ntotdea!na de la membrana postsinaptic( la cea presinaptic(; c) e*cita$ia se prod!ce 2n receptor, de !nde se propa ( la dendrit(, parc!r e l!n imea dendritei 2n sens cel!li#! , e*cit( corp!l ne!ron!l!i, de !nde porne&te cel!lipet pe a*on spre al$i ne!roni &i, 2n #inal, spre e#ector; d) #a$( de a en$ii e*citan$i a*on!l &i dendritele l!n i r(sp!nd prin poten$iale locale, radate 2n #!nc$ie de intensitatea e*citant!l!i;

e) dedritele care recep$ionea'( in#l!*!l nervos &i 2l cond!c spre corp!l ne!ron!l!i cel!lipet +centripet) -. U#matoa#ea a,i#matie este ,alsa' a) 2n #ibrele nervoase mielini'ate cond!cerea se #ace saltator, de la !n nod ranvier la alt!l, imp!ls!l p!t%nd s(ri c"iar 4/5 nod!ri; b) 2n interior!l !n!i nerv, pote$ial!l de ac$i!ne al !nei #ibre @sareA pe #ibrele vecine; c) din p!nct de vedere anatomic, !n nerv este alc(t!it din mai m!lte #ibre nervoase separate 2ntre ele prin #ascic!le de $es!t con)!nctiv; d) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace 2ntotdea!na de la membrana presinaptic( la cea postsinaptic(; e) cond!cerea !nidirec$ional( a imp!ls!l!i nervos, se datore&te sinapselor &i receptorilor, care cond!c imp!ls!l 2ntr/!n sin !r sens. .. Sina%sele $+imi$e A alegeti a,i#matia $o#e$ta' a) ne!rotransmi$(tor!l ac$ionea'( as!pra proteinelor receptoare din membrana ne!ron!l!i presinaptic; b) cond!c 2ntotdea!na imp!ls!l nervos 2ntr/!n sin !r sens, de la ne!ron!l presinaptic, care secret( ne!rotransmi$(tor!l, la ne!ron!l postsinaptic; c) s!nt caracteri'ate de canale care cond!c direct imp!ls!l electric de la o cel!l( la alta; d) )onc$i!nile ap s!nt mici str!ct!ri t!b!lare proteice, care permit mi&carea liber( a ionilor din interior!l !nei cel!le c(tre !rm(toarea; e) asi !ra o cond!cere bidirec$ional( at%t pe dendrit(, c%t &i pe a*on. 0. In st#u$tu#a $ailo# as$en"ente s%e$i,i$e int#5' a) sistem!l retic!lat activator ascendent +D644), care #ace parte din s!bstan$a retic!lat( a tr!nc"i!l!i cerebral; b) cinci componente anatomice8 receptor!l, calea a#erent(, centrii nervo&i, calea e#erent( &i e#ector!l; c) - ne!roni8 spinal, med!lar +sa! b!lbar) &i talamic; d) a*onii ne!ronilor motori somatici &i ve etativi; e) a*on!l motone!ron!l!i al#a din coarnele anterioare ale m(d!vei spin(rii.

1. Re$e%to#ii se $lasi,i$a "u%a natu#a agentului e;$itant in u#matoa#ele $u e;$e%tia '

a) mecanoreceptori; b) al oreceptori; c) c"emoreceptori; d) proprioreceptori; e) voloreceptori. 4. Re$e%to#ii se $lasi,i$a "u%5 ti%ul e;$itantului in' a) termina$ii dendritice libere; b) cel!le sen'oriale; c) receptori electroma netici; d) corp!sc!li sen'itivi; e) or ane receptoare c! str!ct!r( comple*(. 6. U#matoa#ele a,i#matii "es%#e $alea a,e#enta sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) cale a#erent( cea mai simpla este repre'entat( de ne!ron!l sen'itiv spinal &i prel!n irile sale; b) calea a#erent( conver ent( este !n mod de distrib!$ie 2n care !n sin !r ne!ron central prime&te contacte sinaptice de la mai m!lte #ibre a#erente; divergena const( 2n rami#icarea !nei sin !re #ibre a#erente la mai m!l$i ne!roni centrali; c) calea a#erent( diver ent( const( 2n rami#icarea !nei sin !re #ibre a#erente la mai m!l$i ne!roni centrali; d) este #ormat( din a*on!l motone!ron!l!i al#a din coarnele anterioare ale m(d!vei spin(rii; e) receptorii vin 2n contact sinaptic c! termina$iile dendritice ale ne!ronilor sen'itivi din an lionii spinali sa! de pe traiect!l !nor nervi cranieni.

19. 2es%#e ne#vii s%inali %utem a,i#ma! mai %utin' a) s!nt 2n n!m(r de -1 de perec"i &i a! o dispo'i$ie metameric(; b) limita s!perioar( coresp!nde (!rii occipitale, iar cea in#erioar( se a#l( 2n drept!l vertebrei M5; c) nervii spinali s!nt #orma$i din8 do!( r(d(cini, !n tr!nc"i &i patr! ram!ri; d) r(d(cina anterioar( +ventral(), motorie, con$ine a*onii ne!ronilor somatomotori din coarnele anterioare ale m(d!vei spin(rii &i a*onii ne!ronilor visceromotori din coarnele laterale; e) r(d(cina posterioar( +dorsal(), sen'itiv(, pre'int( pe traiect!l ei an lion!l spinal 2n care se (sesc ne!ronii somatosen'itivi &i viscerosen'itivi. 11. En$e,alul este al$5tuit "in' a) m(d!va spin(rii, tr!nc"i!l cerebral, cerebel, emis#erele cerebrale; b) m(d!va spin(rii, p!ntea l!i Harolio, dience#al, cerebel, emis#erele cerebrale; c) m(d!va spin(rii, me'ence#al, cerebel, emis#erele cerebrale; d) m(d!va spin(rii, tr!nc"i!l cerebral, cerebel, dience#al, e) tr!nc"i!l cerebral; cerebel; dience#al; emis#erele cerebrale. 1(. La nivelul t#un$+iului $e#e)#al se a,l5 ,o#ma:iunea #eti$ulat5! $u #ol 8n' a) re larea !nor #!nc$ii vitale, c!m s!nt activitatea cardiovasc!lar(, respiratorie &i di estiv(; b) re larea ton!s!l!i m!sc!lar, al cel!i cortical &i 2n control!l re#le*elor spinale, al ec"ilibr!l!i &i al post!rii; c) control!l mi&c(rilor stereotipe, s!bcon&tiente; d) controlea'( cea mai mare parte a #!nc$iilor secretorii ale "ipo#i'ei anterioare &i posterioare; e) re larea metabolismele intermediare +lipidic, l!cidic, protidic) &i metabolism!l ener etic. 1*. Fun$:ia "e #eleu a talamusului este 8n"e%linit5 "e nu$leii talami$i s%e$i,i$i! 8n $a#e se a,l5 $el "e al t#eilea neu#on al $5ilo# "e $on"u$e#e al tutu#o# anali&ato#ilo#! $u e;$e%:ia' a) anali'ator!l!i o#talmic; b) anali'ator!l!i a!ditiv; c) anali'ator!l!i =ineste'ic; d) anali'ator!l!i ol#activ e) anali'ator!l!i vestib!lar. 1-. Fun$:ia moto#ie a talamusului se #eali&ea&5 %#in inte#me"iul' a) n!cleilor talamici nespeci#ici; b) !nor cone*i!ni ale n!cleilor talamici c! ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal &i occipital; c) an lionilor ba'ali; d) !nor n!clei talamici speci#ici, 2n care se a#l( cel de al treilea ne!ron al c(ilor de cond!cere al t!t!ror anali'atorilor, c! e*cep$ia cel!i ol#activ; e) !nor n!clei nespeci#ici, particip%nd la re larea ritm!l!i somn ve "e &i la elaborarea !nor procese a#ectiv emo$ionale. 1.. /i%otalamusul =i st#u$tu#ile sale 8nve$inate t#imit e,e#en:e 8n u#matoa#ele "i#e$:ii! e;$e%tan"' a) descendent, c(tre tr!nc"i!l cerebral, 2n special c(tre #orma$ia retic!lat(; b) ascendent, c(tre eta)ele s!perioare ale dience#al!l!i &i ale scoar$ei cerebrale; 2n special c(tre talam!s!l anterior &i corte*!l limbic; c) ascendent, c(tre eta)ele s!perioare, 2n special c(tre talam!s!l anterior &i corte*!l limbic; d) spre in#!ndib!l, pentr! a controla cea mai mare parte a #!nc$iilor secretorii ale "ipo#i'ei anterioare &i posterioare; e) spre n!cleii ba'ali ai m(d!vei spin(rii. 10. Fun$tiile %aleo$o#te;ului sunt! mai %utin' a) centr! cortical al anali'ator!l!i ol#activ; b) re larea actelor de comportament instinct!al; c) provoac( +prin intermedi!l "ipotalam!s!l!i) o serie de modi#ic(ri ve etative ale emo$iilor +paloare, ro&ea$(, varia$ii ale #recven$ei cardiace sa! ale tensi!nii arteriale etc.); d) elaborarea model!l!i con&tient al l!mii, apare con&tien$a propriei e*isten$e, ia! na&tere voin$a &i deci'iile; e) imp!ls!l +motiva$ia) este o stare psi"ic( ce determin( s!biect!l s( 2ndeplineasc( an!mite activit($i menite s( satis#ac( !na din necesit($ile primare.

11. U#matoa#ele a,i#matii sunt ,alse! mai %utin' a) calea a#erent( ve etativ( este #ormat( din doi ne!roni, !n ne!ron n!mit pre an lionar, sit!at 2n D9H, &i !n ne!ron n!mit post an lionar, sit!at 2n peri#erie, 2ntr/!n an lion spinal; b) 2n D9H simpatic, an lion!l este in or an!l inervat; c) an lion!l ve etativ parasimpatic este sit!at la distan$( de or an!l inervat +de cele mai m!lte ori 2n imediata apropiere a m(d!vei spin(rii); d) termina$iile nervoase ale D9H parasimpatic eliberea'( noradrenalina &i 2n mai mic( m(s!r( adrenalina e) termina$iile nervoase ale D9H simpatic eliberea'( noradrenalina &i 2n mai mic( m(s!r( adrenalina 14.U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) pe ba'a circ!itelor limboneocorticale &i limbome'ence#alice este asi !rat proces!l de 2nv($are &i este elaborat( tr(irea s!biectiv( a emo$iei +#ric(, an*ietate, b!c!rie etc.); b) n!cleii ba'ali +corpii stria$i), se (sesc la nivel!l me'ence#al!l!i; c) pe ba'a acestor cone*i!ni, sistem!l limbic poate elabora !nele re#le*e condi$ionate simple; d) se mentele corticale ale anali'atorilor &i s!nt den!mite arii sen'itive primare locai'ate la nivel!l scoar$ei cerebrale; e) percep$ia comple*( a l!mii e*terioare &i a semni#ica$iilor di#eritelor sen'a$ii se reali'ea'( 2n ariile asociative. 16. U#matoa#ele a,i#matii "es%#e SNV sim%ati$ sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) an lion!l este sit!at la distan$( de or an!l inervat +de cele mai m!lte ori 2n imediata apropiere a m(d!vei spin(rii); b) termina$iile nervoase ale D9H simpatic eliberea'( noradrenalina &i 2n mai mic( m(s!r( adrenalina; c) cand simpatic!l stim!lea'( o an!mit( #!nc$ie a !n!i or an, parasimpatic!l o in"ib(, &i invers; d) mediator!l c"imic al simpatic!l!i in stim!larea landelor s!doripare este adrenalina; e) dilat( p!pila +midria'() prin contrac$ia m!&c"ilor nete'i radiari ai iris!l!i. (9. 2es%#e e,e$tele stimula#ii SNV sim%ati$ %utem a,i#ma! mai %utin' a) prod!ce !&oar( rela*are a m!&c"ilor ciliari ai iris!l!i, pentr! vederea la distan$(, #(r( acomodare; b) prod!ce vasoconstric$ie, !rmat( de sc(derea secre$iei landelor8 lacrimale, na'ale, parotide, s!bmandib!lare, astrice, pancreas; c) prod!ce secre$ie ab!ndent( a landelor s!doripare, c! preci'area c(, 2n acest ca', mediator!l c"imic al simpatic!l!i este acetilcolina; d) cre&te #recven$a cardiac( &i #or$a de contrac$ie a mio/card!l!i, av%nd ca e#ect cre&terea debit!l!i cardiac; e) aspra plamanilor prod!ce bron"oconstric$ie, si prod!ce o !&oar( dilata$ie a vaselor san !ine. (1. E,e$tele stimul5#ii %a#asim%ati$ului sunt! mai %utin' a) contract( m!&c"ii ciliari, #avori'%nd acomodarea cristalin!l!i pentr! vederea de aproape; b) prod!ce vasodilata$ia landelor e*ocrine +na'ale, lacrimale, parotide, s!bmandib!lar, astrice, pancreas) !rmat( de secre$ie land!lar( ab!ndent(, bo at( 2n en'ime; c) rela*ea'( m!sc!lat!ra neted( a ve'icii biliare &i a c(ilor biliare; d) scade #recven$a cardiac( &i #or$a de contrac$ie a miocard!l!i; prod!ce vasodilata$ie coronar(; e) cre&te peristaltism!l intestinal &i ton!s!l m!sc!lat!rii netede intestinale. ((. Stimula#ea sim%ati$ului "ete#mina' a) prod!ce mio'( +mic&orarea p!pilei); b) prod!ce vasodilata$ie coronar(; c) prod!ce bron"oconstric$ie; prod!ce dilata$ia vaselor san !ine; d) red!ce peristaltism!l intestinal &i ton!s!l m!sc!lat!rii netede intestinale; e) la nivel!l tract!l!i !rinar contract( detr!sor!l. (*. Stimula#ea %a#asim%ati$ului "ete#mina' a) stim!lea'( procesele catabolice + lico enoli'( "epatic( &i m!sc!lar( c! cre&terea licemiei; b) rela*area s#incter!l!i ve'ical intern +neted); c) red!ce debit!l !rinar &i secre$ia de renin(; d) determin( contrac$ia m!&c"ilor erectori ai #ir!l!i de p(r; cre&te activitatea mintal(; e) prod!ce vasodilata$ie la nivel cerebral, la nivel!l coronarelor &i 2n cea mai mare parte a m!&c"ilor stria$i.

(-. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) D9H simpatic are an lion!l ve etativ sit!at 2n or an!l inervat; b) an lion!l ve etativ parasimpatic este la distan$( de or an!l inervat +de cele mai m!lte ori 2n imediata apropiere a m(d!vei spin(rii); c) centrii ve etativi, sit!a$i la peri#erie, e*ercit( !n control lobal al #!nc$iilor or anelor; d) centrii ve etativi sit!a$i 2n nevra* !n control local; e) termina$iile nervoase ale D9H simpatic eliberea'( noradrenalina &i 2n mai mic( m(s!r( adrenalina.
(.. Alegeti va#ianta ,alsa' a) e*citarea "ipotalam!s!l!i anterior d!ce la cre&terea ton!s!l!i parasimpatic, iar a cel!i posterior la cre&terea ton!s!l!i simpatic; b) e*citarea "ipotalam!s!l!i posterior la cre&terea ton!s!l!i simpatic; c) termina$iile nervoase ale D9H simpatic eliberea'( acetilcolina; d) D9H simpatic, an lion!l este sit!at la distan$( de or an!l inervat +de cele mai m!lte ori 2n imediata apropiere a m(d!vei spin(rii); e) termina$iile nervoase ale D9H parasimpatic eliberea'( acetilcolina.

CURS 1( - FIZIOLOGIA ANALIZA>ORILOR 1. 2u%a natu#a e;$itantului #e$e%to#ii ta$tili sunt! mai %utin' a) disc!rile ;er=el +atin ere); b) c"emoreceptori; c) corp!sc!lii Hater/<accini +vibra$ie), corp!sc!lii Col i +presi!ne), corp!sc!lii 6!##ini; d) corp!sc!lii Col i +presi!ne); e) corp!sc!lii 6!##ini. (. Fas$i$ulul s%inotalami$ late#al $on"u$e' a) sensibilitatea tactil( rosier(; b) sensibilitatea protopatic(; c) sensibilitatea termic( &i d!reroas(; d) sensibilitatea tactil( #in(; e) sensibilitatea epicritic(. *. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) sensibilitatea tactil( rosier( +protopatic() are protone!ron!l 2n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei +a*on!l #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic anterior); b) #ascic!l!l spinotalamic ventral cond!ce sensibilitatea termic( &i d!reroas(; c) #ascic!l!l spinotalamic lateral cond!ce sensibilitatea protopatic(; d) sensibilitatea termic( &i d!reroas( are protone!ron!l 2n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei +a*on!l #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic lateral); e) sistem!l spinob!lbotalamic cond!ce sensibilitatea tactil( #in( +epicritic(). -. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) aria someste'ic( primar( +DG), este locali'at( 2n ir!l postcentral +c%mp!rile -, 1, 2); b) aria someste'ic( sec!ndar( +DGG), este locali'at( 2n partea in#erioar( a lob!l!i parietal &i 2n tavan!l &an$!l!i lateral DIlvi!s; c) in se ment!l central al anali'ator!l!i e*teroceptiv se proiectea'( a*onii de!tone!ron!l!i c(ii sen'itive, din talam!s; d) in#orma$iile e*teroceptive, c!lese din )!m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( 2n ir!l postcentral st%n ; e) ariile someste'ice asociative se (sesc 2n lob!l parietal, posterior #a$( de aria someste'ic( primar( &i deas!pra ariei someste'ice sec!ndare. .. Alegeti va#ianta ,alsa' a) sensibilitatea tactil( rosier( +protopatic() are de!tone!ron!l 2n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei +a*on!l #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic anterior);

b) sensibilitatea termic( &i d!reroas( are protone!ron!l 2n an lion!l spinal +a*on!l p(tr!nde pe calea r(d(cinii posterioar 2n m(d!v(); c) sistem!l spinob!lbotalamic cond!ce sensibilitatea tactil( #in( +epicritic(); d) toate in#orma$iile e*teroceptive, c!lese din )!m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( 2n ir!l postcentral drept; e) toate in#orma$iile e*teroceptive, c!lese din )!m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( 2n ir!l postcentral st%n . 0. Segmentul %e#i,e#i$ al anali&ato#ului inte#o$e%tiv este #e%#e&entat "e! mai %utin' a) baroreceptori +2n 'onele re#le*o ene din crosa aortei &i sin!s!l carotidian b) disc!rile ;er=el; c) voloreceptori +2n atrii, 2n venele p!lmonare, 2n venele cave); d) osmoreceptori &i c"emoreceptori +2n aparat!l cardiovasc!lar); e) al oreceptori +2n toate viscerele). 1. Segmentul $ent#al al anali&ato#ului inte#o$e%tiv este #e%#e&entat "e' a) aria someste'ic( primar( +DG), este locali'at( 2n ir!l postcentral +c%mp!rile -, 1, 2); b) aria someste'ic( sec!ndar( +DGG), este locali'at( 2n partea in#erioar( a lob!l!i parietal &i 2n tavan!l &an$!l!i lateral DIlvi!s; c) calea spinoretic!lotalamic( c! proiec$ie cortical( di#!'(; d) re i!nea posterioar( a ir!l!i postcentral +c%mp!l 2); e) neocorte*, aria someste'ic( GG &i de paleocorte*. 4. Re$e%to#ii Kineste&i$i sau %#o%#io$e%to#ii (me$ano#e$e%to#ii a#ti$ula#i sunt! mai %utin' a) termina$ii nervoase libere; b) corp!sc!lii Hater/<accini; c) #!s!rile ne!ro/m!sc!lare; d) corp!sc!lii 6!##ini; e) or anele Col i artic!lari. 6. Fusu#ile neu#omus$ula#e sunt ,o#mate "in' a) 1/5 #ibre m!sc!lare striate modi#icate +intra#!sale), b) 15/20 #ibre m!sc!lare striate modi#icate +intra#!sale), c) 20/25 #ibre m!sc!lare striate modi#icate +intra#!sale), d) 5/10 #ibre m!sc!lare striate modi#icate +intra#!sale), e) 25/-0 #ibre m!sc!lare striate modi#icate +intra#!sale), 19. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) #ibra intra#!sal( este o #ibr( m!sc!lar( sc"eletic( modi#icat(, c! do!( capete polare striate +contractile) &i o parte central( n!mit( ec!atorial( +necontractil(); b) #ibrele intra#!sale s!nt de do!( tip!ri8 #ibre c! n!clee 2n sac, si #ibre c! n!clee 2n lan$; c) #!s!rile ne!rom!sc!lare s!nt locali'ate 2n por$i!nea central( necontractil( a #ibrei e*tra#!sal(; d) inerva$ia sen'itiv( a #!s!rile ne!rom!sc!lare este asi !rat( de dendritele ne!ronilor sen'itivi din an lionii spinali; e) inerva$ia motorie a #!s!rile ne!rom!sc!lare este asi !rat( de dendritele ne!ronilor sen'itivi din an lionii spinali; 11. 2es%#e sensi)ilitatea Kineste&i$a %utem s%une! e;$e%tan"' a) este cond!s( prin #ascic!lele spinob!lbare; b) receptorii s!nt corp!sc!lii Col i, 6!##ini, Hater/<accini &i termina$iile nervoase libere; c) receptorii s!nt #!s!rile ne!rom!sc!lare; d) protone!ron!l se a#l( 2n an lion!l spinal +a*on!l pe calea r(d(cinii posterioare p(tr!nde 2n cordon!l posterior din m(d!va spin(rii #orm%nd #ascic!l!l Coll &i 5!rdac"); e) de!tone!ron!l se a#l( 2n n!cleii Coll &i 5!rdac" din b!lb. 1(. 2es%#e sensi)ilitatea %#o%#io$e%tiva "e $ont#olal mis$a#ii %utem s%une! e;$e%tan"' a) este cond!s( prin #ascic!lele spinocerebeloase +ventral &i dorsal); b) receptorii s!nt #!s!rile ne!rom!sc!lare;

c) protone!ron!l este locali'at 2n an lion!l spinal +a*on!l pe calea r(d(cinii posterioare intr( 2n m(d!va spin(rii); d) #ascic!l!l spinocerebelos dorsal str(bate b!lb!l, p!ntea &i me'ence#al!l &i apoi, printre cei doi pend!nc!li cerebelo&i s!periori, a)!n e la cerebel; e) de!tone!ron!l se a#l( 2n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei #orm%nd tract!s!rile8 spinocerebelos dorsal +direct, 0lec"si ); spinocerebelos ventral +2ncr!ci&at, Co?ers). 1*. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) #ascic!l!l spinocerebelos ventral str(bate n!mai b!lb!l &i apoi, pe calea ped!nc!l!l!i cerebelos in#erior, a)!n e la cerebel; b) #ascic!l!l spinocerebelos ventral str(bate b!lb!l, p!ntea &i me'ence#al!l &i apoi, printre cei doi pend!nc!li cerebelo&i s!periori, a)!n e la cerebel; c) in#orma$iile de la nivel!l #!s!rile ne!rom!sc!lare se proiectea'(, 2n special, 2n re i!nea posterioar( a ir!l!i postcentral +c%mp!l 2); d) in#orma$iile de la artic!la$ii 2n re i!nile anterioare +c%mp!l -) &i 2n pro#!n'imea &an$!l!i central, p%n( spre corte*!l motor +c%mp!l 4); e) #ascic!l!l spinocerebelos dorsal str(bate b!lb!l, p!ntea &i me'ence#al!l &i apoi, printre cei doi pend!nc!li cerebelo&i s!periori, a)!n e la cerebel. 1-. >uni$a me"ie a glo)ului o$ula# este ,o#mata "in! mai %utin' a) coroida; b) corp!l ciliar c! m!sc"ii ciliari; c) procese ciliare; d) iris; e) corneea. 1.. <e"iile #e,#ingente sunt! e;$e%tan"' a) corneea; b) sclerotica; c) !moarea apoas(; d) cristalin!l; e) corp!l vitros; 10. A%a#atul "io%t#i$ o$ula# este ,o#mat "in' a) cornee si !moarea apoasa; b) cristalin si corp!l vitros; c) cornee +c! o p!tere de re#rac$ie de cca 40 dioptrii) si cristalin +c! o p!tere de re#rac$ie de cca 20 dioptrii); d) sclerotica si cornee; e) coroida si corp vitros. 11. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) c%nd oc"i!l prive&te la distan$(, m!&c"i!l ciliar este rela*at, iar 'on!la Tinn tensionat(, aceasta p!ne 2n tensi!ne cristaloida, comprim%nd cristalin!l; b) e#eren$a simpatic( are ori inea 2n centrii p!pilodilatatori din primele do!( se mente ale m(d!vei toracice; c) retina este sensibil( la radia$iile electroma netice c! l!n imea de !nd( c!prins( 2ntre 400 &i 750 nm; d) aria vi'!al( primar( +c%mp!l 17), n!mit( &i aria striat(, se 2ntinde pe #a$a medial( a lobilor occipitali, de o parte &i de alta a sci'!rii calcarine; e) la nivel!l ariei vi'!ale primare, cea mai 2ntins( repre'entare o are #oveea centralis, ce oc!p( re i!nea posterioar( a lob!l!i occipital. 14. En"olim,a se gaseste in' a) interior!l labirint!l!i osos; b) interior!l labirint!l!i membranos; c) interior!l labirint!l!i membranos; d) 2ntre labirint!l osos &i cel membranos; e) interior!l co"lee osoase. 16. 2es%#e o#ganul Co#ti %utem a,i#ma! mai %utin'

a) receptorii ac!stici +mecanoreceptori) se (sesc la nivel!l or an!l!i 7orti; b) or an!l 7orti se a#l( pe membrana ba'ilar( &i este acoperit de membrana tectoria, care are o e*tremitate ce pl!te&te liber 2n endolim#(; c) or an!l 7otri este #ormat din8 cel!le de s!s$inere si cel!le sen'oriale a!ditive; d) s!net!l este transmis p%n( la or an!l 7orti doar prin oasele crani!l!i +transmitere osoas() in conditii #i'iolo ice; e) cel!lele sen'oriale a!ditive trans#orm( ener ia mecanic( a s!netelor 2n in#l!* nervos (9. U#matoa#ea a,i#matie este a"eva#ata' a) trompa l!i B!stac"io crea'a o di#erenta de presi!ne intre aer!l din !rec"ea medie si presi!nea atmos#eric(; b) depolari'(rile cel!lelor sen'oriale red!c #recven$a poten$ialelor de ac$i!ne, iar "iperpolari'(rile o cresc; c) c%nd o !nd( sonor( a)!n e la membrana #erestrei ovale, aceasta este 2mpins( spre rampa vestib!lar(, comprim%nd perilim#a; d) protone!ron!l #ormea'( lemnisc!l lateral care se 2ndreapt( spre colic!l!l in#erior; e) #recven$a s!netelor percep!te de !rec"ea !man( este c!prins( 2ntre 1000 &i -000 cicli,sec. (1. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) vestib!l!l membranos este #ormat din 2 cavit($i membranoase8 !tric!l( &i sac!l(; b) 2n !tric!l( se desc"id cele - canale semicirc!lare mem/branoase prin ni&te e*tremit($i dilatate n!mite amp!le; c) 2n !tric!l( &i sac!l( se (se&te c%te o mac!l( #ormat( din8 cel!le de s!s$inere; cel!le sen'oriale, r(sp!n'(toare pentr! ec"ilibr!l static; d) cilii s!nt 2n loba$i 2ntr/o str!ct!r( elatinoas( +membrana otolitic() 2n care se (sesc ran!le de carbonat de calci! n!mite otoli$i; e) receptorii vestib!lari +mecanoreceptori) se (sesc 2n mac!la l!teea &i 2n crestele amp!lare din labirint!l membranos. ((. Re$e%to#ii ma$ula#i! alegeti a,i#matia ,alsa' a) receptorii mac!lari s!nt stim!la$i mecanic de c(tre otolite; b) receptorii mac!lari detectea'( vite'a de deplasare a corp!l!i; c) receptorii mac!lari n! detectea'( vite'a de deplasare a corp!l!i, respectiv a cap!l!i, ci accelera$ia; d) receptorii mac!lari descarc( imp!ls!ri c"iar &i 2n absen$a deplas(rii cap!l!i; e) receptorii mac!lari s!nt stim!lati at%t 2n condi$ii statice, c%t &i dinamice. (*. Alegeti a,i#matia ,alsa' a) protone!ron!l se (se&te 2n an lion!l vestib!lar Dcarpa; b) a*on!l #ormea'( ram!ra vestib!lar( a nerv!l!i cranian HGGG; c) ram!ra vestib!lar( se 2ndreapt( spre cei 4 n!clei vestib!lari din b!lb; d) cilii cel!lelor sen'oriale din canalele semicirc!lare n! s!nt e*cita$i mecanic de deplasarea endolim#ei; e) proiec$ia cortical( al anali'ator!l!i vestib!lar se a#l( la nivel!l peretel!i s!perior al &an$!l!i DIlvi!s +lob!l parietal). (-. La in"ivi&ii tine#i %un$tul #emotum se a,la la' a) 25 cm de oc"i; b) - m de oc"i c) 6 m de oc"i; d) 2,5 m de oc"i; e) 60 cm de oc"i. (.. 7#oie$tia $o#ti$ala a anali&ato#ului vesti)ula# se a,l5 la nivelul' a) re i!nii posterioare a ir!l!i postcentral +c%mp!l 2); b) re i!nii anterioare +c%mp!l -) &i 2n pro#!n'imea &an$!l!i central, p%n( spre corte*!l motor +c%mp!l 4). c) ariei striate+c%mp!l 17), ce se 2ntinde pe #a$a medial( a lobilor occipitali, de o parte &i de alta a sci'!rii calcarine; d) 2n circ!mvol!$ia temporal( s!perioar( +c%mp!l 41 &i 42); e) peretel!i s!perior al &an$!l!i DIlvi!s +lob!l parietal), 2n vecin(tatea ariilor ac!stice din ir!l temporal s!perior.

CURS 1* - FIZIOLOGIA <ULC/ILOR S>RIAMI

1. Sa#$ome#ul #e%#e&inta' a) !nitatea mor#o#!nc$ional( a mio#ibrilelor; b) !nitatea !ltrastr!ct!ral( #ibrei m!sc!lare striate; c) !nitatea !ltrastr!ct!ral( &i #!nc$ional( a mio#ibrilelor; d) !nitatea mor#o#!nc$ional( a #ibrei m!sc!lare striate; e) !nitatea !ltrastr!ct!ral( &i #!nc$ional( a mio#ilamentelor. (. Sa#$o%lasma $on:ine mai %utin' a) incl!'i!ni ciclopasmatice b) mio'in(; c) mio#ibrile; d) mitocondriile; e) retic!l!l sarcoplasmatic. *. Sa#$ome#ul t#ans,o#ma ene#gia $+imi$a in ene#gie me$ani$a! $u un #an"ament "e' a) 10 15%; b) 20 25%; c) 60 70%; d) 70 80%; e) -0 40%. -. Fas$i$ulul %#ima# este ,o#mat "in ,i)#e a$o%e#ite "e en"omisium' a) 4/5 #ibre; b) 12/16 #ibre; c) 20 -0 de #ibre d) 40/50 #ibre; e) 65/85 #ibre. .. Den&ile ("is$u#ile $la#e sunt st#5)5tute "e' a) membrana .; b) sistem!l M; c) sistem!l >; d) colonete MeIdi ; e) membrana T. 0. Sa#$ome#ul #e%#e&inta segmentul $u%#ins 8nt#e' a) do!a membrane ;; b) do!a 'one .; c) do!( membrane T; d) do!a sisteme M; e) do!a sisteme >. 1. 2e ,ie$a#e mole$ul5 "e a$tin5 glo)ula#5 (G-a$tin5 se ata=ea&5' a) c%te o molec!l( de 4><; b) !n #ilament de actin(; c) do!( #ilamente proteice de tropomio'in( ; d) troponina >; e) c%te o molec!l( de 4J<. 4. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! mai %utin' a) troponina, este !n comple* de trei proteine lob!lare ata&ate de tropomio'in(; b) troponina U, are o a#initate p!ternic( pentr! tropomio'in(; c) tropomio'ina, #ilament!l de actin( con$ine do!( #ilamente proteice de tropomio'in(; d) troponina 7, c! a#initate pentr! ionii de calci!;

e) 2n perioada repa!s!l!i m!sc!lar tropomio'ina acoper( 'onele active ale actinei, 2mpiedic%nd interac$i!nea actinei c! mio'ina. 6. Alegeti va#ianta $o#e$ta' a) molec!la de mio'in( este #ormat( din 4 lan$!ri polipeptidice; b) #iecare #ilament de mio'in( este #ormat din cca 90 molec!le de mio'in(; c) mio#ilamentele roase &i l!n i s!nt c!prinse 2n disc!l 2nt!necat, si s!nt #ormate din actin(, tropomio'in( &i troponin(; d) mio#ilamentele s!b$iri si l!n i s!nt #ormate din actin(, tropomio'in( &i troponin(; e) !n mio#ilament de mio'in( sit!at 2n centr! este 2ncon)!rat de - mio#ilamente de actin(. 19. >#o%onina N! $a#e a#e o %ute#ni$5 a,initate %ent#u' a) tropomio'in(; b) actin(; c) molec!l( de 4J<; d) molec!l( de 4><; e) ionii de calci!. 11. >#o%onina >! $a#e a#e o a,initate %ute#ni$5 %ent#u a) actin(; b) molec!l( de 4J<; c) ionii de calci!; d) tropomio'in(; e) molec!l( de 4><. 1(. Ca#e "in a,i#matiile "e mai ?os este a"eva#ata' a) 2nainte de a 2ncepe contrac$ie, capetele p!n$ilor transversale #i*ea'( comple*!l troponin/tropomio'in(; b) ionii de 7aE1, inlat!ra e#ect!l stim!lator al comple*!l!i troponin/tropomio'in(; c) cap!l p!n$ii ce are ener ie 2nma a'inat( care se combin( c! o no!a molec!la de 4J<, devine de'ener i'ant +c! mai p!$in( ener ie) &i din no! asi !r( #or$a de trac$i!ne; d) d!p( scindarea molec!lei de 4>< are loc desprinderea cap!l!i de actin(; e) 2n timp!l contrac$iei l!n imea mio#ilamentelor de actin( &i mio'in( n! se modi#ic(. 1*. Inte#a$:iunea a$tin5-mio&in5 se %#o"u$e at3t tim% $3t' a) are loc scindarea molec!lei de 4><; b) membrana T se apropie de mio'in(, sa! p%n( c%nd 2nc(rc(t!ra m!sc!lar( devine prea mare pentr! tra erea #ilamentelor de actin(; c) calci!l este #i*at de troponin(; d) se reali'ea'a pomparea activ( a calci!l!i din citosol spre depo'itele intracel!lare +retic!l!l sarco/plasmatic) sa! 2n a#ara cel!lei; e) are loc sc(derea concentra$iei calci!l!i citosolic. 1-. 7ent#u a se %#o"u$e #ela;a#ea ,i)#ei mus$ula#e este ne$esa#5' a) 2nc(rcarea c! calci! a cel!lei m!sc!lare sa! ep!i'area re'ervelor de 4><; b) sc(derea concentra$iei calci!l!i citosolic; c) #i*area molec!lei 4>< de capetele p!n$ilor transversale; d) le area cap!l!i p!n$ii 2n 'onele active ale actinei; e) desprinderea cap!l!i de actin( insotita de scindarea molec!lei de 4><, plas%nd!/l 2n po'i$ie perpendic!lar(, ata de 2nceperea !n!i no! cicl!. 1.. <ani,esta#ile ele$t#i$e ale a$tivitatii mus$ula#e sunt! mai %utin' a) sarcolema este polari'at( c! sarcini po'itive la e*terior &i ne ative la interior, av%nd o di#eren$( de poten$ial de 90 mH; b) e*citarea #ibrelor m!sc!lare pe cale nat!ral( sa! arti#icial( provoac( apari$ia !n!i poten$ial de ac$i!ne propa at 2n l!n !l #ibrei c! o vite'( de -0 m,sec; c) vite'( de propa are a poten$ial!l!i de ac$i!ne 2n l!n !l #ibrei este de -0 m,sec; d) s!nt ini$iate prin mecanism!l de c!plare e*cita$ie/contrac$ie; e) poten$ialele de ac$i!ne ale !nei !nit($i motorii se s!mea'(, d%nd poten$ialele de plac( motorie.

10. . <ani,esta#ile )io$+imi$e ale a$tivitatii mus$ula#e sunt! mai %utin' a) prima etap( const( 2n des#acerea 4>< 2n 4J<, acid #os#oric &i ener ie, s!b ac$i!nea 4></a'ic( a cap!l!i mio'inei; b) aplicarea !n!i stim!l !nic, c! valoare pra , determin( aparitia !nei sec!se m!sc!lare; c) molec!lele de 4>< se re#ac din 4J< &i creatin#os#at +7<); d) re'ervele de 7<+creatin#os#at) se re#ac pe seama ener iei re'!ltate din licoli'(; e) 2n timp!l #a'ei aerobe a licoli'ei, 2n m!&c"i se #ormea'( acid lactic 2n cantit($i variabile. 11. U#matoa#ele a,i#matii "es%#e tetanos sunt a"eva#ate! mai %utin' a) tetanos!l incomplet, pre'int( !n plato! din$at, e*prim%nd s!marea incomplet( a sec!selor la stim!lara repetitiv( c! #recven$( )oas( de 10 20 stim!li,sec; b) tetanos!l complet, pre'int( !n plato! re !lat, e*prim%nd s!ma$ia total( a sec!selor, ob$in!t( prin aplicarea stim!lilor c! o #recven$( m!lt mai mare8 50 100 stim!li,sec; c) toate contrac$iile vol!ntare ale m!&c"ilor din or anism s!nt tetanos!ri; d) #or$a de'voltat( de m!&c"i 2n timp!l tetanos!l!i este de 4 ori mai mare dec%t cea de'voltat( 2n timp!l sec!sei; e) #rison!l, siostola cardiac(, s!nt tetanos!ri ob$in!te 2n !rma re#le*!l!i miotatic. 14. Com%onent5 elasti$5 8n se#ie (CES a unui mus$+i este $onstituita "in! mai %utin' a) elasticitatea p!n$ilor transversale +artic!la$iile se mentelor D2); b) material!l disc!rilor T ale sarcomerelor; c) sistem!l de t!b!ri lon it!dinale ale 6D; d) $es!t!l con)!nctiv, care lea ( m!&c"i!l de tendon; e) elasticitatea loc!rilor de #i*are ale m!&c"ilor de oase; 16. Fa$e %a#te "in $om%onenta elasti$5 8n %a#alel (CE7 a unui mus$+i' a) elasticitatea p!n$ilor transversale +artic!la$iile se mentelor D2); b) elasticitatea loc!rilor de #i*are ale m!&c"ilor de oase; c) $es!t!l con)!nctiv, care lea ( m!&c"i!l de tendon; d) material!l disc!rilor T ale sarcomerelor; e) sarcolema #ibrei m!sc!lare. (9. >onusul mus$ula# se "ato#ea&5 e;$it5#ii unui num5# #e"us "e unit5:i moto#ii! $a#e se 8nlo$uies$ #e$i%#o$ $u ,#e$ven:5 #elativ ?oas5 "e' a) 10 .'; b) 5 .'; c) 15 .'; d) 0,5 .'; e) 1,5 .'. (1. >e#mina:iile se$un"a#e sen&itive ale ,usului neu#omus$ula# semnalea&a' a) vite'a c! care s!nt 2ntin&i m!&c"ii; b) transmiterea sensibilit($ii d!reroase a m!&c"i!l!i; c) mani#est(rile ac!stice ce apar datorit( vibra$iilor #ascic!lelor m!sc!lare care se contract( asincron; d) mani#est(rile termice ale contrac$iei ce se datorea'( #enomenelor bioc"imice din #ibra m!sc!lar(; e) l!n imea instantaneea a m!&c"ilor. ((. <otoneu#onii ,a&i$i! ine#vea&5 ,i)#ele mus$ula#e st#iate (e;t#a,usale ' a) c! contrac$ie lent( +motone!roni ai ton!s!l!i); b) c! contrac$ie rapid( +motone!roni ai mi&c(rii); c) e#eren$ele ama/dinamice, c! termina$ii 2n plac( pe #ibrele c! sac n!clear; d) e#eren$ele ama/statice, terminate cvadrilat pe #ibrele c! lan$ n!clear; e) care m(resc sensibilitatea #!s!l!i la e*tensia s!s$in!t(.

CURS 1- - FIZIOLOGIA <ULC/ILOR NE>EZI 1. <u=$+iul nete" multiunita# se $a#a$te#i&ea&a %#in! e;$e%tan"' a) este alc(t!it din #ibre m!sc!lare netede separate; b) #iecare #ibr( ac$ionea'( complet independent de celelalte; c) #iecare #ibra este inervat( de o sin !r( termina$i!ne nervoas(; d) este controlat mai ales prin stim!li non/nervo&i; e) este aceea c( el este controlat mai ales prin semnale nervoase. (. <u=$+iul nete" vis$e#al - %utem a,i#ma! mai %utin' a) #ibrele acest!i m!&c"i se contract( 2mpre!n(, ca o sin !r( !nitate; b) #iecare #ibr( ac$ionea'( complet independent de celelalte; c) #or$a enerat( 2ntr/o #ibr( poate #i transmis( celei vecine; d) este c!nosc!t &i s!b den!mirea de m!&c"i neted sinci$ial datorita intercone*i!nilor dintre #ibre; e) acest tip de m!&c"i se a#l( 2n pere$ii a n!meroase viscere. *. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate "es%#e mus$+ii nete&i! e;$e%tan"' a) #ormarea p!n$ilor actomio'inice este re lat( prin #os#orilarea calci! ind!s( de mio'ina; b) ma)oritatea m!&c"ilor nete'i pre'int( o contrac$ie tonic(, prel!n it(, av%nd adesea d!rat( de ore sa! c"iar 'ile; c) !n m!&c"i neted tipic 2ncepe s( se contracte la 50 100 ms d!p( ce a #ost stim!lat, atin e ma*im!m de contrac$ie la o )!m(tate de sec!nd(; d) rapiditatea activit($ii ciclice a p!n$ilor transversale este m!lt mai red!s( de m!&c"i!l neted; e) #rac$i!nea de timp 2n care p!n$ile transversale s!nt ata&ate de #ilamentele de actin( este #oarte red!s( 2n m!&c"i!l neted. -. Un mu=$+i nete" ti%i$ 8n$e%e s5 se $ont#a$te "u%5 $e a ,ost stimulat la' a) 5 10 ms; b) 100 150 ms; c) 50 100 ms; d) 250 -00 ms; e) 100 500 ms; .. >im%ul total "e $ont#a$:ie a mus$+iului nete" este "e' a) 10 20 sec; b) 1 - sec; c) 0,1 0,- sec; d) 15 20 sec; e) 20 25 sec. 0. Ca#a$te#i&ea&a mus$+iul nete"! mai %utinJ a) se poate men$ine o contrac$ie tonic( prel!n it( a m!&c"i!l!i neted c! !n cons!m ener etic #oarte mic; b) m!&c"i!l neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a/&i rec(p(ta #or$a de contrac$ie ori inal( 2n c%teva sec!nde sa! min!te d!p( ce a #ost elon at sa! sc!rtat; c) m!&c"i!l neted este activat e*cl!siv de c(tre sistem!l nervos; d) m!&c"i!l!i neted permite oric(r!i or an cavitar s(/si men$in( aceea&i presi!ne 2n interior!l l!men!l!i s(!, independent de l!n imea #ibrelor sale; e) m!&c"i!l neted se poate sc!rta, #a$( de l!n imea sa de repa!s, c! !n procenta) m!lt mai mare ca m!&c"i!l sc"eletic. 1. U#matoa#ele a,i#matii sunt a"eva#ate! e;$e%tan"' a) membrana m!&c"i!l!i neted con$ine mai m!lte tip!ri de proteine/receptor, capabile s( ini$ie'e proces!l contractil; b) 2n membranele m!&c"i!l!i neted, al(t!ri de receptorii stim!latori, e*ista &i niste proteine/receptor c! rol de in"ibi$ie a contrac$iei;

c) )onc$i!nea ne!rom!sc!lar( este sit!at( 2n partea mi)locie a #ibrei m!sc!lare, si coresp!nde !nei di#eren$ieri a sarcolemei, constit!iend )onc$i!nea ne!rom!sc!lar(; d) )onc$i!nea ne!rom!sc!lar( este !na di#!'a care secret( propri!l lor transmi$(tor, direct 2n lic"id!l intersti$ial, de !nde ne!rotransmi$(tor!l di#!'ea'( spre cel!le; e) m!&c"i!l neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a/&i rec(p(ta #or$a de contrac$ie ori inal( 2n c%teva sec!nde sa! min!te d!p( ce a #ost elon at sa! sc!rtat. 4. >#ansmi:5to#i se$#eta:i "e ,i)#ele ne#voase autonome $e ine#vea&5 mu=$+ii nete&i sunt'. a) adeno'ina; b) sc(derea concentra$iei ionilor de calci!; c) cre&terea concentra$iei ionilor de potasi!; d) vasopresina; e) acetilcolina &i noradrenalina. 6. Fa$to#i umo#ali ai $ont#a$:iei mus$ulatu#ii nete"e sunt! mai %utin' a) acetilcolina; b) an iotensina; c) adeno'ina; d) serotonina; e) "istamina 19. Fa$to#i tisula#i lo$ali ai $ont#a$:iei mus$ulatu#ii nete"e sunt' a) adeno'ina, acid!l lactic, cre&terea concentra$iei ionilor de potasi!, acetilcolina si an iotensina; b) e*ces!l de 732, noradrenalina, adrenalina; c) sc(derea p./!l!i, vasopresina, o*itocina; d) cre&terea concentra$iei ionilor de potasi!, sc(derea concentra$iei ionilor de calci!, cre&terea temperat!rii corp!l!i; e) adeno'ina, acid!l lactic, acetilcolina, serotonina, "istamina.