INTERVIUL MOTIVATIONAL.

IMBUNATATIREA EDUCATIEI PACIENTULUI

Rezumat Multe stari de sanatate necesita o schim are de com!ortament din !artea !acientului sau a !arintelui "in ca#ul co!iilor$ !entru a im unatati starea de sanatate. Re#ultatele sla e !ot %i datorate unei li!se de aderenta la recomandarile schim arii de com!ortament. O schim are din !artea !ersoanei cu autoritate& e'!erte in a o%eri s%aturi centrate !e intrea(a %amilie %olosind un model cola orati) in cadrul intalnirii moti)ationale "MI$ are o aderenta mai crescuta a acesteia. Princi!iile IM e!lorea#a* +am i)alenta& +ascultatrea re%lecti)a& +cnsolidarea com!ortamentului !o#iti) +rularea !e re#istenta. Procesul care se %oloseste in IM este sa* + sta ilesti relatii& +sa sta ilesti un !ro(ram +sa e)alue#i im!ortanta& +sa sta ilesti "un climat de incredere$con%identialitatea +!re(atire "!rom!titudine& una)ointa$ +e'!lorarea im!ortantei +sustinerea %amiliei in ale(erea unui !lan de actiune si in construirea increderii in a ilitatile sale de schim are Li!sa urmarii !ana la ca!at a unei recomandari a celui care in(ri,este "nurse !ractitioners$ "NPs$ cu !ri)ire la !lanul de tratament !entru co!ii limitea#a e%ectele tera!eutice scontate. -umatate din !acientii din .tatele Unite nu se com!lia#a !e !lanurile de in(ri,ire a sanatatii. /01 utili#ea#a !rescri!tiile medicale incorect sau deloc si a!roa!e du lu nu reusesc sa urme#e restrictiile cu !ri)ire la dieta& e'ercitii sau alte recomandari le(ate de com!ortamente care !romo)ea#a sanatatea. Esecul !ersoanei care in(ri,este"NPs$ de)ine %rustrare le(ata de nonaderenta !acientului& ceea ce conduce la un dia(nostic incorect & la un tratament inutil sau la li!sa im unatatirii sim!tomelor. In !lus la !acientii care au ne)oie de un re(im com!le' si !r2cis al tratamentului& ca de e'em!lu co!iii cu 3IV& noncom!lianta !oate e'acer a e%ectele olii si !oate creste riscul !entru moarte. Cel care in(ri,este inter!retea#a adesea )i#itele %rec)ente !entru aceleasi !lan(eri mai de(ra a ca un esec al recomandarilor de tratament decat ca o sla a aderenta la !lanul de tratament. Prin urmare !ersoana care in(ri,este "tera!eutul$ incearca un alt re(im de tratament asumandu+si %a!tul ca !lanul anterior a %ost ine%icient. Multe stari de sanatate cum ar %i astmul& a %i su!ra!onderal& hi!ertensiunea !ot %i cel mai ine tratate !rin schim area com!ortamentului cum ar %i reducerea e'!unerii la %umatul !asi)& reducerea e'!unerii la aler(eni& cresterea ni)elului de acti)itate& reducerea inacti)itatii "tele)i#or& ,ocuri )ideo$ si %olosind o alimentatie sanatoasa. Cu toate acestea schim area com!ortamentului

este o !ro)ocare care cere an(a,ament din !artea !acientului& a !arintelui sau a amandurora !entru a %i im!lementata cu success. Un as!ect im!ortant al rolului NP in asi(urarea sanatatii !entru co!ii este indre!tarea atentiei asu!ra mentinerii sanatatii si !re)enirii im olna)irii. Acesta accentuea#a im!ortanta consilierii %amiliilor in ado!tarea unui stil de )iata sanatos care im!lica o schim are de com!ortament. .co!ul acestui articol este acela de a descrie !rocesul IM ca o strate(ie care %acilittea#a com!lianta cu tratamentele recomandate !entru !acientii co!ii si %amiliile lor. Li!sa com!liantei la recomandarile de schim are a com!ortamentului !oate a!area din di)erse moti)e inclu#and di%icultatea de a urma recomandarile datorita ni)elului de de#)oltare al co!ilului& li!sa !artici!arii !arintilor in %ormularea unui !lan de tratament& indoiala !arintilor !ri)ind ene%iciul si e%icacitatea recomandarilor !entru co!il& arierele situationale in schim area com!ortamentului& cerintele %ata de %amilies au co!ilsi li!sa su!ortului necesar %amiliei. Cercetarea calitati)a su(erea#a ca ima(inea de sine& intele(erea conditiei medicale si a re(imului de tratament si4sau schim area de com!ortament sunt %actori determinanti ai com!liantei !acientului.Li!sa atat a sta ilirii unui ra!ort cola orati) cat si ela orarea unui !lan de tratament duc la retineri ale !arintilor cu !ri)ire la !lanul de in(ri,ire. Educatia !entru sanatate care se concentrea#a !e con)in(erea directa duce adesea la un ras!uns de%ensi) din !artea !acientului sau a !arintelui. Educatia !entru sanatate traditionala !oate %i insu%icienta !entru a schim a com!ortamentul !arintilor in relatia cu co!iii lor. Educatorii din sanatate au !ro!us o schim are de !aradi(ma in rolul NP ca si consilier de sanatate* sa se mute din !ostura de autoritate care !rescrie& este con)in(atoare si este e'!ert in a %urni#a s%aturi (enerale intr+o !ostura mai cola orati)a cu !acientii si %amiliile. NP !oate %i mai e%%icient in im unatatirea aderentei tratamentului si schim arii com!ortamentului %olosind o a!ro!iere centrata !e !acient sau !e %amilia !acientului su liniind* a$ increderea "im!o5erin($ !arintelui si a co!ilului $ a'area !e credintele si )alorile %amiliei si! e com!ortamentele sanatoase si c$ cresterea !ro!riei e%icacitati a %amiliei si a de!rinderilor de )iata. Cercetarile care com!ara ra ti!urile de educatie de sanatate traditionale si cele com!ortamentale !entru cresteea aderentei la !lanurile de in(ri,ire a sanatatiiarata o rata de success de 6/1 cand !racticienii au %urni#at in%ormatii si cunostinte sin(uri "rolul traditional$ si o rata de success de 78 1 !entru !entru a!ro!ierea mai cola orati)a %olosind strate(ii com!ortamentale.Cercetatorii au aratat ca IM este o strate(ie e%icienta !entru reducerea !ro lemelor le(ate de a u#ul de su stante si de com!ortamentele cu risc de sanatate si !entru cresterea aderentei la re(imul de tratament. In s!ecial MI si+a aratat ene%iciile in controlul de!endentei de alcool& de de heroina& de marihuana& tutun si o!iu.In !lus& teste de e%icienta ale IM in controlarea com!ortamentelor sanatoase neadicti)e au %ost de asemenea !romitatoare inclusi) studii !ri)ind e%icacitatea IM in scaderea com!ortamentului riscant in ca#ul !acientilor cu 3IV& in aderenta la tratament a dia eticilor& in re(imul medical& in tratamentul dureros si in tul urari de alimentatie.In 9008 Ru ac:co a !u licat o metaanali#a asu!ra a ;9 de cercetari si a conclu#ionat ca IM a a,utat e%ecti) !acientii sa+si schim e com!ortamentul iar aceasta a intrecut !er%ormanta o tinuta !rin %ormele traditionale in a!ro'imati) 701 din studii. Aceste date stiinti%ice su(erea#a ca MI este o inter)entie com!ortamentala care !oate %i %olosita de catre NPs !entru a au(menta "a s!ori$ strate(iile de in)atare !entru im unatatirea aderentei la tratament a !acientilor !ediatrici si a %amiliilor lor. MODELUL TRAN.TEORETIC AL .TADIILOR .C3IMBARII Un model e'!licati) al stadiilor schim arii com!ortamentale emer(e "iese la i)eala$ din cercetarea in domeniul studiuluide!endentei din anii 70 si a %ost %olosita !e scara lar(a in lasarea

de %umat.Modelul transteoretic al stadiilor schim arii ela orate de Prochas<a si Di Cremente este un cadru de a#a !entru intele(erea modului in care oamenii isi schim a com!ortamentul si al teoriei din s!atele MI. Atunci cand este a!licata in in(ri,irea !ediatrica !remisa modelului este ca ma,oritatea %amiliilor nu cauta in%ormatii la cel care o%era in(ri,irea !entru sa+si schim a ti!arele com!ortamentale care sunt ine inradacinate. Acest model se %ocali#ea#a !e !rocesul !re(atirii !entu a %ace schim arile necesare !entru a adera la !lanul de tratament. .tadiul schim arii !roces Precontem!lare Intentie$ inca nu este !re(atit !entru schim are Contem!lare constient de !ro lema& nehotarat asu!ra schim arii Pre(atire intentionea#a sa actione#e in )iitorul a!ro!iat Actiune im!licat in schim are Intretinere "mentenanta$ sustinerea schim arii Procesul ince!e cu !recontem!larea in care %amilia nu este (ata sa+si schim e com!ortamentul * se misca s!re contem!lare in care %amilia este constienta ca e'ista o !ro lema dar este am i)alenta in !ri)inta ne)oii de schim are. De acolo mem rii %amiliei se misca s!re !re(atire si actiune in care se %ac schim ari. Mentenanta im!lica %amiliile sa se ada!te#e la noi com!ortamente si la e)itarea recaderii. Terminarea !oate urma daca !lanul de tratament nu este !entru o conditie medicala in des%asurare. Rolul NP este de a a!recia dis!oni ilitatea %amiliei !entru schim are inaintea discutarii !lanului de in(ri,,ire a sanatatii. Cu aceasta in%ormatie NP are !osi ilitatea sa croiasca inter)entii la stadiile indi)iduale ale schim arii in loc sa aste!te ca toti indi)i#ii sa %ie orientati s!re strate(iile de actiune . PA.I IN =OLO.IREA MI IN INTERVENTIA PRIMARA. IM descrisa !rima data de Miller ">?7@$ si si ela orate a!oi de Miller si Rollnic< ">??>$ este com!ati ila cu stadiile de schim are si o%era o metoda scurta si !ractica de a a,uta %amiliile in cresterea moti)atiei lor sau a dis!oni ilitatii la schim are..co!urile !rinci!ale ale IM sunt sa asiste %amilia in am i)alenta ei le(ata de schim area com!ortamentuluiA sta ilirea im!ortantei schim arii& sta ilirea increderii in schim are& dis!oni ilitatea !entru schim are si !lani%icarea schim arii in ca#ul in care sunt !re(atiti. IM conturea#a moduri de a!ro!iere care !ot %i %olosite !entru !acienti si %amilii in toate stadiile de dis!oni ilitate.!entru schim are. In !lus IM a %ost )a#uta ca %iind mai e%icienta decat consilierea clasica !entru clienti a%lati in %a#a de !recontem!lare. Caracteristicile IM includ o a!ro!iere em!atica& su!orti)a si centrata !e %amilie. De asemenea aceste calitati sunt !rinci!ii commune ale !racticii de in(ri,ire& NPs in mod %rec)ent nu trec dincolo de a da s%aturi& de a !rescrie un !lan de tratament si de a educa %amiliile asu!ra cau#ei !entru care ar tre ui sa urme#e !lanul de tratament. Cind NPs a!lica !rinci!iile MI care includ acce!tarea neconditionata& intele(erea& interactiunea incura,atoare& ei asista mem rii %amiliei in )er ali#area sco!urilor lor le(ate de sanatate si cer s%atul de la !racticieni cand au ne)oie de in%ormatii. Discutiile !ro si contra asu!ra schim arii com!ortamentului si %olosirea ascultarii re%lecti)esi intarirea com!ortamentului !o#iti)& de)in strate(ii im!ortante. O alta strate(ie im!ortanta a IM este de a te rula !e re#istenta daca %amiliile sunt am i)alente in !ri)inta schim arii& ceea ce inseamna ca NP !ermite mem rilor %amiliei sa alea(a san u se schim e si acce!ta deci#ia acestora %ara sa incerce sa+i determine sa actione#e daca nu sunt !re(atiti.trate(ia este sa le o%ere o o!ilie !ro%esionala des!re consecintele asu!ra sanatatii a com!ortamentului intr+o maniera necritica sis a lase usa deschisa !entru o discutie ulterioara in ca# ca se ras(andesc. Alte strate(ii include a!recierea sau e)aluarea interesulu si a increderii in

schim are solicitand discutii in %amilie si im unatatirea auto+e%icacitatii. Aceste strate(ii re%lecta schim area de !aradi(ma de la NP %iind e'!ertul autoritar &care da s%aturi si in%ormatii %amiliei )er ali#and ne)oia de schim are si !re%erinta lor !entru a!ro!ierea de schim are. Procesul

Stabilirea unei relatii Stabilirea unei agende Strategie: determinarea comportamentelor multiple in nevoia de schimbare Strategie: pacientul decide asupra unui comportament in nevoia de schimbare Evaluarea importantei + incredere + disponibilitate pentru a face o schimbare Strategie: Administrarea instrumentelor de masura Importanta 0"deloc im!ortant$ >0 "%oarte im!ortant$ Incredere 0"deloc incre#ator$ >0" %oarte incre#ator$ Disponibilitate 0"deloc interesat$ >0 "%oarte interesat$

.trate(ie* (ama de intre ari "e'* de ce nu un scor mai micB Ce te+ar determina sa+ti maresti scorulB E'!lorea#a im!ortanta reali#arii unei schim ari Cladeste increderea in a ilitatea de aschim a

Planul !entru schim are Com!onentele !rocesului !entru Im sunt de a sta ili o relatie & %i'area unei a(ende& a!recierea im!ortantei& increderii si dis!oni ilitatiiA e'!lorarea im!ortantei si a,utarea %amiliilor in selectarea unui !lan de actiune si cladirea increderii in a ilitatea lor de a%ace schim ari. A)ansarea catre interactiune !oate sa include cererea !ermisiunii inainte de a %urni#a in%ormatii& clari%icarea asu!ra !erce!tiei %amiliei daca este !ro sau contra schim arii* a,utarea %amiliilor in e'!lorarea am i)alentei in sensul schim arii com!ortamentului si intero(area di%erentelor "discre!antelor$ intre )alori si com!ortamentul curent !entru a determina mem rii %amiliei sa )er ali#e#e dorinta de schim are. .TABILIREA UNEI RELATII Primul !as in moti)area !arintilor sau a co!iilor !entru a+si schim a com!ortamentul il constituie de#)oltarea ra!ortului cu %amilia. O a!ro!iere em!atica care recunoaste )alorile %amiliei si ii a,uta sa )er ali#e#e (andurile& sentimentele si am i)alenta s!re schim area su(erata a

com!ortamentului sunt esentiale in sta ilirea unei relatii& %iins !rima com!onenta a IM. Desi ma,oritatea NPs sta ilesc un ra!ort IM duce acest !as mai de!arte si incura,ea#a NP sa e)ite rolul de e'!ert s%atuind si !ermitand %amiliei sa ceara in%ormatii si s%aturi inainte ca acestea sa %ie date.NP %urni#ea#a in%ormatii intr+un mod necrotic si cere %amiliei !arerea des!re in%ormatie. =iindca IM !resu!une %olosirea ascultarii acti)e si sta ilirea unei relatii em!atice mai de(ra a decat intero(area directa sau o%erirea de s%aturi& %olosirea ei e)ita con%runtarea si acce!ta am i)alenta sau res!in(erea "reluctanta$ %ata de schim are.Considerarea unui scenario i!otetic in care este im!licat un aiat adolescent su!ra!onderal de >@ ani cu risc de dia et ti!II )a ilustra cum NP !oate a!lica IM intr+un ca# clinic. NP ince!e !rin consilierea tanarului su!ra!onderal si !rin !re#entare !lanului de crestere al tinerilor. NP e'!lica a!aritia Cacantosis ni(ricansDsu(erand ca tanarul mani%esta o re#istenta la insulina si remarcand ca noi stim ca multi !acienti care au aceasta !ro lema )or a,un(e sa de#)olte dia et. NP !oate atunci sa aminteasca istoria %amiliei s!unandu+I tanarului C noi stim din istoria %amiliei tale ca dia etul este o oala comuna in cadrul %amiliei& noi stim ca te+ai in(rasat cu /&8 <( de la ultima )i#itaD. NP il intrea a a!oi !e tanar Cce cre#i des!re aceasta in%ormatieBD NP il reasi(ura !e tanar ca stie cat de di%icila este situatia si il acce!t a!e !acient neconditionat. Dac tanarul nu este (ata de schim are el ar !utea ras!unde ca nu este in(ri,orat ca ar !utea %ace dia et& aceasta se intam!la numai la oamenii in )arsta. NP se com!lia#a "rulea#a$ !e re#istenta !acientului si #ice*D ca si consilier !entru sanatate tre uie sa+ti s!un ca eu cred ca tu esti e'!us riscului si ca )ei %i ca!a il sa tii cont de asta cand )ei %i !re(atit. Daca este si altce)a de care esti !reocu!at mai mult si s!re care ai )rea sa ne indre!tam atentiaED .TABILIREA UNUI PROFRAM Du!a sta ilirea ra!ortului !entru aceasta )i#ita NP cola orea#a cu %amilia !entru sta ilirea unui !ro(ram !entru un re#umat al sedintei de consiliere ")e#i casuta !entru intre ari utile$. Re#umatul sedintei de consiliere este inclus in se(mental de indrumare antici!ate a )i#itei re(ulate de intretinere a sanatatii. IM recunoaste ca schim area com!ortamentului este res!onsa ilitatea !acientului4 %amiliei& !lanul de tratament si s%atuire nu mai sunt strate(ii in cadrul )i#itei. .co!ul este ca !acientul4%amilia sa )er ali#e#e sco!ul si %ocali#area !e )i#ita res!ecti)a. Acest !rocess !oate include di)erse strate(ii !entru %amilie carand %amiliei sa+si e'!rime atat as!ectele !ositi)e cat si cele ne(ati)e ale com!ortamentului si scoate la i)eala %elul in care aceste as!ecte !ot %i com!ati ile cu sco!ul actual le(at de sanatate. Prima strate(ie este de a mari dis!oni ilitatea !acientului s!re schim are. NP !oate cere %amiliei sa descrie o #i o isnuita sis a identi%ice !ro lemele de com!ortament o%erind in%ormatii des!re com!ortamentul !ro lema intr+o maniera necritica sisa+I intre e !e mem rii %amiliei cum re#ol)a ei aceste !ro leme. =amiliei I se cere sa+si %aca un !ro(ram si sa ceara consilierului in%ormatii. O alta a ordare a su iectului este sa intre i %amilia des!re dorinta de a schim a un com!ortament !ro lema si des!re sentimentele lor le(ate de !rocesul de schim are. In scenariul nostrum NP !oate sa ii ceara tanarului de >@ ani sa descrie o #i normala& sa+si constienti#e#e acti)itatea& inacti)itatea& mancatul din !ricina stresului care ar !utea sa a!ara. Cand tanarul %ace descrierea #ilei el ar !utea discuta des!re lucruri care il !un in di%icultatatea de a %ace ale(eri sanatoase si de a identi%ica cai !entru a !ro(resa. A(enda settin(+chart este o alta strate(ie care !oate %i %olosita !entru a a,uta co!ilul sau %amilia in identi%icarea unui !lan. A(enda chart este o %oaie de hartie cu cercuri unele (oale si altele cu schim ari su(erate" e' dieta& e'ercitii& reducerea tim!ului !etrecut la t)$ =i( 9.

Mem rilor %amiliei li se cere sa identi%ice care dintre com!o!rtamentele de !e !lansa sunt interesati sa le schim e. Ei !ot identi%ica lucruri care nu se a%la !e !lans a!e care le !ot !une in cercurile (oale. Co!ilu4%amilia trec la intocmirea unui !lan de lucru !e aceste sco!uri. =olosirea D(aleata cu stressD(aletii cu stre e atreia strate(ie care !oate %i %olosita in sta ilirea a(endei in ca#ul in care com!ortamentul ce se cere schim at este Indus de stress. Faleata cu stress este un instrument %olosit !entru a a,uta %amilile sa identi%ice ni)elele de stress& cau#ele acestuia si solutiile sanatoase de a ordare. Acest instrument este un mod !articular de a,utor !entru !acientii adolescenti care intentionea#a sa+si schim e com!ortamentele ce !ot %i induse de stress cu ar %i %umatul& autul sau mancatul !este masura. Pot e'ista mai multe cause ale stresului care sunt re!re#entate ca ro inete ce um!lu (aleata la di)erse de ite. Ni)elul de a!a in (aleata re!re#inta ni)elul de stress. .im!tomele sunt lucruri !e care le e'!erimente#i !e masura ce ni)elul a!ei creste "e' mancatul& %umatul& autul$ .olutiile sun lucrurile care scad ni)elul a!ei in (aleata "rela'are& e'ercitiu %i#ic& consiliere$. Discutia le(ata de (aleata de stress !oate duce la identi%icarea !unctelor din a(enda. Acti)itatea !rin care se creeea#a o (aleata de stress !oate duce la o discutie de schim are a com!ortamentului sau !oate doar sa creasca constienta !ri)ind %actorii declansatori ai stresului si e)entualele strate(ii de luat in seama. NP !oate cola ora cu %amilia la identi%icarea si urmarirea unei sin(ure schim ari de com!ortament din multi!lele com!ortamente care !ot a)ea im!act asu!ra sanatatii co!ilului. Mem rii %amiliei decid care com!ortament ar dori sa %ie urmarit !entru schim are. Caseta !" Intre ari utile !entru %i'area unei a(ende. Com!otamente multi!le* >. Des!re ce ti+ar !lace sa discutam asta#iB Am !utea discuta des!re reducerea dulciurilor& des!re )i#ionarea mai rara a t)& mai multa acti)itate& mai !utine auturi dulci. Ce !arere aiB E'ista ce)a mai im!ortant de discutat asta#iB 9. T+ar !lace sa discutam des!re cai de im unatatire a sanatatii co!ilului tau cum ar %i sa manance mai ine& sa& %ace mai multe e'ercitii %i#ice sau mai multe acti)itati sau este altce)a cu care te !ot a,uta asta#iB @. Des!re ce dieta sau e'ercitiu te simti cel mai !re(atit sa discutamB /. Unii oameni cred ca luarea t) a%ara din dormitorul co!iilor ii a,uta in !ro lema o e#itatii. Ce !arere aiB 8. .unt in(ri,orat sau !reocu!at de astmul co!ilului& ce !arere ai des!re %a!tul ca %oloseste un inhalatorB 6. In ce %el cre#i ca %umatul are e%%ect asu!ra astmului co!iluluiB Com!ortamente sin(ulare >. Unii tineri cred ca %umatul creste !ro lemele !eriodice res!iratorii " ronsita recurenta$. Ce !arere aiB 9. .unt in(ri,orat ca )ei %i e'matriculat de la scoala din cau#a auturii. Ce !arere ai des!re %a!tul ca eiB @. Cum a%ectea#a consumul de alcool certurile cu %amiliaB Caseta !re#inta intre ari %olositoare in %i'area a(endei acolo unde e'ista com!ortamente multi!le sau este un com!ortament sin(ular ce tre uie schim ate. Mem rii %amiliei sunt incura,ati sa selecte#e si sa se ocu!e de un sin(ur com!ortament. =olosind una su toate aceste strate(ii ar tre ui sa aduca o intele(ere mai clara a a(endei care )a %i intocmita. Pentru i!oteticul co!il de >@ ani cu risc de dia et NP im!artaseste in%ormatii des!re %actorii de risc !entru dia et !e care ii identi%ica in trecutul luisi il intrea a ce %ace cu toate aceste in%ormatii. Discutia ar tre ui sa duca in mod ideal

tanarul s!re a+si e'!rima in(ri,orarea de a %ace dia et si de a cere su(estii !entru reducerea riscului. NP reca!itulea#a cu tanarul descrierea unei #ile o isnuite inclu#and mesele si acti)itatea. NP il intrea a !e tanar ce crede ca !oate %ace sa schim e !rocesul si ii s!une ca dieta& e'ercitiul si limitarea tim!ului sedentarG sunt toate lucruri !e care alti tineri le+au %acut ca sa+I a,ute in scaderea riscului de dia et. Discutia ar tre ui sa ene%icie#e de o sta ilire a ceea ce acesti tineri au %acut in trecut& cum a %unctionat si care au %ost !iedicile. Stabilirea importantei# increderii si a disponibilitatii pentru schimbarea comportamentului$ In continuare NP se ocu!a de credintele %undamentale ale mem rilor %amiliei !ri)ind sanatatatea si oala& de im!ortanta de a %ace o schim are& de dis!oni ilitatea de a %ace o schim are si increderea in a %ace o schim are. Ber(+ .mith :co au su(erat %olosind o ri(la de >9 inch "@0 cm$ ca !arintii sa descrie dis!oni ilitatea lor la schim are sau sa se su!una unui re(im su(erat care a %ost ela orate in comun.Parintilor li se cere sa+si identi%ice dis!oni ilitatea la schim are !e ri(la la >9 indicand (ata de schim are& la > %oarte am i)alent in !ri)inta schim arii. NP %oloseste a!oi acel numar !entru a+si croi inter)entia a#andu+se !e dis!oni ilitatea %amiliei la schim are. .imilar .ch5art# a %olosit o %isa cu o scala de la > la >0 !entru a sta ili interesul si increderea in e%ectuarea unei schim ari cu 0 indicand H li!sit de interes4incredere si >0 indicand %oarte interesat4incre#ator. Ve#i %i(. @. NP !oate sta ili im!ortanta schim arii intre and ICum ti s+ar !area daca ati %ace mai mult e'ercitiuB Cat de im!ortant ar %i sa %aci mai mult e'ercitiu. A,utarea mem rilor %amiliei in listarea as!ectelor !ro si contra schim arii !oate %i %olositoare in identi%icarea im!ortantei schim arii si a o stacolelor din calea schim arii."ta . 9$ Increderea !oate %i sta ilta intre and C Daca maine ai decide ca )ei ince!e sa %aci mai multe e'ercitii %i#ice& cata incredere ai ca )ei !utea atin(e acel sco!4D Pot e'ista situatii unde este utila sta ilirea dis!oni ilitatii in loc de4sau adiacent %ata de im!ortanta si incredere. .ta ilirea dis!oni ilitatii !oate %olosi in conducerea discutiei la urmatorul ni)el daca %amilia este (ata sa !lani%ice o schim are. Un ni)el sca#ut de dis!oni ilitate la schim are !oate e'!lica re#istenta mem rilor %amiliei la schim area com!ortamentului lor. NP !oate %olosi intre arile scalate !entru a a,uta %amilia sad ea mai multe detalii des!re im!ortanta incredere si dis!oni ilitate !entru a %ace schim area. Daca mem rii %amiliei s!un / !e o scala de >0 !uncte ei s!un ca simt ca este oarecum important sa scada e'!unerea co!ilului la %umul de ti(ara ca s ail a,ute in !ro lemele de astm& tera!eutul )a intre a de ce nu > sau 9. Aceasta intre are !ermite mem rilor %amiliei sa identi%ice ce anume in schim area com!ortamentului este im!ortant !entru ei. NP !oate cere mem rilor %amiliei sa descrie ce anume i+ar %ace sa urce cu un !unct mai sus !e scala. Aceste intre ari a,uta mem rii %amiliei sa )er ali#e#e ce este im!ortant !entru ei in !ri)inta schim arii si in strate(iile !osi ile in care se !ot an(a,a in reali#area schim arii. E%plorarea importantei efectuarii schimbarii comportamentului$ NP ar tre ui sa e)ite con%runtarea %amiliei in !ri)inta com!ortamentului aceasta !utand duce la re#istenta la schim area com!ortamentului. NP tre uie sa %ie ca!a il sa se rule#e !e re#istenta %amiliilor& "de e'em!lu sa acce!te ca acestea nu sunt (ata sa se schim e$ sustinand sentimental lor de auto+e%icacitate. Atentia se indrea!ta s!re a a,uta %amilia sa e'!lore#e im!ortanta schim arii com!ortamentului !rin descrierea discre!antei intre telul dorit si com!ortamentul actual. Telul este !entru !acient sau mem rii %amiliei sa+si a%irme ne)oia de schim are acom!ortamentului sa atin(a telul a%irmat. Aceasta strate(ie este numita O tinerea schim arii !rin discutie "elicitin( chan(e tal<$ din !artea mem rilor %amiliei care creste !ro a ilitatea ca acestia )or actiona asa cum au )er ali#at. Cu cat mai mult ei isi a!ara o !o#itie cu atat mai mare este an(a,amentul. Procesul este %luid si tera!eutul

!oate %luctua inainte si ina!oi intre dis!oni ilitate& im!ortanta si incredere. .trate(iile de success in %olosirea acestei tehnici include urmatoarele* Daca im!ortanta este sca#uta "mai mica de / !e scala$ NP a'ea#a inter)entia !e cresterea im!ortantei !rin %urni#area de in%ormatii si !rin o tinerea de la mem rii %amiliei !rin %olosirea intre arilor scalate& moti)ele !entru care ei cred ca este im!ortant sa se schim e Daca nr !entru im!ortanta si incredere sunt e(ale NP se a'ea#a mai intai !e im!ortanta. Daca este o di%erenta intre im!ortanta si incredere NP se a'ea#a !e nr mai mic mai intai& acest lucru este im!ortant in s!ecial daca e'ista o di%erenta mare intre cele 9 nr. Daca %amillia este la ni)/ sau mai ,os in im!ortanta este un semnal ca mem rii nu sunt (ata de schim are. O a ordare ene%ica din !artea NP in aceasta situatie este recunoasterea incertitudinii lor si asi(urarea ca NP este incre#ator in %a!tul ca )or !utea sa+si atin(a sco!ul doar s!unanD+o. NP !oate s!une de e'D stiu ca )eti %i ca!a ili sa re#l)ati asta cand )eti %i !re(atitiD. C&ADIREA I'CREDERII I' CAPACI(A(EA DE SC)I* ARE Intr+un climat li!sit de con%runtari si su!orti) in care %amiliile se simt con%orta il sa+si e'!rime atat as!ectele !ositi)e cat si ne(ati)e ale com!ortamentului actual acestora li se cere sa ar(umente#e !ro si contra schim ara. "Ta le9$. Pe masura ce mem rii % )er ali#ea#a moti)ele !entru schim are ei sunt mult mai dis!usi sa o si %aca. A tinandu+se de la a da s%aturi !ana cand mem rii %amiliei si+ au !re#entat !ro!ria intele(ere a situatiei si !ro!riile su(estii de a de!asi o stacolele in schim area com!& NP !oate im unatati !lanul !ro!us. In mod ideal %amilia mai de(ra a decat NP adduce ar(umente !entru schim are si descrie cursul actiunii. Daca %amilia are ne)oie de mai multa in%ormatie des!re im!actul com!ortamentului actual asu!ra sanatatii NP cere !ermisiunea %am sa im!artaseasca in%ormatia& !re#inta in% intr+o maniera neutral si lasa la latitudinea %am inter!retarea acesteia. Re!etand intre arile scalat !oate %i de asemenea %olositor. In acest !unct NP !oate intre a %am !e o scala de la 0"deloc$ la >0 "%oarte mult$ cat de mult au reusit sa+si schim e com!ortamentul in trecut. =olosirea intre arilor scalate !ermit NP sa e'amine#e de ce scorulile nu au %ost mai ,oase si identi%ica strate(iile de success anterioare ale mem rilor %am. Recunoscand succesele anterioare si )er ali#and strate(iile care au %unctionat consolidea#a increderea in ca!acitatea lor de a schim a com!ortamentul. Planul pentru schimbare Cand clientul )er ali#ea#a dis!oni ilitatea !entru schim are& intele(erea im!ortantei si o oarecare incredere NP !oate sa ii ceara sa identi%ice un !lan !entru schim are. Acesta include strate(iile !e care %amilia ar dori sa le %oloseasca & identi%icarea o stacolelor !e care le+ar !utea intalni si cai de re#ol)are a !ro lemelor !entru de!asirea o stacolelor. NP im!artaseste ca sta ilirea telului& a autocontrolului si a mediului su!orti) a,uta !e multi in o tinerea succesului. =a#a de intretinere este su!ortul continuu si monitori#area schim arii com!ortamentului. In scenariul nostrum ar include o )i#ita de )eri%icare a tanarului !entru a+I monitori#a alimentatia& acti)itatea si (reutatea !entru a intari schim arile !ositi)e sau !entru a identi%ica si a %ace o strate(ie de de!asire a o stacolelor. Sumar: Concluzii: In aceste tim!uri !ro)ocatoare in in(ri,irea sanatatii cand NP tratea#a mai multe conditii !rin recomandarea schim arilor de com!ortament a)and o a ordare de consiliere e%ecti)a !oate a,uta ca NP sa cola ore#e cu !acientii si %amiliile lor !entru a o tine succesul. IM este o tehnica de consiliere a !acientului care %acilitea#a interactiunea intre NP si !acient in sco!ul o tinerii unei

schim ari !ositi)e a com!ortamentului. Modelul transteoretic !entru stadiile de schim are %urni#ea#a un cadru care (hidea#a im!lementarea IM in !ractica. Acesta sustine ca !entru ca cine)a sa initie#e sis a sustina o schim are de com!ortament el sau ea s+ar !utea sa treaca !rin stadii de ni)el sca#ut de dis!oni ilitate la schim are "!recontem!lare$ la constienta crescuta a ne)oii de schim are dar am i)alent in !ri)inta schim arii "contem!lare$& la intentia de schim are "!re(atire$& la a %ace !asi %ormali s!re schim are "actiune$& si a!oi conducand o!tim la sustinerea schim arii "mentenanta& sustinere$. .tudiile su(erea#a ca IM este o a ordare a#ata !e !ro e care a,uta e%ecti) !acientii sa+si schim e com!ortamentul. IM a %ost %olosit in tratamentul unor )ariate !ro leme de stil de )iata si oli atat !siholo(ice cat si %i#iolo(ice. Cercetarile arata ca IM de!aseste acordarea s%aturilor traditionale si !oate %i e%icienta in intalniri scurte de umai >8 minute. Cercetarile in des%asurare sunt necesare !entru a su!limenta cunoasterea !ri)ind ene%iciile acestei tehnici de consiliere !romitatoare. IM este o a ordare centrata !e !acient in consiliere care este com!ati ila %iloso%ic cu !ractica NP+ilor si are un cor! de do)e#i in crestere care ii sustine e%icienta. NPs care consilia#a co!ii si %amilii !e schim area com!ortamentului !ot (asi aceasta ca %iind o strate(ie ene%ic a!e care sa o include in !ractica de #i cu #i.