IOAN CUZMAN

ANALIZA

FINANCIAR

ARAD 2009

CUPRINS

Capitolul I.........................................................................................................................................................4 1. Analiza documentelor financiar - contabile de sintez..................................................................................4 . Alinierea sistemului contabil la cerin!ele Standardelor Contabile Interna!ionale "IAS#. $odificri ale bilan!ului contabil %n sistemul IAS....................................................................................................................& . Analiza situa!iei patrimoniului......................................................................................................................' .1. Con!inutul bilan!ului( forme prescurtate.................................................................................................' . . )imensiunile bilan!ului..........................................................................................................................* .+. Analiza structural a bilan!ului contabil...............................................................................................1 +. Analiza rezultatelor.....................................................................................................................................1, +.1. Con!inutul contului de profit -i pierdere...............................................................................................1, +. . .e/nici de analiz a rezultatelor........................................................................................................... 1 +. .1. Analiza structural a contului de rezultate......................................................................................... 1 +. . . Analiza func!ional a contului de profit -i pierdere........................................................................... +. .+. Analiza c/eltuielilor directe -i indirecte 0 pra1ul de rentabilitate...................................................... + +. .4. Analiza rezultatelor pe baza soldurilor intermediare de 1estiune...................................................... 4 +. .&. Capacitatea de autofinan!are.............................................................................................................. 2 +. .2. 3aloarea adu1at 1lobal................................................................................................................. 2 Capitolul I3.................................................................................................................................................... , 4. Analiza ec/ilibrului financiar ..................................................................................................................... , 4.1. No!iunea de ec/ilibru financiar............................................................................................................ , 4. . 4c/ilibrul financiar static..................................................................................................................... * 4.1. . Analiza acti5ului net contabil............................................................................................................ * 4.1.+. Analiza cu a6utorul 7R( N7R -i .N...................................................................................................+8 4.+. Interpretarea 5alorilor indicatorilor de ec/ilibru financiar9...................................................................+4 Capitolul 3.....................................................................................................................................................+2 &. Analiza flu:urilor de numerar.....................................................................................................................+2 &.1. Circuitul numerarului %n firm..............................................................................................................+2 &. . Con!inutul -i utilitatea situa!iei flu:urilor de numerar..........................................................................+' &.+. .e/nici de prezentare -i analiz a flu:urilor de numerar......................................................................+' &.+.1. Analiza func!ional 0 metoda direct................................................................................................+' &.+. . .abloul utilizri 0resurse ..................................................................................................................41 &.+.+. $etoda indirect de calcul a flu:urilor de numerar...........................................................................4& &.+.4. Analiza flu:ului de numerar disponibil.............................................................................................4' &.+.&. ;e1tura cu no!iunile ec/ilibrului financiar static.............................................................................4* Capitolul 3I....................................................................................................................................................& 2. Analiza pe baza indicatorilor financiari......................................................................................................& 2.1. Cate1oriile de indicatori financiari.......................................................................................................& 2. . Sec5en!ele analizei bazate pe indicatori...............................................................................................&+ 2. .1. Analiza profitabilit!ii.......................................................................................................................&+ 2. . . Analiza utilizrii acti5elor.................................................................................................................&& 2. .+. Analiza sol5abilit!ii.........................................................................................................................&2 2. .4. Analiza lic/idit!ii.............................................................................................................................&' 2. .&. Analiza producti5it!ii.......................................................................................................................&, 2. .2. Analiza indicatorilor bursieri.............................................................................................................&, 2. .'. )escompunerea ratelor de rentabilitate.............................................................................................28 2. .,. Rela!ia dintre rata rentabilit!ii economice -i rata rentabilit!ii financiare 0 le5ierul financiar..........21 Capitolul 3II...................................................................................................................................................2+ '. Analiza riscului...........................................................................................................................................2+ '.1. Analiza 5ariabilit!ii rezultatelor..........................................................................................................2+

Pagina 2

'.1.1. Cuantificarea pe baza coeficien!ilor de elasticitate............................................................................2+ '.1.1.1. Riscul %n acti5itatea de e:ploatare.................................................................................................2+ '.1.1. . Riscul financiar..............................................................................................................................24 '.1. . Cuantificarea statistic a riscului.......................................................................................................2& '.1. .1. Riscul acti5it!ii de e:ploatare.......................................................................................................2& '.1. . . Riscul financiar..............................................................................................................................22 '. . Riscul de faliment................................................................................................................................22 Capitolul 3III.................................................................................................................................................2, ,. )ia1nosticul financiar al firmei..................................................................................................................2, <iblio1rafie.....................................................................................................................................................'8

Pagina 3

Capitolul I 1. Analiza docum nt lo! "inancia! # conta$il d %int z&

=biecti5ul situa!iilor financiare %l constituie "u!niza! a in"o!ma'iilo! cu pri5ire la situa!ia financiar -i performan!ele unei firme( util unei sfere lar1i de utilizatori %n adoptarea d ciziilo! conomic . (itua'ia pat!imoniului firmei este influen!at de resursele economice pe care aceasta le controleaz( de structura sa financiar( lic/iditatea -i sol5abilitatea sa -i de capacitatea sa de a se adapta sc/imbrilor mediului %n care %-i desf-oar acti5itatea. Aceste informa!ii sunt oferite %n primul r>nd de bilan!. Informa!iile pri5ind p !"o!man'a unei firme( %n special profitabilitatea acesteia( sunt oferite de contul de profit -i pierdere( iar cele pri5ind modi"ica! a %itua'i i "inancia! sunt oferite de tabloul flu:urilor de numerar. Informa!iile con!inute %n cele trei documente financiare se interrela!ioneaz deoarece ele reflect diferite aspecte ale acelora-i tranzac!ii sau ale altor e5enimente. Situa!iile financiare cuprind -i o serie de note( materiale suplimentare -i alte informa!ii rele5ante pentru necesit!ile utilizatorilor( cu pri5ire la9 con!inutul posturilor din bilan! -i contul de profit -i pierdere riscurile -i incertitudinile ce afecteaz firma orice resurse sau obli1a!ii care nu apar %n bilan! informa!ii despre se1mentele 1eo1rafice sau industriale de acti5itate sau efectul modificrii pre!urilor %n economie asupra firmei. ?rupele ma6ore de utilizatori ai situa!iilor financiare includ9 In) %tito!ii 0 interesa!i de riscul inerent tranzac!iilor -i de beneficiile aduse de in5esti!iile lor An*a+a'ii 0 interesa!i de capacitatea firmei de a oferi remunera!ii( pensii -i alte a5anta6e C! dito!ii "inancia!i 0 interesa!i de informa!ii asupra abilit!ii firmei de a ac/ita la scaden! %mprumuturile acordate -i dob>nzile aferente Fu!nizo!ii ,i al'i c! dito!i com !ciali 0 interesa!i de informa!ii asupra capacit!ii firmei de a plti la scaden! sumele datorate Cli n'ii 0 interesa!i de informa!ii despre continuitatea acti5it!ii unei %ntreprinderi -u) !nul ,i in%titu'iil %al 0 solicit informa!ii pentru re1lementarea acti5it!ii firmelor( a6ustarea politicilor fiscale -i calculul indicatorilor macroeconomici .u$licul 0 prime-te informa!ii cu pri5ire la e5olu!iile recente -i tendin!ele le1ate de prosperitatea firmei -i a sferei acti5it!ilor acesteia. Ca!act !i%ticil calitati) al in"o!ma'iilo! cup!in% /n %itua'iil "inancia! 1 0 sunt atributele care determin utilitatea informa!iilor oferite de situa!iile financiare9 Int li*i$ilitat a 0 informa!iile furnizate de situa!iile financiare trebuie s poat fi u-or %n!elese de ctre utilizatori R l )an'a 0 informa!iile trebuie s fie rele5ante %n raport cu necesit!ile informa!ionale ale utilizatorilor. Rele5an!a informa!iei este influen!at de natura sa -i de pra1ul de semnifica!ie .!a*ul d % mni"ica'i 0 informa!iile sunt considerate semnificati5e dac omisiunea sau declararea lor eronat ar putea influen!a deciziile economice ale utilizatorilor C! di$ilitat a 0 informa!ia este credibil dac nu con!ine erori semnificati5e( nu este prtinitoare( iar utilizatorii pot a5ea %ncredere c reprezint corect ceea ce informa!ia -i-a propus s reprezinte sau ceea ce se a-teapt %n mod rezonabil s reprezinte R p! z nta! a "id l& 0 informa!ia trebuie s reprezinte cu fidelitate tranzac!iile -i alte e5enimente pe care aceasta fie -i-a propus s le reprezinte( sau ceea ce ar putea fi de a-teptat( %n mod rezonabil( s reprezinte. )ificult!ile apar nu datorit prtinirii ci datorit dificult!ilor inerente identificrii tranzac!iilor sau a altor e5enimente ce urmeaz a fi e5aluate "e:. 1ood@ill# .! )al n'a conomicului a%up!a +u!idicului 0 e5enimentele -i tranzac!iile trebuie contabilizate -i prezentate %n concordan! cu fondul lor -i realitatea economic( -i nu doar cu forma lor
1

Conform cerinelor exprimate n Cadrul conceptual general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaionale de Contabilitate (IASC

Pagina !

6uridic "e:. %nstrinarea unui acti5 dar cu men!inerea dreptului de a se bucura %n continuare de beneficii economice 5iitoare de pe urma acti5ului respecti5 nu poate fi raportat ca o simpl 5>nzare# N ut!alitat a 0 informa!ia cuprins %n situa!iile financiare trebuie s fie neutr( adic lipsit de influen!e. Situa!iile financiare nu sunt neutre dac( prin selectarea -i prezentarea informa!iei( influen!eaz luarea unei decizii sau formularea unui ra!ionament pentru a realiza un rezultat sau obiecti5 predeterminat. .!ud n'a 0 includerea unui 1rad de precau!ie %n e:ercitarea ra!ionamentelor necesare pentru a face estimrile cerute %n condi!ii de incertitudine( astfel %nc>t acti5ele -i 5eniturile s nu fie suprae5aluate( iar datoriile -i c/eltuielile s nu fie sube5aluate. Nu este %ns permis constituirea de rezer5e ascunse sau pro5izioane e:cesi5e -i nici sube5aluarea sau suprae5aluarea deliberat. Int *!alitat a 0 informa!ia din situa!iile financiare trebuie s fie complet %n limitele rezonabile ale pra1ului de semnifica!ie -i ale costului ob!inerii acelei informa!ii. Compa!a$ilitat a 0 msurarea -i prezentarea efectului financiar al acelora-i tranzac!ii -i e5enimente trebuie efectuat %ntr-o manier consec5ent %n cadrul unei %ntreprinderi de-a lun1ul timpului -i pentru diferite %ntreprinderi. 4ste necesar informarea utilizatorilor asupra politicilor contabile utilizate %n elaborarea situa!iilor financiare -i despre orice sc/imbare a acestor politici precum -i efectele unor astfel de sc/imbri. Se permite astfel identificarea tendin!elor %n pozi!ia financiar -i performan!ele firmei( sau compara!ia cu alte firme.

2. Alini ! a %i%t mului conta$il la c !in' l (tanda!d lo! Conta$il Int !na'ional 0IA(1. Modi"ic&!i al $ilan'ului conta$il /n %i%t mul IA(
An baza pre5ederilor =$7 nr. 48+B1*** pentru aprobarea Re1lementrilor contabile armonizate cu )irecti5a a I3-a a Comunit!ii 4conomice 4uropene -i cu Standardele de Contabilitate Interna!ionale se 5a realiza alinierea sistemului contabil na!ional la cerin!ele impuse prin Standardele contabile interna!ionale . 7inalitatea acestui demers 5izeaz comunicarea informa!iei contabile de ctre societ!ile comerciale rom>ne-ti %ntr-un limba6 contabil interna!ional( 1eneral recunoscut -i %n!eles de in5estitori( %n 5ederea sporirii %ncrederii acestora -i atra1erii pe aceast cale a unui 5olum c>t mai ridicat al in5esti!iilor %n economie. .recerea la noul sistem contabil s-a realizat %ncep>nd cu e:erci!iul financiar %nc/eiat la +1.1 .1***( %n mod 1radual( pe parcursul urmtorilor & ani( dup cum urmeaz9 pentru anul 1*** un e-antion pilot compus din 1+ societ!i comerciale de interes na!ional "SI)4C S.A.( .AR=$ S.A.( R=$?AD S.A.( $=<I; R=$ S.A.( AU.=;I3 S.A.( A)$INIS.RAEIA NAEI=NA;F A )RU$URI;=R# sau societ!i cotate %n rin1ul <URS4I )4 3A;=RI <UCUR4G.I 0 <3< "A;R= S.A.( AU.=$=<I;4 )ACIA S.A.( ARC.IC S.A.( 4CC4;4N. S.A.( P=;IC=;=R S.A( .4RAPIA S.A.( C=$PA S.A.#

pentru anul 888 aplicarea noului sistem contabil 5a 5iza societ!i cotate la <3< -i RasdaH( re1ii autonome( companii -i societ!i de interes na!ional( cate1orii specifice de %ntreprinderi ce opereaz pe pia!a de capital 0 lista acestora urm>nd a fi stabilit prin ordin al $inisterului 7inan!elor %ncep>nd cu anul 881 sfera a1en!ilor economici care 5or aplica noul sistem contabil se 5a e:tinde la to!i cei care 5or %ndeplini cel pu!in dou dintre criteriile men!ionate %n tabelul urmtor9 %ncep>nd cu anul 882 utilizarea noului sistem contabil 5a fi obli1atorie cu e:cep!ia firmelor care( potri5it le1isla!iei %n 5i1oare la acea dat( se 5or %ncadra %n cate1oria societ!ilor mici.

("2!,itul

Ci"!a d a"ac !i

3otal acti)

Num&! m diu

Comitetul pentru Standardele Internaionale de Contabilitate (IASC " Standardele Internaionale de Contabilitate 2###$ %d& %conomic'$ (ucureti$ 2###

Pagina )

4 !ci'iului "inancia! +1 decembrie +1 decembrie +1 decembrie +1 decembrie +1 decembrie 881 88 88+ 884 88&

a anului ant !io! 05u!o1 I * milioane I , milioane I ' milioane I 2 milioane I & milioane

p nt!u anul ant !io! 05u!o1 I 4(& milioane I 4(8 milioane I +(& milioane I +(8 milioane I (& milioane

d %ala!ia'i ai anului ant !io! &8 88 1&8 188 &8

Potri5it noilor re1lementri( situa!iile financiare anuale trebuie s ofere o ima1ine fidel a patrimoniului %ntreprinderii( precum -i a profitului sau pierderii -i flu:urilor de trezorerie ale acesteia pentru respecti5ul e:erci!iu financiar( cuprinz>nd9

<ilan!ul Contul de profit -i pierdere Situa!ia modificrilor capitalului propriu Situa!ia flu:urilor de trezorerie Politici contabile -i note e:plicati5e

45aluarea posturilor cuprinse %n situa!iile financiare ale unei firme trebuie realizat pe baza unui numr de nou principii contabile "fa! de -ase stipulate %n 5ec/iul Re1ulament pri5ind aplicarea ;e1ii contabilit!ii nr. , B*1#9

Principiul continuit!ii acti5it!ii Principiul permanen!ei metodelor Principiul pruden!ei Principiul independen!ei e:erci!iului Principiul e5alurii separate a elementelor de acti5 -i de pasi5 "nou introdus# Principiul intan1ibilit!ii Principiul necompensrii Principiul pre5alen!ei economicului asupra 6uridicului "nou introdus# Principiul pra1ului de semnifica!ie "nou introdus#

An e5aluarea posturilor cuprinse %n situa!iile financiare sunt permise at>t tratamente contabile de baz "aferente re1ulilor costului istoric# c>t -i unele tratamente contabile alternati5e 0 a6ustarea la infla!ie.

Pagina *

Capitolul II

2. Analiza %itua'i i pat!imoniului

Sursa principal de informa!ii %n 5ederea analizei situa!iei patrimoniului unui a1ent economic este bilan!ul contabil.

2.1. Coninutul bilanului, forme prescurtate An cadrul sistemului financiar-contabil din Rom>nia( bilan!ul contabil reprezint un docum nt "inancia! %int tic( %ntocmit la sf>r-itul unei perioade de 1estiune( care reflect situa!ia patrimonial -i situa!ia rezultatelor unei societ!i( situa!ie redat prin intermediul contului de profit -i pierdere 0 parte inte1rant a bilan!ului. )e asemenea o serie de alte informa!ii obli1atorii cu caracter complementar sunt redate prin intermediul ane:elor la bilan! "repartizarea profitului( e5olu!ia stocurilor( situa!ia crean!elor -i datoriilor( etc.# -i %n cadrul raportului de 1estiune %ntocmit de conducerea a1entului economic. Unele sisteme contabile practicate %n alte !ri impun %ntocmirea -i a unui al treilea document de sintez 0 declara!ia flu:urilor de numerar( situa!ie care reflect circula!ia monetar "flu:urile de %ncasri -i pl!i# la ni5elul perioadei analizate. Antocmirea declara!iei flu:urilor de numerar 5a de5eni obli1atorie %ncep>nd cu e:erci!iul financiar 888 -i %n !ara noastr. Cele trei documente financiar-contabile de sintez( amintite mai sus( se constituie %n %u!%a p!incipal& d in"o!ma'ii a analizei financiare -i punct de plecare al demersului de apreciere a performan!elor -i calit!ii 1estiunii financiare( respecti5 de stabilire a 5alorii oricrei firme. An conformitate cu ;e1ea contabilit!ii , B1**1( principalele re1rupri de posturi de acti5 bilan!ier sunt urmtoarele9 o acti5e imobilizate( o acti5e circulante( o c/eltuieli %n a5ans. 4lementele acti5ului bilan!ier sunt ordonate %n func!ie de criteriul lic/idit!ii +( astfel %nc>t partea superioar a acti5ului bilan!ier re1rupeaz acti5ele cu cel mai sczut 1rad de lic/iditate "acti5e imobilizate#( iar partea inferioar a acti5ului re1rupeaz acti5ele lic/ide9 stocuri( crean!e -i disponibilit!i "acti5e circulante#. ;a r>ndul su( pasi5ul bilan!ier este structurat dup cum urmeaz9 o o o o capitaluri proprii( pro5izioane pentru riscuri -i c/eltuieli( datorii( 5enituri %n a5ans

;a ordonarea elementelor de pasi5 a fost a5ut %n 5edere criteriul e:i1ibilit!ii 4 acestor elemente( partea superioar a pasi5ului re1rup>nd elemente cu e:i1ibilitate redus "capitaluri proprii -i datorii pe termen mediu sau lun1#( %n timp ce partea inferioar a pasi5ului e5iden!iaz datoriile cu e:i1ibilit!i apropiate "credite bancare pe termen scurt -i datoriile de e:ploatare 0 ctre furnizori( bu1et sau personalul propriu# Pentru a facilita demersul analizei financiare 5om recur1e %n cele ce urmeaz la o reprezentare sintetic %n format orizontal a bilan!ului "format caracterizat prin prezentarea alturat pe orizontal a elementelor de
+

+ic,iditatea unui acti- exprim' capacitatea acestuia de a fi con-ertit cu uurin' n numerar$ f'r' a suferi pierderi de -aloare semnificati-e 4 %xigibilitatea unui pasi- reprezint' perioada de timp r'mas' p.n' la momentul n care resursa financiar' trebuie rambursat'

Pagina /

acti5( respecti5 pasi5 bilan!ier#. = reprezentare 1rafic simplificat a bilan!ului contabil utilizat %n sistemul financiar-contabil na!ional este urmtoarea9 AC3I6 I. Acti) imo$ilizat Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare II. Acti) ci!culant Stocuri Crean!e In5estitii financiare pe termen scurt )isponibilit!i .A(I6 I. Capitalu!i p!op!ii Capital social Rezer5e -i alte fonduri Rezultat reportat Rezultatul e:erci!iului&

II. .!o)izioan p nt!u !i%cu!i ,i c7 ltui li

III. C7 ltui li in a)an%

III. Dato!ii Amprumuturi -i datorii asimilate 7urnizori Alte datorii I6. 6 nitu!i in a)an%

AC3I6UL 8ILAN9I5R I. Acti) l imo$ilizat reprezint ansamblul bunurilor mobile sau imobile( ac/izi!ionate sau produse de ctre firm( reflect>nd decizia de in5esti!ie pe termen lun1. Prin natura lor( ele concur la desf-urarea acti5it!ii economice pe perioada mai multor cicluri de e:ploatare( moti5 pentru care ele sunt denumite -i utilizri stabile. Imo$iliz&!il n co!po!al re1rupeaz urmtoarele acti5e9 c/eltuieli de constituire( c/eltuieli de cercetaredez5oltare( bre5ete( licen!e( mrci de fabrica!ie( concesiuni( fond comercial. 3aloarea imobilizrilor necorporale amortizabile este redat %n bilan! prin intermediul 5alorii nete "5aloarea de intrare %n patrimoniu 0 amortizarea acumulat#. An cate1oria imo$iliz&!ilo! co!po!al se re1sesc terenurile -i mi6loacele fi:e. ;a r>ndul lor( mi6loacele fi:e cuprind %n principal9 cldiri( construc!ii speciale( utila6e( ec/ipamente -i mi6loace de transport. 3aloarea imobilizrilor corporale amortizabile este redat %n bilan! prin intermediul 5alorii nete "5aloarea de intrare %n patrimoniu 0 amortizarea acumulat#. Imo$iliz&!il "inancia! constau %n9 titluri de participare( titluri imobilizate ale acti5it!ii de portofoliu -i alte titluri -i crean!e imobilizate. II. Acti) l ci!culant e5iden!iaz ansamblul stocurilor( crean!elor -i 5alorilor de trezorerie "titluri de plasament( disponibilit!i -i alte 5alori# care se re%nnoiesc de re1ul %n decursul unui ciclu de e:ploatare. (tocu!il constau %n ansamblul bunurilor destinate a fi 5>ndute %n aceea-i stare sau dup transformarea lor %n cadrul procesului de produc!ie. 4le se re1sesc sub forma mrfurilor( materiilor prime( materialelor
&

Pentru cazul unui bilan ntocmit nainte de repartizarea profitului net sau dac' se nregistreaz' pierderi& 0n cazul n care bilanul este nc,eiat dup' repartizare$ rezultatul exerciiului nu mai apare ca poziie distinct' n cadrul capitalurilor proprii$ fiind afectate n urma deciziei de repartizare a profitului celelalte conturi din cadrul capitalurilor proprii sau datoriilor$ dup' caz&

Pagina 1

consumabile( produselor finite( a ambala6elor sau obiectelor de in5entar. C! an' l reprezint drepturile firmei de a %ncasa anumite sume de bani %n contul9 mrfurilor( produselor finite -i ser5iciilor li5rate( rela!iilor stabilite cu personalul propriu( proprietarii sau bu1etul de stat. An cate1oria di%poni$ilit&'ilo! se re1sesc9 titlurile de plasament( disponibilit!ile %n conturi la bnci -i %n cas( precum -i alte 5alori de trezorerie "cecuri( acrediti5e( efecte de %ncasat( etc.# III. C7 ltui li in a)an% %nsumeaz c/eltuielile efectuate %n a5ans( care urmeaz a se suporta e-alonat pe c/eltuieli( pe baza unui scaden!ar( %n perioadeleBe:erci!iile 5iitoare. Aceste sume reprezint abonamentele( c/iriile -i alte c/eltuieli efectuate anticipat( 5aloarea dob>nzilor aferente contractelor de leasin1 financiar( potri5it pre5ederilor contractuale.

.A(I6UL 8ILAN9I5R I. Capitalu!il p!op!ii 0 reprezint e:presia contabil a a5erii proprietarilor firmei( compus din aportul proprietarilor la capitalul social -i primele le1ate de capital( diferen!ele din ree5aluare( rezer5ele -i alte fonduri proprii( rezultatele reportate din anii preceden!i( rezultatul e:erci!iului( sub5en!iile pentru in5esti!ii -i pro5izioanele re1lementate. II. .!o)izioan l p nt!u !i%cu!i ,i c7 ltui li sunt asimilate capitalurilor proprii( fiind constituite( de re1ul( la finele e:erci!iului pentru acele elemente de patrimoniu a cror realizare sau plat este incert( ori pentru c/eltuieli care de5in e:i1ibile %n perioadele urmtoare. III. Dato!iil re1rupeaz %mprumuturile -i datoriile asimilate( obli1a!iile ctre furnizori -i conturile asimilate( -i ansamblul celorlalte datorii ale firmei ctre bu1et( personal sau proprietari. I6. 6 nitu!i in a)an% reprezint 5enituri %nre1istrate %n a5ans aferente perioadelorBe:erci!iilor financiare urmtoare( cum ar fi sumele facturate sau %ncasate din c/irii( abonamente( asi1urri.

2.2. Dimensiunile bilanului Prezentul para1raf 5a aborda %n continuare trei dimensiuni distincte care %i sunt asociate bilan!ului contabil %n mod curent29 )imensiunea patrimonial sau 6uridic )imensiunea economic sau func!ional )imensiunea financiar

An acc p'iun a sa +u!idic&( bilan!ul contabil rele5 situa!ia patrimonial a firmei la un moment dat( prezent>nd %n cadrul pr!ii sale de acti5 ansamblul drepturilor patrimoniale pe care le de!ine firma la momentul %nc/eierii bilan!ului contabil( %n timp ce partea de pasi5 bilan!ier re1rupeaz ansamblul an1a6amentelor patrimoniale ale firmei la acela-i moment de timp. Poate fi amintit aici -i faptul c bilan!ul contabil reprezint unicul document oficial de 1estiune cu caracter probatoriu. Reprezentarea 1rafic simplificat a bilan!ului contabil corespunztoare dimensiunii sale 6uridice este prezentat %n fi1ura urmtoare. .A(I6 8ILAN9I5R
2

2estiunea financiar' a ntreprinderii 3 2& 4intil'$ %d& 5idactic' i pedagogic'$ (ucureti 2###$ p& 33

Pagina 6

AC3I6 8ILAN9I5R D! ptu!i pat!imonial )repturi de proprietate

An*a+am nt pat!imonial An1a6amente fa! de proprietari "capitaluri proprii# An1a6amente fa! de ter!i "datorii#

)repturi de crean!

)repturile patrimoniale pot fi delimitate %n dou cate1orii9 drepturi de proprietate -i drepturi de crean!. )repturile de proprietate confer firmei dreptul de a utiliza bunurile materiale sau imateriale pe care aceasta le de!ine. )repturile de crean! sunt drepturi pe care firma le are asupra ter!ilor ca urmare a an1a6amentelor contractate cu di5er-ii ei parteneri. An1a6amentele patrimoniale ale firmei corespund obli1a!iilor asumate de firm( put>nd fi -i ele delimitate %n dou mari cate1orii9 capitaluri proprii -i datorii. Capitalurile proprii e:prim 5aloarea "contabil# a drepturilor pe care proprietarii firmei le de!in asupra acesteia. An 1eneral( proprietarii nu beneficiaz de 1aran!ii din partea firmei cu pri5ire la rambursarea fondurilor in5estite( sau remunerare sub forma di5idendelor. Capitalurile proprii includ aporturile proprietarilor firmei la constituirea capitalului social( precum -i profiturile de1a6ate pe parcursul acti5it!ii firmei -i rein5estite( respecti5 rezer5ele constituite conform pre5ederilor le1ale. )atoriile re1rupeaz %mprumuturi contractate de firm sau obli1a!ii de plat ctre ter!i "bu1et( furnizori( propriul personal( al!i creditori#. )atoriile firmei pot fi -i ele delimitate %n dou cate1orii9 )atorii financiare 0 apar %n urma contractrii de ctre firm a unor %mprumuturi purttoare de dob>nzi "credite bancare sau %mprumuturi din emisiuni de obli1a!iuni#( firma fiind obli1at la rambursarea acestor %mprumuturi -i a dob>nzilor %n func!ie de modalit!ile de plat -i scaden!ele con5enite cu creditorii si )atorii de e:ploatare 0 re1rupeaz obli1a!iile asumate de firma fa! de furnizori( personal( proprietarii firmei sau bu1et "datorii fiscale 0 impozit pe profit( impozit pe di5idende( .3A( impozit pe salarii( contribu!ii la asi1urri sociale sau fonduri speciale#

Dim n%iun a "unc'ional& a bilan!ului urmre-te descrierea c>t mai real a acti5it!ii economice a firmei( cu scopul aprecierii eficien!ei acesteia -i a capacit!ii firmei de a asi1ura continuitatea acti5it!ii sale. Corespunztor acestei abordri structura bilan!ului func!ional re1rupeaz posturile de acti5 -i pasi5 %n func!ie de natura sau destina!ia lor raportat la acti5itatea economic a firmei( acti5itate care poate fi descris pe baza a dou mari cicluri9 Ciclul de in5esti!ii 0 ciclu de acti5itate cu o %ntindere %n timp %ndelun1at( %n cadrul cruia resursele de care dispune firma sunt alocate %n 5ederea realizrii unor in5esti!ii durabile( necesare realizrii obiectului de acti5itate a firmei "terenuri( cldiri( ec/ipamente etc.#( 5aloarea acestora fiind recuperat pe durata mai multor e:erci!ii financiare prin metoda amortizriiJ elementele acti5ului bilan!ier asociate acestui ciclu sunt denumite 1eneric acti5e imobilizate. Ciclul de e:ploatare 0 ciclu care include fazele de apro5izionare( produc!ie( 5>nzare( %ncasarea contra5alorii produc!iei sau mrfurilor 5>ndute( ciclu care( de re1ul se desf-oar pe perioade de timp subanuale. 4lementele acti5ului bilan!ier corespunztoare acestui ciclu sunt acti5ele circulante( numite -i acti5e de e:ploatare "stocuri -i crean!e comerciale#. 4lementele pasi5ului referitoare la ciclul de e:ploatare sunt datoriile de e:ploatare sau comerciale.

An afara elementelor bilan!iere amintite mai sus sunt izolate -i9

Pagina 7#

Acti5e -i datorii %n afara e:ploatrii 0 utilizri -i resurse 1enerate de acti5it!i distincte de ciclul de e:ploatareJ Utilizri -i resurse de trezorerie 0 corespunz>nd disponibilit!ilor( respecti5 creditelor de trezorerie. Acti5e imobilizate K Utilizri permanente Acti5e de e:ploatare Acti5e %n afara e:ploatrii Utilizri de trezorerie

A C 3 I 6

Resurse stabile

. A (

)atorii de e:ploatare )atorii %n afara e:ploatrii Resurse de trezorerie

I 6

Dim n%iun a "inancia!& a bilan!ului are %n 5edere e:clusi5 lic/iditatea elementelor de acti5( respecti5 e:i1ibilitatea resurselor de care dispune firma la un moment dat( urmrind modul de atra1ere( respecti5 alocare a resurselor %n raport cu disponibilitatea acestora -i posibilitatea con5ertirii lor rapide %n numerar. = posibil reprezentare 1rafic a bilan!ului %n accep!iunea sa financiar este prezentat mai 6os. AC3I6 Utiliz&!i d ! %u!% .A(I6 R %u!%

C.R Capitaluri proprii IMO Acti5e imobilizate DA3FIN )atorii financiare'( din care9 ).$; )atorii pe termen mediu 0 lun1 ).S )atorii pe termen scurt, D5: )atorii de e:ploatare Resurse stabile "capitaluri permanente#

Alocri permanente

Alocri ciclice

CR Acti5e circulante

Resurse temporare

' ,

5atorii purt'toare de dob.nzi 5atorii cu scadene mai apropiate de 7 an

Pagina 77

Reprezentarea are %n 5edere 1ruparea elementelor de acti5 %n func!ie de lic/iditatea * lor( acti5ele imobilizate fiind elemente de acti5 cu o lic/iditate redus "fiind numite din acest moti5 -i alocri permanente#( %n timp ce acti5ele circulante au o lic/iditate mai bun "fiind numite -i alocri ciclice#. 4lementele de pasi5 sunt -i ele 1rupate %n raport cu e:i1ibilitatea18 resurselor pe care le reprezint. Astfel( e:i1ibilitatea capitalurilor proprii este practic nul( iar cea a datoriilor pe termen mediu -i lun1 este redus "acestea fiind contractate pentru perioade de timp mai mari de un an#J ansamblul acestor resurse formeaz resursele aflate %n mod stabil la dispozi!ia firmei( fiind denumite -i capitaluri permanente. )atoriile financiare pe termen scurt precum -i datoriile de e:ploatare au scaden!e cuprinse %ntre c>te5a zile -i ma:imum un an( e:i1ibilitatea lor fiind deci ridicatJ din acest moti5 ele sunt numite -i resurse temporare. 2.3. Analiza structural a bilanului contabil Un interes particular %n cadrul analizei financiare %l prezint analiza structural a bilan!ului contabil. Aceast analiz studiaz ponderea diferitelor elemente de acti5 sau pasi5 %n totalul bilan!ului -i msura %n care ponderile calculate corespund "sau nu# specificului acti5it!ii derulate de firma care face obiectul analizei. Aceast metod permite de1a6area unor concluzii prin studiul e5olu!iei ponderilor posturilor bilan!iere %n timp sau pe baza unor compara!ii %ntre firme. Indicatorii de structur ai acti5ului caracterizeaz compozi!ia patrimoniului economic al firmei -i rele5 constr>n1erile te/nice( economice sau 6uridice sub imperiul crora aceasta opereaz( fiind puternic influen!a!i de apartenen!a sectorial -i natura acti5it!ii firmei. Indicatorii de structur ai pasi5ului analizeaz a-anumita structur de finan!are a firmei ca e:presie a politicii de finan!are proprii acesteia( caracteriz>nd ansamblul resurselor de care dispune firma la un moment dat din punctul de 5edere al ori1inii -i al 1radului de e:i1ibilitate al acestora. Indicato!i d %t!uctu!& ai acti)ului $ilan'i ! Ponderea imobilizrilor corporale K Im obilizari corporale Acti5 total

Acest indicator reflect intensitatea %n capital a acti5it!ii desf-urat de firma analizat. Indicatorul atin1e 5alori ridicate %n cazul firmelor care opereaz %n sectoare economice care reclam e:isten!a unor infrastructuri importante sau unor ec/ipamente costisitoare9 produc!ia sau distribu!ia ener1iei( transporturi( industrie 1rea "siderur1ie#( industrie /otelier sau sectorul amena6rilor funciare. Indicatorul permite rele5area constr>n1erilor te/nico-economice specifice naturii acti5it!ii firmei analizate. .otu-i trebuie men!ionat faptul c 5aloarea indicatorului poate fi influen!at semnificati5 -i de politica de in5esti!ii a firmei( re1imul de amortizare utilizat sau utilizarea de ec/ipamente ob!inute %n re1im de leasin1. Ponderea imobilizrilor financiare K Im obilizari financiare Acti5 total

Indicatorul furnizeaz unele informa!ii asupra amplorii rela!iilor financiare stabilite %ntre firma considerat -i al!i a1en!i economici( oferind unele informa!ii asupra politicii de in5esti!ii a firmei9 op!iunea de cre-tere intern "in5esti!ii %n ciclul opera!ional9 in5esti!ii -iBsau e:ploatare#( sau in5esti!ii %n sensul cre-terii e:terne "dob>ndirea de participa!ii la capitalul altor firme#. Indicatorul prezint 5alori importante %n cazul firmelor de tip /oldin1 al cror obiect de acti5itate este reprezentat de 1estionarea unui portofoliu de participa!ii. Ponderea stocurilor K Stocuri Acti5 total

Gi acest indicator su1ereaz amploarea constr>n1erilor te/nico-economice care deri5 din natura acti5it!ii firmei. Astfel 5aloarea indicatorului este e:trem de redus %n cazul firmelor prestatoare de ser5icii( dar poate atin1e 5alori importante %n cazul firmelor producti5e care realizeaz produse cu ciclu lun1 de fabrica!ie "de
* 18

%xprim' capacitatea unui acti- de a fi con-ertit n numerar Are n -edere perioada de timp r'mas' p.na la scadena resursei atrase

Pagina 72

e:. sectorul construc!iilor na5ale sau de aerona5e#( firmelor care acti5eaz %n sfera construc!iilor sau a distribu!iei. Indicatorul este %ns influen!at de pozi!ia firmei %n cadrul ciclului su de 5ia!( stocurile fiind nesemnificati5e %n faza de cre-tere rapid a firmei( dar put>nd de5eni importante pe durata fazei de maturitate -i %n etapa de declin. Al!i factori care pot influen!a 5aloarea indicatorului sunt politica de apro5izionare a firmei sau fluctua!iile sezoniere care sunt specifice unor sectoare economice cum sunt a1ricultura -i industria alimentar "ca urmare a perioadelor scurte %n care este posibil apro5izionarea cu materii prime#( sau industria 6ucriilor -i ser5iciile de tipul parcurilor de distrac!ii "ca urmare a fluctua!iei puternice a cererii specific %n astfel de sectoare# Analiza acestui indicator poate fi -i mai rele5ant dac este realizat la ni5elul fiecreia dintre cate1oriile principale de stocuri9

Stocuri de mrfuri Stocuri de produse finite Produc!ie %n curs de e:ecu!ie Stocuri de materii prime Stocuri de materiale Clienti si conturi asimilate Acti5 total

Ponderea crean!elor comerciale K

Indicatorul rele5 politica de creditare a clien!ilor practicat de firm sau( %ntr-un cadru mai lar1( uzan!ele de plat specifice sectorului %n care firma opereaz. $rimea sa este determinat de durata creditului comercial practicat de firm %n rela!ia cu clien!ii si. Pentru cazul firmelor care au ca -i clien!i preponderent persoane fizice -i ale cror %ncasri se realizeaz %ndeosebi %n numerar( 5aloarea indicatorului este e:trem de redus. Ponderea disponibilit!ilor K )isponibilitati Acti5 total

)isponibilit!ile unei firme trebuie s se re1seasc %ntr-un 5olum suficient pentru ca aceasta s fie %n msur s--i onoreze %n orice moment inte1ral -i la termen obli1a!iile de pl!i curente. Un 5olum insuficient al disponibilit!ilor poate determina dere1lri ale flu:ului de pl!i( dup cum un 5olum constant ridicat poate %nsemna costuri de operare suplimentare "%n situa!ia %n care sunt an1a6ate %mprumuturi bancare# -i totodat costuri de oportunitate ca urmare a nefructificrii sumelor respecti5e fie %n cadrul ciclului de in5esti!ii -i %n cadrul celui de e:ploatare( fie sub forma plasamentelor financiare. An acest conte:t( trebuie s atra1em %n mod deosebit aten!ia asupra necesit!ii unei planificri c>t mai ri1uroase "lunar( sptm>nal -i c/iar zilnic# a flu:urilor de %ncasri -i pl!i -i implicit a ni5elului trezoreriei. Indicato!i d %t!uctu!& ai pa%i)ului $ilan'i ! Ponderea capitalurilor permanente11 K Capitaluri permanente Pasi5 total

Acest indicator e:prim 1radul de stabilitate a resurselor de finan!are de care dispune %ntreprinderea la un moment dat( din punctul de 5edere al e:i1ibilit!ii acestora. Un 1rad ridicat de stabilitate confer firmei un 1rad ridicat de libertate %n alocarea resurselor de care dispune at>t %n direc!ia ciclului de in5esti!ii "pe termen lun1# c>t -i a celui de e:ploatare "pe termen scurt#( %n timp ce un 1rad mic de stabilitate al resurselor disponibile ar putea pune firma %n imposibilitatea de a aloca resursele necesare ciclului de in5esti!ii. Ponderea capitalurilor proprii K Capitaluri proprii Pasi5 total

Indicatorul este conceput pentru a rele5a 1radul de autonomie financiar a firmei 0 msura %n care aceasta se finan!eaz pe seama resurselor proprii. Un 1rad redus de autonomie cre-te 1radul de 5ulnerabilitate al
11

Capitalurile permanente sunt reprezentate de suma capitalurilor proprii i a datoriilor pe termen mediu i lung

Pagina 73

%ntreprinderii fa! de mediul e:tern "prin ac!iunea unor factori cum ar fi de e:emplu e5olu!ia ratei dob>nzilor la credite sau a ratelor de sc/imb 5alutar# -i o e:pune %n mai mare msur riscului de faliment 1 . Pentru cre-terea 1radului de acurate!e a aprecierii 1radului de stabilitate a resurselor( respecti5 a autonomiei unei firme( literatura de specialitate propune operarea a dou retratri a datelor bilan!iere utilizate %n calculul celor doi indicatori. Un prim factor perturbator %n calculul -i interpretarea 5alorilor celor doi indicatori %l constituie amortizarea imobilizrilor( ca urmare a faptului c aceasta reprezint o c/eltuial ficti5 1+( care afecteaz rezultatul fiecrui e:erci!iu financiar( diminu>nd rezultatele -i masa capitalurilor proprii. Astfel( de-i amortizarea acumulat reprezint o resurs stabil( ea nu fi1ureaz ca atare %n pasi5ul bilan!ier( moti5 pentru care %n calculul celor doi indicatori de mai sus( at>t numitorul c>t -i numrtorul e:presiilor ar trebui corectate cu aceast 5aloare. 3aloarea amortizrii acumulate a imobilizrilor se re1se-te %n cuprinsul unei ane:e a bilan!ului contabil intitulat LSitua!ia acti5elor imobilizateM. = a doua retratare are %n 5edere cazul pro5izioanelor pentru riscuri -i c/eltuieli( elemente care sunt re1rupate %n pasi5ul bilan!ier %n cate1oria capitalurilor proprii. 4a reclam e:isten!a unor informa!ii suplimentare cu pri5ire la moti5ele pentru care aceste pro5izioane au fost constituite. )ac acestea au fost create pentru acoperirea unor riscuri certe -i apropiate %n timp( ele trebuie pri5ite ca fiind resurse temporare -i trebuie deci e:cluse din cate1oria capitalurilor proprii. Restul pro5izioanelor( constituite pentru riscuri care nu sunt susceptibile s se produc %ntr-un termen mai apropiat de un an( pot fi pri5ite ca a5>nd caracter de resurse stabile. An lipsa informa!iilor amintite mai sus analistul s-ar putea considera obli1at( conform principiului pruden!ei( s asimileze ansamblul pro5izioanelor pentru riscuri -i c/eltuieli ca resurse temporare( acestea urm>nd a fi eliminate inte1ral din cate1oria capitalurilor proprii. An conformitate cu Re1lementrile Contabile armonizate cu )irecti5a a I3 a a Comunit!ilor 4conomice 4uropene -i cu Standardele Interna!ionale de Contabilitate formatul cerut pentru <ilan! este urmtorul 9 A. AC3I65 IMO8ILIZA35 Imo$iliz&!i n co!po!al C/eltuieli de constituire C/eltuieli de dez5oltare Concesiuni( bre5ete( licen!e( mrci( drepturi -i 5alori asimilate 7ondul comercial A5ansuri -i imobilizri necorporale %n curs de e:ecu!ie Imo$iliz&!i co!po!al .erenuri -i construc!ii Instala!ii te/nice -i ma-ini Alte instala!ii( utila6e -i mobilier A5ansuri -i imobilizri corporale %n curs de e:ecu!ie Imo$iliz&!i "inancia! .itluri de participare de!inute la societ!ile din cadrul 1rupului
1

8iscul ca firma s' nu poat' face fa' obligaiilor de plat' curente urmat de declararea acesteia n incapacitate de plat'& 1+ 9u presupune efectuarea unei pl'i n numerar

Pagina 7!

Crean!e asupra societ!ilor din cadrul 1rupului( altele dec>t cele comerciale .itluri de form de interese de participare Crean!e din interese de participare .erenuri de!inute ca imobilizri Alte crean!e Ac!iuni proprii 0 cu indicarea %n note a 5alorii nominale 8. AC3I65 CIRCULAN35 Stocuri $aterii prime -i materiale consumabile Produc!ia %n curs de e:ecu!ie Produse finite -i mrfuri A5ansuri pentru cumprri de stocuri Crean!e 0 sumele ce trebuie s fie %ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie s fie prezentate separat pentru fiecare element Crean!e comerciale Sume de %ncasat de la societ!ile din cadrul 1rupului Sume de %ncasat de la societ!ile la care de!in interese de participare Alte crean!e Crean!e pri5ind capitalul subscris -i ne5rsat In5esti!ii financiare pe termen scurt .itluri de participare de!inute la societ!ile din cadrul 1rupului Ac!iuni proprii 0 cu indicarea %n note a 5alorii nominale Alte in5esti!ii financiare pe termen scurt Casa -i conturi la bnci C. C;5L3UI5LI <N A6AN( D. DA3ORII C5 3R58UI5 .L3I35 <N3R#O .5RIOAD D5 UN AN Amprumuturi din emisiuni de obli1a!iuni( prezent>ndu-se separat %mprumuturile %n mode con5ertibile Sume datorate institu!iilor de credit A5ansuri %ncasate %n contul comenzilor )atorii comerciale 4fecte de comer! de pltit Sume datorate societ!ilor din cadrul 1rupului Sume datorate pri5ind interesele de participare Alte datorii( inclusi5 datorii fiscale -i datorii pentru asi1urrile sociale 5. AC3I65 CIRCULAN35 N535= R5(.5C3I6 DA3ORII CUR5N35 N535 F. 3O3AL AC3I65 MINU( DA3ORII CUR5N35 -. DA3ORII C5 3R58UI5 .L3I35 <N3R#O .5RIOAD MAI MAR5 D5 UN AN Amprumuturi din emisiuni de obli1a!iuni( prezent>ndu-se separat %mprumuturile %n mode con5ertibile Sume datorate institu!iilor de credit A5ansuri %ncasate %n contul comenziilor )atorii comerciale 4fecte de comer! de pltit Sume datorate societ!ilor din cadul 1rupului

Pagina 7)

Sume datorate pri5ind interesele de participare Alte datorii( inclusi5 datorii fiscale -i datorii pentru asi1urrile sociale

;. .RO6IZIOAN5 .5N3RU RI(CURI >I C;5L3UI5LI

Pro5izioane pentru pensii -i alte obli1a!ii similare Alte pro5izioane I. 65NI3URI <N A6AN( ?. CA.I3AL >I R5Z5R65 Capital subscris 0 prezent>ndu-se separat capitalul 5rsat -i cel ne5rsat Prime de capital Rezer5e din ree5aluare Rezer5e Rezer5e le1ale Rezer5e pentru ac!iuni proprii Rezer5e statutare sau contractuale Alte rezer5e Rezultatul reportat Rezultatul e:erci!iului financiar An conformitate cu Re1lementrile Contabile armonizate cu )irecti5a a I3 a a Comunit!ilor 4conomice 4uropene -i cu Standardele Interna!ionale de Contabilitate formatul cerut pentru Contul de Profit -i Pierdere este urmtorul 9

Ci"!a d a"ac !i n t& 6a!ia'ia %tocu!ilo! d p!odu% "init = p!odu% ! zidual = % mi"a$!icat ,i p!oduc'i /n cu!% d 4 cu'i .!oduc'ia imo$ilizat& Alt ) nitu!i din 4ploata!

C7 ltui li cu mat !iil p!im ,i mat !ial l con%uma$il Alt c7 ltui li din a"a!& (ala!ii C7 ltui li cu a%i*u!&!il ! " !itoa! la p n%ii ,i p!ot c'ia %ocial&= cu m n'iona! a di%tinct& a c lo!

C7 ltui li cu p !%onalul

A+u%ta! a )alo!ii imo$iliz&!ilo! co!po!al ,i n co!po!al A+u%ta! a )alo!ii acti) lo! ci!culant Alt c7 ltui li d 4ploata!

.!o"itul %au pi !d ! a din 4ploata! 6 nitu!i din int ! % d pa!ticipa!

Pagina 7*

6 nitu!i din alt in) %ti'ii "inancia! ,i c! an' c "ac pa!t din acti) l imo$ilizat = cu m n'iona! a % pa!at& a c lo! * n !at d %oci t&'il din cad!ul *!upului 6 nitu!i din do$2nzi ,i alt ) nitu!i %imila! = cu m n'iona! a % pa!at& a c lo! * n !at d %oci t&'il din cad!ul *!upului A+u%ta! a )alo!ii imo$iliz&!ilo! "inancia! ,i a in) %ti'iilo! "inancia! d 'inut ca acti) ci!culant C7 ltui li cu do$2nzil ,i alt c7 ltui li %imila! = cu m n'iona! a % pa!at& a c lo! ca! p!i) %c %oci t&'il din cad!ul *!upului .!o"itul %au pi !d ! a din acti)itat a cu! nt& 6 nitu!i 4t!ao!dina! C7 ltui li 4t!ao!dina! .!o"itul %au pi !d ! a din acti)itat a 4t!ao!dina!& Impozitul p p!o"it Alt impozit c nu apa! /n l m nt l d mai %u% R zultatul 4 !ci'iului "inancia! R zultatul p ac'iun

D $az& Diluat

Pagina 7/

Capitolul III

@. Analiza ! zultat lo!

3.1. Coninutul contului de profit i pierdere An timp ce bilan!ul contabil ofer o ima1ine asupra strii patrimoniale a unei firme la un moment dat( contul de profit -i pierdere %-i propune prezentarea unui tablou al 5eniturilor -i c/eltuielilor realizate de firm ca urmare a desf-urrii unui ansamblu de opera!iuni economice( financiare sau de in5esti!ii. An accep!iunea Re1ulamentului de aplicare a ;e1ii contabilit!ii nr. , B*1 5eniturile -i c/eltuielile unei entit!i patrimoniale sunt definite dup cum urmeaz. 3eniturile unei firme reprezint ansamblul sumelor sau 5alorile %ncasate sau de %ncasat din9

;i5rrile de bunuri( e:ecutarea de lucrri( prestrile de ser5icii -i din a5anta6ele pe care unitatea patrimonial a consim!it s le primeasc 4:ecutarea unei obli1a!ii le1ale sau contractuale din partea ter!ilor 3enituri e:cep!ionale

An cadrul 5eniturilor( pentru determinarea rezultatului e:erci!iului se cuprind de asemenea( 5eniturile din9

Produc!ia stocat Produc!ia imobilizat )iminuarea sau anularea pro5izioanelor Pre!ul de 5>nzare al acti5elor cedate

An contrapartid( c/eltuielile reprezint sumelor sau 5alorilor pltite sau de pltit pentru9

Consumurile( lucrrile e:ecutate -i ser5iciile prestate de care beneficiaz firma Remunerare personalului 4:ecutarea unor obli1a!ii le1ale sau contractuale de ctre firm C/eltuieli e:cep!ionale

An cadrul c/eltuielilor pentru determinarea rezultatului e:erci!iului se cuprind( de asemenea9

Amortizrile -i pro5izioanele constituite 3aloarea contabil a acti5elor cedate. Contul de profit -i pierdere %ntocmit %n conformitate cu pre5ederile ;e1ii contabilit!ii , B*1 re1rupeaz ansamblul 5eniturilor -i c/eltuielilor aferente unei perioade de 1estiune %n func!ie de natura lor9

3enituri -i c/eltuieli de e:ploatare 3enituri -i c/eltuieli financiare 3enituri -i c/eltuieli e:cep!ionale. An cele ce urmeaz 5om descrie succint principalele elemente de 5enituri -i c/eltuieli care compun contul de profit -i pierdere %n cadrul standardului contabil na!ional.

An cadrul ) nitu!ilo! din 4ploata! se re1sesc9

5enituri din 5>nzarea mrfurilor

Pagina 71

5enituri din produc!ia 5>ndut 0 5enituri din 5>nzarea produselor( lucrrilor e:ecutate -i din ser5iciile prestate( 5enituri din produc!ia stocat( - 5aria!ia stocurilor de produse %ntre finele -i %nceputul perioadei de 1estiune( e5aluate %n costuri de produc!ie( mai pu!in e5entuale pro5izioane pentru deprecierea acestor stocuri 5enituri din produc!ia de imobilizri - costul de produc!ie al imobilizrilor corporale sau necorporale e:ecutate pe cont propriu( 5enituri din sub5en!ii de e:ploatare reprezent>nd sub5en!iile primite pentru acoperirea diferen!elor de pre! -i pentru acoperirea pierderilor( precum -i alte sub5en!ii "finan!area acti5it!ii de cercetare -i alte finan!ri# de care beneficiaz firma din partea statului alte 5enituri din e:ploatare 0 cuprinz>nd 5enituri din crean!e recuperate -i alte 5enituri din e:ploatare

Ansamblul 5eniturilor din 5>nzarea mrfurilor -i a celor rezultate din 5>nzarea produselor( a lucrrilor e:ecutate -i din ser5iciile prestate formeaz ci"!a d a"ac !i la ni5elul unei perioade. Produc!ia firmei la ni5elul unei perioade " p!oduc'ia 4 !ci'iului# poate fi determinat prin %nsumarea 5eniturilor din produc!ia 5>ndut "e5aluate %n pre!uri de 5>nzare# cu produc!ia stocat -i cea imobilizat( ambele e5aluate %n costuri de produc!ie. C7 ltui lil p nt!u 4ploata! re1rupeaz9

c/eltuielile pri5ind mrfurile 0 costul de ac/izi!ie al produselor ac/izi!ionate -i re5>ndute %n aceea-i stare c/eltuielile cu materiile prime -i materialele 0 costul materiilor prime -i al materialelor date %n consum c/eltuielile cu ener1ia -i apa 0 e5iden!iaz consumurile de materii prime nestocabile "ener1ie( ap# c/eltuielile cu lucrrile -i ser5iciile prestate de ter!i 0 contra5aloarea lucrrilor prestate de colaboratori( costul transporturilor de bunuri -i de personal( costul %ntre!inerilor -i repara!iilor( costurile cu rede5en!ele -i c/iriile pltite. c/eltuielile cu impozite( ta:e -i 5rsminte asimilate 0 reflect contra5aloarea prele5rilor fiscale obli1atorii de tipul9 impozitului pe cldiri( impozitului pe terenuri( contribu!iei la fondul special pentru cercetare-dez5oltare( .3A colectat aferent bunurilor -i ser5iciilor folosite %n scop personal( etc. c/eltuielile cu remunera!ia personalului 0 re1rupeaz contra5aloarea c/eltuielilor cu salariile personalului( inclusi5 contribu!iile firmei la asi1urrile sociale -i fondul de -oma6 c/eltuielile cu amortizrile -i pro5izioanele 0 e5iden!iaz c/eltuielile de e:ploatare determinate de constituirea amortizrii calculate asupra imobilizrilor corporale -i necorporale -i pro5izioanelor constituite pentru deprecierea elementelor de acti5.

6 nitu!il "inancia! reprezint ansamblul 5eniturilor realizate %n principal din9

participa!ii "sub forma di5idendelor cu5enite#( alte imobilizri financiare -i crean!e imobilizate( titluri de plasament( - e5iden!iaz c>-ti1ul net "diferen!a fa5orabil dintre pre!ul de 5>nzare -i pre!ul de ac/izi!ie# rezultat din 5>nzarea titlurilor de plasament diferen!e fa5orabile de curs 5alutar( - sunt 5enituri ob!inute fie %n urma stin1erii obli1a!iilor de plat contractate %n de5ize( fie rezultate din plasamentele %n de5ize sub forma depozitelor sau conturilor la 5edere dob>nzi 0 reprezint 5eniturile 1enerate de plasamentele monetare ale firmei %n rela!ia cu banca sau cu al!i debitori.

C7 ltui lil "inancia! includ9

pierderi din crean!e le1ate de participa!ii 0 reflect 5aloarea nerecuperat a %mprumuturilor pe termen mediu -i lun1 acordate de firm altor societ!i( respecti5 sumele cu titlu de 1aran!ii pltite -i nerecuperate c/eltuieli pri5ind titlurile de plasament cedate 0 se refer la pierderea net rezultat din 5>nzarea titlurilor de plasament "diferen!a nefa5orabil dintre pre!ul de 5>nzare -i pre!ul de ac/izi!ie# c/eltuieli din diferen!e de curs 5alutar- constau %n diferen!ele nefa5orabile de curs 5alutar aferente disponibilit!ilor bancare( din cas sau acrediti5elor e:primate %n de5ize

Pagina 76

c/eltuieli pri5ind dob>nzile 0 reflect 5aloarea dob>nzilor datorate ca urmare a contractrii de %mprumuturi pe termen mediu -i lun1( -iBsau a dob>nzilor pltite %n contul creditelor bancare pe termen scurt c/eltuieli cu amortizrile -i pro5izioanele 0 se refer la fie la 5aloarea pro5izioanelor pentru deprecierea imobilizrilor financiare( sau a primelor pri5ind rambursarea obli1a!iunilor amortizate( fie se refer la pro5izioanele constituite pentru riscuri -i c/eltuieli c>nd acestea pri5esc acti5itatea financiar.

6 nitu!il 4c p'ional sunt o reflectare a opera!iunilor economice ale firmei care au un caracter ocazional( nefiind le1ate de acti5itatea curent( de e:ploatare. 4le se %mpart %n dou cate1orii9 5enituri e:cep!ionale din opera!iuni de 1estiune -i 5enituri e:cep!ionale din opera!iuni de capital. 3eniturile e:cep!ionale din opera!iuni de 1estiune sunt 5enituri care nu sunt le1ate de acti5itatea normal( curent a firmei( dar se refer la opera!iuni de e:ploatare9 bunuri sau 5alori primite 1ratuit sau rezultate din dezmembrarea unor imobilizri. 3eniturile e:cep!ionale din opera!iuni de capital re1rupeaz 5enituri pro5enind din opera!iuni cu caracter nerepetiti5 cum ar fi cele de cedare "5>nzare# a acti5elor firmei. An mod similar( c7 ltui lil 4c p'ional se 1rupeaz %n dou cate1orii9 c/eltuieli e:cep!ionale pri5ind opera!iile de 1estiune -i c/eltuieli pri5ind opera!iile de capital. An prima cate1orie sunt re1rupate c/eltuielile pri5ind 5aloarea desp1ubirilor( amenzilor sau penalit!ilor datorate sau pltite( sau cele pri5ind pierderile din calamit!i sau din dona!ii acordate. An cea de a doua cate1orie intr un cuantum din contra5aloarea acti5elor cedate( respecti5 partea rmas neamortizat a acestora. Corespunztor cate1oriilor de 5enituri -i c/eltuieli de mai sus sunt determinate acelea-i trei cate1orii de rezultate. 7orma simplificat a contului de profit -i pierdere utilizat %n sistemul financiar-contabil din !ara noastr se prezint astfel9 3enituri din e:ploatare C/eltuieli pentru e:ploatare R zultatul din 4ploata! 3enituri financiare C/eltuieli financiare R zultatul "inancia! R zultatul cu! nt al 4 !ci'iului 3enituri e:cep!ionale C/eltuieli e:cep!ionale R zultatul 4c p'ional R zultatul $!ut al 4 !ci'iului Impozitul pe profit R zultatul n t 4 !ci'iului al 1

@ 4 & B E , * 1 1 1 1

@A1#2

BAC#D EA@FB

10AG#9 11AEF10

1@A11#12

Pagina 2#

Rezultatul net al e:erci!iului este e5iden!iat ca post distinct %n pasi5ul bilan!ier %n cate1oria capitalurilor proprii( reprezent>nd( %n situa!ia %n care firma este profitabil( sporul de a5ere al proprietarilor firmei realizat pe parcursul e:erci!iului %nc/eiat.

Contributia rezultatului e:ercitiului anterior repartizarii

I$=8

CPR8

CPR8 I$=1 R4C1 CPR1

ACR8

)A.8

ACR1 )A.1

Starea patrimoniala la inceputul perioadei

Starea patrimoniala la sfarsitul perioadei

An cazul unui bilan! %ntocmit dup repartizarea profitului 5aloarea capitalurilor proprii se 5a ma6ora cu cota rein5estit "nedistribuit sub forma di5idendelor# din profitul net al perioadei. 45ident( %n situa!ia %n care rezultatul e:erci!iului reprezint o pierdere( aceasta 5a reduce masa capitalurilor proprii sub ni5elul %nre1istrat de acestea la %nceputul perioadei analizate. 3.2. Tehnici de analiz a rezultatelor $etodele lar1 utilizate de analiz a informa!iilor con!inute %n cadrul contului de profit -i pierdere 5izeaz mai multe aspecte9

studiul contribu!iei elementelor de 5enituri -i c/eltuieli 1rupate %n func!ie de natura lor la formarea rezultatului unei perioade 0 analiza structural analiza 5eniturilor -i c/eltuielilor care re5in di5erselor func!iuni ale firmei 0 analiza func!ional analiza pra1ului de rentabilitate re1ruparea informa!iilor sub forma a-a-numitelor mar6e de acumulare 0 analiza soldurilor intermediare de 1estiune 0 accent 5aloare adu1at analiza capacit!ii de autofinan!are

Un interes aparte %l prezint -i analiza dinamicii elementelor de 5enituri( c/eltuieli sau a rezultatelor( %n 5ederea identificrii tendin!elor sur5enite %n e5olu!ia acestora. 3.2.1. Analiza structural a contului de rezultate Analiza structural urmre-te stabilirea contribu!iei diferitelor cate1orii de elemente de 5enituri -i c/eltuieli la formarea rezultatului unui e:erci!iu.

Pagina 27

Acest tip de analiz urmre-te studiul ponderilor de!inute de di5ersele elemente de 5enituri %n totalul 5eniturilor aferente unei perioade oferind informa!ii asupra aportului a trei cate1orii ma6ore de opera!iuni "opera!ionale( financiare -i cu caracter e:cep!ional 0 cum ar fi cesiunea de acti5e# la formarea 5eniturilor perioadei. An paralel sunt urmrite ponderile diferitelor cate1orii de c/eltuieli %n totalul c/eltuielilor aferente unei perioade "sau doar al celor pentru e:ploatare#. An acest mod( prin raportare la realizrile perioadelor anterioare( este posibil studiul muta!iilor "fa5orabile sau nu# care au loc %n structura c/eltuielilor( independent de 5olumul de acti5itate al firmei la ni5elul perioadelor analizate9 Indicato! Costul mrfurilor 5>ndute $aterii prime -i materiale 4ner1ie -i ap Alte c/eltuieli materiale Prestri ser5icii ter!i Salarii -i asimilate Impozite -i ta:e Amortizri -i pro5izioane Alte c/eltuieli de e:ploatare 3otal c7 ltui li p nt!u 4ploata! . !ioada p! c d nt& . !ioada cu! nt&

100 H

100 H

Concluzii rele5ante pot fi ob!inute -i prin studiul comparati5 al ponderilor c/eltuielilor firmei analizate cu cele calculate pentru cazul unor firme cu obiect similar de acti5itate( sau pe baza unor 5alori medii sectoriale. $odificarea 5olumului acti5it!ii sau a naturii acesteia poate antrena %n cazul unei firme modificri semnificati5e a structurii c/eltuielilor14. Pentru a lua %n calcul -i posibilele implica!ii ale sc/imbrii 5olumului de acti5itate sau a structurii acesteia asupra structurii c/eltuielilor este recomandabil calculul ponderilor diferitelor cate1orii de c/eltuieli %n cifra de afaceri a perioadei sau( op!ional( %n totalul 5eniturilor. 3.2.2. Analiza funcional a contului de profit i pierdere Acest tip de analiz urmre-te o re1rupare a elementelor de 5enituri -i c/eltuieli con!inute %n contul de profit -i pierdere %n raport cu principalele func!iuni care le 1enereaz la ni5elul unei firme9

7unc!iunea de produc!ie 7unc!iunea comercial 7unc!iunea administrati5 3enituri( c/eltuieli( rezultate 3>nzri -costul mrfurilor re5>ndute -costul de produc!ie al produselor 5>ndute .!o"itul $!ut al )2nz&!ilo! "mar6a brut# -c/eltuielile de desfacere 7unc!iunea Comercial )e produc!ie Comercial

14

5e exemplu n cazul n care o firm' renun' la acti-itatea sa comercial'$ recurg.nd la nc,irierea spaiului comercial pe care l administreaz' -or fi afectate at.t structura -eniturilor realizate (prin absena -eniturilor din -.nz'rile de m'rfuri i apariia n contrapartid' a -eniturilor din nc,irieri $ c.t i cea a c,eltuielilor operaionale (datorit' dispariiei c,eltuielilor pri-ind m'rfurile -.ndute$ a celor de personal$ posibil a celor cu energia i apa$ desigur n raport cu pre-ederile contractului de nc,iriere &

Pagina 22

-c/eltuielile 1enerale -i administrati5e .!o"itul din 4ploata! "rezultatul e:ploatrii# NAlte 5enituri -i c/eltuieli "financiare( e:cep!ionale# Profitul %nainte de impozitare -Impozitul pe profit .!o"itul n t 0! zultatul 4 !ci'iului1

Administra!ie

Aceast retratare permite separarea c/eltuielilor %n raport cu func!iunea responsabil de producerea lor -i instituirea unui control mai eficient al costurilor9 reducerea costurilor de produc!ie( sau limitarea costurilor administrati5e( etc.

3.2.3. Analiza cheltuielilor directe i indirecte

pra!ul de rentabilitate

Acest tip de analiz permite studiul pra1ului de rentabilitate la ni5elul %ntre1ii firme( al unei anume acti5it!i( sec!ii de produc!ie sau c/iar la ni5elul unuia din produsele aflate %n nomenclatorul de fabrica!ie. 4a impune o delimitare a c/eltuielilor firmei %n dou mari cate1orii9

C/eltuieli directe sau 5ariabile 0 le1ate direct de 5olumul de acti5itate al firmei( de o anumit
acti5itate sau c/iar de fabricarea unui produs(

C/eltuielile indirecte "sau fi:e# 0 c/eltuieli independente de 5olumul de acti5itate( sau comune unei
acti5it!i sau sec!ii. An cate1oria c/eltuielilor directe 5or fi re1rupate9

c/eltuielile reprezent>nd consumuri de materii prime -i materiale necesare realizrii produselor c/eltuielile cu manoper direct 0 remunera!iile personalului direct producti5 c/eltuielile care sunt e:presia consumurilor de utilit!i consumate %n procesul de produc!ie "ener1ie(
abur( ap( 1aze naturale( combustibili# C/eltuielile indirecte re1rupeaz ansamblul celorlalte c/eltuieli9

amortizarea imobilizrilor c/eltuielile reprezent>nd salariile personalului administrati5 c/eltuielile cu iluminatul -i %nclzirea c/eltuielile cu lucrrile -i ser5iciile prestate de ter!i "%n msura %n care acestea nu pot fi alocate pe produse( acti5it!i sau sec!ii de produc!ie# c/eltuieli cu impozite ta:e -i alte 5rsminte asimilate "cu e:cep!ia impozitului pe profit# c/eltuielile financiare cu dob>nzile Rea-ezarea acestor informa!ii preluate din contul de profit -i pierdere se poate realiza %n formatul de mai 6os9 Cifra de afaceri "5>nzrile# - c/eltuielile directe $ar6a asupra c/eltuielilor directe - c/eltuielile indirecte R zultatul cu! nt al 4 !ci'iului

Pagina 23

Pe aceast cale este posibil -i studiul contribu!iei mar6ei asupra c/eltuielilor directe la ni5elul unei acti5it!i( sec!ii sau produs la acoperirea c/eltuielilor indirecte 1lobale ale firmei. A5>nd %n 5edere imperati5ul acoperirii prin 5enituri a tuturor cate1oriilor de c/eltuieli ale unei firme "inclusi5 cele indirecte# decur1e necesitatea realizrii unor produse cu o mar6 asupra c/eltuielilor directe c>t mai ridicat. Informa!iile necesare unei asemenea analize trebuie s fie furnizate de contabilitatea intern de 1estiune a firmei. 3.2.". Analiza rezultatelor pe baza soldurilor intermediare de !estiune 4ste o metod de analiz a rezultatelor unui a1ent economic care asi1ur uniformizarea informa!iilor la ni5el microeconomic cu cele consacrate la ni5el macroeconomic. Astfel( %nsumarea 5alorilor adu1ate 0 unul din soldurile intermediare - realizate de a1en!ii economici reziden!i formeaz produsul intern brut. An cadrul acestei metode se realizeaz o retratare a elementelor contului de profit -i pierdere const>nd %n a1re1area -i calculul indicatorilor la ni5elul unor trepte succesi5e de acumulare %n formarea profitului net al perioadei( mar6ele de acumulare corespunztoare fiind urmtoarele9

produc!ia e:erci!iului -iBsau mar6a comercial( dup cazJ 5aloarea adu1atJ e:cedentul brut de e:ploatareJ rezultatul e:ploatriiJ rezultatul curentJ rezultatul net al e:erci!iuluiJ

1. Producia exerciiului "P4# 0 este prima treapt de acumulare prezent %n cazul a1en!ilor economici din sfera produc!iei. Produc!ia e:erci!iului este determinat prin %nsumarea 5alorii produc!iei 5>ndute "e:primat %n pre!uri de 5>nzare e:clusi5 .3A# cu 5aloarea produc!iei stocate -i a celei imobilizate "ambele e:primate %n costuri de produc!ie#. An cazul a1en!ilor care desf-oar acti5it!i comerciale prima treapt de acumulare este reprezentat de mar:a comercial' "$C#. $ar6a comercial reprezint acumularea rezultat pe seama acti5it!ii comerciale a firmei( fiind determinat ca diferen! %ntre 5eniturile din 5>nzarea mrfurilor -i c/eltuielile cu mrfurile 5>ndute . 4aloarea ad'ugat' "3A# 0 este e:presia sporului de 5aloare rezultat pe seama utilizrii factorilor de produc!ie( respecti5 plusul de 5aloare adu1at la 5aloarea bunurilor intrate %n circuitul economic( ca urmare a prelucrrii -i transformrii acestora conform specificului obiectului de acti5itate al a1entului considerat. Conceptul de 5aloare adu1at permite realizarea unei distinc!ii %ntre consumurile interne -i cele e:terne ale unei firme( permi!>nd rele5area contribu!iei acesteia la crearea de 5aloare suplimentar %n raport cu 5aloarea bunurilor -i ser5iciilor ac/izi!ionate de la ter!i. Un interes aparte %l prezint -i repartizarea 5alorii adu1ate la ni5elul unei perioade %ntre participan!ii direc!i -i indirec!i la acti5itatea economic a firmei "salaria!i( stat( creditori( ac!ionari -i %ntreprindere#. 3aloarea adu1at se poate calcula prin dou metode9 i# metoda de produc!ie "sintetic( deducti5#J ii# metoda de reparti!ie "aditi5#. i# ;etoda de producie rele5 modul %n care se formeaz 5aloarea adu1at( respecti5 faptul c 5aloarea adu1at este 1enerat din acti5itatea de produc!ie "sau comer!#( ea reprezent>nd plusul de 5aloare adu1at la 5aloarea materiilor prime -i materialelor supuse prelucrrii.

Pagina 2!

An cazul metodei de produc!ie determinarea 5alorii adu1ate se realizeaz prin deducerea din 5aloarea produc!iei e:erci!iului "P4#( respecti5 a mar6ei comerciale "$C#( dup caz( a consumurilor e:terne sau intermediare "c/eltuieli cu materii prime si materiale( ener1ie -i ap( respecti5 ser5icii prestate de ter!i - CI# 3A K P4 N $C - CI ii# ;etoda de repartitie porne-te de la destinatia 5alorii adu1ate( aceasta contribuind la formarea 5eniturilor primare ale participan!ilor la circuitul economic9 5enituri primare ale salaria!ilor "salarii -i c/eltuieli asimilate# 5enituri primare ale statului "impozite si ta:e( inclusi5 impozit pe profit# 5enituri primare ale aportatorilor de capitaluri "dob>nzi -i di5idende# 5enituri primare ale a1entilor economici "cota rein5estit din profitul net -i amortizarea#.

)eterminarea 5alorii adu1ate prin metoda de reparti!ie se face prin %nsumarea remunerrilor care re5in participan!ilor la circuitul economic9 3A K C/s N Pn N A N Cf N I. C/s K c/eltuielile salariale -i asimilate Pn K profitul net A K amortizarea Cf K c/eltuielile financiare I. K impozitele -i ta:ele Antr-o reprezentare sc/ematic simplificat( determinarea 5alorii adu1ate pe baza elementelor contului de profit -i pierderi %ntocmit la ni5elul unei perioade se realizeaz astfel9

Consumuri intermediare Cheltuieli cu personalul Impozite i taxe Remunerare creditori Marja Dividende Autofinanare comercial A Producia exerciiului

)ac se are %n 5edere faptul c 5aloarea adu1at este o surs de 5enit primar pentru to!i participan!ii la circuitul economic al unei firme e5ident necesitatea realizrii -i comercializrii pe pia! de ctre ace-tia a unor produse cu 5aloarea adu1at c>t mai ridicat. +. %xcedentul brut de exploatare "4<4# 3 reprezint acumularea brut rezultat din acti5itatea de e:ploatare( rmas la dispozi!ia firmei pentru autofinan!area in5esti!iilor -i remunerarea aportatorilor de fonduri %n cadrul firmei "creditori -i ac!ionari#9 4<4 K 3A 0 C/eltuieli cu personalul 0 Impozite -i ta:e N Sub5en!ii de e:ploatare

Pagina 2)

Aceast mar6 de acumulare este foarte des utilizat pentru compararea performan!elor firmelor ca urmare a faptului c nu este influen!at de9 Politica de finan!are a firmei 0 nefiind luate %n considerare 5eniturile sau c/eltuielile financiare( Politica de in5esti!ii 0 nefiind afectat de 5aloarea amortizrii( Politica fiscal 0 nu !ine cont de impozitul pe profit 4lementele e:cep!ionale.

4. 8ezultatul exploat'rii "R4# 0 msoar rentabilitatea %ntre1ii acti5it!i de e:ploatare prin deducerea tuturor c/eltuielilor aferente9 R4 K 4<4 N Alte 5enituri din e:ploatare N 3enituri din amortizri -i pro5izioane 0 amortizri -i pro5izioane 0 Alte c/eltuieli de e:ploatare &. 8ezultatul curent "RC# 0 ob!inut prin cumularea rezultatului financiar9 RC K R4 N Rezultat financiar 2. 8ezultatul net al exerciiului "Re:# 0 include rezultatul e:cep!ional( respecti5 influen!a impozitului pe profit9 Re: K RC N Rezultat e:cep!ional 0 Impozit pe profit - C/eltuieli cu

3.2.#. Capacitatea de autofinanare Capacitatea de autofinanare "CA7# 3 este o surs stabil 1enerat de acti5itatea fiecrui a1ent economic( put>nd fi utilizat la finan!area in5esti!iilor( rambursarea %mprumuturilor sau remunerarea ac!ionarilor societ!ii prin plata di5idendelor repartizate acestora. Se determin printr-una din metodele de mai 6os9

$etoda deducti5 $etoda aditi5

a# metoda deducti59 CA7 K 3enituri %ncasabile 0 C/eltuieli pltibile K K 4<4 N Alte 5enituri "din e:ploatare( financiare sau e:cep!ionale# %ncasabile 0 - Alte c/eltuieli "din e:ploatare( financiare sau e:cep!ionale# pltibile 0 Impozit pe profit b# metoda aditi59 CA7 K Profit net N C/eltuieli calculate 0 3enituri calculate K K Profit net N Amortizri -i pro5izioane constituite 0 Pro5izioane reluate la 5enituri 0 Sub5en!ii de e:ploatare N 3aloarea net contabil a acti5elor cedate 0 3enituri din cedarea acti5elor

3.2.$. %aloarea adu!at !lobal An prezen!a tuturor cate1oriilor de 5eniturilor -i c/eltuieli "financiare( e:cep!ionale#( pentru a mri sfera de aplicare a analizei 5alorii adu1ate -i repartizrii acesteia( este posibil utilizarea conceptului de 5aloare

Pagina 2*

adu1at 1lobal "3A?#( determinat pe baza unei re1rupri ale elementelor de 5enituri -i c/eltuieli din contul de profit -i pierderi de tipul celei prezentate %n continuare 1&9

Consumuri intermediare Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli excepionale Alte venituri Cheltuieli cu personalul !u"venii de Cheltuieli financiare Impozite i taxe Dividende A# enituri financiare enituri excepionale Autofinanare CA$ enituri din provizioane exploatare de exploatare A Producia exerciiului

Marja comercial

1&

2estion financiere " A&;& <eiser$ $ %d& %s=a$ Paris 766!$ pag& 72*

Pagina 2/

Capitolul I6

C. Analiza c7ili$!ului "inancia!

".1. &oiunea de echilibru financiar Aprecierea ec/ilibrului financiar al unei firme are %n 5edere %ol)a$ilitat a firmei -i abilitatea acesteia de a e5ita situa!ia de faliment. Sol5abilitatea 12 firmei presupune abilitatea acesteia de a onora fr %ntreruperi pl!ile impuse de9 An1a6amentele contractate %n perioadele anterioare -i care a6un1 la scaden! %n perioada curent =pera!iunile curente a cror realizare sau decontare condi!ioneaz continuarea acti5it!ii firmei =bli1a!iile fiscale impuse conform re1lementrilor le1ale %n 5i1oare.

Antreruperea acestui flu: continuu de pl!i e:pune firma la o serie de consecin!e a cror dimensiune este dependent de durata -i amploarea dere1lrilor aprute %n onorarea obli1a!iilor de plat. )ere1lrile posibile sunt de trei cate1orii9 4:cep!ionale sau ocazionale Periodice sau repetiti5e Permanente

= firm se poate confrunta cu dere1lri e:cep!ionale de pl!i %n situa!ia imposibilit!ii recuperrii unei crean!e importante( a unei planificri necorespunztoare a opera!iunilor de plat( %ntr-o faz de cre-tere rapid sau ca urmare a unei scderi temporare a 5olumului 5>nzrilor. An astfel de situa!ii firma poate reinstala relati5 rapid continuitatea flu:ului de pl!i printr-o serie de solu!ii simple cum ar fi - ob!inerea unor am>nri suplimentare la plata furnizorilor( rescaden!area %mprumuturilor bancare( sau contractarea unor credite bancare pe termen scurt. Asemenea situa!ii pot afecta ima1inea -i reputa!ia firmei( put>nd pune sub semnul %ntrebrii abilit!ile mana1eriale ale ec/ipei de conducere. 7irmele se pot confrunta %ns -i cu perturbri periodice ale flu:ului lor de pl!i ca urmare a acti5it!ii sezoniere pe care acestea o desf-oar. C/iar dac aceste dere1lri nu ridic neaprat semne de %ntrebare asupra 5iabilit!ii firmelor respecti5e( ele 5or impune apelul la credite bancare suplimentare -i 5or determina o reputa!ie de ru platnic conduc>nd %n mod ine5itabil la %nsprirea condi!iilor de creditare ale firmei 0 reducerea decala6elor de plat con5enite cu furnizorii firmei sau c/iar refuzul li5rrilor de mrfuri pe baz de credit comercial -i solicitarea efecturii pl!ilor %n numerar la momentul li5rrii mrfurilor( respecti5 modificarea condi!iilor de creditare practicate de sectorul bancar prin reducerea duratelor de creditare( solicitarea unor 1aran!ii mai mari( perceperea de penalit!i -i ma6orri de %nt>rziere( sau cre-terea ni5elului ratelor dob>nzilor. An situa!ia %n care dere1lrile flu:ului de pl!i de5in permanente ele pot fi considerate ca fiind e:presii ale unor dezec/ilibre structurale -i 5or sf>r-i prin a afecta 1ra5 condi!iile de func!ionare ale firmei. Creditorii firmei pot cere declararea firmei %n stare de incapacitate de plat( urm>nd implementarea unei proceduri de redresare 6udiciar cu acordul creditorilor firmei( caz %n care este posibil restr>n1erea acti5it!ii firmei( %nlocuirea ec/ipei de conducere( reducerea personalului( sau preluarea firmei. Respin1erea planului de redresare de ctre creditori %mpin1e firma %n procedura de lic/idare( caz %n care firma risc dispari!ia sa ca entitate economic -i 6uridic autonom. An aceste condi!ii men!inerea ec/ilibrului financiar al unei firme constituie un imperati5 permanent -i absolut( o precondi!ie a asi1urrii 5iabilit!ii a1entului economic considerat.
12

Anal>se ?inanciere 3 %& Co,en$ %d& %conomica$ Paris$ 766#$ p& 1!

Pagina 21

Analiza ec/ilibrului financiar %-i propune a-adar aprecierea 1radului %n care firma este -i 5a fi -i %n 5iitor %n msur s--i onoreze ansamblul obli1a!iilor la scaden!a acestora. 4ste estimat 5ulnerabilitatea firmei prin prisma acestui aspect( %ncerc>ndu-se identificarea simptomelor care ar putea anticipa e5entuala apari!ie a unei stri de incapacitate de plat( posibilele implica!ii ale acesteia asupra continuit!ii acti5it!ii desf-urate de firm sau( mai 1ra5( a amenin!rilor la adresa 5iabilit!ii firmei.

".2. 'chilibrul financiar static Aprecierea ec/ilibrului financiar static se realizeaz %n cele mai bune condi!ii pe baza unui bilan! financiar. Cu a6utorul bilan!ului financiar poate fi remarcat ec/ilibrul "sau dezec/ilibrul# dintre resursele financiare disponibile pe termen mediu lun1 -i alocrile permanente( respecti5 rela!ia dintre resursele disponibile pe termen scurt -i alocrile ciclice.4c/ilibrul financiar are un caracter ! lati) %ta$il -i t mpo!a!. Relati5 stabil( %ntruc>t datorit influen!ei factorilor de dezec/ilibru( firma trece de la un ni5el de ec/ilibru( la un nou ni5el -i temporar( deoarece aceste stri de ec/ilibru static sunt pro5izorii( altern>nd cu strile de dezec/ilibru( obiecti5ul 1estiunii fiind refacerea ec/ilibrului pe un alt stadiu. Aprecierea ec/ilibrului financiar static se realizeaz cu a6utorul urmtorilor indicatori 9

Acti5ul net contabil 7ondul de rulment "7R# Ne5oia de fond de rulment "N7R# .rezoreria net ".N#

".1.2. Analiza acti(ului net contabil Acti)ul n t conta$il se e:prim ca diferen! %ntre totalul acti5ului -i totalul datoriilor an1a6ate de firm9 ANC A At I Dt -i reprezint e5aluarea contabil a a5erii ac!ionarilor la sf>r-itul e:erci!iului financiar. a1 Un acti5 net contabil poziti5 semnaleaz e:isten!a unui 5olum al acti5elor firmei suficient pentru acoperirea tuturor datoriilor acesteia( fr a !ine %ns seama de posibilele necorelri %ntre e:i1ibilitatea pasi5elor -i 1radul de lic/iditate al acti5elor. $1 Acti5ul net contabil ne1ati5 reflect un ni5el al datoriilor an1a6ate superior acti5elor totale( ca o consecin! a e:ploatrii ineficiente a acti5elor -i a acumulrii de pierderi( a5>nd ca finalitate erodarea "consumarea# capitalurilor a5ansate de ac!ionari -i insol5abilitatea firmei aflate %ntr-o atare situa!ie.

AC.I3

88 ANC K 118

CAPI.A;URI PR=PRII 118 )A.=RII *8 a#

AC.I3

88 ANC K -18

CAPI.A;URI PR=PRII -18 )A.=RII 18 b#

Aprecierea ec/ilibrului financiar al unei firme obli1 %ns -i la delimitarea acti5elor -i pasi5elor %n raport cu lic/iditatea( respecti5 e:i1ibilitatea acestora. An acest scop sunt utiliza!i indicatori de tipul fondului de rulment "7R#( necesarului de fond de rulment "N7R# -i a trezoreriei nete ".N#.

Pagina 26

".1.3. Analiza cu a)utorul *+, &*+ i T& Pornind de la e1alitatea fundamental a bilan!ului dintre alocrile -i resursele antrenate de acti5itatea unei firme9 AC3I6 A .A(I6= prin dez5oltarea acestei ecua!ii -i re1ruparea posturilor de acti5 sau pasi5 %n raport cu lic/iditatea -i e:i1ibilitatea acestora %n maniera de mai 6os( ob!inem9 "1# " # I$= N "ACR-)<# N )< K CP4 N )4C N C.S CP4 0 I$= K "ACR 0)< 0 )4C# N ")< 0 C.S# 0@1 Unde9 I$= 0 acti5e imobilizate ACR 0 acti5e circulante )< 0 disponibilit!i bne-ti -i 5alori asimilate "conturi de trezorerie# CP4 0 capitaluri permanente 0 suma capitalurilor proprii -i a datoriilor pe termen mediu-lun1 )4C 0 datorii pe termen scurt nefinanciare C.S 0 credite de trezorerie - datorii pe termen scurt financiare. Au fost astfel izolate trei cate1orii distincte de resurse -i alocri9

7R

N7R

.N

Resursele stabile %n contraparte cu alocrile permanente Resursele ciclice "nefinanciare# %n contraparte cu alocrile ciclice "mai pu!in disponibilit!ile# )isponibilit!ile %n contraparte cu creditele pe termen scurt.

Re1ruparea de mai sus permite analiza modului %n care este asi1urat finan!area acti5it!ii firmei -i a concordan!ei e:istente "sau ine:istente# %ntre aceste resurse -i alocrile reprezentate de elementele din acti5ul bilan!ier.

Analiza "ondului d !ulm nt

Fondul d !ulm nt e:prim 5aloarea resurselor permanente care finan!eaz acti5ele circulante. Calculul acestuia permite -i 5erificarea respectrii unui p!incipiu "undam ntal al * %tiunii "inancia! 9 finan!area alocrilor permanente ale unei firme trebuie realizat pe seama resurselor stabile ale acesteia. 4:ist dou procedee de calcul a fondului de rulment9 1. utiliz>nd partea de sus a bilan!ului 9 7R K CP4 0 I$=( e:prim>nd e:cedentul capitalurilor permanente asupra acti5elor imobilizate neteJ . utiliz>nd partea de 6os a bilan!ului 9 7R K ACR 0 ")4CNC.S#( e:prim>nd e:cedentul acti5elor circulante asupra datoriilor pe termen scurt( unde ACR este 5aloarea acti5elor circulante. AC.I34 I$=<I;IDA.4 *8 FONDUL D5 RULM5N3 @0 AC.I34 CIRCU;AN.4 )A.=RII P4 .4R$4N SCUR. CAPI.A;URI P4R$AN4N.4 1 8

Pagina 3#

28

+8

= 5aloare ne1ati5 a fondului de rulment indic nerespectarea principiului enun!at anterior -i posibilitatea apari!iei unor 5iitoare perturbri %n flu:ul de pl!i( ca urmare a dezec/ilibrului constatat %n aceast situa!ie %ntre 5aloarea datoriilor pe termen scurt -i acti5ele circulante disponibile pentru acoperirea acestor datorii. = mrime poziti5 a fondului de rulment e:prim realizarea ec/ilibrului financiar pe termen lun1. Cu c>t surplusul de surse stabile de1a6at din finan!area in5esti!iilor -i destinat finan!rii acti5elor circulante este mai mare cu at>t firma este mai prote6at %n fa!a e5enimentelor nepre5zute. )istin1em dou forme ale fondului de rulment9 a# Fond d !ulm nt p!op!iu 0 care e:prim cota de participare a capitalului propriu la finan!area acti5elor circulante - 9 FR. A C.R I IMO( sau FR. A FR I D3ML unde( CPR - capitalurile proprii( I$= - acti5e imobilizate( ).$; 0 datorii pe termen mediu si lun1 . b# Fond d !ulm nt %t!&in 0 care e:prim contribu!ia datoriilor pe termen mediu -i lun1 la finan!area acti5elor circulante9 FR( A FR I FR. A D3ML Alturat prezentm factorii care influen!eaz mrimea -i e5olu!ia fondului de rulment 1'9 Facto!i ca! diminu az& FR Cre-terea acti5ului imobilizat prin9 in5esti!ii9 1. necorporale . corporale +. financiare )iminuarea capitalului permanent9 Facto!i d c! ,t ! a FR )iminuarea acti5ului imobilizat( prin9 a# Amortizare b# 3>nzri de acti5e fi:e Cre-terea capitalului permanent9

a# Reducerea capitalului propriu9 a# Sporirea capitalului propriu9 1. retra1erea ac!ionarilor 1. acumularea rezer5elor . distribuirea rezer5elor . primirea de sub5en!ii +. repartizarea di5idendelor +. repartizri din profit 4. pierderi din anii preceden!iJ 4. pro5izioane re1lementate. &. reducerea sau anularea b# Contractarea de %mprumuturi pe pro5izioanelor re1lementate termen mediu -i lun1. b# Restituirea %mprumuturilor pe termen mediu -i lun1. M&!im a optim& a "ondului d !ulm nt este dat de situa!ia %n care ec/ilibrul financiar se realizeaz la o structur de finan!are care 1enereaz cel mai sczut cost al capitalurilor. Rele5ant pentru aprecierea dimensiunii fondului de rulment este -i compara!ia cu societ!ile din acela-i sector de acti5itate. 3aloarea fondului de rulment se apreciaz %n raport cu necesit!ile %ntreprinderii. M&!im a minim& n c %a!& a "ondului d !ulm nt %n 5ederea realizrii ec/ilibrului financiar poate fi determinat pe baza ni5elul mediu al necesarului de fond de rulment -i %n raport cu politica de finan!are adoptat de firm.

Analiza n c %a!ului d "ond d !ulm nt

An acti5itatea oricrei firme se 5or re1si urmtoarele faze ale ciclului economic9 ac/izi!ionarea de materii prime -i materiale( produc!ia -i 5alorificarea produselor finite( dup care %ntre1 ciclul de e:ploatare se reia.
1'

Analiza situaiei financiare a agenilor economici 3 I& ;i,ai " coordonator$ %d& ;I8@A9$ @imioara 766/$ p& 6/

Pagina 37

Parcur1erea procesului 1enereaz fluxuri de exploatare "%nnoire de stocuri -i crean!e# -i fluxuri de datorii "fa! de furnizori( creditori#( %ntre aceste dou cate1orii de flu:uri e:ist>nd un anumit decala6 de timp. Ne5oia de finan!are a ciclului de e:ploatare este acoperit %n cea mai mare parte din resurse pe termen scurt "datorii de e:ploatare#. N c %a!ul d "ond d !ulm nt este definit ca fiind diferen!a dintre acti5ele circulante "mai pu!in disponibilit!ile# -i datoriile pe termen scurt "nefinanciare#( fiind e:presia necesarului de finan!are al ciclului de e:ploatare. = prezentare mai detaliat a modului de determinare a necesarului de fond de rulment este redat mai 6os 1,9 Acti5e circulante "A# Stocuri de materii prime -i materiale Produse finite -i %n curs de e:ecu!ie $rfuri 7urnizori-debitori Clien!i -i conturi asimilate Alte crean!e C/eltuieli efectuate %n a5ans NFR A 0A1 I 081 Re1rup>nd %n continuare elementele de calcul 5om putea aloca at>t acti5ele circulante c>t -i resursele ciclice pe dou cate1orii pot fi puse %n e5iden! dou componente ale necesarului de fond de rulment9 Necesar de fond de rulment din e:ploatare( Necesar de fond de rulment din afara e:ploatrii. N c %a!ul d "ond d !ulm nt din 4ploata! 0NFR51 - reprezint diferen!a dintre necesit!ile ciclice de e:ploatare -i resursele ciclice de e:ploatare9 NFR5 K "Stocuri N Clien!i -i conturi asimilate N A5ansuri acordate clien!ilor NC/eltuieli efectuate %n a5ans pri5ind acti5itatea de e:ploatare# 0 "A5ansuri clien!i N furnizori -i conturi asimilate N datorii fiscale -i socialeO N 5enituri %nre1istrate %n a5ans pri5itoare la acti5itatea de e:ploatare# B @4A$ a:utor de oma:$ impozit pe salarii$ asigur'ri sociale$ alte datorii i creane cu bugetul de stat& N c %a!ul d "ond d !ulm nt din a"a!a 4ploat&!ii 0NFRA51 este e:primat ca diferen! %ntre necesit!ile ciclice din afara e:ploatrii -i resursele ciclice %n afara e:ploatrii9 Resurse ciclice "<# 7urnizori -i conturi asimilate Clien!i-creditori Alte datorii9 - datorii fiscale -i sociale - datorii asupra imobilizrilor 3enituri %nre1istrate %n a5ans

NFR5 K "Alte crean!e N )econtri cu asocia!ii - pentru partea de capital social subscris dar ne-'rsat -# 0 ")atorii fiscale OO N )atorii asupra imobilizrilorOOO# BB impozitul pe profit BBB impozitul pe cl'diri$ taxe pe terenurile proprietate de stat Prin aceast abordare necesarul de fond de rulment se mai poate scrie9 NFR A NFR5 F NFRA5

1,

Analiza situaiei financiare a agenilor economici 3 I& ;i,ai " coordonator$ %d& ;I8@A9$ @imioara 766/$ p& 66

Pagina 32

Influen!a ma6or %n mrimea necesarului de fond de rulment re5ine ne5oii de fond de rulment din e:ploatare. Ca -i %n cazul analizei fondului de rulment( 5om distin1e -i %n analiza necesarului de fond de rulment urmtoarele situa!ii9 1. NFR J 0= 0ACR#D81 J D5: An acest caz se e5iden!iaz e:cedentul "surplusul# acti5elor circulante "mai pu!in disponibilit!i# asupra resurselor ciclice "datorii din e:ploatare#. Analiza cauzelor acestei situa!ii poate stabili aspectul fa5orabil sau nefa5orabil al acesteia9

Fa)o!a$il dac9

are loc o cre-tere a 5>nzrilor( se deruleaz un pro1ram in5esti!ional care antreneaz cre-terea finan!rii ciclului de e:ploatare( cre-te durata ciclului de fabrica!ie ca urmare a cre-terii 1radului de comple:itate a produselor

N "a)o!a$il dac9

este urmarea unor perturbri %n ciclul de e:ploatare "cre-terea duratei de %ncasare a debitelor -i scderea duratei de plat a obli1a!iilor#( 1estiune ineficient a stocurilor "stocuri fr mi-care( sau cu mi-care lent#. . NFR K 0= 0ACR#D81 K D5:

Aceast situa!ie indic un surplus de resurse ciclice %n raport cu alocrile ciclice. Gi aceast situa!ie poate fi apreciat ca fiind fa5orabil sau nefa5orabil %n urmtoarele circumstan!e9

Fa)o!a$il& dac9

Scade durata de %ncasare a debitelor -i sunt an1a6ate datorii cu scaden!e mai con5enabile ciclului de e:ploatare

N "a)o!a$il& dac9

%n cazul re%nnoirii capitalului circulant "apro5izionare( stocare# apar disfunc!ionalit!i

An analiza necesarului de fond de rulment trebuie !inut cont de mai mul!i factori de influen!9 cifra de afaceri durata ciclului de e:ploatare costurile de produc!ie 1estiunea stocurilor modificarea pre!urilor de ac/izi!ii la materiile prime -i materiale ni5elul datoriilor ciclice

$odificarea cifrei de afaceri determin o modificare %n acela-i sens a necesarului de fond de rulment. Cre-terea( respecti5 scderea duratei ciclului de exploatare are ca -i consecin! cre-terea( respecti5 scderea necesarului de fond de rulment. $odificarea costurilor de producie atra1e modificarea %n acela-i sens a necesarului de fond de rulment. = %mbunt!ire a gestion'rii stocurilor "accelerarea rota!iei stocurilor( optimizarea cantit!ilor apro5izionate( mic-orarea perioadei de stocare# determin scderea necesarului de fond de rulment. Acest factor influen!eaz ma6or N7R-ul.

Pagina 33

Cre-terea preurilor de ac,iziie la materiile prime i materiale determin cre-terea necesarului de fond de rulment. Ni5elul datoriilor ciclice 5izeaz 5olumul apro5izionrilor -i ser5iciilor contractate 0 datorii fa! de furnizori. $en!inerea ec/ilibrului financiar rm>ne un deziderat al politicii financiare at>ta timp c>t 5or e:ista decala6e %ntre surse -i utilizri "1enerate de durata medie de lic/iditate a acti5elor diferit de durata medie de e:i1ibilitate a pasi5elor#.

Analiza t! zo! !i i n t

4:presia ec/ilibrului financiar pe termen scurt este dat de trezorerie net la finele perioadei( determinat pe baza uneia din urmtoarele rela!ii9 1# .N K 7R - N7R # .N K )< - C.S Astfel trezoreria net analizeaz msura %n care resursele stabile rmase dup acoperirea acti5elor imobilizate au fost suficiente pentru a acoperi cerin!ele de finan!are ale ciclului de e:ploatare. 4:isten!a unei trezorerii nete poziti5e %nseamn %nc/eierea e:erci!iului financiar cu un surplus monetar( un e:cedent de finan!are %n raport cu 5aloarea creditelor pe termen scurt an1a6ate. 3aloarea ne1ati5 a trezoreriei nete reflect un dezec/ilibru financiar la sf>r-itul unui e:erci!iu. )eficitul monetar a fost acoperit prin apelarea la credite de trezorerie "C.S#. An func!ie de 5alorile luate de cei trei indicatori utiliza!i %n scopul caracterizrii ec/ilibrului financiar distin1em 2 cazuri posibile1*. )intre acestea( primele trei situa!ii corespund cazului %n care e:ist necesar de finan!are al ciclului de e:ploatare "N7R I 8#( prezentate la pa1ina urmtoare. Urmtoarele trei situa!ii se refer la cazul %n care ciclul de e:ploatare este autofinan!at "N7R P 8#( necesarul de finan!are ne1ati5 fiind asimilat unei resurse %n fond de rulment "R7R#. Problematica subutilizrii capitalurilor se pune %n msura %n care firma dispune continuu de un 5olum ridicat de disponibilit!i( %n condi!iile %n care o parte dintre acestea sunt atrase prin intermediul creditelor pe termen scurt. Atra1erea acestor disponibilit!i presupune costuri superioare "la ni5elul dob>nzilor acti5e#( %n raport cu ni5elul dob>nzilor la care firma poate fructifica %n mod normal e:cedentul su de lic/idit!i "dob>nzi pasi5e#. ".3. ,nterpretarea (alorilor indicatorilor de echilibru financiar-

A1 Cazul NFR J 0 Necesarul de finan!are al ciclului de e:ploatare este acoperit %n %ntre1ime pe seama fondului de rulment. Poate fi %ns analizat -i posibilitatea unei subutilizri a capitalurilor( dac 5aloarea trezoreriei este ridicat. Necesarul de finan!are al ciclului de e:ploatare este acoperit par!ial pe seama fondului de rulment -i par!ial de e:cedentul creditelor pe termen scurt asupra disponibilit!ilor. Aceast situa!ie cre-te e:punerea firmei %n raport cu mediul e:tern.

1*

2estion ?inanciere 3 A&;&<%IS%8$ %d& %S<A$ Paris$ 766!$ p&771

Pagina 3!

$R % &' % '$R

Creditele bancare curente finan!eaz o parte a imobilizrilor( necesarul de fond de rulment precum -i disponibilit!ile e:istente. Aceast situa!ie este ne1ati5 %n msura %n care nu este ocazional -i reclam modificarea structurii de finan!are a firmei.

81 Cazul NFR K 0 0%im$olizat RFR1 Resursele 1enerate de ciclul de e:ploatare se adau1 la fondul de rulment( permi!>nd de1a6area unei trezorerii nete poziti5e. Gi %n acest caz poate fi analizat posibilitatea unei subutilizri a capitalurilor. Resursele de1a6ate de ciclul de e:ploatare permit crearea unei trezorerii nete poziti5e( dar sunt utilizate -i la finan!area unei pr!i din acti5ul imobilizat. Situa!ia impune sporirea 5olumului resurselor stabile. Resursele stabile nu acoper dec>t o parte din acti5ul imobilizat( deficitul de finan!are fiind compensat pe seama resurselor de1a6ate de ciclul de e:ploatare( precum -i a creditelor pe termen scurt. Aceast situa!ie indic dependen!a puternic a firmei de mediul e:tern -i reclam modificarea structurii de finan!are a firmei.

$R ( &' ( R$R

$R % R$R &' (

R$R $R % &' %

Pagina 3)

Capitolul 6

D. Analiza "lu4u!ilo! d num !a!

#.1. Circuitul numerarului .n firm Circula!ia numerarului %ntr-o firm este un proces continuu. An cazul unei firme care desf-oar acti5it!i producti5e flu:urile reale "materiale# dublate de cele monetare pot fi redate sc/ematic %n maniera urmtoare 89 Apro5izionare cu 3anzari cu plata pe loc plata pe loc Stoc produse finite 3anzari pe credit Productie neterminata Stoc materii prime

Proces de productie
Salarii de platit

amortizare

Apro5izionare cu materie prima

7acturi de onorat "7urnizori#

$i6loace fi:e "imobilizari#

7acturi de incasat "Clienti# Incasari 4misiune actiuni

Capitalul actionarilo r

Plata salarii

<u1et de in5estitii9 ac/izitionarea de acti5e fi:e "imobilizari# ;ic/iditati - cas/

Plati pentru apro5izionare

Plata di5idende

Plata impozite

Plata dobanzi

Plata datorii

)atorii Imprumut

An cadrul sc/emei casetele ne/a-urate reprezint posturi bilan!iere de acti5 sau pasi5( iar casetele /a-urate simbolizeaz ac!iuni %ntreprinse de firm. Resursele de numerar de care dispune firma sunt cele a5ansate de aportatorii e:terni de fonduri "ac!ionari sau creditori#( respecti5 cele create de firm( %n urma unei acti5it!i 1eneratoare de numerar. Realizarea unui produs finit reclam consumul unei mari 5ariet!i de resurse 0 cum ar fi materiile prime( ec/ipamentele -i utila6ele( munca 0 resurse pentru ob!inerea crora firma trebuie s c/eltuiasc numerar. 3>nzarea produc!iei se poate realiza %n numerar sau pe baz de credit comercial. = 5>nzare pe credit presupune e5iden!ierea contabil a unei crean!e care( la %ncasare se transform %n numerar.

?inane manageriale 3 P& Calpern$ D&?& Eeston i %&?& (rig,am$ %ditura %conomic'$ (ucureti 7661$ p& 6*

Pagina 3*

Similar( primirea facturilor emise de furnizori obli1 firma la contabilizarea unor obli1a!ii( a cror plat 5a antrena diminuarea numerarului. Se poate 5orbi astfel de un proces de Lcreare a banilorM sau ciclul de numerar( proces care const %n in5estirea numerarului %n acti5e fi:e -i %n capital circulant -i recon5ersia %n numerar prin intermediul acti5it!ii comerciale. = parte din numerarul ob!inut se rein5este-te( diferen!a urm>nd a fi restituit( sau oferit sub forma unor remunerri( aportatorilor e:terni de fonduri %n cadrul firmei. )ac este a5ut %n 5edere imperati5ul asi1urrii sol5abilit!ii unei firme de5ine e5ident necesitatea asi1urrii unui 5olum al numerarului care s fie suficient pentru ca firma s poat s--i sus!in prin noi in5esti!ii propria dez5oltare -i s onoreze %n orice moment ansamblul obli1a!iilor sale.

#.2. Coninutul i utilitatea situaiei flu/urilor de numerar Conta$ilitat a d an*a+am nt este unul dintre conceptele contabile fundamentale. Potri5it acestui concept( efectele tranzac!iilor -i ale altor e5enimente sunt recunoscute atunci c>nd tranzac!iile sau e5enimentele respecti5e se produc "-i nu pe msur ce numerarul este %ncasat sau pltit# -i sunt %nre1istrate %n e5iden!ele contabile -i raportate %n situa!iile financiare ale perioadelor aferente. Aplicarea acestui concept permite -i furnizarea unor informa!ii cu pri5ire la obli1a!iile de plat din 5iitor -i despre resursele pri5ind %ncasrile 5iitoare. .otu-i( utilizarea sa are -i unele limite. Astfel( utilizatorul informa!iilor financiare nu 5a putea ob!ine %n mod direct( doar pe baza bilan!ului contabil -i a contului de profit -i pierdere informa!ii cu pri5ire la %ncasrile -i pl!ile realizate la ni5elul perioadei. An aceste condi!ii practica interna!ional %n domeniul contabil -i cel al analizei financiare a impus %ntocmirea unui al treilea document financiar contabil de sintez 0 situa!ia flu:urilor de numerar. Flu4u!il d num !a! sunt reprezentate de %ncasrile -i pl!ile realizate de firm. 7lu:ul de numerar net la ni5elul unei perioade este definit ca diferen!a %ntre %ncasrile totale -i pl!ile totale efectuate de firm %n perioada considerat. Informa!iile con!inute %n tabloul flu:urilor de numerar sunt utile pentru9

prezentarea surselor de numerar la ni5elul unei perioade( precum -i a utilizrilor acordate de firm numerarului aprecierea capacit!ii unei firme de a 1enera numerar -i de asi1urare a continuit!ii acti5it!ii sale fr apelul la surse e:terne de finan!areJ elaborarea unor modele destinate 1estionrii opera!iunilor 5iitoare de %ncasri -i pl!i 0 bu1ete pre5izionale de numerarJ elaborarea de modele cu scopul e5alurii firmelor pe baza 5alorii prezente a flu:urilor de numerar 5iitoareJ asi1urarea comparabilit!ii raportrii rezultatelor de e:ploatare ale diferitelor firme prin eliminarea efectelor utilizrii unor tratamente contabile diferite pentru acelea-i tranzac!ii -i e5enimente "politici de amortizare a imobilizrilor( politici de e5aluare a stocurilor( etc#.

#.3. Tehnici de prezentare i analiz a flu/urilor de numerar

#.3.1. Analiza funcional metoda direct Acest format de prezentare al flu:urilor de numerar rele5 flu:urile de numerar aferente perioadei( clasificate pe acti5it!i de e:ploatare( in5esti!ii -i finan!are "clasificare func!ional#. Acti-it'ile de exploatare sunt principalele acti5it!i productoare de 5enit ale firmelor( precum -i alte acti5it!i ce nu sunt acti5it!i de in5esti!ii sau finan!are. Acti-it'ile de in-estiii constau %n ac/izi!ionarea -i %nstrinarea de acti5e pe termen lun1.

Pagina 3/

Acti-it'ile de finanare sunt acti5it!i ce constau %n sc/imbri ale dimensiunii -i compozi!iei capitalului propriu -i datoriilor unei firme. Alocarea pe func!iuni a flu:urilor de numerar permite aprecierea de o manier mai ri1uroas at>t a politicii comerciale a firmei %n raport cu ter!ii( a politicii de in5esti!ii c>t -i a politicii de finan!are adoptat pentru finan!area acti5it!ii "din surse proprii sau surse %mprumutate#. 7lu:ul de numerar net 1enerat de acti5itatea de 4ploata! reprezint numerarul ob!inut de firm din 5>nzarea de bunuri -i ser5icii( dup deducerea tuturor pl!ilor aferente realizrii acestora. 4l poate fi pri5it ca un indicato! c7 i deoarece e5iden!iaz msura %n care opera!iunile curente ale firmei au 1enerat suficient flu: de numerar pentru a rambursa %mprumuturile( pentru a men!ine capacitatea de func!ionare a firmei( pentru a plti dob>nzi -i di5idende -i a face noi in5esti!ii( fr a recur1e la surse e:terne de finan!are. 7lu:urile de numerar pro5enite din acti5it!i de e:ploatare sunt %n primul r>nd deri5ate din principalele acti5it!i productoare de 5enit ale firmei( e:emple %n acest sens fiind9

%ncasri %n numerar din 5>nzarea de bunuri -i prestarea de ser5iciiJ %ncasri %n numerar pro5enite din rede5en!e( onorarii( comisioaneJ pl!i %n numerar ctre furnizorii de bunuri -i ser5iciiJ pl!i %n numerar ctre -i %n numele salaria!ilorJ %ncasri -i pl!i %n numerar pro5enite din contracte %nc/eiate %n scopuri de plasament -i tranzac!ionareJ pl!i %n numerar %n contul impozitului pe profit.

7lu:ul de numerar net din acti5itatea de in) %ti'ii ofer o ima1ine asupra sumelor pltite pentru in5esti!iile de capital "e:. mi6loace fi:e( titluri de participare# -i a %ncasrilor pro5enite din 5>nzarea lor. Prezentarea separat a flu:urilor de numerar pro5enite din acti5it!i de in5esti!ii permite aprecierea msurii %n care pl!ile au fost efectuate pentru ac/izi!ionarea de resurse menite a 1enera 5enituri -i flu:uri de numerar %n 5iitor. 4:emple de astfel de flu:uri sunt9

pl!i %n numerar pentru ac/izi!ionarea de terenuri -i mi6loace fi:e( acti5e necorporale -i alte asemenea acti5e pe termen lun1 %ncasri %n numerar din 5>nzarea de terenuri( mi6loace fi:e -i alte acti5e pe termen lun1 pl!i sau %ncasri %n numerar pentru ac/izi!ia respecti5 5>nzarea de titluri de participare -i titluri de crean! ale altor firme %ncasri din fructificarea plasamentelor sub forma titlurilor de participare sau crean! "di5idende sau dob>nzi# a5ansuri %n numerar -i %mprumuturi efectuate ctre ter!i( respecti5 %ncasri din rambursarea a5ansurilor -i %mprumuturilor efectuate ctre ter!i

7lu:ul de numerar net din opera!iuni de "inan'a! e5iden!iaz at>t sumele alocate firmei de ctre aportatorii de capital sub forma aporturilor %n numerar sau a creditelor acordate( c>t -i sumele pltite de firm ctre ace-tia sub forma di5idendelor( dob>nzilor -i ratelor rambursate %n contul creditelor contractate. Prezentarea separat a flu:urilor de numerar pro5enite din acti5it!i de finan!are este important deoarece este util %n estimarea cererilor 5iitoare de flu:uri de numerar din partea finan!atorilor firmei. 4:emple de flu:uri sunt9

%ncasri %n numerar din emisiunea de ac!iuni pl!i %n numerar ctre ac!ionari pentru a ac/izi!iona sau rscumpra ac!iunile firmei %ncasri %n numerar din credite sau emisiuni de obli1a!iuni rambursri %n numerar ale sumelor %mprumutate.

Un e:emplu de %ntocmire a %itua'i i "lu4u!ilo! d num !a! conform criteriului func!ional este prezentat %n tabelul care urmeaz. An %ntocmirea acestei situa!ii este utilizat urmtoarea con5en!ie9 sumele reprezent>nd %ncasrile sunt redate cu semn poziti5 sumele reprezent>nd pl!ile sunt redate cu semn ne1ati5.

Pagina 31

Pagina 36

Incasari Incasari din vanzarea produselor Incasari din vanzarea marfurilor Exploatare Plati Plata furnizorilor Plata salariilor Plata impozitului pe profit Flux net din exploatare Incasari anzari imo"ilizari corporale anzari imo"ilizari financiare Plati Achizitionare imo"ilizari corporale Achizitionare imo"ilizari financiare Incasari de do"anzi Incasari de dividende Flux net din investitii Incasari )misiune de actiuni Contractare credite Plati Ram"ursari rate la credite Plata do"anzi Plata dividende Flux net din finantare FLUX NET DE NUME A Disponi"il la inceput perioada Disponi"il sfarsit perioada

( ( % % % A

Investitii

( ( % % % % B

Finantare

( ( % % % C A!B!C

7lu:ul de numerar net asociat celor trei func!iuni rezult prin %nsumarea al1ebric a %ncasrilor -i pl!ilor aferente func!iunii considerate. 7lu:ul de numerar net aferent perioadei rezult prin %nsumarea al1ebric a flu:urilor de numerar nete men!ionate anterior. 3aloarea flu:ului de numerar net aferent unei perioade 5a influen!a numerarul firmei la sf>r-itul perioadei pe baza rela!iei9 Di%poni$il %"2!,it p !ioad& A Di%poni$il /nc put p !ioad& F Flu4 d num !a! n t a" ! nt p !ioad i. An situa!ia flu:urilor de numerar nu trebuie reflectat nici o opera!iune care nu implic numerar "cum ar fi de e:emplu cazul ma6orrii capitalului social ca urmare a ree5alurii imobilizrilor#. A5anta6ele acestei metode de prezentare a flu:urilor de numerar cunoscut -i sub denumirea de metod direct( sunt urmtoarele9 baiatu cu coperzti Sin1urul deza5anta6 al metodei const %n dificultatea %ntocmirii unei astfel de prezentri. Aceasta reclam accesul la informa!ii cu pri5ire la derularea opera!iunilor firmei( %n 5ederea identificrii cu a6utorul re1istrului 6urnal a tuturor opera!iunilor care implic numerar -i re1ruparea acestor opera!iuni pe baza criteriului func!ional. Asemenea informa!ii nu sunt accesibile %n mod curent utilizatorilor e:terni ai situa!iilor financiare( moti5 pentru care au fost dez5oltate -i alte te/nici de prezentare a flu:urilor de numerar.

Pagina !#

#.3.2. Tabloul utilizri resurse Antocmirea unei situa!ii a flu:urilor financiare este posibil -i pe baza9

identificrii %n cadrul contului de profit -i pierdere a factorilor care determin cre-teri sau scderi de numerar( studiului modificrilor posturilor bilan!iere de a lun1ul unei perioade care afecteaz numerarul( consolidarea informa!iilor de mai sus %n formatul unui tablou al surselor -i utilizrilor de fonduri.

An situa!ia %n care pre!ul de 5>nzare al produselor este superior %n raport cu 5aloarea tuturor costurilor firmei firma raporteaz un profit contabil( %n caz contrar aceasta %nre1istr>nd pierderi. Astfel profitul net sau pierderea aferente unei perioade reprezint cre-terea "respecti5 scderea# net poten!ial a numerarului unei firme la ni5elul perioadei analizate. Cu toate acestea pot e:ista diferen!e semnificati5e %ntre rezultatul net al unei perioade -i flu:ul de numerar net aferent aceleia-i perioade( ca urmare a cuprinderii %n determinarea profitului net a unor 5enituri -i c/eltuieli ficti5e "referitoare la amortizri sau constituiri -i reluri de pro5izioane# precum -i a decala6ului temporal prezent %ntre momentul recunoa-terii contabile a 5eniturilor -i c/eltuielilor( respecti5 cel al %ncasrii efecti5e a 5eniturilor -i cel al pl!ii efecti5e a obli1a!iilor firmei. Numerarul de1a6at de opera!iuni poate fi ob!inut pornind de la profitul net al perioadei( prin corectarea acestuia cu 5aloarea c/eltuielilor cu amortizarea. aferent perioadei( amortizarea fiind o c/eltuial Lficti5M "nemonetar#( care nu produce efecte asupra numerarului 1enerat( dar care a fost luat %n considerare la determinarea profitului net. 4:ist %ns -i alte influen!e care afecteaz numerarul 1enerat "sau consumat# la ni5elul unei perioade( influen!e care 5or fi e:plicitate %n continuare. Pornind de la accep!iunea financiar a bilan!ului contabil %n cadrul creia pasi5ul bilan!ier reprezenta ansamblul resurselor de care firma poate dispune la un moment dat( iar acti5ul bilan!ier re1rupa ansamblul alocrilor acestor resurse( putem %ntocmi urmtoarea reprezentare 1rafic9 AC3I6 .A(I6

Alocri

Resurse

Num !a! =bser5m astfel( c o cre-tere "resurs# de numerar poate fi determinat fie de cre-teri ale pasi5ului bilan!ier( fie de scderea alocrilor din acti5ul bilan!ier de a lun1ul unei perioade. Asemenea resurse de numerar pot fi9

o scdere a oricrui element de acti5 cu e:cep!ia acti5elor imobilizate -i a numerarului( o scdere a 5alorii brute a acti5elor imobilizate( o cre-tere a oricrei obli1a!ii.

An mod similar( o scdere "utilizare# a numerarului de a lun1ul unei perioade poate sur5eni fie ca urmare a cre-terii alocrilor din acti5ul bilan!ier( fie ca urmare a scderii pasi5ului bilan!ier. 4:emple de utilizri de numerar pot fi9

Pagina !7

cre-terea oricrui post de acti5 cu e:cep!ia acti5elor imobilizate -i a numerarului( cre-terea 5alorii brute a acti5elor imobilizate( scderea oricrei obli1a!ii.

$en!ionm c 5aria!ia imobilizrilor se calculeaz %n )alo!i $!ut "neafectate de c/eltuielile cu amortizarea# pentru a surprinde cre-terea sau scderea real a 5alorii acestora( independent de influen!a amortizrii. Practic( in5esti!iile %n imobilizri pot fi determinate pe baza rela!iei9
Ac,izitii de imobilizari = I;A7 I;A8 + A;A + 4C8

rela!ie %n care I$= 1 este 5aloarea net a imobilizrilor corporale la sf>r-itul perioadei( I$= 8 5aloarea lor net la %nceputul perioadei( A$= c/eltuielile cu amortizarea imobilizrilor pe parcursul perioadei( iar 3CR 5aloarea contabil rmas a imobilizrilor cedate "%n e5entualitatea %n care au e:istat -i cesiuni de imobilizri la ni5elul perioadei#. )up determinarea resurselor -i utilizrilor de numerar acestea pot fi redate %ntr-un format tabelar prezentat %n literatura de specialitate sub denumirea de Q.abloul Utilizri -ResurseM sau tablou de finan!are. )esi1ur c totalul utilizrilor trebuie s corespund cu totalul resurselor( cre-terea numerarului urm>nd a fi %nre1istrat %n cate1oria utilizrilor perioadei( iar scderea de numerar( %n cate1oria resurselor. 3a$loul utiliz&!i I ! %u!% U3ILIZRI

(AU

cre-teri ale oricror posturi de acti5 "cu e:cep!ia acti5elor imobilizate -i a numerarului# cre-terea 5alorii brute a acti5elor imobilizate scderea oricrei obli1a!ii C! ,t ! d num !a!

R5(UR(5 Numerar 1enerat de opera!iuni Profit net Amortizare scderi ale oricror posturi de acti5 "cu e:cep!ia acti5elor imobilizate -i a numerarului# scderea 5alorii brute a acti5elor imobilizate cre-terea oricrei obli1a!ii (c&d ! d num !a!

Profitul net se poate constitui inte1ral %ntr-o surs de numerar numai dac este rein5estit %n totalitate. )in acest moti5( %n situa!ia %n care tabloul utilizri 0 resurse este construit pe baza unui bilan! %ntocmit dup repartizarea profitului net( doar profitul net rein5estit trebuie re!inut %n cate1oria surselor de numerar aferente perioadei. )ac perioada considerat consemneaz realizarea unei pierderi( aceasta 5a trebui redat %n cate1oria utilizrilor numerarului. Pentru a ilustra modul de %ntocmire a tabloului utilizri 0 resurse considerm %n cele ce urmeaz o societate comercial QA<CM S.A. aflat %n primul an de acti5itate( care opereaz %n sfera comer!ului. <ilan!ul contabil prescurtat( contul de profit -i pierdere -i situa!ia flu:urilor de numerar %ntocmite de mana1ementul firmei sunt prezentate %n pa1inile urmtoare 9 LA8CM (.A. 8ilan' conta$il p! %cu!tat LA8CM (.A. Cont d p!o"it ,i pi !d !

Pagina !2

% mil* +ei % ACTI" Active i/o0ili1ate !tocuri Creante Disponi"ilitati Active circulante T*TAL ACTI" PA3I" Capital social Profit reinvestit Capitaluri proprii Credite "ancare &! $urnizori Alte datorii Dividende de plata 6"li7atii catre "u7et Total datorii T*TAL PA3I" +#+$ . /22 231 .%., 2#,+

/... 5 +%%4 2.. 100. 0. 5 3 .#22 2#,+

"enituri de exploatare enituri din vanzarea marfurilor C&eltuieli din exploatare Cheltuieli cu marfurile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu utilitatile Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu amortizarea E)ULTAT DIN EXPL*ATA E enituri financiare Cheltuieli financiare E)ULTAT FINANCIA P *FIT B UT Impozit pe profit P *FIT NET 4 repartizari pentru dividende

% mil* +ei % #$%% ,-.. #''( /-.. 0/. 0/. 1-.. 020 +,$ . /// -+++ (+ 3 .$ 5

LA8CM (.A. (itua'ia "lu4u!ilo! d num !a! 0 metoda direct

Pagina !3

Incasari Incasari din vanzarea marfurilor Plati Plata marfurilor achizitionate Exploatare Plata salariilor Plata utilitatilor Plata chiriei Plata impozitului pe profit Flux net din exploatare Incasari anzari mijloace fixe anzari imo"ilizari financiare Plati Achizitionare mijloace fixe Achizitionare imo"ilizari financiare Incasari de do"anzi Incasari de dividende Flux net din investitii Incasari )misiune de actiuni Intrare credit Plati Ram"ursare rata credit Plata do"anzi Plata dividende Flux net din finantare FLUX NET DE NUME A Disponi"il la inceputul perioadei Disponi"il la sfarsitul perioadei

% mil* +ei % #'+2 ,8/2 -2$+% %83.. %00. %00. %1-.. . .2%2 % . . -2%%% %2... . . . -2%%% 2%%% /... 1... -4++ %2.. %/// . +%2, 2,. . 231

Investitii

Finantare

An lipsa informa!iilor con!inute %n situa!ia flu:urilor de numerar de mai sus( un utilizator e:tern al informa!iei financiare poate proceda pe baza informa!iilor preluate din bilan!ul -i contul de profit -i pierdere la %ntocmirea tabloului utilizri 0 resurse al numerarului firmei %n %ncercarea de a afla care au fost sursele care au 1enerat numerarul QA<CM S.A. -i care au fost utilizrile acordate de mana1ementul firmei numerarului. An mod uzual te/nica elaborrii tabloului de QUtilizri - ResurseM presupune construirea unui bilan! diferen!ial cu a6utorul cruia s poat fi identificate toate 5aria!iile posturilor de acti5 -i pasi5 %n raport cu 5alorile de la %nceputul perioadei analizate. An e:emplul considerat( fiind 5orba de o firm nou %nfiin!at 5aria!iile soldurilor posturilor bilan!iere sunt e1ale c/iar cu soldul lor final. An aceste condi!ii aspectul tabloului QUtilizri 0 ResurseM al QA<CM S.A. se prezint astfel9 3A8LOUL U3ILIZRI # R5(UR(5 al LA8CM (.A. - mil. lei U3ILIZRI Cre-tere acti5e 5aloare brut# Cre-tere crean!e imobilizate "%n R5(UR(5 Num !a! * n !at d op !a'iuniN - Profit net rein5estit &888 - Amortizare 4&& Aport la capitalul social 2B1 * & 4888

Pagina !!

C! ,t ! a num !a!ului 3otal

Cre-tere C.S Cre-tere furnizori DB1 Cre-tere alte datorii B01B 3otal

&88 8 +& B01B 1

Acest tablou rele5 sursele de numerar ale firmei9

acti5itatea economic a firmei a 1enerat 21 mil.lei ac!ionarii societ!ii au pus la dispozi!ia firmei 4888 mil.lei alte &88 mil.lei au fost atrase %n cadrul firmei pe seama cre-terii creditelor bancare pe termen scurt cre-terea obli1a!iilor firmei fa! de furnizorii si reprezint -i ea o surs de numerar %n 5aloare de 1 8 mil.lei o ultim surs de numerar %n sum de +& mil.lei se datoreaz cre-terii celorlalte datorii ale firmei "ctre propriul personal( bu1et -i ac!ionari#.

7a! de informa!iile prezentate de mana1ementul firmei %n situa!ia flu:urilor de numerar constatm %ns unele diferen!e9

acti5itatea de creditare a firmei a %nsemnat nu doar contractarea unui credit de &88 mil.lei cum su1ereaz tabloul de QUtilizri 0 ResurseM( ci contractarea unui credit %n 5aloare de 1888 mil.lei urmat de rambursarea pe parcursul perioadei a unor rate %n sum de &88 mil.lei( tabloul de QUtilizri 0 ResurseM nu permite rele5area e:act a 5olumului pl!ilor efectuate ctre participan!ii la circuitul economic al firmei "personal( furnizori( bu1et( ac!ionari# 0 informa!ii disponibile %n cazul raportrii %ntocmite de mana1ement( el rele5>nd doar 5aria!iile obli1a!iilor ctre furnizori -i ceilal!i creditori ai firmei.

An pri5in!a utilizrilor acordate numerarului firmei %n perioada analizat tabloul de QUtilizri 0 ResurseM prezint urmtoarele informa!ii9

suma de &888 mil.lei a fost utilizat %n 5ederea ac/izi!ionrii de acti5e imobilizate( ne%ncasarea contra5alorii unor crean!e %n sum de 4&& mil.lei a pri5at firma de un 5olum ec/i5alent de numerar

Antruc>t perioada analizat se %nc/eie cu o cre-tere a numerarului %n sum de &21 mil.lei( aceast 5aloare a fost redat %n cate1oria utilizrilor.

#.3.3. 0etoda indirect de calcul a flu/urilor de numerar Pe baza considera!iilor de mai sus( practica financiar a dez5oltat -i o metod de calcul a flu:urilor de numerar( metod cunoscut sub denumirea de m tod& indi! ct&. Aceasta permite determinarea 5alorii %ncasrilor "sau pl!ilor# prin a6ustarea 5alorii contabile a 5eniturilor "sau c/eltuielilor# care dau na-tere flu:urilor de numerar respecti5e( cu 5aria!iile posturilor bilan!iere aflate %n coresponden! cu elementul de 5enit sau c/eltuial considerat. $etoda poate fi aplicat ca urmare a reflectrii %n dubl partid a opera!iunilor economice %n e5iden!ele contabile. 3om e:emplifica aceast te/nic %n cele ce urmeaz( %ncerc>nd s determinm 5olumul anual al %ncasrilor din 5>nzri al QA<CM S.A. prin a6ustarea 5eniturilor din 5>nzri reflectate %n contul de profit -i pierdere cu 5aria!ia unui post bilan!ier aflat %n coresponden! cu aceste 5enituri. 3om porni de la te/nica de reflectare contabil a 5eniturilor din 5>nzri -i a %ncasrii acestor 5enituri9

5>nzarea pe baz de factur a mrfurilor presupune debitarea unui cont de crean!e "411 Clien!i# cu 5aloarea mrfurilor 5>ndute( concomitent cu creditarea unui cont de 5enituri "'8' 3enituri din 5>nzarea mrfurilor# cu aceea-i sumJ

Pagina !)

%ncasarea 5alorii facturilor emise presupune debitarea unui cont de trezorerie "de e:. &1 1 Conturi la bnci %n lei# cu 5aloarea sumelor %ncasate( concomitent cu creditarea contului de crean!e cu aceast 5aloare.

Situa!ia celor trei conturi de mai sus la finele primului an de func!ionare al QA<CM S.A. 5a fi atunci cea prezentat %n continuare. =bser5m c mrimea de interes 0 %ncasrile din 5>nzri este reflectat at>t %n rula6ul debitor al contului &1 1( c>t -i %n rula6ul creditor al contului 411. Antruc>t pentru orice cont de acti5 este 5alabil e1alitatea
Sold final = Sold initial + 8ula: debitor 8ula: creditor (

obser5m c %n cazul contului 411 aceast e1alitate ne permite determinarea rula6ului creditor( deci a %ncasrilor din 5>nzri( pe baza e1alit!ii9
8ula: creditor = 8ula: debitor " Sold final Sold initial #

/11 Clienti !i 9 . aloarea marfurilor vandute Incasari facturi #'+2 emise !f9/22

,-..

,., enituri din vanzari de marfuri !i9. aloarea marfurilor ,-.. vandute

2101 Disponi"il la "anci !i 9 . Incasari facturi emise

#'+2

Gtiind conform celor de mai sus c rula6ul debitor al contului 411 este e1al cu rula6ul creditor al contului '8' -i deci cu 5aloarea 5eniturilor din 5>nzri( putem scrie rela!ia9 <nca%&!i din )2nz&!i K 3enituri din 5>nzri de mrfuri - Clien!i K K ',88 0 "4&& 0 8# K '+4& mil.lei

Sau( la modul 1eneral( totalul %ncasrilor din 5>nzri ale unei firme( indiferent de obiectul de acti5itate al acesteia( poate fi determinat cu rela!ia9 <nca%&!i din )2nz&!i K Cifra de afaceri - Clien!i - Alte crean!e de e:ploatare .e/nici similare pot fi aplicate %n 5ederea reconstituirii 5alorii pl!ilor efectuate pentru stin1erea obli1a!iilor reprezentate de e:emplu de impozitul pe profit( sau dob>nzile datorate la credite9 Impozitul p p!o"it pl&tit K C/eltuielile pri5ind impozitul pe profit "cont 2*1# - Impozit pe profit datorat "cont 441 0 din ane:a + a bilan!ului# .l&'i d do$2nzi K C/eltuieli pri5ind dob>nzile "cont 222# - )ob>nzi de plat "din ane:a + a bilan!ului# A5>nd %n 5edere faptul c la %nc/iderea unui e:erci!iu soldurile tuturor conturilor de 5enituri -i c/eltuieli sunt %nc/ise prin intermediul contului de profit -i pierderi "1 1#( de5ine posibil reconstituirea 5alorii flu:urilor de numerar -i prin a6ustarea direct a ! zultat lo! e:erci!iului %n raport cu amortizarea aferent perioadei( respecti5 cu 5aria!iile posturilor de acti5 -i pasi5 aflate %n coresponden! cu elementele de 5enituri -i c/eltuieli luate %n considerare la determinarea rezultatului considerat.

Pagina !*

3om ilustra acest lucru pentru cazul QA<CM S.A. )eterminarea flu:ului de numerar net din e:ploatare se poate realiza astfel9 %lement de calcul R zultatul din 4ploata! Amortizare 3aria!ie stocuri 3aria!ie clien!i 3aria!ie al!i debitori comerciali 3aria!ie furnizori 3aria!ie alte datorii de e:ploatare 1 C/eltuieli pri5ind impozitul pe profit Flu4 d num !a! n t din 4ploata! Suma CBG & 8 - 4&& 8 1 8 8 8 1D0D

K N N N # A

4ste posibil re1ruparea 5aria!iilor tuturor conturilor care se refer la ciclul de e:ploatare al firmei %ntr-un sin1ur termen de a6ustare9 5aria!ia necesarului de fond de rulment din e:ploatare. )esi1ur c este posibil -i determinarea flu:ului de numerar net din e:ploatare pornind de la profitul net al perioadei( dup a6ustarea acestuia pentru a elimina influen!ele rezultatului financiar -i a celui e:cep!ional9 Flu4 d num !a! n t din 4ploata! K Profit net A6ustri pentru elemente financiare -i e:cep!ionale N Amortizare 0 3aria!ia necesarului de fond de rulment din e:ploatare ;imitele %n aplicarea %n practic a metodei indirecte sunt urmtoarele9

redarea flu:urilor de numerar pe o baz net( adic sub forma unei diferen!e %ntre %ncasrile -i pl!ile aferente perioadei "e:9 %n cazul opera!iunilor de creditare nu este posibil e5iden!ierea distinct a contractrilor de noi credite %n perioada analizat( respecti5 a rambursrilor de rate la creditele e:istente( ci doar redarea 5aria!iei nete a creditelor bancare %n perioada considerat#( imposibilitatea izolrii opera!iunilor care nu afecteaz numerarul doar cu a6utorul informa!iilor bilan!iere "de e:emplu cazul ree5alurii imobilizrilor corporale#( imposibilitatea separrii pe criteriul func!ional a tuturor crean!elor -i datoriilor firmei( imposibilitatea alocrii 5eniturilor sau c/eltuielilor datorate diferen!elor de curs 5alutar( conform aceluia-i criteriu func!ional

#.3.". Analiza flu/ului de numerar disponibil = alt te/nic de prezentare -i analiz a flu:urilor de numerar %ncearc o delimitare %ntre flu:urile asociate acti5it!ii economice a firmei -i flu:urile de numerar financiare 0 flu:urile de numerar nete %n rela!ia cu aportatorii e:terni de numerar %n cadrul firmei9 creditorii -i ac!ionarii. 7lu:ul de numerar net 1enerat de acti5itatea firmei dup plata impozitului pe profit -i dup finan!area cre-terii ei interne este denumit "lu4 d num !a! di%poni$il 0 el put>nd fi utilizat de firm %n 5ederea rambursrii aporturilor de numerar aduse de creditorii financiari ai firmei( precum -i pentru remunerarea acestora( respecti5 a ac!ionarilor. Cre-terea economic a firmei este reprezentat de in5esti!iile de capital ale firmei "ac/izi!iile de imobilizri#( respecti5 de in5esti!iile realizate %n 5ederea asi1urrii necesarului de finan!are a ciclului de e:ploatare -i al asi1urrii continuit!ii acestuia. An acest caz 5om considera necesarul de finan!are al ciclului de e:ploatare e:primat prin intermediul acti) lo! ci!culant n t determinate ca diferen! %ntre 5aloarea total a acti5elor circulante -i 5aloarea pasi5elor curente atrase de firm %n cadrul ciclului de e:ploatare "datoriile pe termen scurt nefinanciare#9
AC9 = AC 5@S nefinanciare .
5atoriile firmei cu pri-ire la di-idendele destinate acionarilor proprii nu se refer' la ciclul de exploatare motipentru care nu au fost luate n calcul&
1

Pagina !/

Prin defini!ie flu:ul de numerar disponibil trebuie s fie e1al cu suma al1ebric a "lu4u!ilo! "inancia! . ;a r>ndul lor( flu:urile financiare nu mai sunt delimitate %n %ncasri -i pl!i( recur1>ndu-se la o separare -i definire a acestora %n raport cu cele dou mari cate1orii de aportatori e:terni de fonduri9

flu: de numerar net %n rela!ia cu creditorii financiari9 definit ca diferen! %ntre pl!ile de dob>nzi -i 5aria!ia creditelor financiare flu: de numerar net %n rela!ia cu ac!ionarii9 definit tot ca o diferen!( dar %ntre pl!ile de di5idende -i aporturile %n numerar la ma6orarea capitalului social.

Aceast re1rupare permite o apreciere a sensului flu:urilor financiare %ntre firm -i aportatorii e:terni de fonduri9 o 5aloare poziti5 a flu:ului de numerar indic o ie-ire net de numerar din firm( %n timp ce o 5aloare ne1ati5 semnaleaz o intrare net de numerar %n firm dinspre aportatorul considerat. = astfel de aran6are a flu:urilor de numerar pentru cazul QA<CM S.A. este prezentat %n tabelul de la pa1ina urmtoare. Situa!ia flu:urilor de numerar disponibile -i financiare pentru QA<CM S.A. "1# - mil.lei Rezultat exploatare Amortizare ariatia AC' Investitii in imo"ilizari Flux de nu/erar din operatiuni5 dupa finantarea cresterii econo/ice Impozit pe profit4 Flux de nu/erar disponi0il Plati de do"anzi ariatie credite Flux net de nu/erar in relatia cu creditorii Plati de dividende Aporturi in numerar la majorare capital social Flux net de nu/erar in relatia cu actionarii Total fluxuri financiare /3020 %08. 2... -+%2% 3 -+%2, /// 2.. -2, . /... -+%%% -+%2,

O impozitul pe profit a fost determinat !in>nd cont de deductibilitatea fiscal a c/eltuielilor cu dob>nzile( pe baza rela!iei9 Impozit pe profit K "Rezultatul e:ploatrii 0 C/eltuieli cu dob>nzi# : Cota impozitului pe profit " &R#. An prezen!a tuturor cate1oriilor de 5enituri -i c/eltuieli rela!ia aplicabil pentru determinarea flu:ului de numerar disponibil presupune utilizarea profitului net %n locul rezultatului e:ploatrii( calcul redat %n tabelul care urmeaz9 Situa!ia flu:urilor de numerar disponibile pentru QA<CM S.A. " #

( ( ( %

Profit net Amortizare Cheltuieli cu do"anzi ariatia AC' Investitii in imo"ilizari

1020 /// %08. 2...

?inane$ @eoria pieelor financiare$ ?inanele ntreprinderilor$ Analiza i gestiunea financiar' 3 I& Stancu$ %d& 9 p& Flux -+%2, %conomic'$ (ucureti 766/$ !#6de nu/erar disponi0il

Pagina !1

#.3.#. 1e!tura cu noiunile echilibrului financiar static An msura %n care con!inutul tabloului de finan!are este re1rupat %n raport cu lic/iditatea elementelor de acti5( respecti5 cu e:i1ibilitatea elementelor de pasi5 este posibil elaborarea unui tablou e:plicati5 al 5aria!iei trezoreriei nete la ni5elul perioadei pe baza 5aria!iilor fondului de rulment( respecti5 a ne5oii de fond de rulment la ni5elul perioadei considerate. Aceste tablou este cunoscut %n literatura de specialitate sub denumirea de tablou de finan!are. Acest tablou este totodat foarte util %n aprecierea tendin!elor de e5olu!ie a indicatorilor utiliza!i %n 5ederea aprecierii ec/ilibrului financiar static. Anterior a fost e5iden!iat faptul c( orice opera!iune economic %ntreprins de societate are inciden! %n modificarea elementelor patrimoniale -iBsau 1enereaz flu:uri de 5enituri -i c/eltuieli. 54 mplu9 a. plata impozitului pe profit determin modificri patrimoniale "se crediteaz contul M<anca %n leiMdiminuarea unui element de acti5- -i se stin1e obli1a!ia de plat ctre bu1et prin debitarea contului LImpozit pe profitM - diminuarea unui element de pasi5#. b. facturarea de mrfuri ctre un client induce modificri patrimoniale "prin crean!a care apare asupra clientului# dar 1enereaz -i un flu: de 5enit. c. plata dob>nzii aferente creditului contractat de societate 1enereaz un flu: de c/eltuieli dar -i o modificare patrimonial prin creditarea "scderea# contului M<anca %n leiM. )ac prima situa!ie 1enereaz un flu: de numerar "plata impozitului#( %n sc/imb cea de a doua opera!iune nu afecteaz trezoreria dec>t %n momentul %ncasrii contra5alorii mrfurilor facturate. An ultima situa!ie( remarcm modificri at>t %n situa!ia patrimonial c>t -i %n contul de profit -i pierdere( dar cu inciden! -i %n tabloul flu:urilor de numerar. An concluzie( trezoreria societ!ii 5ariaz at>t ca efect al 5aria!iei soldurilor elementelor de acti5 -i de pasi5 "%ntre %nceputul -i sf>r-itul perioadei de 1estiune analizate# c>t -i ca efect al 1enerrii flu:urilor de 5enituri -i c/eltuieli ale acelea-i perioade. An capitolul dedicat studiului ec/ilibrului financiar static a fost demonstrat ecua!ia ec/ilibrului financiar9 3N A FR I NFR .abloul de finan!are reflect modul de formare a fondului de rulment net 1lobal "7RN?# -i modul de alocare "utilizare# a acestuia p>n la dimensionarea trezoreriei nete. A-a cum tabloul soldurilor intermediare de 1estiune "SI?# e:plic formarea pe paliere succesi5e a rezultatului net ob!inut de societate la finele unei perioade de 1estiune( ta$loul d "inan'a! rele5 )a!ia'ia t! zo! !i i n t %n decursul acelea-i perioade( adic modul %n care s-a realizat ec/ilibrul func!ional. Conceptul de Lne5oi-resurseM pleac de la ideea c orice element din acti5ul bilan!ier reprezint o alocare( o %ntrebuin!are a unei surse financiare e:istente -i e5iden!iat %n pasi5ul bilan!ier. $ai departe( o cre-tere a unui post de acti5 1enereaz o ne5oie de finan!are care se 5a %nre1istra %n coloana LNe5oiM( a-a cum de altfel orice cre-tere a unui post de pasi5 %nseamn o de1a6are de resurs -i se 5a %nscrie %n coloana LResurseM. An cadrul tabloului de finan!are redat %n cuprinsul pa1inii urmtoare distin1em dou pr!i.

Pagina !6

.!ima pa!t e5iden!iaz ec/ilibrul structural care se realizeaz %ntre elementele stabile ale bilan!ului( altfel spus( ec/ilibrul care s-a realizat %ntre intrrile -i ie-irile de capitaluri( adic 5aria!ia fondului de rulment net 1lobal. Aceast 5aria!ie este de fapt e:presia politicii de in5esti!ii -i de finan!are adoptate de societate %n decursul unei perioade date 9 5aria!ia resurselor permanente - 5aria!ia alocrilor stabile. An structura prezentat mai sus capacitatea de autofinan!are este prezentat sub forma unei surse stabile( pe seama creia societatea %-i propune finan!area in5esti!iilor( plata di5idendelor ctre ac!ionari -i rambursarea datoriilor financiare contractate pe termen mediu -i lun1. )ac aceast surs se do5ede-te insuficient( societatea 5a fi ne5oit s 1seasc noi surse de finan!are9 emisiune de titluri financiare "ma6orarea capitalului social#( 5>nzri de acti5e( respecti5( contractarea de noi datorii financiare. Prin compararea 5aria!iei resurselor stabile cu 5aria!ia ne5oilor stabile 5a rezulta o 5aria!ie poziti5 a fondului de rulment net 1lobal "resurs net#( sau o 5aria!ie ne1ati5 "utilizare net#. An prima situa!ie este probat capacitatea societ!ii de a de1a6a un surplus monetar din opera!iunile de finan!are -i de in5esti!ii( pe c>nd %n cea de a doua situa!ie( societatea se confrunt cu un deficit monetar din aceste opera!iuni "pe seama intensificrii politicii in5esti!ionale -i care( %n timp( ar trebui s conduc la refacerea fondului de rulment( sau pe seama scderii surselor stabile ca urmare a %nre1istrrii de pierderi( deci diminuarea capitalurilor proprii( sau rambursarea datoriilor financiare( cu efect fa5orabil %n timp prin eliminarea c/eltuielilor financiare aferente#. An concluzie( scderea fondului de rulment net 1lobal -i cre-terea ne5oii de fond de rulment %nseamn instalarea unui dezec/ilibru cronic de trezoreriei -i e:punere mare a societ!ii la riscul de faliment.

R5(UR(5 )i5idende de plat 7lu:uri de fonduri 1enerate din acti5itate "CAF# Ac/izi!ii de imobilizri Cesiuni de acti5e imobilizate Scderea capitalurilor proprii Cre-terea capitalurilor proprii Rambursarea %mprumuturilor pe termen mediu( lun1 Cre-terea %mprumuturilor pe termen mediu -i lun1 A. 6a!ia'ia "ondului d !ulm nt n t *lo$al 0 FRN-1 3aria!ia ne5oii de fond de rulment de e:ploatare 3aria!ia ne5oii de fond de rulment de e:ploatare "ne5oi# "resurse# 3aria!ia ne5oii de fond de rulment %n afara 3aria!ia ne5oii de fond de rulment %n afara e:ploatrii "ne5oi# e:ploatrii "resurse# 8. 6a!ia'ia n )oii d "ond d !ulm nt 0 NFR1 3aria!ia trezoreriei "ne5oi# 3aria!ia trezoreriei "resurse# C. 6a!ia'ia t! zo! !i i 0 3N1 AF8FCA0 sau9 3N F NFR A FRN.a!t a a doua a tabloului de finan!are reflect modul de formare a 7RN? pe baza elementelor patrimoniale situate %n partea de 6os a bilan!ului.

U3ILIZRI

Pagina )#

$ai precis( se e5iden!iaz modul de alocare a fondului de rulment net 1lobal pentru acoperirea ne5oii de fond de rulment. Pe acest palier( tabloul permite aprecierea felului %n care se realizeaz ec/ilibrul financiar pe termen mediu "prin compararea resurselor ciclice cu alocrile ciclice# -i ec/ilibrul monetar "prin compararea flu:urilor de %ncasri cu flu:urile de pl!i#. Putem scrie acum a doua rela!ie de calcul a 5aria!iei ne5oii de fond de rulment net 1lobal9 FRN- A Acti) ci!culant "Nacti5e de trezorerie# I # Dato!ii p t !m n %cu!t "Npasi5e de trezorerie# Aceast rela!ie este ilustrat %n sc/ema urmtoare. 6a!ia'ia "ondului d !ulm nt n t *lo$al Cre-terea stocurilor -i crean!elor de e:ploatare Cre-terea altor debitori Reducerea altor datorii de e:ploatare Reducerea datoriilor ctre al!i creditori Reduceri de stocuri -i crean!e de e:ploatare Reducerea altor debitori Cre-terea datoriilor de e:ploatare Cre-terea datoriilor %n afara e:ploatrii

6a!ia'ia n )oii d "ond d !ulm nt 6a!ia'ia t! zo! !i i n t " 7RN? - N7R# An concluzie 5aria!ia fondului de rulment net 1lobal se re1se-te prin %nsumarea 5aria!iilor ne5oii de fond de rulment -i a trezoreriei nete9 FRN- A 3N F NFR

Pagina )7

Capitolul 6I

B. Analiza p $aza indicato!ilo! "inancia!i

Analiza indicatorilor financiari reprezint un instrument eficient de interpretare a declara!iilor financiare( constituindu-se %ntr-un fundament de baz %n elaborarea de ctre mana1ement a 5iitoarei politici financiare a firmei. Analistul financiar trebuie s fie %n msur s 9 aprecieze dac 9 societatea a fost performant %n trecut( societatea 5a a5ea o situa!ie financiar bun %n 5iitor sesizeze orice sc/imbare a performan!elor societ!ii( %n cel mai scurt timp( remarce orice semnal care ar putea determina sc/imbri poziti5e sau ne1ati5e %n 5iitor detecteze punctele slabe ale companiei care pot fi %mbunt!ite . Pentru ca ace-ti indicatori s fie rele5an!i( ni5elul lor t! $ui compa!at cu9 cel ec/i5alent unor perioade anterioare "compara!ia intern# alte standarde "compara!ia e:tern9 concuren!a( medii sectoriale( 5alori recomandate %n literatura de specialitate sau solicitate de bnci %n cadrul opera!iunilor de creditare#. Principalele aspecte referitoare la acti5itatea unei firme( care fac obiectul analizei pe baza indicatorilor financiari sunt9 rentabilitatea 0 fiind totodat analizat -i eficien!a "randamentul# utilizrii acti5elor firmei( respecti5 eficien!a utilizrii resurselor umane "producti5itatea muncii# riscurile la care este e:pus firma 0 analiza posibilit!ii apari!iei perturbrilor %n flu:ul de pl!i al firmei "incapacitatea de plat# sau a insol5abilit!ii "riscul de faliment#. $.1. Cate!oriile de indicatori financiari Analiza indicatorilor financiari

Analiza sol5abilit!ii

Analiza utilizrii acti5elor Cifra de afaceriB Acti5e totale Cifra de afaceriB Acti5e imobiliz. Cifra de afaceriB Stocuri

Analiza lic/idit!ii

Analiza profitabilit!ii

Analiza producti5it!ii

Capital propriuB Acti5e totale

Rata curent

Profit netB Capital propriu

3>nzriB An1a6at

)atoriiB Capital propriu

Rata rapid imediat

Profit brutB Acti5e totale

Profit netB An1a6at

)atoriiB Acti5e totale

Perioada de %ncasare a crean!elor

$ar6a Profit brut

)atoriiB 7lu:uri de numerar

Perioada de plat a facturilor

$ar6a Profit net

Pagina )2

$.2. 2ec(enele analizei bazate pe indicatori Pentru a analiza firma( analistul trebuie s parcur1 urmtorii pa-i 9 1. Analiza p!o"ita$ilit&'ii O p !"o!man' i Rentabilitatea financiar - R

Rentabilitatea economic - R $ar6a profitului brut - R

$ar6a profitului net - R Analiza utiliz&!ii acti) lo! 0indicato!i d !andam nt1 Randamentul acti5elor - R

Randamentul acti5elor corporale - R

+.

Numrul mediu de rota!ii al stocurilor - : Analiza %ol)a$ilit&'ii ?radul de autonomie financiar "sol5abilitatea patrimonial# - R

Raportul datorii pe capital propriu - R ?radul de %ndatorare - R

4.

?radul de acoperire a datoriilor 0 : Analiza lic7idit&'ii Rata curent - :

Rata rapid sau rata imediat - : Perioada de %ncasare a crean!elor - zile

&.

Perioada de plat a facturilor - zile Analiza indicato!ilo! d p!oducti)itat 3>nzri pe an1a6at 0 milioane lei B an1a6at

Profit pe an1a6at 0 milioane lei B an1a6at

$.2.1. Analiza profitabilitii

R nta$ilitat a "inancia!& Rata rentabilit!ii financiare are urmtoarea e:presie9

8 f FGH = Profit net x188 Capital in-estit

Rata rentabilit!ii financiare surprinde eficien!a utilizrii capitalului in5estit de ac!ionarii societ!ii. ;a numitorul rela!iei pot fi utiliza!i urmtorii indicatori9

capitalurile propriiJ capitalul social al firmei.

Pentru o reflectare mai corect a situa!iei capitalurilor in5estite este posibil utilizarea la numitorul e:presiei a mediei aritmetice simple a capitalului in5estit %ntre %nceputul -i sf>r-itul perioadei analizate.

Pagina )3

Indicatorul msoar profitul pe unitatea de capital in5estit sau procentul %n care ac!ionarii %-i recupereaz in5esti!ia din profitul net. 4c/i5alentul an1lo-sa:on al ratei rentabilit!ii financiare este R=4 cu urmtoarea e:presie9
8A%FGH = Profit net x7## Capitalurile actionarilor

Pentru a fi asi1urat atracti5itatea plasamentului %n ac!iunile firmei este necesar ca rata rentabilit!ii financiare s fie superioar %n raport cu rata medie a dob>nzilor bancare sau cu rata rentabilit!ii financiare %nre1istrat la ni5elul altor a1en!i economici cu profil similar. )e men!ionat faptul c %n situa!ia %n care ac!iunile firmei sunt cotate pe o pia! or1anizat condi!ia atracti5it!ii plasamentului %n ac!iunile firmei trebuie s ia %n considerare nu profitul net al acesteia ci di5idendele distribuite ac!ionarilor -i aprecierea %n timp a cota!iei ac!iunii conform rela!iei9

RP =

Curs 1 Curs 8 + )i5idend 1 188 Rata medie a dob>nzii Curs 8

R nta$ilitat a conomic& Rata rentabilit!ii economice are urmtoarea e:presie9

Re = Pr ofit brut 188 [ R ] Capital an1a6at

Rata rentabilit!ii economice este cel mai cuprinztor indicator al eficien!ei economice a unei firme( surprinz>nd eficien!a utilizrii %ntre1ului capital an1a6at indiferent de pro5enien!a acestuia "propriu sau %mprumutat# -i independent de inciden!a fiscalit!ii. ;a numrtorul e:presiei se recomand utilizarea 5alorii profitului brut cumulat cu 5aloarea c/eltuielilor financiare suportate de firm %n perioada analizat "dob>nzile pltite %n contul %mprumuturilor contractate#. 4ste de asemenea posibil utilizarea e:cedentului brut din e:ploatare. Numitorul rela!iei constituie e:presia fondurilor utilizate de a1entul economic analizat( put>nd fi e:primat prin9

totalul acti5ului "pasi5ului# bilan!ierJ capitalurile permanente "suma %mprumuturilor pe termen mediu -i lun1 cu capitalurile proprii determinate ca diferen! %ntre totalul acti5ului bilan!ier -i totalul datoriilor#.

Pentru o reflectare mai corect a utilizrii fondurilor %n perioada analizat este posibil utilizarea la numitorul e:presiei a mediei aritmetice simple a capitalului an1a6at %ntre %nceputul -i sf>r-itul perioadei analizate. 4c/i5alentul an1lo-sa:on al ratei rentabilit!ii economice este R=A a5>nd urmtoarea e:presie9
R=A = Pr ofit %nainte de impozitare -i plata dob>nzilor 188 [ R ] Capitaluri permanente

Pentru a fi asi1urat dezideratul men!inerii substan!ei economice a %ntreprinderii este necesar ca rata rentabilit!ii economice s fie superioar %n raport cu rata infla!iei. Ma!+a .!o"itului 8!ut

Pagina )!

Profit brut $ar6a Profitului <rut "R# K Cifra de afaceri $ar6a Profitului <rut reflect %t!at *ia d p! 'u!i a companiei -i capacitatea acesteia de a controla costurile opera!ionale. $ar6a profitului -i randamentul acti5elor sunt in5ers propor!ionale. Societ!ile care au o mar6 %nalt a profitului tind s %nre1istreze un ni5el sczut al randamentului acti5elor -i in5ers. = mar6 %nalt a profitului nu este neaprat de preferat uneia sczute. .otul depinde de efectul combinat al mar6ei cu randamentul acti5elor. Ma!+a .!o"itului N t Profit net $ar6a Profitului Net "R# K Cifra de afaceri Acest indicator e:prim mrimea profitului net ob!inut pe fiecare unitate de moned rezultat din 5>nzri. : 188 : 188

$.2.2. Analiza utilizrii acti(elor Randam ntul Acti) lo! 4ste o msur a intensit!ii utilizrii acti5elor( ceea ce %nseamn c o 5aloare ridicat a acestui indicator semnific o acti5itate %n care acti5ele sunt utilizate intensi5 -i in5ers. Cifra de afaceri Randamentul acti5elor "R# K Acti5e totale medii Randam ntul imo$iliz&!ilo! co!po!al Cifra de afaceri Randamentul imobilizrilor corporale "R# K Imobilizri corporale medii =fer informa!ii asupra eficien!ei utilizrii imobilizrilor corporale. Num&!ul m diu anual d !ota'ii al %tocu!ilo! p!in ci"!a d a"ac !i Cifra de afaceri Randam ntul (tocu!ilo! 0n!. !ota'ii1 A Stocul mediu al perioadei Indicatorul msoar numrul ciclurilor de re%nnoire %n cifra de afaceri a stocurilor( %ntr-o anumit perioad. Aprecierea 5alorii acestui indicator se realizeaz cel mai bine dac se recur1e la o diferen!iere a cate1oriilor ma6ore de stocuri9

: 188

: 188

$aterii prime sau materiale Produc!ie %n curs de e:ecu!ie Produse finite

Pagina ))

$rfuri

)e asemenea este posibil calculul -i a duratei medii de rota!ii a stocurilor e:primat %n zile( pe baza rela!iei9 Stocuri : +2& . !ioada m di d !ota'i a %tocu!ilo! 0zil 1 K Cifra de afaceri

$.2.3. Analiza sol(abilitii Un instrument de baz al aprecierii stabilit!ii sau autonomiei financiare este 1radul %n care acti5ele sunt finan!ate pe seama datoriilor. Pe aceast cale este posibil aprecierea *!adului d %ol)a$ilitat al unei firme 0 adic a capacit!ii acesteia de a rambursa ansamblul obli1a!iilor sale -i de a e5ita %n acest mod riscul de faliment. 4:ist mai multe metode de calcul a indicatorului9 Autonomia "inancia!& Capital propriu Autonomia "inancia!& 0H1 A .otal Acti5e Indicatorul reflect msura %n care firma %-i finan!eaz acti5itatea pe seama resurselor proprii. Cu c>t 5aloarea indicatorului este mai ridicat se poate aprecia c 1radul de autonomie ale acesteia este mai ridicat( deci firma este mai pu!in e:pus la influen!ele factorilor e:terni de mediu. -!adul d /ndato!a! .otal datorii -!adul d /ndato!a! 0H1 A .otal Acti5e Indicatorul arat propor!ia %n care acti5ele firmei au fost finan!ate de creditorii acesteia. Amprumuturile mai mari de &8R din total acti5e( sunt apreciate drept critice. = alt modalitate de apreciere a 1radului de %ndatorare este -i calculul urmtorului raport "denumit %n literatura de specialitate -i bra!ul le5ierului financiar#9 .otal datorii .otal datorii B Capital propriu "R# K Capital propriu Acest indicator trebuie s fie mai mic de 188R. -!adul d acop !i! al dato!iilo! p % ama "lu4ului d num !a! n t d *a+at din op !a'iuni .otal datorii ?rad de acoperire datorii ":# K 7lu: de numerar net din opera!iuni A5>nd %n 5edere c sursa de numerar pentru ac/itarea datoriilor oricrei firme este flu:ul de numerar anual de1a6at de opera!iunile firmei "%n principal din e:ploatare#( indicatorul e:prim numrul mediu de ani %n care firma are capacitatea de a rambursa ansamblul datoriilor sale( e:istente la un moment dat. )ac 5aloarea indicatorului dep-e-te + 0 & ani se poate aprecia faptul c firma risc s se confrunte %n 5iitorul pre5izibil cu probleme de insol5abilitate. : 188 : 188 : 188 : 188

Pagina )*

$.2.". Analiza lichiditii Lic7iditat a unei firme presupune capacitatea acesteia de a face fa! obli1a!iilor sale de plat pe termen scurt -i deci de e5itare a strii de incapacitate de plat. Capacitatea unei societ!i de a--i plti datoriile rezid %n lic/iditatea acti5elor sale. )ecala6ul %ntre termenele de lic/iditate ale acti5elor -i cele de e:i1ibilitate ale datoriilor este principala cauz a insol5abilit!ii. Rata cu! nt& Acti5e circulante Rata curent ":# K Pasi5e curente ").S# Indicatorul apreciaz disponibilitatea alocrilor ciclice %n raport cu mrimea datoriilor e:i1ibile pe termen scurt "scadente %n mai pu!in de 1 an#. Studii empirice realizate asupra unui numr mare de firme + au artat c firmele care au a5ut un ni5el al ratei curente mai mic de 0 + pe durata mai multor e:erci!ii au de5enit insol5abile. Antruc>t %n unele tipuri de afaceri 1radul de lic/iditate a stocurilor poate fi mai redus( %n practica financiar se calculeaz -i un alt indicator %n 5ederea aprecierii lic/idit!ii firmei9 Rata !apid& Acti5e circulante - Stocuri Rata rapid ":# K Pasi5e curente )ac este luat %n considerare faptul c -i %ncasarea crean!elor poate decur1e lent sau poate fi perturbat prin falimentul unora dintre debitori este recomandabil -i calculul unui alt indicator %n 5ederea aprecierii lic/idit!ii9 Rata im diat& )isponibilit!i Rata imediat ":# K Pasi5e curente Rata curent -i rata rapid sunt numai ni-te indicatori primari ai lic/idit!ii deoarece nu iau %n considerare caracterul rotati5 al acti5elor -i pasi5elor curente "rota!ia crean!elor( a stocurilor -i a furnizorilor 0 denumi!i -i indicatori secundari de lic/iditate#. Analiza indicatorilor secundari ai lic/idit!ii permite aprecierea capacit!ii firmei de a controla acti5itatea sa comercial9

abilitatea de a controla -i corela mrimea stocurilor cu ni5elul 5>nzrilor abilitatea de a corela politica de credit comercial practicat %n rela!ia cu clien!ii cu decala6ele de plat a facturilor acceptate de furnizorii firmei.

. !ioada d ! cup !a! a c! an' lo! Crean!e : +2& . !ioada d ! cup !a! c! an' 0zil 1 K Cifra de afaceri
+

Principles of corporate finance 3 8&A& (reale> i S&C& ;>ers$ %d& ;c2raI 3 Cill$ 9eI Jor= 7667$ p& *6!

Pagina )/

Reprezint perioada medie e:primat %n zile( de %ncasare a crean!elor firmei. 3aloarea indicatorului trebuie analizat %n corela!ie cu politica de credit comercial al firmei. = 5aloare a indicatorului mai ridicat dec>t perioada de %nt>rziere la plat acceptat %n contractele de li5rare %ntocmite de firm indic e:isten!a unor perturbri %n %ncasarea crean!elor. . !ioada d plat& a "actu!ilo! 0"u!nizo!ilo!1 7urnizori : +2& Perioada de ac/itare "zile# K Cifra de afaceri Reprezint perioada medie e:primat %n zile %n care se ac/it obli1a!iile ctre furnizori. 3aloarea sa trebuie s fie corelat cu numrul mediu de zile de %nt>rziere la plat acceptat de furnizorii firmei. An caz contrar( indic perturbri %n derularea flu:ului de pl!i. $.2.#. Analiza producti(itii .!oducti)itat a muncii este un indicator important al modului %n care este utilizat unul dintre factorii de produc!ie 0 resursele umane. 4:primarea cu a6utorul mrimilor financiare a acestui indicator poate fi realizat prin intermediul cifrei de afaceri sau a profitului net. Cifra de afaceri "profit net# Producti5itatea muncii "mil.lei# K Numr mediu de salaria!i Anre1istrarea unor 5alori ridicate la ni5elul celor doi indicatori indic o utilizare eficient a resurselor umane.

$.2.$. Analiza indicatorilor bursieri Pentru cazul firmelor cotate %n cadrul unei pie!e or1anizate de capital 0 cum este cazul <ursei de 3alori <ucure-ti sau a bursei electronice RasdaH e:ist posibilitatea aprecierii performan!elor de pia! cu a6utorul unei alte cate1orii de indicatori denumit indicato!i $u!%i !i( indicatori care %n1lobeaz %n construc!ia lor pre!ul de pia! al ac!iunii. Principalii indicatori bursieri sunt prezenta!i %n continuare9 Rapo!tul p! ' I c2,ti*u!i Pre! de pia! ac!iune Raport pre! Bc>-ti1uri ":# K Profit net per ac!iune Indicatorul reflect durata "%n ani# de recuperare a in5esti!iei %n ac!iunea respecti5 pe seama profitului net care re5ine unei ac!iuni. Indicatorul constituie totodat -i o msur a riscului asociat in5esti!iei %n ac!iunea considerat9 cu c>t raportul este mai mare cu at>t in5esti!ia %n ac!iunea respecti5 poate fi apreciat mai riscant ca urmare a numrului mare de ani %n care este posibil recuperarea in5esti!iei. $ai simplu( raportul pre! 0c>-ti1uri poate fi considerat ca o msur a 5alorii relati5e a ac!iunii comparat cu c>-ti1urile care re5in acesteia. Un raport LmareM semnific un pre! ridicat al ac!iunii. Un raport QmicM

Pagina )1

semnific un pre! sczut al ac!iunii fata de c>-ti1urile societ!ii. Ad6ecti5ele LmareM -i LmicM sunt termeni relati5i. Raportul 5ariaz %n timp %n func!ie de percep!iile in5estitorilor asupra perspecti5elor economice ale firmei sau sectorului. Raportul poate fi considerat mare dac este peste 8 la 1 "de-i este mai mult o obser5a!ie empiric dec>t o re1ul absolut#. = 5aloarea ridicat su1ereaz fie a-teptrile in5estitorilor asupra unui ritm ridicat 5iitor de cre-tere a profiturilor firmei( fie suprae5aluarea ac!iunii respecti5e. = 5aloare sub 18 poate fi considerat mic "%ntr-o economie stabil#. Rapo!tul p! ' I "lu4u!i d num !a! Pre! de pia! ac!iune Raport pre!B flu:uri de numerar ":# K 7lu: de numerar net per ac!iune Interpretarea indicatorului este similar cu cea a raportului pre! 0 c>-ti1. 4l este utilizat pentru a elimina efectele politicilor contabile "cu pri5ire la amortizarea imobilizrilor sau a e5alurii stocurilor# asupra rezultatelor unei firme -i a mri comparabilitatea performan!elor.

Rapo!tul p! ' I )2nz&!i Pre! de pia! ac!iune Raport pre! B 5>nzri ":# K Cifra de afaceri per ac!iune Indicatorul este utilizat %n cazul firmelor recent %nfiin!ate sau care acti5eaz %n sectoare noi %n curs de dez5oltare( firme care nu au reu-it atin1erea pra1ului de rentabilitate. Randam ntul di)id nd lo! )i5idendul per ac!iune Randamentul di5idendelor ":# K Pre! de pia! ac!iune Indicatorul reflect remunerarea in5estitorilor %n ac!iunea respecti5 pe seama di5idendelor acordate acestora. Rapo!tul p! ' I )aloa! conta$il& Pre! de pia! ac!iune Raport pre! B 5aloare contabil ":# K 3aloare contabil per ac!iune Indicatorul ofer informa!ii asupra acoperirii pre!ului de pia! al ac!iunii prin 5aloarea contabil a a5erii ac!ionarilor. 3aloarea contabil a unei ac!iuni este determinat prin raportarea 5alorii capitalurilor proprii la numrul de ac!iuni emis de societate. 4l ofer in5estitorului informa!ii asupra posibilit!ilor sale de recuperare a in5esti!iei %n situa!ia falimentului firmei. : 188

Pagina )6

$.2.3. Descompunerea ratelor de rentabilitate

Mod l l d analiz& a !at i ! nta$ilit&'ii conomic se bazeaz pe descompuneri ale acestei rate %n rate secundare structurate dup criterii care su1ereaz le1ica de formare al indicatorului -i modalit!ile practice de ac!iune %n 5ederea cre-terii 5alorii indicatorului analizat. Asemenea modele sunt urmtoarele9 i#

Re =

Ca Pb A. Ca

7actorii de influen! ai rentabilit!ii economice rele5a!i %n cadrul acestui prim model sunt9 Ca raportul ( adic %ntre cifra de afaceri -i acti5ul total 0 msur a eficien!ei "randamentului# A. fondurilor totale administrate e:primat prin cifra de afaceri de1a6atJ

raportul

Pb ( adic ponderea profitului brut %n cifra de afaceri "mar6a profitului brut#( indicator care Ca
A f Ca Pb A. A f Ca

msoar eficien!a acti5it!ii de produc!ie -i comercializare. ii#

Re =

An cadrul acestui model inter5ine -i un al treilea factor de influen! reprezentat de ponderea acti5elor fi:e %n totalul acti5elor "%nzestrarea te/nic a muncii#. $surarea eficien!ei utilizrii acti5elor prin intermediul cifrei de afaceri realizate se refer %n acest caz numai la acti5ele fi:e afectate ciclului de e:ploatare al a1entului economic considerat.

iii#

Pb Pb Ca R e = Ca = = A. A i A c + Ca Ca Ca A f Ai

Pb Ca 1 Ca Af + 1 Ca Ac

Acest ultim model permite cuantificarea influen!elor e:ercitate asupra ratei rentabilit!ii economice de ctre9

structura acti5elor imobilizate din punctul de 5edere al ponderii de!inute %n cadrul acestora de acti5ele fi:eJ eficien!a utilizrii acti5elor fi:e e:primat prin randamentul acestora "sau 5iteza lor de rota!ie prin cifra de afaceri#J 5iteza de rota!ie a acti5elor circulante prin cifra de afaceri 0 msur a eficien!ei utilizrii acestora.

Mod l l d analiz& a !at i ! nta$ilit&'ii "inancia! sunt construite %n mod similar cu cele destinate analizei ratei rentabilit!ii economice. Astfel de modele sunt urmtoarele9 i# R f =

Ca Pn C pr Ca

Construc!ia -i utilitatea modelului este similar cu cea a primului model de analiz prezentat %n cazul analizei rentabilit!ii economice. ii# R f =

A. Ca Pn C pr A. Ca

Pagina *#

Primul termen al modelului reflect influen!a %ndatorrii asupra rentabilit!ii financiare. Un ni5el %nalt al %ndatorrii( deci o pondere redus a capitalurilor proprii %n totalul pasi5ului "acti5ului# bilan!ier poate antrena "%n anumite condi!ii 0 a se 5edea -i efectul de le5ier financiar# o cre-tere a rentabilit!ii financiare.
P P A. Ca R e:p l b n ( model cunoscut -i sub denumirea de sistem )u Pont e:tins de analiz C pr A. Ca R e:p l Pb a rentabilit!ii financiare.

iii# R f =

.ermenii cuprin-i %n cadrul acestui model de analiz au( %n ordine( urmtoarele semnifica!ii9

influen!a %ndatorrii asupra rentabilit!ii financiareJ randamentul acti5elor totale "5iteza lor de rota!ie prin cifra de afaceri#J eficien!a acti5it!ii de e:ploatareJ po5ara creditelor 0 inciden!a c/eltuielilor financiare "sau( %n sens mai lar1( a rezultatului financiar -i a celui e:cep!ional# asupra profitului brutJ po5ara fiscal 0 inciden!a impozitului pe profit.

$.2.4. +elaia dintre rata rentabilitii economice i rata rentabilitii financiare

le(ierul financiar

Politica de finan!are adoptat de a1entul economic %n sfera atra1erii resurselor de care are ne5oie pentru a--i desf-ura acti5itatea are inciden!e ma6ore asupra ratei rentabilit!ii financiare 0 efect cunoscut sub denumirea de efect de le5ier financiar. Pentru demonstrarea acestui efect se porne-te de la e:primarea profitului net ( Pn ) ca diferen! %ntre rezultatul e:ploatrii ( R e:p l ) -i 5aloarea dob>nzilor ac/itate %n contul %mprumuturilor contractate ( ) < ) ( %n condi!iile ine:isten!ei impozitrii "cota impozitului pe profit 0 8R#9
Pn = R e:p l ) <

3om e:prima 5aloarea dob>nzilor ac/itate ca produs %ntre rata dob>nzilor bancare "sau costul mediu al capitalurilor %mprumutate# Rd -i 5aloarea creditelor an1a6ate "Cr# cu rela!ia
) < = Cr R d

An aceste condi!ii e:presiile ratei rentabilit!ii economice -i a celei financiare pot fi rescrise astfel9

Re =

R e:p l A.

R e:p l = R e A. ( A. reprezent>nd 5aloarea acti5ului total.

respecti5
Rf = R e:p l ) < R e A. R d Cr Pn Rf = = C pr C pr C pr

Presupun>nd c acti5ul total este finan!at e:clusi5 pe seama capitalurilor proprii -i a celor %mprumutate( e1alitatea de mai sus poate fi rescris astfel9
Rf = R e C pr + R e Cr R d Cr C pr

Pagina *7

R f = R e + "R e R d #

Cr ( rela!ie care sintetizeaz efectul de le5ier financiar al %ndatorrii 4. C pr Cr este denumit bra!ul le5ierului. C pr

.ermenul " R e R d # este denumit le5ier financiar( iar raportul

An situa!ia %n care fiscalitatea este prezent( cota de impozit pe profit 5a fi simbolizat I PR. Rela!iile prezentate mai sus se rescriu astfel9

Rf =

(R (R

e:p l

) < ) (1 I P R ) C pr

( R e A. R d Cr ) (1 I P R )
C pr

Rf =

Cpr + R e Cr R d Cr ) ( 1 I P R ) C pr
(1 I P R )

Cr R f = R e + "R e R d # C pr

Rentabilitatea financiar poate fi deci e:primat prin corectarea rentabilit!ii economice cu efectul de le5ier al %ndatorrii. An func!ie de rela!ia e:istent %ntre rentabilitatea economic -i rata dob>nzilor bancare se distin1 dou situa!ii posibile9 a# cazul %n care rata rentabilit!ii economice este superioar %n raport cu rata dob>nzilor bancare 0 efectul de le5ier este poziti-( prezen!a sau cre-terea %ndatorrii duc>nd la cre-terea rentabilit!ii financiare peste 5aloarea celei economiceJ b# cazul %n care rata rentabilit!ii economice este inferioar %n raport cu rata dob>nzilor bancare 0 efectul de le5ier este negati-( prezen!a sau cre-terea %ndatorrii duc>nd la scderea rentabilit!ii financiare sub 5aloarea celei economice. $rimea raportului
Cr "bra!ul le5ierului# e:prim structura financiar a %ntreprinderii. Cu c>t mrimea C pr

acestui raport este mai mare cu at>t efectul de le5ier financiar se 5a manifesta mai intens.

8elaia este cunoscut' n literatura de specialitate sub denumirea de modelul ;odigliani K ;iller

Pagina *2

Capitolul 6II

E. Analiza !i%cului
An accep!iunea sa financiar( conceptul de risc %mbin dou dim n%iuni &9

cea de )a!ia$ilitat a ! zultat lo! unei firme %n raport cu realizrile trecute sau cu a-teptrile
e:istente( ca urmare a modificrii circumstan!elor %n care firma %-i desf-oar acti5itatea !i%cul d "alim nt "riscul declarrii firmei %n stare de insol5abilitate#. A5>nd %n 5edere aceast delimitare( %n cele ce urmeaz 5or fi abordate ambele aspecte ale riscului. 3.1. Analiza (ariabilitii rezultatelor 7irma reprezint o entitate economic aflat %n rela!ie direct cu mediul e:tern prin intermediul partenerilor si comerciali( din amonte sau a5al( a creditorilor si( a bu1etului de stat pentru impozitele datorate. )e asemenea( factori din mediul e:tern( cum ar fi tendin!ele de e5olu!ie ale ratei infla!iei( ratei dob>nzilor( cursurilor de sc/imb influen!eaz dimensiunea rezultatelor financiare ale firmei. Ca urmare a dificult!ii %n ceea ce pri5e-te predictibilitatea cu un anumit 1rad de certitudine a comportamentului partenerilor firmei( sau a e5olu!iei pe care urmeaz s se %nscrie indicatorii macroeconomici( pot apare abateri de la rezultatele a-teptate "sau cele trecute# ale firmei. )in acest punct de 5edere( apreciem c o prim dimensiune a riscului este dat de 5ariabilitatea indicatorilor de rezultate. Cuantificarea riscului din punct de 5edere al 5ariabilit!ii rezultatelor se poate realiza cu a6utorul coeficien!ilor de elasticitate "analiza de senziti5itate# sau pe baze statistice( cu a6utorul unei abordri de tip medie 0 dispersie. 3.1.1. Cuantificarea pe baza coeficienilor de elasticitate

3.1.1.1. +iscul .n acti(itatea de e/ploatare A-a cum s-a artat %n cadrul sec!iunii afectate flu:urilor de numerar( acti5itatea de e:ploatare a firmei reprezint acti5itatea de baz( %ntruc>t aceasta reprezint modalitatea principal prin care firma poate ob!ine cre-terea 5alorii sale pe seama rezultatelor ob!inute. Aceast acti5itate poate fi %ns puternic influen!at de o serie de factori cum ar fi 9 modificrile pre!urilor %n economie 0 la ni5elul produselor firmei sau al materiilor prime utilizate %n procesul de produc!ie "fie datorit infla!iei fie datorit accenturii conmpeti!iei %n cadrul ramurii# 0 pot afecta puternic mar6a comercial dependen!a firmei de un numr redus de furnizori de materii prime 0 poate crea dificult!i %n apro5izionarea cu materii prime put>nd determina fie reducerea 5olumului de acti5itate( fie reducerea mar6ei comerciale
&

?inane$ teoria pieelor financiare$ finanele ntreprinderilor$ analiza i gestiunea financiar' 3 I& Stancu$ %d& %conomic'$ (ucureti 766/$ p& )#2

Pagina *3

 durata -i efectele economice ale bre5etelor -i patentelor 0 dob>ndirea sau e:pirarea acestora poate antrena sc/imbri ma6ore la ni5elul condi!iilor competiti5e din cadrul sectorului( afect>nd 5olumul acti5it!ii firmelor din cadrul acestuia natura sezonier a afacerii 0 poate crea mari dificult!i fie %n direc!ia asi1urrii necesarului de materii prime( fie %n cea a desfacerii produselor dependen!a de un client sau un 1rup de clien!i 0 poate determina scderea considerabil a 5olumului de acti5itate %n cazul pierderii unora dintre ace-ti clien!i( sau poate afecta mar6a comercial modificarea condi!iilor competi!iei %n cadrul sectorului ca urmare a le1isla!iei %n domeniul concuren!ei( sau ca urmare a apari!iei unor noi -i puternici competitori insuficien!a sumelor c/eltuite pentru cercetare dez5oltare sau ineficacitatea acestor acti5it!i 0 pot duce la pierderea a5anta6ului competiti5 al firmei -i la scderea 5olumului ei de afaceri efectele le1isla!iei %n domeniul protec!iei mediului asupra necesarului in5esti!ional sau a c/eltuielilor de %nlturare sau limitare a polurii Pentru cuantificarea acestor riscuri( se poate calcula -i analiza co "ici ntul d la%ticitat al ! zultatului d 4ploata! /n "unc'i d )a!ia'ia ci"! i d a"ac !i "efectul de le5ier de e:ploatare#. Indicatorul e5iden!iaz 5aria!ia rezultatului din e:ploatare " R4# determinat de 5aria!ia cu o unitate a cifrei de afaceri " CA#9

R4 R4 8 Coeficientul de elasticitate "e# = ( unde prin 8 0 a fost simbolizat 5aloarea de referin!. CA CA 8

)in rela!ia de mai sus se ob!ine( prin simplificare( urmtoarea rela!ie9 e=

CA 8 CA 8 PR

unde9 PR reprezint pra1ul de rentabilitate "punct mort#.

Pra1ul de rentabilitate reprezint ni5elul cifrei de afaceri la care 5eniturile din 5>nzri sunt e1ale cu totalul c/eltuielilor de e:ploatare "fi:e -i 5ariabile# -i poate fi determinat pe baza rela!iei9 P8 = C7 1 5 unde9 C7 K c/eltuielile fi:eJ 5 K ponderea c/eltuielilor 5ariabile %n cifra de afaceri.

Se remarc %n acest conte:t c riscul economic( e:primat prin coeficientul de elasticitate al rezultatului de e:ploatare( este cu at>t mai ridicat cu c>t c/eltuielile fi:e sunt mai ridicate -i cu c>t cifra de afaceri este mai apropiat de pra1ul de rentabilitate. Analiza de senziti5itate a rezultatului e:ploatrii poate fi realizat -i %n raport cu al!i factori de risc( dintre cei identifica!i mai sus 9

modificri ale pre!urilor produselor modificri ale pre!urilor materiilor prime modificarea altor cate1orii de c/eltuieli

3.1.1.2. +iscul financiar Alturi de riscul asociat acti5it!ii de e:ploatare( este important analiza riscului asociat 1radului de %ndatorare al firmei. Cre-terea %ndatorrii determin o cre-tere a rentabilit!ii financiare doar %n condi!iile %n care rentabilitatea economic este superioar %n raport cu rata dob>nzii( dar -i o scdere a acesteia %n situa!ia in5ers. Se impune astfel analiza impactului structurii capitalurilor "proprii -i %mprumutate# firmei precum -i cel al modificrii ni5elului ratelor dob>nzii asupra rezultatelor sale.

Pagina *!

Antruc>t %ndatorarea 1enereaz c/eltuieli financiare sub forma dob>nzilor( indicatorul semnificati5 de analiz a impactului politicii de %ndatorare este rezultatul curent( acesta fiind un rezultat cumulat al acti5it!ilor de e:ploatare -i financiare. Rezultatul curent are o deosebit importan! %ntruc>t reprezint rezultatul acti5it!ii reproductibile a firmei "cea care prezint un 1rad de permanen! pentru aceasta#. Coeficientul de elasticitate al rezultatului curent "RC# se calculeaz similar cu cel aferent rezultatului din acti5itatea de e:ploatare9

RC RC 8 eS = CA CA 8
unde PRS K pra1ul de rentabilitate financiar.

sau

eS =

CA 8 CA 8 PR S

Pra1ul de rentabilitate financiar reprezint ni5elul cifrei de afaceri la care 5eniturile din 5>nzri sunt e1ale cu totalul c/eltuielilor de e:ploatare -i financiare "fi:e -i 5ariabile# -i poate fi determinat pe baza rela!iei9 PR S = C7 1 5 unde C7 K c/eltuielile fi:e "inclusi5 cele cu dob>nzile#J 5 K ponderea c/eltuielilor 5ariabile %n cifra de afaceri. An situa!ia %n care rezultatul e:cep!ional este nesemnificati5( elasticitatea rezultatului curent este e1al cu cea a profitului net. Pentru dou firme comparabile( una %ndatorata -i alta ne%ndatorat( elasticitatea este mai mare pentru cea dint>i. 3.1.2. Cuantificarea statistic a riscului

Pentru a dia1nostica firma prin prisma riscului asociat( pot fi analizate rezultatele sale din trecut. = firm care %n trecut a %nre1istrat o 5ariabilitate ridicat a indicatorilor de performan! %n 6urul 5alorii medii( indic o in5esti!ie mai riscant %n ac!iunile acesteia( prin raportare la o firm care a %nre1istrat o e5olu!ie stabil( -i care induce a-teptri poziti5e pri5ind rezultatele sale financiare 5iitoare. Pentru a e:emplifica 5om considera dou proiecte in5esti!ionale9 unul %n care a5em certitudinea unui c>-ti1 de & milioane lei -i un altul %n cazul cruia s-ar putea ob!ine cu -anse e1ale fie 18 milioane( fie nimic. Nu %nseamn c trebuie neaprat s se prefere prima in5esti!ie( dar( %n calitatea sa de in5esti!ie fr risc( aceasta ar putea fi preferat de ma6oritatea in5estitorilor( caracteriza!i de a5ersiune 5iza5i de risc. 3.1.2.1. +iscul acti(itii de e/ploatare Aprecierea riscului asociat acti5it!ii de e:ploatare se poate realiza -i prin apelul la instrumentarul statistic. 3aloarea medie a rezultatului de e:ploatare al unei firme 5a fi calculat %n urma obser5rii mai multor rezultate anuale cu rela!ia9

Pagina *)

; " 8% # =

1 n 8%i ( n fiind numrul de obser5ri. n i =1

Pentru calculul dispersiei se utilizeaz rela!ia de calcul9

" 8% # =

1 n " 8%i ; " 8% ## n i =1

)ispersia cuantific riscul de nerealizare a 5alorii medii( respecti5 caracterizeaz 1radul de %mpr-tiere a 5alorilor %nre1istrate de 5ariabila analizat %n 6urul mediei. Se consider c riscul este cu at>t mai mare cu c>t dispersia este mai mare. 3.1.2.2. +iscul financiar An ceea ce pri5e-te analiza prin prisma dispersiei -i a abaterii medii ptratice( 5om analiza ace-ti indicatori la ni5elul rentabilit!ii financiare. Rentabilitatea financiar conform modelului $odi1liani T $iller este determinat de rela!ia9 8 f = 8e + " 8e 8 d # 5A@?I9 CP8

)e obicei( se consider c rata dob>nzii este constant( deci prezint o dispersie e1al cu zero( de unde se poate demonstra c9

" 8 f # = " 8e #"1 +

5A@?I9 # CP8

Se demonstreaz a-adar c riscul asociat rentabilit!ii financiare este determinat pe de o parte de riscul asociat rentabilit!ii economice( iar pe de alta( de 1radul de %ndatorare al firmei. An cazul %n care rentabilitatea economic -i rata dob>nzii 5ariaz semnificati5( %n sensul scderii( respecti5 al cre-terii( apare un risc care cre-te direct propor!ional cu %ndatorarea. Nu trebuie pierdut din 5edere c odat cu cre-terea %ndatorrii( cre-te -i rata dob>nzii la creditare( deci ecartul dintre rata rentabilit!ii economice -i rata dob>nzii este -i mai redus( ceea ce mre-te riscul. An 1eneral( se consider c riscul unei firme cre-te odat cu cre-terea rentabilit!ii. Similar cu cazul rezultatului e:ploatrii este posibil -i realizarea unei analize de senziti5itate a rezultatului curent %n raport cu ni5elul ratei dob>nzilor bancare. )e un real a6utor poate fi -i reprezentarea 1rafic a indicatorilor analiza!i "calcula!i %n pre!uri comparabile#( pentru c 5ariabilitatea mare a fenomenului poate fi sesizat -i prin simpla citire a mrimii acestor indicatori. An plus( %n acest mod( se poate face -i o analiz a tendin!ei de e5olu!ie. 3.2. +iscul de faliment Acest risc are %n 5edere capacitatea firmei de a face fa! an1a6amentelor asumate fa! de ter!i( respecti5 o analiz a sol5abilit!ii firmei. An 1eneral( se realizeaz o analiz a riscului de faliment %n dou maniere9 prin analiza bilan!ului -i e5iden!ierea ec/ilibrelor financiare( respecti5 pe baza indicatorilor de lic/iditate -i sol5abilitate " analiza

Pagina **

%tatic&#( sau prin analiza flu:urilor de numerar " analiza dinamic&#( aspecte abordate %n cadrul capitolelor precedente. ;iteratura de specialitate prezint -i o alt metod de apreciere a riscului de faliment( denumit metoda %co!u!ilo!. An cadrul acestei metode sunt selectate o serie de indicatori financiari independen!i( considera!i reprezentati5i pentru caracterizarea snt!ii financiare a firmelor. Ace-ti indicatori sunt calcula!i pe perioade %ndelun1ate de timp pentru un e-antion reprezentati5 de firme( incluz>nd firme 5iabile -i firme care au fost declarate %n stare de faliment. Prin te/nica analizei discriminante este posibil construc!ia unei func!ii scor de tipul9 L M a787 N&&&N ai8i N && an8n unde ai sunt coeficien!i de ponderare( iar Ri sunt 5alorile indicatorilor financiari selecta!i. In raport cu o scal a mrimii D pentru firmele din e-antion se asociaz diferite probabilit!i ale firmei considerate de a fi mai aproape sau mai departe de starea de faliment. Se determin astfel 5alori scor caracteristice firmelor performante( a celor medii -i a celor aflate %n dificultate. Recalcul>nd acest scor pentru o alt firm poate fi estimat care este pozi!ia acesteia pe scala de probabilit!i de faliment. ;iteratura de specialitate prezint o serie de func!ii scor( cum ar fi modelele Altman( Conan T Uolder( al Centralei <ilan!urilor a <ncii 7ran!ei( dar aplicarea direct a acestor modele %n cazul firmelor romane-ti este improprie( %ntruc>t testarea -i 5alidarea statistic a acestor modele s-a realizat %n cadrul unor economii stabile cum este cea american sau cea francez.

Pagina */

Capitolul 6III

G. Dia*no%ticul "inancia! al "i!m i

Ra!iunile realizrii dia1nosticului unei firme pot fi e:trem de di5erse9 a# Ambunt!irea actului mana1erial este principala moti5a!ie a realizrii dia1nosticului unei firme. An acest caz dia1nosticul presupune identificarea punctelor tari -i a punctelor slabe ale firmei( respecti5 a oportunit!ilor -i riscurilor la care este e:pus firma ca urmare a e5olu!iilor curente -i de perspecti5 din mediul e:tern. .otodat( acest dia1nostic trebuie s formuleze propuneri de ac!iuni 5iitoare pentru sporirea performan!elor firmei -i asi1urrii 5iabilit!ii acesteia %ntr-un mediu concuren!ial. b# In5estitorii %n firm 5or realiza %naintea ac/izi!iei -i( mai apoi( periodic un dia1nostic al firmei pentru a cunoa-te at>t situa!ia actual a acesteia( c>t mai ales 5aloarea firmei( perspecti5ele de dez5oltare -i riscurile asociate afacerii c# Creditorii financiari ai firmei 5or realiza de asemenea un dia1nostic pentru a aprecia msura %n care fondurile a5ansate de ei %n firm pot fi returnate la scaden!ele con5enite( %mpreun cu dob>nzile ne1ociate. )ia1nosticul financiar este doar una dintre tap l dia*no%ticului * n !al al unei firme( dia1nostic care cuprinde9

)ia1nosticul 6uridic 0 analiza situa!iei 6uridice a drepturilor de crean!( a drepturilor de proprietate( respecti5 obli1a!iilor firmeiJ )ia1nosticul comercial 0 analiza adec5rii produselor la cerin!ele pie!ei( a canalelor de distribu!ie( a te/nicilor de 5>nzri( a eficien!ei ac!iunilor de reclam -i publicitate %ntreprinseJ )ia1nostic te/nic 0 analiza proceselor de produc!ie( at>t din punct de 5edere al or1anizrii c>t -i al eficien!ei acestora precum -i al poten!ialului de ino5areJ )ia1nosticul mana1ementului -i al resurselor umane 0 analiza metodelor de mana1ement -i a utilizrii resurselor umaneJ )ia1nosticul financiar 0 ale crui obiecti5e 5or fi discutate %n continuare.

O$i cti) l urmrite %n cadrul dia*no%ticului "inancia! constau %n9

Comensurarea -i e:plicarea performan!elor financiare ale firmei Identificarea -i msurarea riscurilor asociate firmei considerate 4stimare 5alorii firmei prin metode patrimoniale -i de randament

$odelele -i instrumentele prezentate %n cadrul cursului permit analistului financiar s9

aprecieze dac 9 societatea a fost performant %n trecut( identific>nd factorii care au determinat aceast performan!( societatea 5a a5ea o situa!ie financiar bun -i %n 5iitor sesizeze orice sc/imbare a performan!elor societ!ii( %n cel mai scurt timp( remarce orice semnal care ar putea determina sc/imbri poziti5e sau ne1ati5e %n 5iitor detecteze punctele slabe ale companiei care pot fi %mbunt!ite .

5tap l care trebuie parcurse %n cadrul dia1nosticului financiar sunt9

Pagina *1

colectarea -i pre1tirea informa!iilor %n 5ederea analizei 0 presupune e5entuale retratri ale informa!iilor con!inute %n cuprinsul documentelor financiar contabile pentru a asi1ura o reprezentare c>t mai fidel a realit!ii "de e:emplu re1rupri de date pe criterii financiare sau func!ionale( sau a6ustare la infla!ie a posturilor bilan!iere etc.#J selectarea modelelor -i calculul indicatorilor utiliza!i %n cuprinsul analizei( %n raport cu specificul acti5it!ii firmei -i scopul analizei -i 6ustificarea ale1erilor fcuteJ formularea -i prezentarea concluziilor -i recomandrilor.

An scopul facilitrii interpretrii 5alorilor ob!inute -i al aprecierii tendin!elor de e5olu!ie( p! z nta! a )alo!ilo! indicatorilor financiari se poate realiza %n urmtoarele moduri9

%ntr-un format tabelar cu indicarea 5alorilor pentru mai multe e:erci!ii financiare consecuti5e( e5entual cu alturarea unor 5alori medii sectoriale sau a 5alorilor recomandate %n cuprinsul literaturii de specialitateJ sub forma unor reprezentri 1rafice a e5olu!iilor indicatorilor utiliza!i %n analizJ %ntocmirea unei profilo1rame care s rele5e abaterile indicatorilor fa! de 5alorile considerate de referin!J %ntocmirea unei piramide a indicatorilor 0 dia1ram de tip cauz 0 efect care %ncearc e:plicarea performan!elor firmei pe baza factorilor care o influen!eazJ atribuirea unor coeficien!i de importan! diferi!ilor indicatori utiliza!i %n cuprinsul analizei -i calculul unui coeficient de performan! 1lobal ca medie a 5alorilor indicatorilor utiliza!i( ponderat %n raport cu 5alorile coeficien!ilor de importan! stabili!i.

6alo!i"ica! a concluziilo! dia1nosticului financiar se poate realiza prin rele5area punctelor tari -i a punctelor slabe ale acti5it!ii firmei( respecti5 a oportunit!ilor -i riscurilor la care aceasta este e:pus "analiza SV=.#.

Pagina *6

8i$lio*!a"i

.aul 8RAN

)4CIDIA 7INANCIARF AN UNI.A.4A 4C=N=$ICF. 4ditura Gtiin!ific -i 4nciclopedic. <ucure-ti 1*,8

Ioan MI;AI I coo!d.

ANA;IDA SI.UAEI4I 7INANCIAR4 A A?4NEI;=R 4C=N=$ICI. 4ditura $irton .imi-oara 1**'

Io% "ina MORO>AN

)IA?N=S.IC( ANA;IDF T PR43IDIUN4 7INANCIARF( 4ditura AnWarom( Ia-i 1**,

4C=N=$IC=

Ion (3ANCU

7INANE4 - .4=RIA PI4E4;=R 7INANCIAR4 - 7INANE4;4 AN.R4PRIN)4RI;=R - ANA;IDA GI ?4S.IUN4A 7INANCIARF. 4ditura 4conomic. <ucure-ti 1**'

Lo!ant 5RO(#(3ARP= Ma!iu% .AN35A - o!* ta 6IN3IL

ANA;IDA SI.UAEI4I 7INANCIAR4 A 7IR$4I( 4ditura 4conomic( <ucure-ti 881

?4S.IUN4A 7INANCIARF A IN.R4PRIN)4RII( 4ditura )idactic -i Peda1o1ic( <ucure-ti 888

. t! 8R5Z5ANU

?4S.IUN4A 7INANCIARF A IN.R4PRIN)4RII( .este 1ril( 4ditura 3o:( <ucure-ti 881

Pagina /#