CUPRINS

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilitii.....................................................................................2

1.1 Noiuni de baz privind obiectul contabilitii.......................................................... ...............3 1.2 Concepia juridic cu privire la obiectul contabilitii.......................................... ..................4 1.3 Concepia economic cu privire la obiectul contabilitii................................................ ........6 1.4 Specificul urmririi patrimoniului n contabilitate........................................................... .......8 1.5 Active patrimoniale........................................................................................ ............................9
1.5.1 Active imobilizate...................................................................................................................................9 1.5.1.1 Prezentare general - clasificare......................................................................................................9 1.5.1.2 Active imobilizate necorporale.......................................................................................................9 1.5.1.3 Active imobilizate corporale.........................................................................................................11 1.5.1.4 Active imobilizate financiare........................................................................................................17 1.5.2 Active circulante...................................................................................................................................18 1.5.2.1 Prezentare general - clasificare....................................................................................................18 1.5.2.2 Active circulante sub form de stocuri i producie n curs de execuie.......................................19 1.5.2.3 Investiii financiare pe termen scurt..............................................................................................23 1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (bneti).......................................................................................23 1.5.2.5 Active circulante n decontare (creane).......................................................................................26

1.6 Surse patrimoniale (pasive)..................................................................................................... .29

1.6.1 Capitaluri proprii...................................................................................................................................29 1.6.2 Datorii...................................................................................................................................................32 1.6.2.1 Prezentare general - clasificare....................................................................................................32 1.6.2.2 Surse atrase....................................................................................................................................32 1.6.2.3 Surse mprumutate........................................................................................................................35

1.7 Procese economice ale unitii patrimoniale................................................................... ........37

1.7.1 Prezentare general - clasificare.............................................................................................................37 1.7.2 Procese economice sub form de cheltuieli..........................................................................................38 1.7.2.1 Prezentare general clasificare...................................................................................................38 1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare.................................................................................................................38 1.7.2.3 Cheltuieli financiare......................................................................................................................40 1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare.................................................................................................................41 1.7.3 Procese economice sub form de venituri............................................................................................42 1.7.3.1 Prezentare general - clasificare....................................................................................................42 1.7.3.2 Venituri din exploatare..................................................................................................................42 1.7.3.3 Venituri financiare.........................................................................................................................44 1.7.3.4 Venituri extraordinare....................................................................................................................44 1.7.4 Procese economice sub form de rezultate...........................................................................................44 1.7.5 Procese economice de repartizare.........................................................................................................45 1.7.6 Procese economice de regularizare.......................................................................................................47 17.7 Procese economice de rectificare...........................................................................................................48 1.7.8 Procese economice sub form de provizioane......................................................................................49

Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilitii....................................................................52

2.1. Noiuni de baz privind metoda de cercetare a contabilitii....................................... ........52 2.2.Coninutul i sitemul de conturi.............................................................................................. .55
2.2.1. Structura contului.................................................................................................................................56 2.2.2. Reguli de functionare a conturilor.......................................................................................................57

2.3. Balana de verificare............................................................................................................... .63

2.3.1.Functiile balantei...................................................................................................................................64 2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare....................................................................................................64

2.4. Calculaia ca procedeu al metodei contabilitii.......................................... ..........................66

2.4.1. Principiile calculatiei ..........................................................................................................................66

2.5. Inventarierea patrimoniului......................................................................... ..........................67

Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei Arpechim Pitesti......................................................70

3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric.............................................. 70
Exploatare-................................................................................................................................................70 Transport-..................................................................................................................................................70 Prelucrare..................................................................................................................................................70

3.2. Tehnologia de fabricatie ................................................................................ ......................72

3.2.1. Potentialul tehnico-economic...............................................................................................................73 3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei).........................................................................................79

3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane................................................ ........................79 3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori........................................................... ..............81
3.4.1. Activitatea de export import..............................................................................................................82 3.4.2.Analiza concurentei..............................................................................................................................87

Monografie contabil ..............................................................................................................94

BALAN DE VERIFICARE LA 1 februarie 2007.......................................... ........................94 REGISTRU JURNAL.................................................................................................... ................99 Registru Cartea Mare................................................................................................................... 105 Balanta de verificare................................................................................................................ .....115

Total de plata..........................................................................................................................119 Total de plata..........................................................................................................................122 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................125

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilitii

2

1.1 Noiuni de baz privind obiectul contabilitii

Prin definirea obiectului de studiu al unei tiine se precizeaz fenomenele care constituie coninutul i sfera de aciune a tiinei respective. Prin aceasta se poate stabili poziia unei tiine n cadrul sistemului tiinelor i utilitatea sa n procesul cunoaterii. Prima definiie dat contabilitii, implicit obiectului su de studiu, aparine lui Luca Paciolo, ntr-o lucrare aprut la Veneia n anul 1494. Dup Paciolo, obiect al contabilitii este: ,,tot ceea ce dup prerea negustorului i aparine pe lume precum i toate afacerile, mari i mrunte, n ordinea n care au avut loc. Pe msura dezvoltrii activitii economice s-au emis teorii, opinii, concepii privind obiectul de studiu al contabilitii. Concepia juridic consider c obiectul contabilitii il formeaz patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaiilor juridice, adic drepturi i obligaii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, n corelaie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunztoare. Concepia economic definete ca obiect al contabilitii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaiei lui, respectiv capital fix i capital circulant, i sub aspectul modului de dobndire, respectiv capital propriu i capital strin (atras i mprumutat). n lucrarea ,,Contabilitate general din 1947, ediia a 13-a, autorul, prof. univ. C.G. Demetrescu definete contabilitatea pe trei coordonate: a) obiectul - contabilitatea este o ramur a tiinelor sociale care asigur nregistrarea metodic i ordonat a tuturor operaiilor privind micrile de valori, de drepturi i obligaii, precum i modificrile determinate de rezultatele activitii desfurate; b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaiei economice i juridice a ntreprinderii, exercitarea permanent a unui control; c) mijloacele - contabilitatea se folosete de mijloace proprii: conturi, balane de verificare, jurnale. Conform Legii contabilitii nr. 82/1991, obiectul contabilitii patrimoniului l constituie reflectarea n expresie bneasc a bunurilor mobile i imobile, inclusiv solul, bogiile naturale, zcmintele i alte bunuri cu potenial economic, disponibilitile bneti, titlurile de valoare, drepturile i obligaiile persoanelor fizice sau juridice (subieci de drept), precum i micrile i modificrile intervenite n urma operaiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile i rezultatele obinute de acestea. Prin obiectul su de studiu, contabilitatea are o strns legtur cu alte tiine: - cu Dreptul - contabilitatea nregistreaz operaiuni economice care 3

reflect relaiile cu bugetul statului, ali ageni economici, salariaii, alte persoane fizice, cu respectarea normelor legale n vigoare. Totodat, prin expertizele contabile, contabilitatea furnizeaz probe justiiei pentru clarificarea unor fapte care fac obiectul unor aciuni n instanele de judecat. - cu Economia Politic - contabilitatea se bazeaz pe categoriile economice definite prin teoria economic i totodat furnizeaz datele necesare pentru fundamentarea unor noi concepte i teorii. - cu Statistica - contabilitatea furnizeaz datele necesare pentru determinarea indicatorilor statistici i totodat folosete procedeele statistice pentru ntocmirea raportrilor contabile. - cu Matematica - contabilitatea efectueaz operaiuni de calcul folosind cifre, semne matematice, operaiuni aritmetice simple, precum i procedee de calcul relativ complexe. Pe de alt parte, contabilitatea furnizeaz matematicii datele necesare pentru aplicarea unor metode de optimizare a produciei i deciziilor. - cu Managementul - contabilitatea furnizeaz informaiile necesare pentru elaborarea deciziilor i respect totodat hotrrile conducerii privind organizarea i funcionarea contabilitii. - cu Fizica i Chimia - pentru organizarea intern a contabilitii i determinarea costurilor de producie este necesar s fie cunoscute procedeele tehnologice bazate pe realizrile fizicii i chimiei. Pe de alt parte, cu ajutorul datelor contabilitii, se poate stabili eficiena aplicrii diferitelor procedee tehnice. - cu Planificarea i prognoza - contabilitatea furnizeaz datele pentru efectuarea previziunilor i semnaleaz abaterile de la indicatorii estimai; pe baza previziunilor, se contureaz organizarea viitoare a contabilitii i domeniului ei de aplicare. - cu Analiza activitii economice-determinarea unor indici i indicatori pentru diagnosticarea activitii desfurate precum i stabilirea influenelor exercitate de anumii factori se realizeaz cu ajutorul datelor contabilitii. Totodat, contabilitatea se poate orienta pentru a urmri cu prioritate activitile i sectoarele care produc pierderi.

1.2 Concepia juridic cu privire la obiectul contabilitii

Dup concepia juridic, obiectul de studiu al contabilitii l reprezint evidena n expresie bneasc a existenei i micrii 4

patrimoniului privit ca ansamblul drepturilor i obligaiilor unei persoane fizice sau juridice (subiect de drept) n raport cu totalitatea bunurilor (obiectelor) deinute. Conform teoriei juridice, patrimoniul este alctuit din urmtoarele componente: 1) Drepturile i obligaiile exprim raporturile de proprietate, respectiv modul de apropiere i cauzele stpnirii bunurilor. Raporturile de proprietate se pot prezenta sub urmtoarele forme: - drepturi - atunci cnd titularul patrimoniului este proprietarul bunurilor, deci pentru posesia i folosina bunurilor nu trebuie s se acorde un echivalent; - obligaii - atunci cnd titularul patrimoniului, pentru o parte a bunurilor deinute, trebuie s plteasc un echivalent sau s efectueze o anumit prestaie. 2) Bunurile economice reprezint substana material (fizic, concret) a patrimoniului. n raport de forma concret de existen, bunurile economice pot fi: - bunuri corporabile: terenuri, cldiri, utilaje, obiecte de inventar, materii prime, mrfuri; - bunuri necorporabile: creane, brevete, licene, mrci de fabric i de comer, clientela, reputaia, programe informatice; - bunuri financiare: disponibiliti n lei i n valut, aciuni, obligaiuni, efecte de comer. Conform concepiei juridice, patrimoniul ca obiect al contabilitii se prezint astfel: Dac se are n vedere echilibrul valoric al componentelor ce alctuiesc patrimoniul (substana material i raporturile de proprietate), atunci ecuaia patrimoniului se poate prezenta astfel: Bunuri economice = Drepturi + Obligaii

Dac se are n vedere echilibrul valoric al componentelor ce alctuiesc patrimoniul (substana material i raporturile de proprietate), atunci ecuaia patrimoniului se poate prezenta astfel: 5

Bunuri economice = Drepturi + Obligaii

1.3 Concepia economic cu privire la obiectul contabilitii

Dup concepia economic, obiectul de studiu al contabilitii l reprezint evidena n expresie bneasc a existenei i micrii capitalului privit ca un ansamblu de bunuri cu o anumit destinaie precum i sub aspectul modului de dobndire a bunurilor respective. Conform teoriei economice, capitalul ca obiect al contabilitii se prezint sub dou aspecte: 1) Capital fix i capital circulant sunt definite n raport de modul n care bunurile economice se ntrebuineaz i se nlocuiesc, i anume: - capitalul fix (active imobilizate) reprezint bunuri care particip la mai multe cicluri de exploatare, care se nlocuiesc dup o perioad de utilizare relativ ndelungat, pe parcursul creia se consum treptat. Din aceast categorie fac parte: construcii, maini, utilaje, mobilier. - capitalul circulant (active circulante) reprezint bunuri care se consum sau i schimb forma de existen dup fiecare ciclu de exploatare finalizat. Din aceast categorie fac parte disponibiliti n lei i n valut, creane, materii prime, piese de schimb, ambalaje, mrfuri. 2) Capital propriu i capital strin sunt definite sub aspectul modului n care bunurile se dobndesc sau se finaneaz i anume: - capitalul propriu este dobndit de o unitate economic prin contribuia (aportul, participarea) proprietarilor (asociai sau acionari), prin autofinanare (capitalizarea profitului) sau prin subvenii primite. Capitalul propriu corespunde drepturilor proprietarilor asupra patrimoniului. - capitalul strin, denumit i capital atras sau mprumutat, se refer la obligaiile pe termen scurt i lung fa de furnizori, creditori, personal, bugetul statului, bnci. Capitalul strin corespunde obligaiilor (datoriilor) titularului de patrimoniu. Conform concepiei economice, capitalul ca obiect al contabilitii se prezint astfel.

Dac se are n vedere echilibrul celor dou aspecte ale capitalului conform concepiei economice i folosind termenii echivaleni, atunci ecuaia patrimoniului se poate exprima astfel: Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu + Datorii ntruct dup natura lui, al doilea termen al egalitii exprim raporturile de proprietate asupra patrimoniului, respectiv modul de dobndire a capitalului, adic sursa de finanare pentru care se folosete noiunea de pasive, atunci ecuaia patrimoniului se poate prezenta simplificat astfel: Active patrimoniale = Pasive (surse) patrimoniale

1.4 Specificul urmririi patrimoniului n contabilitate

Urmrirea patrimoniului urmtoarele trsturi eseniale: n contabilitate este caracterizat prin

a. contabilitatea urmrete patrimoniul att n ansamblul su, la fel ca celelalte tiine economice, ct i sub aspectul elementelor ce alctuiesc patrimoniul. Astfel, patrimoniul este constituit dintr-o mulime de elemente patrimoniale, cu un anumit coninut economic i o anumit semnificaie. Pentru elementele patrimoniale, exprimarea n etalon valoric (bnesc) este obligatorie. Elementelor patrimoniale le corespund conturile. b. n contabilitate, o operaie economic afecteaz patrimoniul de cel puin dou ori, deci sunt implicate cel puin dou elemente patrimoniale. n raport de specificul operaiunii economice, specialistul din compartimentul de contabilitate trebuie s identifice elementele patrimoniale implicate i s stabileasc pentru fiecare sensul modificrii, i anume cretere sau micorare. c. contabilitatea urmrete patrimoniul din dou puncte de vedere: - pe de o parte sub aspectul formei concrete (fizice, materiale) pentru care se folosete noiunea de active patrimoniale care la rndul lor pot fi active imobilizate i active circulante; - pe de alt parte sub aspectul provenienei (abstract, juridic) pentru care se folosete noiunea de surse patrimoniale (pasive) care la rndul lor sunt alctuite din capitaluri i datorii. Schematic, urmrirea patrimoniului n contabilitate se prezint astfel:

La rndul ei, fiecare grup de active sau surse (pasive) este alctuit din mai multe elemente patrimoniale, avnd un anumit coninut economic (semnificaie) i identificate printr-o denumire unic i obligatorie i printrun simbol numeric alctuit din trei sau patru cifre. Elementelor patrimoniale le corespund conturile din contabilitatea curent. Ca valoare, activele patrimoniale sunt egale cu sursele patrimoniale, 8

ntruct reprezint dou modaliti de a urmri acelai lucru, i anume patrimoniul agenilor economici: ACTIVE PATRIMONIALE = SURSE PATRIMONIALE Aceast egalitate se concretizeaz ntr-un principiu fundamental al contabilitii, care se ntlnete numai la aceast tiin, i anume principiul dublei reprezentri a patrimoniului. Toate procedeele contabilitii (bilanul, contul, balana de verificare) sunt construite pe baza acestui principiu, ceea ce permite o serie de corelaii specifice contabilitii i asigur valoarea i exactitatea informaiilor contabile.

1.5 Active patrimoniale

1.5.1 Active imobilizate

1.5.1.1 Prezentare general - clasificare Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri i valori necesare activitii unitii patrimoniale caracterizate prin folosirea lor o perioad relativ ndelungat, deci exist pe parcursul mai multor cicluri de producie, fr a se consuma dup prima utilizare sau a-i schimba forma de prezentare. Sunt reprezentate de activele identificabile nemonetar, fr suport material i deinut pentru utilizare n procesul de producie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau pentru scopuri administrative. n raport cu forma concret de existen, activele imobilizate sunt urmrite n contabilitate pe trei categorii astfel: imobilizri necorporale, imobilizri corporale i imobilizri financiare.

1.5.1.2 Active imobilizate necorporale

Aceast categorie de imobilizri se refer la investiii (cheltuieli) care nu se concretizeaz n bunuri concrete, fizice, materiale. n contabilitate, din categoria imobilizrilor necorporale fac parte: a. ,,Cheltuieli de constituire (simbol 201) sunt cheltuielile ocazionate de 9

nfiinarea (fondarea) precum i pentru modificarea (dezvoltarea) unei uniti patrimoniale i se refer la: cheltuieli de nscriere i nmatriculare (consultan, notariat, judectorie, administraia financiar, Registrul Comerului); cheltuieli pentru tiprirea i vnzarea de aciuni, n cazul nfiinrii societilor comerciale pe aciuni; cheltuieli pentru prospectarea pieei; cheltuieli pentru publicitate la nfiinare; alte cheltuieli pentru nfiinare i dezvoltare. Cheltuielile de constituire se amortizeaz (se includ n cheltuielile curente) ntr-o perioad stabilit prin lege. b. ,,Cheltuieli de dezvoltare (simbol 203) se refer la obiective, lucrri i proiecte de cercetare tiinific. Pentru a fi incluse n categoria imobilizrilor necorporale, cheltuielile de acest gen trebuie s ndeplineasc anumite condiii: conducerea unitii patrimoniale trebuie s precizeze de la nceput intenia de a produce pentru necesiti proprii sau de a produce pentru comercializare un anumit produs, procedeu sau tehnologie; proiectele de cercetare trebuie s fie clar individualizate i repartizate n timp, iar costul lor trebuie determinat distinct; fiecare proiect trebuie s asigure garania realizrii eficienei scontate n urma aplicrii sau comercializrii (s acopere cel puin cheltuielile efectuate). Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz ntr-o perioad stabilit prin lege. c. ,,Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi i valori similare achiziionate (simbol 205) se refer: pe de o parte, la bunuri preluate n concesiune (instalaii, construcii, drumuri, terenuri, lacuri) conform contractelor de concesiune ncheiate. Unitatea care pred bunurile se numete nchirietor, iar unitatea care preia bunurile se numete concesionar. Principalele elemente ale contractului sunt: dreptul exclusiv de utilizare a bunurilor concesionate; punerea la dispoziie a bunurilor concesionate pe o durat determinat; plata de ctre concesionar a unui tarif fix numit redeven. - pe de alt parte, la brevete de invenii, licene de fabricaie, mrci de fabric i de comer care pot intra n patrimoniu prin achiziionare (cumprare), pot fi aduse de asociai sau acionari reprezentnd participarea (aportul) la capitalul social sau pot fi rezultatul proiectelor de cercetare tiinific. Concesiunile se amortizeaz pe durata prevzut n contract iar brevetele i alte drepturi i valori similare se amortizeaz pe parcursul perioadei de utilizare. 10

d. ,,Fondul comercial (simbol 207) se refer la elemente abstracte care prezint potenial economic cum sunt: vadul, clientela, debueele, segmente de pia, reputaia. Aceste elemente pot fi achiziionate sau pot reprezenta participarea (aportul) asociailor sau acionarilor la capitalul social. n mod obinuit, fondul comercial nu este supus amortizrii ntruct se consider c nu se depreciaz n timp. Dac se constat totui o depreciere ireversibil, atunci se poate calcula amortizarea pe durata obinerii de profit. e. ,,Alte imobilizri necorporale (simbol 208) se refer ndeosebi la programele informatice care pot fi achiziionate sau obinute prin efort propriu (colective interne de programare). f. ,,Imobilizri necorporale n curs (simbol 233) sunt reprezentate de imobilizri necorporale n curs de realizare, neterminate, care nu au fost recepionate i care nu au atins performanele preconizate. Pentru aceste imobilizri necorporale au fost efectuate unele cheltuieli (investiii) iar n perioadele urmtoare se vor efectua noi cheltuieli, pn la finalizare (recepionare). Imobilizrile necorporale n curs pot fi obinute prin efort propriu, executate de uniti specializate din afar sau reprezint aportul asociailor la capitalul social.

1.5.1.3 Active imobilizate corporale

Aceast categorie de imobilizri se refer la investiii care se concretizeaz n bunuri fizice, concrete, materiale, utilizate o perioad ndelungat n activitatea unitii patrimoniale. Imobilizrile corporale sunt reprezentate de obiectele sau complexul de obiecte utilizate n activitatea economic mai multe perioade de gestiune i care i transmit treptat i integral valoarea asupra produciei obinute. Ponderea valoric a imobilizrilor corporale n patrimoniul unui agent economic difer n funcie de ramura n care activeaz i de gradul de dotare tehnic de care dispune unitatea respectiv. De exemplu, n industria extractiv, siderurgic, constructoare de maini, imobilizrile corporale dein o pondere important. Un activ corporal trebuie recunsocut n bilan dac se estimeaz c va genera beneficii economice pentru persoana juridic i costul activului poate fi evaluat n mod credibil. Pentru a fi inclus n categoria imobilizrilor corporale, un mijloc de 11

munc trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: o condiie de utilizare, respectiv s fie folosite de ctre deintor pentru producia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; o condiie de valoare, respectiv s aib o valoare de intrare mai mare dect limita minim stabilit prin lege (de exemplu o valoare mai mare de 8.000.000 lei); o condiie de timp, respectiv s aib o durat normal de utilizare mai mare de un an. Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite n acelai timp, bunul respectiv nu se ncadreaz n categoria imobilizrilor corporale, fiind nregistrat n contabilitate la active circulante. Imobilizrile corporale prezint urmtoarele caracteristici: nu i schimb aspectul fizic n urma participrii la procesul de producie i i pstreaz caracteristicile tehnico-economice iniiale; particip la mai multe cicluri economice; nu se consum la prima utilizare, transmindu-i treptat valoarea asupra noilor produse. ntruct imobilizrile corporale reprezint partea cea mai important a patrimoniului, agenii economici manifest preocuparea pentru creterea cantitativ i ridicarea caracteristicilor lor tehnice, folosirea lor cu eficien economic maxim. Clasificarea imobilizrilor corporale se poate face dup urmtoarele criterii: dup apartenen, imobilizrile corporale pot fi: proprii - fac parte din patrimoniul agenilor economici; nchiriate - fac parte din patrimoniul altui agent economic, de la care sunt preluate i folosite o perioad de timp conform contractului de nchiriere. - din punct de vedere al folosinei imobilizrile corporale pot fi: n stare de utilizare n procesul de producie; n rezerv necesare pentru nlocuirea rapid a imobilizrilor corporale n funciune, n cazul defectrii acestora astfel nct s nu se opreasc producia; n conservare - n situaia ncetrii produciei i pstrrii lor n sperana relurii produciei i amplificrii activitii n viitor. din punct de vedere al structurii lor, imobilizrile corporale se mpart n urmtoarele categorii: a. ,,Terenuri i amenajri la terenuri (simbol 211) reprezint imobilizri corporale care, n funcie de destinaie, pot fi: - terenuri agricole i silvice; - terenuri fr construcii; - terenuri cu zcminte; - terenuri cu construcii; - alte terenuri; 12

- amenajri la terenuri i anume ngrdiri, terasri, nivelri, ndiguiri etc. Terenurile pot intra n patrimoniu prin achiziionare sau aport al asociailor sau acionarilor. Valoarea terenurilor este stabilit n funcie de clasa de fertilitate, amplasare, posibilitatea de conectare la utiliti (energie electric, ap, gaze, termoficare), apropierea de infrastructura de transport (gar, aeroport, autogar). Terenurile propriu-zise nu sunt supuse amortizrii ntruct se consider c ele nu se depreciaz prin utilizare. n schimb, amenajrile la terenuri se amortizeaz pe durata prevzut pentru utilizare. b. ,,Construcii (simbol 212): cldiri de orice fel, secii de producie, cldiri administrative, hale, depozite, adposturi etc; c. ,,Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii (simbol 213): echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru), aparate i instalaii de msurare, control i reglare, mijloace de transport, animale i plantaii; d. ,,Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active corporale (simbol 214). Evaluarea imobilizrilor corporale se poate realiza n urmtoarele modaliti: Valoarea de intrare denumit i valoare de nregistrare sau valoare iniial poate fi: costul de achiziie n cazul achiziionrilor de la furnizori, inclusiv cheltuielile de transport, montaj, punere n funciune; costul de producie pentru imobilizrile corporale produse sau construite de agenii economici prin efort propriu; valoarea de aport este valoarea convenit de pri la intrarea n patrimoniu ca aport n natur cu ocazia nfiinrii (crerii) unei societi comerciale sau cu ocazia fuziunii societii comerciale. Aceast valoare se stabilete prin expertiz tehnic; valoarea just n cazul intrrilor prin donaii (cu titlu gratuit) se stabilete n funcie de preul pieei i de utilitate, innd cont de imobilizri cu caracteristici tehnico-economice similare i de gradul de uzur. Preul pieei este considerat ca fiind suma pentru care un activ ar putea schimbat ntre dou pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii, cu preul determinat obiectiv. valoarea rezultat n urma reevalurii, conform reglementrilor legale, se stabilete de regul la nivelul valorii juste de ctre evaluatorii autorizai. La reevaluare se ine seama de valoarea iniial (costul de achiziie sau de producie), utilitate, preul actual de pia, ali factori conjuncturali. In cadrul valorii de intrare mai intr i dobnzile pltite la creditele bancare contractate pentru achiziionearea, construcia sau producerea activului, direct atribuibile acestuia, pn la finalizarea sa. Valoarea de intrare reprezint valoarea de nregistrare a imobilizrilor corporale n contabilitate; imobilizrile corporale rmn nregistrate n contabilitate la aceast valoare din momentul intrrii n unitate i pn n 13

momentul ieirii, deci pe toat durata existenei lor n cadrul unitii patrimoniale. Valoarea contabil net (valoarea rmas sau restant) reprezint partea din valoarea de intrare neamortizat la un moment dat (netransmis nc asupra valorii produciei realizate). Se determin prin scderea amortizrii nregistrate i a provizioanelor pentru depreciere din valoarea de intrare i reprezint valoarea care se va include n costul produselor fabricate n perioadele viitoare de gestiune. Valoarea de nlocuire reprezint cheltuielile care trebuie fcute la expirarea duratei normate de utilizare pentru cumprarea sau construirea de imobilizri cu caracteristici tehnico-funcionale asemntoare imobilizrilor scoase din funciune; aceast valoare se estimeaz pe baza nivelului preurilor din etapa actual. Valoarea rezidual reprezint valoarea materialelor, Pieselor de schimb, subansamblelor care se obin la scoaterea din funciune a imobilizrilor corporale (casare) prin dezmembrare, demontare sau demolare. Operaiuni economice privind imobilizrile corporale: Intrarea de imobilizri corporale are loc att la nfiinarea unitii ct i pe parcursul activitii, atunci cnd trebuie nlocuite imobilizrile degradate fizic sau moral precum i n cazul extinderii activitii sau modernizrii. Intrarea imobilizrilor poate fi definitiv sau temporar. Intrarea definitiv se refer la imobilizri n folosin permanent (proprii) i se poate realiza pe urmtoarele ci: - achiziionarea de imobilizri noi de la ntreprinderile productoare (furnizoare); - achiziionarea de imobilizri parial uzate de la ali ageni economici sau persoane fizice; - aport n natur la constituirea (nfiinarea) sau fuzionarea societilor comerciale; - donaii (primirea de imobilizri cu titlu gratuit); - construirea de imobilizri (cldiri, depozite, secii de producie) se poate face ,,n antrepriz atunci cnd exist un contract cu o ntreprindere specializat n construcii sau ,,n regie atunci cnd beneficiarul realizeaz construcia prin efort propriu (specialiti, utilaje, materiale etc.). Intrarea temporar a imobilizrilor corporale se face prin nchiriere pe baza unui contract n care se specific drepturile i obligaiile celor dou pri. Unitatea economic care d cu chirie poart numele de nchirietor, iar unitatea economic care primete cu chirie se numete chiria. Imobilizrile nchiriate rmn nregistrate n contabilitatea proprietarului (nchirietorul) care calculeaz i nregistreaz lunar amortizarea aferent. 14

Chiriaul are obligaia de a plti chiria stabilit conform contractului ncheiat, de a pstra i utiliza corespunztor imobilizrilor preluate i de a le restitui la expirarea contractului. Chiria reprezint pentru pltitor o cheltuial de exploatare. Chiriaul nregistreaz imobilizrile corporale preluate ntr-un cont de ordine i eviden (n afara bilanului). Amortizarea reprezint un proces financiar prin care o parte din valoarea imobilizrile corporale, pe msura utilizrii lor, se transmite asupra produselor fabricate. Amortizarea se calculeaz lunar i reprezint o cheltuial a unitii patrimoniale. Conform legii, unitile economice n al cror activ figureaz imobilizri corporale care se depreciaz n timp i prin utilizare sunt obligate s nregistreze n contabilitate pierderea lor de substan pentru a-i menine valoarea iniial a capitalurilor angajate. Amortizarea se calculeaz pe baza unui plan (program) de amortizare de la data punerii n funciune i pn la recuperarea integral a valorii de intrare, innd seama de duratele i condiiile de utilizare a imobilizrilor. Reparaiile au drept scop meninerea imobilizrilor corporale n stare de funcionare o perioad de timp ct mai ndelungat. Reparaiile sunt operaii normale i necesare, care trebuie efectuate atunci cnd este cazul sau la termenele stabilite. n funcie de volumul lucrrilor efectuate, reparaiile pot fi: - reparaii curente - se refer la operaii de ntreinere, cum ar fi: reglaj, ungere, nlocuirea unor piese mrunte; - reparaii periodice - se efectueaz planificat i se refer la nlocuirea unor piese, repararea i recondiionarea unor mecanisme sau subansamble uzate datorit solicitrii pe parcursul unei perioade, deci caracterizate prin utilizare frecvent i valoare redus; - reparaii capitale - reprezint lucrri prin care se nlocuiesc componente principale, de mare valoare, sau un numr important de piese uzate peste msur. Prin reparaiile capitale, se urmrete ca imobilizrile corporale s fie aduse ct mai aproape de parametrii tehnico-economici iniiali. Concomitent cu reparaiile capitale, se pot efectua i modernizri ale imobilizrilor, care pot determina majorarea valorii de intrare (de nregistrare). Reparaiile nseamn efectuarea de cheltuieli, deci contravaloarea lor se include n costul produselor fabricate i determin creterea preului de vnzare. Reparaiile trebuie ns efectuate la termenele stabilite, contribuind astfel la funcionarea normal pe ntreaga perioad de utilizare a imobilizrilor corporale. 15

Ieirea imobilizrilor corporale poate fi definitiv i temporar. Ieirea definitiv poate avea loc prin: - scoaterea din funciune (casarea) are loc, de obicei, dup expirarea duratei normale de utilizare, cnd nu se mai ateapt nici un beneficiu economic rezultat din utilizarea bunului respectiv. Casarea const n demolarea, demontarea sau dezmembrarea imobilizrilor corporale. Propunerea pentru scoaterea din funciune este fcut de un colectiv de specialiti i se aprob de Consiliul de Administraie sau Adunarea General a Asociailor. n acelai timp cu ieirea, n contabilitate se nregistreaz cheltuielile pentru demolare, demontare, dezmembrare, precum i valoarea rezidual obinut. n anumite situaii, imobilizrile pot fi scoase din funciune nainte de termen, ceea ce are efecte negative sub aspectul majorrii cheltuielilor cu amortizarea. Este posibil ca imobilizrile s fie n funciune i dup expirarea duratei normale de utilizare, ceea ce prezint un avantaj n sensul c nu se mai calculeaz i include n cheltuieli amortizarea. n acest caz, avantajul menionat poate fi anulat prin consumuri energetice sporite, reparaii la termene mai scurte, nregistrarea unui numr mare de rebuturi. - vnzarea (cedarea) ctre ali ageni economici - n acest caz, n contabilitate se nregistreaz preul de vnzare obinut precum i scoaterea din gestiune a imobilizrilor, innd cont de valoarea neamortizat pn la momentul cedrii (vnzrii). - restituirea aportului n natur sub forma imobilizrilor corporale n cazul retragerii unor asociai sau acionari. Ieirea temporar are loc prin nchirierea. e. ,,Imobilizri corporale n curs (simbol 231) sunt reprezentate de imobilizri corporale n curs de realizare, neterminate, care nu au fost recepionate i care nu au atins performanele preconizate. Pentru aceste imobilizri corporale au fost efectuate unele cheltuieli (investiii) iar n perioadele urmtoare se vor efectua noi cheltuieli, pn la finalizare (recepionare). Imobilizrile corporale n curs pot fi obinute prin efort propriu, executate de uniti specializate din afar sau reprezint aportul asociailor la capitalul social. f. ,,Avansuri acordate pentru imobilizri corporale (simbol 232) ine evidena plilor efectuate pentru achiziionarea sau construirea de imobilizri corporale: terenuri i construcii, instalaii tehnice i maini, alte imobilizri corporale.

16

1.5.1.4 Active imobilizate financiare

Aceast categorie de imobilizri se refer la investiii pe termen lung n valori care pot genera venituri financiare (dividende sau dobnzi). Imobilizrile financiare sunt rezultatul excedentelor financiare (profituri) obinute n perioadele precedente i care nu sunt absolut necesare activitii desfurate n perioada curent. Din categoria imobilizrilor financiare fac parte: a. Titlurile de participare: ,,Titluri de participare deinute la filiale din cadrul grupului (simbol 261), ,,Titluri de participare deinute la societi din afara grupului (simbol 262) sunt aciuni sau pri social achiziionate, reprezentnd participarea la capitalul altor societi comerciale n proporie de peste 50%. Fiind deinute pe termen lung, posesorul poate exercita o influen asupra societii emitente prin desemnarea reprezentanilor si n consiliul de administraie. Influena se refer la exercitarea unui control asupra deciziilor adoptate i la posibilitatea realizrii unor legturi economice privilegiate cu unitatea la care se dein titlurile de participare. Pe lng aceasta, deinerea titlurilor de participare permite obinerea unor venituri financiare sub form de dividende corespunztor cu numrul i valoarea titlurilor deinute. Pe lng achiziionare, titlurile de participare pot intra n patrimoniu i ca aport al asociailor la capitalul social. La intrarea n patrimoniu, titlurile de participare se evalueaz la costul de achiziie (preul de cumprare) sau la valoarea de aport. n contabilitate se face distincie ntre aciunile care reprezint titluri de participare deinute o perioad ndelungat de timp, incluse la imobilizri financiare i aciunile deinute pe termen scurt i revndute pentru a obine un ctig imediat, incluse la active circulante de trezorerie sub denumirea ,,investiii financiare pe termen scurt. b. ,,Imobilizri financiare sub form de interese de participare (simbol 263) se refer la titlurile de participare deinute pe termen lung n capitalul altei societi comerciale dar care nu permit intervenia n gestiunea societilor la care sunt deinute. Interesele de participare se mpart n dou categorii: - investiii strategice care reprezint o participare de 10 - 20% n capitalul altei societi; - investiii n ntreprinderi asociate reprezentate de titluri de participare deinute n capitalul unei ntreprinderi asociate n proporie de 20 50%, ceea ce asigur posibilitatea exercitrii unei influene semnificative asupra activitii acesteia. c. ,,Creane imobilizate (simbol 267) se refer ndeosebi la mprumuturi acordate care permit obinerea de venituri financiare sub form de dobnzi i aciuni proprii. Din aceast categorie fac parte : - Creane legate de participaii sunt mprumuturi acordate unitilor la care se dein titluri de participare sau interese de participare; 17

,,mprumuturi acordate pe termen lung (simbol 2673) sunt mprumuturi acordate altor ageni economici, conform unui contract de mprumut n care se prevd garaniile, termenele de restituire i dobnzile aferente; ,,Aciuni proprii active imobilizate (simbol 2677) sunt aciunile societii cumprate cu intenia de a fi pstrate cel puin un an naintea anulrii sau revnzrii lor; ,,Alte creane imobilizate (simbol 2678) se refer la depozite, garanii i cauiuni.

1.5.2 Active circulante

1.5.2.1 Prezentare general - clasificare

Activele circulante sunt reprezentate de bunuri (stocuri), bani i creane (active n decontare) caracterizate prin faptul c particip la un singur circuit economic pe parcursul cruia se transform sau i transmit integral valoarea asupra produselor realizate cu ajutorul lor. Activele circulante se afl ntr-o permanent micare i transformare, sunt deosebit de diverse, prezint particulariti i ndeplinesc roluri diferite de la o ramur la alta sau chiar de la o ntreprindere la alta. Un activ se poate clasifica drept activ circulant, dac ndeplinete una din urmtoarele condiii: este achiziionat sau produs pentru consum propriu sau pentru comercializare ntr-o perioad ce nu depete 12 luni; este reprezentat de creane aferente ciclului de exploatare; este reprezentat de numerar sau investiii financiare pe termen scurt, a cror utilizare nu este restricionat Clasificarea activelor circulante se poate face n funcie de structura acestora (forma concret de existen) astfel: stocuri i producie n curs de execuie (active circulante n form material); investiii financiare pe termen scurt; active circulante de trezorerie (bneti); active circulante n decontare (creane).

18

1.5.2.2 Active circulante sub form de stocuri i producie n curs de execuie

Activele circulante sub form de stocuri i producie n curs de execuie se refer la ansamblul bunurilor existente n cadrul unitilor patrimoniale care sunt destinate: s fie vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie; - s fie consumate dup prima utilizare. Principalele categorii de stocuri i producie n curs de execuie sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: a. ,,Materii prime (simbol 301) au rolul hotrtor n fabricarea produselor, se regsesc integral sau parial n corpul produselor obinute; materiile prime dau substan produciei obinute. n funcie de specificul produciei, materiile prime sunt foarte diverse: minereul de fier n industria siderurgic, lemnul n industria mobilei, stofa n industria confeciilor etc. Materiile prime se regsesc n producia fabricat cu ajutorul lor, fie n forma (aspectul) sub care au fost consumate, de exemplu stofa n industria confeciilor, fie ntr-o form nou (transformate), de exemplu gazele naturale n industria ngrmintelor chimice sau sarea n industria produselor sodice. n contabilitate se nregistreaz aprovizionarea cu materii prime (intrarea) precum i consumul sau ieirea materiilor prime. n raport de proveniena lor, cea mai mare parte a materiilor prime sunt aprovizionate de la ntreprinderi specializate numite furnizori. n anumite cazuri materiile prime pot proveni i din producie proprie. b. ,,Materiale consumabile (simbol 302) sunt utilizate frecvent n procesul de producie, avnd un caracter secundar, auxiliar, ajuttor, i se prezint sub urmtoarele forme: - ,,Materiale auxiliare (simbol 3021) contribuie la procesul de producie, fr a avea un rol decisiv, de multe ori fr a se regsi n produsul finit. De exemplu, coloranii folosii n industria uoar sau alimentar asigur un aspect plcut produselor obinute, facilitnd astfel vnzarea lor; - ,,Combustibili (simbol 3022) se pot clasifica dup destinaie n: combustibili energetici, tehnologici i gospodreti. - ,,Materiale pentru ambalat (simbol 3023) sunt folosite pentru preambalare, ambalare i expunere estetic a bunurilor vndute i sunt utilizate ndeosebi n comerul cu amnuntul. n aceast categorie se includ: hrtia pentru ambalat, pungi de hrtie i polietilen, sticle de plastic, sfoar, saci etc. Ele se utilizeaz o singur dat, sunt nerecuperabile iar valoarea lor este inclus n cheltuielile de exploatare pe msura eliberrii n consum. 19

- ,,Piese de schimb (simbol 3024) sunt folosite la reparaiile mijloacelor fixe contribuind astfel la funcionarea lor o perioad de timp ct mai ndelungat. Dei unele piese de schimb (componente pentru reparaii) ar putea ndeplini condiiile de durat i valoare pentru a fi considerate mijloace fixe, conform legii ele sunt nregistrate n contabilitate ca active circulante. - ,,Semine i materiale de plantat (simbol 3025) sunt folosite ndeosebi n agricultur i provin n cea mai mare parte din producia proprie. ,,Furaje (simbol 3026) sunt utilizate pentru creterea animalelor i psrilor, fiind aprovizionate de la furnizori sau obinute din producie propri e.- ,,Alte materiale consumabile (simbol 3028) sunt ngrminte chimice, medicamente, insecto-fungicide, pesticide, erbicide etc. c. ,,Materiale de natura obiectelor de inventar (simbol 303) reprezint bunuri aflate n patrimoniul tuturor agenilor economici care au o valoare mai mic dect limita prevzut de lege pentru a fi considerate imobilizri corporale, indiferent de durata lor de utilizare sau au o durat de utilizare mai mic de un an, indiferent de valoarea lor. n aceast categorie se includ: S.D.V.-uri (scule, dispozitive i verificatoare) sunt necesare pentru desfurarea activitilor productive i sunt aprovizionate de la furnizori sau produse n cadrul unitii patrimoniale. SDV-urile sunt predate n folosin lucrtorilor din seciile de producie pe baza unui proces-verbal; - echipamentul de protecie are rolul de a proteja integritatea corporal a lucrtorilor, fiind specific diferitelor sectoare de activitate. De exemplu, ochelarii de protecie i mnuile pentru sudori, casca pentru constructori, echipamentul complex pentru oelari etc. Echipamentul de protecie se aprovizioneaz de la furnizori i se pred n folosin lucrtorilor din seciile de producie; - echipamentul de lucru are rolul de a proteja mbrcmintea personal a lucrtorilor, de exemplu halatele, salopetele, uniformele. Echipamentul de lucru se aprovizioneaz de la furnizori i este dat n folosin lucrtorilor. Contravaloarea echipamentului de lucru se suport n proporii egale de unitate (prin includerea n cheltuieli) i de lucrtori; A.M.C.-uri (aparate de msur i control) sunt folosite pentru determinarea parametrilor obiectelor, proceselor, fenomenelor; matrie pentru executarea unor subansamble. Caracteristici ale materialelor de natura obiectelor de inventar: - sunt folosite o perioad ndelungat sau au o valoare mare; - se repar; - sunt scoase din funciune i se obine valoarea rezidual; - nu ntrunesc cumulativ condiiile de valoare i durat; - nu se amortizeaz. 20

d. ,,Produse n curs de execuie (simbol 331) reprezint produsele aflate n seciile de fabricaie la sfritul unei perioade de gestiune (n ultima zi a lunii, trimestrului, anului), produse caracterizate prin faptul c nu au trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevzute de procesul tehnologic. Din aceast categorie fac parte i produsele incomplete sau care nu au fost supuse probelor i recepiei tehnologice pn n ultima zi a perioadei de gestiune. Producia n curs de execuie este numit i producie neterminat. Valoarea produselor n curs de execuie se determin prin inventariere sau pe cale financiar-contabil i se nregistreaz n contabilitate, fiind necesar n vederea determinrii costului efectiv al produselor finite. La nceputul perioadei urmtoare de gestiune, mai precis n prima zi a lunii urmtoare, valoarea produselor n curs de execuie se introduce contabil n cheltuielile de fabricaie i se continu procesul tehnologic pn la obinerea produsului finit. e. ,,Semifabricate (simbol 341) sunt rezultate din procesul de producie i se caracterizeaz prin faptul c nu au parcurs toate fazele (stadiile) procesului tehnologic. Dup un anumit numr de faze de fabricaie, semifabricatele obinute pot avea urmtoarele destinaii: - sunt recepionate i depozitate n magaziile seciilor de fabricaie de unde ulterior sunt reintroduse n procesul de producie i se continu fazele procesului tehnologic pn la obinerea produsului finit; - sunt vndute altor ageni economici, integrate n procesul tehnologic al acestora i asamblate n produse complexe. f. ,,Produse finite (simbol 345) sunt de asemenea rezultate ale procesului de producie caracterizate prin urmtoarele aspecte: - au parcurs toate fazele procesului tehnologic i nu mai au nevoie de prelucrri ulterioare n cadrul ntreprinderii respective; - au fost recepionate fiind gsite corespunztoare din punct de vedere calitativ; - au fost predate la depozitul de produse finite (au prsit seciile de fabricaie) sau au fost expediate direct clienilor, ntocmindu-se documentele corespunztoare. Produsele finite sunt destinate vnzrii ctre ali ageni economici (teri) care poart numele de clieni, cumprtori sau beneficiari. n anumite cazuri, produsele finite sunt consumate n cadrul aceleiai ntreprinderi. De exemplu, n mod frecvent n agricultur, o parte a produselor finite este reinut pentru a asigura producia viitoare (semine, furaje, materiale de plantat) iar n industrie unele produse finite pot fi utilizate pentru sectorul propriu de investiii. Produsele finite dau sens organizrii procesului de fabricaie i activitii desfurate de unitatea patrimonial. g. ,,Produse reziduale (simbol 21 346) sunt rezultatele procesului

de producie care nu au fost recepionate de controlul tehnic ntruct nu corespund condiiilor de calitate; aceste rezultate se numesc rebuturi i trebuie analizate pentru a determina cauzele apariiei i a stabili dac responsabilitatea aparine unitii economice sau lucrtorilor. Tot n aceast categorie se includ deeurile recuperabile, respectiv resturi de materii prime sau materiale consumabile care rezult n mod firesc n urma procesului de fabricaie. h. ,,Animale i psri (simbol 361) sunt reprezentate de animale tinere de orice fel (miei, viei, purcei, mnji etc.) destinate pentru cretere i reproducie, animale i psri puse la ngrat pentru a fi valorificate, colonii de albine, animale pentru producia de lapte, ln, blan etc. Aceast categorie special de stocuri poate intra prin aprovizionare de la furnizori sau din producie proprie. i. ,,Mrfuri (simbol 371) sunt bunuri aprovizionate n vederea revnzrii, fiind specifice agenilor economici din comer. Mrfurile pot fi aprovizionate de la ntreprinderile productoare din ar (producie indigen) sau din import. De asemenea, mrfuri pot fi produsele finite destinate vnzrii de ctre unitile economice prin magazinele proprii de desfacere. Mrfurile pot circula prin urmtoarele sisteme: - sistemul ,,en-gros - prin depozit, n cantiti mari; - sistemul ,,en-detail - prin magazine sau uniti de desfacere cu amnuntul, n cantiti mici sau la bucat. n urma revnzrii, comerciantul obine adaosul comercial (marja comerciantului) din care se acoper cheltuielile de circulaie (transport, pstrare, vnzare) i se asigur obinerea unui profit. j. ,,Ambalaje (simbol 381) - n aceast categorie se includ ambalajele de circulaie sau de transport (navete pentru buturi, pine, lapte, sticle i borcane, cutii, lzi) caracterizate prin faptul c particip la mai multe circuite comerciale. Deci ele sunt ambalaje refolosibile, achiziionate sau fabricate care, n funcie de modul de recuperare i valorificare, se mpart n dou grupe: - ambalaje facturate distinct care circul prin vnzare - cumprare; - ambalaje facturate distinct care circul prin restituire - acestea pot fi pstrate temporar de teri, cu obligaia restituirii n condiiile prevzute n contracte. k. Stocuri la teri se refer la unele din elementele patrimoniale prezentate mai sus, care se afl la teri (ali ageni economici) pentru efectuarea unor operaii (prelucrri, reparaii, expunere, custodie) de unde urmeaz a fi recuperate. Din aceast categorie fac parte: - ,,Materii i materiale aflate la teri (simbol 351) sunt materii prime i materiale consumabile trimise la teri pentru prelucrare - de exemplu: 22

nichelare, cromare, debitare. - ,,Produse aflate la teri (simbol 354) se refer la produse finite, semifabricate sau produse reziduale trimise la teri pentru efectuarea unor operaiuni ulterioare procesului propriu de fabricaie. De exemplu, ambalare special, etichetare, participarea la trguri i expoziii. - ,,Mrfuri aflate la teri (simbol 357) sunt mrfuri aflate n pstrare la ali ageni economici, pentru o perioad de timp, datorit lipsei spaiului de depozitare sau condiiilor adecvate pentru meninerea calitii, precum i mrfurile aflate n consignaie i destinate vnzrii de ctre teri, n condiiile n care nu exist alte modaliti de valorificare a acestora.

1.5.2.3 Investiii financiare pe termen scurt Investiiile financiare pe termen scurt sunt reprezentate de aciuni i obligaiuni proprii sau emise de ali ageni economici. n aceast categorie se includ urmtoarele elemente patrimoniale: a. ,,Aciuni proprii (simbol 502) sunt aciuni proprii rscumprate de pe pia la cost de achiziie n scopul anulrii lor (diminuarea capitalului social) sau revnzrii ctre salariaii proprii la un pre egal sau mai mic comparativ cu costul de achiziie. n mod obinuit, n urma rscumprrii aciunilor proprii nu se obin venituri financiare. b. ,,Aciuni (simbol 503) sunt aciuni emise de alte uniti economice i cumprate pentru obinerea unui profit pe termen scurt n urma vnzrii acestora la o valoare mai mare dect costul de achiziie. n anumite cazuri, prin vnzarea acestor aciuni se obine o valoare mai mic dect costul de achiziie ceea ce majoreaz cheltuielile financiare. c. ,,Obligaiuni emise i rscumprate (simbol 505) sunt obliga iuni proprii, emise n vederea obinerii unui mprumut public, care sunt rscumprate n vederea anulrii. d. ,,Obligaiuni (simbol 506) sunt obligaiuni emise de alte uniti economice i cumprate n scopul obinerii de venituri financiare sub form de dobnzi sau obinerii unui excedent n urma vnzrii la o valoare mai mare dect costul de achiziie.

1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (bneti)

Activele circulante de trezorerie (bneti) sunt reprezentate de valori care ndeplinesc funcia de bani sau mbrac forma de bani. Activele 23

bneti sunt folosite pentru ncasarea contravalorii produselor, lucrrilor, serviciilor vndute, respectiv pentru plata stocurilor aprovizionate, imobilizrilor achiziionate, salariilor, taxelor, impozitelor. Cele mai importante active circulante bneti sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: a. ,,Conturi curente la bnci (simbol 512) reprezint banii pe care agenii economici i pstreaz n conturi deschise la bnci. Cea mai mare parte a activelor bneti ale unui agent economic se afl n conturile bancare. Deschiderea unui cont bancar reprezint o condiie pentru autorizarea nfiinrii unei societi comerciale. Un agent economic poate deschide conturi curente la mai multe bnci din localitatea n care i are sediul social precum i n alte localiti. Principalele conturi deschise la bnci sunt cunoscute sub urmtoarele denumiri: - ,,Conturi la bnci n lei (simbol 5121) reprezint sumele pstrate la bnci n moneda naional. Aceste conturi sunt destinate efecturii de ncasri i pli prin sistemul decontrilor fr numerar sau prin virament care presupune circulaia documentelor care consemneaz ncasrile, respectiv plile, fr ca banii s fie efectiv prezeni. n cazul ncasrilor, banca consemneaz scriptic primirea banilor de la alt agent economic i majoreaz corespunztor contul curent. ncasrile pot proveni din vnzarea produselor, lucrrilor, serviciilor, din mprumuturi, dobnzi primite, depuneri de numerar. n cazul plilor, banca consemneaz scriptic trimiterea banilor unui alt agent economic i micoreaz sumele pstrate n contul curent. Se pot efectua pli pentru cumprarea de materii prime, mrfuri, obiecte de inventar, achiziionarea de mijloace fixe, impozite, taxe, restituirea creditelor primite i a dobnzilor, respectiv ridicare de numerar i aducerea acestuia n casieria ntreprinderii. Operaiunile efectuate prin contul de la banc (ncasri sau pli) sunt comunicate periodic agentului economic printr-un document special, emis de banc, numit ,,extras de cont. - ,,Conturi la bnci n valut (simbol 5124) reprezint sumele pstrate la bnci n valut, respectiv dolari, mrci, lire, ilingi etc. Evidenierea sumelor pstrate n conturi la bnci se face separat pentru fiecare valut n parte. Utilizarea acestor conturi este asemntoare conturilor la bnci n lei. b. ,,Casa (simbol 531) reprezint numerarul (cash) pstrat n casierie n moneda naional sau n diferite valute. Aceste active bneti sunt destinate efecturii unor pli periodice, de exemplu pentru salarii i ajutoare materiale, sau pentru pli ocazionale, reduse ca volum, de exemplu pentru acordarea avansurilor de trezorerie, achitarea unor datorii, efectuarea 24

unor cheltuieli gospodreti. n contabilitate pentru numerarul pstrat n casierie se folosesc dou denumiri: - ,,Casa n lei (simbol 5311) reprezint numerarul n lei pstrat ntr-o ncpere separat numit casierie, special amenajat (grilaje, sisteme de securitate, case de bani). Operaiunile cu numerar sunt efectuate de casier care este un funcionar cu pregtire profesional adecvat i bun reputaie. Din motive de securitate i fluidizare a circulaiei monetare, n casierie se poate pstra permanent (zilnic) doar o anumit sum de bani. Nivelul maxim poart numele de limit sold de cas sau plafon de cas. Acest nivel este stabilit de unitatea economic mpreun cu banca la care este deschis contul curent, n funcie de micrile de numerar din ultimul trimestru sau acest nivel trebuie s respecte reglementrile Bncii Naionale i Ministerului Finanelor Publice. Atunci cnd n urma ncasrilor zilnice se depete limita sold de cas, surplusul de numerar este depus de ctre casier a doua zi la banc n contul curent al unitii. Peste limita soldului de cas se pot pstra sumele necesare pentru plata salariilor sau ajutoarelor materiale, dar nu mai mult de trei zile de la data stabilit pentru plata acestora precum i sumele aflate n casierie n zilele de la sfritul sptmnii. n situaia n care agentul economic are nevoie de numerar pentru efectuarea unor pli, de exemplu pentru plata salariilor, se ntocmete un document special numit ,,cec de numerar care, dup ce este vizat de conducerea unitii, se depune de casier la banc de unde se ridic numerarul solicitat i se aduce n casierie. Pentru funcionarea casieriei, se ntocmesc documente specifice i anume: - ,,Planul de cas n care sunt prevzute toate operaiunile de ncasri i pli efectuate prin casierie n trimestrul urmtor; - ,,Registrul de cas este completat zilnic de ctre casier, pe baza documentelor justificative, nscriindu-se toate ncasrile i plile efectuate n ziua respectiv i stabilindu-se numerarul existent n casierie la sfritul zilei; se ntocmete n dou exemplare, din care un exemplar rmne la casier iar exemplarul al doilea, numit ,,contul casierului se depune la contabilitate mpreun cu toate documentele justificative. n fiecare lun, inopinat, conductorul compartimentului financiar contabil efectueaz controlul i inventarierea valorilor pstrate n casierie. - ,,Casa n valut (simbol 5314) reprezint numerarul pstrat n casierie n valut. Evidenierea sumelor se face separat pentru fiecare valut n parte. c. ,,Acreditive (simbol 541) reprezint conturi speciale n care se depun cu anticipaie sumele necesare pentru efectuarea plilor ctre furnizorii de stocuri sau imobilizri. Un astfel de cont este deschis la o banc din localitatea n care i are sediul furnizorul i se utilizeaz n relaiile de comer 25

exterior sau la solicitarea furnizorului care dorete s aib o garanie n privina ncasrii la termen a bunurilor expediate. Utilizarea acreditivului este stabilit de prile implicate printr-un contract care conine urmtoarele elemente: suma acreditivului, denumirea furnizorului i banca la care acesta are deschis contul curent, felul i cantitatea bunurilor ce urmeaz a fi livrate, termenul de valabilitate a acreditivului, termenele de livrare i felul documentelor care atest expedierea. Atunci cnd furnizorul expediaz produsele contractate, el depune la banca stabilit prin contract documentele de expediere a bunurilor (factur, aviz de expediie, scrisoare de trsur) iar banca transmite sumele corespunztoare din contul de acreditiv n contul curent al furnizorului. Pentru furnizor (beneficiarul acreditivului) utilizarea acestei forme de plat reprezint un avantaj n sensul c poate ncasa rapid sumele care i se cuvin. Pe de alt parte, pentru pltitor, acreditivul este dezavantajos ntruct presupune imobilizarea unor sume. Acreditivul se nchide la folosirea integral a sumei, la expirarea valabilitii sau conform nelegerii prilor implicate. Sumele neconsumate sunt transferate din contul de acreditiv n contul curent al pltitorului. n contabilitate, pentru acreditive se folosesc dou noiuni: - ,,Acreditive n lei (simbol 5411); - ,,Acreditive n valut (simbol 5412). d. ,,Valori de ncasat (simbol 511) sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Cecuri de ncasat (simbol 5112); - ,,Efecte de ncasat (simbol 5113); - ,,Efecte remise spre scontare (simbol 5114). Valorile de ncasat sunt reprezentate de cecuri i efecte comerciale (cambii i bilete la ordin) primite de la clieni i sunt depuse la banc n vederea ncasrii lor la termenele stabilite. e. ,,Alte valori (simbol 532) sunt reprezentate de mrci potale, timbre fiscale, tichete i bilete de cltorie, bilete de odihn i tratament, bonuri n cantiti fixe pentru combustibili; acestea sunt cumprate i eliberate pentru consum, fiind incluse n cheltuielile de exploatare.

1.5.2.5 Active circulante n decontare (creane)

O parte din activele circulante sub form de stocuri i bani se afl 26

momentan n afara unitii patrimoniale care le deine, deci sunt la alte persoane fizice sau juridice. Pn la recuperarea lor, n forma iniial sau printrun echivalent, aceste active circulante se afl n decontare, poart numele de creane i reprezint bunuri sau sume de primit. Apariia activelor circulante n decontare poate avea cauze obiective (fireti, normale), determinate de fluxul activitii economice. Astfel, n procesul schimbului (desfacere) unitatea economic intr n relaii cu clienii (cumprtori sau beneficiari) crora li se livreaz produse, lucrri, servicii. n contabilitate trebuie s se reflecte sumele de primit reprezentnd contravaloarea acestora, ntruct momentul vnzrii nu este identic cu momentul ncasrii (vnzare cu plata la termen, decalajul fiind determinat de ritmul decontrilor bancare). De asemenea, unitatea economic poate intra n relaii cu proprii salariai sau cu asociaii n urma crora pot s rezulte sume de ncasat. n anumite cazuri, apariia creanelor este determinat de cauze subiective (lipsuri la inventar, distrugeri, delapidri). Unitatea economic care deine creanele trebuie s le urmreasc i s le recupereze n cel mai scurt timp posibil. Activele n decontare sau creanele sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: a. ,,Clieni (simbol 411) reprezint sumele care trebuie ncasate de la ali ageni economici, interni sau externi, pentru livrri de produse, semifabricate, mrfuri, materiale, animale i psri, precum i pentru lucrri executate i servicii prestate, conform facturilor emise n care se menioneaz termenul de plat. Apariia acestor creane este obiectiv, fiind determinat de relaiile economice dintre unitile patrimoniale; ele exist din momentul expedierii bunurilor i pn n momentul ncasrii contravalorii lor. b. ,,Efecte de primit de la clieni (simbol 413) se refer la activele sub form de cambii i bilete la ordin (efecte comerciale), care sunt primite de la clieni reprezentnd contravaloarea produselor, lucrrilor, serviciilor. Aceste efecte de comer pot fi ncasate la termen sau folosite pentru plata unor datorii. n cazul efectului de comer cambie, expeditorul solicit clientului confirmarea n scris, sub semntur, a bunelor intenii de plat. Cambia este un nscris necondiionat prin care creditorul numit trgtor d ordin debitorului su (cumprtorul) numit tras s plteasc o sum determinat unei tere persoane numit beneficiar. n cazul biletului la ordin, expeditorul (vnztorul) primete un angajament semnat de clientul su (cumprtorul). Biletul la ordin este un nscris prin care o persoan numit subscriptor se angajeaz s achite la o anumit dat o sum determinat unei alte persoane numit beneficiar. Spre deosebire de cambie care este creat la iniiativa creditorului, biletul 27

la ordin este creat la iniiativa debitorului care este n acelai timp trgtor i tras. Avantaje ale decontrilor prin intermediul efectelor de comer: pot fi transformate imediat n bani, fr a mai atepta plata efectiv de ctre client, prin vnzarea efectului de comer la o banc, situaie n care banca devine proprietar i va ncasa la scaden contravaloarea efectului comercial. pot fi valorificate la burs; n acest caz, pe lng faptul c se asigur operativitatea ncasrilor, creanele pot fi valorificate la preuri mai mari, ateptnd momentul cel mai avorabil n desfurarea activitilor bursiere. ofer posesorului efectului de comer dreptul necondiionat (are caracterul unui titlu executoriu) de a ncasa suma nscris pe efectul comercial, respectiv la scadenele convenite. c. ,,Avansuri de trezorerie (simbol 542) reprezint sumele ncredinate n numerar (prin casierie) administratorilor sau salariailor n vederea cumprrii unor bunuri sau pentru efectuarea unor pli ctre furnizori precum i pentru deplasarea n alte localiti n vederea rezolvrii unor probleme ale unitii economice (participarea la trguri i expoziii, documentare, ncheierea contractelor economice). Mrimea avansului acordat se stabilete n funcie de cheltuielile de transport i de cazare, indemnizaia zilnic de hran (diurn), mrimea datoriilor fa de furnizori. Avansurile de trezorerie trebuie justificate n maximum 24 de ore de la efectuarea operaiunilor pentru care au fost acordate (facturi, chitane, bonuri, bilete i tichete de transport, note de plat la hotel, restaurant etc.). Sumele necheltuite sunt restituite la casierie. n situaia depirii termenului de decontare, se calculeaz penaliti iar sumele nejustificate se rein din salariile cuvenite. d. ,,Avansuri acordate personalului (simbol 425) reprezint sumele acordate salariailor reprezentnd un avans din salarii i ajutoare materiale (avans chenzinal). Ulterior, la sfritul lunii, aceste sume sunt reinute din salariile i ajutoarele materiale cuvenite pentru ntreaga perioad de gestiune (lichidare). e. ,,Alte creane n legtur cu personalul (simbol 4282) se refer la chirii pentru locuine aflate n proprietatea unitii patrimoniale, transporturi i alte prestaii pentru lucrtori, cota de 50% din valoarea echipamentului de lucru distribuit personalului, salarii i ajutoare materiale pltite i necuvenite, valoarea activelor constatate lips la inventariere i imputat salariailor. f. ,,Furnizori - debitori (simbol 409) reprezint avansuri sau aconturi acordate furnizorilor de stocuri, lucrri, servicii; la primirea ulterioar a acestora, are loc regularizarea cu furnizorii n sensul c sumele pltite drept avans 28

se scad din totalul datoriilor fa de furnizori. g. ,,TVA de recuperat (simbol 4424) reprezint taxa pe valoare adugat care trebuie ncasat de la bugetul statului ntruct taxa pe valoare adugat aferent cumprrilor (TVA deductibil) este mai mare dect taxa pe valoare adugat aferent vnzrilor (TVA colectat). Taxa pe valoare adugat este un impozit indirect pentru livrri de bunuri mobile, prestri de servicii, transferul proprietii bunurilor imobiliare ntre agenii economici precum i ntre acetia i instituii publice sau persoane fizice i importul de bunuri sau servicii. Taxa pe valoare adugat se pltete de agenii economici care au realizat o anumit cifr de afaceri anual, conform reglementrilor n vigoare; cotele de TVA sunt stabilite, conform legii, pe categorii de operaiuni. h. ,,Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalul (simbol 456) se refer la angajamentul asociailor sau acionarilor unei societi comerciale de a participa la constituirea sau majorarea capitalului social. Printr-un contract de asociere se stabilesc sumele care reprezint participarea asociailor sau acionarilor, forma participrii (n numerar sau n natur) precum i momentul efecturii vrsmintelor la capitalul social. Aceste creane exist din momentul subscrierii (angajamentul sub semntur al acionarilor sau asociailor) i pn n momentul depunerii aportului la capitalul social. i. ,,Debitori diveri (simbol 461) reprezint sumele de ncasat pentru: - pagube materiale stabilite de instanele de judecat; - vnzarea (cedarea) titlurilor de plasament; - vnzarea (cedarea) imobilizrilor; - mprumuturi din emisiuni de obligaiuni; - redevene i chirii.

1.6 Surse patrimoniale (pasive)

1.6.1 Capitaluri proprii O condiie pentru nceperea unei activiti economice, indiferent de natura acesteia i de forma juridic de organizare, o reprezint constituirea capitalului. Capitalul asigur sursa de finanare cu caracter stabil pe baza creia se pot 29

procura activele patrimoniale specifice unui anumit gen de activitate. Capitalurile proprii se afl n proprietatea acionarilor, asociailor sau ntreprinztorului individual; ele se constituie la nfiinarea unitii patrimoniale prin contribuia (aportul sau participarea) acionarilor, asociailor sau ntreprinztorului individual precum i ulterior prin noi contribuii sau prin autofinanare, ca urmare a activitii desfurate. Participanii la capitalul social pot fi persoane fizice sau persoane juridice (ali ageni economici, fundaii, statul). Principalele categorii de capitaluri proprii sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: a. ,,Capital social (simbol 101) reprezint aportul n bani sau n bani i n natur subscris de acionari sau asociai att la nfiinarea unitii patrimoniale ct i ulterior, cu prilejul majorrii capitalurilor proprii: Aportul n natur se refer la maini, utilaje, instalaii, terenuri, construcii, brevete, licene, materii prime, obiecte de inventar, mrfuri etc. Conform legii, ponderea aportului n natur la constituirea capitalului social nu poate s fie mai mare de 60%. Evaluarea aportului n natur se face prin expertize tehnice. n funcie de forma juridic a societilor comerciale, capitalul social poate fi divizat astfel: - n aciuni, n cazul societilor comerciale pe aciuni (S.A.) iar proprietarii acestora se numesc acionari; - n pri sociale, n cazul societilor comerciale cu rspundere limitat (S.R.L.) iar proprietarii acestora se numesc asociai. Capitalul social se prezint sub dou aspecte: - ,,Capital subscris nevrsat (symbol 1011) reprezint angajamentul asociailor sau acionarilor de a contribui la capitalul social conform actelor de constituire a societii comerciale i anume contract de societate i statut. - ,,Capital subscris vrsat (symbol 1012) reprezint depunerile (vrsmintele) efectuate de acionari sau asociai n bani sau n natur. Legea oblig societile comerciale s in o eviden strict a acionarilor i a asociailor, eviden din care s rezulte numrul i valoarea nominal a aciunilor sau prilor sociale subscrise i vrsate. Aciunile i prile sociale sunt titluri de valoare care aduc posesorilor venituri sub form de dividende (o parte din profitul net nregistrat de societatea comercial). Operaiunile referitoare la capitalul social sunt: - majorarea capitalului social prin subscrierea de noi aciuni sau pri sociale, ncorporarea rezervelor sau a profiturilor obinute; - micorarea capitalului social prin reducerea numrului de aciuni sau pri sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acionari sau asociai sau pentru acoperirea pierderilor din perioadele precedente. 30

Att n cazul majorrii ct i n cazul micorrii capitalului social, se reia procedura de autorizare a societii comerciale (se efectueaz cheltuieli de constituire, mai precis pentru modificarea societii comerciale). b. ,,Prime legate de capital (simbol 104) apar n situaia creterii capitalului social prin noi aporturi n bani sau n natur precum i cu ocazia fuzionrii societilor comerciale sau conversia obligaiunilor n aciuni. n principiu, primele reprezint diferena dintre valoarea de emisiune a noilor aciuni (mai mare) i valoarea nominal a aciunilor (mai mic). De exemplu, la o societate comercial valoarea nominal a unei aciuni este de 50.000 lei; se hotrte majorarea capitalului social prin emisiunea unei serii noi de aciuni cu o valoare de emisiune de 70.000 lei; diferena dintre valoarea de emisiune i valoarea nominal se numete prim de emisiune (20.000 lei pe aciune). n funcie de modalitatea de constituire, primele legate de capital pot fi de patru feluri, prime de emisiune, prime de aport (n cazul aportului n natur), prime de fuziune i prime de conversie a obligaiunilor n aciuni. Primele au drept scop asigurarea proteciei vechilor acionari; ele compenseaz sacrificiul consimit de acetia de a accepta noi acionari. Primele legate de capital aparin tuturor acionarilor i sunt utilizate pentru ncorporarea la capitalul social sau la majorarea rezervelor. c. ,,Rezerve (simbol 106) se constituie din profitul brut sau net, conform legii sau statutului de funcionare a societii comerciale. Categorii de rezerve: - rezerve legale se constituie conform legii prin reinerea anual din profitul brut n cotele i limitele stabilite prin lege; - rezerve pentru aciuni proprii; - rezerve statutare se constituie anual din profitul net, conform prevederilor din statutul societii; - alte rezerve neprevzute de lege sau statut, se pot constitui facultative annual din profitul net pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte scopuri, conform hotrrii Adunrii generale a acionarilor sau asociailor, cu respectarea reglementrilor legale. n mod excepional, rezervele se pot constitui din primele legate de capital. Rezervele sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, acoperirea pierderilor, acordarea de dividende n anii n care s-au nregistrat pierderi, finanarea unor investiii. d. ,,Rezultatul reportat (simbol 117) reprezint profitul reportat din anii precedeni, a crui repartizare a fost amnat de Adunarea general a 31

acionarilor sau asociailor. n alt situaie, rezultatul reportat poate reprezenta pierderea din anii precedeni, neacoperit din rezerve sau din diminuarea capitalului social. e. ,,Profit i pierdere (simbol 121) reprezint rezultatul exerciiului current i se determin prin compararea veniturilor cu cheltuielile. Rezultatul poate fi favorabil (pozitiv) atunci cnd veniturile sunt mai mari dect cheltuielile, se numete profit i reprezint o surs proprie de finanare. Rezultatul poate fi nefavorabil (negativ) atunci cnd cheltuielile sunt mai mari dect veniturile, se numete pierdere, i trebuie acoperit din rezerve, capital sau profitul perioadelor viitoare.

1.6.2 Datorii 1.6.2.1 Prezentare general - clasificare Datoriile sunt sume de pltit sau obligaii i rezult din relaiile cu alte persoane juridice sau fizice. Dup natura lor, datoriile pot reprezenta: - surse atrase rezult din relaiile cu ali ageni economici, cu bugetul statului, cu asigurrile sociale, cu personalul, asociaii sau persoane fizice din afara unitii. Aceste datorii exist din momentul apariiei obligaiei de a plti i pn n momentul efecturii plii, deci temporar anumite sume sunt atrase n circuitul economic. Sursele atrase nu sunt purttoare de dobnd. - surse mprumutate rezult din relaiile cu bncile, ali ageni economici sau persoane fizice, conform unui contract de mprumut n care se prevede data restituirii i dobnda cuvenit. 1.6.2.2 Surse atrase Reprezint datorii din operaiuni comerciale (vnzare-cumprare) i necomerciale care se pot grupa astfel: a. Datorii fa de furnizori sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Furnizori (simbol 401) reprezint datoria fa de ali ageni economici de unde s-au primit stocuri precum i lucrri executate sau servicii prestate, n condiiile n care nu s-a achitat contravaloarea facturilor primite. - ,,Furnizori de imobilizri (simbol 404) reprezint datoria fa de ali ageni economici de la care s-au primit imobilizri corporale i necorporale 32

care nu au fost achitate. - ,,Efecte de pltit (simbol 403) reprezint datoriile fa de furnizori atunci cnd plata se face printr-un efect comercial - cambie sau bilet la ordin. b. Datorii privind achiziionarea imobilizrilor financiare se refer la datoriile rezultate din achiziionarea aciuni, obligaiuni, alte titluri de valoare a cror decontare va avea loc ulterior; aceste datorii sunt cunoscute n contabilitate sub denumirea ,Vrsminte de efectuat pentru imobilizri financiare (simbol 269). c. Datorii fa de clieni - sunt avansuri sau aconturi primite de la clieni pentru produse sau servicii contractate ce urmeaz a fi expediate ulterior. Aceste datorii sunt cunoscute n contabilitate sub denumirea ,,Clieni - creditori (simbol 419). Dup expedierea bunurilor, are loc regularizarea avansurilor primate n sensul scderii acestora din totalul sumelor cuvenite. d. Datorii fa de personal sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Personal - salarii datorate (simbol 421) se refer la salariile cuvenite personalului pentru munca prestat conform contractelor de munc, inclusiv prime din fondul de salarii, adaosuri sau sporuri (de vechime, pentru toxicitate, lucrul n subteran, lucrul la nlime, loialitate, stres etc.). Salariile reprezint cheltuieli i se includ n costul produselor fabricate. - ,,Personal - ajutoare materiale datorate (simbol 423) sunt ajutoarele acordate pentru incapacitate temporar de munc, respectiv indemnizaii pentru concedii medicale, concedii de natere sau ajutoare pentru deces. Mrimea acestor ajutoare depinde de nivelul salariului, vechimea n munc, perioada de ntrerupere a activitii. Indemnizaiile pentru concedii medicale se suport de unitate prin includerea n costul produselor fabricate sau se suport din bugetul asigurrilor sociale (se rein din datoriile privind contribuia unitii la asigurrile sociale). - ,,Participarea personalului la profit (simbol 424) reprezint sumele datorate salariailor la sfritul anului drept stimulente din profitul obinut. - ,,Drepturi de personal neridicate (simbol 426) sunt salarii, ajutoare materiale i stimulente reprezentnd participarea la profit, neridicate de personal n termenul legal (timp de trei zile de la data stabilit pentru plat). e. Datorii fa de teri se refer la reinerile din salarii i ajutoare materiale n favoarea unor persoane fizice sau juridice. Reinerile sau fcut pentru chirii cuvenite unitilor de administrare a fondului locativ, rate pentru bunuri achiziionate din comer sau pentru 33

mprumuturi acordate de bnci, pensii alimentare datorate conform hotrrii instanelor judectoreti. Aceste datorii sunt cunoscute n contabilitate sub denumirea ,,Reineri din salarii datorate terilor (simbol 427). f. Datorii privind asigurrile sociale i protecia social sunt cunoscute sub urmtoarele denumiri: - ,,Asigurri sociale (simbol 431) reprezint datoriile fa de bugetul asigurrilor sociale precum i fa de Casa de Asigurri pentru Sntate, sunt suportate de unitate sau de personal astfel: ,,Contribuia unitii la asigurrile sociale (simbol 4311) se refer la contribuia unitii la bugetul asigurrilor sociale de stat. Contribuia unitii la bugetul asigurrilor sociale de stat se include n costul produselor fabricate i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (23,33%). Bugetul asigurrilor sociale este utilizat conform legii pentru acordarea pensiilor, plata ajutoarelor materiale, ntreinerea staiunilor balneoclimaterice, alte cheltuieli sociale. ,,Contribuia personalului la asigurrile sociale (simbol 4312) se refer la contribuia personalului la bugetul asigurrilor sociale de stat, se reine din drepturile de personal cuvenite i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor i ajutoarelor materiale brute (11,67%). ,,Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate (simbol 4313) se refer la contribuia unitii la Casa de Asigurri pentru Sntate i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (7%). Contribuiile la Casa de Asigurri de Sntate sunt utilizate pentru funcionare spitalelor i cabinetelor medicilor de familie, acordarea reducerilor i gratuitilor la medicamente. ,,Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate (simbol 4314) se refer la contribuia personalului la Casa de Asigurri pentru Sntate, se reine din drepturile de personal cuvenite i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor i ajutoarelor materiale brute (7%). - ,,Ajutor de omaj (simbol 437) reprezint datoriile privind fondul de omaj, sunt suportate de unitate i de personal, astfel: ,,Contribuia unitii la fondul de omaj (simbol 4371) se suport de unitate prin includerea n costul produselor fabricate i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (5%). Fondul de omaj este utilizat pentru acordarea ajutorului de omaj, organizarea de cursuri de recalificare, sprijinirea agenilor economici care angajeaz omeri. ,,Contribuia personalului la fondul de omaj (simbol 4372) se suport de salariai, se reine din drepturile de personal cuvenite i se 34

calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor i ajutoarelor materiale brute (1%). g. Datorii fa de asociai se refer la sumele cuvenite acionarilor i asociailor drept dividende, determinate n funcie de partea din profitul net repartizat pentru dividende i proporional cu numrul de aciuni sau pri sociale deinute. Aceste datorii sunt cunoscute sub denumirea ,,Dividende de plat (simbol 457). h. Datorii fa de bugetul statului i bugetele locale sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Impozitul pe profit/venit (simbol 441) reprezint partea din profitul obinut datorat bugetului statului i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale (25%) asupra profitului impozabil (profitul brut din care s-au efectuat unele deduceri conform legii pentru sponsorizri, constituirea rezervelor, investiii, publicitate, protocol) sau asupra veniturilor. - ,,TVA de plat (simbol 4423) reprezint taxa pe valoare adugat care trebuie pltit bugetului statului (19%) ntruct taxa pe valoare adugat aferent vnzrilor (TVA colectat) este mai mare dect taxa pe valoare adugat aferent cumprrilor (TVA deductibil). - ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor (simbol 444) se suport de salariai, se reine din drepturile de personal cuvenite, se calculeaz prin aplicarea unor cote procentuale (conform unei grile de impozitare) asupra salariilor, ajutoarelor materiale i stimulentelor reprezentnd participarea la profit i este datorat bugetului statului. - ,,Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (simbol 446) sunt datorate bugetului statului i bugetelor locale conform legii i se refer la impozitul pe cldiri, impozitul pentru mijloacele de transport, taxe de consumaie (accize), impozitul pe dividende, vrsminte din profitul net al regiilor autonome. i. Alte datorii se refer la sume datorate terilor, persoane fizice sau persoane juridice reprezentnd sume ncasate dar necuvenite, redevene i chirii datorate precum i conform unor titluri executorii emise de instanele de judecat. Aceste datorii sunt cunoscute sub denumirea ,,Creditori diveri (simbol 462).

1.6.2.3 Surse mprumutate Atunci cnd pentru desfurarea activitii curente sunt insuficiente capitalurile proprii precum i sursele atrase, agenii economici pot apela la mprumuturi care pot fi acordate de bnci, de ali ageni economici, de stat, de persoane fizice. 35

Datoriile reprezentnd mprumuturi exist din momentul primirii (ncasrii) sumelor solicitate i pn n momentul restituirii (rambursrii, plii). Cea mai mare parte a surselor mprumutate reprezint datorii fa de bnci, poart numele de credite bancare i prezint urmtoarele caracteristici: - trebuie restituite la un termen numit scaden; - sunt purttoare de dobnd; - trebuie garantate cu imobilizri corporale i necorporale, depozite, titluri de valoare; - trebuie utilizate conform destinaiei precizate la solicitare. Principalele surse mprumutate sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: a. ,,mprumuturi din emisiuni de obligaiuni (simbol 161) se obin prin subscrierea i vnzarea public a unor titluri de valoare numite obligaiuni. Cumprtorii acestora pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Conform legii, unitatea emitent a obligaiunilor garanteaz mprumutul solicitat cu activel deinute iar valoarea total a mprumutului nu poate depi o anumit cot din capitalul social. La emiterea i vnzarea obligaiunilor, trebuie fcut public prospectul de emisiune n care se precizeaz valoarea total a mprumutului, valoarea nominal a unei obligaiuni, dobnda acordat, termenul de rscumprare. La termenele stabilite, obligaiunile sunt rscumprate achitndu-se contravaloarea acestora i dobnzile aferente. b. ,,Credite bancare pe termen scurt (simbol 519) sunt acordate de bnci pe termen de pn la 12 luni fiind utilizate, conform contractelor ncheiate cu banca, pentru aprovizionarea cu stocuri, plata utilitilor (ap, energie electric i termic, gaze etc.) sau pentru serviciile prestate de teri. c. ,,Credite bancare pe termen lung (simbol 162) sunt acordate de bnci i se obin pe termen de pn la 25 ani. Conform contractelor ncheiate, aceste mprumuturi sunt acordate pentru investiii (achiziionarea sau construirea de imobilizri). Pentru aceast categorie de credite, mpreun cu banca, se ntocmete un grafic de rambursare n care se poate prevedea o ,,perioad de graie n care nu se restituie rate de mprumut sau dobnzi. d. ,,Datorii ce privesc imobilizrile financiare (simbol 166) sunt acordate de alte societi comerciale care dein titluri de participare (aciuni) la unitatea patrimonial care a solicitat mprumutul. e. ,,Alte mprumuturi i datorii asimilate (simbol 167) se refer la valoarea bunurilor preluate n concesiune, la mprumuturile obinute de la ali ageni economici precum i la garanii, depozite, cauiuni primite. 36

f. ,,Dobnzi aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate (symbol 168) se refer la datoriile reprezentnd dobnzile aferente mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor ce privesc imobilizrile financiare, altor mprumuturi i datorii asimilate.

1.7 Procese economice ale unitii patrimoniale

1.7.1 Prezentare general - clasificare

n unitile patrimoniale au loc procese interne - micri sau transformri determinate de specificul activitii desfurate. Astfel: - activele patrimoniale nu sunt privite numai static, sub aspectul existenei lor fizice n depozite, secii de producie, casierie, bnci, ci i n dinamica determinat de implicarea lor ntr-un proces de producie n urma cruia rezult produse, lucrri, servicii; acest gen de transformri reprezint procese economice sub form de cheltuieli; - n procesul schimbului, n urma valorificrii bunurilor, lucrrilor, serviciilor, se obin valori sau realizri care reprezint procese economice sub form de venituri; - prin compararea cheltuielilor i veniturilor aferente unei anumite perioade de gestiune, se determin rezultatele activitii desfurate; - destinaiile sau transferrile unor elemente patrimoniale sunt urmrite prin procese economice de repartizare; - pentru stabilirea exact a rezultatelor, este necesar delimitarea cheltuielilor i veniturilor n raport cu perioadele de gestiune, prin procese economice de regularizare; - unele elemente patrimoniale sunt nregistrate n contabilitate la valori care nu corespund situaiei reale a acestora i de aceea se impune corectarea nivelului lor prin procese economice de rectificare; - n anumite situaii se poate constata o depreciere (pierdere) valoric a unor active sau apariia unor riscuri i cheltuieli neprevzute, ceea ce impune formarea unor provizioane.

37

1.7.2 Procese economice sub form de cheltuieli 1.7.2.1 Prezentare general clasificare Materia, energia i banii se transform n raport cu procesul tehnologic propriu al unei uniti patrimoniale - ele se consum, se nglobeaz n produse, lucrri, servicii. Consumurile dintr-o anumit perioad de gestiune (lun, trimestru, an) se refer la materii prime, combustibili, uzura obiectelor de inventar, amortizarea mijloacelor fixe, pli pentru salarii, ajutoare materiale, contribuii aferente salariilor, impozite i taxe i reprezint cheltuieli.Atunci cnd se repartizeaz la o unitate de producie (un obiect, un produs, un lot), cheltuielile poart numele de costuri. ntruct implic transformri ale activelor patrimoniale, dup coninutul economic (dup natura lor), cheltuielile sunt de acelai tip cu activele. n raport cu activitatea care le genereaz, cheltuielile se pot clasifica astfel: - cheltuieli de exploatare; - cheltuieli financiare; - cheltuieli extraordinare. 1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare Cheltuielile din aceast categorie au legtur direct cu producia (exploatarea) care constituie obiectul de activitate al unitii patrimoniale. Dup structura lor, cheltuielile de exploatare se pot grupa astfel: a. Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia, apa i mrfurile sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Cheltuieli cu materiile prime (simbol 601) se refer la valoarea consumurilor de materii prime n procesul de producie, sczmintele sau perisabilitile legale, lipsurile i plusurile de inventar la materii prime; dein o pondere important pe care o au n totalul cheltuielilor i reprezint operaiuni care au loc frecvent, chiar de mai multe ori n aceiai zi; - ,,Cheltuieli cu materialele consumabile (simbol 602) sunt cheltuieli privind consumul de materii auxiliare, combustibil, piese de schimb, materiale de ambalat, furaje, semine; - ,,Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar (simbol 603) se refer la valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar inclus n cheltuieli, n raport de metoda utilizat, integral la darea n folosin sa, pe durata mai multor perioade de gestiune; - ,,Cheltuieli privind energia i apa (simbol 605) se refer la 38

valoarea consumului de energie i ap, conform facturilor primite de la furnizorii de utiliti; - ,,Cheltuieli privind mrfurile (simbol 607) sunt specifice agenilor economici din comer, reprezint costul de achiziie al mrfurilor i se nregistreaz n momentul scderii din gestiune a mrfurilor vndute, stabilirii perisabilitilor sau n cazul lipsurilor la inventariere. b. Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri: - ,,Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile (simbol 611) se refer la valoarea lucrrilor de reparaii i ntreinere efectuate de uniti specializate, conform facturilor ntocmite, lucrri care asigur cldirilor, utilajelor, instalaiilor funcionarea normal o perioad ndelungat; - ,,Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile (simbol 612) sunt sumele pltite pentru bunuri concesionate, nchiriate sau preluate n locaie de gestiune, conform contractelor ncheiate, reprezentnd redevene i chirii; - ,,Cheltuieli privind comisioanele i onorariile (simbol 622) se refer la comisioane pltite altor ageni economici sau persoane fizice pentru intermedierea unor operaiuni, la onorarii pltite pentru efectuarea expertizelor contabile i tehnice, la onorarii pltite notarilor i avocailor pentru autentificarea unor acte respectiv reprezentarea n justiie precum i pentru consiliere i ndrumare; - ,,Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate (simbol 623) reprezint valoarea anunurilor i reclamelor, valoarea cataloagelor i produselor oferite cu titlu gratuit, cheltuielile pentru participarea la trguri i expoziii precum i sponsorizrile acordate; prin aceasta se fac cunoscute clienilor activitile desfurate i produsele fabricate, facilitnd astfel vnzarea; - ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri i personal (simbol 624) se refer la plile efectuate pentru transportul stocurilor aprovizionate i pentru transportul de persoane (salariai), conform facturilor ntocmite ctre uniti de transport specializate sau care reprezint consumul de alte valori sub forma biletelor i tichetelor de cltorie; - ,,Cheltuieli cu deplasri, detari i transferri (simbol 625) se refer la cheltuielile ocazionate de deplasarea salariailor n alte localiti pentru a rezolva problemele unitii (transport, cazare, diurn) precum i la cheltuielile cu detaarea i transferarea personalului (deschiderea de filiale, puncte de lucru, schimbarea locului de desfurare a unor activiti); - ,,Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii (simbol 626) sunt cheltuieli cu mrci potale, telegrame, recomandate, mesagerie special, pentru telefon, fax, telex, facturate de teri, pltite direct n numerar sau reprezentnd consumarea ,,altor valori; - ,,Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate (simbol 627) se refer la comisioanele (spezele) pltite bncilor pentru operaiunile efectuate prin conturile curente, precum i la sumele pltite pentru serviciile bancare (emiterea extraselor de cont, informaii privind bonitatea partenerilor i bncilor 39

corespondente, ntocmirea dosarelor de creditare i evaluare a garaniilor). c. ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (simbol 635) se refer la pli pentru impozitul pe cldiri, impozitul pe mijloacele de transport, impozitul pe terenuri, contribuiile la fondurile speciale (drumuri, handicapai, puncte de trecere a frontierelor). d. Cheltuieli cu personalul: - ,,Cheltuieli cu salariile personalului (simbol 641) sunt salariile pltite personalului pentru munca prestat, inclusiv adaosuri, sporuri sau premii din fondul de salarii; aceste cheltuieli sunt stabilite la sfritul lunii; - ,,Cheltuieli privind asigurrile i protecia social (simbol 645) sunt reprezentate de urmtoarele elemente: ,,Contribuia unitii la asigurrile sociale (simbol 6451) se determin prin aplicarea unui procent de 23,33% asupra fondului de salarii; ,,Contribuia unitii pentru de omaj (simbol 6452) se determin aplicnd 5% asupra fondului de salarii; ,,Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate (simbol 6453) se calculeaz prin aplicarea unui procent de 7% asupra fondului de salarii; ,,Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia social (simbol 6458) reprezint ajutoarele materiale acordate pentru concediul medical, suportate de angajator conform legii, precum i cota parte suportat de unitate din valoarea biletelor de odihn i tratament. e. ,,Alte cheltuieli de exploatare (simbol 658) se refer la amenzile, despgubirile, penalitile pltite, donaiile i subveniile acordate, precum i la cheltuielile nregistrate cu ocazia scderii din eviden a imobilizrilor (valoarea de nregistrare pentru terenurile i imobilizrile financiare cedate si valoare neamortizat a mijloacelor fixe i a imobilizrilor necorporale cedate). f. ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele (simbol 681) se refer la amortizarea lunar a imobilizrilor corporale i necorporale i la constituirea provizioanelor de exploatare. g. ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit (simbol 691) reprezint pli ctre bugetul statului i se determin prin aplicarea unui procent de 25% asupra profitului impozabil. 1.7.2.3 Cheltuieli financiare Din aceast categorie fac parte cheltuielile determinate de fluxurile 40

financiare ale unitii patrimoniale, cheltuieli care au o anumit legtur cu activitatea desfurat i se refer la dobnzi pltite, pierderi financiare, diferene nefavorabile de curs valutar. n contabilitate, pentru cheltuielile financiare se folosesc urmtoarele denumiri: - ,,Pierderi din creane legate de participaii (simbol 663) reprezint valoarea mprumuturilor acordate societilor comerciale la care sunt deinute titluri de participare, mprumuturi care nu mai pot fi recuperate datorit insolvabilitii sau falimentului; - ,,Cheltuieli privind investiiile financiare cedate (simbol 664) reprezint diferene nefavorabile rezultate din vnzarea investiiilor financiare (aciuni i obligaiuni), atunci cnd valoarea de vnzare este mai mic dect valoarea de cumprare a titlurilor; - ,,Cheltuieli din diferene de curs valutar (simbol 665) se refer la diferenele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitilor bneti n devize precum i rezultate din lichidarea creanelor i datoriilor n valut; - ,,Cheltuieli privind dobnzile (simbol 666) sunt sume pltite sau care urmeaz a fi pltite reprezentnd dobnzi aferente creditelor pe termen lung i mediu, creditelor pe termen scurt, mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni precum i mprumuturilor primite de la ali ageni economici; - ,,Cheltuieli privind sconturile acordate (simbol 667) reprezint sumele pltite bncilor pentru ncasarea efectelor comerciale nainte de scaden. Scontul acordat (valoarea dobnzii i comisionului) se determin ca diferen ntre valoarea efectelor comerciale i suma ncasat efectiv de la banc; - ,,Cheltuieli financiare privind amortizrile i provizioanele (simbol 686) sunt efectuate la constituirea provizioanelor financiare precum i pentru prime achitate la rambursarea obligaiunilor amortizate. 1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare n aceast categorie se includ cheltuielile care au un caracter accidental, o frecven redus (apar odat la civa ani) i n anumite cazuri nu au legtur direct cu activitatea unitii patrimoniale. Pentru aceste cheltuieli, n contabilitate se folosete elementul ,,Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare (simbol 671).

41

1.7.3 Procese economice sub form de venituri

1.7.3.1 Prezentare general - clasificare

Bunurile, lucrrile, serviciile ce constituie obiectul de activitate al unei uniti patrimoniale sunt destinate pieei, respectiv valorificrii prin vnzare, ceea ce conduce la obinerea de venituri sau realizri . Veniturile trebuie s asigure reproducerea cheltuielilor efectuate, ceea ce permite reluarea procesului de producie i totodat obinerea unui excedent valoric care s permit dezvoltarea activitii. ntruct veniturile contribuie la majorarea surselor patrimoniale, dup natura lor veniturile sunt de acelai tip cu sursele (pasivele). Dup activitatea care le genereaz, veniturile se pot clasifica astfel: venituri din exploatare; - venituri financiare; - venituri extraordinare.

1.7.3.2 Venituri din exploatare Din aceast categorie fac parte veniturile obinute din vnzarea produselor, lucrrilor, serviciilor care reprezint obiectul de activitate al agentului economic. Veniturile din exploatare se pot clasifica astfel: a. Venituri care se includ n cifra de afaceri sunt cunoscute sub urmtoarele denumiri: - ,,Venituri din vnzarea produselor finite (simbol 701) sunt nregistrate n momentul predrii sau livrrii produselor finite ctre cumprtori, conform facturilor ntocmite, prin care se atest transferul de proprietate asupra clienilor; separat de preul de vnzare al bunurilor, n factur se consemneaz taxa pe valoare adugat care are caracterul de tax colectat; - ,,Venituri din vnzarea semifabricatelor (simbol 702) sunt obinute de unitile care produc i vnd subansamble (semifabricate) care pot fi integrate de cumprtor n fabricarea unor produse complexe; - ,,Venituri din vnzarea produselor reziduale (simbol 703) se obin din vnzarea deeurilor, materialelor recuperabile sau rebuturilor; - ,,Venituri din lucrri executate i servicii prestate (simbol 704) sunt specifice unitilor care execut lucrri sau presteaz servicii i reprezint 42

tarifele aferente care vor fi ncasate de la beneficiari; - ,,Venituri din studii i cercetri (simbol 705) sunt obinute de institutele de cercetare-proiectare-dezvoltare dar i de alte uniti care au sector propriu de cercetare i reprezint valoarea contractelor, proiectelor, studiilor de cercetare; - ,,Venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii (simbol 706) se refer la sumele ncasate de la ali ageni economici sau persoane fizice pentru bunuri concesionate, nchiriate, n locaie de gestiune sau pentru folosirea brevetelor, licenelor, mrcilor de fabric sau de comer; - ,,Venituri din vnzarea mrfurilor (simbol 707) sunt obinute de unitile economice care desfoar activitatea n comerul prin depozit (en gros) sau prin magazine (en detail); - ,,Venituri din activiti diverse (simbol 708) se obin din comisioane, servicii prestate n interesul personalului, punerea la dispoziia terilor a personalului unitii, valorificarea ambalajelor, valorificarea ctre teri a produciei seciilor auxiliare (energie, ap, reparaii). b. ,,Variaia stocurilor (simbol 711) se refer la veniturile aferente produciei finite obinute i predate la depozitele unitii pentru stocare (pstrare) pn n momentul livrrii ctre clieni precum i veniturile aferente produciei neterminate (n curs de execuie) la sfritul unei perioade de gestiune. Diminuarea acestor venituri se nregistreaz la descrcarea gestiunii n situaia vnzrii produciei stocate sau lipsurilor din gestiune la inventariere. c. Venituri din producia de imobilizri se refer la veniturile obinute din realizarea de imobilizri prin efort propriu (investiii n regie proprie). Pentru aceste venituri se folosesc urmtoarele denumiri: - ,,Venituri din producia de imobilizri necorporale (simbol 721) sunt obinute din lucrri i proiecte de dezvoltare, brevete, licene, programe informatice realizate prin efort propriu, recepionate sau n curs de realizare; - ,,Venituri din producia de imobilizri corporale (simbol 722) sunt obinute din amenajri de terenuri i imobilizri corporale realizate n unitate prin efort propriu, recepionate sau n curs de realizare. d. ,,Alte venituri din exploatare (simbol 758) sunt reprezentate de despgubiri, amenzi i penaliti cuvenite, donaii i subvenii primite, venituri din vnzarea activelor (preul de vnzare a imobilizrilor cedate, mai puin taxa pe valoarea adugat), operaii de capital i subvenii pentru investiii. e. ,,Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (simbol 781) se formeaz n urma anulrii sau diminurii provizioanelor de exploatare. 43

1.7.3.3 Venituri financiare Din aceast categorie fac parte veniturile determinate de fluxurile financiare ale unitii patrimoniale, venituri care au o anumit legtur cu activitatea desfurat i se refer la dobnzi ncasate, diferene favorabile de curs valutar, dividende aferente titlurilor de participare. n contabilitate, pentru veniturile financiare se folosesc urmtoarele denumiri: - ,,Venituri din imobilizri financiare (simbol 761) sunt dividende ncasate sau de ncasat aferente titlurilor de participare (aciuni) deinute la capitalul altor societi comerciale; - ,,Venituri din investiii financiare pe termen scurt (simbol 762) sunt venituri obinute din aciuni i obligaiuni achiziionate pe termen scurt; - ,,Venituri din creane imobilizate (simbol 763) sunt dobnzi aferente mprumuturilor acordate pe termen lung altor uniti; - ,,Venituri din investiii financiare cedate (simbol 764) reprezint diferena favorabil dintre valoarea de vnzare i valoarea de cumprare a imobilizrilor financiare cedate, precum i a investiiilor financiare pe termen scurt cedate; - ,,Venituri din diferene de curs valutar (simbol 765) reprezint diferenele favorabile de curs valutar aferente disponibilitilor n devize pstrate la banc i n casierie sau rezultate n urma lichidrii datoriilor i creanelor n valut; - ,,Venituri din dobnzi (simbol 766) sunt reprezentate de dobnzile cuvenite pentru disponibilitile pstrate la bnci n conturile curente; - ,,Venituri financiare din provizioane (simbol 786) se formeaz n urma anulrii sau diminurii provizioanelor financiare.

1.7.3.4 Venituri extraordinare Din aceast categorie fac parte veniturile care nu au legtur direct cu activitile curente ale unitii patrimoniale, de exploatare sau financiare, avnd un caracter accidental i o frecven redus. Aceste venituri sunt cunoscute n contabilitate sub denumirea de ,,Venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare i altele similare (simbol 771).

1.7.4 Procese economice sub form de rezultate Rezultatele se determin dup nregistrarea n contabilitate a tuturor operaiunilor aferente unei perioade de gestiune (exerciiu financiar) prin 44

compararea veniturilor cu cheltuielile; n funcie de activitatea care le-a generat, pot fi rezultate din exploatare, rezultate financiare i rezultate excepionale. Rezultatele reprezint diferena dintre valoarea total a veniturilor i valoarea total a cheltuielilor. Prin compararea acestor elemente, pot s apar urmtoarele situaii: - atunci cnd veniturile sunt mai mari dect cheltuielile, rezultatul exerciiului este pozitiv (favorabil) i se obine profit (beneficiu sau ctig); - atunci cnd cheltuielile sunt mai mari dect veniturile, rezultatul exerciiului este negativ (nefavorabil) i se nregistreaz pierdere. Rezultatele pozitive sau profiturile au drept efect majorarea surselor patrimoniale n timp ce rezultatele negative sau pierderile conduc la diminuarea activelor. Drept urmare, profiturile trebuie utilizate (repartizate pe destinaii) iar pierderile trebuie acoperite (compensate). n funcie de perioada la care se refer, rezultatele sunt de dou feluri: - rezultatul exerciiului curent; - rezultatul exerciiilor precedente (reportat) reprezint profituri sau pierderi n legtur cu care nu s-a luat o hotrre privind repartizarea sau modalitatea de acoperire. n contabilitate, pentru procesele economice sub form de rezultate se folosesc urmtoarele denumiri: - ,,Profit i pierdere se refer la profitul sau pierderea nregistrate pe parcursul exerciiului curent determinate n urma comparrii cheltuielilor i veniturilor. La sfritul exerciiului, rezultatele obinute se nchid prin repartizarea profiturilor obinute sau prin transferarea acestora asupra exerciiilor urmtoare, respectiv prin transferarea pierderilor asupra exerciiilor urmtoare. - ,,Rezultatul reportat reprezint profitul sau pierderea din anii precedeni care nu au fost nc repartizate sau acoperite prin hotrrea Adunrii generale a acionarilor sau asociailor. Profitul reportat, dup adoptarea deciziei de utilizare, poate fi destinat pentru crearea rezervelor, majorarea capitalului social, acordarea de dividende sau acoperirea pierderilor exerciiului curent. Pierderea reportat poate fi acoperit pe seama rezervelor, reducerea capitalului social sau din profitul realizat n exerciiul curent.

1.7.5 Procese economice de repartizare Unele elemente patrimoniale prezentate anterior - active circulante de trezorerie, TVA de recuperat sau de plat, rezultatul exerciiului 45

se constituie sau se dimensioneaz ca urmare a unor procese economice de repartizare. Caracteristic proceselor de repartizare este faptul c valorile pentru determinarea unor elemente patrimoniale, pe de o parte, se colecteaz pe parcursul perioadei de gestiune, iar pe de alt parte, se repartizeaz integral pe destinaii, pe parcursul sau la sfritul perioadei de gestiune, finaliznd astfel intermedierea pentru care au fost concepute. Procesele economice de repartizare sunt cunoscute sub urmtoarele denumiri: a. ,,Repartizarea profitului (simbol 129) colecteaz sumele reprezentnd utilizarea profitului aferent exerciiului curent pentru: - constituirea fondului de participare la profit; - constituirea rezervelor; - constituirea surselor proprii de finanare (alte fonduri); - acordarea de dividende asociailor sau acionarilor; - majorarea capitalului social. Conform legii, repartizarea profitului se poate face pe destinaii din profitul brut (profitul total) sau din profitul net (profitul brut din care s-a sczut impozitul pe profit). La nchiderea exerciiului financiar la care se refer, profitul repartizat este trecut integral asupra contului de rezultate ,,Profit i pierdere. b. ,,TVA deductibil (simbol 4426) reprezint TVA aferent cumprrilor. Pe parcursul lunii se cumuleaz TVA deductibil din facturile primite (jurnalul de cumprri). La sfritul lunii se repartizeaz TVA deductibil astfel: - pe seama TVA colectat (aferent vnzrilor) pentru sumele deductibile fiscal aferente perioadei; - pe seama TVA de recuperat pentru diferenele nregistrate atunci cnd TVA deductibil este mai mare dect TVA colectat. Dup natura ei, TVA deductibil este de acelai tip cu activele patrimoniale. c. ,,TVA colectat (simbol 4427) reprezint TVA aferent vnzrilor. Pe parcursul lunii se cumuleaz TVA colectat din facturile emise (jurnalul de vnzri). La sfritul lunii se repartizeaz TVA colectat astfel: - pe seama TVA deductibil (aferent cumprrilor) pentru sumele deductibile fiscal aferente perioadei; - pe seama TVA de plat pentru diferenele nregistrate atunci cnd TVA colectat este mai mare dect TVA deductibil. Dup natura ei, TVA colectat este de acelai tip cu pasivele patrimoniale. d. ,,Viramente interne (simbol 581) se refer la transferurile de disponibiliti bneti efectuate ntre conturile de la bnci precum i la transferurile ntre conturile de la bnci i casieria unitii patrimoniale. Prin 46

viramente interne se nregistreaz, pe de o parte, momentul dispoziiei pentru efectuarea transferurilor ntre activele de trezorerie (creterea viramentelor interne), iar pe de alt parte, efectuarea propriu zis a transferului conform documentelor justificative: extrase de cont, registre de cas (scderea viramentelor interne).

1.7.6 Procese economice de regularizare Activitatea unitilor patrimoniale poate determina apariia unor operaii economice care se nregistreaz n contabilitate temporar, urmnd ca n perioadele viitoare de gestiune s aib loc rezolvarea sau regularizarea acestora. Din aceast categorie fac parte cheltuielile i veniturile nregistrate n perioada curent dar care se refer la perioadele urmtoare de gestiune, operaiunile pentru care din documentele existente nu rezult cu claritate natura cheltuielilor sau veniturilor fiind necesare cercetri i lmuriri suplimentare precum i taxa pe valoare adugat neexigibil. Procesele economice de regularizare sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: a. ,,Cheltuieli nregistrate n avans (simbol 471) se refer la pli pentru abonamente la publicaii, chirii achitate anticipat, reparaii capitale care urmeaz a se include ealonat n cheltuielile perioadelor urmtoare, conform unor scadenare, dobnzile care privesc exerciiile urmtoare. n fiecare din perioadele viitoare se va include n cheltuielile curente o cot parte din cheltuielile anticipate sau efectuate n avans, proporional cu numrul perioadelor la care acestea se refer. b. ,,Venituri nregistrate n avans (simbol 472) se refer la chirii ncasate anticipat, valoarea abonamentelor ncasate anticipat, ncasri din vnzarea activelor cu plata n rate sau prin leasing, prime de asigurare ncasate anticipat. n fiecare din perioadele viitoare se va nregistra la veniturile curente o cot parte din veniturile anticipate ncasate, proporional cu numrul perioadelor la care acestea se refer. c. ,,Decontri din operaii n curs de clarificare (simbol 473) se refer la sumele n curs de lmurire, fiind necesare cercetri suplimentare, respectiv la amenzi, chirii, cheltuieli de judecat, operaii efectuate prin banc pentru care nu exist documente, lipsuri la inventar pentru care nu s-au stabilit persoanele vinovate, pli sau consumuri care nu pot fi nregistrate pe cheltuieli. Dup clarificarea provenienei sumelor sau scopului plilor, identificarea cauzelor, stabilirea naturii cheltuielilor, sumele nregistrate anterior n curs de clarificare vor fi repartizate pe destinaii. 47

d. ,,TVA neexigibil (simbol 4428) se refer, pe de o parte, la TVA aferent vnzrilor de bunuri cu plata n rate sau pentru care nu au fost ntocmite facturile corespunztoare precum i la TVA aferent mrfurilor intrate n unitile comerciale cu amnuntul iar pe de alt parte la TVA aferent cumprrilor de bunuri cu plata n rate sau pentru care nu au fost primite facturile corespunztoare precum i la mrfurile vndute prin unitile comerciale cu amnuntul. n momentul n care aceast tax pe valoare adugat devine exigibil, respectiv s-a ncasat sau s-a pltit o rat, au fost primite sau au fost ntocmite facturile, TVA neexigibil se transfer dup caz asupra TVA deductibil sau TVA colectat.

17.7 Procese economice de rectificare Rectificarea este necesar pentru unele active patrimoniale care au fost nregistrate n contabilitate astfel: A. la valori mai mari sau mai mici dect preul de aprovizionare sau costul efectiv de producie datorit folosirii drept pre de nregistrare a unui pre standard (antecalculat sau prestabilit, considerat normal) pentru active patrimoniale sub form de stocuri (aprovizionate sau rezultate din propriul proces de producie). Pentru reflectarea n contabilitate a valorii reale a acestor active este necesar rectificarea prin nregistrarea diferenelor dintre preul standard i preul de aprovizionare sau costul efectiv de producie. n funcie de mrimea elementelor supuse comparrii, diferenele pot fi de dou feluri: diferene favorabile (n minus) atunci cnd preul de aprovizionare sau costul efectiv de producie sunt mai mici dect preul sau costul standard; diferene nefavorabile (n plus) atunci cand preul de aprovizionare sau costul efectiv de producie sunt mai mari dect preul sau costul standard. n momentul eliberrii stocurilor pentru consum sau vnzare, diferenele nregistrate se repartizeaz folosind n acest scop coeficieni de repartizare determinai n funcie de valoarea stocurilor i valoarea diferenelor aferente. Diferenele de pre sunt nregistrate n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Diferene de pre la materii prime i materiale (simbol 308) se refer la diferenele aferente materiilor prime i materialelor consumabile; - ,,Diferene de pre la produse (simbol 348) se determin prin compararea costului standard (determinat prin calcul nainte de nceperea fabricaiei i considerat normal) i costul efectiv, care este un cost real, 48

determinat prin efectuarea lucrrilor de calculaie a costurilor la sfritul perioadei. Folosirea pentru nregistrarea produselor finite a costului standard este justificat de faptul c n momentul obinerii produselor finite pe parcursul lunii nu este cunoscut costul efectiv (real) care va fi determinat doar la sfritul perioadei prin calculaii relativ complexe. - ,,Diferene de pre la mrfuri (simbol 378) se refer la adaosul comercial (marja comerciantului) aferent mrfurilor aflate n gestiunea agenilor economici din comer. B. la o valoare care nu se modific pe durata existenei activelor n cadrul unitii patrimoniale, respectiv valoarea de intrare n cazul imobilizrilor necorporale i corporale i preul de aprovizionare n cazul obiectelor de inventar. Pe msura folosirii lor, imobilizrile i obiectele de inventar i transmit treptat valoarea asupra produselor fabricate, prin nregistrarea amortizrii n cazul imobilizrilor sau prin nregistrarea uzurii n cazul obiectelor de inventar. Pentru a determina la un moment dat valoarea real a acestor active, este necesar rectificarea prin deducerea amortizrii sau uzurii din valoarea de nregistrare. Procesele de rectificare de acest gen sunt cunoscute n contabilitate sub urmtoarele denumiri: - ,,Amortizri privind imobilizrile necorporale (simbol 280) se refer la amortizarea cheltuielilor de constituire, brevetelor, licenelor, programelor informatice, amortizare calculat i inclus n cheltuielile de exploatare. Prin deducerea amortizrii nregistrate din valoarea de intrare a imobilizrilor necorporale se obine valoarea contabil net (restant sau rmas) care este nscris n activul bilanului. - ,,Amortizri privind imobilizrile corporale (simbol 281) se refer la amortizarea mijloacelor fixe i amenajrilor de terenuri, amortizare calculat i inclus n cheltuielile de exploatare. }i n acest caz, cu ajutorul amortizrii, se determin valoarea contabil net a imobilizrilor corporale.

1.7.8 Procese economice sub form de provizioane innd seama de principiul prudenei, n contabilitate trebuie urmrite procese economice care pot fi de dou feluri: a. procese de depreciere, respectiv de scdere sau de pierdere a valorii la care activele imobilizate sau circulante sunt nregistrate n contabilitate. Deprecierea poate fi: - ireversibil, n cazul imobilizrilor corporale i necorporale supuse amortizrii; - reversibil, n cazul imobilizrilor neamortizabile cum sunt terenurile, 49

fondul comercial sau imobilizrile financiare, n cazul activelor circulante, precum i n mod excepional pentru imobilizrile amortizabile n cazul unei deprecieri care este mai mare dect cotele de amortizare. Pentru a corecta valoarea elementelor de patrimoniu la care apare o depreciere (pierdere) judecat a fi reversibil (provizorie) se constituie provizioane pentru depreciere. b. procese de constatare a unor riscuri i cheltuieli, i anume: - n cazul riscurilor, se cunoate cauza acestora, dar exist o incertitudine n ceea ce privete mrimea sau data producerii lor. De exemplu, riscurile se pot referi la litigii, amenzi, penaliti, despgubiri, daune, garanii acordate clienilor, diferene de curs valutar; - n cazul unor cheltuieli care trebuie repartizate pe mai multe exerciii cum sunt: cheltuielile cu reparaiile capitale ealonate, potrivit programului, pe mai multe perioade, precum i cheltuielile cu reparaiile curente, reviziile tehnice i alte cheltuieli la unitile sezoniere sau parial sezoniere. n aceste cazuri se constituie provizioane pentru riscuri i cheltuieli. Contrar a ceea ce se nelege n mod obinuit, provizionul nu presupune o contrapartid financiar, adic disponibiliti dezafectate circuitului normal, ci numai o diminuare de valoare sau constatare a unor riscuri sau cheltuieli, care sunt numai poteniale. Spre deosebire de rezerve care sunt constituite pe seama profitului, provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor, respectiv la constatarea necesitii unui provizion crete un element de cheltuieli i corespunztor crete un element de provizioane. Formarea provizioanelor are drept motivaie economic acordarea unui avantaj fiscal unitii patrimoniale i anume o amnare la plata impozitului pe profit, din momentul constituirii provizioanelor i pn la data anulrii acestora. Operaiunile economice referitoare la provizioane sunt: - constituirea provizioanelor la constatarea riscului sau pierderii reversibile precum i la efectuarea unor cheltuieli care devin exigibile n perioadele urmtoare se nfiineaz un provizion pe seama cheltuielilor; - majorarea provizioanelor - la constatarea c riscurile sau pierderile estimate anterior sunt prea mici se majoreaz provizionul constituit anterior pe seama cheltuielilor; - diminuarea provizioanelor - la constatarea c riscurile sau pierderile estimate anterior sunt prea mari (provizionul devine parial fr obiect) sau atunci cnd cheltuielile de repartizat devin exigibile se diminueaz provizionul constituit pe seama veniturilor; - anularea provizioanelor ntruct a disprut cauza riscurilor sau pierderilor precum i atunci cnd bunurile, valorile sau creanele pentru care au fost constituite au ieit din patrimoniu (provizionul devine total fr obiect) - se anuleaz provizioanele pe seama veniturilor. La sfritul fiecrui exerciiu financiar, provizioanele constituite au caracterul unor elemente de pasiv i reprezint mrimea deprecierii sau a 50

riscurilor precum i a cheltuielilor care devin exigibile n perioadele viitoare. n contabilitate, provizioanele sunt cunoscute sub urmtoarele denumiri: a. ,,Provizioane pentru riscuri i cheltuieli (simbol 151) se constituie: - pe seama cheltuielilor de exploatare - n cazul provizioanelor pentru garanii acordate clienilor, litigii, dezafectarea imobilizrilor; - pe seama cheltuielilor financiare - n cazul provizioanelor pentru pierderi din schimbul valutar, dobnzi, sconturi acordate, penalizri datorate; - pe seama cheltuielilor extraordinare - n cazul provizioanelor pentru pierderi din calamiti. b. Provizioane pentru depreciere n raport de activitatea care a determinat constituirea lor, pot fi: provizioane de exploatare: - ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor necorporale (simbol 290) se utilizeaz pentru acoperirea unor deprecieri reversibile i temporare posibile a imobilizrilor necorporale; - ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor corporale (simbol 291) sunt constituite pentru deprecierile ce pot aprea n viitor la imobilizrile corporale; - ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor n curs (simbol 293) se constituie att pentru imobilizrile necorporale n curs precum i pentru imobilizrile corporale n curs care pot suferi anumite deprecieri pe parcursul timpului; - ,,Provizioane pentru deprecierea materiilor prime (simbol 391) se refer la provizioanele constituite pentru deprecierea probabil dar nu definitiv a materiilor prime; - ,,Provizioane pentru deprecierea produselor (simbol 394) reflect provizioanele constituite pentru ca unitatea s fac fa deprecierii produselor; - ,,Provizioane pentru deprecierea mrfurilor (simbol 397) se constituie pentru acoperirea deprecierii mrfurilor; - ,,Provizioane pentru deprecierea creanelor - clieni (simbol 491) se constituie cnd se prevede o pierdere reversibil de valoare pentru sumele de ncasat de la clieni; - ,,Provizioane pentru deprecierea creanelor - debitori diveri (simbol 496) se constituie cnd se prevede o pierdere temporar de valoare pentru sumele de ncasat de la debitorii diveri. provizioane financiare: - ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare (simbol 296) reflect provizioanele constituite pentru prentmpinarea deprecierilor de valoare aferente titlurilor de participare i creanelor imobilizate. 51

Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilitii

2.1. Noiuni de baz privind metoda de cercetare a contabilitii

Fiecare tiin se caracterizeaz prin obiect i metod. Obiectul precizeaz fenomenele i procesele care constituie sfera de preocupare a tiinei respective. Prin definirea obiectului se stabilete poziia unei tiine n cadrul sistemului tiinelor. Metoda asigur calea cea mai potrivit prin care se studiaz elementele care constituie obiectul unei tiine. Prin metod se nelege modul de a studia, a cunoate, a cerceta obiecte i fenomene sau modul de a rezolva o anumit problem. Obiectul i metoda unei tiine, determinate odat cu apariia tiinei respective, se dezvolt pe msur ce apar noi fenomene incluse n obiect, care trebuie investigate prin noi procedee. ntre obiectul i metoda contabilitii exist relaii de interdependen, de condiionare reciproc, n cadrul crora obiectul deine rolul principal; dei subordonat obiectului, metoda poate ndeplini un rol activ, identificnd noi fenomene care apar ca urmare a progresului economico - social i care trebuie incluse n obiect. Contabilitatea studiaz elementele ce constituie obiectul su de studiu folosind o serie de tehnici, procedee i instrumente care reprezint metode de cercetare a contabilitii. Complexitatea obiectului de studiu al contabilitii conduce la complexitatea metodei de cercetare. Procedeele nglobate n metoda contabilitii sunt adecvate specificului fenomenelor cercetate. La stabilirea acestor procedee s-a inut seama de urmtoarele caracteristici ale obiectului de studiu al contabilitii: 1) dubla reprezentare a patrimoniului, pe de o parte sub aspect economic iar pe de alt parte sub aspect juridic. Dubla reprezentare determin dubla nregistrare, respectiv fiecare operaie economic implic cel puin dou elemente patrimoniale, se nregistreaz n cel puin dou conturi; 2) n contabilitate se pot nregistra numai obiecte, procese, fenomene care se pot exprima n bani (valoric). 3) n contabilitate se pot nregistra numai operaii economice care au avut loc efectiv i se poate face dovada nfpturii lor prin documente. Metoda contabilitii, la fel ca i metoda oricrei alte tiine, se folosete de o serie de procedee sau instrumente metodice care se pot grupa astfel: - procedee generale; - procedee metodice comune tiinelor economice; - procedee metodice specifice contabilitii. 52

Procedeele metodice generale sunt folosite de metoda tuturor tiinelor. Dintre acestea cele mai importante sunt: observarea, nregistrarea, clasificarea, raionamentul inductiv i deductiv, analiza, sinteza i altele. Fiecare dintre aceste procedee reprezint trepte care trebuie parcurse n procesul cunoaterii. n orice tiin, procesul cunoaterii trebuie s nceap prin observarea fenomenelor care apoi sunt nregistrate ntr-un anumit mod; urmeaz clasificarea fenomenelor dup trsturi i nsuiri caracteristice; pornind de la nsuirile cunoscute, pe baza raionamentului se ajunge la noi judeci referitoare la nsuirile fenomenelor cercetate. Continuare se procedeaz la analiz, adic la descompunerea fenomenelor n prile lor componente n scopul cunoaterii structurii interne i legilor care le guverneaz; ulterior prin sintez are loc reconstituirea fenomenului analizat. Procedeele metodice comune tiinelor economice sunt documentele, evaluarea, calculaia i inventarierea. - documentele sunt acte scrise n care se consemneaz operaiile economice privind micarea elementelor patrimoniale. Nici o operaie economic nu poate fi nregistrat n contabilitate n absena documentului justificativ. Prin documente se demonstreaz nfptuirea operaiunilor economice, se verific justeea i legalitatea acestora, se asigur controlul gestionar privind mijloacele materiale i bneti i respectarea disciplinei contractuale. - evaluarea const n transformarea unitilor naturale n uniti montare ca ajutorul preurilor. Datele consemnate n documente, exprimate n etalon natural (cantitativ) sunt exprimate n bani pentru a fi posibil astfel nregistrarea n conturi i centralizarea cu ajutorul balanelor de verificare i bilanului. - calculaia se refer la operaiuni aritmetice simple (adunri, nmuliri, scderi) prin care se calculeaz totalul valoric al unui document de eviden, se stabilesc rulajele i soldurile finale, se determin salariile i ajutoarele materiale; de asemenea, calculaia se refer la operaiuni complexe cum ar fi calculaia costului efectiv al produciei, obinerea unor indici i indicatori folosii att de contabilitate ct i de alte tiine economice. - inventarierea este determinat de faptul c pe parcursul unei perioade de gestiune, datorit unor cauze obiective sau subiective, o serie de operaii economice nu pot fi nregistrate n contabilitate (aciunea factorilor naturali care conduce la perisabiliti, dispariia unor bunuri prin delapidri, distrugeri, furturi, consemnarea eronat n eviden a unor operaiuni economice). Prin inventariere se descoper neconcordana dintre datele nregistrate n conturi (scriptic) i realitatea de pe teren (faptic). Pe baza constatrilor la care s-a ajuns n urma inventarierii, se fac rectificrile necesare n conturi, restabilindu-se astfel concordana ntre scriptic i faptic. Procedeele metodice specifice contabilitii se folosesc numai de metoda contabilitii i au fost construite pe baza celor trei caracteristici mentionate

53

54

2.2.Coninutul i sitemul de conturi

Definim contul ca un model de evidenta si calcul n expresie valorica si uneori cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de nregistrare cronologica a evolutiei acestora. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi : bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc. sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului etc. proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse de finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi, exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar ) In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se foloseste exprimarea cantitativa. Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor . Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele: - functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care 55

determina insasi continutul economic al contului respectiv . functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei globale, al productiei marfa etc functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc. functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii , controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor finite si marfurilor etc. functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi element . functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective.Deci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si-n baza ei se asigura exercitarea de catre acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .

2.2.1. Structura contului Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este: denumirea sau titlul contului explicatia operatiei economice inregistrate in cont debitul si creditul contului rulajul contului total sume soldul contului Denumirea sau titlul contului Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide . Explicatia operatiei economice inregistrate in cont Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent Debitul si Creditul contului 56

Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de la latinescul debere a datora. Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine de la latinescul credere a avea incredere Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont. Rulajul contului Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp . Total sume Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului Total sume este diferit in functie de continutul economic al contului In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o perioada de timp In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .

2.2.2. Reguli de functionare a conturilor Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca regulile de functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in domeniul contabilitatii exista doua metode si anume : 57

- pornind de la bilant la cont - pornind de la cont la bilant Prima regula de functionare a conturilor: -conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de active , preluate din activul bilantului initial -conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de pasive , preluate din pasivul bilantului initial A doua regula de functionare a conturilor: -conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli, determinate de operatiile economice, consemnate in documentele justificative -conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri , determinate de operatiile economice , consemnate in documentele justificative A treia regula de functionare a conturilor: -conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli determinate de operatiile economice,consemnate in documentele justificative -conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile economice , consemnate in documente justificative A patra regula de functionare a conturilor : -conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un moment dat -conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat Dubla inregistrare si corespondenta conturilor. Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme determinate de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla inregistrare si corespondenta conturilor. Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil sa facut prin modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie din ambele parti ale bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din bilant le corespund in contabilitatea curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea operatiilor respective in contabilitatea curenta se face cu ajutorul a cel putin doua conturi , fie de activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv .Deci orice inregistrare economica sau financiara producand o dubla modificare de bilant se va reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in conturi , concomitent si cu aceeasi suma Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui cont si in creditul celuilalt cont Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de 58

aceasta , reunindu-le pe toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza posibilitatea reflectarii intergrale si ca un tot unitar a obiectului sau Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu ocazia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre care se stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente. Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta deosebita , intrucat din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte fara a mai apela la documentele justificative si totodata se asigura intocmirea unor bilanturi reale In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand se produc modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv , cand se produc modificari numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cand operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeasi suma in ambele parti ale bilantului Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare. Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape : a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a formulei contabile. Formula contabila Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente : -contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii -contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii 59

-semnul =care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente -sumele inscrise in conturile corespondente Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel: a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt: -formule contabile simple -formule contabile complexe -formule contabile compuse Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite simple Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante : -Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare -cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente debitoare Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate. b) Dupa scopul pentru care se intocmesc formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi , deci normale , corecte formule contabile de corectare numite si de stornare Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi : 1)de stornare in negru 2)de stornare in rosu 1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte 2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale . Conturile sintetice si analitice In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi conturi sintetice si conturi analitice. 60

Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in unitatea lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice. Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon monetar Spre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea, dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile. In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica . Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de finantare fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective ca in cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si valoric, in cadrul fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul 61

conturilor sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica Tehnici de inregistrare in conturi Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum sunt : Tehnica inregistrarii directe reprezinta regula in construirea conturilor necesare reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific miscarii de valoare economica. Tehnica inregistrarii indirecte este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind activitatea interna transformatoare Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere se foloseste pentru operatiile de calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale economice sau financiare. Tehnica inregistrarii prin contragere utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare. Evidenta cronologica Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai 62

intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita contare In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit Nota de Contabilitate. Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la care au loc operatiile economice in documentul Registru Jurnal . Acest registru se prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar. Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice.Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului Cartea Mare

2.3. Balana de verificare

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva 63

2.3.1.Functiile balantei Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate Functia de analiza a activitatii economice are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.

2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii : Dupa natura contuirlor pe care le contine: -balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune -balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi analitice Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind : -Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor 64

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare Sau Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare -Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt : Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare Si Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare -Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante: -balanta tabelara -balanta de verificare sah Egalitatile ei sunt: Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare si Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare si Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic -balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nasteren din continutul diferit al primelor coloane ,astfel : a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare

65

2.4. Calculaia ca procedeu al metodei contabilitii

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale Clasificarea calculatiilor A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri : Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc. Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza. B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico financiari in continutul acestora : Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete . Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul urmarit C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi: Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp 2.4.1. Principiile calculatiei 1.Principiul determinarii obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul. 66

2.Principiul alegerii metodei de calculatie datorita marii diversitati a indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie 3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistica) potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale 4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita activitate . 5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare potrivit acestui principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera 6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii

2.5. Inventarierea patrimoniului

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc. Clasificarea inventarierii A.Dupa sfera de cuprindere -inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata 67

-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza -inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant -inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale -inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune -inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele: -dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor -daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale -daca au documente neinregistrate in evidenta etc Inventarierea propriu zisa reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie. Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ. Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila. 68

In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar . Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii : -daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului -in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta. In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi

69

Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei Arpechim Pitesti

3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric
Actuala Sucursala Arpechim Pitesti este constituita incepand cu anul 1966 cand au fost puse bazele primei uzine pe platforma petrochimica Pitesti, uzina de negru de fum care in anul 1969 a fuzionat cu combinatul petrochimic, care in anul 1970 a fuzionat cu rafinaria Pitesti sub denumirea de Combinatul Petrochimic Pitesti. Functionand sub aceasta denumire pana in anul 1991 cand s-a infiintat S.C. Arpechim S.A. pe baza Legii nr. 15/1990, functionand sub aceasta forma pana la 01.11.1997 cand a fuzionat cu S.N.P.Petrom S.A. Bucuresti (a carei structura este prezentata in figura nr. 2). S.N.P. Petrom S.A. numara printre cele mai cunoscute companii de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara si din strainatate. De la inceputurile sale ca producator de negru de fum in 1966 Combinatul s-a dezvoltat treptat intr-un modern complex de prelucrare a titeiului integrat cu un sector de petrochimie. S.N.P. Petrom S.A. Bucuresti

Exploatare-

Transport-

Prelucrare

ARPECHIM Pitesti

Petrobrazi Ploiesti Figura nr. 2.

70

Pentru realizarea productiei sale de baza, unitatile tehnologice sunt structurate in domenii principale de activitate: - prelucrarea adanca a titeiului pentru obtinerea de carburanti, lubrefianti si materii prime destinate chimizarii (fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr. 1); - petrochimia care valorifica produsele din rafinaria proprie si din alte surse in scopul obtinerii unor produse petrochimice, cu o larga utilizare in principalele ramuri de productie ale unei economii moderne cum sunt: acrilonitril; stiren; negru de fum; glicoli si alte produse.(fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr.2) Sucursala Arpechim este o unitate omogena care isi concentreaza eforturile asupra prelucrarii titeiului si a chimizarii unor fractiuni petroliere, formulandu-si misiuni in dezvoltarea celor mai moderne produse petrochimice; destinate pietelor interne si externe. In prezent, Sucursala, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piata interna; are multe legaturi de afaceri cu firme din strainatate, unde exporta produse, importand in acelasi timp titei, materiale, echipamente si catalizatori specifici activitatii sale. Caracterizarea fortei de munca Sucursala Arpechim dispune de un personal de operare de inalta calificare, cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petrochimie, personal care de 15 ani acorda asistenta tehnica in strainatate. Structura personalului: 1998: 7647 muncitori 1999: 6742 muncitori 2000: 6335 muncitori 2001: 6132 muncitori Se remarca o scadere a personalului de la an la an, astfel ca de la 7647 muncitori cati existau in 1998; a ajuns ca in anul 2001 sa fie 6132 muncitori, cu 1515 muncitori mai putin. Cu toate acestea, salariatii Sucursalei Arpechim sunt integrati intr-un sistem organizatoric care permite operarea instalatiilor, echipamentelor, marKeting, activitate financiar-contabila, management, protectia mediului, centrul de calcul si alte sectoare, dand o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile, cum ar fi: - cresterea performantelor tehnice si economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal fiind calitatea produselor si eficienta lor; - conservarea resurselor de materii prime si secundare; - protejarea mediului inconjurator prin promovarea unor modernizari tehnologice corespunzatoare;relizarea unor produse la nivelul celor obtinute in tarile Comunitatii Europene, Sucursala Arpechim Pitesti avand implementat si recunoscut Certificatul de Calitate ISO 9002 in toate domeniile de activitate, conform TV din Germania, din anul 1994; - protejarea resurselor umane prin motivatie, pregatirea, formarea si dezvoltarea acestora; 71

- asigurarea de servicii de calitate ridicata si prompte tuturor clientilor interni si externi. In forma sa administrativa actuala, organizarea Sucursalei Arpechim Pitesti este rezultatul dezvoltarii si evolutiei Platformei Petrochimice Pitesti.

3.2. Tehnologia de fabricatie

Produsele Sucursalei Arpechim sunt obtinute in instalatii moderne ce au la baza procese de inalta tehnologie. In cadrul Sucursalei Arpechim intalnim, in Rafinarie, urmatoarele instalstii: 1)Instalatiile de distilare atmosferica si in vid. Aici din prelucrarea titeiului se obtin: Fractia C3-C5, ulei mediu, ulei usor, etc. 2)Instalatiile complexului de reformare catalitica: a)Instalatia de reformare catalitica si aromatizare, unde rezulta hidrocarburi gazoase; b)Instalatia extractie-separare aromate, unde se separa hidrocarburile aromate: benzen, toluen. 3)Instalatia de hidrofinare a petrolului si motorinei. Avand ca materie prima petrolul si motorina, produsul obtinut este fractionat separandu-se gazele cu hidrogen sulfurat; petrolul hidrofinat si motorina hidrofinata (fara sulf); care aduse in conditii normale de calitate sunt trimise la parcul de rezervoare. 4)Complexul de cracare catalitica. Aici distilatul de vid prin procesul de cracare catalitica se transforma in: propan, benzina, motorina. 5)Instalatia de hidrocracare. Din materia prima obtinuta din instalatiile de dezasfaltare cu propan se extrage uleiul hidrocracat, care se aditiveaza cu aditivi si se obtin diverse sortimente de ulei pentru motoare si compresoare. 6)Instalatia de hidrofinare ulei: Uleiul deparafinat este hidrofinat pe catalizator specific pentru indepartarea compusilor cu sulf, obtinandu-se uleiul finit de baza. 7)Instalatia de reducere vascozitate: Materia prima o reprezinta rezidul de vid. Reducerea de vascozitate prin decompresare termica urmata de fractionare duce la obtinerea gazelor cu hidrogen sulfurat, benzina si reziduri grele. In petrochimie, principalele fluxuri tehnologice se bazeaza pe materii prime din Rafinarie (benzina nafta, propan-normal, butan) obtinute in procesul de reformare catalitica. Principalele instalatii in care se supun aceste semifabricate sunt instalatiile de piroliza I si II. Principalele produse obtinute in petrochimie, in speta in instalatia de piroliza II sunt: a) Etilena se utilizeaza ca semifabricat pentru fabricarea alcoolului etilic, oxidului de etilena si a glicolilor.

72

b) Hidrocarburile aromatice obtinute din concentratul aromatic din piroliza, benzen, ca diluant la fabricarea de vopseluri toluen-xilen, iar benzenul la fabricarea acetonei. c) Fractiile de benzina usoara sau grea din cele doua pirolize se folosesc pentru obtinerea benzinei auto. d) Uleiul de piroliza utilizat in obtinerea negrului de fum, precum si drept combustibil pentru focare industriale. e) Polietilena inalta sau joasa presiune se obtine in stare de granule, colorate sau natur. Acestea sunt livrate consumatorilor din ramura de prelucrare mase plastice, de unde se obtin cele mai variate bunuri de consum: -ambalaje diverse pentru productie de masa (saci, butoaie, pungi); -folie pentru agricultura, constructii si utilizari diverse; -acoperire cabluri.

3.2.1. Potentialul tehnico-economic Gradul de utilizare a capacitatii de productie existente. In aceasta perioada capacitatile de productie nu au fost integral acoperite, in primul rand datorita lipsei de materie prima-titei, care a generat principala strangulare in productia de etilena la instalatiile de piroliza, care la randul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru petrochimie. In ceea ce priveste gradul de acoperire al capacitatilor de productie, aceasta se leaga si de dezechilibrul creat dupa 1990 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general. -Patrimoniul net al Sucursalei Arpechim se calculeaza dupa relatia:
Active Totale-Total Datorii

In perioada analizata, acesta se prezinta in felul urmator: Anul 1998 = 3130034129 2520860264 = 609172845 lei Anul 1999 = 6052654750 3967485790 = 2085168960 lei Anul 2000 = 9378852359 6134708473 = 3244143886 lei Anul 2001 = 8102488478 4612905254 = 3489583224 lei Datele prezentate sunt luate din Bilantul Contabil si din Contul de Profit siPierdere, prezentate in Anexa nr 3 si Anexa nr 4. Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-financiari pe intervalul 1998-2001 Aceasta analiza a indicatorilor economico-financiari pe intervalul 1998-2001 este prezentata in urmatorul tabel: 73

Nr. crt. 1. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Indicatori I1999/1998 Productia vanduta (mii buc.) Cifra de afaceri Venit. Din exploat. Venituri totale Cheltuieli totale Chelt. De exploat. Stocuri Active circulante Disponibilitati banesti Active totale Capital propriu Datorii curente Datorii totale 175,11 174,99 157,51 159,39 152,78 152,30 136,43 156,63 209,52 193,37 402,03 159,94 157,39 I2000/1999 176,14 176,12 183,4 181,68 193,86 192,5 220,93 165,28 147,00 154,95 159,5 157,27 154,62

Indicii % I2001/2000 102,52 102,51 103,96 101,69 125,88 130,43 133,36 85,63 80,67 86,39 108,76 76,27 75,19 I2001/1998 316,231 315,91 300,3 294,48 372,85 382,42 401,98 221,69 248,47 258,86 697,41 192,70 182,98

Formula dupa care s-au calculat datele din acest tabel este: In-1 x 100 sau ; In x 100 ; dupa fiecare an in parte. In-2 x 100; In-2 In-1 In-3 De exemplu, pentru calcularea Productiei vandute pentru indicele 1999 fata de 1998, avem : 5585422724 x 100 I1999/1998 = 3189640562 = 1,7511 x 100 = 175,11 % In asa fel calculam toti indicatorii; luand datele din Anexele 3 si 4 si aplicand formula. Exceptie face indicatorul Disponibilitati banesti; pe care nu il gasim in cele doua anexe si pe care trebuie sa il calculam dupa formula: Disponibilitati banesti = Conturi la banci in lei + Conturi la banci in devize in tara + Casa in lei + Casa in devize + Acreditive in devize + Valori de incasat + Alte valori. Pentru anul 1999+ Disponibilitati banesti = 78978112 mii lei + 11139883 mii lei + 5634 mii lei + 1505 mii lei + 28207120 mii lei + 270856 mii lei + 4647 mii lei =118667757 mii lei Pentru anul 2000 Disponibilitati banesti = 15764843 mii lei + 99702983 mii lei + 11423 mii lei + 38053mii lei + 57556438 mii lei + 1356448 mii lei + 16603 mii lei = 174449791 mii lei Pentru anul 2001 Disponibilitati banesti = 26270952 mii lei + 63272194 mii lei + 61316 mii lei + 7051 mii lei + 48687050 mii lei + 2386028 mii lei + 47261 mii lei 74

= 140731852 mii lei Dupa ce am calculat acest indicator, aplicam formula la fel ca la ceilalti indicatori. De exemplu pentru anul 1999 in raport cu anul 1998 avem: I1999/1998 = (118667757 mii lei/56637687 mii lei) x 100 = 209,52 % In continuare sunt prezentati pe grafice primii patru indicatori (acestia fiind mai importanti); pentru a se vedea mai bine evolutia lor; prin luarea unui an de baza si altul de analizat in functie de acesta. Pentru indicatorul Productie vanduta avem figura nr. 3

350 300 250 Productia 200 vanduta 150 (%) 100 50 0

1999/1998 2000/1999 2001/2000 2001/1998 1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr

Indici
Figura nr. 3 Evolutia indicatorului Productie vanduta fata de un an de baza Se observa ca productia vanduta a crescut de la un an la altul. Astfel productia vanduta in anul 1999 a crescut cu 75,11% fata de cea din anul 1998; cea din anul 2000 a crescut cu 76,14% fata de cea din 1999; ceea ce denota ca societatea a avut o evolutie pozitiva a acestui indicator economico-financiar. Insa din 2001, productia vanduta a crescut, dar intr-o foarte mica masura, cu numai 2,5% fata de 2000. Insa fata de 1998, productia vanduta a crescut in 2001 de peste trei ori.

75

350 300 250 Cifra de 200 afaceri 150 (%) 100 50 0

1999/1998 2000/1999 2001/2000 2001/1998 1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr

Indici
Figura nr. 4 Evolutia Cifrei de afaceri fata de un an de baza Volumul de activitate reflectat cu ajutorul cifrei de afaceri atat in perioada reflectata cat si in anul precedent, se prezinta astfel: 1998 Cifra de afaceri din care: Rafinarie Petrochimie Vanzari marfa 3195234338 1819659045 1369981517 5593776 1999 5591238127 2821646310 2763776417 5815400 % 175 155 202 104

Rezulta ca in anul 1999, volumul C.A. a crescut cu 75%, determinata in special de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere cat si la produsele petrochimice, pe piata interna cat si pe piata externa. 1999 Cifra de afaceri din care: Rafinarie Petrochimie Vanzari marfa 5591238127 2821646310 2763776417 5815400 2000 9847099251 5322426524 4459629656 65043066 % 176,1 188,6 161,3 378,3

Rezulta ca in anul 2000, volumul C.A. a crescut cu 76,1% determinata in principal de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere, cat si la 76

produsele petrochimice pe piata interna cat si pe piata externa si cresterea volumului la alte vanzari (servicii si marfuri). Volumul de activitate a C.A. pentru perioada 2000 si 2001 este: Cifra de afaceri 2000 9847099251 2001 10094109063 % 101,52

Rezulta ca cifra de afaceri a crescut in2001 fata de 2000 de aproximativ 1,52 ori, ca urmare a cresterii preturilor la produsele petroliere si petrochimice. Fata de anul 1998, C.A. a crescut in 2001 de peste 3 ori ca urmare a cresterii preturilor de livrare la produsele petroliere si ca urmare a devalorizarii leului in raport cu dolarul si a cresterii inflatiei.

300 250 Venituri 150 totale (%) 100 50 0 1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr 200 1999/1998 2000/1999 2001/2000 2001/1998

Indici
Evolutia Veniturilor totale in functie de un an de baza Din figura se observa ca veniturile totale din anul 1999 au crescut cu 59,3% fata de cele din 1998; cele din 2000 au crescut cu 81,6% fata de cele din 1999; iar cele din 2001 au crescut cu 1,69% fata de cele din 2000; ca urmare a cresterii: veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si a veniturilor exceptionale.

77

200 180 160 140 120 Cheltuieli 100 totale (% ) 80 60 40 20 0 1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr Indici Evolutia Cheltuielilor totale in functie de un an de baza

1999/1998 2000/1999 2001/2000

Se observa ca si cheltuielile totale au crescut in anul 1999 fata de 1998 cu 52,7%; dar intr-o mai mica masura fata de venituri; ceea ce a dus la un profit cu 363% mai mare in 1999 fata de 1998; pentru ca avem: I1999/1998 profit =
288633963 x100 = 13,629 x100 = 1362,9% 21177625

In anul 2000, cheltuielile totale au crescut cu 94% fata de 1999; rezultand o pierdere de 193674363 mii lei in anul 2000 datorita cresterii intr-o mai mare masura a cheltuielilor totale (11426237034 mii lei) fata de veniturile totale (11232562671 mii lei). In anul 2001, cheltuielile totale au crescut cu 25% fata de anul 2000, ca urmare a inregistrarii unor pierderi de 2960912639 lei. Valoarea adaugata a urmat in perioada considerata o evolutie ascendenta, ca urmare a cresterii cheltuielilor cu personalul, a cresterii amortizarii si a impozitelor si taxelor. Situatia acesteia pe perioada studiata este urmatoarea: 1998: 407388138 mii lei 1999: 1399438248 mii lei 2000: 1719086626 mii lei 2001: 4153000645 mii lei Fata de anul 1998, valoarea adaugata a crescut de peste 10 ori; dar ca urmare a cresterii tuturor componentilor valorii adaugate, adica a cresterii cheltuielilor cu personalul, a maririi cotei amortizarii si a impozitelor si taxelor. Cu toate acestea rezultatul exploatarii este negativ, inregistrand o pierdere de 2927689082 mii lei. Se impune luarea unor masuri pentru a redresa aceasta situatie economico-financiara negativa.

78

3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei)

Productia marfa fabricata a crescut de la 3.677.733.605 mii lei in 1998 la 5.789.057.318 mii lei in 1999 si la 10.621.106.018 mii lei in 2000 si la 10.647.049.148 mii lei in 2001. Acest fenomen este pus pe seama preturilor de vanzare care au crescut in aceasta perioada, a inflatiei mari ce caracterizeaza economia romaneasca. Analiza stocurilor
- Mii lei Nr. Stocuri crt. 1. Materii prime si materiale 2. Prod.finite si semifabricate 3. Productia neterminata 4. Stocuri aflate la terti TOTAL STOCURI 1998 242513737 402477373 5387948 65457247 716820535 1999 316208869 382791794 9956321 267747449 972958485 2000 735124910 1086123924 29999252 308087753 2160648150 2001 1101848356 844779586 622597956 312279546 2881505444 Tabelul 3.4. 2001/ 1998 4,46 2,09 115 4,77 4,02 2001/ 1999 3,48 2,21 62,5 1,16 2,96 2001/ 2000 1,49 0,77 20,75 1,01 1,33

Prin natura lor, orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori, de capital. Nivelul stocului a depasit in toti anii cotele prevazute. Dupa cum se observa principala cauza a cresterii stocului total este cresterea stocului de produse finite in anul 2000; a stocului de materii prime si materiale si a productiei neterminata. In primul rand, ne referim la imposibilitatea unor beneficiari care au facut comenzi de produse, de a le activa (ceea ce justifica numarul mare de facturi emise si neincasate). In ceea ce priveste depasirea necesarului de materii prime si materiale, ceea ce a dus la formarea stocurilor peste nivelul proiectat, releva o proasta organizare a compartimentului de aprovizionare care a contractat necesar de aprovizionare peste necesitatile reale ale productiei; nerespectarea de catre furnizori a termanelor de livrare, ceea ce a dus la o suprapunere a aprovizionarii; nerespectarea ritmicitatii aprovizionarii cu materii prime si materiale.

3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane

In cadrul unitatii, personalul este repartizat in trei schimburi; cu un schimb de rezerva. Astfel programul de lucru este de 8 ore pentru personalul TESA de la 7.30 79

16.00, iar in cele pe schimburi, programul este diferit in functie de sectia in care lucreaza si in functie de functia pe care o are. In fiecare dimineata se analizeaza ceea ce s-a efectuat in ziua precedenta si se se analizeaza situatiile in care au aparut diferite probleme, care se solutioneaza.
Tabelul 3.5. Nr. Indicatori crt. 1. Numar salariati 2. Prod.marfa fabricata 3. Productivit. medie anuala 4. Dur. medie a zilei de lucru 5. Productivit. medie orala u.m per Mii lei Mii lei/ per. Ore Lei 1998 7647
3677733605 480938

- mii lei 01/ 99 0,91

1,83 2,02

1999 6742
5789057318 858655

2000 6335
10621106018 1676575

2001 6132
10647049148 1736309

01/ 98 0,80
2,89 3,61

01/ 00 0,96
1,00 1,03

7,82

7,9

7,61

7,49

0,95

0,96

0,98

61501

106690

220312

231816

3,76

2,17

1,05

In ceea ce priveste analiza stabilitatii efectivului de salariati, o conditie importanta pentru utilizarea deplina si eficienta a fortei de munca existente in unitatea economica o constituie asigurarea unei stabilitati cat mai mari a acesteia. In tabelul utilizarii fortei de munca (3.5.) se observa ca forta de munca a scazut. Daca in anul 1998 existau 7647 muncitori, in 2001 a ajuns la 6132, adica cu 1115 muncitori mai putin fata de 1998; fata de 1999 cu 610 mai putin si cu 203 mai putini fata de 2000. Aceasta reducere se datoreaza faptului ca unitatea a dat in somaj acesti muncitori sau prin iesirea la pensie a lor. Nivelul de calificare al personalului reprezinta un aspect important, care se concretizeaza in perfectionarea muncii ca factor de productie. Dimensionarea productiei muncii depinde nemijlocit de nivelul calificarii fortei de munca. Analiza eficientei resurselor umane Utilizand valoarea productiei marfa, relatiile de calcul sunt: -productivitatea anuala pe salariat:
W = Qf Ts Wm = Qf Nm

-productivitatea orara pe salariat: Aceasta analiza are drept scop: a)analiza situatiei generale a productivitatii muncii; b)analiza volumului productiei ca efect al utilizarii resurselor umane; 80

c)consecintele economice ale modificarii productivitatii muncii asupra indicatorilor economico-financiari. Din tabelul nr.3.5., se observa ca productivitatea medie anuala a crescut de 2,89 ori in 2001 fata de 1998; cu 1,83 ori in 2001 fata de 1999 si de 1,00 ori in 2001 fata de 2000. Chiar daca s-a inregistrat o depasire a nivelului productivitatii muncii la nivel anual si orar, situatia este nefavorabila, deoarece reprezinta rezultatul utilizarii incomplete a duratei zilei de lucru, care nu a fost folosita integral, existent abateri de 0,18 ore in 1998; 0,1 in 1999; 0,39 in 2000 si 0,51 in 2001. Cauzele acestor abateri sunt datorate pauzelor prelungite, invoirilor, depasirea timpului de repaus, odihna etc. Depasirea nivelului productivitatii pe salariat este rezultatul cresterii nivelului productivitatii orare pe produs si al modificarii structurii productiei (cresterea ponderii produselor cerute de piata, de o calitate mai buna). Numarul de salariati din 2001, nu se poate aprecia daca ar fi optim fata de programul de productie prevazut pentru acest an. Exista posibilitati de reducere in continuare a numarului de salariati, fara a influenta nivelul productiei fizice. Un simptom pozitiv este realizat prin investitii, cu ajutorul carora s-au modernizat cuptoarele Piroliza II, instalatiile, statia de epurare biologica, separator ape produse petroliere, dotari si utilaje independente, reactoare P.I.P., montare vase Oxid de etilena etc.; aceste lucruri ducand la cresterea calitatii produselor. In anul 1998 investitiile s-au ridicat la suma de 168.080.748 mii lei. In anul 1999 investitiile au fost in valoare de 156.999.091 mii lei. In anul 2000, Sucursala Arpechim Pitesti a realizat lucrari de investitii in valoare de 220.994.713 mii lei. In anul 2001, lucrarile de investitii au avut o valoare de 165.319.856 mii lei, scazand fata de 2000. Existenta simptomelor negative genereaza disfunctionalitati in activitatea firmei, iar existenta simptomelor pozitive genereaza buna functionare a firmei. Sinteza acestor simptome este redata in continuare in tabelul 3.6.

3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori

Exceptand 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza II care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de Sucursala Arpechim de la celelalte rafinarii din tara (in special Astra, Darmanesti, Petromidia, Rafo Onesti) cu nafta propan si normal butan. Titeiul, principala materie prima, este asigurat din import. Celelalte materii prime: metanol, amoniac, clor, soda, lesie si o serie de catalizatori si chimicale, creozot pentru negru de fum se asigura din tara. Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac, metanol, clor, soda si materii prime pentru piroliza) se intampla in anotimpul friguros 81

din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime. Din import se aduc in exclusivitate catalizatori mai performanti decat cei fabricati in Romania, chimicale si reactivi de sinteza fina de mic tonaj cu utilizare limitata. De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export-import a fost pozitiva. 3.4.1. Activitatea de export import Produsele petroliere obtinute din prelucrarea titeiului destinate exportului se comercializeaza prin firme de comert extern cu asigurarea serviciilor de import si export produse de catre S.C. OIL TERMINAL Constanta. Pentru a evidentia mai bine evolutia exportului Sucursalei Arpechim, vom lua pentru exemplificare rezultatele inregistrate in valuta pe ultimii 4 ani: 1998, 1999, 2000, 2001. 1) In perioada anului 1998 s-au livrat pe valuta produse in valoare de 134.734.492$, din care: -produse livrate la export in valoare de: 114.923.332$ -produse livrate la intern pe valuta etilena la S.C. Oltchim S.A. Ramnicu-Valcea pentru productia de PVC: 23.811.160$ Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:
Cantitate (tone) A. Produse Petroliere Benzina auto Motorina auto TOTAL B. Produse Petrochimice Acrilonitril Polietilena de mica densitate Polietilena de mare densitate Monoetilenglicol Cianura de sodiu (100%) Negru de Fum Sulf Etilena livrata pe valuta la S.C. Oltchim S.A. TOTAL TOTAL GENERAL 319.915 211.447 67.993 25.275 127 225 1080 14 2.140 48.700 Pret ($/tona) 138 109 435 652 757 443 722 486 46 488 Valoare - $ 44.286.790 22.948.297 67.235.086 29.573.984 16.490.262 93.860 99.501 780.029 6.800 97.749 23.811.160 71.499.405 138.734.492

2) In perioada anului 1999 s-au livrat pe valuta produse petroliere si petrochimice in valoare de 172.128.202$, din care: -produse livrate la export in valoare de: 143.984.683$ 82

-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei-etilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea: 28.143.519$ Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:
Cantitate (tone) A. Produse Petroliere Benzina auto Motorina auto TOTAL B. Produse Petrochimice Acrilonitril Polietilena de mica densitate Polietilena de mare densitate Monoetilenglicol Cianura de sodiu (100%) Benzen Dietilenglicol Terpolimeri C2 C3 Etilena livrata pe valuta la S.C. Oltchim S.A. TOTAL TOTAL GENERAL 377.718 160.366 78.517 26.416 6.650 4.073 554 6.242 285 0,3 62.198 Pret ($/tona) 172 163 408 542 502 347 672 221 294 1.000 452 Valoare - $ 64.831.771 26.186.730 91.018.501 32.068.795 14.307.403 3.340.821 1.411.429 372.360 1.381.173 83.901 300 28.143.519 81.109.701 172.128.202

3) In perioada anului 2000 s-au livra pe valuta produse petroliere si petrochimice in valoare de 243.094.466$, din care: -produse livrate la export in valoare de: 195.336.315$ -produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titeietilena si propilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea: 47.758.151$
Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel: Cantitate (tone) Pret ($/tona) A. Produse Petroliere Benzina auto 150.210 291 Motorina auto 237.781 247 TOTAL B. Produse Petrochimice Acrilonitril 80.167 824 Polietilena de mica densitate 21.949 732 Polietilena de mare densitate 6.631 735 Monoetilenglicol 2.747 548 Cianura de sodiu (100%) 754 800 Benzen 11.434 336 Negru de Fum 1 450 Terpolimeri C2 C3 0,2 1.500 Etilena livrata pe valuta la 69.235 639 Valoare - $ 43.759.812 58.628.795 102.388.607 66.064.355 16.056.541 4.871.254 1.506.054 603.195 3.845.559 450 300 44.254.761

83

S.C. Oltchim S.A. Propilena conc. 92% la S.C. Oltchim S.A. TOTAL TOTAL GENERAL

8.621

406

3.503.390 140.705.859 243.094.466

4) In perioada anului 2000 s-au livra pe valuta produse petroliere si petrochimice in valoare de 215.948.431$, din care: -produse livrate la export in valoare de: 171.445.536$ -produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei-etilena si propilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea: 41.993.527$ -pacura S.C.Termoelectrica S.A.: 2.509.368$
Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel: Cantitate (tone) Pret ($/tona) A. Produse Petroliere Benzina auto 82.988 217 Motorina auto 438.721 210 Aragaz 1.470 220 Pacura livrata Termoelectrica 24.129 104 TOTAL B. Produse Petrochimice Acrilonitril 81.751 528 Polietilena de mica densitate 15.262 645 Polietilena de mare densitate 5.082 645 Monoetilenglicol 5.039 386 Cianura de sodiu (100%) 296 783 Benzen 8.075 273 Negru de Fum 15 314 Fractie C4 2.247 182 Etilena livrata pe valuta la 71.004 547 S.C. Oltchim S.A. Propilena conc. 92% la 8.500 370 S.C. Oltchim S.A. Sulfura de sodiu 42 274 TOTAL TOTAL GENERAL Valoare - $ 18.039.119 91.957.270 321.731 2.509.368 112.827.488 43.202.537 9.837.730 3.277.606 1.945.218 232.198 2.206.806 4.772 408.909 38.852.248 3.141.279 11.640 108.120.943 215.948.431

Activitatea de export in anul 2001 s-a desfasurat in conditiile in care la majoritatea produselor petrochimice au scazut preturile externe de cotatie, Sucursala Arpechim Pitesti facand eforturi pentru mentinerea pietei de desfacere. Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la livrare se ridica la suma de 6.227.865.269 mii lei, reprezentand 37,3% din productia pe 12 luni 2001, respectiv la produsele petrochimice suma de 2.974.715.783 mii lei, reprezentand 60,38% din productia realizata in Petrochimie si la produsele petroliere 84

suma de 3.253.149.486 mii lei, reprezentand 27,64% din productia realizata in Rafinarie. Exportul in 20001 a scazut fata de anul 2000 cu 28 milioane $, datorita scaderii preturilor externe de cotatie. Dupa cele prezentate, structura exportului in cadrul Sucursalei Arpechim, in perioada 1998-2001 se prezinta astfel:

Structura export "Arpechim"

Valoarea (milioane $) 300 250 200 150 100 50 0 1998 1999 2000 2001 Anii
In figura se observa dinamica exportului in cadrul Sucursalei Arpechim pe cei 4 ani analizati. Astfel, se observa o crestere de la an la an a livrarilor in valuta, atat a produselor petroliere cat si a celor petrochimice. Insa, din preturile si cantitatile inregistrate pe fiecare an, se observa o crestere a preturilor la unele produse, ceea ce face ca firmele externe sa nu mai fie interesate de achizitionarea acestor produse. Pentru a vedea mai evolutia exportului si incasarile in valuta obtinute de Sucursala Arpechim, voi face analiza acestora pentru fiecare an in parte. 1) Pentru anul 1998, din datele prezentate anterior, reiese ca: Activitatea de export, in special la produsele petrochimice s-a confruntat cu unele aspecte negative legate de scaderea foarte mare a preturilor externe de cotatie ca efect al crizei asiatice astfel: -la cianura de sodiu, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului aurului si cerintei pe piata externa de cianura de sodiu; scazand cerinta si pretul produsului, astfel ca in perioada anului 1998 s-a livrat la export numai cantitatea de 1080 tone la un pret de 722$/tona; 85

Produse Petroliere Produse Petrochimice

-la polietilena de mica densitate, pretul extern de cotatie a scazut de la 759$/tona, cat s-a realizat pe trim. I 1998, la 623$/tona, cat s-a realizat in medie aprilie-decembrie 1998. In aceste conditii de preturi mici de cotatie Sucursala Arpechim a facut eforturi foarte mari in achizitionarea de materii prime pentru instalatia de Piroliza II (benzina nafta, gaze de chimizare) la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost, incat sa asigure costuri cat mai mici pentru productia de export. Volumul livrarilor in valuta, calculat in preturi externe la curs de schimb la livrare, se ridica la suma de 1.221.813.105 mii lei, reprezentand 34,4% din productia realizata pe anul 1998, respectiv la produsele petrochimice suma de 627.410.861 mii lei, reprezentand 46% din productia realizata in Petrochimie si la produse petroliere suma de 594.402.244 mii lei, reprezentand 27,2% din productia realizata in Rafinarie. Din produsele petroliere livrate la export, benzina si motorina auto de cca 67.235.086$ s-a achitat titei import direct la firma Petrol Export-Import Bucuresti in suma de 7.172.053$ si titei achizitionat de SNP PETROM S.A. Bucuresti cca. 60.063.033$. 2) Din datele anului 1999 reiese ca activitatea de export, in special la produsele petrochimice in prima perioada a anului s-a confruntat cu unele aspecte negative legate de mentinerea unor preturi externe de cotatie foarte scazute, ca efect al crizei asiatice din cursul anului 1999, astfel: -la acrilonitril fata de pretul mediu extern realizat in anul 1999 de 5408$/tona; la nivelul semestrului I 1999 aceasta s-a realizat laun nivel de 296$/tona, realizandu-se in trim. III 1999 un pret extern de 415,45$/tona, respectiv in trim. IV 1999 un pret mediu extern de 613,27$/tona. Valori importante in devize s-au obtinut si din exportul de produse petroliere, realizandu-se preturi foarte mari la benzina si motorina auto, in special in perioada semestrului II 1999, cand s-a livrat la export cca. 155.819 tone benzina auto la un pret mediu extern de 222,33$/tona si cca. 86.298 tone motorina auto la un pret mediu extern de 202,32$/tona. In conditiile de preturi mici de cotatie la exporturile de produse (in special cele petrochimice), in prima parte a anului 1999, Sucursala Arpechim Pitesti a facut eforturi mari in achizitionarea de materii prime pentru instalatia de Piroliza II (benzina nafta, gaze de chimizare) la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost, incat sa asigure costuri cat mai mici pentru productia de export. Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la livrare se ridica la suma de 2.698.136.391 mii lei, reprezentand 43,3% din productia realizata pe anul 1999, respectiv la produse petrochimice suma de 1.272.358.073 mii lei, reprezentand 56,8% din productia realizata in Petrochimie si la produse petroliere suma de 1.425.778.318 mii lei, reprezentand 35,7% din productia realizata in Rafinarie. Din produsele petroliere livrate la export s-a asigurat prin compensare importul de titei de la firmele: Kronos International, Glencore International si Vitol care se ridica la o valoare de 23.744.796$. 86

3) In anul 2000, activitatea de export, in special la produsele petrochimice, in primele 9 luni s-a desfasurat in bune conditii, obtinandu-se preturi foarte bune; exceptie facand livrarile de produse petroliere incepand cu luna august 2000, care datorita cresterii preturilor externe de cotatie la benzina si motorina, firmele externe nu au fost interesate de achizitionarea acestor produse la preturi mari. Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la livrare se ridica la suma de 5.142.834 mii lei, reprezentand 41% din productia realizata pe anul 2000, respectiv la produsele petrochimice suma de 3.022.655.361 mii lei , reprezentand 65% din productia realizata in Petrochimie si la produsele petroliere suma de 2.119.672.473 mii lei, reprezentand 26,9% din productia realizata in Rafinarie. Sucursala este prezenta, chiar daca in unele cazuri cu intermitente, pe piete cum ar fi: Hong Kong, Singapore, Austria, Grecia, Egipt, Olanda,Africa de Sud, Turcia etc. deci practic produsele Arpechim au fost vandute pe toate continentele si pe toate tipurile de piete din punct de vedere al gradului de dezvoltare. Volumul importurilor a crescut si el. Astfel daca in 1998 se ridica la 105.934.599$, in 2000 era 266.366.874$ iar in 2001 s-a ridicat la 274.674.500$. 3.4.2.Analiza concurentei Sucursala Arpechim Pitesti reprezinta una din cele mai importante companii de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara. Societatea intra in concurenta cu Rafo Onesti, Petromidia, Petrotel, Astra Darmanesti si Petrobrazi Ploiesti (care alaturi de Arpechim apartine de S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti). In prezent si in special, in perspectiva intensificarii mediului concurential, fiecare compartiment din cadrul societatii, isi propune sa depaseasca stadiul de inregistrator al fenomenelor si sa devina prima si cea mai importanta veriga de solutionare, de promovare a ideilor inovatoare cu efecte benefice asupra activitatii Sucursalei (acest lucru impune implicarea instrumentului analizei economicofinanciare). Fata de celelalte societati, Arpechim are avantajul ca este un nume recunoscut pe plan intern si extern; acest lucru datorandu-se produselor sale de buna calitate si la preturi accesibile. De asemenea, sistemul informatic Arpechim a fost caracterizat ca fiind printre cele mai dezvoltate din tara si este prima companie din Romania din domeniul prelucrarii titeiului angajata in procesul de retehnologizare si prima companie care foloseste in regim de productie 5 module SAP R/3. Si la situatia produselor, Arpechim detine o piata mare de desfacere fata de celelalte companii, datorita calitatii produselor, motivate de o mai buna dotare si tehnologie. Totusi nu trebuie neglijat faptul ca si celelalte companii sunt un nume important in prelucrarea titeiului si ca si ele satisfac un anumit segment de piata (diferiti beneficiari). 87

Deasemenea intre toate aceste companii exista relatii de afaceri, in schimbul de materii prime. Astfel, in afara de 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza I care sunt asigurate din Rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de la Petrotel, Astra Darmanesti, Rafo Onesti, Petromidia (nafta propan si n-butan).

88

ANEXA NR. 3 Situatia patrimoniala pe baza bilantului contabil

Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Active Imobilizate (4+5+6) Active Circ. (furniz.-debitori) Stocuri, din care: Materii prime si materiale Productie neterminata Prod. finite si semifabricate Stocuri aflate la terti Alte imobolizari (necorporale) Imobiliz. Corporale, din care Terenuri Cladiri si constructii speciale Masini, utilaje si mijl. de transport Alte imobilizari corporale Imobilizari financiare Clienti si conturi asimilate Alte creante Conturi la banci in lei Conturi la banci in devize Casa in lei Casa in devize Acreditive in devize Valori de incasat Alte valori Total (rd.2+7+8+9+10+11+12+13+14+15) Active circulante (rd. 3+16) Indicatori Conturi de regularizare si asimilate Decontari din operatii de clarificare

1998 652.076.597 26.693.720 716.820.535 242.513.737 5.387.948 402.477.373 65.457.247 42.716 635.106.615 17.620.438 205.898.242 130.115.070 82.267.226 16.927.266 601.870.421 951.501.749 7.376.207 35.643.768 11.095 32.666 12.413.525 1.139.981 20.445 1.636.703.577 2.353.524.112 1998 11.427.776 3.667

1999 2.195.274.105 54.499.697 972.958.485 316.208.869 9.956.321 382.791.794 267.747.449 502.113 2.000.161.100 224.398.500 1.255.127.158 150.446.189 213.225.717 194.414.171 1.401.770.806 1.128.437.420 78.978.112 11.139.883 5.634 1.505 28.207.120 270.856 4.647 2.708.315.690 3.686.274.175 1999 16.851.657 3.728

2000 3.129.558.195 31.786.478 2.160.648.150 735.124.910 29.999.252 1.086.123.924 308.087.753 140.965 2.795.374.923 224.398.508 1.627.477.738 578.235.648 241.990.143 332.045.586 1.739.739.620 1.986.176.385 157.648.843 99.702.982 14.423 38.053 57.556.438 1.356.448 19.603 3.932.155.274 6.092.802.424 2000 13.437.389 0

2001 2.691.916.382 43.409.092 2.881.505.444 1.101.848.356 622.597.956 844.779.586 312.279.546 3.720.895 2.636.016.189 645.950.087 1.000.000.000 740.533.934 140.079.741 52.178.896 2.146.196.090 5.902.716 26.270.952 63.272.194 61.316 7.051 48.687.050 2.386.028 47.261 2.336.239.750 5.217.745.194 2001 56.585.739 187.812

4. 5.

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Nr. crt. 18. 19.

90

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37.

Diferente de conversie-active Ct. de regularizare si asimilari (rd. 18-26) Total Activ (rd.1+17+21) Capital social - Total Capital subscris - varsat Alte fonduri Subventii pentru investitii Diferente de reevaluare Capitaluri proprii - Total Provizioane pt. riscuri si cheltuieli Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti - Creditori Alte datorii Datorii (rd. 28-31) Total Conturi de regularizare si asimilate (Venit inreg. in avans) Diferenta de conversie - Pasiv Conturi de regularizare si asimilate (rd. 34+35) Total Pasiv (rd.27+28+33+36)

113.001.977 124.433.420 3.130.034.129 412.843.300 412.843.300 2.344.296 2.833.945 0 439.120.191 113.001.977 158.167.527. 271.978.281 14.603.627 2.076.110.849 2.520.860.284 1.494.194 35.557.483 57.051.677 3.130.034.129

154.251.085 171.106.470 6.052.654.750 412.843.300 412.843.300 23.601.464 2.759.988 1.326.191.416 1.765.396.168 154.251.085 183.873.488 74.088.577 28.048.688 3.681.475.059 3.967.485.792 1.249.557 164.272.148 165.521.705 6.052.654.750
Contul de Profit si Pierdere

143.053.351 156.490.740 9.378.852.359 2.781.767.929 2.781.767.929 31.509.513 2.525.777 0 2.815.803.219 143.053.351 157.152.169 208.759.211 44.997.209 5.723.799.884 6.134.708.473 1.249.557 284.037.759 285.287.316 9.378.852.359
- mii lei-

143.053.351 199.826.902 8.102.488.478 2.781.767.929 2.781.767.929 31.565.765 2.369.559 246.788.861 3.062.492.174 143.053.351 1.272.907 252.416.103 86.818.214 4.272.398.030 4.612.905.254 0 284.037.759 284.037.759 8.102.488.478

ANEXA NR. 4

Denumirea indicatorilor Venituri din vanzarea de marfuri Productia vanduta Cifra de afaceri (rd.1+2) Venit.Prod. stocata.Sd. creditor Venit.Prod. stocata.Sd. debitor Venit.Productia imobilizata Prod. exercitiului (rd.2+4-5+6)

rd. 1 2 3 4 5 6 7

1998 5.593.776 3.189.640.562 3.195.234.338 477.098.234 0 10.994.809 3.677.733.605

1999 5.815.400 5.585.422.724 5.591.238.127 190.020.460 0 13.614.131 5.789.057.318

2000 8.827.881 9.838.271.370 9.847.099.250 761.153.109 0 15.681.539 10.621.106.018

2001 7.486.173 10.086.622.890 10.094.109.063 560.426.258 0 0 10.647.049.148

91

Venit din subventii de exploatare Alte venituri din exploatare Venit. din provizioane privind activitatea de exploatare I. Venit. din exploatare Total (rd.3+4+5+6+7+8+9+10) Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli materiale.Total(rd13la16) Chelt. cu lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Chelt. cu remuneratiile personalului Chelt. priv.Asig.si prot.sociala Denumirea indicatorilor Cheltuieli cu personalul. Total (rd. 20+21) Alte chelt. de exploatare Chelt. cu amortizari si provizioane II. Chelt. pentru exploatare.Total (rd.12+17la19+22la24) A. Rezultatul din exploatare.Profit (rd. 11-25) Pierdere (rd 25-11) Venit. din participatii, alte imob.financiare si creante imobilizate Venit. din titluri de plasament Venit.din diferente de curs valutar Venit.din dobanzi

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 rd. 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

0 486.395 0 3.683.813.776 5.578.415 3.561.501.580 180.783.860 429.714.350 3.979.478 3.174.978.269 140.113.498 5.194.716 249.153.753 97.760.504 1998 340.914.257 -44.243.544 29.752.022 36.583.87.633 25.526.143 0 0 0 96.877.878 3.050.798

10.816 7.329.508 0 5.802.213.042 8.429.237 4.856.319.164 243.959.105 533.911.500 4.072.975 5.638.262.744 348.640.083 625.546.799 296.556.930 142.077.760 1999 438.634.696 -1.592.553.270 104.752.027 5.571.712.316 230.500.726 0 0 0 231.269.791 31.837.497

103.983 11.035.580 0 10.641.073.462 9.391.469 11.139.806.572 454.290.755 730.458.248 6.623.285 12.331.178.860 249.398.195 1.011.225.803 423.850.364 205.214.014 2000 629.064.378 -3.667.981.688 163.268.390 10.725.545.407 0 84.471.945 3.591.752 0 363.485.289 64.068.214

0 408.041.686 0 11.062.577.007 6.784.606 11.594.097.327 0 1.241.200.882 116.650.003 12.951.948.213 419.979.791 5.861.301.154 621.278.672 258.695.845 2001 879.974.517 -6.469.136.248 339.414.056 13.990.266.089 0 2.927.689.082 0 0 292.000.000 67.679.791

92

Alte venit. financiare Venit. din provizioane III. Venit.financiare-total(rd 28la33) Pierderi din creantele legate de participatii Chelt.cu titluri de plasament cedate Chelt. din diferente de curs valutar Chelt. privind dobanzile Alte chelt. financiare Chelt. cu amortiz. si proviz. IV. Chelt. finan.- Total(rd 35la40) B. Rez.Financiar.Profit(34-41) Denumirea indicatorilor Pierdere (41-34) C. Rezult. curent al exercitiului(11+34-2541) Pierdere (25+41-11-34) V. Venituri exceptionale. Total VI. Chelt. exceptionale D. Rezult. Exceptional.Profit(46-47) Pierderea VII. Venit. Totale(11+34+46) Chelt. Totale(25+41+47) Rezult.Brut al Exer.Profit(50-51) Pierderea(51-50) Impozitul pe profit E. Rezult. Net al exer.Profit(52-54) Pierdere (53+54);(54-52)

32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 rd. 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

955.658 93.681.490 194.565.824 0 0 64.496.401 11.144.048 435.519 113.001.977 189.078.945 5.486.879 1998 0 31.013.023 0 575.100 10.410.497 0 9.835.397 3.878.954.700 5.857.777.075 21.177.625 0 0 21.177.625 0

618.359 113.001.977 376.727.624 0 0 120.593.369 19.001.605 10.675.867 152.251.085 304.521.926 72.205.691 1999 0 302.706.424 0 3.651.198 17.723.659 0 14.672.460 6.182.591.864 5.893.957.901 288.633.963 0 0 288.633.963 0

102.041 154.251.085 585.498.381 0 0 433.589.240 71.278.650 9.507.811 140.053.351 657.429.060 0 2000 71.930.679 0 154.402.624 5.990.828 43.262.567 0 37.271.739 11.232.562.671 11.426.237.034 0 193.674.363 0 0 193.674.363

746.743 0 360.426.534 0 0 340.995.558 52.654.533 0 0 393.650.091 0 2001 33.223.557 0 2.960.912.639 0 0 0 0 11.423.003.541 14.383.916.180 0 3.960.912.689 0 0 3.960.912.639

93

Monografie contabil
BALAN DE VERIFICARE LA 1 februarie 2007
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Simbol cont 1011 1012 105 106 117 2111 212 213 214 Denumire cont Debitor Capital subscris nevarsat Capital subscris vrsat Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul reportat Terenuri Constructii Instalatii tehnice,mijloace de transport ,animale si plantatii Mobilier aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Amortizarea constructiilor Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor Amortizarea altor imobilizari corporale Materii prime Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Produse finite Diferente de pret la produse Marfuri Diferene de pre la mrfuri Provizioane pentru deprecierea marfurilor Furnizori Furnizori de imobilizri Clienti T.V.A. neexigibila Decontari cu actionarii/asociatii priviind capitalurile Venituri inregistrate in avans Conturi la banci in lei Credite bancare pe termen scurt Sold final Creditor 90000 410000 113000 25000

15000 17000 200000 400000 150000

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

2812 2813 2814 301 302 303 345 348 371 378 397 401 404 4111 4428 456 472 5121 5191

32000 55000 14000 65000 95000 8500 20000 2000 46410 9000 2100 120000 205000 10000 7410 90000 12400 110000 133000

94

29 xx

5311 xxxx

Casa in lei TOTAL

3000 1227910

7.983 1227910

NOTA: toate sumele sunt in RON

1. Se aduce capitalul subscris de actionari in suma de 90000 ,in data de

01.02.2007. 2. Se depune in banca numerarul adus de catre actionari in valoare de 90000 ,in data de 02.02.2007 3. Cresterea disponibilului bancar datorita depunerii numerarului din casierie in banca in data de 02.02.2007 4. In data de 04.02.2007 se achizitioneaza materii prime in valoare de 20000 T.V.A 19% ,conform facturi fiscale nr 35 . 5. Se achita factura de materii prime nr 35 din data de 04.02.2007 din contul de disponibil la banca in lei in data de 06.02.2007. 6. Conform facturii fiscale din data de 07.02.2007 nr 36 se achizitioneaza un plan informatic in valoare de 50000 T.V.A 19%. 7. Se inregistreaza achitarea facturii nr 36 din data de 07.02.2007 din contul de disponibil la banca in lei ,in data de 08.02.2007 8. Se incaseaza de la un client in contul de disponibil la banca in lei suma de 10000 conform Ec. Cont nr 35 din data de 08.02.2007 9. Inregistrat conform NIR si constatare diferente nr 21 din data de 09.02.2007 si avizul de insotire nr 22 din data 09.02.2007 materiala consumabile receptionate in valoare de 30000 T.V.A 19% sosite fara factura 10.Inregistram factura pt materialel primite cu avizul nr 22 ,nu apar diferente de pret. 11.Inregistrat TVA aferent materialelor achizitionate care au sosit cu avizul nr 22. 12.Inregistrat conform bonului de consum nr 43 din data 09.02.2007materiale data in consum in sectia 1 in suma de 9000 . 13.Inregistrat factura fiscala nr 39 din data de 10.02.2007 produse finite livratre 40 buc x 300/buc pret negociat TVA 19%. 14.Inregistrat descarcarea gestiuni de produsele finite vandute 40 buc x 200 cost prestabilit in data de 10.02.2007 . 15.Incasarea de la client in contul de disponibil bancar in lei valoarea facturii nr 39 din 10.02 2007. in data de 11.02.2007 16.Inregistrat vanzarea a 20 buc produse finite pret negociat 300 / buc,TVA 19% , sa omis emiterea facturii,in 12.02.2007 17.Inregistrat intocmirea facturii nr 41 din 12.02.2007 pentru produsele finite livrate anterior. 18.Inregistrat TVA aferent facturii nr 41 din 12.02.2007. 19.Descarcarea gestiuni de produsele finite vandute 95

20.Se primeste prin donatie o instalatie tehnica in valoare de 30000 si mobilier in valoare de 25000 in data de 14.02.2007 21.Conform procesului verbal de constatare si a listelor de inventariere se inregistreaza pierderi din calamitati la categoria stocuri de materii prime 200 RON si materiale consumabile 300 RON. 22.Inregistrat pierderi din calamitati o constructie in valoare de 16000 amortizata 3000 in data de 15.02.2007 23.Inregistrat pierderi din calamitati mobilier in valoare de 15000 amortizat 1000. 24.Conform facturii fiscale nr 43 din data de 16.02.2007 se vinde un autoturism pret negociat 25000 TVA 19% 25.Se incaseaza in contul de disponibil bancar in lei suma de 29750 ptr autoturismul vandut in data de 16.02.2007. 26.In data de 17.02.2007 se scaote din gestiune autoturismul in valoare de 60000 amortizat ,conform procesului verbal de scaotere din functiune 27.Inregistrat in data de 18.02.2007 conform procesului verbal de receptie definitiva o constructie in regim propriu in valoare de 220 000. 28.Se inregistreaza conform procesului verbal de receptie un brevet pentru constructie in regim propriu in valoare de 14 500 in data de 18.02.2007 29.Se inregistreaza o imobilizare corporala in curs de executie in valoare de 175 900 ,in data de 19.02.2007 30.Se realizeaza o imobilizare necorporala in curs in valoare de 45000 in data de 19.02.2007 31.Conform centralizatorului bonului de consum nr 56 se distribuie materii prime in sectii in valoare de 65000 in data de 20.02.2007 32.In data de 20.02.2007 conform bonului de consum nr 57 se distribuie materiale consumabile in sectii. 33.Conform fisei de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta nr 22 din 20.02.2007 se distribuie angajatilor echipamente de protectie in valoare de 8500. 34.In data de 20.02.2007 se inregistreaza factura primita de la Electrica in valoare de 35700 TVA inclus. 35.in data de 20,02,2007 se primeste factura de la RAJAc in valoare de 47600 TVA inclus 36.in data de 21.02.2007 se primeste factura fiscala nr 67 reprezentand reparatii in valoare de 40000 TVA 19%. 37.In data de 21.02.2007 se primeste factuira de la Romtelecom in valoare de 23800 TVA inclus 38.in data de 21.02.2007 se inregistreaza cheltuieli cu serviciiile bancare in valoare de 3985 . 39.Conform statelor de salarii se inregistreaza drepturile cuvenite angajatilor pe luna februarie in valoare de 300000 ,in data 21.02.2007 40.in data de 22.02.2007 se inregistreaza cheltuileile cu contributia unitatii la asigurarile sociale in valoare de 59250, cheltuielile cu contributia unitatii pentru fondul de somaj in valoare de 7500,cheltuielile cu contributia 96

angajatorului privin asigurarile sociale de sanatate in valoare de 23250,si cheltuielile cu contributia ITM in valoare de 2250 41.In data de 23 .02.2007 conform bonului de predare se preda la magazin 4000 de buc produs finit 200 RON /buc ,obtinute din productie proprie 42.in data de 23.02.2007 conform bonului de predare transfer restituire se inregistreaza 3500 de buc produse finite transferate magazinului propriu de desfacere cu amanuntul Ac 30% TVA 19% 43.In data de 23.02.2007 se vand cu numerar marfuri la PVA in val. De 15470 TVA inclus. 44.in data de24022007 conform factura fiscala nr 68 marfuri vandute in valoare de 928200 TVA inclus. 45.Se descarca din gestiune marfurile vandute in valoare totala 943 670 46.Se depun la banca banii obtinuti din vanzarea marfurilor adica 15470 in data de 24.02.2007 47.Se primeste un credit bancar pe termen scurt in valoare de 60000 cu o dobanda de 15% pe an la data de 24.02.2007. 48.Se inregistreaza dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul contractat in valoare de 400, 49.Se achita dobanda in valoare de 400 50.Achitat din contul de disponibil facturile la utilitati 159460 in data de 25.02.2007 51.Inregistrat rambursarea ratei creditului bancar contractat de la BRD la 1 decembrie in suma de 39600 cu o dobanda de 13% pe an. 52.Inregistrat dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul contaractat la BRD de 370 53.Achitat dobanda la BRD de 370 54.IN data de 26 .02.2007 se achizitioneaza marfuri conform Ff nr 93 ,cost de achizitie 60000 TVA 19%. 55.Se inregistreaza adaos com. Marfurilor achizitionate ,ac 30% TVA 19% 56.Se achita factura nr 93 din contull de disponibil la banca in lei 57.In data de 26.02.2007in valoare de 71400. 58.In data de 26.02.2007 se vand marfuri cu factura nr 102 in suma de 92820 TVA inclus 59.Descarcarea gestiunii de marfurile vandutein valoare de 92820 60.Incasat in data de 26.02.2007 in contul de disponibil factura 103 in val. d 92820 61.Incasa in contul de disponibil factura nr 68 in suma de 928 200 in data de 26.02.2007 62.Se inregistreaza retinerile din salarii in data de 27.02.2007 in valoare de 92240 63.Se achita obligatiile fata de bugetul statului si bugetul asigurarilor si protectiei sociale in valoare de 183090,in data de 27.02.2007 64.Ridicarea de la banca a restului de plata cuvenit angajatilor.in data de 27.02.2007 65.Aducerea numerarului in casierie 97

66.Se inregistreaza achitarea salariilor in valoare de 7760 ,drepturilor de personal neridicatre la timp,in data de 27.02.2007 67.Se inregistreaza cotele bancare de amortizare priviind imobilizarile corporale si necorporale in valoare de 9367. 68.Inregistram virarea prin contul de disponibil a chiriei aferente luni ianuarie si februarie 6000 TVA 195 Incasat in data de 28.02.2007 in contul de disponibil chiria aferenta luni ianuarie si 5000 lunii februarie TVA19% 69.Inregistrat chirie datorata 4800 TVA19% 70.Se inregistreaza valoarea studiului de marketing efectuat la firma Brytani in valoare de 11900 in data de 28.02.2007 71.In data de 28.02.2007 conform statului de plata se platesc colaboratorii. 72.Conform facturii nr 99 din 28.02.2007 se se efectueaza o expertiza tehnica la Sc ARDAS .SA in valoare de 30000 TVA 19%. 73.Se platesc in numerar cheltuielile de publicitrate la TELE Min valoare de 2500 TVA 19% in data de 28.02.2007 74.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret favorabile aferente produselor fabricate in luna ianuarie ,transmise de compartimentul contabilitate de gesstiune in suma de 80000. 75.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret aferente produselor finite vandute direct clientilor ,diferentele sunt favorabile in vfaloare de 1200 76.in data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret transferata magazinului de desfacere cu amanuntul ,diferentele sunt favorabile in valoarwe de 70000 77.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret aferente marfurilor vandute(ptr cele provenite din productie proprie) diferente favorabile in suma de 61000 78.Conform notei contabile din 29.02.2007 se inregistreaza decontul de TVA in valoare de 175 560 79.IN data de 29.02.2007 se inchid conturile de cheltuieli in valoare totala de 1434130 80.In data de 29.02.2007 se inchid conturile de venituri in valoare totala de 2078600 81.Se inregistreaza impozitul pe profit in valoare de 103115 82.Se inchide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit in valoare de 103115 83.Se plateste impozitul pe profit din disponibilul bancar in valoare de 103115

98

REGISTRU JURNAL
pe luna februarie 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Data nreg. 01.02.07 02.02.07 02.02.07 02.02.07 04.02.07 04.02.200 7 07.02.07 07.02.07 08.02.07 09.02.07 Document Statut Hot A.G.A/ NC/01 EC /29 EC/29 Ff nr 35 Ff nr 35 Ff nr 36 Ec nr 34 Ec nr 35 Aviz nr 22 Explicaii Varsare capital Regularizare Depunere numerar in banca Cresterea disponibilului la banca Achizitie marfuri ACHITARE FACTURA Achizitie de plan informatic Achitarea facturii nr 36 Incasare de la un client Receptionare materiale consumabile achizitionate Primire factura Reguarizare TVA Dare in consum materiale consumabile Livrare de produse finite clientilor Descaracea din gestiune a produselor finite vandute Incasare de la client Vanzare produse finite Intocmirea facturii Tva aferent Ff /41 REPORT Conturi Debit 5311 1011 581 5121 % 301 4426 401 % 208 4426 404 5121 % 302 4428 408 4426 602 4111 711 5121 418 4111 4428 Credit 456 1012 5311 581 401 5121 404 5121 4111 408 30000 5700 401 4428 302 % 701 4427 345 4111 % 701 4428 418 4427 35700 5700 9000 14280 8000 14280 7140 7140 1140 674680 12000 2280 8000 14280 6000 1140 7140 1140 674680 35700 5700 9000 50000 9500 59500 10000 20000 3800 23800 Sume Debit 90000 90000 90000 90000 Credit 90000 90000 90000 90000 23800 23800 59500 59500 10000 35700

11 12 13 14 15 16 17 18 19

09.02.07 09.02.07 09.02.07 10.02.07 10.02.07 11.02.07 12.02.07 12.02.07 12.02.07

Ff nr 37 Nc 27 BC nr 44 Ff nr 39 NC01 EC nr 36 AVIZ NR 45 Ff 41

99

Nr. crt. 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Data nreg. 13.02.07 1402.07 15.02.07 1502.07 15.02.07 16.02.07 16,.02.07 16.02.07 17.02.07 18.02.07 19.02.07 19.02.07 20.02.07 20.2.07 2002.07

Document

Explicaii REPORT Descarcarea din gestiune a produselor vandute Primirea unei instalatii si a unui moblier Pierderi din calamitati la categoria stocuri si materii prime Pierderi din calamitai la o constructie amortizata partial Pierderi din calamitati mobilier amortizat partial Vanzarea unui autoturism

Conturi Debit Credit 711 % 213 214 671 % 671 2812 % 671 2814 461 345 133 % 301 302 212 214 % 7583 4427 461 213 722 721 722 721 301 302 303

Sume Debit 674680 4000 Credit 674680 4000 55000 30000 25000 500 200 300 16000 13000 3000 15000 14000 1000 29750 29750 40000 20000 220000 14500 175900 45000 65000 95000 8500 1508580 25000 4750 29750 60000 220000 14500 175900 45000 65000 95000 8500 1508580

Pv /22 PV /32 PV/33 PV/34 Ff/43 EC nr 55 Pv nr 37 Pv 60 Pv /61

Bc nr 56 Bc nr 57 Fisa de evidenta nr 22

INCASARE FACTURI 5121 NR 43 Descarcarea % autoturismului din 2813 gestiune 6583 Se receptioneazaa o 212 constructie in regim propriu Receptia unui brevet pt 205 constructie in regim propriu O imoblizare corporala 231 in curs de executie Realizarea unei 233 imobilizari necorporale Se distribuie materii 601 prime in sectii Se distribuie materiale 602 consumabile in sectii Se distribuie 603 echipamente de protectie angajatilor REPORT

100

Nr. crt. 35 36 37 38 39 40 41

Data nreg. 20.02.07 21.02.07 21.02.07 21.02.07 21.02.07 21.02.07 22.02.07

Document

Explicaii REPORT Factura de la electrica Factura rajac Factura de la firma de reparatii Factura romtelecom Cheltuieli cu serviciile bancare Drepturile cuvenite angajatilor Contributiile unitatii

Conturi Debit Credit % 605 4426 % 605 4426 % 611 4426 % 626 4426 627 641 % 6451 6452 6453 635 345 371 401 401 401 401 5121 421 % 4311 4371 4313 447.0.7 5 711 % 345 378 4428 % 707 4427 % 707 4427 371

Ff/0321 Ff/501231 Ff /076 Ff /678

Sume Debit Credit 1508580 1508580 35700 30000 5700 47600 40000 7600 52360 44000 8360 23800 20000 3800 3985 3985 300000 59250 7500 23250 2250 800000 1082900 700000 210000 172900 15470 13000 2470 928200 780000 148200 943670 610610 182390 150670 300000 59250 7500 23250 2250 800000

Stat de salarii Stat de salarii

42 43

23.02.07 23.02.07

Bon de predare Bon de predare Ff 77 Ff/68

44 45 46

23.02.07 24.02.07 24.02.07

Predare la magazin produse finite Transfer de produse finite la magazinull de desfacere cu amanuntul Vanzare cu numerar Vanzare de marfuri Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute

5311 4111 % 607 378 4428 % 581 5121 5121

47 48 49 50

24.02.07 24.02.07 24.02.07 25.02.07 EC/89

Se depun la banca banii obt. Din vz marfurilor Se contracteaza un credit bancar pe termen scurt Dobanda aferenta 666 lunii februarie pentru creditul acordat ACHITAT 5198

% 5311 581 5191 5198 5121

15470 15470 60000 400 400

15470 15470 60000 400 400

101

51 52

25.02.07 25.02.07

Ff,op,EC/90

53 54 55 56 57 58 59

25.02.07 25.02,07 25.02.07 25.02.07 26.02.07 26.02.200 7 26.02.200 7 OP Ff/93 NC 78 Ec.99 Ff.102 Pv 786

DOBANDA Achitatrea facturilor de utilitati Rambursarea ratei bancare din creditul bancar contractat de la BRD Dobanda aferenta luni februarie Achitat dobanda Achizitie marfuri

401 5191

5121 5121

159460 33000

159460 33000

666

5198 5121 401 % 378 4428 5121 % 707 4427 371

370 370 60000 11400 32820 71400 92820

370 370 71400

5198 % 371 4426 Inregistreaza adaosul 371 comercial Achitarea facturii nr 93 Vanzare de marfuri Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute anterior Incasat in contul de disponibil factura 102 Incasat in contul de disponibil factura nr 68 Inregistrat retinerile din salarii 401 4111 % 607 378 4428 5121 5121 421

18000 14820 71400 78000 14820 92820

60000 18000 14820 4111 4111 % 427 4312 4314 4372 444 5121 92820 928200 92240 1400 28500 19500 3000 39840 183090 59250 28500 23250 19500 7500 3000 39840 2250 207760 92820 928200

60 61 62

26.02.07 26.02.07 27.02.07

EC 789 EC 780 Stat de ssalarii

63

27.02.07

OP SI EC

Achitarea obligatiilor fata de bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale

64

27.02.07

Ec 781

Ridicarea de la banca a restului de plata cuvenit angajatilor

% 4311 4312 4313 4314 4371 4372 444 447.0.75 581

5121

207760

102

65 66 67

27.02.07 27.02.07 28.02.07

Reg.casa Reg casa stat de salarii

Aducerea numerarului in casierie Achitarea salariilor din casierie ,salari neridicare in timp Cotele bancare de amortizare priviind imobilizarile corporale si necorporale Plata chiriei aferente lunii ianuarie si februarie Incasat de la chirias plata [e luna ianuarie si februarie CHIRIE DATORATA Studiu de marketing efectuat la o firma Drepturi salariale cuvenite colaboratorilor Expertiza tehnica efectuata de o firma Se platesc cheltuielile de publicitate Diferente de pret favorabile aferente produselor fabricatre in luna februarie Diferente de pret favorabile aferente produselor finite vandute direct clientilor Diferente de pret favorabile aferente produselor transferate magazinelor de desfacere cu amanuntul Diferente de pret

5311 421 6811

581 % 5311 426 % 2812 2813 2814 2805 2808 5121

207760 207760

207760

200000 7760 9367 2375 5000 1250 242 500 7140 3000 3000 1140 11900 5000 5000 1900 5712 4800 912 11900 10000 1900 8848 8848 35700 30000 5700 2975 2500 475 80000 80000

68

28.02.07

EC 783

69

28.02.07

Ec 785

% 612 471 4426 5121

70 71 72 73 74 75

28.02.07 28.02.07 28.02.200 7 28.02.07 28.02.07 28.02.07

Aviz Ff /07765 Stat de plata Pv /098,Ff /99 Reg.casa Pv /0977

% 612 4428 % 614 4426 621 % 622 4426 % 623 4426 348

% 706 472 4427 408 401 401 401 5311 711

76

28.02.07

Pv /9877

711

348.01

1200

1200

77

28.02.07

Pv 87666

378

348.02

70000

70000

78

28.02.07

Pv /8324

607

378

61000

61000

103

79 80

28.02.07 29.02.07

Nc 87 NC 88

favorabile aferente marfurilor vandute Regularizare TVA Inchidere conturi de cheltuieli

4427 121

81

29.02.07

NC90

Inchidere venituri

82 83 84

29.02.07 29.02.07 29.02.07

NC 91 NC 92 EC/098

Impozit pe profit Inchiderea cheltuielilor cu impozitul pe profit Plata impozitului TOTAL

% 701 707 711 721 722 7583 691 121 441

% 4426 4423 % 601 602 603 605 607 611 612 614 621 622 623 626 627 635 641 6451 6452 6453 6583 666 671 6811 121

175560 65075 110485 1434130 74000 95000 8500 70000 609610 44000 7800 10000 8848 30000 2500 20000 3985 2250 300000 59250 7500 23250 20000 770 27500 9367 2078600 18000 871000 709200 59500 395900 25000 103115 103115 103115 1270372 2

441 691 5121

103115 103115 103115 127037 22

Intocmit,

Verificat,

104

Registru Cartea Mare

D 90000 RD 9.0000 TSD 9.0000 1011 90000 9.0000 RC 9.0000TSC RD TSD SFc 500000 D RD TSD SFc 25000 C - RC - TSC Sfd 15000 D 1434130 103115 RD 1537245 TSD 1537245 Sfc 541 355 121 2078600 2078600 RC 2078600 TSC 106 C D 1012 C 410000 Si 90000 9.0000 RC 500000TSC C 25000 Si - RC 25000 TSC

D RD TSD SFc 1.000 D Si 15000 RD TSD 15000

105

C 113000 -RC 113000TSC

117

D RD TSD Sfc 55000 D Si 200000 220000 RD 220000 TSD 420000

133 55000 55000RC 55000 TSC

D Si 17000 RD TSD 17000

2111

C - RC - TSC 17000 SFd

212 16000

D Si 400000 30000 RD 30000 TSD 430000 `

213 60000

16000 RC 16000 TSC 404000 Sfd

60000 RC 60000TSC 370000 Sfd

105

D SI 150000 25000 1000 RD 26000 TSD 176000 `

214 15000

D 3000 RD 3000 TSD 3000 SFc 31375

2812 32000 Si 2375 2375 RC 34275 TSC

15000 RC 15000 TSC Sfd 161000

2805 242 RD TSD SFc 242 242 RC 242 TSC 2813 40000 RD 40000 TSD 40000 SFc 20000 C 55000 Si 5000 5000RC 60000 TSC

2808 500 500 RC 500 TSC 2814 14000 Si 1250 1250 RC 15250 TSC

RD TSD SFc 500 D

RD TSD Sfc15250 C D 14500 RD 14500 TSD 14500

D 50000 RD 50000 TSD 50000

208 -RC - TSC 50000 SFd

205

- RC - TSC Sfd 14500 233 C

D 175900 RD 175900 TSD 175900

231

D 45000

- RC - TSC Sfd 175900

RD 45000 TSD 45000

- RC - TSC SFD 45000

106

D Si 65000 20000 RD 20000 TSD 85000

301

200 65000 65200 RC 65200 TSC Sfd 19800

302 C Si 95000 9000 30000 300 95000 RD 30000 104300 RC TSD 125000 104300 TSC 20700 SFd 345 Si 20000 800000 RD 800000 TSD 820000 C 8000 4000 700000 712000 RC 712000 TSC 108000SFd C 943670

D Si 8500 RD TSD 8500

303 8500 8500 RC 8500 TSC

D SI 2000 80000 RD 80000 TSD 8200

348

- RC -TSC Sfd 82000

D 371 Si 46410 1082900 60000 32820 RD 1175720 TSD 1222130

943670 RC 943670 TSC Sfd 278460 C 2100 Si - RC 2100 TSC

D 182390 18000 RD 200390 TSD 200390 SFc 36610 D

378 9.000 Si 210.000 18000 228000 RC 237000 TSC

D RD TSD Sfc 2100

397

348.01 1200 RD TSD SFc 1200 1200 RC 1200 TSC

348.02 70000 RD TSD SFc 70000

70000 RC 70000 TSC

107

D 70000 RD 70000 TSD 70000

378.DP 61000 61000RC 16000TSC Sfd 9000

401 C 23800 120000 Si 159460 23800 71400 35700 47600 52360 23800 71400 8848 35700 RD 254660 299208 RC TSD 254660 419208 TSC SFc 164548 4111 Si 10000 14280 7140 928200 92820 RD 1042440 TSD 1052440 10000 14280 92820 928200 1045300 RC 1045300 TSC Sfd 7140 C

D 59500 RD 59500 TSD 59500 SFc 205000

404 205000 Si 59500 59500 RC 264500 TSC

D 5700 150670 14820 912 RD 172102 TSD 172102 Sfc 29868

4428 7410 5700 1140 172900 14820 194560 RC 201970 TSC

D 35700 RD 35700 TSD 35700 SFC 5712

408

C 35700 5712 41412 RC 41412 TSC

108

D Si 90000 RD TSD 90000

456

C 90000 90000 RC 90000 TSC

472

C 12400 Si 5000 5000 RC 17400 TSC

RD TSD Sfc 17400 C D 29750 RD 29750 TSD 29750 461

D 7140 RD 7140 TSD 7140

418 7140 7140 RC 7140 TSC

C 29750 29750 RC 29750 TSC

D 92240 207760

421 300000

D 59250 RD 59250 TSD 59250

4311 59250

59250 RC 59250 TSC

RD 300000 TSD 300000

300000 RC 300000 TSC

D 7500 RD 7500 TSD 7500

4371 7500 7500 RC 7500 TSC

D 23250 RD 23250 TSD 23250

4313 23250

23250 RC 23250 TSC

447.075 2250 2250 RD 2250 2250 RC TSD 2250 2250 TSC

D RD TSD Sfc 1400

427

C 1400 1400 RC 1400 TSC

109

D 28500 RD 28500 TSD 28500

4312 28500 28500 RC 28500 TSC

D 500 RD 19500 TSD 19500

4314 19500 19500 RC 19500 TSC

D 3000 RD 3000 TSD 3000 D 3000 RD 3000 TSD 3000

4372 3000 3000 RC 3000 TSC 471 - RC - TSC Sfd 3000 441 103115 RD 103115 TSD 103115 103115 103115 RC 103115 TSC C

D 39840 RD 39840 TSD 39840 D RD TSD Sfc110485

444 39840

39840 RC 39840 TSC 4423 C 110485 110485 RC 110485 TSC

D 3800 9500 5700 5700 7600 8360 3800 11400 1140 1900 5700 475 RD 65075 TSD 65075

4426

- RC - TSC Sfd 65075

110

4427 2280 1140 4750 2470 148200 14820 1900 175560 RC 175560 TSC

D Si 110000 90000 10000 14280 29750 60000 92820 928200 11900

5121

C 23800 59500 400 159460 33000 370 71400 183090 207760 7140 103115 849035 RC 849035 TSC Sfd 497915

RD TSD Sfc 175560

RD 1236950 TSD 1346950

D Si 3000 90000 15470 207760 RD 313230 TSD 316230

5311 90000 15470 2975

D 33000 RD 33000 TSD 33000 Sfc 160000

5191

C 133000 Si 60000 60000 RC 193000 TSC

108445 RC 108445 TSC Sfd 207785

D 400 370 RD 770 TSD 770

5198 400 370 770 RC 770 TSC

D 15470 207760 RD 223230 TSD 223230 Sfc 74530

581 90000 207760

297760 RC 297760 TSC

D 9000 65000 RD 74000 TSD 74000

601

D 95000 RD 95000 TSD 95000

602

C - RC - TSC Sfd 95000

- RC - TSC Sfd 74000

111

D 8500 RD 8500 TSD 8500

603

C - RC - TSC Sfd 8500

D 30000 40000 RD 70000 TSD 70000

605

C 133000 Si 60000 - RC - TSC Sfd 70000

D 610610 60000 61000 RD 609610 TSD 609610

607

D 44000 RD 44000 TSD 44000

611

C - RC - TSC Sfd 44000

- RC - TSC Sfd 609610

D 3000 4800 RD 7800 TSD 7800

612

D 10000 RD 10000 TSD 10000

614

C - RC - TSC Sfd 10000

- RC - TSC Sfd 7800

D 8848 RD 8848 TSD 8848

621 - RC - TSC Sfd 8848 623 2500 RD 2500 TSD 2500 - RC - TSC Sfd 2500

D 30000 RD 30000 TSD 30000

622

C - RC - TSC Sfd 30000

D 20000 RD 20000 TSD 20000

626

C - RC - TSC Sfd 20000

112

D 3985 RD 3985 TSD 3985

627 - RC - TSC Sfd 3985

D 2250 RD 2250 TSD 2250

635 - RC - TSC Sfd 2250

D 300000 RD 300000 TSD 300000

641

C - RC - TSC Sfd 300000

D 59250 RD 59250 TSD 59250

6451

C - RC - TSC Sfd 59250

D 7500 RD 7500 TSD 7500

6452 - RC - TSC Sfd 7500

D 23250 RD 23250 TSD 23250

6453

C - RC - TSC Sfd 23250

D 20000 RD 20000 TSD 20000

6583 - RC - TSC Sfd 20000

D 400 370 RD 770 TSD 770

666

- RC - TSC Sfd 770

D 500 13000 14000 RD 27500 TSD 27500

671

D 9367 RD 9367 TSD 9367

6811 - RC - TSC Sfd 9367

- RC - TSC Sfd 27500

113

D 103115 RD 103115 TSD 103115

691

C - RC - TSC Sfd 103115

701

C 12000 6000 18000 RC 18000 TSC

RD TSD Sfc 180000

707

C 13000 780000 78000 871000 RC 871000 TSC

D 8000 4000 1200 RD 10800 TSD 10800 Sfc 709200

711 800000 80000

RD TSD Sfc 871000

720000 RC 720000 TSC

721

C 14500 45000 59500 RC 59500 TSC

722

C 220000 175900 395900 RC 395900 TSC

RD TSD Sfc 59500

RD TSD Sfc 395900

D RD TSD Sfc 25000

7583

25000 25000 RC 25000 TSC

114

8
Unitatea.

Balanta de verificare
Nr. Crt. 1 intocmita la. Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finale Simbol cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 1011 90000 90000 90000 90000 -

8
2 1012 3 105 4 106 5 117 6 121 7 133 8 205 9 208 10 2111 11 212 12 213 13 214 14 231 15 233 16 2805 17 2808 18 2812 19 2813 20 2814 21 301 22 302 23 303 24 345 25 348 26 348.01 27 348.02 28 371 29 378 30 378.DP 31 397 32 401 15000 17000 200000 400000 150000 65000 95000 8500 20000 2000 46410 32000 55000 14000 9000 2100 120000 410000 113000 25000 1537245 14500 50000 220000 30000 26000 175900 45000 3000 40000 20000 30000 800000 80000 1175720 200390 70000 254660 90000 2078600 55000 16000 60000 15000 242 500 2375 5000 1250 65200 104300 8500 712000 1200 70000 943670 228000 61000 299208 1222130 200390 70000 254660 3000 40000 85000 125000 8500 820000 82000 15000 1537245 14500 50000 17000 420000 430000 176000 175900 45000 16000 60000 15000 242 500 34375 60000 15250 65200 104300 8500 712000 1200 70000 943670 237000 61000 2100 419208 278460 9000 2100 164548 36610 19800 20700 108000 82000 1200 70000 2078600 55000 14500 50000 17000 404000 370000 161000 175900 45000 242 500 31375 20000 15250 500000 113000 25000 15000 541355 55000 500000 113000 25000

8
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 60 61 62 63 64 404 408 4111 418 421 427 4311 4312 4313 4314 4371 4372 4423 4426 4427 4428 441 444 447.075 456 461 471 472 5121 5191 5198 5311 581 601 602 603 10000 90000 110000 3000 7410 12400 133000 205000 59500 35700 1042440 7140 300000 59250 28500 23250 19500 7500 3000 65075 172102 103115 39840 2250 29750 3000 1236950 33000 770 313230 223230 74000 95000 8500 5000 849035 60000 770 108445 297760 1346950 33000 770 316230 223230 74000 95000 8500 175560 194560 103115 39840 2250 90000 29750 172102 103115 39840 2250 90000 29750 3000 59500 41412 1045300 7140 300000 1400 59250 28500 23250 19500 7500 3000 110485 59500 35700 1052440 7140 300000 59250 28500 23250 19500 7500 3000 65075 175560 201970 103115 39840 2250 90000 29750 17400 849035 193000 770 108445 297760 497915 207785 74000 95000 8500 160000 74530 3000 264500 41412 1045300 7140 300000 1400 59250 28500 23250 19500 7500 3000 110485 7140 65075 1400 110485 175560 29868 17400 205000 5712

8
65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 605 607 611 612 614 621 622 623 626 627 635 641 6451 6452 6453 6583 666 671 6811 691 701 707 711 721 722 7583 TOTAL 1231910 1231910 70000 609610 44000 7800 10000 8848 30000 2500 20000 3985 2250 300000 59250 7500 23250 20000 770 27500 9367 103115 10800 10218552 18000 871000 720000 59500 395900 25000 10218552 10800 11450462 70000 609610 44000 7800 10000 8848 30000 2500 20000 3985 2250 300000 59250 7500 23250 20000 770 27500 9367 103115 70000 609610 44000 7800 10000 8848 30000 2500 20000 3985 2250 300000 59250 7500 23250 20000 770 27500 9367 103115 18000 871000 709200 59500 395900 25000 4629875

18000 871000 720000 59500 395900 25000 11450462 4629875 Verificat,

8 ANEXE
Furnizor SC Arpechim Pitesti (denumire, forma juridica) Nr. de inmatriculare in Registrul Comertului/ anuJ22-2501-2002 Codul fiscal R2450002156 Sediul (localitatea, str. nr) Pitesti JudetulPitesti . Contul 25110001110111 BancaBCR.. Capital socia 305.515.778 Nr. Crt. 0 1 Denumirea produselor si serviciilor 1 Combustibil Cumparator SC Peco SRL (denumire, forma juridica) Codul fiscal R8329423 Sediul(localitatea, str,nr) .. ... Iasi,........ JudetulIasi Contul RO8942111569877 Banca BC ION TIRIAC

FACTURA FISCALA Nr. factura68. Data(zi,luna,an)24.02.2007 Nr. aviz insotire marfa- U.M 2 Tone Cantitate 3 100 Pret unitar (fara t.v.a) 4 780

Valoare -lei5 78000

Valoare t.v.a -lei6 14820

Date privind expeditia: Semnatura si stampila furnizorului Numele delegatuluiTibu Mitica Buletinul de identitate Seria..MX. Nr 052781 eliberat Politia Bucuresti CNP1755624219203 Mijlocul de transport-. Nr- Expedierea s-a facut La data de.ora17 Semnaturile.

Total din care: accize Semnatura de primire

78000

14820

Total de plata
(col 5+ col 6) 92.8200

8
UnitateaSC Arpechim Pitesti Nr. document 56 Nr. Crt. 1 Data eliberarii Z 20 Denumirea materialului Petrol L 02 D 601 A 2007 Cont C 301 5657 Cantit. necesara 200 54635 Cod 0235 UM tone Produs, lucrare(comanda) BON DE CONSUM Cod predator Cod primitor Nr. comanda Cod produs 021 Cantit. eliberata 100 Pret unitar 65 Valoarea 65000 (COLECTIV)

Data si semnatura Sef compartiment 20.02.2007

Gestionar Chiscop Ion

Primitor Ignat Mihai

COTORUL CECULUI CECUL S-A ELIBERAT D-lui(d-nei) Bubu MArian 50000lei.............. (in cifre) patrumiilei (in litere) din contul: RO4542111569877 . ___ patrumiilei _lei SEMNATURI AUTORIZATE 1 2 (semnatura de primire) DATA10.02.2007.

UNITATEASC Arpechim Pitesti . CEC pentru ridicare de numerar 2154635456 Bubu Marian. (Eliberati d-lui/d-nei) 500000 lei ....... (in cifre) _____________ cinzecimiilei ______________ (in litere) Din contul: Cont RO8942111569877 ..___50000 ____lei SEMNATURI AUTORIZATE 1 Data emiterii 10.02.2007

8
Furnizor SC EON SA (denumire, forma juridica) Nr. de inmatriculare in Registrul Comertului/ anuJ22-4201-2002 Codul fiscal R2450002156 Sediul (localitatea, str. nr) Bucuresti JudetulBucuresti . Contul 25110001110111 BancaBRD.. Capital socia 323.515.778 Nr. Crt. 0 1 Denumirea produselor si serviciilor 1 Energie electrica Cumparator SC Arpechim Pitesti (denumire, forma juridica) Codul fiscal R8119423 Sediul(localitatea, str,nr) .. FACTURA ...Pitesti, DN 16........ FISCALA JudetulPitesti Contul RO1247111569877 Nr. factura0321. Banca BC ION TIRIAC Data(zi,luna,an)20.02.2007 Nr. aviz insotire marfa- U.M 2 W Cantitate 3 200 Pret unitar (fara t.v.a) 4 5000 Valoare -lei5 100.000 Valoare t.v.a -lei6 19.000

Date privind expeditia: Semnatura si stampila furnizorului Numele delegatuluiMardare ion Buletinul de identitate Seria..MX. Nr 052781 eliberat Politia Bucuresti CNP1695623519203 Mijlocul de transport-. Nr- Expedierea s-a facut La data de.ora11 Semnaturile.

Total din care: accize Semnatura de primire

100.000

19.000

Total de plata
(col 5+ col 6) 119.000

SC Arpechim Pitesti

Data operatiunii

8
Ziua 10..Luna02 NOTA DE CONTABILITATE Nr01.. Nr. Crt. 1

EXPLICATII Scaderea din gestiune a produselor finite vandute

Simbolul conturilor 711 345

SUMA 8000

TOTAL Emitent, .
SC Arpechim Pitesti

8000

Verificat, Data operatiunii Ziua 28..Luna02

NOTA DE CONTABILITATE Nr87..

Nr. Crt. 1

EXPLICATII Regularizare TVA

Simbolul conturilor 4427 % 4426 4423

SUMA 175560 65075 110485

TOTAL
Emitent, .

175560

Verificat,

SC Arpechim Pitesti

Data operatiunii Ziua 29..Luna02

8
NOTA DE CONTABILITATE Nr89.. Nr. Crt. 1

EXPLICATII Inchidere conturi de venituri

Simbolul conturilor % 701 707 711 721 722 7583 121

SUMA 2078600 18000 871000 709200 59500 395900 25000

TOTAL
Emitent, .

2078600

Verificat,

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8. 9. 10.

Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu Management, Editura Economica, Bucuresti, 1999; Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - Managementul pe baza centrelor de profit, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999; Ovidiu Nicolescu - Curs de Management, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, coord. E. Burdus, T. Zorleutan, I. Verboncu, 1993; Maria Niculescu Diagnostic Global Strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997; Dumitru Margulescu Analiza economico-financiara a intreprinderii, supliment la Tribuna Economica, Bucuresti, 1994; Dumitru Margulescu Diagnostic economico-financiar, Editura Romcard, Bucuresti, 1994; Gheorghita Caprarescu Metode si tehnici moderne pentru managementul firmei, Editura Economica, supliment la Buletin Economic Legislativ, Bucuresti, aprilie 1999; T. Zorlentan, C. Burdus Managementul Organizatiei, Editura Economica, Bucuresti, 1998; C. Mereuta, coordonator Analiza diagnostic a Societatilor Comerciale in economia de tranzitie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994; I. Romanu, I. Vasilescu Eficienta Economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.