Dezastre naturale

In repetate randuri, istoria ne-a demonstrat ca omul este extrem de capabil si inventiv, atunci cand vine vorba de distrugere. Nu luam in calcul motivele lui, ci numai puterea de care dispune in acest sens. Este vorba despre o forta apreciabila, care atunci cand este descatusata poate face prapad. Cu toate acestea, natura se ambitioneaza uneori sa ne demonstreze ca nu este numai o forta creatoare, fascinanta si docila, pe care o putem exploata dupa bunul plac. Nu. Natura poate distruge si, ironic, o poate face cu o eficienta mult superioara mijloacelor umane. Dezastrele naturale sunt rare, dar atunci cand se intampla, suplinesc cu succes potentialul distructiv al razboaielor, facand pagube colosale atat in randul vietilor omenesti, cat si de ordin material. Iata cateva astfel de demonstratii de forta din istoria relativ recenta.

Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China 7 august 1975

Regiunea administrativa Zhumadian din provincia chineza Henan gazduia inainte de 1975 barajul Banqiao. Acesta a fost cladit la inceputul anilor 1950 pe raul Ru, un afluent al Fluviului Galben. Scopul proiectului: reglarea inundatiilor din regiune. Dupa terminarea constructiei barajului, apar fisuri in dig si la ecluza, care sunt rapid remediate cu ajutorul inginerilor sovietici. Inca din acel moment, Chen Xing, hidrolog chinez de renume, critica metodele de construire a barajului si se declara sceptic cu privire la rezistenta acestuia. Propunerile sale nu au fost acceptate de regimul comunist nici dupa ce, in 1961, interventia sa este necesara in urma ivirii unor probleme la sistemul barajului. La data de 7 august 1975, un taifun puternic loveste Banqiao, involburand apele, in fata carora ecluzele cedeaza. In dimineata zilei de 8 august 1975, digul barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine fracturarea in cascada a altor 62 de baraje. Acest efect de domino al prabusirii digurilor determina formarea unui val care se deplaseaza in aval cu o viteza 50 km/h, inundand regiunea de ses din imprejurimi. Sunt astfel inecate cinci districte si o serie de localitati din afara acestora, suprafete insumand mii de kilometri patrati. Circulatia, comunicatiile si actiunile de salvare erau complet paralizate. Dupa noua zile izbucneste in randurile celor incercuiti de apa epidemia si foametea, care duc la o decimare populatiei din regiune. Dezastrul a provocat moartea a 230.000 persoane.

Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China 7 august 1975

Cutremurul din Haiyuan, China 16 decembrie 1920

Cutremurul consumat la 16 decembrie 1920 in China a avut epicentrul in districtul Haiyuan din Ningxia. Datorita faptului ca Ningxia era o parte din Gansu atunci cand s-a intamplat dezastrul, acesta mai este cunoscut si ca seismul Gansu. Catastrofa a inregistrat o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter, fiind urmata timp de trei ani de replici seismice. Cutremurul Gansu a provocat distrugeri totale in teritoriul Lijunbu-Haiyuan-Ganyanchi, ucigand peste 240.000 de persoane. O alunecare de teren a ingropat la propriu satul Sujiahe din Xiji. Aproape toate cladirile s-au prabusit in orasele Longde si Huining. Alte cinci mari orase au fost afectate serios, cutremurul fiind resimtit de la Marea Galbena pana la provincia Qinghai (actualul Tsinghai) si din centrul Mongoliei pana in provincia Sichuan. Unele rauri au fost stavilite, iar altora li s-a schimbat cursul, in timp ce valuri ale cutremurului au putut fi observate in doua lacuri si trei fiorduri din vestul Norvegiei.

Cutremurul din Haiyuan, China 16 decembrie 1920

Cutremurul din Tangshan, China 28 iulie 1976

In data de 28 iulie 1976, la ora 3:42 a.m., un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a lovit orasul Tangshan, aflat in nord-estul Chinei. Cutremurul extrem de puternic s-a manifestat intr-o zona cu totul neasteptata, transformand in ruina orasul Tangshan si provocand moartea a peste 242.000 de locuitori. Atunci cand a inceput seismul, peste un milion de chinezi din Tangshan dormeau, inconstienti de dezastrul ce urma sa se abata asuprea lor. Pe masura ce pamantul a inceput sa se cutremure, numai cativa oameni au avut sansa de a se trezi si de a se putea adaposti sub o masa sau in cadrul usilor. Cei mai multi nu au avut timpul necesar unor asemenea masuri. Totul a durat intre 14 si 16 secunde, suficient pentru colosalul cutremur sa ingroape un oras si sa ucida aproape un sfert de milion de oameni.

Cutremurul din Tangshan, China 28 iulie 1976

Valul Tsunami din Oceanul Indian 26 decembrie 2004

Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 in Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al carui epicentru s-a aflat chiar in apropierea coastei nordice a insulei indoneziene Sumatra. Cutremurul a avut o magnitudine de 9.3 grade pe scara Richter si a provocat o serie de valuri tsunami, care au afectat regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand moartea confirmata a 229.866 de persoane, dar suspectata in cazul a peste 300.000. Peste un milion de gospodarii si case au fost maturate de valurile uriase, iar autoritatile se tem in continuare de izbucnirea unor epidemii aparute din cauza contaminarii apei, care ar putea dubla numarul de victime. Data fiind rata mare de natalitate din tarile afectate, aproape o treime din victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de valuri inalte de pana la 30 metri a transformat mai bine de 4 milioane de localnici ai zonelor afectate, in sinistrati. Cutremurul a avut cea mai lunga durata inregistrata vreodata, intre 8.3 si 10 minunte. A determinat devierea intregii planete cu un centimetru de la axa sa fireasca si a declansat o replica tocmai in tinuturile Alaskai.

Valul Tsunami din Oceanul Indian 26 decembrie 2004

. Cutremurul din Anitoch, Turcia 20 mai 526

In data de 20 mai 526, orasul turcesc Anitoch, un important punct comercial al cunoscutului Drum al Matasii a fost aproape sters de pe fata Pamantului, in urma unui cutremur devastator. Nu exista o documentatie prea vasta care sa vorbeasca despre acest eveniment, dar se estimeaza ca seismul a ucis peste 250.000 de oameni in asezarea care reprezenta pe atunci Usa Comerciala a Europei.

Ciclonul tropical din Haiphong, Vietnam - 1881

Este vorba despre unul dintre cele mai catastrofale dezastre naturale din istorie. Ciclonul a lovit Golful Tonkin in anul 1881, dand nastere unor fluxuri de apa care au inundat orasul Haiphong, aflat in nord-estul Vietnamului. Acestea au provocat distrugeri uriase si au condus la moartea a aproximativ 300.000 de locuitori. Amplasat pe un mal al Raului Rosu, orasul portuar Haiphong se invecineaza cu marea printr-un canal de acces, care, pe durata furtunii, a amplificat extinderea inundatiei si distrugerea. Desi furtuna a provocat direct moartea a 300.000 de oameni, se considera ca destui au murit ulterior din cauza bolilor si a foametei. Categoria si forta exacte ale ciclonului nu sunt cunoscute.

Ciclonul tropical din Haiphong, Vietnam - 1881

Ciclonul din Bhola, Bangladesh 13 noiembrie 1970

Ciclonul Bhola, a fost un taifun tropical devastator, care a lovit Pakistanul de Est (in prezent Bangladesh) si Bengalul de Vest din India, in data de 13 noiembrie 1970. A fost cel mai distrugator ciclon tropical inregistrat vreodata si unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. Pana la 500.000 de persoane si-au pierdut vietile in timpul furtunii, in principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta raului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al saselea si cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, in Oceanul Indian de Nord, atingand o forta echivalenta cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format desupra golfului central bengalez la 8 noiembrie si a calatorit spre nord, intensificandu-se in tot acest timp. Si-a atins apogeul cu vanturi de 185 km/h la 12 noiembrie 1970, aterizand chiar in acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coasta, anihiland sate si distrugand culturile agricole din regiune. Cel mai rau afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin, unde peste 45% din populatia de 167.000 de persoane de aici a fost decimata de furtuna.

Ciclonul din Bhola, Bangladesh 13 noiembrie 1970

Cutremurul din Shaanxi, China 23 ianuarie 1556

Cutremurul Jiajing, petrecut in 1556 in Shaanxi, China, este seismul cu cea mai mare rata de morti inregistrata vreodata, detinand un record sumbru de 830.000 de persoane ucise. A inceput in dimineata zilei de 23 ianuarie. Mai mult de 97 de districte din povinciile Shaanxi, Shanxi, Henan, Gansu, Hebei, Shandong, Hubei, Hunan, Jiangsu si Anhui au fost afectate. O suprafata cu o raza de 840 kilometri a fost devastata, iar in unele zone 60% din populatie a fost ucisa. La acea data, majoritatea oamenilor acelor locuri traiau in yaodonguri, pesteri artificiale sapate in stancile de loess (roca sedimentara), dintre care multe s-au prabusit in timpul calamitatii, cu mari pierderi de vieti. Epicentrul cutremurului din Shaanxi a fost in Valea Raului Wei din provincia Shaanxi, aproape de Huaxian, Weinan si Huayin. In Huaxiam, fiecare cladire si camin au fost demolate, ucigand mai mult de jumatate din rezidentii acestui oras. In unele locuri, crevase de 20 metri adancime s-au deschis in sol. Distrugerea si moartea erau pretutindeni, afectand locuri aflate la 500 kilometri de epicentru. Cutremurul a declasant si alunacari de teren, care au contribuit la decesul masiv.

Cutremurul din Shaanxi, China 23 ianuarie 1556

Revarsarea Raului Galben, China sept.-oct. 1887

Raul Galben (Huang He) din China este predispus revarsarii, din pricina teritoriului neted si intins aflat de o parte si de cealalta a sa. Inundatiile provocate in 1887 de Raul Galben au devastat aceasta zona, omorand intre 900.000 si 2.000.000 oameni. Potopul din acel an a reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscuta. Timp de secole, fermierii care au locuit in apropierea Raului Galben au construit diguri pentru a retine apele umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul raului. In anul 1887, patul aflat in crestere al acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie torentiala, au venit de hac digurilor, provocand o indundatie masiva. Se crede ca apele Raului Galben au patruns mai ales prin digurile din Huayankou, aproape de orasul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina campiilor joase din zona, potopul s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o suprafata estimata la 80.000 kilometri patrati si distrugand centre agricole si comerciale. In urma inundatiei, doua milioane de persoane au ramas pe drumuri. Pandemiile si lipsurile ulterioare nenorocirii se crede ca au curmat tot atatea vieti pe cat a facut-o evenimentul in sine. A fost una dintre cele mai teribile inundatii din istorie, care avea sa fie insa detronata la scurt timp de un nou cataclism asemanator.

Revarsarea Raului Galben, China sept.-oct. 1887

Inundatiile din China iulienoiembrie 1931

Seria de inundatii care a avut loc in China Centrala in anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este considerata, la modul general, cel mai devastator cataclism natural despre care au existat vreodata date si cu siguranta cel mai important dezastru al secolului XX. Pierderile umane din urma inundatiilor din 1931 au fost estimate intre 3.7 si 4 milioane de victime. Intre anii 1928 si 1930, o seceta teribila a precedat potopul. Conform unor atestari, o vreme anormala a inceput in centrul Chinei in iarna lui 1930. Ninsorile masive din iarna au fost urmate de dezghetul primaverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat si mai mult nivelul Raului Galben. Ploaia s-a intetit in iulie si august 1931. Numai in iulie au lovit sapte cicloane. Acest lucru a determinat inundatii uriase ca urmare a umflarii raurilor Galben, Yangtze si Huai. Raul Galben, al carui nivel a crescut pana la 30 de metri, a ucis intre unul si doua milioane de oameni, inundand 87 km patrati si lasand 80 milioane de oameni fara case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane si a afectat 28.5 milioane. In final, Huai, al carui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis mai mult de 200.000 de oameni.

Inundatiile din China iulienoiembrie 1931

Catastrof natural
Catastrofele naturale sunt schimbri cauzate de natur a suprafeei pmntului, a atmosferei, care influeneaz la rndul lor biosfera (vieuitoarele din regiune). n anul 2011, pagubele materiale produse de catastrofele naturale s-au ridicat la 380 de miliarde de dolari, comparativ cu 75 de miliarde de dolari, media anual ntlnit pn atunci.[1] Pentru analizarea catastrofelor naturale trebuie luate n vedere anumite componente cauzale ca: Creterea exponenial a numrului populaiei globului terestru Ridicarea nivelului de trai a populaiei cu acumulare de valori, ce duce la pierderi economice mai mari n cazul catastrofelor Concentraia mare a populaiei n anumite regiuni (Tokio 30 milioane loc.) ridic de asemenea gradul pierderilor umane Industrializarea zonei de coast, sau turismul n regiunile expuse catastrofelor (Florida) Prin anumite construcii, ca diguri limitnd zona inundabil pe cursul unui ru Schimbarea climatic la care dup anumite studii ar contribui i lipsa suficient de protecie a mediului nconjurtor (ecologie).

DIVERSE
Exemple de catastrofe naturale[modificare] Cicloanele n regiunile unde bntuie musonul uraganul, taifunul pot produce catastrofe naturale Cutremurele de pmnt pot produce de asemenea pierderi mari materiale i de viei omeneti Vulcanismul cu toate formele sale este un factor determinant al catastrofelor Seceta sau inundaiile care se repet aproape periodic n anumite regiuni ale globului. Urmri ale catastrofelor naturale[modificare] Dispariia dinozaurilor Dispariia unor civilizaii istorice, sau a continentului Atlantida In prezent catastrofele naturale ca tsunami, cutremurele, inundaiile i erupiile vulcanice, seceta cauzeaz pe lng pierderile umane i ajungerea unor populaii la limita srciei

DEX
DEZSTRU, dezastre, s. n. Nenorocire mare; catastrof. Din fr. dsastre. Sursa: DEX '98 (1998) | Adugat de LauraGellner | Semnaleaz o greeal| Permalink dezstru s. n., art. dezstrul; pl. dezstre Sursa: DOOM 2 (2005) | Adugat de raduborza | Semnaleaz o greeal| Permalink DEZSTRU s. calamitate, catastrof, flagel, grozvie, npast, nenorocire, pacoste, potop, prpd, pustiire, sinistru, urgie, (nv. i pop.) prpdenie, (pop.) blestem, mnie, potopenie, topenie, (nv. i reg.) pustieag, pustiit, sodom, (reg.) prpdeal, (nv.) pierzare, pustiiciune, (fig.) prjol, plag. (Un adevrat ~ s-a abtut asupra lor.) Sursa: Sinonime (2002) | Adugat de siveco | Semnaleaz o greeal| Permalink DEZSTRU ~e n. Nenorocire mare care se abate asupra unei colectiviti; catastrof de mari proporii; flagel; urgie; calamitate. /<fr. dsastre Sursa: NODEX (2002) | Adugat de siveco | Semnaleaz o greeal| Permalink DEZSTRU s.n. Nenorocire de mari proporii; catastrof. [< fr. dsastre, cf. it. disastro]. Sursa: DN (1986) | Adugat de LauraGellner | Semnaleaz o greeal| Permalink DEZSTRU s. n. nenorocire de mari proporii, catastrof, calamitate. (< fr. dsastre) Sursa: MDN (2000) | Adugat de raduborza | Semnaleaz o greeal| Permalink dezstru s. n., art. dezstrul; pl. dezstre Sursa: Ortografic (2002) | Adugat de siveco | Semnaleaz o greeal| Permalink dezastru n. mare nenorocire. Sursa: ineanu, ed. a VI-a (1929) | Adugat de LauraGellner | Semnaleaz o greeal| Permalink * dezstru n., pl. e (fr. dsastre, it. disastro, d. dis-, prefix privativ i astro, astru, stea, adic stea defavorabil). Catastrof, prpdenie, mare nenorocire: dezastru de la Cannae nu nfrnse curaju Romanilor. V. calamitate. Sursa: Scriban (1939) | Adugat de blaurb | Semnaleaz o greeal| Permalink

DEFINITIE
CLASIFICARE: * geologice (cutremure, alunecri de teren i prbuiri de teren); * climatice (tornade, inundaii, secet, grindin); * de mediu (poluarea mediului, deertificare,defriare pduri); * epidemii i epizootii; * accidente ( nucleare, chimice, biologice, rutiere, maritime, aeriene, fluviale, miniere etc; * conflictele armate, inclusiv terorismul. VULNERABILITI DEFINIIE: gradul de pierderi (de la 0 la 100%) rezultat din aciunea posibil a unui fenomen susceptibil de a produce pierderi umane i materiale unei comuniti. TIPURI DE VULNERABILITI: * urbanizarea * degradarea mediului * lipsa de educaie * creterea populaiei * instabilitate macro-economic * srci * structuri de urgen excesiv birocratice

Orae distruse de dezastre naturale i de rzboaie

De-a lungul istoriei, n urma unor dezastre naturale sau n timpul rzboaielor, multe orae ale lumii au avut de suferit. Cteva au renscut din propria cenu, fiind reconstruite i dinuind pe mai departe ca nite mrturii ale puterii creatoare a omului. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, frumosul ora german Dresda a fost distrus aproape n totalitate de bombardamentele aliailor, care au aruncat ntre 13 i 15 februarie 1945 circa 4.000 de tone de bombe, din 1.300 de bombardiere. n acel mcel, pe care unii l-au considerat gratuit, aliaii justificnd ns c n ora funcionau mai multe componente importante ale mainriei de rzboi naziste, i -au pierdut viaa zeci de mii de civili i au fost distruse cldiri superbe, monumente istorice i de art. Biblioteca din Dresda a avut o soart ceva mai bun, datorit precauiei de a fi mutate o mare parte din lucrri n 18 castele, astfel c s-au putut recupera multe din ele. Totui, s-au pierdut iremediabil 200.000 de publicaii i opere, cum ar fi unele lucrri muzicale de la finalul vieii compozitorului Tomaso Albinoni (1671-1751). Oraul german, care a cunoscut perioada de glorie n secolul al XVIII-lea, cnd regii saxoni l-au construit ca pe o Floren pe Elba i a fost distrus la finalul rzboiului, a renscut efectiv din propria cenu, devenind o important destinaie turistic din Germania. Aici se pot vedea: biserica baroc Frauenkirche, centrul istoric reconstruit, avnd i ase muzee, din care amintim: Muzeul German al Igienei, Pinacoteca Vechilor Maetri i Muzeul de art modern Albertinum.

Un alt ora german distrus de bombardamente n cel de-al Doilea Rzboi Mondial este Kln, cu superba sa catedral - Domul din Kln -, la care s-a lucrat timp de peste 600 de ani, ntre 1248 i 1880, cnd a devenit, pentru civa ani, cea mai nalt construcie din lume (157 de metri). n aceast catedral se pstreaz un sarcofag al Celor trei regi, n care se crede c sunt osemintele celor trei magi de la Rsrit, care conform Bibliei ar fi venit imediat dup naterea lui Hristos, s-I aduc daruri i nchinciune. Dar dup rzboi a renscut i Klnul, fiind n prezent un ora minunat, cu multe galerii de art i numeroase sedii de instituii mass-media: staiile radio Deutsche Welle si Deutsclandfunk i televiziunile RTL, WDR , VOX, VIVA. Carnavalul anual din Kln este un eveniment important pentru ora, cnd oamenii se distreaz i beau un sortiment de bere specific locului, Kolsch. Desigur, numrul oraelor distruse n cel de-al Doilea Rzboi Mondial este mare, am ales doar dou exemple reprezentative din Europa. S trecem ntr-o zon mult mai exotic, Mozambic, Africa de Sud-Est. Aceast ar african, aflat la Oceanul Indian, a fost colonie portughez din secolul al XIX-lea i pn n anul 1975, cnd i-a cucerit independena, devenind republic. Confruntrile armate dintre gherile i guvern, care au nceput dup cucerirea independenei, au adus populaia n srcie maxim, i astzi putndu-se remarca mari discrepane sociale ntre locuitori. n capitala Maputo, aflat pe malul Oceanului Indian i beneficiind de un cadru natural atractiv, exist att vile de milionari, ct i cartiere ntregi ale sracilor, cu adposturi din plastice i cartoane.

Orae distruse de dezastre naturale i de rzboaie

Orae distruse de dezastre naturale i de rzboaie

Pe lng rzboaie, i dezastrele naturale distrug uneori localiti ntregi. Este cazul oraului american San Francisco, aflat ntr-o zon seismic important, care genereaz cutremure rare, dar catastrofale. Aa s-a ntmplat n anul 1906, cnd un cutremur de aproximativ 7,8 grade pe scara Richter i cu durata de aproape un minut a distrus 90 la sut din ora. Chicago, ora mturat n general de vnturile venite din zona Marilor Lacuri, a fost n anul 1871 distrus de un val de foc. Un incendiu uria a mistuit 17.000 de cldiri, pornind de la un hambar. Evenimentul a rmas cunoscut n istorie drept Great Chicago Fire (Marele Foc din Chicago). Mai aproape de zilele noastre, n anul 2005, oraul sudic cu arom de jazz i cafea, New Orleans, a fost afectat grav de uraganul Katrina. Pagubele au fost uriae, fiind evaluate de autoritie americane la peste 80 de miliarde de dolari, iar oraul nu i-a revenit complet nici astzi. n luna martie a anului 1964, oraul american Anchorage din Alaska s-a confruntat cu unul dintre cele mai mari cutremure cunoscute n istorie, avnd magnitudinea de 9,2 grade. Acest cutremur a declanat i un val uria - tsunami -, care a distrus ce nu reuise cutremurarea pmntului. Multe alte asemenea dezastre pot fi trecute n revist, dar ele nu ne pot dect atrage atenia, nc o dat, c pe lng minimele msuri pe care le poate lua omul, de a consolida cldirile slbite, de a construi ct mai trainic i de a nu se aventura n smulgerea bogiilor pmntului prin orice fel de metode, chiar cu riscul stricrii echilibrului natural, ncercrile vieii sunt de neocolit, aa c orice panic este neproductiv, i nu are legtur cu cretinismul, care n permanen ne amintete de perisabilitatea vieii pmnteti i de atotputernicia divin. (Dan Crlea)