MANUAL

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI CONTROLUL

RISCURILOR DE INCENDIU
PENTRU CLADIRI CIVILE DE
INVATAMANT
ADMINISTRATIVE
TURISM
CUPRINS PAGINA
INTRODUCERE 3
1
BAZA LEGALA 5
TERMINOLOGIE 6
FORMULE SI CALCULE 10
NIVELE DE RISC DE INCENDIU 12
METODA MATEMATICA DE EVALUARE A RISCULUI 14
DATE SI INFORMATII NECESARE PENTRU IDENTIFICAREA
SI EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU
26
IDENTIFICAREA, EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR
DE INCENDIU, SPECIFIC CONSTRUCTIILOR CIVILE DE
INVATAMANT
29
IDENTIFICAREA, EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR
DE INCENDIU, LA CONSTRUCTIILOR CIVILE DE TIP
ADMINISTRATIV
74
IDENTIFICAREA, EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR
DE INCENDIU LA STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU
FUNCTIUNI DE CAZARE
110
INTRODUCERE
Prezentul manual are drept scop orientarea persoanelor autorizate pentru desfasurarea
activitatii de identificare , evaluare si control al riscului de incendiu pentru intocmirea
documentatilor tehnice la categorii de constructii civile (publice) cu diferite functiuni ( destinatii)
in contextul lipsei de ghiduri de specialitate aprobate de IGSU si ministerele de resort .
2
In prezentul manual se abordeaza identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu pe baza
unui model matematic care, pentru fiecare functiune, sa adaptat la cerintele !ormativului de
siguranta la foc P""# privind nivelele de performanta specifice functiunilor (destinatiilor)
abordate , !ormelor specifice elaborate de ministerele de resort (daca a fost cazul), respectiv
!ormativelor specifice de proiectare, executie si exploatare in care se stipuleaza concret cerintele
si exigentele privind securitatea la incendiu
MANAGEMENTUL RISCULUI DE INCENDIU
Faza a I - a - Identificarea riscului de incendiu
$ate de baz%
&etode de identificare
Faza a II - a - Analiza de risc de incendiu
&etode de analiz% de risc
&odelarea fenomenului
&odelarea consecin'elor
$eterminarea riscului
Faza a III ( a ) Managementul riscului de incendiu
*educerea riscului
+ransferul riscului
Stoparea riscului
Faza a IV ( a ) Finan(area activit(ii de management a riscului de incendiu
Politica de management a riscului
,rganizarea managementului riscului
Identificarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a riscului
asociat unui sistem-proces, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului si
consecintele evenimentului respectiv.
Identificare pericolelor presupune
identificarea surselor si impre.urarilor
stabilirea densitatii de sarcina termica
analizarea compartimentarii vis a vis de propagarea focului
stabilirea defectiunilor si verificarea /ard0are la instalatiile automate de prevenire si
stingere , sistemelor de evacuare fumului , a cailor de evacuare
identificarea erorilor si lipsurilor in Soft0are ( proceduri, instructiuni, management ,
intretinere instalatii auxiliare , curatenie)
Personalul desemnat cu identificarea pericolelor trebuie sa ai notiuni suficiente privind
arderea , securitatea la incendiu , despre caracteristicile mi.loacelor tehnice de prevenire si
stingere , de protectie la foc sis a fie familiarizat cu obiectivul ( documentare prealabila )
Analiza de risc de incendiu const1 2n a determina probabilitatea de izbucnire a unui
incendiu 3i anticiparea consecin'ellor stabilite printrun scenariu de incendiu luat 2n considerare.
Un scenariu de incendiu, 2n scopul de a analiza riscul de incendiu d.p.d.v cantitativ presupune
o succesiune de secvente logice dup1 momentul aprinderii.
$ezvoltarea focarului initial este dependent1 de 4
cantitatea de material -substanta combustibila 3i de modul de repartizarea in spatiul
analizat 5
caracteristicile constructie ,
amplasarea constructiei ,
asigurarea evacuarii fumului si focului ,
performan'ele m1surilor de aparare 2mpotriva incendiilor.
3
Evaluarea riscului
+rebuie estimate 4
frecven'a de apari'ie a scenariilor de initiere a unui incendiu ,
probabilit1'ile de initiere a focului ,
dezvoltarea incendiului
probabilitatea de e3ec a diferitelor sisteme de protec'ie 2mpotriva incendiilor
6recven'a de aprindere 3i probabilit1'ile de dezvoltare a focului sunt de obicei derivate din
statisticile anterioare ale incendiilor care au avut loc , 2n cazul 2n care exist1 astfel de date.
In cazul in care statisticile lipsesc trebuie stabilite in ce conditii poate sa izbucneasca un
incendiu si folosind tehnici de calcul ingineresti sa se anticipeze dezvolatrea ulterioara a focului
Cuantificarea consecin(elor fiecrui caz de incendiu, 2n general, se efectueaz1 prin
calcule inginere3ti de protec'ie 2mpotriva incendiilor. 7eea ce inseamna ca trebuie evaluate
performan'a sistemelor de protec'ie 2mpotriva incendiilor, functie de strategia de securitate
2mpotriva incendiilor
Performanta sistemelor inseamna eficacitatea si eficienta
Probabilitatea de producere a incendiului se bazeaza pe date statistice privind incendiile
sau pe metode matematice.
Probabilitatea de producere a consecintelor este bazata pe analiza probabilistica si pe
modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efectului incendiului, evaluarea
evacuarii utilizatorilor.
8a estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si
de producere a consecintelor acestuia, se au in vedere urmatoarele 4
a) pericolul de incendiu identificat in constructie in functie de tipul si caracteristicile
materialelor-substantelor existente ,
b) sursele potentiale de aprindere a materialelor -substantelor, impre.urarile favorizante de
initiere a incendiului si masurile organizatorice si efective luate pentru eliminarea sau limitarea la
minim a acestora 5
c) nivelele criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta esentiala9 securitate
la incendiu: privind conformarea la foc , vizand rezistenta si stabilitatea in caz de incendiu
d) asigurarea evacuarii si salvarii persoanelor atat d.p.d.v al sigurantei cailor de evacuare
cat si al mi.loacelor si personalului implicat actiuni de interventie si salvare in cazul izbucnirii
incendiului
e) nivelul de echipare si dotare cu mi.loace tehnice ( sisteme, instalatii, echipamente,
aparatura stingatoare) pentru prevenirea si stingerea incendiilor,performantele acestora si starea
de functionare
f) dimensionarea, forta de interventie si de salvare a serviciilor private pentru situatii de
urgenta proprii , eficienta acestor servicii sau a celor cu care sunt incheiate conventii , servicilor
publice pentru situatii de urgenta din localitatea in care este amplasata constructia si tipul
subunitatii Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta care intervene in zona respectiva
g) existenta instalatiilor auxiliare (alimentare cu apa, gaze combustibile, energie electrica
si termica, de ventilatie si climatizare), performantele, starea de functionare si intretinerea
acestora5
h) factorul uman, determinat de numarul de persoane , varsta, starea fizica a acestora,
nivelul de instruire pentru salariati cat si de informare pentru clienti5
i) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si -sau propagarea incendiilor
(obiective vecine,activitati sezoniere, perioadele de seceta,fenomene
atmosferice,cutremuere etc)
BAZA LEGALA
Identificarea, evaluarea yi controlul riscului de incendiu este reglementat1 prin
urm1toarele prevederi legale4
4
a) Legea nr. 307/2006
art "# &inisterele si celelalte organe ale administratiei publice centrale au urmatoarele
obligatii principale
lit d stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode si
proceduri pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului
de competenta5
art "; <dministratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, are urmatoarele obligatii
principale4
- lit b sa asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa si sa asigure
corelarea masurilor de aparare impotriva incendiilor cu natura si nivelul riscurilor5
art. == pct. I> lit ?d? 2n care ne2ndeplinirea obliga'iei de la art. "; lit ?b? constitue
contraven'ie 3i se sanctioneaz1 cu amend1 de la @ABB la ABB lei *,!.
b) Ordinul Ministrului de Interne si Administratiei nr 163/28.02.2007 privind aprobarea
!ormelor Generale de aparare impotriva incendiilor
<*+. "". <ctele de autoritate 3i documentele specifice privind ap1rarea 2mpotriva
incendiilor emise de ministere-celelalte organe ale administra'iei publice centrale sunt4
c) metode-proceduri pentru identificarea, evaluarea 3i controlul riscurilor de incendiu
specifice domeniului de competen'15
<*+. "C $ocumentele 3i eviden'ele specifice ap1r1rii 2mpotriva incendiilor la unit1'ile
administrativteritoriale trebuie s1 cuprind1 cel pu'in4
a) planul de analiz1 3i acoperire a riscurilor5
<*+. "# $ocumentele 3i eviden'ele specifice ap1r1rii 2mpotriva incendiilor ale
operatorilor economici-institu'iilor trebuie s1 cuprind1 cel pu'in4
a) planul de analiz1 3i acoperire a riscurilor al unit1'ii administrativteritoriale, 2n partea
ce revine operatorului economic-institu'iei5
d) documenta'ia tehnic1 specific1, conform legii4 scenarii de securitate la incendiu,
identificarea 3i analiza riscurilor de incendiu etc.5
c/ Ordinul Ministrului de Interne si Reformei Administratiei nr. 210 / 21.05.2007 care
a aprobat &etodologia privind indentificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu 3i unde
au fost men'iona'i ca obligatorii de identificat respectiv de stabilit 4
factori de determinare a riscului de incendiu5
natura surselor de aprindere5
metodele de evaluare a riscului existent(matematice,grafice,probabiliste, etc.)
m1surile pentru controlul riscului de incendiu.
d) Ordinul Ministerului Lucrrilor Publice yi Amenajrilor Teritoriului nr. 27 (N) din
07.04.1999 pentru aprobarea Normativului de siguran( la foc al construc(iilor P 118/99 2n
care4 la art. @."." la @.".D se precizeaza ca proeictantul trebuie sa stabilesca nivelurile de risc de
incendiu .
TERMINOLOGIE
ARDEREA este o reactie de oxidare rapida a unei substante in prezenta oxigenului din
atmosfera cu dizolvare de caldura si insotita de lumina.
<rderea poate fi posibila numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii4
exista substante si materiale combustibile5
este prezenta substanta care intretine arderea ( in speta oxigenul
se realizeaza temperatura de aprindere.
APRINDEREA se produce cand substanta sau materialul combustibil vine in contact cu o
sursa externa de aprindere, in prezenta oxigenului din aer sau datoria unei surse interne de
caldura.
<prinderea se produce numai in faza gazoasa si are loc cu atat mai usor cu cat substanta
emana vapori sau gaze la o temperatura cat mai .oasa.
5
TEMPERATURA DE APRINDERE ( este cea mai scazuta temperatura la care o
substanta combustibila in prezenta aerului sau oxigenului trebuie sa fie incalzita, astfel incat
arderea sa continue, fara aport ulterior de incalzire
&ateriale +a (+ E7)
Fumbac @AB=AB
&atase artificiala =G@
6ibre de poliamide =@B
/artie de scris DCB
/artie de ziar "#A
Polietilena D="
Poliester D;B
Polistiren placi D=A
Poliuretan D"B
P>7
VITEZA DE ARDERE - viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu
oxigenul in masa unei substante combustibile sau prin pierderea totala de material combustibil
determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp . 7iteza de ardere depinde de
temperatura , compozitiz chimica, umiditatea substantei sau materialului, curentii de aer,
presiunea atmosferica, raportul suprafata libera- volum , concentratie
&ateriale si substante >iteza de ardere in raport de masa( Hg- m
@
min )
&obila de lemn Grinzi de lemn B,CAB,;B functie de tipul de esenta
&ase plastice B,DC
Fumbac B,@=
7arti pe raft B,DD
/artie B,=#
<rticole din cauciuc sintetic B,CG
Polistiren B,#C
INCENDIUL proces complex de ardere cu evolu'ie necontrolat%, datorat prezen'ei
substan'elor combustibile 3i a surselor de aprindere, a c%rui apari'ie 3i dezvoltare are efecte
negative prin producerea de pierderi de vie'i omene3ti, pagube materiale etc. 3i care impune
interven'ia organizat% pentru stingere.
Elemente definitorii ale no(iunii de incendiu:
Ixisten'a substan'elor 3i-sau materialelor combustibile 3i ac'iunea unei surse de aprindere.
Ini'ierea 3i dezvoltarea necontrolat% a procesului de ardere.
Producerea de pierderi 2n urma arderii (de vie'i, de materiale sau de alt% natur%)
!ecesitatea interven'ii organizate, 2n scopul 2ntreruperii 3i lichid%rii procesului de ardere
REACTIA LA FOC comportare a unui material care, prin propria sa descompunere,
alimenteaza un foc la care este expus, in conditii specificate
7lasificarea se acorda unui produs identificat in relatie cu conditiile de utilizare finala.
Prezentarea clasificarilor este conforma S* I! "DAB""4@BB=.
REZISTENTA LA FOC - R- <ptitudine a unui produs de a pastra, pe o durata de timp
determinata, capacitatea portanta, etanseitatea la foc, izolarea termica impuse si-sau orice alta
functie impusa, specificate intro incercare standardizata de rezistenta la foc
ETANSEITATE LA FOC -E capacitatea elementului pentru constructii, care are o
functie de separare, de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, fara transmisia focului pe
partea neexpusa ca rezultat al trecerii flacarilor sau gazelor fierbinti. <cestea pot cauza
aprinderea fie a suprafetei neexpuse sau a oricarui material adiacent acestei suprafete. (S* I!
"DAB"@4@BB#) 7riteriul E se considera a fi satisfacut cand trecerea flacarilor si a gazelor fierbinti
dincolo de element este prevenita. (S* I! ";;C"@4@BBA)
6
IZOLAREA TERMICA -I- 7apacitatea elementului de constructie de a rezista expunerii
la foc numai pe o parte, fara transmiterea focului ca rezultat unui transfer semnificativ de caldura
de la partea expusa la partea neexpusa. +ransmisia trebuie sa fie limitata astfel incat pe suprafata
neexpusa sa nu se depaseasca valorile unor temperature normate. 7riteriul I se considera a fi
satisfacut cand temperatura medie a fetei neexpuse nu depaseste "=BB 7 iar cresterea de
temperatura in orice punct al suprafetei nu depaseste "#BB 7 (S* I! ";;C"@4@BBA). Ilementul
expus trebuie de asemenea sa constituie o bariera pentru caldura, suficienta pentru a prote.a
persoanele din apropierea sa. (S* I! "DAB"@4@BB#)
ELEMENTE PORTANTE (STRUCTURALE)
Elemente portante cu rol de separare a focului REI
pereti ( ex. *II @=B5 *II "#B5 *II "@B
plansee ( ex. *II "#B 5 *II "@B5 *II ;B5 *II CB
Elemente portante fara rol de separare a focului R
stalpi, coloane ( ex. * @=B5 * "#B
scari ( ex. * CB5 * "A
ELEMENTE NEPORTANTE (NESTRUCTURALE)
Elemente neportante cu rol de separare a fovcului
pereti exteriori EI ( ex. II DB5 II "A
pereti despartitori EI ( ex. II @=B5 II "#B5 II "@B5 II ;B5 II CB5 II DB
pereti despartitori E ( ex. I "A usi, obloane rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de
inchidere EI1- C, EI2- C ex. II"5@ ;B ( 75 II"5@ CB ( 75 II"5@ DB ( 75 II"5@ "A ( 7
AUTOINCHIDERE - C Inchiderea automata este capacitatea unei usi sau ferestre
deschise de a se inchide complet in rama sa si de a actiona orice dispozitiv de inchidere care
poate fi atasat fara interventie umana, prin energia acumulata sau prin redarea energiei acumulate
in cazul caderii alimentarii cu energie.
SURSA DE APRINDERE 4 contine energia necesara aprinderii materialelor sau
substantelor combustibile. 7antitate de energie a sursei trebuie sa fie superioara energiei minime
de aprindere
COMPARTIMENT DE INCENDIU - constructie independenta (instalatie), precum si
constructii comasate sau grupate, amplastate la distantele normale fata de vecinatati, sau volum
construit, compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile) adiacente.
In cladile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis,
construit din unul sau pana la D niveluri succesive, delimitate de elemente de rezistente la foc
conforom normaticului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis
pentru constructiile civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc.
COMPORTAREA LA FOC - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci
cand in material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard.
CLADIRE INALTA - constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului
nivel folosibil este situata la peste @# m fata de terenul (carosabilul adiacent) accesibil
autovehiculelor de interventie ale pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladirii.
<tunci cand ultimele niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia in considerare
numai nivelul de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii.
!u sunt considerate cladiri inalte4
constructiile care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni5
cladirile civile (publice) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce
ocupa maxim ABJ din aria construita a cladirii si cuprinde numai incaperi pentru masini ale
ascensoarelor, spatii tehnice aferente constructiei, circulatii functionale5
cladiri civile (publice) nominalizate in normativ.
CLADIRE FOARTE INALTA - constructie civila (publica) la care pardoseala ultimului
nivel folosibil este situata la inaltimea de =Am, sau mai mult, fata de terenul (carosabilul
adiacent) accesibil autovehiculelor de interventie pe cel putin doua laturi ale cladirii.
7
INCAPERI CU AGLOMERARI DE PERSOANE - incaperi in care se pot afla simultan
cel putin 50 de persoane, fiecareia din acestea revenindui o arie de pardoseala mai mica de =m
@
.
SALA AGLOMERATA - (categorie dinstincta a incaperilor cu aglomerari de persoane) (
incapere sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (prote.ate sau
neprote.ate), in care suprafata cei revine unei persoane este mai mica de =m
@
si in care se pot
intruni simultan cel putin 150 de persoane (sali de spectacol, sali de intruniri, incaperi pentru
expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci etc.). 7and sunt situate la
parter, se considera sali aglomerate cele cu mai mult de @BB de persoane.
SARCINA TERMICA - Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate
dega.a prin combustie completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente 2n
spatiul afectat de incendiu.( S+<S "B;BD-";G;)
DENSITATE DE SARCINA TERMICA -se determina prin raportarea sarcinii termice la
suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal
de determinare a pericolului de incendiu.( S+<S "B;BD-";G;)
>aloarea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de
structura ale unei constructii 2n caz de incendiu poate fi utilizata la stabilirea limitei de rezistenta
la foc ce trebuie sa o aiba elementele de structura respective.
<ceasta valoare se va determina tinKnd seama de factorii care pot influenta combustia
materialelor, cum sunt 4
capacitatea de ardere a materialelor 2n functie de natura, starea fizica, gradul de
divizare, amplasare etc.5
influenta dimensiunilor geometrice 2n plan ale spatiului afectat5
conditiile de ventilare si disipare a caldurii care se dega.a5
posibilitatile de dezvoltare pe verticala a incendiului etc.
GRAD DE REZISTENTA LA FOC - capacitate globala a constructie sau a
compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de
destinatia sau functiunea acestuia.
PERETE ANTIFOC- element de constructie vertical realizat din materiale incombustibile
avand rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit prin densitatea de sarcina termica din
compartimentul de incendiu si trebuie sa (si pastreze stabilitatea, rezistenta mecanica si
capacitatea de izolare termica pe tmpul normat , dar cel putin D ore
PERETE REZISTENT LA FOC- element de constructie vertical realizat din materiale
incombustibile avand rezistenta la foc in raport cu destinatia si importanta spatiilor delimitate,
riscul sau categoria de pericol de incendiu densitatea de sarcina termica si functia de separare
PLANSEU ANTIFOC - element de constructie orizontal realizat din materiale
incombustibile avand rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit prin densitatea de sarcina
termica din compartimentul de incendiu . $e regula ele sunt fara goluri sau cu goluri strict
functionale prote.ate corespunzator si delimiteaza volume inchise din constructii inalte si foarte
inalte sau separa functiuni cu risc mare de incendiu .Planseele trebuie sa (si pastreze stabilitatea,
rezistenta mecanica si capacitatea de izolare termica pe tmpul normat , dar cel putin @ ore
PLANSEU REZISTENT LA FOC - element de constructie orizontal realizat din materiale
incombustibile avand rezistenta la foc in raport cu destinatia spatiilor delimitate, riscul sau
categoria de pericol de incendiu . $e regula planseele rezistente la foc au rol de intarziere a
propagarii incendiului in interiorul compartimentuluLi de incendiu daca sunt fara goluri sau cu
goluri strict functionale, prote.ate corespunzator.
PERETI PORTANTI - elemente de constructie verticala portante ale constructiei,
caracterizate prin clasa de combustibilitate si rezistenta la foc, pentru stabilirea gradului de
rezistenta la foc al cladirii sau compartimentului de incendiu.
PERETI NEPORTANTI (autoportanti) - elemente de constructie verticala portante ale
constructiei, caracterizate prin clasa de combustibilitate si rezistenta la foc dar fara indeplinirea
unui rol structural.
8
PLANSEU- element de constructie orizontal sau inclinat care delimiteaza niveluri ale
contructiei, luat in calcul pentru determinarea gradului de rezistenta la foc.
PANOURI DE INCHIDERE elementele de 2nchidere pentru pere'i 3i 2nvelitoare realizati
cu panouri din table cutate 2n solu'ie sand0ich sau independente, cu termoizola'ie din vat1
mineral1 sau spum1 poliuretanic1
SCARA DE EVACUARE- circulatie verticala corespunzator dispusa, confromata,
dimensionata si prote.ata pentru a asigura conditii de evacuare a utilizatorilor in caz de incendiu.
USI DE EVACUARE- elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare
din pereti care delimiteaza diferite spatii construite.
RISC ( pierdere potentiala ( * ) ca efect al produsului dintre probabilitatea producerii unui
eveniment ( P ) si gravitatea acestuia ( G )
* M G x P
RISC DE INCENDIU (produsul dintre probabilitatea de initiere a unui incendiu intrun
proces tehnologic sau intro situatie tehnica data si importanta estimata a pagubelor sau a
consecintelor la aparitia incendiului .
GRAVITATEA ( marimea consecintelor produse de un eveniment apreciat prin numarul
de persoane ranite si gravitatea ranirii, numarul persoanelor decedate, contravaloarea pagubelor
directe si indirecte.
RISCUL DE INCENDIU ACCEPTAT ( nivelul limita maxim al riscului de incendiu,
considerat acceptabil din punct de vedere al gravitatii consecintelor incendiului, corelat cu
probabilitatea de initiere a evenimentului respectiv .
RISCUL EFECTIV ( caracterizare calitativa si - sau cantitativa a riscului (a amenintarii
potentiale) existent la un moment dat.
RISC ASUMAT ( riscul acceptat de conducerea, reprezentat de unele scenarii de
evenimente posibile situate peste linia profilului de risc (situate in sfera domeniului riscului
inacceptabil)
RISC TRANSFERAT ( cota parte din risc transferata unor alte societati 4 furnizori,
transportatori, asiguratori etc.
RISC INVOLUNTAR ( riscul pe care o persoana este obligata sal suporte ca urmare a
exercitarii unei profesii sau a consecintelor ce deriva din mediul ambiant
FORMULE SI CALCULE UTILIZATE IN METODA DE EVALUARE A
RISCULUI
SARCINA TERMICA ( STAS 10903/1979)
S
N
M O N
i
x &
i
(&P).
&Mmasa de materiale combustibile de acelasi fel in spatiul luat in considerare in Qg
Nputere calorifica inferioara pentru un material &P-Hg sau gaze&P-m
D .
(Q
i
) se determina,
conform S+<S #G;BG".
" &PM@D# Qca
DENSITATEA DE SARCINA TERMICA (q
s
) ( STAS 10903/1979)
S
N
R M
<
S
N
( sarcina termica totala &P
< aria incaperii, compartimentului de incendiu m
@
CANTITATEA DE CALDURA DEGA1ATA ( STAS 10903/1979)

9
7antitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii (S
A
),
se determina cu relatia4
2n &P (D)
2n care 4
c coeficient prin care se tine seama de marimea dimensiunilor geometrice ale
spatiului luat 2n considerare. >alorile acestui coeficient sunt conform tabelului "5
p coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de conditiile de ventilare si
disipare a caldurii. >alorile acestui coeficient sunt conform tabelului @5
m coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a materialelor, 2n conditii de
incendiu. >alorile acestui coeficient sunt conform tabelului D 4
Q
i
puterea calorifica inferioara (definita anterior)
M masa materialelor combustibile de acelasi fel, 2n &P, determinata conform
procedurii prezentate anterior fara a lua 2n considerare 4
pardoselile lipite direct pe un suport incombustibil masiv5
gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire din interiorul utila.elor tehnologice fixeS sau
al conductelor, care nu pot fi avariate 2nainte sau 2n caz de incendia5
lichidele din conducte si recipienti ficsi, de maximum " m
D
5
carbunele sau cocsul depozitat temporar 2n buncare de beton sau zidarie.
FLUXURI DE EVACUARE
7onform art. @.C.AC din P""# !umarul fluxurilor de evacuare care trebuie asigurate se
determina cu formula
!
6M
7
6 nr. de fluxuri
! nr. de persoane
7 capacitatea de evacuare a unui flux
7onform +abel D.C.=. din P""# capacitatea unui flux de evacuare este 7 M AB T #B functie
de tipul si destinatia cladirii
TIMPUL LIMITA ADMIS PENTRU EVACUARE
t
lmin
M Q x t
cr
t
lmin
M timp limita
HM B,# coeficient
t
cr
M timp critic
8
ce
t
c
M 8
ce
M lungime cale de evacuare
v
ev
v
ev
M viteza de evacuare
8
ce
( se ia din fiecare tabel ( timp (lungimi de evacuare) din P""#, functie de tipul
constructiei (m).
>iteza medie de deplasare considerata conform @.C.G" din P""# este considerata B,= m-sec
pe orizontala si B,D m-sec pe verticala ( scari)
TIMP DE DEZVOLTARE LIBERA A INCENDIULUI
7onform <genda Pompierilor , timpul de dezvoltare libera a incendiului
+
d
M +
B
U+
i
unde +
B
M timpul de la izbucnire pana la observare
+
i
M timpul de la observare pana la intrarea in actiune.
10
+
i
M +
a
U+
al
U+
dep
U+
at
in care
+
a
M de alimentare5
+
al
M de alarmare5
+
dep
M de deplasare5
+
at
M echipareU intrare in actiune.
DEBITUL DE SUBSTANTA NECESARA STINGERII
7onform !P B#C-@BBA debitul de substanta pentru stingere
N
Hs
M <
i
x i
s
x +
n
<
i
M suprafata incendiata (m
@
)
I
s
M intensitatea de stingere (l-s V m
@
)
+
n
M timpul normat pentru stingere (minute)
DURATA TEORETICA DE ARDERE
B,"C x <
i
R <
fr
M suparafata ferestrelor (m
@
)5
+M V R M densitatea sarcinii termice &P-mp
<
fr
n nM coeficient pentru viteza de ardere(Hg-m
@
Vh)
<i ( suprafata incaperii incendiate (m
@
)5
+ ( durata incendiului raporata la regimul de temperatura standard ( min)
NIVELURILE DE RISC DE INCENDIU LA CLADIRI CIVILE
Dupa functiuni ( destinatie) cladirile civile ( publice ) pot fi 4
- de locuit
- administratie
- comert
- sanatate
- cultura
- invatamant
- sport
- turism
- de cult
Dupa categorii cladirile civile ( publice ) pot fi 4
- cladiri foarte inalte
- cladiri inalte
- cladiri cu Sali aglomerate
- cladiri sbterane
Cladirile mixte pot fi 4
- pentru diferite activitati 4civile( publice ), de productie si -sau de depozitare
- civile si de productie si-sau depozitare
Riscul de incendiu la cladiri civile ( publice) , functie de valoarea densitatii de sarcina
termica poate fi 4
- mic daca RW =@B &P-m
@
.
mijlociu daca =@B X R X #=B &P-m
@

mare daca R Y #=B &P-m
@
.
Riscul de incendiu la cladirile civile ( publice) functie de destinatia (functiunea)
incaperilor poate fi : .
11
- mare daca se utilizeaza sau depoziteaza substante si materiale combustibile ( de regula la
arhive , biblioteci, multiplicari, parca.e auto )
- mijlociu daca se utilizeaza foc deschis ( bucatarii, oficii cu aragaz, centrale termice)
- mic pentru celelalte incaperi ( birouri, sali de clasa, dormitoare, sali de servit masa )
Masurile de aparare impotriva incendiilor avute in vedere la determinarea riscului de
incendiu vizeaza4
reducerea, neutralizarea si -sau eliminarea periculozitatii materialelor , a surselor potentiale
de apindee si a impre.urarilor favorizante ,
limitarea, localizarea si-sau lichidarea unui incendiu cu mi.loace tehnice de stingee in cazul
in care acesta sa produs.
&asurile de aparare impotriva incendiilor stabilite prin proiectarea cladirilor si puse in
opera la realizarea acestora sunt 4
- masuri pasive care tin de modul de realizare al cladirilor d.p.d.v. al stabilitatii la foc , al
compartimentarii pe verticala si orizontala, asigurarii evacuarii persoanelor
- masuri active care se refera la instalatii si mi.loacele tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor , de evacuare a fumului si fortele si mi.loacele care intervin pentrru singerea
incendiilor si salvarea persoanelor
&asurile de aparare impotriva incendiilor se analizeaza si se cuantifica , in corelare cu
natura si nivelul riscurilor identificate pe baza 4
reglementarilor tehnice,
normelor si dispozitiilor generale de aparare impotriva incendiilor
reglementarilor specifice fiecarui domeniu de activitate
Ivaluarea estimativa cumulata a efectelor asupra constructiilor, instalatiilor, utilizatorilor si
factorilor de mediu in cazul producerii unui incendiu se exprima prin niveluri de gravitate.
8a aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea in vedere, in principal, urmatorii
parametri4
". Impactul direct al incendiilor, prin urmatoarele consecinte4
a) numarul victimelor , persoanelor periclitate, evacuate sau salvate5
b) valoarea pierderilor materiale5
c) efectele negative asupra unor factori de mediu, cum ar fi4 paduri, culturi, apa sau aer.
@. Capacitatea operationala a fortelor si mijloacelor specializate de raspuns,
prestabilite sau concentrate efectiv pentru4
a) evacuare, salvare si protectie5
b) limitarea si stingerea incendiilor5
c) inlaturarea operativa a unor urmari ale incendiilor.
3. Costurile recuperarii si reabilitarii consructiei .
4. Importanta economica si sociala a constructiei
In functie de probabilitatile de initiere a unui incendiu si de nivelurile de gravitate se
stabilesc niveluri de risc de incendiu pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu si
constructie , care in mod obligatoriu se precizeaza in documentatiile tehnice , scenariile de
securitate la incendiu si in planurile de interventie la incendiu, potrivit reglementarilor tehnice.
Evaluarea riscului de incendiu reprezinta compararea riscului de incendiu identificat cu
risc de incendiu acceptat care reprezinta un nivel limita prestabilit prin reglemantari sau de
catre administrator
$.p.d.v. al riscului de incendiu efectiv acceptat definit ca nivelul limita maxim al riscului
de incendiu, considerat acceptabil din punct de vedere al gravitatii consecintelor incendiului,
corelat cu probabilitatea de initiere a evenimentului repectiv , se considera ca 4
pentru anumite functiuni nu se admite risc de incendiu mare , asa cum sunt cele de turism
cu spatii de cazare, de sanatate, de locuit , de invatamant si de sport ,
unele functiuni indiferent de densitatea de sarcina termica se incadreaza la risc mare asa
12
cum sunt cele de comert, alimentatie publica
altele se incadreaza la risc mic sau risc mediu , redus prin echiparea cu instalatii automate
de stingere la risc mic ( de regula la calculul densitatii de sarcina termica valoarea nu poate
depasi CDB &P-mp asa cum sa demonstrt indeosebi la cladiri cu peste GBJ spatii destinate
activitatii de birou )
In identificarea si evaluarea riscului de incendiu se iau in considerare urmatorii factori 4
a) sursele de aprindere,5
b) probabilitatea de initiere si dezvoltare a incendiilor si zonele sau instalatiile cu risc 5
c) masurile prevazute pentru diminuarea pericolului de incendiu
d) influenta sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea si fiabilitatea mi.loacelor
tehnice in reducerea consecintelor5
e) limitarea propagarii fumului pe caile de evacuare si siguranta acestora 5
f) existenta sistemelor de alarmarealertare in caz de incendiu5
g) modul de asigurare a interventiei cu serviciu propriu sau la solicitarea inspectoratelor
pentru situatii de urgenta
Se stabililesc 3 domenii caracteristice riscului de incendiu pe baza criterilor de evaluare
a gravitatii consecintelor incendiului coroborat cu impunerea unor limite de acceptabilitate a
acestora si anume 4
a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regula 4
- inceputurilor de incendiu
- incendiilor minore cu consecinte de gravitate negli.abila,
- incendiilor rare si foarte rare- cu probabilitate redusa respectiv foarte redusa de
producere5
b) domeniul riscului acceptabil, aferent 4
- incendiilor minore dar care sunt frecvente- cu probabilitate ridicata de producere
- incendiilor ma.ore- cu consecinte de gravitate ridicata, rare si foarte rare5
c) domeniul riscului inacceptabil, aferent
incendiilor ma.ore posibile sau frecvente-cu probabilitate de producere care nu poate fi
negli.ata.
In situatiile in care riscul de incendiu existent depaseste limitele de acceptabilitate stabilite,
este obligatorie reducerea riscului de incendiu prin diminuarea probabilitatii de initiere a
incendiului si-sau a nivelului de gravitate a consecintelor, prin 4
- masuri de protectie, care au ca scop limitarea, localizarea si lichidarea incendiului,
- limitarea si-sau inlaturarea consecintelor incendiului
Eficienta analizei de risc este conditionata in mare masura de corelare corecta a metodelor
de evaluare cu natura riscului analizat si performantele cladirii
Utilizarea unei metode neadecvate de evaluare a riscului conduc la obtinerea unor date
partiale sau eronate si deci inutilizabile pentru sistemul de actiuni numit 9controlul riscului:.
<legerea metodei de evaluare a riscului de incendiu pe care il prezinta activitatile dintro
cladire trebuie sa satisfaca indeosebi criteriul de performanta privind eficacitatea masurilor de
protectie aplicate (securitatea la incendiu a sistemului analizat).
13
METODA MATEMATICA DE EVALUARE A RISCULUI
Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu sunt metode de analiza si evaluare
cantitativa a riscului de incendiu
Spre deosebire de celelalte metode prezentate, ea nu se raporteaza prea mult la tehnicile
folosite de statistica si de calculul probabilitatii
Pornind de la dezavanta.ele pe care il reprezinta utilizarea datelor statistice, modelul
matematic ia in considerare indeosebi factorii potentiali de risc, masurile de protectie pasiva si
activa aplicate precum si probabilitatea de activare a factorilor de risc (care de regula nu este
aceeasi cu probabilitatea de defect). Prin aceasta, modelul matematic respectiv este un model
sintetic evidentind eficacitatea masurilor de protectie pasiva si activa adoptate pentru controlul
riscului de incendiu efectiv existent in sistemul analizat. Prin utilizarea factorilor de protectie in
stransa corelare cu prevederile reglementarilor tehnice privitoare la siguranta la foc este o metoda
strict specifica evaluarii riscului de incendiu.
, metoda matematica utilizata mult in *omania este cea derivata din &etoda aplicata de
<sociatia inginerilor si arhitectilor din Ilvetia ( SI<) in care riscul de incendiu efectiv pe care il
prezinta o constructie se determina cu formula4
P
*
ef
M x < in care4
&
P M reprezinta pericolul potential rezultat din continutul constructiei si din conceptia
acesteia5
& M reprezinta produsul factorilor de protectie pasiva si activa asigurata
< M reprezinta factorul de activare a factorilor de risc.
Pericolul potential (P) se determina prin produsul factorilor de pericol rezultati din
continutul constructiei (materiale si -sau substante utilizate) si factorii de pericol care provin din
conceptia constructiei (sarcina termica a elementelor de constructie, marimea si numarul de
nivele, geometria spatiilor).
P M R x c x m x r x H x i x e x g unde4
R M factor de densitate a sarcinii termice
c M factor de combustibilitate a marfurilor sau substantellor
14
m M factor privind capacitatea de ardere a materialelor sau a substantelor in conditii de
incendiu5
r M factorul datorat pericolului de fum rezultat la ardere5
H M factor de coroziune si toxicitate a gazelor fierbinti si fumului rezultati din ardere5
i M factor de sarcina termica fixa din structura constructiei
e M factor de inaltime al constructiei
g M factor de amploare a incendiului si raportul 8-l al compartimentului
Punerea in pericol B este definita ca fiind raportul intre pericolul potential si protectia
asigurata (&) potrivit unui scenariu de siguranta (conceptie de protectie).
P
F M unde4
&
Protectia (M) reprezinta produsul factorilor de protectie pasiva si activa asigurata4
& M ! x S x 6 unde4
N factor al masurilor generale de protectie specifice obiectivului evaluat
! M n
"
x n
@
x n
D
x ZZ x n
n
unde
n
"
M existenta mi.loacelor tehnice de stingere prevazute in norme5
n
@
M existenta hidrantilor interiori5
n
D
M alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa5
n
=
M distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie
n
A
M nivelul de instruire de insterventie a personalului
S factor al masurilor speciale de protectie
S M s
"
x s
@
x s
D
x ZZ x s
n
unde
s
"
M observarea si detectarea incendiilor5
s
@
M alarmarea serviciului pentru situatii de urgenta 5
s
D
M forta serviciului pentru Situatii de Urgenta care intervine 5
s
=
M timpii operativi de interventie5
s
A
M echiparea constructiei cu instalatii speciale de stingere5
s
C
M echiparea constructiei cu sisteme de desfumare

F factor al masurilor de protectie aplicat constructiei
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
. unde
f
"
M gradul de rezistenta la foc5
f
@
M

rezistenta la foc a fatadelor5
f
D
Mrezistenta la foc a separarilor pe verticala intre nivele 5
f
=
Mdimensiunile incaperii sau compartimentului de incendiu coretlat cu spatiile vitrate 5
f
A
Mcorelarea destinatiei sau categoriei de pericol cu gradul de rezistenta la foc si cu
numarul de nivele ori cu aria maxim admisa, dupa caz5
Riscul de incendiu efectiv (R
ef
)
*iscul de incendiu efectiv reprezinta produsul punerii in pericol (F) si factorul de activare (<).
P
15
*
ef
M F x < M x <
! S 6
6actorul pericolului de activare < cuantifica probabilitatea de aparitie a incendiului in
functie de periculozitatea marfurilor sau substantelor.
*iscul de incendiu efectiv este calculat pentru un compartiment de incendiu
Riscul de incendiu acceptat (R
a
)
*iscul de incendiu acceptat reprezinta valoarea limita admisibila a riscului de incendiu. $e
regula el se determina in functie de riscul mediu si de marimea pericolului pentru persoane si-sau
bunuri.
*
a
M c *
m
x p , in care
*
m
M " reprezinta riscul mediu cuantificat5
c M are valori cuprinse intre ",D si ",# functie de nivelul de risc de incendiu identificat
p W " reprezinta pericolul pentru persoane si-sau bunuri ,
Siguranta impotriva incendiilor (S
ig
)
Potrivit prevederilor !ormelor generale de aparare impotriva incendilor, riscul efectiv nu
trebuie sa fie mai mare decat riscul acceptat.
*
a
S
ig
M
*
ef

*
a
$aca raportul Y " securitatea la incendiu este suficienta.
*
ef
*
a
$aca raportul W " securitatea la incendiu este insuficienta
*
ef
In acest caz este necesar a se stabili masuri tehnicorganizatorice, de echipare si dotare ( o
noua conceptie de protectie ) concretizate printrun nou scenariu de securitate la incendiu sau
printrun raport de expertiza privind securitatea la incendiu prin care concluziile din evaluarea
riscului de incendiu sa devina obligatorii de realizat de conducerea obiectivului analizat.
<ceasta metoda care la prima vedere pare ca poate fi aplicata se preteaza numai la
constructii obisnuite si nu tine cont de criteriile de performanta pentru tipurile de cladiri stabilite
prin !ormativul de siguranta la foc P""#
$e aceea este de datoria ministerelor si autoritatiilor cu rol de coordonare a agentilor
economici de a elabora &etode specifice de identificare, evaluare si control al riscurilor, conform
8egii DB= privind apararea impotriva incendiilor si ,&<I "CD privind normele generale de
prevenire si stingere a incendiilor .
$iferentele mari apar la cuantificarea factorilor privind constructia factorul 6 unde
indeosebi nivelel de performanta pentru cladiri inalte sau foarte inalte , pentru constructii cu Sali
aglomerate difera foarte mult de cele pentru constructii obisnuite , iar criteriile pentru invatamant
ori pentru turism difera de criteriile pentru cladiri administrative ori de sanatate , chiar daca
constructia are acelasi numar de nivele si se incadreaza in criteriile stabilite in P""# privind
corelarea Gradului de rezistenta la foc cu aria maxima construita la nivelul solului .
&ai mult aceasta metoda nu a luat in calcul gravitatea G care are in vedere consecintele
unui incendiu ( victime, pierderi materiale, afectarea mediului ) care odata cuantificat poate
afecta mult securitatea la incendiu
16
<ceasta metoda se aplica numai pentru constructii care pot fi cladiri civile sau de
productie-depozitare , nefiind elaborata pentru evaluarea riscului de incendiu la depozite sau
instalatii tehnologice in aer liber.
Prin metodele elaborate in aceasta carte sa tinut cont de nivelel de performanta pentru
categoria de cladire sau constructie asa cum este definita prin P""# si sau avut in vedere si
criteriile de clasificare si incadrare a cladirilor din domeniu economic la care face referinta
metoda ( turism cu clasificarile unitatilor de cazare , invatamant cu curiteriile pentru sistemul
prescolar, gimnazial si universitar)
Metoda matematica propusa are in vedere si cuantifica 4
a) factorii potentiali de risc care decurd din natura si caracteristicile materialelor si-sau
substantelor existente in spatiul analizat 5
b) masurile de protectie pasiva si activa aplicate pentru asigurarea stabilitatii, limitarii
propagarii , detectarea sisemnalizarea incendiilor si pentru stingerea incendiilor 5
c) probabilitatea de activare a factorilor de risc functie de sursele potentiale si impre.urarile
favorizante datorate indeosebi instalatiilor utilitare si actiunii factorului uman
d) gravitatea consecintelor in cazul izbucnirii unui incendiu functie de pericolul pentru
oameni, mediu si respectiv al pagubelor materiale produse
Prin aceasta, modelul matematic utilizat este un model sintetic evidentiind eficacitatea
masurilor de securitate la incendiu prevazute de proiectant si aplicate de beneficiar pentru
controlul riscului de incendiu efectiv existent in sistemul analizat.
In conformitate cu definitia riscului de incendiu formula generala de calcul este4
P
R
i ef
-------------x A x G, in care4 (1)
M
*
i ef
M riscul de incendiu efectiv
PM pericolul potential de incendiu generat de factorii de risc specifici existenti5
&M totalitatea masurilor de protectie pasive si active asigurate5
<M coeficientul care exprima probabilitatea de activare a factorilor de risc, diferentiat pe
tipuri de obiective si natura factorilor de risc5
GM gravitatea consecintelor posibile ale incendiului (G").
Pentru orice situatie analizata, riscul de incendiu se situeaza in domeniul riscurilor
acceptabile daca si numai daca riscul de incendiu calculat prin metoda matematica, denumit risc
efectiv este mai mic sau cel mult egal cu riscul acceptat pentru destinatia constructiei analizate4
R
i ef
R
i ac
in care4 (2)
*
i ef
M riscul de incendiu efectiv
*
i ac
M riscul de incendiu acceptat
*iscul de incendiu acceptat se determina cu relatia
R
a
c x R
im
, in care4 (3)
c M coeficient de ierarhizare a pericolului
*
im
M riscul minim de incendiu cuantificat pentru destinatia constructiei5
SECURITATEA LA INCENDIU (Sig) este asigurata numai in conditiile in care
R
a
Sig ------------- 1 (4)
R
i ef
*evenind la calculul riscului efectiv periculozitatea si masurile de securitate la incendiu
sunt la randul lor exprimati prin relatii de calcul in care intra o serie de factori care caracterizeaza
materialele si-sau substantele respectiv modul de realizarea si comportarea la foc al
compartimentelor de incendiu si al constructiei in ansamblu, constructiei , echiparea si dotarea
cu mi.loace tehnice de apararea impotriva incendiilor , instruirea personalului si fortele care
intervin in situatii de urgenta
17
FACTORII DE RISC SPECIFICI
Pericolul potential P ia in considerare atat factorii de risc ce decurg din materialele fixe si
mobile ori marfurile existenta (P
"
) cat si factorii de risc derivati din dimensiunile si conceptia
constructiei (P
@
) , produsul celor doua categorii de factori reprezentand pericolul potential (P
p
)
P
p
P
1
x P
2
(5)
a) Factorii de risc generati de materialele fixe si mobile , marfuri existente (P
1
)
densitatea sarcinii termice ( factorul q5
combustibilitatea materialelor, marfurilor ( factorul c5
pericolul fumului dega.at pe timpul incendiului ( factorul r5
toxicitatea produsele de ardere pe timpul incendiului ( factorul k5
P
"
se determina cu relatia 4
P
1
q x c x r x k (6)
b) Factorii de risc rezultati din dimensionarea si conceptia constructiei (P
2
)
inaltimea constructiei si numarul de nivele ( factorul e5
propagarea incendiului pe elementele de fatada si acoperis( factorul i5
marimea compartimentului de incendiu (suprafata si raportul lungime - latime determinant
in modul de propagare a incendiului ( circulara sau unilaterala )(factorul g.
P
@
se determina cu relatia4
P
2
e x i x g (7)
P P
1
x P
2
q x c x r x k x e x i x g (8)
Definirea factorilor care determina pericolul potential
Factorul q
6actorul [R? cuantifica valoarea densitatii de sarcina termica calculata in compartimentul
de incendiu supus evaluarii .
$ensitatea de sarcina termica se determina potrivit prevederilor S+<S "B;BD-@G;
S
q -------, unde (9)
A
S reprezinta sarcina termica fiecarui material sau marfa W &P Y
< ( reprezinta suprafata compartimentului de incendiu W m
@
Y
Sarcina termica totala se determina prin insumarea sarcinilor termice ale fiecarui material
sau marfa
S L Mi x Qi, unde (10)
N Puterea calorifica a substantei- materialului W &P-HgY
& cantitatea de materiale sau marfuri W Qg Y
Pentru lichide
M V x unde (11)
> ( volumul de lichid W m
D
Y
\ ( densitatea lichidului W Qg - m
D
Y
$aca sunt mai multe incaperi in cadrul compartimentului de incendiu sau mai multe niveluri
se insumeaza sarcina termica calculata in fiecare incapere si pe fiecare nivel
Factorul c
6actorul [c: ia in considerare combustibilitate materialelor si marfurilor existente in spatiul
supus analizei precum si in finisa.e si structura constructiei
Potrivit prevederilor P ""#;;, materialele , mobilierul, marfurile substantele si aparatele
( sarcina mobila ) se clasifica in functie de clasa de periculozitate 4
f1r1 periculozitate P1 yi P2-A
( cu periculozitate redus1 P2-B yi P2-C
( cu periculozitate medie P3-A, P3-B yi P3-C
( cu periculozitate mare P4-A, P4-B yi P4-C
18
( cu periculozitate mare P4- D, P4-E yi P4-F, P5
Potrivit *egulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe
baza performantelor la foc elementele de constructie se clasifica in urmatoarele clase de
combustibilitate4
a) incombustibile C0, (CA1)
clasa de reac(ie foc A1 si A2s1, d0
b) clasele de combustibilitate C1( CA2a)
clasele de reac(ie la foc A2 s1 d1
A2 s1 d0
A2 s2 d1
A2 s3 d0
A2 s3 d1
clasa de reactie la foc B
B s1 d1
B s1 d0
B s2 d1
B s3 d0
B s3 d1
c) clasele de combustibilitate C2( CA2b)
clase de reactie la foc C s1 d1
C s1 d0
C s2 d1
C s3 d0
C s3 d1
d) clasele de combustibilitate C3( CA2c)
clase de reactie la foc D s1 d1
D s1 d0
D s2 d1
D s2 d0
D s3 d0
D s3 d1
e) Clase de combustibilitate C4 ( CA2d)
A2 s1d2
A2 s2d2
A2 s3d2
B s1d2
B s2d2
B s3d2
C s1d2
C s2d2
C s3d2
D s1d2
D s2d2
D s3d2
E d2
F
Factorul r
6actorul ?r? ia in considerare pericolul pentru oameni a fumului dega.at in caz de incendiu .
$upa fumul dega.at pe timpul incendiului substantele si materialele se clasifica in trei clase
de pericol (stabilite prin test, in raport de absorbtia fluxului luminos al flacarii unei lumanari intr
o incapere in care prin ardere a rezultat fum) astfel4
19
Pericol de fum normal ( absorbtia fluxului luminos(opacitatea) W AB J5
Pericol de fum mediu ( absorbtia fluxului luminos AB ( ;B J5
Pericol de fum mare ( absorbtia fluxului luminos Y ;B J.
In lipsa unor date privind clasificarea substantelor si materialelor in clase de pericol dupa
emisia de fum se pot utiliza urmatoarele criterii4
,pericol normal de fum in cazul aprinderii fibrelor celulozice (hartia, lemnul, fibrele si
firele naturale) , paie, fan
,pericol mediu de fum in cazul materialelor sintetice ( fibre, piele) , piele naturala
,pericol mare de fum : in cazul produsele din P>7, bachelita, poliuretan, polimeri
(polietilena si polipropilena, polistiren),cauciuc, carburanti (benzina, motorina ) rasini, vopselele
, solventi, diluanti, produse chimice
7elelalte materiale se clasifica prin asimilare.
Factorul k
6actorul H ia in considerare toxicitatea fumului-actiunea coroziva a gazelor rezultate din
ardere.
Substantele si materialele se pot clasifica in trei clase de pericol4
pericol normal5
pericol mediu5
pericol mare.
Incadrarea produselor de ardere in raport de toxicitatea si actiunea coroziva
,pericol normal se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care din ardere
rezulta dioxid de carbon si vapori de apa (exemple4 lemnul, hartia, fibre naturale, zaharul, tutunul
si altele asemenea)5
,pericol mediu se pot incadra materiale, substante si marfuri care din ardere rezulta
dioxid de carbon, vapori de apa si alti produsi secundari netoxici, cum sunt funinginea, aerosoli
etc. (exemple4 articole din cauciuc, vopsele, fibre sintetice poliesterice, benzina , folie, PI+ )5
,pericol mare se pot incadra materialele, substantele si marfurile care din ardere
rezulta pe langa bioxid de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici, combinatii cu clor,
sulf, azot, cian (exemple4 carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre sintetice poliamidice , P>7 ,
motorina etc).
Factorul e
6actorul e ia in considerare inaltimea constructiei .Se vor cuantifica factori diferiti pentru
cladiri parter
cladiri parter U n eta.e
cladiri subsol
Factorul i
6actorul [i: reprezinta contributia adusa d.p.d.v al clasei de reac'ie la foc de materialele si
elementele de constructie din structura portanta a constructiei raportat la contributia d.p.d.v al
clasei de reactie la foc a elementelor fatadei si invelitorilor acoperisului .
In raport de materialele utilizate la structura portanta, constructiile se pot grupa in A
categorii potrivit *egulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii
pe baza performantelor la foc elementele de constructie prezentate la factorul de combustibilitate
c , prezentat mai sus4
$in combinarea combustibilitatii elementelor din structura respectiv a fatadelor si
acoperisului rezulta "B factoriPentru cladirile civile ( publice ) se vor alege acele clase care
corespund nivelelor de performanta specifice tipurilor( destinatiilor) constructiilor analizate
Factorul g
20
6actorul [g: ia in considerare suprafata compartimentului de incendiu precum si raportul
lungime- latime . 8a aceeasi suprafata si la aceleasi materiale sau substante existente , riscul de
propagare este diferit 4 timpul de incendiere totala este mai mic la constructiile avand lungimea
mult mai mare decat latimea. <ctiunea de limitare a propagarii incendiilor este mai usor de
realizat cu cat raportul lungime- latime este mai mare.
FACTORUL MASURILOR DE PROTECTIE - FACTORUL M
6actorul masurilor de protectie (&) ia in considerare toate masurile de protectie adoptate
pentru diminuarea pericolului potential de incendiu dat de materielele, substantele si marfurile
existente in comaptimentul de incendiu .
Masurile de protectie reprezinta produsul dintre
& M ! x S x 6 unde4 (12)
N factor al masurilor generale de securitate la incendiu specifice constructiei
evaluate (dotarea cu stingatoare5 echiparea cu hidranti interiori si exteriori5 existenta surselor de
apa pentru interventie , debitele si presiunile retelei, fiabilitatea sistemului de alimentare a
pompelor de incendiu 5 distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie5 nivelul
de instruire al personalului etc.)5
! M n
"
x n
@
x n
D
x ZZ x n
n
unde4 (13)
n
"
M existenta stingatoarelor prevazute in norme5
n
@
M existenta hidrantilor interiori5
n
D
M alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare a pompelor de
incendiu 5
n
=
M distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie5
n
A
M nivelul de instruire al personalului.
S factor al masurilor speciale de protectie (detectarea si semnalizarea incendiilor5
alarmarea fortelor de interventie 5 existenta serviciului privat pentru situatii de urgenta si dotarea
acestuia5 interventia si taria subunitatilor Inspectoratelor pentru situatii de urgenta 5 timpul de
deplasarea pana la constructia analizata , instalatiile speciale de stingere, sistemele de evacuare a
fumului si gazelor fierbinti)5
S M s
"
x s
@
x s
D
x ZZ x s
n
unde (14)
s
"
M observarea si detectarea incendiilor5
s
@
M alarmarea Serviciului privat sau Inspectoratului pentru situatii de urgenta 5
s
D
M+ipul si forta de interventie a serviciului privat respectiv a subunitatii Inspectoratului
pentru situatii de urgenta
s
=
M timpii de deplasarea ai intrare in actiune a serviciului privat respectiv a subunitatii
Inspectoratului pentru situatii de urgenta
s
A
M echiparea cu instalatii speciale de stingere5
s
C
M echiparea cu sisteme de desfumare
F factor al masurilor de protectie la foc aplicata constructiei (gradul de rezistenta la
foc5 rezistenta la foc a fatadelor5 rezistenta la foc a separarilor pe verticala si orizontala5 caile de
evacuare , corelarea destinatiei constructiei sau categoriei de pericol cu gradul de rezistenta la foc
, cu numarul de nivele , numar de persoane si cu aria maxim admisa,)5
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
. unde4 (15)
f
"
M rezistenta la foc a constructiei5
f
@
M corelarea G*6,cu <c, nr de nivele
f
D
M existenta si modul de separare fata de alte destinatii5
21
f
=
M siguranta caile de evacuare
f
A
M factor al masurilor constructive de limitare a propagarii focului si fumului
<cesti factori vor fi abordati diferit functie de destinatie ( functiunea ) cladirii si cerintele
specifice din P""#
FACTORUL DE GRAVITATE
Potrivit metodologiei aprobate la aprecierea nivelurilor de gravitate se au in vedere
urmatoarele consecinte posibile4
consecinte minore usoare deteriorari ale sistemelor materiale5
consecinte semnificativ vatamari corporale usoare (loviri, raniri, arsuri) si-sau intoxicari
usoare ale unui numar limitat de persoane (max. =) si-sau deteriorarea sistemelor materiale
generand perturbarea defasurarii normale a activitatii5
consecinte gravevatamari corporale usoare si-sau intoxicarea unui numar limitat de
persoane (peste =) si-sau distrugerea importante ale sistemelor materiale5
consecinte foarte gravevatamari corporale si-sau intoxicari grave ale mai multor persoane
(peste =) sau decesul unui numar limitat de persoane ("D) si-sau distrugerea permanenta a
sistemelor materiale5
consecinte deosebit de gravedecesul mai multor persoane (peste D)
FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - FACTORUL A
6actorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui eventual
incendiu.
In lipsa unor date referitoare la probabilitatea de aparitie a incendiilor, in practica factorul <
ia in considerare4
prezenta materialelor si surselor de aprindere
conditiile tehnice de prevenire aplicate mi.loacelor purtatoare de surse pentru a nu
favoriza aprinderea si performantele acestora
sursele de pericol generate de factorul uman4 ordinea, disciplina, intretinerea, exploatarea

Sursele de aprindere se clasific1, dup1 natura lor, 2n urm1toarele grupe4
a) surse de aprindere cu flac1r14 flac1r1 de chibrit, lumKnare,
aparat de sudur1 3i altele asemenea5
b) surse de aprindere de natur1 termic14 obiecte incandescente,
c1ldur1 dega.at1 de aparate termice, efectul termic al curentului
electric 3i altele asemenea5
c) surse de aprindere de natur1 electric14 arcuri 3i scKntei
electrice, scurtcircuit, electricitate static1 3i altele asemenea5
d) surse de aprindere de natur1 mecanic14 scKntei mecanice,
frecare 3i altele asemenea5
e) surse de aprindere naturale4 c1ldur1 solar1 sau tr1snet 3i altele
asemenea5
f) surse de autoaprindere de natur1 chimic1, fizicochimic1 3i
biologic1, reac'ii chimice exoterme5
g) surse de aprindere datorate exploziilor 3i materialelor
incendiare5
h) surse de aprindere indirecte4 radia'ia unui focar de incendiu 3i
altele asemenea.
]mpre.ur1rile preliminate care pot determina 3i-sau favoriza ini'ierea, dezvoltarea 3i-sau
propagarea unui incendiu se
clasific1, de regul1, 2n urm1toarele grupe4
a) instala'ii 3i echipamente electrice, defecte ori improvizate5
b) receptori electrici l1sa'i sub tensiune, nesupraveghea'i5
22
c) sisteme 3i mi.loace de 2nc1lzire, instala'ii de ventilare,
climatizare, r1cire defecte, improvizate sau nesupravegheate5
d) contactul materialelor combustibile cu cenu3a, .arul 3i
scKnteile provenite de la sistemele de 2nc1lzire5
e) .ocul copiilor cu focul5
f) fumatul 2n locuri cu pericol de incendiu-explozie5
g) sudarea 3i alte lucr1ri cu foc deschis, f1r1 respectarea regulilor
3i m1surilor specifice de ap1rare 2mpotriva incendiilor5
h) reac'ii chimice, urmate de incendiu
6actorul pericolului de activare ( < ) pentru cladiri civile( publice) este mediu
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
RISCURILE MARI, MEDII I MICI DE INCENDIU
&1rimea riscului depinde de num1rul de persoane care pot fi puse 2n pericol simultan 2ntro
cl1dire sau un compartiment de incendiu 3i-sau de valoarea bunurilor ad1postite.
*iscuri mari se 2ntKlnesc la4
^ 7l1diri vechi, mari magazine, depozite, cl1diri industriale 3i artizanale, hoteluri, spitale,
cinematografe, teatre, c1mine de b1trKni, gr1dini'e de copii, 3coli5
*iscuri medii se 2ntKlnesc la4
^ 7l1diri administrative, blocuri de locuin'e, etc.5
*iscuri mici se 2ntKlnesc la4
^ cl1diri de locuit familiale, etc.
Pentru a fi operationale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu
acceptat. 7uantificarea poate fi prezentata sub forma unui numar abstract fata de care se face
comparatia riscului de incendiu efectiv care caracterizeaza constructia analizata.
Potrivit prevederilor !ormelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul de
incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat4
*
ie
*
a
In metoda matematica riscul de incendiu acceptat se cuantifica in raport de un nivel de risc
general acceptat pentru categoria de constructie in discutie. <utorii metodelor exprima riscul
acceptat in raport de riscul de incendiu redus amplificat cu un coeficient supraunitar
*
a
M p x *
i r
in care4p M 7ategoria de punere 2n pericol a persoanelor coeficient
de ierarhiza
*
ir
M riscul de incendiu redus (mic)
7ategoria de punere 2n pericol a persoanelor [p: este definit4
p M ", pentru expozi'ii, muzee, s1li de reuniuni (conferin'e), 3coli, restaurante, mari
magazine5
p M @, pentru hoteluri, pensiuni, tabere de copii, etc.5
p M D, pentru spitale, localuri pentru vKrstnici.
Calculul riscului efectiv de incendiu
Pentru alte destina'ii fa'1 de cele men'ionate se va lua valoarea lui p/,I M ",B.
*iscul de incendiu redus se considera *
ir
M"4
Calculul riscului efectiv de incendiu Ref
Ref Rn x pH,E
6unc'ie de num1rul de persoane dintro cl1dire precum 3i de mobilitatea acestora, riscul
normal de incendiu *n se coreleaz1 cu un factor de corec'ie p/,I ob'inKnduse o valoare a
riscului de incendiu acceptat.
>aloarea factorului de corec'ie p/,I este dependent1 de num1rul de niveluri ale construc'iei
(I), de num1rul de persoane (/) aflate 2n compartimentul de incendiu considerat precum 3i de
categoria de punere 2n pericol a persoanelor
6actorul de corec'ie a riscului normal poate fi4
23
p/,I W ", pentru un pericol mare pentru persoane5
p/,I M ", pentru un pericol normal pentru persoane5
p/,I Y ", pentru un pericol sc1zut pentru persoane.
7alculul riscului efectiv de incendiu
7onstruc'iile care prezint1 un risc de incendiu crescut (mare) pentru persoane sunt4
a) Cldiri cu mari aglomerri de persoane4
7l1diri administrative5
/oteluri.
7l1dirile care prezint1 un risc de instaurare a panicii4
&ari magazine5
+eatre, cinematografe5
&uzee5
Ixpozi'ii.
b) Cldiri n care exist dificult(i de evacuare datorate construc(iei yi modului de
organizare4
7l1diri pentru penitenciare.
7l1diri unde exist1 dificult1'i de evacuare datorit1 particularit1'ilor specifice pe care le au
aceste construc'ii4
Parca.e subterane cu mai multe niveluri5
7onstruc'ii foarte 2nalte indifferent de dstinatie

24
DATE SI INFORMATII NECESARE EVALUATORULUI PENTRU
IDENTIFICAREA SI EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU
Pentru a elabora documentul privind identificarea si evaluarea riscului de incendiu
este absolut necesar a se culege date si informatii din 4
$ocumentatia tehnica care a stat la baza executarii constructiei
Scenariu de securitate la incendiu
Planul de interventie
Ixpertize
$ocumentatii privind interventia la structura
Situatii statistice privind defectarile, evidenta incidentelor si a incendiilor
,rice evaluare de incendiu trebuie intocmita numai dupa 4
verificarea in teren a constructiei , activitatilor desfasurate , instalatiilor utilitare
verificarea dotarii si echiparii cu instalatii tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor
verificarea serviciului privat pentru situatii de urgenta
verificarea prin sonta. a nivelului de instruire al salariatilor
verificarea organizarii activitatii de aparare impotriva incendiilor
identificarea existentei serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta
verificarea colaborarii cu alte structuri de interventie(servicii private sau voluntare )
1. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI
1.1 Date de indentificare
!umele societatii, adresa, telefon
$estinatia ( functiune) constructiei5
<ctivitatile desfasurate si program de lucru.
In conformitate cu prevederile cap =.@. din P""# dupa performantele unor functiuni
(destinatii) cladiriile civile pot fi 4
de locuit5
administrative (administratie, financiar bancare, birouri, asigurari)5
pentru comert (centre comerciale, magazine, supermarHet, alimentatie publica, prestari
servicii)5
pentru sanatate (spitale, policlinici, dispensare, case de copii, azile de batrani)5
pentru cultura (muzee, expozitii, cluburi, sali si complexe culturale, cinematografe,
teatre, sali polivalente)5
de invatamant (prescolar, scolar si invatamant superior)5
pentru turism (hoteluri, moteluri, pensiuni, cabane, vile)5
de cult (biserici, case de rugaciuni)5
de sport (sali de sport, stadioane)5
$upa tipul constructiei pot fi
constructii civile4
cladiri obisnuite
cladiri inalte ( pardoseala de la ultimul nivel la peste @# m fata de teren ) 5
cladiri foarte inalte (pardoseala de la ultimul nivel la peste =A m fata de teren 5
cladiri cu sali aglomerate (tip S" sau S@ conform tab =.".DB din P""# )5
cladiri subterane.
7onstructii cu functiuni mixte
25
In constructii cu functiuni mixte pot fi dispuse functiuni civile , de productie si-sau
depozitare 5
1.2 Particularitatile constructiei
aria construita la nivelul terenului ,
aria desfasurata,
nr de nivele,
inaltimea,
volumul5
destinatia incaperilor si suprafetele fiecarei incaperi 5
nr. compartimentelor de incendiu
*eferitor la modul in care se interpreteaza compartimentul de incendiu pot fi urmatoarele
situatii 4
c) constructia este izolata , amplasata la distante de sigurata functie de gradul de rezistenta
la foc fata de alte constructii , conform tab @.@.@ din P""# poate constitui 4
un singur compartiment de incendiu
mai multe compartimente de incendiu , daca anumite functiuni din interior sunt separate
prin pereti si plansee antifoc
d) constructia izolata dar nu se respecta distantele fata de cladirile din vecinatate conform
tab @.@.@ din P""# si nu exista pereti antifoc spre constructiile vecine , situatia in care
constructia formeaza cu constructia-cladirile vecine un compartiment de incendiu
e) constructia este alipita de alta constructie (constructii comasate sau grupate),
constructiile sunt separate prin zid antifoc, situatie cand fiecare constructie constituie un
compartiment de incendiu distinct
f) constructia este alipita de alta constructie (constructii comasate sau grupate) , dar nu sunt
separate prin zid antifoc, situatie cand toate constructiile formeaza un singur compartiment de
incendiu
1.3. Utilizatori
nr. maxim de persoane care pot fi in cladire din care personal anga.at si utilizatori
nr de persoane pe nivele
nr maxim in compartimentul de incendiu
categoria de persoane ( valide, cu handicap, tineri, maturi, batrani)
prezenta persoanelor ( permanenta sau temporala numai ziua)
capacitatea de autoevacuare5
1.4. Periculozitate
&ateriale , mobilier, finisa.e ( identificare, evaluare cantitati, caracteristici, , toxicitate, )
1.5. Cai de acces in zona si in incinta constructiei
- gabarite, nr, accesibilitate ,
1.6. Instalatii utilitare (incalzire, electrice, gaze, climatizare, ventilatie, apa) si a
componentelor din care sa rezulte ca aceste instalatii nu initiaza incendiul, nu dezvolta, nu
propaga ori nu prezinta risc de incendiu pentru elementele de constructie, iar in caz de incendiu .
&odul de realizare a instalatiilor, materialele utilizate, amplasarea in constructie, mod de
operare, asigurarea cantitatii in functionare.
2. RISCUL DE INCENDIU
Se iau in considerare4
A. Identificarea si stabilirea nivelelor de risc de incendiu
26
a) $ensitatea sarcinii termice calculate prin insumarea sarcinilor termice ale marfurilor,
mobilierului, finisa.elor raportate la aria incaperii, zonei si in final a compartimentului de
incendiu5
b) 7aracteristicile si proprietatile materialelor si substantelor din spatiul analizat .
7aracteristici de ardere .
c) 7lasele de reactie la foc pentru elementele de constructie in baza ,rd. comun
"#@@-D;=-@BB= reglementari specifice si fise tehnice 5
d) Surse potentiale de aprindere si impre.urari care pot favoriza aprinderea .
e) Substantele depozitate si manipulate, caracteristici, periculozitate,identificare,fraze de
risc
B. Nivelurile riscului de incendiu.
*iscul de incendiu se stabileste pentru fiecare incapere, spatiu, zona, compartiment conform
cap.@.". din P""#;;, functie de
densitatea de sarcina termica,
functiunea incaperilor,
natura activitatilor, comportarea la foc a elementelor de constructie si caracteristicile de
ardere, materiale sau substante si caracteristicile de ardere, materiale
C. Masuri pentru reducerea riscului de incendiu
Se enumera masurile care trebuie luate functie de constatarile din verificari privind
organizarea, instruirea, echiparea si dotarea, exploatarea instalatiilor utilitare si automate de
prevenire si stingere
3. NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANTA PRIVIND SECURITATEA
LA INCENDIU
3.1 Stabilitatea la foc
Se determina in functie de4
a) *eactia la foc a principalelor elemente ale constructiei ( structura portanta si cu rol de
compartimentare )
b) 7omportarea la foc
D.@ Limitarea aparitiei si propagarii focului ( se precizeaza elementele de separare ,
pereti , plansee, precum si separari pe casa scarilor, fata de incaperile cu risc mare de incendiu )
D.D Limitarea propagarii incendiului la vecinatati ( modul de amplasare a
constructiei, distante de siguranta fata de vecini, separarea prin ziduri antifoc)
D.= Evacuarea fumului ( sistem natural organizat sau echiparea cu instalatii si
sisteme de desfumare, defininduse tipul, perfomante, )
D.A Evacuarea utilizatorilor ( gabarite cailor de evacuare , separari fata de restul
constructiei , nr de fluxuri, lungimea cailor de evacuare si timpul de evacuare)
D.C Instalatii de detectare, semnalizare si de stingere ( detectarea si semnalizarea
inceniului tipul detectorilor , performante, alarmarea, centralele de semnalizare instalatii de
stingere automate sprinHler, drencer, apa pulverizata , instalatii cu aerosoli, cu gaze inerte,
instalatii de hidranti interiori, hidranti exteriori, gospodaria de apa incendiu, alimentarea cu
energie a pompelor de incendiu, acesorii de trecere a apei.retea stradala de apa incendiu , alte
surse de alimentare cu apa )
D.G Securitatea fortelor de interventie ( accese, modalitati de stingere, protectia
personalului )

A. IDENTIFICAREA, EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR
DE INCENDIU, SPECIFIC CONSTRUCTIILOR CIVILE
27
DE INVATAMANT
(1) Identificarea, evaluarea yi controlul riscurilor de incendiu presupune stabilirea
factorilor de risc, de activare, de gravitate 3i de protec'ie la foc, precum 3i a valorilor acestora
luate 2n considerare la evaluarea securit1'ii la incendiu prin metoda matematic1 , pentru
constructii civile ( publice ) de invatamant definite conform art =.@.;B din P""# 4
prescolar
scolar
gimnazial
de invatamant superior fara Sali aglomerate
&etoda nu se aplica cladirilor din invatamantul superior avand in vedere existenta unor
spatii cu functionalitati si capacitati de primire diferite ( aule, amfitrate, sali de spectacol, ateliere
de productie, cercetare etc)
(2) &etoda se adreseaz1 tuturor factorilor implica'i 2n activitatea de proiectare a
construc'iilor publice din acest domeniu, verificatorilor 3i exper'ilor atesta'i pentru cerin'a de
calitate securitate la incendiu, speciali3tilor din domeniu 3i altor organe ale administra'iei
publice centrale 3i locale cu atribu'ii 2n domeniul ap1r1rii 2mpotriva incendiilor.
(3) &etoda se aplic1 de persoane cu competen'1 2n domeniile4
proiectarea construc'iilor publice
identificarea 3i evaluarea riscului de incendiu autorizati de IGSU
verificarea 3i expertizarea privind cerin'a de calitate securitate la incendiu,
- 2ndrumarea 3i controlul activit1'ii de ap1rare 2mpotriva incendiilor.
Art. 4. &etoda se aplic1 la identificarea, evaluarea yi controlul riscurilor de incendiu
att la cladirile existente, ct yi la cele nou construite.
DATE GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIILE DE INVATAMANT
(1) 7onstructiile incadrate in categoria cladirlor publice (civile) de invatamant sunt sedii
in care sunt amena.ate spatii si incaperi pentru 4
a) functiunea principala ( activitati de invatamant scolare 5
b) functiuni secundare birouri,cancelarie,oficii,arhive, biblioteci, laboratoare, sali de
sport, ateliere, vestiare , grupuri sanitare5
c) functiuni conexe ( spatii tehnice pentru instalatii utilitare
(2) $upa regimul de inaltime pot func'iona de regula 2n cladiri cu regim de inaltime
obisnuit 5
(3) $upa amplasare cladirile de invatamant pot fi4
a) 7ladiri independente cu respectarea distantelor de siguranta fata de alte constructii
functie de gradul de rezistenta la foc, recomandanduse conf art =.@.;" distante mai mari cu ABJ
decat in tab @.@.@. din P""# 5
b) alipite sau comasate cu alte destinatii , cu conditia respectarii cerintelor privind
compartimentarea prin pereti si plansee rezistente la foc, realizate corespunzator reglementarilor
specifice.
(4) In functie de aria maxima construita la sol, gradul de rezistenta la foc al cladirii, numar
si tipul de nivele, cladirile de invatamant pot constitui unul sau mai multe compartimente de
incendiu.
7ladirile de invatamant in ansamblu si elementele de constructie ale acestora, dispunerea
functiunilor in constructie , trebuie realizate astfel incat 4
sa nu favorizeze aparitia si propagarea incendiului 5
sa asigure evacuarea in timp cat mai scurt si in siguranta a utilizatorilor 5
sa nu permita sau se limiteze propagarea focului si fumului in afara compartimentrului de
incendiu sau a spatiului, incaperii dupa caz 5
sa asigure evacuarea fumului in cazul producerii unui incendiu 5
sa nu contribuie prin instalatiile utilitare aferente la producerea si propagarea incendiilor 5
28
sa fie echipate cu mi.loace tehnice de semnalizarea si stingere a incendiilor in scopul
asigurarii securitatii la incendiu a utilizatorilor si mentinerea stabilitatii prevazute prin proiect.
In situatiile prevazute de reglement1rile specifice conducerea unitatii de invatamant trebuie
sa asigure interventia in caz de incendiu
RISCUL DE INCENDIU
(1) Riscul de incendiu reprezinta probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi,
constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii utilitare din functiuni civile ( publice) si
este determinat, in principal de densitatea de sarcina termica stabilita prin calcul si de destinatia
respectiva.
(2) In functie de marimea densitatii de sarcina termica ( R) riscul de incendiu este 4
- mare daca R Y #=B &.-m
@
- mijlociu daca =@B W R W #=B &.-m
@
mic daca R W =@B &.-m
@
(3) *iscul de incendiu este dat insa si de destinatia (functiunea) spatiilor sau incaperilor din
cladirile civile (publice), indiferent de densitatea de sarcina termica, incadrand spatiile repective
in risc de incendiu 4
- mare daca in spatiile respective se utilizeaza sau depoziteaza materiale ori substante
combustibile ( Ix arhive, biblioteci, sisteme de multiplicare)
- mijlociu daca in spatiile respective se utilizeaza foc deschis ( Ix centrale termice
,bucatarii, oficii de preparari calde, laboratoare)
mic pentru alte categorii ( clase de curs , sali de sport fara tribune, birouri, cancelarie ,
amfitrate, sali de intruniri fara a fi sali aglomerate sau cu aglomerari de persoane , sali de mese,
vestiare, grupuri sanitare)
Pentru intreaga constructie sau compartiment de incendiu din constructie riscul de
incendiu considerat va fi cel mai mare daca riscul respectiv reprezinta minim DBJ din volumul
constructiei.
(1) In spatiile tehnice din scoli si depozite de materiale, alimente, centrale termice riscul de
incendiu este apreciat in functie de4
tipul activitatilor desfasurate
caracteristicile de ardere a materialelor si substantelor utilizate, prelucrate sau depozitate
densitatea sarcinii termice
(2) *iscul de incendiu este definit prin categoria de pericol de incendiu astfel4
categoria < si F ( FI D a, b), definite ca posibilitati de incendiu si explozie volumetrica ,
ceea ce impune risc foarte mare de incendiu
categoria 7( FI@), definite ca posibilitati de incendiu-ardere ceea ce va conduce la
incadrarea in risc mare de incendiu
categoria $ ( FI" a), definite ca zone in care exista foc deschis sub orice forma, in
absernta de substante combustibile , ceea ce conduce la risc mediu
categoria I( FI" b), definite ca zone in care exista materiale sau substante
incombustibile in stare rece sau substante combustibile in stare de umiditate inaintata , peste
#BJ, ceea ce conduce la incadrarea in risc mic de incendiu

Factorii care stabilesc periculozitatea constructiei sunt:
Factorul q
(1) 6actorul ?R? ia in considerare densitatea sarcinii termice existenta in incaperea sau
compartimentul de incendiu supus evaluarii.
(2) Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata
sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de
determinare a pericolului de incendiu.
29
(3) Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate dega.a prin combustie
completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente in spatiul afectat de
incendiu.$eterminarea sarcinii termice in constructii se calculeaza conform S+<S "B;BD-@G;
(4) Spatiul luat in considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un
compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice) sau,
dupa caz, o parte a acestuia (o incapere sau un grup de incaperi, unul sau mai multe niveluri etc.).
(5) Sarcina termica ( S
Q
) se determina cu relatia4
n
S
Q
M N
i
&
i
in &P ( " ) in care4

i 1
N
i
puterea calorifica inferioara a unui material sau substanta , in &P-Hg (pentru gaze, in
&P-m
N
3
)5
&
i
masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare, in Hg (
pentru gaze, in m
N
3
)5
nnumarul materialelor substantelor de acelasi fel aflate in spatiul luat in considerare.
6) Se vor lua in considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt in
interiorul cladirii sau care intra in componenta elementelor de constructii, instalatii, inclusiv cele
din componenta pardoselilor, tamplariei, finisa.elor (exceptand zugravelile si vopsitoriile),
izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambala.elor etc.
(7) $ensitatea sarcinii termice ( R
s
) se determina cu relatia4
S
Q
N
s
M in &P-m
@
( @ ) in care4
<
s
S
Q
Sarcina termica in &P5
<
s
suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul luat in considerare in m
@
.
>alorile factorului q functie de densitatea de sarcina termica
Incarcarea termica ( densitatea sarcinii termice) Q
m
Tabel 1
Densitatea sarcinii
termice q
m
Factorul
q
Densitatea sarcinii
termice q
m
Factorul q
Pana la 50 0,6 1.201 - 1.680 1,6
51 - 75 0,7 1.681 - 2.500 1,7
76 - 105 0,8 2.501 - 3.500 1,8
106 - 150 0,9 3.501 - 5.000 1,9
151 - 210 1,0 5.001 - 7.000 2,0
211 - 300 1,1 7.001 - 10.000 2,1
301 - 420 1,2 10.001 - 14.000 2,2
421 - 600 1,3 14.001 - 20000 2,3
601 - 840 1,4 20.001 - 28.000 2,4
841 - 1.200 1,5 Peste 28000 2,5
Factorul c
(1) 6actorul c ia in considerare periculozitatea substantelor si materialelor (echipamente,
materiale, mobilier) existente in spatiul supus analizei .
(2) Potrivit prevederilor normativului P ""#;;, materialele si substan'ele se clasifica in
clasele de periculozitate, precizate 2n anexa "4
>alorile factorului c in functie de perculozitatea materialelor 3i substan'elor sunt precizate
2n +abelul @.
Tabel 2
Periculozitatea materialelor Caracteristici Factoru
30
si substantelor l c
f1r1 periculozitate P1- incombustibile yi P2-A 1,00
( cu periculozitate redus1 P2-B yi P2-C 1,05
( cu periculozitate medie P3-A, P3-B yi P3-C 1,10
( cu periculozitate mare P4-A, P4-B yi P4-C 1,20
( cu periculozitate mare P4- D, P4-E yi P4-F 1,40
Factorul r
(1) 6actorul ?r? ia in considerare pericolul rezultat de fumul dega.at in urma arderii
( culoare, densitate, opacitate, cantitate).
(2) $upa emisia de fum, substantele si materialele se clasifica in trei clase de pericol
(stabilite prin test, in raport de absorbtia fluxului luminos) astfel4
a) Pericol de fum mic (daca absorbtia fluxului luminos(opacitatea) W AB J, putanduse
vedea la o distanta de minim "B m5 Ix hartia, lemnul, fibrele si firele naturale
b) Pericol de fum mediu ( absorbtia fluxului luminos(opacitatea) ABJW r W ;B J Ix 4
tesaturile realizate din fire naturale in amestec cu fire sintetice, foliile de polietilena si
polipropilena, produsele din piele
c) Pericol de fum mare ( absorbtia fluxului luminos( opacitatea )Y;B J nu se vede la @ m
Ix4produsele din cauciuc, mase plastice, poliuretan, vopselele. 7elelalte materiale se clasifica
prin asimilare.
>alorile factorului r in functie de pericolul fumului sunt precizate 2n +abelul D.
Tabel 3
Gradul de fum (prin test) Pericolul dat
de fum
Factorul r
3 absorbtia fluxului luminos WABJ Mic 1,0
2 absorbtia fluxului luminos ABJ;BJ Mediu 1,1
1 absorbtia fluxului luminos Y;B J Mare 1,2
Factorul k
(1) 6actorul H ia in considerare toxicitatea - coroziunea produselor rezultate prin ardere pe
timpul incendiului.
(2) $upa toxicitatea produselor de ardere, substantele si materialele se pot clasifica in
urmatoarele clase de pericol4
a) pericol mic 5
b) pericol mediu5
c) pericol mare.
(3) In lipsa unor date oficiale privind incadrarea produselor de ardere in raport de toxicitatea
pe care o prezinta pentru om se pot utiliza urmatoarele criterii4
a) in clasa de pericol mic se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care prin
ardere dau ca produse de ardere in general bioxid de carbon si vapori de apa (exemple4 lemnul,
hartia, textilele realizate din fibre naturale, zaharul, tutunul si altele asemenea), nerezultand
combinatii ale oxigenului cu alte elemente ori particule grele 5
b) in clasa de pericol mediu se pot incadra materiale, substante si marfuri care prin ardere
dau bioxid de carbon, vapori de apa si alti produsi secundari cum sunt funinginea, aerosoli etc.
(exemple4 articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice poliesterice)5
c) in clasa de pericol mare se pot incadra materialele, substantele si marfurile care prin
ardere dau, pe langa bioxid de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici, in care apar
combinatii cu clorul, sulful, azotul, cianul (exemple4 carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre
sintetice poliamidice , P>7 etc).
>alorile factorului k in functie de pericolul de toxicitate sunt precizate 2n +abelul =.
Tabel 4
31
Gradul de pericol de toxicitate sau
coroziune al fumului si gazelor fierbinti
Factorul k
Mic 1,0
Mediu 1,1
Mare 1,2
Factorul e
(1) 6actorul e ia in considerare inaltimea utila a constructiei.
(2) Pentru diferentiere, constructiile parter se pot imparti in trei grupe, func'ie de 2n1l'imea
m1surat1 de la locul de sta'ionare a autospecialelor de interven'ie4
a) inaltime pana la G,BB m5
b) inaltime cuprinsa intre G ( "B m5
c) inaltime peste "B m.
(3) 7onstructiile cu mai multe niveluri se diferentiaza in functie de regimul de inaltime
(numarul de eta.e).
>alorile factorului e in functie de inaltimea construc'iei sunt precizate 2n +abelele A., C. 3i
G.
a) Cladire parter Tabel 5
Inaltimea utila Factorul e Factorul e Factorul e
Qm <210 M1/mp 210 <Qm <840 M1/mp Qm >840 M1/mp
H > 10 m 1,00 1,25 1,50
7m < H < 10 m 1,00 1,15 1,30
H < 7 m 1,00 1,00 1,00
b) Cladire subsol Tabel 6
Primul nivel al subsolului -3 m e1,00
Al 2-lea nivel al subsolului -6 m e1,50
c)Cladire parter si mai multe nivele Tabel 7
Etajul 6 < 19 m 1,80
Etajul 5 < 16 m 1,75
Etajul 4 < 13 m 1,65
Etajul 3 < 10 m 1,50
Etajul 2 < 7 m 1,30
Etajul 1 < 4 m 1,00
Parter 1,00
Factorul i
6actorul i ia in considerare contributia adusa d.p.d.v al clasei de reac'ie la foc de
materialele si elementele de constructie din structura portanta a constructiei cat si elementele
fatadei si invelitorilor acoperisului .
(2) In raport de materialele utilizate la structura portanta, constructiile se pot grupa in
a) constructii avand structura portanta din materiale (beton, metal, piatra), clasa de reac'ie la
foc <" sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
b) constructii avand structura portanta realizata din elemente combustibile clasele de reac'ie
la foc minimum <@sD,d", FsD,d" sau 7sD,d" (clasele de combustibilitate 7", sau 7@)5
c) constructii avand structura portanta realizata elemente combustibile clasele de reac'ie la
foc minimum $sD,d", sau <@sD,d@, FsD,d@, 7sD,d@, $sDd@, Id@ 3i 6 (clasele de combustibilitate
7D, sau 7=)5
In raport de materialele utilizate la realizarea fatadelor si invelitorilor, constructiile se pot
grupa in urmatoarele categorii4
32
a)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din materiale clasa de reac'ie la foc <"
sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
b)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din elemente multistrat clasele de
reac'ie la foc minimum <@sD,d", FsD,d" sau 7sD,d" (clasele de combustibilitate 7", sau 7@)5
c)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din elemente combustibile (lemn,
mase plastice, carton asfaltat) clasele de reac'ie la foc minimum $sD,d", sau <@sD,d@, FsD,d@,
7sD,d@, $sDd@, Id@ 3i 6 (clasele de combustibilitate 7D, sau 7=).
>alorile factorului i isunt precizate 2n +abelul #.
Tabel 8
Material structura
portanta
Fatade/ acoperis
Incombustibile
A1/A2 s1,d0
Panouri de
inchidere
A2s3d1, Bs3d1
Cs3d2
Combustibile
Ds3d1, As2s3d2
Bs3d2 Cs3 d2
Ds3d2 Ed2 F
Incombustibile
A1/A2 s1,d0
",BB ","B ",@B
Panouri de inchidere
A2s3d1, Bs3d1 Cs3d2
","B ",DB ",=B
Combustibile
Ds3d1, As2s3d2
Bs3d2 Cs3 d2
Ds3d2 Ed2
F
",@B ",=B ",CB
Factorul g
(1) 6actorul g ia in considerare suprafata care poate fi cuprinsa de incendiu precum si
forma suprafetei respective.
(2) 8a aceeasi suprafata si la aceleasi materiale utilizate, riscul de propagare este invers
proportional cu raportul lungime-latime (timpul de incendiere totala prin propagare directa este
mai mic la constructiile avand lungimea mult mai mare decat latimea).
(3) <ctiunea de limitare a propagarii incendiilor este cu atat mai usoara cu cat raportul
lungime- latime este mai mare.
>alorile factorului g sunt precizate 2n +abelul ;.
L : l Raportul lungime/latime al compartimentului de incendiu Factor de amploare(g)
Tabel 9
8:1 7:1 6:1 5:1 4:1 3:1 2:1 1:1 g
800 770 730 680 630 580 500 400 0,4
1200 1150 1090 1030 950 870 760 600 0,5
1600 1530 1450 1370 1270 1150 1010 800 0,6
2000 1900 1800 1700 1600 1450 1250 1000 0,8
2400 2300 2200 2050 1900 1750 1500 1200 1,0
4000 3800 3600 3400 3200 2900 2500 2000 1,2
6000 5700 5500 5100 4800 4300 3800 3000 1,4
8000 7700 7300 6800 6300 5800 5000 4000 1,6
10000 9600 9100 8500 7900 7200 6300 5000 1,8
12000 11500 10900 10300 9500 8700 7600 6000 2,0
14000 13400 12700 12000 11100 10100 8800 7000 2,2
16000 15300 14500 13700 12700 11500 10100 8000 2,4
18000 17200 16400 15400 14300 13000 11300 9000 2,6
20000 19100 18200 17100 15900 14400 12600 10000 2,8
33
22000 21000 20000 18800 17500 15900 13900 11000 3,0
24000 23000 21800 20500 19000 17300 15100 12000 3,2
26000 24900 23600 22200 20600 18700 16400 13000 3,4
28000 26800 25400 23900 22200 20200 17600 14000 3,6
32000 30600 29100 27400 25400 23100 20200 16000 3,8
36000 34400 32700 30800 28600 26000 22700 18000 4,0
40000 38300 36300 35300 31700 28800 25200 20000 4,2
44000 42100 40000 37600 34900 31700 27700 22000 4,4
52000 49800 47200 44500 41300 37500 32800 26000 4,6
60000 57400 54500 51300 47600 43300 37800 30000 4,8
68000 65000 61800 58100 54000 49000 42800 34000 5,0

MASURILOR DE PROTECTIE M - FACTORUL M
(1) 6actorul masurilor de protectie (&) ia in considerare toate masurile de protectie
adoptate si realizate pentru diminuarea riscului potential de incendiu.
Masurile de protectie reprezinta produsul dintre
& M ! x S x 6 unde4
N factor al masurilor generale de protectie pentru cladiri supuse evaluarii (dotarea
cu stingatoare5 echiparea cu hidranti interiori si exteriori5 existenta si siguranta sistemului de
alimentare cu apa5 distanta de la hidrantii exteriori pana la caile de acces in constructie5 nivelul
de instruire al personalului)5
(2) Valorile factorilor n
"
, n
@
,n
D
,

n
=
3i n
A
sunt date 2n tabelele "B,"","@,"D 3i "= 3i
! M n
"
x n
@
x n
D
x ZZ x n
n
.
n
1
dotarea cu stingatoarelor conform normele de dotarea specifice
Tabel 10
Stingatoare $otare conform
normelor
Ixista stingatoare
dar insuficiente
8ipsa stigatoare
sau neintretinute
>aloare factor n
"
",BB B,;B B,#B
n
2
existenta hidrantilor interiori
Tabel 11
/idranti interiori $otare conform
normelor ori nu este
obligatorie dotarea
Ixista hidranti dar
nu sunt echipati
conform standard
Prin norme era se
impunea echiparea dar nu
au fost prevazuti
>aloare
factor n
@
",BB B,;B B,#B
n
3
alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa5
Tabel 12
<limentarea cu apa din
reteau localitatii
$in gospodarie de apa incendiu
proprie
$in surse naturale
<sigura presiunea si
debitele necesare
n
D
M ",BB
<sigura presiunea si debitele
necesare.
Ixista doua surse de alimentare cu
energie a pompelor de incendiu
n
D
M ",BB
Ixista sursa si sunt rampe
amena.ate pentru masinile de
stingere
n
D
M B,GB
34
*eteaua nu asigura
debitele necesare
n
D
M B,;B
<sigura presiunea si debitele
necesare
Ixista o singura sursa de
alimentare cu energie
n
D
M B,#B
Ixista sursa dar nu exista
amena.ari pentru masinile de
stingere
n
D
M B,CB
!u asigura debitele si
presiunile necesare
n
D
M B,#B
!u asigura presiunea si debitele
necesare
Ixista o singura sursa de
alimentare cu energie
n
D
M B,GB
!u este sursa de apa
n
D
M B,AB
n
4
distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie conform !P B#CBA
Tabel 13
Primul hidrant la distanta
d W "@B m
Primul hidrant la distanta W d
W"AB m pentru interventii cu
motopompe
Primul hidrant la distanta d W@BB m
Pentru interventie cu autospeciale
n
=
M ",BB n
=
M ",BB n
=
M ",BB
In cazul in care distanta pana la hidrant nu se incadreaza in distantele minime se va diminua
factorul la B,;B .
In cazul in care nu exista hidranti stradali se va diminua factorul la B,#B
n
5
existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire
Tabel 14
Ixista personal inclusiv pe
timpul noptii si este instruit
!u exista personal pe timpul
noptii , personalul este instruit
!u exista personal pe timpul
noptii personalul nu este instruit
n
A
M ",BB n
A
M B,;B n
A
M B,#B
S factor al masurilor speciale de protectie
(1) >aloarea factorului S (semnalizarea incendiilor5 alarmarea si anuntarea 5 interventia
forte si mi.loace 5 distanta si timpii de raspuns 5 echiparea cu instalatii automate de stingere 5
sisteme sau instalatii pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti), reprezint1 produsul
factorilor s
n
.
(2) Valorile factorilor s
"
, s
@
, s
D
,

s
=,
s
A
, s
C
3i s
G
sunt date 2n tabelele "A,"C,"G,"#, ";, @B 3i @". ,
iar S M s
"
x s
@
x s
D
x ZZ x s
n.
s
1
observarea /semnalizarea incendiilor;
Tabel 15
Detectarea incendiului ( s
1
) >aloare s
"
Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice in zona
inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere
",BA
Se executa verificari prin rond la cel mult @ ore de un serviciu privat cu
personal permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere
","B
$etectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de detectare in
perfecta stare de functinare cu semnalizare la echipe de interventie mobile cu
care este contract
",@B
$etectarea incendiului se asigura prin instalatii automate in perfecta stare de
functinare cu semnalizare la centrala cu supraveghere permanenta
",=A
$aca exista camere de luat vederi se adauga B,@B la valoarea pentru detectarea incendiului
35
s
2
alarmarea si anuntarea fortelor de interventie ;
Tabel 16
Alarmarea si anuntarea ( s
2
) >aloare s
@
<larmarea si anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la paza ",BB
<larmare si anuntarea se face dintrun loc in care exista permanent un salariat
cu un telefon sau de catre echipa.ele mobile
",BA
<larmare-anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de
semnalizare , instalatiei sprinHler ori la vizualizarea pe monitor
","B
<larmare-anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul centralei de
semnalizare,instalatiei sprinHler,vizualizarea monitorului
",@B
s
3
interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta
Tabel 17
6ara serviciu
privat
Serviciu privat de
categoria a IIa
Serviciu privat propriu
7ategoria a I> a sau
a > a
Serviciu privat extern
ori serviciu public de
categoria a I> a sau
a > a
s
D
M ",BB s
D
M ","B s
D
M ",DB s
D
M ",@B
Serviciu de categoria a IIa avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor doar
echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv cele de supraveghere 3i punere 2n func'iune a
instala'iilor speciale de prevenire 3i stingere a incendiilor5
Serviciu de categoria a I>a avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor un
echipa.-o grup1 la o autospecial1 de interven'ie 3i echipe specializate, pe tipuri de riscuri5
Serviciu de categoria a >a avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor dou1
sau mai multe echipa.e-grupe la dou1 sau mai multe autospeciale de interven'ie 3i echipe
specializate, pe tipuri de riscuri.
s
4
interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta
Tabel 18
Garda interventie
(@ masini)
Statie
(= masini)
Sectie
(C masini)
$etasament
(# masini)
s
=
M ",@B s
=
M ",DB s
=
M ",=B s
=
M ",AB
s
5
distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie
Tabel 19
$istanta W "B Hm
+imp max "B minute
"B Qm W $istantaW"A Hm
+imp max "A minute
$istanta Y "A Hm
+imp Y "A minute
s
A
M ",BB s
A
M B,;B s
A
M B,#B
s
6
echiparea cu instalatii automate de stingere
Tabel 20
Instalatie de stingere tip
sprinHler
Ixista
s
6
1,70
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,70
Instalatie de stingere tip drencer
sau apa pulverizata cu pornire
automata
Ixista
s
6
1,50
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,70
36
nstalatie de stingere tip drencer
sau cu apa pulverizata cu pornire
manuala
Ixista
s
6
1,20
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,80
Instalatie de stingere cu gaz
inert, aerosoli , cu comanda
automata
Ixista
s
6
1,40
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,80
s
7
echiparea cu trape de evacuare fum si gaze
Tabel 21
Instalatii sau trape de evacuarea
fumului si gazelor fiebinti
Ixista
s
7
1,20
!u sunt obligatorii
s
7
1,00
!u a fost prevazuta
s
7
0,80
(1) F factor al masurilor de protectie aplicata constructiei (gradul de rezistenta la
foc5 rezistenta la foc a separarilor pe verticala si orizontala5 destinatiei sau categoriei de pericol ,
cu gradul de rezistenta la foc si cu numarul de nivele ori cu aria maxim admisa,), se calculeaz1
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
.
(2) Valorile factorilor f
"
, f
@
, f
D
,

f
=,
f
A
, sunt date 2n tabelele @@, @D, @=, @A 3i @C.
f
1
rezistenta la foc a structurii portante a constructiei corelatie tab 3.2.5 din P 118
Tabel 22
Gradul de
rezistenta la foc al
construc(iei
Solutia constructiva conform normelor , privind
regimul de nl(ime
Factorul f
1
Gradul I orice tip de cladire 1,50
Gradul II exclus pentru cladiri inalte 3i foarte inalte 1,40
Gradul III cladiri cu max D niveluri 3i maximum =#B de persoane 1,20
Gradul. IV cladiri cu max @ nivele 3i maximum =#B de persoane 1,10
Gradul. V cladiri cu un nivel 3i maximum =#B de persoane 1,00
(D) Pentru grdul de rezisten'1 la foc III > prin hotarare scrisa a investitorului si cu masuri
compensatorii se admite un nivel suplimentar , atunci valoarea f
"
scade cu B,"B
(4) In cazul oricarei necorelari din tabelul de mai sus, factorul f
"
se diminueaza cu o
valoare egala cu B,=B
Factorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu f
2
corelare cu tab 3.2.4 din P118
Tabel 23

Grad de rezistenta
la foc
<ria maxima a compartimentului (m
@
) *estrictii factorul f
@
37
Gradul I II @ABB @ABB orice fel de
cladiri
",BB
Gradul III "#BB "#BB 7ladiri cu max
A nivele
",BB
Gradul I> "=BB "BBB 7ladiri cu max
D nivele
",BB
Gradul > "BBB #BB !umai cladiri
cu un nivel
",BB
(5) Prin hotararea scrisa a investitorului si prin luarea de masuri compensatorii se admit
suprafete mai mari, dar valoarea f
@
scade cu B,"B.
(6) $aca exista instalatii automate de semnalizare suprafata construit1 poate fi marita cu
@AJ
$aca este echipata cu instalatii sprinHler suprafata maxima la sol poate sa creasca cu
"BBJ . In aceste cazuri f
@
ramane la aceeasi valoare .
(7) In cazul oricarei necorelari din tabelul de mai sus, factorul f
@
se diminueaza cu o
valoare egala cu B,@B.
Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri ( f
3
)
Tabel 24
Situatii posibile f
3
Scoala este o constructie independenta 1,00
Ixista separare cu elemente antifoc fata de alte destinatii daca scoala este in
cladiri comasate sau grupate
1,00
!u exista toate cerintele privind separarea antifoc fata de alte destinatii in cazul in
care scoala este in cladiri comasate sau grupate ( pe verticala sau pe orizontala)
0,85
!u sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte destinatii 0,70
Desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari ( f
4
)
Tabel 25
Situatii posibile f
4
Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc 1,20
!u este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural) 1,00
!u se asigura desfumarea 0,80
Factorul privind siguranta cailor de evacuare ( f
5
)
Tabel 26
7aile de evacuare trebuie sa respecta in totalitate conditiile normativ f
5
1,50
!r fluxuri ( capacitatea un flux pentru cladiri de invatamant conf tab D.C.= din
P""# adica GA persoane si AB persoane pentru prescolari
_
!umarul cailor de evacuare obligatoriu minim @ cai de evacuare distincte si
independente con fart =.@."BD din P""#
`
38
<lcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari conform art =.@."BA si gabarite
cailor de evacuare latimea conform art =.@."BC din P""#
`
7omportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab =.@."BA din P""# `
8ungimea si timp de evacuare intro una sau @ directii conform tab =.@."B; sau
tab =.@.""B din P""#
`
,bserva'ie
Pentru a se acorda valoarea maxima de ",AB trebuie indeplinite simultan toate ce A criterii
$aca nu se respecta unul sau mai multe criterii valoarea se diminueaza la
f
5
1,00 pentru o cerinta neindeplinita
f
5
0,80 pentru doua conditii neindeplinite
f
5
devine 0,50 pentru D conditii neideplinite
Factorul privind iluminatul de siguranta in cladire f
6

Tabel 27
Iluminat de siguranta Ixista si este functional !u exista sau este defect
7onorm IG-@B"" f
6
1,00 f
6
0,80
FACTORUL DE GRAVITATE
(1) Pentru aprecierea nivelurilor de gravitate pentru constructii publice se au in vedere
urmatoarele consecinte posibile4
consecinte minore usoare deteriorari ale sistemelor materiale5
consecinte semnificativevatamari corporale usoare (loviri, raniri, arsuri) si-sau
intoxicari usoare ale unui numar limitat de persoane (max. =) si-sau deteriorarea sistemelor
materiale generand perturbarea defasurarii normale a activitatii5
consecinte gravevatamari corporale usoare si-sau intoxicarea unui numar limitat de
persoane (peste =) si-sau distrugerea importante ale sistemelor materiale5
consecinte foarte grave vatamari corporale si-sau intoxicari grave ale mai
multor persoane (peste =) sau decesul unui numar limitat de persoane ("D) si-sau distrugerea
permanenta a sistemelor materiale5
consecinte deosebit de grave decesul mai multor persoane (peste D)
(2) Valorile factorului de gravitate in functie de numarul de persoane si numarul de nivele
intro cladire se precizeaz1 2n tabelul @#.
Factorul G
Tabel 28
+ipul cladirii Gravitatea
Persoane -nivel
pW "BB
Persoane pe nivel "B"
W p W ABB
Persoane pe nivel
pYABB
PUA pana la PUC @,BB @,@B @,AB
PUD pana la P U = ",#B ",;B @,BB
PU @ ",AB ",CB ",GB
PU" ",DB ",=B ",AB
P ",@B ",DB ",=B
PUNEREA N PERICOL (B)
(1) 6ormula de baza4 punerea in pericol de incendiu (B) este definita ca produsul tuturor
factorilor de pericol (P), impartit la produsul tuturor factorilor de protectie (&).
P
B
M
(2) Produsul marimilor care influenteaza pericolul , numit ~ pericol potential (P) se
compune din factorii de pericol relativi la continutul cladirii si de factorii inerenti cladirii insasi.
39
FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - FACTORUL A
(1) 6actorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui incendiu.
(2) In lipsa unor date referitoare la probabilitatea de aparitie a incendiilor, in practica
factorul < ia in considerare4
prezenta materialelor si surselor de aprindere
temperaturi ( de inflamabilitate, de aprindere ,de autoimflamare)
tendinta de autoaprindere
intervalul de explozie
energia minima de aprindere
continutul de oxigen
viteza de ardere
(1) Sursele posibile de aprindere generate de
a) factorul uman4
ordinea si disciplina
intretinerea instalatiilor
exploatarea instalatiilor
b) surse clasice de aprindere
cu flacara4
deschisa5
flacara inchisa.
de natura electrica4
arcuri si scantei electrice5
scurtcircuit5
efect termic al curentului electric.
de natura termica4
obiecte incandescente sau supraincalzite5
caldura dega.ata de aparate termice.
aprindere naturale
( trasnet5
datorate exploziilor.
(2) In corelare cu sursele posibile de initiere a unui incendiu prezentate,
conditiile(impre.urarile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea pot fi4
utilizarea defectuoasa a sistemelor si mi.loacelor de incalzire ori folosirea celor
improvizate5
executarea lucrarilor cu foc deschis fara respectarea regulilor si masurilor specifice p.s.i.5
utilizarea si exploatarea instalatiilor electrice si echipamentelor cu defectiuni si-sau
improvizatii si-sau de catre personal necalificat5
receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati5
neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte)
impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de dispozitive
necalibrate corespunzator sau improvizate5
utilizarea defectuoasa a instalatiilor utilitare de gaz, ventilareclimatizare5
fumatul in locuri cu risc mediu si mare de incendiu5
scurgeri (scapari) de produse inflamabile5
nereguli organizatorice5
trasnet.
Factorul pericolului de activare ( A ) este mediu avand valori intre 1,00 < A < 1,2
functie de materialele,sursele si impre.urarile favorizante constate in analiza de evaluarea a
riscului
40
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
Pentru a fi operationale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu
acceptat. 7uantificarea poate fi prezentata sub forma unui numar abstract fata de care se face
comparatia riscului de incendiu efectiv care caracterizeaza constructia analizata.
(2) Potrivit prevederilor !ormelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul de
incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat4
*
i
*
a
(3) In metoda matematica riscul de incendiu acceptat se cuantifica in raport de un nivel de
risc general acceptat pentru categoria de constructie in discutie. <utorii metodelor exprima
riscul acceptat in raport de riscul de incendiu redus amplificat cu un coeficient supraunitar
*
a
M p
H,E
x *
i r
in care4
p
H,E
M coeficient de ierarhizare
*
ir
M riscul de incendiu redus (mic)
(4) 7oeficientul de ierarhizare are valoarea intre ","B",DB fiind minim pentru invataman
prescolar si maxim pentru invatamant gimnazial
*iscul de incendiu redus se considera *
ir
M"4
*
a
M p
H,E
x *
ir
in care *
ir
M "
SECURITATEA LA INCENDIU
(1) Pe baza conditiei prevazute in 9!ormele generale de prevenire si stingere a
incendiilor: ca riscul de incendiu efectiv sa nu depaseasca riscul de incendiu admis se considera
ca securitatea la incendiu este asigurata ori de cate ori este indeplinita conditia 4 Sig 1
(2) In toate cazurile, scenariul de securitate la incendiu se verifica printro evaluare a
riscului
(3) Se considera ca un scenariu de securitate la incendiu poate fi acceptat daca masurile de
protectie acopera riscul de incendiu. Variantele care nu asigura conditia de mai sus nu pot fi
luate n considerare.
CONTROLUL RISCULUI DE INCENDIU
8ucr1rile de identificare 3i evaluare a riscului de incendiu se finalizeaz1 prin recomand1ri
privind controlul riscului de incendiu.
7ontrolul riscului de incendiu presupune4
a) urm1rirea cu predilec'ie a factorilor de risc care se pot modifica cu cea mai mare
frecven'15
b) men'inerea m1surilor de protec'ie pasiv1 luate 2n considerare in scenariile de securitate la
incendiu 5
c) men'inerea performan'elor m1surilor de siguran'1 2n func'ionare aplicate instala'iilor,
sistemelor 3i echipamentelor utilitare5
d) men'inerea 3i-sau 2mbun1t1'irea privind preg1tirea 3i instruirea salaria'ilor
e) supravegherearespect1rii regulilor de prevenire a incendiilor de c1tre utilizatori5
f) 2mbun1t1'irea sistemului de indicatoare, avertizare, de interdic'ii 3i de orientare a
utilizatorilor
41
EXEMPLE DE CALCUL
A. SCOALA GENERALA CLS I- VIII
1.1. .Amplasare 4 loc .................... , $P ................... , .ud
1.2. Regim de inaltime 4 cladiri civile( publice) cu regim obisnuit , din care corpul <
parter si eta. si corpul F parter
1.3. Tipul caldirii - functiuni 4 cladirile se incadraza in categoria cladirIlor publice (civile)
de invatamant , in care sunt amena.ate spatii si incaperi pentru 4
a) functiunea principala ( activitati de invatamant prescolar, primar si gimanzial 5
b) functiuni secundare birouri,cancelarie, magazii
1.4. Clasa de importanta III si categoria de importanta C ( normala )
1.5.Dimensiuni
Incinta scolii are suprafata de =BA# m
@
In incinta exista 4
7orpul < cladirea PU" cu clase I>III , laborator, cancelarie , cu suprafata construita
<cM ="= m
@
, inaltimea C,"A m volumul > M @A=C m
D

7orpul F cladire parter cu Sali pentru gradinita, sala de clase, sala de sport cu suprafata
construita construita <M =@G,#B m
@
, inaltimea D,AB m volumul > M "=;G m
D

grup sanitar cu `7
magazie
put de apa
7ele @ cladirii sunt compartimente de incendiu individuale desi distanta cea mai scurta
este de A,C m fata de "B m conform tab @.@.@ din P""# existand un perete plin fara goluri din
zidarie cu *6 minim D ore la cladira corp F cu rol de zid antifoc
1.6. In corpul A , P+1 , exista urmatoarele incaperi :
La Parter
hol acces cu usa in doua canate
cabinet director
oficiu preparae si servit masa
cancelarie cu @B locuri
secretariat
clasa curs primar @B locuri
clasa de curs primar @B locuri
clasa de curs primar @B locuri
42
clasa de curs gimnazial @A locuri
casa de scari cu iesire direct in exterior
hol de acces cu usa in doua canate
hol central de circulatie
casa de scari pentru acces la eta.
La etaj
laborator de informatica cu @B locuri
magazie aferenta laboratorului
arhiva
casa de scari de la parter
hol de circulatie
clasa de curs gimnazial cu @A locuri
clasa de curs gimnazial cu @A locuri
clasa de curs gimnazial cu @A locuri
clasa de curs gimnazial cu @A locuri
casa de scari evacuare de la eta.
Cladire corpul B parter
hol acces cu usa in doua canate
magazie diverse
incapere materiale curateniesala de sport cu @ vestiare pe sexe
hol acces la sala de sport cu usa intrun canat cu iesire in exterior
sala de curs cu "C locuri
clasa de curs prescolar gradinita cu @B locuri
clasa de curs prescolar ( gradinita cu @B locuri
magazie de materiale de sport
hol de circulatie

1.7. Programul de lucru 4 @ schimburi de la #.BB la ";.BB
1.8. Prezenta persoanelor 4 in timpul programului de lucru
1.9. Structura si elementele de constructie
7onstructia este realizata din 4
- stalpi din b.a 7B
- plansee din b.a , 7B
- pereti exteriori neportanti din zidarie de caramida7B
- pereti interiori din zidarie de caramida 7B,
- acoperis cu pod , invelitoare din tabla si suportul continuu al invelitorii din lemn
- tamplarie de P>7 cu spatii vitrate termopan
1.10. Instalatii utilitare
a) Instalatii de incalzire 4
Incalzirea se asigura cu sobe cu lemne, in fiecare incapere existand cate o soba .
b) instalatii electrice
Sunt instalatii electrice de iluminat si prize , curenti slabi, alimentarea fiind din sistem
electroenergetic local, bransamentul fiiind pe fatada principala si tabloul electric fiind amplasat
pe hol de acces . la parter si la eta. exista cate un tablou electric pentru sigurante fuzibile
Iluminatul se asigura cu lampi fluorescente +FS
Protectii asigurate 4exista sigurante automate iar pozarea circuitelor electrice este realizata
sub tencuiala , pe materiale incombustibile.
c) ventilatie climatizare ( nu a fost prevazuta
d) consumatori de siguranta la foc si mod de alimentare 4nu este cazul
1.11 Acces- evacuare
43
<ccesul in incinta scolii se asigura din $P ZZZ.prin poarta simpla pentru elevi respectiv
pe poarta dubla de A,BB m latime pentru vehicule .
<ccesul in corpul < , cladirea PU" , se face prin usa principala de ",=B m latime si pe o usa
secundara de ",=B m latime, iar la eta. pe doua scari deschise cu latimea de @.@B m . Ivacuarea se
asigura prin cele doua usi duble si pe o usa intrun canat de B,;B m latime cu iesire direct din
scara de evacuare . Ivacuarea se asigura in doua directii
In corpul F , cladire parter , accesul se asigura pe o usa dubla cu latime de ",=B m .
Ivacuarea se asigura pe usa dubla si pe o usa intrun canat de B,;B m direct din zona holului de
acces in sala de sport in doua directii
1.12. Numar de persoane 4
In corpul A pot fi 4
- 8a parter 4 ;A persoane din care "B cadre didactice si #A elevi la programul de
dimineata
- 8a eta. 4 "@A persoane din care A cadre didactice si "@B elevi la programul de
dimineata
In corpul B pot fi GB de persoane din care = cadre didactice si C= de elevi si prescolari
CAPITOLUL 2. RISCUL DE INCENDIU
2.1. In 7orpurile < si F sunt amena.ate urmatoarele incaperile si spatiile , care sunt
incadrate la urmatoarele nivele de risc de incendiu 4
sali de clasa risc mic de incendiu
cancelarie ( risc mic de incendiu
secretariat ( risc mic de incendiu
oficiu ( risc mi.lociu de incendiu
arhiva ( risc mare de incendiu
vestiare ( risc mic de incendiu
sala de sport ( risc mic de incendiu
laborator informatica ( risc mi.lociu de incendiu
magazie echipamente sport (categoria 7 pericol de incendiu ( risc mare
magazie diverse ( categoria 7 pericol de incendiu ( risc mare
incapere materiale curatenie ( categoria 7 pericol de incendiu ( risc mare
magazie materiale didactice ( categoria 7 pericol de incendiu ( risc mare

2.2. 6iecare corp de cladire constitue cate un compartiment de incendiu intrucat desi nu este
asigurata distanta de "B m intre cele doua cladiri, exista ca masura compensatorie perete plin fara
goluri la 7orpul F ,in zona de A,C m cu rol de perete antifoc .
Cele doua corpuri de cladiri se incadreaza la risc mic de incendiu intrucat incaperile cu
destinatie sali de clasa reprezinta peste CB J din spatii
2.3. Starea de pericol de incendiu este definita sau determinata de existenta materialelor si
substantelor combustibile ,de prezenta unor surse de aprindere(energie), a mi.loacelor care le pot
genera precum si de aparitia unor impre.urari favorizante care permit trecerea energiei sursei
catre sistemul inflamabil.
In scoala exista 4
a) materiale si finisaje combustibile de tipul 4
mocheta , mobilier , hartii, birotica, lambriuri , calculatoare,carti,parchet
b) sursele de aprindere contin energia necesara aprinderii materialelor combustibile.
*apiditatea initierii si modul de manifestare depind de puterea energetica a sursei . 7antitatea de
energie a sursei trebuie sa fie egala sau superioara energiei minime de aprindere a materialului
sau substantei 4
Surse potentiale de aprindere in sediul bancii
44
- scantei si arce electrice5
- efectul termic al curentului electric5
- foc (flacara) deschisa si-sau efectuarea lucrarilor cu foc deschis,
- fumatul.
- .ar nestins
- arson( actiune intentionata sau iresponsabila a unor persoane)
c) Imprejurari favorizante constau in principiu in producerea de defecte in sistemul
tehnic, nerespectarea intocmai a instructiunilor de lucru si protectie, negli.enta sau aparitia unor
factori perturbatori exterori neprevazuti.
7ele mai frecvente impre.urari favorizante specifice sunt 4
exploatarea instalatiilor electrice cu defectiuni sau improvizatii
suprasolicitarea circuitelor electrice
aruncarea la intamplare a tigarilor nestinse
efectuarea de reparatii cu flacara deschisa fara luarea masurilor de prevenire a incendiilor
lasarea sobelor cu lemne aprinse fara supraveghere
necuratarea cosurilor de fum
.ocul copiilor cu focul
d) Masuri pentru diminuarea riscului de aprindere :
- circuitele electrice se pozeaza pe materiale incombustibile5
- evitarea supraincarcarii circuitelor5
- mentinerea in stare buna a protectiilor contra curentilor de scurtcircuit5
- reglementarea fumatului si utilizarii focului deschis (inclusiv sudura).
- idenficarea si verificarea persoanelor la intrare
- respectrea regulilor privind incalzirea cu sobe
CAPITOLUL 3 NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANTA PRIVIND
SECURITATEA LA INCENDIU
3.1. Stabilitatea la foc
a. rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie 4
- stalpi din b.a 7B cu *6 " ora
- plansee din b.a. , 7B cu *6 =A min
- pereti exteriori neportanti din zidarie de caramida 7B cu *6 D ore
- pereti interiori din zidarie de caramida 7B, cu *6 D ore
- Panou de invelitoare din tabla si suportul continuu al invelitorii din lemn *6
"A min
- tamplarie de P>7 cu spatii vitrate +I*&,P<!
b. gradul de rezistenta la foc a constructiei 4
7onstructia este gradul III rezistenta la foc
3.2. Limitarea propagarii focului si fumului in interiorul sediului
a. Elemente din structura constructiei 4 Ilemente verticale ( pereti) si orizontale
( plansee) cu rezistenta la foc conform P""# corespunzator pentru grd III de *6 al constructiei si
a nivelelor de risc .
b. Sisteme de evacuare a fumului 4 nu este obligatorie
c. Bariere contra propagarii fumului 4 nu este cazul.
d. Sisteme si instalatii de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor 4
!u exista instalatie de semnalizare incendii cu detectoare de fum ( nu este
obligatoriu
!u exista hidranti interiori ( nu este obligatoriu ,
!u exista retea de apa cu hidranti exteriori de incendiu,
45

e. Masuri de limitare a propagarii prin instalatii de ventilare - climatizare 4 nu este
cazul
f.Masuri de limitare a propagarii pe fatade 4 8a corpul < cladire PU" fatadele sunt din
materiale 7o incombustibile ( zidarie)
8a corpul F nu este cazul cladirea fiind parter
3.3. Limitarea propagarii incendiilor la vecinatati
a) Distante de siguranta asigurate 4
- "G,BB m m fata de $P =B@
- "D, BB fata de o locuinta individuala
- "@,BB m fata de limita de incinta cu un teren proprietate
Masuri de protectie activa (dupa caz) 4 nu este cazul.
3.4. Evacuarea utilizatorilor
In corpul < exista D cai de evacuare cu iesire direct in exterior , pe usa dubla de pe fatada
principala si respectiv pe @ usi secundare una dubla si una simpla pe o latura a cladirii
In corpul F exista @ cai de evacuare , una pe usa dubla de pe fatada principala si o usa
simpla pe o latura in zona salii de sport
a) alcatuirea constructiva 4
/oluri din zidarie de caramida cu *6 D ore si planseu din b.a. cu *6 " ora , case de scari
deschise cu pereti din zidarie cu *6 D ore
a) masuri pentru asigurarea controlului fumului
!u este cazul, fumul fiind evacuat natural organizat prin ferestre
b) tipul scarilor, forma rampelor 4
8a corpul < cladire pU" cele doua case de scari deschise ( sunt permise conform art @.C.D=
intrucat asigura evacuarea a numai doua niveluri succesive ) au trepte drepte 7B , podeste la
.umatatea inaltimii permitand o circulatie lesniciosa si sigura a elevilor
c) geometria cailor de evacuare 4
Iesirea in exterior se asigura din holuri cu latime de @,@B ( @, ;B m m si pe usi in directii
diferite cu latimea de ",=B m cele duble si B,;B cele simple
e) lungimea cailor de evacuare 4
Pentru Gr III de *6 lungimea maxima admisa pentru evacuare in doua directii conform
P""# este de @A m ( holurile scolii au lungimea maxima de @D m in corpul F si "@ m in corpul <
incadranduse in cerintele tab =.@."BB din P ""# ) +impul de evacuare admis in @ directii CD
secunde
f) numarul fluxurilor de evacuare 4
7orpul a cladire PU" !umar maxim de persoane M @@B. avand in vedere prevederile art
@.C.AA , pentru situatii in care caile de evacuare in exterior ale eta.ului " este comuna cu parterul,
latimea usilor trebuie sa asigure 4
numarul de persoane ce vin de la eta. ( "@A ) si CB J din persoanele aflate la parter ( B,C x
;A M AG) . In total "#@ persoane
!umar de fluxuri de evacuare
6 M !-7 , unde 7 M GA persoane
6M "#@ - GA M@,=@ fluxuri deci D fluxuri de evacuare
7ele @ usi cu latime de ",=B m fiecare asigura conform art @.C.CB cate @ fluxuri, total =
fluxuri , iar usa simpla de B,;B asigura un flux . $eci in caz de incendiu usile asigura A fluxuri
suficient pentru evacuarea in siguranta
7orpul F cladire P . !umarul maxim GB persoane
!umar de fluxuri de evacuare
46
6 M !-7 , unde 7 M GA persoane
6M GB - GA MB,;D fluxuri deci un flux de evacuare
Usa dubla cu latime de ",=B m si usa simpla de B,;B m conform art @.C.CB in total D
fluxuri, suficient pentru evacuarea in siguranta
h) marcarea cailor de evacuare :
Se asigura cu indicatoare pentru orientare tip S+<S @;G.
3.5. Securitatea fortelor de securitate
a) accesul la cladire se poate realiza pe toate fatade si se asigura direct din $P =B@ din
localitate .
b) accesul fortelor de interventie in cladire se asigura prin usile principale de la corpul a
si respectiv F cu latime de ",=B m precum si pe alte @ usi de ",=B m si B,;B m pe o latura pentru
7orpul < si pe o usa in zona salii de sport de B,;B m in 7orpul F
3.6. Caracteristicile tehnico/functionale ale acceselor si cailor de interventie
a) numarul de accese 4un acces direct din drum public
b) dimensiuni/gabarit 4 latimea strazii C,BB m latime
c) trasee 4direct din drum public.
3.7. Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor
Instalatie de semnalizare automata a incendiilor
!u exista instalatie de semnalizare automata a incendiilor
Instalatie de stingere cu hidranti interiori
!u exista hidranti interiori
Retea de apa cu hidranti exteriori
In localitate nu exista retea de apa incendiu pe strada
Dotarea cu mijloace de interventie
7orpul < este dotat cu minim C stingatoare cu pulbere tip PC (conform normelor un
stingator la "AB mp)
7orpul F este dotat cu D stingatoare
3.8. Conditii speciale pentru asigurarea interventie
Sursele de alimentare cu apa
!u exista
Pozitia racordurilor instalatiilor de utilitati
7utia de bransamente la reteaua electrica, este dispusa pe peretele exterior al cladirii pe
fatada principala
!u exista retea de gaze naturale . Incalzirea se asigura cu sobe pe lemne
!u exista substante clasificate ca fiind substante periculoase.
3.9. Masuri tehnico- organizatorice
a) !u este obligatorie constituirea unui serviciu propriu pentru interventie la incendiu.
b) 7onducerea scolii este obligata sa aduca la indeplinire cerintele din normele generale de
aparare impotriva incendiilor.
c)Interventia in caz de incendiu se organizeaza cu personalul propriu, instruit corespunzator
si de Garda de interventie apartinand ISU amplasat la o distanta de cca ; Hm
Cap 4. EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU -CORP A - CLADIRE PARTER +
ETA1
Puterea calorifica pentru substantele si materialele luate in considerare este de4
47
carton NM "C,DB
Fumbac NM "C,;B
hartie N M "C,DB &.-Hg
mase plastice N M @B,=C &.-Hg
8emn M";,@A &.-Hg
Poliuretan M@G,BB &.-Hg
Intr-o clasa primara ( D clase ) exista
@B pupitre din P<8 a "A Hg fiecare
un dulap din P<8 de AB Hg
@B scaune pe schelet din metal si placa. = Hg
o masa ( catedra) din lemn @A Hg
planse din carton si harti "B Hg
carti, birotica "B Hg
parchet A= mp x = Hg-mp
+otal lemn M D ( @B x "A U " x AB U @B x = U " x @A U A= x = ) M @B"D Qg
+otal hartie carton M CB Hg
Intr-o clasa gimnaziala ( o clasa )
@A pupitre din P<8 a "A Hg fiecare
un dulap din P<8 de AB Hg
@A scaune pe schelet din metal si placa. = Hg
o masa ( catedra) din lemn @A Hg
planse din carton si harti "B Hg
carti, birotica "A Hg
parchet A= mp x = Hg-mp
+otal lemn M ( @A x "A U " x AB U @A x = U " x @A U A= x = ) M GCC Qg
+otal hartii, cartoane M @A Hg
In cancelarie :
- @ mase mari dreptunghiulare GA Hg
- @B scaune tapitate din lemn A Hg si " Hg burete si " Hg panza
- Un dulap D,BB x ",A m de AB Hg
- Firotica #B Hg
- 8ambriuri ( @ x C x @,AB U @ x C,A x @,AB ) a @Hg-mp
- Parchet D; a =Hg-mp
+otal lemn M @ x GA U @B x A U " x AB U C@,A x @ U D; x = M A;"Hg
+otal hartie cartoan M #B Hg
+otal burete M @B Hg
+otal textile M @BHg

Birou director
- un birou de lemn AB Hg
- D scaune tapitate din lemn A Hg si " Hg burete si " Hg panza
- o biblioteca ( "BB Hg
- Firotica @BB Hg
- Un calculator de birou "BHg
- Un xerox ( DB Hg
- 8ambriuri "C,@B x @,AB a @ Hg-mp
- Parchet M "A,AB mp a = Hg-mp
+otal lemn M " x AB U D x A U " x "BB U "C,@B x @,AB x @ U "A,AB x = M @CD Qg
48
+otal &ase plastice M "BU DB M =B Hg
+otal Furete M D Hg
+otal Panza textila M D Hg
+otal /artie carton M @BB Hg
Secretariat
- un birou DB Hg
- @ scaune din lemn A Hg si " Hg burete si " Hg panza
- Firotica DBB Hg
- Un calculator de birou "B Hg
parchet M "",=A mp a = Hg-mp
+otal lemn M " x DB U @ x A U "",=A x = M #C Hg
+otal &ase plastice M "B Hg
+otal Furete @ Hg
+otal Panza textila @ Hg
+otal /artie, cartoane M DBB Hg
Sarcina termica la parter
SM ( @B"DU GCC U A;" U @CD U #C ) x ";,@A U (CB U @A U #B U@BB U DBB ) x "C,DB U ( =B U
"B ) @B,=C U (@B U D U @ ) x @G U ( @B U D U @ ) x "C,;B M G"A;B U "B#=B U "B@D U CGA U =@D
S 84551 M1
La etaj
Intr-o clasa gimnaziala ( 5 clasa )
@A pupitre din P<8 a "A Hg fiecare
un dulap din P<8 de AB Hg
@A scaune pe schelet din metal si placa. = Hg
o masa ( catedra) din lemn @A Hg
planse din carton si harti "B Hg
carti, birotica "A Hg
parchet A= mp x = Hg-mp
+otal lemn M A ( @A x "A U " x AB U @A x = U " x @A U A= x = ) M D#DB Qg
+otal hartii, cartoane M A x @A M "@A Hg
Arhiva
DBBB Hg harti si carton
Laborator informatica
@B pupitre din P<8 a "A Hg fiecare
un dulap din P<8 de AB Hg
@B scaune pe schelet din metal si placa. = Hg
o masa ( catedra) din lemn @A Hg
"# calculatoare
parchet #= mp x = Hg-mp
+otal lemn M @B x "A U " x AB U @B x = U " x @A U #= x = M G;" Qg
+otal mase plastice M "# x "B M "#B Hg
&agazie
/artie cartoane M DBB Hg
&ase plastice AB Hg
Sarcina termica la eta. M ( D#=B U G;") x ";,@A U ("@A U DBBB U DBB )x "C,DB U ("#B U AB )
x @B,=C M #;"=C U AA#@G U =GBC
S 149678 M1
49
Sarcina termica totala 84551 + 149679 234300 M1
$ensitatea de sarcina termica a corpului < cu <d M #"=,A mp
S
N
@D=DBB
Q
s
------ M 287,66 M1 / m
2
< 420 M1/ m
2
<
s
#"=,A
<vand in vedere ca peste GB J reprezinta Sali de clase riscul de incendiu este mic
>alorile factorului de densitatea de sarcina termica q 1,10
Factorul c
(1) 6actorul c ia in considerare periculozitatea materialelor (echipamente, materiale,
mobilier) existente incompartimentul de incendiu .
(2) Potrivit prevederilor normativului P ""#;;, materialele si substan'ele se clasifica in
clasele de periculozitate, mobilierul, hartia si lemnul se incadreaza la PD
>alorile factorului in functie de perculozitatea materialelor c 1,10
Factorul r
(1) 6actorul ?r? ia in considerare pericolul rezultat de fumul dega.at in urma arderii
( culoare, densitate, opacitate, cantitate).
(2) $upa emisia de fum, pentru hartie, lemn, bumbac, pericol de fum este mic ( absorbtia
fluxului luminos(opacitatea) W AB J, putanduse vedea la o distanta de minim "B m) se considera
valoare r 1,00,
Factorul k
(1) 6actorul H ia in considerare toxicitatea - coroziunea produselor rezultate prin ardere pe
timpul incendiului.
(2) In lipsa unor date oficiale privind incadrarea produselor de ardere in raport de
toxicitatea pe care o prezinta pentru om se pot utiliza urmatoarele criterii4
a) in clasa de pericol mic se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care prin
ardere dau ca produse de ardere in general bioxid de carbon si vapori de apa (exemple4 lemnul,
hartia, textilele realizate din fibre naturale,) nerezultand combinatii ale oxigenului cu alte
elemente ori particule grele Se ia valoarea k 1,00
Factorul e
6actorul e ia in considerare inaltimea utila a constructiei.
Iste o cladire PU" nu depaseste inaltimea de G,BB m se considera ca
factorul e 1,00
Factorul i
(1) 6actorul i ia in considerare prezenta si contributia adusa d.p.d.v al clasei de reac'ie la
foc de materialele si elementele de constructie din structura portanta a constructiei cat si
elementele fatadei si invelitorilor acoperisului .
(2) In raport de materialele utilizate la structura portanta, spatiul sediului are structura
portanta din materiale(beton,metal), clasa de reac'ie la foc <" sau <@s", dB(incombustibile 7B)5
(3) In raport de materialele utilizate la realizarea fatadelor si invelitorilor, spatiul este
realizat cu fatade din materiale clasa de reac'ie la foc <" sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
>aloarea corespunzatoare a factorului i M ",BB
Factorul g
(1) 6actorul g ia in considerare suprafata care poate fi cuprinsa de incendiu precum si
forma suprafetei respective.
50
(2) 8a aceeasi suprafata si la aceleasi materiale utilizate, riscul de propagare este invers
proportional cu raportul lungime-latime (3) <ctiunea de limitare a propagarii incendiilor este cu
atat mai usoara cu cat raportul lungime- latime este mai mare.
7onstructia avand aria ="= mp si raportul 8 - l M " - D
>aloarea corespunzatoare factorului g 0,40
Pericolul potential
P
p
M P
"
x P
@
P ( 1,10 x 1,10 x 1,00 x 1,00 ) x ( 1,00 x 1,00 x 0,40 ) 0,484
MASURI DE PROTECTIE - FACTORUL M
(1) 6actorul masurilor de protectie (&) ia in considerare toate masurile de protectie
adoptate si realizate pentru diminuarea riscului potential de incendiu.
Masurile de protectie reprezinta produsul dintre
& M ! x S x 6 unde4
N factor al masurilor generale de protectie pentru cladiri supuse evaluarii (dotarea
cu stingatoare5 echiparea cu hidranti interiori si exteriori5 existenta si siguranta sistemului de
alimentare cu apa5 distanta de la hidrantii exteriori pana la caile de acces in constructie5 nivelul
de instruire al personalului)5
(2) N n
1
x n
2
x n
3
x .. x n
n
.
n
"
M dotarea cu stingatoarelor
$otarea sa realizat conform normele de dotarea specifice
>aloarea factorului n
1
1,00
n
@
M existenta hidrantilor interiori.
!u exista hidranti interiori . !u este obligatorie
>aloare factorului n
2
1,00
n
D
M alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa5
!u exista apa pentru interventie
>aloarea factorului n
3
0,50
n
=
M distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie
!u exista hidrantri
>aloarea factorului n
4
0,80
n
A
M existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire
Pe timpul noptii nu este personal pentru interventie . Personalul din timpul programului de
lucru este relativ instruit pentru actiune in caz de incendiu
>aloarea factorului n
5
0,90
N 1,00 x 1,00 x 0,50 x 0,80 x 0,90 0,365
S factor al masurilor speciale de protectie
Factorului S (semnalizarea incendiilor5 alarmarea si anuntarea 5 interventia forte si
mi.loace 5 distanta si timpii de raspuns 5 echiparea cu instalatii automate de stingere 5 sisteme sau
instalatii pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti), reprezint1 produsul factorilor s
n
.
S s
1
x s
2
x s
3
x .. x s
n.
s
"
M observarea -semnalizarea incendiilor5
Se asigura de o persoana din scoala
>aloarea factorului s
1
1,05
s
@
M alarmarea si anuntarea fortelor de interventie 5
<larmarea si anuntarea se face de cine observa incendiu
>aloarea factorului s
2
1,00
s
D
M interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta
!u este cazul nefiind constituit serviciu privat de situatii de urgenta
>aloarea factorului s
3
1,00
51
s
=
M interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta
Intervine garda de interventie apartinand ISU
>aloarea factorului s
4
1,30
s
A
M distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie
Garda de interventi este la cca ; Hm si se deplaseaza in maxim "B minute
>aloarea factorului s
5
1,00
s
C
M echiparea cu instalatii automate de stingere
!u este cazul nefiind obligatorie existenta semnalizarii automate
>aloarea factorului s
6
1,00
s
G
M echiparea cu trape de evacuare fum si gaze
!u este cazul nefiind obligatorie
>aloarea factorului s
7
1,00
S 1,05 x 1,00 x 1,00 x 1,30 x 1,00 x 1,00 x 1,00 1,365
F factor al masurilor de protectie aplicata constructiei
<cest factor cuantifica gradul de rezistenta la foc5 rezistenta la foc a separarilor pe verticala
si orizontala5 (gradul de rezistenta la foc5 rezistenta la foc a separarilor pe verticala si orizontala5
destinatiei sau categoriei de pericol , cu gradul de rezistenta la foc si cu numarul de nivele ori cu
aria maxim admisa,), se calculeaz1 cu formula5
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
.
Gradul de
rezistenta la foc al
construc(iei
Solutia constructiva conform normelor , privind
regimul de nl(ime
Factorul f
1
Gradul III cladiri P U" 3i maximum @@B de persoane 1,20
Factorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu f
2

Grad de rezistenta la foc 7ladire
cu un nivel
6actorul f
2
Gradul III "#BB ",BB
Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri ( f
3
) Tabel 24
Situatii posibile f
3
Scoala este o constructie independenta 1,00
Desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari ( f
4
) Tabel 25
Situatii posibile f
2
!u este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural) 1,00
Factorul privind siguranta cailor de evacuare ( f
5
) Tabel 26
7aile de evacuare trebuie sa respecta in totalitate conditiile normativ f
4
1,50
!r fluxuri ( capacitatea un flux pentru cladiri de invatamant conf tab
D.C.= din P""# adica GA persoane ( se asigura A fluxuri )
$a
!umarul cailor de evacuare obligatoriu minim @ cai de evacuare
distincte si independente con fart =.@."BD din P""# ( exista cai de evacuare
distincte )
Da
52
<lcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari conform art =.@."BA si
gabarite cailor de evacuare latimea conform art =.@."BC din P""#
( minim@,@B si usi de ",=B si B,;B)
Da
7omportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab =.@."BA
din P""# ( pereti zidarie cu *6 D ore si planseu cu *6 " ora )
Da
8ungimea si timp de evacuare intro una sau @ directii conform tab
=.@."B; sau tab =.@.""B din P""# ( minim CD sec si @A m )
Da
Ixista iluminat de siguranta pentru evacuare f
6
1,00
F 1,20 x 1,00 x 1,00 x 1,00 x 1,50 x 1,00 1,80
M 0,365 x 1,365 x 1,80 0,896
FACTORUL DE GRAVITATE G
(1) !ivelurile de gravitate au in vedere urmatoarele consecinte posibile4
consecinte minore usoare deteriorari ale sistemelor materiale5
consecinte semnificativevatamari corporale usoare (loviri, raniri, arsuri) si-sau intoxicari
usoare ale unui numar limitat de persoane (max. =) si-sau deteriorarea sistemelor materiale
generand perturbarea defasurarii normale a activitatii5
consecinte gravevatamari corporale usoare si-sau intoxicarea unui numar limitat de
persoane (peste =) si-sau distrugerea importante ale sistemelor materiale5
consecinte foarte gravevatamari corporale si-sau intoxicari grave ale mai multor persoane
(peste =) sau decesul unui numar limitat de persoane ("D) si-sau distrugerea permanenta a
sistemelor materiale5
consecinte deosebit de grave decesul mai multor persoane (peste D)
(2) Valorea factorului de gravitate pentru @@B persoane si cladire Parter U " Ita. , putand
exista si consecinte de intoxicare cu fum la eta. G 1,40
PUNEREA N PERICOL (B)
Punerea in pericol de incendiu (B) este definita ca produsul tuturor factorilor de pericol
(P),impartit la produsul tuturor factorilor de protectie (&).
P
B ---------------
M
0,484
B ----------------.M 0,539
0,896
FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - FACTORUL A
6actorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui eventual
incendiu.
In lipsa unor date referitoare la probabilitatea de aparitie a incendiilor factorul < ia in
considerare4
prezenta materialelor si surselor de aprindere
temperaturi ( de inflamabilitate, de aprindere ,de autoimflamare)
tendinta de autoaprindere( nu este cazul )
intervalul de explozie ( nu este cazul)
energia minima de aprindere
continutul de oxigen
viteza de ardere
(3) Sursele posibile de aprindere generate de
53
b) factorul uman4
ordinea si disciplina
intretinerea instalatiilor
exploatarea instalatiilor
b) surse clasice de aprindere
cu flacara4
deschisa5
flacar inchisa.
de natura electrica4
arcuri si scantei electrice5
scurtcircuit5
efect termic al curentului electric.
de natura termica4
obiecte incandescente sau supraincalzite5
caldura dega.ata de aparate termice.
aprindere naturale
( trasnet5
(4) In corelare cu sursele posibile de initiere a unui incendiu prezentate,
conditiile(impre.urarile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea pot fi4
utilizarea defectuoasa a sistemelor,mi.loacelor de incalzire ori folosirea celor improvizate
executarea lucrarilor cu foc deschis fara respectarea regulilor si masurilor p.s.i.5
utilizarea si exploatarea instalatiilor electrice si echipamentelor cu defectiuni si-sau
improvizatii si-sau de catre personal necalificat5
receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati5
neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte)
impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de dispozitive
necalibrate corespunzator sau improvizate5
fumatul in locuri cu risc de incendiu5
nereguli organizatorice5
trasnet.
6actorul pericolului de activare(<)este mediu avand valoarea A 1,2 functie dematerialele,
sursele si impre.urarile favorizante constate in analiza riscului
RISCUL DE INCENDIU EFECTIV
*
ef
M F x < x G
R
ef
0,539 x 1,40 x 1,20 0,905
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
(1) Pentru a fi operationale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu
acceptat. 7uantificarea poate fi prezentata sub forma unui numar abstract fata de care se face
comparatia riscului de incendiu efectiv care caracterizeaza constructia analizata.
(2) Potrivit prevederilor !ormelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul de
incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat4 *
i
*
a
(3) In metoda matematica riscul de incendiu acceptat se cuantifica in raport de un nivel de
risc general acceptat pentru categoria de constructie in discutie. <utorii metodelor exprima
riscul acceptat in raport de riscul de incendiu redus amplificat cu un coeficient supraunitar
*
a
M c x *
i r
in care4
c M coeficient de ierarhizare
*
ir
M riscul de incendiu redus (mic)
(4) 7oeficientul de ierarhizare are valoarea ",@B iar riscul de incendiu redus *
ir
M"4
54
Categorii de pericol pentru persoane p
H,E
(in functie de eta.ul in care se considera
compartimentul de incendiu)
>aloarea p
H,E
1,15 la cl1diri cu regim de 2n1l'ime ParterU" eta. .
*
a
M p
H,E
x *
ir
in care *
ir
M "
R
a
1,15 x 1,00 1,15
SECURITATEA LA INCENDIU
(1) Pe baza conditiei prevazute in 9!ormele generale de prevenire si stingere a
incendiilor: ca riscul de incendiu efectiv sa nu depaseasca riscul de incendiu admis se considera
ca securitatea la incendiu este asigurata ori de cate ori este indeplinita conditia 4 Sig "
R
a
1,150
Sig ------------------ --------------- 1,270
R
ef
0,905
Sig > 1,00 Concluzie : Securitatea la incendiu este corespunzatoare &odul de realizare
a scolii si de amplasare este in conformitate cu prevederile pentru cladiri de invatamant
prevazute in P""# ,
7ladirea are o buna stabilitate la foc fiind de grd. III *6
7aile de evacuare sunt suficiente nefiind pusa in pericol viata elevilor
8ipsa apei in localitate impune respectarea intocmai a regulamentului de ordine interioara si
a masurilor de p.s.i. si anuntarea oricarui inceput de incendiu inca din faza incipienta pe timpul
programului in scoala .
<nuntarea incendiului se face cu greutate pe timpul noptii intrucat nu exista paza in scoala ,
iar observarea poate fi facuta numai de persoane din zona
B. EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU - CORP B - CLADIRE PARTER
Puterea calorifica pentru substantele si materialele luate in considerare este de4
55
carton NM "C,DB
Fumbac NM "C,;B
hartie N M "C,DB &.-Hg
mase plastice N M @B,=C &.-Hg
8emn M";,@A &.-Hg
Poliuretan M@G,BB &.-Hg
Intr-o clasa prescolara ( gradinita ) ( @ clase ) exista
"B pupitre din P<8 a "A Hg fiecare
un dulap din P<8 de AB Hg
@B scaune pe schelet din metal si placa. = Hg
D vitrine mici a "B Hg
o masa ( catedra) din lemn @A Hg
planse din carton si harti "B Hg
carti, birotica "B Hg
mocheta AB mp x = Hg-mp
.ucarii de plus DB x B,DBB g
+otal lemn M @ ( "B x "A U " x AB U @B x = U D x "B U" x @A ) M CGB Qg
+otal bumbac M @( AB x = U DB x B,DBB ) M A# Qg
+otal hartie carton M =B Hg
Intr-o clasa gimnaziala ( o clasa )
@A pupitre din P<8 a "A Hg fiecare
un dulap din P<8 de AB Hg
@A scaune pe schelet din metal si placa. = Hg
o masa ( catedra) din lemn @A Hg
planse din carton si harti "B Hg
carti, birotica "A Hg
parchet A= mp x = Hg-mp
+otal lemn M ( @A x "A U " x AB U @A x = U " x @A U A= x = ) M GCC Qg
+otal hartii, cartoane M @A Hg
In sala de sport :
+otal lemn M DBB Hg
+otal burete saltea M @BB Hg
+otal textile M @BBHg
In magazie sport 4
DB mingii x B,CBB g din piele
<rticole din tesaturi DB Hg
In magazie de ustensile curatenie
, masa de DB Hg
@ scaune de lemn a A Hg
/artie igenica DB Hg
In vestiare 4
banci AB Hg
Sarcina termica
(640 + 766 + 300 + 30 + 10 + 50 ) x 19,40 + 200 x 27 + 200 x 16,90 + 30 x 16,30 + 58 x
16,90 + 18 x 14,10 34842 + 5400 + 3380 + 489 + 980 + 253 45345 M1
$ensitatea de sarcina termica a corpului F cu <c M =@G,#B
S
Q
45345
Q
s
------ ------------- 106 M1 / m
2
< 420 M1/ m
2
56
<
s
427,80
<vand in vedere ca peste GB J reprezinta Sali de clase riscul de incendiu este mic
>alorile factorului de densitatea de sarcina termica q 0,90
Factorul c
(1) 6actorul c ia in considerare periculozitatea materialelor (echipamente, materiale,
mobilier) existente in compartimentul de incendiu .
(2) Potrivit prevederilor normativului P ""#;;, materialele si substan'ele se clasifica in
clasele de periculozitate, mobilierul, hartia si lemnul se incadreaza la PD
>alorile factorului in functie de perculozitatea materialelor c 1,10
Factorul r
(1) 6actorul ?r? ia in considerare pericolul rezultat de fumul dega.at in urma arderii
( culoare, densitate, opacitate, cantitate).
(2) $upa emisia de fum, pentru hartie, lemn, bumbac, pericol de fum este mic ( absorbtia
fluxului luminos(opacitatea) W AB J, putanduse vedea la o distanta de minim "B m) se considera
valoare r 1,00,
Factorul k
(1) 6actorul H ia in considerare toxicitatea - coroziunea produselor rezultate prin ardere pe
timpul incendiului.
(2) In lipsa unor date oficiale privind incadrarea produselor de ardere in raport de
toxicitatea pe care o prezinta pentru om se pot utiliza urmatoarele criterii4
a) in clasa de pericol mic se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care prin
ardere dau ca produse de ardere in general bioxid de carbon si vapori de apa (exemple4 lemnul,
hartia, textilele realizate din fibre naturale,) nerezultand combinatii ale oxigenului cu alte
elemente ori particule grele Se ia valoarea k 1,00
Factorul e
6actorul e ia in considerare inaltimea utila a constructiei.
Iste o cladire P cu hM D,AB m se considera ca factorul e 1,00
Factorul i
(1) 6actorul i ia in considerare prezenta si contributia adusa d.p.d.v al clasei de reac'ie la
foc de materialele si elementele de constructie din structura portanta a constructiei cat si
elementele fatadei si invelitorilor acoperisului .
(2) In raport de materialele utilizate la structura portanta, spatiul sediului are structura
portanta din materiale(beton,metal), clasa de reac'ie la foc <" sau <@s", dB(incombustibile 7B)5
(3) In raport de materialele utilizate la realizarea fatadelor si invelitorilor, spatiul este
realizat cu fatade din materiale clasa de reac'ie la foc <" sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
>aloarea corespunzatoare a factorului i M ",BB
Factorul g
(1) 6actorul g ia in considerare suprafata care poate fi cuprinsa de incendiu precum si
forma suprafetei respective.
(2) 8a aceeasi suprafata si la aceleasi materiale utilizate, riscul de propagare este invers
proportional cu raportul lungime-latime (3) <ctiunea de limitare a propagarii incendiilor este cu
atat mai usoara cu cat raportul lungime- latime este mai mare.
7onstructia avand aria =@G,#B mp si raportul 8 - l M " - D
>aloarea corespunzatoare factorului g 0,4
Pericolul potential
P
p
M P
"
x P
@
P ( 0,90 x 1,10 x 1,00 x 1,00 ) x ( 1,00 x 1,00 x 0,40 ) 0,396
57
MASURI DE PROTECTIE - FACTORUL M
(1) 6actorul masurilor de protectie (&) ia in considerare toate masurile de protectie
adoptate si realizate pentru diminuarea riscului potential de incendiu.
Masurile de protectie reprezinta produsul dintre
& M ! x S x 6 unde4
N factor al masurilor generale de protectie pentru cladiri supuse evaluarii (dotarea
cu stingatoare5 echiparea cu hidranti interiori si exteriori5 existenta si siguranta sistemului de
alimentare cu apa5 distanta de la hidrantii exteriori pana la caile de acces in constructie5 nivelul
de instruire al personalului)5
(2) ! M n
"
x n
@
x n
D
x ZZ x n
n
.
n
"
M dotarea cu stingatoarelor
$otarea sa realizat conform normele de dotarea specifice
>aloarea factorului n
1
1,00
n
@
M existenta hidrantilor interiori.
!u exista hidranti interiori . !u este obligatorie
>aloare factorului n
2
1,00
n
D
M alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa5
!u exista apa pentru interventie
>aloarea factorului n
3
0,50
n
=
M distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie
!u exista hidrantri
>aloarea factorului n
4
0,80
n
A
M existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire
Pe timpul noptii nu este personal pentru interventie . Personalul din timpul programului de
lucru este relativ instruit pentru actiune in caz de incendiu
>aloarea factorului n
5
0,90
N 1,00 x 1,00 x 0,50 x 0,80 x 0,90 0,365
S factor al masurilor speciale de protectie
Factorului S (semnalizarea incendiilor5 alarmarea si anuntarea 5 interventia forte si
mi.loace 5 distanta si timpii de raspuns 5 echiparea cu instalatii automate de stingere 5 sisteme sau
instalatii pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti), reprezint1 produsul factorilor s
n
.
S M s
"
x s
@
x s
D
x ZZ x s
n.
s
"
M observarea -semnalizarea incendiilor5
Se asigura de o persoana din scoala
>aloarea factorului s
1
1,05
s
@
M alarmarea si anuntarea fortelor de interventie 5
<larmarea si anuntarea se face de cine observa incendiu
>aloarea factorului s
2
1,00
s
D
M interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta
!u este cazul nefiind constituit serviciu privat de situatii de urgenta
>aloarea factorului s
3
1,00
s
=
M interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta
Intervine garda de interventie nr @ Fudesti apartinand ISU .ud
>aloarea factorului s
4
1,30
s
A
M distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie
Garda de interventi a ISU este la cca ; Hm si se deplaseaza in maxim "B minute
>aloarea factorului s
5
1,00
s
C
M echiparea cu instalatii automate de stingere
58
!u este cazul nefiind obligatorie existenta semnalizarii automate
>aloarea factorului s
6
1,00
s
G
M echiparea cu trape de evacuare fum si gaze
!u este cazul nefiind obligatorie
>aloarea factorului s
7
1,00
S 1,05 x 1,00 x 1,00 x 1,30 x 1,00 x 1,00 x 1,00 1,365
F factor al masurilor de protectie aplicata constructiei
<cest factor cuantifica gradul de rezistenta la foc5 rezistenta la foc a separarilor pe verticala
si orizontala5 (gradul de rezistenta la foc5 rezistenta la foc a separarilor pe verticala si orizontala5
destinatiei sau categoriei de pericol , cu gradul de rezistenta la foc si cu numarul de nivele ori cu
aria maxim admisa,), se calculeaz1 cu formula5
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
.
Gradul de
rezistenta la foc al
construc(iei
Solutia constructiva conform normelor , privind
regimul de nl(ime
Factorul f
1
Gradul III cladiri parter si maxim GB persoane 1,20
Factorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu f
2

Grad de rezistenta la foc 7ladire parter 6actorul f
2
Gradul III "#BB ",BB
Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri ( f
3
) Tabel 24
Situatii posibile f
3
Scoala este o constructie independenta 1,00
Desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari ( f
4
) Tabel 25
Situatii posibile f
2
!u este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural) 1,00
Factorul privind siguranta cailor de evacuare ( f
5
) Tabel 26
7aile de evacuare trebuie sa respecta in totalitate conditiile normativ f
4
1,50
!r fluxuri ( capacitatea un flux pentru cladiri de invatamant conf tab D.C.=
din P""# adica GA persoane ( pentru GB persoane se asigura D fluxuri )
$a
!umarul cailor de evacuare obligatoriu minim @ cai de evacuare distincte si
independente conf art =.@."BD din P""# ( exista @ cai de evacuare distincte )
Da
<lcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari conform art =.@."BA si gabarite
cailor de evacuare latimea conform art =.@."BC din P""# ( minim @,@B si usi
de ",=B si B,;B)
Da
7omportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab =.@."BA din P""# (
pereti zidarie cu *6 D ore si planseu cu *6 " ora )
Da
8ungimea si timp de evacuare intro una sau @ directii conform tab =.@."B;
sau tab =.@.""B din P""# ( minim CD sec si @A m )
Da
Exista iluminat de siguranta pentru evacuare f
6
1,00
F 1,20 x 1,00 x 1,00 x 1,00 x 1,50 x 1,00 1,80
M 0,365 x 1,365 x 1,80 0,896
59
FACTORUL DE GRAVITATE G
(1) !ivelurile de gravitate au in vedere urmatoarele consecinte posibile4
consecinte minore usoare deteriorari ale sistemelor materiale5
consecinte semnificativevatamari corporale usoare (loviri, raniri, arsuri) si-sau intoxicari
usoare ale unui numar limitat de persoane (max. =) si-sau deteriorarea sistemelor materiale
generand perturbarea defasurarii normale a activitatii5
consecinte gravevatamari corporale usoare si-sau intoxicarea unui numar limitat de
persoane (peste =) si-sau distrugerea importante ale sistemelor materiale5
consecinte foarte gravevatamari corporale si-sau intoxicari grave ale mai multor persoane
(peste =) sau decesul unui numar limitat de persoane ("D) si-sau distrugerea permanenta a
sistemelor materiale5
consecinte deosebit de grave decesul mai multor persoane (peste D)
(2) Valorea factorului de gravitate pentru GB persoane si cladire Parter, G 1,20
PUNEREA N PERICOL (B)
Punerea in pericol de incendiu (B) este definita ca produsul tuturor factorilor de pericol
(P),impartit la produsul tuturor factorilor de protectie (&).
P
B ---------------
M
0,396
B ----------------.M 0,441
0,896
FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - FACTORUL A
6actorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui eventual
incendiu.
In lipsa unor date referitoare la probabilitatea de aparitie a incendiilor, in practica factorul <
ia in considerare4
prezenta materialelor si surselor de aprindere
temperaturi ( de inflamabilitate, de aprindere ,de autoimflamare)
tendinta de autoaprindere( nu este cazul )
intervalul de explozie ( nu este cazul)
energia minima de aprindere
continutul de oxigen
viteza de ardere
(3) Sursele posibile de aprindere generate de
c) factorul uman4
ordinea si disciplina
intretinerea instalatiilor
exploatarea instalatiilor
b) surse clasice de aprindere
cu flacara4
deschisa5
flacar inchisa.
de natura electrica4
arcuri si scantei electrice5
scurtcircuit5
efect termic al curentului electric.
de natura termica4
obiecte incandescente sau supraincalzite5
60
caldura dega.ata de aparate termice.
aprindere naturale
( trasnet5
(4) In corelare cu sursele posibile de initiere a unui incendiu prezentate,
conditiile(impre.urarile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea pot fi4
utilizarea defectuoasa a sistemelor de incalzire ori folosirea celor improvizate5
executarea lucrarilor cu foc deschis fara respectarea regulilor si masurilor p.s.i.5
utilizarea si exploatarea instalatiilor electrice si echipamentelor cu defectiuni si-sau
improvizatii si-sau de catre personal necalificat5
receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati5
neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte)
impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de dispozitive
necalibrate corespunzator sau improvizate5
fumatul in locuri cu risc de incendiu5
nereguli organizatorice5
trasnet.
6actorul pericolului de activare ( < ) este mediu avand valori intre A 1,2 functie de
materialele, sursele si impre.urarile favorizante constate in analiza de evaluare a riscului
RISCUL DE INCENDIU EFECTIV
*
ef
M F x < x G
R
ef
0,442 x 1,20 x 1,20 0,636
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
(1) Pentru a fi operationale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu
acceptat. 7uantificarea poate fi prezentata sub forma unui numar abstract fata de care se face
comparatia riscului de incendiu efectiv care caracterizeaza constructia analizata.
(2) Potrivit prevederilor !ormelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul de
incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat4 *
i
*
a
(3) In metoda matematica riscul de incendiu acceptat se cuantifica in raport de un nivel de
risc general acceptat pentru categoria de constructie in discutie. <utorii metodelor exprima
riscul acceptat in raport de riscul de incendiu redus amplificat cu un coeficient supraunitar
*
a
M c x *
i r
in care4
c M coeficient de ierarhizare
*
ir
M riscul de incendiu redus (mic)
(4) 7oeficientul de ierarhizare are valoarea ",@B iar riscul de incendiu redus *
ir
M"4
Categorii de pericol pentru persoane p
H,E
(in functie de eta.ul in care se considera
compartimentul de incendiu)
>aloarea p
H,E
1,10 la cl1diri cu regim de 2n1l'ime Parter.
*
a
M p
H,E
x *
ir
in care *
ir
M "
R
a
1,10 x 1,00 1,10
SECURITATEA LA INCENDIU
(1) Pe baza conditiei prevazute in 9!ormele generale de prevenire si stingere a
incendiilor: ca riscul de incendiu efectiv sa nu depaseasca riscul de incendiu admis se considera
ca securitatea la incendiu este asigurata ori de cate ori este indeplinita conditia 4 Sig "
R
a
1,100
Sig ------------------ --------------- 1,729
R
ef
0,636
Sig > 1,00 Concluzie : Securitatea la incendiu este corespunzatoare
61
&odul de realizare a scolii si de amplasare este in conformitate cu prevederile pentru cladiri
de invatamant prevazute in P""# ,
7ladirea are o buna stabilitate la foc fiind de grd. III *6
7aile de evacuare sunt suficiente nefiind pusa in pericol viata elevilor
CONTROLUL RISCULUI DE INCENDIU
8ipsa apei in localitate impune respectarea intocmai a regulamentului de ordine interioara si
a masurilor de p.s.i. si anuntarea oricarui inceput de incendiu inca din faza incipienta pe timpul
programului in scoala .
<vand in vedere distanta relativ mare fata de garda de interventie este obligatoriu ca
personalul scolii sa fie instruit incat sa anunte imediat la ""@ evenimentul produs astfel incat
intrarea in obiectiv a fortelor de interventie sa se asigure in timp util
Prin organizarea activitatii trebuie desemnate cadrele didactice care asigura evacuarea
persoanelor din cladire
&i.loacele tehnice de stingere ( stingatoarele ) trebuie mentinute in perfecta stare de
functionare si amplasate pe holuri in locuri vizibile astfel incat sa poata fi utilizate din primele
momente eficient .
In cadrul regulamentului de ordine interioara trebuie stipulate masurile de prevenire si
stingere a incendiilor ce trebuie respectate atat de elevi cat si de personalul desemnat sa efectueze
lucrari de reparatii si intretinere, atat pe timpul desfasurarii anului scolar cat si pe perioada
vacantelor cand se lucreaza in scoala
, atentie deosebita trebuie acordata verificarii premergator sezonului rece a sobelor si
cosurilor de fum din toate incaperile
<prinderea focurilor in sobe trebuie asigurat cu respectarea stricta a normelor de prevenire a
incendiilor . Pe timpul functionarii sobelor pana la sosirea elevilor se va verifica in fiecare clasa
cum evolueaza arderea , fiind interzis a se parasi scoala cu sobele aprinse
Usile de evacuare, indeosebi cele de B,;B m intrun canat trebuie mentinute deschise pe
timpul programului
$epozitarea pe timpul verii a materialelor, mobiliarului , biroticii se va face in ordine , cu
respectarea stricta a normelor de prevenire a incendiilor
Pe timpul lucrarilor de intretinere si reparatii se va intocmi un P> pe linia apararii impotriva
incendiilor cu personalul desemnat pentru instruirea acestora , stabilinduse clar interdictiile
privind fumatul , executarea lucrarilor cu foc deschis , legarea de consumatori electrici
suplimentari sau utilizarea de echipamente electrice defecte ori legate cu improvizatii la
circuitele electrice existente
<nuntarea incendiului se face cu greutate pe timpul noptii intrucat nu exista paza in scoala ,
iar observarea poate fi facuta numai de persoane din zona
Iste necesar ca periodic sa se efectueze exercitii de alarmare si evacuare cu elevii pentru ca
acestia sa isi insuseasca regulile ce trebuie respectate in caz de incendiu
62
C.CLADIRE CIVILA ( PUBLICA) DE INVATAMANT SUPERIOR
FARA SALA AGLOMERATA
Tipul constructiei 4 7ladire civila ( publica ) cu regim de inaltime SUPU DI
Denumirea 4 I!S+I+U+U8 $I I!><+<&<!+ ZZZZZZ..
Adresa4 4 str. ZZZZZZ.sector " Fucuresti
Profilul de activitate 4 Invatamant universitar particular
Functiuni principale 4 Sali de curs si ateliere aplicatii
Functiuni secundare 4 tehnice
Programul de lucru 4 G.BB@".BB
Prezenta persoanelor 4 in timpul programului de lucru.
Dimensiunile cladirii
<ria construita 4 <
c
M@"B m
@
5
<ria desfasurata <
d
M "BAB m
@
5 hM ;,"A m
>olumul constructiei 4 > M "@;=C,A m
D
Destinatii :
la subsol ( D,"Am) 4 spatii tehnice si anexe, studiouri, curte de lumina
la parter 4 receptie, grup sanitar,tersa, curte de lumina
la eta.e 4 Sali de curs , birouri, studiouri, oficiu , grupuri sanitare
Modul de realizare a cladirii:
- stalpi si diafragme din beton armat 7B
- grinzi si plansee din beton armat, 7B
- pereti exteriori neportanti din zidarie de caramida 7B
- pereti interiori din zidarie de b.c.a de @B cm 7B
- pereti interiori din placi de gips carton , 7B
63
- acoperis terasa din beton armat cu termo hidroizolatie incombustibila 7B
Amplasarea constructiei vecini 4 7onstructia este amplasata intro zona rezidentiala de
imobile de locuit si de birouri, in vecinatate fiind alte constructii cu @D eta.e si piata $omenii
Compartimente de incendiu 4 <vand in vedere existenta celor @ pereti plini fara goluri, cu
rol de zid antifoc, fata de caldirile din zona se considera cladirea ca un compartiment de
incendiu
Instalatiile utilitare
b) Instalatii de incalzire 4
Incalzirea se asigura cu radiatoare statice, agentul termic fiind apa calda produsa in centrala
proprie amplasata la subsol , intro incapere separata, realizata cu pereti 7B cu *6 @ ore , planseu
*6 " a ore , usa metalica U*6 "A min , spatii de decomprimare vitrate . 7ombustibilul utilizat
drept combustibil sunt gazele naturale , existand bransamentul alipit de cladire, in zona de intrare
in subsol
c) instalatii electrice
Sunt instalatii electrice de iluminat, forta, curenti slabi, alimentarea fiind din sistem
electroenergetic local prin firida de bransament din P+ zonal
+ablou electric general amplasat in subsol in incapere separata <M D,@; mp
Iluminatul se asigura cu lampi fluorescente incastrate = x"# 0, aplici si spoturi incastrate in
plafonul fals tip casetat
Protectii asigurate 4exista sigurante automate iar pozarea circuitelor electrice este realizata
sub tencuiala si sub tavanul fals fiind amplasate pe materiale incombustibile.
Ixista iluminat de siguranta tip D, alimentat din +IG inainte de intrerupatorul general
Consumatori de siguranta la foc si mod de alimentare 4nu este cazul
Lifturi pentru interventie 4 nu este cazul.
Asigurarea evacuarii persoanelor
Ixista o cale de evacuare de la eta.ele superioare prin casa de scari proprie,cu rampe si
trepte drepte cu acces la parter unde exista @ iesiri in caz de incendiu pe @ usi simple cu latime
B,#A m in str. ZZZZZZZZZZZZ.
Ivacuare fumului pe casa scarii se asigura prin tira. natural
8ungimea cailor de evacuare 4
7onform tab =.@."@" din P""# pentru constructii in Grd II de *6 cu functiune de invatamant
lungimea maxima admisibila pentru evacuare este de @B m intro singura directie, timpul de
evacuare admis fiind de AB sec. 8ungimea maxima la parter este C m
!umarul fluxurilor de evacuare 4
6 M !-7 unde ! conform art @.C.AA este suma dintre numarul maxim de persoane de la
eta.ul cel mai aglomerat (eta. " ) si CBJ de la parter si respectiv de la subsol !M DD U CBJ x A
U # x B,CB M =B,G persoane
6 M ="-GB M B,CB deci un flux de evacuare .
7aile de evacuare sunt dimensionate de a prelua @ fluxuri la parter si un flux de evacuare la eta.e
3.RISCUL DE INCENDIU
IDENTIFICAREA SI NIVELURILE DE RISC
In conformitate cu art @.".D din P""# in functie de destinatia (functiunea) spatiilor sau
incaperilor din cladirii , indiferent de densitatea de sarcina termica, sunt incadrate in urmatoarele
nivele de risc de incendiu 4
- risc mare ( categoria 7 pericol de incendiu magazii cu materiale combustibile, birotica
- risc mijlociu oficiu de preparare hrana si centrala termica incadrate la 7ategoria $
pericol de incendiu
risc mic pentru studiouri, sali de curs, birouri , sala receptie, grupuri sanitare
Sarcina termica
7onform art @."." din P""# (criteriul de densitate al sarcinii termice) se constata ca in
oricare incapere densitatea de sarcina termica R W =@B &P -m
@
si este data de obiectele de
64
mobilare ( scaune, pupitre, dulapuri) si de apartura electronica ( calculatoare, mixere , apartura
de sunet si imagine) precum si de mocheta ,birotica
7ea mai mare densitate de sarcina termica se afla in sala de curs principala in care exista 4
D" scaune pe structura metalica tapitate , in care sunt B,A Hg de burete si B,A Hg de
tesatura de bumbac, total "A,A Qg de buret si "A,A Hg de tesatura
un pupitru pe structura metalica cu placa din P<8 melaminat de @ Hg
mocheta pe o suprafata de =@ mp , cantitatea totala fiind de #= Hg
Sarcina termica
S M"A,A x @=,DB U "A,A x "C,GA U @ x ";,@A U #= x @B,;A M =@"=,DG &P
$ensitatea de sarcina termica R M S-< , in care suprafata incaperii <M =",#G mp
=@"=,DG
R M M "BB,CA &P-mp
=",#G
Pe ansamblu cladirea este un singur compartiment de incendiu in care se apreciaza ca
riscul de incendiu este mic
a) sursele de aprindere trebuie sa aiba energia necesara aprinderii materialelor
-substantelor combustibile. *apiditatea initierii si modul de manifestare depind de puterea
energetica a sursei . 7antitatea de energie a sursei trebuie sa fie egala sau superioara energiei
minime de aprindere a materialului4
Surse potentiale de aprindere in cladire pot fi
scantei si arce electrice5
efectul termic al curentului electric5
foc (flacara) deschisa si-sau efectuarea lucrarilor cu foc deschis, fumatul.
arson( actiune intentionata sau iresponsabila a unor persoane)
explozia la centrala termica si in oficiu de preparare hrana
b) Imprejurari favorizante constau in principiu in producerea de defecte in sistemul
tehnic, nerespectarea intocmai a instructiunilor de lucru si protectie, negli.enta sau aparitia unor
factori perturbatori neprevazuti.
7ele mai frecvente impre.urari favorizante specifice sunt 4
exploatarea instalatiilor electrice cu defectiuni sau improvizatii
suprasolicitarea circuitelor electrice
aruncarea la intamplare a tigarilor nestinse
efectuarea de reparatii cu flacara deschisa fara luarea masurilor de prevenire a incendiilor
utilizarea centralei termice fara sistemele de protectie
c) Masuri pentru diminuarea riscului de aprindere :
circuitele electrice se pozeaza pe materiale incombustibile5
evitarea supraincarcarii circuitelor5
mentinerea in stare buna a protectiilor contra curentilor de scurtcircuit5
reglementarea fumatului si utilizarii focului deschis (inclusiv sudura).
exploatarea centralei conform instructiunilor furnizorului
idenficarea si verificarea persoanelor la intrare
existenta sistemelor de semnalizare incendii
4. NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANTA PRIVIND
SECURITATEA LA INCENDIU
1.1. STABILITATEA LA FOC
a) Rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie 4
- diafragme, stalpi , din beton armat 7B, * min "@B min
- grinzi 7B cu * =A minute
- plansee peste parter din beton armat,7B, *II =A minute5
- pereti exteriori neportanti din zidarie de caramida , 7B, *II "#B min 5
65
- pereti interiori cu rol de limitare a propagarii incendiilor din zidarie de caramida 7B
*II "@B min si de gipscarton 7B *II "A minute
- acoperis tip terasa din F.< cu termo si hidroizolatie
b) Gradul de rezistenta la foc a constructiei 4
7onform art. @."."B din !ormativul P ""#;; constructia se incadreaza la gradul II RF
1.2. LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI SI FUMULUI IN INTERIORUL
CONSTRUCTIEI
a.1. compartimentare antifoc 4 constructia in ansamblu, formeaza un compartiment de
incendiu.
a.2. golurile functionale din elemente de compartimentare prote.ate
- casa scarilor ( este deschisa cu usi pline spre fiecare nivel cu intrare in zona salilor de
curs Pe casa scarii exsta iluminat natural si iluminat artificial. Scarile au trepte si rampe drepte .
pe casa scariie xista iluminat de siguranta
accesul in subsol se asigura pe @ scari deschise , prevazuta cu usa plina din lemn la nivelul
parterului 7asa scarilor este separata de restul constructiei prin pereti din zidarie de caramida cu
*6 minm D ore si planseu de beton armat monolit cu *6 @ ore
b. Elemente din structura constructiei 4
Ilementele verticale ( pereti) si orizontale ( plansee) au rezistenta la foc conform P""#
corespunzator pentru Grd II de *6 al constructiei si a nivelelor de risc .
7asa scarilor este separata de restul constructiei prin pereti din zidarie de caramida cu *6
min D ore si planseu din b.a monolit cu *6 @ ore
Incaperea centralei termice este separata prin pereti de caramida de DG,A cu *6 minim D
ore si planseu din b.a cu *6 de @ ore . este prevazuta cu usa *6 CB minute
c . Sisteme de evacuare a fumului 4 Ivacuarea fumului pe casa scarii se asigura prin tira.
natural organizat prin deschiderea ferestrelor
d. Bariere contra propagarii fumului 4 nu este cazul.
e. sisteme si instalatii de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor :
Sa prevazut instalatie automata de semnalizare incendiu cu detectori de fum in toate
incaperiile si spatiile
!u exista instalatii automate de stingere si nici instalatie de hidranti interiori, nefiind
obligatorie echiparea. 7ladirea de invatamant nu se incadreaza in categoria de cladiri in care
criteriile de echipare cu hidranti interiori sunt obligatorii daca aria construita este mai mare de
CBB mp ( in cauza este @"B mp) .
Instalatie de stingere cu hidranti exteriori in zona de amplasare a constructiei exista retea
stradala de apa cu hidrantri exteriori .
f. masuri de limitare a propagarii prin instalatii de ventilare - climatizare 4
se asigura prin sistem centralizat existan in plafonul fals grile de admisie aer proaspat si de
evacuare aer viciat
g. masuri de limitare a propagarii pe fatade 4 fatadele din materiale 7B
Peretii cortina sunt realizati sa asigure intarzierea propagarii incendiilor de la un nivel la
altul atat prin exterior ( separare prin zone pline cu inaltimea de ",@B m etanse la foc minim DB
minute ) cat si prin interior ( ecrane continui pe B,AB m sub planseele *6 , care sa asigure minim
DB minute *6 ) respectanduse prevederile art @.D @C si @.D. @# din P""#
SECURITATEA FORTELOR DE SECURITATE
AMENA1ARI PENTRU ACCESUL FORTELOR DE INTERVENTIE
accesul se asigura direct din drumul public prin circulatii carosabile pentru
autovehicule cu tona. mare in zona str. ZZZZZZZZZZ.
accesul fortelor de interventie in cladire, se asigura pe o singura fatada prin @
usi de intrare cu latime B,#A m.
accesul la ascensoarele de interventie,4 nu este cazul.
66
CARACTERISTICILE TEHNIC/FUNCTIONALE ALE ACCESELOR SI CAILOR
DE INTERVENTIE
a) numarul de accese 4
- un acces, din drumul public str. ZZZZZZZZ..
b) dimensiuni-gabarit 4
- latime G,BB m pentru acces auto5
- latime B,#A pentrue usile de acces.
c) trasee 4 direct din drum public. Str. ZZZZZZZZ.
CARACTERISTICILE TEHNICO/FUNCTIONALE ALE ACCESELOR SI CAILOR
DE INTERVENTIE
a) numarul de accese 4 @ accese direct din drum public
b) dimensiuni/gabarit 4 latimea strazii G,BB m latime5
c) trasee 4direct din drum public.
ASCENSOARE DE INTERVENTIE : nu este cazul.
ECHIPAREA SI DOTAREA CU MI1LOACE TEHNICE DE APARARE
IMPOTRIVA INCENDIILOR
Instalatie de semnalizare automata a incendiilor cu detectoare
automate si butoane manuale
Ixista instalatie automata de semanlizare cu detectoare de fum
Instalatie de stingere cu hidranti interiori
.!u a fost prevazuta instalatie de hidranti interiori ( nu era obligatorie)
Retea de apa cu hidranti exteriori
Se utilizeaza reteaua de apa incendiu a 7apitalei , pe strada existand hidranti subterani .
Dotarea cu mijloace de interventie
7onstructia se doteaza cu minim @ stingatoare cu pulbere tip PC pe fiecare nivel si un
stingator G"B la centrala termica.

CONDITII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI
Sursele de alimentare cu apa
hidrantii exteriori din reatea de apa a 7apitalei
Pozitia racordurilor instalatiilor de utilitati
7utia de bransamente la reteaua electrica, este dispusa pe peretele exterior al cladirii,in
partea dreapta pe un perete plin
*egulatorul de gaze e dispus pe peretele exterior de pe fatada laterala la intrarea in zona
centralei termice
!u exista substante clasificate ca fiind substante periculoase.
MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE
!u este obligatorie constituirea unui serviciu propriu pentru interventie la incendiu.
Feneficiarul este obligat sa aduca la indeplinire cerintele din normele generale de
aparare impotriva incendiilor.
Interventia in caz de incendiu se organizeaza cu personalul propriu, instruit
corespunzator si de garda de interventie a detasamentului de pompieri al ISU al 7apitalei .
EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU LA CLADIREA ADMINISTRATIVA
S+P+3E
67
Determinarea pericolului potential (P)
P M R x c x r x H x i x e x g
In birouri exista mobilier din lemn cu tapiterie din panza de bumbac, fisete din metal,
pardoseala din gresie si mocheta
$ensitatea de sarcina termica
In conformitate cu expertiza tehnica executata odata cu modificarea destinatiei cladirii a
rezultat o densitate de sarcina termica de cca "BB &.-m
@
W de =@B &P- m
@
7orespunzator factorul de densitate de sarcina termica q 0,80
7ombustibilitate este normala fiind materiale lemnoase si hartie 6actorul c 1,00
6umul dega.at este dens existand si materiale plastice de la apartura de calcul
factorul r 1,10
+oxicitatea nu este ridicata . 6actorul k 1,00
7ladirea este cu subsol, parter si D I , factorul de inaltime e M",AB
Structura de rezistenta si acoperisul, respectiv fatadele sunt 7o , factorul i 1,00
Suprafata compartimentului de incendiu este suprafata desfasurata M @"B m
@
iar raportul 8 -
l M @ 4" , corespunzator factorul g 0,4
6actorul R c r H i e g
>aloarea B,#B ",BB ","B ",BB ",BA ",AB B,=B
P M B,AA=
Riscul de incendiu
P x G
Ri ------------ x A

&
Masurile de protectie (M)
& M ! x S b 6
Masurile normale (N)
! M n
"
x n
@
x ............... n
n

Stingatoare sunt suficiente ( " la DBB m
@
dar nu mai putin de @ pe nivel ) factorul n
1
1,00
!u exista hidranti interiori ( nu este obligatoriu). 6actorul n
2
1,00
<limetarea cu apa se face din sursa 7apitalei care nu asigura permenent debitele si
presiunile necesare n
3
0,80
Intre hidrantii stardali si cladire este o distanta de AB m , factorul n
4
1,00
Salariatii sunt relativ instruiti si in numar suficient pe timpul programului,
factorul n
5
0,90
6actorul n
"
n
@
n
D
n
=
n
A
>aloarea ",BB ",BB B,#B ",BB B,;B
! M B,G@B
Masurile speciale de protectie (S)
S M s
"
x s
@
x s
D
x ........ s
n
68
Ixista centrala de semnalizare incendiu si detectori de fum exista paza pentru supravegere
la parter , factorul s
1
1,45
<larmarea se face prin telefon de personalul de paza factorul s
2
1,00
Intervine garda de interventie a unui detasament de pompieri militari al Inspectoratului de
Situatii de Urgenta al 7apitalei factorul s
3
1,40
+impul de sosire al garzii de interventie este sub "B minute , factorul s
4
1,00
!u era necesar instalatie tip sprinHler , factorul s
5
1,00
!u exista sisteme de evacuare a fumului ( nu este obligatoriu), 6actorul s
6
1,00
6actorul s
"
s
@
s
D
s
=
s
A
s
C
>aloarea ",=A ",BB ",=B ",BB ",BB ",BB
S M @,BD
Masurile constructive (F)
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ..........f
n
Gradul de
rezistenta la foc al
construc(iei
Solutia constructiva conform normelor , privind
regimul de nl(ime
Factorul f
1
Gradul II cladiri SUPUDI si maxim GB persoane 1,40
Factorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu f
2

Grad de rezistenta la foc 7ladire SUP UD I 6actorul f
2
Gradul II @ABB ",BB
Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri ( f
3
) Tabel 24
Situatii posibile f
3
7ladirea este o constructie independenta 1,00
Desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari ( f
4
) Tabel 25
Situatii posibile f
2
!u este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural) 1,00
Factorul privind siguranta cailor de evacuare ( f
5
) Tabel 26
7aile de evacuare trebuie sa respecta in totalitate conditiile normativ f
4
1,50
!r fluxuri ( capacitatea un flux pentru cladiri de invatamant conf tab D.C.=
din P""# adica GA persoane ( pentru GB persoane se asigura D fluxuri )
$a
!umarul cailor de evacuare obligatoriu minim @ cai de evacuare distincte si
independente conf art =.@."BD din P""# ( exista @ cai de evacuare distincte )
Da
69
<lcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari conform art =.@."BA si gabarite
cailor de evacuare latimea conform art =.@."BC din P""# ( minim @,@B si usi
de ",=B si B,;B)
Da
7omportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab =.@."BA din P""# (
pereti zidarie cu *6 D ore si planseu cu *6 " ora )
Da
8ungimea si timp de evacuare intro una sau @ directii conform tab =.@."B;
sau tab =.@.""B din P""# ( minim CD sec si @A m )
Da
Exista iluminat de siguranta pentru evacuare f
6
1,00
6actorul f
"
f
@
f
D
f
=
f
A
f
C
>aloarea ",=B ",BB ",BB ",BB ",AB ",BB
6 M @,"B
M N x S x F
& M B,G@B x @,BD x @,"B MD,BC;
& M D,BC;
Riscul de incendiu efectiv (R
ef
)
Se consider ca factorul de aprinzibilitate de surse si factorii favorizanti este mediu ( tigara si
hartii) < M ",@B
Gravitatea se considera G M ",=B, intrucat pot fi potentiale victime la eta.e
B,AA= x ",@B
*i
ef
M x ",=B
D,BC;
*i
ef
M B,DBD
Riscul de incendiu acceptat (R
a
)
*
a
M ",D *
m
x p in care *
m
M "
p M B,#
*
a
M ",D x B,#
*
a
M ",B=
Securitatea la incendiu (S
ig
)
*
a
",B=
S
ig
M M M D,=D
*i
ef
B,DBD
S
ig
M D,=D S
ig
>1
Concluzie: Securitatea la incendiu este corespunzatoare in conditiile in care observarea si
anuntarea incendiului se va face operativ
70
B. IDENTIFICAREA, EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR DE
INCENDIU, LA CONSTRUCTIILOR CIVILE DE TIP ADMINISTRATIV
(1) Identificarea, evaluarea yi controlul riscurilor de incendiu presupune stabilirea
factorilor de risc, de activare, de gravitate 3i de protec'ie la foc, precum 3i a valorilor acestora
luate 2n considerare la evaluarea securit1'ii la incendiu prin metoda matematic1 , pentru
constructii civile ( publice ) administrative definite conform art =.@."# din P""# in care
functioneaza sedii pentru 4
<dministratiile centrale si locale
Prefecturi
Primarii
6inanciar bancare
Firouri
(2) &etoda se adreseaz1 tuturor factorilor implica'i 2n activitatea de proiectare a
construc'iilor publice din acest domeniu, verificatorilor 3i exper'ilor atesta'i pentru cerin'a de
calitate securitate la incendiu, speciali3tilor din domeniu 3i altor organe ale administra'iei
publice centrale 3i locale cu atribu'ii 2n domeniul ap1r1rii 2mpotriva incendiilor.
(3) &etoda se aplic1 de persoane cu competen'1 2n domeniile4
proiectarea construc'iilor publice
identificarea 3i evaluarea riscului de incendiu autorizati de IGSU
verificarea 3i expertizarea privind cerin'a de calitate securitate la incendiu,
- 2ndrumarea 3i controlul activit1'ii de ap1rare 2mpotriva incendiilor.
(4) &etoda se aplic1 la identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu atKt la
cladirile existente, cKt 3i la cele nou construite.
DATE GENERALE PRIVIND CLADIRILE ADMINISTRATIVE
(1) 7onstructiile administrative , sunt sedii in care sunt amena.ate spatii si incaperi de
regula pentru 4
71
a) functiunea principala ( activitati cu publicul si sau birouri
b) functiuni secundare pentru anga.ati 4 oficii, arhive, magazii, depozite, vestiare, grupuri
sanitare5
c) functiuni conexe ( spatii tehnice, parca.e.
(2) $upa regimul de inaltime cladirile pot func'iona 2n4
a) cladiri normale -obisnuite5
b) cladiri inalte 5
c) cladiri foarte inalte.
(3) $.p.d.v constructiv spatiile si constructiile pentru birouri pot fi4
a)constructii independente pentru birouri5
b) spatii pentru birouri inglobate in alte constructii.
(=) Se considera compartiment de incendiu cu destinatie birouri 4
a) cladiri independente cu conditia respectarii distantelor de siguranta fata de alte
constructii, functie de gradul de rezistenta la foc conform tab. @.@.@ din P""# 5
b) cladiri alipite sau comasate cu alte cladiri cu alte destinatii ,cu conditia respectarii
cerintelor privind separarea prin pereti si plansee antifoc , realizate corespunzator reglementarilor
specifice.
Spatiile si constructiile pentru birouri care fac obiectul prezentelor dispozitii generale se
clasifica, din punct de vedere constructiv, in4

(4) In functie de aria maxima construita la sol, gradul de rezistenta la foc al cladirii, numar
si tipul de nivele, cladirile administrative pot constitui unul sau mai multe compartimente de
incendiu.
7ladirile administrative in ansamblu si elementele de constructie ale acestora, dispunerea
functiunilor in cladire , trebuie proiectate si realizate astfel incat 4
sa nu favorizeze aparitia si propagarea incendiului 5
sa asigure evacuarea in timp cat mai scurt si in siguranta a utilizatorilor 5
sa nu permita sau se limiteze propagarea focului si fumului in afara compartimentrului de
incendiu sau a spatiului, incaperii dupa caz 5
sa asigure evacuarea fumului in cazul producerii unui incendiu 5
sa nu contribuie prin instalatiile utilitare aferente constructiei la producerea si propagarea
incendiilor 5
sa fie echipate cu mi.loace tehnice de semnalizarea si stingere a incendiilor in scopul
asigurarii securitatii la incendiu a utilizatorilor si mentinerea stabilitatii prevazute prin proiect.
In situatiile prevazute de reglement1rile specifice conducerea unitatii de invatamant trebuie
sa asigure interventia in caz de incendiu
In situatiile prevazute de reglement1rile specifice conducerea , administratorul trebuie sa
asigure interventia in caz de incendiu inclusiv prin serviciu privat de situatii de urgenta, criteriile
de organizare si dimensionare a serviciilor private fiind in functie de marimea, tipul cladirii
(inaltimea) si vulnerabilitatea la incendiu. Serviciu privat pentru situatii de urgenta va fi echipat
si dotat astfel incat sa corespunda necesitatilor practice asigurarii securitatii la incendiu.
RISCUL DE INCENDIU
(1) Riscul de incendiu reprezinta probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi,
constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii utilitare din functiuni civile ( publice) si
este determinat, in principal de densitatea de sarcina termica stabilita prin calcul si de destinatia
respectiva.
(2) In functie de marimea densitatii de sarcina termica ( R) riscul de incendiu este
- mare daca R Y #=B &.-m
@
- mijlociu daca =@B W R W #=B &.-m
@
mic daca R W =@B &.-m
@
72
(3) *iscul de incendiu este dat insa si de destinatia (functiunea) spatiilor sau incaperilor din
cladirile civile (publice), indiferent de densitatea de sarcina termica, incadrand spatiile repective
in risc de incendiu 4
- mare daca in spatiile respective se utilizeaza sau depoziteaza materiale ori substante
combustibile ( Ix arhive, biblioteci, sisteme de multiplicare, parca.e,)
- mijlociu daca in spatiile respective se utilizeaza foc deschis ( Ix centrale termice ,
bucatarii, oficii de preparari calde)
mic pentru alte categorii ( birouri, sali de intruniri fara a fi sali aglomerate , vestiare,
grupuri sanitare)
Pentru intreaga constructie sau compartiment de incendiu din constructie riscul de incendiu
considerat va fi cel mai mare daca riscul respectiv reprezinta minim DBJ din volumul
constructiei.
(1) In spatiile tehnice si depozite riscul de incendiu este apreciat in functie de4
tipul activitatilor desfasurate
caracteristicile de ardere a materialelor si substantelor utilizate, prelucrate sau depozitate
densitatea sarcinii termice
(2) *iscul de incendiu este definit prin categoria de pericol de incendiu astfel4
categoria < si F ( FI D a, b), definite ca posibilitati de incendiu si explozie volumetrica ,
ceea ce impune risc foarte mare de incendiu
categoria 7( FI@), definite ca posibilitati de incendiu-ardere ceea ce va conduce la
incadrarea in risc mare de incendiu
categoria $ ( FI" a), definite ca zone in care exista foc deschis sub orice forma, in
absernta de substante combustibile , ceea ce conduce la risc mediu
categoria I( FI" b), definite ca zone in care exista materiale sau substante
incombustibile in stare rece sau substante combustibile in stare de umiditate inaintata , peste
#BJ, ceea ce conduce la incadrarea in risc mic de incendiu

FACTORII DE RISC SPECIFICI
(1) Pentru cladiri civile administrative se va folosi o metoda matematica prin care se va
identifica si evalua riscul atat prin factorii de risc ce decurg din tipul substantelor, materialelor,
mobilierului din incaperi si compartimentul de incendiu (P
"
) cat si factorii de risc derivati din
conceptia de realizarea a constructiei (P
@
) ,
(2) Produsul celor doua categorii de factori reprezenta pericolul potential de incendiu in
cladirea analizata (P
p
)
P
p
M P
"
x P
@

Factorii de risc generati de substantele, materialele si mobilierul existent in
incaperi si compartimentul de incendiu (P
1
) lua'i in considerare sunt determinati de4
a) densitatea sarcinii termice din fiecare incapere si respectiv din intreg compartimentul
de incendiu ( factorul q5
b) periculozitatea materialelor, substantelor, mobilierului existent ( factorul c5
c) pericolul de fum dega.at in caz de incendiu ( factorul r5
d) pericolul de toxicitate prezentat de produsele de ardere in cazul izbucnirii unui
incendiu ( factorul k5
6actorul P
"
se determina cu relatia4
P
"
M R x c x r x H
Factorii de risc rezultati din conceptia constructiei (P
2
) care se iau in
considerare sunt generati de dimensiunile, suprafata, raport lungime-latime, inaltimea si clasa de
reac'ie la foc, modul de comportare la foc a materialelor si elementelor de constructii, astfel4
a) inaltimea constructiei, compartimentului de incendiu,(factorul e5
b) clasa de reac'ie la foc a materialelor si elementelor de constructie (factorul i5
c) marimea compartimentului de incendiu (suprafata) si raportul lungime- latime (
factorul g.
73
6actorul P
@
se determina cu relatia
P
@
M e x i x g
Factorii care stabilesc periculozitatea constructiei sunt:
Factorul q
(1) 6actorul ?R? ia in considerare densitatea sarcinii termice existenta in incaperea sau
compartimentul de incendiu supus evaluarii.
(2) Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata
sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de
determinare a pericolului de incendiu.
(3) Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate dega.a prin combustie
completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente in spatiul afectat de
incendiu.$eterminarea sarcinii termice in constructii se calculeaza conform S+<S "B;BD-@G;
(4) Spatiul luat in considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un
compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice) sau,
dupa caz, o parte a acestuia (o incapere sau un grup de incaperi, unul sau mai multe niveluri etc.).
(5) Sarcina termica ( S
Q
) se determina cu relatia4
n
S
Q
M N
i
&
i
in &P ( " ) in care4

i 1
N
i
puterea calorifica inferioara a unui material sau substanta , in &P-Hg (pentru gaze, in
&P-m
N
3
)5
&
i
masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare, in Hg
( pentru gaze, in m
N
3
)5
n numarul materialelor substantelor de acelasi fel aflate in spatiul luat in considerare.
6) Se vor lua in considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt in
interiorul cladirii sau care intra in componenta elementelor de constructii, instalatii, inclusiv cele
din componenta pardoselilor, tamplariei, finisa.elor (exceptand zugravelile si vopsitoriile),
izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambala.elor etc.
(7) $ensitatea sarcinii termice ( R
s
) se determina cu relatia4
S
Q
N
s
M in &P-m
@
( @ ) in care4
<
s
S
Q
Sarcina termica in &P5
<
s
suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m
@
.
>alorile factorului q functie de densitatea de sarcina termica sunt precizate 2n +abelul ".
Incarcarea termica ( densitatea sarcinii termice) Q
m
Tabel 1
Densitatea sarcinii
termice q
m
Factorul q Densitatea sarcinii
termice q
m
Factorul q
Pana la 50 0,6 1.201 - 1.680 1,6
51 - 75 0,7 1.681 - 2.500 1,7
76 - 105 0,8 2.501 - 3.500 1,8
106 - 150 0,9 3.501 - 5.000 1,9
151 - 210 1,0 5.001 - 7.000 2,0
211 - 300 1,1 7.001 - 10.000 2,1
301 - 420 1,2 10.001 - 14.000 2,2
421 - 600 1,3 14.001 - 20000 2,3
601 - 840 1,4 20.001 - 28.000 2,4
74
841 - 1.200 1,5 Peste 28000 2,5
Factorul c
(1) 6actorul c ia in considerare periculozitatea substantelor si materialelor (echipamente,
materiale, mobilier) existente in spatiul supus analizei .
(2) Potrivit prevederilor normativului P ""#;;, materialele si substan'ele se clasifica in
clasele de periculozitate, precizate 2n anexa "4
>alorile factorului c in functie de perculozitatea materialelor 3i substan'elor sunt precizate
2n +abelul @.
Tabel 2
Periculozitatea materialelor
si substantelor
Caracteristici Factorul c
- fr periculozitate P1- incombustibile yi P2-A 1,00
- cu periculozitate redus P2-B yi P2-C 1,05
- cu periculozitate medie P3-A, P3-B yi P3-C 1,10
- cu periculozitate mare P4-A, P4-B yi P4-C 1,20
- cu periculozitate mare P4- D, P4-E yi P4-F 1,40
Factorul r
(1) 6actorul ?r? ia in considerare pericolul rezultat de fumul dega.at in urma arderii
( culoare, densitate, opacitate, cantitate).
(2) $upa emisia de fum, substantele si materialele se clasifica in trei clase de pericol
(stabilite prin test, in raport de absorbtia fluxului luminos) astfel4
a) Pericol de fum mic (daca absorbtia fluxului luminos(opacitatea) W AB J, putanduse
vedea la o distanta de minim "B m5 Ix hartia, lemnul, fibrele naturale
b) Pericol de fum mediu ( absorbtia fluxului luminos(opacitatea) ABJW r W ;B J Ix 4
tesaturile realizate din fire naturale in amestec cu fire sintetice, foliile de polietilena si
polipropilena, produsele din piele
c) Pericol de fum mare ( absorbtia fluxului luminos( opacitatea )Y;B J nu se vede la @ m
Ix4produsele din cauciuc, mase plastice, poliuretan, vopselele. 7elelalte materiale se clasifica
prin asimilare.
>alorile factorului r in functie de pericolul fumului sunt precizate 2n +abelul D.
Tabel 3
Gradul de fum (prin test) Pericolul dat
de fum
Factorul r
3 absorbtia fluxului luminos WABJ Mic 1,0
2 absorbtia fluxului luminos ABJ;BJ Mediu 1,1
1 absorbtia fluxului luminos Y;B J Mare 1,2
Factorul k
(1) 6actorul H ia in considerare toxicitatea - coroziunea produselor rezultate prin ardere pe
timpul incendiului.
(2) $upa toxicitatea produselor de ardere, substantele si materialele se pot clasifica in
urmatoarele clase de pericol4
a) pericol mic 5
b) pericol mediu5
c) pericol mare.
(3) In lipsa unor date oficiale privind incadrarea produselor de ardere in raport de toxicitatea
pe care o prezinta pentru om se pot utiliza urmatoarele criterii4
75
a) in clasa de pericol mic se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care prin
ardere dau ca produse de ardere in general bioxid de carbon si vapori de apa (exemple4 lemnul,
hartia, textilele realizate din fibre naturale, zaharul, tutunul si altele asemenea), nerezultand
combinatii ale oxigenului cu alte elemente ori particule grele 5
b) in clasa de pericol mediu se pot incadra materiale, substante si marfuri care prin ardere
dau bioxid de carbon, vapori de apa si alti produsi secundari cum sunt funinginea, aerosoli etc.
(exemple4 articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice)5
c) in clasa de pericol mare se pot incadra materialele, substantele si marfurile care prin
ardere dau, pe langa bioxid de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici, in care apar
combinatii cu clorul, sulful, azotul, cianul (exemple4 carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre
sintetice poliamidice , P>7 etc).
>alorile factorului k in functie de pericolul de toxicitate sunt precizate 2n +abelul =.
Tabel 4
Gradul de pericol de toxicitate sau coroziune al
fumului si gazelor fierbinti
Factorul k
Mic 1,0
Mediu 1,1
Mare 1,2
Factorul e
(1) 6actorul e ia in considerare inaltimea utila a constructiei.
(2) Pentru diferentiere, constructiile parter se pot imparti in trei grupe, func'ie de 2n1l'imea
m1surat1 de la locul de sta'ionare a autospecialelor de interven'ie4
a) inaltime pana la G,BB m5
b) inaltime cuprinsa intre G ( "B m5
c) inaltime peste "B m.
(3) 7onstructiile cu mai multe niveluri se diferentiaza in functie de regimul de inaltime
(4) 8a constructiile care au si parca.e la subsol definite conform normativului specific
( peste "B autovehicule) factorul e e
1
x e
2.
>alorile factorului e in functie de inaltimea construc'iei sunt precizate 2n +abelele A,C, G.
a) Cladire parter Tabel 5
Inaltimea utila
a cladirii E
Factorul e Factorul e Factorul e
qm<200M1/mp
mica
qm <1000 M1/mp
medie
qm >1000 M1/mp mare
Mai mare de 10 m 1,00 1,25 1,50
Pana in 10 m 1,00 1,15 1,30
Pana in 7 m 1,00 1,00 1,00
b) Cladire subsol Tabel 6
Primul nivel al subsolului -3 m e1,00
Al 2-lea nivel al subsolului -6 m e1,90
Al 3-lea nivel al subsolului -9 m e2,60
De la al 4-lea nivel al subsolului in plus -12 m e3,00

Tabelul 12
c)Cladire cu mai multe nivele Tabel 7
Etajul E +cota de la nivelul planseului Factorul e
Peste 11 etaje < 34 m 2,00 (cladire inalta peste @#m)
Peste 8 etaje < 25 m 1,90 (cladire normala pana la @#
76
m)
Etajul 7 < 22 m 1,85
Etajul 6 < 19 m 1,80
Etajul 5 < 16 m 1,75
Etajul 4 < 13 m 1,65
Etajul 3 < 10 m 1,50
Etajul 2 < 7 m 1,30
Etajul 1 < 4 m 1,00
Parter 1,00
Factorul i
(1) 6actorul i ia in considerare prezenta contibutia adusa d.p.d.v al clasei de reac'ie la foc
de materialele si elementele de constructie din structura portanta a constructiei cat si elementele
fatadei si invelitorilor acoperisului .
(2) In raport de materialele utilizate la structura portanta, constructiile se pot grupa in trei
categorii4
a) constructii avand structura portanta din materiale (beton, metal, piatra), clasa de reac'ie la
foc <" sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
b) constructii avand structura portanta realizata din elemente combustibile clasele de reac'ie
la foc minimum <@sD,d", FsD,d" sau 7sD,d" (clasele de combustibilitate 7", sau 7@)5
c) constructii avand structura portanta realizata elemente combustibile clasele de reac'ie la
foc minimum $sD,d", sau <@sD,d@, FsD,d@, 7sD,d@, $sDd@, Id@ 3i 6 (clasele de combustibilitate
7D, sau 7=)5
In raport de materialele utilizate la realizarea fatadelor si invelitorilor, constructiile se pot
grupa in urmatoarele categorii4
a)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din materiale clasa de reac'ie la foc <"
sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
b)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din elemente multistrat clasele de
reac'ie la foc minimum <@sD,d", FsD,d" sau 7sD,d" (clasele de combustibilitate 7", sau 7@)5
c)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din elemente combustibile (lemn,
mase plastice, carton asfaltat) clasele de reac'ie la foc minimum $sD,d", sau <@sD,d@, FsD,d@,
7sD,d@, $sDd@, Id@ 3i 6 (clasele de combustibilitate 7D, sau 7=).
>alorile factorului i isunt precizate 2n +abelul #.
Tabel 8
Material structura
portanta
Incombustibile
A1/A2 s1,d0
Panouri de
inchidere
A2s3d1, Bs3d1
Cs3d2
Combustibile
Ds3d1, As2s3d2
Bs3d2 Cs3 d2
Ds3d2 Ed2 F
Fatade/ acoperis
Incombustibile
A1/A2 s1,d0
",BB ","B ",@B
Panouri de inchidere
A2s3d1, Bs3d1 Cs3d2
","B ",DB ",=B
Combustibile
Ds3d1, As2s3d2
Bs3d2 Cs3 d2
Ds3d2 Ed2
F
",@B ",=B ",CB
Factorul g
77
(1) 6actorul g ia in considerare suprafata care poate fi cuprinsa de incendiu precum si
forma suprafetei respective.
(2) 8a aceeasi suprafata si la aceleasi materiale utilizate, riscul de propagare este invers
proportional cu raportul lungime-latime (timpul de incendiere totala prin propagare directa este
mai mic la constructiile avand lungimea mult mai mare decat latimea).
(3) <ctiunea de limitare a propagarii incendiilor este cu atat mai usoara cu cat raportul
lungime- latime este mai mare.
>alorile factorului g isunt precizate 2n +abelul ;.
L : l Raportul lungime/latime al compartimentului de incendiu Factor de
amploare(g)
Tabel 9
8:1 7:1 6:1 5:1 4:1 3:1 2:1 1:1 g
800 770 730 680 630 580 500 400 0,4
1200 1150 1090 1030 950 870 760 600 0,5
1600 1530 1450 1370 1270 1150 1010 800 0,6
2000 1900 1800 1700 1600 1450 1250 1000 0,8
2400 2300 2200 2050 1900 1750 1500 1200 1,0
4000 3800 3600 3400 3200 2900 2500 2000 1,2
6000 5700 5500 5100 4800 4300 3800 3000 1,4
8000 7700 7300 6800 6300 5800 5000 4000 1,6
10000 9600 9100 8500 7900 7200 6300 5000 1,8
12000 11500 10900 10300 9500 8700 7600 6000 2,0
14000 13400 12700 12000 11100 10100 8800 7000 2,2
16000 15300 14500 13700 12700 11500 10100 8000 2,4
18000 17200 16400 15400 14300 13000 11300 9000 2,6
20000 19100 18200 17100 15900 14400 12600 10000 2,8
22000 21000 20000 18800 17500 15900 13900 11000 3,0
24000 23000 21800 20500 19000 17300 15100 12000 3,2
26000 24900 23600 22200 20600 18700 16400 13000 3,4
28000 26800 25400 23900 22200 20200 17600 14000 3,6
32000 30600 29100 27400 25400 23100 20200 16000 3,8
36000 34400 32700 30800 28600 26000 22700 18000 4,0
40000 38300 36300 35300 31700 28800 25200 20000 4,2
44000 42100 40000 37600 34900 31700 27700 22000 4,4
52000 49800 47200 44500 41300 37500 32800 26000 4,6
60000 57400 54500 51300 47600 43300 37800 30000 4,8
68000 65000 61800 58100 54000 49000 42800 34000 5,0
MASURILOR DE PROTECTIE M - FACTORUL M
(1) 6actorul masurilor de protectie (&) ia in considerare toate masurile de protectie adoptate
si realizate pentru diminuarea riscului potential de incendiu.
Masurile de protectie reprezinta produsul dintre
& M ! x S x 6 unde4
N factor al masurilor generale de protectie pentru cladiri supuse evaluarii (dotarea
cu stingatoare5 echiparea cu hidranti interiori si exteriori5 existenta si siguranta sistemului de
alimentare cu apa5 distanta de la hidrantii exteriori pana la caile de acces in constructie5 nivelul
de instruire al personalului)5
(2) Valorile factorilor n
"
, n
@
,n
D
,

n
=
3i n
A
sunt date 2n tabelele "B,"","@,"D 3i "= 3i
! M n
"
x n
@
x n
D
x ZZ x n
n
.
n
"
M dotarea cu stingatoarelor conform normele de dotarea specifice
Tabel 10
78
Stingatoare $otare conform
normelor
Ixista stingatoare
dar insuficiente
8ipsa stigatoare
sau neintretinute
>aloare factor n
"
",BB B,;B B,#B
n
@
M existenta hidrantilor interiori Tabel 11
/idranti interiori $otare conform
normelor ori nu este
obligatorie dotarea
Ixista hidranti dar
nu sunt echipati
conform standard
Prin norme era se
impunea echiparea dar nu
au fost prevazuti
6actor n
@
",BB B,;B B,#B
n
D
M alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa5 Tabel 12
<limentarea cu apa din
reteau localitatii
$in gospodarie de apa
incendiu proprie
$in surse naturale
<sigura presiunea si
debitele necesare
n
D
M ",BB
<sigura presiunea si debitele
necesare.
Ixista doua surse de
alimentare cu energie a
pompelor de incendiu
n
D
M ",BB
Ixista sursa si sunt rampe
amena.ate pentru masinile de
stingere
n
D
M B,GB
*eteaua nu asigura
debitele necesare
n
D
M B,;B
<sigura presiunea si debitele
necesare
Ixista o singura sursa de
alimentare cu energie
n
D
M B,#B
Ixista sursa dar nu exista
amena.ari pentru masinile de
stingere
n
D
M B,CB
!u asigura debitele si
presiunile necesare
n
D
M B,#B
!u asigura presiunea si
debitele necesare
Ixista o singura sursa de
alimentare cu energie
n
D
M B,GB
!u este sursa de apa
n
D
M B,AB
n
=
M distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie5 Tabel 13
Primul hidrant la distanta
d W "@B m
Primul hidrant la distanta W d
W"AB m pentru interventii cu
motopompe
Primul hidrant la distanta d W@BB m
Pentru interventie cu autospeciale
n
=
M ",BB n
=
M ",BB n
=
M ",BB
In cazul in care distanta pana la hidrant nu se incadreaza in distantele minime se va diminua
factorul la B,;B .
In cazul in care nu exista hidranti stradali se va diminua factorul la B,#B
n
A
M existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire Tabel 14
Ixista personal inclusiv
pe timpul noptii si este
instruit
!u exista personal pe timpul
noptii , personalul este
instruit
!u exista personal pe timpul noptii ,
personalul nu este instruit
n
A
M ",BB n
A
M B,;B n
A
M B,#B
S factor al masurilor speciale de protectie
(1) >aloarea factorului S (semnalizarea incendiilor5 alarmarea si anuntarea 5 interventia
forte si mi.loace 5 distanta si timpii de raspuns 5 echiparea cu instalatii automate de stingere 5
sisteme sau instalatii pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti), reprezint1 produsul
factorilor s
n
.
79
(2) Valorile factorilor s
"
, s
@
, s
D
,

s
=,
s
A
, s
C
3i s
G
sunt date 2n tabelele "A,"C,"G,"#, ";, @B 3i @".
, iar S M s
"
x s
@
x s
D
x ZZ x s
n.
s
1
observarea /semnalizarea incendiilor; Tabel 15
Detectarea incendiului ( s
1
) >aloare s
"
Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice in
zona inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere
",BA
Se executa verificari prin rond la cel mult @ ore de un serviciu privat cu
personal permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere
","B
$etectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de detectare in
perfecta stare de functinare cu semnalizare la echipe de interventie mobile
cu care este contract
",@B
$etectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de detectare in
perfecta stare de functinare cu semnalizare la o centrala cu supraveghere
permanenta
",=A
In cazul in care exista camere de luat vederi , conectate la un monitor cu supraveghere
permanenta se adauga B,@B la valoarea pentru detectarea incendiului
s
2
alarmarea si anuntarea fortelor de interventie ; Tabel 16
Alarmarea si anuntarea ( s
2
) >aloare s
@
<larmarea si anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la paza ",BB
<larmare si anuntarea se face dintrun loc in care exista permanent un
salariat cu un telefon sau de catre echipa.ele mobile
",BA
<larmare-anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de
semnalizare , instalatiei sprinHler ori la vizualizarea pe monitor
","B
<larmare-anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul centralei
de semnalizare,instalatiei sprinHler,vizualizarea monitorului
",@B
s
3
interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta Tabel 17
6ara serviciu
privat
Serviciu privat de
categoria a IIa
Serviciu privat propriu
7ategoria a I> a sau
a > a
Serviciu privat extern
ori serviciu public de
categoria a I> a sau
a > a
s
D
M ",BB s
D
M ","B s
D
M ",DB s
D
M ",@B
Serviciu de categoria a IIa avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor doar
echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv cele de supraveghere 3i punere 2n func'iune a
instala'iilor speciale de prevenire 3i stingere a incendiilor5
Serviciu de categoria a I>a avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor un
echipa.-o grup1 la o autospecial1 de interven'ie 3i echipe specializate, pe tipuri de riscuri5
Serviciu de categoria a >a avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor dou1
sau mai multe echipa.e-grupe la dou1 sau mai multe autospeciale de interven'ie 3i echipe
specializate, pe tipuri de riscuri.
s
4
interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta Tabel 18
Garda interventie
(@masini)
Statie
(= masini)
Sectie
(C masini)
$etasament
(# masini)
s
=
M ",@B s
=
M ",DB s
=
M ",=B s
=
M ",AB
s
5
distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie Tabel 19
80
$istanta W "B Hm
+imp max "B minute
"B Qm W $istantaW"A Hm
+imp max "A minute
$istanta Y "A Hm
+imp Y "A minute
s
A
M ",BB s
A
M B,;B s
A
M B,#B
s
6
echiparea cu instalatii automate de stingere Tabel 20
Instalatie de stingere tip
sprinHler
Ixista
s
6
1,70
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,70
Instalatie de stingere tip drencer
sau apa pulverizata cu pornire
automata
Ixista
s
6
1,50
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,70
nstalatie de stingere tip drencer
sau cu apa pulverizata cu pornire
manuala
Ixista
s
6
1,20
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,80
Instalatie de stingere cu gaz
inert, aerosoli , cu comanda
automata
Ixista
s
6
1,40
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,80
s
7
echiparea cu trape de evacuare fum si gaze Tabel 21
Instalatii sau trape de evacuarea
fumului si gazelor fiebinti
Ixista
s
7
1,20
!u sunt obligatorii
s
7
1,00
!u a fost prevazuta
s
7
0,80
(1) F factor al masurilor de protectie aplicata constructiei (gradul de rezistenta la foc5
rezistenta la foc a separarilor pe verticala si orizontala5 destinatiei sau categoriei de pericol , cu
gradul de rezistenta la foc si cu numarul de nivele ori cu aria maxim admisa,), se calculeaz1 cu
formula5
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
.
(2) Valorile factorilor f
"
, f
@
, f
D
,

f
=,
f
A
, sunt date 2n tabelele @@, @D, @=, @A 3i @C.
f
"
M rezistenta la foc a structurii portante a constructiei5
Gradul de rezistenta la foc ( f
1
) corelatie tab 3.2.5 din P 118 Tabel 22
Gradul de
rezistenta la foc al
construc(iei
Solutia constructiva conform normelor , privind
regimul de nl(ime
Factorul f
1
Gradul I orice tip de cladire 1,50
Gradul II exclus pentru cladiri inalte 3i foarte inalte 1,40
Gradul III cladiri cu max A niveluri 3i maximum DBB de persoane 1,20
Gradul. IV cladiri cu max @ nivele 3i maximum DBB de persoane 1,10
Gradul. V cladiri cu un nivel 3i maximum DBB de persoane 1,00
(D) Pentru grdul de rezisten'1 la foc III > prin hotarare scrisa a investitorului si cu masuri
compensatorii se admite un nivel suplimentar , atunci valoarea f
"
scade cu B,"B
(4) In cazul oricarei necorelari din tabelul de mai sus, factorul f
"
se diminueaza cu o
valoare egala cu B,=B
Factorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu f
2
corelare cu tab 3.2.4 din P118 Tabel 23

Grad de rezistenta <ria maxima a compartimentului (m
@
) *estrictii factorul f
@
81
la foc 7ladire cu un
nivel
7ladire cu mai
multe nivele
Gradul I II @ABB @ABB orice fel de cladiri ",BB
Gradul III "#BB "#BB 7ladiri cu max A
nivele
",BB
Gradul I> "=BB "BBB 7ladiri cu max @
nivele
",BB
Gradul > "BBB #BB !umai cladiri cu un
nivel
",BB
(5) Prin hotararea scrisa a investitorului si prin luarea de masuri compensatorii se admit
suprafete mai mari, dar valoarea f
@
scade cu B,"B.
(6) $aca exista instalatii automate de semnalizare , suprafata construit1 poate fi marita cu
@AJ
$aca este echipata cu instalatii sprinHler suprafata maxima la sol poate sa creasca cu
"BBJ . In aceste cazuri f
@
ramane la aceeasi valoare .
(7) In cazul oricarei necorelari din tabelul de mai sus, factorul f
@
se diminueaza cu o
valoare egala cu B,@B.
Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri ( f
3
) Tabel 24
Situatii posibile f
3
7ladire independenta 1,00
Ixista separare cu elemente antifoc fata de alte destinatii daca este in
cladiri comasate sau grupate
1,00
!u exista toate cerintele privind separarea antifoc fata de alte destinatii
in cazul in care este in cladiri comasate sau grupate ( pe verticala sau pe
orizontala)
0,85
!u sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte
destinatii
0,70
Desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari ( f
4
) Tabel 25
Situatii posibile f
2
Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc 1,20
!u este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural) 1,00
!u se asigura desfumarea 0,80
Factorul privind siguranta cailor de evacuare ( f
5
) Tabel 26
7aile de evacuare trebuie sa respecta in totalitate conditiile normative f
4
1,50
!r fluxuri ( capacitatea un flux pentru cladiri de invatamant conf tab
D.C.= din P""# adica #B persoane
_
!umarul cailor de evacuare ( conform art D.C." din P""# `
82
<lcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari si gabarite cailor de
evacuare latimea conform art @.C.CB @.C.C# din P""#
`
7omportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab =.@.@=
pentru cladiri obisnuite si tab =.".# pentru cladiri inalte si foarte inalte
din P""#
`
8ungimea si timp de evacuare intro una sau @ directii conform tab
=.@.@G pentru cladiri obisnuite si tab =.".@= pentru cladiri inalte si foarte
inalte din P""#
`
,bserva'ie Pentru a se acorda valoarea maxima de ",AB trebuie indeplinite simultan toate ce
A criterii
$aca nu se respecta unul sau mai multe criterii valoarea se diminueaza la
f
5
1,00 pentru o cerinta neindeplinita
f
5
0,80 pentru doua conditii neindeplinite
f
5
devine 0,50 pentru D conditii neideplinite
Factorul privind iluminatul de siguranta in cladire f
6

Tabel 27
Iluminat de siguranta Ixista si este functional !u exista sau este defect
7onorm IG-@B"" f
6
1,00 f
6
0,80
FACTORUL DE GRAVITATE
(1) Pentru aprecierea nivelurilor de gravitate pentru constructii publice se au in
vedere urmatoarele consecinte posibile4
consecinte minore usoare deteriorari ale sistemelor materiale5
consecinte semnificativevatamari corporale usoare (loviri, raniri, arsuri) si-sau
intoxicari usoare ale unui numar limitat de persoane (max. =) si-sau deteriorarea sistemelor
materiale generand perturbarea defasurarii normale a activitatii5
consecinte gravevatamari corporale usoare si-sau intoxicarea unui numar limitat de
persoane (peste =) si-sau distrugerea importante ale sistemelor materiale5
consecinte foarte grave vatamari corporale si-sau intoxicari grave ale mai multor
persoane (peste =) sau decesul unui numar limitat de persoane ("D) si-sau distrugerea
permanenta a sistemelor materiale5
consecinte deosebit de gravedecesul mai multor persoane (peste D)
(@) Valorile factorului de gravitate se precizeaz1 2n tabelul @#.
Tabel 28
+ipul cladirii Gravitatea
Persoane (p) W "BB "B"WpW ABB pYABB
6oarte inalta @,=B @,GB @,;B
Inalta @,"B @,DB @,=B
PUA pana la P U# ",#B ",;B @,BB
PU@ pana la PU = ",AB ",CB ",GB
PU" ",DB ",=B ",AB
P ",@B ",DB ",=B
PUNEREA N PERICOL (B)
83
(1) 6ormula de baza4 punerea in pericol de incendiu (B) este definita ca produsul tuturor
factorilor de pericol (P),impartit la produsul tuturor factorilor de protectie (&).
P
B
M
(2) Produsul marimilor care influenteaza pericolul , numit ~ pericol potential (P) se
compune din factorii de pericol relativi la continutul cladirii si de factorii inerenti cladirii insasi.
FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - FACTORUL A
(1) 6actorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui eventual
incendiu.
(2) In lipsa unor date referitoare la probabilitatea de aparitie a incendiilor, in practica
factorul < ia in considerare4
prezenta materialelor si surselor de aprindere
temperaturi ( de inflamabilitate, de aprindere ,de autoimflamare)
tendinta de autoaprindere
intervalul de explozie
energia minima de aprindere
continutul de oxigen
viteza de ardere
(1) Sursele posibile de aprindere generate de
a) factorul uman4
ordinea si disciplina
intretinerea instalatiilor
exploatarea instalatiilor
b) surse clasice de aprindere
cu flacara4
deschisa5
flacar inchisa.
de natura electrica4
arcuri si scantei electrice5
scurtcircuit5
efect termic al curentului electric.
de natura termica4
obiecte incandescente sau supraincalzite5
caldura dega.ata de aparate termice.
aprindere naturale
( trasnet5
datorate exploziilor.
(2) In corelare cu sursele posibile de initiere a unui incendiu prezentate,
conditiile(impre.urarile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea pot fi4
utilizarea defectuoasa a sistemelor si mi.loacelor de incalzire ori folosirea celor
improvizate5
executarea lucrarilor cu foc deschis fara respectarea regulilor si masurilor specifice p.s.i.5
utilizarea si exploatarea instalatiilor electrice si echipamentelor cu defectiuni si-sau
improvizatii si-sau de catre personal necalificat5
receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati5
neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte)
impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de dispozitive
necalibrate corespunzator sau improvizate5
84
utilizarea defectuoasa a instalatiilor utilitare de gaz, ventilareclimatizare5
fumatul in locuri cu risc mediu si mare de incendiu5
scurgeri (scapari) de produse inflamabile5
nereguli organizatorice5
trasnet.
6actorul pericolului de activare ( < ) este mediu avand valori intre ",BB W < W ",@ functie
de materialele, sursele si impre.urarile favorizante constate in analiza de evaluarea a riscului
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
(1) Pentru a fi operationale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu
acceptat. 7uantificarea poate fi prezentata sub forma unui numar abstract fata de care se face
comparatia riscului de incendiu efectiv care caracterizeaza constructia analizata.
(2) Potrivit prevederilor !ormelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul de
incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat4
*
i
*
a
(3) In metoda matematica riscul de incendiu acceptat se cuantifica in raport de un nivel de
risc general acceptat pentru categoria de constructie in discutie. <utorii metodelor exprima
riscul acceptat in raport de riscul de incendiu redus amplificat cu un coeficient supraunitar
*
a
M p
/,I
x *
i r
in care4
c M coeficient de ierarhizare
*
ir
M riscul de incendiu redus (mic)
(4) Categorii de pericol pentru persoane p
H,E
(in functie de eta.ul in care se considera
compartimentul de incendiu)
>aloarea p
H,E
",DB la cl1diri foarte 2nalte
>aloarea p
H,E
",@B la cl1diri 2nalte
>aloarea p
H,E
","A la cl1diri cu regim de 2n1l'ime 2ntre PU= (PU#
>aloarea p
H,E
","B la cl1diri cu regim de 2n1l'ime 2ntre PU" (PUD
>aloarea p
H,E
",BA la cl1diri cu regim de 2n1l'ime Parter.
*
a
M p
H,E
x *
ir
in care *
ir
M "
SECURITATEA LA INCENDIU
(1) Pe baza conditiei prevazute in 9!ormele generale de prevenire si stingere a
incendiilor: ca riscul de incendiu efectiv sa nu depaseasca riscul de incendiu admis se considera
ca securitatea la incendiu este asigurata ori de cate ori este indeplinita conditia 4 Sig "
(2) In toate cazurile, scenariul de securitate la incendiu se verifica printro evaluare a
riscului .
(3) Se considera ca un scenariu de securitate la incendiu poate fi acceptat daca masurile
de protectie acopera riscul de incendiu. Variantele care nu asigura conditia de mai sus nu pot
fi luate n considerare.
CONTROLUL RISCULUI DE INCENDIU
8ucr1rile de identificare 3i evaluare a riscului de incendiu se finalizeaz1 prin recomand1ri
privind controlul riscului de incendiu.
7ontrolul riscului de incendiu presupune4
a) urm1rirea cu predilec'ie a factorilor de risc care se pot modifica cu cea mai mare
frecven'15
b) men'inerea m1surilor de protec'ie pasiv1 luate 2n considerare prin scenariile de securitate
la incendiu 5
c) men'inerea performan'elor m1surilor de siguran'1 2n func'ionare aplicate instala'iilor,
sistemelor 3i echipamentelor utilitare5
d) men'inerea 3i-sau 2mbun1t1'irea privind preg1tirea 3i instruirea salaria'ilor 3i a capacit1'ii
de interven'ie a serviciului privat de situatii de urgenta 5
85
e) supravegherearespect1rii regulilor de prevenire a incendiilor de c1tre utilizatori5
f) 2mbun1t1'irea sistemului de indicatoare, avertizare, de interdic'ii 3i de orientare a
utilizatorilor
EXEMPLE DE CALCUL
PRIVIND IDENTIFICAREA SI EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU
CLADIRI CIVILE ADMINISTRATIVE
A. ADMINISTRATIE PUBLICA
". DENUMIREA 4 $irectia Generala a 6inantelor Publice a Pudetului ZZZZZ..
86
<dresa sediu social4 strZZZZ.nrZZmun
+elefon-6ax 4

Profilul de activitate 4 administratie
+ipul 4 cladire publica ( civila) obisnuita
2. DESTINATIA 4
a) 6unctiuni principale 4 spatii de birouri ,
b) 6unctiuni auxiliare 4 tehnice
3. CATEGORIA SI CLASA DE IMPORTANTA 4 categoria [7: ( clasa II
4. DATE CONSTRUCTIVE
7onstructie civila ( publica) cu regim de inaltime $S U P U D I U&
$imensiunile cladirii sunt 4
< construita M "D;,=C m
@
( "@,DC x "",D" m)
< desfasurata M #CG m
@
Inaltimea h M "",AB m
>olumul >
c
M ;;GB m
D
4.1. Destinatii 4
$emisolul cuprinde birouri si un spatiu tehnic , astfel4
birou bilanturi SM D;,@C m
@
5
centrala termica cu SM "",=G m
@
5
curte de lumina @,;A m
@
birou cazier fiscal SM #,"# m
@
5
birou supraveghere fiscala SM "=,"# m
@
5
birou asistenta contribuabili cu S M "G,=G m
@
5
scara acces cu latime de ",B; m
holuri circulatie "A,=B m
@
grup sanitar ",AB m
@

$emisolul este realizat pe stalpi din beton armat de CB cm, pereti neportanti din zidarie de
b.c.a @A cm si pereti portanti de DB cm, planseu din b.a de @B cm .
7asa scarilor este separata prin pereti si plansee cu rezistenta la foc de @ ore respectiv " ora
!umarul de persoane "= anga.ati si maxim "B clienti .
<ccesul se face de la parter pe scara deschisa
Parterul cuprinde 4
hol central cu "@ ghisee pentru clienti cu S M #","Am
@
5
caserie SM G,C@ m
@
grup sanitar S M @,D" m
@
5
casa scarii spre subsol M C,CB m
@
.
casa scarii inchisa spre eta.e cu SM "=,"= m
@
cu acces separat, din str ZZZZZZZ ,
prin usa simpla, casa scarii fiind separata de restul spatiilor prin zidarie si planseu de b.a cu cu
rezistenta la foc de @ ore respectiv " ora
!umarul de persoane "A anga.ati si maxim =B clienti .
<ccesul se face de la parter pe usa dubla in doua canate direct din strZZZZZZZ
Etajul 1 cuprinde 4
- Firou primiri certificate cu S M D",;@ m
@
- Firou Ividente platitori cu S M @D,G" m
@
5
- Firou vector fiscal cu SM@@,;@ m
@
5
- /ol cu S M "",;A m
@
5
- Grup sanitar cu S M G,B; m
@
5
87
- Falcon cu S M C,D= m
@
5
- 7asa scarilor inchisa cu latime de ",=A m si SM "G,;" m
@
cu acces de la parter , casa
scarii fiind separata de restul spatiilor prin zidarie si planseu de b.a cu cu rezistenta la foc de @
ore respectiv " ora
!umarul de persoane "# anga.ati si maxim "B clienti

Etajul 2 cuprinde 4
- Secretariat cu hol acces SM =B,=B m
@
5
- Firou director cu SM @B,== m
@
5
- Firou director ad.unct"=,=D m
@
5
- Firou .uridic cu SM "",;A m
@
5
- Grup sanitare cu S G,"A m
@
5
- ,ficiu SM#,#B m
@
- Falcoane cu SM C,D= m
@
5 SM "@,"B m
@
5
- 7asa scarilor inchisa cu latime de ",=A m si SM "@,@D m
@
cu acces de la eta.ul I si
parter , casa scarii fiind separata de restul spatiilor prin zidarie si planseu de b.a cu cu rezistenta
la foc de @ ore respectiv " ora
- 7asa scarilor deschisa cu latime ",@A m si SM"",BB m
@
cu acces la eta.ul D si
mansarda , separata de restul spatiilor prin zidarie si planseu de b.a cu cu rezistenta la foc de @
ore respectiv " ora
- !umarul de persoane C anga.ati si maxim = clienti
Etajul 3 cuprinde4
- Firou compensari cu S M @B,@G m
@
5
- Firou executori fiscali cu S M @",G=
- Firou sef S76S-$P cu S M "#,=@ m
@
5
- Firou executori fiscali cu S M @#,"D m
@
5
- /ol cu SM=,GG m
@
5
- Grup sanitar cu S M C,#= m
@
5
- Falcon cu S M A,;B m
@
5
7asa scarilor deschisa cu latime ",@A m si SM"C,GB m
@
cu acces la eta.ul D si mansarda ,
separata de restul spatiilor prin zidarie si planseu de b.a cu cu rezistenta la foc de @ ore respectiv
" ora
- !umarul de persoane @@ anga.ati si maxim "B clienti
Mansarda cuprinde4
- Firou rambursare +>< cu S M @C,=C m
@
- Firou cu S M @B,AB m
@
- +erase cu S M "=,;@ m
@
si cu S M G,=D m
@
- /ol cu S M "G,"A m
@
- Grup sanitar cu S M C,G# m
@
- Incapere fara destinatie cu S M A,D# m
@
ere de cazare cu grup
- /ol cu S M D,#@ m
@
7asa scarilor deschisa cu latime ",@A m si SM"B,G# m
@
cu acces de la eta.ul D, separata de
restul spatiilor prin zidarie si planseu de b.a cu cu rezistenta la foc de @ ore respectiv " ora
- !umarul de persoane A anga.ati si maxim D clienti
Intreaga cladire este un singur compartiment de incendiu, elementele de separare pe vericala
neiindeplinind cerintele de elemente de constructie antifoc
Numarul maxim de persoane care pot fi simultan in cladire 176
4.2. Structura si elementele de constructie
7onstructia este realizata din 4
88
- stalpi de CBx CB cm 7B ( * "@B min
- plansee din beton armat monolit 7B cu *II CB min
- sarpanta din lemn ignifugat 7@ cu invelitoare incombustibila 7B din tigla
- pereti interiori si exteriori neportanti din zidarie de b.c.a *II "@B min
- plansee din beton armat peste subsol de @B cm 7B cu *6 "@B min.
- tamplarie de P>7 cu geamuri termopan
7onstructia este de gradul III rezistenta la foc , existand corelare cu prevederile tab D.@.A
nr crt = , care admite maxim A niveluri si un numar maxim de DBB persoane
4.3. Instalatiile utilitare
d) Instalatiile de incalzire :
Incalzirea se realizeaza cu radiatoare statice de aluminiu, agentul termic fiind apa calda
produsa in centrala proprie alimentata cu gaz natural, amplasata in incapere separata la demisol ,
cu intrare separata prevazuta cu usa *6 =A minute si cu spatii de decomprimare in curtea de
lumina
b) Instalatiile electrice.
In cladire exista instalatii electrice de iluminat, forta, curenti slabi care sunt alimentate
dintrun postul trafo zonal prin bransament . Ixista un tablou general , montat tot la parter . !u
exista o a doua sursa de alimentare in caz de intrerupere a curentului sursa de rezerva
c) instalatii de ventilatie
<erul proaspat introdus si cel contaminat se asigura prin aparate de aer coditionat modulare
d) instalatii sanitare pentru alimentare cu apa din reteaua orasului si evacuarea apelor
mena.ere in canalizarea orasului
4.4. Evacuarea persoanelor
!umar maxim de persoane 4 "GC
Ivacuarea din cladire se asigura asfel4
- de la demisol pe o scara deschisa direct la parter cu iesire prin usa dubla in exterior in
strZZZZZZ. ( se admite deservind conform art @.C.D= doua niveluriu succesive )
- de la parter direct in exterior prin usa dubla in strZZZZZZZZZ..
- de la eta.ele superioare prin
a) casa de scari deschisa de la mansarada si eta.ul D,(se admite scara deschisa conform art
@.C.D= intrucat deserveste @ niveluri succesive )
b) prin casa de scari inchisa cu trepte drepte de la eta.ul @ si " la parter, cu iesire separata
direct in str ZZZZZZZZZ.
". 7alculul evacuarii de la demisol si parter
8a demisol pot fi @= persoane
8a parter AA persoane
7onform art @.C.AA din P""# se va considera ca trebuie evacuate toate persoanele de la
parter si CBJ din cele de la demisol
! M AA U @= x CBJ M GB persoane
7onform art D.C.D pentru cladiri administrative capacitatea unui flux de evacuare este de #B
persoane
!r de fluxuri ce trebuie evacuate
6M !- 7
6M GB - #B M B,#G deci un flux de evacuare
Usa dubla de ",CB m asigura D fluxuri de evacuare
89
@. 7alculul evacuarii de la eta.e pe scara cu iesire direct in exterior fara a se trecere
fluxurile pe la parter
8a eta.ul " sunt @# persoane
8a eta.ul @ maxim "B persoane
8a eta.ul D maxim D@ persoane
8a mansarda maxim # persoane
!umarul maxim de persoane G#
!r de fluxuri de evacuare 4
6M !-7 M G#-#B M B, ;G $eci un flux de evacuare
Scarile cu latime minima de ",@A m si usa simpla de B,;B m latime asigura latimea libera
necesara pentru trecerea unui flux ( B,#B m) conform art @.C.CB din P""#
In cladire nu exista un lift de interventie
+impul de evacuare pentru o cladire la Gr III de *6 cu destinatie pentru administrativa este
potrivit tab =.@.@G din P""# de =B secunde si "C m intro singura directie, lungime care se asigura
pe fiecare nivel
5. RISCUL DE INCENDIU
A.". Identificarea riscului de incendiu si nivelurile de risc
7onform art @."."@.".D.si @.".A pentru cladiri civile ( publice ) riscul de incendiu este dat de
densitatea de sarcina termica si -sau destinatia incaperii <vand in vedere aceste precizari
incaperile se incadreaza in urmatoarele nivele de risc 4
$emisolul cuprinde birouri si un spatiu tehnic , astfel4
Firou bilanturi risc mic de incendiu 5
7entrala termica categoria $ pericol de incendiu ( risc mi.lociu de incendiu 5
7urte de lumina risc mic de incendiu
Firou cazier fiscal risc mic de incendiu
Firou supraveghere fiscala risc mic de incendiu5
Firou asistenta contribuabili risc mic de incendiu
Grup sanitar risc mic de incendiu
/ol risc mic de incendiu
Parterul cuprinde 4
/ol central cu "@ ghisee pentru clienti risc mic de incendiu5
7aserie risc mic de incendiu
Grup sanitar risc mic de incendiu
Ita.ul " cuprinde 4
- Firou primiri certificate risc mic de incendiu
- Firou Ividente platitori risc mic de incendiu
- Firou vector fiscal risc mic de incendiu5
- /ol risc mic de incendiu5
- Grup sanitar risc mic de incendiu
- Falcon risc mic de incendiu
Ita.ul @ cuprinde 4
- Secretariat cu hol acces risc mic de incendiu5
- Firou director risc mic de incendiu
- Firou director ad.unct risc mic de incendiu
- Firou .uridic risc mic de incendiu5
- Grup sanitare risc mic de incendiu
- ,ficiu risc mi.lociu de incendiu
- Falcoane risc mic de incendiu5
Ita.ul D cuprinde4
- Firou compensari risc mic de incendiu
90
- Firou executori fiscali risc mic de incendiu
- Firou sef S76S-$P risc mic de incendiu
Firou executori fiscali risc mic de incendiu
- /ol risc mic de incendiu
- Grup sanitar risc mic de incendiu
- Falcon risc mic de incendiu
&ansarda cuprinde4
- Firou rambursare risc mic de incendiu
- Firou risc mic de incendiu
- +erase risc mic de incendiu
- /ol risc mic de incendiu
- Grup sanitar cu S M C,G# m
@
- Incapere fara destinatie risc mic de incendiu
- /ol risc mic de incendiu
5.2. Densitatea de sarcina termica
*iscul de incendiu reprezinta probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi,
constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii utilitare din functiuni civile ( publice) si
este determinat, in principal de densitatea de sarcina termica stabilita prin calcul si de destinatia
respectiva.
In functie de marimea densitatii de sarcina termica ( R) riscul de incendiu este
mare daca R Y #=B &.-m
@
mi.lociu daca =@B W R W #=B &.-m
@
mic daca R W =@B &.-m
@
$ensitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata
sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de
determinare a pericolului de incendiu.
Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate dega.a prin combustie
completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente in spatiul afectat de
incendiu.$eterminarea sarcinii termice in constructii se calculeaza conform S+<S "B;BD-@G;
Spatiul luat in considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un
compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice) sau,
dupa caz, o parte a acestuia (o incapere sau un grup de incaperi, unul sau mai multe niveluri etc.).
Sarcina termica ( S
N
) se determina cu relatia4
n
S
N
M N
i
&
i
in &P ( " ) in care4

i M "
N
i
puterea calorifica inferioara a unui material sau substanta , in &P-Hg (pentru gaze, in
&P-m
!
D
)5
&
i
masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare, in Hg
n numarul materialelor substantelor de acelasi fel aflate in spatiul luat in considerare.
Se vor lua in considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt in
interiorul cladirii sau care intra in componenta elementelor de constructii, instalatii, inclusiv cele
din componenta pardoselilor, tamplariei, finisa.elor (exceptand zugravelile si vopsitoriile),
izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambala.elor etc.
$ensitatea sarcinii termice ( R
s
) se determina cu relatia4
S
N
N
s
M in &P-m
@
( @ ) in care4
<
S
N
Sarcina termica in &P5
<
s
suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m
@
.
91
&obilierul, birotica, apartura de calcul , finisa.ele din incaperi
Se considera urmatoarele 4
- un scaun 4 masa plastica @ Hg, textil " Hg, poliuretan " Hg
- birou pupitru 4 lemn DB Hg
- dulap ( lemn AB Hg
- rafturi de @,A x B,AB ( lemn "B Hg
- calculator 4 mase plastice D Hg
- imprimanta 5 mase plastice " Hg
- copiator mic 4 mase plastice A Hg
- copiator mare 4 mase plastice @B Hg
- .aluzele textile 4 B,ABB Hg-mp
Se va face calcul pentru zona in care se gasesc cele mai multe materiale combustibile si
hartie , in speta la parter 4
Parterul cuprinde 4
/ol central cu "@ ghisee pentru clienti in care exista 4
"@ scaune de mase plastice cu textil
@= rafturi @,A x B,AB
"@ pupitre de lemn
"@ calculatoare
= imprimante
@=B Hg hartie si carton
Intrare Ghiseu
- un pupitru de lemn
- un scaun de lemn cu panza textila
- un fiset de metal
- un copiator mic
- dosare cu hartii AB Hg
7asierie
- @ pupitre
- @ scaune de metal cu panza textila
- @ dulapuri de lemn
- @ calculatoare
- @ imprimante
- /artie cartoane, @B Qg
- Facnote de plastic ( *,!) cca DB Hg
Puterile calorifice
N mase plastice M @B,A= &P-Qg
N lemn M"D,#B &P-Qg
N panza textilaM "C,GA &P-Qg
N poliuretanM @G &P-Qg
N hartie , carton M "C,DB &P-Qg
N baconte M =@,=D &P-Hg
Sarcina termica
/ol central cu "@ Ghisee
"@ ( " x @G U " x "C,GA U @ x @B,A=) U @= x "B x "D,#B U "@ x DB x "D,#BU "@ x D x @B,A= U
= x " x @B,A= U @=B x "C,DB M "B"G,;C U DD"@ U =;C# U GD;,== U #@,"C U D;"@ M "=BD",AC &P
Intrare ghiseu
" x DB x "D,#B U " x ( @ x "D,#B U " x @G U " x "C,GA) U " x D x @B,A= U AB x "C,DB M ="= U
AG,AA U C",C@ U #"A M "D=#,"G &P
7asierie
@ x DB x "D,#B U @ ( " x "C,GA U " x @G) U @ x AB x "C,DB U @ x D x @B,A= U @ x " x @B,A= U
@B x "C,DB U DB x =@,=D M #@# U #G,AB U "CDB U "@D,@= U =",B# U D@C U "@G@,;B M AA#",C@ &P
92
Sarcina termica totala la parter
S M "=BD",AC U "D=#,"G U AA#",C@ M @B;C",DA &P
$ensitatea de sarcina termica la o suprafata totala utila a parterului conform Planului de
situatie de la 7adastru de "D;,=C mp
RM @B;C",DA 4 "D;,=C
q 150,30 M1/m
2
Factorul q 0,90
Densitatea de sarcina termica < 420 M1/m
2
ceea ce conduce la risc mic de incendiu

5.3. Clasele de reactie la foc 4
+oate materialel sunt incombustibile 7<@a si 7<@b

5.4. Surse de aprindere:
- scantei si arce electrice5
- efectul termic al curentului electric5
- foc (flacara) deschis
- fumatul
- arson
5.5. Imprejurari favorizante
exploatarea instalatiilor electrice cu defectiuni, neprote.area corpurilor de iluminat sau
utilizarea de improvizatii la instalatii
pozarea cablurilor electrice direct pe materiale combustibile
efectuarea lucrarilor cu foc deschis(sudura,taieri,lipire),fara respectarea regulilor de
securitate.
aruncarea la intamplare a resturilor de tigari
actiunea iresponsabila sau intentionata a unei persoane
explozie de gaze naturale la centrala termica
5.6. Masuri pentru diminuarea riscului de aprindere 4
- circuitele electrice se pozeaza pe materiale incombustibile si se prote.eaza in tuburi din
materiale incombustibile 5
- evitarea supraincarcarii circuitelor electrice5
- mentinerea in stare buna a protectiilor contra curentilor de scurtcircuit5
- reglementarea fumatului
- reglementarea utilizarii focului deschis (inclusiv sudura).
- paza si supravegherea obiectivului
- accesul limitat al persoanelor
- exploatarea centralei termice conform instructiunilor furnizorului

5.7. Limitarea propagarii focului si fumului in interiorul constructiei
a. pereti din zidarie 7B cu *II "@B min si plansee 7B cu *II CB min
b. Peretii incaperilor spre caile de evacuare sunt 7B , cu *II min CB minute
c. Scara interioare pentru evacuare sunt inchise in case proprii prin pereti 7B cu *II CB
min si planseu 7B cu *II CB minute
d. Sisteme de evacuare a fumului4Se asigura natural organizat prin ochiuri de geam
e. Sisteme si instalatii de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor 4
!u exista sistem de detectare incendiu cu senzori de fum in cladire ( nu era obligatorie )
!u exista instalatie de stingere cu hidranti interiori nefiind obligatorie
f.&asuri de limitare a propagarii pe fatade 4 fatade din zidarie si geam termopan cu parapet
5.8. Limitarea propagarii incendiului la vecinatati
93
Ixista pereti plini cu rol antifoc pe laturile cu cladiri vecine ( calcan plin fara goluri )
5.9. Cai de evacuare
d) &arcarea cailor de evacuare 4
7aile de evacuare sunt marcate conform reglementarilor, iar in dreptul usilor sunt
luminoblocuri pentru marcarea iesirilor .
e) Iluminat de siguranta pentru evacuare
7ladirea a fost echipata cu instalatie de iluminat pentru evacuare tip @ cu luminoblocuri
5.10 Securitatea fortelor de interventie
<men.ari pentru accesul fortelor de interventie
accesul la constructie se asigura prin circulatii carosabile exterioare cu gabarite Y G,A m,
adiacent cladirii , pe doua laturi
accesul fortelor de interventie in cladire se asigura prin usa dubla respectiv intrun canat
de acces-evacuare .

5.11.Retea de apa cu hidranti exteriori
Ixista @ hidranti exteriori subterani in zona cladirii alimentati din reteaua strada a
municipiului .............................................
5.12. Dotarea cu mijloace de interventie
- 7ladirea este dotata cu cate D stingatoare cu pulbere PC -eta.
- 8a centrala termica exista un stingator PC

5.13. Asigurarea interventiei
!u este obligatorie existenta unui serviciu privat pentru situatii de urgenta
In caz de incendiu intervine Garda de interventie apartinand $etasamentului de Pompieri
ZZZZZZZZZZZZZ
<ccesul fortelor de interventie se face din ZZZZZZZZZ
6. EVALUAREA DE RISC DE INCENDIU- CALCULE
Determinarea pericolului potential (P)
P q x c x x r x k x i x e x g unde
6actorul ?R? densitatea sarcinii termice
7orespunzator densitatii de sarcina termica calculate de "AB,DB &P- mp q 0,90
Factorul c - Combustibilitate 4
&aterialele si mobilierul sunt normal combustibile, c 1,00
Factorul r 4 6umul dega.at este dens in special maselor plastice r 1,10
Factorul de toxicitate a fumului si gazelor fierbinti 4
+oxicitatea fumului dega.at in urma arderii este ridicata datorita maselor plastice de la
componentele electronice . k 1,10
Factorul de inaltime 4
7ladirea este $s U P UD I U & e 1,65
Factorul de structura
Structura de rezistenta, acoperisul si fatadele sunt incombustibile 7B , factorul i 1,00
94
Factorul de amploare
Suprafata compartimentului de incendiu este suprafata desfasurata M #CG m
@
iar raportul 8 -
l M " 5" , corespunzator factorul g 0,60
6actorul R c r H e i g
>aloarea B,;B ",BB ","B ","B ",CA ",BB B,CB
P 1,078
*iscul de incendiu
P x G
Ri ------------ x A

M
Masurile de protectie (M)
M N x S X F
Masurile normale (N)
N n
1
x n
2
x ............... n
n

Stingatoare sunt suficiente 6actorul n
1
1,00
!u exista hidranti interiori ( nu este obligatoriu) 6actorul n
2
1,00
<limentarea cu apa se face din reteau stradala dar debitul si presiunea sunt reduse Factorul
n
3
0,80
Intre hidrantii exteriori si cladire este o distanta sub GB m , 6actorul n
4
1,00
Salariatii sunt relativ instruiti si in numar suficient pe timpul programului. Pe timpul noptii
exista personal de paza dar fara atributii pentru interventie 6actorul n
5
0,90
6actorul n
"
n
@
n
D
n
=
n
A
>aloarea ",BB ",BB B,#B ",BB B,;B
N 0,720
Masurile speciale de protectie (S)
S s
1
x s
2
x s
3
x ........ s
n
,bservarea incendiului se face de salariati sau personalul de paza 6actorul s
1
1,10
<larmarea pompierilor se face prin telefon la ""@ de salariati sau personalul de paza
6actorul s
2
1,20
Intervine garda de interventie a $etasamentului ZZZZZZZ.din cadrul ISU
ZZZZZZZZZZ.6actorul s
3
1,40
+impul de sosire este sub "B minute , factorul s
4
1,00
!u a fost prevazuta instalatie de stingere tip sprinHler , cu gaz inert sau aerosoli ( nu este
obligatorie) , 6actorul s
5
1,00
!u exista trape de evacuare a fumului sau sistem de ventilatie mecanica ( nu este obligatorie
6actorul s
6
1,00
6actorul s
"
s
@
s
D
s
=
s
A
s
C
>aloarea ","B ","B ",=B ",BB ",BB ",BB
S M ",C;=
Masurile constructive (F)
95
F f
1
x f
2
x f
3
x ..........f
n
6actorul privind gradul de rezistenta la foc .
7ladirea este Grd III *6 admis pentru o cladire cu A nivele si sub DBB persoane
6actorul f
1
1,20
6actorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu Ixista corelare,aria compartimentului de incendiuW"#BBmp f
2

1,00
6actor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri. Separarea fata de alte cladiri
prin calcan plin cu rol antifoc f
3
1,00
6actor referitor la desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari, !u este obligatorie
desfumarea mecanica sau sisteme ( natural organizat prin ferestre ) f
4
1,00
6actorul privind siguranta cailor de evacuare. 7aile de evacuare sunt in conformitate cu
prevederile P""# , atat privind gabaritul, separarea, lungimea si timpul de evacuare
6actorul f
5
1,50
Ixista iluminat de siguranta pentru evacuare f
6
1,00
6actorul f
"
f
@
f
D
f
=
f
A
f
C
>aloarea ",@B ",BB ",BB ",BB ",AB ",BB
F 1,800
&M ! x S x 6
& M B,G@B x ",C;= x ",#BB
M 2,915
Riscul de incendiu efectiv (R
ef
)
Se consider ca factorul de activare de la surse potentiale ( tigara, electric ) A 1,00
Gravitatea pentru o cladire cu $SUPUDIU& si sub @BB persoane se considera G 1,60
intrucat pot fi potentiale victime la eta.e indeosebi intoxicate cu fum
",BG#
*i
ef
M x ",BB x ",C
@,;"A
R
ef
0,591

Riscul de incendiu acceptat (R
a
)
*
a
M *
m
x p in care *
m
M ",BB p M ","A
*
a
M ",BB x ","A
*
a
M ","A
Securitatea la incendiu (S
ig
)
*
a
","A
S
ig
M M
*i
ef
B,A;"
S
ig
1,945 S
ig
>1
Concluzie: Securitatea la incendiu este corespunzatoare
Se recomanda4
- reducerea cantitatilor de hartie si dosare prin arhivare si depozitarea in locuri
special amena.ate, intrucat in prezent exista riscul aprinderii de la diverse surse , dosarele fiind
depozitate oriunde
96
- instruirea personalului privind modul de actiune in caz de incendiu si de
utilizare a stingatoarelor din dotare
- efectuarea de exercitii de evacuare pentru a se vedea barenurile de timpi si
modul de reactie a salariatilor in caz de incendiu
- reglementare mai exigenta a fumatului
- nominalizarea personalului cu atributii indeosebi privind anuntarea si actiunea
in caz de incendiu
- intocmirea de instructiuni si proceduri conform !ormelor generale de aparare
impotriva incendiilor ( ,&I "CD -@BBC)
B CONSTRUCTIE ADMINISTRATIVA - BIROURI SOCIETATE ASIGURARI

2.1 .DATE CONSTRUCTIVE
Imobil pentru birouri cu regim de inaltime S+P+ 5E
Proprietar 4 S7 ZZZZZZZZZZZZZZZZZ
<dresa 4 ZZZZZ.nr ZZZ. sector ZZ Fucuresti
Profilul de activitate 4 <dministrativ birou societate <sigurari ,8easing
6unctiuni principale 4 birouri
6unctiuni secundare 4 tehnice ( parca.
Programul de lucru 4 un schimb de lucru
Prezenta persoanelor 4 in timpul programului de lucru.

Cladire civila ( publica ) obisnuita < 28 m
<c M @DD,C@ m
@
<d M"@DC,DCm
@
, hM"#,CB m
>M =D=A,DD m
D
Destinatii :
La subsol4
parca. ( = vehicule,
centrala termica,
grup electrogen ,
anexa,
La parter :
spatii de birouri
sali de intruniri
receptie
La etajele 1-6 :
97
spatii pentru birouri
oficiu ,
grup sanitar
La etajul 7
( un birou manager
sala de mese,
terasa,
grup sanitar
Constructia este realizata din 4
- stalpi si diafragme din beton armat 7B
- grinzi si plansee din beton armat, 7B
- pereti exteriori neportanti din zidarie de caramida 7B
- pereti interiori din zidarie de b.c.a de @B cm 7B
- pereti interiori din placi de gips carton , 7B
- acoperis terasa din beton armat cu termo hidroizolatie incombustibila 7B
7onstructia este amplasata intro zona rezidentiala de imobile de locuit si de birouri, in
vecinatate fiind 4
- alipita pe o latura de o vila PU@ cu cabinet stomatologic fata de care este
separata printrun perete plin cu rol de zid antifoc,
- alipita pe latura opusa de o constructie parter cu sediu de birou
fata de care este separata printrun perete plin cu rol de zid antifoc
la distanta de C m fata de o cladire PU@ cu destinatie imobil de locuit
la distanta de "B m, peste strZZZ.. de o cladire $UPU= cu destinatie birouri
<vand in vedere respectarea distantelor de siguranta conform tab @.@.@. din P""# fata de
caldirile vecine si existenta celor @ pereti plini fara goluri, cu rol de zid antifoc, fata de caldirile
alipite se considera cladirea ca un compartiment de incendiu
Instalatiile utilitare
a) Instalatii de incalzire :
Incalzirea se asigura cu radiatoare statice, agentul termic fiind apa calda produsa in centrala
proprie amplasata la subsol , intro incapere separata, realizata cu pereti 7B cu *6 @ ore , planseu
*6 " a ore , usa metalica U*6 "A min , spatii de decomprimare vitrate , care utilizeaza drept
combustibil gaze naturale , existand bransamentul alipit de cladire, in zona de intrare in parca.,
b) instalatii electrice
Sunt instalatii electrice de iluminat, forta, curenti slabi, alimentarea fiind din sistem
electroenergetic local, bransamentul si tabloul electrig general fiind amplasate la parter, pe perete
plin vacin cu cladirea parter cu sediu de birou
7ladirea a fost prevazuta cu o a doua sursa de alimentare cu energie , in subsol existand un
grup electrogen $iesel.
protectii asigurate 4 exista sigurante automate iar pozarea circuitelor electrice este
realizata sub tencuiala , pe materiale incombustibile.
consumatori de siguranta la foc si mod de alimentare 4nu este cazul
lifturi pentru interventie 4 nu este cazul.
Ixista o cale de evacuare de la eta.e scara interioara inchisa ( pe nivel nu sunt mai mult de
@B persoane) ,prevazuta cu trepte si rampe drepte din beton armat, cu latimea rampei de ",@A m .
<ccesul din gara. la parter se asigura pe o scara din beton armat cu trepte din beton armat,
golul de trecere fiind prote.at prin U*6 ;B min cu dispozitiv de autoinchidere
<ccesul autoturismelor in parca. se face pe o cale de acces betonata in plan inclinat , golul
fiind prevazuta cu usa culisabila pe verticala, cu telecomanda
98
D.*IS7U8 $I I!7I!$IU
IDENTIFICAREA SI NIVELURILE DE RISC
a) 7onform criteriilor prevazute la art. @.".". ( @.".D. din P ""#;;, incaperile
amena.ate, au urmatoarele nivele ale riscului de incendiu4
incaperi de birouri risc mic de incendiu
incapere centrala termica ( categoria $ pericol de incendiu ,risc mi.lociu de incendiu
sala de mese cu oficiu ( risc mi.lociu
sali de intruniri ( risc mic de incendiu
gara.( parca.) ( risc mare de incendiu
hol ( risc mic
<vand in vedere ca functiunea principala este de birouri, iar spatiile cu risc mi.lociu sunt
sub @BJ se considera ca pe ansamblu constructia este incadrata la risc mic de incendiu
b) Clasele de reactie la foc 4 7<@a si 7<@d

c) Surse de aprindere si imprejurari favorizante4
Surse potentiale de aprindere
- scantei si arce electrice5
- efectul termic al curentului electric5
- foc (flacara) deschisa si-sau efectuarea lucrarilor cu foc deschis, fara respectarea regulilor
de securitate
- fumatul.
- arson( actiune intentionata sau iresponsabila a unor persoane)
Impre.urari favorizante 4
exploatarea instalatiilor electrice cu defectiuni sau improvizatii
suprasolicitarea circuitelor electrice
aruncarea la intamplare a tigarilor nestinse
efectuarea de reparatii cu flacara deschisa fara luarea masurilor de prevenire a incendiilor
utilizarea centralei termice fara sistemele de protectie
d) Masuri pentru diminuarea riscului de aprindere :
- circuitele electrice se pozeaza pe materiale incombustibile5
- evitarea supraincarcarii circuitelor5
- mentinerea in stare buna a protectiilor contra curentilor de scurtcircuit5
- reglementarea fumatului si utilizarii focului deschis (inclusiv sudura).
- exploatarea centralei conform instructiunilor furnizorului
- idenficarea si verificarea persoanelor la intrare
4. NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANTA PRIVIND
SECURITATEA LA INCENDIU
STABILITATEA LA FOC
a. rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie 4
- diafragme din beton.armat *II =@B min
- stalpi din beton armat 7B * "@B min
- pereti exteriori neportanti din zidarie 7B *II =@B min
- grinzi 7B * =A min
- planseu din beton armat,7B *II =A minute
- pereti interiori neportanti din b.c.a. de @B cm 7B cu *II DBBmin
- Pereti interiori neportanti din placi de gipscarton 7B cu *II "A minute
- <coperis tip terasa din beton armat cu termohidroizolatie 7B cu *II =A
minute
b. gradul de rezistenta la foc a constructiei 4
99
Constructia este gradul II rezistenta la foc

LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI SI FUMULUI IN INTERIORUL
CONSTRUCTIEI

b. Elemente din structura constructiei 4 Ilemente verticale ( pereti) si orizontale
( plansee) cu rezistenta la foc conform P""# corespunzator pentru grd II de *6 al constructiei si a
nivelelor de risc .
Ilementele de separare a gara.ului ( parca.) fata de restul constructiei asigura o *II de @=B
min pentru pereti si *II"#B min ore pentru planseu
7entrala termica este separata de restul constructiei prin perete 7B *II "@B min si planseu
cu *II ;B min , iar golul de comunicare este prevazut cu usar *II "A minute
Golul de comunicare intre eta.e si scara de evacuare este prote.at cu usa plina cu dispozitiv
de autoinchidere
b. Sisteme de evacuare a fumului 4 nu este obligatorie nefiind spatii de depozitare Y DC m
@
c. Bariere contra propagarii fumului 4 nu este cazul.
d. Sisteme si instalatii de detectare, semnalizare si stingere a
incendiilor 4
intrucat < W CBB m
@
si >W ABBB m
D
proiectantul nu a prevazut instalatii de detectare si
semnalizare incendii
exista o conducta uscata prevazuta cu cate un hidrant interior pe fiecare nivel, amplasati
in ghena,
pe strada ZZZZZZ.. exista retea de apa cu hidranti exteriori de incendiu, subterani,
cel mai apropiat fiind la AB m spre Piata ZZZZZZ..alimentata din reteaua de apa a munZ..
e. Masuri de limitare a propagarii prin instalatii de ventilare - climatizare 4 nu este
cazul (in birouri sunt montate sisteme individuale de climatizare).
f.Masuri de limitare a propagarii pe fatade 4 este limitata prin realizarea intre suprafetele
vitrate ( ferestre) a unor parapete din zidarie
LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI LA VECINATATI
B) Distante de siguranta asigurate 4nu au putut fi asigurate conform P""#, dea lungul
frotului la strada ,in zona fiind alte constructii cu destinatie locuinte sau birouri
C) Masuri constructive pentru limitarea propagarii incendiilor pe fatade si pe
acoperis 4
exista pereti plini fara goluri (calcan) pe cele doua laturi la frontul stradal ,care indeplinesc
conditiile pentru elemente antifoc conform P""#
6atadele sunt realizate din materiale incombustibile din zidarie , cu panouri vitrate si
parapeti plini rezistenti la foc
D) Masuri de protectie activa (dupa caz) 4 nu este cazul.
EVACUAREA UTILIZATORILOR
NUMARUL CAILOR DE EVACUARE .
- o scara interioara inchisa cu latime de ",@A m5
100
- pentru subsol o scara interioara (continuarea scarii supraterane) separata fata
de rampele supraterane prin usa *6 ;B minute cu dispozitiv de autoinchidere
- la parter @ usi de evacuare , una simpla si cea principala in @ canate .
f) alcatuirea constructiva 4
- 7asa scarii este realizata din diafragme de beton armat cu *6 @ a ore , golul de acces
in casa scarii este prote.at prin usa plina, cu dispozitiv de autoinchidere
- rampele si podestele scarii din beton armat, 7B, *6 CB min.
- Scara interioara de evacuare este iluminata natural direct din exterior5
- Golurile de acces la nivelele supraterane in casa scarii, sunt prote.ate cu usi pline cu
dispozitive de autoinchidere5
- Iesirea la cota terenului se asigura din holul de acces
b) masuri pentru asigurarea controlului fumului
Scara interioara are geamuri in exterior., nefiind necesare dispozitive de evacuare a fumului
c) tipul scarilor, forma rampelor 4
scara interioara inchisa din beton armat cu rampe curbe si trepte drepte .
d) geometria cailor de evacuare 4
latimea scarilor 4 ",@A m5
inaltimea intre rampe Y @,BBm.
e) lungimea cailor de evacuare 4
maxim "A m.( nu se depaseste @D m intro singura directie cum este prevazut
in P""#)
f) numarul fluxurilor de evacuare 4
Ivacuarea direct in exterior de la nivelul parterului se asigura pe usa principala realizata in
doua canaturi cu latime de @,"B m , cu iesire in str ZZZZZ..pe o scara cu G trepte
Ixista si o a doua iesire printro usa intrun singur canat ,pe partea opusa usii principale cu
latime de ","B m cu iesire pe terasa
!umar maxim de persoane M "BB
Numar de fluxuri de evacuare
6 M !-7 , unde 7 M #B persoane
In cazul in care evacuarea persoanelor de la eta.ele cladirii este comuna cu parterul,
latimea usilor de evacuare in exterior trebuie sa asigure trecerea unui numar de persoane calculat
prin insumarea celor care vin pe scari de la eta.ul cel mai populat cu CBJ de la parter si CB J de
la subsol , ! M DB de la eta. U # de la parterUG din subsol +otal M =A
6M =A-#B M B,C fluxuri $eci un flux
Usa in doua canate asigura = fluxuri iar cea intrun singur canat @ fluxuri, mult prea
suficient pentru asigurarea evacuarii in siguranta
Pe scara nu au fost prevazute dispozitive de evacuare a fumului, evacuarea asiguranduse
natural organizat prin ferestre
g) iluminatul natural 4
- scara interioara este iluminata natural5
h) dispozitive de siguranta la usile de acces 4
- usile de acces in scara interioara se echipeaza cu dispozitive de autoinchidere.

101
i) timpul de siguranta al cailor de evacuare (dega.amente, refugii) 4 nu este cazul.
j) marcarea cailor de evacuare 4
- se asigura cu indicatoare pentru orientare tip S+<S @;G.
SECURITATEA FORTELOR DE SECURITATE
AMENA1ARI PENTRU ACCESUL FORTELOR DE INTERVENTIE
accesul la cladire se poate realiza numai la o fatada si se asigura direct din strada
ZZZZZ..
accesul fortelor de interventie in cladire se asigura prin usa principala de la parter si pe
scara interioara iar spre subsol direct din strada prin usa parca.ului sau prin scara interioara prin
legatura functionala cu parterul.
CARACTERISTICILE TEHNICO/FUNCTIONALE ALE ACCESELOR SI CAILOR
DE INTERVENTIE
a) numarul de accese 4 " acces direct din drum public
b) dimensiuni/gabarit 4 latimea strazii G,BB m latime5
c) trasee 4direct din drum public.
ASCENSOARE DE INTERVENTIE : nu este cazul.
ECHIPAREA SI DOTAREA CU MI1LOACE TEHNICE DE APARARE
IMPOTRIVA INCENDIILOR
Instalatie de semnalizare automata a incendiilor cu detectoare automate si butoane
manuale
!u exista nefiind obligatorie echiparea.
Instalatie de stingere cu hidranti interiori
Ixista o coloana uscata, pe fiecare eta. , in ghena, existand un hidrant
Retea de apa cu hidranti exteriori
Se utilizeaza reteaua de apa incendiu a 7apitalei , pe strada existand hidranti
subterani .
Dotarea cu mijloace de interventie
7onstructia este dotata cu minim @ stingatoare cu pulbere tip PC pe fiecare nivel si un
stingator P"B la centrala termica.

CONDITII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI
Sursele de alimentare cu apa
hidrantii exteriori din reatea de apa a 7apitalei
Pozitia racordurilor instalatiilor de utilitati
7utia de bransamente la reteaua electrica, este dispusa pe peretele exterior al cladirii,in
partea dreapta pe un perete plin
*egulatorul de gaze e dispus pe peretele exterior de pe fatada laterala la intrarea in zona
centralei termice
!u exista substante clasificate ca fiind substante periculoase.
102
MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE
!u este obligatorie constituirea unui serviciu propriu pentru interventie la incendiu.
Feneficiarul este obligat sa aduca la indeplinire cerintele din normele generale de aparare
impotriva incendiilor.
Interventia in caz de incendiu se organizeaza cu personalul propriu, instruit
corespunzator si de garda de interventie a ISU al 7apitalei .
V. EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU LA CLADIREA ADMINISTRATIVA
S+P+7E
Determinarea pericolului potential (P)
P M R x c x r x H x i x e x g
In birouri exista mobilier din lemn cu tapiterie din panza de bumbac, fisete din metal,
pardoseala din gresie
$ensitatea de sarcina termica
In conformitate cu expertiza tehnica executata odata cu modificarea destinatiei cladirii a
rezultat o densitate de sarcina termica de cca =BB &.-m
@
W de =@B &P- m
@
7orespunzator factorul de densitate de sarcina termica q 1,20
7ombustibilitate este normala fiind materiale lemnoase si hartie 6actorul corespunzator
c 1,00
6umul dega.at este dens existand si materiale plastice de la apartura de calcul factorul r M
mediu r 1,10
+oxicitatea nu este ridicata . 6actorul k 1,00
7ladirea este cu subsol, parter si G I , factorul de inaltime e M",#A Structura de rezistenta si
acoperisul, respectiv fatadele sunt 7o , factorul i 1,00
Suprafata construita a compartimentului de incendiu M @DDm
@
iar raportul 8 - l M @ 4" ,
corespunzator factorul g 0,4
6actorul R c r H i e g
>aloarea B,;B ",BB ","B ",BB ",BB ",#A B,=B
P M B,CCC
Riscul de incendiu
P x G
Ri ------------ x A

&
Masurile de protectie (M)
& M ! x S b 6
103
Masurile normale (N)
! M n
"
x n
@
x ............... n
n

Stingatoare sunt suficiente ( " la DBB m
@
dar nu mai putin de @ pe nivel ) factorul n
1
1,00
!u exista hidranti interiori ( nu este obligatoriu). Ixista o coloana uscata cu racord pentru
accesorii tip 7 , 6actorul n
2
1,00
<limetarea cu apa se face din sursa 7apitalei care nu asigura permenent debitele si
presiunile necesare n
3
0,80
Intre hidrantii stardali si cladire este o distanta de AB m , factorul n
4
1,00
Salariatii sunt relativ instruiti si in numar suficient pe timpul programului, factorul n
5
0,90
6actorul n
"
n
@
n
D
n
=
n
A
>aloarea ",BB ",BB B,#B ",BB B,;B
! M B,G@B
&asurile speciale de protectie (S)
S M s
"
x s
@
x s
D
x ........ s
n
!u exista centrala de semnalizare incendiu si detectori de fum ( nu este obligatorie) nu este
rond incladire, exista paza pentru supravegere la parter ,
factorul s
1
1,10
<larmarea pompierilor se face prin telefon de catre personalul de paza
factorul s
2
1,00
Intervine un detasament de pompieri militari al Inspectoratului de Situatii de Urgenta al
7apitalei factorul s
3
1,40
+impul de sosire a garzii de interventie ISU al 7apitalei este sub "B minute , factorul s
4

1,00
!u era necesar instalatie tip sprinHler , factorul s
5
1,00
!u exista sisteme de evacuare a fumului ( nu este obligatoriu),
6actorul s
6
1,00
6actorul s
"
s
@
s
D
s
=
s
A
s
C
>aloarea ","B ",BB ",=B ",BB ",BB ",BB
S 1,54
Masurile constructive (F)
F f
1
x f
2
x f
3
x ..........f
n
6actorul privind gradul de rezistenta la foc .
7ladirea este Grd II *6 admis pentru o cladire cu G nivele si sub DBB persoane
6actorul f
1
1,40
6actorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu Ixista corelare, aria compartimentului de incendiuW@ABBmp f
2

1,00
6actor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri. Separarea fata de alte cladiri
prin calcan plin cu rol antifoc f
3
1,00
6actor referitor la desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari, !u este obligatorie
desfumarea mecanica sau sisteme ( natural organizat prin ferestre )
f
4
1,00
104
6actorul privind siguranta cailor de evacuare. 7aile de evacuare sunt in conformitate cu
prevederile P""# , atat privind gabaritul, separarea, lungimea si timpul de evacuare
6actorul f
5
1,50
Exista iluminat de siguranta f
6
1,00
6actorul f
"
f
@
f
D
f
=
f
A
f
6
>aloarea ",=B ",BB ",BB ",BB ",AB ",BB
F 2,24
M N x S x F
& M B,G@B x ",A=B x @,@=
& M @,=#
Riscul de incendiu efectiv (R
ef
)
Se consider ca factorul de aprinzibilitate de surse si factorii favorizanti este mediu ( tigara si
hartii) < M ",@B
Gravitatea pentru SUPUGI si se considera G M ",;B, intrucat pot fi potentiale victime la eta.e
B,CCC x ",@B
*i
ef
M x ",;B
@,=#
*
ef
M B,C"@
Riscul de incendiu acceptat (R
a
)
*
a
M ",D *
m
x p in care *
m
M "
p M B,#
*
a
M ",D x B,#
*
a
M ",B=
Securitatea la incendiu (S
ig
)
*
a
",B=
S
ig
M M M ",D@A
*i
ef
B,C"@
S
ig
M ",C;;
S
ig
>1
Concluzie: Securitatea la incendiu este corespunzatoare in conditiile in care observarea si
anuntarea incendiului se va face operativ
Pentru a reduce riscul efectiv si a creste securitatea la incendiu a cladirii sar fi impus, la
transformarea acestei din imobi de locuit in sediu de birouri , echiparea cu instalatie de detectare
si semnalizare incendiu
105
IDENTIFICAREA, EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR
DE INCENDIU LA STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE
CU FUNCTIUNI DE CAZARE
(1) Identificarea, evaluarea yi controlul riscurilor de incendiu presupune stabilirea
factorilor de risc, de activare, de gravitate 3i de protec'ie la foc, precum 3i a valorilor acestora
luate 2n considerare la evaluarea securit1'ii la incendiu prin metoda matematic1 , pentru
constructii civile ( publice ) de primire turistica cu cu functiuni de cazare
&etoda nu se aplica constructiilor civile de primire turistica in care existenta spatii cu
functionalitati si capacitati mari de persoane incadrate la Sali aglomerate (Sali de conferinta, sali
de spectacol, complexe comerciale etc) precum si la parca.ele subterane aferente
(2) &etoda se adreseaz1 tuturor factorilor implica'i 2n activitatea de proiectare a
construc'iilor publice din acest domeniu, verificatorilor 3i exper'ilor atesta'i pentru cerin'a de
calitate securitate la incendiu, speciali3tilor din domeniu 3i altor organe ale administra'iei
publice centrale 3i locale cu atribu'ii 2n domeniul ap1r1rii 2mpotriva incendiilor.
(3) &etoda se aplic1 de persoane cu competen'1 2n domeniile4
proiectarea construc'iilor publice
identificarea 3i evaluarea riscului de incendiu autorizati de IGSU
verificarea 3i expertizarea privind cerin'a de calitate securitate la incendiu,
- 2ndrumarea 3i controlul activit1'ii de ap1rare 2mpotriva incendiilor.
Art. 4. &etoda se aplic1 la identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu atKt
la cladirile existente, cKt 3i la cele nou construite.
(2) &etoda se adreseaz1 tuturor factorilor implica'i 2n activitatea de proiectare a
construc'iilor publice din acest domeniu, verificatorilor 3i exper'ilor atesta'i pentru cerin'a de
calitate securitate la incendiu, speciali3tilor din domeniu 3i altor organe ale administra'iei publice
centrale 3i locale cu atribu'ii 2n domeniul ap1r1rii 2mpotriva incendiilor.
(3) &etoda se aplic1 de persoane cu competen'1 2n domeniile4
proiectarea construc'iilor publice
identificarea 3i evaluarea riscului de incendiu autorizati de IGSU
verificarea 3i expertizarea privind cerin'a de calitate securitate la incendiu,
- 2ndrumarea 3i controlul activit1'ii de ap1rare 2mpotriva incendiilor.
106
Structurile de primire turistice cu functiuni de cazare sunt orice constructii si amena.ari
destinate, prin proiectare si executie, cazarii pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice
aferente.
Structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica pot fi 4
hoteluri,
hoteluriapartament,
moteluri,
hoteluri pentru tineret,
hosteluri,
vile turistice,
cabane,
bungalouri,
sate de vacanta,
campinguri,
apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie,
nave fluviale si maritime,
pensiuni turistice si pensiuni agroturistice
alte unitati cu functiuni de cazare turistica5
Prezentul Ghid se adreseaza numai structurilor de primire turistica cu cel putin 10 de
camere de cazare de tipul
hoteluri,
hoteluriapartament,
moteluri,
hoteluri pentru tineret,
hosteluri,
vile turistice,
pensiuni turistice si pensiuni agroturistice
Definitii :
Hotelul este structura de primire turistica amena.ata 2n cladiri sau 2n corpuri de cladiri, care
pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura
prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie /otelurile care
asigura suplimentar pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei 2n incinta
acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate
cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor
regulamente de organizare interioara specifice. $e regula, sunt amplasate 2n centre urbane
universitare, statiuni si 2n alte zone turistice frecventate de tineret.
Categoriile de hoteluri:
Tranzit ( amplasate in localuitati lianga centre administrative sau comerciale ori in zone
de legatura cu retele de circulatie rutiera, feroviara sau aeriana
Turistice (amplasate in statiuni climaterice
Cura si tratament ( amplasate in statiuni balneoclimaterice
Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, 2n afara localitatilor, 2n imediata apropiere
a arterelor intens circulate, dotata si amena.ata atKt pentru asigurarea serviciilor de cazare si de
masa pentru turisti, precum si pentru parcare 2n siguranta a mi.loacelor de transport.
Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionKnd 2n cladiri
independente, cu arhitectura specifica, situate 2n statiuni balneoclimaterice sau 2n alte zone si
localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice. Se
vor stabili criterii pentru vilele cu minim "B camere de cazare
107
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avKnd o capacitate de cazare de pKna
la "B camere, totalizKnd maximum DB de locuri 2n mediul rural, si pKna la @B de camere 2n mediul
urban, functionKnd 2n locuintele cetatenilor sau 2n cladiri independente, care asigura 2n spatii
special amena.ate pentru cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei. $otarile
din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse 2n exclusivitate la dispozitie
acestora.
Spatiile de cazare pot fi 4
Camera cu pat individual, cu latime minima de ;B cm, reprezentind spatiul destinat
folosirii de catre o singura persoana5
Camera cu pat matrimonial, cu latime minima de "=B cm, reprezentind spatiul destinat folosirii
de catre una sau doua persoane5
Camera cu pat dublu, cu latime minima de "CB cm, reprezentind spatiul destinat folosirii de
catre doua persoane5
Camera cu doua paturi individuale, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre doua
persoane5
Camera cu trei paturi individuale, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre trei persoane5
Camera cu patru paturi individuale, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre patru
persoane5
Camera comuna cu mai mult de patru paturi5
Suita doua sau mai multe camere ce comunica intre ele5
Garsoniera spatiu compus din4 dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar.
$ormitorul poate fi despartit de salon si printro delimitare estetica5
Apartament spatiu compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum A), sufragerie,
vestibul si un grup sanitar la = locuri (pentru categoria de A stele va fi un grup sanitar la @ locuri).
Structurile turistice pentru cazare poate sa cuprinda 4
spatii de cazare ( camere , suite, garsoniere si apartamente
spatii de circulatie (spatii de primire cu 4 receptie, holuri, incaperi de asteptare
circulatii orizontale-verticale ( coridoare, holuri, scari, ascensoare
spatii de alimentatie publica ( restaurant cu anexe , bar , cofetarie, cafenea , berarie
spatii de comert si servicii ( magazine , spatii pentru diferite activitati
spatii cu diferite functiuni
( Sali de conferinta, intruniri
Spatii de practicare activitati sportive ( piscine , sala gimnastica , club
Spatii de cura balneara si tratament ( cabinete, saloane, piscine , Sali tratamente
anexe tehnice ( centrala telefonica, ventilatie-climatizare, apa incendiu, grup
electrogen,centrala termica, spalatoir-calcatorie
garaje/parcaje
RISCUL DE INCENDIU
(1) Riscul de incendiu reprezinta probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi,
constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii utilitare din functiuni civile ( publice) si
este determinat, in principal de densitatea de sarcina termica stabilita prin calcul si de destinatia
respectiva.
(2) In functie de marimea densitatii de sarcina termica ( R) riscul de incendiu este
- mare daca R Y #=B &.-m
@
- mijlociu daca =@B W R W #=B &.-m
@
mic daca R W =@B &.-m
@
108
(3) *iscul de incendiu este dat insa si de destinatia (functiunea) spatiilor sau incaperilor din
cladirile civile (publice), indiferent de densitatea de sarcina termica, incadrand spatiile repective
in risc de incendiu 4
- mare daca in spatiile respective se utilizeaza sau depoziteaza materiale ori substante
combustibile ( Ix arhive, biblioteci, sisteme de multiplicare, parca.e,)
- mijlociu daca in spatiile respective se utilizeaza foc deschis ( Ix centrale termice ,
bucatarii, oficii de preparari calde)
mic pentru alte categorii ( birouri, sali de intruniri fara a fi sali aglomerate , vestiare,
grupuri sanitare)
Pentru intreaga constructie sau compartiment de incendiu din constructie riscul de incendiu
considerat va fi cel mai mare daca riscul respectiv reprezinta minim DBJ din volumul
constructiei.
(1) In spatiile tehnice si depozite riscul de incendiu este apreciat in functie de4
tipul activitatilor desfasurate
caracteristicile de ardere a materialelor si substantelor utilizate, prelucrate sau depozitate
densitatea sarcinii termice
(2) *iscul de incendiu este definit prin categoria de pericol de incendiu astfel4
categoria < si F ( FI D a, b), definite ca posibilitati de incendiu si explozie volumetrica ,
ceea ce impune risc foarte mare de incendiu
categoria 7( FI@), definite ca posibilitati de incendiu-ardere ceea ce va conduce la
incadrarea in risc mare de incendiu
categoria $ ( FI" a), definite ca zone in care exista foc deschis sub orice forma, in
absernta de substante combustibile , ceea ce conduce la risc mediu
categoria I( FI" b), definite ca zone in care exista materiale sau substante
incombustibile in stare rece sau substante combustibile in stare de umiditate inaintata , peste
#BJ, ceea ce conduce la incadrarea in risc mic de incendiu

FACTORII DE RISC SPECIFICI
(1) Pentru cladiri civile administrative se va folosi o metoda matematica prin care se va
identifica si evalua riscul atat prin factorii de risc ce decurg din tipul substantelor, materialelor,
mobilierului din incaperi si compartimentul de incendiu (P
"
) cat si factorii de risc derivati din
conceptia de realizarea a constructiei (P
@
) ,
(2) Produsul celor doua categorii de factori reprezenta pericolul potential de incendiu in
cladirea analizata (P
p
)
P
p
M P
"
x P
@

Factorii de risc generati de substantele, materialele si mobilierul existent in
incaperi si compartimentul de incendiu (P
1
) lua'i in considerare sunt determinati de4
e) densitatea sarcinii termice din fiecare incapere si respectiv din intreg compartimentul
de incendiu ( factorul q5
f) periculozitatea materialelor, substantelor, mobilierului existent ( factorul c5
g) pericolul de fum dega.at in caz de incendiu ( factorul r5
h) pericolul de toxicitate prezentat de produsele de ardere in cazul izbucnirii unui
incendiu ( factorul k5
6actorul P
"
se determina cu relatia4
P
"
M R x c x r x H
Factorii de risc rezultati din conceptia constructiei (P
2
) care se iau in
considerare sunt generati de dimensiunile, suprafata, raport lungime-latime, inaltimea si clasa de
reac'ie la foc, modul de comportare la foc a materialelor si elementelor de constructii, astfel4
d) inaltimea constructiei, compartimentului de incendiu,(factorul e5
e) clasa de reac'ie la foc a materialelor si elementelor de constructie (factorul i5
109
f) marimea compartimentului de incendiu (suprafata) si raportul lungime- latime (
factorul g.
6actorul P
@
se determina cu relatia
P
@
M e x i x g
Factorii care stabilesc periculozitatea constructiei sunt:
Factorul q
(1) 6actorul ?R? ia in considerare densitatea sarcinii termice existenta in incaperea sau
compartimentul de incendiu supus evaluarii.
(2) Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata
sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de
determinare a pericolului de incendiu.
(3) Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate dega.a prin combustie
completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente in spatiul afectat de
incendiu.$eterminarea sarcinii termice in constructii se calculeaza conform S+<S "B;BD-@G;
(4) Spatiul luat in considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un
compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice) sau,
dupa caz, o parte a acestuia (o incapere sau un grup de incaperi, unul sau mai multe niveluri etc.).
(5) Sarcina termica ( S
Q
) se determina cu relatia4
n
S
Q
M N
i
&
i
in &P ( " ) in care4

i 1
N
i
puterea calorifica inferioara a unui material sau substanta , in &P-Hg (pentru gaze, in
&P-m
N
3
)5
&
i
masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare, in Hg
( pentru gaze, in m
N
3
)5
n numarul materialelor substantelor de acelasi fel aflate in spatiul luat in considerare.
6) Se vor lua in considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt in
interiorul cladirii sau care intra in componenta elementelor de constructii, instalatii, inclusiv cele
din componenta pardoselilor, tamplariei, finisa.elor (exceptand zugravelile si vopsitoriile),
izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambala.elor etc.
(7) $ensitatea sarcinii termice ( R
s
) se determina cu relatia4
S
Q
N
s
M in &P-m
@
( @ ) in care4
<
s
S
Q
Sarcina termica in &P5
<
s
suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m
@
.
>alorile factorului q functie de densitatea de sarcina termica sunt precizate 2n +abelul ".
Incarcarea termica ( densitatea sarcinii termice) Q
m
Tabel 1
Densitatea sarcinii
termice q
m
Factorul q Densitatea sarcinii
termice q
m
Factorul q
Pana la 50 0,6 1.201 - 1.680 1,6
51 - 75 0,7 1.681 - 2.500 1,7
76 - 105 0,8 2.501 - 3.500 1,8
106 - 150 0,9 3.501 - 5.000 1,9
151 - 210 1,0 5.001 - 7.000 2,0
211 - 300 1,1 7.001 - 10.000 2,1
301 - 420 1,2 10.001 - 14.000 2,2
110
421 - 600 1,3 14.001 - 20000 2,3
601 - 840 1,4 20.001 - 28.000 2,4
841 - 1.200 1,5 Peste 28000 2,5
In spatiile de cazare ( camera, suita, garsoniera sau apartament ) riscul de incendiu admisibil
este 4
mic cand densitatea de sarcina termnica W =@B &P-mp
mi.lociu cand densitatea de sarcina termica =@B &P-mp X R X #=B &P-mp
In situatiile in care spatiile de cazare sunt echipate cu instalatii automate de stingere a
incendiilor tip SprinHler , acestea se incadreaza la risc mic de incendiu chiar daca se depaseste
densitatea de sarcina termica de =@B &P-mp
In spatiile de cazare nu se admite o densitate de sarcina termica > 840 M1/mp
respectiv incadrarea la risc mare de incendiu
Factorul c
(1) 6actorul c ia in considerare periculozitatea substantelor si materialelor (echipamente,
materiale, mobilier, asternuturi, machete , aparate video si electrocasnice) existente in spatiul
supus analizei .
(2) Potrivit prevederilor normativului P ""#;;, materialele si substan'ele se clasifica in
clasele de periculozitate, precizate 2n anexa "4
>alorile factorului c in functie de perculozitatea materialelor 3i substan'elor sunt precizate
2n +abelul @.
Tabel 2
Periculozitatea materialelor
si substantelor
Caracteristici Factorul c
- fr periculozitate P1- incombustibile yi P2-A 1,00
- cu periculozitate redus P2-B yi P2-C 1,05
- cu periculozitate medie P3-A, P3-B yi P3-C 1,10
- cu periculozitate mare P4-A, P4-B yi P4-C 1,20
- cu periculozitate mare P4- D, P4-E yi P4-F 1,40
Factorul r
(1) 6actorul ?r? ia in considerare pericolul rezultat de fumul dega.at in urma arderii
( culoare, densitate, opacitate, cantitate).
(2) $upa emisia de fum, substantele si materialele se clasifica in trei clase de pericol
(stabilite prin test, in raport de absorbtia fluxului luminos) astfel4
a) Pericol de fum mic (daca absorbtia fluxului luminos(opacitatea) W AB J, putanduse
vedea la o distanta de minim "B m5 Ix hartia, lemnul, fibrele naturale
b) Pericol de fum mediu ( absorbtia fluxului luminos(opacitatea) ABJW r W ;B J Ix 4
tesaturile realizate din fire naturale in amestec cu fire sintetice, foliile de polietilena si
polipropilena, produsele din piele
c) Pericol de fum mare ( absorbtia fluxului luminos( opacitatea )Y;B J nu se vede la @ m
Ix4produsele din cauciuc, mase plastice, poliuretan, vopselele. 7elelalte materiale se clasifica
prin asimilare.
>alorile factorului r in functie de pericolul fumului sunt precizate 2n +abelul D.
Tabel 3
Gradul de fum (prin test) Pericolul dat
de fum
Factorul r
3 absorbtia fluxului luminos WABJ Mic 1,0
2 absorbtia fluxului luminos ABJ;BJ Mediu 1,1
111
1 absorbtia fluxului luminos Y;B J Mare 1,2
Factorul k
(1) 6actorul H ia in considerare toxicitatea - coroziunea produselor rezultate prin ardere pe
timpul incendiului.
(2) $upa toxicitatea produselor de ardere, substantele si materialele se pot clasifica in
urmatoarele clase de pericol4
a) pericol mic 5
b) pericol mediu5
c) pericol mare.
(3) In lipsa unor date oficiale privind incadrarea produselor de ardere in raport de toxicitatea
pe care o prezinta pentru om se pot utiliza urmatoarele criterii4
a) in clasa de pericol mic se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care prin
ardere dau ca produse de ardere in general bioxid de carbon si vapori de apa (exemple4 lemnul,
hartia, textilele realizate din fibre naturale, zaharul, tutunul si altele asemenea), nerezultand
combinatii ale oxigenului cu alte elemente ori particule grele 5
b) in clasa de pericol mediu se pot incadra materiale, substante si marfuri care prin ardere
dau bioxid de carbon, vapori de apa si alti produsi secundari cum sunt funinginea, aerosoli etc.
(exemple4 articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice)5
c) in clasa de pericol mare se pot incadra materialele, substantele si marfurile care prin
ardere dau, pe langa bioxid de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici, in care apar
combinatii cu clorul, sulful, azotul, cianul (exemple4 carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre
sintetice poliamidice , P>7 etc).
>alorile factorului k in functie de pericolul de toxicitate sunt precizate 2n +abelul =.
Tabel 4
Gradul de pericol de toxicitate sau coroziune al
fumului si gazelor fierbinti
Factorul k
Mic 1,0
Mediu 1,1
Mare 1,2
Factorul e
(1) 6actorul e ia in considerare inaltimea utila a constructiei.
(2) Pentru diferentiere, constructiile parter se pot imparti in trei grupe, func'ie de 2n1l'imea
m1surat1 de la locul de sta'ionare a autospecialelor de interven'ie4
a) inaltime pana la G,BB m5
b) inaltime cuprinsa intre G ( "B m5
c) inaltime peste "B m.
(3) 7onstructiile cu mai multe niveluri se diferentiaza in functie de regimul de inaltime
(numarul de eta.e).
(4) 8a constructiile care au si parca.e la subsol definite conform normativului specific
( peste "B autovehicule) factorul e e
1
x e
2.
>alorile factorului e in functie de inaltimea construc'iei sunt precizate 2n +abelele A., C. 3i G.
a) Cladire parter Tabel 5
Inaltimea utila
a cladirii E
Factorul e Factorul e Factorul e
qm<200M1/mp
mica
qm <1000 M1/mp
medie
qm >1000 M1/mp
mare
112
Mai mare de 10 m 1,00 1,25 1,50
Pana in 10 m 1,00 1,15 1,30
Pana in 7 m 1,00 1,00 1,00
b) Cladire subsol Tabel 6
Primul nivel al subsolului -3 m e1,00
Al 2-lea nivel al subsolului -6 m e1,90
Al 3-lea nivel al subsolului -9 m e2,60
De la al 4-lea nivel al subsolului in plus -12 m e3,00

c)Cladire cu mai multe nivele Tabel 7
Etajul E +cota de la nivelul planseului Factorul e
Peste 11 etaje < 34 m 2,00 (cladire inalta peste @#m)
Peste 8 etaje < 25 m 1,90 (cladire normala pana la @# m)
Etajul 7 < 22 m 1,85
Etajul 6 < 19 m 1,80
Etajul 5 < 16 m 1,75
Etajul 4 < 13 m 1,65
Etajul 3 < 10 m 1,50
Etajul 2 < 7 m 1,30
Etajul 1 < 4 m 1,00
Parter 1,00
Factorul i
(1) 6actorul i ia in considerare prezenta contibutia adusa d.p.d.v al clasei de reac'ie la foc
de materialele si elementele de constructie din structura portanta a constructiei cat si elementele
fatadei si invelitorilor acoperisului .
(2) In raport de materialele utilizate la structura portanta, constructiile se pot grupa in trei
categorii4
a) constructii avand structura portanta din materiale (beton, metal, piatra), clasa de reac'ie la
foc <" sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
b) constructii avand structura portanta realizata din elemente combustibile clasele de reac'ie
la foc minimum <@sD,d", FsD,d" sau 7sD,d" (clasele de combustibilitate 7", sau 7@)5
c) constructii avand structura portanta realizata elemente combustibile clasele de reac'ie la
foc minimum $sD,d", sau <@sD,d@, FsD,d@, 7sD,d@, $sDd@, Id@ 3i 6 (clasele de combustibilitate
7D, sau 7=)5
In raport de materialele utilizate la realizarea fatadelor si invelitorilor, constructiile se pot
grupa in urmatoarele categorii4
a)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din materiale clasa de reac'ie la foc <"
sau <@s", dB (incombustibile 7B)5
b)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din elemente multistrat clasele de
reac'ie la foc minimum <@sD,d", FsD,d" sau 7sD,d" (clasele de combustibilitate 7", sau 7@)5
c)cu fatade si-sau invelitori ale acoperisului realizate din elemente combustibile (lemn,
mase plastice, carton asfaltat) clasele de reac'ie la foc minimum $sD,d", sau <@sD,d@, FsD,d@,
7sD,d@, $sDd@, Id@ 3i 6 (clasele de combustibilitate 7D, sau 7=).
>alorile factorului i sunt precizate 2n +abelul #
Tabel 8
Material structura
portanta
Incombustibile
A1/A2 s1,d0
Panouri de
inchidere
A2s3d1, Bs3d1
Cs3d2
Combustibile
Ds3d1, As2s3d2
Bs3d2 Cs3 d2
Ds3d2 Ed2 F
Fatade/ acoperis
113
Incombustibile
A1/A2 s1,d0
",BB ","B ",@B
Panouri de inchidere
A2s3d1, Bs3d1 Cs3d2
","B ",DB ",=B
Combustibile
Ds3d1, As2s3d2
Bs3d2 Cs3 d2
Ds3d2 Ed2 F
",@B ",=B ",CB

Factorul g
(1) 6actorul g ia in considerare suprafata care poate fi cuprinsa de incendiu precum si
forma suprafetei respective.
(2) 8a aceeasi suprafata si la aceleasi materiale utilizate, riscul de propagare este invers
proportional cu raportul lungime-latime (timpul de incendiere totala prin propagare directa este
mai mic la constructiile avand lungimea mult mai mare decat latimea).
(3) <ctiunea de limitare a propagarii incendiilor este cu atat mai usoara cu cat raportul
lungime- latime este mai mare.
>alorile factorului g isunt precizate 2n +abelul ;.
L : l Raportul lungime/latime al compartimentului de incendiu Factor de amploare(g)
Tabel 9
8:1 7:1 6:1 5:1 4:1 3:1 2:1 1:1 g
800 770 730 680 630 580 500 400 0,4
1200 1150 1090 1030 950 870 760 600 0,5
1600 1530 1450 1370 1270 1150 1010 800 0,6
2000 1900 1800 1700 1600 1450 1250 1000 0,8
2400 2300 2200 2050 1900 1750 1500 1200 1,0
4000 3800 3600 3400 3200 2900 2500 2000 1,2
6000 5700 5500 5100 4800 4300 3800 3000 1,4
8000 7700 7300 6800 6300 5800 5000 4000 1,6
10000 9600 9100 8500 7900 7200 6300 5000 1,8
12000 11500 10900 10300 9500 8700 7600 6000 2,0
14000 13400 12700 12000 11100 10100 8800 7000 2,2
16000 15300 14500 13700 12700 11500 10100 8000 2,4
18000 17200 16400 15400 14300 13000 11300 9000 2,6
20000 19100 18200 17100 15900 14400 12600 10000 2,8
22000 21000 20000 18800 17500 15900 13900 11000 3,0
24000 23000 21800 20500 19000 17300 15100 12000 3,2
26000 24900 23600 22200 20600 18700 16400 13000 3,4
28000 26800 25400 23900 22200 20200 17600 14000 3,6
32000 30600 29100 27400 25400 23100 20200 16000 3,8
36000 34400 32700 30800 28600 26000 22700 18000 4,0
40000 38300 36300 35300 31700 28800 25200 20000 4,2
44000 42100 40000 37600 34900 31700 27700 22000 4,4
52000 49800 47200 44500 41300 37500 32800 26000 4,6
60000 57400 54500 51300 47600 43300 37800 30000 4,8
68000 65000 61800 58100 54000 49000 42800 34000 5,0
MASURILOR DE PROTECTIE M - FACTORUL M
114
(1) 6actorul masurilor de protectie (&) ia in considerare toate masurile de protectie adoptate
si realizate pentru diminuarea riscului potential de incendiu.
Masurile de protectie reprezinta produsul dintre
& M ! x S x 6 unde4
N factor al masurilor generale de protectie pentru cladiri supuse evaluarii (dotarea
cu stingatoare5 echiparea cu hidranti interiori si exteriori5 existenta si siguranta sistemului de
alimentare cu apa5 distanta de la hidrantii exteriori pana la caile de acces in constructie5 nivelul
de instruire al personalului)5
(2) Valorile factorilor n
"
, n
@
,n
D
,

n
=
3i n
A
sunt date 2n tabelele "B,"","@,"D 3i "= 3i
! M n
"
x n
@
x n
D
x ZZ x n
n
.

n
1
dotarea cu stingatoarelor conform normele de dotarea specifice
Tabel 10
Stingatoare $otare conform
normelor
Ixista stingatoare
dar insuficiente
8ipsa stigatoare
sau neintretinute
>aloare factor n
"
",BB B,;B B,#B
n
2
existenta hidrantilor interiori
Tabel 11
/idranti interiori $otare conform
normelor ori nu este
obligatorie dotarea
Ixista hidranti dar
nu sunt echipati
conform standard
Prin norme era se
impunea echiparea dar nu
au fost prevazuti
6actor n
@
",BB B,;B B,#B
n
3
alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa;
Tabel 12
<limentarea cu apa din
reteau localitatii
$in gospodarie de apa
incendiu proprie
$in surse naturale
<sigura presiunea si
debitele necesare
n
D
M ",BB
<sigura presiunea si debitele
necesare.
Ixista doua surse de
alimentare cu energie a
pompelor de incendiu
n
D
M ",BB
Ixista sursa si sunt rampe
amena.ate pentru masinile de
stingere
n
D
M B,GB
*eteaua nu asigura
debitele necesare
n
D
M B,;B
<sigura presiunea si debitele
necesare
Ixista o singura sursa de
alimentare cu energie
n
D
M B,#B
Ixista sursa dar nu exista
amena.ari pentru masinile de
stingere
n
D
M B,CB
!u asigura debitele si
presiunile necesare
n
D
M B,#B
!u asigura presiunea si
debitele necesare
Ixista o singura sursa de
alimentare cu energie
n
D
M B,GB
!u este sursa de apa
n
D
M B,AB
n
4
distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie;
Tabel 13
Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta W d Primul hidrant la distanta d W@BB m
115
d W "@B m W"AB m pentru interventii cu
motopompe
Pentru interventie cu autospeciale
n
=
M ",BB n
=
M ",BB n
=
M ",BB
In cazul in care distanta pana la hidrant nu se incadreaza in distantele minime se va diminua
factorul la B,;B .
In cazul in care nu exista hidranti stradali se va diminua factorul la B,#B
n
5
existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire
Tabel 14
Ixista personal inclusiv
pe timpul noptii si este
instruit
!u exista personal pe
timpul noptii , personalul
este instruit
!u exista personal pe timpul noptii ,
personalul nu este instruit
n
A
M ",BB n
A
M B,;B n
A
M B,#B
S factor al masurilor speciale de protectie
(1) >aloarea factorului S (semnalizarea incendiilor5 alarmarea si anuntarea 5 interventia
forte si mi.loace 5 distanta si timpii de raspuns 5 echiparea cu instalatii automate de stingere 5
sisteme sau instalatii pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti), reprezint1 produsul
factorilor s
n
.
(2) Valorile factorilor s
"
, s
@
, s
D
,

s
=,
s
A
, s
C
3i s
G
sunt date 2n tabelele "A,"C,"G,"#, ";, @B 3i @".
, iar S M s
"
x s
@
x s
D
x ZZ x s
n.
s
1
observarea /semnalizarea incendiilor;
Tabel 15
Detectarea incendiului ( s
1
) >aloare s
"
Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice in zona
inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere
",BA
Se executa verificari prin rond la cel mult @ ore de un serviciu privat cu personal
permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere
","B
$etectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de detectare in perfecta
stare de functinare cu semnalizare la echipe de interventie mobile cu care este
contract
",@B
$etectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de detectare in perfecta
stare de functinare cu semnalizare la o centrala cu supraveghere permanenta
",=A
In cazul in care exista camere de luat vederi , conectate la un monitor cu supraveghere
permanenta se adauga B,@B la valoarea pentru detectarea incendiului
s
2
alarmarea si anuntarea fortelor de interventie ;
Tabel 16
Alarmarea si anuntarea ( s
2
) >aloare s
@
<larmarea si anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la paza ",BB
<larmare si anuntarea se face dintrun loc in care exista permanent un
salariat cu un telefon sau de catre echipa.ele mobile
",BA
<larmare-anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de
semnalizare , instalatiei sprinHler ori la vizualizarea pe monitor
","B
<larmare-anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul centralei
de semnalizare,instalatiei sprinHler,vizualizarea monitorului
",@B
s
3
interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta
116
Tabel 17
6ara serviciu
privat
Serviciu privat de
categoria a IIa
Serviciu privat propriu
7ategoria a I> a sau
a > a
Serviciu privat extern
ori serviciu public de
categoria a I> a sau
a > a
s
D
M ",BB s
D
M ","B s
D
M ",DB s
D
M ",@B
Serviciu de categoria a IIa avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor doar
echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv cele de supraveghere 3i punere 2n func'iune a
instala'iilor speciale de prevenire 3i stingere a incendiilor5
Serviciu de categoria a I>a avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor un
echipa.-o grup1 la o autospecial1 de interven'ie 3i echipe specializate, pe tipuri de riscuri5
Serviciu de categoria a >a avKnd 2n forma'ia de interven'ie, salvare 3i prim a.utor dou1
sau mai multe echipa.e-grupe la dou1 sau mai multe autospeciale de interven'ie 3i echipe
specializate, pe tipuri de riscuri.

s
4
interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta
Tabel 18
Garda interventie
(@masini)
Statie
(= masini)
Sectie
(C masini)
$etasament
(# masini)
s
=
M ",@B s
=
M ",DB s
=
M ",=B s
=
M ",AB
s
5
distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie
Tabel 19
$istanta W "B Hm
+imp max "B minute
"B Qm W $istantaW"A Hm
+imp max "A minute
$istanta Y "A Hm
+imp Y "A minute
s
A
M ",BB s
A
M B,;B s
A
M B,#B
s
6
echiparea cu instalatii automate de stingere
Tabel 20
Instalatie de stingere tip
sprinHler
Ixista
s
6
1,70
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,70
Instalatie de stingere tip drencer
sau apa pulverizata cu pornire
automata
Ixista
s
6
1,50
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,70
Instalatie de stingere tip drencer
sau cu apa pulverizata cu pornire
manuala
Ixista
s
6
1,20
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,80
Instalatie de stingere cu gaz
inert, aerosoli , cu comanda
automata
Ixista
s
6
1,40
!u este obligatorie
s
6
1,00
!u a fost prevazuta
s
6
0,80
s
7
echiparea cu trape de evacuare fum si gaze
Tabel 21
Instalatii sau trape de evacuarea
fumului si gazelor fiebinti
Ixista
s
7
1,20
!u sunt obligatorii
s
7
1,00
!u a fost prevazuta
s
7
0,80
F factor al masurilor de protectie aplicata constructiei (gradul de rezistenta la foc5
rezistenta la foc a separarilor pe verticala si orizontala5 destinatiei sau categoriei de pericol , cu
gradul de rezistenta la foc si cu numarul de nivele ori cu aria maxim admisa,), se calculeaz1 cu
formula5
117
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ZZ x f
n
.
(2) Valorile factorilor f
"
, f
@
, f
D
,

f
=,
f
A
, sunt date 2n tabelele @@, @D, @=, @A 3i @C.
f
"
M rezistenta la foc a structurii portante a constructiei5
Gradul de rezistenta la foc ( f
1
) corelatie tab 3.2.5 din P 118
Tabel 22
Gradul de
rezistenta la foc al
construc(iei
Solutia constructiva conform normelor , privind
regimul de nl(ime
Factorul f
1
Gradul I orice tip de cladire 1,50
Gradul II exclus pentru cladiri inalte 3i foarte inalte 1,40
Gradul III cladiri cu max D niveluri 3i maximum @BB de persoane 1,20
Gradul. IV cladiri cu max @ nivele 3i maximum @BB de persoane 1,10
Gradul. V cladiri cu un nivel 3i maximum @BB de persoane 1,00
(D) Pentru grdul de rezisten'1 la foc III > prin hotarare scrisa a investitorului si cu masuri
compensatorii se admite un nivel suplimentar , atunci valoarea f
"
scade cu B,"B
(4) In cazul oricarei necorelari din tabelul de mai sus, factorul f
"
se diminueaza cu o
valoare egala cu B,=B
Factorul de corelare intre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a
compartimentului de incendiu f
2
corelare cu tab 3.2.4 din P118
Tabel 23

Grad de
rezistenta la foc
<ria maxima a compartimentului (m
@
) *estrictii factorul f
@
7ladire cu un nivel 7ladire cu mai
multe nivele
Gradul I II @ABB @ABB orice fel de cladiri ",BB
Gradul III "#BB "#BB 7ladiri cu max D nivele ",BB
Gradul I> "=BB "BBB 7ladiri cu max @ nivele ",BB
Gradul > "BBB #BB !umai cladiri cu un nivel ",BB
(5) Prin hotararea scrisa a investitorului si prin luarea de masuri compensatorii se admit
suprafete mai mari, dar valoarea f
@
scade cu B,"B.
(6) $aca exista instalatii automate de semnalizare suprafata construit1 poate fi marita cu
@AJ
$aca este echipata cu instalatii sprinHler suprafata maxima la sol poate sa creasca cu "BBJ
In aceste cazuri f
@
ramane la aceeasi valoare .
(7) In cazul oricarei necorelari din tabelul de mai sus, factorul f
@
se diminueaza cu o
valoare egala cu B,@B.
Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri ( f
3
)
Tabel 24
Situatii posibile f
3
7ladirea cu spatii de cazare este o constructie independenta 1,00
Ixista separare cu elemente antifoc fata de alte destinatii daca
cladirea cu spatii de cazare este in cladiri comasate sau grupate
1,00
!u exista toate cerintele privind separarea antifoc fata de alte destinatii
in cazul in care cladirea cu spatii de cazare este in cladiri comasate sau
0,85
118
grupate ( pe verticala sau pe orizontala)
!u sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte
destinatii
0,70
Desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari ( f
4
)
Tabel 25
Situatii posibile f
4
Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc 1,20
!u este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural) 1,00
!u se asigura desfumarea 0,80
Timpul de evacuare si Lungimea caii de evacuare
Tabel 26
+ip 7ladire cazare
Grad I *6 Grad II *6 Grad III *6 Grad I> *6 Grad > *6
t
(sec)
8
(m)
t
(sec)
8
(m)
+
(sec)
8
(m)
t
(sec)
8
(m)
t
(sec)
8
(m)
6oarte inalta
(hY =A )
@# "B
Inalta (@# m Wh =A
m)
DA "A
!ormala( W @# m) AB @B AB @B
!ormala
(max@BB persoane
&ax D nivele
!ormala (sub @BB
persoane
AB @B AB @B =B "C
AB @B AB @B =B "C @A "B "A C
!ormala( max @BB
persoane
&ax @ nivele
!ormala (sub @BB
persoan)
AB @B AB @B =B "C @A "B
AB @B AB @B =B "C @A "B "A C
!ormala( max @BB
persoane)
&ax " nivel
!ormala (sub @BB
persoane
AB @B AB @B =B "C @A "B "A C
AB @B AB @B =B "C @A "B "A C
Conditii minime de combustibilitate si RF a peretilor si planseelor intre spatii de
cazare pe orizontala si verticala functie de risul de incendiu
Tabel 27
*iscul de
incendiu
Pereti despartitori
intre camere cu
aria construita
Pereti de
separare fata de
caile de evacuare
Plansee intre nivele Ixceptii
suprafata W=BBmp Y=BBmp indiferent W=BBmp Y=BBmp
&ic 7=(7<@d) " ora 7B ( 7<") " ora 7= (7<@d) " ora 7ladiri inalte
6oarte inalte &i.lociu @sau D ore @ sau D ore @ ore @ sau D ore " ora
Capacitati de evacuare
Tabel 28
119
7ladire cu spatii de
cazare
7apacitatea de evacuare a uni flux
!ormala W @# m 7M #B persoane
Inalta ( @# =A m)
6oarte inalta ( .=A m)
7M GB persoane
Factorul privind siguranta cailor de evacuare ( f
5
)
Tabel 29
7aile de evacuare trebuie sa respecta in totalitate conditiile normativ f
5
1,50
!r fluxuri ( capacitatea un flux pentru diferite tipuir de cladiri cu spatii de
cazare este conform +abel @#
_
!umarul cailor de evacuare ( se verifica nr cailor de evacuare distincte si
independente functie de tipul cladirii ( normala, inalta sau foarte inalta) , nr
de persoane pe nivel si conditiile constructive astfel incat sa se respecte
prevederile din P""# si precizarile suplimentare pentrul performantele
specifice cladirilor de turism . Pentru cladiri inalte si foarte inalte se
analizeaza si ascensoarele special destinate evacuarii persoanelor daca
indeplinesc cerintele minime obligatorii
`
<lcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari si gabarite cailor de evacuare
latimea conform art =.C."= @.C.=G din P""#
`
7omportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tabel @G , respectiv
prevederile art =.".# din P""# pentru cladiri inalte si foarte inalte
`
8ungimea caii de evacuare si timpul de evacuare conform tabel @C `
,bserva'ie
Pentru a se acorda valoarea maxima de ",AB trebuie indeplinite simultan toate ce A criterii
$aca nu se respecta unul sau mai multe criterii valoarea se diminueaza la
f
5
1,00 pentru o cerinta neindeplinita
f
5
0,80 pentru doua conditii neindeplinite
f
5
devine 0,50 pentru D conditii neideplinite
Factorul privind iluminatul de siguranta in cladire f
6

Tabel 30
Iluminat de siguranta Ixista si este functional !u exista sau este defect
7onorm IG-@B"" f
6
1,00 f
6
0,80
Factorul de gravitate G
Pentru aprecierea nivelurilor de gravitate pentru constructii publice se au in vedere
urmatoarele consecinte posibile4
consecinte minore usoare deteriorari ale sistemelor materiale5
consecinte semnificativevatamari corporale usoare (loviri, raniri, arsuri) si-sau
intoxicari usoare ale unui numar limitat de persoane (max. =) si-sau deteriorarea sistemelor
materiale generand perturbarea defasurarii normale a activitatii5
consecinte gravevatamari corporale usoare si-sau intoxicarea unui numar limitat de
persoane (peste =) si-sau distrugerea importante ale sistemelor materiale5
consecinte foarte grave vatamari corporale si-sau intoxicari grave ale mai
multor persoane (peste =) sau decesul unui numar limitat de persoane ("D) si-sau distrugerea
permanenta a sistemelor materiale5
- consecinte deosebit de grave decesul mai multor persoane (peste D)
Gravitatea functie de tipuri de cladiri cu spatii de cazare G
Tabel 31
120
7ladirea !umar de persoane
&axim @B @"AB A"@BB @B"ABB Peste ABB
P ( parter) ",BB ",@B ",AB ",#B !u este cazul
&ax PU @ ",BB ",DB ",CB @,BB @,B
&ax P U= !u e cazul !u e cazul @,BB @,DB @,#B
&ax PUG !u e cazul !u e cazul @,AB @,#B D,BB
Inalta ( @#=A m) !u e cazul !u e cazul @,#B D,BB D,AB
6oarte Inalta( Y =A m) !u es cazul !u e cazul D,BB D,AB =,BB
PUNEREA N PERICOL (B)
(1) 6ormula de baza4 punerea in pericol de incendiu (B) este definita ca produsul tuturor
factorilor de pericol (P),impartit la produsul tuturor factorilor de protectie (&).
P
B
M
(2) Produsul marimilor care influenteaza pericolul , numit ~ pericol potential (P) se
compune din factorii de pericol relativi la continutul cladirii si de factorii inerenti cladirii insasi.
FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - FACTORUL A
6actorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui eventual
incendiu.
In lipsa unor date referitoare la probabilitatea de aparitie a incendiilor, in practica factorul <
ia in considerare4
prezenta materialelor si surselor de aprindere
temperaturi ( de inflamabilitate, de aprindere ,de autoimflamare)
tendinta de autoaprindere
intervalul de explozie
energia minima de aprindere
continutul de oxigen
viteza de ardere
(1) Sursele posibile de aprindere generate de
b) factorul uman4
ordinea si disciplina
intretinerea instalatiilor
exploatarea instalatiilor
b) surse clasice de aprindere
cu flacara4
deschisa5
flacara inchisa.
de natura electrica4
arcuri si scantei electrice5
scurtcircuit5
efect termic al curentului electric.
de natura termica4
obiecte incandescente sau supraincalzite5
caldura dega.ata de aparate termice.
aprindere naturale
( trasnet5
datorate exploziilor.
121
(2) In corelare cu sursele posibile de initiere a unui incendiu prezentate,
conditiile(impre.urarile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea pot fi4
utilizarea defectuoasa a sistemelor si mi.loacelor de incalzire ori folosirea celor
improvizate5
executarea lucrarilor cu foc deschis fara respectarea regulilor si masurilor p.s.i.5
utilizarea si exploatarea instalatiilor electrice si echipamentelor cu defectiuni si-sau
improvizatii si-sau de catre personal necalificat5
receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati5
neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte)
impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de dispozitive
necalibrate corespunzator sau improvizate5
utilizarea defectuoasa a instalatiilor utilitare de gaz, ventilareclimatizare5
fumatul in locuri cu risc mediu si mare de incendiu5
scurgeri (scapari) de produse inflamabile5
nereguli organizatorice5
trasnet.
6actorul pericolului de activare ( < ) este mediu avand valori intre ",BB W < W ",@ functie
de materialele, sursele si impre.urarile favorizante constate in analiza de evaluarea a riscului
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
(1) Pentru a fi operationale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu
acceptat. 7uantificarea poate fi prezentata sub forma unui numar abstract fata de care se face
comparatia riscului de incendiu efectiv care caracterizeaza constructia analizata.
(2) Potrivit prevederilor !ormelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul de
incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat4 *
i
*
a
(3) In metoda matematica riscul de incendiu acceptat se cuantifica in raport de un nivel de
risc general acceptat pentru categoria de constructie in discutie. <utorii metodelor exprima
riscul acceptat in raport de riscul de incendiu redus amplificat cu un coeficient supraunitar
*
a
M p
/,I
x *
i r
in care4 c M coeficient de ierarhizare
*
ir
M riscul de incendiu redus (mic)
(4) Categorii de pericol pentru persoane p
H,E
(in functie de eta.ul in care se considera
compartimentul de incendiu)
>aloarea p
H,E
",DB la cl1diri foarte 2nalte
>aloarea p
H,E
",@B la cl1diri 2nalte
>aloarea p
H,E
","A la cl1diri cu regim de 2n1l'ime 2ntre PU= (PU#
>aloarea p
H,E
","B la cl1diri cu regim de 2n1l'ime 2ntre PU" (PUD
>aloarea p
H,E
",BA la cl1diri cu regim de 2n1l'ime Parter.
*
a
M p
H,E
x *
ir
in care *
ir
M "
SECURITATEA LA INCENDIU
(1) Pe baza conditiei prevazute in 9!ormele generale de prevenire si stingere a incendiilor:
ca riscul de incendiu efectiv sa nu depaseasca riscul de incendiu admis se considera ca
securitatea la incendiu este asigurata ori de cate ori este indeplinita conditia 4 Sig "
(2) In toate cazurile, scenariul de securitate la incendiu se verifica printro evaluare a
riscului .
(3) Se considera ca un scenariu de securitate la incendiu poate fi acceptat daca masurile de
protectie acopera riscul de incendiu. Variantele care nu asigura conditia de mai sus nu pot fi
luate n considerare.
CONTROLUL RISCULUI DE INCENDIU
8ucr1rile de identificare 3i evaluare a riscului de incendiu se finalizeaz1 prin recomand1ri
privind controlul riscului de incendiu care presupune4
122
a) urm1rirea cu predilec'ie a factorilor de risc care se pot modifica cu cea mai mare
frecven'15
b) men'inerea m1surilor de protec'ie pasiv1 luate prin scenariile de securitate la incendiu 5
c) men'inerea performan'elor m1surilor de siguran'1 2n func'ionare aplicate instala'iilor,
sistemelor 3i echipamentelor utilitare5
d) men'inerea3i-sau 2mbun1t1'irea privind preg1tirea 3i instruirea salaria'ilor 3i a capacit1'ii
de interven'ie a serviciului privat de situatii de urgenta 5
e) supravegherearespect1rii regulilor de prevenire a incendiilor de c1tre utilizatori5
f) 2mbun1t1'irea sistemului de indicatoare, avertizare, de interdic'ii 3i de orientare a
utilizatorilor
EXEMPLU DE CALCUL
EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU HOTEL CLADIRE INALTA
CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI
1.1. DATE DE IDENTIFICARE:
DENUMIREA AGENTULUI COMERCIAL : S.7. ZZZZZZZ..S< .
<dresa sediu social4 str ZZZZZ nr ,loc Fucuresti sector "
+elefon-6ax 4 ...............
DENUMIREA OBIECTIVULUI : /,+I8 bbbbbb
<dresa 4 strZZZZZ., nrZ.., 8ocZZZZZZ , .ud. ZZZ
Profilul de activitate 4 turismspatii de cazare si alimentatie publica
+ipul 4 cladire civila ( publica ) inalta ( DA,;B la ultimul planseu)
1.2. DESTINATIA :
c) 6unctiuni principale 4 functiuni de cazare si de alimentatie publica
d) 6unctiuni secundare 4 servicii si tehnice
1.3. CATEGORIA SI CLASA DE IMPORTANTA : categoria [7: ( clasa II
1.4. DATE CONSTRUCTIVE
123
7onstructie civila ( publica) cu regim de inaltime S U P U "@ I
$imensiunile cladirii sunt 4 ;D,BD x DD,@C m si h max M D;,#= m
<ria construita 4 <
c
M @C"A m
@
,
<ria desfasurata 4 <
d
M "C.G;@ m
@

>olumul >
c
M "B="#" m
D
Destinatii :
Subsol 4 <M @@C= m
@
cu urmatoarele zone 4
cona " cuprinde acces lifturi si circulatii spre 7entrul de sanatate ( relaxare, terapie
si recuperare ) de la cota( @,GB m
cona @ cuprinde zone de servicii pentru bucatarie cu depozite, spatii de pregatire
hrana initiala, camera de gunoi cota @,GB m
cona D cuprinde zona de servicii a hotelului cu vestiare, dusuri, grupuri sanitare, sala
de mese pentru personal, spalatorie, depozite pentru len.erie murdara si curata, uscatorie
calcatorie, depozite diferite, ateliere mici reparatii cota ( @,GB m
cona = cuprinde spatii tehnice cu centrala de tratare aer cu = centrale, centrala
termica cu = cazane si vase de apa mena.era, tablou electric general, spatiu unitatilor de pompare
apa, grupul electrogen care se gaseste in curtea de servicii , cota ( =,@A m
Parter : < M@C"A m
@
cu spatii de primire turisti , zone de alimentatie publica , zone de
acces cu spatiu expozitional, foLer, zona de asteptae, receptie, anexa baga.e, birouri
administratie, agentie de turism, shop, garderopa, grupuri sanitare, bar de zi si braserie, restaurant
, bucatarie, avand inaltimea =,=A m , iar la nivelul plafonului suspendat de D,AB m
Etaje 4 "@ din care eta.ele """ spatii de cazare cu camere de @ paturi (@B buc) si un
apartament pe fiecare nivel si eta.ul "@ cu spatii de cazare tip cluburi ( "B buc) inaltimea fiecarui
eta. h M @,#B m
Structura si elementele de constructie
7onstructia este realizata din 4
stalpi din beton armat 7B cu *6 "AB min
grinzi si plansee la eta.e din beton armat 7B cu *6 CB min
grinzi si planseu peste subsol 7B cu *6 "@B min
pereti interiori neportanti din zidarie de caramida si gipscarton 7B cu *6 CB min
pereti exteriori din caramida si beton, 7B cu *6 CB min
tamplarie din aluminiu si spatii vitrate 7B cu *6 "A min
acoperis tip terasa din beton armat cu hidroizolatie 7B cu *6 CB min
Intreaga constructie este formata din @ comartimente de incendiu4 subsolul si parterul cu
nivelele supraterane, intrucat peretii, planseu peste subsol si prote.area golurilor din pereti intre
subsol si parter asigura toate cerintele din P""# pentr elementele de compartimentare
Constructia este de gradul I rezistenta la foc
Instalatiile utilitare
e) Instalatiile de incalzire 4
Incalzirea se realizeaza cu radiatoare statice de aluminiu, agentul termic fiind apa calda
produsa in centrala proprie hotelului formata din D cazane `iessmann , = vase pentru apa calda
mena.era, instalatie de dedurizare .
7ombustibilul utilizat este motorina, care se depoziteaza in @ rezervoare subterane de AB mc
fiecare ,
7entrala termica este amplasata in subsolul hotelului, fiind complet separata de alte
incaperi si are iesire direct in exterior
124
b) instalatiile electrice.
In hotel exista instalatii electrice de iluminat, forta, curenti slabi care sunt alimentate din
sistem electroenergetic local, prin intermediul tabloului general , amplasat in subsolul hotelului
Ixista o a doua sursa de alimentare in caz de intrerupere a curentului sursa de rezerva
( grup electrogen de @=B Q><) , amplasat in spatiul tehnic al hotelului la subsol , in curtea de
servicii
c) instalatii de ventilatie
Ixista o instalatie de tratare aer cu racire ( frig ) realizata cu @ 7ilere
<erul proaspat introdus si cel contaminat se asigura prin centrale de ventilatie modulare,
prevazute cu sisteme de oprire si clapete rezistente la foc .
d) instalatie de apa menajera si de incendiu , depozitata in @ rezervoare a "AB mc fiecare
Evacuarea persoanelor
In hotel exista 4
@ scari de evacuare din beton armat cu latimea rampelor si podestelor de ","B m, care
asigura cate @ fluxuri de evacuare fiecare
@ scari exterioare de incendiu, metalice deschise, cu latimea rampelor si podestelor de B,;B
care asigura un flux de evacuare fiecare ,
8a nivelul parterului exista A usi de evacuare direct in exterior pe laturi opuse , asigurand #
fluxuri , iesirea fiind la nivelul solului direct in parcare respectiv in gradina hotelului
Ixista un lift de interventie cu usi rezistente la foc "@B minute
Numar maxim de persoane 4
la parter , in spatiile de alimentatie publica , numarul de locuri este de D"B ,
pe niveluri in spatiile de cazare pe fiecare eta. sunt maxim =A cu exceptia eta.ului "@ unde
pot fi maxim @A persoane
7onform calculelor privind evacuarea se considera ca CBJ din persoanele aflate la parter si
toate persoanele de la nivelul cel mai aglomerat din nivelele supraterane trebuie evacuat . $eci
trebuie evacuate "#C U =A M @D" persoane
6 M !-7
6 M @D" - CA M cca = fluxuri de evacuare , conditie indeplinita ( la hotel pentru fiecare nivel
sunt asigurate C fluxuri de evacuare, = pe scarile din beton si @ pe scarile metalice exterioare)
RISCUL DE INCENDIU
2.A. IDENTIFICAREA SI NIVELURILE DE RISC
7onform art @."."@.".D.si @.".A pentru cladiri civile ( publice ) riscul de incendiu este dat de
densitatea de sarcina termica, destinatia incaperii iar pentru spatii de depozitare si-sau de
productie de categoria de pericol de incendiu. <vand in vedere aceste precizari incaperile se
incadreaza in urmatoarele nivele de risc 4
Subsol 4
( acces lifturi si circulatii sre centrul de relaxare, terapie si recuperarerisc mic
- servicii pentru bucatarie cu depozite ( categoria 7 pericol de incendiu
- spatii de pregatire initiala categoria 7 pericol de incendiu,
- camera de gunoi categoria 7 pericol de incendiu
- vestiare, dusuri, grupuri sanitare risc mic de incendiu
125
- sala de mese pentru personal (risc mic de incendiu
- Spalatorie risc mi.lociu de incendiu
- depozite pentru len.erie murdara si curata categoria 7 pericol de incendiu,
- uscatoriecalcatorie categoria 7 pericol de incendiu,
- depozite diferite categoria 7 pericol de incendiu,
- ateliere mici reparatii categoria I pericol de incendiu
- centrala de tratare aer, cu = centrale categoria I pericol de incendiu
- centrala termica cu = cazane categoria $ pericol de incendiu,
- tablou electric general categoria $ pericol de incendiu,
- spatiu unitati de pompare apa categoria I pericol de incendiu,
- grup electrogen in curtea de servicii categoria I pericol de incendiu
Parter :
- acces cu spatiu expozitional,foLer,zona de asteptare,receptierisc mic de incendiu
- anexa baga.e risc mic de incendiu
- birouri administratie risc mic de incendiu,
- agentie de turism, shop, risc mic de incendiu
- garderoba risc mi.lociu de incendiu
- grupuri sanitare risc mic de incendiu
- bar de zi si braserie risc mi.lociu de incendiu
- restaurant ( risc mi.lociu de incendiu
- Fucatarie risc mare de incendiu
Etaje 4
camere duble, apartamente cluburi risc mic de incendiu
oficii pentru personal ( risc mi.lociu de incendiu
e) clasele de reactie la foc 4 7<@a si 7<@b

f) surse de aprindere4
- scantei si arce electrice5
- efectul termic al curentului electric5
- foc (flacara) deschis
- fumatul
- arson
g) Imprejurari favorizante
exploatarea instalatiilor electrice cu defectiuni, neprote.area corpurilor de iluminat sau
utilizarea de improvizatii la instalatii
pozarea cablurilor electrice direct pe materiale combustibile
efectuarea lucrarilor cu foc deschis ( sudura,taieri, lipire ), fara respectarea regulilor de
securitate.
aruncarea la intamplare a resturilor de tigari
actiunea iresponsabila sau intentionata a unei persoane
h) Masuri pentru diminuarea riscului de aprindere :
- circuitele electrice se pozeaza pe materiale incombustibile si se prote.eaza in tuburi din
materiale incombustibile 5
- evitarea supraincarcarii circuitelor electrice5
- mentinerea in stare buna a protectiilor contra curentilor de scurtcircuit5
- reglementarea fumatului
- reglementarea utilizarii focului deschis (inclusiv sudura).
126
- paza si supravegherea obiectivului
- accesul limitat al persoanelor in hotel
2.B NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANTA PRIVIND
SECURITATEA LA INCENDIU
STABILITATEA LA FOC
a. rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie 4
stalpi din beton armat 7B cu * "AB min
grinzi la eta.e din beton armat 7B cu * CB min
plansee din beton armat 7B cu *II CB min
grinzi peste subsol 7B cu * "@B min
planseu din b.a. peste subsol *II "@B min
pereti interiori neportanti din zidarie de caramida si gipscarton 7B cu *II CB min
pereti exteriori din caramida si beton, 7B cu *II CB min
tamplarie din aluminiu si spatii vitrate 7B cu *II "A min
acoperis tip terasa din beton armat cu hidroizolatie 7B cu *II CB min
b. gradul de rezistenta la foc a constructiei :
7onstructia este Gradul I rezistenta la foc
c. Stabilitatea la foc
7onform scenariului de securitate la incendiu este de CB minute

LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI SI FUMULUI IN INTERIORUL
CONSTRUCTIEI

a. pereti si plansee 7B cu rezistenta la foc minim D ore
b. lifturile pentru persoane sunt separate de restul constructiei prin pereti rezistenti la foc
minim @ ore avand golurile de comunicare cu restul cladirii prote.ate astfel4
la nivelul subsolului prin incaperi tampon avand usi *6 ;B minute, cu inchidere automata
in caz de incendiu
la nivelurile supraterane cu usi *6 CB minute cu inchidere automata in caz de incendiu
Ixista si un lift de interventie avand usi *6 "@B minute, care asigura preluare a A salvatori ,
ABB Hg
c. ghenele prin care sunt pozate conductele, cablurile si alte trasee ale instalatiilor utilitare
sunt realizate cu pereti *6 CB minute, golurile fiind prote.ate cu usite cu *6 DB minute. Ixista
etansarea corespunzatoare pentru CB minute rezistenta la foc la trecerea traseelor
d. $epozitele de diverse marfuri si materiale sau compartimentat cu pereti *6 CB minute
astfel incat sa nu depaseasca aria de DC mp
e. ,ficiile pe fiecare nivel si bucataria sunt separate de restul constructiei prin pereti 7B
cu *6 CB minute
f. Plafoanele suspendate sunt 7B cu elementele de sustinere prote.ate asigurand *6 DB
minute
g. Peretii incaperilor spre caile de evacuare sunt 7B , cu *6 minm CB minute
h. Scarile interioare pentru evacuare sunt inchise in case proprii prin pereti 7B cu *6 D
ore si planseu 7B cu *6 CB minute
i. Scara principala care duce la subsol are rampa spre subsol separata de rampele aferente
nivelurilor supraterane prin perete 7B *6 D ore iar la nivelul parterului golul de comunicare intre
parter si subsol este prote.at cu usa *6 ;B minute , cu dispozitiv de autoinchidere
127
1. Sisteme de evacuare a fumului 4 In spatiile de alimentatie publica , foLer si in
camerele de hotel evacuarea fumului se asigura prin sistem mecanic de ventilare , care a fost
realizat sa functioneze timp de " ora in conditii de temperaturi de =BB grade . Sistemul de
ventilare porneste automat la semnalizarea instalatiei cu detectoare de fum . Sistemul de ventilare
este conectat la grupul electrogen .
8a fiecare nivel in fata liftuirlor exista cate # trape de evacuare a fumului echipate cu
dispozitiv fuzibil de temperatura
8a camera de gunoi de la subsol exista o trapa de evacuare a fumului
Pe casa scarilor interioare exista ferestre prin care se asigura evacuarea fumului in caz de
incendiu
Pe scari si in incaperile tampon dela casa scarilor la subsol exista sisteme de introducere aer
proaspat
k. Bariere contra propagarii fumului 4 nu este cazul.
l. Sisteme si instalatii de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor 4 Ixista sistem
de detectare incendiu cu CC senzori optici de fum in toate spatiile si toate nivelurile
Ixista instalatie de stingere cu hidranti interiori
Ixista instalatie de stingere cu coloana uscata
m. Masuri de limitare a propagarii prin instalatii de ventilare - climatizare 4 exista
sisteme de climatizare care se opresc in caz de incendiu prevazute pe tubulatura cu clapete
rezistente la foc .
n.Masuri de limitare a propagarii pe fatade 4 exista panouri pline de pereti 7B cu *6
minim DB minute, cu inaltimi de ",@B m
LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI LA VECINATATI
<. Ixista distante de siguranta asigurate fata de alte constructii de
locuit si birouri
b. 7omplexul hotelier este o cladire comasata cu 7I!+*U8 $I
7,!6I*I!+I si 7I!+*U8 $I S<!<+<+I , constructii realizate ulterior, stanga
dreapta , dar prin proiecte sa asigurat separarare prin elemente antifoc ( pereti, plansee) si
prote.area golurilor funcctionale cu usi antifoc
7. &asuri de protectie activa (dupa caz) 4 nu este cazul.
EVACUAREA UTILIZATORILOR
Numarul si gabaritele cailor de evacuare
Ivacuarea persoanelor din spatiile de cazare de la nivelurile supraterane se asigura prin 4
@ scari din beton armat cu latimea rampelor de ","B m , fiecarea sigurand @ fluxuri de
evacuare , cu iesire in foLer si apoi la nivelul solului
@ scari metalice exterioare deschise, cu latimea rampelor de B,;B m asigurand evacuarea a
cate " flux fiecare
8a parter evacuarea din restaurant se asigura direct in exetrior in gradina hotelului sau prin
foLer in parca., la cota terenului
8a subsol evacuarea se asigura prin @ scari4
o scara comuna cu nivelurile supraterane
o scara de servicu care face legatura numai intre subsol si parter
Pentru fiecare spatiu din cladire este asigurat acesul la cel putin @ cai de evacuare
Timpul de evacuare si lungimea cailor de evacuare
7onform destinatiei turism si alimentatie publica si grd I de *6 lungimea cailor de
evacuare este "A m intro singura directie si DA m in doua directii. +impii corespunzatori sunt D#
sec intro singura directie si respectiv ## sec in doua directii
128
Numar de fluxuri de evacuare
7orespunzator pentru o spatii de cazare capacitatea de evacuare pentru un flux este de GB
de persoane
7onform calculelor privind evacuarea se considera ca trebuie asigurata evacuarea a CBJ din
persoanele aflate la parter si toate persoanele de la nivelul cel mai aglomerat. $eci trebuie
evacuate "#C U =A M @D" pesoane .
6 M !-7
6 M @D" - CA M cca = fluxuri de evacuare , conditie indeplinita ( la hotel pentru fiecare nivel
sunt asigurate C fluxuri de evacuare, = pe scarile din beton si @ pe scarile metalice exterioare
Iesirea la cota terenuluI
Se asigura prin foLer si zona receptiei.
Ixista iesire pe terasa foLerului prin scarile metalice exterioare si la nivelul "
Masuri pentru asigurarea controlului fumului:
Pe caile de evacuare se asigura controlul fumului prin sistem mecanic de ventilare , care
asigura functionarea timp de " ora in conditii de temperaturi de =BB grade . Sistemul de ventilare
porneste automat la semnalizarea instalatiei cu detectoare de fum . Sistemul de ventilare este
conectat la grupul electrogen .
8a fiecare nivel in fata lifturilor exista cate # trape de evacuare a fumului echipate cu
dispozitiv fuzibil de temperatura
Pe casa scarilor interioare exista ferestre prin care se asigura evacuarea fumului in caz de
incendiu
Marcarea cailor de evacuare 4
7aile de evacuare sunt marcate conform reglementarilor
Iluminat de siguranta pentru evacuare
7ladirea a fost echipata cu instalatie de iluminat pentru evacuare tip @ cu sursa de
alimentare din grupul electrogen si luminoblocuri
Timp de siguranta pentru caile de evacuare
7onform proiect timpul este AB minute
Timpul de supravietuire pe caile de evacuare
7onform proiect timpul este CB minute
SECURITATEA FORTELOR DE SECURITATE
AMENA1ARI PENTRU ACCESUL FORTELOR DE INTERVENTIE
accesul la constructie se asigura prin circulatii carosabile exterioare cu gabarite Y G,A
m, adiacent cladirii , in zona de parcare din fata /otelului
!u exista posibilitatea de interventie cu autospeciale pe partea opusa in zona gradinii.
Servantii au acces pe terasa cu echipamentele de interventie si accesoriile de trecere a apei si la
inaltime prin escaladarea scarilor exterioare de incendiu
accesul fortelor de interventie in cladire se asigura prin usile de acces-evacuare ( D la
nivelul solului ) prin foLer si la nivelurile superioare pe cele @ case de scari sau cu liftul de
interventie ( cel din dreapta ) cu capacitate A persoane care asigura o *II a usilor de "@B
minute .
129
CARACTERISTICILE TEHNICO/FUNCTIONALE ALE ACCESELOR SI
CAILOR DE INTERVENTI
a. numarul de accese 4 @ accese din drumurile publice din
ZZZZZZZ
b. dimensiuni-gabarit 4 D,AB m latime5
c. trasee 4direct din drum public.
ASCENSOARE DE INTERVENTIE :un ascensor de interventie cu usi *II "@B minute
cu capacitate de A persoane si ABB Hg
ECHIPAREA SI DOTAREA CU MI1LOACE TEHNICE DE APARARE
IMPOTRIVA INCENDIILOR
a) 7omplexul hotelier este echipat cu o Instalatie comuna pentru detectie si
alarmare incendiu, performanta , de tip analogadresabil , bazata pe echipamente /oneL0ell
ce permite identificarea imediata a locului incendiului si anuntarea alarmei
Instalatia este formata din 4
- unitate centrala - centrala de avertizare incendiu cu centrala de detectie si alarmare in
caz de incendiu de tip b8SCB , amplasata la receptia hotelului, cu supraveghere continua pe un
displaL. 7entrala este conectat la sistemul central de gestiune
- detectoare optice de fum de tip TC 806E amplasate in toate spatiile din complexul
hotelie Iuropa ( la recetie, foLer, holuri, camere , spatii tehnice, alte spatii)
- detectoare de temperatura TC 807 E amplasate in bucataria hotelului
- butoane manuale de semnalizare
- modulul de comunicare RS 485
- modul programabil cu comanda 4 sirene pentru /otel
- Caracteristici : +imp de alarmare DB sec. +imp de alertare =B sec
/otelul dispune de sisteme de supraveghere video, cu camere de luat vederi amplasate in
punctele cheie
In camera centralei se asigura monitorizarea tuturor instalatiilor pe computer ( de
incendiu, alarmare, video, elctrice, de incalzire, ventilatie), supravegherea fiind asigurata
permanent de personal de specialitate de la firma Q+7 Ilectronics Frasov , care are rolul si de
anunta orice eveniment la receptia hotelului
b) Instalatie de stingere cu hidranti interiori, este cu actionare manuala , asigurand un
debit de stingere de @,A l- sec, cu @ .eturi simultane , la presiune de @,A bari.
+impul de functionare a hidrantilor interiori CB minute
<limentarea cu apa de incendiu se face de la gospodaria de apa a hotelului amplasa la
subsol formata din 4
@ rezervoare de apa mena.era si de incendiu a cate "AB mc fiecare, rezervoarele fiind
verticale , amplasate subteran,
@ grupuri de pompare, cu pompe verticale Grundfos , @ pompe cu debite "CD@ mc-h, /p
=GGB m/
@
, si @ pompe cu debit DBG@ mc-h cu /p @"D; m/
@
,, alimentate de motoare
electrice de G,A Q0 fiecare conectate din tabloul electric general. Ixista o a doua sursa de
alimentare in cazul intreruperii curentului un grup generator cu motor $iesel de @=B Qv< cu
pornire automata in "B secunde,
@ recipiente hidrofor de ABB l fiecare
130
In hotel exista o coloana de hidranti de tip conducta uscata pentru interventie in caz de
incendiu pe zona de mi.loc a nivelelor din hotel
8a hota bucatariei hotelului sa asigurat stingerea cu o instalatie cu gaze inerte de tip
<!SU8
c) Retea de apa cu hidranti exteriori
In exteriorul 7omplexului hotelier exista C hidranti exteriori subterani, din care @ in zona
de parcare din fata hotelului si unul in fata 7entrului de conferinte, la care se pot amplasa si
alimenta masinile de interventie .
<limentarea hidrantilor exteriori se face din gospodaria de apa incendiu ( rezerva de apa
DBB mc) a hotelului , asiguranduse interventia pentru D ore.
In caz de necesitate , cu exceptia anotimpului friguros , se poate utiliza pentru interventie si
apa din piscina hotelului , cantitatea fiind de CCB mc apa.
d) Dotarea cu mijloace de interventie
- /otelul este dotat cu cate D stingatoare cu pulbere PC -eta.
- In spatiul tehnic sunt "B stingatoare PC si @ PAB
ASIGURAREA INTERVENTIEI
!u este obligatorie existenta unui serviciu propriu de pompieri profesionisti cu utila.e de
interventie
In caz de incendiu intervin4
personalul de la centrala de incendiu , personalul de la receptie si de paza si personalul
tehnic al complexului hotelier cu mi.loacele de prima interventie( hidranti interiori, stingatoare)
- serviciul de pompieri privat al localitatii ZZZZaflat la A Hm care se
deplaseaza in cca = minute
- o garda de interventie ISU dintro localitatea aflata la G Qm care parcurge
traseul in cca # minute
- $etasamentul ISU aflat la o distanta de "G Qm care parcurge traseul in cca "A
minute
<ccesul fortelor de interventie se face din ZZZZZZZZZZZZZZ
EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU LA SPATII DE CAZARE
Determinarea pericolului potential (P)
P M R x c x x r x H x i x e x g
In camerele de hotel se gasesc4 mobilier din lemn , len.erie din bumbac, saltele cu
poliuretan, mochete, aparatura electronica
Putem considera ca4
mobilierul (pat, masa, comoda, scaun si fotolii insumeaza #B Hg de lemn)
@ saltele de poliuretan @B Hg
8en.eria de bumbac @ Hg
+apiterie din bumbac pentru scaun si fotolii = Hg
131
&ocheta pe "= mp x @,A Hg-mp M DA Hg
+elevizor ( mase plastice) A Hg
alte materiale combustibile ( prosoape, paturi etc ) A Hg
Puterile calorifice 4 lemnul de esenta tare ";,@A &.-Hg , tapiteria din panza sau plus "C,GA
&.-Hg., poliuretan @G &.-Hg si mase plastice @" &.-Hg
Sarcina termica va fi
S M #B x ";,@A U @B x @G U @ x "C,GA U = x "C,GA U DA x "C,GA U A x @" U A x "C,GA M
S M "A=B U A=B U DD,AB U CGU A#C,@A U "BA U #D,GA M@;AA,AB &P
Suprafata unei camere < M "=,GB mp
$ensitatea de sarcinii termice- camera
@;AA,A
R M M 201 M1/m
2
"=,GB
<vand in vedere ca aportul de sarcina termica de pe hol este nesemnificativ si ca toate
camere de la eta.ul " la eta.ul "" sunt identice, aportul cluburilor fiind cu putin mai mare , vom
considera ca densitatea de sarcina termica pe hotel ( compartiment de incendiu parter si niveluri
supraterane) nu va depasi DBB &.-mp
7orespunzator factorul de densitate de sarcina termica pentru o densitate cuprinsa intre
@B"DBB &.-mp este q 0,80
7ombustibilitate 4 &aterialele si mobilierul din hotel sunt normal combustibile, cu exceptia
mochetei care este greu combustibila fiind ignifugata 6actorul corespunzator c 1,00
6umul dega.at este dens factorul r M mediu 1,10
+oxicitatea fumului dega.at in urma arderii este medie . factorul k 1,10
7ladirea este S U P U"@ I 6actorul de inaltime e 2,20
Structura de rezistenta si acoperisul, respectiv fatadele sunt 7B , factorul i 1,00
Suprafata compartimentului de incendiu este suprafata desfasurata M @C"A m
@
iar raportul
8 - l MA 5" , corespunzator factorul g M",A
6actorul R c r H i e g
>aloarea ",BB ",BB ","B ","B ",BB @,@B ",B
P 2,662
Riscul de incendiu
P x G
Ri ------------ x A

&
Masurile de protectie (M)
& M ! x S b 6
Masurile normale (N)
! M n
"
x n
@
x ............... n
n

Stingatoare sunt suficiente factorul n
"
M ",BB
132
Ixista hidranti interiori 6actorul n
@
M ",BB
<limetarea cu apa se face din gospodaria proprie de incendiu, pompele fiind alimentate din
tabloul electric general si au a doua sursa de energie grup electrogen n
D
M ",BB
Intre hidrantii exteriori si cladire este o distanta sub GB m , factorul n
=
M ",BB
Salariatii sunt instruiti si in numar suficient pe timpul programului, factorul n
A
M ",BB
6actorul n
"
n
@
n
D
n
=
n
A
>aloarea ",BB ",BB ",BB ",BB ",BB
N 1,00
Masurile speciale de protectie (S)
S M s
"
x s
@
x s
D
x ........ s
n
Ixista centrala de semnalizare si detectori de fum , exista camere de supraveghere si
computer care localizeaza imediat zonele afectate de fum factorul s
"
M ",=A
<larmarea pompierilor se face prin telefon personalul de supraveghere s
@
M ",@B
Intervine un garda de interventie si serviciu public factorul s
D
M ",@B si s
=
M ",DB
+impul de sosire este sub "A minute , factorul s
A
M ",BB
!u a fost prevazuta instalatie de stingere tip sprinHler , factorul s
C
M ",BB
Ixista trape de evacuare a fumului si sistem de ventilatie mecanica 6actorul s
G
M ",@B
6actorul s
"
s
@
s
D
s
=
s
A
s
C
s
G
>aloarea ",=A ",@B ","B ",DB ",BB ",BB ",@B
S 2,985
Masurile constructive (F)
6 M f
"
x f
@
x f
D
x ..........f
n
7onstructia este de Gradul I *6 factorul f
1
1,50
Ixista corelare intre G*6, <ria maxia construita si nr de nivele factorul f
2
1,00
Se asigura separarea pe orizontala si verticala fata de 7entru de conferinte si SP< , factorul
f
3

1,00
Se asigura desfumarea caselor de scari , factorul f
4
1,20
7aile de evacuare respector cerintele de securitate din P""# factorul f
5
1,50
Ixista iluminat de siguranta pentru evacuare, continuarea lucrului in spatiile tehnice si la
hidranti f
6
1,00
6actorul f
"
f
@
f
D
f
=
f
A
f
C
>aloarea ",AB ",BB ",BB ",@B ",AB ",BB
F 2,70
M N x S x F
& M ",BB x @,;#A x @,GB M#,BC"
M 8,061
Riscul de incendiu efectiv (R
ef
)
Se consider ca factorul de aprinzibilitate de la surse potentiale < M ",@B
Gravitatea se considera G MD,B intrucat pot fi potentiale victime la eta.e

@,CC@
*i
ef
M x ","B x D,B
133
#,BC"
R
ef
1,089

Riscul de incendiu acceptat (R
a
)
*
a
M ",D *
m
x p in care *
m
M ",BB p M ",BB
*
a
M ",D x"
R
a
1,30
Securitatea la incendiu (S
ig
)
*
a
",DB
S
ig
M M M ",";D
*i
ef
",B#;
S
ig
1,087 S
ig
>1
Concluzie: Siguranta la foc este corespunzatoare, dar pe ~acceptabila existand
cateva probleme :
interventia pompierilor la inaltime se poate face pe o singura latura ( dinspre parcare)
distanta si timpul de raspuns este peste A minute la pompierii civili car nu au mi.loace
de interventie pentru conditii deosebite( salvare sau interventie la inaltime) , respectiv G si "A
minute pentru unitatile din ............ si municipiul..................... a ISU .
Ixistenta mochetei in camere , pe holuri si pe scari, care chiar daca este greu
combustibila , in final duce la o densitate de sarcina termica mai mare decat daca ar fi existat
materiale incombustibile ( gresie) pe holuri si scari
Proiectantul nu a prevazut sisteme de stingere automata ( sprinHlere) desi cladirea
este cu "@ nivele , are suprafata mare si unitatile ISU sunt la distanta de minim G Hm
Se recomanda ca personalul de supraveghere a centralei de semnalizare sa fie foarte bine
instruit, procedurile de observare, cautare, identificare, anuntare si alarmare sa fie intocmai
respectate astfel incat timpul de alertare a fortelor de interventie sa fie minim ( sub " minut)
$e asemenea personalul care asigura evacuarea persoanelor de la nivelurile superioare si
intervine cu mi.loacele de prima interventie pentru stingerea inceputurilor de incendiu trebuie sa
cunoasca perfect modul de utilizare si sa fie in permanenta apt pentru efort deosebit
In aceste situatii se impune executarea periodica de exercitii de evacuare si de interventie in
situatiile cele mai defavorizante
134
135