Universitatea Spiru Haret Facultatea de Limba si literatura romana Specializare engleza-romana

METODE CL S!CE "! METODE EU#!ST!CE $% &#ED #E -$%'() #E L!M*!! "! L!TE# TU#!! #OM+%E

Metodele de ,nv-.-m/nt sunt instrumentul cu ajutorul cruia profesorul transmite cunotine, formeaz priceperi i deprinderi. Problema transmiterii acestor cunostinte, a ce sa invete, este legata de problema a cum sa invete, a metodelor de predare. Fr. Bacon spunea undeva c stp nirea metodelor poate, !ntr"o anumit msur, s compenseze talentul. #ulte deziderate ale invatamantului modern si"au gasit rezolvarea prin apelul la un sistem de metode care imbina elementul traditional $clasic% cu cel modern $euristic%. &erinta majora a invatamantului contemporan, tratarea diferentiata a elevilor, s"a putut in felul acesta face prin utilizarea unor procedee variate. Metode clasice $traditionale%' e(punerea orala, conversatia, demonstratia, lucrul cu manualul, etc.) Metode euristice $moderne%' descoperirea, problematizarea, modelarea, stimularea, brainstorming"ul $asaltul de idei%, studiul de caz etc.)

E0punerea
*(punerea este o metoda comple(a de comunicare sistematica si continua a cunostintelor prin intermediul limbajului oral, care poae fi imbinat dupa caz si dupa posibilitati cu alte limbaje $de e(emplu cele autovizuale%. *(punerea poate folosi metode variate de realizare' a% povestirea b% prelegerea c% comunicarea d% e(plicatia a1 &ovestirea Povestirea este o forma de e(punere cu caracter plastic" intuitiv,concret, evocator si emotional si de poate folosi, de e(emplu, pentru predarea unor momente si a unor fapte simnificative din viata unor scriitori. +tilizand aceasta metoda un profesor trebuie sa isi orienteze atentia atat spre continutul povestirii
,

$in sensul inlantuirii logice a celor relatate dar si in sensul respectarii adevarului stiintific%, cat si spre forma $modul de prezentare' limbaj, ton, mimica, gesturi etc.% Povestirea este o forma didactica de intalnita in practica scolara, in special la scolarii mici si mijlocii. b1 &relegerea Prelegerea este o forma de e(punere comple(a cu un caracter abstract si cu un nivel stiintific inalt oferind posibilitatea transmiterii unui volum mai mare de informatii, din acest motiv neffind recomandata in invatamantul gimnazial, ci in cel liceeal. Pentru evitarea monotoniei nu se recomanda prelegerea magistrala care foloseste e(punerea orala imbinata uneori cu scrisul pe tabla. *levul nu trebuie lasat sa isi nuteze ceea ce crede el ca este important, asa cum se procedeaza cu studentii, ci trebuie indrumat, astfec incat sa retina esentialul cunostintelor predate. Pentru aceasta este recomandata prelegerea dezbatere care imbina comunicarea orala cu conversatia didactica $intrebare"raspuns%, intre profesor si elev. Pentru ca participarea elevilor la un astfel de dialog sa fie eficienta, trebuie sa se faca in cunostinta de cauza prin pregatirea prealabia a acest-osa consultand materiale didactice indicate de profesor. .in punctul de vedere al momentului in care este folosita identificam urmatoarele tipuri de prelegere " prelegerea introductiva$ la inceput de an sau de semestru% " prelegerea curenta $pe parcursul predarii% " prelegerea finala $la sfarsit de tema, de semestru sau de an scolar% &a metoda didactica prelegerea trebuie sa indeplineasca anumite conditii si e(igente stiintifico"dodactice' " asigurarea unui continut stiintific " respectarea adecvata a principiilor didactice $folosirea in interactiune a altor metode tiintifice precum problematizarea, asaltul de idei etc.% " ordonarea corecta si sintetica a materialului de prezentat " adopterea unui stil clar si elegant, dar evitand un limbaj sofisticat " mimica si pantonimica adecvate, armonizate " realizarea unui ritm eficient de predare " realizarea unei e(punei libere " evitarea respectarii intocmai a manualului, cautand a se aduce noutati care sa trezeasca curiozitatea elevului si dorinta de a participa " folosirea judicioasa a tablei de scris " prezentarea unor glume adecvate momentului didactic, pentru a dinamiza atentia elevului si a"i mentine interesul " adecvarea tinutei vestimentare a profesorului c1 Comunicarea &omunicarea este o metoda clasica de transmitere a informatiei prin dirijarea elevilor aproape pas cu pas de cuvantul profesorului. /arcinile ce se prezinta a fi rezolvate sunt mici si inlantuite de o succesiune data de rationamentul
0

pedagogului. *ste o metoda prea putin imbratisata azi intrucat clasa se modeleaza dupa gandirea si rationamentul profesorului, neavand o participare integrala si permanenta la elaborarea mintala a cunostintelor. d1 E0plicatia *(plicatia este o metoda care urmareste sa dezvaluie, sa clarifice si sa asigure intelegerea cunostintelor predate. *a contribuie la antrenarea si dezvoltarea spiritului de observatie a elevului, stimuleaza memoria si gandirea logica, si consta concret intr"un set de informatii prezentate pe parcursul a cateva minute. 1rebuie sa fie concisa, coerenta si suficient subliniata pentru ca elevii sa o poata retine.

Conversatia
&onversatia este metoda care presupune transmiterea cunostintelor prin intermediul dialogului profesor"elev. 2eprezinta una din cele mai eficiente si active modalitati de instruire. 3n practica scolara conversatia se intalneste sub trei forme' a% conversatia cate4etica " urmareste daca si cum au acumulat elevii cunostintele predate anterior, sa adreseaza preponderent memoriei si se utilizeaza mai ales in parte initiala sau finala a lectiilor. Presupune invatarea mecanica a ceea ce scrie in carte sau ceea ce a spus profesorul, motiv pentru care nu mai este sustinuta de pedagogia si de scoala contemporana. b% conversatia euristica 5 se bazeaza pe invatarea constienta si contribuie la cautarea adevarului prin efortul unit al profesorului si al elevilor. c% dezbaterea $discutia% 5 este o forma comple(a si eficienta de conversatie, caracterizata printr"un sc4imb de pareri, pe baza unei analize aprofundate asupra problemei. Pe langa aceste trei tipuri de conversatie unii specialisti mai identifica doua' a% strategiile euristice 5 o varianta a conversatiei euristice folosindu"se in transmiterea cunostintelor atunci cand pe baza analizei elevul poate ajunge in mod independent la aflearea unui adevar b% conversatia de verificare 5 are rol de evaluare a cunostintelor elevului in cadrul ei solicitandu"se memoria, dar si alte procese psi4ice cum ar fii gandirea $elevului i se cere sa faca anumite comparatii, analize, sau sa aplice creator informatia pe care o stapaneste%

Lucrul cu manualul
6ucrul cu manualul $studiul cu cartea% constituie si astazi o parte esentiala a practicii scolare, o activitate de studiu personala si formativa. 7 cerinta imprtanta este preocuparea permanenta a profesorului pentru realizarea
8

contactului direct al elevilor cu opera literara. &artea, ca instrument al activitatii intelectuale, trebuie cunoscuta indiferent in ce forma se prezinta $manual, brosura, volum, enciclopedie, etc.% *levii trebuie indrumati sa cunoasca inclusiv elementele de predentare si organizare interioara a cartii' prefata, introducere, note, comentarii, inde(, ane(e, etc. /tatutul de cititor se realizeaza in scoala in etape' " in clasele 3 5 39 invatatorul pune bazele primelor deprinderi de munca intelectuala. *levii mai intai asculta si invata unele te(te, apoi ajung sa citeasca si sa consume literatura. &artea aflata cu prioritate la indemana elevilor este manualul, in lucrul cu acesta punandu"se bazele metodei analitico"sintetice care va sta la baza intregii activitati de munca in domeniul invatarii. " in clasele 9"9333 te4nologia de lucru cu manualul devine mai diferentiata. &onceptul de carte include in primul rand manualul dar si alte materiale scrise' notite la lectii, dictionare etc. " in liceu se formeaza deprinderea elevului de a redacta te(te de e(primare a ideilor desprinse din carti' recenzii, comentarii, cronici, eseuri.

Descoperirea
3nvatarea prin descoperire reprezinta o strategie comple(a de predare"invatare care ofera posibilitatea elevilor sa dobandeasca noile cunostinte si prin efort personal, independent. .escoperirea este o metoda moderna a carei fundamentare psi4opedagogica si didactica a fost elaborata temeinic in ultimele decenii ale secolului al ::"lea. .escoperirea este o cunoastere preponderent individuala, bazata pe autodirijare si este de stiut ca ceea ce elevii descopera singuri este o ac4izitie mai trainica, durabila. /pecialistii identifica mai multe tipuri de descoperire' a% creativa 5 este o invatare inventiva presupunand cercetare,investigatie b% inductiva 5 foloseste rationamente care actioneaza de la concret la abstract, de la particular la general, de la inferior la superior, folosind comparatia, analiza, sinteza, abstractizarea si generalizarea c% deductiva 5 foloseste rationamente deductive care actioneaza de la general la particular, de la general la concretul logic, de la cunostinte cu un grad de generalitate mai mare la cunostinte cu un grad de generalitate mai restrans d% analogica 5 se intrebuinteaza destul de frecvent insotita si completata de operatia disocierii .escoperirea necesita respecterea unor conditii' pregatirea elevilor pentru a stii cum sa invete, imbinarea eforturilor elevilor cu indrumarea profesorului, micsorandu"se treptat punctele de sprijin pentru ca elevii sa ajunga in final sa
;

invete singuri, antrenarea tuturor dimensiunilor personalitatii elevilor, dezvoltarea spiritului de creativitate.

&roblematizarea
Problematizarea se bazeaza pe crearea unor situatii"problema in cadrul procesului de predare"invatare, a caror rezolvare solicita un efort autentic de cautare si de gasire a adevarurilor. 3nvatarea devine un e(periment gandit o activitate bazata pe problematizare sporind eficienta invatarii. &a etape de lucru problematizarea presupune urmatoarele momente' " formularea problemei " definirea punctului de plecare si a scopului urmarit " reorganizarea fondului apecertiv " prezentarea cerintelor si indicarea unor posibile modalitati de lucru " etapa propriuzisa in care elevul cauta sa gaseasca solutii " analizarea rezultatelor, a modului de lucru si alegerea solutiei optime

*rainstorming-ul 2asaltul de idei1

Brainstorming"ul este o metoda de invatamant asemanatoare problematizarii vizand atat studiul cat si investigatia stiintifica si creativitatea. &a si in cazul problematizarii vor fi parcurse mai multe etape' " anuntarea temei de rezolvat si a obiectivelor urmarite " propunerea, din partea elevilor, de solutii pentru rezolvarea temei " evluarea ideilor si stabilirea concluziilor 6ectia se desfasoara sub forma unei mese rotunde sau a unui simpozion si de obicei este condusa de un grup de elevi. 3n cazul in care lectia este condusa de un profesor acesta trebuie sa fie capabil sa raspunda unor probleme controversate, sa aiba putere de inprovizatie si sa se e(prime in fraze bine articulate. 3nterventia critica asupra ideilor emise nu se admite, evaluarea fiind amanata dupa lectie, pentru a inlatura in4ibitia participantilor si pentru a se dinamiza spiritul de initiativa.

E0ercitiul
*(ercitiul reprezinta efectuarea repetata a actiunilor de invatare teoretica in vederea ficsarii si consolidarii cunostintelor acumulate dar si in vederea formarii si dezvoltarii priceperilor si deprinderilor intelectuale. /ub aspect didactic e(ercitiul reprezinta o metoda fundamentala avand o indelungata practica scolara si intalnindu"se la toate disciplinele de invatamant. .esi este o metoda traditionala e(ercitiul face posibila in multe directii realizarea dezideratelor unui invatamant modern.

<

3n practica limbii si literaturii romane se utilizeaza o varietate de e(ercitii grupate dupa anumite criterii' a% dupa modul de efectuare 5 e(ercitii orale si e(ercitii scrise b% dupa natura faptelor de limba care se aplica 5 e(ercitii fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice c% dupa natura priceperilor si deprinderilor pe care le formam elevilor 5 e(ercitii ortoepice,ortografice,de punctuatie, le(icale, gramaticale, stilistice d% dupa gradul de independenta pe care il pretinde rezolvarea lor 5 e(ercitii de recunoastere si e(ercitii cu grad creator Exercitiile de recunoastere se utilizeaza in cadrul orelor de limba romana si constau in raportarea cazurilor concrete dintr"un conte(t la anumite notiuni gramaticale. *(ercitiile de recunoastere pot fi' " de recunoastere simpla 5 presupun o singura cerinta care vizeaza identificarea unor fapte de limba " de recunoastere si de caracterizare 5 presupun si precizarea elementelor caracteristice situatiei concrete in care se afla faptul de limba " de recunoastere si de grupare 5 constau in identificarea unor fapte de limba dintr"un te(t si asezarea lor pe categorii intr"o ordine ceruta " de recunoastere si de motivare 5 ii indeamna pe elevi sa gaseasca argumente lingvistice pe care le intemeiaza recunoasterea unui fapt de limba " de recunoastere si de disociere 5 vizeaza stabilirea deosebirilor dintre faptele de limba a caror asemanare produce confundarea acestora Exercitiile cu grad creator contribuie la imbogatirea si la nuantarea e(primarii elevilor dar si la dezvoltarea gandirii acestora. *(ercitiile cu grad creator pot fi' " de modificare 5 presupun ca elevii sa intervina in forma unor cuvinte sau in structura unor constructii de limba pentru a le transforma conform cerintei sarcinii de lucru " de completare $de tip lacunar% 5 vizeaza gasirea faptelor de limba omise dintr"un te(t si adaptarea acestora la conte(t " de e(emplificare 5 constau in ilustrarea unor notiuni sau a unor reguli prin fapte concrete de limba " compuneri gramaticale 5 constituie cel mai comple( si cel mai eficient e(ercitiu cu caracter creator si urmareste atat aspectul gramatical cat si cel literar

lgoritmizarea
=lgoritmizarea, in cadrul orelor de limba romana, reprezinta modalitatea de a rezolva o problema de studiu prin intermediul unor operatii precise,
>

nesc4imbate, obiectivate prin reguli sau prescriptii, denumite algoritmi. =vantajul acestei metode este acela ca scuteste elevul de un efort inutil, iar dezavantajul este posibilitatea de a bloca creativitatea elevului. =lgoritmii de lucru care se cer respectati de elevi sunt' " citire te(tului cu atentie pentru intelegerea sensului sau " sublinierea cuvintelor cu rol de predicat " identificarea elementelor de relatie " segmentarea frazelor in propozitii si numerotarea acestora " verificarea delimitarii corecte a fiecarei propozitii " identificarea propozitiei $proprzitiilor% principale " precizarea functiilor sintactice ale propozitiilor secundare si stabilirea regentelor lor " alcatuirea sc4emei frazei

naliza lingvistica
=naliza lingvistica reprezinta, alaturi de conversatie, metoda principala de studiere a limbii romane in scoala. 3n functie de compartimentul lingvistic in care se aplica vorbim despre' a% analiza fonetica 5 se face dupa ce elevii invata clasificarea sunetelor, precum si despre diftongi, triftongi si 4iat. b% analiza le(icala 5 are in vedere e(ercitiile de vocabular, foarte importante pentru dobandirea unei e(primari corecte si bogate. c% analiza morfologica 5 presupune identificarea partilor de vorbire si a principalelor caracteristici ale acestora. d% analiza sintactica 5 are ca obiect structura propozitiilor si a frazelor. e% analiza stilistica 5 are ca obiect e(presivitatea faptelor de limba aflate la diverse paliere ale ei f% analiza ortografiei 5 are ca obiect aspectele scrierii corecte a fenomenelor lingvistice care se manifesta la diferite paliere ale limbii g% analiza punctuatiei 5 are ca obiect utilizarea corecta a normelor privind punctuatia in propozitie si in fraza =naliza lingvistica poate fi partiala si totala si se foloseste in aproape toate tipurele de lectie de limba romana. *a ii ajuta pe elevi sa cunoasca structura limbii romane, legile ei interne de evolutie si, in acelasi timp, le dezvolta elevilor spiritul de observatie, puterea de generalizare, gandirea, formarea unor priceperi si a unor deprinderi. Prin imbinarea metodelor traditionale cu cele euristice se remarca atat ridicarea stilului de invatare"predare atat pentru elev cat si pentru profesor.