Universitatea ,, DANUBIUS Galai Facultatea de tiinte Economice Cursuri universitare de MAS E!

A S"eciali#are$ Gestiunea Financiar% a A&acerilor 'n S"aiul Euro"ean

Denumirea disciplinei: Transformri globale

Referat :

Abordri conceptuale privind globalizarea

Conduc%tor (tiini&ic$ )ro&* dr* univ* Anca urtureanu Masterand$ Fili"ov Ecaterina AN II, Sem* I Galai -2011-

CUPRINS
1

A+ord%ri conce"tuale "rivind ,lo+ali#area******************************************************** .* -* Conce"tul de ,lo+ali#are**********************************************************************************

Glo+ali#area economiei mondiale********************************************************************* / / 1 .3

-*. Factori determinani ai ,lo+ali#%rii economiei mondiale*********************************** -*- 0+iective reale ************************************************************************************************* 2* Glo+ali#area &inanciar%*************************************************************************************

2*. Conce"tul de ,lo+ali#are &inanciar%****************************************************************** .3 2*- Evoluia ,lo+ali#%rii &inanciare ************************************************************************* 2*2 Caracteristicile (i evoluiile semni&icative ale &lu4urilor &inanciare "rivate********* .. .-

2*/ E&ectele actuale ale &enomenului de ,lo+ali#are &inanciar% asu"ra .2 economiilor naionale**************************************************************************************** /* 5* Cultura in conte4tul ,lo+ali#%rii************************************************************************* Conclu#ii*********************************************************************************************************** Bi+lio,ra&ie******************************************************************************************************** ./ .5 .1

Abordri conceptuale privind globalizarea

! Conceptul de globalizare

Se vor+e(te din ce 'n ce mai mult des"re ,lo+ali#are, o"iniile &iind at6t "ro, c6t (icontra* Dar ce este de &a"t ,lo+ali#area7 Este un conce"t, o stare de &a"t sau o realitate7 Este un &enomen nou ,enerat de vite#a cu care se "ro"a,% noua te8nolo,ie (i in&ormaia, sau o continuitate &ireasc% a unui "roces ce a a"%rut (i s9a de#voltat cu mult tim" 'n urm%7 Sunt doar c6teva din 'ntre+%rile "e care ni le "unem (i la care 'ncerc%m s% ,%sim un r%s"uns* Un r%s"uns la 'ntre+area :ce este ,lo+ali#area re,%sim la Friedman, un susin%tor 'n&ocat al ,lo+ali#%rii, care a&irm% c% :,lo+li#area nu este o sim"l% tendin% sau o &ante#ie, ci este, mai de,ra+%, un sistem internaional* Este sistemul care acum a luat loc sistemului !%#+oiului !ece (i, la &el ca acesta, ,lo+ali#area are "ro"riile ei le,i (i "ro"ria ei lo,ic%, de natur% s% in&luene#e ast%#i, direct sau indirect, "olitica, mediul 'ncon;ur%tor, ,eo"olitica (i economia &iec%rei %ri de "e ,lo+* . Glo+ali#area re"re#int% renunarea la limite teritoriale, ascensiunea nelimitat% a te8nolo,iei, circulaia ne'n,r%dit% a in&ormaiei, uni&ormi#area economiei, li+era circulaie a ca"italului (i a "ersoanei, dar nu 'n ultimul r6nd alinierea "olitic% 'n "ers"ectiva unei ,uvern%ri ,lo+ale* <n literatura economic% s9a avansat ideea c% odat% cu c%derea =idului Berlinului 'n anul .>?> am intrat 'n cea de9a doua er% a ,lo+ali#%rii, "rima er% dat6nd 'nc% de la mi;locul secolului al .>9lea (i &iind 'ntreru"t% de )rimul !%#+oi Mondial* )erioada de :"au#% dintre cele dou% ere ale ,lo+ali#%rii a a;uns la &inal odat% cu 'nc8eierea !%#+oiului !ece* A(adar, anul .>?> re"re#int% un nou 'nce"ut al ,lo+ali#%rii, o ,lo+ali#are con(tient% (i ireversi+il% "rin care relaiile sociale (i economice devin li"site de distane (i ,ranie* Nu (tiu dac% este o coinciden% sau :a(a a &ost scris ca acest an s% &ie unul de r%scruce "entru multe naiuni* Este anul 'n care &osta Uniune Sovietic% s 9 a destr%mat, #idul a &ost :eliminat, este "rimul an al democraiei din ara noastr%, dar este (i anul 'n care SUA '(i :a&i(ea#% su"remaia* Cre(terea semni&icativ% a &lu4urilor internaionale de ca"ital, 'n ultimii ani, este o tr%s%tur% a ,lo+ali#%rii* <nce"6nd cu ;um%tatea anilor @?3 s9a mani&estat o intensi&icare a &lu4urilor internaionale de ca"ital (i un ,rad tot mai ridicat de inte,rare a "ieelor &inanciare internaionale* Ast&el, a crescut volumul investiiilor, 'n s"ecial a investiiilor str%ine directe, ceea ce s"ore(te im"ortana "roduciei internaionale 'n economia mondial%* Marile cor"oraii au invadat "laneta, iar &lu4urile &inanciare internaionale instantanee &ac ca economia mondial% s% nu mai "oat% &i 'n,r%dit% 'n%untrul ,ranielor
1

* Friedman A Lexus i mslinul. Cum s nelegem globalizarea, Ed* Economic%, Bucure(ti, -333

unui stat* Flu4ul li+er de in&ormaii a dus la 'm+un%t%irea comunicaiilor (i la sc%derea costurilor "entru trans"ort, ast&el 'nc6t ,lo+ali#area o&er% comunit%ilor (i "ersoanelor din #one 'nde"%rtate, mai "uin de#voltate, numeroase o"ortunit%i (i o"iuni* A(adar, inte,rarea 'n economia ,lo+al% im"lic% sl%+irea autorit%ii naionale deoarece actorii inde"endeni de stat au nevoie de s"aiu inde"endent "entru mi(care* )rocesul de ,lo+ali#are de"inde de interde"endena economic% (i cultural% (i mai "uin de dominarea economic% (i cultural%, de"inde de diversi&icare mai mult dec6t de uni&icare (i inte,rare, de"inde de descentrali#are, de "artici"area mult mai "ro&und% dec6t de centrali#are (i de mo+ili#are* <n aceast% nou% er% a ,lo+ali#%rii avem de9a &ace cu o realitate de necontestat, (i anume$ o ordine economic% internaional% nedrea"t% ce tre+uie 'nl%turat%* Ast&el, %rile lumii a treia nu au "osi+ilitatea s% concure#e cu %rile care dein mono"olul asu"ra celor mai avansate te8nolo,ii (i resurse &inanciare nelimitate care au "us st%"6nire de;a "e ma;oritatea "ieelor* Ele vor &i reduse tre"tat la sim"le #one "roduc%toare de materie "rim% (i m%r&uri com"etitive din "unctul de vedere al "reului, dein6nd cea mai sla+ "l%tit% m6n% de lucru* <n ceea ce "rive(te de#voltarea demo,ra&ic% (i te8nolo,ic%, de o "arte a ei se a&l% societ%ile tinere care se 'nmulesc ra"id, li"site de resurse, su+de#voltate (i su+educate, iar de cealalt% "arte sunt "o"ulaiile +o,ate dar +%tr6ne, cu inventivitate te8nolo,ic%, dar muri+unde din "unct de vedere demo,ra&ic* Dre"t urmare, ,lo+ali#area ar tre+ui s% &ie sin,ura cale care s% duc% la re'ntre,irea lumii, la uni&ormi#area celor dou% :lumi* Dac% avem 'n vedere societatea unei sin,ure cincimi$ -3B versus ?3B2, con&orm c%reia doar -3B din "o"ulaia a"t% de munc% este su&icient% "entru a asi,ura av6ntul economic mondial, nu "utem &i destul de o"timi(ti* S%racii vor r%m6ne tot s%raci (i +o,aii vor &i (i mai +o,ai, iar "r%"astia dintre cele dou% lumi se va l%r,i (i mai mult* )e +un% dre"tate, c6(ti,%torul "remiului No+el, CenrD EendDll a&irma c% :dac% nu sta+ili#%m "o"ulaia "rin dre"tate, omenie (i mil%, atunci natura o va &ace 'n locul nostru, aceast% sta+ili#are re"re#ent6nd marea "rovocare a ,lo+ali#%rii*
2.

"lobalizarea economiei mondiale

In "re#ent, in r6ndul anali(tilor vieii economice internaionale contem"orane, s 9 au conturat diverse o"inii cu "rivire asu"ra &a"tului c% lumea s9a sc8im+at "ro&und, c% se a&l% intr9o tran#iie "olitic% (i economic% ma;or% (i c% deceniul anilor F>3 a &ost unul cu totul di&erit de cel "recedent (i deose+it de di&icil in "rivina Gadministr%riiG "ro+lemelor com"le4e ivite "e scena relaiilor economice internaionale*
4

)rocesul de ,lo+ali#are a economiei mondiale, a ince"ut la mi;locul anilor F?3, a c%"%tat noi valene (i ade"i in deceniul F>3 si continu% in "re#ent s% se mani&este cu "utere* Glo+ali#area economiei mondiale ar "utea &i de&init% ca &iind "rocesul deose+it de dinamic al cre(terii interde"endinelor dintre statele naionale, ca urmare a e4tinderii (i ad6ncirii le,%turilor transnaionale in tot mai lar,i (i variate s&ere ale vieii economice, "olitice, sociale (i culturale (i av%nd dre"t im"licaie &a"tul c% "ro+lemele devin mai cur6nd ,lo+ale dec6t naionale, cer6nd la randul lor o soluionare mai cur6nd ,lo+al% dec6t naional%* A+ordat% din "unct de vedere economic (i &inanciar, ,lo+ali#area "oate &i de&init% dre"t int%rirea (i lar,irea le,%turilor dintre economiile naionale "e "iata ,lo+al% a +unurilor, serviciilor (i a ca"italurilor* 0 de&initie asem%n%toare este "re#entat% (i intr9un ra"ort al Fondului Monetar Internaional din .>>H$ &enomenul ,lo+ali#%rii economiei mondiale re"re#int% inte,rarea international% a&lat% in strans% crestere, at6t a "ietelor de +unuri (i servicii, c6t si a celor de ca"ital* Glo+ali#area a devenit un "roces care se des&asoar% cu o vite#% ameitoare cu"rin#6nd in s&era sa statele lumii* Su+ as"ect economic, al e&icienei aloc%rii (i utili#%rii resurselor, ,lo+ali#area economic% a"are ca un &enomen raional, de natur% s% &urni#e#e un volum mai mare de +unuri (i servicii in care s% &ie utili#ate resurse tot mai "uine* Glo+ali#area economica "resu"une ,lo+ali#area "rocesului de creare a "roduciei interne +rute ale statelor lumii* #! $actori determinan%i ai globalizrii economiei mondiale Factorii economico9comerciali care au in&luenat adancirea "rocesului de ,lo+ali#are a economiei mondiale include li+era circulaie a m%r&urilor, li+erali#area serviciilor, li+erali#area "ieelor de ca"ital, li+eralitatea investitorilor str%ini de a in&iina &irme (i alti &actori cu caracter le,islativ (i administrativ &avora+ili ,lo+ali#%rii* Ii+erali#area comerului cu servicii, in s"ecial in domeniul telecomunicaiilor, asi,ur%rilor (i +ancar, a constituit tendina dominant% a anilor @H3 in SUA, &iind continuat% in anii @?3 in Marea Britanie, ulterior in Uniunea Euro"ean% (i Ja"onia* endina continu% (i in "re#ent, inclu#6nd (i tarile Euro"ei Centrale (i de Est, "rintre care (i !om6nia* Ii+erali#area "ieelor de ca"ital ca urmare a elimin%rii tre"tate a o+stacolelor im"use circulatiei devi#elor (i a ca"italului re"re#int% un "as &avora+il in vederea
5

&orm%rii unor "iete &inanciare ,lo+ale* Aceast% mo+ilitate a ca"italului reduce riscul re"atrierii ca"italului in s"ecial in ca#ul com"aniilor transnaionale (i se inre,istrea#%, o reducere a costurilor in condiii normale* Ii+erali#area investiiilor str%ine directe re"re#int% un alt &actor ce a &avori#at ,lo+ali#area* Ince"6nd cu anii @H3, interesul comun al umanit%ii de "re#ervare a mediului incon;ur%tor s9a concreti#at "rin a"ariia unor conce"te, ca$ +unurile comune ale umanit%ii, de#voltarea dura+il% (i securitatea ecolo,ic%, care au constituit noi &actori ce au dinami#at "rocesul de ,lo+ali#are a economiei mondiale* Bunurile comune ale umanit%ii sunt s"aii cum ar &i oceanele, &ondurile marine, care din diverse motive nu sunt susce"ti+ile a &i divi#ate (i nici nu cad su+ incidena suveranit%ii statelor* Cu e4ce"tia oceanelor, nici unul din aceste +unuri comune nu au &ost "oli#ate, deoarece este relativ &a"tul ca oamenii "osed% ca"acit%ile te8nice de a le e4"loata (i deteriora* De#voltarea dura+il% este de&init% dre"t de#voltarea care r%s"unde nevoilor "re#ente, &%r% a com"romite ca"acitatea ,eneraiilor viitoare de a9(i satis&ace nevoile* De#voltarea dura+il% e conce"ut% in vederea reconcilierii dintre economie (i mediul incon;ur%tor, ca o nou% cale de de#voltare care s% susin% "ro,resul uman nu numai in c6teva locuri (i "entru c6iva ani, ci "e intrea,a "lanet% (i "entru un viitor a"ro"iat* Securitatea ecolo,ic% este una dintre dimensiunile &undamentale ale securit%ii ,lo+ale* Un alt &actor determinant "o#itiv c6t (i res"ectiv al ,lo+ali#%rii il re"re#int% cultura* Medit6nd asu"ra ,lo+ali#%rii, intr9un articol intitulat :Glo+ali#are (i morala, "u+licat in revista italian% I@es"resso, Um+erto Eco i(i e4"rima &oarte trans"arent "unctul de vedere$ In sc8im+ este oare "o#itiv% ,lo+ali#area lin,vistic% (i cultural%7 Nu, (i ar &i c8iar o nenorocire "entru "laneta o ast&el de ,lo+ali#are* )e "lanul contactelor ,lo+ale tre+uie s% lu"t%m "entru a "%stra identitatea di&eritelor culturi* In literatura de s"ecialitate ,lo+ali#are este a+ordat% di&erit "ut6ndu9se des"rinde mai multe a+ord%ri conce"tuale* Glo+ali#area este de&init% "rin interde"endena economiei dintre state, ca urmare a cre(terii coe&icientului de de"enden% &a% de economia mondial%* Glo+ali#area este conce"ut% ca "roces al diminu%rii ta4elor vamale, al renun%rii la "olitica vamal%(i la restriciile de circulaie a m%r&urilor, serviciilor, te8nolo,iilor (i ca"italurilor, "e m%sura de#volt%rii sc8im+urilor economice internaionale* Glo+ali#area este considerat% ca &actor ce determin% diminuarea rolului ,uvernului naional ca urmare a e4tinderii aciunii ca"italului investiional internaional (i a societ%ilor transnaionale* Glo+ali#area este a"reciat% dre"t "roces de administrare a lumii c%tre &ore transnaionale* Cercet%torii rom6ni, susin%tori ai ultimelor dou% conce"tii, le com"letea#% cu ideea c% statul continu% s% ai+% un rol im"ortant, invoc6nd e4em"lul Franei (i a Marii Britanii*

In ra"ortul De#volt%rii Mondiale editat de Banca Mondial% in anul -333 se a"recia#% c% in economia mondial% au loc doua "rocese "aralele$ ,lo+ali#area (i descentrali#area$ ,lo+ali#area const% in transnaionali#area "6n% la su"ernaionali#are cu deose+ire in domeniile comerului, &inanelor (i te8nolo,iilor de v6r&K descentrali#area const% in transmiterea de c%tre ,uvernul naional c%tre comunit%ile locale a tot mai multe atri+uii administrative, sociale, educaionale, +u,etare (i in consecin%, rolul statului naional se va limita la di"lomaie, armat%, ado"tarea le,islaiei interne*

#!# &biective reale Devansarea necesit%ilor de "roducie (i consum ale unui stat &a% de "osi+ilit%ile "roduciei naionale de a le satis&ace su+ as"ect te8nolo,ic (i de e&icien% "e criterii economice o"timale* Ca urmare, am asistat, in ultimele decenii ale secolului LL, la de#voltarea "rocesului de ad6ncire a divi#iunii internaionale a muncii, de s"eciali#are or,anolo,ic% care a ,enerat comerul cu su+ansam+le* In ultima "erioad% se remarc% &a"tul c% s"orirea comerului e4terior (i mondial devansea#% cre(terea "roduciei mondiale* Datorit% tendintelor enunate mai sus are loc o cre(tere a coeficientului de dependen% a economiilor naionale &a% de economia mondial%* Are loc o cre(tere im"ortant% a "ieei e4terne, &a"t ce o+li,% statele se ado"te msuri de liberalizare a comerului e4terior, a;un,6ndu9se "6n% la des&iinarea ta4elor vamale* Ii+erali#area mi(c%rii internaionale a m%r&urilor, ca"italurilor, serviciilor, "ersoanelor, &orei de munc% (i a te8nolo,iilor conduce la dis"ariia ,ranielor comerciale , nu ins% (i a ,ranielor naionale Mdeocamdat%N* Se remarc% ca "roces o+iectiv adoptarea de reglementri comune de ctre state A acorduri , tratate, convenii "rivind eliminarea du+lei im"uneri, re,imul &avora+il al investiiilor e4terne, acordarea clau#ei naiunii cele mai &avori#ate* In&iinarea unor instituii (i organisme interna%ionale comune cu atri+uii la scar% mondial%, re,ional% sau su+re,ional% A "u+lice (i "rivate* M%surile ado"tate de stat "rivind integrarea economic interna%ionala se reali#ea#% su+ &orma inte,r%rii statale, transtatale sau su"erstatale* In le,%tura cu &enomenul de ,lo+ali#are s9au structurat dou% o"inii o"use$ una care susine acest "roces, iar alta care se o"une* Susin%torii ,lo+ali#%rii "un accentul in "rinci"al "e avanta;ele ,enerate de "rocesul de mondiali#are$
7

reducerea costurilor de "roductie datorita economiei de scaraK accelerarea tran#aciilor sc8im+urilor care se reali#ea#% a"roa"e in tim"ii comunica M &a4, internet, etcNK cre(terea vite#ei de derulare a o"eraiunilor comerciale, &inanciare (i te8nolo,iceK e4tinderea "uternic% a "ieelor (i crearea de noi "iee inde"endente de anumite surse sau #one tradiionale* In consecin% are loc o cre(tere a e&icienei intre,ii activit%i economice la nivel "lanetar ca urmare a mi(c%rii li+ere a ca"italurilor, investiiilor, te8nolo,iilor (i &orei de munc% s"re domeniile (i #onele mai "ro&ita+ile* 0"onenii ,lo+ali#%rii invoc% (i uneori a+soluti#ea#% consecinele ne,ative$ des&iinarea naiunii (i a statului naionalK reducerea locurilor de munc% in %rile in curs de de#voltare sau cu un nivel mai redus al "roductivit%ii munciiK s"eciali#area unor state in activit%i de "roducie ,eneratoare de "oluare (i care necesit% un consum mare de munc%, materii "rime (i ener,ieK ad6ncirea decala;elor economice M in "re#ent -5? de "ersoane miliardare dein o +o,aie e,al% cu cea "osedat% de -,5 miliarde de oameni 9 a"roa"e O din "o"ulaia erreiN* De asemenea, se mentionea#% "ericolele "rivind des&iinarea unor ramuri, &alimentarea unor +%nci, desta+ili#area vieii economice a unor state*

'iscrile de capital$ Glo+ali#area a &ost cel mai des asociat% in ultima vreme cu cre(terea &lu4urilor "rivate de ca"ital ins"re %rile in curs de de#voltare "e "arcursul anilor F>3* Ia acestea mai tre+uie adau,at &a"tul c% aceast% evoluie a urmat unei reduse mi(c%ri a ca"italului in aceste direcii "e "arcursul anilor F?3* In acela(i tim", &lu4urile o&iciale de a;utoare sau asisten% "entru de#voltare s9au redus semni&icativ de la ince"utul deceniului al nou%lea, iar structura mi(c%rilor de ca"ital "rivat a inre,istrat modi&ic%ri semni&icative* Investitiile str%ine directe au devenit cate,oria cea mai im"ortant%* At6t investiiile de "orto&oliu, c6t (i creditele +ancare au marcat evoluii tot mai sinuoase, reduc6ndu9se dramatic la ince"utul cri#ei &inanciare din a doua ;um%tate a deceniului al #ecelea* Din punct de vedere al comer%ului $ P%rile in curs de de#voltare (i9au s"orit "artici"area la comerul internaional* E4ist% ins% variaii destul de im"ortante intre marile re,iuni* De e4em"lu, noile %ri industriali#ate din Asia au inre,istrat evoluii "o#itive, in tim" ce A&rica, "e ansam+lu, a avut un trend descresc%tor* Structura o&ertelor de e4"ort este, de asemenea, un as"ect e4trem de im"ortant* Cea mai im"ortant% cre(tere a &ost, de de"arte, cea a e4"ortului de "roduse manu&acturate* )onderea "roduselor "rimare, o&erite mai ales %rilor s%race, s9a redus*
8

'igra%ia for%ei de munc$ Fora de munc% s9a mi(cat de la o ara la alta, "arial datorit% incerc%rilor de identi&icare a unor o"ortunit%i de lucru* Cele mai im"ortante directii urm%rite de &ora de munc% au &ost intre %rile in curs de de#voltare (i %rile de#voltate* E4ist% un "otenial destul de im"ortant de de"lasare a cuno(tinelor (i te8nicilor de "roducie ins"re %rile in curs de de#voltare, la &el ca (i o cre(tere a salariilor in aceste %ri* "lobalizarea (i interesele salaria%ilor i %rile de#voltate au motive s% considere ,lo+ali#area ca &iind un "roces contradictoriu* Merit% anali#at% ameninarea "e care %rile cu niveluri salariale reduse o e4ercit% asu"ra celor de#voltate in ceea ce "rive(te inte,rarea "rimelor in noul s"ectru mondial, "recum (i m%sura in care au loc in aceste economii sunt determinate de e4tinderea &enomenului de ,lo+ali#are* Economiile sunt intr9o continu% evoluie, iar ,lo+ali#area este unul dintre &enomenele care se e4ercit% incontinuu* Un ast&el de &enomen este acela al orient%rii s"re sectorul serviciilor din "artea economiilor care a;un, la un anumit ,rad de maturitate* Un altul este de"lasarea s"re locurile de munc% ce in,lo+ea#% mult mai multe a"titudini* Studiile arat% c% toate aceste ti"uri de evoluie vor avea loc indi&erent de modul de e4tindere al "rocesului de ,lo+ali#are* De &a"t, ,lo+ali#area &ace acest "roces mai u(or (i mai "utin costisitor "entru economie "e ansam+lu, "rin aducerea avanta;elor &lu4urilor de ca"ital, inovaiilor te8nolo,ice (i a "reurilor reduse de im"ort* Cre(terea economic%, reducerea (oma;ului (i standardele de via% sunt mult mai ridicate dec6t dac% am avea de a &ace cu o economie inc8is%* Avanta;ele au ins% o distri+uie ine,al% intre di&erite ,ru"uri (i %ri, "entru unii "rocesul &iind mai cur6nd un de#avanta;* De e4em"lu, lucratorii din domeniul industriilor vec8i, care acum se a&l% in declin, au (anse reduse s% se redrese#e "entru a "utea servi noilor industrii*

"lobalizarea ) Srcia (i inegalit%ile de dezvoltare De9a lun,ul tim"ului venitul ,lo+al "e ca" de locuitor a crescut in mod semni&icativ, dar cu di&erene destul de im"ortante la nivel de %ri* Este evident &a"tul c% di&erentele de venit intre %rile +o,ate (i cele s%race, s9au ad6ncit tot mai mult "e "erioade destul de mari* )roducia "e ca" de locuitor a crescut a"recia+il, dar distri+uia venitului "e %ri a devenit tot mai ine,al% in com"araie cu situaia de la ince"utul secolului* Ia acestea tre+uie "reci#at (i &a"tul c% in ceea ce "riveste im+un%t%irea
9

condiiilor sociale, %rile mai s%race au inre,istrat "rocese insemnate* De e4em"lu unele %ri cu venituri reduse Me4$ Sri IanQaN marc8ea#% niveluri im"resionante "entru indicatorii sociali* 0 lucrare recent% a a;uns la conclu#ia c%, in termenii de Indicatori "entru De#voltare Uman% &olositi de 0NU, care iau in calcul nivelul de educaie (i s"erana de vi%, situaia ,eneral% este destul de di&erit% &a% de sim"la com"rare a indicatorilor iniiali* Nu tre+uie s% uit%m c%, in actuala lume ,lo+al%, -33 dintre societ%ile transnaionale e4istente de#volt% o ci&ra de a&aceri care de"%(e(te )IB reali#at de circa .53 de %ri mem+re ale 0ECD M0r,ani#aia "entru Coo"erare (i De#voltare Economic%N (i aceasta in ciuda celor s"use de J*J* !ousseau,Nimeni nu tre+uie s% &ie at6t de +o,at inc6t s% "oat% cum"%ra "e altul (i nimeni nu tre+uie s% &ie at6t de s%rac inc6t s% se v6nd%* Im+un%t%irea eseniala a standardului de via% "entru toti cei din %rile su+de#voltate :"rin cre(terea "roduciei industriale, a(a cum "romitea "re(edintele american CarrD ruman in .>/> s%racilor lumii, nu va avea loc* Cea mai +o,at% cincime din statele e4istente, 8ot%r%(te asu"ra a ?/,HB din "rodusul social +rut mondial, cet%enii acestora des&%(oara ?/,-B din comerul mondial (i dein ?5,5B din soldul de economii interne* Din .>13, distana dintre cincimea cea mai +o,at% (i cincimea cea mai s%rac% a %rilor s9a du+lat* Du"% o"inia e4"erilor 0NU, "entru o+inerea unor amelior%ri nota+ile : Este necesar ca ritmul de cre(tere "rev%#ut in Strate,ia internaionala a celui de9al treilea Deceniu al Naiumilor Unite "entru De#voltare s% se "relun,easc% "e o "erioad% mai lun,% dec6t cele dou% decenii, dincolo de secolul LL* Aceast% "olari#are +o,aie9s%r%cie se acuti#ea#% "ermanent, datorit% &a"tului c% re,iunile +o,ate au trecut de;a "rin &enomenul de tran#iie demo,ra&ic%, iar "o"ulaia lor este relativ sla+it%, in tim" ce "o"ulaia din sud va cre(te in continuare in urm%torii 13 de ani* In ;um%tate din acest tim", doar .RH din "o"ulaia mondial% va controla cel "uin trei s&erturi din +o,aia mondial%* Ca urmare, "resiunea asu"ra acelor :insule de +o,%ie va &i din ce in ce mai mare* De#voltarea nu este intar#iat% doar de di&icilele condiii istorice (i de "ermanentele de#avanta;e comerciale, dar (i de o continu% cri#% a datoriilor, de e4"loatare economic% (i insta+ilitate "olitic%* Dac% in tim"ul ,ravei cri#e mondiale alimentare din .>/H s9a estimat ca a"ro4imativ /53 milioane de oameni din lumea intrea,% su&ereau de malnutriie, -3 de ani mai tar#iu, H?3 de milioane de oameni nu aveau :su&icient% 8ran% "entru a9(i satis&ace nevoile &i#ice "e +a#% de "roteine (i ener,ie* De(i s9a inre,istrat un oarecare "ro,res in ceea ce "rive(te de#voltarea in Sud, anali(tii a"reciau c% :masivele dis"aritaii din lumea +o,at% (i cea s%rac% se vor ad6nci*

10

0 anali#a o+iectiv% a "rocesului de ,lo+ali#are de "6n% acum, atest% &a"tul c% avanta;ele economice inclin% mai mult s"re %rile de#voltate (i c%tre marile "uteri economice unde i(i ,%sesc ori,inea societ%ile transnaionale* In acest sens acionea#% (i mecanismul &inanciar mondial care "rin instituiile sale F*M*I*, Banca Mondial%, 0r,ani#atia Mondiala a Comerului dominate de marile "uteri economice avanta;ea#% intr9o "ro"orie cov6rsitoare %rile de#voltate im"licate in acordarea de credite, in&%"tuirea investiiilor str%ine directe, instituiile, societ%ile transnaionale (i statale creditoare o+in "ro&ituri ridicate* In conclu#ie, ,lo+ali#area este o realitate "ro+a+il ireversi+il% (i orice ar% care9(i "re,%te(te temeinic viitorul se vede nevoit% s% inter&ere#e cu ea*

*! "lobalizare financiar
*! Conceptul de globalizare financiar Conce"tul de ,lo+ali#are &inanciar% are in vedere crearea unei "iee mondiale a +anilor, a unei "iee &inanciare ,lo+ale, a unui sistem &inanciar ,lo+al, a c%rui a"ariie (i de#voltare se +a#ea#% "e &enomenul de dere,lementare a "ieelor &inanciare naionale, "e a"ariia (i de#voltarea unor noi instrumente &inanciare (i "e e4"ansiunea +%ncilor (i a altor instituii &inanciare internaionale* Glo+ali#area &inanciar% "resu"une am"li&icarea volumului &lu4urilor &inanciare de ca"ital (i cre(terea intensit%ii acestora, "rocese a c%ror m%rime "oate &i comensurat% in &uncie de ,radul de desc8idere a "ieelor &inanciare naionale, de nivelul de an,renare &inanciar% (i de ,radul de inte,rare &inanciar%* Desc8iderea "ieelor &inanciare naionale se re&er% la eliminarea restriciilor le,ale asu"ra tran#aciilor &inanciare internaionale* Nivelul de an,renare &inanciar% se re&er% la ,radul de im"licare naional% in activitatea &inanciar% ,lo+al% (i "oate &i m%surat "rin indicatori cum sunt$ "onderea activelor &inanciare str%ine "e "ieele naionale, ,radul de im"licare a instituiilor &inanciare str%ine "e "ieele &inanciare interne, "onderea activelor &inanciare interne "e "ieele str%ine, ,radul de im"licare a instituiilor &inanciare naionale "e "ieele &inanciare e4terne, a"ortul naional la diverse &lu4uri &inanciare ,lo+ale s*a* ermenul de inte,rare &inanciar% "resu"une e4istena unei conver,ente a "reurilor (i a randamentelor unor "ac8ete de active &inanciare similare, "e di&erite "iee &inanciare naionale* *!# +volu%ia globalizrii financiare Sistemul monetar internaional instituit la Bretton9Soods a a"%rut ca urmare a
11

evoluiilor ne,ative ale relaiilor dintre %rile lumii Msc8im+uri comerciale, mi(c%ri de ca"ital, investiii etc*N (i a nevoii instituirii unor re,lement%ri la nivel internaional menite s% asi,ure coo"erarea monetar% internaionala* Cele trei &uncii "rinci"ale ale sistemului monetar internaional au &ost urmatoarele$ de asi,urare a sc8im+ului (i circulaiei monedelorK de &urni#are de lic8idit%i internationale necesare derul%rii tran#aciilor internaionaleK de a;ustare a +alanelor de "l%i e4terne in condiiile inre,istr%rii unor de#ec8ili+re* Acest sistem va con&eri monedei americane rolul de "rinci"ala moned% internaional%, iar Statelor Unite ale Americii rolul de "rinci"al creditor al lumii* Tolumul cel mai im"ortant al tran#aciilor internaionale se va reali#a in dolari americani, in tim" ce moneda Marii Britanii va avea un rol din ce in ce mai redus* In "erioada anilor .>539 .>13, intensitatea &lu4urilor &inanciare internaionale a cunoscut un nivel redus, datorit% e4istentei unui control naional asu"ra ca"italului, iar acest lucru va avea ca e&ect am"li&icarea diver,enei ratelor do+6n#ii la nivel naional* Controlul national asu"ra ca"italurilor a condus la se"ararea "ieelor valutare de "ietele monetare interne (i a asi,urat autorit%ilor monetare naionale un ,rad ridicat de autonomie* Ince"and cu anii F13, ins%, am"li&icarea &lu4urilor &inanciare internaionale va contri+ui in mod direct la su+minarea "ilonilor "e care se s"ri;inea sistemul monetar internaional* E4"ansiunea &ormida+il% a acestor &lu4uri du"a anii FH3 s9a datorat sc8im+%rilor ma;ore din aceast% "erioad%$ a"ariia "ieei eurovalutelor, sistarea converti+ilit%ii o&iciale in aur a monedei americane (i declan(area celor dou% (ocuri "etroliere* recerea, ince"6nd cu anul .>H2, de la cursurile &i4e Mdeterminate in mod administrativ de c%tre +%ncile centrale naionaleN la cursurile valutare &lotante va re"re#enta trecerea la un nou mod de determinare a valorii valutelor, +a#at "e cererea (i o&erta mondial% "entru o anumita valut%* Din acest moment, dere,lement%rile a"%rute "e "ieele &inanciare naionale vor incura;a "uternic e4"ansiunea &lu4urilor (i a reelelor &inanciare ,lo+ale* Flu4urile &inanciare "rivate vor ince"e s% cunoasc% din acest moment o diversi&icare continu%, inclu#6nd in structur% urm%toarele com"onente$ investiiile e4terne directeK im"rumuturile +ancare internaionaleK emisiunea de o+li,aiuni internaionaleK emisiunea de aciuni internaionaleK instrumentele &inanciare derivate (i tran#aciile in valute*

12

*!* Caracteristicile (i evolu%iile semnificative ale flu,urilor financiare private )rinci"alele evoluii ale structurii &lu4urilor &inanciare "rivate in "erioada actual% sunt urmatoarele$ investiiile str%ine directe Mac8i#iia (i mana,ementul unor active "roductive "este 8otareN au trecut de &a#a concentr%rii lor la nivelul "rinci"alelor state industriali#ate (i au do+6ndit in "re#ent o dimensiune ,lo+al% din ce in ce mai accentuat%K im"rumuturile +ancare internaionale cunosc doua &orme "rinci"ale, si anume$ im"rumuturi tradiionale M+%ncile acord% im"rumuturi in str%in%tate in moneda lor naionalaN (i im"rumuturi in eurovalute M+%ncile acord% im"rumuturi in e4terior in monede str%ineNK emisiunile de o+li,aiuni internaionale constituie o com"onent% a&lat% intr9un "roces de cre(tere continu% datorit% &a"tului c% re"re#int% o modalitate ra"id% (i ie&tin% de atra,ere a ca"italurilor str%ine* )rinci"alii emiteni ai acestor active &inanciare sunt ,uvernele (i cor"oraiile multinaionale, iar "rinci"alii dein%tori sunt investitorii instituionali, in s"ecial &ondurile de "ensii* Ia nivelul continentului euro"ean, "rinci"alele state dein%toare de o+li,aiuni internaionale sunt Suedia, Frana, Germania (i Marea BritanieK emisiunile de aciuni internaionale au condus la trans&ormarea semni&icativ% a "ieelor naionale de aciuni* Cea mai mare "arte a ca"itali#%rii +ursei londone#e este constituit% din aciuni str%ine cotate "e "iaa Iondrei* Taloarea emisiunilor internaionale de aciuni a crescut in ultimele decenii* 0dat% cu dis"ariia controalelor naionale asu"ra circulaiei ca"italurilor (i cu reducerea restriciilor asu"ra investitorilor instituionali str%ini se constat% un &enomen de diversi&icare a "orto&oliilor acestora la nivel internaional (i de cre(tere a "onderii investiiilor str%ine de "orto&oliu in aciuni emise de com"anii locali#ate in tri in curs de de#voltareK "iaa internaional% a instrumentelor &inanciare derivate de ti"ul contractelor &utures (i de o"iuni a cunoscut o de#voltare s"ectaculoas%, valoarea acestora de"%(ind in "re#ent valoarea )IB9ului nominal mondial* Aceste instrumente au la +a#% "rinci"alele valute, active le,ate de rata do+6n#ii, indici +ursieri (i o serie de m%r&uri "rinci"aleK tran#actiile in valute re"re#int% de de"arte com"onenta cea mai im"ortant% a "ieelor &inanciare internaionale* Ma;oritatea tran#actiilor cu valute se derulea#% "e "ieele din Iondra, oQDo, NeU VorQ, Con, Eon,, FranQ&urt, =Wric8 si )aris*
13

In ceea ce "rive(te evoluia sistemului &inanciar ,lo+al din ultimele decenii, se "oate constata o modi&icare ma;or%* Daca "6n% in anii F>3 accesul la sistemul internaional al &inanelor al %rilor in curs de de#voltare (i al economiilor emer,ente se limita la asisten%, investiii e4terne directe (i, uneori, la im"rumuturi +ancare, din acest moment, "ieele &inanciare interne ale acestor %ri s9au desc8is in &aa investitorilor internaionali, %rile res"ective +ene&iciind ast&el de a&lu4uri &inanciare considera+ile* Cea mai mare "ro"orie a acestor &lu4uri &inanciare s9a indre"tat s"re economiile in tran#iie din &ostele %ri comuniste, in tim" ce %rile cele mai s%race din lume au ramas la "eri&eria sistemului, &iind de"endente de &lu4urile o&iciale de asisten% internaional%* *!- +fectele actuale ale fenomenului de globalizare financiar asupra economiilor na%ionale E&ectele actuale ale &enomenului de ,lo+ali#are &inanciar% asu"ra economiilor naionale "ot &i ,ru"ate in trei cate,orii, si anume$ e&ecte deci#ionale asu"ra "oliticii macroeconomice (i a "oliticii cursului de sc8im+, e&ecte institutionale (i distri+uionale (i e&ecte structurale* E&ectele deci#ionale asu"ra "oliticii macroeconomice constau in &orarea ,uvernelor de a ado"ta "olitici macroeconomice "rudente, +a#ate "e rate sc%#ute ale in&laiei (i "e o disci"lin% &iscal% (i monetar% &erm%* In ca#ul "romov%rii unor "olitici macroeconomice, +a#ate "e de&icite +u,etare mari (i "e o datorie "u+lic% ridicat%, aceste ,uverne risc% s% se con&runte cu cre(terea in&laiei (i a ratelor do+6n#ii interne, iar "ers"ectiva unei in&laii mai ridicate conduce la &u,a ca"italurilor str%ine (i la cre(terea costului datoriei e4terne* E&ectele deci#ionale asu"ra "oliticii cursului de sc8im+ constau in &a"tul c% o ar% de+itoare nu "oate s% menin% "e termen lun, un curs de sc8im+ su"raevaluat al monedei naionale, dac% acesta este nesustena+il* )rote;area de catre ,uvern a unui anumit curs de sc8im+ "resu"une o m%rire &orat% a ratelor do+6n#ii, iar aceast% ma;orare "oate a&ecta economia in ansam+lul eiK E&ectele instituionale (i distri+uionale sunt invocate de cei care se o"un &enomenului de ,lo+ali#are care conduce, in o"inia lor, la a&ectarea intereselor +ene&iciarilor statului +un%st%rii sociale Mor,ani#aiile muncitore(ti, an,a;aii din sectorul "u+lic, etcN* In o"inia acestora, ,lo+ali#area &ortea#% ,uvernele s% "romove#e "olitici &inanciare (i monetare restrictive, +a#ate inclusiv "e "rivati#area sectorului "u+lic (i "e dere,lementarea "ieei muncii, iar ast&el de "olitici conduc inevita+il la cre(terea ,radului de e4"unere a acestor cate,orii sociale, la "ierderea "roteciei din "artea statului* Glo+ali#area "ieelor &inanciare nu constituie ins% s&6r(itul statului +un%st%rii, deoarece "romovarea de c%tre ,uverne a unor "olitici economice e4"ansioniste (i a unor "ro,rame sociale am+iioase nu sunt incom"ati+ile cu acest &enomenK

14

E&ectele structurale vi#ea#% riscurile "e care "iaa &inanciar% ,lo+al% le "oate induce sistemelor &inanciare naionale* Bursele naionale de valori sunt cele mai a&ectate de ie(irea ra"id% a ca"italurilor str%ine s"eculative "e termen scurt, iar acest lucru "oate conduce la declansarea in lan a unor cri#e &inanciare de "ro"orii la nivelul economiilor naionale* In acest conte4t, evoluia sistemului &inanciar ,lo+al ridic% semne de intre+are serioase in ceea ce "rive(te natura "uterii de stat, autonomia (i suveranitatea naional%*

-! Cultura in conte,tul globalizrii

Un rol im"ortant 'n constituirea culturii 'l deine as"ectul etnic al "rocesului ,lo+ali#%rii, ce "resu"une transmutarea di&eritelor valori culturale naionale dintr9o "arte 'n alta a ,lo+ului* In acest sens, ,%sim comunit%i "uternice ale "o"oarelor euro"ene 'n celelalte continente ale ,lo+ului, (i invers, comunit%i ale E4tremului 0rient, de e4em"lu, 'n %ri euro"ene, &iecare "%str6ndu9(i "ro"riul s"eci&ic cultural! Glo+ali#area este, con&orm de&iniiei date de McGreU, o intensi&icare a interconect%rii ,lo+ale, o r%s"6ndire a tuturor credinelor valorilor, +unurilor, dincolo de ,raniele teritorialeK toate se r%s"6ndesc &%r% e&ort* Glo+ali#area duce la o com"resare a noiunii de s"aiu (i tim", distanele se 'n,ustea#%, lumea devine mai 'n,ust%, ca un sat ,lo+alK acest lucru este "osi+il datorit mi;loacelor audio9vi#uale* <ns% c8iar dac% e4ist% o anumit% "ro4imitate a culturilor, dat% de aceast% de#voltare te8nolo,ic%, culturile sunt 'nc% des"%rite de s"eci&icul lor cultural* Din ne&ericire, ,lo+ali#area tinde s% su"rime acest lucru, &%c6nd ca aceste culturi s% ca"ete caracterul de consum, &%c6nd ca orice loc s% arate, mai mult sau mai "uin, cu cel%lalt* Glo+ali#area are ca sens tendina de unicitate, de ,lo+al* )entru !o+ertson, noiunea de ,lo+al im"lic% lumea ca loc unic, &ormele de cultur% intr6nd tot mai mult 'n contact* )entru Cirst (i 8om"son, ,lo+ali#area are, 'n mare m%sur%, un caracter economic* <ns% nu tre+uie s% credem c% ,lo+ali#area se limitea#% doar la termeni economici* <n "erioada ,lo+ali#%rii, dimensiunea cultural% este adesea con&undat% cu acea cultur% media cea a te8nolo,iilor audio9vi#uale (i a comunicaiilor "rin care sunt transmise re"re#ent%rile culturale* )rin cultur% media se 'nele,e acea alienare "rin consumism, o democrati#are a consumului, c8iar o mediocri#are a consumului* - <ntr9o er% a Internetului (i a televi#orului, cultura devine relativ, ni se s"une ce (i unde s% "rivim, s% citim, s% ascult%m* A"%r6nd cultura de mas%, a"are, a(a cum a&irm% (i Ed,ar Morin, o a doua coloni#are, "ornit% din S*U*A* Aceast% cultur% tinde s% erode#e celelalte culturi, "6n% la a le 'nlocui* A(adar, cultura de mas% devine "rima cultur% universal% din istoria omenirii* Iumea de a#i, a(a cum constat% (i Cuntin,ton, se 'ndrea"t% s"re "luricivili#aie, ascun#6nd &alii culturale inevita+ile* Cultura media se dovede(te a,ent al ,lo+ali#%rii, acest lucru "rin universali#area divertismentului, su"ravalori#area sa,
2

!%c8ieru, A*, Globalizare i cultur media, Editura Institutul Euro"ean, Ia(i, -33.

15

duc6nd, 'n &inal, la de"enden%* A(a cum +ine "unctea#% Adrian !ac8ieru,@@X Cultura Coca9ColaY seduce mulimile (i tre#e(te 'n,ri;orarea culturilor mici* Glo+ali#area e4clude 'nc8iderile culturale (i economice* !isc%m ca 'n locul unei civili#aii a diversit%ii s% ne instal%m 'ntr9o unic% civili#aie a divertismentului@@ 2*

.!

Concluzii

Glo+ali#area re"re#int% renunarea la limite teritoriale, ascensiunea nelimitat% a te8nolo,iei, circulaia ne'n,r%dit% a in&ormaiei, uni&ormi#area economiei, li+era circulaie a ca"italului (i a "ersoanei, dar nu 'n ultimul r6nd alinierea "olitic% 'n "ers"ectiva unei ,uvern%ri ,lo+ale* )rocesul de ,lo+ali#are de"inde de interde"endena economic% (i cultural% (i mai "uin de dominarea economic% (i cultural%, de"inde de diversi&icare mai mult dec6t de uni&icare (i inte,rare, de"inde de descentrali#are, de "artici"area mult mai "ro&und% dec6t de centrali#are (i de mo+ili#are* <n aceast% nou% er% a ,lo+ali#%rii avem de9a &ace cu o realitate de necontestat, (i anume$ o ordine economic% internaional% nedrea"t% ce tre+uie 'nl%turat%* Ast&el, %rile lumii a treia nu au "osi+ilitatea s% concure#e cu %rile care dein mono"olul asu"ra celor mai avansate te8nolo,ii (i resurse &inanciare nelimitate care au "us st%"6nire de;a "e ma;oritatea "ieelor* Ele vor &i reduse tre"tat la sim"le #one "roduc%toare de materie "rim% (i m%r&uri com"etitive din "unctul de vedere al "reului, dein6nd cea mai sla+ "l%tit% m6n% de lucru* In conclu#ie, ,lo+ali#area este o realitate "ro+a+il ireversi+il% (i orice ar% care9(i "re,%te(te temeinic viitorul se vede nevoit% s% inter&ere#e cu ea*

/ibliografie

. 2

Bardus G8eor,8e 9 * Friedman 9 !%c8ieru A* 9

Glo+alitate (i mana,ement, ed AllBecQ, Bucure(ti Ie4us (i m%slinul* Cum s% 'nele,em ,lo+ali#area, Ed* Economic%, Bucure(ti, -333 Glo+ali#are (i cultur% media, Editura Institutul Euro"ean, Ia(i, -33.

Op. citat

16

17