Universitatea din Bucureti Facultatea de Administraie i Afaceri Specializarea Administraie Public Master: APESA an I

DEFICITUL BUGETAR I DATORIA PUBLIC

Masteranzi: Ionescu Dra o Ttu Iulia Profesor !oordonator: Ion Bucur

BU!U"E#I $%&$

&

1. NATURA I SEMIFICAIA DEFICITULUI BUGETAR

1.1. BUGETUL

!onform 'e ii finan(elor publice)*n bu etul public na(ional din (ara noastr se cuprind:bu etul administra(iei centrale de stat+bu etele locale)adic bu etele unit(ilor administrative teritoriale care au personalitate ,uridic+bu etul asi urrilor de stat.rientarea politicii financiare a unei (ri */i ase/te reflectarea *n structura veniturilor statului )*n repartizarea sarcinilor fiscale)ca /i *n destina(ia dat resurselor mobilizate la fondul bu etar- Mrimea)structura /i destina(ia resurselor financiare ale statului sunt influen(ate )*n principal)de nivelul de dezvoltare economic a (rii)de structura de ramur a economiei na(ionale)de poten(ialul economic /i financiarSursele de procurare a mi,loacelor bne/ti ale statului rezult *n urma reparti(iei primare a venitului na(ional creat *n unit(ile economice proprii)prin redistribuirea venitului na(ional)*nsa principalul mi,loc de procurare a resurselor bne/ti *l reprezint ta0ele /i impozitele-1n afara resurselor interne)statul folose/te uneori /i resursele e0terne)mai ales sub forma *mprumuturilor-Impozitele /i ta0ele constituie o form de prelevare a unei pr(i din venitul persoanelor fizice /i ,uridice la dispozi(ia statului *n vederea acoperirii c2eltuielilor bu etareActivitatea bu etar /i or anizarea financiar a statului sunt re lementate de re uli precise *nscrise *n acte normative- 1n conformitate cu acestea) bu etul are o structura proprie)variabil de la o (ar la alta)*n func(ie de mai mul(i factori: structura formelor de proprietate *n economie) radul de descentralizare a activita(ii financiare) rolul ta0elor /i impozitelor *n constituirea fondurilor de resurse financiare s-a--1n eneral bu etul are doua mari componente: veniturile /i c2eltuielile+ ele cuprind situa(ia resurselor bne/ti /i destina(ia acestora pe un an)cu defalcare pe trimestru-

1.2. DEFICITUL BUGETAR NATURA I SEMIFICAIE

Activitatea economic a fiecrei (ri se desf3/oar potrivit unui mecanism economic) *n care principala func(ie este cea de conducere /i re lare a proceselor economice- Un rol important *n realizarea acestei func(ii revine pie(ei concuren(iale) pe care se re leaz3 raportul de interese prin participarea a en(ilor economici la formularea cererii /i ofertei) la *nf3ptuirea lor /i a ec2ilibrului economic- 1n acest conte0t) statul particip at4t ca a ent economic) c4t /i ca autoritate public) prin func(ia acestuia de a crea /i e0ercita cadrul le islativ- Statul influen(eaz3 derularea proceselor economice prin p4r 2iile economico5financiare la care poate apela: p4r 2ia fiscal) p4r 2ia vamal) cea a c2eltuielilor publice- Pia(a enereaz) la r4ndul ei) factori de influen(3 precum pre(ul) costul) profitul) dob4nda etc- !uantificat *n form monetar) acest mecanism financiar *l reflect) de fapt) pe cel economic- Bu etul de stat de(ine *n cadrul sistemului financiar) $657%8-

Din punct de vedere ,uridic) bu etul de stat reprezint3 o le e) un act normativ 9necesit aprobarea *n parlament: cu caracter previzional 9prevzut pentru o perioad de timp *n viitor: /i obli atoriu) care prevede /i autorizeaz veniturile /i c2eltuielile statului) pe durata unui an- Bu etul de stat reflect op;iunile de politic economic) social /i financiar ale statului) referitoare la o perioad de un anUnul din principiile de baz3 ale elaborrii bu etului de stat 9ca de altfel a oric3rui tip de bu et: este ec2ilibrul bu etar) dar acesta din urm nu se realizeaz) de cele mai multe ori) *n mod automat) prin acoperirea c2eltuielilor bu etare cu veniturile bu etare) *n astfel de situa(ii spunem c bu etul se elaboreaz cu deficit de finan(are) care poart numele de deficit de bugetareDeficitul bu etar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci c4nd veniturile fiscale dep/esc c2eltuielile publiceDeficitul care se bazeaz pe diferen(a dintre suma c2eltuielilor publice ocazionate cu pl(ile prin transferuri /i cele pentru cumprare de bunuri /i servicii publice /i suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar- Dac la deficitul primar se adau pl(ile de dob4nzi aferente *mprumutului de stat) *nscrise *n bu et sub form de c2eltuial3 public) se ob(ine deficitul totalDeficitul total *nre istrat *ntr5un an poate fi divizat *n dou3 componente: &- deficitul structural, care are loc atunci c4nd bu etul a,ustat *n mod ciclic este *n deficit /i $- deficitul ciclic) care este definit ca deficitul bu etar total minus deficitul structuralDeficitele bu etare au devenit) *n societatea modern) un fenomen cvasiobi/nuit) pe fundalul amplificrii c2eltuielelor publice /i deteriorrii situa(iei financiare a multor state) mai mult sau mai pu(in dezvoltate-

1.3. CAUZELE APARIIEI DEFICITULUI BUGETAR

Sistemul economiei de pia( aduce cu sine probleme ale deficitului bu etar *mpreun3 cu altele) cum ar fi: rata infla(iei sau /oma,ulE0isten(a deficitului bu etar se datoreaz mai multor cauze) dintre care pot fi enumerate urmtoarele: &- scderea producerii de bunuri /i servicii *n economie) pe ansamblu+ $- cre/terea c2eltuielilor *n scopul realizrii anumitor pro rame sociale+ 7- cre/terea activit(ii sectorului obscur al economiei+ <- cre/terea c2eltuielilor mar inale ale produc(iei sociale+ 6- emisiunea monetar *n e0ces /i care s nu ,ustifice o cre/tere economic. importan( deosebit dintre cele enumerate o au scderea ratei de producere a economiei /i cre/terea sectorului =invizibil=- E0isten(a acestor motive duce la mic/orarea bazei de impozitare7

1n primul caz are loc mic/orarea producerii de bunuri *n cadrul (rii) scad veniturile directe ale persoanelor fizice /i ,uridice) iar) *n consecin() scad veniturile la bu etul de stat- Deci) planul prevzut pentru bu etul de stat nu se *ndepline/te- 1n al doilea caz *ntreprinderile *nceteaz3 s mai plteasc impozitele datorate statuluiEconomia =tenebr= se deosebe/te de cea obi/nuit3) =le al=) prin faptul c firmele /i *ntreprinderile care func(ioneaz3 *n cadrul acestei economii nu sunt *nre istrate) deci nu pltesc impozite#endin(a de cre/tere a ratei datoriei e0terne semnalizeaz aproape cu certitudine apari(ia unei crize de lic2iditate) deoarece nici o (ar nu poate *nre istra modificri structurale at4t de rapide *nc4t nivelul critic al ratei datoriei e0terne s se sc2imbe *n mod substan(ial *n fiecare an-

Cauzele apariiei deficitului u!etar Scderea situa(iei economice

Mic/orarea veniturilor *ntreprinderilor /i persoanelor fizice

Mic/orarea bazei de impozitare Se dezec2ilibreaz balan(a bu etului de stat: veniturile > c2eltuielile

E0cedentul sau deficitul bu etar depinde) *n mare parte) de venit- 'a nivelurile sczute ale venitului) bu etul este deficitar) deoarece pl(ile uvemamentale sunt mai mari dec4t *ncasrile realizate din colectarea impozitului pe venit- 1n contrast) e0cedentul bu etar va fi mare) dac venitul este mare) datorit volumului impozitelor 1ncasate- De asemenea) aceast formul demonstreaz c deficitul bu etar nu depinde doar de politicile adoptate de puterea public reflectate *n cota de impozitare) c2eltuieli /i transferuri de sume 5 ci /i de orice alt factor care ar putea produce oscila(ia nivelului venitului-

<

". #ODALITI DE FI$A$%ARE A DEFICITULUI BUGETAR

TIPURI DE FINANARE A DEFICITULUI BUGETAR Deficitul bu etar /i sursele de finan(are a acestuia a reprezentat *n ultimii ani o problem a ma,orit(ii statelor *n curs de dezvoltare dar /i a celor dezvoltate- Principalul motiv al apari(iei deficitului bu etar este cre/terea mai rapid a c2eltuielilor dec4t a veniturilorE0ist dou tipuri de surse de finan(are a deficitului bu etar: &- Surse de finan(are interne + $- Surse de finan(are e0temeDe preferat este finan(area din surse interne deoarece cea din surse e0terne conduce la cre/tera datoriei publice e0terne /i implicit la cre/terea datoriei publice totale&- Surse de finan(are intern- Dintre sursele de finan(are intern amintim: finan(are bancar3 intern3+ sume provenite din privatizare+ valorificarea active lor statului+ *mprumuturi de statFiecare din aceste surse prezint at4t avanta,e c4t /i dezavanta,e- Dintre toate metodele de finan(are intern probabil c cele mai multe dezavanta,e le prezint emisiunea monetar deoarece o cre/tere a masei monetare fr acoperire conduce la cre/terea ratei infla(iei care conduce la o cre/tere a ratei de dob4nda real /i *n final la o diminuare a investi(iilor-Avanta,ul acestei surse de finan(are ar fi c nu afecteaz cre/terea datoriei publice1n cadrul titlurilor de stat includem: certificate de trezorerie denominate *n lei) certificate de trezorerie denominate *n valut3) obli a(iuni de stat *n lei sau valut) certificate de trezorerie- Aceste titluri prezint avanta,ul) pentru cumprtori) c sumele ob(inute din dob4nzi nu sunt supuse impozitrii$- Surse de finan(are e0tern- Dintre sursele de finan(are e0tern amintim: *mprumuturi e0terne+ finantare bancar3 e0tern3+ emisiunea de titluri de stat pe piata e0tern3+ etcP4n4 *n anul $%%< deficitul bu etar *n "om4nia a fost finan(at *n special din surse e0terne ulterior) renun(4ndu5se la aceast metod) deficitul a fost finan(at din surse interne *n principal) pana in prezent la desfasurarea crizei economice mondiale cand acordurile cu FMI au finantat din nou deficitul bu etar-

Principalul dezavanta, pe care *l prezint finan(area din surse e0terne este reprezentat de cre/terea datoriei publice e0teme care poate deveni la un moment dat nesubstenabil- Deasemenea finan(area din surse e0terne poate afecta cursul de sc2imb) poate conduce la o depreciere a monedei na(ionale *n raport cu principalele valuteDe/i ar prea c3 deficitul bu etar reprezint o boal a economiei nu este c2iar a/a) deficitul bu etar trebuie s e0iste *ntruc4t prin intermediul su se asi ur stabilitatea output5ului /i a /oma,ului) redistribuirea veniturilor *ntre enera(ii) rela0area fiscal *n cazul varia(iei venitului supus impozitrii etc"om4nia nu este sin ura (ar care se confrunt cu un deficit bu etar multe state dezvoltate se confrunt cu acest fenomen-

3. IMPLICAII ECONOMICE ALE DEFICITULUI BUGETAR

Procesul emisiunii monetare) adic v4nzarea de active lic2ide bncilor comerciale) este numit monetizarea deficitului /i are un pronun(at caracter infla(ionist) *n mod practic) fenomenul se produce astfel: Ministerul Finan(elor poate vinde titluri de stat 9bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice: Bncii ?a(ionale) care *n acest mod =acord *mprumut= Ministerului Finan(elor 9statului:) determin4nd astfel scderea volumului valoric al titlurilor de stat ob(inute de publicPe msur ce Banca ?a(ional cumpr titluri de stat) ea ofer bncilor comerciale rezerve suplimentare de active lic2ide /i astfel cre/te cantitatea de bani din economie- Banca ?a(ional poate cumpra titluri de stat de pe pia(a secundar pentru determinarea v4nzrilor de astfel de titluri) ceea ce constituie un ec2ivalent modem al emisiunii monetareMonetizarea deficitului afecteaz economia cresc4nd c2eltuielile totale datorit3 cre/terii c2eltuielilor publice /i a celor private) ca urmare a cre/terii ofertei monetare- Pe de alt parte) un nivel ridicat al venitului na(ional va conduce la cre/terea nevoii de bani pentru tranzac(ii /i *n scopuri de precau(ie- De/i se poate pro noza cu certitudine c venitul na(ional va cre/te) efectul monetizrii deficitului asupra ratei dob4nzii este incert) deoarece are loc o cre/tere at4t a ofertei) c4t /i a cererii de monedMonetizarea deficitului bu etar este *n mod clar infla(ionist p4n *n momentul *n care economia se *ndreapt spre un nou ec2ilibru pe termen lun ) cu un nivel ridicat al pre(urilor- Mai mult) dac uvernul decide s urmeze aceast politic an de an) va rezulta o cre/tere corespunztoare a ofertei monetare) adic o continuare a infla(iei1n (ara noastr3) le iuitorul interzice acoperirea c2eltuielilor bu etului de stat prin recur erea la emisiunea monetar sau prin finan(are direct de ctre bnci) *n acest mod) "om4nia se *nscrie *n procesul modernizrii financiare) ea apropiindu5se de =economia pie(elor financiare= caracteristic (rilor an lo5sa0oneFinan(area Ministerului Finan(elor pe pia(a financiar permite deci limitarea recur erii la crea(ie monetar@

'e ea prevede totu/i posibilitatea ca B?" s poat acorda *mprumut fr dob4nd) pentru acoperirea decala,ului temporar dintre veniturile /i c2eltuielile bu etului de stat) pe seama resurselor de creditare ale acesteia) *mprumut ce nu poate dep/i *ntr5un an financiar &%8 din totalul c2eltuielilor bu etului aprobat) precum /i dublul capitalului B?" /i al fondului de rezerv constituit- Aceast prevedere permite deci crea(ia limitat de moned pentru finan(area decala,ului temporar dintre veniturile /i c2eltuielile bu etare din cursul anului fiscalPrin aceea/i le e se admite refinan(area datoriei publice interne /i finan(area deficitului bu etului de stat prin *mprumuturi de stat) *n condi(iile le iiFinan(area deficitului bu etar pe calea emisiunii monetare afecteaz ne ativ economia) contra efectului pozitiv ini(ial de acoperire a c2eltuielilor publice mari) prin cre/terea masei monetare *n circula(ie /i) implicit) prin cre/terea infla(iei /i a pre(urilor- 1n practic este necesar estionarea ra(ional a resurselor financiare procurate prin *mprumut public) deoarece) =finan(area prin *mprumuturi a unor c2eltuieli publice nera(ionale) amplificate de plata dob4nzilor /i a comisioanelor) poate duce la folosirea implicit sau e0plicit a emisiunii infla(ioniste de moned) cu tot corte iul de urmri nefaste pe care aceasta le antreneaz-A

&. DATORIA PUBLIC I FOR#ELE EI

&.1. $OIU$I GE$ERALE
Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale) de unitatile administrativ5teritoriale si de alte entitati publice) de la persoanele fizice sau ,uridice pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la un moment datDimensiunile datoriei publice sunt date de volumul acesteia) marimea medie a datoriei publice pe locuitor si radul de indatorareBradul de indatorare a tarii la un moment dat se determina prin raportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut- Indicatorul astfel stabilit arata in ce masura valoarea adau ata intr5un an este revata de datoria publica- Sau) altfel) daca datoria publica a tarii ar trebui rambursata inte ral in anul de referinta) ce procent din produsul intern brut ar trebui utilizat- Acest indicator are o valoare pur teoretica) deoarece nici o tara nu ar putea aloca intre ul produs intern brut amortizarii datoriei publice) ci numai partea din aceasta ramasa dupa efectuarea prelevarilor absolut indispensabile la fondul de consum si la formarea bruta de capital-

'a acelasi raport intre datoria publica si produsul intern brut) o tara suporta cu atat mai reu povara datoriei publice cu cat are un nivel de dezvoltare mai scazutAlaturi de acesti indicatori) un interes deosebit il prezinta indicatorii care caracterizeaza efortul financiar anual) pe) care datoria publica il reclama- Acest efort se materializeaza in serviciul datoriei publice care cuprinde c2eltuielile cu rambursarea datoriei propriu5zise si cele le ate de plata dobanzilor aferenteEfortul financiar se e0prima cu a,utorul mai multor indicatori) cum ar fi: marimea absoluta si marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice) raportul dintre serviciul datoriei publice si produsul intern brut) raportul dintre serviciul datoriei publice si total c2eltuieli publice sau ponderea serviciului datoriei publice in totalul c2eltuielilor bu etareDeosebit de acestia) se mai calculeaza si cuantumul anual al dobanzilor) raportul dintre dobanzi si PIB si ponderea dobanzilor in totalul c2eltuielilor publice sau bu etare) dupa caz- Acesti indicatori e0prima dimensiunile contraprestatiei pe care statul o datoreaza creditorilor sai in decursul unui an-

&.". FOR#ELE DATORIEI PUBLICE

Datoria publica se poate structura astfel : 5 datorie pe termen lun ) compusa din datorii care) la data la care sunt contractate) sunt e0i ibile dupa mai mult de 6 ani) fiind remunerate cu rate ale dobanzii apropiate de cele practicate pe pietele financiare+ 5 datorie pe termen scurt sau mediu) care re rupeaza datoriile e0i ibile in mai putin de 6 ani) remunerate cu rate apropiate de cele ale pietei monetare) in aceasta cate orie intrand bonurile de tezaur si imprumutatile Bancii !entrale5 datorie la vedere) care in lobeaza sumele colectate de #rezorerie prin circuitul sau propriu) reunind depozitele corespondentilor trezoreriei si moneda divizionara"eferitor la datoria pe termen lun ) in tariile occidentale) politica de apropiere a titlurilor de stat de celelalte tipuri de imprumuturi) ratie amortizarii te2nicilor de plasament si suprimarii ma,oritatii avanta,elor fiscale) ceea ce a adus la aparitia de noi tipuri de imprumut si la diversificarea formulelor propuseIn ceea ce priveste datoria pe termen mediu si scurt) aceasta este acoperita in eneral din bonuri de tezaur in cont curent) titluri foarte lic2ide) treptat aceste bonuri devenind ne ociabile si accesibile tuturor institutiilor) ceea ce a permis un control mai bun al evolutiei masei monetare imputabile finantarii deficitelor bu etare-

Aceasta datorie publica poate imbraca doua forme ) 5 5 dat'rie pu lica i(ter(a dat'rie pu lica e)ter(a

Dat'ria pu lica i(ter(a se contracteaz pe pia(a financiar na(ional- Acesta datorie are ca surs capitalurile active temporar disponibile) capitalurile ren(ierilor) veniturile bne/ti vremelnic disponibile) economiile bne/ti ale productorilor mici /i mi,locii /i diferite alte surse- Pentru a putea atra e capitaluri active) spre a fi utilizate *n scopurile dorite) statul trebuie s acorde o dob4nd mai mare dec4t cea pe care capitalul o poate avea *n procesul de produc(ieDatoria publica e0terna se pot contracta direct de ctre uvern sau de ctre societ(ile comerciale) companiile na(ionale /i autorit(ile publice locale) cu aran(ia statului- Astfel imprumuturile e0terne se ob(in pe baza unor acorduri interna(ionale /i prin plasarea de titluri de valoare pe pie(ele financiare interna(ionaleBuvernul este autorizat s an a,eze) potrivit le ii) *mprumuturi e0terne pe termen mediu sau lun ) pentru: 5 "ealizarea unor pro rame de dezvoltare economico5sociaI+ 5 Sus(inerea /i ec2ilibrarea balan(ei de pl(i e0terne+ 5 Finan(area deficitului bu etului de stat+ 5 "efinan(area datoriei publice)etc-

5. IMPLICAII ECONOMICE ALE DATORIEI PUBLICE

Pe fundalul creeri datoriei publice se manifest /i mecanismul de producere a efectului de evic(iune) care ma,oreaz cererea *n raport cu oferta de capitaluri de *mprumut e0istent anterior- Efectul de evic(iune reprezint) *n concep(ia monetarist) un punct de vedere opus finan(rii deficitului bu etar prin finan(area din *mprumuturi'imitat la sfera investi(iilor) acest efect semnific o reducere a investi(iilor private *n favoarea cre/terii celor publice- !a o consecin( direct) ar urma cre/terea ratei dob4nzii pe pia(a financiar) iar aceasta la r4ndul su) provoac fu a capitalurilor bne/ti private ctre sectorul public) deoarece plasarea acestora *n titluri de stat ar putea asi ura o rentabilitate mai mare dec4t investi(ia privat1n sc2imb dac economia func(ioneaz normal) promovarea deficitului bu etar finan(at prin *mprumuturi) apare ca o solu(ie util at4t pentru relansarea economiei c4t /i pentru atra erea 1n circuitul economic a unor capitaluri private disponibile) care nu sunt investite de *ntreprinztorii priva(iEmisiune de titluri ale imprumutului public *n conte0tul finan(rii deficitului bu etar nu e0clude /i un impact ne ativ asupra evolu(iei masei monetare *n circula(ie /i a E

puterii de cumprare a monedei- Efectele ne ative se amplific atunci c4nd) pe seama acestora) sunt acoperite c2eltuielile publice cu caracter de consum final sau pierderi ale *ntreprinderilor cu capital de stat1n plus) este de luat *n considerare /i feed5bacF5ul ce se reflect *n cre/terea deficitului bu etar) ca urmare a c2eltuielilor suplimentare cu plata dob4nzilor /i a comisioanelor aferente datoriei publice rezultate din aplicarea finan(rii nemonetare a deficitelor bu etare-

&%

BIBLIOGRAFIE 1. Filip* G+.* Finane publice) Ed- Gunimea) Ia/i) $%%$ ". Filip* G+.* #.'('frei* Politici financiare* Ed. ,edc'- Li ri.* Ia/i* "001 1. I!(at* I.* P'+'ta* I.* Luac* G+.* Pa.cariu* G.* Economie politic* Ed. Ec'('-ic2* Bucure/ti* "00" &. #a('le.cu* G+.* Buget: abordare economic i financiar* Ed. Ec'('-ic2* Bucure/ti* 1334 5. #arti(e.cu* G.* Finanarea deficitului bugetar public i impactul su economic* Ed. U(i6er.it2ii Al.I. Cuza* ia/i* "001 7. 82c2rel* I. (coordonator), Finane Publice* Ediia a 89a* Ed. Didactic2 /i Peda!'!ic2* * Bucure/ti* "001 4. C'-a(iciu C.* Fiscalitatea: Valene multidimensional) Ed. U(i6er.it2ii :Lucia( Bla!a;* ,i iu* "005. <. C'(d'r I.* Drept fiscal i financiar* Ed. Tri u(a Ec'('-ic2* Bucure/ti* 1337. =erciu #.* 3. ='a(2 $.* Economie i fiane publice* Ed. P'lir'-* Ia/i* "000. 10.#'ld'6a( I.* Finane publice* Ed. Al-a #ater* ,i iu* "001. 11.P'pe.cu D. $.* Finane ublice* Ed. Ec'('-ic2* Bucure/ti* "00". 1".Talp'/ I.* Finaele om!niei* 8'l. 1* Ed. ,ed'(a* Ti-i/'ara* 1337. 11.82c2rel I.* Finane Publice* Ed. Didactic2 /i Peda!'!ic2* Bucure/ti* "000. 1&.82c2rel* G+. Bi.tricea(u* Ga riele A(!+elac+e* #. B'duar* F. Bercea* T. #'/tea(u* F. G+e'r!+e* Finane Publice* Ed. Didactic2 /i Ec'('-ic2* Ediia a I89a* Bucure/ti* "001.

&&

&$