Sunteți pe pagina 1din 10

IDENTITATE EUROPEAN IDENTITATE NATIONAL STATAL Adrian Severin

Solutionarea problemei identitate european versus identitate national-statal constituie piatra de temelie pentru dezvoltarea noii arhitecturi institutionale europene, care va trebui finalizat n cadrul unei noi Conferinte Interguvernamentale (CIG), p n n !""#$ %bordarile e&trem de diferite'()*(+ ale acestei probleme av ndu-si originile nc n timpul celui de al II-lea rzboi mondial'()'!) au convins liderii ,uropei de necesitatea unei dezbateri e&tinse al crei traseu va fi stabilit n -.eclaratia de la /ae0en-, principalul document politic al Summit-ului de la /ae0en din decembrie !""($ Cu c t viziunea asupra ,uropei viitoare promoveaz o integrare mai profund a actualelor state-natiune europene, cu at t mai mare este teama celor din urm n fata 1pericolului 2 de a-si pierde identitatea$ 3n ce const, de fapt, aceast identitate si de ce ar fi o nenorocire at t de mare disparitia ei 4 Cum s-ar putea pierde identitatea national si cum ar putea fi ea nlocuit de o identitate european 4 Iat doar c teva ntrebri care frm nt astzi constiintele europenilor$ A. Conventia de la Laeken proces l e ropean ca n dr ! c do " sens ri Cu Summit-ul de la /ae0en va ncepe, ntr-o manier oficializat, o larg dezbatere la nivelul continentului privind viitorul ,uropei si transformrile institutionale necesare$ 3n cadrul Consiliului european informal de la Gand, din (5 octombrie !""(, s-a stabilit ca, la /ae0en, sa fie desemnat un presedinte al Conventiei - organismul care trebuie s realizeze documentele finale privind schimbarile din tratate, viitoarele competente ale organismelor comunitare si modul de guvernare$ %t t Guvernele Statelor membre c t si Comisia ,uropean vor avea reprezentanti n cadrul Conventiei$ .e asemenea, 6arlamentele nationale, dar si 6arlamentul ,uropean vor fi reprezentate n Conventie, urm nd s fie ales un prezidiu al Conventiei, compus din 7 membri8 un presedinte, reprezentantul Guvernelor nationale, reprezentantul Comisiei ,uropene, reprezentantul 6arlamentelor nationale, si reprezentantul 6arlamentului ,uropean $ /iderii 9niunii europene au considerat c implicarea societtii civile este absolut necesar , aceasta urm nd s creeze -o retea n :urul Conventiei-, dup cum e&plica 6resedintele in e&ercitiu al 9niunii ,uropene, domnul Gu; <erhofstadt8 -.ec t s mai initiem o incint suplimentar, dec t s selectionm noi niste organizatii , =>G-uri, parteneri sociali, institute de studii pe probleme europene, academicieni, am decis s organizam pe l ng Conventie o asemenea retea n care toat lumea poate s fie prezent, toate organismele societtii civile, =>G, universittile, toate instantele care se ocup de problematica european$ %cestea vor putea intra n contact direct cu aceast Conventie pentru asi e&prima prerile $ .ar si Conventia poate solicita opinii, luri de pozitie sau avize diverselor persoane sau organizatii care fac parte din aceast retea$/iderii 9niunii ,uropene s-au dovedit constienti de problema afirmarii identitatii si interesului national nu numai n ceea ce priveste statele membre$ Statele candidate vor fi si ele reprezentate la lucrrile Conventiei prin membri ai 6arlamentelor si Guvernelor nationale, care in functie de progresele fcute de trile lor, dar si de calitatea reprezentantilor trimisi vor negocia chiar statutul tarilor respective n viitoarea 9niune ,uropean e&tins$ 6rocesul european ? proces const nd n proiectarea si edificarea unei ,urope unite apte de a depsi stadiul 1 ,uropei-6iat 2 spre a deveni o 1 ,urop ?6utere 2 - trebuie privit ca rezultat al unei deplsri cu sens dublu$ 6e de o parte este vorba despre miscarea <estului european ctre ,stul continentului ? realitate numit 1 e&tinderea 9, 2 - iar pe de alt parte avem n vedere miscarea de o comple& si adesea conflictual diversitate al ,uropei Centrale si =rientale ctre =ccident ? realitate care ar putea fi numit 1 e&pansiunea dezordinii orientale 2$ Cele dou ,urope (oriental si occidental) si au izvoare culturale comune n literatura elen, religia iudaic si dreptul roman$ @luviile plecate dintr-un loc unic s-au desprtit, ns, spre a iriga teritorii spirituale si istorii diferite, a:ung nd s se verse n dou mri nsemn nd dou modele de viat distincte$ ,uropa =ccidental a a:uns la o identitate caracterizat prin pluralism politic, participare social, respect al diversittii, concurent liber si loial, suprematia legii si primordialitatea drepturilor omului$ (%ceste valori sunt frecvent sintetizate ca fiind democratia pluralistAparticipativ, statul de drept si drepturile omului, la care credem c trebuie adugat si ceea ce am numi 1 democratia economic 2, respectiv caracterul sacru al propriettii private si formarea liber a preturilor pe piat$ ,le includ, evident, egalitatea sanselor si laicitatea statului$) 3n paralel cu aceste trsturi considerate a fi pozitive, =ccidentul european a acumulat si vulnerabilitti av ndu-si rdcinile n modele comportamentale negative$ Consumismul, egoismul si lipsa de fle&ibilitate a pietei muncii ? consecutiv unui e&ces de protectie social - sunt doar c teva dintre ele$ /a nivelul structurilor comunitare (institutiile 9niunii ,uropene) lor li se adaug birocratismul, lipsa de transparent si de sisteme de rspundere fat de cettean, precum si un anume deficit de legitimitate$ .incolo de toate acestea, statele =ccidentului, chiar dac mai sunt afectate de unele

puseuri nationaliste, au prsit ntr-o foarte mare msur cultura independentei spre a tri n cultura interdependentei$ 6entru Bsritul european, n schimb, independenta statului-natiune si caracterul absolut al suveranittii sale rm n trsturi esentiale ale identittii at t la nivelul elitei politice c t si la acela al mentalului popular$ ,uropa Central si =riental este caracterizat, nc, prin insecuritate ? e&istential si cultural-identitar, individual si colectiv, national si international ? si prin srcie$ %dic e&act aceleasi realitti care au fcut din ,uropa =ccidental, la finele celui de al doilea rzboi mondial, o adevrat 1 9niune a @ricii 2 transformat apoi ntr-un proiect politic realizat prin mi:loace economice, 1 Comunitatea ,uropean a Crbunelui si =telului 2, spre a deveni o 1 9niune de <alori 2 ntrupat n 9niunea ,uropean de astzi$ Insecuritatea si disparittile economico-sociale, dar si lipsa unei societti civile dezvoltate si, mai ales, a unei clase de mi:loc puternice, au imprimat popoarelor si statelor din :umtatea estic a continentului mentalitti si atitudini circumscriind modele de viat caracterizate printr-o combinatie ciudat de individualism si colectivism, printr-o slbiciune cronic a spiritului rational si pozitiv$ Individualismul si are originile n e&perienta rezistentei pasive mpotriva totalitarismului si e&plic o redus participare social, fiecare ncerc nd s se 1 salveze 2 pe sine prin practicarea unui :oc de sum nul$ ,l nu a a:uns n faza spiritului de ntreprindere si a e&celentei competitionale, ci se manifest prin energia consumat n acumularea primitiv de capital$ Colectivismul este o e&presie inertial a e&perientei sociale comuniste si se manifest prin lipsa spiritului de initiativ si teama asumrii de riscuri, ca si prin tendinta de a transfera ntreaga rspundere si ntreaga gri:e pentru rezolvarea problemelor comunittii, ctre stat$ Colectivismul este tot at t de departe de comunitarismul occidental si de solidaritatea social, precum este si individualismul$ ,l este responsabil pentru mentinerea centralismului n administratie si modesta evolutie a principiului subsidiarittii, precum si pentru ineficienta economic consecutiv unor cereri de protectie social fr legtur cu productivitatea muncii$ 3n fine, lacunele spiritului rational si pozitiv face din ,uropa Central si =riental locul unei religiozitti necunonoscute astzi n =ccident (uneori chiar ordinea de stat este marcat de clericalism), al practicrii unui nationalism de secol CIC ? retoric n form si retrograd n continut, ca si al recurgerii la confruntare violent ca form de rezolvare a unor conflicte etnice (cultural-identitare) si religioase$ %sa se face c pentru cettenii trilor respective ncrederea n Diseric si %rmat trece naintea ncrederii n institutiile specifice democratiei dintr-un stat laic$ Iredentismul, rzboaiele religioase si g ndirea solutiilor la problemele politico-economice n termeni etnici ? ca, de altfel, si celelalte trsturi evocate anterior - sunt parte a identittii acestei bucti de ,urop (inclusiv c t priveste statele din Grupul de la <isegrad) ele fiind cu at t mai accentuate cu c t ne deplasm mai la ,st$ .e aici nu ar trebui, ns, s se a:ung la concluzia superiorittii absolute a ,uropei occidentale$ %ceasta, n primul r nd, ntruc t n materie de identitate este periculos a se :udeca n termenii morali de 1 bine 2 si de 1 ru 2, ori n cei, tot subiectivi, de 1 superior 2 si 1 inferior 2, ci trebuie s se rationeze n conte&t ontologic si pragmatic, fiind vorba despre optiuni referitoare la modul de a e&ista si de adecvarea la provocrile si oportunittile oferite de mediul ncon:urtor$ 3n al doilea r nd, pentru c est europenii aduc n patrimoniul identitar comun atuuri certe deduse dintr-o istorie relativ mai vitreg, precum un nivel ridicat de adaptabilitate (fle&ibilitate), imaginatie mai dezvoltat, un spirit de sacrificiu cu mult mai accentuat ? consecint a obisnuintei cu lipsa de confort si a religiozittii sporite, un mai mare devotament pentru familie, o rat oarecum mai accentuat a natalittii (important mai cu seam n conditiile n care scderea de populatie n =ccident va genera un tot mai acut deficit de fort de munc educat susceptibil, n lipsa aportului est-european, a atrage migratie din spatii culturale mai deprtate de standardele europene), o mai mare rezistent la efort si o disponibilitate sporit pentru munc, n special cea grea ? chiar dac travaliul lor nu este si foarte disciplinat$ %sa cum stau lucrurile n prezent, se poate afirma c 1 e&tinderea 9, 2 - despre care am putea vorbi si ca despre un 1 imperialism pozitiv occidental 2 - are un caracter pseudo sau cvasi globalizator ?evident mentin ndu-ne la scara continentului european$ %ceasta ntruc t 9niunea concepe integrarea european e&clusiv ca pe un transfer al modelului su ?aEuis-ul comunitar ? ctre trile ,uropei Centrale si =rientale$ .impotriv, miscarea integratoare care se deplaseaz de la ,st la <est ? 1 e&pansionismul dezordinii orientale 2 dispun nd de o proteicitate similar migratiunilor barbare care au dr mat cu peste un mileniu n urm Imperiul Boman de %pus ? are un cert caracter globalizator$ 3ntradevr ea tinde ? chiar dac lucrul nu este totdeauna constient iar intentia, de cele mai multe ori, nu este declarat - spre o sintez a modelului =ccidental cu traditiile, e&perientele, valorile si abilittile caracteriz nd viata european care a e&istat si continu s e&iste n afara 9niunii ,uropene$ .in perspectiv vestic, procesul european este limitat la o e&tindere, ceea ce pune accentul pe aspectul cantitativ al problemei$ .in perspectiv estic, procesul vizeaz realizarea unei sinteze identitare, ceea ce deplaseaz accentul pe latura calitativ, rezultatul final urm nd a consacra schimbarea n toate componentele noii 9niuni$ 3ntrebarea care se pune este care dintre aceste dou tentative va izb ndi 4 Integrarea european (constructia unei ,urope unite) nu este un e&ercitiu de fantezie, ci o ncercare vital menit a oferi o securitate durabil pentru ambele :umtti ale ,uropei$ 6rincipala cale spre stabilizarea securittii este folosirea puterii pentru e&portul propriului model de viat$ Cu alte cuvinte este vorba despre construirea unei identitti comune a 1 Farii ,urope 2 bazate pe un set unic de valori si pe institutii compatibile integrate unui sistem de gestiune unitar conceput la nivel continental$ 6rocesul european este, deci, o chestiune de putere si de cultur$ Cine are puterea s transfere altora propria paradigm cultural-identitar si mrste puterea necesar spre consolidarea securittii proprii$ 6rivit din acest unghi de vedere, aEuis-ul comunitar este, n fapt, un aEuis identitar$ 6roblema este c n prezent 9, nu are capacitatea nici de voint si nici de efort spre a-si impune modelul n afara frontierelor sale, desi securitatea sa, ntr-o lume aflat n plin proces de globalizare, cere mai mult ca oric nd o astfel de e&tindere$ Capacitatea de voint ar implica renuntarea la confortul actual si la sentimentul de superioritate care caracterizeaz ,uropa =ccidental spre a face din integrarea european un

proces preponderent politic menit s conduc spre o entitate continental dotat cu o structur de institutii politice unitar$ Capacitatea de efort se refer la mobilizarea resurselor economico-financiare apte a consolida unitatea politic prin echilibrarea dezvoltrii sub-regionale n interiorul ei si prin lichidarea disparittilor economico-sociale dintre natiunile europene care ar intra n componenta ,uropei unite$ >efiind, asadar, n msur s con:uge securitatea prin integrare cu securitatea prin dezvoltare, 9, va fi, inevitabil, n situatia de a constata nu doar c nu-si poate consacra identitatea ca atare n :umtatea estic a continentului, ci si c tria defensivei sale mpotriva invaziei cu care o amenint actuala 1 dezordine oriental 2 este depsit de forta de atractie a standardelor sale de viat$ 3mpinsi de disperarea pe care insecuritatea si srcia prelungite si fr de perspective le-o alimenteaz, pe de o parte, si sedusi de civilizatia apusean, pe de alt parte, europenii de est vor gsi, cu sigurant, energia spre a dr ma zidurile de aprare cu care acest %pus a nlocuit demolatul Gid al Derlinului$ .in acest punct de vedere, 9, este cu mult mai ndrepttit s se g ndeasc la 1 pericolul 2 ca identitatea sa s se modifice n urma actiunii de e&tindere$ 3n fapt nu va fi vorba despre o 9niune mai mare, ci despre o alt 9niune$ 3n discutie nu este e&tinderea 9, ci unificarea ,uropei$ 6entru ca nt lnirea <estului cu ,stul si sinteza lor n cadrul procesului de integrare european s nu conduc la convulsii, la anarhie si instabilitate, sau pentru ca ele s nu genereze fenomene nocive de felul celor rezultate din ncrucisarea culturii (identittii) de clan cu cultura (identitatea) statului-natiune, n unele prti ale lumii si chiar n ,uropa (n Dalcani ? n special n Hosovo si Facedonia -, n Sicilia, n Iara Dascilor, n Corsica, precum si n =rientul %propiat si %sia Central), va fi nevoie ca viziunea asupra ,uropei unite de m ine s fie dezvoltat n comun de ctre toti europenii, deopotriv din %pus si din Bsrit$ 9, nu poate fi unica responsabil pentru derularea procesului european$ Iar acest proces nu poate si nu trebuie s fie unul de transfer identitar ci unul de sintez identitar$ Impactul cultural al unificrii ,uropei trebuie acceptat si asumat de toti participantii la proces$ 6entru moment se pare c ,uropa Central si =riental este mai dispus la aceasta$ #. $rontierele noii E rope 3n definirea identittii noii ,urope unite s-ar putea pleca poate chiar de la ideile generoase ale -printilor fondatori- '()'J) ai 9, de acum :umtate de secol$ ,ste, de fapt, impresionant s constati cum ele sunt reactualizate si dezbtute de toate thin0-tan0-urile europene$ Imperialismul ,uropean rezolvase p n n secolul al CIC-lea n mod satisfctor problema dezvoltrii prin integrare (pe prti ntinse ale teritoriului ,uropei ? comparabile cu cele ale 9, de astzi ? e&istau piete interne unice, moned unic, politic e&tern si de aprare comun, liber circulatie a persoanelor, sisteme :udiciare si de administratie unitare) dar s-a prbusit sub lovitura conflictelor cultural-identitare pe care nu a stiut s le rezolve$ Statele-natiune nscute pe ruinele vechilor imperii au asigurat o anume democratizare a vietii interne si internationale dar nu au reusit s rezolve garantarea pcii si e&cluderea rzboiului ca mi:loc de solutionare a disputelor internationale$ %stzi, n conte&tual unei dezvoltri tehnologice care conduce implacabil spre globalizare, statele-natiune se dovedesc prea mari spre a rezova problemele mici ale comunittilor pe care le guverneaz si prea mici spre a rezolva problemele mari ale lumii$ Fretia viziunii printilor fondatori ai 9, a constat n ntelegerea faptului c pacea, ca obiectiv politic, poate fi asigurat prin solutia economic a punerii si gestionrii n comun a resurselor economice cu caracter strategic$ %ceast modalitate de a-i aduce mpreun pe fostii inamici a generat apoi un set de valori comune care au creat fundatia pentru un edificiu politico-economic al ,uropei occidentale$ 3n prezent, dup prbusirea bipolarismului, se ridic o prim ntrebare n legtur cu trasarea granitelor viitoarei ,urope unite, respectiv cu definirea identittii geografice a acestei ,urope$ Cu alte cuvinte care dintre fostii adversari pot intra n alctuirea politic a noii 9niuni continentale 4 Bspunsul la aceast ntrebare se loveste de obstacole cantitative si calitative$ %stfel, o ,urop de la %tlantic la 9rali, adic o ,urop care s includ un stat precum Busia, av nd o cert aderent la cultura european, ar avea avanta:ul suprapunerii identittii geografice cu cea spiritual, dar ar crea problema aproape insurmontabil a integrrii unui teritoriu, cel rusesc, cu mult mai amplu dec t cel al actualei 9niuni ,uropene, al trilor candidate si al trilor din vecintatea imediat a acestora$ Fai mult dec t at t, nu se poate face abstractie de faptul c @ederatia Bus se ntinde p n la =ceanul 6acific si n consecint acoper un ntreg spatiu de tranzit, spatiul euro-asiatic$ ,uropa unit nu poate cuprinde o asemenea diversitate cultural fr s-si pun n pericol coerenta intern$ %ceasta nu nseamn ns c proiectul ,uropei 9nite se poate realiza fr implicarea n consultrile prealabile nu numai a statelor membre ale 9, si ale celor candidate, ci si a celor din vecintatea sa ori care vor suporta efectele aparitiei ei$ %ceste din urm state, av nd un interes legitim n desfsurarea 1 procesului european 2, vor trebui integrate ntr-o formul de parteneriat special cu entitatea european n care se va materializa respectivul proces$ Care este KcontinentulL cu care se poate identifica, deci, ,uropa unit4 Care sunt frontierele europene, la dimensiunile istorice pe care 9, de astzi si le poate asuma4 ,uropa acoper un teritoriu cuprins ntre =ceanul %tlantic ? inclusiv Farea Dritanie si Irlanda, plus Groenlanda ? si frontiera vestic a @ederatiei Buse ? eventual, si Iranscaucazia$ = rezolutie adoptat de Consiliul ,uropei, n (55J, privind ntinderea ,uropei, a circumscris un spatiu de K:urisdictie europeanL similar, cu e&ceptia notabil c el includea n ntregime si @ederatia Bus$

6roiectul politic al 9niunii ,uropene, n coordonatele pe care le argumentm si le propunem, cuprinde ntreaga comunitate a statelor europene, incluz nd, potential, tri precum Bepublica Foldova, Delarus ? elitele pro-europene ale celor dou state sunt astzi practic prsite n eforturile lor de a da Foldovei si Delarusului o identitate european ? si 9craina$ %ctorii politici din aceste state si-au e&primat, de mai multe ori, dorinta ca trile lor s apartin, ntr-o zi, spatiul european$ %v nd n vedere atitudinile politice ma:orate si o istorie de europenitate pe care cu greu o poate contesta cineva, este foarte probabil ca reprezentantii legitimi ai acesor tri s si e&prime dorinta lor de a-si asuma statutul politic al Constitutiei ,uropei @ederale$ ,ste ns la fel de probabil ca intrarea acestei margini continentale n sub-structurile ,uropei @ederale s fie foarte lent, de ordinul deceniilor$ 9n caz semnificativ din mai multe puncte de vedere este Iurcia$ 3n conceptia noastr, ,uropa @ederal trebuie s-si asigure unitatea valorilor politice simultan cu mbrtisarea diversittii etno-culturale, valoare central a Farii ,urope$ .in punct de vedere al asezrii sale geografice, al legturilor sale europene, al aportului economic si al aportului su strategic ? militar si n sensul politicii sale e&terne - Iurcia apartine de drept ,uropei @ederale$ .ar tot Iurcia demonstreaz c asumarea Constitutiei europene de ctre un stat presupune o pregtire anterioar minim a institutiilor interne, pe baza unor ntelegeri ferme cu 9niunea, prevzute n Iratatul de aderare$ = democratie militar nu poate s intre ntr-o structur eminamente civil$ >umai o rezolvare convingtoare a situatiei politice interne Kn asteptareaL integrrii ? aici intr nd, de sigur, conditii privind prevalenta institutiilor civile, drepturile omului, inclusiv drepturile minorittilor ? ar putea permite unei tri precum Iurcia s devin parte a @ederatiei$

C. Identitate national" %n conte&t international 1. Aspecte generale privind problema identittii 3n abordarea relatiei dintre identitatea european si identitatea national trebuie nceput prin a stabili la ce se refer conceptul de identitate at t atunci c nd se are n vedere ,uropa c t si atunci c nd sunt avute n vedere natiunile care urmeaz a se integra n viitoarea ,urop unit (printre care si Bom nia)$ Cu alte cuvinte, ar fi de vzut prin ce este caracteristic ,uropa n raport cu alte entitti continentale si prin ce este caracteristic o tar ca Bom nia n raport cu alte entitti national-statale$ %ceasta implic efectuarea unei distinctii ntre natiunea civic ? legat de teritoriu si de administrarea sa n folosul celor care l locuiesc n primul r nd ca cetteni ? si natiunea cultural ? legat de un anumit mod specific de a produce valori universale$ .e asemenea trebuie luat n consideratie dimensiunea cultural a ,uropei si impactul cultural al procesului european ? al integrrii europene ? asupra natiunilor care particip la el ca si asupra ,uropei nsesi$ 3n cadrul prezentei analize MidentitateaL va fi considerat din perspectiva relatiilor internationale n care subiecte sunt actualele state$ >u este vorba, deci despre identitatea unei persoane ori a unui grup etnic sau religios, ci de sensul identittii unei societti creatoare de stat n conte&tul raporturilor pe care acesta le stabileste cu comunitatea international$ Fomentul istoric al redesenrii arhitecturii europene'()'#) a coincis cu, dac nu a determinat chiar revenirea la temele culturii si ale identittii n relatiile internationale$ .avid Campbell a recunoscut n identitatea national instrumentul prin care un stat si disciplineaz societatea, apelul la identitate fiind o strategie de stabilire a MdiferenteiL'()'7)$ %stfel, cineva poate identifica amenintri specifice mpotriva crora statul pretinde c are remedii specifice oferind astfel protectie celor ce se tem de acele amenintri$ 3n cazul Bom niei o asemenea abordare ar pune accentul pe teme precum Bom nia versus =ccident si versus =rient, Bom nia versus 9ngaria si Bom nia versus Busia'()'N)$ 3n cazul procesului de integrare european paradigma identittii n relatiile internationale trebuie utilizat n sensul punerii accentului pe asemnri mai mult dec t pe deosebiri, precum si n acela al distinctiei ntre deosebirile structurale si cele con:uncturale, ntre cele de esenta lucrurilor si cele de natura lucrurilor$ 9tiliz nd conceptul de identitate din perspectiva e&cluderii, Iver >eumann '()'O) a definit constructia identittii europene ca si contrast al ,uropei civilizate n raport cu ,stul barbar$ .ar n fata e&tinderii 9, sau a ideii de unificare european contrastul este dominat de nevoia de a dezvolta compatibilitatea si asemnarea ntre natiunea care se vrea parte a ,uropei unite (respectiv caut aderarea la 9,) si toate celelalte natiuni care doresc acelasi lucru si sunt de:a ori vor deveni parte n proces$ 3n ceea ce o priveste, identitatea european trebuie s fie si rezultatul unui proces de negociere ntre participantii la Mprocesul europeanL$ 3n etapa actual a e&tinderii 9, asimilarea aEuis-ului comunitar coincide cu redefinirea aEuis-ului identitar, n special prin dezvoltarea de obiective strategice, de conceptii si de institutii compatibile, at t n trile membre ale 9niunii c t si n trile candidate$ Sub aspectul obiectului su, identitatea european ar putea cuprinde urmtoarele sase elemente'()'P) 8

sinergia identittilor nationale ale statelor membre ale 9niunii ,uropeneQ identitatea autorittilor centrale din Dru&elles (Comisia ,uropean, Consiliul ,uropean, 6arlamentul ,uropean) care se afl sub observarea permanent a statelor membreQ identitatea ca rezultat al unui comportament comun si al unor obiective mprtsite (dezvoltarea 6,SC ar urma s reflecte cel mai fidel o asemenea identitate)Q identitatea societtilor multinationale care activeaz n trile europene si care promoveaz interesele europene pe piata mondialQ identitatea retelelor formate din grupuri socio-profesionale, institutii, organizatii etc$ care promoveaz actiuni, initiative si idei europeneQ identitatea bunurilor, serviciilor, persoanelor si institutiilor din ,uropa privite n ceea ce au ele distinct fat de Mrestul lumiiL$ 3n conte&tul integrrii europene se pune problema dac identitatea national are de suferit de pe urma procesului de integrare si, tot astfel, dac identitatea european identificabil pentru moment cu cea a 9, are de pierdut ca urmare a admiterii de noi membri n 9niuneQ dac pierderea de identitate este si o pierdere real n planul capacittii de promovare a aspiratiilor legitime ale unei natiuni n concursul cu celelalteQ dac n cutarea identittii amenintate se poate descoperi ceva cu adevrat substantial de natur a interesa destinul unei anumite natiuni, singur si n cadrul Mgrupului europeanL4

2. Identitatea national si integrarea economic Ce nseamn integrare european din punctul de vedere al identittii nationale4 Bspunsul este diferit dup cum ne referim la procesul de integrare n actuala 9, sau ntr-o posibil viitoare confederatieAfederatie pan-european$ % adera la 9, nseamn a te supune ? cu sau fr dispense de timp ? ansamblului structurilor care reprezint masinria 9niunii ,uropene, asa cum a fost aceasta definitivat prin Iratatul de la Faastricht, cu cei trei piloni de referint8 Comunitatea ,conomic ,uropeanQ 6olitica ,&tern si de Securitate ComunQ Rustitia si %facerile Interne$ Comunitatea ,uropean are institutii integrate$ Ceilalti piloni reprezint, nc, procese interguvernamentale$ 6rin crearea Sistemului Fonetar ,uropean si introducerea monedei unice, Comunitatea ,uropean a devenit o unitate economic si monetar$ Crearea Dncii Centrale ,uropene, ca institutie care asigur politica de emisiune si de credit a 9niunii ,conomice si Fonetare, este ilustrarea unui nalt nivel de integrare concretizat n controlul supranational al activittilor economico-financiare$ 3n msura n care politicile monetare la nivel national au un anume specific tin nd de traditiile unuia sau altuia dintre state (e&$ o anumit relatie de autonomie ori de dependent ntre banca central si puterea e&ecutiv) sau dac statele n cauz le utilizau pentru promovarea unor obiective specifice lor (e&$ stimularea e&porturilor siAsau descura:area importurilor pe un anumit teritoriu), ele constituiau o parte a identittii nationale care se pierde sau, cel putin, este afectat ca urmare a procesului de integrare$ ,ste, de:a, un fapt unanim admis acela c integrarea economic atinge sfera suveranittii$ Competente esentiale privind politicile economice si financiare relevante pentru dezvoltarea national sunt transferate la nivelul institutiilor europene ? Comisia ,uropean, Danca Central ,uropean etc$ 3ntrebarea este n ce msur acest transfer de competente, mpreun cu aran:amentele aferente lor ? transfer de resurse, protectia spatiului comercial intern al 9niunii s$a$ ? asigur o mai mare eficient, o mai mare functionalitate a economiei statelor membre 4 .ac rspunsul este pozitiv ? si, de fapt, cresterea gradului de performant a economiei statelor care se integreaz este chiar tinta integrrii ? atunci transferul de suveranitate ? sau, altfel spus, reorganizarea e&ercitiului suveranittii ? nu duneaz intereselor nationale ci, dimpotriv le serveste$ ,ste aceast problem de suveranitate si una de identitate national4 Se poate pune, oare, semnul egalittii ntre atributele suveranittii si cele ale identittii4 9n caz evident este acela al monedei care nu este doar un instrument financiar ci si un simbol national$ 3n conditiile nivelului actual de integrare european simbolul monetar se pierde$ C stigurile obtinute pe plan economic ? inclusiv al confortului celor care fac plti transfrontaliere n numerar ? prin utilizarea unei singure monede pe teritoriul unui numr relativ mare de state, compenseaz din plin srcirea Msimbolic-culturalL$ .e altfel, aceast simbolistic era de:a erodat ca urmare a dezvoltrii tehnologice care a dus la nlocuirea operatiunilor de plat n numerar cu folosirea monedei electronice$ = abordare mai profund a acestei dimensiuni esentiale a integrrii europene care este aderarea la sistemul monedei unice, ne conduce, ns, la observatia c nu soliditatea monedei duce la soliditatea unei economii ci, e&act invers, tria economiei d trie monedei$ 3n consecint, pentru a asigura stabilitatea monetar este nevoie de politici macroeconomice adecvate$ %ceasta aduce n discutie politica fiscal care, la r ndul su, este legat de o anumit conceptie asupra politicii de protectie social$ Iar atitudinea fat de protectia si asistenta social este nu doar o chestiune de

ideologie ci si una de mentalitate, de culturQ deci, de identitate$ Fulte dintre trile cu puternice traditii legate de ocrotirea social (e&$ trile nordice) doresc, de aceea, ca politica bugetar s nu intre n sfera de competent a 9,$ Fai devreme sau mai t rziu aceasta se va dovedi o imposibilitate$ 3n consecint, solutia va fi aceea de a defini n comun o identitate a M,uropei socialeL care s sintetizeze identittile nationale actuale n materie$ ,&ercitiul este departe de a fi lesnicios mai ales dac ne g ndim c la diversitatea de:a e&istent n cadrul 9, va trebui s se adauge si obiceiurile societtilor apartin nd fostului bloc sovietic pentru care Msolidaritatea socialL nseamn, adesea, eterna asteptare ca altcineva s-ti rezolve problemele$ 3n fata unor asemenea probleme de mare comple&itate Bom nia ar trebui s caute drumul mpcrii a dou tendinte aparent contradictorii si anume8 eficienta si generozitatea$ %ceasta presupune, pe de o parte, acceptarea si promovarea msurilor viz nd cresterea concurentei si a fle&ibilittii pe piata muncii$ 6e de alt parte, protectia social va trebui s se manifeste aproape e&clusiv pe terenul pe care se asigur reducerea dependentei individului fat de actiunea factorului politic ? fie el national sau international - sau de riscurile decurg nd din functionarea nestingherit a mecanismelor pietii, respectiv n domeniile nvtm ntului (autonomia prin cunoastereAcalificareAeducatie), snttii (autonomia prin vigoarea biologic) si ocrotirea mediului (autonomia prin securitate ecologic)$ 3n fine, solidaritatea social ? focalizat la cei vulnerabili, marginalizati si e&clusi ? ar trebui trecut cu precdere n responsabilitatea societtii civile$ Integrarea economic european are un impact asupra identittii nationale si atunci c nd este vorba despre formularea programelor de dezvoltare ca si despre structura productiei la nivel national$ 3ntr-adevr, multe state au o identitate economic rezid nd n practicarea unor activitti economice pentru care e&ist traditii dar nu (mai) e&ist avanta:e comparative$ .e asemenea, n unele state e&ist traditii privind consumul anumitor produse (n special n domeniul alimentar) pe care 9niunea le socoteste nocive pentru sntate si le interzice comercializarea pe piata european$ %stfel de probleme se pot rezolva prin recunoasterea Mdreptului la diversitateL la nivelul ,uropei unite, n conditiile promovrii unui Msistem al subsidiarittii globaleL apt a conduce la cresterea fle&ibilittii si adaptabilittii mecanismului de adoptare a deciziilor (inclusiv pe terenul economic si al politicilor de dezvoltare regional)$ 9n asemenea sistem trebuie negociat si proiectat mpreun de toti membrii actuali si viitori ai 9,, de ctre toti cei ce au vocatia construirii ,uropei unite a viitorului$

3. Identitatea national si securitatea european 6rin Iratatul de la %msterdam (iunie (55O) a fost dezvoltat, sub aspect institutional, pilonul M6oliticii ,&terne si de Securitate ComuneL prin creerea Grupului de analiz si planificare de politic e&tern a Consiliului de Finistri al 9, si prin numirea unui Comisar pentru politic e&tern$ 9n alt pas cu importante efecte institutionale a fost decizia Summit-ului de la Holn (iunie (555) de a crea 3naltul reprezentant pentru politic e&tern si de securitate$ 6rerogative n materie de politic e&tern mai au Consiliul Finistrilor de e&terne, Comisia european si 6resedintia 9,$ .imensiunea pur militar a 9, este, pentru moment, mai slab dezvoltat$ %prarea 9niunii tine n primul r nd de dezvoltarea 9niunii ,uropei =ccidentale ? organizatie g ndit de ctre trile membre (care au aderat la Iratatul constitutiv din (57#) ca un cadru european de aprare comun$ 9,= nu si-a construit o comand militar integrat ceea ce a fcut ca alianta s rm n pe h rtie$ =biectivele stabilite de 3naltul reprezentant pentru politic e&tern si de securitate si de Consiliul ,uropean de la Iampere (octombrie (555) se refer la crearea unui nou Comitet politic si de securitate si a unui Comitet militar al 9, spri:init pe un stat ma:or cu atributii de aviz si consiliere'() '5) $ 6otrivit celor e&istente n prezent se poate spune c 9, impune luarea deciziilor n domeniul militar si al politicii e&terne at t la nivel interguvernamental c t si la nivel supraguvernamental$ .elegarea unor competente ce tin de suveranitate ? ori e&ercitarea acestor competente ntr-o manier indirect ? este indiscutabil si n aceast privint$ >imic, ns, din datele actuale nu sugereaz e&istenta unor efecte de ordin simbolico-cultural si din acest punct de vedere nu se poate determina cum aprarea si politica e&tern comun ar atinge sfera cultural a identittii nationale$ 3n sistemul curent, nici simbolurile militare nationale nu sunt periclitate$ ,ste, ntr-adevr, posibil ca pe viitor integrarea european s determine schimbarea unor politici ? cum ar fi generalizarea recurgerii la armata profesionist ? dar aceastea rm n aspecte functionale$ =ptiunea pentru o armat profesional n contrast cu traditia armatei populare intr n discutie oricum, fie c statul n cauz ader la 9niunea ,uropean, fie c nu$

.incolo de aspectul simbolisticii, problema adversarilor traditionali si a aliatilor traditionali nu tine nici ea de identitatea national$ Inamicii si aliatii se schimb n functie de evolutia :ocului de interese si a echilibrului de putere ntr-un mediu international el nsusi n schimbare$ Ceea ce poate face integrarea european pe terenul identittii este s determine iesirea din cultura independentei spre a se intra n cultura interdependentei si, odat cu aceasta, nlocuirea diplomatiei distributive cu diplomatia integrativ, abandonarea :ocului de sum nul n favoarea strategiei proiectelor comune, precum si ntelegerea faptului c securitatea prin multiculturalism, democratie, dezvoltare si cooperare este superioar securittii prin confruntare, dup cum geo-economia este preferabil geo-politicii$ 6entru ca o asemenea schimbare n planul identittii culturale s aib loc ntr-un timp rezonabil va fi nevoie de un program de informare si educatie public de o deosebit amploare$ >umai un asemenea program poate schimba mesa:ul ereditar la nivelul masei critice a populatiei, provoc nd tranzitia de la instinctul rzboiului (care este, de fapt, firescul biologic) la instinctul pcii$ ,ste de anticipat si chiar de dorit ca mprtsirea unei asemenea identitti ideatic-comportamentale la scara ntregii ,urope s determine o ad ncire a integrrii n domeniul politicii e&terne si de securitate comune$ %ceasta va duce la aparitia unei adevrate identitti europene de aprare, cu at t mai necesar cu c t n fata amenintrilor neconventionale pe care le poart cu sine globalizarea, problemele securittii nu pot fi rezolvate dec t n comun$ .ramatismul confruntrii n curs de desfsurare ntre lumea civilizat si terorismul globalizat probeaz o atare afirmatie$ Statele relativ mai mici si mai vulnerabile din ,uropa Central si de ,st par mai bine plasate spre a ntelege n sensul cel mai constructiv nevoia unei politici e&terne si a unei identitti de aprare europene$ Se dovedeste astfel c esential n realizarea ei este nivelul compatibilittii pe planul valorilor politice, iar nu nivelul dezvoltrii economice$ = ,urop unit dotat cu institutii politice proprii care s genereze si s gestioneze identitatea european de aprare si securitate va permite si rezolvarea relatiei transatlantice n sensul ntririi, iar nu al slbirii ei$ ,&istenta unei baze tehnologice apte a permite o echitabil mprtire a poverilor aprrii ntre %merica si ,uropa si ntelegerea, ntr-un conte&t debarasat de comple&e, frustrri si pre:udecti, a nevoii de a combate pericolele globale cu forte pe msura dimensiunilor globalizrii, vor conduce spre aceast concluzie$ Bom nia trebuie s mearg pe o asemenea cale si s sustin un asemenea curs$ 4. Identitatea national si valorile socio-politice europene /a Consiliul ,uropean de la Copenhaga ((55J) 9niunea european a luat hotr rea ca Mstatele asociate din ,uropa Central si de ,stL care doresc acest lucru, i pot deveni membre de ndat ce se vor dovedi capabile s satisfac anumite cerinte de ordin economic si politic ? MCriteriile de la CopenhagaL$ 3ndeplinirea respectivelor criterii presupune ca trile candidate s fi realizat8 a) stabilitatea institutiilor care garanteaz democratia, statul de drept, drepturile omului si respectul pentru protectia minorittilorQ b) o economie de piat functional, ca si capacitatea de a rezista presiunilor generate de competitia si de fortele pietei interne a 9niuniiQ c) disponibilitatea de a si asuma obligatiile de membru, incluz nd aderenta la scopurile uniunii politice, economice si monetareQ d) s fi creat conditiile pentru integrare prin adaptarea structurilor administrative, astfel nc t legislatia Comunittii ,uropene s fie transpus n legislatia national si implementat prin structuri administrative si legislative$ Criteriile de la Copenhaga descriu limpede MtransformrileL pe care o natiune trebuie s le sufere pentru a fi acceptat n cadrul 9niunii ,uropene$ 9nele sunt legate ? asa cum s-a artat anterior ? de dimensiunea economico-monetar a 9,$ %ltele vizeaz capacitatea de a contribui la edificarea unei politici e&terne si de securitate comune$ 6rocesul de aderare poate fi lansat, ns, doar din momentul n care sunt ndeplinite criteriile politice care descriu McompatibilitateaL trii candidate cu valorile 9,$ %cest element indic faptul c la temelia Mtuturor lucrurilorL stau valorile considerate a fi -valori europeneL si anume Mdemocratia, statul de drept, drepturile omului si respectul pentru protectia minorittilorL$ >imic altceva din procesul de integrare european nu se apropie mai mult de tema identittii nationale si respectiv, a identittii europene ' dec t valorile civico-politice care stau al baza democratiei si a drepturilor omului$ %ceste valori au fost definite n timp si istoria lor poate fi chiar istoria integrrii europene$ 3nc din (5#P, Congresul de la Saga asupra ideii europene considera ,uropa ca pe o unitate spiritual si cultural a crei esent politic rezid n promovarea drepturilor omului si a progresului economic realizabil doar prin msuri de integrare sectorial'() '(") $ C unitatea de principii civicopolitice nu poate dec t s se ntreasc n spatiul 9,, o arat elaborarea si adoptarea ? ca declaratie politic, n luna decembrie !""", la >isa a Cartei .repturilor @undamentale a 9niunii europene$ ,a va reprezenta, cel mai probabil, nucleul unei Constitutii europene cu sanse s devin legea fundamental a 9niunii$ Bom nia trebuie s se implice ? alturi de trile membre si candidate ? at t n redactarea acetei Constitutii c t si n efortul ca ea s capete valoare :uridic$

%:unsi n acest punct ne putem pune din nou ntrebarea n legtur cu ce anume s-ar putea pierde din identitatea national ca urmare a unei asemenea integrri politice4 %fecteaz, oare, integrarea politic anumite valori nationale4 S notm c valorile europene pe care le-am invocat sunt sistematizate prin codificri ale 9, form nd un sistem care cuprinde8 normele interne fiecrui stat n parte, privind drepturile omului, g ndite ca e&presie a principiului subsidiarittiiQ participarea trilor membre 9, la sistemul international de protectie a drepturilor omuluiQ instrumentele specifice elaborate n cadrul 9,$ Centrul de greutate e&tra-national al acestui sistem rezult din apartenenta tuturor trilor membre ale 9, la Consiliul ,uropei$ %cestea fiind spuse se impune s observm c Bom nia ? ca si toate celelalte tri candidate ? este ea nssi membr a Consiliului ,uropei$ 3n consecint, principiile civico-politice fundamentale Me&tranationaleL ale 9, au fost de:a asumate ? si chiar asimilate ? prin aderarea la Consiliul ,uropei$ 3n nssi Becomandarea formulat de %dunarea 6arlamentar a Consiliului ,uropei referitor la admiterea Bom niei, ca si n alte documente al Consiliului, au fost cerute anumite transformri institutionale, legislative si de atitudine care, odat operate, au fost susceptibile s modifice Mspecificul national rom nescL (e&$ introducerea institutiei Mavocatul poporuluiAombudsmanL, specific trilor nordice, dar necunoscut n ,uropa Central si =rientalQ dreptul individual de recurs la Curtea ,uropean a .repturilor =mului pentru toti cei nemultumiti de solutiile n materie pronuntate de instantele nationaleQ dezincriminarea homose&ualittii si a lesbianismuluiQ discriminarea pozitiv n problema minorittilor nationaleQ toleranta fat de sectele religioase etc$) 6rin transformarea Consiliului ,uropei ntr-o organizatie cu adevrat pan-european ? organizatie care include si @ederatia Bus ? s-au creat premisele unui proces de constructie si dezvoltare permanent a setului de valori si principii civico-politice europene pe directii convergente$ %cest proces este din ce n ce mai mult unul de sintez, iar rezultatele sale sunt cu at t mai valoroase cu c t sunt caracterizate printr-un sincretism mai accentuat$ ,l demonstreaz c nu orice traditii constituind elemente de identitate merit a fi pstrate, dup cum atest si faptul c orice popor are o contributie pozitiv de adus la patrimoniul valorilor europene$ .e asemenea, practica evolutiv a Consiliului ,uropei ? ca si cea a =SC, ? indic faptul c drepturile omului nu pot fi privite ca o dogm fr riscul alimentrii unor tendinte centrifuge n cadrul procesului european$ 6romovarea valorilor esentiale legate de conceptul drepturilor omului si care alctuiesc nucleul dur al Midentittii europeneL, trebuie s se realizeze de o manier pragmatic prin edificarea la nivel national ca si la nivel european, a unor institutii compatibile cu folosirea Mcrmizilor nationaleL reprezentate de traditiile pozitive ale fiecrei tri implicate$ Integrarea european poate s mearg spre aprofundarea directiei initiate de Consiliul ,uropei, dar nu s-i schimbe natura$ %stfel, prin mecanismul pl ngerilor la Curtea ,uropean pentru .repturile =mului, instant care ofer persoanelor fizice dreptul la remedii obtinute la nivel continental, autorittile nationale sunt controlate printr-un mecanism supranational'() '(()$ >oua Cart a .repturilor @undamentale mai face un pas n directia recunoasterii drepturilor economice si sociale ? ce pot fi completate n cadrul unei Constitutii europene ? asigur nd o codificare cu generalitate european$ %sa cum n materie de economie Bom nia va avea de optat, n cadrul unei ,urope unite, ntre un ,uro puternic si un /eu traditional dar debil, tot astfel, pe terenul valorilor civico-politice ea a trebuit s aleag ntre o civilizatie european de sintez n care va aduce tot ceea ce este mai bun si mai integrabil dintre elementele identittii sale nationale si un spatiu socio-cultural unde :ustitia era perceput n functie de con:uncturile politice, unde institutiile publice puteau interveni n viata privat si dicta inclusiv orientrile se&uale, unde membrii minorittilor erau tratati n mod diferentiat fat de membrii ma:orittii, unde pe msur ce societatea se polarizeaz e&clusii se vd lipsiti de orice beneficiu al solidarittii sociale$ Ca urmare, MtemereaL de a pierde Midentitatea nationalL prin integrare ntr-o ,urop unit, se dovedeste n general irational sauAsi artificial$ .esigur, n conditiile recunoasterii -dreptului la diversitate-, regulile de natur civico-politic necuprinse n codificarea Consiliului ,uropei si al 9niunii ,uropene vor rm ne s supravietuiasc precum parte a unei identitti nationale subsidiare$ 3n ceea ce priveste temele identitare esentialmente culturale precum limba, traditiile istorice, personalittile, specificul creatiei artistice, mentalittile de viat, ele nu se supun unui control n cadrul institutional european$ >u este mai putin adevrat, ns, c anumite tensiuni pot s apar n unele cazuri speciale$ %r fi de amintit, astfel, politicile europene n domeniul educatiei care cer ca alte popoare (n special, vecinii) s nu apar n manualele de istorie ca inamici$ 9n alt e&emplu este legat de tendinta de a limita e&ercitarea liberttilor religioase de ctre minorittile religioase pe temeiul unei MesentialittiL confesionale de un anumit fel a natiunii ma:oritare$ %semenea teme sunt ns si parte a dezbaterilor interne dintr-un anumit stat si nu doar component a procesului european$ .intr-o atare perspectiv se poate spune c identitatea national si dezbaterea cultural care o reflect se bucur n Bom nia si de suficient demnitate si de o considerabil prolificitate si de o substantial tolerant pentru ca din dinamica lor intern s se mplineasc un specific n acelasi timp si rom nesc si european$ 3n acest sens, rom nii pot sustine cu temei c au vocatia natural a europenismuluiQ c rm n nd ei nsisi pot fi, totodat, europeni$

D. Concl (ii ,uropa -cooperrilor avansateL, altfel spus, ,uropa cu !( de viteze, -avizat- de Summit-ul din decembrie de la >isa, este un cadru potrivit, desi nu neaprat ideal, pentru desfsurarea proiectului politic rom nesc$ ,ste o formul n care ,uropa ne-ar -astepta-, d nd posibilitatea celor dou proiecte - al -lor-, indispensabil conservrii stabilittii politice si pcii continentului si al -nostru-, orientat ctre o ,urop unit si de sintez - s se desfsoare n paralel$ Integr ndu-ne n zona de -geo economics- a 9,, singura n care decizia are de:a un accentuat caracter federal sau supranational, Bom nia va beneficia de implanturile de productivitate pe care liberul schimb, fondurile structurale si stabilitatea indus de calitatea de membru al 9,, le vor atrage$ .ob ndind un drept de -co-decizie- pentru zona de -geo politics- - specific pilonilor interguvernamentali ai 9, - n ceea ce priveste politica e&tern, securitatea, :ustitia si afacerile interne - Bom nia va putea s promoveze proiectul propriu de modernizare$ .up ce ,uropa unit dotat cu o suprastructur politic reprezentativ va lua fiint, Bom nia si va pstra libertatea de decizie esential n cadrul sistemului subsidiarittii globale care va realiza echilibrul ntre vechile identitti nationale si noua identitate european$ -Fomentul de ruptur se va anunta singur8 politicienii si elita rom neasc n general vor sti c nd am depsit cu totul faza n care identitatea politic national nu mai este n nici un fel pus n cauz si cnd putem deci s investim aceast identitate n cadrul unui stat federal european-'()'(!)$ ,uropa viitorului nu poate fi dec t rezultatul unui proces de unire a =ccidentului cu =rientul at t sub raportul spatiului c t si sub cel al valorilor$ 6e planul celor din urm, avansul =ccidentului nu poate fi contestat$ ,l este rezultatul unei e&periente istorice refuzate ,uropei Centrale si de ,st$ %cest avans singur nu este, ns, suficient, spre a transforma -,uropa-6iat- de astzi n -,uropa-6utere- de m ine$ 6entru a fi viabil, ,uropa unit va trebui s consacre -dreptul la diversitate- si -dreptul la solidaritate-$ %ceasta nseamn a lega concurenta cu :ustitia, eficienta cu generozitatea si respectul diversittii cu egalitatea sanselor$ 3n msura n care doresc s depseasc prin unitate actualul lor deficit de putere si insecuritatea dedus din el, natiunile europene vor fi obligate s nteleag c identitatea lor se compune din elemente negative sau obsolite, care trebuie abandonate si elemente pozitive care trebuie conservate$ (3n Bom nia, spre e&emplu, nrdcinarea principiului umanist privind respectul diversittii s-a transpus, pe planul raporturilor interconfesionale, n deschiderea bisericii ortodo&e ctre un nou tip de relatie cu catolicismul ? a se vedea n acest sens istorica nt lnire de la Ducuresti dintre 6apa Ioan 6aul al II-lea si 6atriarhul Ieoctist ? si ctre acceptarea, chiar dac fr entuziasm, a activittii cultelor neoprotestante$ %ceasta a impus schimbarea unor elemente de identitate ale ortodo&iei rom nesti, schimbare materializat n ntinerirea ierarhiei si, mai ales, n abandonarea rezervei fat de implicarea n activittile de asistent social$ 6e un alt plan, cel economic, nevoia integrrii pe piata intern european i conduce pe rom ni ctre abandonarea Mculturii improvizatieiL ? sintetizat n e&presia popular Mlas c merge si asaL ? pentru a-si asimila Mcultura rigoriiA a lucrului bine fcutL, asociat n mentalul colectiv cu =ccidentul ? conform zicalei Mlucrul bine fcut este lucru nemtescL$) /a r ndul su, 9niunea european de astzi va fi indispensabil s observe c problema ei nu este aceea de a-si transfera modelul n :umtatea estic a continentului, ci de a asista trile de acolo n constructia unor institutii compatibile, bazate pe un set mprtsit de valori si e&ecutate cu -crmizile traditiilor nationale-$ 3n ceea ce i priveste pe rom ni, ei sunt interesati s nlocuiasc o impredictibil cooperare interguvernamental n care intr mereu cu handicapuri, cu un statut cert implic nd drepturi garantate si obligatii limpede asumate$ 3n acest conte&t, Bom nia trebuie s scape de comple&ul elevului codas si s-si nsuseasc pozitia arhitectului responsabil de viitorul casei comune europene, la un loc cu ceilalti arhitecti din %pus si din Bsrit$ Ca europeni, rom nii nu risc s-si piard identitatea ci doar s rateze, prin timiditate sau miopie, sansa de a-si furi propriul destin$

[1][1] Cancelarul german, Gerhard Schroeder aprecia c dezbaterea lansat de ministrul su de externe , Josch a !ischer, re"eritoare la alegerea unui presedinte european se dovedeste a "i #o iluzie per"ect#

[$][$] Jean %onnet, & august 1'()*#here +ill be no peace in ,urope, i" the states are reconstituted on the basis o" national sovereignt- . /he countries o" ,urope are too small to guarantee their peoples the necessar- prosperit- and social developpment* /he ,uropean States must constitute themselves a "ederation .# [)][)] 0ithout %onnet1s action there +ould be no Communit- 2 3l !ederalista , %* Albertini, 1'44 [(][(] 5ezi si volumul chiar cu acest titlu editat de 6ose" 7apid, !riedrich 8ratoch+il, /he 9eturn o" Culture and 3dentit- in 39 /heor-, 7ondon and :oulder, Co, 7znne 9ienner ;ublishers, 1''< [&][&] =avid Campbell, 0riting securit-> ?nited States !oreign ;olic- and the ;olitics o" 3dentit-, %anchester ?niversit- ;ress, 1''$ [<][<] Asa cum o "ace, de exemplu, @lga Gzar"asova prin #de"inirea identittii slovace# prin opozitie la #bad slova s# or #irredentist Aungarians# Bntr2un studiu consacrat raporturilor dintre identitate si integrare> #!rom =e"ense against the @thers to the "ormulation o" its @+n 3nterests> /he Case o" Slova ia#, in ;etr =rula , Cational and ,uropean 3dentities in ,? ,nlargement , 3nstitute "or 3nternational 9elations , ;rague, $DD1 [4][4] 3ver Ce+mann, ?se o" the other> #/he ,ast# in ,uropean identit- "ormation, %anchester ?niversitz ;ress, 1''' [E][E] Aceasta de"inire a identittii europene apartine dlui 7iviu %uresan, Bn Cational and ,uropean 3dentities in ,? ,nlargement, pg* 1&(, 3nstitute "or 3nternational 9elations, ;rague, $DD1 '5)['] 7or li se adaug o nou ?nitate de plani"icare si reactie rapid '(")[1D] ;este aproape cincizeci de ani, 9oman Aerzog, presedintele de atunci al Germaniei, enunta, cu prileFul celei de a (D2a aniversri a GSociettii atlantice germaneH Imartie, 1''<J, conditiile recunoasterii GeuropeneH a noilor tri candidate la ?,> G=ecisiv este ca noile state membre s "ie democratii consolidate, care s2au debarasat de mostenirea nationalismului si au redescoperit principiile societtii deschise, ale economiei libere si ale culturii umaniste*H [11][11] Ca parte a aKuis2ului comunitar, =irectiva anti rasist a ?, devine si ea obligatorie [1$][1$] Sorin %oisa, ?n concept romLnesc privind viitorul ?niunii europene Mn Studii 3nternationale, nr* <N$DD1, ,d* ;ro, pg* (1*