Crestinismul de la origini pana la reforma

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a fcut apariia o noua religie: cretinismul. Aducnd un mesaj universal, mai presus de diviziunile naionale sau sociale, cretinismul avea sa devin religia dominanta pe ntreg cuprinsul Imperiul roman IUDEEA ROMANA in anul !" i. #r., Ideea este inclusa in provincia romana $iria. %egii Iudeii domnesc su& autoritatea proconsului roman. 'cupaia romana i-a divizat pe evrei in mai multe grupri. $aduc(eii reprezentau &ogata si influenta aristocraie preoeasca, cola&oratoare a romanilor. )ariseii erau partizanii respectrii cu strictee a *egii lui +oise. ,elotii erau adepii rezistentei armate, violente contra romanilor. -senienii erau o secta care, dezgustata de societatea din timpul ei, a preferat sa triasc in comunitati monar(ale izolate. ' componenta eseniala a iudaismului era ideea venirii unui salvator, +esia, care sa eli&ereze poporul evreu. CRESTINISMUL SI MESAJUL SAU .ucleul ntregii doctrine /doctrina reprezint pentru cretini totalitatea credinelor, a ideilor, a regulilor, care definesc o concepie a omului fata de umnezeu, fata de lume si fata de ceilali0 cretine este Iisus, pe care discipolii si l-au numit +esia /1nsul, in grecete #(ristos0. .scut in 2alestina, in anul 3 i. #r., el a fost rstignit in anul "4 d. #r. 5iata si scurta lui apariie de +esia sunt descrise de -vang(elii. Iisus nu a contestat religia evreilor, dar a ncercat sa depaseasca limitele unei comunitati umane restrnse, mesajul sau fiind adresat tuturor oamenilor. #retinismul este o religie ntemeiata pe iu&irea aproapelui si pe virututi morale. #retinilor li se promitea dup moarte viata eterna in imparatia lui umnezeu, 2aradisul. INCEPUTURILE CRESTINISMULUI #omponenta eseniala a acestei noi religii este iudaismul, care a promovat monoteismul, sperana mesianica, sistemul etic cel mai riguros e6istent atunci /cele 74 porunci0, o filozofie a istoriei / umnezeu va triumfa asupra eecului pe care omul l-a nregistrat in ncercarea lui de a aduce in istorie o epoca de aur0, si o carte sfnta /5ec(iul 8estament0, care, mpreuna cu .oul 8estament, vor constitui 9i&lia. *im&a in care s-a difuzat cretinismul a fost cea greaca, o adevrata lim&a universala antica. +omentulc(eie care a dus la distrugerea credinelor politeiste greceti a fost apariia filozofiei raionale in secolul al 5Ilea i. #r. Insa foarte curnd, filozofia nu va mai reui sa ofere o unitate spirituala a lumii greceti /cum fuseser nainte panteonul zeilor, cultul lor, marile ser&ri panelenice0. -a insasi se va diviza in diverse scoli filozofice: stoicismul/ cu detaarea sa0, epicureismul /cu individualismul si urmrirea satisfactiei personale0 si materialismul, care au influenat profund orientarea generala. -lementele prin care s-au manifestat insa afinitatile religioase intre greci si religia cretina nou aparuta au fost platonismul, cu ideea nemuririi sufletului, si stoicismul, cu ideea lumii de dincolo. #ontri&uia romanilor la constituirea noii religii a fost una special politica. -i au avut ca nimeni alii pana atunci sentimentul unitarii omenirii su& o lege universala. #uceririle romane au dus, pe de alta parte, la pierderea credinei multor popoare in propriii lor zei, instituind un model comun. RASPANDIREA CRSTINISMULUI #retinismul s-a adresat mai nti evreilor. -l s-a e6tins repede la Ierusalim, dar tot aici si-a avut primul martir, pe :tefan, ucis cu pietre de evrei. 2ersonalitatile cele mai importante care au ajutat la rspndirea cretinismului au fost 2avel si 2etru, care a convertit pentru prima data un ne-evreu, pe #ornelius, un suta roman. #onciliul de la Ierusalim din anul ;< d. #r. a decis ca noua religie sa ias din graniele ei iniiale, adresndu-se si celorlalte popoare. #retinismul devine prin aceasta o religie destincta de iudaism. #u ajutorul lui 2avel apar primele comunitati de cretini printre evrei, dar si printre greci si romani. oua acte rituale tre&uiau respectate in primul rnd pentru a fi considerat cretin : &otezul si eu(aristia / impartasania0. LUPTA CRESTINISMULUI PENTRU SUPRAVIETUIRE 9iserica a avut de infrantat circa "44 de ani pro&lema e6terna a persecuiilor /din partea statului roman0 si pe cea interna a ereziei. #auzele persecuiilor romane au fost de mai multe feluri. +ai nti politice, cci cretinii ii erau loiali lui #ristos, iar romanii #ezarului, cele doua ordini intrnd adesea in conflict. Alte cauze au fost de natura religioasa, crstinii refuznd sacrificiile pe altare si in general idolii= sociala, cretinii militnd pentru egalitate sociala, ceea ce in oc(ii aristocraiei romane constituia o adevrata revoluie= economica, fa&ricanii de idoli, pictorii, ar(itecii, preoii nefiind entuziasmai de acesta religie care le amenina mijloacele de e6istenta. 2ersecutarea cretinilor a fost att religioasa, cat si politica. 2rimul mare persecutor a fost .ero, care a

rspndit zvonul ca incendierea %omei s-ar fi datorat acestora. #a urmare a acestei acuze, crestinii au fost martirizai - au fost ucii in amfiteatrele romane, sfasiati fiind de animale sl&atice. -i au adoptat, datorita persecuiei, o viata clandestina, mutndu-si reuniunile in catacom&e. $e organizau insa temeinic, comunitatile lor fiind conduse de episcopi. 1ltima mare persecuie dateaz din "4" si a fost ordonata de mpratul iocletian. LUPTA PENTRU DOCTRINA 9iserica a tre&uit sa lupte pe de alta parte si pentru aprarea doctrinei, in special cu cei care ncercau sa m&race filozofia greaca in (aine cretine. Astfel de erezii au fost gnosticismul, mani(eismul. Acestora le-au rspuns apologeii, prin intermediul crora doctrna si-a precizat contururile, devenind mai riguroasa. -i s-au adresat evreilor sau statului roman pentru o ncetare a persecuiilor. #ei mai importani apologei cretini au fost Iustin +artirul, 8ertullian si 'rigene. #onfruntrile doctrinare au condus la necesitatea clarificrii corpului de &aza al credinei cretine, pentru aceasta episcopii ncepnd sa se reuneasc in adunri numite #oncilii. 5ocaia universala a cretinismului timpuriu IMPERIUL ROMAN DEVINE CRESTIN 2rocesul de mpcare intre 9iserica si $tatul roman a nceput cu #onstantin cel +are. )iu nelegitim al generalului #onstantiu #(lorus si al unei cretine orientale cu numele de -lena, #onstantin s-a antrenat la nceputul sec. al I5-lea in raz&oaiele pentru succesiunea imperiala. In anul "7>, naintea confruntrii militare cu +a6entius la 2odul +ilvius, #onstantin a adoptat cretinismul, ci si pentru ca dorea sa dea o noua unitate imperiului. -l s-a angajat in politica de favorizare a cretinismului, acordnd, prin -dictul de la +ilano, li&ertatea de cult noii religii. In ">3, din ordinul sau are loc primul #onciliu ecumenic al 9isericii cretine la .iceea, avnd ca scop com&aterea arianismului. In "<;, mpratul 8(eodosius face din cretinism singura religie oficiala. 8emplele sunt transformate in &iserici, iar ?ocurile 'limpice sunt suspendate. 1ltima lovitura data @ pgnismuluiA a avut loc in 3><, cnd Iustian a ordonat nc(iderea scolii de filozofie din Atena. e la acordarea li&ertatii de cult la (egemonia noii religii nu trecuser dect > secole. Imparatii cretini ncearc sa stearga urmele politeismului si sa instaureze o dogma universala. APARITIA REGURILOR DE CREDINTA Imparatii romani care au o dogma religioasa unitara pentru ntreg imperiul. #redinele si principiile noii religii sunt fi6ate acum intr-un sistem= este fi6at, de asemenea, crezul, pentru a-i recunoate si testa pe cei credincioi. ogmele nu reprezint doar norme canonice nou-aprute, ci si rezumate ale doctrinelor &i&lice majore. Aceasta este epoca de aur a 2arintilor 9isericii, care au nceput interpretarea -vang(eliilor, cel mai important dintre ei fiind Augustin /"3;-;"40. 8ot acum apare monasticismul. #ei mai mari conductori monastici au fost, in estul -uropei, 2a(omie /sec. al 5I-lea0. -i au fondat mnstiri ale cror principii conductoare erau srcia, munca si ascultarea. SUPERIORITATEA EPISCOPULUI ROMEI In ierar(ia &isericeasca, rangul de episcop este rangul suprem. -piscopul %omei castiga treptat supremaia in raport cu ceilali episcopi si ia titlul onorific de papa / papa se considera succesor al apostolului 2etru, crucificat la %oma0. up mutarea capitaliei imperiului la #onstantinopol /"440, pentru lung timp episcopul %omei a fost cea mai puternica persoana din %oma. Autoritatea sa a sporit si mai mult dup ce, in ;B!, Imperiul roman de apus s-a destrmat, aceasta intuite incarnnd rezintanta mpotriva nvlirilor &ar&are. MAREA SCHISMA DE LA 1054 -piscopii de %oma #ali6tus />7B->>> d.#0 si $tefanus />3;->3B d.#0 au fost cei dinti reprezentanti ai autoritatilor clericale care au emis pretentia primatului episcopilor de %oma, fata de restul &isericilor crestine din lume. upa parerea lor, episcopii de %oma ar tre&ui sa fie recunoscuti de intreaga lume crestina drept urmasi de jure ai apostolului 2etru, decedat la %oma. 2retentia se &azeaza pe un te6t am&iguu din Evanghelia lui Matei /7!,7C0 si anume discutia lui Isus cu apostolul 2etru in localitatea #aesarea-2(ilippi din nordul 2alestinei /azi: 9anjas, Israel0, cu ncredintarea c(eii sim&olice succesorale: Si eu iti spun: tu esti Petru /joc de cuvinte: kephas-petrus D stnca-piatra0 si pe aceasta piatra voiu zidi ecclesia mea /ecclesia D adunare, nu biserica in sensul ulterior interpretat0 /cuvntul biserica vine de la cuvntul latin basilica D templu, lacas de cult la %omani0. Am&iguitatea te6tului a constituit unul din motivele pentru care &isericile ortodocse si reformate nu au recunoscut niciodata primatul papei de la %oma. +arii teologi ai sec.>-" au acceptat, ce-i drept, rolul deose&it al apostolului 2etru la %oma, dar au pledat pentru idea egalitatii in drepturi a tuturor episcopilor din vest si a patriar(ilor din est. *a #onciliul ecumenic de la .iceea /">3 d.#.0 s-a recunoscut egalitatea celor patru episcopate si

patriar(ate din lumea crestina: %oma /Italia0, Ale6andria /-gipt0, Ierusalim /2alestina0 si Antioc(ia /8urcia0. In anul "B3 d.#. episcopul de %oma amasus I /"!!-"C; d.#.0 s-a pronuntat din nou pentru primatul episcopului de %oma, pe &aza aceluiasi argument am&iguu din -vang(elia lui +atei /7!,7C0, ridicnd de la sine putere episcopatul din %oma la rangul de Scaun Apostolic. In anul "C" d.#. s-a produs dezmem&rarea Imperiului %oman in > parti: partea de vest /cu capitala %oma0 si partea de est /cu capitala #onstantinopol0. 8itulatura Scaun Apostolic pentru episcopul de %oma a fost recunoscuta imediat de imparatul partii de vest a imperiului /8(eodosius, "C"-"<3 d.#0. -piscopul de %oma /$iricius, "C;-"<< d.#.0 a emis in consecinta Decretalia constituta, prin care a fundamentat primatul episcopilor de %oma. -piscopul *eo I /;;4-;!7 d.#0 a fost primul 2apa. Imparatul partii de vest a imperiului /5alentinians III, ;>3-;330 a confirmat oficial printr-un edict in anul ;;3 asa-zisul Primat al episcopilor de oma, dar numai pentru tarile vestice /Italia, $pania, )ranta de sud, Africa de nord0. In anul ;37, 2apa *eo I a protestat contra (otarrii #onciliului ecumenic de la #alcedon, in care episcopii de %oma si de #onstantinopol au fost egal ndreptatiti in c(estiunile religioase. upa aceasta data, a inceput lupta pentru putere si pentru impartirea sferelor de influenta si ntietate in lumea crestina intre cei > sefi ai &isericilor de vest /%oma0 si de est /#onstantinopol0, lupta continuata pna in zilele de azi. 2apa $Emmac(us /;<C-37;0 a decretat prin ordonanta !onstitutum silvestri ca detinatorii Scaunului Apostolic din %oma nu pot fi judecati si condamnati de catre oamenii o&isnuiti. 2apa Fregor I /3<4-!4;0 a e6tins influenta episcopatului de %oma si in sfera tre&urilor politice, la inceput in Italia, apoi in intreaga lume, aprofundnd si mai mult discrepanta si nentelegerile dintre &isericile de vest si de est. *a $inodul local din G(it&E /Anglia, !!;0 %oma a repetat din nou pretentia suprematiei sale fata de #onstantinopol. *a #onciliul ecumenic de la #onstantinopol din anul !C4 s-a com&atut pretentia primatului papal, o mare parte din participanti declarndu-se pentru egalitatea tuturor episcopilor si patriar(ilor. 2apa $tefan II /B3>-B3B0 a intemeiat primul stat religios din lume /Patrimonium Petri0 cu sediul la %oma, indepartndu-se prin aceasta si mai mult de &isericile de est. 1n dezacord grav intre cele > &iserici concurente /vest si est0 sa produs in anul C!", in timpul procesului intentat de &iserica catolica vestica patriar(ului estic ortodo6 2(otius. In sec.74-77 a avut loc ncrestinarea majoritatii populatiei ruse. 9iserica rusa s-a su&ordonat imediat 2atriar(atului ortodo6 de la #onstantinopol. 2apa *eo IH /74;<-743;0 si patriar(ul de #onstantinopol +ic(ael #erularius /744;-743C0 au determinat ruptura definitiva dintre cele > &iserici in anul 743;, in urma unor dezacorduri ireconcilia&ile /lupta pentru suprematie in lumea crestina, divergente teologice etc0. Aceasta ruptura a ramas cunoscuta in istorie su& numele de Marea Schisma. 9isericile de est ortodocse s-au declarat &iserici autocefale dupa Marea Schisma, patriar(ul de #onstantinopol fiind considerat de aici incolo de catre &isericile estice drept sef al &isericii ortodo6e. In anul 73C<, insa, patriar(ul &isericii ortodo6e ruse din +oscova a pretins, la rndul sau, preluarea rolului conducator al &isericilor ortodocse din intreaga lume, ceace a dus la noi complicatii. 9iserica ortodo6a recunoaste numai primele B #oncilii ecumenice crestine, respinge primatul si institutia papala, are o liturg(ie proprie si cultul icoanelor. Aceasta &iserica sustine ca e singura care ar fi pastrat nesc(im&ate dealungul secolelor dogmele, traditia, cultul si organizarea &isericii crestine, asa cum au fost in primele C secole dupa Isus. enumirea "rtodo#ie s-a impus definitiv dupa Marea Schisma din 743;. 9isericile ortodocse se conduc dupa principiul ierar(ic sinodal, alcatuind &iserici regionale, autocefale si autonome. 9iserica ortodo6a romna s-a declarat autocefala in 7C!; /in anul 7<>3 a devenit 2atriar(ie0. Luther apri !e "#a teia re$%&tei i Ger'a ia *ut(er a devenit liderul %eformei in Fermania. 8imp de cativa ani, el protestase in van condamnand faptul ca unii preoti colindau tara si vindeau IindulgenteA /certificate de iertare a anumitor pacate0 pentru &ani care se varsau apoi in visteriile nesatule ale papalitatii. *ut(er intuise foarte &ine ca o astfel de IiertareA impietrea de fapt inima oamenilor si permanentiza starea lor de pacat. 2osi&ilitatea cumpararii IindulgentelorA inc(idea oamenilor calea spre adevarata pocainta si iertare. 2icatura care a facut ca pa(arul ra&darii lui *ut(er sa dea pe afara a fost in special activitatea scandaloasa a unui calugar numit ?o(an 8etzel. )olosind un lim&aj foarte vulgar, 8etzel striga cat il tinea gura: IAm indulgente pentru orice pacat. #(iar si daca ati fi necinstit-o pe fecioara +aria, pot sa va vand iertare. 5eniti si cumparatiJA 2e data de "7 octom&rie 737B, +artin *ut(er a afisat pu&lic pe usa &isericii din Kittem&erg cele noua zeci si cinci de teze din care s-a nascut %eforma. #onflictul sau cu %oma fusese declansat. Atacand pro&lema coruptiei in doctrinele si practica &isericii catolice, *ut(er a ales sa mearga direct la radacina Ipro&lemeiA: invatatura despre mantuire si despre (arul divin. *ut(er a refuzat sa ia in consideratie ItraditiaA istorica a teologilor drept cadru de referinta si s-a ancorat

neclintit doar in te6tul 9i&liei inspirate de umnezeu prin u(ul $fant. I$ola $cripturaJA /I oar 9i&liaJA0 a devenit deviza tuturor interpretarilor, iar I$ola fideJA /I oar prin credintaJA0 a fost proclamat principiul fundamental care duce la adevarata mantuire. /$e cade sa remarcam contradictiile ireconcilia&ile dintre traditia apostolica consemnata in .oul 8estament si traditia &isericeasca aflata in continua formare. %ecent, papa 2ius al 5I-lea a declarat ca va propune &isericii invatatura ca +aria este Iimpreuna mantuitoare cu )iul ei, Isus #(ristosA. ortodo6ia insasi avea si ea in liturg(ie formula: I2rea sfanta nascatoare de umnezeu, mantuieste-ne pre noi.A0 2rin tezele sale, *ut(er s-a ridicat categoric impotriva unor institutii sacrosante ale %oman-catolicismului. -l a negat faptul ca preotii ar avea privilegii si inzestrari superioare oamenilor de rand. A declarat ca toate juramintele depuse de calugari si calugarite sunt ne&i&lice si, prin urmare, fara valoare. upa parerea lui, ar fi fost mai &ine sa fie desfintate toate sc(iturile si manastirile. A condamnat celi&atul fortat impus preotilor, iar din totalul de sapte sacramente sustinute de &iserica a declarat ca numai doua, #ina si 9otezul, au vala&ilitate &i&lica si tre&uie practicate. *ut(er insusi s-a casatorit si a dus o viata normala. (&a#ara Re)%r'ei "e &ate"te *ut(er a intentionat initial o reformare a &isericii din interiorul ei, dar ideile lui au fost mult prea radicale pentru a nu declansa un conflict desc(is cu Iierar(iaA &isericii. In 73>7, *ut(er a fost judecat inaintea ietei Imperiale la Korms si e6comunicat. #e incepuse doar ca o miscare de reforma s-a transformat intr-o fractura care se latea cu trecerea fiecarei zi. *ut(er a luat &ula de e6comunicare trimisa de 2apa *eo al H-lea si a ars-o pe treptele &isericii din Kittem&erg impreuna cu o copie a legii canonice catolice. Indemnat de regele #arol al 5-lea sa se dezica de ceea ce spusese, *ut(er a raspuns ca n-o va face decat atunci cand va fi convins de Imarturia $cripturilor.A Alti eruditi ai vremii au inceput sa i se alature lui *ut(er si sa lupte impotriva pretentiilor 9isericii %omano#atolice. )ilip +elanc(t(on, coleg cu *ut(er la 1niversitatea din Kitten&erg a devenit ideologul miscarii reformate din Fermania. ?o(anes %euc(lin din Leidel&erg a amplificat capacitatea de e6egeza a originalelor .oului 8estament prin alcatuirea unor manuale de invatare a lim&ilor greaca si e&raica. #unoasterea acestor lim&i a ingaduit multor oameni din elita -uropei sa citeasca 9i&lia in forma ei originala. e la ?o(anes 8auler din $tras&ourg s-a raspandit ideia unei Ireligii personale a inimiiA, care a fost prelucrata de *ut(er in luminoasa lui doctrina despre Ijustificarea celui pacatos prin credinta mantuitoareA, nu prin faptele *egii sau prin faptele &une prescrise de &iserica. orind sa se faca inteles mai usor de populatia Fermaniei, *ut(er s-a apucat serios de lucru si a tradus 9i&lia in lim&a germana. %eformatorii din alte tari si-au adus si ei contri&utia. -rasmus din %otterdam a pu&licat .oul 8estament in lim&a greaca si a raspandit multe din scrierile Iparintilor &isericiiA din primele trei secole ale erei crestine. *efevre dM-taples in )ranta si LuldrEc( ,Ningli in -lvetia au raspandit si ei in jur convingeri asemanatoare cu cele raspandite de *ut(er in Fermania. In Anglia, ?o(n #olet a initiat o lucrare de reforma din interiorul &isericii, facand ca &iserica Angliei sa se indeparteze din ce in ce mai mult de &iserica %omei. ?o(n #alvin a facut Feneva primul oras din lume administrat de reformati, prototip al colectivitatilor %eformate si 2res&iteriene de mai tarziu. *ut(er a desc(is calea nu doar o serie de controverse teologice, ci si o cavalcada de miscari reformatoare care au zguduit intreaga -uropa. I%eformaA a luat trei directii principale: Ilut(eranismulA, in Fermania, $candinavia si -uropa centrala= IcalvinismulA, in -lvetia, )ranta, 'landa si $cotia= IanglicalismulA, in Anglia. Intoarcerea la te6tul 9i&liei si la invataturile .oului 8estament despre Ili&ertatea de constiintaA si despre Iresponsa-&ilitatea individuala in fata justitiei divineA a dat frau li&er fortelor sociale tinute pana atunci in ro&ie de autoritatile eclesiastice. In paralel cu lucrarile de innoire din crestinism s-a produs si I%enastereaA. %einvatand propria lor valoare in oc(ii lui umnezeu, cetatenii -uropei au inceput sa se emancipeze treptat si sa ceara mai multe drepturi si li&ertati din partea conducatorilor vremii. I-ste imposi&il sa tii in ro&ie un popor care cunoaste 9i&liaA, scria un filosof al secolului HIH si evolutia de dupa traducerea 9i&liei in lim&ile vor&ite de popoarele -uropei adevereste cum nu se poate mai &ine acest principiu. Cu' au a*u " re)%r'at%rii +pr%te"ta ti,-

.umele de IprotestantiA se trage dintr-o intamplare petrecuta in ieta de la $peOer. Ierar(ii &isericii au (otarat atunci ca miscarea reformata pornita de *ut(er in Fermania tre&uie sa fie oprita si ca toti cetatenii tarii tre&uie sa se intoarca su& autoritatea &isericii %omei. +inoritatea Ilut(eranaA din ieta a alcatuit si semnat un protest formal impotriva acelui edict. *or li s-a dat pentru prima data in istorie numele de Iprotestanti.A #(inurile nasterii au tinut pentru reformatori pana dupa raz&oiul de "4 de ani prin care #arol al 5-lea a incercat sa mentina integritatea Imperiului %omano-#atolic si sa infranga opozitia care se ridicase din partea printilor din Fermania si )ranta. 2rin tratatul de pace semnat la Augs&urg in anul 7333, #arol al 5-lea a fost o&ligat sa lase fiecarui IlandA /stat0 german li&ertatea de a alege intre #atolicism si *ut(eranism. %eligia statului era inca impusa de preferintele domnitorului local, dar tratatul a dat li&ertate populatiei de a se muta pe teritoriile in care functionau principiile crestine dictate de propria lor constiinta. *a inceput, autoritatile catolice nu si-au dat seama de intensitatea %eformei si au crezut-o doar inca una din miscarile sporadice de independenta. )oarte curand insa, %oma s-a vazut neputincioasa. %eforma se raspandea ca un foc de miriste de la o tara la alta. 9iserica #atolica a incercat sa o contra&alanseze cu o miscare de reformare din interior. Intre 73;3 si 73!", #onciliul de la 8rent a lansat cateva edicte prin care se incerca corectarea a&uzurilor si revenirea la stravec(ile doctrine evang(elice. -ra insa prea putin si prea tarziu. Impinsa inainte de forte politice si culturale providentiale, %eforma a mers inainte. #ea mai importanta incercare de contrareforma a fost I$ocietatea lui IsusA, cunoscuta in istorie su& numele de miscarea Iiezuita.A -a a de&utat in 73"; cu Ignatiu de *oOola, un no&il spaniol care, dupa o cariera de soldat, a devenit calugar. 'rdinul iezuitilor a fost recunoscut de 2apa in anul 73;4. ' succesiune de papi foarte a&ili in diplomatie a inlaturat o mare parte din a&uzurile care au cauzat declansarea %eformei si i-au micsorat efectul in tarile din sudul -uropei. Astazi, miscarea crestina din -uropa de vest se afla in divizarea pe care a produs-o ing(etarea tul&urarilor de la sfarsitul secolului H5I. .i"eri#i&e +)rati&%r, %eforma a produs o intoarcere la te6tul si realitatile .oului 8estament. 2lini de entuziasm, credinciosii din &isericile reformate au a&andonat Iconventiile sociale anacronice si paganeA care-i imparteau in clerici si laici, in oameni de vita no&ila si oameni din popor. In cautarea unei noi terminologii, au ales iarasi recomandarile facute de omnul Isus in +atei >":7-7>: IAtunci Isus, pe cand cuvanta gloatelor si ucenicilor $ai, a zis: I#arturarii si )ariseii sed pe scaunul lui +oise. eci toate lucrurile pe care va spun ei sa le paziti, paziti-le si faceti-le= dar dupa faptele lor sa nu faceti. #aci ei zic, dar nu fac. -i leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat, si le pun pe umerii oamenilor. Astfel, isi fac filacteriile late, isi fac poalele vesmintelor cu ciucuri lungi /vezi si +arcu 7>:"C - Icarora le place sa um&le in (aine lungi, si sa le faca lumea plecaciuni in pieteA0= um&la dupa locurile dintai la ospete si dupa scaunele dintai in sinagogi= le place sa le faca oamenii plecaciuni prin piete si sa le zica: I%a&iJ %a&iJ 5oi sa nu va numiti %a&iJ )iindca 1nul singur este Invatatorul vostru: #(ristos, si voi toti sunteti )%A8I.A $i I8ataA /IparinteA0 sa nu numiti pe nimeni pe pamant= pentru ca unul singur este 8atal vostru: Acela care este in ceruri. $a nu va numiti I ascaliA= caci unul singur este ascalul vostru: #(ristosul. #el mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru. 'ricine se va inalta, va fi smerit= si oricine se smereste, va fi inaltat.A 2ersecutati si ucisi in masa de &iserica catolica majoritara, acesti Ifrati elvetieniA, Ifrati moravieniA, etc., n-au putut fi infranti. 5enise providential vremea anuntata profetic de umnezeu in cartea Apocalipsei ":B-7>= vremea renuntarii la ierar(iile eclesiastice, vremea marilor calatorii misionare, vremea triumfului evang(elic in tarile din nordul -uropei si in *umea .oua a continentului American. IIngerul &isericii din )iladelfia /tradus IIu&irea de fratiA - filosDiu&ire, adelfosDfrati0 scrie-i: IIata ce zice #el $fant, #el Adevarat, #el ce tine c(eia lui avid, #el ce desc(ide si nimeni nu va inc(ide, #el ce inc(ide si nimeni nu va desc(ide: I$tiu faptele tale: iata ca ti-am pus inainte o usa desc(isa, pe care nimeni n-o poate inc(ide, caci ai putina putere si ai pazit #uvantul +eu si n-ai tagaduit .umele +eu. Iata ca iti dau din cei ce sunt in sinagoga $atanei, cari zic ca sunt Iudei si nu sunt, ci mint= iata ca ii voi face sa vina sa se inc(ine la picioarele tale si sa stie ca te-am iu&it. )iindca ai pazit cuvantul ra&darii +ele, te voi pazi si -u de ceasul incercarii, care are sa vina peste lumea intreaga, ca sa incerce pe locuitorii pamantului. -u vin curand. 2astreaza ce ai, ca nimeni sa nu-ti ia cununa. 2e cel ce va &irui, il voi face un stalp in templul umnezeului +eu, si nu va mai iesi afara din el. 5oi scrie pe el .umele umnezeului +eu si numele

cetatii umnezeului +eu, noul Ierusalim, care are sa se pogoare din cer de la umnezeul +eu, si .umele +eu cel nou. #ine are urec(i, sa asculte ce zice 9isericilor u(ulA. Apoc. ":B-7"

EVALUARE
2rivita retrospectiv, perioada -vului +ediu a demonstrat ca unirea dintre $tat si 9iserica s-a dovedit dezastrouasa pentru am&ele parti. 9iserica si clericii au capatat statut preferential si su&sidii generoase din partea $tatului, dar odata cu ele au aparut si pretentiile $tatului ca 9iserica sa &inecuvinteze toate IaventurileA politice. $tatul s-a angajat sa nu promoveze in functii oficiale decat mem&rii ai 9isericii, dar aceasta a facut ca 9iserica sa fie o&ligata sa accepte in sanul ei oameni cu a&ilitati politice, dar fara nici un fel de calitati spirituale. +ai mult, $tatul si-a asumat sarcina de a e6tirpa orice invatatura sau miscare decretata de &iserica drept pagana sau incorecta. 'rice deviatie de la doctrinele oficiale au fost pedepsite cu o cruzime inimagina&ila. ezidentii au fost lic(idati fara mila si categorisiti drept Iimpotrivitori fata de #(ristos, dusmani ai adevarului si ai vietii, aliati ai diavolului si partizani ai distrugerii.A /vezi ane6a: I+arturii din vremea %eformeiA0 I%eformaA, care a fost pe langa o miscare religioasa si una cu caracter economic si politic, a declansat procesul de separare dintre $tat si 9iserica. 2rocesul s-a intins insa pe durata Iraz&oiului de treizeci de aniA, iar in acele lupte au pierit nu mai putin de 73 milioane de oameni. Fermaniei i-au tre&uit apoi >44 de ani ca sa-si refaca numarul populatiei decimate in luptele fraticide. #ontrareforma declansata de 9iserica %omano-#atolica nu a fost atat o lupta a ideilor, cat o campanie de represalii sangeroase. 'stile supuse scaunului papal au masacrat milioane de oameni in sudul )rantei si in alte teritorii plecate pe drumul %eformei. %usinea acestor masacre a fost recunoscuta prin cererea pu&lica de iertare rostita de 2apa 2aul in anul 7<<3. #um ramane insa cu Iinfaili&ilitateaA papilor care au initiat si &inecuvantat aceste crimeP Iata ce a spus LarnacQ, unul din istoricii 9isericii crestine contemporane, despre fiecare din cele trei mari ramuri ale 9isericii crestine: I.i"eri#a Ort%!%/a este crestinismul primitiv plus paginismul grec si oriental. .i"eri#a R%'a %0Cat%&i#a este crestinismul primitiv plus paginismul grec si roman. .i"eri#a Pr%te"ta ta este incercarea de a eli&era crestinismul primitiv pur de su& toate formele de paginism.A