- curs 6 -

Structura de stat
Forma de guvernamant se intelege modul de organizare a uni stat in functie de conditiile
specifice de constituire a organelor centrale ale statului, in special a organului care indeplineste functia
de sef al statului.
Cele mai frecvente si cele mai importante forme de guvernamant pe care istoria le-a cunoscut,
sunt monarhia si republica.
Monarhia forma de guvernamant in cadrul careia exercitarea atributiilor de sef al statului
revine unei persoane desemnate de regula pe baze ereditare. In diferitele variante a fost cea mai veche
si cea mai raspandita forma de guvernamant in trecut. Monarhiile pot fi grupate in doua categorii
principale:
a monarhia absoluta este forma predominanta in statele de tip istoric sclavagist si feudal, si se
caracterizeaza prin faptul ca in aceste forme de guvernamant, monarhul dispunea de puteri
.
Monarhiile absolute au fost cele mai cunoscute forme de organizare a statelor in epoca
anterioara revolutiei franceze. !bsolutismul monarhic a fost practicat pana in timpurile foarte
apropiate noua. !stfel, la inceputul secolului "", existau inca in #uropa doua imperii absolute,
respectiv Imperiul $us si cel %toman. Chiar si in zilele noastre mai exista monarhii absolute in
cateva state din !sia si !frica
b monarhia constitutionala este o forma de guvernamant in cadrul careia puterile de care
dispune monarhul sunt ingradite legal de o Constitutie. !pare in perioada revolutiilor franceze,
ca o forma impusa de burghezie pentru a pune stavila puterii absolute a monarhului prin
intermediul Constitutiei, de unde vine si numele de monarhie constitutionala.
Monarhia parlamentala dualista este o forma a monarhiei constitutionale. #s este
caracteriztica perioadei de consolidare a burgheziei care urmareste limitarea participarii aristrocratiei
funciare la conducerea statului, fara a renunta definitiv la colaborarea cu ea.
In monarhia dualista, parlamentul isi aroga unele prerogative care il situau pe o pozitie egala cu
cea detinuta de monarh. !sa de exemplu, introducerea dublei responsabilitati a ministrilor fata de
parlament si rege, a dus la instituirea controlului parlamentar asupra guvernului.
Monarhia parlamentara contemporana este intalnita azi in unele tari dezvoltate cum sunt
!nglia, &ulgaria, %landa si tarile scandinave. Mentinerea institutiei monarhice in aceste tari se explica
prin traditiile istorice si particularitatile specifice de dezvoltare a tarilor respective.
'octrina (uridica europeana afirma ca monarhia are astazi mai mult un caracter simbolic. )aptul
insa ca formal, din punct de vedere lega, monarhul mai pastreaza unele prerogative importante, cum ar
fi dreptul de dezbatere a parlamentului, dreptul de numire in functii superioare, dreptul de a refuza
semnarea unor legi, demonstreaza faptul ca el poate interveni in anumite cazuri direct in rezolvarea
evenimentelor politice pentru salvarea unei crize de regim.
Republica este forma de guvernamant in care atributiile de sef al statului sunt indeplinite de un
organ ales pe o perioada de timp determinata. )orma republicana este forma de guvernamant
preponderenta timpurilor moderne si mai ales celor contemporane.
In republica, guvernarea se infaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale.
*resedintele de republica este ales fie direct prin vot universal, fie de catre parlament. In general,
republicile sunt fie republici parlanemtare fie republici prezidentiale.
$epublica parlanemtara se caracterizeaza prin faptul ca presedintele republicii este ales de
*arlament. *resedintele are dreptul de a numai pe primul ministru din randul partidului ma(oritar care
la randul sau spune parlamentului componenta guvernului.
+uvernul aprobat de parlament, raspunde in fata acestuia. $olul presedintelui statului este din
punct de vedere al reglementarii legale, inferior celui pe care il detine parlamentul. !semenea forme de
guvernamant exista astazi in Italia, !ustria, +ermania, $,anda, etc.
$epublica prezidentiala este acea forma de guvernamant in cadrul careia presedintele are pozitie
egala cu parlamentul, fiind ales direct de catre cetatenii cu drept de vot sau de un corp electoral.
*resedintele de republica nu este subordonat parlamentului.
In republica prezidentiala, presedintele indeplineste si atributiile de sef al +uvernului. #l ii
numeste pe membrii guvernului care sunt raspunzatori numai in fata lui. -ari care au asemenea tip de
forma de guvernamant sunt ./! si marea parte a statelor !mericii 0atine.
In forma de guvernamant republicana, functia de sef de stat poate fi indeplinita fie de o
persoana, fie de un organ colegial. !ceste forme clasice a republicilor, trebuie insa privite in raport de
specificul, de particularitatile organizarii interne a fiecarui stat determinat ca atare prin dispozitiile
Constitutiei.
$epublica semiprezidentiala este acea forma de guvernamant un care presedintele participa si
conduce sedintele de +uvern si are vot deliberativ. *resedintele numeste ministri, si tot el ii destituie.
Mai exista o forma, si anume, regimul de adunare, unde cetatenii au un rol participativ ma(or in sensul
ca ei adunati intr-un numar de cel putin 122222, pot aproba acte cu caracter normativ.
*rin notiunea de structura de stat, se intelege organizarea puterii de stat in ansamblul ei in
raport cu teritoriul, si formeaza obiect de cercetare atat pentru dreptul international public cat si pentru
dreptul constitutional.
'reptul international public este interesat de cercetarea structurii de stat, indeosebi pentru
indeplinirea subiectelor raporturilor de drept international. *entru dreptul constitutional, interesul
stiintific consta in faptul ca teritoriul este o baza a organizarii puterii, ca structura de stat este
organizarea puterii in raport cu teritoriul.
*uterea de stat poate fi organizata in mod unitar pe intreg teritoriul statului sau poate avea o
organizare mai complexa in functie de conditiile istorice concrete de constituire a statului respectiv.
!ceste deosebiri stau la baza clasificarii statelor in state unitare si in state federative.
-rebuie precizat ca atunci cand se vorbeste de structuri de stat, se aminteste de state unitare sau
simple si state feudale sau compuse, uniunile personale, uniunile rurale si confederatiile fiind
inglobate categoriei de asociatii de state.
Statul unitar sau simplu, este acel statcare se prezinta sub forma unei formatiuni statale unice.
In cadrul statului unitar, puterea de stat suverana legislativa, executiva si (udecatoreasca este exercitata
si se realizeaza pe plan suprem printr-un organ legiuitor unic, un guvern unic, un organ suprem
(udecatoresc unic, fiind stabilita de asemenea si o cetatenie unica a statului. 'esi statul este unitar,
teritoriul sau este organizat pe plan local intr-un numar de unitati administrative constituite intr-o
ierarhie anumita.
'in punct de vedere istoric, statele unitare moderne au aparut de regula odata cu aparitia si
formarea natiunii 3)ranta, Italia, $omania. )aptul ca statele unitare, in special cele din #uropa
occidentala au aparut de la inceput ca state unitare nationale, a determinat pe unii autori sa afirme ca
statul unitar se poate forma numai acolo unde exista ca suport o unitate nationala indea(uns de unificata
pentru ca invelisul ei (uridic sa fie unitar.
/nele state unitare s-au format insa inainte ca popoarele de pe teritoriul statelor respective sa se
fi constituit ca natiune. !sa de exemplu, statele mari din #uropa Centrala, si de est ca Imperiul !ustro-
ungar si Imperiul $us, s-au constituit din motive de aparare anterior formarii natiunilor pe cuprinsul
teritoriului lor.
0upta pentru libertate si independenta nationala a popoarelor asuprite de catre natiunea
dominanta a constituit factorul esential care a dus la dezbinarea statelor respective, in locul lor
constituindu-se state unitare nationale. /n exemplu concludent ar fi faptul ca prin dezmembrarea
fostului Imperiu !ustro-/ngar in timpul celui de-al doilea razboi mondial, au luat nastere doua state
nationale, !ustria si /ngaria.
Cea mai mare parte a statelor contemporane sunt state unitare. .tructura unitara a statului este
conceputa pe principiul centralizarii, ea presupune un ansamblu unic de investitii si putere de control a
autoritatilor centrale asupra autoritatii locale.
*rin urmare, statul unitar are o singura Constitutie si o legislatie uniforma, o singura organizare
administrativ-teritoriala, un singur *arlament, un singur sef al statului, un +uvern unic, un singur
sistem de organizare (udecatoreasca a caror componenta se extinde pe intregul teritoriu al statului.
#xecutarea puterii din punct de vedere teoretic, presupune concentrarea acestuia ca un centru unic de
decizie.
$etinand faptul ca o structura statala unitara evoca ideea de centralizare, iar centralizarea
absoluta nu este posibila si daca ar fi posibila s-ar dovedi extrem de periculoasa, singurele colective pot
fi decondentrarea si descentralizarea.
Deconcentrarea consta in conferirea unor prerogative decizionale autoritatilor publice locale.
*rin deconcentrare, puterea centrala renunta la o parte din prerogativele sale in beneficiul unor agenti
administrativi locali, urmarind prin aceasta cu prioritate, asigurarea eficacitatii administratiei.
!gentii administrativi locali sunt de regula numiti de autoritatatea administrativa centrala si au
putere de decizie limitata si inclusiv administrativa. !utoritatile administrative centrale exercita un
control ierarhic asupra agentilor locali, avand dreptul de a reaproba suspendarea, anula sau modifica
actele emise atat pentru motive de ilegalitate cat si pentru motive de inoportunitate.
*otrivit articolului 445, punctul 4 din Constitutie, administratia publica din unitatile
administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii autonomiei locale si deconcentrarii
serviciilor publice.
*entru realizarea celor doua principii enuntate in Constitutie, sunt scoase din competenta puterii
centrale anumite probleme de interes local, ce urmeaza a fi solutionale de autoritatile locale pentru ca
ele cunosc cel mai bine realitatile politice, economice si sociale din unitatile administrative teritoriale,
precum si masurile corespunzatoare ce trebuie luate pentru solutionarea in mod operativ si eficient a
multiplelor probleme cu care se confrunta.
'escentralizarea consta in posibilitatea recunoscuta de puterea centrala colectivitatilor locale de
a adopta acte sau decizii in anumite domenii de activitate.
*rin descentralizare, sunt scoase din competenta autoritatii centrale anumite servicii publice de
interes local sau din domenii speciale de activitate si transformate in sarcina unor autoritati ale
administratiei publice locale. !ceste autoritati 3consilii locale si primari beneficiaza de o anumita
independenta fata de autoritatea centrala, si actioneaza in mod autonom.
!utonomia autoritatii administrative publice locale se bazeaza pe faptul ca aceste organisme
sunt alese si numite de puterea centrala. 'escentralizarea este o metoda de organizare si conducere
statala la fel ca si centralizarea. #a are la baza principiul potrivit caruia cei guvernati isi cunosc mai
bine interesele decat guvernantul central si pot gestiona cu mai multa eficienta resursele ce li se aloca.
#a mai presupune infiintarea unor subiecte de drept speciale, care beneficiaza de autonomie pe plan
local sau carora li se stabileste o competenta materiala in anumite domenii.