Muntele sfint al romnilor

Vlad Macarescu
Ceahlul

Despre locatia muntelui sacru al dacilor s-au tot emis ipoteze. Deocamdata cele
mai multe dovezi sunt in favoarea Ceahlaului, si asta am sa incerc sa arat in acest articol,
fara a nega alte posibile locatii si de asemenea fara a nega faptul ca numele de Kogaion
(Kogaionon) ar fi putut desemna un loc sfant in general.
Haideti sa facem niste legaturi. Deci avem o data legendele despre muntele acesta.
Cu Baba Dochia impietrita sau mormintele celor uriasi (poporul de uriasi din atatea si
atatea scrieri, n-or fi toate minciuni, nu?). e urma avem aspectul masivului in totalitate
si al pietrelor de acolo in particular, care au tot felul de forme ciudate de animale,
oameni, etc. !u le-o fi facut mama natura chiar asa pe toate acolo" e urma daca ne
gandim si la fenomenele gen piramida sau calea cerului, ca sa nu mai zic de singura
dovada scrisa despre Kogaionon, lasata de #trabon, cum ca de sub el izvoraste apa cu
acelasi nume, ce rezulta de aici? $ricum celor care nu au fost acolo le recomand din tot
sufletul, e o zona energetica e%traordinara" #au, cum scria intr-un articol domnul &uca
Dumitre' ( )oti acei care au urcat muntele Ceahlau raman cu o dorinta fierbinte in
sufletul lor, de a-l mai urca si alta data. *n fel de chemare a muntelui, ine%plicabila, pe
care oamenii au inceput sa si-o e%plice. +n urma unor anumite masuratori, s-a emis
ipoteza ca pe acest munte ar e%ista mai multe zone de iradiere energetica, avand puteri
miraculoase. )oti acei care patrund in perimetrul acestor zone, primesc o incarcatura
vitalizanta, care ii fac sa se simta bine si care le imprima dorinta de a mai veni si alta
data.,
rincipele Cantemir, in (Descrierea -oldovei,, scrisa pe la
anul ./.0, ne-a lasat urmatoarele notite arheologice despre una din cele mai importante
si mai colosale statui megalitice ale Daciei, aflata pe varful Ceahlaului'

(Cel mai inalt multe al Moldovei,, scrie dansul, (este Ceahlaul si daca acest
munte ar fi fost cunoscut poetilor vechi, el ar fi fost tot atat de celebru ca si Olimpul,
Pindul sau Pelia. Din varful sau, care se ridica la o inaltime enorma in forma unui turn,
curge un rausor cu apa foarte limpedeIn mijlocul acestui varf se vede o statuie foarte
veche, inalta de 5 stanjeni, repreentand o femeie batrana, inconjurata, daca nu ma
insel, de !" de oi, iar din partea naturala a acestei figuri femeiesti curge un ivor nesecat
de apa. Intr#adevar, este greu de a decide daca in acest monument si#a aratat cumva
natura jocurile sale, ori daca este format astfel de mana cea abila a vreunui maestru.
$tatuia aceasta nu este infipta in nici o baa, ci ea formeaa una si aceeasi masa
concreta cu restul stancii, insa de la pantece si de la spate in sus ea este libera
Probabil ca aceasta statuie a sevit odata ca idol pentru cultul paganDe alta parte, cat
de inalt este muntele acesta se poate conchide din imprejurarea ca in timpul cat cerul
este senin si soarele se inclina spre apus, acest munte se poate vedea intreg si asa de
curat de la orasul %cherman &'(ras, Cetatea %lba), departe de *" de ore, ca si cand ar fi
in apropiere. Iar pe dealurile din jur se vad urme de cai, de caini si de pasari, imprimate
in stanci, in numar asa de mare ca si cand ar fi trecut pe acolo o oaste imensa de
calareti.,
&egendele populare romanesti spun ca acest simulacru o reprezinta pe Baba
Dochia care urcandu-se in ziua de . martie cu oile la munte, a fost apucata de un ger
foarte mare pe varful Ceahlaului, unde a inghetat cu oi cu tot, iar din gheata s-a prefacut
in piatra. Dupa cum scrie 1runtescu, parte dinspre rasarit a ionului sau Ceahlaului, si
care este cea mai inalta, se numeste anaghia sau 1ecioara, iar partea dinspre apus )urnul
2utului (sau )urnurile 2udei sau 2ughei). Cuvantul panaghia in limba greaca are
intelesul de (sfanta,, si aceasta denumire ne arata ca simulacrul de pe varful Ceahlaului a
avut odata un cult public. +ntocmai ca si anaghia, este de origine greceasca si denumirea
de ion, columna, stalp.
)ot despre acest munte sfant al vechimii preistorice scria pe la anul .345 distinsul
literat al -oldovei 6h. 7sachi'
(Corabierul de pe Marea +eagra,, zice dansul, (vede piscul cel inalt al scestui
munte de la Capul Mangaliei si pana la Cetatea %lba. ,ocuitorul de pe tarmul +istrului
vede soarele apunand dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si#a iernat
turmele sale pe campii -ugeacului, se intoarce catre casa avand in vedere varful
Pionului sau Ceahlaului, intocmai precum o corabie se orienteaa dupa lumina farului
ca sa intre in port.,
Dupa cum se stie, in operele scriitorilor antici greci si latini informatiile despre
daco-geti sunt rare si fragmentare, iar ei insisi n-au lasat, cel putin din cat se cunoaste
pina acum, nimic scris despre civilizatia lor. +n aceste conditii, este dificila reconstituirea
universului lor spiritual, multe dintre aspectele acestuia ramanid in domeniul ipoteticului.
Cu toate acestea, datorita originalitatii conceptiilor morale si religioase, conceptii care au
stirnit interesul filosofilor, istoricilor, geografilor, medicilor si poetilor antici, informatiile
referitoare la acestea sunt cele mai numeroase si asa se e%plica de ce, dupa cum afirma 8.
irvan (.590), (antichitatea recunostea unanim adinca religioitate a getilor,.
+n acest conte%t, una dintre cele mai valoroase informatii privind religia daco-
getilor o gasim la Strabon (6eographia, 8++, :,4), care, dupa ce mentioneaza ca
;amol%is, la inceput mare preot si apoi zeu suprem, traia intr-o pestera inaccesibila altora
si ca annual venea la el regele pentru sfat de taina, referindu-se la muntele pe care acesta
traia, consemna ca ',pina si muntele (cu pestera) a fost socotit sfint si asa il si numesc.
!umele lui este C$67+$!$!, la fel ca al riului care curge pe linga el,.
lasarea zeilor ceresti pe virful muntilor era un fapt obisnuit si la traci, fratii
dacilor, dar si la greci, romani si celti, pentru care muntii erau salasuri ale zeilor, asa cum
a fost $limpul salasul zeilor greci si inainte de acesta $limpul divinilor pelasgi.
Dupa <. 8ulcanescu (.534), dacii se urcau pe culmile muntilor pentru a se ruga,
pentru a fi mai aprope de cer, in care credeau ca salasluiesc zeii lor, iar incintele sacre de
pe crestele muntilor au fost locuri de contact cu divinitatea, asa cum era hieropola de la
6radistea -uncelului.
Credinta intr-un zeu celest si apropierea de acesta prin urcarea rituala a muntilor a
determinat plasarea principalelor hieropole ale dacilor la virful muntelui, asa cum este
cazul 6radistei -unelului, cu renumita Sarmizegetusa, centrul sacru al dacilor, unde au
functionat mai multe temple construite din piatra dura de andezit, care a infruntat
neclintita peste doua milenii.
=udecand dupa dimensiunile blocurilor de andezit ce alcatuiesc hieropola,
perfectiunea cu care au fost lucrate si mai ales dupa distanta si diferenta de nivel de la
care au fost aduse, realizam importanta sentimentului religios la daci, pentru care nimic
nu era greu sau imposibil, cand era vorba despre religia lor.
-entionata pentru prima data de #trabon, e%istenta Kogaiononului ca munte sacru
este confirmata si din alte surse antice. 7stfel, de la !. Densusianu aflam ca poetul roman
apinius #tatius plasa -untele #fant al dacilor in apropiere de )apae, din moment ce
armatele imparatului Domitian ar fi alungat dacii de pe crestetul lui. #e stie ca, desi
invingatori in luptele din anul 33, de la )apae, romanii au facut o pace avanta>oasa pentru
daci. Cat despre ocuparea ariei sacre de catre romani avem serioase indoieli, avand in
vedere atat stilul e%agerat de laudativ al poetului la adresa imparatului, cat si totala tacere
a altor izvoare privind acest eveniment, care nu putea ramine fara rasunet in lumea
antica?
)ot din (Dacia preistorica, aflam ca Martial se referea si el la (-untele cel faimos
din tara h@perboreilor, unde zeii se legasera, cu >uramint linga altarul cel mare, sa lupte
uniti contra titanilor si unde vechii giganti asalteaza pe zeii olimpici,.
<evenind la mentiunea lui #trabon, trebuie sa recunoastem ca elementele de
identificare ale muntelui sfint sunt putine' un riu cu acelasi nume care curgea pe linga
munte si e%istenta unor pesteri, cat de cat locuibile. )inind seama de numarul celor care
si-au e%primat opinia in legatura cu amplasarea muntelui sfint al daco-getilor se
selecteaza trei masive muntoase' Ceahlaul, 6radistea -uncelului si 2ucegii. rimul care
a afirmat posibilitatea ca un munte al -oldovei sa fi fost similar $limpului grecilor a fost
domnitorul Dimitrie Cantemir si se referea la -untele Ceahlau. De asemenea, in anul
.3.:, 1abre dA$livet dupa B. apu, .550) il considera pe $rfeu (un pastor, preot si
profet, ce locuia in muntii ce (despart -oldova de )ransilvania, si ca (pe versantul
moldovenesc al Carpatilor s-a format mai tarziu traditia cunoscuta de greci a muntelui
Kogaion, adica Ceahlaul,. )ot pentru Ceahlau au optat' 8. irvan (.590), 8. 8oiculescu
(.55C) si !. si B. )icleanu (.555).
Dintre cei pentru care muntele sfint al dacilor ar fi fost -asivul 2ucegi amintim pe
!. Densusianu (.5.:) si pe 7. 2ucurescu (.553), acesta din urma, pe baza descifrarii
unei inscriptii de la <omula, considera ca #fin%ul din 2ucegi se afla pe locul unde a fost
ucis $rfeu (Koga-+-+onD Capul -agnificului).
ornind de la e%istenta hieropolei de la #amizegetusa mai multi autori (H.
Daicoviciu, .503E -. etrescu- Dimbovita si al., .55CE . )atomirescu, .55/ si altii) si-
au e%primat opinia ca 6radistea -uncelului ar fi fost Kogaiononul. <. 8ulcanescu (.534)
aminteste ca dintre muntii mirifici ai Daciei doar trei au avut hieropole' 6radistea
-uncelului, Ceahalaul si -untele 6aina si prin aceasta ar putea corespunde
Kogaiononului. +n afara acestora, e%ista si alte propuneri' -untele 6odeanu (+. Conea,
dupa <. 8ulcanescu)E 8irful Curcubeta din -untii 2ihorului (+. 2ogdan .5/0)E -untele
6ugu din -asivul 6odeanu (2erinde si &ugo>anu, .53C)E 8irful lui atru si chiar
<etezatul (+. 8ulpe, .550) si lista nu se opreste aici.
Daca ne referim la cel de-al doilea indiciu dat de #trabon, prezenta pesterilor,
atunci doar Ceahlaul, 2ucegii si 6radistea -uncelului intrunesc conditii geologice
favorabile formarii acestoraE in ceilalti munti citati, alcatuiti e%clusiv din sisturi cristaline,
pesterile fie ca lipsesc fie ca sint mici si accidentale.
rimul si cel mai important argument pleaca de la insusi numele Cogaionon.
7stfel, intr-o lucrare anterioara, !. si B. )icleanu au aratat ca pe platoul superior al
Ceahlaului, in partea sa centrala, e%ista virful 2itca 6hedeonului, ori la cateva sute de
metri spre est, de sub iatra &ata din hedeon, izvoraste piriul 6hedeonului, care mai la
vale devine +zvorul -untelui. *ltimul toponim, unicat in Carpati, poate fi citit si ca
+zvorul 6hedeonului, tinind seama ca muntele de sub care izvoraste este chiar 2itca
6hedeonului. Dupa opinia dansilor, toate aceste denumiri disimuleaza vechiul nume
Kogaionon.
Ce spune legenda lui Ghedeon
+n spri>inul acestei ipoteze a fost adusa, in primul rind, legenda lui 6hedeon din
2iblie (=udecatori, 0, 94), conforma careia +ahve s-a aratat in vis lui 6hedeon si i-a
poruncit sa distruga altarul lui 2aal si sa pune in loc altarul sau, cerere indeplinita
intocmai. 7poi, daca ne referim la aspectul ietrei &ate din 6hedeon, nici ca se poate
imagina un altar mai frumos, mai ales ca spre apus dispune de un amfiteatru natural
construit de insusi versantul estic al 2Ftcii 6hedeonului.
Btca- un cuint dac
+n oronimul 6hedeonului, remarcam mai intai originea dacica a cuvintului bitca,
apoi faptul ca daca numele acesteia ar fi venit, asa cum se afirma, de la numele unui
calugar, atunci, conform traditiei din ceahlau, ar fi trebuit, mai degraba, sa se numeasca
2itca lui 6hedeon si nu 2itca 6hedeonului, adica tot asa cum sunt alte denumiri estera
lui 8ucol, claia lui -iron, estera lui 6herman, iriul lui #ilvestru si multe altele. De
asemenea, denumirea iatra &ata din 6hedeon, care numai de numele unui calugar nu
pare a fi legata, si tot asa toponimul 1undul 6hedeonului, semnificand aria din care
izvoraste piriul cu alelasi nume.
Consideram ca o astfel de disimulare a fost facuta cu intentia vadita de a transmite
posteritatii ca Gtistaii (sacerdoti isihastrii) religiei lui !amol"is au trecut la noua religie
crestina si, in deplina cunostinta de cauza, ne-au transmis numele stravechi al muntelui,
disimulindu-l prin cea mai potrivita legenda biblica. Coe%istenta unor elemente ale
religiei stravechi, alaturi de elementele ortodo%ismului au fost remarcate inca din secolul
al H8++-lea de Dimitrie Cantemir in (Descrierea -oldovei,, in unele locuri ele persistind
pina astazi.
#n alt indiciu- toponimia din Ceahlau
+n ceea ce priveste prezenta pesterilor, dupa +. 6iurgiu (.55I) in Ceahlau se gasesc
cateva pesteri, care, asa cum o demonstreaza si toponimia (vezi e%emplele de mai sus), au
servit la adapostirea unor calugari si poate chiar ca locasuri de cult.
+n acelasi conte%t, toponimia Ceahlaului este un amestec interesant de denumiri
dacice (2itca, 2rina, Curmatura, Dochia, Durau, Detunata, stanile, &espezi, iatra,
oiana etc.) cu denumiri crestine ()oaca, anaghia, #chitul lui..., &a caune, sahastru
etc.). 7ceste consideratii toponimice se pot constitui intr-un argument de sine statator,
intrucat nicaieri pe intinsul Carpatilor, vechile denumiri dacice nu se imbina atit de bine
si de frecvent cu cele crestine.
7lt argument, legat de hidronimie, se refera la vechea denumire a #iretului,
cunoscut in 6eographia lui tolemeu cu numele de Hierasus (#fintul in lb. greaca).
)rebuie sa recunoastem ca o asftel de denumire, unica in antichitate, presupunea o
hierofanie de notorietate in bazinul sau hidrografic si Ceahlaul putea fi aceasta. +n acest
sens, avind in vedere stratificarea hidronimelor si sacralitatea riului Kogaion (6hedeon)
afluent drept al riului istrita, la rindul sau afluent drept al vechiului Hierasos, nu
e%cludem posibilitatea ca numele primului sa se fi e%tins si asupra celui de al doilea.
*n alt argument si poate cel mai important, dar de data aceasta tinind intr-o
oarecare masura de miracol, consta in faptul ca in prima decada a lunii august, la rasaritul
soarelui, umbra virfului piramidal )oaca combinata cu umbra virfului iatra Ciobanului
formeaza, timp e peste 3I de minute, o holograma naturala , gigantica, incredibila si
terifianta cu aspect de piramida perfecta, motiv pentru care am denumit-o *mbra
iramida (!. )icleanu et al. .555).
rin unicitate si maretie *mbra iramida a constituit, fara indoiala, din cele mai
vechi timpuri o autentica hierofanie si, dupa opinia noastra, constituie principalul motiv
pentru desfasurarea, in timpul aparitiei sale, in prima decada a lunii august, a #arbatorii
-untelui, o sarbatoare uraniana, cu o vechime posibila de 4.III de ani (!. si B. )icleanu,
9III) peste care s-a suprapus o sarbatoare crestina.
*n alt fenomen optic, cu care debuteaza formarea hologramei naturale a *mbrei
iramida, desi de mai scurta durata, este probabil chiar mai important decit acesta si
consta in aparitia spre vest, pentru cateva minute, a mirificei Cai a Cerului. Datorita
>ocului de lumini si umbre din primele minute ale rasaritului, umbra virfului se pierde in
adancimile cerului, astfel incat pare ca inre cer si pamint s-a deschis un imens si nesfarsit
drum intunecat marginit in stinga de un parapet luminos. $r este sigur ca aceasta sublima
cale celesta a fost observata de oamenii muntelui, in special de sacerdoti, din cele mai
vechi timpuri.
+nteresant este faptul ca spre est de Ceahlau pornea asa-numita Calea #acra (vezi
!. -iulescu, .5/3), care a>ungea la Cheile 2icului, in sud-estul orasului Chisinau, de
unde continua spre est si era marcata printr-o linie de megaliti amintita si de D. Cantemir
in Descrierea -oldovei, linie ce corespunde cu B%ampeos-ul mentionat de $erodot.
Calea Cerului este un fenomen optic de-a dreptul fascinant si absolut unic. 7sa
cum am vazut-o, ca un drum intunecat marginit de un parapet luminos, drum al carui virf
se pierdea in infinite inaltimi celeste, Calea Cerului corespunde intru totul piramidei mult
prea ascutite de pe stema Daciei, publicata in anul ./5. de <itter 8itezovic si considerata
de -.Dogaru (.55C'3I, fig.93G) ca una din stemele -oldovei.
Dupa opinia noastra, prin unicitatea si maretia lor, cele doua fenomene sucesive,
calea Cerului si *mbra iramida, au constituit hierofanii de prim ordin din cele mai vechi
timpuri si pot >ustifica nu numai #arbatoarea muntelui si caracterul de -unte #fint al
Ceahlaului, dar si Calea #acra ce pornea de la poalele estice ale muntelui, precum si
B%ampeos-ul anticilor.
*n alt element care asigura unicitatea Ceahlaului printre muntii din >ur, si, prin
aceasta, posibila sa hierofanie, il constituie morfologia muntelui' un zigurat gigantic cu
patru platforme si un virf piramidal, )oaca, situat e%centric. rin cei ..5I/ m ai sai,
Ceahlaul se ridica ma>estuos (ca un far,(+. #imionescu, .5CI) deasupra tuturor muntilor
din >ur, care nu depasesc ..:II m pe o raza de peste 0I Gm spre nord si peste .II Gm spre
sud. De asemenea, prin numeroasele sale stinci cu aspecte zoomorfe sau antropomorfe,
Ceahlaul a stimulat imaginatia locuitorilor de la poalele muntelui si a monahilor ce au
vietuit pe coclaurile sale, creatorii unor legende, unele dainuind din vremuri imemorabile.
<eferindu-se la Ceahlau, +. #imionescu (.5CI) scria' (e tot intinsul tarii nu este alt
munte mai cunoscut, mai cantat, mai din povesti, sfintit chiar de multimi?Horele din
Ceahalu la 3 august sint semnele inchinarii catre muntele cu atitea frumuseti in >urul lui
incat putea fi socotit ca sfint, iar )oaca si anaghia ca monolitele orientale inaintea carora
se prosternau cei care se inchinau #oarelui,.
Desi tot morfologic, un alt argument se leaga de virful )oaca, care reprezinta o
piramida cu baza patrata, forma de e%trema raritate in natura, cu latura avind lungimea
dubla fata de piramida lui Keops si cu unghiul pantei vestice cu doar .I diferente
comparativ cu aceeasi piramida. #a notam ca prin alcatuirea virfului )oaca dintr-un
trunchi de piramida acoperit de o piramida tesita acesta corespunde si cu iramida
<ombica din Bgipt. 7ceste stranii coincidente ne-au determinat (!.si B. )icleanu, .553)
sa consideram virful )oaca un posibil arhetip al renumitelor piramide din Bgipt si aceasta
cu atit mai mult, cu cit la numai :I Gm !B de Ceahlau, la )iroesti !eamt, in depozitele
culturii Cucuteni (C3II-::II i.Hr.), arheologii au descoperit, incizat in ceramica
neolitica, un motiv unic, reprezentind proiectia in plan a unei piramide cu baza patrata si
diagonalele si apotemele trasate cu mare precizie.
*n argument interesant il constituie si oronimul ion, numele vechi al Ceahlaului
(C. -atase, .590). &ocuitorii de la poalele muntelui il pronunta ion sau eon, or acesta
pronuntie este cu totul singulara intr-o arie in care toate cuvintele incepute cu pi se
pronunta chi.
7cest fapt a intarit convingerea ca numai o interdictie cu caracter religios a putut
permite conservarea ca atare a numelui. -ai mult, este interesant ca utilizand
seminificatia din egipteana veche a cuvintelor' piDcasa (vezi 6. <achet, .5/I) si
onDcoloana(2iblia, +esirea, ., ..) ion ar insemna Casa Coloanei, adica e%act ce par sa
reprezinte comple%ul )oaca (casa) J anaghia (coloana). #a precizam ca anaghia este o
stinca situata la nord-est de virful )oaca, are o inaltime de aproape /Im si un diamentru
de CIm, pozitie ce ii asigura unicitate in Carpati. Daca analizam comple%ul anaghia-
)oaca- iatra Ciobanului, nu e%cludem pozibilitatea ca acesta sa fi fost arhetipul
Coloanelor Cerului (Kion ouranou, ale vechilor greci) situate, dupa Homer ($diseea), pe
un munte din tara (divinilor pelasgi, si acasta cu atit mai mult cu cit !. Densusianu
(.5.:) prezenta o sela funerara din #icilia, de la &il@beu, pe care erau figurate cele trei
coloane, or coloana din centru era mai mare, asa cum este )oaca in raport cu celelalte
doua. Cit despre opinia lui !. Densusianu ca aceste trei coloane s-ar gasi in 2ucegi, avem
convingerea ca aceasta opinie se datoreaza faptului ca eruditul nostru istoric nu a avut
prile>ul sa calatoreasca pe -untele Ceahlau.
*n alt argument il poate constitui faptul ca grecii lui #trabon calatoreau frecvent
spre tarmurile ontului Bu%in, unde aveau cetati proprii, astfel incat puteau foarte bine sa
afle cu usurinta de e%istenta unui munte renumit in partea rasariteana a tarii daco-getilor.
-ai mult, conform celor afirmate de D. Cantemir, uneori, din Cetatea 7lba se putea
vedea Ceahlaul, fenomen ce nu putea sa scape grecilor locuitori antici ai cetatii. Cind
facem aceasta afirmatie ne bazam si pe faptul ca in anumite conditii meteorologice, iarna
dupa incetarea nei puternice ninsori, din blocul +nstitutului 6eologic al <omaniei, situat
in nord-vestul 2ucurestiului, uneori, poate fi vazuta o imagine fascinata a -asivului
2ucegi, care, desi situat la peste .4IGm departare, apare cu detalii incredibile, pina la
nivel de pilcuri de padure si poiene mari. 7tunci, datorita puritatii aerului si e%istentei
mai multor paturi de aer cu densitati si umiditati diferite, se produc refle%ii, refractii,
mariri si apropieri de imagini, toate impreuna generind un fenomen optic de mare raritate.
#n zigurat gigantic% incununat de un irf
Ceahlaul a atras atentia oamenilor din cele mai vechi timpuri prin apectul sau
inconfundabil, de zigurat gigantic incununat de virful piramidal )oaca, alaturi de care
stra>uieste stinca anaghiei, dar si prin contrastul frapand de altitudine fata de muntii ce il
incon>oara, fapt ce il face vizibil de la mari si foarte mari departari. Cu toate acestea,
Ceahlaul este absolut unic prin fenomenele optice ce se petrec pe virful sau la rasaritul
#oarelui, in prima decada a lunii august, cand se formeaza imaginea holografica a Caii
Cerului ce precede *mbra iramida. Consideram ca aceste fenomene au fost remarcate
inca de la sfarsitul paleoliticului, cind pe platoul muntelui e%istau locuiri sKideriene, cu
.9.III-.I.III de ani in urma. *lterior, probabil in neolitic, muntele a fost sacralizat,
simbolul piramidei patrate de la virf aparind pe ceramica cucuteniana de la )irpesti,
localitate din apropiere. robabil tot de atunci dateaza si #arbatoarea -untelui, aparitia ei
fiind legata direct de fenomenele optice amintite.
-untele sfint al dacilor, Kogaiononul, este apropiat sonor de denumirea virfului central
al muntelui, 2itca 6hedeonului, din a carui parte estica izvoraste piriul cu acelsi nume
6hedeonul, pe care este posibil sa il fi avut in vechime si 2istrita, afluent drept al
#iretului, Hierasos-ul (#fintul) anticilor, al cariu nume il >ustifica in acest mod. e baza
interpretarii legendei biblice a lui 6hedeon, consideram ca sub acest nume a fost
disimulat vechiul nume al muntelui sfint. )oponimele Ceahlaului, o interesanta si
incitanta imbinare intre dacic si crestin, pledeaza in acelasi sens.
&l doilea munte sfint al crestinatatii ortodo"e
+oanichie 2alan arata ca, dupa -untele 7thos, Ceahlaul este al doilea munte sfint
al crestinatatii ortodo%e, fapt dovedit de sustinuta activitate monahala desfasurata pe acest
munte cu cea mai bogata toponimie crestin ortodo%a din <omania. )oate acestea arata ca
aici a avut loc un transfer de sacralitate de la dacii zamol%ieni la cei crestini ortodocsi,
ceea ce impune celor e il viziteaza un respect cuvenit atitor milenii de sacralitate.
#i in final, o legenda mai putin cunsoscuta a Ceahlaului'
$e spune c. pe muntele Ceahl.u ar fi tr.it c/ndva un neam de uria0i, popor de
oameni groav de 1nal2i 0i de tari. 3i#au adus cu d/n0ii ni0te vite, un soi de bouri, cu
coarne scurte, 0i#i p.0unau toat. vara pe plaiurile muntelui, p/n. da om.tul. %tunci
coborau oamenii cu vitele lor, c.tre apus 0i mia.#i, spre 4alea 5itanului, care de
atunci 0i p/n. acum a0a 1i spune.
Dar 1ntr#o iarn., a dat 1n ei o molim. de s#au pr.p.dit b.tr/ni 0i tineri 0i bouri. %r
mai fi sc.pat doi, o fat. 0i un b.iat. %ce0tia, lu/nd pu2inii bouri ce erau feri2i de crunta
boal., s#au urcat sus 1n plaiul muntelui. 3i numai ce le#a trecut prin g/nd celor doi
tineri6 s. ridice acolo sus fiecare c/te un turn, doar i#o vedea 0i oamenii dinspre soare
r.sare. 3i a0a au tot c.rat lespei 0i st/nci7 b.iatul a ridicat un turn mai mare 0i mai lat,
iar fata unul mai mic, dup. puterile ei. Oamenii din v.i priveau mira2i cum se ridic. i
de i aceste piscuri prea m.re2e. +umai c. 1n iua 1n care 10i schimb. codrul fa2a verde,
iua de Probajini, numai ce tr.sni 1n pere2ii muntelui, nori de loat. 0i de ghea2. s#au
pr.bu0it curm/nd orice via2. pe tot cuprinsul muntelui. 3i peste ceasuri, c/nd m/ndrul
soare 0i v/nturile limpeir. h.ul, cu#n st/njen se s.ltase Ceahl.ul...
Dup. ce s#au scurs puhoaiele, oamenii din vale nemaiv./nd pe cei doi tineri uria0i 0i
nici o mi0care 1n munte, s#au urcat pe culme 0i i#au c.utat. 8ntr#un t/riu au dat de ei
turti2i sub greutatea ghe2ii. ,e#au idit morm/nt de piatr., acolo unde#i aflar.. 8n anul
cel.lalt au venit iar oamenii, tot de Probajini, 0i au adus o toac. pe care au 1n2epenit#o
acolo sus, pe v/rful cel mai 1nalt. 3i de atunci, 1n fiecare an, de iua aceea, poporul de
prin v.i 0i lunci, b.rba2i, femei 0i copii, fac o slujb. 1n sobor, cinstind morm/ntul acelor
uria0i.
3i iaca a0a, de atunci, turnului mai mare 1i ice 'oaca, iar celuilalt 1i spune Panaghia.
De sub 'oaca, printre turnuri 1n jos, acolo unde lumina#i f.r. spor, 1i jgheabul ista
fioros de#i spunem noi 5gheabul 9rie0ilor..