Sunteți pe pagina 1din 67

tefan Nedelea

LOGISTICA ORGANIZAIEI
Suport de curs ID
2013
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
LOGISTICA ORGANIZAIEI
Cuprins:
Capitou 1! L"#IS$ICA "%#ANI&A'IEI( DE)INI%E
Capitou 2! *%INCI*IILE L"#IS$ICII "%#ANI&A'IEI
Capitou 3! A+"%DA%EA SIS$E,IC- A L"#IS$ICII
Capitou .! #ES$I/NEA S$"C/%IL"%
Capitou 0! A*%"1I&I"NA%EA
Capitou 2! SE%1I%EA CLIEN'IL"%
Capitou 3! DE*"&I$A%EA
Capitou 4! $%ANS*"%$/L
dr. tefan NEDELEA
profesor uniersitar
2
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Capitou 1
L"#IS$ICA "%#ANI&A'IEI( DE)INI%E
!. Eolu"ia #on#eptului de lo$isti#%
Conceptu de ogistic5 a fost utiizat pentru pri6a dat5 7n do6eniu 6iitar(
La 7nceputu secouui 889 prin ogistic5 se 7neegeau aciunie de 6i:care :i
apro;izionare ae ar6ateor9 fiind considerat5 o co6ponent5 a artei r5z<oiuui(
=n ti6pu ceui de>a II>ea r5z<oi 6ondia9 ar6atee participante au ea<orat :i foosit
di;erse 6odee ogistice pentru asigurarea trupeor cu 6ateriaee necesare ?@ran59
ec@ipa6ente9 76<r5c56inte9 6uniieA(
/terior a 7nceput construcia unor siste6e ogistice pentru a dese6na totaitatea
structurior9 6iBoaceor :i acti;it5ior i6picate 7n desf5:urarea aciunior 6iitare(
$reptat conceptu de ogistic5 s>a eCtins :i 7n ate do6enii de acti;itate9 iar principiie
ogisticii pot fi utiizate nu nu6ai 7n aciuni 6iitare9 dar :i econo6ice9 sociae9
gu;erna6entae sau nongu;erna6entae(
E;ouia conceptua5 :i operaiona5 a ogisticii reprezint5 rezutatu acu6u5rii
eCperienei organizaiior 7n do6eniu de acti;itate 7n care funcioneaz5 :i a cuprins9 7ncepDnd
din a doua Bu65tate a secouui 889 o serie de niveluri ae e;ouiei!
coordonarea acti;it5ior ce asigur5 desf5:urarea aciunior procesuui ogistic
?transport9 depozitare9 stocare :i preucrare a co6enziorAE
regruparea personauui 7n structuri <ine definite pentru asigurarea desf5:ur5rii
procesuui ogisticE
integrarea acti;it5ior de ogistic5 pentru asigurarea utiit5ior de ti6p9 oc :i
procurare a co6enzior a un cost 6ini6E
a<ordarea strategic5 a acti;it5ior de ogistic5 pentru asigurarea co6petenei
organizaiei :i o<inerii aianeor interorganizaionae ?furnizori9 <eneficiariA :i
asigurarea a;antaBuui co6petiti;(
&. 'a#tori de influen"% asupra eolu"iei lo$isti#ii
Aciunea unor factori endogeni sau eCogeni organizaiei a infuenat dez;otarea
ogisticii( Dintre ace:ti factori de infuen5 se pot 6eniona!
aA > sc@i6<5ri ae c@etuieior de transportE
<A > asigurarea cait5iiE
cA > di;ersificarea producieiE
dA > controu stocuriorE
eA > ni;eu ;ou6uui de date :i infor6aiiE
fA > ;arietatea 6iBoaceor te@nice de cuegere9 preucrare9 trans6itere :i stocare a dateor
:i infor6aiiorE
gA > necesitatea proteciei 6ediuui a6<iantE
@A > eCtinderea aciunior de pro6o;are(
a( S#)i*+%ri ale #)eltuielilor de transport
Caracterizare!
6odific5ri ae preuui co6<usti<iiorE
di;ersificarea 6iBoaceor de transportE
3
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
identificarea :i apicarea unor noi 6etode de distri<uie(
(Distribuie = ansamblul activitilor prin care produsul sau serviciul este pus la
dispoziia consumatorilor vizai).
+( Asi$urarea #alit%"ii
Caracterizare!
incuderea unor acti;it5i de ogistic5 7n procedurie de siste6 a cait5ii conceput
dup5 standardee internaionae IS" F000! ;arianta 2000E
regDndirea acti;it5ior de ogistic5 inDnd sea6a de cerinee eCpicite :i i6picite ae
cienior pri;ind caitateaE
apicarea unor 6etode :i te@nici de asigurare a cait5ii pentru 7n5turarea sau
di6inuarea costurior cait5ii(
#( Diersifi#area produ#"iei
Caracterizare!
perfecionarea te@noogiior de producie eCistenteE
utiizarea de noi 6aterii pri6e :i 6ateriae cu propriet5i superioare ceor eCistenteE
cerine ;ariate ae cienior pri;ind oferta de produseGser;iciiE
dez;otarea cercet5rii :i a 6arHetinguuiE
co6petiti;itatea organizaiiorE
reducerea duratei de ;ia5 a produseor :i cre:terea graduui de 7nnoire a
produseorGser;iciior(
d( Controlul sto#urilor
Caracterizare!
tendina de reducere a stocurior 7n diferite faze de reaizare a produseorE
identificarea :i apicarea unor noi 6etode de gestiune a stocuriorE
utiizarea te@nicii de cacu 7n controu stocuriorE
panificarea stocurior 7n condiii de certitudine :i incertitudineE
coa<orarea 7ntre diferite co6parti6ente funcionae ae organizaiei pri;ind
deter6inarea :i controu stocurior ?apro;izionare9 6arHeting9 producie9 desfacereA(
e( Nielul olu*ului de date ,i infor*a"ii
Caracterizare!
deter6inarea zonei geografice de a6pasare a cienior :i furnizoriorE
di6ensiunea :i structura infor6aiona5 a co6enzior :i contracteor 7nc@eiate cu
furnizorii :i cienii organizaieiE
a6pasa6entu co6ponenteor structurii de producie9 a depoziteor9 a centreor de
distri<uie ae organizaiei produc5toareE
ni;eu :i structura stocurior de 6aterii pri6e9 6ateriae9 se6ifa<ricate9 co6<usti<i9
produse finiteE
6odait5ie de coa<orare 7ntre diferite acti;it5i pri;ind reaizarea cantitati;5 :i
caitati;5 a produciei(
fA 1arietatea 6iBoaceor te@nice de cuegere9 preucrare9 trans6itere :i stocare a
dateor :i infor6aiior
Caracterizare!
posi<iitatea foosirii 7n acti;it5ie de ogistic5 a unui ;ou6 i6portant de date :i
infor6aii preucrate9 ordonate9 siste6atizateE
posi<iitatea studierii cait5ii ser;iciior de distri<uie oferite cienior9 dar :i a
ser;iciior oferite de furnizoriE
identificarea9 e;auarea :i seecia furnizorior care corespund necesit5ior i6puse de
reaizarea caitati;5 a produseor sau de prestare a ser;iciiorE
.
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
cunoa:terea cantit5ii :i structurii produseor9 6ateriior pri6e9 6ateriaeor9
co6<usti<iior afate 7n depozitee organizaiei9 distri<uite cienior sau procurate de
a furnizori(
gA Necesitatea proteciei 6ediuui a6<iant
Caracterizare!
utiizarea de a6<aaBe refoosi<ie sau <iodegrada<ie rapidE
foosirea de 6ateriae :i reaizarea de produse recica<ie rezutate din producie sau
consu6E
retragerea de pe pia5 a produseor care nu respect5 standardee de caitate sau creeaz5
pro<e6e de s5n5tate pentru utiizatori(
@A ECtinderea aciunior de pro6o;are
Caracterizare!
dez;otarea acti;it5ii de 6arHeting a ni;eu organizaiei9 crearea unor co6ponente
structurae speciaizate9 seecia :i 7ncadrarea de persoane speciaizate 7n 6arHetingE
di;ersificarea aciunior de pro6o;are! pu<icitate9 pro6o;area ;Dnz5rior9 ;Dnzarea
persona5(
(Promovare = activitile prin care se informeaz consumatorii de existena unui produs
sau serviciu, li se comunic avantajele pe care le confer acesta i se convine publicul vizat
s!l cumpere.
(Publicitate = orice form pltit de prezentare nepersonal a ideilor, produselor,
serviciilor prin mijloace de informare "n mas# ziare, reviste, prorame de radio i $%.
Promovarea v&nzrilor = stimulente acordate pe termen scurt "n vederea impulsionrii
ac'iziiei sau v&nzrii unui produs(serviciu i cuprinde#
! promovarea orientat spre consumator ! prin reduceri de preuri, cupoane, premii,
concursuri)
! promovarea comercial ! include rabaturi speciale, ratuiti, prime de fidelitate,
instruire)
! promovarea orientat spre fora de v&nzare ! care se exprim prin comisioane, prime,
cadouri, concursuri.
%&nzarea personal = prezentarea oral fcut "n timpul unei discuii cu unul sau mai
muli cumprtori poteniali "n vederea realizrii unei tranzacii de v&nzare!cumprare).
preocuparea per6anent5 a conducerii pentru preg5tirea profesiona5 a personauui 7n
aciuni de pro6o;are(
-. Defini"ii ,i e.pli#a"ii
=n iteratura de speciaitate eCist5 6ai 6ute definiii :i eCpicaii ae conceptuui de ogistic5(
Astfe!
!( Logistica reprezint5 procesu ce cuprinde ansa6<u acti;it5ior i6picate 7n fuCu
produseor9 coordonarea produseor :i distri<uiei9 reaizDnd un ni;e dat a ser;iciuui9 a ce
6ai 6ic cost(
&( Logistica este un proces care const5 7n panificarea9 reaizarea :i controu fuCuui
:i stoc5rii eficiente a 6ateriior pri6e9 produseor 7n curs de preucrare9 produseor finite :i
infor6aiior coneCe9 de a punctu de origine a ce de consu69 7n scopu adapt5rii a cerinee
cientuui(
-( Logistica reprezint5 procesu de gestionare strategic5 a ac@iziion5rii9 depas5rii i
depozit5rii 6ateriaeor9 se6ifa<ricateor :i produseor finite ?a5turi de fuCurie
0
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
infor6aionae corespunz5toare acestor proceseA 7n interioru organizaiei :i a canaeor de
6arHeting9 cu scopu satisfacerii co6enzior cu cee 6ai 6ici costuri pentru organizaie(
/( Logistica 7nsea6n5 s5 eCiste o 6ui6e de 65rfuri9 s5 se :tie unde e ne;oie de ee :i
s5 fie transportate unde tre<uie a ti6p
Din defini"iile ,i e.pli#a"iile pre0entate se desprind #1tea aspe#te:
Lo$isti#a se e.pri*% printr2un pro#es spe#ifi# de a#"iuni inter#one#tate #are fa#
parte din a#tiit%"i distin#te3
4ro#esul lo$isti# #uprinde dou% flu.uri: *aterial ,i infor*a"ional ale *ateriilor
pri*e5 *aterialelor5 se*ifa+ri#atelor5 produselor finite5 seri#iilor 6n #ir#uitul
furni0or7produ#%tor7#lient 8+enefi#iar(3
S#opul lo$isti#ii este satisfa#erea ne#esit%"ilor +enefi#iarilor 8#lien"ilor( 6n #ondi"ii
de efi#ien"% ,i efi#a#itate pentru or$ani0a"ia produ#%toare3
I*pli#area *ana$erial% 6n pro#esul lo$isti# prin a#"iuni de strate$ie5 planifi#are
,i #ontrol al flu.urilor *aterial ,i infor*a"ional.

2
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Capitou 2
*%INCI*IILE L"#IS$ICII "%#ANI&A'IEI
)uncionarea corect5 :i cu succes a procesuui de ogistic5 presupune respectarea
ur65toareor principii!
asigurarea reaiei dintre ogistic5 :i strategia organizaieiE
reaizarea unei organiz5ri go<ae a ogisticiiE
;aorificarea puterii infor6aieiE
accentu pus pe resursee u6aneE
constituirea de aiane strategiceE
accentuarea perfor6aneor financiareE
sta<iirea ni;euui opti6 a ser;iciiorE
i6portana rezo;5rii detaiiorE
opti6izarea ;ou6uui de 65rfuriE
e;auarea :i dep5:irea propriior perfor6ane(
!. Asi$urarea rela"iei dintre lo$isti#% ,i strate$ia or$ani0a"iei
Coninut!
*rocesu de ogistic5 tre<uie s5 cuprind5 un ansa6<u de aciuni care decurg din
coninutu strategiei organizaiei(
Acti;it5ie de ogistic5 tre<uie sincronizate cu ceeate acti;it5i ae organizaiei 7n
;ederea o<inerii a;antaBuui co6petiti; prin pre sau ser;icii superioare(
*xemplu# +ivrarea la timp a produselor, materiilor prime, materialelor impune
coordonarea activitilor de loistic extern, v&nzare, mar,etin.
Leg5tura dintre ogistic5 :i strategia organizaiei se eCpri65 grafic astfe!
3
Cunoa:terea
strategiei
organizaiei
)or6uarea o<iecti;eor
ogistice pentru
organizaie9 pia59 cana de
distri<uie
Deter6inarea
panurior :i
progra6eor
ogistice
=6<un5t5irea sau
6eninerea
coninutuui panurior
:i progra6eor
ogistice
Specificarea
ni;euui de
perfor6an5 pe
care tre<uie s5
e ating5
panurie :i
progra6ee de
ogistic5
E;auarea
propriu>zis5 a
perfor6aneor
Sta<iirea siste6uui
de e;auare a
perfor6aneor
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
%eaia este 7n du<u sens :i specific5 infuenee dintre strategie :i ogistic5(
&. Reali0area unei or$ani0%ri $lo+ale a lo$isti#ii
Coninut!
Necesitatea 7nfiin5rii unui co6parti6ent funciona distinct care s5 coordoneze :i s5
controeze toate aciunie procesuui de ogistic5(
Sta<iirea de atri<uii :i responsa<iit5i distincte pentru toate co6parti6entee
funcionae i6picate 7n reaizarea acti;it5ior de ogistic5(
Deter6inarea reaiior eseniae 7ntre ogistic59 producie9 6arHeting9 ;Dnz5ri9 finane(
-. 9alorifi#area puterii infor*a"iei
Coninut!
/tiizarea te@noogiei infor6atice pri;ind cuegerea9 preucrarea9 trans6iterea :i
stocarea dateor :i infor6aiior 7n acti;it5ie de ogistic5(
Considerarea c5 sc@i6<urie eectronice de date :i infor6aii cu cienii :i furnizorii
pot reprezenta o surs5 de difereniere co6petiti;5 :i de cre:tere a cotei de pia5 a
organizaiei(
/tiizarea si6u5rii decizionae pentru reducerea costurior :i foosirea Isiste6eor
eCpertJ 7n uarea deciziior de ogistic5(
/. A##entul pus pe resursele u*ane
Coninut!
Asigurarea recrut5rii9 seeciei :i 7ncadr5rii de persona speciaizat 7n acti;it5ie
ogisticii(
Considerarea preg5tirii profesionae ca un ee6ent fa;orizant a 7ndepinirii corecte a
acti;it5ior de ogistic5(
%ecunoa:terea i6portanei cait5ii resurseor u6ane a organizaiior produc5toare de
c5tre furnizori :i cieni(
Cre:terea producti;it5ii 6uncii fiec5rui angaBat este considerat5 o surs5 de reducere a
costurior :i de 76<un5t5ire a ser;iciior oferite9 asigurDnd 7n acea:i ti6p cre:terea
6orauui :i a 6oti;aiei angaBaior(
:. Construirea de alian"e strate$i#e
Coninut!
*reocuparea organizaiei pentru reaizarea de reaii de parteneriat 7n acti;it5ie de
ogistic59 de o<icei pe ter6en ung9 :i care s5 fie profita<ie pentru a6<ee p5ri(
%eaiie de parteneriat se <azeaz5 pe sc@i6<uri desc@ise :i pro6pte de infor6aii9
co6unicDndu>se infor6aii financiare :i operaionae9 prognozee :i panific5rie(
%eaiie de parteneriat creeaz5 aiane strategice 7ntre cieni9 furnizori :i
transportatori9 6ergDnd pDn5 a constituirea de noi organizaii(
;. A##entuarea perfor*an"elor finan#iare
4
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Coninut!
,5surarea perfor6aneor ogisticii se <azeaz5 pe utiizarea unor indicatori de tipu
eficienei acti;eor9 ;aorii ad5ugate9 costurior(
Cunoa:terea consecineor financiare ae acti;it5ior de ogistic5 este i6portant5
pentru definirea strategiei organizaiei9 panific5rii9 progra65rii aciunior(
<. Sta+ilirea nielului opti* al seri#iilor
Coninut!
Ni;eu opti6 a ser;iciior presupune cunoa:terea ;eniturior supi6entare o<inute
prin caitate9 controu cost>profit pentru diferite ni;euri de ser;ire9 tipurie de ser;icii
oferite :i acceptate(
=6<un5t5irea ser;iciior de ogistic5 necesit5 sta<iirea ni;eurior de ser;ire care sunt
coordonate de co6parti6ente speciaizate ce tre<uie s5 asigure furnizarea 6ateriior
pri6e9 6ateriaeor necesare produciei9 oferind9 dac5 este cazu9 spriBin unit5ior de
ser;ire ae organizaiei din teritoriu(
=. I*portan"a re0ol%rii detaliilor
Coninut!
Atenia acordat5 detaiior operaiior ogistice poate deter6ina econo6ii
se6nificati;e9 iar rezo;area or tre<uie s5 se fac5 7n confor6itate cu strategia de
ansa6<u a organizaiei(
Si6pificarea operaiior ogistice9 fuidizarea acestora necesit5 ;aorificarea
cuno:tineor9 eCperienei :i creati;it5ii personauui9 dar :i preg5tirea continu5 a
acestuia(
%ezo;area detaiior 7nsea6n59 de fapt9 satisfacerea ne;oior cienior :i asigurarea
desf5:ur5rii unei acti;it5i consec;ente(
>. Opti*i0area olu*ului de *%rfuri
Coninut!
"peraiie ogistice de succes necesit5 gestionarea unitar5 a ;ou6uui de 65rfuri
transportate9 a stocurior9 a distri<uiei9 dar :i c5utarea unor 6etode de opti6izare a
acestora(
Ei6inarea <ariereor pri;ind efectuarea operaiior ogistice a ni;e internaiona :i
o<inerea de a;antaBe co6petiti;e 7n acest sens prin reaizarea de aiane strategice9
constituirea de societ5i 6iCte(
?-ariere internaionale = relementri "n domeniul vamal, cerinele impuse pentru
acceptarea mrfurilor la vam, standardele de ambalare i tarifare, controlul preurilor,
restricii politice, convertirea valutei.)
)oosirea unei tere p5ri pentru prestarea unor ser;icii de transport9 depozitare ca
6odaitate de opti6izare a ;ou6uui :i a fuCurior de 65rfuri9 dar :i de o<inere a
a;antaBuui co6petiti;(
Coectarea9 preucrarea :i 6onitorizarea infor6aiior pri;ind ;ou6u 65rfurior
co6andate9 transportate 7n interioru :i 7n eCterioru organizaiei(
!?. Ealuarea ,i dep%,irea propriilor perfor*an"e
Coninut!
"rganizaiie tre<uie s5>:i 65soare perfor6anee de ogistic5 :i s5 reacioneze
dina6ic a rezutatee o<inute( "<iecti;ee strategiei organizaiei constituie <aza
F
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
pentru sta<iirea ni;euui de perfor6an59 iar acti;it5ie de ogistic5 tre<uie s5 se
interconecteze 7n specia cu cee de 6arHeting :i producie9 cercetare>dez;otare9
;Dnzare(
Concentrarea ogisticii asupra ser;irii eficiente a cienior organizaiei9 astfe 7ncDt s5
se o<in5 un profit opti6 din strategiie de ser;ire aternati;59 iar acest ucru i6pune
ino;are(

10
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Capitou 3
A+"%DA%EA SIS$E,IC- A L"#IS$ICII
A+ordarea siste*i#%9 7n genera9 reprezint5 sta<iirea :i e;auarea ee6enteor
co6ponente ae unui do6eniu <ine precizat din care o parte sunt conectate a 6ediu
?infuenate de 6ediu :iGsau infuenDnd 6ediuA9 cDt :i a reaiior de interdependen5 dintre
ee9 prin care se asigur5 reaizarea o<iecti;eor i6picite sau eCpicite asociate(
Stru#tura siste*ului este definit5 prin descrierea do6eniuui9 a ee6enteor :i a
dependeneor interne :i eCterne(
" 6are parte a siste6eor econo6ico>sociae pot fi descrise considerDnd c5 ee6entee
or sunt acu6u5ri conectate prin fuCuri de 6aterie9 energie9 oa6eni9 6iBoace financiare :i
infor6aie(
Apicarea conceptuui de siste6 unui do6eniu <ine precizat9 indiferent de
di6ensiunea sa9 e;ideniaz5 eCistena a trei p5ri sau su<siste6e ! un su<siste6 de cuegere de
infor6aie9 un su<siste6 conduc5tor9 care preucresz5 :i genereaz5 infor6aie :i un su<siste6
condus9 care acioneaz5 confor6 6esaBuui trans6is de su<siste6u conduc5tor(
A+ordarea siste*i#% a ogisticii prezint5 cDte;a parti#ularit%"i!
A. Do*eniul de apli#are a ogisticii 7 reprezint5 co6ponentee structurae
speciaizate ?7n ogistic5A din cadru organizaiei9 sau organizaiie speciaizate 7n acti;it5i de
ogistic5( *entru tot 6ai 6ute organizaii ogistica asigur5 conectarea acestora cu cienii :i
furnizorii or9 prin inter6ediu a dou5 fuCuri interconectate! fuCu 6ateria :i fuCu
infor6aiona(
@. Ele*entele #o*ponente ae ogisticii a<ordat5 ca siste6 sunt!
acti;it5i speciaizate!
Ser;irea cieniorE
Apro;izionareE
*reucrarea co6enziorE
$ransportE
DepozitareE
#estiunea stocuriorE
,anipuarea 6ateriior pri6e9 6ateriaeor9 co6<usti<iuui9 pieseor9
se6ifa<ricateor9 ansa6<urior9 su<ansa6<urior9 produseor finiteE
Distri<uieE
A6<aare(
reaii de interdependen5 7ntre acti;it5i speciaizateE
reaii de interdependen5 7ntre acti;it5ie speciaizate :i ate acti;it5iE
fuCu 6ateriaE
fuCu infor6aiona(
11
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Acti;it5i de <az5 :i de susinere
C. Rela"iile dintre ele*entele #o*ponente
!. SER9IREA CLIENILOR
S#op! Asigurarea standardeor dup5 care ur6eaz5 s5 se desf5:oare acti;it5ie propriu>
zise de ogistic59 7n funcie de cerinee :i a:tept5rie cienior9 necesit5ie pieeor :i ni;eu
costurior pe care e i6pic5(
12
Acti;it5i de <az5 Acti;it5i de susinere
> ser;irea cienior > depozitarea
> apro;izionarea > 6anipuarea produseor
> transportu > a6<aarea
> gestiunea stocurior > acti;it5ie egate de fuCurie
> preucrarea co6enzior infor6aionae ogistice
> distri<uia
)uC infor6aiona
)uC 6ateria
)urnizor
Cient
Apro;izionare *roducie
Depozitare
#estiunea

stocurior
$ransport
,anipuare
Susinerea
produciei
A6<aare
Depozitare
#estiunea
stocurior
$ransport
,anipuare
Ser;irea cienior
*reucrarea co6enzior
Distri<uie)izic5
Canae
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Con"inut!
Cercetarea ne;oior :i cerineor cienior actuai :i poteniai9 referitoare a ni;eu
ser;iciior ogisticeE
Sta<iirea ni;euui de ser;ire ogistic5 a cienior ?ce ;a fi oferit de fir6a furnizoareA
sau diferenierea ni;euui de ser;ire 7n funcie de cerinee seg6enteor de pia5
;izateE
E;auarea percepiior cienior 7n pri;ina ni;euui de ser;ire oferit9 a decaaBuui
dintre ni;eu a:teptat de cieni :i ce efecti; oferitE
ABustarea ni;euui de ser;ire ogistic59 7n funcie de e;ouia cerineor cienior(
Rela"iile dintre ser;irea cienior :i ate acti;it5i!
> caracteristicie pieeor :i seg6enteor de pia5
;izate
> ;ou6u ;Dnz5rior
> cerinee cienior
> nu65ru cienior
> particuarit5ie concurenior
> caracteristicie cait5ii > preurie de ;Dnzare
noior produseGser;icii
> preurie :i tarifee pentru
> 6odait5ie de su<stituie
prestarea ser;iciior
a produseor sau a
> ni;eu :i cerinee
ser;iciior
contractuae
> caracteristicie cait5ii
produseor :i ser;iciior
> posi<iit5ie :i particuarit5ie
procesuui te@noogicGprestare
a ser;iciior
&. A4RO9IZIONAREA
13
Acti;it5i co6erciae
SER9IREA
CLIENILOR
Acti;it5i de cercetare>
dez;otare
Acti;it5i financiar>conta<ie
Acti;it5i de producie
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
S#op! Asigurarea procur5rii de factori de producie ?6aterii pri6e9 6ateriae9 energie9
se6ifa<ricate9 etc(A 7n cantit5ie necesare9 a caitatea sta<iit59 a ter6enee sau perioadee
oportune :i a preurie con;ena<ie9 din orice surs5 accesi<i5 :i ega59 astfe 7ncDt organizaia
s5>:i poat5 reaiza 7n ter6eni de eficien5 :i eficacitate produsee :i ser;iciie sta<iite(
Con"inut!
Identificarea :i cuantificarea ne;oior proprii :i a cererii cienior ?esti6area
;Dnz5rior9 e;auarea ;ou6uui :i a structurii produciei9 aprecierea stocuui eCistent9
sta<iirea sorti6entuui9 cantit5ior9 ter6eneor9 preurior :i a condiiior de
cu6p5rareAE
Identificarea surseor de apro;izionare prospectarea pieeor9 produseor :i ser;iciior9
ansarea cererior de co6ponente de cu6p5rat9 pri6irea :i anaiza oferteor9 7ntoc6irea
fi:eor de furnizori poteniaiAE
Contractarea :i ansarea co6enzior de apro;izionat ?aegerea furnizorior9 negocierea
:i 7nc@eierea contracteor9 trans6iterea co6enziorAE
*ri6irea :i recepia 65rfurior ?ur65rirea i;r5rior de a furnizori9 controu
respect5rii ter6eneor9 recepia i;r5rior9 ;erificarea facturior9 e;idena intr5rior9
;erificarea cait5ii 65rfurior i;rateA(
-. 4RELACRAREA COBENZILOR
S#op! Deter6inarea inter;auui de ti6p de a trans6iterea co6enzii de c5tre cient
pDn5 a pri6irea 65rfii9 sta<iirea condiiior de i;rare a 65rfurior :i a 6odait5ior de
reaizare a ser;ice>uui(
Con"inut!
Deter6inarea procedurior de pri6ire a co6enziorE
Sta<iirea 6etodeor de trans6itere a infor6aiior referitoare a co6enzi 7n cadru
co6parti6enteor funcionae i6picate din organizaieE
Definirea priorit5ior 7n preucrarea co6enziorE
Aegerea ;ariantei de onorare a co6enzii nu6ai din stocu disponi<i :iGsau direct din
procesu de producie9 dup5 finaizarea produseor(
/. TRANS4ORT
S#op! Asigurarea depas5rii 7n utiitate de ti6p :i siguran5 a factorior de producie
?6aterii pri6e9 6ateriae9 co6<usti<i9 se6ifa<ricate9 piese9 su<ansa6<e9 etc(A 7ntre sectoare
de producie ?secii9 ateiere9 ocuri de 6unc5A9 7ntre sursee de apro;izionare :i depozite9
precu6 :i a produseor finite 7ntre sectoaree de producie9 depozite sau cieni(
Con"inut:
Aegerea ceor 6ai adec;ate 6odait5i de transport ?rutier9 fero;iar9 6ariti69 aerian9
prin conducteAE
E;auarea :i seecia ofertanior de ser;icii de transport9 a care apaeaz5 fir6aE
Consoidarea transporturiorE
Sta<iirea ruteor de transportE
*rogra6area transporturior(
:. GESTIANEA STOCARILOR
1.
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
S#op! Sta<iirea 9 controu9 ;erificarea 6oduui de asigurare a cantit5ior necesare de
6aterii pri6e9 6ateriae9 co6<usti<i9 piese9 su<ansa6<e necesare continuit5ii procesuui de
producie(
Con"inut!
Ea<orarea poiticior pri;ind stocurie de 6aterii pri6e9 6ateriae :i produse finiteE
Sta<iirea 6iCuui de produse din stoc ?ponderea diferiteor articoe 7n
nu65ruGcantitatea tota5 de produse 6eninute 7n stocA9 7n funcie de contri<uia
di;erseor articoe a ;Dnz5rieGprofitu fir6eiE
Deter6inarea stocuui de siguran5 :i a ni;euui de reapro;izionare ?65ri6ea stocuui
a care se anseaz5 o nou5 co6and5 de reapro;izionareAE
Apicarea strategiei IBust>in>ti6eJ(
;. DISTRI@AIA
S#op! Asigurarea punerii a dispoziia cienior ;izai a produseorGser;iciior
soicitate(
Con"inut!
Cuprinde! distri<uia fizic5 ?care reprezint5 totaitatea operaiunior de panificare9
reaizare :i contro a fuCuui fizic a 6ateriaeor :i produseor finite de a punctee de
origine a punctee de utiizare9 7n scopu satisfacerii ne;oior cienior 7n condiii de
profita<iitateA :i canae de distri<uie ?care reprezint5 structuri organizaionae
i6picate 7n procesu asigur5rii punerii unui produs sau ser;iciu a dispoziia
cieniorAE
Dese6neaz59 7n specia9 atura te@nic5 a ;aorific5rii rezutateor unui proces de
producieE
Asigur5 satisfacerea cererii de produseGser;icii prin descoperirea unor noi seg6ente de
pia5E
*er6ite sta<iirea unor reaii de sc@i6<uri de produseGser;icii 7ntre produc5tori :i
di;er:i cieni(
<. DE4OZITAREA
S#op! Asigurarea p5str5rii :i proteB5rii 65rfurior pe ter6en ung9 te6porar9 scurt
necesare procesuui de producie sau i;r5rii c5tre consu6atorii finai(
Con"inut!
Sta<iirea necesaruui de spaii de depozitareE
Aegerea a6pasa6entuui depoziteorE
Deter6inarea nu65ruui de depozite necesareE
Sta<iirea configuraiei depozituuiE
A6pasarea 65rfurior 7n spaiu de depozitare(
=. BANI4ALAREA
S#op! Asigurarea depas5rii 6ateriior pri6e9 6ateriae9 piese9 produse finite9
6ecanizat sau nu9 7ntre diferite spaii de preucrare9 depozitare(
Con"inut!
Aegerea ec@ipa6entuui de 6anipuare ?6anuae9 6ecanizateAE
10
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
/tiizarea 7nc5rc5turior ?consoidarea unor a6<aaBe de di6ensiuni 6ici9 7ntr>o
7nc5rc5tur5 de 65ri6e 6ai 6areA prin paetizare :i containerizareE
IntroducereaGpreucrarea 6ateriaeor 7nGdin spaiu de depozitare(
>. AB@ALAREA
S#op! Crearea posi<iit5ior de proteBare a 65rfurior(
Con"inut!
*roiectarea de a6<aaBe care s5 r5spund5 cerineor proceseor de 6anipuareE
%eaizarea de a6<aaBe care s5 asigure integritatea produseor pe durate transportuui
:i p5str5riiE
Asigurarea de a6<aaBe care s5 proteBeze 65rfurie contra pierderior :i deterior5rior(

Capitou .
#ES$I/NEA S$"C/%IL"%
!. Definirea $estiunii sto#urilor
A. Defini"ie
#ES$I/NEA S$"C/%IL"% reprezint5 totaitatea aciunior de sta<iire9 contro
:i e;auare a 6oduui de asigurare a intr5rior necesare continuit5ii procesuui de
producie9 pe de>o parte9 de contro :i e;auare a produseor finite eCistente :i necesare
satisfacerii ne;oior cienior9 pe de at5 parte(
@. Cara#teristi#i
*lementele componente ae gestiunii stocurior sunt cuprinse 7n ur65toaree
categorii!
aA 6aterii pri6e9 6ateriae9 co6<usti<i9 piese9 su<ansa6<uri 7nainte de a fi
transfor6ate 7n produse inter6ediare sau finiteE
<A 6ateriae9 piese9 su<ansa6<uri inter6ediare afate 7n preucrare sau care
a:teapt5 transfor6area 7n produse finite ?7n cadru organizaiei cu aButoru
resurseor proprii sau 7ncredinate unei ate organizaii AE
cA produse finite9 preucrate sau ac@iziionate ?de pe piaa intern5 sau eCtern5A
7n ;ederea ;Dnz5riiGre;Dnz5rii
*ri6ee doua categorii sunt controate de co6parti6entee de producie9 7n ti6p ce
uti6a categorie este 7n responsa<iitatea co6parti6enteor de desfacere9 6arHeting9
ogistic5 sau 7n unee cazuri a co6parti6enteor de producie ?pentru reaizarea unor
operaii 7n co6<inaie cu ate produseA :i ad6inistrati;e(
#estiunea stocurior reprezint o necesitate9 o cerin a acti;it5ii econo6ice9 a
procesuui de circuaie a 65rfurior (
=n structura stocurior se pot resi 65rfuri nonsezoniere :i 65rfuri sezoniere9
produse ;anda<ie9 ent sau greu ;anda<ieE 65rfuri afate 7n diferite stadii ae
cicuui or de ;ia5 co6erciaeE 65rfuri destinate transfor65rii 7n produseGser;icii
:i 65rfuri necesare cieniorE 65rfuri cerute de 6od5 :i 65rfuri de6odate(
.otivaia gestiunii stocurior :i a eCistenei stocurior se spriBin5 pe ur65toaree
argu6ente!
12
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
aA Asigurarea continuit5ii acti;it5ii organizaiei pentru sincronizarea
intr5rior cu ie:irie
<A *rudena reaiz5rii acti;it5ii ca o reacie a incertitudinie 6ediuui
?econo6ic9 poitic9 sociaA dar :i a caracteruui aeator a ;iitoruui(
cA Aciuni specuati;e ae organizaiei produc5toare sau co6erciae care
p5streaz5 sau ac@iziioneaz5 cantit5i de 65rfuri care e>ar putea ;aorifica
uterior pentru o<inerea unor cD:tiguri superioare 7n i6ita pre;ederior
egae :i f5r5 a se 7nc5ca reguie concurenei oiae(
#estiunea stocurior exist 7n 6aBoritatea acti;it5ior siste6uui ogistic a
organizaiei ! depozitare9 distri<uie9 transport
/piniile pri;ind utiitatea 6eninerii stocurior sunt contradictorii !
aA perspecti;a tradiiona5 arat5 c5 stocurie sunt necesare pentru asigurarea
continuit5ii produciei :i satisfacerii cererii cieniorE
<A a<ordarea 6odern5 pune accentu pe reducerea sau 7n5turarea stocurior9
capitau in;estit 7n stocuri ar putea fi foosit profita<i 7n ate acti;it5i ae
organizaiei(
&. Rolul $estiunii sto#urilor
0olul gestiunii stocurior const5 7n!
1mbuntirea ser;iciuui ogistic pentru cieni prin asigurarea
disponi<iit5ii produseor pentru satisfacerea cererii cienior interni sau
eCterni( Ni;eu de ser;ire refect5 capacitatea organizaiei de a onora
cererea cienior :i definit prin! durata cicuui de perfor6ant5 ?inter;au
de ti6p dintre ansarea co6enzii de cient :i pri6irea 65rfii de c5tre
acestaAE nu65ru co6enzior onorateE cantitatea co6andat5(
*c'ilibrul reaiei dintre cerere :i ofert5 deter6inat de decaaBu te6pora
dintre acestea( *rodusee a c5ror cerere se concentreaz5 7ntr>un inter;a
scurt de ti6p fac necesar5 6eninerea de stocuri de c5tre produc5tori9
angrosi:ti :i detaii:ti9 7n a;ans fat5 de perioada de 6anifestare a cererii(
*roducia sezonier5 i6pic5 canaeor de distri<uie sau produc5torii pentru
a satisface cererea care se 6anifest5 7n ate perioade ae anuui(
0educerea costurior(
Diminuarea incertitudinii prin faptu c5 prezena stocurior proteBeaz5
organizaia de ;ariaiie nea:teptate pe ter6en scurt a ofertei pe pia5 :i a
preurior practicate de furnizori(
-. Clasifi#area sto#urilor
#ruparea stocurior dup5 diferite criterii este uti5 procesuui de gestiune a acestora
deoarece stocu reprezint5 cantitatea de 65rfuri eCistent5 a un 6o6ent dat ?7n 6agazine9
depozit sau pe ansa6<u organizaieiA9 fiind necesar5 atDt produciei cDt :i distri<uiei pe
lanul furnizori>apro;izionare>producie>distri<uie>cieni
=n iteratura de speciaitate cee 6ai 7ntDnite categorii tipoogice sunt ur65toaree!
aA dup5 a<ordarea te6pora5!
stoc iniial)
stoc final.
<A dup5 6odu de ocaizare sunt !
stoc la productor)
stoc "n comer)
stoc "n expediie.
13
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
cA dup5 6oti;aia constituirii!
stoc sezonier)
stoc curent.
dA dup5 rou 7n gestiunea stocurior!
stoc minim ?cantitatea cea 6ic5 pentru producie sau ;Dnzare E cantitatea de
65rfuri eCistent5 7n 6o6entu pri6irii unei co6enziAE
stoc de siuran ?cantitatea necesar5 pre;enirii ipsei stocuui datorit5
nerit6icitaii i;r5rior de a furnizori cre:terii nea:teptate a cereriiAE
stoc de recepie ?cantitatea deter6inat5 pentru a fi distri<uita cieniorAE
stoc de condiionare ?cantitatea 65rfurior care9 dup5 recepie9 pentru
stocare sau ;Dnzare necesit5 unee operaii9 cu6 sunt9 de eCe6pu! sortarea9
asa6<area9 prea6<aarea etcAE
stoc maxim ?cantitatea de 65rfuri eCistent5 dup5 apro;izionare :i care
for6eaz5 ni;eu ce 6ai ridicat a stocuuiAE
stoc de alert ?ni;eu cantit5ii de 65rfuri care s5 asigure desf5:urarea
acti;izaior organizaiei :i care este deter6inat de! durata 7ntoc6irii :i
eCpedierii co6enzii c5tre eCpeditorE durata transportuui de a furnizor a
produc5torE ti6pu necesar pentru recepionarea :i condiionarea
65rfuriorAE
stoc mediu ?constituit de 65rfurie 7n curs de preucrare :i produsee finite
p5strate9 de regu5 7ntr>un siste6 ogisticAE
stoc "n tranzit ?65rfurie afate 7n 6i:care sau 7n a:teptare9 7n 6iBoacee de
transport :i utie siste6uui ogistic pentru satisfacerea cereriiAE
stoc ciclic sau de baz ?necesar pentru a satisface cerea 6edie 7n perioada
dintre dou5 co6pet5ri succesi;e ae stocuuiA(
eA dup5 participarea a procesu de circuaie a 65rfurior!
stoc activ ?cantitatea de 6arf5 atras5 consu6at5 care asigur5 continuitatea
produciei :i a desfaceriiA
stoc pasiv ?cantitatea r56as5 dup5 producie sau desfacere :i care de;ine
acti;5 7n ur65toru proces sau cicu econo6icA
14
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
%eaia dintre diferite categorii de stoc :i ti6pu de deter6inare se reprezint5 grafic
astfe ?figura 1A!
1F
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Ate reaii posi<ie !
S$"C ,INI, K S$"C DE SI#/%AN'-L
K S$"C DE %ECE*'IE L
K S$"C DE C"NDI'I"NA%E
I6portana casific5rii stocurior pentru ogistic5 se eCpri65 prin cDte;a aspecte!
a<sor<irea fuctuaiior pe ter6en scurt ae cererior pentru distri<uieE
reacie a fuctuaiie din producie :i distri<uie ?nerit6icitate9 7ntreruperi9
stagn5ri9 ;ariaii ae procesuui de producie etcAE
reaizarea circuaiei per6anente a 65rfurior pe anu furnizor>apro;izionare>
producie>distri<uie>cientE
ec@ii<rarea cererii cu ofertaE
asigurarea posi<iit5ior de aegere 7n co6eru cu ridicata :i cu a65nuntuE
anaiza procesuui de distri<uie 7n ;ederea adapt5rii a 6utaiie pieeiE
cunoa:terea posi<iit5ior de for6are a stocurior cu i6portan5 strategic5
coordonate :i controate de structuri gu;erna6entaeE
identificarea cauzeor posi<ie decan:5rii unor dezec@ii<re 7n desf5:urarea
acti;it5ii econo6ice ?prin stocu de aert5AE
sta<iirea posi<iit5ior de ic@idare a 65rfurior greu ;anda<ie(
/. Costurile $enerate de sto#uri
Costurie generate de stocuri sunt de ur65toaree cateorii!
> costuri de ac'iziionare)
! costuri de meninere a stocurilor)
! costuri datorate rupturilor de stoc.
=n procesu de sta<iire a poiticii organizaiei 7n do6eniu stocurior9 este necesar5
considerarea reaiior confictuae dintre aceste categorii de stocuri ?figura 2A( De
eCe6pu 9 o<iecti;u de reducere a costurior de 6eninere a stocurior poate deter6ina o
cre:tere a frec;enei rupturior de stoc9 iar sc5derea costurior de ac@iziionare a 65rfurior
prin reducerea nu65ruui co6enzior poate a;ea ca efect cre:terea costurior de 6eninere
a stocurior(
Costurile de a#)i0i"ionare sunt cee asociate efectu5rii co6enzior9 7n ;ederea
cre5rii sau co6pet5rii stocurior( Co6ponentee acestei categorii de costuri sunt
ur65toaree! costu seeciei ;Dnz5toruui :i negocierii9 costu for6u5rii co6enzii :i
trans6iterii ei a furnizor?prin po:ta casic5 sau 6iBoace eectroniceA9 costu transportuui
co6enzii ?7n cazu cDnd c@etuieie de transport nu sunt incuse 7n preu 65rfuriorA9
costurie de recepie :i de 6anipuare a 6ateriaeor a punctua de pri6ire a produseor(
/nee costuri de ac@iziionare nu ;ariaz5 7n funcie de 65ri6ea co6enzii( Atee9 cu6
sunt costurie de transport sau 6anipuare9 depind de cantitatea de 65rfuri cu6p5rate(
20
)igura 1( %eaiie dintre costuri
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
)igura 2( E;ouia costurior generate de stocuri9 7n funcie de cantitatea
co6andat5
=n raport cu ;aoarea 65rfurior cu6p5rate9 ni;eu costurior de ac@iziie ;ariaz5
de a o organizaie a ata( *e piaa francez59 de eCe6pu9 acest ni;e s>a situat 7ntre 190M
:i .90M a sfDr:itu anior NF0(
Costurile de *en"inere a sto#urilor sunt deter6inate de p5strarea 65rfurior o
anu6it5 perioad59 pDn5 7n 6o6entu soicit5rii or de c5tre cienii interni sau eCterni ai
organizaiei( Aceste costuri sunt reati; proporionae cu ;ou6u 6ediu de 65rfuri
deinute 7n stoc( *rincipaee co6ponente ae costurior de 6eninere a stocurior sunt
considerate!
#osturile finan#iare. Se refer5 a costu capitauui in;estit 7n stocuri( Sta<iirea
costurior financiare ia 7n considerare rata do<Dnzii :i costu de oportunitate(
Deter6inarea eCact5 a costurior financiare are un caracter reati; su<iecti;( =n
ti6p ce unee organizaiie utiizeaz5 costu 6ediu a capitauui9 atee foosesc
rata de renta<iitate a in;estiiior pe care :i>au propus s5 o reaizeze(
#osturile de depo0itare( Sunt deter6inate de p5strarea 65rfurior 7n spaii de
depozitare pri;ate sau pu<ice (In cazu 7nc@irierii de spaii in depozite pu<ice9
tarifee de stocare se percep9 de regu59 7n funcie de suprafaa foosit5 ?7n 62A sau
;ou6u de depozitare ?in 63A utiizat9 pe una( =n situaia unui depozit propriu9
costurie de depozitare pentru un anu6it produs9 se cacueaz5 prin repartizarea
costurior de eCpoatare egate de spaiu de depozitare9 7n funcie de cantitatea
6eninut5 7n stoc( Costurie de eCpoatare se co6pun din costu energiei eectrice
:i ter6ice9 a6ortizarea c5dirii depozituui :i ec@ipa6enteor foosite etc(
#osturile de asi$urare( *rotecia contra riscurior datorate incendiuui9 furtunii sau
furtuui i6pic5 pata unor costuri de asigurare( ,5ri6ea or depinde de
di6ensiunie stocuui de care dispune organizaia(
#ostul deterior%rii ,i u0urii *%rfurilor. *e parcursu p5str5rii 7n spaiie de
depozitare9 65rfurie se pot deteriora fizic sau uza 6ora9 de;enind ne;anda<ie(
21
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Esti65rie referitoare a costurie asociate deterior5rii :i uzurii consider5
ur65toaree co6ponente! pierderea de ;aoare 7nregistrat5 de produs9 costu
operaiunior de re6ediere a produsuui :i costu procur5rii unui produs si6iar de
a o at5 unitate a organizaiei(
Cercet5rie referitoare a structura costurior totae de 6eninere a stocurior au
ar5tat c5 cea 6ai i6portant5 pondere re;ine adesea costurior financiare9 care
aBung pDn5 a 42M( Deprecierea fizic5 :i uzura 6ora5 pot reprezenta 1.M din
costurie de 6eninere a stocurior9 costurie pri;ind spaiu :i 6anipu5rie 3920M9
taCee de proprietate 0900M 9 iar costu asigur5rii 0920M(Confor6 unor cercet5ri
efectuate pe piaa francez59 7n raport cu ;aoarea 6edie a stocurior9 ni;eu
costurior de 6eninere a stocurior a ;ariat a finee anior NF09 7ntre 20M :i .0M(
Costurile datorate rupturilor de sto# sunt o categorie distinct5 a costurior
generate de stocuri fiind deter6inate de a<sena produseor din stoc9 7n 6o6entu
soicit5rii or de cieni( /nee costuri din aceast5 categorie pot fi cuantificate cu
u:urin59 7n ti6p ce atee nu pot fi 65surate cu acuratee(
Co6ponentee principae sunt ur65toaree !
a. #ostul 1n0%rii pierdute. Cientu confruntat cu o ruptur5 de stoc a ni;eu
organizaiei ;Dnz5toare poate decide s5 anueze co6anda9 7n oc s5 o a6Dne pDn5 7n
6o6entu 7n care produsu dorit de;ine disponi<i (Costu pe care 7 genereaz5 pentru
furnizor a<sena produseor este pierderea profituui pe care ar fi putut s5 7 o<in5 7n
condiiie efectu5rii tranzaciei(
+. #ostul pierderii loialit%"ii #lien"ilor. Efectu co6enzior neonorate datorit5 rupturior
de stoc poate fi reorientarea paria5 sau tota5 a cienior spre ai furnizori( Aceast5
consecin5 este ;izi<i5 7n specia 7n cazu produseor care nu se difereniaz5 de oferta
furnizorior concureni( Costu suportat de furnizor este deter6inat de pierderea
;Dnz5rior ;iitoare pe care e>ar fi reaizat 7n cazu continu5rii a acea:i ni;e a
reaiior cu cienii afectai de rupturie de stoc(
#. #ostul unei noi #o*en0i. =n cazu cDnd cientu nu anueaz5 co6anda9 furnizoru
reaizeaz5 ;Dnzarea a un 6o6ent uterior9 cDnd produsu de;ine disponi<i(
)urnizoru suport5 7ns5 o serie de c@etuiei supi6entare9 datorate preucr5rii
co6enzii9 precu6 :i operaiunior de transport :i 6anipuare care sunt 6ai
costisitoare 7n cazu efectu5rii or prin canae diferite de cee uzuae(
*oitica referitoare a stocurie de 65rfuri tre<uie s5 fie definit5 7n funcie de costurie
corespunz5toare di;erseor ni;euri de ser;ire a cienior( Interdependenee dintre cee
trei categorii de costuri generate de stocuri ?costurie de ac@iziionare9 costurie de
6eninere :i costurie rupturior de stocA i6pun 6ini6izarea costuui tota asociat o<inerii
ni;euui int5 de ser;ire9 7n ocu 6ini6iz5rii costurior din fiecare categorie(
:. 'a#torii de influen"% asupra *%ri*ii ,i dina*i#ii sto#urilor
Asupra 65ri6ii :i dina6icii stocurior infueneaz5 o serie de factori! econo6ici9
te@nici9 poitici9 geografici etc( Cunoa:terea :i aprecierea acestor factori de c5tre gestiunea
stocurior prezint5 i6portan5 pentru asigurarea perfor6anei organizaiei(
Dintre factorii de infuen5 cei 6ai importani sunt ur65torii !
a. 9olu*ul5 stru#tura 1n0%rilor ,i $radul de #o*ple.itate sorti*ental al ofertei
de *%rfuri
Caracterizare!
reaia este direct proporiona5E
prezint5 i6portan5 7n faza de dez;otare a cicuui de ;ia5 a produsuuiE
cre:terea stocurior 7n ceeate faze din cicu de ;ia5 a produsuui reprezint5 o
situaie defa;ora<i5 pentru organizaie ca ;Dnzare a cre:terii costurior(
22
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
+. 're#en"a #ererii
Caracterizare!
reaia este9 7n genera9 direct proporiona5E
eCistena 65rfurior 7n stoc ;ariaz5 7n funcie de tipu cererii ?curent59
periodic59 rar5A(
Atfe9 ni;eu stocurior ;ariaz5 de a o zi sau cDte;a zie 7n cazu 65rfurior cu
cerere curent59 pDn5 a s5pt56Dni sau uni 7n cazu 65rfurior cu cerere 6ai rar5 sau
ocaziona5(
#. Nielul resurselor *ateriale ,i finan#iare ale or$ani0a"iei
Caracterizare!
reaia e direct proporiona5E
depinde de capacit5ie de producie9 65ri6ea depoziteor :i a 6agazineor de
desfacereE
65ri6ea resurseor financiare condiioneaz5 atDt di6ensiunea stocurior cDt :i
nu65ru inter;aeor de apro;izionare(
d. Distan"a dintre furni0or ,i produ#%tor
Caracterizare!
deter6in5 i6ita 6ini65 a stocuui :i inter;aee de apro;izionareE
concentrarea :i speciaizarea produc5torior acioneaz5 asupra cre:terii
distaneor prin identificarea unor noi furnizori :i condiioneaz5 astfe9
65ri6ea stocurior(
e. Se0onalitatea produ#"iei
Caracterizare!
condiioneaz5 65ri6ea stocurior :i rapiditatea apro;izion5riiE
deter6in5 6eninerea stocurior pe inter;ae de ti6p 6ari ?uneori c@iar de un
anA

23
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Capitou 0
A*%"1I&I"NA%EA
!. Definire
Defini"ie:
Aproi0ionarea ?nu6it5 7n unee ucr5ri de speciaitate procurare9 cu6p5rare sau
ac@iziieA reprezint5 una din acti;it5ie i6portante ae siste6uui ogistic a organizaiei :i are
ca scop deter6inarea :i o<inerea de 6aterii pri6e9 6ateriae9 se6ifa<ricate9 produse finite9
co6<usti<i9 energie9 co6ponente de 7ntreinere reparaii eCpoatare9 ec@ipa6ente de
producie ?6a:ini9 utiaBe9 instaaiiA sau de <irou :i ser;icii necesare pentru desf5:urarea
proceseor de reaizare a produseor sau de prestare a ser;iciior(
Cara#teristi#i:
"<iectu apro;izion5rii > 6aterii pri6e9 6ateriae9 se6ifa<ricate9 etc( > poart5
denu6irea de furnituri sau co6ponente de apro;izionat(
Desf5:urarea apro;izion5rii ne#esit%! ea<orarea unor decizii pe ter6en 6ediu :i ung9
considerarea furnizorior ca parteneri9 asigurarea cait5ii prescrise9 persona
speciaizat9 integrarea acti;it5ii 7n procesu de reaizare a produseor sau de prestare a
ser;iciior(
Apro;izionarea presupune o<inerea 6ateriior pri6e9 6ateriaeor9 se6ifa<ricateor9
etc( necesare desf5:ur5rii procesuui de producie sau de prestare a ser;iciior9
funda6entat5 ?tip9 caitate9 cantitate9 durat5A9 cu un ni;e a preurior de ac@iziie
considerat accepta<i pentru organizaie :i o seecie atent5 a surseor de o<inere(
2.
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
"<iecti;ee apro;izion5rii sunt considerate! asigurarea a 6o6entu potri;it a
6ateriior pri6e9 6ateriaeor9 se6ifa<ricateor9 etc(E reaizarea ceei 6ai a;antaBoase
co6<inaii dintre tip9 caitate9 preE reducerea pierderior egate de stocareE dez;otarea
unor reaii de parteneriat cu furnizorii :i 6eninerea ceor care r5spund soicit5rior
organizaieiE identificarea :i dez;otarea unor surse aternati;e de apro;izionareE
ur65rirea e;ouiei :i a cerineor pieei interne :i eCterneE recrutarea9 seectarea9
pro6o;area :i 6oti;area personauui ce se ocup5 de apro;izionare(
Acti;itatea de apro;izionare cuprinde ur65toaree a#"iuni principae!
> prognoza co6ponenteor ce for6eaz5 o<iectu apro;izion5riiE
> sta<iirea necesaruui de apro;izionatE
> studierea :i aegerea furnizoriorE
> contractarea :i ac@iziionarea co6ponenteor de apro;izionatE
> recepia9 depozitarea9 6anipuarea9 stocarea co6ponenteor de apro;izionatE
> panificarea :i progra6area apro;izion5rii co6parti6enteor de producie :i a ator
co6ponente structurae ae organizaieiE
> ei<erarea :i eCpedierea co6ponenteor de apro;izionat din depoziteG6agaziiE
> e;idena :i raportarea acti;it5ii(
=n practica organizaiior se 7ntDnesc ur65toaree siste*e de aproi0ionare!
> apro;izionarea direct5 de a organizaiie produc5toareE
> apro;izionarea prin tranzit ?contractu cu produc5torii 7 7nc@eie o organizaie ce se
ocup5 cu co6eru en gros9 iar i;rarea se face direct organizaiei produc5toareAE
> apro;izionarea direct5 ?din depozitee unei organizaii ce se ocup5 cu co6eru en
gros(
&. Identifi#area5 ealuarea ,i sele#"ia furni0orilor
*entru asigurarea desf5:ur5rii acti;it5ii9 a reaiz5rii produseorGser;iciior9 organizaia
are ne;oie de co6ponente de apro;izionat pe care e poate procura de a di;er:i furnizori(
=n funcie de sc@i6<5rie din e;ouia organizaiei9 de 6odific5rie ap5rute pe piaa
unde aceasta acioneaz59 6anage6entu tre<uie s5 se preocupe de for6area unui grup de
furnizori a care s5 apeeze ori de cDte ori are ne;oie(
*entru for6area grupuui de furnizori acceptai9 organizaia are 6ai 6ute dire#"ii de
a#"iune!
renunarea a furnizorii care nu au respectat condiiie contractuae sau de caitateE
identificarea unor noi surse de apro;izionareE
6eninerea sau dez;otarea reaiior cu furnizorii care au r5spuns criteriior de
cantitate9 caitate9 costuri9 ter6ene de i;rare9 sau care au dat do;ad5 de feCi<iitate 7n
asigurarea rezo;5rii co6enzior urgente sau speciae ae organizaiei cu6p5r5toare(
*rocesu de identificare9 e;auare :i seecie a furnizorior presupune parcurgerea
ur65toareor fa0e!
Identificarea furnizorior eCisteni foosind surse ;ariate de infor6aii(
Sta<iirea criteriior de seecie a furnizorior!
> sigurana a furnizori ?starea financiar59 reaiz5ri9 6od de coa<orareAE
> e;ouia preurior a furnizoriE
> e;idena i;r5rior ?ti6p9 cantitate9 caitateAE
> faciit5i create de furnizor ?ser;icii supi6entare9 preuri practicate9 6od de furnizare
a infor6aiiorAE
20
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
> co6pararea perfor6aneor furnizorior :i 6eninerea contacteor cu 6ai 6ui
furnizoriE
> proCi6itatea surseor de apro;izionare ?furnizori ocai9 furnizori afai a distane
6ariAE
> 65ri6ea furnizorior ?6ici9 6ariAE
> piaa de pro;enien5 ?intern59 eCtern59 etc(A(
E;auarea furnizorior se funda6enteaz5 pe <aza criteriior de seecie co6petate cu
infor6aii supi6entare o<inute pe <aza c@estionareor9 consutarea unor surse
co6pe6entare ea<orate de instituii speciaizate(
Seecia furnizorior 7n funcie de datee :i infor6aiie o<inute 7n fazee anterioare :i
de eCistena unor criterii decizionae!
> 65ri6ea furnizorior :i gradu de dotare te@nic5E
> ocaizarea furnizoriorE
> souionarea reca6aiiorE
> 6odu de acceptare returnare a produseorE
> aptitudinie :i atitudinie personauui :i i6pactu sindicateorE
> capacitatea :i cooperarea 6anage6entuuiE
> perfor6anee 7n cadru co6enzior urgenteE
> ;iteza de dez;otareE
> referinee de afaceriE
> <aza de cieni ai furnizoruui9 etc(
=n cazu unor ;izite a furnizor9 pentru definiti;area seeciei se ur65resc9 7n genera9
ur65toaree infor6aii!
atitudinea personauui
ec@ipa6entee de producie
controu cait5ii
co6petena personauui te@nic :i a 6anage6entuui(
$oate aceste ee6ente detaiate despre furnizor asigur5 o seecie corect5 a acestuia 7n
funcie de necesitatea <eneficiaruui ?cu6p5r5toruuiA(
*rocesu de identificare9 e;auare :i seecie a furnizorior presupune cuegerea :i
preucrarea de date :i infor6aii nu6eroase9 care pro;in din surse pri*are ,i se#undare
organizaiei!
<aze de date create 7n cadru organizaieiE
pu<icaia organizaieiE
note interneE
persoane de speciaitate ?din producie9 fora de ;Dnzare9 persona te@nic9 proiectaniAE
cataoage proprii ae produc5torior :i co6ercianiorE
anuaree de organizai5E
pu<icaii de speciaitateE
<aze de date ?onine9 offineAE
tDrguri :i eCpoziiiE
ageni de cu6p5r5riE
organizaii speciaizate 7n 6arHetingE
asociaii patronaeE
ca6ere de co6er :i industrieE
asociaii profesionae ae speciai:tior dintr>un anu6it do6eniuE
(7ntr>unata:ai co6erciai ai a6<asadeorE
ageni de ;Dnz5ri(
22
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
*rocesu de identificare9 e;auare :i seecie a furnizorior este necesar din ur65toaree
*otie!
sc@i6<area no6encatoruui de produseGser;icii a organizaiior produc5toareE
6odific5ri ae cererii <eneficiarior pentru unee produseGser;iciiE
sc@i6<5ri ae situaiei econo6ice a unora dintre furnizori ?incapacitatea de a onora
contractee :i co6enzie9 6odific5ri ae o<iectuui de acti;itate9 reorient5ri pe ate
pieeAE
c@etuiei ridicate asociate apro;izion5rii de a anu6ii furnizoriE
reorient5ri ae organizaiior produc5toare spre ai furnizoriE
apariia pe pia5 a produseorGser;iciior su<stitui<ieE
eCtinderea acti;it5ii proprii de producie sau de co6erciaizare pe ate piee(
-. I*portan"a aproi0ion%rii 6n lo$isti#% ,i 6n o+"inerea
profita+ilit%"ii or$ani0a"iilor
Considerat5 pDn5 nu de6ut o surs5 de c@etuiei9 apro;izionarea 7n concepia 6odern5
a organizaiei contri<uie a o<inerea profituui acesteia prin econo6iie pe care e poate
reaiza(
Dintre *odalit%"ile prin care apro;izionarea poate asigura un ni;e redus de c@etuiei
:i deci poate infuena poziti; profita<iitatea organizaiei9 se pot 6eniona!
!. "<inerea unor preuri de ac@iziionare fa;ora<ie prin!
reduceri de preuri din partea furnizorior actuaiE
contractarea unor cantit5i 6ai 6ari de apro;izionat :i o<inerea de preuri di6inuateE
cooperarea cu ate organizaii pentru reaizarea 7n co6un a apro;izion5rii de a un
anu6it furnizor9 7n scopu reducerii preuriorE
identificarea unor noi furnizori :i 7ncercarea de o<inere a unor preuri 6ai 6ici decDt
cee practicate de furnizorii actuaiE
ac@iziionarea de co6ponente de apro;izionat 7n perioada ca6paniior pro6oionae9
cDnd se fac reduceri de preuriE
incuderea 7n contracte a unor cauze de protecie a preuriorE
ac@iziionarea anticipat5 a unor cantit5i supi6entare 7n situaia 7n care se anticipeaz5
cre:teri ae preuriorE
;aorificarea reducerior de pre din partea furnizorior9 atunci cDnd pata se face 7ntr>
un inter;a 6ai scurt decDt ce uzua(
&. Negocierea unor condiii de pat5 a;antaBoase prin 6odificarea inter;aeor de
decontare9 dar :i a for6ei de efectuare a p5ii ?prin C%C9 nu6erar9 etc(A
-. Identificarea unor co6ponente de apro;izionat su<stitui<ie9 care pot a;ea preuri
reduse 7n aceea:i condiii de caitate(
/. %eproiectarea produseor :i sc@i6<area 7n acest fe a 6ateriior pri6e9 6ateriaeor9
se6ifa<ricateor :i care ;or a;ea i6pact asupra reducerii preurior de ac@iziie(
:. %educerea c@etuieior de apro;izionare prin!
raionaizarea stocurior de co6ponente de apro;izionat eCistente 7n depoziteE
aegerea unor 6odait5i de transport 6ai eficienteE
identificarea unor furnizori pasai 7n zone apropiate de organizaia cu6p5r5toare(
*articiparea apro;izion5rii a o<inerea profituui organizaiei :i a funcionarea
siste6uui de ogistic5 este sta<iit5 de ur65toaree condiii!
co6ponentee de apro;izionat ?eCpri6ate 7n c@etuieie cu 6aterii pri6e9 6ateriae9
se6ifa<ricate9 etc(A dein o pondere 7nse6nat5 7n costurie totaeE
23
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
preurie co6ponenteor de apro;izionat 7nregistreaz5 fuctuaii nese6nificati;e pe
ter6en scurtE
ino;aia reprezint5 o preocupare9 dar :i o posi<iitate pentru organizaieE
pieee produseorGser;iciior organizaiei produc5toare au o structur5 co6peC59
cuprind organizaii co6petiti;e9 au 6utipe eg5turi de intercondiionare :i
dependen5(
/. Sta+ilirea ne#esarului de aproi0ionat
Sta<iirea necesaruui de apro;izionat se face 7n funcie de! necesaru de consu6 pe
produs9 nor6ee9 nor6ati;ee de consu69 panuGprogra6u de producie9 contractee
econo6ice 7nc@eiate9 infor6aiie pri6ite din diferite acti;it5i ?preg5tire9 progra6are9 ansare9
ur65rire a produsuui9 6arHetingA(
De ase6enea9 se sta<ie:te din ti6p ista de co6ponente ce ur6eaz5 a fi o<inute din
cooperare9 ista de ec@ipa6ente ce ur6eaz5 a fi 7nocuite9 precu6 :i ista cu necesaru de noi
ec@ipa6ente soicitate de procesu te@noogic(
Lista de ec@ipa6ente se 7ntoc6e:te pe <aza analizei unor infor6aii pri;ind!
reducere a c@etuieior direct producti;eE
reducerea c@etuieior pentru acti;it5i auCiiare ?7ntreinere9 reparaii9 etc(AE
cre:terea fia<iit5ii :i 6entena<iit5ii ec@ipa6enteorE
satisfacerea cerineor <eneficiarior ?cieniorAE
cre:terea duratei de eCpoatare a ec@ipa6enteorE
utiizarea capacit5ior de producie a ni;eu cerut de procesu te@noogicE
adaptarea a sc@i6<5ri pri;ind sorti6entu de produse(
=n sta<iirea necesaruui de apro;izionat se au 7n ;edere ur65toaree!
contractee 7nc@eiateE
produsee ce ur6eaz5 a se reaiza :i cantit5ie panificateE
ti6pu de fa<ricaie :i data i;r5riiE
proceseeGprocedeee noi necesare a reaizarea no6encatoruui de produseE
cerinee pieeor de desfacere a produseorGprestare a ser;iciior(
:. Re#ep"ia #o*ponentelor de aproi0ionat
Re#ep"ia #o*ponentelor de aproi0ionat se eCpri65 prin identificarea :i ;erificarea
cantitati;5 :i caitati;5 a acestora9 a care particip5 deegai ai furnizoruui :i ai <eneficiaruui
?7n acest caz9 organizaia produc5toare sau prestatoare de ser;iciiA(
%ecepia co6ponenteor de apro;izionat se <azeaz5 pe!
contractee sau co6enzie de apro;izionareE
coninutu standardeor interne sau internaionae9 a nor6eor sau nor6ati;eor de
asigurare a cait5iiE
reguie sta<iite de organizaie pri;ind ;erificarea cantitati;5 :i caitati;5E
anaizee de a<orator ce ur6eaz5 a fi efectuate a recepia 65rfurior(
*rin recepie se o<in ur65toaree efecte!
confir65 o<inerea cantit5ii :i cait5ii co6ponenteor de apro;izionatE
sta<ie:te data trecerii acestora 7n patri6oniu <eneficiaruuiE
deter6in5 data a care <eneficiaru are o<igaia s5 p5teasc5 furnizoruuiE
sta<ie:te data de a care 7ncepe ter6enu de garanie a cait5ii(
24
tefan NEDELEA Logistica organizaiei

Capitou 2
DE*"&I$A%EA ,-%)/%IL"%
In siste6u ogistic a organizaiei9 depozitarea 65rfurior incude un ansa6<u de
acti;it5i de susinere9 care aButa a 7ndepinirea o<iecti;eor de ser;ire a cienior( *erspecti;a
asupra rouui si funciior depozituui a 7nregistrat 6utaii considera<ie in uti6ee decenii(
#a6a deciziior adoptate de ogisticieni in pri;ina depoziteor de 65rfuri incude sta<iirea
nu65ruui depoziteor9 deter6inarea a6pasa6entuui9 di6ensionarea depoziteor si
configurarea intern5 a depozituui(
!. Eolu"ia #on#eptului de depo0itare
*rezena depoziteor in siste6u ogistic este considerat5 ca o necesitate de nu6eroase
organizaie( Definiia tipica asociat5 conceptuui de depozit su<iniaz5 c59 in esen59 acesta
este un spa"iu de p%strare a stocurior de 65rfuri( Depozitu a fost frec;ent definit in
iteratura de speciaitate ca un oc specia destinat pentru ad5postirea 65rfurior depuse spre
p5strare9 prin consi656Dntu reciproc a deponentuui si depozitaruui(
2F
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Conceptu de depozitare s>a sc@i6<at su<stania pe parcursu secouui 88( Iniia9
depozitarea a fost considerat5 a acti;itate necesar59 dar generatoare de costuri9 in procesu
distri<uiei( In pri6a Bu65tate a secouui9 perspecti;a asupra depozit5rii9 in do6eniu
conceptua si practic9 a fost caracterizat5 de ur65toaree aspecte!
#ara#terul stati#. %ou depozituui const5 in p5strarea 65rfurior( ,ateriie pri6e9
6ateriaee si produsee finite erau 6eninute o perioad5 7ndeungat59 pDn5 cDnd erau
soicitate de cieni( )uncia depozituui era de a asigura concordana9 su< aspect te6pora9
dintre cerere si ofert5(
ne#orelarea #u alte a#tiit%"i lo$isti#e. Atenia utiizatorior de spaii de depozitare era
focaizat5 nu6ai asupra costurior generate de acest do6eniu de acti;itate( In a<sena unei
;iziuni integratoare asupra ogisticii 65rfurior9 nu era ur65rit i6pactu depozit5rii in
pri;ina costurior ator acti;it5i(
preo#up%rile li*itate pentru #re,terea efi#a#it%"ii. Eforturie de 76<un5t5ire a
eficacit5ii acti;it5ior erau orientate prioritar spre producie( Crearea depoziteor
condiiona succesu organizaiei pe pia59 dar a6eiorarea operaiunie( In cadru
depozituui nu era pri;it5 ca o necesitate( Interesu 6anifestat pentru noi proceduri de
p5strare si 6anipuare9 pentru 6ai <una utiizare a spaiior era i6itat(
a##entul pe resursele u*ane. =ntrucDt fora de 6unc5 era o resurs5 necostisitoare9
depozitarea presupunea reaizarea 6anua5 a 6aBorit5ii co;Dr:itoare a acti;it5ior(
=nc5rcarea :i desc5rcarea 65rfurior9 6anipuarea or in interioru depoziteor erau
reaizate 6anua(
Dup5 ce de>a doiea r5z<oi 6ondia9 6utaiie din do6eniu produciei si
distri<uiei au a;ut ca efect o nou5 atitudine fa5 de depozitarea 65rfurior( Cre:terea
eficienei depoziteor a de;enit treptat o preocupare pentru tot 6ai 6ui 6anageri(
*erfecionarea te@nicior de progra6are a produciei si a 6etodeor de pre;iziune s>a
repercutat in 6od direct asupra poiticii referitoare a stocuri si a depozitare( ,eninerea unui
ni;e 7nat a stocurior nu 6ai reprezenta o opiune Bust59 in condiiie in care capacitatea
organizaiei de a esti6a cererea s>a 76<un5t5it9 iar ti6pu necesar pentru producie s>a
di6inuat9 datorit5 6ai <unei core5ri a acti;it5ior de fa<ricaie( Sc5derea ni;euui stocurior
necesare a deter6inat reanaizarea nu65ruui depoziteor utiizate de produc5tori( Au ap5rut
depo0itele re$ionale care per6iteau acoperirea unei arii teritoriae eCtinse(
In do6eniu co6ercia9 depozitee au do<Dndit o nou5 i6portan5( In co6eru cu
ridicata si cu a65nuntu9 nu6eroase organizaie utiizau cDte un depozit dedicat fiec5rui
teritoriu de ;Dnzare distinct( Ca rezutat a cre:terii eCigeneor consu6atorior finai si a
di;ersific5rii produciei9 detaii:tii se orienteaz5 spre constituirea unui sorti6ent cDt 6ai
;ariat( Nu6ero:i co6erciani cu a65nuntu nu puteau <eneficia de condiii fa;ora<ie de pre
a 65rfurior :i tarife de transport a;antaBoase9 datorit5 cantit5ior 6ici pe care e co6andau(
Angrosi:tii s>au do;edit o ;erig5 necesar5 in circuitu 65rfurior9 ca ur6are a ser;iciior de
depozitare oferite( Se apro;izionau in cantit5i 6ari de a produc5tori9 di;izau oturie de
di6ensiuni 6ari si creau o structur5 sorti6enta5 adaptat5 soicit5rior detaii:tior(
*rogresee reaizate in do6eniu depozit5rii9 a ni;eu co6eruui cu ridicata9 a fost o
surs5 de inspiraie pentru produc5tori in ;ederea reducerii costurior de p5strare si 6anipuare
a 6ateriaeor9 co6ponenteor9 etc( /nii produc5tori care dispuneau de 6ai 6ute unit5i de
fa<ricaie9 distri<uite pe o arie teritoria5 a6p59 au apicat conceptu de depo0it lo#ali0at
strate$i#. Nu65ru depoziteor a sc5zut datorit5 unei operaiuni de consoidare( /n depozit
ocaizat fa;ora<i a uat ocu spaiior de depozitare eCistente a fiecare unitate de producie(
,ateriaee9 co6ponentee9 su<ansa6<ee erau cu6p5rate in oturi 6ari9 a preuri
a;antaBoase9 erau 6eninute in depozit :i i;rate unit5ior de fa<ricaie ae organizaiei9 in
funcie de progra6u de producie( In pri;ina produseor finite9 depozitee produc5torior au
30
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
inceput s5 asigure i;rarea unui 6iC de produse ?sorti6ent co6petA direct a cient9 in
condiiie consoid5rii transportuui(
Dez;otarea distri<uiei contractuae9 in anii N40 si NF09 a generat un nou 6od de a
<eneficia de ser;icii de depozitare( Distri<uia contractua5 reprezint5 furnizarea de c5tre un
distri<uitor ter a unui ser;iciu de distri<uie co6pet si operat pe sea6a unui anu6it cient(
)or6a contractuui poate ;aria de a asigurarea de faciit5i de depozitare9 a un #entru de
distri+u"ie dedi#at unui cient9 fie produc5tor 9 fie detaiist( Co6parati; cu un depozit casic9
centru ?depozituA de distri<uie are rou de a acceera circuaia 65rfurior( In pus9
caracteru dedicat per6ite satisfacerea cerineor specifice ae cientuui(
Co6eru cu a65nuntu a fost 6arcat in anii N409 a crearea depo0itelor de distri+u"ie
#entrale5 ae 6arior detaii:ti( *roduc5torii i;rau co6enzi de di6ensiuni 6ari depoziteor
centrae ae detaii:tior9 f5r5 a 6ai fi necesar s5 dispun5 de spaii proprii de depozitare9 pentru
i;rarea direct5 a unit5ie ocae din anurie detaiiste( De a depozitee centrae9 65rfurie
erau i;rate a 6agazine(
,arie corporaii9 prezente si6utan pe 6ai 6ute piee9 au apeat a conceptu de
depo0it *ulti2"%ri( *entru 5rie dintr>o anu6it5 zon59 se creeaz5 un depozit centra9 care
i;reaz5 depoziteor eCistente a ni;eu fiiaeor co6paniei sau distri<uie 65rfurie direct
ur65toruui ni;e din canaee de 6arHeting( Depozitu 6uti>5ri este fie un depozit de tranzit9
fie un depozit casic de stocare(
Depozitarea 6odern5 nu 6ai ec@i;aeaz5 cu p5strarea 65rfurior in spaii speciae9 pe
o perioad5 7ndeungat5( "peratorii speciaizai in do6eniu depozit5rii ofer5 o ga65 ;ariat5 de
seri#ii adia#ente depo0it%rii9 cu6 sunt! facturarea9 a6<aarea9 etic@etarea9 e;idena
stocurior9 crearea de pac@ete pro6oionae9 transportu pe o arie teritoria5 a6p59 etc(
In anii N20 si N309 speciai:tii in do6eniu depozit5rii au pus accentu pe necesitatea
pro6o;5rii te@noogiior noi9 pentru 76<un5t5irea operaiunior desf5:urate( In anii N409
atenia s>a 7ndreptat spre 76<un5t5irea configuraiei depozituui si a te@nicior de 6anipuare
a 65rfurior( In uti6u deceniu a secouui 889 cu;intee c@eie au de;enit feCi<iitatea
depozit5rii in raport cu sc@i6<5rie pieei si utiizarea eficace a te@noogiei infor6aionae(
*entru secou 88I9 se consider5 ca o<iecti; idea in pri;ina depozit5rii9 reducerea
neincetat5 a stocurior de 65rfuri care nu se af5 in 6i:care9 pDn5 cDnd se ;a reaiza o 6i:care
c;asi>continu5( scopu fina ;a fi 7n5turarea necesit5ii de a depozita9 in orice punct a reeei9
incusi; intre unit5ie de producie9 intre acestea si cieni( *Dn5 a dispariia ne;oii de
depozitare9 6anagerii siste6eor ogistice tre<uie s5 ur65reasc5 reducerea per6anent5 a
stocurior9 co6parati; cu ni;eurie actuae(
*rintre factorii capa<ii s5 susin5 reducerea stocurior9 se 7nscrie di6inuarea
inter;aurior de reapro;izionare9 in ;ederea co6pet5rii 6ai rapide a stocuui si sc5derii
stocuui de siguran5( Cre:terea frec;enei transporturior in cantit5i 6ici este un at factor
care deter6in5 sc5derea stocurior necesare9 in condiiie cre:terii ni;euui de ser;ire a
cienior(
Depozitarea 65rfurior se ;a 6odifica in ;iitor9 su< infuena 6utaiior din do6eniu
reaiior cu furnizorii9 a produciei si a distri<uiei( Noie te@noogii infor6aionae
do<Dndesc o i6portan5 critic5 pentru do6eniu depozit5rii( ECtinderea transferuui eectronic
de date intre organizaiee 6e6<re ae unei reee per6ite 6ai <una cunoa:tere a cererii9
76<un5t5irea panific5rii :i progra65rii acti;it5ii fiec5rei organizaie9 7n5turarea siste6uui
casic a<orios de efectuare a co6enzior( $ransferu rapid a infor6aiior ;a per6ite
di6inuarea stocurior9 aBustarea necesaruui de spaii de depozitare :i cre:terea graduui de
utiizare a depoziteor(
A6poarea sc@i6<urior din do6eniu depozit5rii ;a depinde in secou 88I9 de
capacitatea de ino;are a 6anagerior ogistici9 pentru cre:terea eficienei acti;it5ii :i a
ni;euui de ser;ire a cienior(
31
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
&. Atilitatea depo0itarii
ECistena depoziteor in siste6u ogistic este o reaitate pentru nu6eroase organizaie
din do6eniu produciei si distri<uiei( Apearea a spaii de depozitare proprii9 inc@iriate sau
specia dedicate pe <aze contractuae este Bustificat5 de rou si funciie pe care acestea e
indepinesc(
A. Rolul depo0itelor
ECistena depoziteor este egat5 de necesitatea 6eninerii stocurior( Depozitarea este
considerat5 o acti;itate de susinere9 care contri<uie a indepinirea 6isiunii ogistice de
asigurare a produsuui potri;it9 in cantitatea :i de caitatea soicitat59 a ocu potri;it :i a
6o6entu potri;it9 in conditiie ceei 6ai 6ari contri<utii a profitu organizaiei(
/tiitatea depoziteor nu tre<uie sa fie redusa9 in 6od si6pist9 a pastrarea unor
cantitati de 6arfuri(%ou depoziteor conta in!
a. #oordonarea ofertei #u #ererea. Aceasta fateta a rouui depoziteor este egata de
asigurarea cantitatior de produse necesare pentru satisfacerea cererii9 in situatiie
caracterizate de!
in#ertitudini referitoare la #erere. Incapacitatea de a esti6a cu certitudine
e;outia ;iitoare a cererii i6pune 6entinerea unor stocuri care sa per6ita
satisfacerea cererii in perioadee de ;arf( *ro<a<iitatea unor fuctuatii
neasteptate deter6ina crearea unor stocuri de siguranta( Cererea poate pro;eni
atat de a cientii interni din cadru organizatiei9 cat si de a cei eCterni(
in#ertitudini priind #i#lul de perfor*anta. Capacitatea de a onora
co6enzie cientior este infuentata de pri6irea a ti6pu potri;it9 a 6arfurior
de a furnizori(ECistenta unor ;ariatii ae duratei inter;auui de
reapro;izionare face necesara constituirea unor stocuri de protectie(
#erere se0oniera. *rodusee cu6parate de cienti nu6ai in anu6ite perioade
ae anuui i6pun9 a randu or9 crearea de stocuri( *roductia se poate desfasura
pe parcursu intreguui an9 pentru a asigura cantitatea necesara in sezon9 cu
costuri 6ini6e(
produ#tie se0oniera. Depozitee au rou de a preua si pastra produsee pentru
o perioada de ti6p i6itata( Stocurie ;or per6ite satisfacerea cererii distri<uite
de>a ungu anuui(
+. o+tinerea de e#ono*ii de #osturi( Depozitarea are i6pact asupra costurior din ate
arii ae acti;itatii organizaiei( *oate deter6ina o<tinerea unor econo6ii de costuri in
ur6atoaree do6enii!
#u*parare. Ac@izitionarea unor cantitati 6ai 6ari decat cee corespunzatoare
necesitatior i66ediate face posi<ia ;aorificarea discounturior cantitati;e
acordate de furnizori( Anticiparea unei conBuncturi nefa;ora<ie pe piata de
apro;izionare per6ite o<tinerea de econo6ii prin cu6pararea in a;ans9 a
preturi 6ai 6ici decat cee ;iitoare(
produ#tie. Costurie pot fi di6inuate datorita apicarii principiuui econo6iior
de scara( *roductia in oturi 6ai 6ari asigura 6ai <una utiizare a capacitatior
de fa<ricatie si reducerea reati;a a costurior pe unitatea deprodus( )iozofia
Oa produce pentru a stocaJ poate insa conduce a pierderi i6portante in cazu
necorearii ofertei cu cererea(
32
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
transport. *e 6asura cresterii cantitatior de produse co6andate furnizorior9
gradu de utiizare a capacitatii 6iBoaceor de transport creste9 iar nu6aru
operatiunior de transport scade( "<tinerea unor econo6ii efecti;e presupune
din partea 6anagerior ogisticieni9 anaiza co6parati;a a costurior de
transport si depozitare(
#. #ontinuarea sau a*anarea produ#tieiCprelu#rarii. *rocesu de productieGpreucrare
poate continua in spatiie de depozitare( In cazu anu6itor 6arfuri ai6entare9 de
eCe6pu ;inuri9 <ranzeturi si fructe9 pastrarea in depozit9 in conditii speciae9 are
scopu de a asigura in;ec@ireaGcoacerea produseor( Conceptia 6oderna asupra
depozitarii sustine si a6anarea finaizarii procesuui de preucrare papa in 6o6entu
in care sunt cunoscute caracteristicie cererii(
d. indeplinirea unor o+ie#tie de *arDetin$. Legatura dintre depozitare si 6arHeting
este deter6inata de rou spatiior de depozitare in satisfacerea cererii cientior(
Contri<utia a reaizarea o<iecti;eor de 6arHeing se concretizeaza in ur6atoaree
aspecte!
redu#erea ti*pului de lirare. A6pasarea depoziteor in apropierea
cientior poate asigura di6inuarea inter;auui de ti6p necesar pentru
onorarea co6enzior( *roCi6itatea in raport cu piata tinta nu este neaparat de
natura spatiaa9 cu te6poraa9 fiind conditionata de disponi<iitatea unot
6iBoace de transport rapide(
adau$area de aloare. Depozitee pu<ice si cee dedicate pe <aze
contractuae pot oferi ser;icii speciae9 in confor6itate cu cerintee cientior(
)acturarea9 a6<aarea9 crearea de pac@ete pro6otionae sunt eCe6pe de astfe
de ser;icii(
#resterea pre0entei pe piata. un ni;e inat a ser;iciuui ogistic oferit
cientior are un i6pact direct asupra ni;euui ;anzarior( *rin 6entinerea
oiaitatii cientior actuai si atragerea unor noi cienti9 cota de piata a
organizaiei poate sa sporeasca(
In functie de specificu acti;itatii fiecarei organizaie9 rou depoziteor este
egat si de ate situatii( In cazu produseor 6entinute in antrepozite ;a6ae9 rou se eCtinde a
amanarea platii anumitor taxe pana a ;anzarea 6arfurior respecti;e(
@. 'un#tiile depo0itelor
In confor6itate cu rou specific9 depozitee indepinesc anu6ite functii( *entru fiecare
depozit9 ga6a functiior si i6portanta or depind de nu6erosi factori9 printre care! proprietaru
si utiizatoru spatiuui de pastrare9 poitica acestora9 particuaritatie <azei de furnizori si
cienti9 a6poarea acti;itatii utiizatoruui si 6arfurie care fac o<iectu depozitarii(
In cadru siste6eor ogistice9 depozitee pot indepini ur6atoaree functii principae!
a. pastrarea *arfurilor. )unctia traditionaa a depozituui este 6entinerea stocurior de
6arfuri si proteBarea or( In functie de conditiie de pastrare pe care e ofera9 depozitee
pot fi destinate 6arfurior generae sau speciaizate pe grupe de produse( su< aspectu
duratei de pastrare a produseor in stoc9 in practica eCista 6ai 6ute ;ariante!
depo0itare pe ter*en lun$. In cazu unei productii sau unui consu6
concentrate in i6itee unui sezon9 depozitu poate 6entine produsee necesare
satisfacerii cererii a 6o6entu potri;it( De ase6enea9 produsee ai6entare
supuse unui proces de in;ec@ire sunt pastrate pe durata indeungata(
33
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
depo0itare se0oniera. In cazu unei cereri sezoniere9 este adesea 6ut 6ai
profita<ia apearea a depozite apropiate de pietee strategice9 care sunt
apro;izionate de a depozitu centra a organizaiei9 cu putin ti6p inainte de
inceperea sezonuui( Dupa ter6inarea sezonuui9 6arfurie ra6ase sunt
returnate a depozitu centra(
depo0itare te*porara. *rodusee sunt 6entinute in depozit pana a reaizarea
unor i;rari care utiizeaza co6pet capacitatea 6iBoaceor de trPansport(
Depozitee ?centreeA de distri<utie faciiteaza circuatia produseor9 fara sa
reaizeze o depozitare pe ter6en ung(
+. #onsolidarea lirarilor. *rodusee pri6ite din 6ai 6ute surse sunt reunite in ;ederea
i;rarii catre cient9 prin inter6ediu unui singur transport( )unctia de consoidare este
necesara in situatiie in care cantitatie necesare cientuui din fiecare sursa sunt prea
6ici pentru a Bustifica transporturi indi;iduae( Sursee pot fi unitati de fa<ricatie ae
aceuiasi producator sau organizaie producatoare diferite(
A;antaBee consoidarii sunt ur6atoaree!
o<tinerea unor tarife de transport 6ai 6ici ?prin i;rarea unor cantitati 6ari de
produse catre cientAE
reducerea costurior totae de distri<utie pentru fiecare producator9 co6parati;
cu situatia in care ar fi distri<uit 6arfurie in 6od indi;idua ?in cazu in care
sursee sunt organizaie distincteAE
descongestionarea patfor6ei de descarcare a cientuui(
'i$ura !. 2 Consolidarea lirarilor
#. dii0area lotului. Intr>o pri6a ;arianta9 sursa este un singur producator( Depozitu
pri6este de a organizaie producatoare9 o co6<inatie de co6enzi ae cientior si
i;reaza 6arfurie catre cientii indi;iduai9 fara a pastra produsee o perioada
indeungata( ,arfurie sunt i;rate de a sursa a depozit in cantitati 6ari9 ceea ce are
efecte fa;ora<ie in pri;inta costurior de transport( Li;rarie catre cienti se reaizeaza
in cantitati 6ici9 pe 6asura soicitarior( Intr>o ata ;arianta9 depozitu pri6este
6arfuri de a 6ai 6uti producatori(
Aceasta functie este indepinita in situatiie in care!
tarifu de transport pe unitatea de produs este 6ai 6are de a sursa a depozit9
decat de a depozit a cientiE
cientii co6anda in cantitati 6ai 6ici decat capacitatea unui 6iBoc de
transportE
distanta dintre sursa si cienti este 6are(
3.
Sursa A
Sursa @
Sursa C
Depozit
Clie
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
'i$ura &. Dii0area lotului
d. #rearea unei stru#turi sorti*entale. Aceasta functie este intanita su< doua ;ariante9
in functie de sursa de pro;enienta a produseor!
unitatile de produ#tie ale a#eleiasi or$ani0a"ie. Depozitu pri6este 6arfurie
de a 6ai 6ute fa<rici ae producatoruui si i;reaza cientior o co6<inatie de
produse( ,arfurie sunt sortate9 pentru a indepini soicitarie fiecarui cient sau
piete tinta9 in pri;inta structurii sorti6entae(
or$ani0a"ie diferite. Depozitu creaza co6<inatii de produse in 6od anticipat
fata de co6enzie cientuui( Sorti6entu incude 6ai 6ute inii de produse de
a di;ersi furnizori( a;antaBee oferite cientior sunt ur6atoaree!
reducerea nu6aruui furnizorior cu care tre<uie sa sta<ieasca
reatii fiecare cientE
costuri de transport 6ai 6ici decat in cazu apro;izionarii de catre
fiecare cient9 in 6od indi;idua9 de a furnizorE
oferirea unei structuri sorti6entae di;ersificate9 adaptate cerinteor
cientior(
30
Clientul
Clientul
Clientul
Depozit
Sursa
Sursa A
Sursa @
Sursa C
Depo0it
Clientul
Clientul
Clientul
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
'i$ura -. 7 Crearea sorti*entului
e. oferirea de seri#ii de aloare adau$ata. Cee 6ai o<isnuite ser;icii care constau in
adaugarea de ;aoare sunt cee egate de a6<aarea 6arfurior( De eCe6pu9 in cazu
6arfurior care ur6eaza sa poarte 6arca pri;ata ?de distri<uitorA a cientuui9 nu 6arca
fa<ricantuui9 depozitee pri6esc produsee nediferentiate si reaizeaza operatiuni de
a6<aare speciaa si etic@etare9 functie de co6enzie specifice ae cientior(
A;antaBee principae sunt ur6atoaree!
satisfacerea cerinteor cientior in pri;inta a6<aarii si etic@etariiE
reducerea riscuui datorita finaizarii a6<aarii si etic@etarii in functie de
co6enzie pri6iteE
scaderea ni;euui stocuui necesar9 in conditiie in care aceasi produs
pri6it de a furnizori este utiizat pentru reaizarea unor configuratii
adaptate cerinteor cientior(
Ate ser;icii egate de a6<aare constau in! a6<aarea pro6otionaa9
repaetizarea 6arfurior9 i6<uteierea anu6itor produse i;rate in ;rac de furnizori(
ser;iciie de ;aoare adaugata se refera si a operatiuni de asa6<are a unor
co6ponente de produs sau corectare a unor pro<e6e de productie( Indepinirea
functiior prezentate presupune desfasurarea unor operatiuni de 6anipuare a
produseor(
In principiu9 aceste operatiuni se incadreaza in ur6atoaree categorii!
in#ar#are si des#ar#are. au oc cu ocazia pri6irii 6arfurior a depozit si i;rarii
din spatiu de depozitare(,iBoace 6ecanice de 6anipuare sunt utiizate frec;ent
pentru incarcarea si descarcarea inGdin 6iBoacee de transport( astfe de operatiuni
se desfasoara in stransa egatura cu o serie de acti;itati asociate( Descarcarea este
ur6ata de acti;itati de sortare si contro( Incarcarea este precedata de ;erificarea
finaa a continutuui co6enzii si sta<iirea succesiunii co6enzior9 e;entua de
operatiuni de a6<aare(
*is#ari spre si dinspre aria de depo0itare. De a patfor6a de descarcare9
6arfurie sunt depasate spre zona de pastrare9 apoi spre patfor6a de eCpediere
sau spre zona de eCecutare a co6enzior( Sunt foosite in acest scop9 6iBoace
6ecanice sau siste6e auto6atizate si co6puterizate(
e.e#utarea #o*en0ilor. *e 6asura pri6irii de co6enzi9 6arfurie sunt preuate
din zona de pastrare sau din zone speciae de depozitare te6porara( ECecutarea
co6enzior 6ici presupune un ;ou6 6ai 6are de 6unca si este 6ai costisitoare
decat ceeate operatiuni(
-. Tipolo$ia depo0itelor
Deciziie referitoare a aegerea tipurior de depozite presupun anaizarea de catre
ogisticieni a ;arianteor posi<ie( seectia anu6itor tipuri si 6odu or de co6<inare sunt
direct infuentate de caracteristicie cererii cientior9 poitica organizaiei9 a;antaBee si
i6itee fiecarui tip de depozit si eCistenta pe piata a unor operatori de incredere9 speciaizati
in oferirea de ser;icii de depozitare(
A. 4rin#ipalele tipuri de depo0ite
$ipoogia depoziteor este reati; arga( De6ersu de casificare poate fi decansat prin
considerarea feuui 6arfurior depozitate si conditiior de depozitare asigurate( 1ariantee
32
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
posi<ie oscieaza intre depo0ite de *arfuri $enerale ?capa<ie sa pastreze o ga6a arga de
produseA si depo0ite spe#iali0ate pe un anu6it produs sau grupa de produse9 care ofera
condituu adec;ate caracteristicior specifice ae 6arfurior ?de eCe6pu spatii frigorifice
pentru produse ai6entare sau ci6ice9 spatii de depozitare a produseor ;rac9 etc(A(
Su< aspectu rouui indepinit9 depozitee se diferentiaza in doua categorii 6aBore( *e
de o parte9 eCista depo0itele de pastrare pe ter*en lun$ 8depo0ite de sto#are(9 care sunt
specifice ;iziunii traditionae asupra rouui depoziteor( *rodusee sunt 6entinute in stoc
pentru a asigura9 in specia9 coordonarea cererii cu oferta si o<tinerea de econo6ii de costuri(
*e de ata parte9 ;iziunea 6oderna asupra depoziteor a i6pus conceptu de #entru 8depo0it(
de distri+utie( In esenta9 centru de distri<utie este un tip de depozit care pune accentu pe
circuatia rapida a <unurior( %ou sau consta in acceerarea 6iscarii 6arfurior si reducerea
a 6ini6 a duratei de depozitare( in cazu centreor de distri<utie9 pastrarea are doar un
caracter te6porar( *rincipaee caracteristici ae centreor de distri<utie sunt ur6atoaree!
serirea unei piete re$ionale3
re$ruparea produselor pe #o*en0i5 #onfor* #erintelor #lientilor3
*entinerea unei linii #o*plete de produse pentru distri+utia la #lienti3
#onsolidarea lirarilor de la diferite pun#te de produ#tie3
utili0area #al#ulatoarelor si e#ipa*entelor de *anipulare3
apelarea la siste*e auto*ati0ate5 *ai de$ra+a de#at la *un#a *anuala3
#onstru#tia #u un sin$ur niel5 in *aEoritatea #a0urilor.
/n criteriu frec;ent utiizat pentru casificarea depoziteor este for6a de proprietate(
ECperienta eCistenta pe pan internationa per6ite diferentierea ur6atoareor tipuri!
depozitu pri;at aflat in proprietatea si *ana$e*entul a#eleiasi or$ani0a"ie
#are detine proprietatea asupra +unurilor pastrate si *anipulate in depo0it3
depozitu pu<ic #e apartine unei or$ani0a"ie spe#iali0ate in operatiuni de
depo0itare sau lo$isti#e5 #are ofera seri#ii #lientilor interesati5 in s#)i*+ul
unei ta.e3
depozitu contractua 7 +a0at pe un an$aEa*ent pe ter*en lun$ si destinat in
e.#lusiitate unui anu*it #lient.
$ipoogia depoziteor poate fi anaizata si din perspecti;a ator criterii decat cee
prezentate( *ot fi considerate9 de eCe6pu9 tipu constructi;9 gradu de auto6atizare si
6ecanizare9 a6enaBarea interioara a depoziteor9 etc( In pus9 acceptiunea conceptuui de
depozit se poate eCtinde( In afara de spatiie de depozitare fiCe9 organizaiee pot considera si
Odepozitee 6o<ieJ9 respecti; stocarea in tranzit( ,iBoacee de transport de;in spatii de
stocare pentru produsee i;rate cientior9 pe durata depasarii( I6portanta acestor Odepozite
6o<ieJ sporeste cu cat parcurgerea distantei dintre furnizori si cienti necesita un inter;a de
ti6p 6ai 6are(
+( Depozitee pri;ate9 pu<ice si contractuae
In continuare9 sunt anaizate tipurie de depozite eCistente9 in pri;inta for6ei de
proprietate( Sunt prezentate9 de ase6enea9 criteriie care stau a <aza strategiei referitoare a
tipurie de depozite si ;ariatee strategice posi<ie(
Nu6eroase organizaie dispun de depo0ite priate( Decizia de a detine un spatiu de
depozitare pri;at insea6na o in;estitie de capita in spatiu depastrare a 6afurior si
ec@ipa6entee de 6anipuare necesare( Construirea unui depozit pri;at se Bustifica in
conditiie in care organizaia satisface o cerere su<stantiaa si constanta(
Depozitee pri;ate pot fi proprietatea organizaiei care e utiizeaza sau pot fi o<tinute
prin easing(/nee organizaie recurg a aranBa6ente de vanzare in vederea leasiului9 prin
care ;and depozitu propriu unei organizaie speciaizate9 pentru ca uterior sa preia de a
33
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
cu6parator si sa eCpoateze aceasi depozit9 pe <aza unui contract de inc@iriere( Este o soutie
pentru disponi<iizarea unor fonduri i6o<iizate in acti;e fiCe(
"ptiunea pentru un depozit propriu sau unu in leasing este deter6inata atat de
costurie pe care e i6pica fiecare aternati;a9 cat si de gradu de confor6itate cu cerintee
organizaiei( 1arianta depozituui propriu presupune o i6picare financiara considera<ia din
partea organizaiei9 6ai 6are decat in cazu unui depozit in easing( In principiu9 fata de
easing9 construirea unui depozit propriu per6ite asigurarea unui fuC 6ai eficient a
produseor9 in confor6itate cu particuaritatie acestora( In reaitate9 tot 6ai 6ute organizaie
care construiesc depozite pentru a e oferi in siste6 de easing sunt interesate sa proiecteze
depozite in functie de specificatiie organizaiei care ;a utiiza ;iitoru depozit9 pe o durata de
ce putin cinci ani(
" soutie profita<ia pentru 6ute organizaie este apearea a operatori speciaizati9
care ofera ser;icii de depozitare( /tiizarea depo0itelor pu+li#e are ca scop satisfacerea
necesitatior de depozitare te6porare9 din perioadee de ;arf9 cand organizaiee se confrunta
cu o crestere sezoniera sau neasteptata a cererii(
/n depozit pu<ic ser;este si6utan 6ai 6uti cienti care au ne;oie de spatii de
pastrare a 6arfurior si de ser;icii coneCe( In functie de tipu 6arfurior si de conditiie de
depozitare oferite9 depozitee pu<ice au fost casificate in ur6atoaree categorii principae!
depo0ite de produse pri*are pentru 6arfuri cu6 sunt c@eresteaua9 tutunu si
cereaeeE
depo0ite pentru *arfuri in ra# de eCe6pu su<stante c@i6ice ic@ideE
depo0ite de pastrare la re#e care asigura un regi6 controat de te6peratura
scazuta9 pentru produse ai6entare ?fructe9 egu6e9 produse congeateA9 produse
c@i6ice sau 6edica6enteE
depo0ite pentru produse de u0 #asni# destinate 6o<iei si diferiteor produse
utiizate in gospodarieE
depo0ite de *arfuri $enerale foosite pentru o ga6a ;ariata de produse care nu
necesita conditii de pastrare si 6anipuare specifice categoriior anterioare(
Se considera ca depozitee pu<ice pot constitui un a;antaB co6petiti;( *rincipaee
6oti;e sunt ur6atoaree!
reducerea c@etuieior indirecte9 ceea ce per6ite in;estirea capitauui in ate
do6eniiE
posi<iitatea organizaieor de a se concentra asupra puncteor forte specificeE
faciitatea penetrarii pe o anu6ita piata a organizaieor nou create si a
producatorior strainiE
sporirea profiturior si eficientei ogistice(
Ser;iciie de <aza ae unui depozit pu<ic sunt ur6atoaree! receptie9 pastrarea9
i;rarea9 consoidarea9 di;izarea otuui si crearea structurii sorti6entae( ,aBoritatea
depoziteor pu<ice ofera o ga6a 6ai arga de ser;icii9 printre care !
ser;icii de 6anipuare9 pastrare si distri<utieE
depozitarea in tranzitE
spatiie cu te6peratura si u6iditate controataE
inc@irierea de spatiiE
spatii pentru <irouri si eCpunereE
6anipuarea si distri<utia eCpedierior consoidateE
faciitati 6oderne de dateE
ser;icii de a6<aare si asa6<areE
6arcarea9 etic@etarea9 i6pri6areaE
incarcarea si descarcarea inGdin 6iBoacee de transportE
34
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
repararea9 esantionarea9 cantarirea9 controuE
coectarea nu6eraruui a i;rareE
i;rarea catre o ista de cienti acreditatiE
i;rarea si instaarea de produseE
pata anticipata a docu6enteor referitoare a na;uE
i6pru6uturie pe <aza produseor pri6are stocateE
depozitarea produseor care necesita ec@ipa6ent de utiizare speciaE
6anipuarea9 pastrarea si a6<aarea in saci a produseor pri6are uscateE
6anipuarea9 pastrarea si i6<uteierea produseor ic@ide ;racE
6anipuarea si stocarea 6ateriaeor containerizate etc(
In uti6ee trei decenii9 ga6a ser;iciior pe care e ofera depozitee pu<ice a
inregistrat sc@i6<ari 6aBore( "peratorii depoziteor si>au eCtins ser;iciie de <aza9 pentru a
satisface in 6ai 6are 6asura cerintee de distri<utie ae cientior( *rintre noie ser;icii se
incid asigurarea unei di;ersitati de constructii9 spriBinirea eforturior de 6arHeting9
co6<inarea in oturi integrate a produseor distri<uite de diferiti 6e6<ri ai canaeor de
6arHeting si oferirea de ser;icii de sustinere a productiei( De a si6pa pastrare a produseor9
depozitee pu<ice s>au orientat spre ser;icii de depozitare de tip inie co6peta( In afara de
ser;iciie traditionae9 sunt disponi<ie ser;icii de ;aoare adaugata si de ter6ina(
In anii N40 si NF0 ai secouui 889 s>au dez;otat distri<uita contractuaa si depo0itele
#ontra#tuale. Caracteristica specifica depozitarii contractuae este faptu ca o terta parte
opereaza si controeaza spatiie de depozitare9 pe ter6en ung9 in conditiie i6partirii
riscurior( ECista doua ;ariante de distri<utie contractuaa dedicata si partaBata( In ti6p ce
distri<utia dedicata presupune ser;irea unei singure organizaie9 ;arianta partaBata consta in
utiizarea in co6un a reteei de distri<utie9 de 6ai 6uti cienti(
#a6a ser;iciior oferite de operatorii depoziteor contractuae s>a dez;otat pentru a
incude ser;icii ogistice de transport9 contro a stocurior9 preucrare a co6enzior9 ser;icii
pentru cienti9 etc( /nee depozite contractuae isis asu6a responsa<iitati ogistice co6pete
pentru organizaiee care doresc doar sa produca si sa ;anda(
)iecare organizaia care necesita ser;icii de depozitare poate utiiza una dintre
;ariantee prezentate depozit pri;at9 depozit pu<ic si depozit contractua sau o co6<inatie
a acestora( Strategia referitoare a tipurie de depozite foosite ;a fi sta<iita in functie de
particuaritatie cererii pietei si acti;itatii organizaiei9 precu6 si de a;antaBee oferite de
fiecare ;arianta de depozit( Satisfacerea necesitatior de depozitare nu6ai prin inter6ediu
unui depozit pri;at este Bustificata in conditiie unei cereri constante pe parcursu anuui9 care
per6ite un grad 6aCi6 de utiizare a capacitatii(,aBoritatea organizaieor se confrunta insa
cu o cerere ;aria<ia( Construirea depozituui pri;at in functie de cererea 6aCi6a ar conduce
a utiizarea partiaa a capacitatii sae9 in perioadee cu cerere scazuta(
3F
Depo0ite pu+li#e
Depo0ite priate
Sto#ul
de
*arfuri
Ti*p
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
)igura .( /tiizarea unei co6<inatii de depozite
*e piete diferite9 in functie de ;ou6u si ;ariatia cererii se poate recurge a strategii
distincte( *e o anu6ita piata9 organizaia poate dispune de un depozit pri;at9 iar pe ata piata9
de spatii de depozitare pu<ice( In cazu produseor de cerere sezoniera9 organizaia poate
foosi depozite pu<ice apropiate de pietee tinta9 in care paseaza 6arfurie cu putin ti6p
inainte de decansarea sezonuui(
"rientarea spre depozitu contractua presupune o e;auare preaa<ia a efecteor(
Inter;au de ti6p de a sta<iirea pri6uui contact intre operator si cient pana a inceperea
functionarii depozituui poate dura peste 12 uni( In functie de ;ou6u stocurior9 decizia de
contractare a ser;iciior de depozitare poate ;iza 6ai 6uti operatori( Apearea a depozitarea
contractuaa nu eCcude decizia de 6entinere a unor depozite pri;ate9 ceea ce face posi<ia
co6pararea perfor6anteor(
*rincipaee #riterii #antitatie foosite pentru e;auarea tipurior de depozite sunt
ur6atoaree!
a. durata depo0itarii. *entru necesitati de depozitare reati; sta<ie pe parcursu
anuui9 o organizaia cu o pozitie financiara fa;ora<ia poate considera
optiunea unui depozit pri;at sau a unui depozit contractua( *entru 6arfurie
destinate satisfacerii unei cereri sezoniere sau fuctuante9 se ;a face ape a
depozite pu<ice(
+. inestitia fi.a. Depozitee pri;ate presupun o i6picate financiara foarte 6are
a organizaiei detinatoare( In sc@i6<9 depozitee pu<ice si cee contractuae nu
necesita din partea organizaiei utiizatoare nici o in;estitie(
#. #osturile u*ane. %eprezinta un criteriu deose<it de i6portant in seectia ceei
6ai adec;ate strategii( Depozitee proprii sunt 6ai putin costisitoare decat
depozitee pu<ice9 in situatia unui grad inat de utiizare a capacitatii9 in cea
6ai 6are parte a ti6puui( Se considera adesea9 ca depozitu pri;at este 6ai
con;ena<i decat depozitu pu<ic datorita a<sentei 6arBei de profit( In
reaitate9 este necesara e;auarea atenta a costurior9 deoarece9 pentru un
depozit pu<ic9 costurie pot fi 6ai 6ici decat in cazu unui depozit pri;at9
datorita eficientei 6ai 6ari9 graduui 6ai inat de utiizare a capacitatii9
saariior 6ai 6ici acordate personauui depozituui9 etc( In pus9 costurie
generate de utiizarea depoziteor pu<ice pot fi 6ai 6ici decDt cee
corespunz5toare depoziteor pri;ate9 datorita 6eninerii 65rfurior in stoc pe o
perioada i6itata9 in funcie de necesitai( *e ter6en ung9 costu specific unui
depozit contractua este 6ai 6ic decDt ce a unui depozit pu<ic o<i:nuit(
Anali0a #o*paratia a depo0itelor priate5 pu+li#e si #ontra#tuale5 in fun#"ie de
#riteriile #antitatie
Criteriul Tipul de depo0it
4riat 4u+li# Contra#tual
Durata depo0itarii 6are 6ica 6are
Inestitia fi.a 6are > >
.0
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Costurile unitare 6ari9
in conditiie unui grad de
utiizare scazut
6ici9
in conditiie
utiizarii in functie
de necesitati
6ai 6ici
fata de
depozitee pu<ice
Cee 6ai utiizate #riterii #alitatie ce stau a <aza sta<iirii strategiei referitoare a
tipurie de depozite utiizate sunt ur6atoaree!
a. $radul de #onfor*itate #u spe#ifi#ul $a*ei de produse. Se considera ca un
depozit pri;at9 construit in functie de particuaritatie produseor9 ae
6anipuarii si pastrarii acestora9 raspunde in 6ai 6are 6asura asteptarior
utiizatoruui9 co6parati; cu ate tipuri de depozite( A6enaBarea depoziteor in
spatii preeCistente neadec;ate sau 6odificarea radicaa a structurii ga6ei de
produse a utiizatoruui pot infuenta negati; gradu de confor6itate(
Depozitee contractuae dedicate indepinesc a un ni;e inat cerintee
utiizatoruui( Spre deose<ire de acestea9 depozitee pu<ice eCistente in zona
de interes pentru organizaia utiizatoare pot sa nu ai<a caracteristicie
corespunzatoare 6entinerii in stoc a anu6itor grupe de produse( *e pan
internationa9 dez;otarea si di;ersificarea depoziteor pu<ice au sporit sansee
utiizatorior potentiai de a identifica spatii a ni;eu necesitatior si
eCigenteor proprii(
+. fle.i+ilitatea operationala. In esenta9 feCi<iitatea operationaa se refera a
capacitatea de 6odificare a poiticior si procedurior9 in functie de
particuarutatie produseor si cerintee cientior( Depozitee pri;ate sunt
capa<ie sa ofere o feCi<iitate 6are9 datorita faptuui ca se afa su< controu
co6pet a utiizatoruui( Depozitee pu<ice ofera o feCi<iitate 6oderata sau
scazuta( AranBa6entee de depozitare contractuaa sunt caracterizate de
feCi<iitate 6are9 in specia in ;arianta dedicata unui singur cient(
#. fle.i+ilitatea a*plasarii. Construirea unui depozit pri;at propriu constituie
un angaBa6ent pe ter6en ung9 pri;ind un anu6it a6pasa6ent( #radu de
feCi<iitate este scazut( Depozitee pu<ice pot fi foosite pentru a 6ari
apropierea de piata tinta9 in periodee de crestere sezoniera a cererii( In cazu
identificarii unor oportunitati de afaceri a caror ;aorificare presupune prezenta
organizaiei pe piete noi9 depozitee pu<ice ofera o soutie rapida9 fara
in;estitii fiCe9 in perioada de inceput( Depozitee contrac;tuae sunt
caracterizate de o feCi<iitate 6edie9 deoarece a6pasarea poate fi aeasa de
cientu utiizator ?pe <aza e;auarii a6pasa6enteor operatorior eCistentiA9
insa durata contractuui di6inueaza posi<iitatea unor 6odificari rapide in
functie de conBunctura pietei(
d. efe#tele siner$eti#e potentiale. Apearea a spatii de depozitare foosite de ate
organizaie9 care ser;esc cienti din aceeasi industrie9 poate a;ea un efect
sinergetic( Consoidarea de catre depozitu pu<ic9 pentru fiecare cient a
utiizatorior9 a i;rarior de 6arfuri pro;enind de a 6ai 6uti furnizori9
deter6ina reducerea costurior de transport( Depozitee pu<ice partaBate sunt
capa<ie sa genereze efecte si6iare( In cazu depoziteor pri;ate9 efectee
sinergetice depind de specificu cererii si acti;itatii depoziteor respecti;e(
e. e#ono*ii de s#ara potentiala. Acest criteriu se refera a posi<iitatea de a
di6inua costurie de 6anipuare si pastrare a 6arfurior9 ca rezutat a apicarii
te@noogiior a;ansate( In;estitiie in ec@ipa6ente de 6ecanizare9 auto6atizare
si infor6atizare a depoziteor per6it cresterea ruaBuui de 6arfuri9 i6picit
distri<uirea costurior fiCe asupra unui ;ou6 6ai 6are de produse(
.1
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
*ro6o;area te@noogiior a;ansate deter6ina si6utan o scadere a costurior
directe ;aria<ie( In principiu9 depozitee pu<ice si cee contractuae faciiteaza
o<tinerea unor econo6ii de scara 6ai 6ari decat depozitee pri;ate9 datorita
;e@icuarii unui ;ou6 6are de 6arfuri apartinand 6ai 6utor cienti(
Depozitee pri;ate de 6are an;ergura9 care apartin co6paniior cu ;ou6 6are
de acti;itate9 capa<ie si interesate sa in;esteasca in noi te@noogii9 per6it
o<tinerea de econo6ii de scara co6para<ie cu ceeate tipuri de depozite(
Indepinirea o<iecti;eor ogisticeeste infuentata de eficacitatea operatiunior de
depozitare( Strategia referitoare a tipurie de depozite tre<uie sa fie cea 6ai adec;ata
co6<inatie de depozite pri;ate9 pu<ice si contractuae9 capa<ia sa sustina siste6u ogistic a
organizaiei(
Anali0a #o*paratia a depo0itelor priate5 pu+li#e si #ontra#utale5 in fun#tie de
#riteriile #alitatie
Criteriul Tipul de depo0it
4riat 4u+li# Contra#tual
Gradul de
#onfor*itate
#u spe#ifi#ul $a*ei
de produse
6are9
in cazu proiectarii
depozituui in functie de
specificu produseor
6oderat9
in crestere
6are9
pentru a faciita reatiie
pe ter6en ung intre
operator si utiizator
'le.i+ilitatea
Operationala
6are 6oderata sau
scazuta
6are9 in cazu
depoziteor dedicate
'le.i+ilitatea
a*plasarii
,ica 6are 6edie
Efe#tele siner$eti#e
4otentiale
Depind
de specificu cererii si
acti;itatii depozituui
6ari
6ari9
in cazu depoziteor
partaBate cu fior6e care
ser;esc aceeasi industrie
E#ono*iile de s#ara
potentiale
reati; 6ici 6ari 6ari
Capitou 3
Ser;irea cienior
Ni;eu de ser;ire a cienior organizaiei este rezutatu 7ntreguui siste6 de acti;itati
ogistice( I6pactu sau direct asupra ;Dnz5rior si profiturior i6pune sta<iirea ni;euui de
ser;ire ca o<iecti; a strategiei ogistice a organizaiei( Intr>un 6ediu de afaceri intens
co6petiti;9 ni;eu ser;irii constituie un 6iBoc i6portant de diferentiere fata de concurenti si
de crestere a oiaitatii cienior(
!. Coordonatele #on#eptuale ale seririi #lientilor
In ti6p ce i6portanta ser;irii cientior este recunoscuta de orice 6anager9 definirea
conceptuui este dificia9 datorita co6peCitatii aspecteor pe care e i6pica( Ser;irea ogistica
face parte integranta din ser;irea cientior9 ca rezutanta a tuturor acti;itatior desfasurate de
.2
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
organizaia( Sta<iirea co6ponenteor ser;irii cientior si cuantificarea ni;euui de ser;ire
sunt indispensa<ie pentru succesu poiticii ogistice a organizaiei(
A. Con#eptul de serire a #lientilor
Ser;irea cientior insea6na sa creezi in 6intea consu6atorior perceptia ca
organizatia ta este una dintre cee cu care se pot fa#e afa#eri #u usurinta. Aceasta a<ordare
prezinta a;antaBu focaizarii asupra aturior cantitati;e ae acti;itatii( Apica<iitatea sa este
di6inuata de ;arietatea interpretarior ce pot fi acordate unei astfe de perspecti;e(
Ser;irea cientior este considerata un instru*ent #on#urential reduta<i( Scopu
unui siste6 ogistic integrat este de a ser;i cientii a fe de <ina sau 6ai <ine decat
concurentii( A;antaBu co6petiti; oferit de i6<unatatirea ni;euui ser;iciuui este 6ai dura<i
decat a;antaBu generat de o reducere de pret( Concurentii pot i6ita o poitica de preturi9 insa
nu intotdeauna o poitica de ser;icii(
Ser;irea cientior se refera a asi$urarea disponi+ilitatilor produselor pentru cienti(
Se porneste de a pre6isa ca ;aoarea potentiaa a produsuui de;ine efecti;a nu6ai in
6o6entu in care produsu intra in poosesia cientuui(
Ser;irea cientior reprezinta lantul a#tiitatilor de an0are si satisfa#ere a
#erintelor #lientilor9 care incepe cu pri6irea co6enzior si se inc@eie cu i;rarea produseor
a cienti9 in unee cazuri continuand cu ser;icii de intretinere a ec@ipa6enteor sau ate for6e
de spriBin te@nic(
Ser;irea cientior reprezinta pro#esul de oferire a unor <eneficii se6nificati;e in
pri;inta ;aorii adaugate9 antuui de apro;izionare>i;rare9 intr>un 6od eficace su< aspectu
costurior(
Conceptu de ser;ire a cientior poate fi anaizat din diferite perspecti;e!
acti;itateE
ni;e de perfor6antaE
fiozofie a 6anage6entuui(
Eficacitatea conceptuui de ser;ire a cientior presupune considerarea si6utana a
ceor trei di6ensiuni9 in procesu de definire(
@. Co*ponentele seririi #lien"ilor
I6<unatatirea ser;irii cientior este recunoscuta ca o necesitate de nu6eroase
organizatii si este incusa ca o<iecti; in panu or de afaceri9 in panu de 6arHeting sau
panu ogistic( "ferirea unui ni;e de ser;ire adaptat cerinteor pietii depinde insa de 6asura
in care organizaia reuseste sa asigure 6anage6entu tuturor ee6enteor co6ponente ae
ser;irii cientior(
Ee6entee ser;irii cientior au fost i6partite in trei categorii distincte!
a. ele*ente pretran0a#"ionale. In aceasta categorie9 sunt incuse co6ponentee care creaza
un ci6at fa;ora<i ser;irii cientior( Ee6entee pretranzactionae sunt egate de poiticie
si progra6ee organizaiei9 care constituie cadru necesar ser;irii cientior( *rincipaee
ee6ente care faciiteaza dez;otarea unor <une reatii intre furnizor si cient sunt
ut6atoaree!
decaratia scrisa9 referitoare a poitica de ser;ire a cientiorE
panurie de rezer;a pentru situatiie de forta 6aBora9 care ar putea afecta ser;irea
cientiorE
structura organizatorica necesara penttru apicarea poiticii de ser;ire a cientiorE
.3
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
feCi<iitatea siste6uui9 respecti; capacitatea sa de a raspunde unor ne;oi speciae sau
neasteptate ae cientiorE
progra6ee de pregatire a personauui organizaiei ciente9 in ;ederea utiizarii
eficiente si eficace a produseor organizaiei ;anzatoare(
+. ele*ente tran0a#"ionale. Se refera a co6ponentee ser;irii cientior9 care sunt
deter6inate de indepinirea efecti;a a functiei ogistice( Cee 6ai i6portante ee6ente
tranzactionae sunt!
disponi<iitatea produseor ?respecti; ni;eu rupturior de stocAE
durata cicuui co6enziiE
furnizarea de infor6atii referitoare a stadiu onorarii co6enziorE
precizia eCecutarii co6enziiE
usurinta efectuarii co6enzii de cientE
starea 6arfurior a receptie(
#. ele*ente post2tran0a#"ionale. Dupa efectuarea cu6pararii de cient9 produsu este
sustinut adesea prin ser;icii care asigura o<tinerea de catre cient a <eneficiior asteptate(
Co6ponentee din aceasta categorie preungesc procesu de ;anzare dupa 6o6entu in
care cientu a intrat in posesia produsuui( Sunt panificate inca din stadiie
pretranzactiona si tranzactiona( Ee6entee ser;irii cientior9 care sustin produsu in
utiizare9 sunt ur6atoaree!
oferirea unei garantii pentru produsE
instaarea produseorE
efectuarea de reparatii si asigurarea de piese de sc@i6<E
inocuirea te6porara a produseor in perioada reparatiiorE
soutionarea reca6atiior cientiorE
posi<iitatea de returnare a a6<aaBeor de catre cientE
retragerea produseor defecte de pe piata(
In pri;inta cicuui de perfor6anta a furnizoruui9 ;iteza este un ee6ent i6portant de
caraterizare a ni;euui de ser;ire( In prezent9 in afara de ;iteza9 tot 6ai 6uti cienti pun
accentu pe o serie de ee6ente de natura caitati;a!
#onse#enta 7 reprezinta capacitatea fie6ei de a respecta o anu6ita durata a ti6puui de
i;rare9 de>a ungu unui 6are nu6ar de cicuri perfor6anta( I6portanta ti6puui de
i;rare deter6ina cresterea costurior a ni;eu cientior9 datorita construirii unor stocuri
de siguranta supi6entare9 pentru asigurarea protectiei fata de intarzierea i;rarior(
fle.i+ilitatea se refera a capacitatea organizaiei de a indepini cerintee speciae sau
neasteptate ae cientiot( Situatiie tipice9 care necesita un siste6 ogistic feCi<i sunt
ur6atoaree!
o 6odificarea te6porara a destinatiei de i;rare a produseorE
o sustinerea unor progra6e unice de ;anzari si 6arHrtingE
o introducerea unor produse noiE
o eCcuderea unor produseE
o discontinuitatea i;rariorE
o retragerea produseorE
o asigurarea unui ni;e indi;iduaizat de ser;ire pentru un anu6it cient sau o anu6ita
piataE
o 6odificari aduse produsuui pe parcursu eCistentei sae in siste6u ogistic9 in pri;inta
6iCarii cu ate produse9 a6<aarii9 etic@etarii9 etc(
..
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
#apa#itatea de redresare refecta capacitatea organizaiei de a gasi soutii adec;ate9 in
cazu functionarii necorespunzatoare a siste6uui ogistic( Capacitatea de redresare este
infuentata fa;ora<i de adoptarea unor panuri de rezer;a9 pentru situatiie de functionare
necorespunzatoare( Se reco6anda ea<orarea unor panuri de rezer;a pentru un anu6it
e;eni6ent9 daca!
o pro<a<iitatea de producere a e;eni6entuui respecti; este 6ai 6ica decat pentru
e;eni6entee incuse in procesu de panificare o<isnuitE
o producerea e;eni6entuui ar genera preBudicii 6aBore9 in specia in cazu
nesoutionarii rapideE
o aspectee ;izare de ace e;eni6ent pot fi panificate inainte de producerea sa(
Serio0itatea se refera a capacitatea de a indepini ni;eurie panificate de
disponi<iitate a stocuui de produse si de perfor6anta operationaa( De ase6enea9
seriozitatea organizaiei furnizoare este refectata de capacitatea ei de a furni cientuui
infor6atii despre operatiunie ogistice si stadiu onorarii co6enzior(
In procesu de ea<orare a poiticii de ser;ire a cientior9 sta<iirea ca o<iecti; a
oferirii unui nu6ar cat 6ai 6are de ser;icii poate fi neree;anta su< aspectu rezutateor(
Nu6aru si tipu ee6enteor co6ponente ae ser;irii cientior tre<uie sa fie deter6inate
nu6ai in raport cu cerintee reae ae cientior( "ferirea de ser;icii care nu sunt recunoscute
ca se6nificati;e de cienti poate deter6ina 6arirea costurior si di6inuarea co6petiti;itatii
organizaiei pe piata tinta(
La sta<iirea ni;euui de ser;ire a cientior este considerarea diferentiata a
ee6enteor co6ponente9 in functie de rou pe care i indepinesc( Ee6entee co6ponente
sunt casificate in doua categorii distincte !
ee6ente care asigura un aantaE #o*petiti 7 fac parte co6ponentee care au
capacitatea sa atraga cientii si sa diferentieze organizaia de concurenti E
ee6ente de Oi$ienaJ > sunt incuse co6ponentee pe care cientii se asteapta sa e
regaseasca in oferta fiecarei organizaie( "ferirea unor ee6ente de OigienaJ a ser;irii
a un ni;e inferior ceui asteptat are efecte nefa;ora<ie asupra intregii afaceri9
datorita reorientarii cientior spre concurenti( Siste6u ogistic a organizaiei tre<uie
sa ai<a capacitatea de a satisface9 in 6od consec;ent si de a e;ita aBungerea
co6ponenteor de OigienaJ su< ni;eu asteptat(
C. B%surarea nielului de serire
,isiunea ogisticii este de a oferi produsu potri;it9 in ocu potri;it9 a ti6pu potri;it9
in starea potri;ita( I6portanta acordata in prezent ser;irii cientior i6pune co6petarea
acestei for6uari( Este necesara asigurarea ni;euui potri;it de ser;ire9 pentru cientu
potri;it9 pe piata potri;ita(
"perationaizarea conceptuui de ser;ire a cientior presupune 6asurarea ni;euui
ser;iciior oferite( Cuantificarea perfor6antei operationae faciiteaza panificarea9 reaizarea
si controu procesuui de ser;ire a cientior(
9aria+ilele utiizate pentru 6asurarea ni;euui de ser;ire sunt fie 6ari6i absolute9
fie relative( Su< aspect te6pora9 ni;eu de ser;ire a cienior poate fi 65surat in seciune
trans;ersaa sau ongitudinaa( 1aria<iee 65surate in profi transersal refecta situaia
ser;irii a un anu6it 6o6ent dat! nu65ru articoeor a care se 7nregistreaz5 rupturi de stocE
ni;eu stocuui in tranzitE ponderea co6enzior eCecutate9 in nu65ru tota a co6enzior
pri6ite9 etc(
1aria<iee 65surate in seciune lon$itudinala indica e;ouia in ti6p a capacit5ii de
ser;ire a organizaiei( In procesu de e;auare a perfor6anteor operaionae9 se utiizeaz5
indici de ;ariaie ai ;aria<ieor ce caracterizeaz5 ni;eu de ser;ire ! indicee nu65ruui
.0
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
co6enzior eCecutate co6pet in tri6estru curent9 fata de tri6estru anterior9 indicee de
;ariaie a nu65ruui de reca6aii pri6ite in se6estru curent9 fata de acea:i se6estru a
anuui anterior si indicee duratei cicuui co6enzii9 in anu curent fata de anu anterior9 per6it
identificarea aceor aspecte ae ser;irii cienior care s>au a6eiorat ori deteriorat in perioada
de anaiza(
ECe6pe de ;aria<ie de 65surare a ser;irii cienior
9aria+ile a+solute 9aria+ile relatie
nu6aru ?;ou6u9 ;aoareaA co6enzior
pri6ite
nu65ru ?;ou6u9 ;aoareaA return5rior de
produse
nu65ru rupturior de stoc
nu65ru ?;ou6u9 ;aoareaA co6enzior
anuate
nu6aru iniior de produse anuate
ti6pu de a pri6irea co6enzii9 a i;rarea
6arfii de organizaia ;anzatoare
ti6pu de a pri6ire co6enzii de furnizor9 a
pri6irea 6arfii de cient
nu6aru ?;aoareaA reca6atiior pri6ite
nu6aru ?;ou6u9 ;aoareaA co6enzior
eCecutate in regi6 de urgenta
nu6aru co6enzior eCpediate in stare
inco6peta
ti6pu necesar pentru corectarea erorior
siste6uui ogistic
ponderea articoeor ineCistente in stoc9 in
nu65ru tota a articoeor din ga6a
furnizoruui
ponderea co6enzior eCecutate9 in nu65ru
tota a co6enzior pri6ite
ponderea co6enzior eCecutate in 6od
corect9 din nu65ru tota a co6enzior
pri6ite
ponderea co6enzior eCecutate intr>un
anu6it nu65r de zie de a data pri6irii
ponderea co6enzior cienior9 care aBung in
stare <una
ponderea ti6puui de asa6<are a co6enzii9
in durata cicuui co6enzii
ponderea reca6atiior pri6ite pentru un
anu6it produs9 in nu6aru tota a
reca6atiior cientior
ponderea retururior9 in ;ou6u ?;aoareaA
tota?aA a i;rarior
In cadru procesuui de 6asurare9 in afara de sta<iirea ;aria<ieor ce ur6eaza a fi
cuantificate9 este necesara aegerea unitatilor de *asura( In functie de ;aria<ia anaizata9 se
recurge a unitati de 6asura cantitati;e sau ;aorice( *rintre unitatie cantitati;e utiizate
frec;ent9 se inscriu! unitatea de a6<aaB9 inia de produse9 Hiogra6u9 tona9 etc( )oosirea
unitatior de 6asura ;aorice poate deter6ina o serie de dificutati in cazu 6asurarii
ongitudinae a ;aria<ieor9 in situatia unor 6odificari a6pe ae preturior(
/n at aspect considerat in procesu de 6asurare este $radul de a$re$are a datelor(
Logisticienii opteaza pentru un grad inat de agregare in cazu in care este necesara 6asurarea
ni;euui de ser;ire care caracterizeaza intreaga oferta a organizaiei(
*osi<iee ni;euri de agregare sunt ur6atoaree!
organizaia in ansa6<uE
zona de ;anzariE
grupa de produseE
produsuE
6arcaE
co6andaE
cientu(
.2
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
/n grad inat de agregare a dateor poate ca6ufa pro<e6ee de ser;ire eCistente a
ni;e de produs9 6arca sau cient( Crearea unei <aza de date adec;ate este o conditie esentiaa
pentru e;auarea si controu ni;euui de ser;ire a cientior(
&. Co*ponentele *aEore ale seririi #lientilor
In functie de particuaritatie cererii cientior ;izati9 organizaia ;a defini ni;eu de
ser;ire pe <aza ee6enteor co6ponente care sunt percepute ca i6portante de cientii
respecti;i( Asteptarie referitoare a ni;eu de ser;ire si ga6a co6ponenteor ;ariaza de a un
seg6ent de piata a atu( Ee6entee c@eie ae ser;irii cientior sunt disponi<iitatea stocuui9
cicu co6enzii si retragerea produseor de pe piata(
A. Disponi+ilitatea produselor in sto#
Disponi<iitatea reprezinta pro<a<iitatea eCistentei produseor in stoc9 in 6o6entu in
care sunt soicitate de cienti(
*oitica organizaiei in pri;inta stocurior de produse este funda6entata pe <aza cererii
esti6ate( In pus9 poitica referitoare a stocuri se diferentiaza in functie de produs( *entru
sta<iirea ni;euui stocuui pe care organizaia i ;a 6entine din fiecare produs9 sunt
considerate contri<utie a ;anzarie si profitu organizaiei9 precu6 si particuaritatie in
pri;inta ;itezei de circuatie(
In ;ederea satisfacerii cererii pre;izionate9 organizaia constituie un stoc de <aza( In
afara acestui stoc9 este necesara apearea a un stoc de siguranta pentru a asigura protectia fata
de ;ariatiie neasteptate ae cererii sau de incertitudinea in pri;inta inter;auui de
reapro;izionare de a furnizori(
Stocu 6ediu necesar pentru oferirea unui anu6it ni;e de disponi<iitate a produseor
este infuentat in 6od direct si de nu6aruH depoziteor pe care e utiizeaza fie6a( Cu cat
nu6aru depoziteor este 6ai 6are9 cu atat creste ;ou6u stocurior din siste6u ogistic(
Ni;eu de disponi<iitate poate depinde nu nu6ai de produs9 ci si de tipu de cient(
Cu scopu de a eficientiza poitica referitoare a stocuri9 unee organizaie asigura un ni;e
inat de disponi<iitate pentru cientii 6aBori si un ni;e 6ai scazut de disponi<iitate pentru
restu cientior9 in conditiie unui ni;e 6ini6 a in;estitiior in stocuri si in spatii de
depozitare(
*entru 6asurarea disponi<iitatii produseor in stoc9 se apeeaza a 6ai 6ute ;aria<ie(
Cee 6ai frec;ent utiizate sunt ur6atoaree!
a. fre#enta rupturilor de sto# 7 refecta posi<iitatea a<sentei unui produs din stoc(
Aceasta ;aria<ia poate fi 6asurata pentru un anu6it produs sau pentru ansa6<u
produseor oferite de organizaia ;anzatoare(/n grad inat de agregate a dateor
prezinta deza;antaBu unei a<ordari nediferentiate a produseor( ,asurarea frec;entei
rupturior de stoc pentru fiecare produs ia in considerare faptu ca disponi<iitatea
anu6itor produse are o i6portanta critica pentru cient( In cazu co6enzior frec;ente
si in cantitati 6ici9 pro<a<iitatea unei rupturi de stoc este 6ai 6are co6parati; cu
situatia co6enzior 6ai putin frec;ente si in cantitati 6ari(
+. indi#ele de e.e#utie 7 6asoara 6ari6ea sau i6pactu rupturuor de stoc in decursu
ti6puui(Spre deose<ire de frec;enta rupturior de stoc9 indicee de eCecutie coreeaza
disponi<iitatea produsuui cu cererea eCpri6ata de cienti( Lipsa unui produs din stoc
afecteaza ni;eu de ser;ire nu6ai in situatia in care organizaia pri6este co6enzi de
a cienti( *entru un produs soicitat de un anu6it cient9 indicee de eCecutie se
.3
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
cacueaza ca raport intre cantitatea i;rata din produsu respecti; si cantitatea
co6andata de cient( Datee pot fi agregate a ni;eu unui cient sau a tuturor
cientior( "<iecti;ee referitoare a indicee de eCecutie pot fi diferentiate in functie
de caracteristicie cererii( *entru produsee critice9 organizaia poate sta<ii un ni;e
inat a indiceui de eCecutie9 in ;ederea satisfacerii cerinteor cientior( Indicee de
eCecutie este 6ai 6ic in cazu co6enzior frec;ente si in cantitati 6ici9 fata de situatia
co6enzior cu frec;enta 6ai 6ica si de catitate 6ai 6are(
#. nu*arul lirarilor de #o*en0i #o*plete 7 aceasta ;aria<ia este o 6asura a
disponi<iitatii produsuui in stoc9 aaturi de frec;enta rupturior de stoc si indicee de
eCecutie( %eprezinta nu6aru situatiior in care organizaia este capa<ia sa onoreze
integras co6anda cientuui( " co6anda este onorata in 6od co6pet cand
organizaia dispune de toate produsee soicitate de cient in cantitatie cerute de
acesta(
*rin inter6ediu ceor trei ;aria<ie se sta<ieste ni;eu de disponi<iitate pentru
fiecare produs din stoc( "rganizaia poate opta pentru o disponi<iitate diferentiata in functie
de i6portanta produseor si cientior(
@. Durata #i#lului #o*en0ii
" co6ponenta i6portanta a ser;irii cientior9 care focaizeaza atentia 6anagerior
ogisticieni9 este durata cicuui co6enzii(
Din perspecti;a cientuui9 cicu co6enzii reprezinta inter;au de ti6p de a
trans6iterea co6enzii catre furnizor9 a pri6irea 6arfurior soicitate(
*entru furnizor9 cicu co6enzii se decanseaza in 6o6entu pri6irii co6enzii de a
cient( I6portnata acordata de furnizor cicuui co6enzii pentru i6<unatatirea ni;euui de
ser;ire este deter6inata de faptu ca scaderea duratei si consec;enta in respectarea unui
anu6it inter;a sta<iit genereaza a;antaBe nota<ie pentru cient9 deoarece di6inueaza stocu
6ediu necesar(
Cicu co6enzii incude toate acti;itatie desfasurate pentru ca cientu sa aBunga in
posesia 6arfurior co6andate( Sta<iirea o<iecti;eor referitoare a durata cicuui co6enzii
presupune considerarea etapeor care se succed intre 6o6entu pri6irii co6enzii de furnizor
si 6o6entu pri6irii co6enzii de cient( *rincipaee etape ae cicuui co6enzii sunt
ur6atoaree!
a. trans*iterea #o*en0ii 7 aceasta co6ponenta a cicuui co6enzii consta in inter;au de
ti6p dintre 6o6entu in care cientu tri6ite co6anda si 6o6entu in care furnizoru o
pri6este( ECista nu6eroase 6odaitati de trans6itere a co6enzii ! agentii de ;anzare ai
furnizoruui9 posta9 teefon9 faC9 EDI ?sc@i6< eectronic de dateA9 dispoziti;e eectronice9
radio9 etc(" 6etoda 6oderna care faciiteaza co6enzie este cea <azata pe scanner9 codu
cu <are si un dispoziti; eectronic de efectuare a co6enzii( Cu aButoru unui csanner sunt
citite codurie produseor in cazu carora este necesara co6petarea stocuui( Scanneru
este conectat a dispoziti;u de efectuare a co6enzii( Dupa citirea codurior specifice
tuturor produseor dorite9 co6anda se trans6ite prin cuparea acustica a dispoziti;uui
eectronic a un teefon(
+. prelu#rarea #o*en0ii 7 se reaizeaza in inter;au de ti6p de a pri6irea co6enzii
cientuui9 a notificarea depozituui6 pentru i;rarea 6arfurior co6andate( *rincipaee
acti;itati pe care e presupune preucrarea co6enzii sunt ur6atoaree!
;erificarea corectitudinii si integraitatii infor6atiior prezentate in co6andaE
;erificarea <onitatii cientuuiE
trans6iterea infor6atiior catre co6parti6entu de ;anzariE
intregistrarea tranzactiei de catre ser;iciu de conta<iitateE
.4
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
sta<iirea depozituui care ;a efectua i;rarea si infor6area acestuiaE
asigurarea 6iBoaceor de transport necesare pentru i;rarea 6arfurior de a depozit a
cientE
pregatirea docu6enteor de i;rareE
infor6area cientior in pri;inta stadiuui onorarii co6enziiE
e6iterea facturii si trans6iterea sa organizaiei ciente(In cazu in care co6anda
cientuui nu poate fi eCecutata partia sau integra9 datorita unor rupturi de stoc9
furnizoru ;a norifica cientu in pri;inta situatiei eCistente9 cat 6ai repede posi<i(
Notificarea se poate reaiza prin teefon9 faC ori 6iBoace eectroniceaccesi<ie
cientiui( "rganizaia furnizoare poate propune cientuui sa opteze pentru ate
produse9 in ocu ceor care ipsesc te6porar din stoc(
#. preluarea si asa*+larea #o*en0ii 7 incude toate acti;itatie care se desfasoara din
6o6entu pri6irii de catre depozit a co6enzii de i;rare9 pana in 6o6entu in care
6arfurie sunt incarcate in 6iBocu de trenasport( *rintre acti;itatie din aceasta etapa se
inscriu!
preuarea produseor co6andate din stocu afat in spatiie de depozitareE
asa6<area co6enziiE
;erificarea corectitudinii preuarii si asa6<arii co6enziiE
depasarea produseor a punctu de i;rare a depozituuiE
operatiunie de preucrare su6araE
a6<aarea e;entuaa a produseorE
consoidarea i;rarior directionata spre aceeasi zona(
%upturie de stoc in cazu produseor co6andate sunt co66unicate personauui care
se ocupa de preucrarea co6enzior( Docu6entee initiae de i;rare sunt 6odificate9 in
functie de disponi<iitatea produseor in stoc( *entru reducerea duratei cicuui
co6enzii9 acti;itatie de preucrare si asa6<are se pot derua conco6inent cu o serie
de acti;itati desfasurate in etapa de preucrare a co6enzii9 respectic cu pregatirea
docu6enteor de i;rare si actuaizarea stocuui(
d. pro#urarea sto#ului supli*entar ne#esar. In situatia in care produsee co6andate nu se
afa in depozit9 este necesara identificarea ator 6odaitati de satisfacere a cererii
cientuui( Se pot considera ur6atoaree ;ariante!
eCecutarea partiaa sau integraa a co6enzii de a un depozit secundar a aceeiasi
organizaieE
trans6iterea co6enzii a fa<rica9 in ;ederea onorarii co6enzii din stocE
ansarea unei co6enzi de productie si i;rarea directa de fa<rica a cientE
a6anarea eCecutarii co6enzii pana a co6petarea stocuui9 prin i;rari de a furnizoriE
propunerea unor produse sunstitui<ie(
e. lirarea #o*en0ii 7 consta in inter;au de ti6p de a preuarea 6arfii de catre
transportator9 pana a aBungerea 6arfii a cient( In etapa de i;rare se pot incude si
operatiunie de incarcare a 6arfurior de furnizor in 6iBocu de transport si operatiunie
de descarcare de cient( *rintre aspectee egate de i;rare9 care infuenteaza ni;eu
ser;irii9 tre<uie sa fie considerata panificarea incarcaturii( ,odu de aranBare a produseor
in 6iBocu de transport sau in container poate faciita preuarea 6arfurior co6andate de
catre cient(
*entru respectarea unei anu6ite durate9 organizaia furnizoare poate recurge a
ur6atoaree poitici de aBustare!
a. ordinea de prioritate. In cazu pri6irii reati; si6utane a 6ai 6utor co6enzi9 durata de
eCecutare a unei co6enzi poate fi diferita de durata standard( "rganizaia poate institui
.F
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
regui de prioritate a eCecutarii co6enzior9 pentru a nu afecta cientii 6aBori( Astfe9
co6enzie cientior care au o contri<utie i6portanta a ;anzarie organizaiei ;or fi
preucrate inaintea ceor care pro;in de a cienti 6arginai( Se e;ita tendinta de eCecutare
prioritara a co6enzior 6ici si 6ai putin co6peCe9 pentru a reduce nu6aru soicitarior
care se acu6ueaza in perioadee de ;arf(
+. #ontrolul efe#tuarii #o*en0ilor de #lienti. *entru a di6inua fuctuatiie 6ari in etapa de
preucrare a co6enzior9 furnizoru poate infuenta progra6u de efectuare a co6enzior
de cienti( *rincipaee te@nici foosite in acest scop se refera a!
utili0area fortei de an0are de teren preuarea periodica a co6enzior
de un agent co6ercia care se depaseaza a cient9 ceea ce deter6ina
a6anarea ansarii co6enzii pana in 6o6entu sosirii agentuui respecti;E
preluarea telefoni#a a #o*en0ilor reaizata de agenti speciaizati in
co6unicarea si ;anzarea teefonica9 care ii contacteaza pe cienti in 6od
periodic9 a o anu6ita dataE
oferirea de dis#ounturi apica<ie co6enzior efectuate de cienti a o
anu6ita data sta<iita de ;anzator(
#. standardele priind starea #o*en0ii. "rganizaiee furnizoare sta<iesc anu6ite conditii
referitoare a starea co6enzii9 cu scopu de a e;ita preungirea nedorita si costisitoare a
cicuui co6enzii ! a6<aarea produseor9 returnarea si inocuirea produseor nesoicitate
sau deteriorate(
d. restri#tii priind *ari*ea #o*en0ii 7 per6it reaizarea unei i;rari 6ai rapide de
furnizor9 cu costuri de transport 6ai 6ici( Este satisfacuta in acest 6od cererea unor piete
de ;ou6 6ic9 care atfe nu ar putea <eneficia de un ser;iciu de incredere(
C. Retra$erea produselor de pe piata
Logisticienii se confrunta uneori cu situatii in care este necesara retragerea produseor
de pa piata( Cauzee care i6pun o astfe de actiune pot fi! defecte de caitate ae produseorE
a6<aarea siGsau etic@etarea necorespunzatoareE 6etodee de distri<utie neadec;ate9 care au ca
efect pierderea controuui asupra te6peraturii9 conta6inarea produseor9 etc(
Actiunea de retragere deter6ina un fuC a produseor dinspre a;a spre a6onte si
fuCuri infor6ationae in a6<ee sensuri9 in cadru canaeor de 6arHeting( Aaturi de
recicarea deseurior9 retragerea produseor face o<iectu unui proces denu6it distri+utie
inersa.
Capacitatea unei organizaie de a retrage de pa piata produsee ce reprezinta riscuri
pentru consu6atori sau utiizatori poate fi considerata o co6ponenta a ser;irii cientior( *e
pan 6ondia9 i6portanta sa a cunoscut o tendinta ascendenta9 su< infuenta ur6atoareor
cauze!
adoptarea a ni;e nationa si internationa9 a le$islatiei referitoare a protectia
consu6atorior9 cresterea puterii organis6eor de rege6entare si 6arirea
penaitatior pentru organizaiee care nu respecta pre;ederie egaeE
dez;otarea 6iscarii nu6ite F#onsu*eris*G9 care a spotir gradu de constientizare
a consu6atorior in pri;inta drepturior or9 a condus a crearea unor centre de
consutanta pentru cienti si a deter6inat aparitia unor pu<icatii gu;erna6entae
pentru a eCpica 6odu in care consu6atorii pot efectua reca6atiiE
cresterea #o*ple.itatii produseor9 care are ca efect 6arirea pro<a<iitatii de esec
si sporirea prograsi;a a asteptarior cientior(
00
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
*rodusee cu defecte de caitate i6pun adoptarea unor 6asuri adec;ate9 pentru a
inatura i6pactu negati; asupra consu6atoruui sau utiizatoruui si organizaiei ;anzatoare(
In functie de produs9 se apeeaza a una dintre ur6atoaree 6odaitati de actiune!
ra*+ursarea restituirea su6ei reprezentand pretu9 in sc@i6<u produsuui
necorespunzator su< aspect caitati;E
inlo#uirea sc@i6<area produsuui cu un atu dintr>un ot corespunzatorE
repararea rectificarea defectuui produsuuiE
retra$erea totala inaturarea integraa a produsuui din canau de distri<utie
"ptiunea de retragere a produsuui de pe piata este specifica situatiior in care
produsu genereaza 6ari riscuri9 su< aspectu sigurantei in consu6Gutiizare( %etragerea
produseor nu constituie o co6ponenta a ser;irii care contri<uie a cresterea a;antaBuui
co6petiti; a organizaiei9 reprezinta insa un i6portant fa#tor de Fi$ienaG in pri;inta ser;irii9
deoarece cientii se asteapta a astfe de actiuni din partea furnizoruui9 in specia a
producatoruui9 in cazu 6arfurior care prezinta riscuri i6inente sau potentiae(Nei6pinirea
asteptarior cientior poate a;ea ca efecte directe pierderea oiaitatii or si o Opro6o;are
negati;aJ9 efectuata de cientii ne6utu6iti( %etragerea produseor poate fi considerata o
co6ponenta 6aBora a ser;irii cientior deoarece a<senta sa poate afecta drastic i6aginea
organizaiei si ;anzarie sae9 pe ter6en ung(
In situatia unei retrageri9 este necesara lo#ali0area produsuui in siste6u de
distri<utie( Este utia trasarea unei disgra6e a siste6uui de distri<utie9 care sa indice canaee
de 6arHeting utiizate si ni;eurie acestora( Sunt carificate astfe traseee pe care e parcurge
produsu respecti;9 pentru a aBunge a consu6atoruGutiizatoru fina(
*roducatoru poate considera ur6atoaree nieluri de retra$ere!
o propriie depoziteE
o angrosistiiE
o detaiistiiE
o consu6atorii sau utiizatorii finai(
%ecuperarea din propriie depozite se desfasoara su< controu direct a organizaiei
producatoare( #radu de contro asupra retragerii scade prograsi;9 pe 6asura apropierii de
ni;eu fina( Intr>un cana de distri<utie indirect ung9 cu cat ni;eu de retragere se apropie
6ai 6ut de consu6atoru sau utiizatoru fina9 cu atat costu operatiunii este 6ai 6are9 iar
rata de raspuns 6ai 6ica( +unurie industriae9 care sunt distri<uite prin canae directe sau
indirecte scurte9 sunt 6ai usor de identificat si ocaizat9 in co6patatie cu <unurie de consu69
care sunt distri<uite adesea prin canae indirecte ungi(
$rasa<iitatea produsuui posi<iitatea de identificare si ocaizare tre<uie sa fie
asigurata atat in a6onte ?a furnizorA9 cat si in a;a ?a cientu finaA( *rintre 96iBoacee care
faciiteaza ocaizarea produseor se inscriu ur6atoaree! codurie cu <are apicate pe produs si
a6<aaBE etic@etee detasa<ie9 care indica fiecare 6iscare in canau de distri<utieE cardurie
de garantieE EDI ?sc@i6<u eectronic de dateA9 etc(
*rocesu de retragere presupune notifi#area ni;eurior din a;au canaeor de
distri<utie9 unde se afa produsu( ,odaitatie de notificare sunt diferite in functie de ni;eu
de retragere( In cazu cientior 6aBori9 se reco6anda o a<ordare speciaa9 respecti;
contactarea directa de un 6anager a organizaiei care retrage produsee(
Notificarea se poate reaiza prin!
scrisoriE pu<icitateE
afise a punctee de ;anzareE
faCE
teefonE
;izite ae agentior co6erciai sau ae reprezentantior organizaieiE
01
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
co66unicate de presa9 etc(
Se reco6anda ca notificarie sa incuda!
un 6iBoc de a atrage atentiaE
ee6ente de identificare a furnizoruuiE
descrierea cara a produsuui9 e;entua o iustratieE
un cod sau o serie de identificare a otuui care prezinta defecte si riscuriE
prezentarea si6pa a defectuui si riscuuiE
orice restrictii pri;ind utiizarea sau pastrareaE
instructiuni specifice pri;ind actiunie necesareE
nu6aru de teefon pentru o<tinerea de infor6atiiE
un 6iBoc pentru detinator de a raporta despre cantitatea de produs de care dispune(
Este necesara erifi#area efi#a#itatii norificarior( 1erificarea eficacitatii reprezinta
e;auarea 6asurii in care toti detinatorii cunoscuti ai produsuui au pri6it notificarea si au
intreprins actiunir necesare( Eficacitatea notificarii este cacuata ca raport intre nu6aru
unitatior de produs returnate sau re6ediate si nu6aru produseor eCistente pe piata9 in
canaee de distri<utie(
%etragerea produseor presupune desfasurarea unui ansa6<u de acti;itati ogistice de
transport9 depozitare9 6anipuare9 etc( Spre deose<ire de situatia distri<utiei produseor a
cienti9 acti;itatie ogistice de retragere tre<uie sa indepineasca o serie de cerinte!
a. depo0itarea. Se reco6anda ca 6arfurie retrase sa fie izoate de restu produseor si sa
pri6easca coduri speciae9 pentru a nu fi confundate cu ceeate produse din depozit si
pentru a se e;ita astfe reintroducerea or eronata in fuCu nor6a a produseor spre
cienti( In cazu pasarii in depozitu propriu9 spatiu destinat produseor retrase ;a fi redus
a 6ini69 pentru a nu afecta fuCu produseor care nu fac o<iectu operatiunii de
recuperare(
+. $estiunea sto#urilor. In situatia in care este necesara retragerea unui anu6it produs9
ogisticienii tre<uie sa fie capa<ii sa deter6ine cantitatie afate in diferitee puncte ae
siste6uui de distri<utie si sa 6entina o e;identa stricta a produseor retrase( Au datoria sa
cunoasca9 in orice 6o6ent9 cantitatie de produse recuperate9 eCistente in stoc9 a ni;eu
fiecarui spatiu de depozitare utiizat9 fie pri;at9 fie pu<ic(
#. transportul. Este necesara seectarea ceei 6ai potri;ite 6odaitati de transport(
%eaizarea unui grad cat 6ai inat de foosire a capacitatii 6iBoaceor de transport este un
o<iecti; prioritar( Ca si in pri;inta depozitarii9 se pot utiiza ser;iciie unor operatori
speciaizati( "rganizaia care retrage produsu de pe piata ;a da transportatorior
instructiuni precise9 referitoare a 6odaitatie de preuare si returnare a produseor(
d. *anipularea. Se reco6anda un nu6ar redus de 6anipuari ae produseor retrase( Se
utiizeaza 6iBoace de 6anipuare adec;ate9 in functie de tipu si starea produsuui(
Intregu siste6 ogistic a organizaiei tre<uie sa fie e;auat periodic9 in pri;inta
capacitatii sae de a organiza si desfasura in 6od eficient retrageri de produse( In acest scop9
este anaizata 6asura in care fiecare co6ponenta ogistica per6ite distri<utia in;ersa a
produseor(
%etragerea de pe piata genereaza adesea costuri i6portante( Se esti6eaza ca9 in cazu
retragerii si distri<utiei in;erse9 costurie sunt de 2>3 ori 6ai 6ari decat cee specifice
distri<utiei nor6ae( Cauzee sunt 6anipuarea unor cantitati 6ici de produse si necesitatea
soutionarii rapide( *rincipaee categorii si ee6entee de #osturi dire#te9 deter6inate de
procesu de retragere9 sunt ur6atoaree!
#osturi le$ate de #o*uni#are 6esaBee postae reco6andate si conorganizaiate9
c@itantee de returnare9 depasarie efectuate de angaBatii organizaiei9 con;or<irie
teefonice9 teegra6ee9 ser;iciie de 6esagerieE
02
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
#osturi le$ate de do#u*entatie co6petarea c@itanteor pentru notificarie de
retragere9 de;izee pentru inocuire9 panurie articouui retras9 panurie pentru
articou de inocuire9 instructiunie pentru inocuire sau reparare9 autorizatiie pentru
ucrarie ce ur6eaza a fi eCecutate9 c@itantee pentru articoee inocuite sau reparateE
#osturi le$ate de inlo#uire productia si instaarea produsuui9 etic@etarea9
instructiunie9 transportu9 a6<aarea9 depozitarea9 testarea si retestarea9 identificarea
produsuui9 identificarea a6<aaBuui de ;anzare si transport9 personau te6porar9
facturarea9 progra6u supi6entar a saariatiorE
#osturi le$ate de preluarea produselor ocaizarea tuturor articoeor9 deter6inarea
stocuui de produse9 retragerea produsuui de a cient9 a6<aarea si deza6<aarea9
etic@etarea9 transportu9 controu9 repararea sau inocuirea9 inaturarea sau
recuperarea9 <rosurie de instructiuni9 ra6<ursarea9 recu6pararea produsuui9
co6pensatiie pentru pierderi datorate utiizarii9 depozitarea(
In afara de costurie directe9 retragerea produseor genereaza #osturi indire#te9 care
constau in scaderea ;anzarior9 deteriorarea i6aginii de 6arca si a i6aginii organizaiei9
costuri de reproiectare a produsuui( Costul real a unei retrageri poate fi e;auat din
perspecti;a ;anzarior care ar tre<ui sa fie reaizate pentru a o<tine su6a necesara pentru
acoperirea c@etuieior de retragere( %etragerea produseor de pe piata presupune deopotri;a
eforturi ogistice si de 6arHeting( Eficacitatea unui pan de retragere depinde de gradu de
coa<orare dintre diferitee ni;euri ae canaeor de 6arHeting(
-. I*portanta seririi #lientilor
Ni;eu de ser;ire a cientior infuenteaza ;anzarie9 costurie si profitu organizaiei(
Datorita i6pactuui pe care i are asupra rezutateor organizaiei si pozitiei sae co6petiti;e9
ser;irea cientior constituie o co6ponenta 6aBora a poiticii ogistice(
A. I*pa#tul asupra an0arilor or$ani0a"iei
Acti;itatie ogistice au o contri<utie 6aBora a ni;eu de ser;ire oferit de organizaia(
Cee 6ai i6portante co6ponente ae ser;irii cientior9 ca rezutat a tuturor acti;itatior
organizaiei9 sunt ee6entee de natura ogistica( Cresterea ni;euui de ser;ire are adesea un
efect fa;ora<i asupra ;anzarior( %eatia dintre ;anzari si ser;ire nu are insa un caracter
iniar( Cur<a care descrie reatia generaa dintre ;ariatia ;anzarior si e;outia ni;euui de
ser;ire a cientior9 co6parati; cu organizaiee concurente9 este prezentata in figura 1(
03
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
'i$ura !. 7 Relatia dintre an0ari si serirea #lientilor
#raficu denota eCistenta a trei stadii distincte!
a. stadiul nielului pra$. /n ni;e de ser;ire scazut9 oferit unor ceinti care nu accepta
sa desfasoare ei insisi anu6ite acti;itati ogistice in ocu furnizoruui i6iteaza
drastic ;anzarie( *e 6asura cresterii ni;euui de ser;ire9 furnizoru poate constata o
sporire treptata a ;anzarior( Atat ti6p cat a6eiorarea ni;euui de ser;ire nu face
posi<ia depasirea praguui reprezentat de ni;eu oferit de concurenti9 sporirea
;anzarior este de 6ica an;ergura( Cientii ;or prefera sa se orienteze spre concurentii
furnizoruui9 in conditii si6iare de caitate si pret(
+. stadiul de randa*ent des#res#ator. Dupa ce ni;eu de ser;ire specific concurentior
a fost depasit9 i6<unatatirea ser;iciior are ca efect cresterea se6nificati;a a
;anzarior( A;antaBu co6petiti; o<tinut datorita ni;euui de ser;ire superior ;a atrage
noi cienti si ;a 6ari ponderea furnizoruui in cu6paraturie efectuate de cientii oiai(
Denu6irea acestui stadiu este egata de faptu ca rit6u de crestere a ;anzarior9 ca
rezutat a perfectionarii ser;irii cientior9 incepe sa scada progresi;(
#. stadiul de de#lin. Su< aspect teoretic9 cresterea in continuare a ni;euui ser;iciuui
poate a;ea ca efect e;outia descendenta a ;anzarior( Se considera ca 6oti;u
decinuui ar fi suprasaturarea cientior datorita ;iziteor eCcesi; de nu6eroase a
epersonauui de ;anzari a furnizoruui si frec;entei 6ari a infor6atiior referitoare a
co6enzie cientuui9 etc( Di6inuarea nu6aruui cientior sau ;ou6u cu6pararior
reaizate de cienti9 de a furnizoru in cauza9 ar putea fi deter6inata de 6aBorarea
pretuui9 datorita cresterii ni;euui de ser;ire(
ECistenta ceor trei stadii ae reatiei dintre e;outia ;anzarior si cea a ni;euui de
ser;ire face ca cresteri egae ae ni;euui de ser;ire sa nu ai<a intotdeauna efecte identice
0.
9an0ari
4ra$
Randa*ent
des#res#ator
De#lin
ZT ZT
Nielul de serire lo$isti#a
&$ &one de $ranzitie
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
asupra ;anzarior( In pus9 este prefera<ia situarea furnizoruui in stadiu de randa6ent
descrescator9 6ai degra<a decat in stadiu ni;euui prag sau in stadiu de decin(
Scaderea ni;euui ser;iciuui ogistic a organizaiei furnizoare atrage o serie de
penaitati din partea cientior( Cu6paratorii ;or adopta 6asuri care afecteaza in 6od direct
;anzarie si profitu furnizoruui(
Esecu unui furnizor in do6eniu ser;irii cientior poate fi penaizat prin!
reducerea ;ou6uui cu6parariorE
soicitarea unei ;izite din partea 6anageruui sau agentuui de ;anzari a
furnizoruuiE
incetarea cu6pararior de a furnizoru in cauzaE
intreruperea cu6pararii anu6itor articoeE
refuzu de a cu6para articoe noiE
refuzu de a spriBini actiunie de pro6o;are(
1ariatia ni;euui de ser;ire a cientior poate deter6ina ;ariatii de 0>2M ae
;anzarior furnizoruui( Di6inuarea cu 0M a ni;euui de ser;ire poate conduce a scaderea cu
2.M a cu6pararior reaizate de cientii eCistenti ai furnizoruui(
Neindepinirea asteptarior cientior in pri;inta ser;irii are repercusiuni negati;e
deopotri;a asupra ;anzarior si i6aginii organizaiei( Cercetarie efectuate in acest do6eniu
au aratat efectu 6utipicator pe care i poate genera un cient ne6utu6it( In ti6p ce un
consu6ator 6utu6it ;a co6unica ator trei persoane eCperienta sa poziti;a9 un cient care nu
a fost satisfacut de ni;eu de ser;ire ;a trans6ite co6entariie sae nefa;ora<ie ator 11
persoane( "ferirea unui ni;e adec;at de ser;ire ogistica se do;edeste astfe o 6odaitate
eficace de pro6o;are a unei i6agini fa;ora<ie a organizaiei(
@. I*pa#tul asupra profitului or$ani0a"iei
*reocuparea pentru i6<unatatirea ni;euui de ser;ire9 in ;ederea cresrerii ;anzarior9
tre<uie sa fie sustinuta de anaiza i6pactuui ni;euui de ser;ire asupra costurior si profituui
organizaiei( ,aCi6izarea ;anzarior nu ec@i;aeaza cu 6aCi6izarea profituui(
"ferirea unui ni;e de ser;ire foarte inat poate presupune o crestere considera<ia a
costurior(
%eatia dintre cantitatea de 6arfuri 6entinuta in stoc si ni;eu ser;irii cientior este
prezentata in figura(
00
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
'i$ura & 7 Relatia dintre sto#uri si nielul de serire a #lientiloer
Cresterea ni;euui de ser;ire pana a F0M presupune sporirea progresi;a a cantitatii
de produse afate in stoc( %it6u de crestere a stocuui inregistreaza o e;outie ascendenta9
deoarece sporirea treptata a ni;euui de ser;ire cu necesita cresteri tot 6ai 6ari ae stocuui(
Asigurarea unui ni;e de ser;ire de peste F0M este posi<ia nu6ai in conditiie unei cresteri
su<stantiae a stocuui( Apropierea de ni;eu de ser;ire 6aCi6 i6pune stocuri tot 6ai 6ari si
deter6ina cresterea a<rupta a costurior ogistice(
/n anu6it ni;e de ser;ire poate fi asigurat in conditiie 6ai 6utor ;ariante de 6iC
ogistic( Este necesara e;auarea costurior pe care e presupune si esti6area ;anzarior pe
care e>ar genera fiecare 6iC de acti;itati ogistice( %eatia dintre costuri9 ;enituri9 profit si
ni;eu de ser;ire este reprezentata grafic in figura(
Sto#uri
?cantitateA
:? >? !??
Nielul de serire a #lientilor ?MA
02
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
'i$ura -. 7 Relatia dintre #osturi5 enituri5 profit si nielul de serire a #lientilor
Contri<utia a profit a unui ni;e de ser;ire se cacueaza ca diferenta dintre ;enituri si
costuri( *unctu 6aCi6 de pe cur<a contri<utiei a profit corespunde ni;euui de ser;ire care
este ce 6ai a;antaBos pentru organizaia(
Ni;eu de ser;ire ogistica are un ro i6portant in 6entinerea <azei de cienti a
furnizoruui( /n ni;e de ser;ire superior ni;euui concurentior9 in aceeasi conditii de
caitate si pret9 poate spori oiaitatea cientior( Su< aspectu costurior9 se considera ca este de
pana a 2 ori 6ai costisitor sa atragi un nou cient9 decat sa 6entii un cient pe care >ai
do<andit deBa( Din aceasta perspecti;a9 ser;irea cientior este un do6eniu de in;estitie 6ut
6ai eficient decat ate acti;itati ae organizaiei(
"<iecti;ee de crestere a profiturior se indepinesc nu neaparat prin atragerea de noi
cienti9 ci prin dez;otarea reatiior cu organizaiee care au do<andit deBa statutu de cient a
furnizoruui( %ezutatee cercetarior indica faptu ca reducerea cu 0M a ratei de pierdere a
cientior are ca efect i6<unatatirea profiturior furnizoruui cu 20>40M(

Costuri5
an0ari5
profit
Nielul de serire a #lientilor
Legenda!
1enituri din ser;icii
Costuri ogistice
Contri<utia a profit
03
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Capitou 4
$%ANS*"%$/L
$ransportu este una din co6ponentee 6aBore ae siste6uui ogistic9 datorita
contri<uiei sae a 7ndepinirea coninutuui procesuui de ogistice(
!. I*portan"a transportului 6n lo$isti#%
Adesea9 transportu este definit ca o 6i:care fizica a persoaneor si 65rfurior9 intre
doua puncte( De fapt9 transportu 65rfurior reprezint5 un set de acti;itati ogistice de <aza9
care se desfasoara in aproape orice cana de 6arHeting si consta in crearea utiitatior de oc si
ti6p( Definirea transportuui nu tre<uie sa se i6iteze a si6pa depasare spatiaa a
6arfurior( In cazu apearii a un transportator9 utiizatoru cu6para un ansa6<u de ser;icii(
*erspecti;a i6itata a depasarea spatiaa ;a conduce a aegerea organizaiei
transportatoare care apica ce 6ai scazut tarif de transport( $otusi9 utiizatoru este interesat
sa o<tina ser;iciie dorite9 in afara de 6iscarea spatiaa a 6arfurior9 a ce 6ai <un pret(
Astfe9 tarifu nu constituie unicu criteriu de aegere a unui transportator9 deoarece
organizaia utiizatoare ur6areste sa indepineasca cerintee proprii si pe cee ae cientior sai9
referitoare a ni;eu de ser;ire(
$ransportu de 6arfuri este un do6eniu care suscita 6icro si 6acrointerese(
*rincipaee parti care participa a tranzactiie de transport siGsau e infuenteaza sunt
ur6atoaree!
parti#ipantii pri*ari. Aceasta categorie de participanti este constituita din
furnizorii de 6arfuri ?producatori9 angrosisti9 detaiisti etc(A si cientii or( In
genera9 ei detin proprietatea asupra 6arfurior pe care e ;andGcu6para(
"<iecti;u pe care i ur6aresc este depasarea 6arfurior intr>un anu6it inter;a de
ti6p9 cu ce 6ai 6ic cost9 in conditiie pastrarii caitatii produseor( Infuenta
eCercitata asupra transporturior consta in cerintee eCpeditorior si destinatarior9
in ceea ce pri;este! ti6pu de tranzitE incarcarea si descarcarea inGdin 6iBoacee de
transportE accesu a infor6atii precise si a ti6p9 referitoare a i;rari etc(
transportatorii. Ca ofertanti de ser;icii functionae9 transportatorii au rou de
faciitare a distri<utiei9 a fuCurior de 6arfuri intre participantii pri6ari(
"<iecti;u or principa este 6aCi6izarea ;enituui o<tinut9 in conditiie
6ini6izarii costurior i6picate de desf5:urarea tranzaciior( /n transportator
dore:te9 de regua9 sa apice ce 6ai 6are tarif organizaiei eCpeditoare sau
destinatare si sa di6inueze costurie cu resursee u6ane9 con<usti<iu si
6iBoacee de transport( Este interesat sa dispun5 de o feCi<iitate te6poraa cat
6ai 6are9 in pri;ina preu5rii :i i;r5rii produseor9 precu6 si sa consoideze
transporturie de 65rfuri(
$uernul. Contri<uia transporturior a dez;otarea econo6ica Bustifica atenia
acordata acestui do6eniu de autorit5ie gu;erna6entae( =n 6ute tari9 gu;ernee
sunt interesate in 6ai 6are 65sura de acti;itatea si practicior organizaieor
transportatoare decDt de cee ae ator organizaii co6erciae( I6picarea
gu;erna6entaa se concretizeaz5 in! rege6entarea do6eniuui9 pro6o;area sa
?susinerea cercet5rii si dez;ot5rii in do6eniu transporturior9 dez;otarea
infrastructurii9 crearea de siste6e de contro a traficuui aerian etc(A si proprietate
?in unee tari9 anu6ii transportatori fiind proprietatea statuuiA(
04
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
pu+li#ul. In afara de gu;ern9 pu<icu este o ata parte cu 6acrointerese in
do6eniu transportuui( Capacitatea de infuenta a pu<icuui este deter6inata de
cererea sa de produse din intreaga u6e9 a preturi rezona<ie si ne;oia i6picita de
ser;icii de transport pentru o<tinerea acestora( *rincipaee cerinte ae popuatiei se
refera a ur6atoaree aspecte! accesi<iitatea ser;iciior9 costurie adec;ate9
eficacitatea ser;iciior9 respectarea 6ediuui si a standardeor de siguranta(
$ransportu este i6portant in specia din punct de ;edere econo6ic(
La niel *i#roe#ono*i#9 i6portanta econo6ica a transportuui de 6arfuri 7n ogistic5
este deter6inata de ur6atorii fa#tori!
a. utilitatea de lo#. *rodusee nu au ;aoare atat ti6p cat nu se afa a ocu potri;it9
acoo unde sunt soicitate( $ransportu faciiteaza accesu produseor pe piete
situate a 6ari distante de ocurie de origine( Costurie de transport 6ici ;or
per6ite cientior situati a distante 6ai 6ari9 sa cu6pere produsee a un pretGcost
tota con;ena<i(
+. utilitatea de ti*p. *entru a fi o ;aoare reaa pentru cient9 produsu treuie sa fie a
6o6entu potri;it9 in ocu de 6anifestare a cererii( De ase6enea9 cererea pentru
un produs poate fi i6itata a o anu6ita perioada de ti6p( In afara inter;auui
respecti;9 produsu nu are ;aoare pentru cient( Legea ui Lardner este apica<ia
si in pri;inta utiitatii de ti6p( De pida9 in cazu du<arii ;itezei de depasare a
unor 6arfuri perisa<ie9 aria care poate fi acoperita9 in cadru aceuiasi inter;a de
ti6p9 se 6areste de patru ori(
#. utilitatea de for*a. In afara de indepinirea cererii cientior a 6o6entu si ocu
potri;ite9 transportu ofera si o utiitate de for6a a 6arfurior( La destinatie9
produsee soicitate tre<uie sa ai<a caracteristicie dorite de cienti( De eCe6pu9 in
cazu produseor ai6entare care tre<uie sa fie 6entinute a te6peraturi de
refrigerareGcongeare9 un 6iBoc de transport care ofera aceste conditii creaza
;aoare pentru cient9 co6parati; cu un 6iBoc de transport 6ai ieftin9 care nu este
dotat corespunzator9 pentru pastrarea caitatii 6arfurior( *rodusee eectronice9
6ecanice9 si cee din stica i6pun o protectie speciaa9 pentru e;itarea
deteriorarior(
d. i*pa#tul asupra #o*petitiitatii. Capacitatea organizaiei de a indepini
asteptarie cientior referitoare a ni;eu de ser;ire9 6ai <ine decat concurentii9
depinde in 6are 6asura de ser;iciie de transport( Scaderea inter;auui de ti6p in
care sunt onorate co6enzie cientior este o tendinta deter6inata deopotri;a de
accentuarea eCigenteor cientior si de intensificarea concurentei( "rganizaiee
care isi adapteaza perfor6antee in do6eniu distri<utiei9 a ne;oie cientior9
inregistreaza adesea cresteri ae cotei de piata( In acest conteCt9 transportu este o
sursa de a;antaB co6petiti; pentru organizatie(
e. #ontri+utia la #osturi si preturi. $ransporturie detin ponderi diferite in costurie
de distri<utie si in pretu produseor9 in functie de tipu de 6arfa si de 6asurie
supi6entare soicitate9 ponderea cea 6ai 6are a;and>o produsee perisa<ie(
Astfe s>au identificat ponderi ae transportuui intre 1G3 si 2G3 in costurie totae
ogistice si intre 3 si 23M in pretu produseor(
f. efe#tul de par$)ie asupra profitului. $ransportu este un cost direct9 a carui
reducere poate i6<unatatii perfor6antee unei organizatii9 aspect 6aBor in specia
pentru organizaiee cu o rata scazuta a profituui(
In ;ederea reducerii costurior9 este necesara considerarea principiior e#ono*iei
de s#ara si e#ono*iei de distanta9 in do6eniu transporturior( 1aorificarea
econo6iior de scara presupune cresterea cantitatior de 6arfuri transportate9
pentru scaderea reati;a a costurior de transport pe unitatea de produs( In acest
0F
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
scop9 operatorii econo6ici recurg a consoidarea i;rarior si utiizarea 6iBoaceor
de transport de capacitate 6ai 6are( Econo6ia de distanta se refera a descresterea
costuui de transport pe unitatea de distanta9 odata cu 6arirea distantei9 ca ur6are a
repartizarii costurior fiCe asupra unui nu6ar 6ai 6are de Hio6etri(
*rincipau o<iecti; a transportuui tre<uie sa fie depasarea produsuui de a
punctu de origine a destinatie in conditiie 6ini6izarii costurior te6porae9
financiare si de 6ediu( In aceasi ti6p9 o<iecti;u transportuui presupune
depasarea 6arfurior intr>un 6od care sa indepineasca cerintee cientior
referitoare a caitatea 6arfurior9 perfor6antee de i;rare si disponi<iitatea
infor6atiior pri;ind i;rarea(
$. i*pa#tul asupra altor a#tiitati lo$isti#e. A<ordarea integrata a operatiunior
ogistice su<iniaza i6portanta transpotuui( *anificarea ogistica poate di6inua
stocurie de <aza9 necesare desfasurarii acti;itatii curecte a organizatiei9 prin
cresterea frec;entei apro;izionarior si di6inuarea cantitatior transportate( De
ase6enea9 pot fi 6icsorate stocurie de siguranta necesare pentru protectia fata de
incertitudinea in pri;inta ;ariatiior cererii si cicuui de perfor6anta a
furnizorior( /n <un siste6 de transport poate di6inua necesitatea 6entinerii unor
depozite nu6eroase9 apropiate de pietee tinta( Se considera ca si in cazu
produseor de 6are ;aoare9 apearea a ser;icii de transport rapide si de incredere9
desi i6pica un cost supi6entar9 genereaza econo6ii9 pe ansa6<u( $otodata9
produsee afate in 6iBoacee de transport9 de a incarcarea in punctee de origine
pana a descarcarea a destinatie9 reprezinta un stoc in tranzit(
). influenta asupra altor laturi ale a#tiitatii or$ani0atiei. In procesu de
proiectare a noior produse9 se considera adesea aspecte ae acti;itatii de transport
care au i6pact asupra succesuui pe piata si eficientei acti;itatii( De ase6enea9
transportu poate infuenta ocaizarea unitatior de fa<ricatie(
La niel *a#roe#ono*i#9 principaii factori care Bustifica i6portanta transporturior
de 6arfuri sunt ur6atorii!
a. posi+ilitatea spe#iali0arii $eo$rafi#e. )iecare arie teritoriaa este capa<ia sa
produca9 in 6od eficient9 nu6ai anu6ite <unuri si ser;icii9 in functie de resursee
6ateriae9 financiare si de forta de 6unca de care dispune( Datorita transportuui9
satisfacerea integraa a cererii dintr>o anu6ita zona este posi<ia prin procurarea
<unurior necesare9 care sunt fa<ricate eficient in ate zone( Aceasta situatie este o
refectare a prin#ipiului aantaEului #o*patati9 confor6 caruia9 fiecare arie se
;a speciaiza in producerea 6arfurior pentru care are ce 6ai 6are a;antaB sau ce
6ai 6ic deza;antaB co6parati;(
+. produ#tia pe s#ara *are. 1aorificarea a;antaBeor oferite de prin#ipiul
e#ono*iei de s#ara este faciitata de ser;iciie de transport( In cazu productiei pe
scara 6are9 se pot o<tine econo6ii de costuri atat in pri;inta cu6pararii9 cat si a
costurior de productie9 care inregistreaza o reducere pe unitatea de produs9 odata
cu repartizarea costurior fiCe asupra unei cantitati 6ai 6ari de produse( In
conditiie unui trnasport co6petiti;9 produsee ;or putea aBunge a distante 6ai
6ari9 acoo unde sunt soicitate9 a un pret con;ena<i pentru cienti(
#. intensifi#area #on#urentei. Accesu pe o anu6ita piata este faciitat de transport(
Efectu direct este intensificarea concurentei( "ferta concurentior reduta<ii de pe
piete eCterne este adesea 6ai atracti;a decat oferta producatorior ocai( /tiizarea
unor ser;icii de transport internationa co6petiti;e sporeste atracti;itatea
produseor i6portate9 pe o anu6ita piata( $otusi9 in a<senta unor costuri de
productie eCtre6 de scazute pe piata de origine9 co6parati; cu ee specifice unei
ate piete9 care sa co6penseze costurie de transport internationa9 concurenta ;a fi
20
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
scazuta( "data cu i6<unatatirea ser;iciior de transport9 costu pasarii 6arfurior
a distante 6ari9 pe o anu6ita piata9 poate fi co6petiti; in raport cu ce a ator
produse oferite pe acea piata(
d. de0oltarea e#ono*i#a. $ransportu are un ro i6portant in sustinerea unui ni;e
inat de acti;itatre econo6ica si are un aport se6nificati; a produsu nationa <rut(
Asigura coneCiunea necesara dintre diferitee sectoare de acti;itate econo6ica9
prin fuCurie de 6aterii pri6e9 6ateriae9 produse inter6ediare9 produse finite etc(
De ase6enea9 transportu eCtinde aria teritoriaa pe care poate fi prezent un
producator9 contri<uind a dez;otarea acti;itatii de co6ert eCterior si a
go<aizarea afacerior(
In afara de i6portanta se econo6ica9 transportu de 6arfuri are se6nificatie sociaa9
ecoogica si poitica( Se6nificatia sociaa este deter6inata de faptu ca ser;iciie de transport
sunt un sector de acti;itate in care este angaBat un nu6ar 6are de persone( Din perspecti;a
6ediuui9 transportu de 6arfuri constituie o preocupare sporita a co6unitatior9 datorita
contri<utiei sae a pouarea 6ediuui9 prin efectee negati;e asupra caitatii aeruui si apei9
prin pouarea acustica etc( $ransportu 6arfurior este totodata su<iect de interes poitic(
*entru sustinerea dez;otarii econo6iei9 gu;ernee se i6pica in rege6entarea acestui
do6eniu9 precu6 si in crearea si dez;otarea infrastructurii9 a reteei de dru6uri9 autostrazi9
cai ferate9 porturi si aeroporturi(
&. Bodurile de transport
A. Cara#teristi#ile *odurilor de transport
)iecare utiizator de ser;icii de transport poate seecta in functie de necesitati unu sau
6ai 6ute 6oduri de transport pentru depasarea 6arfurior( *rincipaee 6oduri de transport
sunt ur6atoaree! fero;iar9 rutier9 pe apa9 aerian si prin conducte( /tiizatoru ;a seecta
ser;iciu sau co6<inatia de ser;icii care asigura ce 6ai con;ena<i raport intre caitate si
costuri(
Seectia ser;iciior de transport9 de care tre<uie s5 in5 sea6a ogistica9 se
funda6enteaza pe <aza caracteristicior de cost si perfor6anta ae 6odurior de transport(
Cee 6ai i6portante caracteristici considerate de speciaisti sunt ur6atoaree!
#osturile( ECista deose<iri i6portante intre 6odurie de transport9 in pri;inta
costurior( $ransportu aerian este9 in 6edie9 de 2 ori 6ai scu6p decat ce rutier9
transportu rutier este de 3 ori 6ai scu6p decat ce fero;iar9 iar transportu fero;iar
este de aproCi6ati; . ori 6ai scu6p decat ce pe apa sau prin conducte( In cazu
cu6pararii de ser;icii de transport9 costu suportat de utiizatoreste tarifu perceput de
transportator9 a care se adauga o srie de costuri supi6entare9 egate de! preuarea
6arfurior de a punctu de origine9 i;rarea a destinatie9 asigurare9 pregatirea
6arfurior pentru i;rare etc( In situatia in care transportu este asigurat cu forte
proprii9 costu ser;iciuui este rezutatu aocarii costurior ree;ante pentru fiecare
partida de 6arfuri eCpediate! costu co6<usti<iuui9 costu fortei de 6unca9
a6ortizarea ec@ipa6enteor de transport si costurie ad6inistrati;e(
ti*pul de tran0itCite0a. $i6pu de tranzit este ti6pu 6ediu necesar pentru
aBungerea 6arfii de a origine a destinatie( Co6pararea perfor6anteor diferiteor
6oduri de transport in pri;inta ti6puui de tranzit i6pune considerarea i;rarii 6arfii
Ode a usa furnizoruui a usa cientuuiJ(
#onse#enta. Nu toate i;rarie de 6arfuri care au aceeasi origine si destinatie si care
se reaizeaza cu aceasi 6od de transport se ;or afa in tranzit pentru aceeasi perioada
21
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
de ti6p( *rintre cauzee ;ariatiei se inscriu ur6atoaree! efectee ;re6ii9 congestia
traficuui9 nu6aru de opriri si diferentee eCistente in pri;inta ti6puui necesar pentru
consoidarea i;rarior( Consec;enta se refera a capacitatea unui 6od de transport de
a 6entine durata de tranzit9 pe parcursu ti6puui( 1ariatia ti6puui de tranzit este o
6asura a incertitudinii in pri;inta perfor6anteor 6odurior de transport( /n grad inat
de consec;enta insea6na o ;ariatie potentiaa scazuta a ti6puui de tranzit( Cea 6ai
6are ;ariatie a ti6puui de tranzit se inregistreaza in cazu transportuui fero;iar9 iar
cea 6ai scazuta9 in transportu aerian( $ransportu rutier se situeaza intre aceste doua
eCtre6e(
disponi+ilitatea. Aceasta caracteristica se refera a capacitatea 6oduui de transport
de a depasa 6arfuri intre orice perec@e de puncte9 constituita dintr>un punct de
origine si unu de destinatie( Incapacitatea unui 6od de transport de a oferi o egatura
directa intre doua puncte specifice genereaza costuri supi6entare pentru utiizatoru
de ser;icii de transport si 6areste ti6pu tota de tranzit(
fre#enta. Aceasta caracteristica indica nu6aru de i;rari progra6ate intr>un anu6it
inter;a de ti6p( Ce 6ai <ine cotat 6iBoc de transport9 din perspecti;a acestei
caracteristici9 este traansportu prin conducte( ,oti;u este posi<iitatea de a asigura
un ser;iciu continuu9 2. de ore zinic9 intre origine si destinatie( " frec;enta 6ai 6are
creste posi<iitatea utiizatorior de a i;ra partide 6ai 6ici de 6arfuri si di6inueaza
6ari6ea stocurior de 6arfuri necesare(
si$uranta. Este una dintre cee 6ai i6portante caracteristici ae 6odurior de
transport( Se refera a capacitatea de a 6entine caitatea produseor in perioada
tranzituui si de a e;ita pierderea si deteriorarea produseor( /n grad scazut de
siguranta deter6ina cresterea preturior( *rincipaee categorii de costuri pe care e
genereaza sunt ur6atoaree!
costu 6arfurior pierduteE
costu inocuirii sau repararii produseor deterioarateE
costu opririi procesuui de productie9 ca ur6are a ipsei unor 6aterii pri6e9
6ateriae9 co6ponente necesareE
costu ;anzarior pierdute datorita indisponi<iitatii produseorE
costurie ad6inistrati;e de rege6entare a situatiei intre utiizatoru de ser;icii
de transport si organizaia de transportE
costu stocurior de siguranta necesareE
costu asigurarii pe care tre<uie sa o inc@eie utiizatoru de ser;icii de transport9
pentru protectia fata de pierderi sau deteriorari(
)iecare caracteristica a 6odurior de trnasport are i6pact asupra diferiteor aturi ae
acti;itatii organizaiei furnizoareGcu6paratoare de 6arfuri9 care apeeaza a ser;icii de
transport reaizate cu forte proprii sau cu6parate de a organizaie speciaizate( *entru
furnizoru de 6arfuri9 i6picatiie sunt ;izi<ie deopotri;a in cazu apro;izionarior si a
distri<utiei fizice( Efectee caracteristicior 6odurior de transport sunt resi6tite si de cientii
organizaiei furnizoare(
/tiizatorii de ser;icii de transport considera ansa6<u caracteristicior de cost si
perfor6anta9 pentru aegerea ceui 6ai adec;at 6od de transport sau a ceei 6ai con;ena<ie
co6<inatii de 6oduri de transport( *entru utiizatoru care cu6para ser;icii de transport de
6arfuri9 aceasta decizie este ur6ata de aegerea organizaiei de transport a care ;a apea9 in
cadru fiecarui 6od( Aaturi de criteriie prezentate9 utiizatoru ;a recurge a un set de criterii
de e;auare a transportatoruui(
@. Anali0a #o*paratia a *odurilor de transport
22
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Seectia 6oduui de transport adec;at sau a co6<inatiior de 6oduri i6pune
cunoasterea particuaritatior fiecarui 6od( In continuare9 sunt anaizate principaee 6oduri
de transport! fero;iar9 rutier9 pe apa9 aerian si prin conducte(
$ransportu fero;iar are capacitatea de a asigura depasarea econo6ica a unor cantitati
6ari de 6arfuri9 pe distante 6ari si de a oferi un ser;iciu frec;ent( 1iteza este reati; 6ica(
$i6pu de tranzit este 6are9 deoarece incude9 pe anga ti6pu de depasare propriu>zisa9 un
inter;a 6are de ti6p9 necesar pentru desfasurarea ur6atoareor operatiuni! incarcarea si
descarcarea 6arfuriorE depasarea dintr>un oc in atu9 in cadru ter6inaeor de cae ferataE
asa6<area ;agoaneor in cadru trenurior(
I*pli#atiile #ara#teristi#ilor *odurilor de transport
Cara#teristi#ile I*pli#atiile
Costu
costu ogistic tota a organizaiei furnizoare
pretu produsuuiGser;iciuui oferit
profita<iitatea organizaiei utiizatoare a ser;iciior de transport
co6petiti;itatea organizaiei furnizoare pe piata
profita<iitatea cientior
$i6pu de
tranzitG;iteza
capacitatea furnizoruui de a satisface ne;oie specifice ae seg6enteor
de cienti
6ari6ea stocurior de <aza 6entinute de cienti
producerea unor rupturi de stoc a cienti
costurie 6entinerii stocurior de catre cienti
durata cicuui co6enzii
ni;eu de ser;ire a cientior
co6petiti;itatea pe piata a organizaiei furnizoare
Consec;enta
6ari6ea stocurior de siguranta 6entinute de cienti
costurie rupturior de stoc
ni;eu de ser;ire a cientior
oiaitatea cientior fata de organizaia furnizoare
co6petiti;itatea organizaiei furnizoare pe piata
Disponi<iitatea
ti6pu necesar aBungerii 6arfurior a destinatie
necesitatea utiizarii unor co6<inatii de 6oduri de transport
costu tota de transport
pretu produsuui oferit
capacitatea organizaiei furnizoare de a satisface cerintee cientior9
pri;ind i;rarea a o anu6ita destinatie
)eCi<iitatea
capacitatea de a onora soicitarie speciae ae cientior9 referitoare a
cantitatea de produse9 ti6pu de onorare a co6enzii etc(
posi<iitatea de sporire a cererii de produse prin practicarea unor
costuriGpreturi con;ena<ie pentru cient
diferentierea organizaiei furnizoare de concurenti
)rec;ena
capacitatea furnizoruui de adaptare a ne;oie specifice ae cientior
6ari6ea stocurior de <aza 6entinute de cienti
costu stocurior 6entinute de cienti
indepinirea asteptarior cientior9 referitoare a caitatea produseor
furnizate
costurie datorate pierderii sau deteriorarii 6arfurior
6ari6ea stocurior 6entinute de cienti
23
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
Sigurana costu stocurior 6entinute de cienti
costurie de a6<aare a produseor9 pentru proteBarea or in ti6pu
tranzituui
pro6o;area unor <une reatii intre furnizor si cient9 prin a<senta
reca6atiior cauzate de pierderi sau deteriorari
ni;eu de ser;ire a cientior
-. De#i0ii referitoare la transportul de *arfuri #u i*pa#t
asupra lo$isti#ii
A. De#i0ii strate$i#e si operationale
"<iecti;u 6aBor a strategiei si acti;itatior de transport este de a oferi cientior
utiitatie de ti6p9 oc si for6a soicitate9 in conditiie unui cost con;ena<i pentru organizatie(
Acest o<iecti; se afa in stransa coreatie cu o serie de o<iecti;e strategice de 6arHeting9
printre care se incud ur6atoaree! 6entinerea oiaitatii cientior interni si eCterni ai
organizaieiE o<tinerea unui a;antaB co6petiti;E pozitionarea 6ai fa;ora<ia pe piata sau
seg6entu ;izat9 in functie de ni;eu ser;iciior oferite cientuui(
Deciziie strategice se refera a directionarea acti;itatii de transport pe o perioada de
ti6p 6ai 6are9 co6parati; cu deciziie tactice ?operationaeA9 care ur6aresc i6pe6entarea
strategiior si soutionarea aspecteor curente ae acti;itatii de transport( Aegerea ;arianteor
strategice de transport este infuentata de nu6erosi factori9 printre care!
tipul de produs transportat su< aspectu ;aorii9 densitatii si caracteristicior
6erceoogice a eprodusuui9 precu6 si a cerinteor de pastrareE
nielul de serire soli#itat de #lienti in ce pri;este durata cicuui co6enzii9
6entinerea caitatii si integritatii 6arfurior pana a destinatie9 infor6atiie referitoare
a punctu de pe traseu unde se afa 6arfurie si durata esti6ata pana a aBungerea a
destinatieE
#o*poneta lo$isti#a i0ata apro;izionarea cu 6aterii pri6e9 6ateriae9 co6ponente
siGsau produse finiteE acti;itatie de sustinere a operatiuniorE distri<utia fizica a
6arfurior spre consu6atoru finaE
aria teritoriala gradu de dispersie teritoriaa a acti;itatii utiizatoruui de ser;icii de
transport9 a surseor de apro;izionare si a cientior sai9 pe piata interna si pe piata
go<aaE
resursele or$ani0atiei 6iBoacee financiare9 6ateriae si u6ane de care dispune
organizatia pentru a desfasura transportu cu 6iBoace proprii siGsau cu cee ae tertior(
*rincipaee criterii considerate pentru definirea strategiei referitoare a transporturie de
6arfuri sunt ur6atoaree!
6odurie de transport( /na dintre cee 6ai i6portante decizii strategice se
refera a aegerea 6oduui sau 6odurior de transport adec;ate( #a6a
;ariantee eCistente incude ur6atoaree 6oduri de <aza! fero;iar9 rutier9 pe
apa9 aerian si prin conducte( In functie de tipu 6arfurior transportate9 cerintee
cientior si particuaritatie 6odurior de transport9 fiecare organizatie ;a
recurge a unu sau 6ai 6ute 6oduri( Seectia 6odurior se <azeaza pe
ur6atoaree criterii principae! costurie9 ti6pu de tranzit9 consec;enta
?;aria<iitateaA9 disponi<iitatea9 feCi<iitatea9 frec;enta si siguranta(
coordonarea 6odurior de transport( "rice utiizator de ser;icii de transport
poate aege intre ;arianta apearii separate a 6oduri necoreate si ;arianta
coordonarii 6odurior( $ot 6ai frec;enta9 in specia in cadru co6ertuui
2.
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
internationa9 este optiunea pentru transportu inter6oda( Si6pa apeare a 6ai
6ute 6oduri de transport9 in functie de aria teritoriaa sau tipu de cient nu
insea6na9 in esenta9 transport inter6oda( Este necesara oferirea de ser;icii
Odin usa in usaJ9 eficiente din punctu de ;edere a costurior9 <azate pe
ec@ipa6ente speciae standardizate ?de eCe6pu9 containereA9 care pot fi usor
transferate de a un 6od a atu(
gradu de i6picare directa in acti;itati de transport( )iecare organizatie care
are ne;oie de ser;icii de transport tre<uie sa adopte o decizie 6aBora9 pri;ind
gradu de i6picare directa a resurseor proprii in acti;itati de transport(
1ariantee posi<ie sunt ur6atoaree! apearea nu6ai a organizaie de transport
?organizatii care au ca o<iect principa de acti;itate transportu de 6arfuri
pentru diferiti cienti9 pe <aze co6erciaeA9 nu6ai acti;itati proprii de transport
si ;arianta rezutata din co6<inarea in diferite proportii9 a ceor doua
aternati;e 6entionate( Apearea a un parc propriu de 6iBoace de transport are
o serie de a;antaBe! cresterea graduui de contro asupra transportuuiE econo6ii
datorate faptuui ca organizatia nu 6ai suporta costurie aferente apearii a o
organizaia transportatoare ?de eCe6pu9 costuri de facturare9 costuri de
ter6ina etc(AE reducerea pierderior si distrugerior de 6arfuri9 ca ur6are a
di6inuarii nu6aruui de 6anipuariE utiizarea 6iBoaceor de transport ca
depozite 6o<ieE reaizarea unei pu<icitati 6o<ie9 cu aButoru 6iBoaceor de
transport auto( $otusi9 costurie deter6inate de posesia si functionarea parcuui
propriu de 6iBoace de transport poate fi un deza;antaB(
nu6aru transportatorior( Apearea a unu sau 6ai 6uti transportatori este o
decizie stratergica a organizatiei9 in cazu 6odurior de transport caracterizate
de concurenta( %educerea nu6aruui de organizaie transprotatoare a care
recurge o organizatie utiizatoare are ca efecte poziti;e! cresterea puterii de
negociere9 datorita ;ou6uui 6ai 6are de 6arfuri transportate printr>un singur
operatorE faciitatea ur6aririi acti;itatii transportatorior si a perfor6anteor
acestoraE si6pificarea aspecteor de natura ad6inistrati;a( $ottodata9 a
adoptarea deciziei pri;ind nu6aru transportatorior9 tre<uie sa fie considerat
riscu de crestere a dependentei fata de furnizorii de ser;icii de transport( In
cazu in care9 un transportator cu o pondere 6are in ;ou6u ser;iciior
necesare unei anu6ite organizaie isi inceteaza acti;itatea sau trece prin situatii
de forta 6aBora9 se ;a inregistra o scadere dra6atica a ni;euiui de ser;ire a
utiizatoruui si cresterea potentiaa a costurior de transport9 pe ter6en scurt(
gradu si 6odaitatea de consoidare( "rganizatia utiizatoare a ser;iciior de
transport paote considera ;arianta i;rarii in cantitati 6ici sau ;arianta
cantitatior 6ari( *rodusee ;rac sunt9 de regua9 transportate in cantitati care
per6it utiizarea intregii capacitati a 6iBoaceor de transport( ECpedierea unor
partide 6ici de 6arfuri estte adesea ineficienta su< aspectu costurior9 atunci
cand este reaizata cu 6iBoace proprii(
Nu6eroase organizaie recurg a o stratergie de consoidare( In esenta9 consoidarea
este actiunea de coectare a unor incarcaturi 6ici9 pentru a for6a o cantitate 6ai 6are9 in
;ederea o<tinerii unor tarife de transport 6ai 6ici(
%eaizarea consoidarii este posi<ia atat in cazu acti;itatii proprii de transport9 cat si
in cazu apearii pe <aze co6erciae9 a ser;iciie organizaieor de transport(
*entru indepinirea strategiei de transport9 6anagerii responsa<ii de acti;itatea de
transportsunt inpicati intr>o serie de decizii tactice9 operationae( $ipu deciziior este
infuentat in 6are 6asura de gradu de i6picare a resurseor proprii in do6eniu
20
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
transportuui9 respecti; de satisfacerea necesitatior de transport prin parc propriu siGsau pe
<aze co6arciae( *rintre cee 6ai i6portante decizii operationae se inscriu ur6atoaree!
sele#tia transportatorilor aegerea soutiei de transport9 in ur6a e;auarii
furnizorior potentiai de ser;icii de transport9 pe <aza unui set de criterii de cosr si
perfor6antaE
pro$ra*area transporturilor in functie de necesitatie de apro;izionare9 sustinere
a productiei si distri<utie fizica ae organizatieiE
sta+ilirea rutelor definirea traseeor pe care e ;or parcurge 6arfurie de a punctu
de origine a punctu fina de destiantie9 atat in cazu transportuui cu parcu propriu9
cat si a apearii a transportatoriE
efe#tuarea #o*en0ilor de seri#ii contactarea transportatoruui si infor6area sa in
ce pri;este punctu de preuare a 6arfurior9 tipu de 6arfuri transportate9 greutatea si
;ou6u incarcaturii9 destinatia 6arfuriorE
ur$entarea transportului reaizarea tuturor de6ersurior necesare pentru a asigura
aBungerea unei incarcaturi a destinatie9 intr>un anu6it inter;a de ti6p si coa<orarea
cu transportatoru in acest scopE
redire#tionarea transportului sc@i6<area destinatiei pentru o anu6ita incarcatura9
fie pe durata depasarii9 pana cand nu a aBuns a destinatie9 fie cand a aBuns a punctu
de destinatie si notificarea transportatoruui in pri;inta acestei deciziiE
ur*arirea transportului pentru a cunoaste ocu in care se afa 6arfa a un 6o6ent
dat9 pe traseu dintre punctu de origine si ce de destinatie(
In afara de responsa<iitatie ce recurg din deciziie strategice si operationae prezentate9
6anagerior acti;itatii de transport e re;ine o<igatia de a desfasura o serie de acti;itati
coneCe9 i6picate de indepinirea o<iecti;eor sta<iite( Ca eCe6pe pot fi considerate!
sta<iirea <ugetuui de transportE negocierea tarifeor de transportE ur6arirea patior catre
transportatori9 incusi; a ceor de tipu contrastaiiorE soicitarea de despagu<iri pentru
pierderea sau deteriorarea produseor pe parcursu transportuuiE crearea unui siste6
infor6ationa referitor a acti;itatea de transportE anaiza eecteor acti;itatii de transport
asupra ceorate co6ponente ae siste6uui ogistic(
@. Ealuarea si sele#tia transportatorilor
/na dintre cee 6ai i6portante decizii tactice adoptate de 6anagerii de transport este
seectia transportatorior( Aceasta decizie se <azeaza pe e;auarea atenta a ;arianteor
eCistente si succede deciziei strategice referitoare a seectia 6oduui sau 6odurior de
transport utiizate( In ti6p ce aegerea 6odurior este adesea de co6petenta 6anageruui
ogistic9 ce ur6areste o<tinerea unui anu6it ni;e de ser;ire9 in conditiie unui cost
con;ena<i9 responsa<iitatea seectiei organizaieor de transport9 in cadru fiecarui 6od ;izat9
re;ine 6anageruui de transport(
*rocesu de e;auare si seectie a transportatorior se desfasoara in cadru unui set de
etape( %ezutatu fina este aegerea ceei 6ai <une soutii de transport( Succesiunea
principaeor etape ur6ate de organizatia cu6paratoare si utiizatoiare a ser;iciior este
ur6atoarea!
a. prospe#tarea pietei seri#iilor de transport. Aceasta etapa are ca scop identificare
transportatorior eCistenti9 in cadru 6odurior de transport pentru care a optat organizatia(
Este ea<orata o lista a candidatilor ce pot fi considerati(
+. definirea #riteriilor de sele#tie. *rocesu de seectie presupune sta<iirea preaa<ia a
listei criteriilor cantitati;e si caitati;e pe care organizatia e ;a foosi pentru e;auarea
22
tefan NEDELEA Logistica organizaiei
fiecarui transportator identificat( In aceasta etapa9 este esti6ata totodata i6portanta
acordata fiecarui criteriu(
#. ealuarea preli*inara. *entru reaizarea listei transportatorilor calificati, organizatia
cu6paratoare desfasoara o cercetare eCporatorie9 referitoare a candidatii potentiai(
AspecCtee anaizate se refera a capacitatea si perfor6antee transportatoruui( Scopu
ur6arit este eCcuderea din procesu de seectie9 a transpoprtatorior care nu pot indepini
cerintee specifice ae organizatiei(
d. ealuarea detaliata. )iecare transportator caificat este anaizat in profunzi6e9 incusi;
su< aspectu sta<iitatii financiare( Este utiizat setu de criterii sta<iite anterior( Se
cacueaza un scor ce refecta ansa6<u criteriior si i6portanta or9 in cauz fiecarui
transpoprtator(
e. ale$erea transportatorilor. In functie de scorurie o<tinute in etapa precedenta9 se
o<teaza pentru unu sau 6ai 6uti tranportatori care indepinesc asteptarie organizatiei( Se
ee<oreaza astfe o lista a transportatorilor aprobati9 care pot fi utiizati in functie de
necesitatie concrete(
Cee 6ai i6portante criterii de seectie a transportatorior sunt!
tarifee sau costurie Ode a usa a usaJE
eCperienta in pri;inta pierderior si deteriorariorE
eCperienta in pri;inta preucrarii reca6atiiorE
;ariatia ti6puui de tranzitE
eCperienta negocierii unor sc@i6<ari de tarif cu transportatoruE
ur6arirea ?ocaizareaA i;rariorE
ti6pu de tranzit Ode a usa a usaJE
caitatea ser;iciior de preuare si i;rareE
disponi<iitatea ser;iciior de transport speciaizate pe o anu6ita categorie de
produseE
disponi<iitatea ec@ipa6enteor(
" anaiza 6inutioasa a unor studii reaizate in decursu ti6puui9 pe te6a seectiei
transportatorior9 a condus a concuzia ca ser;iciu are o i6portanta 6ai 6are decat costu(
Setu de criterii de seectie ce 6ai frec;ent considerat de ogisticieni cuprinde sase
factori esentiai( In ordinea descrescatoare a i6portantei9 aceste criterii sunt ur6atoaree!
costu de transportE
ti6pu de tranzitE
;ariatia ti6puui de tranzit
disponi<iitatea ?accesi<iitateaAE
feCi<iitateaE
siguranta(
Dupa ce a fost sta<iit ce 6ai ree;ant set de criterii9 se esti6eaza i6portanta fiecarui
criteriu in procesu de e;auare a transportatorior( In continuare9 este necesara e;auarea
fiecarui transportator9 in functie de fiecare criteriu( /r6atoru pas consta in cacuarea
scoruui tota corespunzator :i seectia ceui 6ai adec;at transportator(

23