Femeia de azi este, fara doar si poate, rezultatul a sute de ani de perfectionare.

De-a
lungul timpului, urmasele Evei au reusit sa dovedeasca chiar si celor mai misogine
gandiri ca sunt capabile nu doar in treburile casei si cresterea copiilor.Femeile
reprezinta un dar minunat al naturii. Singura conditie este sa se puna in valoare
ferindu-se, in acelasi timp, sa fie ostentative. Barbatul si femeia sunt, categoric, diferiti,
dar complementari. Egalitatea intre sexe inseamna parteneriat. Da, uneori o femeie
poate face un lucru mai bine decat un barbat, dar acest lucru nu trebuie etalat,asa cum
nici barbatul nu trebuie sa desconsidere femeia.Totul trebuie sa fie cu masura si sa nu
uitam niciodata ca arma secreta a femeii ramane feminitatea (asa cum au remarcat si
antevorbitoarele mele) pe care in lupta noastra de a demonstra ca suntem egale cu
barbatii am uitat s-o aratam,s-o etalam,s-o punem in valoare.
Ca orice om "normal" al zilelor noastre, care sta la calculator mai mult decat limita
admisa pentru sanatatea propriilor ochi si care primeste, pe langa e-mail-urile de
serviciu, si nelipsitele e-mail-uri cu glume, ei bine, ca orice om "normal" am primit un
pps din acela care se termina cu: "pentru toate femeile minunate si pentru toti barbatii
care pot sa suporte cele spuse...".Erau acolo cateva lucruri extrem de adevarate despre
femeia zilelor noastre, lucruri peste care trecem cu vederea pentru ca suntem prea
preocupate cu supravietuitul, cu construitul carierei, cu maritatul, cu plansul, sau cu
uitatul de sine.Parca suntem prea ocupate cu orice altceva decat cu noi insine. Astazi
ne gandim ca mai e si maine o zi, maine lasam pe saptamana viitoare, iar saptamana
viitoare lasam pe "la anu".
Avem libertate deplina ca femei: sa ne alegem partenerul pe care ni-l dorim, job-ul care
ne place, sa facem copii atunci cand vrem si nu cand se nimereste, sa ne spunem
parerile, sa ne exprimam votul, sa fim noi insine in fiecare clipa. De cate ori pe zi
alegem asta? De cate ori in viata noastra suntem noi, cele adevarate si nu o
sumedenie de masti pentru a face placere parintilor, partenerului, societatii, sefului
etc.? - Acum 2414 zile

eu cred ca femeia de astazi trebuie sa fie puternica, hotarata, independenta, in stare sa

se descurce singura, sigura pe ea, dar in acelasi timp sensibila si sa nu-si piarda din
feminitate.Meseria potrivita...hmmm...eu as vedea o femeie intr-un post de conducere
la o firma :P sau intr-un loc unde sa converseze cu oamenii, sa-i ajute:medic, medic
psiholog...cam asa vad eu lucrurile :P . Prioritatile ei nu trebuie sa difere de ale oricarei
femei, adica familia, ea insasi, serviciul...cam asta e raspunsul meu...sper ca ti-am fost
de ajutor...succes in continuare ;) - Acum 2413

Dupa vechile opinii si daca intrebi un barbat nu-ti va spune niciodata ca femeia de azi
este o femeie cu succes si cariera......insa eu iti spun ca femeia de azi este femeia
puternica, ce lupta pentru dorintele sale, DE 3 ORI FEMEIE, adica studenta(in sensul ca
mereu doreste sa invete ceva nou care o poate ajuta in cariera), femeia de succes in
cariera, si femeia mama sau sotie....In ziua de azi femeia nu are doar un singur rol ci
mai multe, lucru pe care nu-l intalnesti si la barbati deoarece un barbat nu poate face
ce face si femeia adica: sa tina o familie si o casa si sa mai aiba si o cariera de

succes.....Nu consider ca femeiele nu ar fi egale cu barbatii insa cred ca pe plan

spiritual, psihic ele sunt mai puternice decat barbatii iar barbatii sunt pe plan fizic mai
puternici decat femeile.....nu pot sa ti dau o parere despre despre femeia de azi fara sa
ajung la o oarecare comparatie cu barbatul...Insa intr-un cuvant femeia de azi nu mai
este acea femeie care sta doar la cratita ... in ziua de azi femeia este o
invingatoare........pupici si succes la sondaj...sper ca parerea mea sa te poata ajuta la
ceva.. - Acum 2414 zile

Din punctul meu de vedere femeia a evoluat odata cu societatea.Sunt de acord cu

antevorbitoarea mea si cred ca femeia din ziua de azi s-a nascut sa conduca ,sa
realizeze ceea ce un barbat nu poate
( nu intentionez sa ofensez).Daca vei intreba un barbat ,va replica mai mereu cu
intrebari de genul"ai vazut vreodata o femeie sa fie presedinte?".Barbatii au stapanit
lumea de-a lungul timpului doar pentru ca s-au impus prin forta ci nu neaparat prin
inteligenta.Nu neg ca exista barbati extrem de inteligenti si mult mai capabili decat 10
femei la un loc,dar asta se intampla mai rar.
Oricum,cert este ca nu exista padure fara uscaturi,deci nici intre femei nu lipsesc
exemplele negative.
Din pacate femeia din ziua de azi se concentreaza atat de mult in lupta ei pentru
putere incat de cele mai multe ori uita ca feminitatea ar trebui sa faca parte din viata
ei,feminitate de care un barbat nu poate avea parte.
Parerile sunt impartite ,asa ca mi-am expus si eu punctul de vedere.Sper sa te ajute in
sondajul tau.Succes. - Acum 2414 zile

Rolul femeii n societate

Ce este femeia? n primul rnd, femeia este mam, soie, fiic, prieten. Femeia este
sensibil, dar totodat puternic. Femeia eman frumusee, senzualitate, dragoste.
Femeia st n spatele oricrui om de succes. Femeia triete fiecare sentiment, de
multe ori ajungnd s sufere.

Dup cum spunea Oscar Wilde: ,, Femeile sunt creaturi menite s fie iubite, nu
nelese. Este dificil s ptrunzi n mintea unei femei, s o nelegi, la fel cum e dificil
unui brbat s-i pun inima pe tav. Aceast ,, creatur devine muz pentru artiti,
dar nu numai.

Din pcate femeile nc sunt considerate inferioare brbailor. n multe state ele sunt
discriminate, fiind victimele violenei, torturii i ale nedreptii.

Nu cred c cineva ar putea contesta urmtoarele fraze spuse de Miguel de Cervantes: ,,

Femeia este sufletul brbatului, lumina care l cluzete. Femeia este gloria. A putea
spune c femeia este n stare s fac lumea mai bun. Ea nduioeaz, uimete,
conduce.

Femeia face lumea. Nimic nu se face dect pentru ea i prin ea. Toate comorile
ascunse ale acestui Univers nu le gseti dect ntr-un suflet de femeie. Din el extragi
seva vieii, aduni cei mai valoros. Lacrimile ei nu sunt dect mici picturi din oceanul
iubirii.

Femeia merit s i se nchine toate imnurile,cci n spatele unei femei detepte se

ascunde un brbat puternic. i dup cum spunea Antoine de Saint Exupery : Femeia
este iubit aa cum e iubit muzica, e iubit luxul. Este spiritual sau este sentimental
i este dorit. Dar ceea ce ea crede, ceea ce simte, ceea ce poart n gnd nu
intereseaz pe nimeni. Femeia frumoas place ochiului, femeia blnd place inimii.
Prima este o adevrat bijuterie, dar a doua este o comoar. Ea e muza nelepciunii, a
muzicii. Truda ei se manifest prin recolte. E ntruchiparea frumuseii pe care o putem
vedea n diverse forme. Dac nu ar fi ea, nu ar exista nsi frumosul. Fr ea lumea ar
fi pustie, fr finee i nelegere. De aceea dnsa trebuie respectat, ngrijit ca o
floare, ca o regin.
Cci, Cine poate fi mai adnc dect marea,

Mai deteapt ca povaa,

Mai tcut ca poemul,

Mai frumoas dect zeia ? FEMEIA.

i dup cum zice H. De Balzac : Femeile sunt mame i, prin urmare, stpnele lumii.

Jane Eyre o adevrat eroin

Jane Eyre este o feti rmas orfan de la o vrst fraged.

Ea triete o perioad grea din viaa sa n grija mtuii sale, Reed. Apoi ncearc s-i
gseasc linitea i vocaia ntr-o coal de fete, Lowood, pensiune pentru cei orfani.
Acolo se mprietenete cu Helen Burns, pe care ajunge s o iubeasc ca pe o sor.

Dup ce Helen moare de tuberculoz, viaa ei ncepe s ia un curs bun, reuind s se

ridice cu ajutorul inteligenei i a talentelor sale ca fiind prima pe coal, apoi
profesoar pe 2 ani. Paii mai trziu o cluzesc spre un conac pe nume Thornfield.
Fiind ntotdeauna o fat silitoare i serioas, meseria de guvernant la o cas cu
renume, o descrie perfect. Dup o vreme Jane se ndrgostete de stpnul casei
-domnul Edward Rochester , care era cu 20 de ani mai mare dect ea. Dar situaia
social i desparte, iar domnul Rochester are o preferin evident pentru Blanche
Ingram- cea mai frumoas fat din comitat. Relaia dintre Jane iRochesterse sudeaz
i mai mult cnd, n timpul unei vizite, unul din oaspei este rnit la al treilea etaj i cei
doi l ajut s supravieuiasc. Jane pleac la matua sa Reed aflat pe patul de moarte
i aici i ntlnete ali veri. La ntoarcere este cerut deRochestern cstorie, dar n
faa altarului afl c acesta era nc nsurat cu Bertha i, dezamgit, prsete
Thornfield. Jane se adpostete la o cas, unde le cunoate pe Diana, Mary i John,
aflnd mai
5 trziu c sunt veriorii ei. Dup o vreme ea se rentoarce la Thornfield.
Acolo descoper c casa luase foc, soia lui Edward murise, iar el rmase orb.

Totui ea l gsete i se cstoresc.

Jane este o fat descurcrea nc de mic, avnd o inim blnd. i-a croit singur un
viitor, ntlnind multe obstacole. Datorit inteligenei i talentelor sale a ajuns o
persoan respectat. Este un model de femeie care tie ce dorete de la via i care
nu se las btut, iar cnd n calea ei apare fericirea, ncearc s n-o accepte dar nici
n-o poate lsa s scape.

Epilog

Femeile sunt adevrate eroine, care lupt pentru scopurile lor, care trec prin via cu
fruntea sus. Ele ador s fie respectate i iubite. Sunt bune prietene i se sprijin unele
pe altele. Sunt mame, care lupt pentru copii lor. Care se sacrific pentru ei, ca i n
cazul Donei care nelege c copiii sunt pe primul loc, chiar dac aceasta nseamn s-l
prseasc pe pirat, unica ei fericire. i n ultimul rnd sunt femei, au dreptul la o via
alturi de persoana iubit, n cazul domnioarei Eyre. Ea i-a atins scopul n via i
merit s fie fericit alturi de domnul Rochester.

Femeile reprezint zmbetul, fineea i dragostea n aceast lume. Ele dein o putere
sufleteasc enorm. De multe ori raiunea unei femei cluzete orgoliul unui brbat.

n aceast lume dominat de brbai ar trebui s fim mndre c suntem femei i c ei

fr noi nu ar putea exista.
Femeia joac azi rolul cel mai complex n societate

Putem s facem cele mai eficiente i frumoase politici publice, dac nu mai avem
pentru cine, totul e degeaba.

n timp ce populaia mbtrnete, natalitatea scade. E una din marile teme de

actualitate. Soluiile nu sunt uoare dar obiectivul este att de important pentru
Romnia nct niciun efort, inclusiv bugetar nu este de prisos i nu ar trebui irosit.
Pentru c practic, e vorba de viitorul acestei naii.

Societatea tradiional cu care am fost obinuiti muli dintre noi i-a schimbat reperele.
n momentul de fa, preocuprile unui cuplu de tineri nu este numai de a avea o
familie mplinit, ei i doresc n egal msur o carier profesional, o reuit social,
etc.

Prin urmare, eu cred c sprijinul politicilor publice ar trebui s se ndrepte n primul

rnd ctre femeie. Nu neaprat ctre cuplu, ceea ce poate prea paradoxal, ci ctre
femeie. Pentru c rolul femeii s-a schimbat. Ea trebuie s munceasc azi pe toate
planurile : s se ocupe i de familie i de copii, s-i construiasc i o carier i o
activitate profesional. Ca s obii rezultate la fel de bune pe toate planurile este
extrem de dificil. Este o situaie care o cunosc din viaa propriei mele familii. Stresul n
viaa unei femei care dorete s se ocupe ct mai bine i de copil, i de viaa ei
personal, de relaia de cuplu, de cariera profesional este foarte puternic. Femeia a
nceput s joace azi n societate un rol mai important dect brbatul. De aceea cred c
trebuie luate msuri ajuttoare i stimulative pentru femei att n perioda tinereii, ct
i n cea a maturitii i a vrstei de pensionare.

Exista n opinia mea 2 paliere pe care se poate aciona : unul al facilitilor de ordin
fiscal i cellalt al vrstei de pensionare.

Astfel, cred c s-ar putea diferenia perioadele de ieire la pensie a femeilor n funcie
de numrul de copii. O femeie cu 3 copii ar fi normal s ias la pensie mai repede
dect o femeie fr copii.

Pe de alt parte, statul poate veni cu o serie de stimulente de tip fiscal, pentru
perioada cnd femeia este angajat, n funcie de numrul de copii i de situaia
social. Ceva oarecum analog exist n Frana unde cminului fiscal i se aplic o
anumit cot fiscal n funcie de numrul de copii pe care l are, astzi fiind vorba de a
se ajusta aceast cot i n funcie de situaia material a fiecruia.

Cred c e nevoie de o astfel de dezbatere n interiorul clasei politice pentru a putea

investi eficient n viitorul nostru. Pentru c e nevoie ca acest tip de reforme s fie

asumate de ntreaga clas politic romneasc. Astzi, dezbaterea public se limiteaz

n general la durata concediului de maternitate.

n Romnia, o preocupare sistematic cu privire la situaia femeii a luat amploare cu

precdere dup anii 1990, moment n care a avut loc o reorientare, de data aceasta,
ctrestatele vestice. Pn recent, a existat nevoia de a prezenta statutul femeii mai
ales din perspectiva inferioritii i inegalitilor de gen motenite din modelul social
patriarhal practicat cu strictee pn n urm cu civa ani i care nc se mai
ntlnete ntr-o oarecareform i azi. n general, structura patriarhal se ntlnete azi
cu precdere n mediul ruralromnesc, dei se face prezent, nc, i n mediul urban.
De obicei cu ct nivelul de educaieal membrilor familiei este mai sczut sau cu ct
acetia au o vrst mai naintat, cu att este mai probabil s se ntlneasc un model
patriarhal. Cnd vine vorba de spaiul public, sevorbete de o structur patriarhal mai
degrab n domeniul de activitate de stat, dect n cel privat care, condus ntr-o foarte
mare msur de o raiune bazat pe profit, este caracterizatn general prin abilitatea
de a se adapta i a se plia pe condiiile i nevoile existente n mediulextern, dar i de
faptul c acesta dispune de o serie de instrumente care pot susine procesulde
schimbare ori de cte ori mediul extern cere acest lucru. Acest lucru explic
existenaunui numr mai mare de femei cu funcii de management n domeniul privat
de activitate. Dei, att femeile ct i brbaii din societatea romneasc sunt nc la
nceputul btliei n ceea ce privete imaginea a ceea ce trebuie s fie un brbat sau o
femeie, discuiile despre schimbrile statutului femeii din ultimii ani nu au ntrziat nici
n spaiul autohton. n principal, agenda cuprinde subiecte despre efectele noului
statutut feminin cu privire lamodificrile survenite n cadrul familial sau faptul c
femeile au dobndit ceea ce pn la unmoment dat era rezervat doar brbailor:
autonomia social, economic, curajul saucapacitatea de a se adapta la lumea
exterioar. De asemenea, brbaii au nceput s sendrepte spre exprimarea emoiilor
i a sentimentelor, sau spre valorile relaionale i afective. Cu alte cuvinte, tririle,
structura emoional, experiena femeilor i cea a brbailor sendreapt ctre un
punct comun, diminundu-se astfel discrepana ntre statusul i rolul celor doi n spaiul
intim familial deocamdat

Citnd o feminist romnc a secolului al XX-lea, stadiul de civilizaie al unui stat se

poate judeca dup situaia femeii. Astfel c, asemenea oricrui domeniu social i surs
aunor numeroase fenomene sociale, statutul femeii n societate trebuie pus n
permanen sub observaie pentru a putea nregistra direcia schimbrii sociale, pentru
a construi baza unor politici capabile s se plieze pe realitatea social dar i pentru a
sprijinii schimbarea ievoluia n acest sens. Problematica femeii n societate, dei este
rezultatul unei lungi isinuoase dispute ce s-a ntins de-a lungul mai multor secole, a
devenit azi, dup destul demulte btlii ctigate de ctre partea feminin, un aspect a
crui complexitate crete o datcu ritmul schimbrii socio-economice.Obiectivul lucrrii
de fa este de a identifica locul i rolul femeii n societatearomneasc, modelul
feminin romnesc n luarea deciziilor importante ale vieii (educaie,munc, familie), n
condiiile schimbrii sociale din ultimele decenii, viznd n specialadaptarea societii n
privina aderrii la Uniunea European. n vederea atingerii acestuiobiectiv am recurs
la cteva metode sociologice de cercetare. n primul rnd am structurat cercetarea n

funcie de factorii vieii sociale care sunt cei mai probabili s influeneze viaaunei
femei: educaia, familia i munca. La aceti factori am adugat Mass-media, pentru
aidentifica locul femeii n societate prin intermediul imaginii acesteia din presa
scrisromneasc. Pentru educaie, familie i munc am utilizat metoda statistic, i
metodacomparativ, comparnd datele statistice din Romnia cu cele de la nivelul
UniuniiEuropene. Pentru factorul Mass-media, am ntreprins un studiu de analiz
mediatic n caretimp de o lun de zile am analizat articolele din trei cotidiane de mare
tiraj din Romnia.Pentru a putea analiza evoluia imaginii femei n pres, am elaborat
pentru acest studiu, ometodologie asemntoare cu a unor studii preluate din lucrarea
Femei cuvinte i imagini,(coord. Otilia Dragomir) ntreprinse n 1995, 1997 i 2001. n
final, am ntreprins o anchetsociologic pe baza unui chestionar de opinie n rndul
studentelor de la specializareaSociologie, n vederea identificrii modelului social pe
care populaia tnr de sex femininl urmeaz i compararea datelor cu cele de la
nivel naional. De asemenea, ancheta dinrndul studentelor mi va permite s observ
dac populaia feminin tnr a este maireceptiv la schimbrile sociale cu privire la
viaa familial i profesional a femeii.Pentru a putea analiza statusului femeii n
contextul societii romneti, amconsiderat necesar, de asemenea, introducerea n
lucrare a unor aspecte istorice cu privire lasituaia femeilor. Astfel n primul capitol voi
prezenta problematica femeii n istorie, att lanivel european dar i la nivelul Romniei,
iar n capitolul al doilea voi prezenta principalele

Rolul femeii este sa faca copii, sa fie mama, iubita, sotie

Era o vreme cand rolul femeii era bine stabilit si ingradit: aceasta trebuia sa aiba grija
de copii si sa intretina gospodaria, in timp ce barbatul era cel care se ocupa de
problemele tehnice si financiare. Femeia era nascuta cu un scop bine stabilit, si anume
acela de a se ocupa de familie, de a oferi suport si sprijin.
Femeia era persoana sensibila din familie, barbatul avand rolul de stalp, intruchipand
puterea si stabilitatea. Aceasta nu avea dreptul de a fi sexuala, pasionala sau aranjata,
ci din contra: nimeni nu avea dreptul sa ii observe partea sexy, usor usuratica. O
femeie cu mai multi parteneri sexuali era denumita direct taratura.

Rolul tradiional de mam i soie este dublat acum de dreptul i responsabilitatea de a

ocupa un loc n cmpul muncii i de a-i exercita noile atribuii politice.

Emanciparea socialist a femeii

Condiia femeii n spaiul romnesc s-a construit simultan cu preocuparea pentru

ascensiunea i consolidarea regimului comunist. Rezervat fa de schimbrile radicale
i precaut fa de distrugerea complet a ordinii tradiionale, societatea comunist
preia i o parte din stereotipurile patriarhale anterioare. Noua identitate a femeii se
compune printr-un dublu proces de polarizare: pe de o parte, femeia este defeminizat

n spaiul public, devenind egal pe piaa muncii cu brbatul, dar pe de alt parte
devine un subiect puternic sexualizat n spaiul domestic.

Emanciparea socialist a femeii aduce, aadar, o dubl sarcin reprezentantelor sexului

slab: aceea de a fi att mame i soii grijulii i iubitoare, ct i bune cetene i
muncitoare eficace, contribuind la bunstarea naiunii socialiste.

Conform teoreticienilor comunismului, o condiie principal pentru eliminarea

exploatrii femeii de ctre brbat este integrarea sexului slab n economie. Iar aspectul
ideologic nu putea fi dect favorabil tinerelor regimuri comuniste n cutare de noi
recrui proletari, furitori ai socialismului. Ca orice cetean comunist onest, principalul
raison dtre al femeii este s munceasc cu srg i druire n orice domeniu are
nclinaie i este nevoie de for de lucru. Calitile stahanoviste intrinseci, capacitatea
de lucru sunt puse plenar i altruist n slujba consolidrii socialismului.

Femei din toat ara, muncii!

Femeile muncitoare i rncile constitue cea mai mare rezerv a clasei muncitoare.
Aceast rezerv reprezint o bun parte a populaiei. Fi-va rezerva feminin pentru
clasa muncitoare ori mpotriva ei, de acest lucru depinde soarta micrii proletare,
citeaz revista Femeia, din mai 1950, dintr-o cuvntare a tovarului Stalin aprut n
ziarul Pravda, la 8 martie 1925. Femeile din toate colurile rii s-au unit sub
nsemnele proletariatului. La Congresul Confederaiei Generale a Muncii din noiembrie
1947, femeile sindicalizate s-au angajat, conform revistei Drumul femeii, ca prin
munca lor s lupte hotrt pentru realizarea unitii clasei muncitoare, s susin i s
ntreasc stabilizarea monetar i, prin democraie popular, s netezeasc drumul
spre socialism.

Evoluia femeii n societate

Dac am ncepe s analizm care este statutul femeii din zilele noastre, am
putea discuta mult i bine noi ntre noi, fr a spera c vom avea ntotdeauna atenia
cuvenit a brbailor din jurul nostru.
Statutul femeii a variat considerabil de la o societate la alta. Femeile au avut,
nc din antichitate, n societatea i viaa politic a statelor europene, un statut i
funcii subordonate.
n antichitate, majoritatea oamenilor i ctigau existena din agricultur,
care era de fapt o afacere de familie. Cel mai cunoscut loc de munc pentru femei era
cel de menajer. Cstoria era o component important a sistemului economic i
social al lumii antice. Cu excepia brbailor din Atena, care puteau amna cstoria

pn la vrsta de 30 de ani, restul - att femei, ct i brbai - se cstoreau puin

dup vrsta pubertii.
O femeie singur i putea gsi de lucru ntr-un templu sau ca servitoare ntr-o
cas. Un brbat singur putea s-i procure hrana, dar nu prea avea timpul necesar s
i-o prepare sau s-i confecioneze haine. Viaa era grea i moartea pndea la fiecare
col, ca atare pentru supravieuirea societii era necesar o rat ridicat a natalitii.
Ct de multe s-au schimbat pe parcursul timpului pn n zilele noastre este greu
de spus i depinde de locul i societatea n care trieti. A avea un loc de munc, copii
acas i lista cumprturilor n brae nu v va ridica niciodat mai presus de
gospodarul casei, care ntotdeauna n Moldova este brbatul. Dac asta este bine sau
nu nu cred c mai conteaz. Important pentru fiecare dintre noi este s ne respectm
noi nine i, orict de dificil ar fi, s reuim de fiecare dat cu zmbetul pe buze s
putem reaciona ferm la toate provocrile societii.
Cu toate impedimentele de care ne mai lovim i n ziua de astzi, nu putem nega
faptul c femeia a avut o evoluie constant de-a lungul timpului i a ajuns din anumite
puncte de vedere egal cu brbatul. Asta nu nseamn c n toiul unei petreceri nu v
vei uita n jur i nu vei vedea dou grupuri distincte care stau i vorbesc. Cu toate c,
probabil, vor mai trece multe secole pn ce brbaii vor accepta la nivel global
egalitatea dintre ei i soiile lor, trebuie s recunoatem c, n general, n majoritatea
societilor evoluate mentalitatea s-a schimbat radical.

Lenin: Omul analfabet este n afara politicii

Omul analfabet este n afara politicii, avertizeaz Lenin, din paginile revistei Femeia
din iunie 1949. Iar cum politica se face de ctre tot poporul, la unison, prin toate
ungherele casei, fabricii sau pe ogoarele patriei, partidul pune la dispoziia femeilor
numeroase coli de alfabetizare. Estimrile sunt c dela 23 august 1944 i pn azi
analfabetismul a sczut dela 45,4% la 38%, iar pentru 1949, planul viza alfabetizarea
a nc 400.000 de ceteni. n spiritul depirii normei, desigur, n primele trei luni de
planificare erau nscrii deja 494.000 ceteni...

Fiicele poporului, femei de toate vrstele, tinere i btrne, adolescente sau mature,
cu dragoste nou de via, merg s nvee, s ias din ntunericul n care fuseser
inute de regimurile anterioare. Altele se ndreapt spre colile de calificare pentru a
deveni cadre tehnice i a nmuli rndurile proletariatului, n timp ce la sate femeile se
suie pe tractor. Culturalizarea i promovarea rncii devine, de altfel, un punct
important n agenda comunist. Conform rezoluiei Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Romn, din primvara lui 1949, asupra sarcinilor partidului n lupta pentru
ntrirea alianei clasei muncitoare cu rnimea muncitoare i pentru transformarea
socialist a agriculturii, este neceasar atragerea n munca de organizare i conducere
a Cooperaiei a femeilor i n special a acelora care muncesc n ramurile agricole unde
munca femeilor ocup un rol important: industria casnic, creterea vitelor etc..

FEMEIA DE LA CRMA POLITICII

n 1946, pentru prima dat n istoria naional, femeile voteaz. Devin cetene.
Conform legii electorale nr. 560 din 15 iulie 1946, votul este universal, egal, direct i
secret, putnd fi exercitat de toi cetenii care au mplinit vrsta de 21 de ani. Aadar,
femeile primesc identitate politic, devin egale cu brbaii n faa legii. Pot alege i sunt
eligibile. Chiar dac liderii comuniti se nfioar mai degrab la gndul consolidrii
politice, la victoria Soarelui n alegeri, dect la realizarea proiectului egalitii ntre
sexe...
Ana Pauker i alte tovare de fier
Exemplul prin excelen al unei nalte fee feminine ajuns n vrful puterii politice este
Ana Pauker. Dup o activitate intens n cadrul partidului, n 1947 este numit ministru
de Externe al Romniei. Prima femeie ministru de Externe din istoria rii i din lume! n
numrul din decembrie 1947, revista Drumul femeii dedic articole ample nfind
toate detaliile ceremoniei de nvestire i nsemntatea evenimentului: aceast numire
ce va confirma sensul unui regim, subliniind rostul su progresist i ncununnd
sacrificiul i martirajul unei femei.
Celebritatea tovarei Pauker nu este, totui, unic. Revista Femeia face o
inventariere a femeilor cu funcii politice i publice pn n aprilie 1950: femei minitri,
consilieri ministeriali, directori de ministere, 31 deputate n Marea Adunare Naional,
64 directori de ntreprinderi, 27 profesori universitari, o femeie decan i academician.
Sute de femei fac parte din Comitetele Provizorii de la orae i pli, mii de femei au
fost alese de curnd ca asesori populari. Alte sute de femei gospodine, rance srace
i mijlocae sunt propuse n noile conduceri ale cooperativelor, se arat, aproape
statistic, i n numrul din iulie 1949. Femeile de peste tot, cu o contiin comunist
cinstit, devotate, particip la conducerea treburilor obteti.

Agitatoarele minilor ntunecate

Femeia i asum, politic i ideologic, ntreaga misiune a comunismului, devine
subordonat idealurilor revoluionare. Comunismul face posibil eliberarea femeii, iar
aceasta, n schimb, garanteaz securizarea viitorului regimului. Aadar, rolul de
activist trebuie asumat pe deplin de fiecare femeie, mpreun luptnd pentru cauza
socialismului, nregimentate n organizaii, uniuni antifasciste, sindicate i ligi.
Activistele mbrac hainele profeilor ideologiei comuniste, propovduind maselor de
oameni ai muncii cuvntul i nvmintele partidului.
Femeile s se uneasc n organizaii puternice, ntr-un singur front pe scar
internaional, ndeamn Drumul femeii n vara lui 1947. Intelectuale, gospodine,
muncitoare i rnci, toate sunt concentrate ntr-un front unic naional, mai nti. n
platforma Uniunii Femeilor Democrate, din decembrie 1947, se desemneaz punctual
misiunea membrelor uniunii, acoperind toate domeniile de activitate ale femeii,
interconectnd, astfel, toate avatarurile femeii comuniste: mobilizarea tuturor femeilor

din ar la lupta mpotriva imperialitilor atori la rzboi, participarea activ la

consolidarea regimului democratic, combaterea analfabetismului i ridicarea nivelului
cultural al masselor de femei, ridicarea produciei, combaterea speculei, ocrotirea
mamei i copilului, educarea copilului ntr-un spirit de dragoste pentru popor, de cinste,
de adevr i de munc.
Munca de lmurire spulber apariia sfintelor pe geamuri
Pentru atragerea femeilor pe calea cea luminoas a socialismului este nevoie de o
serioas munc de lmurire de la om la om. Nu este scpat din vedere niciun posibil
canal de propagare a mesajului ctre publicul avid de cunoatere. Se organizeaz coli
de cadre, de ndrumare i de alfabetizare, grupe de citit i echipe artistice. n zonele
rurale, stencele i iau notie despre ngrijirea pomilor roditori, cultivarea legumelor
sau puericultur.
Revistele dedicate femeilor sunt populate de numeroase mrturii ale unor ilustre
muncitoare din popor, declarndu-i fora de munc, druirea fa de popor, partid,
copii i gospodrie. n micile rubrici cu recomandri pentru citit, literatur realistsocialist, nu basme, se gsesc cri precum Primvara de Haralamb Zinc, cu un
coninut real, vioiu, plin de elan tineresc. Aciunea se petrece, desigur, ntr-o fabric,
nu pe cmpii cu flori. Iar protagonitii nu pot fi dect un fiu de ran srac, muncitor
cinstit, membru de Partid, numit n postul de director, i soia sa, salahori, femeie
needucat ce nu i nelege pe deplin munca. ntre ei intervine o rceal, dar
deznodmntul este, cum este firesc, unul fericit.
Reafirmnd aspiraia unanim a intensificrii muncii de agitaie, revista Femeia
constat, n septembrie 1949, c membrele UFDR au reuit s ridice combativitatea
de clas a femeilor, s spulbere de multe ori credinele mistice, ca apariia sfintelor
pe geamuri. Cu ocazia celebrrii zilei naionale, la 23 august 1949, femei din toate
regiunile Romniei afirm felul lor de a susine cauza partidului, de a lupta pentru
construcia socialismului, celebrnd eliberarea de sub jugul fascist.

In prezent in Italia si Grecia statutul femeii este egal cu statutul barbatului.

Femeia este independenta. Nu mai are nici un gardian, si nu este dependenta de
nimeni.
Toate femeile detin cetatenie care le permite drepturi politice si economice.
Femeile au dreptul la casatorie si la divort. Au dreptul la studii.
Le este permis sa detina afaceri proprii, sa lucreze, sa-si decida singure viitorul.
Omenirea nu mai discrimineaza femeia cu era in trecut. Nu exista drepturile barbatului
si drepturile femeii, exista drepturile omului.

In fine, daca e sa facem o paralela intre statutul femeii antice si statutul femeii
contemporane, statutul femeii antice este inferior statutului barbatului, pe cind statutul
femeii contemporare este egal cu statutul barbatului.

Femeile au avut inca din antichitate, in societatea si viata politica a statelor europene,
un statut si functii subordonate.
Statutul juridic al femeii in dreptul romanesc modern se incadreaza in evolutia general
europeana si mondiala a sistemelor de drept, care sub influenta filosofilor iluministi dar
si a framantarilor politice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea inceputul celui de-al XIXlea sufera schimbari radicale.

Cel mai nou tip de femeie n Romania este femeia independenta. Politician: Mona
Musca, Anca Boagiu, Renate Weber etc. sau afacerista de succes: Camelia Sucu
(Mobexpert), Carmen Radu (presedinta Eximbank) etc.

De asemenea apar la stiri, in talk-show-uri, in emisiuni si in reviste tot mai multe nume
de femei. Multe dintre ele sunt politicieni, consilieri, parlamentari, lideri de partid. Insa
vizunea barbatului despre femeie nu s-a scimbat prea tare odata cu trecerea timpului.

In ziua de azi femeia este vazuta fie ca obiect sexual, fie in rol de gospodina, fie ca
victima a violentei barbatului, fie ca o fiinta capricioasa, dar si ca simbol al armoniei si,
nu in ultimul rand, ca o persoana mult mai cinstita si mai muncitoare decat un barbat.
Stereotipul propriu culturii de masa se pare ca determina comportamentul femeilor
active in viata politica si asteptarile ziaristilor din domeniul politic.

In politica actuala din Romania si de pe tot globul, femeile au ajuns in varf. Au

credibilitate, dar o pierd la fel de usor precum au obtinut-o (ex: cazul Mona Musca) sau
par ca n-au avut nicio clipa increderea electoratului ( Elena Udrea). Sunt peste tot si de
toate felurile.Multi dintre barbatii din Romania sunt sceptici cand se pune problema sa
fie condusi de o femeie, si in multe cazuri chiar si unele femei simt acest lucru.

Participarea disproportionata a femeilor si barbatilor la viata publica si la luarea

deciziilor oglindesc cel mai bine existenta si perpetuarea discriminarilor dupa criteriul
de sex. Lumea politica si viata partidelor sunt dominate de barbati, desi drepturile
politice egale pentru toti cetatenii, femei si barbati, sunt legiferate de peste saizeci de
ani.

Putine partide din Romania au inclus in statut sau n programe principiul egalitatii intre
femei si barbati, iar cele care au facut-o, nu au adoptat si strategii adecvate de aplicare
in practica. Nici un partid politic nu are presedinte o femeie si sunt putine femei care
fac parte din structurile de conducere ale partidelor. Consecinta este ca, doar un numar
foarte mic de femei au fost incluse pe listele electorale si un numar inca si mai mic de
femei au fost plasate pe locuri eligibile ale listelor.

In concluzie , miscarea feminista care a luat amploare in perioada interbelica si in

Romania nu a putut schimba radical pozitia femeilor in societate si perceptiile fata de
acestea. Desi au fost facuti pasi importanti in aceasta directie, piedici precum
societatea patriarhala si conservatoare romaneasca si depersonalizarea femeii din
perioada comunista creeaza inca probleme in afirmarea femeii in Romania in special in
plan profesional si social.

Roxana Rusu, an II, Master, Management pentru Orae Competitive, Facultatea de

Urbanism, Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti

Bibliografie:
-http://ebooks.unibuc.ro/
-http://ro.wikipedia.org/
-http://www.romlit.ro/
-http://www.observatorcultural.ro/
-http://www.sferapoliticii.ro/
-http://www.capital.ro/
-http://emancipareafemeii.blogspot.com/

Rolul femeii de-a lungul istoriei i femeia din prezent

n cadrul programului Conferinei ce s-a desfurat n perioada 23-26 iunie 2011, am
prezentat
n Aula Biblotecii Centrale Universitare ,, Mihai Eminescu". Iai, la seciunea ,, Femeia
secolului XXI, referatul ,, Rolul femeii de-a lungul istoriei i femeia din prezent.
autor Viorica Hrustovici Botoani.
Neoliticul a fost singura perioad din istorie, n care femeia a jucat un rol principal n
societate, matriarhatul legat de cultul fecunditii i fertilitii sitund femeia n primul
plan al vieii sociale. ncepnd din antichitatea elen, femeia a fost situat pe o poziie
de subordonare i dependen excesiv fa de brbat. Cu toate acestea, au existat
nenumrate femei care prin nsuirile lor au reuit s se impun-. Exemplu :Regina din
Saba i poeta Sapho

Emanciparea femeii, este de fapt, msura gradului de civilizaie general a societii.

napoierea economic i cultural, lipsa de drepturi politice, lovesc n primul rnd
femeile, privite azi nc n multe ri ale globului, drept anexe ale brbailor.
Schimbarea fundamental n condiia femeii s-a produs o dat cu epoca revoluiilor
burgheze, prin nlturarea vechilor structuri feudale i prin recunoaterea egalitii n
drepturi a tuturor oamenilor.
Rolul femeii n familie i n societate, cu care a fost nzestrat de Dumnezeu este
maternitatea, responsabilitatea pentru stabilitatea familiei i educaia copiilor. Doar cu
aproximativ un secol si jumtate n urm, o dat cu nceputul micrii de emancipare a
femeii, s-a contientizat care snt consecinele educaiei diferite ce se acorda fetelor si
bieilor.
Generaia de la 1848 a susinut instruirea femeii, ca o prim necesitate pentru
emanciparea sa viitoare. Astfel n programul revoluiei, printre primele msuri se situa
egalizarea nvmntului de ambele sexe. Proclamaia de la Islaz 1848, prevedea, la
art. 16,, instrucie egal i ntreag pentru romnul de amandoua sexele.
Constituia romn din 1866 prevedea c romnii au drepturi civile, ct i politice.
Calypso Botez ntreab retoric:,, Toi romnii sunt egali n faa legii zice art. 1 din
Constituia romneasc. Dumneavoastr tii c romnca e n afar de lege mpotriva
acestui articol ?.

Femeile romne nu vor avea dreptul de a alege i de a fi alese pn n anul 1946.

Adela Xenopol, sora istoricului A.D. Xenopol, a fondat revista,, Dochia", unde i-a
propus s apere, s susin s cerceteze drepturile femeii, s lupte pentru emanciparea
intelectual, juridic i politic a acesteia. Revista Dochia, a devenit o adevrat
tribun de lupt pentru instruirea i promovarea femeii n cele mai diverse ramuri ale
activitii sociale, politice i culturale. n 1914, Adela Xenopol, a naintat Adunrii
Deputailor, o petiie pentru revizuirea Constituiei, prin care se cerea drept de vot
pentru scriitoare, nvtoare, i profesoare. Adela Xenopol, scria:Revista Dochia este
menit s apere, s sustie i s cerceteze drepturile femeei pentru a dovedi ca ea a
fost vrednic n toate timpurile i n toate treptele sociale de la Doamna la opinc .
Adela Xenopol afirma n 1879 ,, Femeia nu este mai inferioar brbatului ci femeile
romne sunt pe aceai treapt moral ca i brbaii , femeia are aceeai capacitate i
este capabil de aceleai activiti ca i brbatul.
n conferinta sa sustinuta la Ateneul Romn n 10 februarie 1894 cu tema Rolul
economic al femeii romne, At. Popovici vorbeste despre importantul rol jucat de
femeia de la tara. Fara preget si fara pretentiuni, femeia de la tara este stlpul casei,
stlpii statului romn. n lipsa unei diviziuni sociale a muncii, ea este o masina
universala care produce tot. n acel timp, societatea romneasca era predominant
rurala iar economia gospodariei taranesti reprezenta sursa principala de venit
national.

O personalitate politic de prima mrime a secolului trecut, GOLDA MEIR, a fost aleas
prim ministrul Israelului pe 17 martie 1969, dup ce servise ca ministru de externe. A
fost prima femeie din Israel si a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcie

important. Doamna Meir spunea: ,,Multi m acuz c a conduce afacerile statului cu

inima i nu cu capul. Si ce-i cu asta? Cei care nu stiu s plng din toata inima, nu stiu
nici s se bucure. As zice, asadar, c femeile raioneaz, comunic i actioneaz ca
femeile iar brbatii- ca brbatii. Si este foarte bine asa, deoarece gsesc ca o femeie,,
brbat poate fi tot atat de dezagreabil ca si un brbat efeminizat.

Modelul feminin de a rationa, de a comunica si de a actiona, nu a impiedicat-o pe

Margaret Thatcher s gseasc cele mai potrivite solutii in criza Malvinelor, dup cum
nu a impiedicat-o nici pe Eileen Colins s execute, n calitate de comandant al navei
Discovery, procedurile neuzuale si att de riscante ce i-au permis s duc la bun sfrsit
prima misiune spatial de succes dup doua tragice ratri successive
Margaret Thatcher care a fost prim-ministru britanic, cu cel mai lung mandat din ultimii
150 de ani a declarat: ,, Misiunea femeii nu este aceea de a spori spiritul masculin, ci
de a exprima feminismul; misiunea ei nu este aceea de a conserva lumea creat de
brbati, ci aceea de a crea o societate uman, prin infuzia de spirit feminin in toate
actiunile sale.
Femeia de azi este, fr doar si poate, rezultatul a sute de ani de perfectionare. De-a
lungul timpului, urmasele Evei au reusit s dovedeasc ca sunt capabile nu doar in
treburile casei si cresterea copiilor.Femeile reprezint un dar minunat al naturii. Singura
conditie este s se pun in valoare ferindu-se, in acelasi timp, s nu fie ostentativ.
Brbatul si femeia sunt, categoric, diferiti, dar complementari. Egalitatea intre sexe
inseamn parteneriat. Dar, uneori o femeie poate face un lucru mai bine decat un
brbat, dar acest lucru nu trebuie etalat, asa cum nici brbatul nu trebuie s
desconsidere femeia. Totul trebuie sa fie cu masur
Femeia secolului XXI nu are doar un singur rol ci mai multe, iar barbatii au constientizat
aceasta si au inceput sa se implice in activitatile domestice ca si in cresterea si
educarea copiilor. In acest mod femeile si barbatii au ajuns sa fie nu numai egali in fata
legii ci sunt egali in activitatii, ceea ce contribuie la dezvoltarea societatii.

Femeia de ieri s-a implicat si a contribuit la rezolvarea problemelor sociale si a luptat

pentru recunoasterea drepturilor ei juridice, femeia de azi a secolului XXI are libertatea
deplina : s aleag partenerul pe care si-l doreste, meseria care ii place, s fac copii
atunci cnd vrea si nu cnd se nimereste, s-si spun parerile, s -si exprime votul, s
fie ea nsi in fiecare clipa. -Femeia de azi este femeia puternic, ce lupt pentru
dorintele sale, adic DE 3 ORI FEMEIE, femeia care doreste s invete ceva nou si o
ajut in carier, femeia de succes in carier, si femeia mama sau sotie.
n societatea romneasca de la sfrsitul secolului al XIX-lea munca nu le facea
independente pe femei ntruct modul n care era platita aceasta munca nu le asigura
independenta economica. La nceputul secolului al XXI-lea, aceasta remarc este nca
potrivita realitatii romnesti desi n alt context istoric si politic. spunea Paul
Scorteanu. Astazi femeile nu gsesc loc de munc.
In concluzie eu cred ca femeia de astazi trebuie sa fie puternic, hotrt,
independent, in stare s se descurce singur, sigur pe ea, dar in acelasi timp
sensibil si s nu-si piard din feminitate. Meseria pe care doreste s o practice poate fi

oricare, asa cum am prezentat in exponatul meu ,, Personalitati feminine de-a lungul
istoriei.

Concluzii
Indiferent dac era copil, femeie mritat sau vduv, indiferent dac era
de la ar sau din mediul urban, viaa femeii se limita la ceea ce comunitatea i
familia hotra, fiind lipsit de posibilitatea de a alege sau a avea iniiativ. Nevoile sale
sau sentimentele nu erau mai niciodat luate n considerare, cci ea, femeia, trebuia s
fie sntoas i frumoas ct de ct, harnic, supus, i nu n ultimul rnd,tcut.
Aceast incursiune n paginile Familiei ne-a permis s surprindem diferitele
ipostaze ale femeii. Astfel, putem vorbi de imaginea de mam, soie credincioas i
iubitoare, de dascl ce prin cuvinte blnde insuflate de religiozitate reuete s-i
educe fiicele aa cum se ateapt de la ea i le ajut s i urmeze firescul drum.
Apoi, putem vorbi de conturarea unei imagini pozitive a femeii ca aprtoare a
spiritului naional, a sntii publice, o mam a rniilor, a eroilor care i-au
sacrificat viaa pentru binele rii, un stlp de susinere, o persoan care se afl n
mijlocul celor nevoiai, care tnjesc dup un gnd bun, dup o consolare. De
ANAMARIA MACAVEI128 asemenea, timid este surprins femeia n ipostaza fetei
btrne, condamnat s-i triasc viaa n nemplinire, refuzndu-i satisfacia de a
deveni soie i mam, refuzndu-i menirea. Nu n ultimul rnd, este surprins femeia
cochet i vanitoas care se sustrage ndatoririlor ei de gospodin, mam i soie,
preocupat de ultima mod i de ngrijirea propriei persoane. n ceea ce privete
aspectul vizual, ntlnim mai degrab femeia sub dou ipostaze clasice, cea
consacrat, de mam i automat soie, i cea de femeie cochet, vanitoas, absorbit
de propria persoan. Chiar i pentru femeia de la ar, ipostaza este una stereotip,
cci ea este surprins desfurnd activiti tipice, n interiorul gospodriei.
ANAMARIA MACAVEI
Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca