Referat EcoTehnologii

-Bucuresti, cea mai nociva capitala europeana-

Dan Iulia Elena
Management, Anul 1, Seria B, Grupa 107.
Bucuresti, cea mai nociva capitala europeana
Pentru cei care nu creeau in te!tele ecologiste cu "#n om $ un pom%, putem
epune acum marturie ca principala cau&a a calvarului 'ucurestean este e(risarea
masiva a perelelor e protectie e la marginea orasului, u'lata e piererea spatiilor
ver&i intravilane )totalul e spatiu vere s-a in*umatatit upa 1+,+-. Poluare,
mor'iitate, mortalitate, copii nascuti cu mal(ormatii sau into!icati cu plum',
perioae lungi e e!punere critica la (actori nocivi, cresterea temperaturii mai mult
ecat cresterea meie pe tara $ acestea sunt e(ectele (iecarui pom taiat pentru ca statea
in (ata usii unui gara* si a (iecarui petec e iar'a peste care s-a ase&at un 'utic.
Bucurestiul a a*uns cea mai aglomerata, cea mai poluata, cea mai sterpa, cea mai
periculoasa capitala in aceasta &ona a lumii. Si, in toiul evastarii, aministratia vrea
sa ne lase si (ara parcurile .itan, I/0, I&vor si #nirii.
Migratia masiva spre orase in perioaa comunista a a(ectat, inevita'il, si
Bucurestiul. Sc1im'area conitiilor economice a conus, in cele in urma, si la
cresterea, e aproape sase ori, a numarului e masini e pe stra&ile orasului
)apro!imativ oua milioane, cu tot cu cele in tran&it sau venite pentru aprovi&ionare-.
E(ectele poluarii cau&ate e acestea vor (i anali&ate in cele ce urmea&a.
2el mai aglomerat oras in Europa 2entrala si e Est
In a(ara e aglomeratie, un alt (actor e e&ec1ili'ru a (ost isparitia spatiilor
ver&i3 e la 45,7 milioane e metri patrati in 1+,+ la 66,, milioane in 1++7 si la oar
17 milioane )e!act *umatate- in 6001. Asta&i, upa un an, nu e!ista o statistica
actuali&ata, ar putem lesne 'anui ca este un pic mai rau ecat anul trecut.
Poluarea inustriala, esi nu a avut o crestere spectaculoasa )ci oar o epasire
constanta a limitelor amise-, este totusi un alt (actor important e iscon(ort. Presa
eclara &ona Pantelimon rept &ona calamitata inca in 1++,, citan constatarile
2orpului e 2ontrol al Guvernului. 8e(eral, Acumulatorul si Institutul e metale
ne(eroase au plouat pana la istrugere intreaga &ona, atingan si comunele 2ernica,
Branesti si Pantelimon. 0e&iuurile acestor (a'rici constau in plum', cupru, &inc,
aluminiu, metale grele, o!i&i ai acestora, aci&i, cianuri, o!i&i e sul(, &guri si pul'eri
in suspensie. Deversarile, mai ales cianurile, a*ung eseori irect in casele locuitorilor
in &ona, prin intermeiul apei pota'ile $ in(estata in &onele in care conuctele sunt
per(orate iar cianurile nu omoara instantaneu, ci prin cancer. Pantelimonul este poluat
intens e peste 50 e ani, ast(el incat s-a a*uns la cote increi'ile e contaminare a
solului, ma*oritatea prouselor alimentare in &ona $ (ructe, legume, cereale, (ura*e
pentru animale - (in purtatoare e to!ine. 9egetatia in &ona epaseste e 60 e ori
concentratia ma!im acceptata )2MA- e plum' si e cinci ori cea e car'on.
2oncentratia e plum' era, la momentul e(ectuarii stuiului, e 640 e ori mai
mare ecat ma!ima acceptata la poarta (a'ricii si e 7 ori mai mare pe o ra&a e ,
:ilometri, iar consecintele sunt usor e inteles3 rate riicate ale mortalitatii si
mor'iitatii, mal(ormatii ale nou-nascutilor, into!icatii.
De 60 e ori mai putin spatiu vere ecat necesarul
In ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul este unul intre acele orase in care nu
iti oresti sa locuiesti3 +00+ locuitori pe :ilometru patrat. In conitiile in care In
Berlin isi isputa aceeasi supra(ata oar 4+07 locuitori, in 9iena $ 4,70, in Buapesta
$ 4;75, iar in Bratislava $ 166;.
2el mai aglomerat sector in Bucuresti este sectorul 6, cu 16.765 locuitori pe
:ilometru patrat, urmat e sectoarele 4 $ 16.674 si ; $ 10.,75 locuitori<:mp. In
sc1im', sectorul "re&iential%, 1 aica, are oar o aglomeratie e oar 455; loc.<:mp.
=uan in consieratie si (aptul ca tot sectorul 1 se 'ucura si e cel mai mare parc $
>erastrau, ar si e cea mai mica ensitate a constructiilor in &one e!tinse $ 1 Mai $
?isele(( $ Arcul e .rium( $ Agronomie $ se poate spune ca aceasta parte a
Bucurestiului este singura care se apropie e normele europene e spatiu vere )11
metri patrati per locuitor, (ata e un stanar european e 16-. In sc1im', tot restul
'ucurestenilor se "'ucura% e procente increi'il e mici, minimul (iin inregistrat in
sectorul ; $ oar 0,; metri patrati e spatiu vere per locuitor.
In aceste conitii, o mare parte in Bucuresti trece, vara e vara, prin situatii critice
pe terment scurt, in punct e veere al poluarii. Mai e!act, aproape ;7@ in
populatie este supusa unor concentratii mai mari ecat ma!imul acceptat pentru o!i&i
e a&ot sau e sul(, plum', mono!i e car'on. Aonele care pun in prime*ie
sanatatea pu'lica sunt3
- B. Drumul .a'erei $ B. .imisoara $ B. Iuliu ManiuB
- Plat(orma Duesti $ =iviu 0e'reanu $ Dristor $ Ba'a 8ovacB
- Piata #nirii $ George 2os'uc $ Sos. Ale!anrieiB
- .impuri 8oi $ Splaiul Inepenentei $ 2alea 9acarestiB
- Piata 9ictoriei $ Dr. Celi! $ B. Ion Mi1alac1e $ B. ?isele((B
- Ste(an cel Mare $ .unari $ Doamna G1icaB
- Sos. Pantelimon $ Gara e Est $ ElectroniciiB
- 2alea Cloreasca $ Plat(orma Aviatiei $ Poligra(iei $ 0omaero $ 2asa Presei =i'ere $
So(itel.
Dupa ata la care s-au e(ectuat aceste stuii, &onele cele mai inustriali&ate intre
cele enumerate mai sus au intrat in categoria &onelor cu situatii critice pe termen lung
in ceea ce priveste poluarea cu plum', a(ectan grav 10@ in populatia capitalei
)apro!. 6,5.000 e locuitor-.
70@ in poluare provine in tra(icul rutier
2u toate ca s-ar parea ca &ona ?isele(( este un soi e parais, aceasta (igurea&a in
statistici ca una intre cele mai poluate arii, atorita tra(icului e!trem e intens
inregistrat pe arterele centrale. 2eea ce nu inseamna, totusi ca este si o &ona (oarte
periculoasa, ata (iin cantitatea aproape normala e vegetatie in &ona, care mai
compensea&a, macar partial pro'lema.
Mult mai grava este, insa, situatia in cartierele marginase, mai sarace in spatii
ver&i, une poluarea e!ista in apa, aer si sol, ar si ca poluare sonora. Betonierele
raspanite pe tot teritoriul Bucurestiului, clairile a'anonate si vanturile care intra in
oras epo&itea&a, lunar, 674 tone e pra( pe :ilometru patrat. In 6001, intre 157 e
copii intre 1 si 7 e ani supusi e!aminarii, ,5 au pre&entat semne ale into!icarii cu
plum', un (enomen ce conuce atat la 'oli somatice, cat si la tul'urari psi1ice )acum
parca se lamureste misterul Pantelimonului-.
Stuiile e ur'anism au inicat cu e!actitate e!istentul si necesarul e spatiu vere
in Bucuresti3 67+5,7 1ectare, ci(ra propusa spre reali&are inainte e 6067. E!ista,
intravilan, oar 1.055 e 1ectare. In aceste conitii, s-ar putea cree ca aministratia
se repee sa traga cu intii e ce e!ista si sa isi 'ata capul cu e&voltarea viitoare.
8umai ca, am a(lat, elegarea competentelor e la Primaria Generala la primariile e
sector nu a (acut ecat sa inrautateasca situatia. Ba c1iar s-a a*uns la a'suritati e
genul es(intarii Directiei Generale e Meiu in PMB, la cererea 2onsiliului =ocal.
8oroc ca poluarea nu tine prea mult seama e elimitarile geogra(ice ale sectoarelor,
asa ca irectia nu a (ost $ inca $ es(iintata. In sc1im', orinul Primariei care
inter&icea istrugerea spatiilor ver&i este 'locat, (iin atacat a oua oara.
In tot ca&ul, se pare ca aproape toate primariile e sector si-au propus sa mai
scurte&e un pic in speranta e viata a locuitorilor. Parcurile I/0 si .itan risca sa se
in*umatateasca, in (avoarea construirii e centre comerciale si e a(aceri,si pentru
acelasi scop este posi'il ca parcul I&vor sa ispara cu esavarsire. 2at espre peticul
vere in Piata #nirii )pana una-alta cea mai poluata &ona in centrul orasului-, acesta
are e*a turnata piatra etemelie pentru 2aterala 8eamului. Sa speram ca va o(icia si
inmormantari, caci acesta va (i primul e(ect al acestor trans(ormari.
Blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor, mai ales a celor inalte,
conuce la aparitia e(ectului "e canion%, aica la 'locarea agentilor to!ici )pra(,
o!i&i, plum', o&on etc.- la nivelul la care respiram. Aica la ma!imi&area e(ectelor
poluarii. 9antul, in (enomen salvator a evenit un (actor si mai nociv3 in oras nu prea
poate actiona, iar la peri(erie nu (ace altceva ecat sa auca tone si tone e pra(, in
cau&a e(risarilor masive, care au a(ectat perelele e protectie e *ur impre*urul
Bucurestiului. 2ea mai grava situatie se inregistrea&a in nor, une paurea Baneasa a
ca&ut victima (irmelor e constructii si neg1io'iei proaspat im'ogatitilor. Pepinierele
8orului, .o'oc si Pipera, care au *ucat atat un rol e protectie, cat si rolul e resursa
pentru intinerirea vegetatiei in 2apitala, au isparut complet. Ar'orii in Bucuresti
au im'atranit si sunt, in ce in ce mai es, mai egra'a un pericol e acciente ecat
un instrument ecologic.
E(ectele asupra populatiei
Din cau&a poluarii cu o!i&i si metale grele, Bucurestiul este supus ploilor acie si
(oarte acie $ intre 1++, si 1+++, 70@ in precipitatii au (ost acie. 2antitatea e
o!i&i e sul( epaseste cotele amise in (iecare iarna. 2oncentratia e o!i&i e a&ot
epaseste (recvent concentratia ma!im amisa pe termen scurt. Amoniacul este
pre&ent cu 6-65@ mai mult ecat preva normele sanitare. Pul'erile in suspensie
epasesc in mo constant ma!imul )+-11 grame pe metru cu', (ata e un ma!im e
7grame-. /&onul a(ectea&a moerat )teoretic, nu ar tre'ui sa e!iste eloc- centrul
orasului si creste in concentratie spre peri(erie.
Este e inteles, upa aceste ate, e ce rata mortalitatii este in continua crestere e
&ece ani. Pentru a mai auce un argument, iata evolutia principalelor 'oli cau&ate sau
(avori&ate e poluare3 in 1++5 pana in 6001, numarul e ecese cau&ate e a(ectiuni
ale aparatului respirator a crescut e la 4,+ la 5,,5 ca&uri la 100,000 e locuitori, cele
cau&ate e 'oli in(lamatorii ale (icatului $ e la 0,6 la 1,7 ca&uri la suta e mii e
locuitori, in cau&a altor 'oli ale sistemului igestiv $ e la 1,7 la ;,+, alte a(ectiuni
pulmonare interstitiale $ e la 0,4 la 1,4, tumori maligne cu seiu nepreci&at $ e la
6,1 la ,,7. In acelasi interval, tumorile maligne ale (oselor na&ale si urec1ii meii au
cau&at e trei ori mai mult ecese, ence(alopatiile to!ice si tumorile maligne s-au
inmultit e 6,7 ori si s-a u'lat numarul e ecese cau&ate e pneumotora!, lim(om
non->op:ins, leucemii si insu(iciente renale. Ciecare intre 'olile e mai sus are
legatura, intr-un gra mai mic sau mai mare, cu poluarea.
Macar sa ne si 1ranim cu otrava
#n stuiu conus e Institutul e Sanatate Pu'lica, a carui introucere este
isponi'ila pe Internet, s-a re(erit la "evaluarea graului e poluare c1imica si
micro'iologica a alimentelor%. 2onclu&iile sunt evastatoare3 "Pe pro'e e alimente
e origine animala si vegetala in mai multe &one )*uetele /lt, Brasov, Giurgiu,
Ialomita, .eleorman, Me1einti si in pietele si maga&inele Municipiului Bucuresti-
s-au eterminat3 metale cu potential to!ic )plum', cupru, &inc-, pesticie
organoclorurate )DD., DDE, i&omeri >2>-, nitriti, nitrati, micoto!ine )oc1rato!ina
A, &earalenona-, re&iuri e meicamente e u& veterinar )cloram(enicol,
ietilstil'estrol-. Plum'ul apare ca unul in poluantii ma*ori eoarece a (ost gasit, in
cantitati care epasesc limitele ma!ime amise, in multe pro'e e alimente, atat e
origine animala, cat si vegetala. Se constata o scaere progresiva, in special in ultimii
ani, a continutului e pesticie organoclorurate, mai ales in prousele e origine
vegetala.%
9esti 'une cu pesticiele, ar, in rest, nu prea mai avem cum sa ne uram "Po(ta
BunaD%, nuE
Dupa parerea mea populatia poate (ace multe in veerea reucerii poluarii si e
asemenea poate (i a*utata si e autoritatile locale. /amenii isi pot planta pomi in
reptul spatiului une locuiesc, pot a*uta la strangerea eseurilor, (acan un as(el e
e(ort ii poate inemna sa (aca mai putin gunoi, si e asemenea ar putea sa reuca
poluarea provenita in tra(icul rutier mergan mai putin cu masinile personale si mai
mult cu transportul in comun.
Autoritatile locale ar tre'ui sa (aca iverse programe pentru reucerea poluarii
inemnan oamenii sa participe si sa-i (aca sa inteleaga importanta unui aer sanatos,
apa curata si un sol (ertil.
Am ales sa pre&int pe scurt poluarea in Bucuresti eoarece ma*oritatea oamenilor,
in special a aolescentilor, aleg sa se mute aici. Insa acestia iau in consierare numai
(aptul ca in Bucuresti ai mai multe (acilitati cum ar (ii locuri e munca mai 'ine
platite si mai numeroase, locuri une sa iti petreci timpul li'er si multe altele. Insa nu
se ganesc ca a*ungan aici isi pot risca sanatatea atorita poluarii masive si a lipsei
spatiilor ver&i si ca pot alege alte orase mari cum ar (i Brasovul sau cele in &ona e
munte une pot avea in mare parte aceleasi (acilitati ina pot 'ene(icia si e un aer
curat si o &ona mai putin poluata.
Bibliografie
- www.inse.ro
-
- www.biblioteca.ase.ro
-
- Revista Casa si Gradina
-
- www.energeia.ro
-
- www.ziare.com
-