*Gtr

MINISTERUL
EDUCATIEI
SI CERCETARII
-Manual
pentru
clasa
a Xl-a
Dan
Cristescu
Carmen
Selevistru
Bogdan
Voiculescu
Cezar Th.
Niculescu
Radu
Carmaciu
oRl l
CUPRINS
I ALCAIUIREA
COFPIJLU
UMAN
Topog.alia
organetor
9i
sjstem.to.
de orsane
Nivelurl de ortanizsr.
Celule.
tsurufl orgdne si*me de o.!ane,
I
oruanism
b
tuura.
13
P6
32
33
56
5a
53
o
.60
63
II FUNCTILF FUNDAMENTALE
ALE
ORGAN]SMULLII
UMAN
A. Funcliiie de m slie
I Sisrenurnenos
. .
Maduva
spmsr
Ssbmu ieryos veseraiv
2 Anarrabrr
anaitdbrut
I nestez c
Ana :aroru dhdv
an d%tod q usr.r v
Ana zabtu vzua
Ana nabru acusnclvesr
bu ar
3 Gandeo endofne
H'pofza
caidere
suprcf,ae
Tmda
Fara!rcdee
FandEasurendDcnn
Ep fza (qanda
p neahl
Tnusur
.1
Mgcarea
Aftcuratlie
Ssbmu nuscutar
..
B. Funcljie de nue4ie
14
1 0
sesta r
absotuia
Digestia
. .
j5
Absorbta nbst na d
0a
nNe ur nisrnu ui
btE)
ao
Doesi6 dbsorbta gisecrcta
ta nj!i
ntsi iu u gros
al
2 Circu ai6
Grupe e sanovne
rmnsluzra
a5
Femosbza
9
co6s! a.ea sangeu
A6
Marea
9
ra cnDuale
87
Circu atra linfat ca
aA
Acllir.ra cadracd
.
90
3 Bospraiia
97
Pdmen
..97
4 ErcEta
JO3
1D3
Corrpdztia chmc6 a u nei
.. tOE
E MebhDtismu.
. joa
Mebbo smutinbmedar
lo3
Merabdr'smu
erer!*c
111
Folui
s
va oarea enerqottc6
a
quurmenEtor
1 1 3
c. Fundia de reproducere
116
Si6bmurrepmducdhr
...
jt6
ApaEtll qen i: fsmnin j16
Aparct! qen'ra
nrascu n
..
j17
FzoDOa oEaneor ds Epmducers
rj9
sandbiea repmdlDeni
1P2
Prann nq tam lra
rcP
Con.eptE gtconk.epie
tpp
Sam,na
s
ndgtercd
rcP
D. o.sanismul- u. tor unibr
FDmeosbu a medL ui nem .
I. ALCATUIREA
COFIPULUI UMAN
in coD omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.
ogane
i
sisr're d organe
Oraanele sunt forfrate dlD
qrupan de ceille ;L
iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin,
anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne:
za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede. e f
Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te
jndepLines.
pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie
relatie de nut.ilie
:i
de rcp.odu.erc
Seanente e co.puLdi ma
Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si
membre. Capul, i mpreun; .u
@trl.Iomeaa
exuemi
(,prlesi.
a. uL d panea.iandd.
(are.ore
spunde neutu dnuu
(.utacfanbnol
.iPafrea
ra.ii
La .are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui
(lata)
GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi
'pEzintd
e eme.le somdice
(mus.hi, oase, a fric u La-
tii) sj eiscere
(arnge, tahee esolag iiroida pamii
Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc
men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile
tonc.a abdominab
9i
p. viana care adaPosres. vis
cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea
abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma
Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea
pelvian6,
. e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;.
lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi
prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar tei
segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $
eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor
lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,
Plarm!.apdnui alonrjce
?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca
'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de
:.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3)
a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime
:::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme
\ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii'
{r: :
-j:r
r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver
tict h :- s
-.
:: ::i: !!tei..
(.ranial)
5l inle.ior
(ca!a:ll.E
:;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana
la ni\.Llt-::-,:.
-_::..
srpiala i3P1..
Ayul sas,rr.
--:-:F::Isrer:.:
ena axlls.osi
miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or
,dr!l taB:rs:l .::;:j:. :::.j c:rPLluL
Esre ol'ontzL : a:E r. r:l
--!
s : a d!p:
Phnuile Ptin cr. C:- :._ r\::
-r::.
t(e
Planll saglai t<a
prir arLl l.i'gtrohal e sE
tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:- :,-t::1.
impa4indulin doua
jdaa
sin
n;@rid,! L(.5 c1Enon
6 rtlsd7
rutotrLd4i
3 sdnsi I
,',,r \
plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul
Planll
fronlal
merue pa.aLel cu fruntea
!
lre.e
prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle
..aulintr. parle anten@r. (venlral.)
ei
alta posre
Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e.
lbl
s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe
-d
kEniarr) ei
ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans
,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este
axe si
planu.i
e Lioser si
Fnd
elementelor .ohponeote a oive ul fi(atu ..!
Nomenchtu.a matomic.
Odati cu arele
9i
panurile corpului ati lacul cu
noshnt; cu unii temn crania, caudaL, vental do.
sa!, med;L de1, sasiial, fmnb tansveGal.
C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo
sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai
apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.
ti nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa
pent.u fomaiiunil palmei ar la picio. iemeniiplan.
lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai
pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului
Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu
organe, ssteme, vhcere,
tansveEal, p.oximal. dcta
CeLr
CeLua e$e unitalea de bad molofunctional6 si
;--_.!.d
a o.sanizdni mate.iei viL. P
i r
qrur,.oisiituidd
dife.iie tesuru.i.
Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj
b. fbnla! c. longitudinal; d trasveEl
O CoflpLbl sp4iil punchte o lemdij cors-
Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,--
ti
te pnn 1 ..-.-,...,,-.-....
ti
ul ..,....-.-,,.,,- El
inparte colpulintrc
D
te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-..
t
alh
F..na ce uleLor asie legab de fLnclia lo. lnitiaL
loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus
lome stelate. cubice cilindi.e etc.i udeLe, crm slnt
celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau c lj
Lasinodse, i
si
pa sr.eaza foma g.buloasa
Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe
cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de
conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema
tia
-
?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia
ta
-
5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
ln alcaiuirea ceulsi d sinqem tei
pafri
compo
nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai
Ce lu le,
lesut!ri
organe sisteme
re 0tgane,0tgantsm
Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u
,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio
: alinlie<llri orqaohm
(riq
4).
r Aefrbtra celuhra
(ftn$te plaq.6tica, plF
malma) inconloara .elu a. ii conrra roma si
=eE
$rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr'
Este akatuita,in DnDcipal,
did losfo ipide
5ipmtine
Fosfo ipide e suoi astfel dispusq
jncat
portiuned ld
hid.ofila f.neaa un bista!
jn
inte orul catuia se
lo. h'droloba A.est nez
h'drord
'en.ih.".a.
p.erul ransmembEna, al
molscuLelor hidro$lubile
ri
al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate
ale membranei ei
mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata extefr iu
i.tffi a ftmb'fti
p'sum si hismeDbranai De
ft NidEk
nu sunt unifom distdbuite i o cadrul
srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu
mir ncleld hdii. flud
(fig
5) l!\efibEna conline
r
dL-oi Ldc+rireru
e qlorip der abete
pe rdtd
JI
..tt
"r
:q
r4cd4@A.deir.s
:t;,;:,
.:
*
'*'
F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z
La trie e..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh.
;i
a..perjte de plasmalen,
Urcle por a ienrp.rrra
:: r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o.
..),
r lee pe.mdnenre
ni.ro!iiGpiiel
: rru ep leLiul tu b ilor .enaLi), .i (ep ie iut
jni..asej
:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. eq6rurr.are
r-lLlaize,i.eueh.pitet:e
2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu
! resrasur;ndu se priri.ipi
ele flnctir [ita e. Ene Ln
r' n. e ned Lle I sP.^cP.k pa.
rih Ll t. mr.lLn ..lLl
daLe rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona
.itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si
. prle
st' cturata. .rgar le e celu e (!r
6). A.rs
i.a sun de d.la !pu.i: comDE i
5pecif.e p.ezanre
numa ri iiuriire c.lue. unde
indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e
Sku.turd
shren cdarkur.' c e ieald
dashJm
ovare eu rotud? r 50 250 Ar E^ 5b
snbr membnn fom4 d i n cra
ri
maoovez clb n din cis
prokkd)
PrczrL un fterF exkm (mmbid
e snal umd de
.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae 6c rcdized6 ros
forirarB oxidadc
Ginrez
ArP)
corpu<uli iterici rdsp5nditj in
luleh ras-ir e
(reumic
sb
'n
hpu d ! zunn..
!ae E5ts rom d,n doi
(enr
o
unu pe.edal
r
noqm! de o bE de
(
bpb.;, s{es
tjcureror c padddjn
etu
L Nu.leu .nP !
fdt.
r
rrrJa ,ufi|irp
ese.b qe.u Pi
Lldmei !e I rn.
r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
(..r!
e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma
rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir
mononu.Leaie d pol exna s er.epli .elu. bintr
c.de
thepdlcrce). polLnu.l.aic (ribro
n s.u a
nrde). rnu. eile
(h.nraria
edu 1r)
Sediul loslo r6.il oxidadve, cu
,dJioiibrilcL suni ea'neird ..nra.tje di s .o
/Yelf.librikre
constjttric . Frei .are sE nrrde
in axopasma
I
ii tlend.iie
colpii ,i{r55r (.olPi
tisroizil smr ..hvaleiri .
e,ganopLasmei
Peit.u
.. u a nerrQi
ln atam drqaniie !r..mrnc s spl.e in cjt.pas
md se ma gasesc s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar
.?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de
{bsb i de reaaa pndd
de icde s
iiqnmr
Ddc isirnii. n!.1c!r!i
Pot
corcsp'nz 1. ..uu lun.r.r3
apln de l,I 1,.1.! il.Prsnr.
r\'lenbEna.er i prerrt,
Psmeabltale
s...
0!d
p.Dt! rtnie ro..tle s
r\.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n
re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre
.rm . rn tarsf.r
,i.
.4e dc1: n:! iP ii .:
Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m'
I'an p.: i
C.!pd.
ir J.u. rrPq
r...!b :.erenb Lrrr pr.ten.
L.d.aq)
si necisF.
.;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de
t.rt.ne
Din
prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr
a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1
Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r
brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr
pcn
lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.
rr fe..sita ene.se
Pentu
a se dertisl.a!rup
nd.
.ifLrur.: osmod
r
diflziune. fa. Litah. sL na,r'
,.rr..ri,
c . ne.dsni cheltuidla eie
lJeticd
I
TPj
.
]{ecan isme care nu utllizeaza
p'oteine
iriri!, t.r ri
t
7l Moe.LLele unli
siz,.a
si m*
.:a!. r i-trLi af
jnti,
soutie. !e gases. inll.
- :rI :.z-:JJtut.
Pemrai.nt
rc! tat aLeneigai
t ui !.!m dai de
:- !:. r rr. Dr :.!ei . i Ja .ii. .n erist;
"'
difd-
-Et
:. i.
_.:1r:r
.
rg,rJ
. : d. tunG iol a) 1 re
dij::::::-.ii:e l t' r|: mis.d.ea l].le
.u r':,:e ! :
-r.
:..:!D d {Pnb ! sa dish
D::.it:tr.:.-
. J
jrr
Nr.: ri e.LjP,i r.r.
..ereT::./!:]htril.]|
Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na
i! nd n Lll iucicJ
tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut
lLh t :nined !inrrt dLr :!
.
Prernr
nbozlnLi
'..
rp n!.ear s!t, .d lrnr !: t. .ari.'itrrin. .
ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu
arL nn. Je d.mrna di:: e
.elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl
drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s
\lt
,!lL'
m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm:
PndrP?sit.
-:.
_:r
lr.z.mi ..n[i.o! nrd.] .P:rar !;s
Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din
.roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le
a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a iNacnophs
2 mito.ond le b sidteza proieica
3. rcticulul c Lsfo.ilaea oxidativa cu
endoplasmat. e berarc de enarg e
4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante
.elulare
ll. !.1. a! r r-ie tie
pr.Fr.tl
sdiarale
sj :pe
iat .u:e l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in
.Lp,re FfrJLrr
.:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.','
:<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t
i_-
E-
Aa
^
a
t*o
E9a'Elpdnel
$eroizi
^loleculsle
orsanice care pEzinb lesdiuri
covalenie polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de
exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea,
difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate
maiman, de exempLu gLuco.a. nu
brana .eluLa., prib difuziune
9i,
de aceea, au nevoie
Deasemena memtada nu pemite p5saldlLoni.
iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni
ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu
dimensiuni ala t de mic incatnu
pot fivizualizate nic
.bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic
Osno2a est difuziuoea apei
(solvntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie
sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi
pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele
de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece
din companimentulin c e .od.nlalia ej esre mai
mare (solutie
maidiluab)jn celcu concent.alie mai
n ca
(solulie
maj concenrrat6)
Fo,4a ca trebuie ap icata
pentru a preveni os'
moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor
tionala
.u numarul de pardcu e dizolvde in solutie.
.
l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@
l"lole.ulele orqanice po adzate
9i
cu greutale mol'
(uLa.l
da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro
Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de
tanspofr e*. specific, sdurabil
(va
exista un nans
bsbno
si
pent.u
aceea$i proieina nanspofroa.e
poate aplrea .om
petilia
lnrre moLecuele de transpituL
Dilu,rna Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se
deplaseaa confom g.adienlului d
nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo(
Laturorlla.trD
(fiq.
3) asiou.a depLasarea moL
eculelor
i
a ionilor inpolnva
Eadientelor
Lor de con
.entralje
si
se desfaroma cu consum de enetgie
Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:
pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are
esl n6esa.a hdoiz d.d a A1?ului.ld ac6t ca4
Droteineie
hnspodd.e * ndesc
pompe
secundar
(.otansp.d)
ercisia nece$d
Pentu
tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'
tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u
altei enersLi conf.m
sradientului
ei de concennafa.
De exedpl!, ponpa de fa'/r .
O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu
lar. Acesb
poate
Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex
ta.elul este caDtat
jn
vezicule fomde
p.in
i.vaqi
na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau
exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in
brana cLuLtua. iar
continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome
pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza
ti
pinmiioa
Potdlialul de mmbnF
Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta
nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e
nesativ
ri
acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri
butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte
tidealta
a mem
branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este
denumird p.renrial de menbmna.
'Potentidd
mdbtlM d repaus are o vaLoaie
medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata
d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki
$i
depin
de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele
tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen
tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand
la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice.
valomea acestui potential se dato'azd a.tivitatii
p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat
a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun
rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula ii men
tine relativ conslarta concenirati. inhaclulara a ioni
lorde Na siK
i
un potentialmefrbtuna..onstant,
.
PoknFa\d & 6c1ift este modirica.ea tempo.ad
a poientjalului de membrana
(fis.
9). CeLuleLe sbnulaie
sldi.
sederda
potentiale de aclrune prin modjica
rea potenlalului de membEna
^4ecanismee
de p.o
duce.q asp{tul
ri
durela polenlialuluide adiune sut
dile.ile
jn
functie de npd de celuld da.
phncipiuL
de
bd este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem
bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la
tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce
e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen
lraluhi
de membEna Pentto a enumere fazee
poien
iElului
de actiune, se p@t u. ca exemplu neu.onul.
Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra
pid, daca valoarea poten
lh
u lu i de membrana esie .e
dusa a un nveLcnric, numii
porenLkl ptaq.
adala
acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.
Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe
parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de
acliune E sia d.ua perioade refE.b.e
.
De.iMda
refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia,
indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se
Poate.bti
ie u n nou
poteotial de a ctune C upn nde
Panb
asceo'
denl, a potedljaluluide actiun
9i.
poduoe nin cea
des.endedb
9i
se daloreaza inactiv&ii ca mle or
Pen
.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u rareia
do lea potenia de
'!une
d.ca
sti muld este suficieni d e puiemi.. Poten
lh
u L de acri-
une obtjnui 3stfeLare o vireza de apa'itie a
Paniei
as
.endente ma, n,cd sio ampliludine mai.edusa d(at
Potentia u de actiune odda
senerct
in orice
pun.t
al m. memb.ane xcibbiLe. va stimula. b randll Lui,
zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele
sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei
T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa'
se sau musculare pdta denumnea de mpuls
(ner
Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl'
tated
(prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor
ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca
nica)
ri
aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti
zeaza slbslanlele
proteice
si liDidi.e
p.opni, necesare
panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul
tre Unee rdule
'du
spe<'alizd n ptudurerca de
subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem
(secF
tie endocrina)sau exteh
(se.Ietje
exocnna)
Fre e Ptul.ln d. E lE
PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip
-rot
eu nimic: sljmuiicu o ininsibte infenoara
p.asu
Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea
I
declan
sarea
unuijmpus. a. stimlli supklininan nu der.r
mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg
-Panta
ascenaenft depoLtunarea apare dupa
a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en
permbilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba
in cetub prin canae speciaLe
peod acest ion ca.e
suni vollaidependente
rjcare
ss des.hid atunci c;od
potentialuide membran6 aringe valoarea pEg
-Panta
descendenrd
tepoLtutarea): Potenlialul
revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc
reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale
Penb
acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia
I
'::1t":
til
tl
I
"1""
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu
Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r
plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr L EPIEUAL
(unrtrari
eislhe si Lidfar ce
ficdJ
.P5 d'
-
c nddc c
.plu.hta pavimei'or ke6rn4i
(eidsfr,
rine
l4doishuL .dre ntresita prezeota unor prolelbe
membrmare bansponmre este, a osmoza; b.
Per
meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid djiuziu
Poientialul de membrana poate Ii: a. constan!
b. idverst c.de actilnqd de repaus
6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale
!i
spe
Luctate ptoclicA
ObsrvaE pitliului de aspsn
Ilai.rrar n.esai penuta p.ntu dinu ser hi!
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u & meii
lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie ac spaiuLaq
ceue descuamate de pe mucoasa bucrl;
,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc
iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io
looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas
lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J
(30
mid), * ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei
si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o
sclpi( inft lamr si amela.
Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui
rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas
cutib a ure lame de bd.eag
rimelilarea
razaturii.
i.'nrale di.er.sinLlar. Gre indepirres. tr I gd
'r
..eis gup de rLr.ri.
Gn!. srnt lrtre,nne Pie p,nt
..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in
rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre,
!ubn.nl. lLnl.rirenu a
_
-riPu 6 .odoane .erlbE Gden.
h pdln:' gandde
Pdd
ojJel
s nplu
(!
bula( acino,
.omprs
(!ubr
oi.inos)
I at inereite alte
lcsuiw
casi uneco,sane
.adip6 ,n
I
tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,
.ad !snos - hi!iR GfriraF rcsbc :inqb. hh.ar.
hdes an
(comp{ri
d iluele deld ltiq
'spoiqios
lt
h(uL:ri cpirizelo 1]e1..
lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab
. irbr m*.h i schelerki
Gomd
.D
.Gcd vkeG
rim!
tiL'nir
(ii
kh)
Lucmte ptoctch
Ob*ryati
pe preparatele micrcscopic dln
colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud
d clule
9i !es!tun,
inceEand s6 iddinGt @n'
Puteli lae
ti
ob* alii mm*ode
pntru
tsutunh
cddihqln@
qi muscul'e. dupa o dise
lie
efect@ra
Pe
o broasa su @ lePu
tuz4j pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu n
tucruile @ k r.dn.aza, lolosind
$
cunostintele dobafr
Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia
AsiaF organree celularc din
PIm
cd@a d
eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't
,
-tuta
poinl
tI,
"{e
a temd c.d,u:0.-.pd!cclj c
'bd
husllda nercdd d Danusrlad
Sllbihi dacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e'
sunt adev6rate sau raisq ln cazul
jn
cde le
considect adevarare det@}mfl daca inft el x]3la sau nu o relarie d .aualitate
Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie sie asmblul mjceliilor .oloidale
jar
Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar ln componnla e centr@omul organii aehlar cu rol
jn
inmullja
II. FUNCTIILE
FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
UMAN
1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll ndocnn,
relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL
nenos
(sN)
ar rol
jn
sp{ial
jn
EgLa.ea activibiii
musculatuni
i
a
slandelor
se.reto.ii
GEt
dft.inq
cai
$i
endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re
gleaa in pa.cipa
Juncliile metaloli.e. Reslarea act
vitadi musculaturii
somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e
ria slandelor
(srD
eiendmdne)esie
real;au ds sN
verletativ.lntreSNsisistemulendo
Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos
Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda
pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar
matiile pimite
ti
apoj e aboEa2a
bansmi ef.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e
.a. ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar
'
compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari
ile culese a nivelul receprorjoi
. coD panjm.dtul
m.to( care iransmile comenzile
Atadar,Iieca orsan neruos are doua fun.tri lufr
damentaLe lunctia seEiljva
rifunclh
nororie
Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare
i
func
lra
psihica.
Separa.ea lunctiilor sistemului ne os
jn
lunclij ssDirjve, motod
5i
psihice
este rjii.jala si
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma
nLfeslrr mo on.
r
!ke\eEa. ar sr,n e prh'ce rezulla
din inteqrarea pnmeor
doud Toata actiqratea rne.
mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i.
'FizioloOia
neuonului
ti
a 3inap*i
N@nd rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata
sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei
sistemul nen6 cenLal (sNC)
J
t-
al dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma
oeurcniLor este v iabila: stelak l.oam.l" anteri. a
a e mrduvei), sre.i.d sau ova .
(in qadoli.ni
spina
),
ptramidal. (zoneLe
motorii ale scoa4ei .ereb.ae)
!i
lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale).
ln luoclie de numa.ul prslungiritor,
neuronii pot fil
.
lnipoliri
(celulele
.u conun si basicnas drn rc
lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei
.?s.udounipolarir
se afla in gangtjonut spLn,
Fj
au o prelunsne
care se divde
jn
-T;
defddb se dis
tribuie la perlfe.is iar aronul
pdrunde
in sisremul
'
b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma
.e e doua prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl
(neuron
'
din qano
on I sp E C.n
5i
ledbutdr
Scaj?a, din reun.
i
din mu.oasa ottactiv.)i
! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su
piritoma
ti
przinL
numeroa* p.elungni
dendriii.e
l
'.
N.r.nu Ene frn::: :r i:-. 1- !
ir.i:.ar.
nll)siuna su na n!r.::
.
:i:: Id.d.ua
1Dln dr Ld tee reL
,"'r,
-.".,L,..
. .
aL esre.eluiifu!
p.Eri. : 1:: :-:-,!lrL(ts ll)
an6r nerr.nLl! .i-'
_.
:r lri,l.rn.
(mem'
r,"-i--r-t,.,
_.'-
: ::::i::malsL n!.re,r
d.lrile nia .e Lu .i :::1i:!! .:iE slblre deLinri
reu.oplasnir ..11r.
(frLtoc.ndrii.
nbrzti,
_i::-
._.':asm Lc .u
.-rruliu se dNi
,rel. imluzui Didmar::
i: r ::_:! !...ir.e ...PLi
iiq.o zi lNnsL)
Jin .rr- .i
-:i
: :e la Saza d.n
li .tr .! r. ii rE:5: :-
,
ee .dr \e q...5! i: ::!-d
Pi
..
s
'n
prelunqi drn .: : :
d!.Lrl Cel,rae r. ::-
_::::i,
s.nzi!e sitLe
., i rr:... Ce u.l.
**urL".-.t..g.
":L,**
.h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr
D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa
se aoDi s. s! ;a 11 i:
-:rr.'.
ielmribrle
Ac+a deororea: ,-: !-
'!lis
n il ..ndLc
4. rrene.pFlL
q :, o in.j d"
lm) si dai
lLrcasi
Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd
mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex -,lrano\'
neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se
drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa
De:
-r:-
a.seuu sad
donul ;mite c.at{rc
peq-j. ::. :i J,..ra sd
d ii D.nimed ie niralasE:r:;.:
r:r.le raml
.iLi- but.niiic.mindl
-..11r
r. ..r.d.
plne
.u m.dialo .hin.i .a.E if..s,a
tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl
'nai
rnr ic n.udibnle si m l:.'d::L
in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o
.i izarc sistem neru.s
peifrrct5:rP) e! SllC
s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr
-:
;.
si un axD.
(scoafra ..,rbr ..,ebELr.:3. .! ne.
rnreri.arc din madlva spLn Lil
Dup,rn.i.neu,rl
l
'
tr
'!.2t.?tl
r.r sa, din rntsiordloroan smrLli
vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir lesa
Gtumoto,ii si inrercarari
(de 3sdaL:) .a,e tu.
legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r
diametul ma' mic de 2
! tj
teac6 ire mielid Rotul mielinei
Aadul
']@nilor
SNP
. plodu* de cil]eL s.hNdn 10
eluls prc
r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!.
Ranvi4 ce rcprdinb
?.Ful
dinft dou.
Axonul nelronilor SNC
.po!u$ de olsodenddle
(o
AxonuL neu..nilor SNC
Axonul neuronilor SNP
.
* dkpune in
i!ru|
ie.ii de nre n4 iiind fo.
dou. ncnsrr.tii Ratrvier ii corFpunde o sin
. sepad frembEna
s.h*an ds
resurur
qhjuncriv
din
jur
.
e ror in p.meabili'de i rcz nsF
Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n.
vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r
Foma
I
d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le
iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i
mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru
. qoCendrosia, ir.r.o r .!ee ,!f.idm.re n
celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd
ens
(sunt
sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs
.are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r
.ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful
neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil
n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid
a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru
Cer d n.nmsa ar.
D.'llr
eiarile.i er.irdb Liid. s
...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln
frcniizl
d.
:.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p
dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i
Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl
P.i.ilaL
de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr
r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i
r.lLne Lnrun in!nt pui.i I
esle c.nse.iira depo za.i p.Jduse de un p.rerlial
de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-.
pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn
sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi
la nivelL'l aronllui rcspeci !
Condlce.ea la nive uldonitor mielinici
(riq
r2t. i
a.esL .dz, p.rerti.lu
de a.irn. r.dc sa ap a in
!r.d zona a nambraiei. Prop.ie
embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err.
a. pd.risr!rdc
d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r
Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5.
rtudus
P.tcnti.!
ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il
ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on
dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila
de a.t un. esr? ri evenim.nr ..
Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
Esr2 fulc*! hpc i ren6
hokiEddli
4 eli!re)
ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig
Bl.
I icdsl .iz &t..i6 prlpr
eidtior iz.lai. e i e nr e
iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to.
R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de
..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr
cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar
(lo0ir,s
falr,ie
l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis
diirdp(d a un.r reflexe dc. altee
Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu
!tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua
reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome
mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim
ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca
nor!.i. sdl
i.ncrjMe
ndmmus.u a
L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln
./.^,.-).
ro
>={PL-l-a
{- r
,-.L,,, i--,
*,d ,r* *"-- .e
-,
a-dr.denbiL..
(i q
iji
Dir
pm.t de \ aj._a :
ia.e ftrsm:r e. i ftprr. til
i.h
in una i a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him. eLLre'
mr ir fina siriPr,.r
p.nerdptL.a lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r
dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr.
3tr pJlen
i^lrernnrldE D{. c:.: .nr \!rbr d.sp.e o ribE
..nfundar.r
p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra
P.oprje
n, nai a sPdtiaLa n
p.im; cz doF 6emm.:
t:a1ri! Prlduse fin
des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm
prPsinaPt.a
\e.!,. ma rzu zrd
P
!n aL r . dri
P
p,.duse
de il.E MLin: pEsnarr.e re.ik pe
a.eeas fainlGne 7j6i.::r:
f p.r.umuLd
Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea
r.pe
bta s fdpdd o
.L
dPs!:,
. r
-
rs el. iclrrruui
pnn dAE l(rn de
joncr me
Snapse chimice
lmd dspbdi f ind ci !" h')
r sub
4iunea
rmPukului rePoi s e
.
medbrotuL .hjmic inEra.loned cu
membraE
podsnaPtca ddeminad
coddu.eea st unidjreclionali, diispr
. apro.Pe roat sinap*le sNc
ttsif,aptl. penLa
c4 n umaloarse
mrlLse.unde
scada a..enrlir ln
^.cn
.i,
1.m dea la(a
(u
un m{an sm de orolftLeimDdi:
,a supGn'mu
'
c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca
dep.z telor de med'aror.h,m.
tre,rcrrmi-,uoa
de la tuelulkmmk'
prermphre.
El{tete medcmdElor
ntpbe unele med.amenle
.*- *"nr,,uo,
siiapseJor (.oleina),
alrere . scad (uneLe
aneslezice).
Ilecanismu
tundamenral de frnctionaE a siste.
mulu' neRos 6re adrt refle\
Gau
,motu renrt).
RelP^tr1
rcpreznh rea.La de .asD
'ori
la.umuta,.u
une,.one re..i
.enex a tost inrrodus de drre m;tmari.Dnut si rit..
zofullfan.ez
Fane Des.ddes
it596 tb5or RasDuns!
.ener poate
r ev Ltor sau rnhibr.r
B.D anatomica
a actutui reflex esie arot renex
dJ.du t dr 4n.'..mponenre
da
(o
ed areranld .enrn'
nenq
,
.a ea etcFnra 5i erdorut
lriq 16)
RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr
de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor
Aar..ihtea replo.ilor
sunt ce ule eD e ia e nirc
rcntiate
si
spe.iatj4te
jn
cetute reouo ale (gusra!.
\
audit ve v.$ib!Lare)
Alri Ecepro.i din orOanrm sudr
mni .rqdne o urrelubra at.:
rurtc
d'n.el!re. rbrc
(otuuncr\a
! r
dendrtc rcrepton
icqume LLr prop,,!.epto,
)
!i{n ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL
natiile buionate ale dendnretor
(ncuonut
fteDii,r i
oltactiv, reeptoni durcon)
Li nivelu .i:,+!rLlu .N. r. tir.i, r .d ei.r
rF!':r rr nri tir il.fa
nnrlr dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i.
,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r
lrus
d,n a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie
rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i L i.
.
/.r.n,..rlii,
arrrt, !:::.:
::rJi?
::m.1 i. ic
__:r.:
n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r
Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr.
.L,7,.i fint rd .
s.::1. ! r.i rtr re..Prrru
.
t]ll.i
prira i.l! cI.l.,tr i:indnd
|e
Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu
inre ord3ied:ni!
ir rfr rna .nji! !:..
Calea afe.nta. R,...n.r:
'ii
i .Jnbd : nDrn'
ru !ef,r'fr ilP d.idri.. i e rur. '] r l r dLi
g:n!li.ri spirdl sa!
P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz
:;i.at,r.
tli.r dn r srcn,l
drbrte fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP
n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l
Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir
Efectod Prn. piLi
O Pjuli difereota dinlr actul .efler si mcul reflex
e Folosind schema de mai
jos
&tminaF semniri
catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller
-l-f-rl
OEnde$
piocipalele hPu.i de recePlori
ODdUniF centrul.efLex ti
pr{iz.ll nivelu.iLe ma
l.r. ab sntmdlui nenos .enlral.
'oErplicali
transmiterea imPukLLui neNos la .i
velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se
i !3.41! vcdebml f.md d
'
lpr,.ii.,c: !iri. !.r !e cbrale
Pa
.3r. ins. iu i
r.,.a,,,if ilrin. imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e
;:rn:le
tiu,i
r..
P
idl," t! emrsenleiP.imuLuL den
,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE
tv
i!
l:'
inte pretele osos d veneb.tor simdduva se afl;
cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care
1i{+E p.ordia
si outrilia mlduvei.
sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e
c! conul
nnuhi iar acena .u lium rem'
dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren'
romban
i
sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa
Al*lul xtdid dl midwi
ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva
prezinb
doua po.riuni mai votumi
tele
ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund
Suntal.atu edrn tre membftne de
p
orertjec e
inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E
numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs
tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht
Arahnoida are o slructud conjunctiva
9
esie se
pafdb
5
de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne
ll(h du cefalnEh d on ILCRJ
PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u
;, .u rc nuriri\
adera prtuntndln
sanluri
si Iisu ri. in grosimea ej se
A{aduva ste fomata din subsbnl, cedusie dis
pusa in Gnh, sub foma de ..loaoe av6nd, in
sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt;
alba,la peifere, sub forma de cordMne
(fiq
t9)
S!b3t!.ta cenugl
Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
versdla a
"H
uiui fomeaza comisu
F4nfu4kri&W.$ne:
vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare
in ccme aorencre lateraie
i
posreioare.
Cdaftua mugie p.zinta
iD .enru, canaiul
ependimar care conline LCR.
ci).rcle etsi@ (ventrale)
.ontin disp@irivul
\omdlmot.r .are
ene maiblne dezloltaLjn reoiu.
nled abnor codmle ante.i.ara \ h f md *e i ;al
scune dec6l .ele poden@re
9i
conrin doua tipu de
i fomaa .adaci_
na ventaLa a nervilor spinali.
cMEle p.stdi@ (doreale)
conlin oeuroni a
cailor seDi ve care au semniicaria d dutoneur.n
Gl
lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul
Deuron) Iiind sj.
C@mk htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata
infen.ara,in Eqiunea iomcata
si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar
ai
ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven.
rale a neruulu ip'nat
s
romeda rrbrete Dreoan
ql'on e ab lnemuu s mpan..
lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta
aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl.
vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si
lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea,
p.e?enti
sj in
ju.u
cana u ui epeodima( pe
toda lunqimea sa.
Substlnt albd
S. afla . penkna m.duvt
)
e dsn
's.
{b
rlma de
(..doane
'n.are
oi<m ras.flb
"rc"
dents, snuate,in
senerat,
periaeri. descendente, siru-
aie spre
joieror
fara & prccedeniete
si fascicute de
asiare, sluare profund
in inediab vec narare a
F4 B eduq
+M l*t@ l'lrsdl .ftq! F.rD
rladu\d spnd esLe I'd Late suPeror s
\ l5 b \e.LebLele Ll
. venebre e cr si L2 veneb..le c2 ri
L]
Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic
pe
sectiuned tansveEala
Prin
maduva spraiiin.eqLu
nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe
fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si
.mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa
I
lombdra
slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB
.
'cale
as.endenie
[d
t sens b ia! fig 20)
/l'aaih
shLlj irtf, !.::,:=!
; Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@*
_F.reol;r
st u.er r::. P'r i! scn\b htad
r--F,- ,
r r"iii
:r-
r. mildi l--iititse D.,:
j;
Prar.neui.nrrn rfian
qaisl,..J
spLrdL Dei
ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg.
ij ll.ePr
lrr 3xonul
s. afla i neu-'n :err'r dn clr
r!
0!.l.ro,
aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr
I
l
i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus
tq_ crllqlqttrunde
pe
.alea ladi!!lt!!!:1e4@r"
--Guloneurdbul
* aflarn neuronii senzirivi din co.
4!l@,,--._
Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq
!e!r
alc uind
&!!io
u soindalam c ante or caie,
Ln t.aectulsdu as.endenL aiiFate
A ll lea n.Lr.n s. arh In bram's Ar.i
'l
tr +
zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat
'
";r
Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;;
care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media
cme siodleapta sprc Ialamus.
Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de
al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I
r
C.id sdblitalii
Plrpdoepure
de cihtbt al m4,:.ri
Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:
. taciu spindercbelos do.sal
(dnect)i
rtaclul
spinocercbios ventnL (i
n c.u.isat)
Reptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE
Protmuronu este l(ali, t i n qanslionuL spina
:
den
d.la ajmse la rcepton,
jar
axonu, pe.alea itdl.itu
postendre,lnrd
jo
m6duv6, in subsknla cenugie
Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor
nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu
.on se
P.ate
compo.la in doua modu :
.
Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e
f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL
(dned)l
.fie ardnse
jn
cord.nul htera de panea opue,
deci se i mruciseda si f.mdd fasciculul spin
(ere
Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat
mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com
'fasciculul
spinoceiebelos doN sidbde numai
bulbuLsiapoi
pe
calea
peduncululuicerebe
os iileii
.
ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul,
punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul
3
rl
d.ii rn spatiu) uliltiiaz leiaa-,aEio!
-q@re!]@@ds"-
Protoneuroiu se alLa ln
qanolionulsrjllla.arui
de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde
jn
cordohul p6ts!!.
Jdma.d
!a
mst nivel h{iculul
Ea.jLi:
si r*c.ul q!!:d
lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln
madlva ioracah s penGb
i
in maduva ceB,.ala.
Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis
ri
cunear
din bulb Axonu celui de al lFlea
.4eazajn bulb
gifomea:i
d{usatia senziuva dupa
p4unculurui cerebehs suprior,alunse la cerebel.
, r' dh
"Nb
r"",-' .?at)\e-
,1t
-
,/.,\,4
ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat la
stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe.
v@se
jnteroceptive
nu devin consiente Numa in
conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e
Receptorii s qas*c in pererii vaser.r
si
ai orga
nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
Prctoneu ronul se ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den
drib Lui ajunse la recepbn iar ax.nul patrunde ii
Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia
inta in aL.dtuirea undi fascicu
i
dn aprcape in
aproape ajung la tdlamus
Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro
itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi
211
Cda si$duluj
pi@idnl
-
1ffi;ift;1;ar;hur cerebrar si c.ntroieaz6
Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i
ca e d ler te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie
suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa
arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv
1000m0 de Iibre ale lascicuLulli
ptamida. cnca
Fib.eLe fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol
d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml
sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
.in
ldr
de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL
brlbulul
(decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL
pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc
ai n.P n.trd.i
'l
are,.la maduler:
'
.in
$ de
-X
d n I brele ras..u ulu' p lomidalnu
se inc^rirea;
rl
fomeda fasc culul
PiramidaL
dire.t
(.o*
cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te
dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana
in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc
acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul
7\n-
)
i
:r
J
.hj&ulluipdn itunchu cerebrc. dh libree
--Jl'rl!i
pkamidal
se despriid f bre .od ..nu. ea.
- :n ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni
s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve
).
: .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi
r:r
deurcn .odical, .entrar, de.omanda:
.r
oumn inferior, pelfed. sau de executie caie
r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer
C5 :isrsruruj sFlntuird
jsiare..ioinea
io ebiele codica e eisubcorricate
i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se
-iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la
_,.leil
barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in
.a5.nteL. acesrora (tibre
strionig ce stiorubice sl
-
r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta
(n
uc e
iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con
::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp
:1.. rubrospinae
ri
rcticulospinae de la nivehl
:tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua
.r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale
(lig 22).
Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in
-al
la neu.oni m.r.r dn..m,'13
Prin .aile dendmb pimidale
ri
exFapi6ni
d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun
:a.
(calea pnamidar.)
r
automal
(caiLe
exrapnanr
lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n
sunt rcgate tonusul mufuLar si a
nind menroute posrura
9i
{hi ibrut coDdtui
F42hducqdj6$ndydjs2
NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni
ri
9Eb!
(somatici
si !sicl-ilsuftrma-n 3liJe
pei<hi. ln rcgiuiea cerui.dla existajsj qeryEaii
(fnfi
ul-se rntra.-rmdFDhr-rr.naffi
cefr ]
cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5
jn
Kiu
ma qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma
NeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini
-
anL;i.ara
lv!.r6r.r-ffi,e
;Fsie.iotu
rcmalL:enziris
GE prezint6 pe
ta ectule gang ionu spidal.
Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni ncL mnil.r sc
mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi ir
--r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb"
". 'ia "
co.
Rdda.inaf.dpfiera ld.*lii
r.-'rb
p"
ts'
{ul
eu aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua suir lrta rzt abt
res;niinffi&;;;.:
';;,ffink6,*-
h,
NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care
,rjn piee (erterocepbn)
sau la
prcfunzi din aparaiul loc.mot r
{poprocpb).
Axonu lor intri
ji
maduva pe calsa
Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd,
.are ajunse la recepioiii di. vi{se
(vnce.mcp
ior
).
Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde
in maduva s ajuos in jum.tatea
doGala a clmuLuila
tedL t fraduvei
(zona
vhcebsenritjva).
Radacinile dnterio , si
posterioala
ale nervului
sp:naLs unes.
tif.mead
tlnchiulne uuispinaL
caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}
Iznch n, nrDullt sp ira l iese La exten oru ca na
lltui venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un
s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner
vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor
sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea
a veletaLiva sinpa
tica
postqai.tionrra
rnt6 in nervu sDia
Rarur rlc fntrle pdn anastom.rre i Ll eLe fo.
meaa. se e de pl.xu.i:
ce^lca. biabial lon]bar sac.al
ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo.
se disoun ib f.ma neNiior lnter.rslalr
Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si
ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri
vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra
Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne
I bre senziuve sivas.m.toriipentru mentEd
Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu
preqanqio.ara mieLinic6, co originea
jn
ne0bnuLvLt
cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea
e
.i,,,..,d ,;-.
.er!sa 1lbra p.nsaqlLj.im rrL.lFL.a fl nd axonuL
neumnrLri dLq qaillorri !.:.tr. :m:ai. Lale.o-
M.du!r r. d.!3
iLr.1.:
e ei: r, rE.!!!luc.'c
1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl,
n 6 n-lffiali-l-r r:r-i
-
-E
r{r
G-Rqr";.r..iira
s.-at!i P: :.ip.hLe,efl exe
shaE a-n't1i6_: :iJ-r. e m
tivP dr sL r.ne\l.:i ie':
.R.frler fi.,lal. ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a
a, nJ,ii-:rni .:6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu
RElinr--!r. ; .i::ii-i:
-rl:ri
..{ d!
.aucir ren.L-: i-!.:-
=--(rerl
3.ene
reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile
l.ereiuLahilan)
si 3 te oiul de ns.de a mu*hju
!i cvadd.eps
pe
sambi {reilextL.itllian)
Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4
231.
R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le
alEarata de pnmul netoi enziiiv
P.oPnNeptiv
d n
qanq
L.nu
.pi.
{daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea
ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c
t
.e
tem na d ,
velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde
in maduv; prii .tdacinie
plsknode si se bilurca
t:
T
F4}ReiqPdE4.}'-..:
Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o
nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex
m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed
icur.n propr oceptiv din csrde postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese.
Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din
tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene
ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata
Rellerel. mi.brice .u r.l in men au rolin menliodea lonusu !
J]@:!:-!!!4!4!@"-'
"'-1*
t4
ACe5rsu.r E!er,@r8c ePron sul
lucdl ,i n
p
ele
s
sqnl@jjks'+gjlilr ielr.lr
-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt
prclungid (dcndntc) a e nel
ronibr din
sadsli.n
ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L
fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu
j
'u.l(t/-
\
etlek-/
l
Ltrctdlt otacnce
DmoroFffi uor rcfiex o.t6tsdino4
.Penrru rellexlr ro'ulian
(patear)
stimulul este
pmdus pnn
bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren
donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten
sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La
rellexul monosjnaptic (A
24).
,Pent.u
..flerul ahilian se lovesb rendonul lui
Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri
or esre in unghi drept
9i
ganba se spniina pe !n
supo4 * produc contacda rricpsuLui
9i
exteosia
DhoMtre imdiedi reflqlq medd@
Se
ja
o broas.a spinala (broara dcapitab, cu
ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6.
sim
"sNului
spina', broasca decapikt se sus
pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn
seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea
uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul
func de con enlratii dir.it (0J oJi 09 07 I s:
2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6
sahba
cu apa si
uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn
reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu
concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor
Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia
sbba de acid sulfu.ic
(0,1
O;lCl se ob*.va o usoara
Lesea unirale.aritali La concenlralri !e 05ts,
obtjoem lle r ia i nrregului m embru infe or
ioir de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta esb
reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul
.sie muFhiul texor c e rekale mafa sau pico.ul
din fab .sentu ui cauztor al duredi
Retlerele
pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb
rea d. a nda l;, nvelL,
anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea
.asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome
n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef
l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;
(.erLexe
vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud.
rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii
Lne, de defecalie sjserua e
2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este
aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden
late antedor d&
side
ca :.une de dso.iatie
Legea sintiei La 0,7%, se conskla ca bromca
flecter6 pure.ni. mmbrul inferio
comitnt fleclearl membruL rferio. de pafrea
Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru
lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e
legea generaltarii La o conceotratie de 2*. s
produc convulsii
senehiizate
ale muscularun mem
Jo l(ul aciduui se
poate
lolosi, ca stimul, un
cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta
Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa a
madu vei spidrni, xplicati reacliile broagte i spina Le.
.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd ieri spinrlL
.efLer J.orati.. elex no..epti! relLer n.r|r
Fas.ic l piEmidaL ar onsinea .o.ticaia ir
a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc
tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale
Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1;
conlroLul moror asupE musculatud scheleiice:
a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal
pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal
pnn Gile
intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald
pimjdda
Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi
b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte
ReflexeLe miobrice au bliE. dilab.a puPilei
h didj0nei c mjc@r@ pupilel
(mioa;
d me
tjneiea ionusului muscular si a
pottjei
corpului
En.eiihl .rp.inde irur.r,:: .!:.ri .E.ereu
Cd s madu!.. ei.ar: r: e;:. :.r:.it de menin
lnn.hiu ..r.bE itis
-r
e!:e irnar di ire
ebF buLb
lmdduld
pr. urq !
mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e
din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si
meren.efd u sufr sedrulurr rc].
selative
salivd.r d. d.q utiiie Je\
'an.
.r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i
p.e ld.rttul puP e de 3..m.Llr. s i tn .r
Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in
num.r de 12 pe.chi. Se de.sebesr Je ier! sPna
p, i a.ee,.. i! ar. d sPoz te rn
dola rad6.ini
(d.rsd
a : veitft
4
Clasifi(fta.eryilor crdieni
N./rr / r/ si tll/ sunt srL.,,alr .onct.ard er.i
talr.lraclive
O
.piice
(l)sL
sl.loa.unicc
(rLl)
rr.rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa
lai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn
,::
tuP d'sq! r!4d+ i h
Noram.in
p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.'
lum or s
fibrr
panN,iP.ri.. pEsanqLir e .!
.isin.a,n itr.lei laoabrivi
(parasLmpaLi.)
ai trur
Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri
.u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s.
.la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti
P!,..h.i r/ de n.n ..anenL
-
r.irii.Pti.i
n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e
tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
P.r!.rrea r// de nen
ttrL nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e
PaGsimpatice
O, :d nea rcd a a tibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror
d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL
rbr.c
pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di
mczEncela odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte
pri.iala :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!
q'l
?
d
.F_,4-
ir
: mlshij d.epri intem, slper or
siinIe.or
si l. ob .ul
:rte.., a
sobuLu
ocu ai
pre.um
e a rus.h u rid.i
u rlpeoapei Frbre e pamsmprtice
ai!! a rnuschiul
sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u
Pere.h.a/f denetoicEnEoi
rc/rirrohleai
Au .asinea ..at6 in id.leul ncr
{'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie
:e
tala postenoara
a hochiuluj .erebEL sub ama
.va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super
erui.mnieoi
-
n.rliirigemerr
Orisinea rcala a r brelor scnztrive
se gaseie in
sanqioiul
i.ig.minal sluat p. raseul
neluuj Acena..nljne pr.roneuronut.
DeuroneuF
.ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr
rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r
- -,q,i-
*r.,"
nu leu moL., J ,
'oemenuu
dLi ounte O,i. ,er
ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a
rurti
F6re e
:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri
ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli
pincipaLe
ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e..
Perc.ha v/ de neRi .mNem n.nj, abnxcns
suit neM m.ior.Atrarisnea
reala
neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb afla
in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr
Pere.hei W de n.ruicenieor nerurita.idti
\dt du s fbapdasmpJr,P
F.
brea moto
'
du nqiied rcata
punte FbFh
sunahe
rh / e^uu ra.b unoLnea
n qonq unu
qq ,
ud de
pe
rr.k ru nlnL ! uie
se giseste proi.neu.onu
Dcuroneurodul se att;
jn
;ad:5
{,;tui
Fibr.c parasimpatice prcvi.
din doinl.le nu.lcu
a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se
in punle
O ginea aprref la r
qase
ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl
F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat
sundive
de la..@u
mbii. Fbree parasimparjce
ine.veda
standee
acr
male. subnand bu ae sjsubinqr:re
(riq
23)
*
l--
Pe.chea v // de neM c.aoieni
-
ne.uii lesliDu
netri seDo ali si suot fomali
dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu
qanoLionuL
lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE
are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r
rndreapta spre nu.le'j cohlean dn
Punte.
idr ca.
!esubu ifd, spre nu(le
'
vsIbu]an dLn bub
Perc.hea l, de n fl can eni n?rulaloso/a'
ringieni suni nedi micsti, caE au
5i
nbre
Parasifr-
Dat'ce
Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in
;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale
(ousta
trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni
de
pe
tr4edu!
oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul
ellrardiobulb
Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato.
inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt
'd
9d
tu
ret@livar Fitele moto,iise distribuie mdschilor
Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri
glstative
din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic
aiunq la
qland
e parotde (fis 29)
Pere.h?a X de neM aanebi
-
neDii egi eu
5d
(ft
.u
ri
f'bre
;d6imr"Ue Onqinea reala a fibrelor moroni e arld
n nu.hulambquu Fbree
'eEonale
au
Pdmulneu
rcn rn qans on' d pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul
anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele
pesfr
Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort
oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree
;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui
t
rmseui
Frbreie seuonab culeg sensibiibtea
suslahvd
de la
baa ddd.inii Limbii. Fibrele
patuimpatice * distibuie
orqanelor din tomce
riabdomen
(ns
30)
Perecha X/ de nedi .Gnieni neluai accesori
sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua
Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
|.dacini ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu,
9i
m spinal4 o ongmea ii .omul anrenor al madu
vei cefricale Distibule pnn mmura iot.mi care
P6
[ande in .eflii vasi fibrcle ajung la nugchii hnngeh!
iar prin truE extem6, ajuns la muschji stemocleidc
toastoidi rib@
(fia
31)
Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi
sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucLul motor
al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle
ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii
(vqi
fis:3il
Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$
2 rery
(esq
....4
1vF
srap_rcaTr.
:
n{ . ra.t !
nft!
, e^ .b,- Lnj na,\ ,"
"
Asia! De,e.ni. d"
ie :
ar'\loro
: \d ,
"^
d
.".d
,q. poqro.
-
. 11 VII
'X
{ d.
:.........
...... ....._
zvvrt tx,I b
3. ,tu.\LX-,(I c
Ce ebe Ll 1
! ,
\rtr
d.
cerebetulo.upa
fosa po*e.ioad
a.Gniuu fihd
sepamt de em slerele cercb.al.
prin
conul.erebetu
lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 ,
Lnap.a bulbuu 5ia punii,
cu ca.e detjmireaza cali
b'ea lcnlf.ululu
l\ cr lnma unur nuture
o eztn
land . pod,un.
medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!,
alemle voruminoase
numtre mjs/ere eublroase
Cercbelu esre legat de b!tb, punte
5i
mezen..tat
prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn
r
\uper
f A.e.tipedun.u .onrrn
lbF !rtrcnfe s e ere(1e
.ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre
luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De
,d.e
.u
d' cnre addnrm
Unete sr numtr.,sp,
superbciale, delimtand amelee (foLiile)
cerebetofie
a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi.
id dLiele fG e ad;Dc in numr de dola caredelnn
leaza l.ti creb.lurri LobLi sun
.erebel) pode
.r
(neo.efebet)
s ro.Lhn;durar
L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s.
cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel
roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e
p.alurctriin
rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune
.o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t.
,reni ln iiteriotuLmaseide
subnant, dba se dases.
zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
Extrpmea .erebelllli pr.ducc
.stcn e
(s.ader.a
Iodeivolurlarel astaT e
(ulburar
ate ldondsmuui)
siatonE
(diiniudrca
r.ius,r, m, s.,iir
Dupa .aicva unr
Den.efahl (6s
:lr) cupnnd. raamusll rceu
(in
terupe.e sinap0.a) plnru
rcte *nsibitibt
e .r er
.epla !e.. o aactvq vjzua e s aud
rEb i p!!r" I ir
tqad-
nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!
\ei
,
'\
'\
vrra si aud:!3
-:::a:
muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I .
-
d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o
$n
smrir':i:
ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s
i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s
rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr
Emislerele cerebrale
Lmist ,.. ccrcbrdLe ptrih prd.a.ea na v.!
ieaos.ental Sufr reglia rib.
dl.
Fii.n'nn!
e.r...uui s
i comPl.ra r fre
turi slp.n.r dEr!
t.e.um
5
vorbnii ir
pnsfen
stanqa dcl.nii a osmeda d.
!o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L
E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii
medialr si irer.a.
(baaLa)
Pe laia
lar.'rra
(riq
31)sE rLlerv. d!!i sailui
m .d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu .entrl
R.ando A.ene
tdnuri
de i,iidzd
Ftu
l.bi: Ldbd
fr.ntal. situar i aLntea
Fnluu
.cntd Lobr
Pa'iet:
dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at
s ludl ir
0nla. P.neri.ra
sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D
si'i.
ir p?i. : :::_ r: :i :':
el{? ul 9nt
.]
-:
:: ]:
or de i3utr d.,::
Ponerii
de fJ.d ar:,.:
ilact! .d.e aldposierle b!i" : :.:.
;!
lni
L aiefa de saniu .facln JE i]: !-'
-i
1t,.
dspuse sub l.ma Lji.reL li Lrt..:i.:.:'r
l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt,
_r.:..
purL.s.niu ..laianl si sarru ...:
q.ir qnu
h rr?ri:::
:
Ca si a.erebe subnanb..nusE r.rE
rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si
zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r
: b: in.on.afj vent.Ll ..,.bn, ;:
Fs17srsdhici 6n
1rFru
cq$GtziE4bi
Copri sEiaF
(nucLei
bazat cp.ezinta nu.lei im
ponan[ ai sisremului ext.apiramidal si sun! siliaii
deasupra
si
latehl de talamus
Repzinia eblul supen.r de iniegrare a a.iiv t,ti
Substania aba a misf@lor eEbhle est. fo.
mata din librc de p.olectie, comisurale si de aso.irtie
F b.ele de proi(tie unesc in ambele ensu.i scoarla
cu .entri subiacent nbre. camclmLe ums. .ee
doG em sfere, lomand co.p ul .a Lds, forn Lxul
(tisonu
I
cerebra
) r
comisura alb; ante.ioali. Fbrele de aso-
ci.lie leasa resiunidin acee4 em sfera cerebrala.
Dupa crm
niti
3.Gda cerebEla cuprindc
pale.
Pde@rtru!
jncus
ir ssreduL limbic. conrine
doua straruri .elulare s c..nexi
zato.ul oracrv, hipotalahusul, talamusul, epibla
mlsuLsimai purin
cu rcocorrerul.
Cele ma impodanrc ..mp.nanie are sislemuhi
limbic rrr.o ea olla.iiv d, fo.mab dio ncrui ouaciv
PaleNodc:u (ris
l7).cupa o zoda rest.adsa p.
faia mediala d cmisfe'e.r .ercb
numaid n dola stdtu.i.elulam s
sel.r psib
ce alectivem.lonale sid a.telor de c.m
ponaheot instincriv.
Pe tala hedialt 6 etrlsreelor @brde se poi
<t6oa a. s.izm el.adnA t girii orbilarii c
rartul
g
Gilili I'spureul getir.
Nucleji buli pdmesc libE de la a. scoa4a cee
bEl4 h i.lnui c. corpii sriaF d. subsbta neagrr
Fbrcle comisudle lomeazi a. corpul calot
b, Iomixul c nu.leul rosq d, conisura alba ante
Paleocortexul a. se afla i re didcetal
t
ners
ter; b. e in .ohpooslid calea ollactiv4 c ftntine
cnlrii limbajului d rom4r6
qn
4 d cerc :n
jml
dienefalului.
NModnl a caiu I din sase st.aruri cs u rs
pEzinra sediurpro.ese or psihice supe ome acriv
ANS Cr ren! prin a.eas.
ta se iiteleq procesele
c e stau la bak memoiei
invalaii
landnii.Ediicrc
Fu4iile nMorrexuluj se
srupeaza
in: senzitive
.
Fu.riire setrTrrirJe se realreara pnn sesmenreLe
.
Fdn.liile as..iariue .ealizeaza perepria ..m.
plexa a lumiLioc.niuto e
gisemnificaria
dilerrelo.
.
nrn.nah noroflt Emsfe.e e cerebmte .otrtrotem
iDrrarla a.llvilate mdtlrie somdic;, v.lunbr6
9i
invo
lunb.a Princjpaele srru.luri Lmplic
suot codexu moior
rinuclel
beli
(.orpii
sriau)
Retuxele n(odFomle
9i
on.Iliomte
Ref exu necondilionat en.innascut si esie carac
ter stic speciei
(x.
.eflex u L a imenb( refleruLde apa-
Reflexul condironat este un raspuos .invdraa
pe
care cenbr neruoriil dau unui nihll Loitial indiferent
(fa.a
impofranb bioogica) b apa ia unuL ssmna
abs.lut
(.u
mpon nta biol.qica). anLmaLul de axpe
rienb r;spunde pdntr-ud reflex neconditionat Li un
emnal ndilerenl anifralulnu d; n
e o reaclie de onenbe lP Pavlov a descopent pos
bilirrtea in.arani exciraotilorindilerenu cu $mdificatri
noi si lranslomarea or in stimu i condiliomli,
pnn
.
asociere la adm n slrarea unui sUmul absolut
(hrafa)sa
se a3Ni.z. un $inu
jndirerent
Gono.
sau
.prccesiune
-
srimutul indiferent s6 preceada
.d.mindnG
animalu sa lie llam;od.anfelindr
nstinctu alihenb sa fie dominanlin I mpulasfieri
i
reperare
-
peotu Iom ea unuirefex conditio
nd suni necee l0 pana La 30 de sedinie de ela
Pavllv a expicat me.anLsmuL elabor;.ii RC p.
baza ap iei uno..onexiuni iilre centni.odl.alj a,
anaiz,to.il.r vnualsau audiiv
I
ile c.ni.ale vege
ta[ve nimuldte de exc Lnrulabsrllt
Reflexee condjti.naie sp.e de.sebt. de .ele
lnnascuie seinchid d n !e .orticd El.sestingdaci
sumllli.ondiiilnaLiu esie inta.it djn iimp iD timp
p r.e abs.lut
(itrhibIe c.dLcala).
Pavov a arabt ca ld baa iduro. rctivtrdiLor ne.
vors. sbu doua prc.ese, exc ratia siiihib
1a
Ef,.ilatla esie pmcesulne.v.s activ c e se nan
lesa pnn iniiie.ea Lnei act\ lrt! sau pLif c ea
/nhibil,a este lot un
P.oces
a.!! .are se rani
festa pni dimnuarea sau sLsbr.d dneiaciifiat ante'
r.are Eristi inhibiti. erre.na nec!-ndiii.na! lsu
pra mnaE de pfu,eda i
Pnn
nd!.[r neELla].
dLn afa.a loc ulu .r-i.dl
arl v. si idblbile ixem; c.nditionata
(de srjnlere.
de tu ziere si de diferedriere) care aP e .hia. in
inteno.uL f..atuhi con.al a.tv
:L
e$e spE.rfL.a
Ambele pr.ccse slnt ertem de mobile putind
iradLa pe o suprafala .ofiica 6 sau
Neo.oaexul este a. alcJtuit din doua slr.tu.i
celulaFj h Fdiul proceslor psihic suPeriodrei
c. denumn si sisldul llmbiq d. ediul actelor de
Palocortexul ste enhl cdtical al ealizatoru
Iul a. auditM b. vizua! c olfactir d. cul'mt
@Complchi spaliile
puncbt cu temenii cores
Funcliilr nocondutui se grupea, in .,.----
S !teNN n1 vn3 re9et.t, r
Centr i ne.voii vegetaiiv si egttura or
Cen|n re^is siiudti LiLiieriia sie:tanev-
ria. anaii in .elaiie cL .rg:nee a .ar.. activitale.o
..nt.L.a3 f..nera !!:em!l i
.ddrul snlemlu ne^r- !.q.i:r! d..sebim. stnc
tdrals fun.n.nal n sniEr ie .s smPaii.
F
LnuL
p asinPa[c ceE ma nJre.rg:
valc veqe:atia dL:lrl. !i ar:aglrna n alre lrqane.
simpa!c!L 5i D:ras a:a!.Lle\erc b efecle de ace a9
tip. d a.ssle.1..t. srit.:i.r:r. cantitativ s .a),tj
tiv Erista, de asederea r_a:"e:suPfa car.rd numal
"n!ldinLressteme
E.;:-
L! baza actlit:ii r ii.
--
.trrs veqetativ sb
Elexu care se dEri:r2: :i :::: a:.!l rener ve
getaiiv !a ea rerr:: : r.-
-
_:1rs
'egebhv
ene
:: : r.r ,.ilex Jo di.
Neu.oi!l vis.erc:ir!.: :: r.:nq rEa ii gangli.ni
spinal sauin qanqL:rai Etar.iat i aksaline'vlo.
..dnienL oerdria .r ij!1se tr :a.!Pr.. dLn orudne
sad vase
(bar..ecept.a p.6.Kepiff cl,edorecep
l.rj) iaraxonllpatunde ir ierrai. intrindin eq ura
cu .entul vegetaj!
(sinpal.
saL racs mPar c)
CaLea eferenL a .ei exlili \ egeblv se deosebene
fundamenb de.ea a rpneruu s.ma!. ddd ra exis
tentei uno. qanslLoni v.gebtr larero!e ebra iu
.duL sisremuLui sLmpa . eu
jlriavccci
:i
rta
muiaLi, in cazu sisremuu pacsimpalc La dvdlul
garo onil.r e loc $apsd
'nte
axriul neuronLiLi
vcgctativ p.eqanqlLoda. prevazut cu ieac; de mL.!ind,
sine(onulvagelatv p.sgang .na. al . ui dron nu
are leaca de mielinb. Axodul neu.onuu postgan
glionar fomedd libd posiganqlionaft. ftre alunse la
orsaoul ef{rd vesetativ
(muechi neled sau
s
and4
SistemdL nervos veCetativ fomeaza, la niveu
Neuron mul0lord ft'liDt tn
asiatje inresihe in sNc
(murcn
are.enr) deptori h SilC
miie impuhui de h
(neum
ereren0 sNc la un orgrn eledd
A*i@ de
'lbrc
neNose inconju'
EE de resui coniundir Poate
fi
N carc 3rmuleaa .ontaclja
musdatu'inete.qamjesrduLui
crup de coryi ieliom[ lo.albati
Arup de lrb.e mnoae cat leas,
ic]a6!xhdfuqbEl
1 rod Fer ,: i.;!i
:ente tr M<se p
p{un
regeial !e m \!e < mparico
ceniii shremului simDatic se ana rn coarnet. t,r
4le ae maduvei to.a:ale
5i lonba.e suDerioara
a tii sistemuiui parasimoatic
sunt sibaii ,;r in
'rc
i pdEs mpdr.' d n ltun.h ut .ercb.at cal s, rn
adula sa.6la
52-54 rnde se des.ne nL.te!
Cajle el#mu]nl
refroe vesilrv
limpatku
4
de.aretu propn
repruenbre de
dturile simpdh.e pafavedebrue
larerolefrebEtel
;nsmpar.ul(dnan
tooseste
(dtea
uno, ne^r.ra
en' lll. vl l\ X rdr
p
asrmoar(ul sd.rat F .aa a
tintune s'mpdb.e pda,efrebo
e 0alerorenebr.
!) slnr doua ranlun de
q.n<ton,,nudh
deo Dade s
:. alla a .olohe ve
ebra e CanolLonri Ldrer;lede
:l' sunt lssat
5
.u ne^/
snarr;nn cmm.omr!.
in cdul 5{smuu empat4 sinaosd rnre Lbrele
_E
ri
ponsanql
onac are
(
nq
irtioni
taterov-{.
:bEr apafrinand
lanturior
otraveneb.a e DeMFc
<eit
s:nqllni >unr foane apr@pe de madula.
'brelc
preqanol'on
a ene
j(uda
sstsanqliona.6
esle lunda.
ln .aur njemuu;'aBmpak jmoe
rnre
'bE
preqangrbn
a
t,
cea podqanstondra;e
t,!p,n
ignonn
lu\lvis.eEliGprcape ne ! scer) su in1Ja.
rurari lafldh .hrar
jn
oeret.e or&nulurr .!m s,nl
plerurile
din peretti
tubu ut diqestjv
ln .au I paksimparicutLi,
fibra p
rcqanqlionara este
ruf,qd. in LmP e fibrd pongrnq,
r'nd roane apr@pe deorodn!
csDed \
tj ambFtt sdeme n F hba pEsanq
una.a si
cea ponqanq ion a s" eibereazo acet"5 mcdr..
La sslcmu s mparL. ra laoirul oentenc al nbre
postqhs
omre. {oro unde:(e6ia E ..
-r
.,
orqanul etectoi se e ibereaa n.radrenaLina iar ii
caul paras
mpati.ului, aceritc.lina.
Pnn .oororut asup.a hidardutui. m$.r,lan di
netede
ii slandelo.,
SNV c@rdooe
(eElor (
a ldsetor
engvin.. Ede !orb4
asddr
de5pre ere tor .aF nu sunr n mod ob\n,r s,h
Arulrefle! vAgerair
are dcetea5i ! omoonen te cu
,el somati., d/rercnrd cond, n m./ur ,; .'rc ah
Aceasa cup.inde d.t Deurcni
phnul
arc ..m l
neuronar siluat in subsrania cenusie medulan ;!
cerebEl6 i donu su face sinaDsr cu .el de at
dollea neuron inlrun ganslon vegerativ
prifr,lne!
ron se nume;te preglngliondq
iar .el d? .t doitea
Ofq neo f bre/.r preoanqtond.e
5, to.dlza.ea din.
glo or \eqelar! arub /a d ferenLerea
!et' d;u,
componenr. ae sNV: s mpaLca gipa.asimparj.;
Co]I!e! inr SiW simpalic
rj
cet p@impait
C a.ierjsti SNV simpat SNV pestmpatic
oi9ne I'brcrof zmek rmcid
pEgdnsLme
i
romb.d de zNs@hr
m.duvej spineij dduvei spin.dr
Lftdi,lm
sd.
IjnFJite p.6.
c@Udi h,sri
r
pEd.bite
'n
nGion (c
buEti) eu in
irq
tutuvisd0
Di*'buE
In hr@l
rtebp.San
sqhism p:r,
b cp
r;vi,
C.mpomnb qnpdi.a
-rwaa
trg bmu pen.
ru upb
5
dp arc
ddrcn.lnd dn lite e po{
sa
nsiron e.ide ddrenotna
dji medullsupratsndta
C.mD.nenld DaajmD*i
produce
cPl md ade\ea
.urui. pnn e bpidrea din r,bre e oosk;d,"mF.;..
rirco,ner.
A.tunip .eror doua.o,i-;*r mn,-
echilibrate penh
nenrinerea homtush,b
Exisb sirn numar foarte m. da fibre
postqan
qLionare
simpatjce care eLibe,eaz a.eiLlcolna
(Ach)
ENhb si 6b.e postqan gl onare .are nu eLibe.eaa
ni. Ach ni.i ndradrenaLina acest
co inersLce. nonadrenercice, eLiber;nd ate subsianle
precud
monoxidulde aol
(f9
3s)
Aa oritarea vis.ere or suot
P.evazdte
.u insrvatie
dubla. simpatica n
p
asimpdi.b sjtuate in care cele
dou, sisreme D.t acliona taconisi
(de e{emPlu,
rcqlarea dDm;rruLu
puP'dl ..mPkmPnr ide
e,emplu reg a \{rete e ldkl eu ctupe rni
(de
erpmplu d n !eu aParaLUU repnd!.aLorvurn
E{isb
ii
caicva o.gane care nu sunl plev6zure.u
neNate
pmasimpatic6: medulosuptareiale,
slandele
sudorcae musch erc.tor di I rel.r Je p sau
mdo'iiaka
lded !nq!ne n a.en.Jz reslarej
activit ii se race
pdn
cre crea eu scaderca Etei de
iimulare simpatic6 a $ru.turli resPectiw
Sistemll simpdoadDal nieryine, de asemenea,
s,."#lilr
c
E ertele \tinuldil sNV asupu dttrLelor org e
hs
(mu$hi
dilabror pupilar)
kis
{mu9.hi
co.situ pupild)
Electul stimularii simpatice
Relax e
(pend
vene@ La disl?ot.)
.l
Hre[a
-
delemioa srbe
1
atectedd mq,o'iirea va*ld
(ane.i
ole dn bsumtrr. visce.e sipadial
Efctul stimuldii parasimpatice
conrraclje
(penlru
vedee de aproap)
T Kela
-
deiennina srele
J
J
Di atalre rn c3leE reritori vescu are
rcldea; sfnd.cle
(&
eLe mai
Educe debitul unnai
9i
sl4h
dtemina cmlracda slmdetului
.onbada mu$hiul &tsusor veical
.laxed sliderul veTi.al nre
- -\.:rt
*Tfr,*
--reqs--
Fk'4lgnd'Er6!4@'
,\ .t
I
n
'a
Notiuni elementare de iOien6
9i
p3toloqie
LnfLn;da mme s de a nive sp'nal eu
.erebrar
Pote avs mulhple etjologii, baderiede eu MBle
Bh inllamato.ie acub a crcieruloi deleminab
de
pruenb uoor vinsun a nivelul sistemului .eRos
c6tal, iu prinL{ rcacti-e de hiPerensibilirat initia
L de un ttus eu de o
proteina st6ina orsdhmu ui
5e cuadenzeat Drin
disfun.tii cerebBle exrinse
!i
Ctup de afe.lun cereSELe detem'mE de enqe
rca la orclul tgutului cerebral. in soatule eoduml.
suMural eu subaFhnoidin RddL, de obicei,
pin
rupfta unui vas at.omatoi la o pelsd ce sufers
de h'pdeN'une ad.n4l. l t I ma' rd se pale daioE
tuF mu meri5m conqtr'tal iu une' malfomauj
cooseijtale EG mai pd $ * coosdnrie si ca um@
Af(aiuoi cu turialiilte ndicata. .epEzi.ta urgete
medichitu.gicalE cbiar d-a hemmOia ede opriL
:: $ngele d.emt
P3.ienrii
por dmane c! sechee
Rep.uinh a.a sla.e clioica a unui pacie r in .are
Tesia nu pcre li tezit si iu dspunde ra n ci o care
E3i3
de stnuli Apricarea repebb a unor simu
trveca cer mutr rcflexe pnmiive de rpaurs. Dac:
sbrea de c.m6 erle pbtunda pd psi
si reflexele cu
*l u rtr t nchiur cerebmr .; si .ere mi.h,i.e
Are multipLe caue care mpi.a disfundij a nivetut
nisfemlorcercbEleLdiencafaluru
sips[iDinLe.au
ze cele mai fHveote sunr idumtismeLe cerebrate,
hem..ag le c.rebmle eu alectiuni ccbiale dituze su
Sunt de doua hpuri: izolate ncKurenre si se ma
nif.da dmr in aiumit situalii(ei brlr Iebrile lrauma.
tisme craoise), !u epilepsi3, b6 .
cakcteriab pdn ahcuri.u debut btu{,.u pierdefta
.ms enle. cu adivibre mororie oeconrolaL sj cdac-
ldisrica pmcLm
si cu fenomene enzonab. Esre deier
minab de siimu area ex.esiva a ce del n.NMie
Ca ea af.renb n n .odponenta a.crlui ref ex face lesatura inre: a. ef(ror
si
cenirii nenosir b .enrii
'q\
.,
,FfF o
":,.o.
.-rD.o,d,,aP.
^lcnjnge
e cerebrate cuprind trei menb.bq astel a tronrala,
pa;eb
6
si
vhceraLa b oa.ietab. arah oida
n
o'dd,.dt-d,dF nMidd ipo ,o,,oo". p..,,.:",
I nchiul cerebhl esre fomat din: a. bulbul rah dianr b. ce.ebel .. puntea
lliV uL d pedun,uli
.trt.
rdli,'.1 ..ia
Lhd. raior, tupiaDp.1. d"@ ot.ld1.d\c ibla,d.botdrr\4
L,
StltiliF d a.a enun tun e eqare p.in conl unctia
^de.arece
s uni adevaEre sau fatsq i n .dut i n c e c.nsi
deratica sunr adevaidte, detmiroF daca inrre ee cxis6 sau .u o ELarje de cauzahate.
Hipobanusul repFzinb .enlru suprior de inregrare, reslaE si .oordonre a p.incipaletor
run Li aLe
.rgaiismuLui, de.are.e esie componanla de baza a mezencetatuui
Paleo.o.rexlleste sediulacielor de compoddment insrin.tjv deoa,ece este atcaru din doM sliiur d.
Cunostiniele se dobandesc in cu.5ulerisrenter prin invarare, dcoarece nu sunr eredjrare
Folosind cunoiti ele desp.e nervii conieni incei sa le d3temriati sub foma unui rbe porivit mo
3. lds'tfit
i
,. dsntE Gr md' mu h d'nke 5hdunte . e pot Iiob$nate
|lt
rmaqinile de mai
2. Analizatoril
Anallarorii sunt shtefre mo.folunctionale prin in
i.me'iiul clrora, la nivel codical, se . izeaza aoaliz
.anl 2riva si .a ar v5 a $imlril.r din mediul exted si
intem, care actionea, asupB re.eptorilor
L{.itatile
propaqate p.
caile seEiiile detemina,
in a.iile cod calq fomarca de se.atji.
Fiecare aaliator esle a .itut din tei segmente
pe feric, intemediar 5i cental
S.!rcntulpritaic
(.ecepto.u
)
este o fomaljune
speciaLnah .are pMre percepe o anumiL fom; de
ercrgie din medi0l erte.n eu intern. sub Ioml de
Slnstll inlmedi{
(de cooduce.e) este romal
din caile neruoa- pnn c e impulsuL nervo5 este
lrasmis la tuarta .eEb.ah. Caile ascendentc sunr
Pe calea dnd, cu sinap* putinq imprbunb sunl
coodu* rapid si proLrtate inLo ade corl,cah spfr|
fici fi{atoi analiator, lar
p
calea indire{b
(stutemul
rercular ascendenr acrivdor), impulsuri e su.t .onduse
lenr si pmL.cbt cortcal, in mod diluz si nesp{iffc
sgndtul .ntal este reprezentat de ana din
{oa4a ceEbml. a c e ajunge c.lea de conduce.e
5i
la oive u c6.eia imDukun e sunt baosloma le I n sen-
A r. ,iJt.r l !!i. rai
Pielea este un imens canp .ecepror, datorita
numeroaselor
s
variatelor teminarii ale analratorulu,
cutanat carc infomeda ccntai nervosi superiori
asupra prop.ieta[lor si fenoneneld .u care organis
in pisle e
Fsesc
.e..ptorii bctili, temici, du.e
ro5 de prcnuoe s
Penh
vLbdtji
PieLea constitlie
jnveisu
pr.tector si sensibil al
orsdnismllui si se c.nrnua,la nivelu oriliciilor datu
ole ae orsdnismului, cu mu.dsee. Este aLcatdih. de
la supkfata spre pofuuime din liei sltu.i: epiler
mll, aflat in conract d r{t .u med
si hipodemul su resutul subcutand
(fiq
42)
Epldmul este un .piteliu plurstalfi.at kerati-
nar Profund, prezinta statullemindiv, ift superfi
io epidem nu pattund vae, acesra liind hrsnit
pritr osndza dio lichiduL inter.elular Epidemul
contine, insa lemiiatil neNoase Libe.e.
Dsnd e51e o p.tura conjunc vadensa.inca.ese
sasesc
vase de s6nqe
i
lmlalice, ieminatii neNoase
si anexe.ubndc
(f.elc
de
par
si
canalele alandelo.
v
i
F44:Pl.Ejq6.lb4drP
Epoddul esie a catun din resut conjunctiv Lax.
.u un oumd vanabilde.eLuLe adipd* ln hip.dem
s ana bulb i firului de par, glomerulii glandeor su
donp e
9icorpusculii
vaier Pacini
FeceFtoriicuianali
eieine). Este lomat dinrrun snat sp.e epidem
numii de.mulpapiar
$iun
*.ar sp.e hipoderm, nufrit
ln iJatul papilar se afla papilele demice care sunl
niste dica['n bon.odi.e. Pe suprclaia degetelor
papilele sunt mai evidente
ri
fomea?a nille prmmi
nenle numir creste papilare, a caro. intiparne da
amprentele, cu impotunta in medicina Lesa,
si
in
Stratul.e cula. esle canst tuit din fibre de co asen
si tibre eLastjce fomand faricule grose. Elenente e
ln pie. exisb reminatii libe.e giincapsuate
Tmhdtiile llbs! sunt alnofiztji dendnfte ale
neu.lnilor seritivi din
sanslrnii
spLoali, distribuite
prnl celulele ep demului.
Eristi libre neN@se c e se tem na sub loma
unuicoruetinjuru Lnor ce u e epitlia
!jcare
con
stituie dis.onb hctile Aerkel, car
TmjEFle incapslhte in hiponem e gaes.
co,"usculii pent.u snsibilibtea bctila, corpusulii
VarerPaci.i, cei mai mari corDus.uli
ln denn se
Sases.
corpusculii/,1eissner, Knuse
ri
Ruffini penttu sensibilitatea lrcfiLa.
:
...
C..p!scu i RLnriDi sln
pentLicald. iar c.rpus.uiiKEUse pentl rcce
Pie ed ene sedili.ecepto.il.r pe.tl,iiimu le t
tlr
de sersl,ilr.ri. E rcOezi a resnentee p.r
,e.i.ea.e putitrlreitjpur de ! r:lu
Rt.ep I orii ra.r ili fac
pa
c dn caieqo,n nre..i.
receptorlloi fitd niduLal de def..nmr ine.rn.e
sunl ..ai?aiijf derm
I
menleLc lad pal Pin inierm.diu a
pdr generd s.u ta.iile d. p.e! roe sau vib atori
Cej cu l!.a rak ii
F,Lea
n,})e oa a i dermuLui re
.epioneizi atj,gerea
l...pus.ul
Me ssne. dis.trri.
{en(c) ce slL,.i
jna
pturlnd. pr.silncd (c!r
Tlt in prolunz mt re dfla.o.pus.u iPacii.. e
se id.pteaz. foarle,apid sl re.epucEaza vib,aiiic
lffl se rdrr|]a iermin:r ile nen.as.lib.re car pi
deie.id inscr.a si presruned Clrpds.lli
a.lg i1lazo.i suil
l.ca rti in hipod..mul
FuLpei
Re..!lor! lsna i sutrt renfrdiL ie,yoase iiberu
f,r aFm,ettu nr s
gurent'lui s.ad. rc..pior pentL E.e
.
s .ej
.a'cr ir mp su etLd.L.a,dtenrperlLtrrcutaia
.e i depdscsc nrmcr. pe.e penttr cdli TehPe
5 re.eolr r
Penau
Rr..?]lrriplnkl d,glre srnt, in pnn.iFl. te,
ntia{inervMse Lbere rnsr t.! rerepl!'i .trlirJl
rot i.r inite idfunri .irc plt f i.re p etJla ..
dNrere nLmubti d. beL caieqorL d. fa.trL rre..ii
ci,le nri. s .hiJn.j- se ddipteaza puttr s r de..
Mai i ll paBisieft {mrlu
rL pode du.c d
(.st.r.d
in ini.nsbte a s$zdlei
Campul receptor
ti
acuitatea *Moriala
Camptr re.etl.r a uio oe! nr inf .:i rr seis
brLiid.s .urand; esre a a teqlm
mulare detemna m.dific n Eta d. dcsc c e a
ieL(ntrlLii resperriv 5lpfdfab canipulur relepli,
ene'n raPon nve,s propod onal.i deis tatea recep
A.uiiatea tactid s. c actcnzcdza pnn prasrl .e
Dercepere disrn.ti a dour puncre drferne ! esLedi$
pin nlmrlarei r d.u
pun.ie
ap.opLaic suba.tll pe.cepe dnoeEa lie.6.uia din
teee.Va. caic.srcialaiaraintc2mn avntu
LitrrL,isi50mm ri anumi! z.n. d. p. i.rz.clc pos
epiderm de.m hip.de.m ...pusctr
^
eissnerc.r
pus.u Ruffin ..rpuscu Vaie. PacLni, c.rpus.ul
K,3us.. cl4,us.u C.lgi /,bzoni, disclri ]!lerke,
oAn4i raspunsul coL
Seomentul
pe.ifi.
al undi anallzator esle
rcprezedtat de a. rfteptoc b. .alea afeEntbj c calea
Epidermul e ln struclura sa a. o pdrud super
ficiald gemioativ6r t un numl. red6 de capilare
ssvine; c. teminatii neruoas iiberq d. glonrulii
Recepto.ii pentu durera a sunr iimulati de fa..
bn mecanici temri si cNmicii b. se adaptea4
usor in prezenla stimulilor c inlra io
-peri@da
refracrard absoLub'in cazul persisrenti stimululuii
d tete raspunsu.ile sunt coEda
AEnmdl re.eptorii cutanati
ti
des. elj rclul
Oudizind .uot[nlele idsutte la studi sis
temuLui nervos,stlbitlj calea umaL de *gnentul
i.temedia.
ti
ltrllz4i sgmentul .entraL penlru
sensibilitatea ta.tila dosie.aobbpa[ca).
Luctofl ptacfice
Eviddtier ssibllt
Fi
ta.r e
SensibiLitdea ractil6 nu este reparliata unifom
,areria/ll nece5a.i esteziomelru Weber even.
L-
Evi&nti@ snb iti9i termJce
Este io raporl ru tempeEtu.a coIpului. Tr
moreceptorii suni ftspanditi peste tot in dem,liind
mai numeroi
pe buu si in muc@e blcala
Corpu$ulii Rufiini sunt sensibili la tenpe.aiuri de
peste 2t
q
bmpetu.ile peste 50 c dau s@lia
de duerc, fi1od percepute @ acuri CoPusculi
Krause sunt mai sensibili la tempe.arui sub 20'C,
sub IO C liind perceputi ca sMtiiduer@se
Receplarea seroatiilor de cald si .fte s pGte
tac inhduddd nana so.ceslv, timp d 3C40 de
sunde in vase cu apa la dilenle Gmp6tui.
Capacitarea de difeEntieE a intnsiiali stjmulilor
tedici poat li apreclata hrmai pdn conparalie
daca $ tolosesc lrel vase d apa cu tenpratunb
de 20
q
30'C, respectiv 40 C
i
se intndu.. o
man. in cel cu apa b 20 C
$
ealalt6 in cel cu apa
la 40 C cca 5 minute
ri
apoi se intddft simultan
ambb naini in vasul cu apJ la 30 C, cum vor li
iimasr
'n.are
aborstorulesk dotat a un ter
moesteiomh!, se va folosi in acelasi mod ca
Eddenljm sii)'ltilFi dtlt!\*
Penh evident.rea Fdsibllitati durcrcse pot fi
utilizate .iupir@ intepdea lovi cu o ngb tc.la
nivelul teglmnlului. Nu sre ine recodandab sa
s taca pe subiecli Lmani su pe animale de labo6
tor, din mdlivd lsn de inteles.
Esb de pEfei sa * organDeze o di*ctie baza
ti pe dpenenlele antenere c.nd sufenola a fdr
.ons{inla uno. facron ndivi. Esi .u6cuta po
ceduE provftrrii reflerlui de
smtal
(scalpinare)
la
broasca spina[zata atunci cand, suspendatd
pe un
supo4 i * pune p toEe 3u pe abdomen o hanie
imbibara in a.id sulfui. 5x, este iodepartaL cu
Discrininarea spciala se pele detemina cu
ajutorul estetomerrului weber ' m compas spdial
cu care pot fi percepuli izolat doi stimuli aplicali
sisuhan. cele dofi varfuri ale .ompasului su.r per
cepure 3epdrat dact * ana la o anumit6 disbnt
unul de .elabft si se masoara in milimti. Dlstanla
ca maj mic6 la care varfu l s6t simtjte sparat
dd a.uibtea ta.tila, difenu In anumile regjuni ale
corpului.
I
I
)
I
Evtdd4j@ mpRreld
^4ate,Lat
necest tuira, tur nestu, .oll de
AmFenta.a s lace pnn presara lioar6 a unu,
deser intn tuier,
i,
apoi, pe o coald de hrftie,
oblnandu.* ihpimaea fomei papllelor demice.
se .onstat ,
pnn .omparalii, .a sut f@rrc dilente
'Ara
zalorr kf!stezic
Deft rared ionftLa a activLbri mot rii oecesil;
iiiomdea Demanenia a snemuui nenos.ent.al
asrpEDoz,bcLspaiaca.oa!Lu, adile.ite.reeses
nenle si a g@dului de .onlra.lre a murchjor Aceste
infomatii sunt Iumtale de Keptoni apaiatului vestj
buhi r(epro.ii viuuali
si
cubnati, da.
ri
de umih
rccertori specifici ca.e se afla in apaatul lftomotor
I
(popnftepbrltr
R&eprorji anatr..ului kjnesrerc sunr
situdj in mus.h kndla ne. anic utaL! pnosL
tj@en.
re P.ceproii k nedezi.j dn
peno!
cotptd.Ltii vaLerPacini. identici cu cei djn
piee
sunt sensibili la migcdn
$
no<lificaa de presiune
abrpls.ulii
nelrotendinosi Ootci suot siruaU ta
Fnd'une.
mur.hr rendm in colPu5.ut patud
l
rbre nenc* cde sunt sumude de rntrnderea
pu
Ei monibrnedi
continuu iens unea DrcdLs i n tei.
dome s ajuLi la p.even
.ea c.oract ei ;un*e erce
sive $d a alungiii exagemre a huschiu uj.
re,nmrm
n?rdoase libere * EmiDca in lGra
srosimea
capsulei aniob.e sj tra
Fblrile naronls.lirre sunr dieminale DddF
itEle muscuttue sriare, ctre sunr sb-mu ate dJ redsi
unea dezvoltat. in timpulconracrje musc!are. Fusu.
nle neurcmusculaE
sunt fomare din tto tibrc mu5
cultue mod flcat oumite fibft inbatuete, conrinute
'nso.dpsu)a
looundvd
r
d5pusep ale cu ree eF
Laluele p.di'n P penrence
5unr.
liune. cenlrdla ne.onLE.Lrd contine nude (r'q 4t)
Fusurile au
'nsaie
etuula
r moroie. t;eruat,a
senzinva ese asisuhb de dendrite ale neurcnlor $d.
zirivi dtn qanstionut5p,na (riq
441.
lneNaria morone enc d( ouab de dotu neurcn ror
T
din .o.nul ante.ior al naduvei. Acrti axonj aibq ta
patua penfenca
a hbreror.u e. nucar
r
!u lml
nd. e De .dre le ..nridi
pofiiunii cenrraLe, .ea ce duce ta srmuta.ea fibrelor
senzit ee bulospirale si a celor .in 0de
impulsul neruos se i,ndsmite neu.onuluia. l .e
duce la conlractia fftelor exrafue e deieminsnd
lmpursune arerenrP de
du5e
pnn
doua .
rpenrto
ensibiliratea I nelrez.d
GmtutDdtjeL ,
. m {anirn spaturpdn fa{.uee 5p,nobulbare
Fb 4f, FbE bhhete
{
tu I mrorcuq
":
2 Nd
srr4r5 aFrs iiiLn!&d:6 ffreoratuie
.pend
sensibihaka propnftepriv6
de reqare a
mjrca.ii (simtul
tonusului muscuLr), pnn
Jas.i.utete
spin(ercbeloa* venL?l si doE
Dspunerea in paEtet
a fibretor
jnrnfuele
tace .a
nundeEa fibreor errafuee $ delemine
5
nljn
in madula sp'nadr e\Eb d.ua Upun de moroneu
ro'lj .are lneNedd murt!' 5.het
v@zz fib.le exfatuie
moroneuronii
4 5i cei cale
neRee r'brele
'nlrarush
iumt] mlrlneu.od,.
Relasred mu{u.E a{e prevenib pnn
jnbnderea
? dcrla.ea fusudor.are la Bnil' I
conrradis rfler.. Aced m<arirn p.odlce
o iilinde
re
i
o tensiuoe mu$ula.a de re ax
Cotpus.utt Rutlt *
^la
n sLdd
.dped'.'ata
c.p5ule, ato.uare ! Kcpionp.D plz [a si m
r.dnte
Fr4 4 @ldbhE(trrr!*nrr'l@er q@r
F_r
bhn!hc,. rGd
l--CrMNlt
cHEE -. -,----.----,---..,--;
i.orpus.ul
\ateFPa.rnr,
cor"u\.ut Corqr ausui
: neuromus.ulare.
mororeuron a molonJrcn
c@pletai spaiiile puncbte .u lemen i .ores
lnervalia senzitiva a fusu Lor neu.omusculare
este asigurara de .... ..........".... ale neuronilo.
dn .. spnal unele dink
acestea sunt numite .-.,-.-.-...-- eu
p.imare, ar
altele .-.-
-.---
,.,, sad s{undare
_Ana1,z.tof!l
. fa ct !
siml rl mnsdtr .Iadi
-
esle siaS Jr^riJl
la !dL..omp div.L rnEle anjnr e Ri,L! ru
l]l1.
)il.rrsc
in a dcpLJra
Prezenta
i
imtllgrnLlLi. de a padi.ipa ld a.
Re.epi.r analzdto
(lu .tactivsufr.hPmrE.iP
t.n . c o.Lpi
Pad$
poner!'nLpeilrara . ir.a rr
na r I Ll epFzenLt l. el
"a
bpo# o n!
! d"
p,m
nerm a.LE:
bp. e rL. deniL.ita s.rtu
i
mina.u ! lerruL. hui.nllo id.ti!
Prevazuts.!
cl
Ar.n i.elL,e o blFla..
P
Ea.a.ri i
t.lllbaza
rL
pcntr a l,,na nenLi olfd.tir
(i0
20). e $ibar laru.utul; r .tm.idllLLi si se
re nir ii bubu oar.ri! li.ind sinaPra ru relroni
n!Ip. l.elueLc rual.r;. 3 a.en ivel. car. rc
p,.zinb
i lre. reu.n 3 cLirrs.rile
(rj1J 45)
Aro ff fi,'er-tdltul Jl..liv.a,cinfinalse
ome.ta:-
p.
'at
ntrda: i l.buLJ! h.da
kria
i la.t !: {i: Ll h
pr.np. si rt.leu anrigda ian)
Cal.a rlf.{llrr rL:i. .saiun dtrd.te .i talamlsr
PeM
fri.:
tim,*t. . nibnsnb telJlrc s6
le !r:: a s i 3jrqr. in rtr.i s3 fi-" soub i astfcL
in. s. p!.ri r.re6: nEid de ,
Porre
Jil nq.
P3na
la
It000 de mr.su, da.rti .\n: un rrm- de apro
r fulr t0 dE Tnos.r ii
.4e dr
Luctore ptachcA
Re@o4d@ sd sbsrqldor dula mjc
i
pEguile ssibihtAE oUer e
Peotu ca o slbsbnia * srimueze receptoii ol
fac[vi.lrebuie $ fie volati; si ! a'ba o adumit6
concentaLeii aarul resPilai., Subslanta odoranis
p..vBra stimu ea s *uatia o factiv6 daca arun
supn i . n^alu muc"d.e' oL
fa(uve I nd ne.eere. [Po nspra' e md
ptutunda,
lie nsptarji scude sirepebte
(adLLn{
e)
Prasrl sensibiLitalii.lfactive ene.eprezentat de
con.enrratia minima dLnd.c substanta.docnil ca'
re povoaca senzalia de mtos Penh eier este de
l/lO0O0O0
O/L
ad iar penh mosc praqul este
d. zece orimaiscazut l/10 moom
9,/L
ael
r4'.ri?l na.asa. srdlete cu beE@ acet ni.
t.luetr IruRe d nenD. fldi de bandafi. sL f.ene bulbi
de capa, usluoi Iu pin] de levdbcd, difeite fru.te s
a
r'lod de Uc.u Subiecrul se leaga la
(hi
cu o
esarla sipus sa recunoasca dileritek mn.sun
Des nu ersb o .lasificare a mnosu.iior, fiind
foafra vanate, eiista incerc6ri de a le
s.upa
in alo
matce. eterice, ba samice et..
Detem inarm sensib Llitaiii ollaclive s lac, I n la'
bo&tomle spe.iallzale cu oLfacrometul. Pedtru
iestarea a.uitalii oLfactjve se p.ate folosi M olfac
tometu simplu. dnt{ paradecauciuc
Pdna.arei
apaere
p
pompeaza b.usc in narie subitrtuluiae
rul care contine substanta odoranb in concentElia
do.it6 Acuiratea olfaciiv; esre invsrs propo.tionald
c i..n.entdia sub*anieL od.Ente
tl
,:"
O *istbililate fen marc o avem mnh, nF
cap b n (denva
I oroa n'. al sutfltu i), .aE mate fi ftr
cpur crxar ]a o co(drar de xto
dmq/m.;er
I'jnd folosir
'n
proporli
hfme in mestec o lr t
retan (inoim), pnh'
a * depist uq Dra;ta
Afa zatorui
IJ!stat
v
Simturgusr0lui a. rohrlne a inroma asupd cati
itiiaimenteor
inlrodue in qu6,
da.
jnieNne
sijn
id an$nrea ref exi neconditionata d s{.el ei
qtande
Reccprorii aoalzalorutui
susrabv
sunr chemore
:epto.i. reprezdnbtine
muou.r ousbtiv siruari la ni
,elu pap'le.r
oFidu!e.a[!'furm!icir.umrlare,
rqr.fl,,. r roloi. Llm mrroJe l',auaa oao,G[
1r'lo.ne nu au mugun glsrdrivi
Muguni glsta[vi du fma ovo data
(fi4 ,j6).
li shc
r hr
sa*y
ell'le fmn!e, d< pre'nb tapou
?i.a
un
'nlcruql
L! plLu bDt d .plutettr
qusbLle
..r$. rm'naji
neRok dte nen
'lff
fiort,.
olrllann
q'tu!""*.na,"@
lonii
a'Exdti nary d enumsari. id at do nernj *
:tu io nucteul sotib. din butb. Ard i deurood.m lor
r in rud@q dupa Grc +
'nL][apb
sFe rdldmtri
:ituab in paded inferjcd a
qnului
Nst.entai
se/uaria p,rndra dearst tde;iinrtea subsbotc
r chiml.e spec fi.e care srimuteaza receptorji pen
a
susr
estejnca ln.omolct cunos(d. Au Lsr iden
fL.dr cerputrn B po(b,/ su probobt
r(cpr.n ch
Dn
punci
de leJerc ori.Lc Dcntu rn.,l,d o Fr
ru or,rarre,re perepr; ai ro;r mp.4ire Ln
pdh
.akgoni qt
'tEle
num e seDcji
\cesrea 5unl ad sJ,rr n,/.c si r o".
cei mai mllli drnre moquniquslativitui ti stinu-
laride dojsau mai mullistimulisu*a1v
ai.hiar
sj de
unii stunuli ousr,tivi car. nu irrrd
pimari,
jns.6
de obicip.edomina
una sau-doua difr
L, conbdur dihre subsrantete sapide
5i
celulele
re.epldre dle mugurelu qusbl/v \e prcdu.e
o Llepe
nt/dluluL de re..'
1or, dsfel: subslanisle chimice s. q. de motaclle
proteice receptmrq care palrund io membrani mi
aoviilor si desch d.anale i.n.q a.este4 odall des
chre periir pahndeftd
rnrror de sodiu .a.e vor
l4uqun'qusbri! sunr dsrrbtr'L
E suDr4f.trd lLmbr
anrel' ido
deln rd z.ne,d"..i"t.
-,
r
Ift.pii:
un! adumit r p de
sust
fundamnht(ris 4?).
'Fb47h4'@Feaqdd
'ltctote
ptaclcA
Rffigt E dilqitd.r tutstar. dnd ds
qi
pmgd
cuiHjttdl
rruslllive
Un slrmu pcte prov(a
stuaha oushdva n!.
ma da.a esre slubl rn apasau
'n
eti-va ce,,neL
ubil' nu sbnuleaa muaun'.usbtr'
P..h demoraG rdr""'i,
"*-*d
.r..
palru
s6run
runnamenlare
lhe ;>kil,r se D.i
robsi unete ar'mnre, qcum
ainL u-"'a"
bu.dhrie oteu
ii
sufrl de
srepfrut
ReonoaiteEa hor produ*
dupa <usr e
Doale
rliu legandu * o s a b dhii subiecbluj si
oferindu.j diferire alifrenre cu gust camctendjc
Plzoul *nsibilitaiii
qustalive 6te rePr@nlal de
.oncenlralia cea mai slabr la care stimulul
pn auce
o FMatie
5i
varid, fdde mult de la o sdtstanF la
alb e$e mai iidiGt la .ele dulci ti nai *aui la
csle dare Penh! ziar * consi&E ca
pr.gul
este de I
q/l-
in hp ce
Dntsu
ch'n'd e'e de
OOOS o/L h o L.mFdtu a sord'lor de 24 C
Brut!.iie
pa.alde eu prea rsi .! du gusL
Dgudatodi de viiun pot deos.bi pesre 3oo de
.a
bulb olIa.tiv. buron oLfactjv, cil olfactq
papile cali
cif.n.e pap le lunsilome, paPile foliate, papile fi
llfome mugu.e gusbtv, hma ciuruita, cl+sbuv
R{eptdii analiatdJd olJactv
F
gsradv sunl
in
pnndp* a trr@oftcPtori
b. intffiptoi
c. .hemoEegtf< d BffitProd
.,ci d{#va e ffij.t:lls h tuvelul suidu'
Iui ftrc cabal ir : bbd drdis al ceelelulul
h t Lmus c hipobhnus d lobul idpoGl al
cl l.le Ed|ffi ak analiahiu olfaluv smt
remn! a un;ld! b. bipoh4 c
P*udodjpobn
Afa Tarnr.j !':ril
Vcdea lumized Fne
90i din infomahile
d\uo nad'
'l! 'ncuquctor
de rftd re o imp.i
tonld lz'ol@'cd !!'5d4ab14 nu numa
'
dire
.enllerea lumloorbtii, lomei si cdbni ob'ddq dar
rijn
orish.ea ii sPatiu, me.ther@ Khilbtului si
a
Cllbul
(!Ld
{fio.
4aI de f.ma aPmx mativ sfer
ca. este siruatin orbiL. Peret.le
slobuluimuhr
este
Lmat din hi tu.i.i con.cnbi.e
-
extmd. medie
i
inrema sidin meiii refinsenre
Tmio ensnb este fibr@$ si fomatd din doua
porduni inertale
postdior s afla {letrc4 ia. anteir
Comea este lransprenb, neavand va$ de san
e
dar a.eid st.ucluB $ numer.as. tLbre newcse
S.ler.ri.4 tunica opaca, reprczinb 5/6 dii luni
ai globului dular podenor .ste pedo.ab abr de
fibEle neaului optic, .are
Paraseste
gllbul dular. cit
si de aftera care ioft id
slobul(ular
Tdn@ mdie va$ulard, prernL trei *sne re
care, dinsp.e posierior sPre antenar, sunt cor.id4 cor
Coroida * intrnde p.scno d. .E ffla ca.e
rtprczinrl limib dinte.o.oida
ri
.o.Pul ciLid. ln par(e3
e pcle r;, csoLda este pva,ub cu un .nfi.iu
Corpul.ilar se afli lmediar inaiotea o.eisatrab
si prezinrd, i. sd.tu.a s, pr(eele .iiare
9i
mul
mu*hiul ciliar este fomat drn fibre nusculdre
nelede. FibEle ci(lle sunt in.frate de paresimpa'
tic. iar 6b.ele kdLa.e sunl neruaie de simFt.
Procesele cilia'e sunt alcatuite d n aqlome.rr .api e
/risul este o dlahagma io fab antenoard a c.istal'
inuluiiin mill( pranta u odliciu oum pupi6
lrisul are rolul uoei diafiaqme .are
p8mLte rcgla
r.a.anlibtiL de !0nrina ce sosene la relina
Tbi6 hten$ este repr@enbia de .eiini Ea este
membdna
fotosensibila care iealized r{ePlia 5i
tanslonea stimulilo' lumiiosiin influx de os
Rerina se iotjnde posenor de ore serab siPre
zLnta dous .esLunL imponaote:
. pata
salbena
(macula utea), sitdala in dr.pirl
axului vtual. L? nivelul ei $ gasesc mai multe couuri
{
att
,
*a;
tt.
"
ll'-\
'--\l
F+19'sdeEh
E'-u!
@'F
I .tur
44rp&
r@d!"*r 4.d;"
"_,;
dftbt basronase
in cenfol macutei turea se an6 o
coocavitare
-
fovea
cenLilis
_
.unai .u conod
.pat.
crbn, sirudb
med,ate inferior de Br, n
benr. reprzora
t6ut de rerre a nerui
"
;dL ;-
gobd (ular
r
de hrj?m a meretor
alobutui rut,r
h
PaL
@dd nu e{sta etemenre f.id;nsir ts
ln shctura
reLni e deenu
IO ftr@ rn catu
*,nurne5.
tret feturi de .elule run(lonae
dnak ,n
t al, smpuft
.elu e fotoReprGre,
cu
pretuno.jin
rma & .on sj de basbtui
Le u e biootare !;r, b
mu tpolare
li atura de a.esrea,
r mai@sesc
cetute
e susrnere
5iQtute de a!rric
Celulele cu bastonat sunt
cetuJe n@ese maJi
trcate in numar de crca t- de m, ,ade Basromsete
qor
adapbre penrru
vederca
nduhd. ta hid
Ceulele cu conun, de aqmena,
celute n@o,e
m&
'.ate 'n
numdrde
6? n Lc
ro.r rn pdra gaibsd;jn
fova renhti5 exj5l,1.ma,
(onurre
sunr adapbre penh
vederea
druma ..
Fuocta ph. patb a dnat,atotu
ur uzual ene.er
reperea
tuminozbrir
fome
, .utori obie.tstr d n
^pr
d drbpkr.
htar .sre floal dn mm+
{o o pur@
de rerE+e
d aDormL!
{O de drmh i
r
dsrarin (cu
u pu*
de rehact
ae _-"-ri, zj
de d'opini)
simptrnddd
apmru d,nptnc
at
(hutu
pcrerrcnrder@oenCft16
o pue
bd, de aprctumdy
m de doh,,;. ."*
tu oph! tdrT frm ,n fab rehe! R-.ta
F;hh are
un de b o dsbntd md mare de 6 n e vr rtrr,a i
r / mm in sp.rete @EUtu, .puq
dand
F reh . ,m-
qm
rcata md m'ca
,,
r6ru@ra C
a puiar
de rcr'a.l. a apaEt,rru
doofi. ;uk
apdm
reFi anrtr@e J 1mft,. Totu;:
cn,brrnul
e* mpdlanl
durae
@ tu de .u/oud kk I
mu I ftnti,
@ti*nn
ortre5,j de 4 , Lmd;
A.onodrred(fis
501repre
nra vanara
outenr de
rerrdcre
a crisblnuu
niq@dtudsL
bGF
pnv'm
un ubi<I. Acomodau
a Jdroreaa eld+,
c'bui.dsblnulu!
dpaEru u sul@
mtrrchiulu (llidr
Gqanut acrv aJ a.omod esrc
mukhrutcitiar
cand (hutpnven
a dsnu mai
naE de b
a mutrtxut
ciLar es
mentur suspsso,
6re ,n kn,m". e-*ru
o,n"i"
kneuie (stat.ida
romp
mrnd crsG/,;, .a
dm
eM de cubft a&stua
& .unveqenb qade
ta vatera
mrmd i;20 d"
d'oPE csod pnvim
obE.te 4flare td o dr[d^ fr_
M.drile Fftinl!
sunl repFEnbre
@ffipdenb
unoara
apce cmr.tnul
Crb/srrdlare
loma
uer tenrie b,convde rEns
pr.nte. (dtuald
nle r de o cdpqtd et6tr.a
_
msratoda
Cnshrnj
sk molrnur
]d t(ut eu ptrb
b ,nem de [bF .ae
a.atuesc
[qamentut
susptuor
cnsbln,j nu.6bne
%e *nqvine
nutrb e laonnr pnn
dfBuE de
.
Umm..a
apor esie u tdd n.Jor .d.e e
r e a prk<tor
.
Corpul !d.oj are o fomd sferoia
a. .onsrsr.nia
rrM.pak.L
oc"!a c"_*" J,
roae, s'luat6
jnapoja
cnsblnutui
Fb$
^dr&*
a b d,d4 h a!@r"E
mi.a de 5 meti. mug.hilL cil d se nrnta.b si .eLartu
{ibFe lisam.ntu teisitn.a din cnsbfnh scide ia.
JdoniJ Eld L rrdl. . isLr n * brmbda Ca omaq
purered Je .oiverganb c.ene L !
Cu . t . anii plteEi de .tnFilenb s. le dd
,....nsblirul Jrlire ma
lrtus
si m
arj. ntrmib prezbi.ple (p.Prbi!e)
Punrt lelnD!:pr.ptl d. Nh a.aFved.m cla.
utr d,i<rr .! elod a.rmnii! dl
Dr?.r
rr.rin
PundLL..l mi rPr.Piai de.thl la.arP
v{em.d tu eird de ic.morlde
r.n.r!1ibn...!rddprdnm eira a 25 !rr! ia'
tuni!
ren.rtrm La 6 n d. rh. Ac.moi ed ede 0
a.r Eler n.d d. ..rr ..ni.ili sL de cni.!
.vaddq.m.ni srFir .a.e
P,in
intemedilL n!. Pd'r
vesEbb! p riinrp?rr. :rciat n.auLui {ul.m.ior din
nezen.elal ..iirid: .lrhdr m'n..hiuui cilirr La
relelr de a..:r:\f.
'ftala
padcipa s cstiicolj
.aiidn ana- !n;: pnire ! nndato !! atrE
tive.;. dcsplE! eid:r padi.ipa s n
$hiiinsului
!in!F.h e:tu< r
sl:.b!r:
{ ar
lieflexr ptrP 3r iir lir est. !n .enex m'rli mri
simplu. cr.erb ii iEen.E;r LL c
mus.hiJ: r(uhrii lsl:ir lnit de rnj.z4.d rr{
ln
h njn!L,:.u lnc p:1ci,.
(ld
i nsJL,i :nr: ii lid..tu(Qb i. sa
...hiL,
en.rir : .:- rhJ ts:tu L: 1? nim io
5pJiele cerbilL
+,.
rr.
t!rrbr{i..rPr$teLd
Asrirrmdnsmul esle !n \i.jr d. rci.acle d.l.d
erstenlel m3i mtrlb. rde de curbui .La nrPEteic
conrei A$nd m meoJiar .r
Pur
ai.mila .!mrd vd nddnr i l.rmra uni i'.aqir
rctni.n. d{la,e pritr!
tlr.iee
3flde Ln n,e, di.nl
spdt dl .ocspofz.in. AsbqmilsmlL se .o e.leau ct
/.- \
g
_Jry
.d, tr /rip.mEkr, .-. ..
--:a
:arb d mri
Prtin
ce 17 mm de cen:J ::: 3: i: LP:nld
.bie.rde de..hi penw . : r::-:: .r :riri{Qi
hiDemerqb b*@*Fd
.
dhtr /nr.t
0ipomeb.pl
.-:.:. r'::: iE
lnle dr.iDa de 17 mr
Pssdi
-
.sd@nGm
Pllsrk forxhimic din rerft
Retnr este *nsibila a Ediaiiice(t!'n.liei.a.!
lmqjJnea de $da crpine rte 190 s 770nn
Rd(eplir vnuaa c.nstd in rtisf.m er en.rqe el{
t.maqnelc d luLnii ii I ntur naa.s A..sr pr{es *
mosul. f.bensibile
lpis
eDl vt!a), .arc suit d.
mai muli [pun: basl.iar e c. ]t n un s nsr fel de
! !:
mcnr vizua nuirlt
'odoPsn;
c.nunL..rnl i lreitehr
de ei,enea p jmenii iodopsine
I,lnind rolrfteptr. Pr!.esu rol.r{epri.
esre idcnt. a c. e d.u d rjpu d de .e trle f.t.mcc pi!d,.
PismenlLt vlzua ibs!$ ene.rlir.id ati.i uminrase 5
se dds..nprne in ceLe d.ua c.mp!
nei (c.mun
'utLr..
pismcntlor lizuali. der vat de vit
mina A) s lpsinr
({lirerr. ii rln.te d. piqFcnrr
vmal) Deraft.e pisnrentul h.e padc din sh.tur
rre b'dEi coiu.L!'
i
ban na*i,r de{ldt]dNre:
e delemni modifi.ari ac .oidr.rante.r irn..
urid. de a pan tia p.ten tiaLului .dePt r
S.DsLb Lrdted rdeptcdl.r vtlal e e lmfre mar
Bdsr.na*ie suit mull mai *nsibil. dfrdi coidr.
Perl u 3 stimua o ceLua .u bastonds 61e nLlcen:
eneqia uneL sinquE.uante de lLn iJ
Adapla reptrxild viaali Snsibilibtcd celLle o-
i.rore..pi. e esta.u abt mii ma
iDi mut
pi@enL
cdntibtea Je
0d*i1
d r ..nlr
si b:n.iae vanra in fun.te de erpunere .r a lN
mLna su iiluned!.Pn erplneG. mrltimP laluntri:
2Jtemica Pgmenlul
vrua aiji din c.nr. . s din
Sasronas.eiedes.h}siircrinensLopsine inphs
.ea dEr m e pafre
a reliienu ui
lsi
din .onui sidin
!stona*)ene ftnsfomdii ! tanrna A Asrfi 5.ade
concen'a[d p
sm.ni
ff ftul, iir sensib i{atea..hjr'
uil: umna s.dde A.es p,m!s
e*e nun I id.pbrc .
umd vederea ilLuma (r.t.p.a)* rdtedn.! ar .
tu c.nldlor TripLi d. adapbre ra Lnin, ene de 5 n
nui.. lnven da.a h ndivid sb muli tmp in intuneri.,
retinenuL s ops ie e d n ..nun si din b.n na* sunt c.n
lear re Ln
piqment
vizlalj. D a*mened, vibmina A .ne
IraNlomab in rciinen c.escand astiel .adhbtea de pLs
mdt vtuai Acen
PI(es
esre numil dd4tdr ld rn
ruiei. *nsib biea liuibasron.s la iilme.cesre de
,<i de oi mai mare dsar h
derea rduma
Gc.i.p
c;) e{e a5
sumta
de bn iase
rn avnamrnoz
A
se..mp(rre adapurea la iilu
rcri. ReduceFa ved.ni d ume aste nrm ta he,nem o
pe ara celei...tumc oicbl.pje
Vedea albne!ru
9i
v.deB aornndcd Si mularea
ban nae .. polu.e senalia de umina alba, iar lipsa
slimuLani. enat a de iegtu Col?urile .dre reflecb roa
re fdiariie lumin.ase ap abd, ia..ee .ft absorn
roare hdiariilc ap negre Srimu area .dnuitor prodL.e
*rali drlereni dq iu nrclie de tipul de pnre.t !i
zual pe.are il..n!n Astel eiista conud.ae.!.tirr
pqment
seisib ld.ulo ea nsie G
.o5ii) ..nun cu pilrdenl ensibil ra curmFa wrda (
..
nun veri) si.onu i.tr pisfrent seBsibil a cu. .a d
b61ra
(.con!d
albmtre'). St dlared e$ld a c.l{tr r.L
tpuri de conl. pDvoaca
senzaGa de alb srimlLdrea
unei sjnque catql.ri ne .orul pr.vdaca seozarid .u
Culoile osl albastu si vede sufr .LLoi limare
su furdamentde. Prin amene.u ror if dile le prG
podL e pot
.bll e tDie cel. alte .urori ale sp{tntu
rn.Lusv.ur. ea arbi. Fje.d.e cut.d din sDe.lru ijcoE
sPuide o culmre co'npLemenb.d c
llnnl dnte deldele vederii
(.rndtice
ene .un.s
.ut sub dedumi.ed de dnioris4 P
au din nasleie .elule cu con .orespr nzarsre uneia din
ft ccle te .u on f"ndamenbla rzd
vetrt irJsesc .eiuLeLe
.u .on sens b e la verde s c.le sen
apare aprcpa rr er. us virsie la ba.baij (gen.
I eces va
X link al AD.oximativ 3% drn p.pularia na{dina
RepEzinta seqmenllL intcmediar a aMltaronlr
vnud
(fig
5l) R{epiiiicaii .pi.c sunr .etuee for.
se6ibLlc.u .!r[ s ll3ionde Neunnull$ afli a
n velu ce u e or b pdft nin rehn6, br a ll ea neuron
Lai de ..lulelc mu tiplrare Aio ii neurcn 1.. mu iip. ari
p
oven ti dirr .ampu intem a rebiei(camoulndaL) s
incru.ireazi. fomdd .hj,sna.prica dupa . e alunq
Ln ra.iur opi. .pus Ax.nr p.ovenrridn..'putexreii
dl .etine
icampur
emPoB
)
N se in
lmcLulopi. de dceeai pade. ueNL opi..online lbE
de la un sjnqu,
llob
o.ua( in tmp ce
(aciul
opti.
conine fib.ede a antr .chr.
Iid.rur.pri.ijunge ametaraantrrls..lPulq.nr
.u al extem) unde malodbtea librelor lra.[ ur o0[. td.
sinaps c! ce de a Llllea o.u..n. al.;ruiaron se pr.
pasa spre s.G4..e.ebrala s seleminainlobr !..ip
c
jn
lu
rul { zuni cahanne ude * and dnre vtualc
pnnan si se.unda.e su rs( irive
Sgmmlul ordcal al amliaroutj viaal
Fi*dtuL pund de pe Eri.a iicoEpunde un p!i.r
spljc de proiecn. cofrca, Aria vtudla pnma.a se
int nde ma a es pe ldb m.diar6 a robitor o..ipibti d. .
pane side alb a s.Lurii .dlca. ne ln
lurula.esreid
se
ana ariile vizuale *cuDdare iu dsNaive Li rivelu
anei vizL i e pdma.q cea maj i nlne rdp.ezenla.c o arc
mdcuLa: a.eask ocupa .eiunca plsed. a a tobL ui
occipibl ln snile vhlale 5e reaDeda scnzara sip .eD.
la
vhala resptrnv translomrarea slmulil.. elecri.!
p.m
li
de a iive ul du c.r l.lorc..pl.aE in emnc
Canpul vizua! veddo bin@laE
a
stdco?ica
Spalul clprifs cu privn.a se nlmene canrp !t$l
Fiecatrri {hii corcspunde un.amPrizulnon(u/rr
(fis
52) .a.e se supmpune in mare pane .u dmpu
vtualal.elu lat mhi Padea.dmLiJ: ce.I d.Ld om
puri .cprczinta d',p!l urTualbintrlhi Oice obie.t
aflat Lncampulvizualb nmlLar f.m
pe rerjna fierui o.hr. Aresle magini fulneaza pe
scodd
j
nh r aq ne unjci Prtresu de auziune codi
.,lt eda p.sjbil rufrar J.., im:linire retnlene se
fo.neaza in
!u
r.le c.,esPondenle
Acest prmes dE fuziuie a im:g,nilor
jncepe
a nive
lu co.pilo. qenLculat laien i VedeFa bin(u ai .on
Iera abiljtatea vededr in p..,uujme (ste.e.{oPL.al.
E trp ea e \ zld e prm e d.fem no orbnea
D stuqeFd n, or \ zuae r.unddP
Pr.du.e
ordid
Luctdti ptachce
'Dsiadobdd
tr a
n4aiprial n..s dhi de vit-
(de
la abatorl tus,
de disclie, plmttd eu taMta pentu djse.lje Lup4
,^.Jod de tu.ru Se or4a
globul mhr, de gisimq
de
lduluL
conjundiv si de nug.hii extin*i 5i
*
obsNb smeea si {leotica. Cu ! lama eu o bit
tudul se inciza sderob@,
pe linla {uatona 6 pana b
corcida, contiouEnduie, cu fdf(a p6na la rljza@
une kiotun .rolaE Sclercrica F st [on@, ]o
evebi si * prinde cu ee p planseta Se obsefrl
.oroida S indepaftd com*a de{hizandu6e 6l'
fel camera anrentu din cde se {u.g dmea
apcd Se oberya irisu! c4e deLimiba,
pupr a. DuP6
indepartea fisului, p.ln hspadta cislaintLui e
pot obseNa maola de4 pata @6a
t
laele de en'
qe
de anvelu relne! S. x@ie cnsblnul)L linandu
deasupa unui tert * aoftta marirea lii@lol s?
d6pnnle apoi aisr.loida Dupa desp.indeEa .risreli
dulul * vede.oipul vilroe cu o consisbt, caEdens
tjca prin indeparlar@ caruia * pdte obseNa reona
'Ddnotst@
renenbl
!{pihr
,lod d? LcrL Sdbie.tul esle ast
jd
faia unei
su& lminGe
ii
i * mped trhii o o eeda ne
Ea:
cca 3 minute La despdndea
ee.fei
subi{t'il rr
buie $ p'ivasc; c! dhil laJg de*hii
+r.
suM de
lhina S ob* a ca pupjlele suot dLit d,lite
(midn
aza), micao6nduse in .tcw seonde
(mioza),
devnind puncrifome la o lmina
jnrens
RoluL sbiemului nesos vegebtiv in codlrlul relle
xuLui pupild e pGle pue
jo
evidsia pe
(hi
de
b.csca. folosindu* sunsiate neurcraDsmtdbarc
vftald: bolnavu rede Lde.el.
+'nrifi.at d cuvLntel...Lt le
(mediabn chimici) colineigft ' acericolinj elulie
l/lm0m eventEl atlpioa IC siadrderci.e - ad.e
nalidl
(epinelrin.)
solu! l/10 oco su prLcal?ina z{
'DqM5t@
cfr.hiui ffi de ctPie
Refled esle polisinapnc nsLcprv. CljpituL,
.6spuns noior de aparue e p@te pdl!.e pnn ahn
ldea
comei a vait Reflrul nu e produce in @d
Dor l@iuni bulboplnrift ale nucleului suibv al tise
menului iu ale duii olta mice a aceiuia
Detdnilrc .anptird lizql
,tiit de irc.& Se ll"s@
Pe
taba r@ vtntunLol
asdal inc3t lrd in ce s lnsetaie drDtele denate
$ 6e la.ivelul pupiiei subiectulq .cesrt va sia la 15 cm
de tabla
ri
va pnvi cu m sinsu
(ni
l@l aminti!
claLaft
(hi
fi]nd ac.p6il O ala pds, deplM o
oeln aba in hds fi{arei In[ de pe bbia de la mf
gios s'c cenru cdd subieciut ce
jd
tot tmpul er
pdmstu ui pnvene numi in cenLrr muia ca a
Ps
cput cuLlfta alba * m h@j punctulrespdiv. L
Iinal *
(m. pucrele de p late lioiile, obunrndu e
o foma
Sometsic6
reprsffid dmp'rl viaal mm
old pentu lmim albd PsLa campui vedoji mm
rice F vor rolosi dete de diloiie cuoq p'imekle
acestod vor ,l diledte de cele penh lumitu alba L
a.elasi lel s pMeieat poh .elalaft mln Padea in
t,/
Tuni medie a globutui ml sle lomata ditr
a mDUlciiar b. c(re c irir d corcidt
ln aEuctm retnei *
qa$*
clule a runclioale
t de sugjnde c *ioalE d de Mialie
Ilw.Fd notdk a
dobuluj
Gula este @liata de
lwiictrieiij a dddoldi b. dbdu\i ctd di
A.dodd@ se ralizeaa datonta: a aparalului
suspensoral.dstali.uluii b,lastjcil.lii
qislaiinulujl
c. mutchilor oblici infdioi
ti
slpe oi d. mug.hiului
e An.|i r.spunsul coEr
Mugchiul cilia *te fodat din ffbre a sinatei
b. oetedE .. mixte, d bl ln acomodarci d. special,
Distanla cda mdi ap.opiab de
(hi
Ia cqe se
ved ciar, fara acomodd, esld denumiL: a fovs
centialBi t puncr proxrrj.. macula lul d. punct
Celulele .u conun contin
pigmnli
Fosibili la
cul@rea a rcsie b. alba3trai c verdq d loate
.aspunsunle sunt corc.le.
Ar; zdr , Li ,ir:Llii r. !.:Ji!,r r'
Analizatorul acunic
ai
analizaloru vesiibula. pen
tu poz ua co.pului in rcpaus si mis
in uEchea intema. Fi6aie are cate h nery.ee.on
duce impuhul neml acuslic (cohleao
respe.tv
ieml venibuar Pe taiectul ne uluicohear F afla
qanslionul
spiraLCor'li id. pe lraieduL neauLu
yestibu
krse afl6
qanqLionu
vesiibukr S.arDa. CeidoineNis
unsc si fomeda
perechea
vlr de neei cEnieni.
Ufthea umana poate perepe undeLe sonore. repebie
intrc anumih ordine
Gunete)
e! nr.ed;nduse
n ceea.e pnvene anallzto lvc$ibuai e a.e
tloctia de a funiza idlomahi asup
rilor corpului in spatiu pe baa ca6.a declased;
tflxele postlc e
gigesluale
La aceash lunclie mai
panicipa si infomali La culese de La recepi.'ii muscu
hn kine.tezici,.ut ari
(taci p.esium) si opticr
PerJeclron ea apa.atului acustic a deleninat del
volbrca unor anere
jmporGnte
urechea enema
I
cea
medie c e nu au nicj o .e atie cu apa.atul veslbular
Ure.]s nad .updnde pavilionul
Fi
.onduciu
Li.h6 medh esle o cav tate pneumdi.; spara
in stinca rempomldlui Pe.etele laietulalurcchi medi
esle reprerentat de lmpdn PeEieb mada
p.dinta
letaslta otata si
lereaskn
,oruda r.a nivet!
peEieui dred.r e deschida r.npa l& Ebtachrq
p.io .ae .as tmpanului c.munica cu azofaddseLe
A.easb comunicare arc rclllde a esaha p.esiunea pe
ambee fete ae timpanului
Llrech.a medie conl ie in ite.iotulsau un lant ad
.u at de osc Bra .i..,n,l dt .,l
.anu sL scariF au f{arc cte un mus.h! muschiul
c ocanului care dimiireda vibrdtj Le souorE
pltcr
nice
$
nuschiu scanrei.aE le amplilid pe
cee sa
be, regand liiensilited Lndei s.nore
UKh@ intar, ese f.mara dinrun sislem ne
in.dpe.i numre labnint.sos s6pateir stinca rempo
.alulli ln rnier.r rabkintu ! osos se afl. Labttrtul
memb.anos inte abirintlro$s
s .el memb.anos se
Labtinrl os.s ene a..nmr
canaee semic rcularc osose sime.uios.s.
Cele te cana e se'ni.i( a.e.ed*s.dflainpla
nudpe4rendic a.e unul pe ceblah fiNde canal emi
ct.ulai s des.hLde la o extemitate a sa
print
o
drLatalie ma lalga. numna ampuh La ceak ti extre
hiiate candlul aote. sa uneie cu ce
p.ne'ior
in
tun canalcomm ina nta de a se desch de in venibu
a.L.u os.s esre sruar anleior de vesribu sipE
z nb o fom; ..nica, cu un ar osos cedtral, numir co
lumela
jnjurul.tuia
mel.ulosos.edLred 2Lt tuE
pe
c.umea $ p nde lama spikla osG$. . c
este int.egih de membrand bazila.a a labkintu ui mem
branos si membcna v.stibu da Re
memb.ane cdmpadimcnieaz lumenulosos in
'tuno.
vdstibuLam, situd; dsupra memb'adei vesrjblld.e
rampd timpanica, sub membm.a batad, si caoatuL
coh ed
(me
.ur me r b ranos) i ilre memb.ana bdila.a,
membrand vesibuai
riperereld
exiem at mcL.u ur
oso' Rdmpere vesiibu a a si rinPa
fd. ia. cdndluLc.h ed, endorimfi. spc va uldetcuu
dma sptala a$ un spatiu iber
-
heli.olrema
Labninlurme,rbaros esie formar dirnrm sisred
de camffc situde
vesibuluLmemb.anos este,.rrut dn d.ua cavii:i
uh.ua sruab n
Prne:.uPerod
cana e semjc rcu are menrb.an@*
(r
I
53).
a rcule po.,erre .analul
c.hLed c e.onlne oqanu Co.ti,.u re.eptoriiacusli
c. OrganllCoid este aleal pe
'nemb
aia bar ara
lD .entu o'ganuh'i C.rl se
Ease9te
m spatiu trj
rj
.eu e dL susri,ere ltrn.lu eJre t.ire et de f;tr.len
n .e.e ner.nLlr iin
ldig
lrr sprtlau:
de sunne,. r
!!ases..cLucL.
du.ltrve LaP.! br- i.eulen.a r'.a*srler
mindi dcrdni.E dLe ie!.n d
Codi Ld p"! .p.a a ..ltLelor auilit!. se
lases.
r tr
iuditivi .a.. patlnJ ir me nbEna
. e .ellLele ile n,sr Era Dcasuprd.il l a ii!isedflr
Sunt situ
jii
l:bintu me',bdi.s lr lt.uld si
e.! i se q:s.n..d., nr..!a FsP..if uti. a,rn
scl a fomidle d .ede d. sls
:neinbraii bdala. p.n. .dc suit d sptre .c uli rtr
DdaLc .u cili. Ld pr L I h^,
ses. d,andiie : e nlun,nLi i n
!r,!]l.nd
vcn bu
S.arpa Cilii slni iru.bil rn nEmbrana r!1i1.. ii
.ae sa.ra gEn!|. d.. b.nri le
nlmiic oliliie cFnee;rnF re ..:
-ieLnd,npdel.
.aEe..sem.robrc m.mbEn.dsi suil Ln'd. d l
..lLr. dc sudinc,. si .eule se.uirie b p.Lu ipica
,eLr eeseruu iep,e?jih. . cpatuft Lrti..!Po
;
oelatin.a5i
i . p.LLbaza se
!r.
dni.c al. neroi or dtr
sa,gt.r
renrbl S.dr
Segmentele inte.mediar s cenLral
Calea adsuct Primul ner.r s. afld in
$,!]l.iLi
:ptral CJd Dend,irele pri,nulli n.uff djtnlL :r :r il
bful I .eluldlr aLd { !e .! . L d
a\fi tirera ndlu .rhe .d. s. L xl,,".irr^.p.
.eido nu..LroledLlleitr.: d.rsa
)
d pui..liCa
r.
qa;.n.
r I .i ncur! Aroi! a..nuia sd ii.,L
.is.:ua liFr.if. r.r,rda u t.e.r as.4deil sl i
!o.! d nfen.r rndE se qasene. lrea n.urcn A
LVLed neurli d .ai..u{i.e se
sas.ne
in corP!
ceuideaLlv ea relFn sE
prcie.iiia ii
!tu]
rmpoE s!p$or
(ts.
55)
i
lurrL3n.r :nm
c s.:[i d i secuida d s]u dr
as..die.. e Dnmdste aterene de Ld aria
Piturt
Cal@ vestjbulaa r)rmu ncunn se dfla ii gan
f.iul
lestibuLd, S. pa DeiJriee
Prntui
n.uftr
drlr]]] La .eLu e e si7.r a e .u .li din md.uld si
(esr.
inpL,laE ia. arinL lormedd h,num venbda.a a
pe.E.lr i Vll. de ip r .Eri.ni
(n.n
L lei'JL a
..hrea.) R$uc Eni[ da 3e idd,PrPl, sPrc ..1
pdru iu.e len bu.rid r bub (suren.r nrdd,l.iP
E slmediaL) La a.en nrvelse ati.e de i Lean.u
4 al.a rp*ib! rra s de ai.l pLea.d mai du te Lsc
.tus..uu \eslb!.srina sp.c midula
(.ni
. Jasci.! ! vesrjbula.erebel.s spre c.Ebel
(.o
b.L.az e.hilibru sbti.
n
dinamtrI
':
s lV din mez.nc.Idl s Vldin pd;E (conrr.ha& mif
.ai e
sLobild
dulan .! pun.l de ple.are labi. ntic);
.
fas.icuLul venibu o.lalamic spre inlamus d. aic
)rin ijbrele rilamo .orticale. se p.oje.leaz6 pe sc*tu
a
Mffiimd Reptki auditive
!rc.hea umana percepe sunele cu fiecvcnb .u
rnnse inte 20 si 20m0Hz siamplitudiniinte 0
sL
n! d. dccibeli (l db
=
I dync c
)
Undee s.n.re suni p.aduse de ra.efer s cnn
densan ale a.tuu siau ca p..p.ietati lun da, nefta e
'
rnahima4 deteminab de te.vedta L idelor
.,nrcnsitaiea
det.minda de ampiiudine.
'1m6r!l
detemind de vibnliie monce supe
Celdlele seuo.iale de a niveLu ..ganllui Cod
:aEfor ma e.eqia meca njca a $netelff i n mp uls ie r
,E sunetuiesie kansms
pana
a..qanllcodi. in.e
)and de a nive u pavillonu ui urcchLi, cdre.apreaza
I
:in]eda sunete e spn .oDductu iLdLLv errem La ca
ratuLa..suE, unda soo..3 pu.ein vrb6lje n,emb.ana
hpanuLui .ffi, la rsndul sau, antrenza lantu celor
reL os.i6e Pet ntjiLe timpaiului nu duc a suditd3
: Nmai a. s.adere a a.utiliiaud iive a urechii rcs
Fiive Uida sonora esle lransmie maincpafre, su.
=s
v feresiJei ovale. pedljr ei si .ndo imfe V Dtiile
? prcsiune ae eid.limfei lac s vibreze memb.ana
E ra pe c e se
sasene
o'qdnulCld
Vibdtiile membEnei bdirre a.treieaza .etulele
rdil !e a cad .ili v.. sdlei def.
:rin.tulcL memta.a ie.toda. nclinarea .il .r inbo
ede depoanueaza .elL'lele. in dnecla .pusd lc
_,rerpoh.heazi
Oepolari?6i e celuleor senzoraLc
?sc lreonta potenlialel.. de actiLne d hLpeQ.la
llemblana ba Ldra . . skudu.d compdiab i cu
rr Gzdndo. cu codde cdrurr ii c.resplid parti.ur.
-3tjde
elaskn e siJe z.da a b
.
rczonarla ctr sunelee de lrecvenra inalta
J00o Hr, nilo.d membmnei ba
-knr
med
Foml]z),
iar va.ful mc.ultri. cu
'{rente i@e
(2G5m
N,
Ttunilerea dim'il'ili audniv n.ca.e n.uron *o
:trr dn
sansliouuLspna
Codi bansmiie impulsui .er
.2se de a a anumna zoua a membEnei bdilare
r.easta
sF.ialh.e z.nala s pasteaza in continuare
r a ce ek te statii de .eLeu aLe cai a.ustice Srneie e
:. . anumiti tre.venl. a.tveaa anumiti neunnj
:rhleari coli.ulad e merrralami.i ln acesi m.d, excL
:liile s.n.re epamte in lrecventele .omponente la
:relu m.mbEnei bazLare, e tansmit prin
.fi.e t.
ldenriicarea dn(tiei d. Lnde viue sunetul se rer
ieda pnn d.La me.anjsme p.ncipale pdn derectare.
d{a aju uj in hp dinte semna eLe acustice .d.e inta
in cele doua ufthi
si
pnn diferenta de inte.silate a
sunetulu care ajuise la ceLe doui ue.h
Frdolooia dalit roilui v66buktr
AnaltratonLl vestibuar are nlul de a i foma cre'
ierul despre p.zitia capului ld spatiu
si
despre a.ce
e.anF I nidre sau ci.culare a care a.esta este supls.
SimtuLvestibular nu esie propnuzjs uD simr al e.hili-
b ui ci . .omp.ncnb impofranb a mecanshel.r
cde conbibuie a .esla.ed echilib.ului, aldtu.i de ant
zdo. i kinesterq vnua
,
raclL si de .e.ebel
Rseptoni macu an sunt sdmulai mecani. de dt.e
.t lite srimularea are lm aGt in ..ndnii srarice .ar s
dinam ce Cand capulsb nemiscaL otoliteLe dpasa p n
Eeutatea
L asup.a ci i s celulelff senzoriale, ca.e lri.
m impu slri spre cent inf.m6ndu i asup.a p.zitier
capu ui in Ep.n cu dirdia vect r ul
s.avtatanal.
Cand .apul s corpu sufera accee.a linia.e
onain
te inaDoisau lateral), Ldee de inedie ifrpinq ot litele,
care sunt mai deuse dedt end.limfa ln rns opds
daplasadi AstIel e dclanseaza la nive ulcentdlor der
capuluj. in veder@ mentinerii {hiLibrului
p tGt; durd
--<\
)ia
\,r
2.i dr dN(oh, rhArr)r.4
ia mirca.li De rem cat ca Fceptdrii macu ar nL dctec
teaza viiea de deplasarc a corpu ui. rsp(tiv a caPlluL
ci ac.eLeEla
(cei
din ubcula acceleratia odzootala
i.r cei din ecr i vedicaLd). R{ePto'ii a ra u t ru ui
v.5tibulff suft
ri
sediul unff .eflexe p.stune O mod
n.are b.usa a pozile corpului ddanseaza rcflere cde
aldta a mentrderca posiu.li
:i
a echilibrulul
Receproni oioitjc nu paidciF La menlderea echi
ljbrului i n .onditijle accele* d tr c i.culare ale .a
Pulu
i si
Creneb ampu e
ij
cupoL.le
selabnoase
care se
!r!a<
o bdr i:elff sem'.rcu c ftprezlnb
.Pl
dEll do cd !@n Flepi.r al anal'
respooebi de frentinerea echilibtuLu in.ondlliie ic
celeraiiLLor c trc ulare ale .apu ui
9i
corpr Lu L Cilii .elu Le
lo. senz.rials drn . aLele sem ci.cuap sunt eNcitati
mecanic de deplasa.ea eddollmre. ori.e misca.e de
'oblie
a capului sau a c..pului airteneaz .aiatia si
mulbn6 a camleld fmL.ncu are al de io
planulrora
tiei respective Din.duza idediei, endo mfa dLn a.esre
canale va suferi. deplaere reld va in sens oPUs si!a
iocrna.up.la in ssnsLLa.este deplas
(ns
56).
Recepiionarea miscenLor .irculare aLe capuLul esle
rsb
ad onb
inenf& cdnd.or.eml.k.uare n ccle
he pinun r c spahu u lftu d oflzo.ra .isaqib
)
tinpan. leG6t.a roiunda,,ovab cl.can. ni..ka
scanra, tumpd lui Eusta.ho ulrcuLa sdcud
ab nt
hsotimembftDot
vestLbuL .ana seml
.irculare.
'ne.
otolil.rqao Cofri,
qd,qLi.r
ScaPa
Rcepbrii maobn din ut cula
d
$cula de
tcteaz' a vitu de dedare a arpuluii b. viteza
de deplasE la nivelul capulLi c a.clElia dizon'
lald si verticdhi d afteleFlja onbntala.
Re.eptionara miq<anbr circulare ale caPuLui
sle posibila datori& onenbrii canalelor smicim'
leer a, in plan lrcnlal
t
sagital b ln plan onzontal
si verti.al c h plan fronral, orizonkl
ri
egjbli d. in
pan tEnsveEl
5i
longitudinal.
O Eplicatj modul de hdsfrildrc a slimulului ditiv.
Notiunielementa.e de iq eni si pato oq e
lnaeciie lLng ce cubnat.
pot n p.lvocate de der
mai.firi ctre produc infecta.ea tegumeniaE supe.f
.iald sid dnexelor cutaoate
(par.
unlhii) saudelevli
di
qefulaardida.e pot
ale.t
i
ml..a*le
Transmre.ea inlactiei sc fa.e de la pe$oao6 La
persoana sau de la animaLe la dm Tratamenlu ese,
de rcquLd l..al, La.
preventea
raspaDnii inlecliei se
fa.e pnn lratar
Persane
or boLn
Boala inflamatoie ce alecleaa lolicuuL
pil.se
ba.eu: etiop: loge. ie comp ex 6 si nc.m plct eluc idda
Afe.teaza in speca ad.lescenti Lneo.i.apala.d
ri
un aspect psiho socia L im plnadt
l.feclja cu vinBul Herpes simpr+ c.nia d n apan
lia
lnei eruptii cubnak su mucBse cu dsp-t cdac
ien$c
(vezicule pe o bad eri{efra{.asa). lir{lia p@ie
Ji pdma.il sau re.drnla Se pMle t.ansmite de a om la
odr TeDpia se lace cu medicamente anbvnale
sunt infectii ba.te.iene cuinnate de obicei super
fi.aLe, benelicind de re1}!a de te.apic LocaLa cu dntL
bi.tice Ap3r
jn
specialla copLi.
Edem
5i
vas.diatalie la nivelu muco.sei nazaLe
manifeshta c nic prin inoree s obn.ucie naala
i.,
.'.,h
\)
Poate avea frurjpe etiorogii si poaie tr acula sau
RepEintd opdffeea cristalinuhi dio ompmenb
sisremu uj .rlc al olobului mlq cea e du.e ld
pierdrca gradata a &uibtii vizuaie, carc pdte me.ge
panl la pierderea
compleb a vederii. Acesb opaciliere
e dator@a uoo. modificari chimi ale p.oijnslor din
comp@lia.hstalinului, modiric6n a
bor infeci i ir?massms
CataJa.la reprejnh pnncipala .aua de pie'dere a ved
edj. Trerrmentul con{a in lndepanaE .hirugLcal; a
oista inu ui afe.tat si impantarea unuja adficial
RepFzinta a doua cau; da piede.e
a vedeni
9j
esie
rdde kKenl maia6 in udle maiplrin dsvobie
P6te afe peMane
de onc v56ta. da. 95% dr
ca?url apa La pe.s$ne e de psle 40 de mi
Claucmul esle c.eslerea pr.s nii inh4u ae UnG
rea ap$ nu s dren@ corcspuirabr prio sGtmul
wn
c
pnn compalie cu vnez de producE Cmu
lfta de lichid duce a compEsia va*lor globu ui cula.
sj a ndLiui optic celu ele retjnine sbr disbu* iar ne
v! opiic s pete atofi4 cea ce
p@te
du.e La o',bir,
Reprainb
jnllamari
n!.c*L conjuoctiva e
rj
pcte
avea caue mulLple alersice, inf{ti6*. balfttice
Orita excma 6ie un temen general pdn ca.e *
denumede once nf{tie a ure.hn sxtme
(mjcolica
Outa medie pmleob acub esre o inf{rie a ufthii
mcdii Patoreolj ajuN ld acest uive, de objcel pnn
lrohpa Lui Eusbcbi. su.cedadd cel mai adeea unel
amisdalte su dceli Cei mai su$eptib suot copiii,
d@Ke des.Ie.vsni si au trompa Euslachi. s.uria
si plasr,a orirnt!. Smpiofru cel md iecvenr esre
du.efta la niveluLuKhii medii, iar p
de inflmb de la acest nivel poate duce ld tupeea
Ssmentul intemedid alamljat ruluircnduce impukul nesos de ta Repio.la SNC pdn cai: a de asi
atie t asceodents c descendeuiE d coatemle.
Drir.{r''b'aa
e
'Ft.dp.d
"p'demutd
rfl \
l,podel n tMF,, o \"p'.,!L..1
supGlaF canp'lui raepto. peniru ssibtjratea curamia: a esre in rpon dte.r pDpodional
cu densitalea
rdepttr oq t esc i n rcpod rnvers p.ap.4jonal cu dens tatea deptorilof c. nu depjnde de densirarea re.sp
bd o( d. tGte r;spunsL.iLe sunt gierite
CooaDadin sransacupdnde unere srldun ae smen rului pfiferjc
a anatizaiortuilnul ia. cea dn dreapla,
fomailuri care iDft ln c.mponenta ac6to A*iati fomaiiun le cu stru.t e co.spunatme
I
.dm
a mhd.d a pab gatbena
3 tunica nedie . n,;.hii*ti*{i
4 tuni.a inGma d. coma ransmre i
5. anexe e
slobuLui
mula. e um{tra ap;s
St blill daca enuntuile le9te prjn conjun.Ua .dedft.e sunr adevamte su talse in cazut in .are le .onside.ab
adevaEle, .letdmin4i dad intre ele eiista su nu o .ealie de cauzaltate
P erb o.(r'qbri.l*- d4
+
ddee,.n@qe.d'-dDd, Lrp d.era e ,r*atubjto.,
.
L1
e
ds,.
ri o
etuLdd. ,,\roqb
ode
URhea intsm6 este lomara dtnbxn sisrem de i ncaEd d umiie lsbinnt osos, deere.e i n ntenorut aces
R*plondea de cilt anaLiatoto I vestbu ar, a miscantor ct.uLare ate .apuluj esre poslbib na.e. impul
suile o.frse provii de la canalele m c rculft, ca.e sunt onenbre in cete reL
itaou.i
ate spaliuLuj.
A.o .0"
'",'o. 'i,etoaddh-,l.ld,
,toou..-
ptu.o,o"."
"
"""
ollo.lrla nu are tur n dcde c, hhm Fr
D{ADo
rpno, o o.:.n.o o b r o.a.
".o.rn,.rt
,F,d , o"o,?c.noUotu%
.o,
ti n
--.1"opod.e
hidtuFde.olEqrio
Acan4i un e*u .u iema
-Sensibilitatea
-
componenb a flnctiitor de rekrie.
: :. :: : :-:::-
^:
c':iiala a, s...Eii inem: srit limde.ir
.pi
ieiisec enni al. .d.r.alLL.
Pron
i .iiLd erz;
,jn.cL i i sanrle
ti{monLi nrll lubndni.hn.e spe.nc. .rd
ad,re r : disr b de l..Ll snteTP si
oDCu.
d;re ard"i'i- se ..nside,.
itrd.
enn..r n.
j
!
f rLlE. f,.[. lu
'msu
+t,
t
P
:rish s art; lrqaie.ar. ,n.a,a iun.ld llr
Prirl
. ile r! s .e u e.! n-.Lsndr. n anrLi;iir. rE.re
,o*r"q l'.a"",s.ro
3r in.Lr i
t-. ..h d,
--n.,
:j;sltr. r ii.hiut r(eri
pn
m s { t.prid r d.
'i.lLr
uni neuD,i hiP.t afi!. r dL aLl.r lrq t
tt!f!n.r.enri.iia
: ! n.nliendr.
):_
..i,ei.: .o .od nr sn.n!
r.'!!5 .';nd tuL d. a r.sid 5i ...r:.na
pe.ae
uniala i.i ! taiea diaerrai.i o,naie
te
ca,. lc lnr.
q..azi ir inanblu iur.l r.r
jqd,
!r! u
)ln.+]i!l
.. r qriPff.id!.il....rn.
ri
Fq cdnr.hb.Emtlli.elLrlar
H.rmlrLi srnt . L,e!
p1rt:r rpre rtrrie.c[ ee..rPU u
LId rb a ue er.etauu iiiPxi c[iatnei
, r 1r
'r'nii i
1D
Loan li r
t
ad.I
I l.r Catn.n.500,i!]
Ln. aL.rlu h din t. ob
ins nih.iu
(iniqdrec r 51
0ntiirr
L,btr
rm.rr 5i.e nt.flnEdi.; ..nntuLe trd.r.h,t./,zr
ia, .bu
ri
rre.,.r nrr/tn,P.1ilr
Llbi irit.ri.r ene
p t.a ..3 mai d.zrllta:r tr
.:ni.i oiniiundT5;dnmasJhr.ru!i.inttiP.r
r rrrld hma.:iieliil. ii.r.nt I
s tun.:.r:. AMioir.. rip.ri:d e
r rrf ,!
r
urrd ln,
e
19lnrt
.,1zii e puh
o.n hLt.ii an.hiPttirr.
rl.s.,s Je anai.m'stul i.nr:n cnqrre T rr.Pa i'nP e
una .. Ur: fi.ldins i1P h
Potal.nlsli
inte, i sL
nlu,rl,it].lra .ind tr.n, nc i rp.iaiari.hp.
r3s.trLr. s ,.,r.is.3 i
n
.Jc r d. fetr
je.dh
si rcq a:- ri.,!tir I p nn.i h, p,,r ntem.dnd {e5
ten ..r,Ju,.drr
i.t |tr.a Lnlreqliui ssteil
Ene st!.!,n r ra: ani.n. a. a s. intindL 5
.r,r..
npe
err pt.
H i r i,l-
p ze .Lr ql,
.a .rqan.inra .ire
!:n:.
.nr!.,rre tAa
Jll T5H
FSf lHls nrtrqtJ!r r:irsTll ry.i.ira)
Homooul s.matoh op LSlllr
tLe,. it si ho ro'
.ic
(e!.rc nimuea. rrprerni !u ini ni h',
moni tn.'Jicn i
sltdi.
...s1.8i .rq lnLL
STHni,r!.azatunJ.Lqere-l;rirelLr,.rllil.l.rx.
(enee ir.iiriz e i(lilrr.piri:
el ijeterm Ltr.
.rs1e,a: ,n Llnsinre a.ase r
STf.e
px.rnd
i,iJn,..t.
P,
r a.i unei.i! tn.nrd:
r.,tale slllp.odurei:!ltua:., iasc.r !nq!:i Je/
Stim! eaza.;.ne e- nas.lri-
si : ! srs.lir .r cr.ipli. . .i.tu uL STf d.r.:lir
iici.NtrKPin
F,-;
H
14$LeglbkwiF'rdfthFMdpdllE
I
"!
Ir
hdt Eustdai 6 hb nem
HipeEccrctid aceslui harm.n e .oise.i'ne
(jn
runct e d e vaEb) asupE de,vdltdn s.mdjce si mera
boLsmulli. Da.a hipccecrel a de STH sunnc inainte
depubdare sc p
odu.e
qrqrnr6mrr
i,l\rJLLdrLnoe
br' dppe{e2meri prn4*hred.raqeBb i n;
ne a .!tanrohli lntete, u n
'
E\re afedal Duni
Pubaddr.
se
Prcdu
e a.romP4r,
crellerea exaq.Eta: oa*or fer.i. a mandjb ei. a !a
rLor late- in
sene.al,
da
iinsosarea
buze.r cresle
rca wscerero. (iimaL
fica! dnichi ljdrba) s aunqnea
eiqleEh d m;in lor
t
p.iMrel.L
Hip.se.retid pr.d!ce,
La .op I, opnrea creterjso
marice dar nu a cete neu.opsiht.d. Boata se numes
ie
rira.ism
(nanisn)
hiponzar lndivDti sunr de rale
mica, r20,t30m, d propodilnaid.zvolari
sj.! rD
Prolacdna nunrir ! hom.nut marnot.op sau tlteo
top (Llx),
nimuleaza La temee
s
andej mamare, s.nsibllizata de esboqen si
p..qes
teron. Proractina este uo iibibiror al acrivitatii
q.n.dltope
find ldodb'la s o.e! a lvudE
{rerk,leDrcbdin.,
"r.,;
--.
..'".'
-,,.
de efodul ijzic, sresslt psthi. si chrrurs:c.t hip@ti.e
mie, s.m4 in timpuL srcinii secieria prctacrinej
cresie
sEdal
atinsand un vird la nasrere
5i
revenind la njve ul
de conrro dupa aproxtnariv 3 zite Supiut delemind
.re$erea tempora.a a smliei de
protactina
Homood adrenoconjcoaop (ACTll
c. ico-
topin4 nimudza ac vilatea secretore a
sa
ei
. d,.s,pr trrndl. nesrrnd.!n.en'raia _tr qrr d d
9
urlrur no zio a h!m!ntr se
se..elei de minefrocod.oizr efecrea Aalll sr
m Eduse h alaE actiuni ndtrecre. ACTH srm I
eaz, nrc.i meanoqeieza in.eulee
oiqmenbre
(melan.c
ie), ptudl.and in.hjdeEa culo.ij piet
i.
Hipe6ecretia de co .or.prni produce
rrat efec
r.c ex.e u de
sluc.c.rric.rziL
c;r sielecree meld.
La nivclul
(e.rm.ir
r, i rdah*
br.nzd)
Hipose..etia de ACIH prcdu.e
ere.rele.a.aders
tce deficit!ri de
qLuc.con.onj (vczi
corti.osuo.a.
Homonul ti@lrop (l.eonimltina
TSH) srimu
eaz s nteza sise..era de h.monirioLdrsni Hiperse.
.Ietia de TSH pode
duce a hipedircidism
{de exem
pLu boala 6a5cd.u), ia. hpose.reria du.c la
jnsuti
Homonii gonadotiopi (9.n
adosrimu ljn. e) con tro
fio,monlr f./i.utosrinut nl
(FsH)
a beba! sri
muleaa dervoLbrea lubild seminifen sj spemaiae
nez4 id( a feneie, dctemina ..es
rolnuLLu' de Craaf r s..reLa de esr.dpn
H.r,r.r,r//!rrnzanr
tLH)
ocr.n.:za . ba bdr
prin
siimular.a sec.eliei de and.odeni de care .elule
le interer
t
a e renicu are Levdjq.ia remete deLhi.
ni o{ldld
'
aP
1a.!rpu
u' qalb
de pmqesiero,
5ienr.q"n o nmuleah
Lobu intermediar
imitlociul
Reprez nta 2ts din ma$ h pofizei. Anai.m c, iice
pate
dn aden.hipoliza. El sccreb ui h.mon de
$imulare a piqmenrog.naze
nuinii hmon melmc
ciiostimul t lASf) care d.. d.e a
Acl}]u Hipotalamlsu
secrcra un h;mon de nhr
Lobul
posterior
{heurohipoiiza)
Hom.n e berd! in c rcllatie d. .dre i. m
hip.lDa suit v3soprcs da
GaL hormo.ul anid ureri.
ADH) si oxito.ina. [i sunr secErati in hp.raiamusut
antea.r id
punerea
lo.in cncuLalese td.e nrbiin ts
enb h poralamuslrui prln rira pituittr6.
Va3opEsina denum r,
I
humonu arrdireric
(ADH).
e G rciiune p.m.ipra
cresrerea absodtiei
ldru'aiv. a ape d nieu rubr
j
dna
i
ro-(!r
a nc o L. n alan de ftduclra
.etua.ea u.in ei. ADH pr.d
uce
ri
redu.e rca se..eiij or
iutlror g aide or exofiie sij pnn aceasla, conbbuie
la mentiDcrca voumuui ichideLor.rdanis'n L't in
do?e mm ADr prodrce
vso..nsrri.ri.
Hip.secrerii acesr! hlmon deremina pLerder
mari dc aPa. in special
pin
u'in
p.iie ai! r.re p3na d 201 i 124 dc.r. Boi a didbetul
insipd surv e i1 aTiunial. hipoi: :musului sar
^le
oxiiNina
(r.ir!.iia) ninlledzd !:oi trr.iia fr u sc d
Latui ,etcnr a lretuuL
srard
n[ial.s Ld praaima
l.plelL,i dn
slaida
mdm d.
dnortta.oDta.:ei.eu.l..r,c.pire
a.. eiicon
hip.fnd dderorplliza. rcu.ohLprr
-.
hrmoi sinr
tot p pr. acl m h.mf adrenr..n.,bp hom.n
ti eot..p hirm.r
qondd.
U.p. h.m.n icl.n( I.str
iar ani. las.p'Esind.
'it!.!ia
dLdbet b:. ur didbet
OAlesei ..spuosul corect
Sm detemini: a. eliminarea und QmpNi ai Ca
si
Naib ellninde de K, Na siB c retdtia de Fma
lomedjns d. rerenlia de.ompusiaL Ca, Na, K
P
tL
N
o
Cmplelt! spat'rLe I bere
Pnn.ipa
'
horm.n
q andulolropi s(rebti de adE
a......,....,........; h
--
.,,.,.,...-.-; c
--,''-''
----
h'pe6e.rela de SlH produce nainLe de
Puber
;i a adu t
-.-.-..-.---
5i
hiposecetiadelermina la.opi!...-.-.-.--,.'.' .-
Oxitdna stim0leaz,r a. contmciia muscdlatuii
oerede a uterului gravi4 b. expnaF dioxidului de
.a.bofi c. expulzla lapteluL din ganda damara
C arl!l! . L
i,r3
e,alc
Suni
sd,Ja ;e,e.h.
siiraie a
Pou
supero al
to
P..tiune..d
.d d
(pe.iferi.al
si lnr rudrird, tlifer iP din
PUn.t
de
ledere ,qn..j.l.qL., dnatodL. si tun.lri
(19 59)
colt cosupmrena a
lcsFl
Homron se.Ebti dE .orti..nrPErcnald suDt de
narura Loi{ind EL sd sntehzea- din..le{er.l Rrlul
lor ene vita n lunctic d. a.!!ie.
p.n.ipala exer.
tab de a.enL hlmdi eisunt
LAineElocorticoizii. ctr ,efrerenhniu o n.iPa
i,l.sler.nLl,
j.
d r"lLi fi.tab.LsmtLs.rL.i.r
miu
c.d., detenrianl reJlrs.rbii. lia ln schi'rbuL lt
ra H.a. e er...taL leirLltlbi.rurdiJeicon
1..r d ira
s
occt,n. Se
pr.dJ. kdirie simLdun.
an. ir:ona de Gbs.rblii
i; !
-n'aaa
! &r rtun.2Fd!n
.Loru ui Redbsodria ape ene conse.inla gftd enlu Li
osmrii..ra de t nsPoduLNaC A d.ste.dn!|, p.ir
d.luiea sd d..e!ne.e a Na'in o.qanism. ale..Lir
nFniir..ea presnrii lsmorce a
.rsanLsmuLli si a lolumulu sangvin
prerum si ii
CeuleriG asenandoaE se ala
i
in gandeler!
tiireBe(eta de at.n.ron
(boaa
Conn)dtr.e l.
rctenle masLv. de srG si apa
ii
d.lemLna edemE s
hjpefrensiune. Hiposecrcti se inlal^esie i I .dul Lns!
T.e e
I
bae d C\P rtrula lddrson) Ld d a'r b.
nd rE f !
osdere
da -ne
s d
r.nsLune sjadiname
(s.dderca.ap:ciidi d.ea. L
2.Oucmonicoizii 3u tep.ezenta! in sDe.ial d:
..nt'n si h,dro.or!'on kodnoL). Cil.lh LD;nq:
lesd dpp, teneepld,mdrc Om.afra.tlnc ibe:
!
(ofrprrlLL
i\F la efedele mdob!' c .2e ifne
EJ{te spsiff.e dsupra uor orgm
ti tesuturi
Organ su
lesut
Rol
J ilmrdl de dinotj e
tl
bdorte d
,tsnb;
mm t Nm6turde mu
I nabi rbr memb.selor lizozofr:ls
I nuturul de mro.jte c r.u anE
0i;
hintesrjbbl.l(*d$ac
b66 b
pe.$F|6t]i' mcl
jfi
a sd*]:]el
,-].
.,
Rolui luioLmic in nbn [m'i intmddid p.li.. a .arul ie!
Ho.trio ii *..etdii de fredlldd semmes..atd.!
aiiii adreoalina
(ep
nerf nal i r proFn e de 801
noradEnalina
ln.rcpincfrm),
in propcdic de 20%
Actiunea acest!. hododr este idedti.a cu stimularea
sj,Pdi. Prin.
Pa
el. .ctiuni al.
acenLr h!i, lnisimedd.i llrmi su t
rasupra:prratutu
.adiovascular
prcdu. bhic d.
vds{onstj.Le sL hipedensLune C.esle ex.iiab itaLea
mi icrena n] djhti
jnsi
vaee m[.t e si
le ..i
tada pe.eLe Cin piele ml.odse ! vrs.e.e N..dd,enr
itu de predorn !.1actiuii$s(onsiri.io ei
.asrpfi aP .tu !i ,csPtr .. dei..mina ,. ara..a
mls.! arurii nEredE i diLb.ea btunhiLoi
.
asufr trbtr!id,qen! daieunin: .eLax .a mus
.udud neiedr a p..etiL. !.rntd.tid sfid.terelor
krhiba maloritatea sretil.r C. rln
.asupra mebb. sFUUL qLu.idi. I lpdi. prldu.
qlL.lqei.lri sl hipe(li.eme ,n.bi zarea
orasim
1..
dn .ezerue ! cabbo ismuL 3c zi o,
s,asi
Ad.eiaLiit
dE electe pi.drmlnanr ekb. .e sjeieroetjce
.alle:.iiun diai6 puple ..ntacra fibrc. ie
tede ale mus.hild c.ecton d fnulu de par Prldu.
aeda.on.ala. anr etare sif.i.a. s
rer cul:i rctivd.r as.endcnL
Art si
(er
a ..'LL.aleL cat sL.ea a medularei
qr
prrremLe suDi stmuhie in conditiide s.ess
Gbn
d.
in.r.d e eur.psihi.i. de em.!i.lmdniatisme. trg
eu .i dsa ecsi d.) Acasti b.rm.ni au Ln rcl
impodantiD.ea.!adeddrpta.eao.sanismuluiiiti
ta dJeritel.r agrcsun inleme
5
exteme
T bbolisfrul ii mu$chi s.helatti
I conceitata eitlo,
q$i lbd
plasmricL
Hjpe6{.eiLa de
slD.!..dL.oji
deLemriri sindr.
mu CNhng,in care prcdomna semne. der.slariLo.
meldb.lsmuuL Lnrcmedia. allndvi p.ezinta obez
t.le diabeL sL hipe,tedsiune. Hprsecrelia se ini;
-
Hip.bamus
-
A,lenohipofiza
cs
I mnemo..rl..iz
9lLicn.rni
idr.nrlina i.Edr.nalina b.a a
CJnn b"a r Addrsln sind.omrLCusl,Lns
3. Hmdii *aetmi, sunt rep.ezentab de doua
grupe de hlnn.r lli aidrogenl
Gsamdrd.n
c.l.r
reL! Jc knL.u
I
siai! .$..senL
(as.mandro,
.eLor
qretal
de .rre]. Acr ea a.esro hornoDi o ..m
pLetea p. .ea a b.mr.nj ff
pxuali
.csp.divl R.ILL or
sp nai lesu ii 3p{ial i n .aul apailieL n de?voliri
etemin6, La baLeb,
oesrdrea lb si musbtiloi dezvotarea ldinqelri s
.ularc La Jeie srimueda dezv.lld.ed gandeinwn e,
depunerea lipidel pe sodr sico.pse et.
Medulosuprarenala
IMSFI
Rep'ezdta podiudea edu a a glardelor suPQ
.enae Anatomi. si lurcl.na meduLac
qLdndc
Aledeti raspuos cor{1.
fiomonii sdetatide sup.ftnah sunt de natua:
a. protd i.ai h lipid icdi c glucidic6i d. fosfolipidicd
HipFecrelja de aldostebb delemina a. elme;
t hiporensiunei c, *tderea capaciLtii de elorl d ede
P.incipdlel actiuni cadiovasculare ale adrenali
dei si noFdrcnalinei sunt a tadi.ardie vasEod.
striclje
ri
hipoteosjunq b. rahicardie, vaediatatie
9i
hipoteosirnei c. tahicardiq vasoconstictie
5i
hiper
EJe.te spdfice
pe
sisteme
si
or<ee
Este L...lLzara in zona anerioar a giiuui. in.o
cap i tbroas.
(l!ra
tirndei)
(ili
s.fttor
(parenchmlr qandLla,)
3sic ro.mir di,i
celLle epiielLale o.sdnzdie in fnlL.ulL. ir iterionl
c ora se afla in maierial .moq
... d
(le
60) A.esla .ont ne tneog.bu ini f..ma
de depozit i hrmonl.I tnodLen liroxind 5 tri
iodoti,bnira. Tne.qobuLina ene o p.oteoa siieriza
ti de cel0lele f"l.!1. e P n ird.re! ,noe.trel.r de
tir.rna din *n,.trn tiE.q obu ine
,
r.zuLt h.'m.niL
in.idicni
(in.rird
si ti.d.tn.nina). S nteza rDr
monilor sieLb.tu,ea .r din.oloid in s;rqe 5e face
3ub a.LLLnea TSH lipoar.r.
t rotu d t{venb .onta.rild
t tonGur lo4a de contGcrie si
liipofun.ri. rtudzna duce h.onsd.dte variab e
ii lli.tie de raFir Da.a nflnp 3 ..piu mLc. s.
p..ducc.inc.in..trdrzv.rarLs.mdr..si psilii.e
d rrcln ii D..a su ire la
adu 1. se produ.e dr.r. d
'n
itra.
rie si..pa.bti deirratF lnditerenidev sa pm
slrr r.dusc m.bboismll bd-
.stc s.azli ia. resliurie sLnl i ,Libate.L d encil
,m.!s(diredein. pilea de!ie u..ili iig(6ali 5e
ptucre.6dcrca ptuu apare seuria de i.ig
Np.rluncti !rtrdiand cne.aE.idtrat prn cres
rered metaboisnLLlLi Lazal .u 100% si tubura
h.rnilil... ln anumite tipla d. hLp.ntr.idnn. b.
na\ iprezintsiptutuziasl.biorr.uLan(exofbmie)
O.LLi iiednre a
!rdrde
tir" d esle gL5a eide
i... Cusa esle o iestere.ial,rmc.. qarde !is.
tit dc nbn.id. hpotun.i. cr!- glseiene prc
zrnta r rLtrertr s ,n rP3 dc b;ut i un.. subnant.
.h tr:re lridme rrrriie lbndnte
$5qrene.]\.r
u
rr: :.enff3 sE erai. i ii mdn reqill! pii!.rra
l_:r!frr.IL: q dnd.
i.qlat. re.iiiie th dei re face prna un mecd
rr.,; 1..:b..k ripradi.l,ip!ttrl,ddidn
Caicii.ni.a . irelL: r.oLJer si
rartl.oLd.l!.
iL
i:5r r,!.ir { dJ r iE.Le.lEritt derenuLeptreliu
C Ee rE.r.b un hr,
.r.
4!ta
d fi ea Cl r
Srnr ri:1
s:r:.
r. s::i .;:. i.!: p. fab
prsien.?3: rb !i a,r:: ri .-i:i:rd..uil.
F.il
caie..re :.,e:: :.n:'::i.tr1 .i.!.Lee pnaf!
ac
EF
nte r. .u iliroiderise gasesc ceue spe.ae
nrmiie celle p af. L.u e sau ce uLe C'. care se
Homonn tnoidieni .r.sc metabolsmrL bza si
!o sumul d. .n.@i. s au un r.ljn pmccs.le mor
foseneiic. de..enere s n ie.enii
litu. A..a d a.rune sa n,ai re{i iLra te pregmni a
Ele.t. asupm nieutirlLinrlur i r nedia.
llu
crdic hipc.siccmi. lipidic cl..t hipo.oLeste
.oLemidnr pr.te.
caiab. sm
Pe$omsul lPlh) eie a.t\ isupi os r tr
,
r r
. L. u 5 ri.tulLL d!.trtr lr
r
i rreae .ir.rtr l.
I
i elg lee rtd,r kiD! d.a.e se
lLip.ri..!: s t,prnrfai.m: sunt r:r:Lltui
iied.lr ci,nluqi:c d. PTll
l{n
drrifle. ,:1,"1
. rnelrr. rlntrii db:rd!.
ni l.i e. d.Lrn,h!eitrtl r.i.
Hre.:ler i rl,l,.:e.;.Li,iiiPIf !i i!.r rl
.az da trLl)e... ete
sp.rran. La: .d. u il ir
Calcitonina 51nalL, de..ni.r( i *.r.rl. d.lr
,' rar,lhn,
!l,iba
a rrr!1cl,f
Par.:e.n ridonn en. mrii.d ,n cinrrl
nr3hbJ]nj lL,i riefire.'a. d
lnL.iic
!r LpLJelj s
r,rniiel.
ri lrunfi s.rr,rrr r 1r s:idrr r,e
Ci..,e.ndr. re r!.Le inaa:h.r n.r tr)
I r20ir .a1
qr.ti
slucagon
s
!il. e:
I
al
r0',rr:
i re,re! mulna
.(..brJrLlnrmrn r,!ari. i Pau.s.r I rll2r F,rl
t. rcJi..rrii: .r. ir t92l d,iLi$,r-C 3iL
q
rj.ljF
1. .i.L
nt.mr.d ar. ri s ns!,rl
De:.', .. i,,5tlitr iJ.bert /1a!.Li.oin lLia
n,,cu tirJLatr r:e r,.rr,, n
tLlJrl,!nm p ilh: n,r r.
ir
Prizalj efe.tele honnoni or i roidienr aslpra sis
'-rCompletatl
3pdi,le LibeLe
Ca.ilorida este dn ho.noi secreiat de .ellle e
C' rle
liEnm@li modaitalile p.in care PIll delemina
Efsrele mebb.l.e ale insu inai
t
I
prezenta eabnlor crescuie .le gli.emiei la deter
min;r rcpetate sica.e,in ev.lula eiprezinta hiper
gi.ehie,
sicdzuie
poliurie, p.lidipse, poLifagie,
de?echilibre acido.bazlce
ii
elecfo itice. Complica
riie b.lii prov.a.a
i
.ompromiterea morlotuo.
tiouala a un.r iesuturi si orqane de imporiadra vjtaLa,
cun a' 6 sistefrele n erv os, ca drvascula. $ u ex.re.
tor Excesulde insu ina se ca.acie zeaa pdn hipo
glicemie sever6. .are poate compromite dramaiic
Clucasonul si eldele sal sunt prezeotate
jn
'Epiflza tg
anda plie! El
Este situarainte nLber. ulii cvadn qem en i su
peio
si int: in componenla epiblamusllui
An omi. s functionaL a.e conexiuni cu epilaLa
musul, cd.are f.rhears u d sisiem ne 0rosecretor epi
Epjiza sec.eta melaloni@ .u actiune trcdatoare
asupra funciiei
sonadeLo.
si vdtodna cu puiemic;
Are un .o de glanda endocnna (Iis 62)in prima
pade a..rogenezei, pana b puberiare. Esie oglanda
de epite iu ecretor
!iorgan
lim
falic. A.e loc.ltra.e reto$.mala La pubedate, invo
ueaza rara sd dispad.omplet
a.tiune antigonadolropa, mai ales anti-Lll. Erlractee
de epina au sief{te metabolice, at.r in metabolk
mullipidic,
qlu.idjc
Droteic
cat
Fijn
celmineral.
Epifiza a.e leqdui sdanse.u.etina Stjmuliilum
n.ri p.oduc, pnn intermedju ne ilor sjmpalici, o re
ducere a strEtii de melatonina La intunenc sec.e
tia de melatodra c..ne,f.an;nd lunclia gonadeLol
..i
Fb62rmd I n+: z
e4e
io
in orsanism are alat ro de.rg llmiatic .e^irc.
c;t si de
slanda
eodocnna
Desidu au tcn ndividlalizati homoni.a ata.e, *
cunosc o serie de ete.le aLe exractel$ de tinrus:
I acliune defranarea derv.lti lq.nadeloi Z actiune
d stimllare a mineraliza.ii oease 3 efecle de oDnrc
a mitozelor.
-
-
Foncuie lhusului sunr putefrc blocaie de hor
monii slemizi, care deiemiDa
jnvolutia
acestui o.qan.
llniraiea hnbbgrca a timusuiui este lobulul rjmic
romat dlnlr{ retea de c.lule r!.ulaE, iot. care *
ana timd e Acestea sunt celule hemalofomalcie
pnmo.diale (stem)
mjsrate din m;duva hematclen;
si lratufomate sub influ.nb fadonls ltral in .eLul.
lmlofomatoare de tip T.nheireLe inimanrea'
orqane limfoide penfe.ice
G&qliofli
linfarl.i splra
0lsfunc!ii endocrine
pa.ioada
.opiLd.idl.e La nanism hip.Iizai
Carqia Nporhrt (]dla
Simond,
Hip.se.rel a hohlnutui dc ..estere la adult deier
fina 3..:sta sufe.ta .drt c a.i.rnrta prin
imb5ftn.e prmatu.; prlvo.ari pan artufie rsu d
Repkznta .rest.rea in exres
sau numaL a anumiior segmenie d
exces a rohonuLuL de crcse,e a copl.
calzai6 de seoeria in ex..s a h.m.nuhi de
aenere la adulr 5e manilest pnn crc*erea in
Eosime
a oasclor ungi$ a renturllr mor maides
lne povocd
de delicLru se.retor a ADH
Sjmpln'neLe inc ud poljure po d psie si dezechiLbre
oni.e se Ifaleaza
rrin
ap.d crte.n de ADH
-Bo6la
Blsdow4rav* (sur6 toxic6)
l,,pl amanF: de \ol,mdlrdnLlc ri!'d.ay.'atd
,a in 5e nlr mekbub
mu baza
r
fre.venb cardiaca.ras., perscia scade
in
s..Lbte
s ap& hpe.sud.Eri nlumdate dnre
.i.ur apar. s er.ftalma ca..onsecLnra d sd.mu
lui.etoniblralsidrum.la.ie
murchitorex[fte.ia
Ene rczlltdrul hporrodismuhi la a.lLh si dfe.
teaza e.hi btu I hnko.l..r.l i c provo.ard ede.n si
.rcnered !.rlmo ai sanqvin. u.mab de.resterea pre
siuiij sansvine Si,rptomee de mLx.dcm incud:
sc;darea metabo&muu baza elargie iendnra de a
.Esiein
sreutale.
Benefr.iaza de iecp e.u hdnnod
Esre f.rma inlanlila a hp.rr.jdhm!ui .unos.uk
si sub iumele de cretii s r 5e . dcb.neaz6 por
ae*e.eiib.ziatd basaiui faciale .arac ter nicc dez
volbre .scasa an.rmala, rerard
fsiht.
lemperatuG
scazuta,l.ta.g e Di.gnonicat p.e..ce poate I ratar
se cara.terzeaza p.in trasreFa de vo un a qLdn
dei tir.ide pr.vocah
de apo ul nsulicenl de iod.
Dezv. tarea anlmala I rnoidei ene pmvocata de
ercesd dc TsH, stiftLal de nivete e plashaii.e mr.i
.hirurgi.ala a.cidenta; a parainoide
or ft prncjpaLa
..nsecinti asrp 5.adErea m . a a.a.iLrui plas
md.,lapr ce aae.teaza d.iivr ra mus.trdurii.
'
B@la Recklingnaus
Aoah se dat.reaa distun.tiei
sandel.r
prreriroide
siprd.lu.e
tuLbutun ae mekb.l snrului ca .illli si fos
lDiLlui, duc;nd h nemnem zan o
cemie 5ihipera.Lun. Se maiifesrj p.in duren.soa
s. l.aduri pai!
lgi.ej cilo{o ioz6. calc fic irenaLe,
die dne..r.. s tcsutulujpemnL.
Oettiene hipececretu de conicosrerJir si .ne
provo.al. de rcsua d. tumor ae.. er J dd.enaL
sal de hperse.rerie de ACTH Se.ar..ter/eaza p.in
are.iarea melabolrsnuuL lipldL.
!lu.d.
s prne.
Pa.ianiiiprez nta hpenensune hipergtr.era s .sre.
nie mus.ulad,\4odjt.a.ite J.eLb.l c. ..nfem pi
cenillu asr..( nnpasid sL pD!.d.a lara
,.in
!d.
Plnd'
siceaaa de b?on .
ilodihcdnle pot li nduse si Larosen dFrand la
Paciedii
tdial pentu ale.tiuri ffl n lriL ctunicc
cu cotr.oster.nLi d.easa terrple a.e ilrepi fun.la
menl pr.p'ielatie antinflam .i
i
de scadere d
,aspdniulu r n r. d!en.
qrupe
rarma.olo![r
!
S,n.lroul mdr(xefllal
DE rcqlla aslcil sidrlmulu Cushinq. a.,Aani
maladie sc d.o.caz; s..Fr al
indroqeir L2 copi deremifi ap.itu pLb.nalip.e
...a
ri
hpenrcfie.ea orcanel.r
0eilaleexlene
Alr.
Lnq.osarca v.cii
5
piozira{e
'n
er..s La l.meia adub dercmLna:p ilia p .ziralii
Alectiuned se dai.reaza se.retie nad..vire irit i
m ne.a oc. l.otri 0 .;i s i
I
u.!.
d.termiM hposli.emie dazechjibru d trdLnrc.r s.
diuluisip.tas u u deshidEtara, hiporeis rne s.ad.
dprd: in gr.ubia
I
asrenre m .di O Derseft .e
sDfeia de aceana boala sinu en.
ne.ozi pode mud in.iieva zile prn d.shdnrire
s.veri
tideze.h
Libre ele.to t.e naro.e Un aii s n,P
t.m a aresrel boLi c*e hiperlig
p.ov..da
de se.reriajn exces a Aclll.uLui si p.s b I
a ilsHuu (provitr
din acesas m.t{u i pm divaj
enz ma!.), .a rczu rai .l rl,sen rc feedbr.k u ur i eq.
tiL
'Pi
iLde it.n-dou o\upEadcn hn: a
'lurblr;d
rre ndrabo Lsmltuj eech.trn prov..3t.
p.in hipere.rei a de aldoneron
D slun.!. a
pancreasuLjcndo.rn..nd;id
dii
h posecrelieide
homon pat r.i in..pacilater orcanhru ui de a oxLda qilc dee,
"t
-t,d
. )-pa a."" d.dd
, .
,-d. ."
i rlrnrnuL :1ft ttr,rP nLTU it..r.ne e.
. h..r.n i!.ndJr: :
-.
2 Li dttl! s pid e5te ?n.:.i!!i!:
r,iPrse(elar nsulLrEi . h.;s.i:. :
Stnbilili 3d.d enurl!
.e!r..P suDi.JeltdesauliLsE r.::l
5ii: n rlr r:. detemina!.1J. inre.l..rJa s r.
'ilrre
Je..r7trlrraic
P,: n.' n.:t rh!rn,.r.artprn.d.tmirirn!.
n.r.rNLiie
is:!,i
I
r.,.{i.rJd!!
Ir.d:a:r J..:t..d!1.e l..L .
2 I lprs-r ?r i d. :Ldond !i pri!
sr. r :pr i, .rLl:frsm
I
indcL.:n:!.:r.. t f, !.
'Redaclatj
Lr itL,.! r.tu l1..runu
9..
r de
1,:,rn,l s.i.nr dr m
j.:s
l\r".h fr.dr i rlrr Le ur
4.Migcarea
Mltcdrea, lna dntre inslsi.ile .ard.te.isri.e ale
organisheLor vi,se.eaizea?a b omprh nteflnediu
sjstemuuiosteo ticuLa., cu r. pasiv,
i
a shtem
lui muscular, c.mpo.enb dctiv; acesi.a asigur6
misca le co.pulu, ae uior sesneote dLe sale si
0sieoqene2a
9
creFterea oasslor
De.voltarea oaseLoran F p.in p.ocesu
de osteo
sene-
(rls.
63),.are..nda io ransro.ma..a iesutu
lui cartilaginos sau .onli.tivo 6br.s dl embrionulli
in s.heLetuLos.s aLadtr tu|tr
. riLdsinoa*, pan6 in ju.uL
va.srei de 20 deani,do
carllalee de coojugare daf?oepifirme sau de
crcrtere Ce u ele dce$o. cafriraje protilereaza numaj
sp.e diafiz6 rcatt;nd asrfeL procesut
ie crestere in
lunsLme d osuui Crelteiea id
srcsime
ese.ealizda
de zo.a i. te ma, .sieogenr, a pe.iosldlui.
Dup6.e pr..esulde .reFtere a incelat. epiftee
Emdn d..pqle !u un suar subira de renial
hLatn,
numir cafriat.di.utar tn
iuru
ldre de 2G25 de an',
c tjale e de crestre sunrin
(uire
de resur osos, iar
ep lize e se sudeaza La diafne.
Sc be etL, L rcprezibb toraliratea oase or a5e.ate in
poziiie anatom ca
(vezi
fis. 65).
Dupa fo.ma lor oasete sectasifi.din
.r
unsi pred.min, lunoims: humetus, ndius,
toase de predomlna lsrimea
rijnarimca:
ptr
etal. nonta, occ piia stern.scapu a coral
'.ase
s.u e
-
cele tei dimens uni sunt aproxi-
mativ e$le ca ptene rauiene.
Exisid
tioase,
cum n 6 rolula,.are se
sasescin
gr.sim un u L tend on
lieo
don u L cvad.i.epsului femu
rcl) Aceste Gse se oumesc eeDoide. Exisla de
asemenea.
r
oase alunqiie, cum a.ricoaslee
i
cav
i.ula La care prenomina Luosimea dar care nu
pezinta dialna siepifize aFa cum au oasee lunsr
Este aL.duit djn neuM.anLq ca.e adaponeie ence
faLul, sidin vi{erGaniu uMe * afia di;r sgmrnieLe
peiiledc ale ursaoelor de simt cah p mele segmeoie
ale aparale or respnator si disestiv (iiq
54).
F46 cqo4r anil hrr!zed^
lPfd)
{
Dupa o
sinealor
Ms.lcspp.iimpa{ inoasede
membcd, de,voltale p.n !si6.a.e desmala (endo
..nrunctiva), si oase de .an bj deu voLrte pr n .siri
Osj/ica.ea desnala
-
de membrana d; nat
tere odse or b.lti cutiei .6niene, pad a cavicuelor
si mandibu ei. Acea$6 osficare .ealizeaza si .resie
reajn grosime a Mselo lung pe seama periostului.
Osilcarea en.onddl, d; nasie.e oaselor me
brelor, oaplo. scune
si
oaselor basi craniului de
asemefea prin acesi tip de oslficare r .ealiFdza
crcsterca in lunsjme a osului a nive!lcarlilajuldi de
oenere, cafrirajut diafto-epiizdl ln m.deu caxtaqi
nos aluduios ung apar cenlre de.sificare, maiintaj
jn
dializi ultei.r
riiD
epifze Aceste cenre se nu
mesc puncte de os ricare pnmitiv6 (pdmara).
Osiffc ea epjfizelorincepe maiGp u dup, ce e e
au aiuns dprcape de dimensirnile definible Raman
i;a .5 ,r ihiiFTn.b?Fa
Neu.cmiul este alc6tuit din patru oase nepe
.he froiral. eino d. sfedoid sio.cipiral ridLn
d.ua od5e
p"ra.h, remporale
5
pafeiae
Vra.effin'd ene fomai dn 5ase dse
pere(h
lmax ilare. oa La tj ne na e e, bcnmaLe, risomati.d si clr
harele ndale infe oaie) si dou6 oase nepereche
E*e Io.m d dln col.ana ve.le brald, ste.n. .oase si
bazLn Bazinuleste aL.aluil din osulsacru
iiceledou6
Reprezinla schelerul arial, Iiind situata
jn
Pdnea
medand
5 PosLcnuafa
a .irPulu lndePlinene un
hD! r. a^ de strn.erea.orculu
\er rMn 5
4 ubrea dfe Lrero
lhLul; t..pului
Clpnnde 5 rcqun
.crv'.rd Lo d
cala
(d.re a) l.mbaE, sacrald si c(cigina
Vea(ebra rip prerinta, in pa.tea s antedo d. .or
oul
ledebieL
'4
p.neror ar.u ledebrtrl .ar. tne
legat de.op!l
".debd
prn do pad'.!l \edebra
Aresta dm umd
n.iile int.nedebEle
lde
.onrugare)
P.in
care Les
netul spnai in ra corPu \edebfo pad'.u
'
lede
bra' s d^u ledeb,al Q .fb inrr'ul \edebEl , de
pno suprapun.re Lmeazd &nalu vertebral ce
addpone{e rnadu!:
(f'q
66)
Gul ed Pro\ ne dn suddea !eor.inc
\ene
b.esa.rae OsuLscrueste unos edian nePe.eche
de rom; uiundbuLar;. cu baza in sls
Ferele late;b ae $c.ulu prezinia o n'prafdta de
an.!larP penttu os!1../a
V,ldul'crulu ndrepbtrnro-
\aunene( b a
Co.ogEle Rezu te dLn flzj.na.ea celor 4 5 wne
l
1
t!
-r.
a.
)I
:1--
J.
Coro a \edebrara
p.sz
nrd curbu, dat,i Dan
eg'c.
!;L s n pbn
rronro (riq.6?J
cub! F,rn;L;
eqr6rinrnumire
ordDc dnd d"."".",
r"k";",.
enorrrcqunre.e^irrd
s lomb d) ,.tt.E ;a,,n
.rn.aqLka
p
eiie anrenor (reqrun,le
rja.ia s
i(adl
'
ubrie in plan
frmlat s; n"-es. ,.. .,.
a 5Lanqa sau td drcapra
C rua e'ie ur os unq di lorfrr irerer s..l
.aE .are 5e anrcu ad-
toLera .u
(.DUta
\ mpi;
S.aputd ere un os /.. de foma
fun.h,utaio
dse
reEtse
dd uteak c; hhenx,I
5(heeiutbratu
u esLe elraruLJn
o5u humcnr
:rheeiu
Lebfatulur
G a dtuiur
d. dou ce
_
Strheeru manr
ede lomar
dn I lae !d.Dene
r meL.arpiene
5
! rdtanqe
iDenku deod, i
Po'ce
-
e\ nr nun douo raLnoer
Scheletut
mehbreror
inreri;e
ene ao m, a-
.eniufd
pervina
s \.he/prul
membruur,ntc..r
CeniuE pe.ma
teago membru
nteror de s.hep
rur tun hiu u . esip trmdb d n o.selc
.ordt.
({e
pdbEnd
d plnqr
!u sa4!t ro.mand
baz ul
o{
.ord
pro!
ne dn {dred a u iai:
riol
A.nDn s puD5 dlrasre
5!d esed ..eardadiihn
ra ibtrunca
bipeda. mehbFte
nrenoare
rrLnd n,re
renr de in !edefta
run.te de pkl
Srheeru ckp5e
e{e r.rmat
d,n remur
re/mi
S.hpeLU q.mbe,ene
a. ur dn duua.dse ,D
ase2ab
meliatrima
\!/umnoae
s,Iblla t"bFr
roub
ere un os trunqh utaL .tr baza rn 5 F s
rud n rtndonut
mu5.hiutu,
c!ddr
rercu
5e dt.ureab
tu aprr&
d naL a Ghfti ,
t4lranqe
lnuDd dola
.(r!
r| .hr:.-...,....__.,,..._.._
!{rebf
pld
!ur, lereh
d
.o.oge .rozr
o.dozd srerl
hume rs r.d, s
"" GrPme
mclf psP
raldnqe,
tnn 6.h!n
purE
'
bb remur
fibua.ldBiene
mcrac !.na
osul
corrlprcv'n
dn sudarea dsror a ["_
D <hon;c
ed: d. Dubir
schekrut
m6'nii sie rom
dn Gsere a ffi^
P
enq b m.ta(aD
ere: . b6bnP
Ci&icdl.
esr un os tung aft are. d loha de S.
(ucar
b o
qremilaie
mediata.
reerya!o,nd$kruni
6Ece
02t I E(!dn chhF
1l
Tora.ete
osos ere
rlrmai dnle Lor de srern iis
:remut e*e un ns
tdl,rua
aDte.or,De
in,ama.
dana a ruE.etli
Ena tumdl dn n ubnu
(.ro
s,
bpendcre
l rod
.. .--" _,1
&._
-;
,.
lurur
vaEreide,l0
de anl
C@lde
runt ar. uri oneo.dd
taq nia! sirdde rn
panea
arEb
d ro/a.etur
rnrin\e de to..r,iDi \"d"
Drar lra ra pam
. n{n rlnr n nlmar de t2 De
,eci
Ind rlmnc
Po\ten.]
J,n ru
dnruk.i
\erretee
bEcte
Pnmele
7 perechr
sunr lanp ddejqrdre.!dn,a,/
,c'P
idsP dPoarc..
sa ofrlutea
irermpd'u
.lrdluu .oa{c,
vt urLrmee d;i
.i.{e nu au lan Ll
,r
I u a|dnq
.oane [.bnte (
befe)
P.sreror,
s.he erul Lonlelui
ene lurm d...nF
.
s<hete
tu I n ernbretor
superiode
ene lo.mat nn
{neeru renrtrri
5capuldre
!
s!heetulmembr,
i
rpeflor rbs
Grhedrt bEldtu
df,teb.arulLr s
m,n|. Lenrra
raput4e
sad
membrut;uDa,q
r brre
i
sre form . dn lldv ua,5cotrld
co manub.iul c. o extremitate late6E care se adi
cubaza cu *apulai d o faL cosiaLs care se a.li
cuLeda cu tuberculul ultimei c.aste
CuDunle colo.nei vefteb6le in
pan fiontal se
.lhesc a. scoliozer b. cjlozq c. Lordozq d condr.ze
Osul sacru a. ca
pincipale cffi<&rhtici: a pro
vine din suddea ultimilor 4 5 vertebre aLe coloaoei
b rcprezinbo EmdFlra.ozi mam'rereor. laiele
Lreobi
q
DafPrc ae adrd 3ie .r ..ralu d var
ruLse a.ricul;a.; u, iar baza cu.dcisere
Oaselc indeplnes. it mdte r.ll fLn.l.nal.
I Rol de parqhi ale apamtuLui ldomotor lJLs
ijsl
AslDc li a.tirreaTa musc asgu;nd sunirdre:
..,puu
t
l...m.tia Se.lnstituie. adls paEhlie
adL.uala .cnuuL .L ..l.ra
\.d.brzra I r i.uititr dnb. oaleLe
earnb.ir P
.:!r ll- .!L:i3 dntE osul LrIalLr u s .ele.le
F4 66 Ped! iry.r+
2 Rol de prct(tie a utr dgft
-
..:nr u fdhddn
P.r
rt
..utji
t..a.L.a
Pe
nru in ma
:L
plrtrrrili
'
bdr n! osos
p.nti ..sanele pev ne
'I
RoldnUtoxic. Odse e eti iuner.ar sLbsLaA
leror.c(llg.Pb F)palruiseacfld.ntlin.rlLdrsm
siL..lbd ea, tretl.i. f ind ap.ielimidate ena ln
feLul a.e*a. ..i.ent a
.,esle
Pr.i
mllt si suDr
Prevei.e
ete.i.le no.ir.
4 Rol de sedju principal al oeelor hemaroPc
i.tice Lr ..pii. t.arc oa:eLe. l. :dut .as.le dc
..irin madula r6ie heid.ePna Li :nllt ntd0v:
dn canaLrlceilt ildializc .is.o,lu
s
e*e
qa
bEnd
teslr
id pos.u a, .1. .Ezdrlil ia. a vaBlnic
esle.enur. n.tund.nrld
5 Roljn metabolismul calciuLui, f.sfo.jui
9i
elc
lroliFlol Od:eie tP e7r,a
subndne,n nen a :L.rsanism!LLi
CompoziFa chinici a 6elor
Osu .ontiie 20t.pt siSoi.ezid'tr Ls.d Enc
alcaiuii ailrn nnt....sanicr soidi .are.ie
f.mtc iul nb,b de depr:er dr 5 ur de.al.rl
,rl?trr.ra.rgann: a.srrri Est. slcaiuita !G951
in t b,e de .. asei. a,,eill.ie dn nLedni o nolr.i
nrmit n ria r. tLriam.nb d nrfleui. ..nr lu nJ
rsen,a F,b,ee d. .rla,lei se ertid ir pnmll .rrJ
nei lnqrlLiriLr..le l! . de tenrtn. sid lsu!
5rni,i.,rr.Ln. Sunt ,cp,ere,l.ie In sPc.ia
de i,r.;t!,d..;1.! ;,.ei,ia i,nP.iiut strbsail.
.rish na En. rriitrJ,at.rir,
Ld dnel l.den rtr,.. pr,.Ere met.bo c. sim
Ld.e.e..aie lgan. O idd..Ladldp
nretab.icd o
coinilus ma,.a anrndte r.ubstintei tunddmenr.le
.a
r!NrF .prr-.-
.....-...... .'' -..
padrLe. mat.L.e .r!.n.r .slLla lr d,.x roilit:
o Cnrpa$ dspunsud e corecre.
Ro ul scheletuldL de proteclie a unor orgaoe ste
atLsuEr de a. curh craniana pentu eocefali b. ca
r.lu rahidian penl,a m6duva prelungitaic curia ro
zi.: frntu inim; 3i pbmad d. bazin pent.u fica!
ecdrpa4j l{ul de aplicare a forlei la cele trei
,-3ri i.b6ir si .unostinlele din fizicd
Ani. alile suit orcafe de legrlur, inte .as3
lind sedirlmkcarlLor DLpa qfadu de or.bil ate ani
.!it le se idrpart ii snaftrcze
ridiaxroze
Sunt ani.uati fjie,lmobile; ru poseda .avitarca
arlicllar a. ln acesr tip dearti.ulalii
to te red6e. Dupa IpuLtesuluu care se inie.pune
inte .ee dout oase carc se :dicuLerz;, disunsem
sindes,rozc se inleelne
lesut
fibms
Guturle.ra
niem) sinc.rdr.,e se interpune Iesui canilasin os
(simrzee)
si sin.sloze
-
se inte.pune lesut .sos
Gjndesmoze
sisin.ordrne osrGie l !a6'a)
Sunl ani.uali .a.e poseda !i gnd v abil d.
m.biilate sl5eimpa.li atufjartroe
kfticudi
rn
mobie)
ri
dt.odi
(artcllatii
mob le)
Amfiaruozele au supralete articulare
p ane sau
uro. concve
(adicu
ali le dintre c.lPuri e vedebra e
.are se kc prn inrepunerea di
Amodiile sutrt articulatii s noviale, cu o ma.e mo
La n ivelul u nei ardculatii mobile, mis.an e depind de
J.ma nrpraletel.. adicu ara
Ee sa p.t realta injururunliar a doua dxe sau a
Artmdile p.ezinb ma multe elemente sh.tuiLe:
't
e{
apes a njvelu .riczrui c.E!!'tgr I Jis
iem!ldiosls .ele mai i n talniie su4!9l1de LaiiqelL'l
ed!tuj-rertciul,
qi!t"?.,
l.{!qzi
sj {o-linscita
repr.z nta n er4qsEr!
1
cudur i .ol.anei
(.racalcl
L6;-areznb. +dsie a..nldb .ol" a
L-nL_.. kr r hr;-u .Libar-rdr; d :n{nL L{ d
a.ioaDe !ei!-';le-ru'6-,ji apart Ta . .e niver .L
tedcil"
ntetupea .oitjnLitati anat .e a uiui os lle
R{u!jg]]n
ir uma unoJ
lmumatismenar
excb s
unff b.l c;nd
p.t
n s
+n!&.
(;
*t t"g,l-, r,aLl t,n cddruluner
r!
F969Mdli!FodddLFene
..-.Crrf
.,:ts1i.....
....
i sinadroz. nndesmoze sin.noze, sincondroze :
; d,a' tmre .m tiar trore, atrod i :
Sinartrdele smt arti.ulatii: a. semimobilq t car
executa misc&i foane rdusq c lipsite de.rviiate
am.ubd; d. care dupt tipul
tesutuLui
mnsrirutir
pot tj sindesmoze sincoodr@e saL $@ston
oEnwEl elementele componente ale unei
OSt bUllt car sunt elenentele sttuciuhle si
funclionaLe p n carc anialalia
serunchiuluidrrer,
de .ele ale umatub! coiului
d
soldului.
$er+te
Se .onst tr'le p.n alunotrea Lisamerlql.. .dmpd
neite ale u!9t rlqlrlqlii, prccum sia llla'neitelor de
ve.in aie Ir.t avea dve6e g.ade de gravibt. ta
Ismentul la.;ndu se dfe.ent d. se aso.iaza lre.veni
U4"
*"i;nifi;-,
"
$;c;F-;-rer"6i .d
-l*"
i;l;
--
. ffi--B, .
-,
- ir, ai; ."1;=;;";
chluLuL sium.Iuloi.
Temenu de a frdb este
scne.al
pnf, un numar d.
pene 50 de afeclm 3ni.uLde difenie bare av6nd.a
s rptoin ed.mu. iftlamala si dureH. Cauzele celor
maimulie atuiie r6man ne.un.$ud d mulie dinte
ele suNLn mor taumatisme su prcces infecricse
-{91!!
qtig-p!!q!g e
:i:!n,r r,..! ., rii t:nai dn -rs.rri ..:e
:r.uj i[ .rl riL.! i ,]
ruu mrr!1, ,:
.',
I
,
r:rrl,rri ai,
l?qn: nf : :
Fnnc pa , ,
!jupe
de mdschr schelei c
i'rr5.r srr..:. :. q L::: r nr i.h .:PU:
\
-irr
r,:r,I
q ,i)
rr. trp es a. a:!
'Srruct!ra
m !:.-
-
:.
ni'.fi:r \?,r
P
rllnzr. !. rrrrr.l
lnLj:.
: L 1 rLr:5.
$.o...
jr
mJ:ll] !]:::
s r r! i. ,rr.lr
Lr.ir ii . t,,!i: r::i-,
f.adri| r! h ! L i .trt J.'r i
!k i. lrli r.r:rLi\r d.li ii:
i4:
,-')'
.)
E
Muschiianknon ai anrebhtului sudi flexo.i aiatrte
bbtului si aimainii s, pbdaton ai mainii. lJoii sunr Ie
l1u;chii posleriori
si
laterali ai anieb.aluLui s0nt
dteosd.i ai antbratuLui frainii si deseteLor
fiana posed, !n apaEt mu*ular complex
i
aIe
nuschi numai pe fala s pa m 6 si in spatiile iot.r
Mut6n n.nh|lnn blenor
La membrul infenor e desc u muechii bazinuLui,
mllchii cGp*i, mug.hii
gam bei
ri
m
"schii
pr.iorulul
in
jurul
a.lic! aliei
roldului
se
srse*
mus.hji
La coapsa, nuschii sunt
Eupali
i0 lola anterome
diab, Loa
posterio
a
sibja
laterala.
in ora antedoak se afia mulchiul aoitoi e. esle
ce mai lung mutchialcorpului Sub mu
schiul
.bit.r
ln
partea
m.d;la a.oapq
casim
cei trej mui<hi
adductori mare, scun
i
LuDg,
ri
mu$hiul drept
medial. A.esii pah muFh! pnn .ont6.tie, ap.opie
.oapseLe
j
n tie ele
-
adducire.
:- r-
ngTr]4u,d{!d.l.ud'm4dibb
bn!*h]6cPidnF!*hd1i!+5
:
.,: )"i.,,nE s. iar iLrrl
inu!.l,i
$,r'ii
i,r . rFi'
Err]:\]lli.nl']r:n.
I
rhte: rir!irtrrLif-
I .lrn,b r.1i
.
rrl
'
li
'lxil.-,,
:r r' !i si.:su_'. :,, n
..h
.
-,
t,.1
,.: iurhjj
-!!
i f, n, ,. ./,: rr r' .,ii i rL. in.,.L.l sl
r,
'].
ir.r..Jnr,
i,:,lrr, i,: ,1., ,..
! L:. rrrn, r !.1.r1
C.nrir[r dLe hbie
r!1r ir,ia'n
.r \.
lial.
sJ:
rLs.Lu qi*J.riiinr r r,fr
iuri! r.lu s.zf. rnr'
i'ri
Pi.r'l
L
rtr.ar'r::.!:r'
! l
Ih:!l,Lpr!:.. s iris.rnii:.iL ! r:IL.
DLnri. !.hii rn,...n d br.lur ia. !:t
brarn! b b..psll L,rahial c trn.psu D,-:
I]1u:.hL di .Jarsal suiL : d,epti.edii b c.: ir
.. lemi,ief,,braits d s.Tit.ixltt6.
Flzio ogia ir!s.hr Dr sche.t ci
ha Irr:.
'rj
-
'
]]t- .
lJ,ier,ifi:i :r-i ..1:i L
rr
i !r'.s P! ;::rilJ Jiir ! i r r r: r
'a(
r'i(i'.: n dt,J.rrpr;,ir.i
''
Mtrlh {r,.r,r
rr:r':i:.'rir r'r,
raiiir
aj i .1.iir4,,., ii
9
B{d r,trlJ,tr,. : r
t.r:i)L.!ii,.rnsdr:!
si..n. | .n!: Ll:tlld ll|l'..1. l]:: :
-,I
r1,- ,1, ,, ri ibn . Z
r
rzol.n,.. lunsimed mus.h ului vd.iaza, id ten
MLB.5'j reate:, uc.u
mecani. A.este.onlracti rx cEclsstne maFn
hul.hiu u ln timpu uneiactiviiat lbis u re lecare
muschitre.e prn
faze izomer.e. nobDice
I
aux.
t4ajfest rile 6bac1ii mudift
Lr'lan,leslarilc.le.1r,.e suit reprezentaie de pc
tentia !Lde acuur aLfibre
'nus.llare
Stimula.ea fi
brcli mrs.ula.a pe
caLe natuma
(de
a placa m.td
ie)sau ddirciala
(cu
.L.eni.lc.b.) prov.d.a apaf
iLa unuipoteniialde actiune propasdt
jn
uqlullibrei
.! o vlleza de 30m/s. Polenuaele de a.liune ae
une unilitimolori se sumeaTa, dind
p.tentia ele de
placa
m.tor e A.iivibiea e e.rrica a i ntcqului m us.hr
sau a LnibtiLo. moio.i .ompooedie pdate n l regis
lraia. obLinirddu-e eectrodi.gmiD.
2 ran
jlesrarik.hini.e
suni
osmul de cupLare cr.itatic .on hcne P.ocesele
.himice din mus.hL asisud ede.qh de.es a proce
se or mecanice. il1etab.lismul muscular este :naemb
in primele 45 90 lie secunde ale,ru efod modect
sau iniens, iimp necss ap aiuLuic diovdscular sa
regleze apodul de origen Dupa prme e 2 mjDule de
eL( necesilitLe enerqetice sunt s.tislacute in cea
3. ,^1anaresuri.L
'rr.anr.r
(lls
73) s stud di cu
ajut.rul mioEafulri Ap .area lDU s
F pEs detemina. c.ntuctie mls
s t* mus.ula.a, carc a.e umaioa Ele .Dm
ponen
re
|udUe!ci.nujl)9!]a!5i]c<
a
fdza
de la1en6 durcaa dn mrmentll dplicl.Li
eicitarrdui sj paM k ap4ra .o tm.{ej l. timpui
acestei laz., a.e oc manilen 6 e ecfi.a a con
td.uei, a .arei ducta dep,ode d. lpuL de muschi
liind de la cca O,0l s la muschi0l stdal;
b
laza
de .on I.acr re dureaz. i n medje 0.04 s:
.
I
a .le tula,arc djezLz A,A5 s
Secusa pode fi rzometLca sdu izotonLca. Dufdta
loli a a secuse esre de ols, iar aJ.pLiLudldea eiva
raza propo4i.na .u irienslt.lea stiruuLui aplica!
Fna
a. valo . maxma Acen lapt se explic6 prin
de Jibre Druscu e pe mas a ce inteisnaba stimr'
Daca, io o. de shllar? unica c r.bsesc st muli
rc petil ! i, la ii te.vale m ici si reslldte, .u.ba .ezuhala
i! rn.iesra. secusa.. o sumalie de se.use !mt
bbn.s
kortBctie
kian.a):
a
jn.ompler,
alcaruigralic prczinb unpdou dn
Lat. erp.i and suma.ea n.ompLcb a s?.us?ff la
slimularea repeliliva .d ftecvedta
r.as
de l0 20ni
b. .ompldl. al ca.uL
scf.
prezinb un p atou rcg
uat. eipamand strfratia
(.bLd
a se.u*lo. obtnut;
prn ap .a.ea $imu ior.u o l!.veita duli da rna'e:
Toaie conbsctire vounb.e ae mu$ch inr din or
ga.isd' sdnt tdtdnosui
$manda
yohrntal.se
t.aismne a mls.hLprinimpu
su.i .u lre.v.nb mare Erisia
jisa
iD orqanism si
ioa .a.dia.i .ontactia .btinuta in u.ma .efleruLui
a ,^lanilasririre r.rmi.e :le .ontr..le se dalo-
Rardame tu c.itn.iLer maseL mLs.uLa.e esre de
l0g ceea.e inseamna.a 70% dii dnergia.himi.a
se bansf.rmain eneroie .ai..ici
1,J
rq
Nollui e emeniare dd
giena s paro og e
Oboseala si fo4a inos. .r,
!i dii.,,.xtr 5 :r.
tH
L IL r ?..1 r,
LLrclate
Placflca
Evidenlierea propneta$lo.nus.hiuLui scheletjc
. trLir5blt.le. s
',:rrs ui ,.fr..r br.:s.i tr* ile d\..r.
n:: r
I
?'ti Ji / bi in: anrli.? ,
!ri i.:d:r:
J.tu. i5r l..in. rJi..,!r I r':
lli r:;irL rs r
f.le.:,.r1
Lr!.s.t t:b!. ., r;:.
rlftie, ii \ !ttr.rr!L:-
lntinderi sj
ptur nuscu .
C.,ntai:rd,:rr\!: rrL , ..
, Irdi,i.] 5. rhr
a rr. t s ab .it L, :.,
d iri 1r,, i i. p,i iirr..r'
.:':
denumre ir.rl!.ni di sliiq.
(r.asitc
E dupaf.maacenod, prcze Lata
Asi4i uneL. l..me ale muscb L.
I patnrlared a b.ePsulfemura
2-.upola l, m ele dnrsa
3 tuzifo na .. dLanaqnia
4. tunshillaia d ptra'iddLdLabdo enlu
5 c..ulzfd e snn.retu pLl.ric
Redacbti Ln eseu.u lemd SeislbiLitaiei
i
mLs.a.sa,..mpoiente d fldcuilor de.elalie sru.iu,ai dupa
.imp.danta inieqri(aiii andom! functiona e i .r!]ane.r de nmi in pe..eperca inrusir lor.biectel..
d. trla i lan.ranel.. dn mediul elte'. si irteri:
.rll(lsislemuiui npruisin transmtrErea.l]relLcra,easiinlegErea nrlmatie
.sisie
nleid..rin.a l:cior reolai.ra ..eslerisidervolkri.rganisrnu u
I
dl ..mp.dam.ntului u ii:
.nr
s.dea.a m.da iite de nteqcrcaoEdnLsn LiinmediLr.
C&iti aso.ie,ea in.!rd.t. refe,r. itli ii ..mponenla membre.r: r bGr
.odpsr: b drlebfat
-
ganb: c rneb.arp mclabEid carpieie
-
larsieie
C.aneF adsv ate.eprennra a. t,e pere.hi: d d.ua perech c .pt p..echi d primeLe sapte pere.hi
G6siiir6sDrnsllqresicLpnvtcla.L.&.iieri..oqceae..l.dneivefrebrriea.eruicalarb c...isiana
Stltiljli daca enunlurle eFt. prn conln.tia .deo e.e sunt adav6rate e! rake'r, czllin.,re ...n
sideftticorecie deteminati da.a
jnte
ee ex'sta d r,A ar e de.au?altaie.
.
Arrod ie n,nl.onsiderate adi.Llari tre. d.!dre.? se rea zearir pnd pargh i.soase mobile
.Fotula
este ui os tlnlhiular, de.a.eene studain ten.loiul uLAhLl..
.
F rac tu.ile s
p.nla
ne de te r m in 6 lu x.iii. d..are.e su nt disl..ate e eme nt.le .omponente rle dnL.LlaLLi o r
'
Onfi.rGa desnala esle denumiti de m.mbrana' ce.are.e da nan..c.as.lo. bdzeiccniuur
'
Cste.ea in
s.oside
a osllui se rea zeaz; pin peiosl .leoa'e.e cadialc e p.o ifcreazd nlmai sp.e
'
Ento6eLe au difente qrade de
s'av
rate, de.ar... rep,eznta aLungin vanab F ale lisameniel.r anicu
RedacreF un ese! cu rema.Rcspcdara curbeL de ef!.t,lni. sjsaphmiia in prevefirea bolior sistemu
1
'1
Diqestia si a h sorbtia
Sistemu d gestiv esie aL.atu I dii .rgane a nv.u
.arok 5e realizeaza digest a a imentel.r, lraisl.ma
rea ld
jn
p.ddlsi aberbabi
FIJ?'C.litGhdLb@44@82
551emul diqestiv.ste alcdtu[ din iubul diqesiv s
I Tubuldjgesuv tomat din:
.aviratea buca .
(fis ?5I
'ia qe
(naz.
or. si lannsofainqe) segme
ccmun sisteme or diqeniv sirespimtoi
iirennulsubtt.
(fis
??). dn t.eipoi.juni duc
'+
Fb?ahsdsrlchr ao'2i
A.')
-g
:-
, '
1Jt\
lq
- in tedLnul
stus,
Iol .u teipcrtui c.c.DorGs
.endenl, tmnsveG des.endenr 3sm.d)sr r{i
(rig 73)
2 C andeLe dnere iubllui disesiivl
sa oa.e
(submandbu
e, subllngdale p .tide);
Activibre: scc.ei.r? a
Conpodfia slivei Zilnic,
& saliva cr.e..nr n
ggJ*
!i
wa
cniNrni{rt6ap!e
D gesi a
Iubu d
scniv
assurd dponLl .rdti0u da ap:
ele.Ltulr i subsra e iurrir!e rc
lui,prn: depasarea aLimente.(2 secErd su.u,il..
Jsenive sidiscnia almerteLoi 3 absubla produsi
lor de disenr a ape sia ele.l,oliL..
A.lirilirea Jioto,ie a cavitdli bucae ..nna din
mani.riie si din tirpu bu.a d d.qlur t ei.
Masi cal. esle o :.1
poarc des,asrc si sub..ntol vounta. R.ller nias
t..tor es:e.oorClid'le renri ie,vos dii irun.hi!
I lrdqmenrarea alimentelo.
id.ilGnd d.qutitii si crcst.r.d slpEIeiei de.onta((
diite a imente siemhee.igesrve 2 r!m.e ubri
lerei s ii.Ner.. b.uu .rinen'ir l. asi{1u.6 ..n
ractrlc! a.ept.ri gNrarjv si.lib
Lioknte. c vff nLmub r..epllnL otucrlj, initiid
acena esre aLcatuit d n subsianle anorgani
(0,2%)
si substanie orqarice 10.31)
PrnciD.li ele.t litL dr
sdLiva sdnt Na- K. Cl . HCOr , rlPO: Msl, Car'. d
card ..ncentdie .u erceptia K- esle mai mic;
dec;t id plasha eqlvina PdncipaleLe sub*anrc
o.sanice sunt dfrLlaza salivara. du.ina, Drzimul
Fb.liile salivei I Prcte4ia mucoasei buca. pin
'a.nea
alimenielor fie.bint diiuarea eveotlaLulli HCI
sau : biei .are ar .eguna
ji
cavitarea bucala,
ZDigesr v: saiva incepe procesul de digesLe al
amidonuuL ! amiaza pmdlcr digestia chidi.a a am
donulli prepaEr. eeste hLd.llLzat
jn
treplepana a
dadiulde dD r.zr. A.easla enz ma va fiinacivata de
3.iilesnegre masucata ubrliaza almentele, usu
.ind deslutitia: umc.tedza mu..asa bucaa. tavod
4.Ei.retia unor subslanle endogenc
(uree
..e'
tinni acid urc), exosene
(mebe
sELe
$u aqenti
pd.qen0
si rclbacten.id
prin
ljuozi'n
SElabom.ea seizatiej gustalive prin dizoLvarea
s lbstantior c u
Oun
spe cilic pe supra aata recep L v, a
6.J.a., inl imp. ant rn mentinerea echiLibrului
Ca u.marc a tansfo.marior din cavitalea bu.ala,
dlimentee su t.hogeni:ate, Ldbibate cu nrucus si
DesLurta
(fis
30).upinde totaitate. acr vitati.r
mol.ri c e asigu.a tmnspon bolLuiaimend d,n
caritaiea bucabinsi.ma. Esle un acireflexcare se
\
ri
,i
r
I
aFs 0.51rcziJuu s.d;
Es
Luctore ptaclicA
Pentru a pune ln evidenF rolul amildei $livare
in digestia amidonuLui, lolositi solutje de amidon
lied l% solutie de iod iodumt 1%,9i 3 eprubete,
prc
Se ob*.va: Concluzie
nivel alung la trunchiu cereb.al
9i
iniriaza . senp dr con
t.a.ii larinqiene muscu ar. aut mare, .are dD ca .eol
bt prcvennea pdLudeni afimentelor rn trahe aimen
tele deplas:ndu * lbrr spre esokg inftg pr(esu du
rdi l-2 unde Etapele succesi'e aie delutrei sunr
c.ntolate aui.mat de cenhl deglllitiei.
Centuldesulire inhibd spe.ifi..enttul resp ra
tor buLba. pe durata dequriie oprind rcspnala in
.ri.e pu.ct a cicLului respifttor
3 TnipLI esolaqiaa EsofaquL a.e io
principal
r.lu de a traispo a alLmenleLe djn aainge in sto
md. mrd e d,5unrnrganErespa.lrrn\ed.
h mod nomal esitaolloEz nil
dout tjpud de mrcei perntaftice perstaLtLsm pri
m s pe*taltism se.Lndaf Peistaltisfru priin
ene declansd d. deslutitie siincepe cand aimente
le be. din iar nqe ltr esohg: esle cood.nai vasa
Pe slaltismu secund se d .rcaza prezentei ali
men(elorin escid!sicontmapaia.andaimentele
sunl p..pulsare id n.ma.i esie coard.nat de sis
tehuLneros enleri. a esolagu ui
Pe m;sud ce lnda oenda L.a se depLaseaza spte
siomac, o unda d. ,elax e. tansfrisa
P.in
neuroni
m enien.i LnhLbiron preceda coitacla lntreg slom
a.trls idtio masum maimica .ha.
$iduodenulse
reaxe a cand aceasi6 und; ajunge la nLvelulesofd
guLlj itenor preqatind a Jel .dviratiLe rcspe.tjve
reDd
pnmtea alimentel.r.
La capatu ieminal al es.faguLui. pe o po.iun. de
2 5cm deasupE
jonct
uniicu .ma.ul, muscu atDra
. rcllara esoias;nd este iistusata fun.tionand ca
A.est sf ncter prez nta o conrractie ton cb
gieie
desiins pnn reaxa'ea recepti C.ntaciia a.estui
sfhcter contLblie La pEventrea unui .enDr
sasto
mast.alie, deg utilje bol alinenra., amLlaza, to
zim, dextine maltot iimp bu.aL, iimp fa.insDn.
timp esolaq ad, uoda
penna[i.a,
unda de relara.e
lml solulie cuLore. alb-h
qtml
$[va rea albashaidlet
I
disp e elurja frid
eprubeblllDUPd30mn'0Pdinidau
lfrL solurie amedeui ncolo. mdmului.u
l 2pictturi er{tudio cctje ;ns: deibro,
ri
iod ioduE! de recsdnere noldk de mr
09mL siv: a gucideLd
in oi.e elapa, pin uelberea continutului epm.
berei, progrsia rcactijor de hidroliz a adidonului
poate fi intrerupb, cd o con*.inta a inactvani ami-
Ldei. Astfel, daca fiedem amestecul de culoare
albast.a viobta, culoarea disparq iar dupl iacne
aDare dlo nou, frr6 sa se oaimodilicc, hdiferent de
E\penenla dmomI'eai Iemolabilitatea @mei
I Trnplrr!.ar
(rorlnra,
ii nomentuljn .arc
alimeniele sunr gala pentru a I inghiite. ele sudr id
mod v.untar rmpns
jn
fa.inse De a.um incoo
pr(eslLdeslui tLei devine i i inlreqime. iu apr@pe un
act auronat si in morl .bisnuil nu mai poate li .pnl
2 linpul
lart!74:r
Bol! stjml aa, anih re.etr
:r'e din juru
inirarl in la.inge lmpukunh de la a.est
Tubul dlgesriv asigurt: a deplaelea aiihenlelor
b. secEtia su.uriLor diqestive
9i
dicestia; .. at
sodlia
'rodugrlor
de didesfe, a apei si a ele.toli-
tlloi
d. icte Espunsu le sunt.oHte.
F
C.ntul ddsluulel s. ana h a. a:ile neurcml
pslcpdun ulare b nucleii prcpni ai danefdh'
luj; c
jile
reurml din sulstanta Etiobta buba.d
ri
po4iune infri@n a
pudi! d. nucleii
propni ai
a
Cd! raspu3uile
qeeile
hin mnicalie * ,sjgui. a ltgndn@ alm*
leloe b. fmffi boldd alimenEa c dioesrh lipid.lon
d elibe@ subst rnld odmt djo alimdte
R*ptoni a cdror sudlar detemina salivalia
sut repr4dbti de a. .elulele s itive din mugNlii
dusta{vi! b. elul.le *Eitive
penb!
tacl
ti
pe
siuner c.ehneb motoni carc stnuled.a ma3lic4iai
d celulele *dilive pmh.J ldpsalur.
d
dureE
6 Enm@fi
ri
explicatl rucjlle pe 6E le indPlj-
in sromac aLim.nrele sufe.; .onsecinla acli
vitaiiLo. moro.ii si se.rer.ii a e acesxib care produc
tansfo.ma.ea bolului alimenla. lrr
Adivibtea mobne d stonia.u ui
(mot
Liritea gasrn
ca fis. 3l) .ealteaa: L st(arca alimentelor ca uma.e a
rehranir{eplive 2 amestecll a LLmnielo. .u s{.etijle
@sticr3.
evacudea coniinutuLui oaslri. in duod4
Pdistaltimul cont.actlile pe.israltice, nlpde la
g.anita dintre lundu
9i
corpu gadn. s. deplasetl
cauda detemin6nd propulsia alimenteld caUe pilor
Fona conhctiiLo. pe.isblti.e este co irc ata de a.e
,"r.q:
esle de ap.okimativ 2L sj esie un llchld
jrc.lo.
cu
pllu cup nsinre 19i2.5 a adlli Contineapa(999)
si
.diduu uscat al.drit dn subnanle an..sanice
CeLulele secrcto.ii
sash.e
se dfla La o,v.uLsLai
delor qan.ice situaie in m!.oasa gast..a. Exht;
,loui tipu.ide g ande gasrrice.
a. Orinri.e localizate la niveLul fundului ! cor
p0lui qas c Se.reta HCl, lacto. invinsec
(glicopr.
tejDdnaces 6 pentl absodtia ibab aviramLneiBl2)
b. Piloli.e
-
localizate in regiunile antrala
i
pilt
n.i. Conlin celu e C
(care
eLibereaza
sasnna)
si cell
e mucoa*
(sec.eta
mucut
A subshnlel mdgE lce. P.ezenta dciduLr i clol
hid c este .acde.ishca s!.!lui gastric ln coDditi
bazaie seaetia sa variaza inre I si 5mEq/o.d Hc
ber sau combnar cu
protaine
FCI este necesar peniru digesta poteinel.r, asi.
surarca
unuiy'l opim pentu actiunea peFinei acli
v ea pepsinogenului,
oxidarea Fe'(neabso.babLl) a
Fd-
(abso.babjl),
impiedic ea prclirera.ii ntasas
t.ice a unoi bacterii patogene Substante crc srmr
leali secretia de fcl sunt acetil
sastdna
lnhibarea secEtlei se da
riieieiberata dh neurcniaisistemu ui neruos enied.
B Pincipalee substote org@ice dn s.cretiile
qa nce sunlenzimeLe
i
mucna
Se./alia de peFinosen Pepslda, f.ma ad !a a
pepsinogenului, este o enzima proteoLiiica, activ6 io
mediu acid (pF
optlm 18 35). carc initiaza procesdl
da dLq.sb a
p.oteinelo.
PepsLnaenul eft aciivd de
coota.iuL .u HCI sau cu pepsina aoterior f.rmati
Pepsina scirdeaa proteinele.arc vor fi lransfomate
LaDlenenl!/este secretal numaila sugar R.lLl
sau esre de a coaqula lapteLe, preqatindulpanbu
dge*ia utenoar. Sub acliunea lui
I
ln prezenta
Ca, cazenosenul soubL se tGnsfom; in p a
cazeinai de ciL.iu ins. ubil
lipad gastric, e*e o enzma Lipolif.a cu acri
viiate slabd, hidroliind numai ipideLe inserdie sub
lo.ma de emulsie pe care le separd in acris'ari:
Geldlinra hidr.l ze.za gelatina
r'4!.!s!lene o
slicopr.ieina
se.rctdt de .e uLele
mucoase, cu .olin proieclia mlcoaseigastrjce at;t
mecdni. cat
I
chimic Iat; de actlunea auiodiseniva
k n veL qaslrlc are loc absorbtja 0nor subslanle
precum ce e loarle solubie in ipide. etanol, apa
i.
iu
cantitdii exbem de mLcj sodiu, pobsiu,
slucazd
si
l?
Retopllsia Cupdnde migcarie de dule viD. ale
chLmului d?rermimte de propuLsia pute.nicd a
.on
lid
utu lui
sast.i.
.at.e slinc letul piloic i nchis. A e
roL iinponant in amestecu a imentelor cu secrelile
Activitated s(.dtde a sbfracului
se.EtiiLe ganice .onrinua p.ocesele djgestive
incepute i n .avitaiea bucalri cant ited sec.ebb zilni.
DigesLia la nivelul intestinului sublire
Acuvildtea in.torie r, niv.lLl intertinului subiiE
Mn.a, a Je a nive u iniedinuluisL Lil.e sunt c.n
t.acliide ameste. rj
.onta.riipiopu sre
C.rrracriile de dm6re.
(ccntraclire seqo'dn
taE) iriq,nenterza chimuL de 3-12 on
Pe
minul, in
lelul acesta deteminand amcsie
prd.lle.r aLimcota.e solide cu se.reiilc din intesi
rqis.rnl. de pi.pllsie Chimu .sre prJpulsai a
acesl nLveLde uidee perdalii.q cdre apar in..icc
pd.Le d intestinu ui subl re sis. depldseaa ii d.ectic
anra .u o viteza de 05 2.mr'se.uid.. nui tui
Epid id iilestinu proxmal sL mdi leit ii inienLnu
teminal Timpu nesa..hmllui
peitru a tEce de
la plLor paia la rLva ie..ecad este del r ...
Pan.Fasul .ontinc celue en,lo.rine. e:rrie.
dd.lale Celulee exocrine,..sdnrate in r.ini
Prllu.
pdh tipdri de e nzjme digesivc
pep[daze ipaz. dmt
laze si nuceae .tue sunt,aspunzaioare ie dqen[
p'oteineL.r resp.iLv a liPide or, gu.Ld.Lr 5 a.izl.r
NcLeic Ce u eLe dlcb e se.reta zilric I 2m l5oo:nl
de su. pan.reatc c e .onrne o .atritar. m eJr
HCOj a.esla neutraDeaza dcid(atea g:ni.i tr
.esleiz; pH !l ii lnte$inuL slpei.r
Compozitia s(eliei pmaeadce 1. Electr.i,ti:
Na'
n
K'se qdsesc ii aceeag
pLasmbrNCOliseqasesteii.anibtemultmaimare
Sec.aria de tr'CO::.ns as:oumra de ce ule e d&tair
2. Enzine
-
treitipurimaiorc, anr laze lpaze siPm
ieaz. a ! aJnkra
Panoeatica
se se..eb in fo.ma sa
a.rivaiea hidroneara q i.ogen. amid.n n alie gu.jde
.u exceprd celuLdzei pana a *rdil! & dizali&de:
b liP3zc
(ipaz.,
colesier.Flipaza. lnsl. pda), se.re
late iu f.ma Lo. activa eizime e c a hidrojizedzd
estc ins.lubiiin apa ne.esita
Prezenla
sarunLo. bi
iarer.. prcteaze (bpsind
ii
cridoriipsina) s. secrera
ii ronna lor inadiv;
(tipsiD.sen
si .hLmotrosino
qe.l. Tipsidoqenul este kanslom ,n tipsina de
snretukindza sau de I'ipsjr iiieri.r l.md3
(aulo'
caralza) ChimotLplnosenuLene treDslomd in Io.
m: Luia.iiva d..ate hpsim: d. iihiblton, tpsnci
este se.retai de a.elcasiccuLe si
proenzme e p,.tej6nd pan...dsuLde artdigesr e
Bila cstc neces a penltu d qesl a
:i
abs.rbra ipi
deLo. s pcntu er.Eria unor nbslanle ins.uble Ln
apd. cum suni colener.ldl si bi rubina Es. lorndd
3e.ate hepdo.re
(nq
32)sj cehleLe du.be. ci.e
marginee. du.iele b Liar.. in .aititale de 2J0ll00
NL/zj En. leaetab c!.ri(! sidepozitab,n vEzi
.; biLad ii tdpuL
Pero.del..
nt.disen've se
eLLbererra r1duodel
jn
timpu pe.ioadel!' d(lesti'e
iudai dlpa ce .hinul d de.Lnsat se.relia de c.le
c*okinind . e p'odure,ear e. sinqte.uLu OddL
compottja bilei 1. Acizi b lari srnt sinletzar ii
hep.t..iie di cll6terolp,n c.mbin .a cu anumiti
amn..cirisic( N.'. re tand sarunle bLLre secre
tdrc adivii caralr.uele b liare de
lposllubie, mitn in nlenin
pard dlunq la nivelul
iLe.nuuL unde se rcabs.b a.iiv 2. Pismenri bilh
blLtlbina s bilileidma slnl metrb.Liii ai hem.eLo
bjnei.a.e, ajid! i hepato. re. sunr craetaiibiliar si
..nfera biei( .afea sa
lilbed
3 Lecrtnr
,1
Coes
Cmjt]l entemheparic. Eft rcff( ea .elei mai
imri pidis sa'u.L.l bLliare Cin ites$n! subli.e,
Pnn
rena p.fra nLplib n.d
(fig
3J) S uie b Lid.e du
.oud rol!. i'nfodoita: I de emukiotuE a liPJelor d n
atne.te a. .. i.nsun. srpe.I.a a o redK
PemL
lat frionr.nbr.a n sila.i iaid a.tiufE liPazciPdn
crcdi... 2 druld d dbs.tutF di, i,actu inicsinal a
.cnLir
q.dsl.
r.i.. .e.ida!.r ..Lest.,.[LuL
J
a ato
Lioide pli l.riE,e!.! 3.ene: r ur.. mcli c!m'
p ere rlmtr..hLl.m.r.n n Lpsa s uilor bilir e i,l
ntesrin. se pL.id pri rd..iiE le.iLe,101g djn llP de e
LnseEte. sa.ur r bLnG da .! si ,!01 de a *inlld
motil,talea inre*ina a p.e.Lm s ..1 ba.ierosb!..
Evaclar.a bi.i csi. cons..inb .lnLra.lie inu5
.ulaiu.ii ver .ular? ,i p al. .u reaxa'ea sJn.i.
Ldi Oddi. rea ?ata p n mecanLsm. n.ruoase s
unrom e Me.an smll nerv.s .si. Ealizdtpnd st m!
ea vaFa care deiemLia cont
vczicu e si reLax ea shncted.ri iar siimularcd
Sc..eiie iriEsr nNlui s$ine .onrr I mucus .r
tuL de p'o(e.re a ml.larei ment,aLe impouiva
:O,es!rl Hr .na senarrl de
!r:iaea
BiJm. d.
du.den s d...ue spe.:Le. afl;i
ina si:n .ipt.l. Li.bc iihn 2 c
nri(olilL .d u el!: q,ireldLe nresrtulE crk nr runl
seietare ii umedul inteniia: peprdre dizah i
dd!
(ni
trza n.na rrza ?ah aui
r
a.tazr)
r
lipai
(ns
34) ee LS ei.rcta..unle n timpu p,.cesdui
de dblorl,lie itdntui 3 ipa ! eli.tlhr se..etari
de re u ele Pp reli. e iiie*jrJle
stip.tnd ne Efecte dntasrni.e Me.anLsmd ffiora
..nni ii secretn de.oh.nLdki.m ho foi eib,a
Gt d i .elr ee nu.oasei dloCeia e .. ,istus
'n
in dl.d.i a p,.dlsior
Lvctote ptocllad
Aclibea biki asuFa alimentlor
ar.ridl ne..sa., bi ; de p.rc sau dc v a (de 3
abaior) ueirimeota. ep.ubere p,peie,h;friede 6
r'4.d de r,r.m S au dotribpnz de hrdie defi
lru d.be.aE uoa seimbLbacu apa ceddL cu
bi6 Se inlrcduc ha iie in doua eptubetd cu uLei.
.L a.eii Lraiul v.
Frnrde
rumaiin ljinia Je lilttu imbibata.u bira
Daca pe doua hanii de nftru imbibate.a maisls
s ascrle pe dor'. lame de sricLa 5e Lasi sa.ada din
pipeid .aie o
pjc6ru6
de uLej pe ie.a.e hadje pe
cea
jmbibdb
cu apa picaiuraii meniine a.rma,in
rimp ce pe.ea.u bill seiniinde pc sup.afaia ha.
Plnem
jn
d.ua eprubete puin u ej siapa, in
uri din ele se ddaus;.ca 5mL dc bi; dupa care
ambce se aqila:se f.meara eJ.ulsiL temporaiaiJr
cea fara bia sidurabia in.ei cu bila.
'.'*i"
""i
Princjpalele enzime sec.eirte de glandele
sar
lrL.e sunt a. pepsinogenulrb
FE
qashca c gas.
Secrelia er(rna a paioeasuLu .ootine a. psp
ndaze
ri
nucLeaz.: b bblement c. ani azer d. lipaz.
ii .ompozitid bileirnta a acizij sipignentribi
iari b ecitina
I
coLeste..lu!.. amilaz siijp bj
Ddieli act vitated m.t.rre d pe cea secretorie
'Acliunea
enz me or d qest ve
EdrLme e.r:: a::... :!::. . i!::i:
Prn
un.. subn:-. .'
_
-:
i :i
,;na Ld rrilsi ibsorb3blr
sar p.in.iPr alme,lne
..e-".r
,rarir rbbel
/r,llrrii
r.r.l
I
r.ll .Lr,:.
DefinenE p,!.esul pnr .r;e
.lur lor rel ratirn ! na d glni.L
Abs.rblir ese fa!.nzab :
.
exrnd o n,pr.fat.
sl u.tudl spe.ilice a mu..is. rt.:: . .
.dsanta p..a.. moLe.Lre: : :!
ene mi.a q.osided perele., r:
- -:
. rcbaua vas.JLac .. ia r \e
-
:::r :
35)ene Io te b{dtr
.afr htea de sinE. de
llnptr pero:de
"T
d. d
qrn::
.mis.arie ..nbactllE r., r:l
C! e lrej{til. de m:r. a. diete lufld rh. .: i
sr.;!7a si ld.to- n p.lrhi,du rnr d.i ccu.::
r: a l piiizaMrid v!g.tal. pr.z.ri ndLeraLn..i:::
-:r
r!
rrale
fidilerrt deo e.e in ta.iu
qdnr:
(Lfi.e
lp! lu ::
::.:de .n. J.
-0
3mq/z reDr4efrifd ioii'i
;rlrtr linaL d dqesre qundd.r slil
e
r.:::
.:nrn ur lncm.le tinspo,l i
. . s. abs.i,bc
rrin
driu, -
:: r:ta DuPi .. 3u n! absr ble ir en{::::
::-:rl.rd.:p n,nr ransp.rbte prn ,.ub: :
1::r i:.ij d d d.esb,r p, i c lu.n". la.l ab ::
rii:iaz. d , ilFl'!l niesrna n .api el. :
ApoduLzinl. dc lipLdc vaiaza inte 25 si 160s
SpE d eosebire de
!l!
cide s de pmteina ipideL. se
abso,bdintdctu
sastointnna
prndifrzufepasivi
Pe.l.u a pltea tu abeorbilq ee trebuE s le hidmso
Lub o Iapt c. * raLn.aza Ln pEzentd sa.u lu biliare.
hai e de a li dige.le. ipidee heble amu s!.naie
(aansro.mde
in picaturi.u ddmeku sub un in.D,)
Tr g .e, deLe. losio pide e si c. e*er. d s. .om
bLnd.L ptut.rn.Lc dn epiteLill .eluel.r itesifae,
Lrma in . . t.. in chili
in tjmp ce ainino.cziis m.n.zahtrdeLe ajuns pln
vena Doda !d n.a!. Lpidelete.in.r.uatia imlal c;
Apa, in intEstind 5ub&e dpa se abs. be pasiv
bosm.iic, ca um e a grad cniu
pin dbsorbtia eLe.r.lt or s
,"JaCl, absodtia s.d uLui s. fi.e pnitrn pm.es
a.tt coru urmeazt pi5v sod!
e l,ilaninele
ri
mineralele
L Vitaminee lposolubje
(A, D K L)inta in acd
tuirea m.e io si se dbsorb imoEuri .u ce elalte
lipidein nlestinuLproximi
2 Vibminele hdtusoltrbie se dbsdd pr. lraF
pod fac lital sar prin s stem de tdnsp.d:.i1 Na de
pendenr, p,orimr, in LnrestinLL subtne
I Calcu se abs. be.L atutfl unuitdnspo.rlr
lesai de .r embrar a .elulara sia.tivd de v lamina D
J Fi.rulsc abs.a.b. injclun si l.!n Fe7'se ab.
!fa'
Diera proteci 1l c6 ne.esara unuiadut dsLe de
Pdrtu a I sbso.liLte p'oleiiele l.eb e tansf..
matein o igDpeptide: aminoaciz
,le.anisnte d. ab
ji
btie
Sau Ld.nLfL.at md muhe sisrede de t.anspor(
aciiv Na.depeddeite penlfu absorbl i tipeptdeL..
d pepiide o
i
am noa.nih'
d p.oteLne dLn iniesin ene absod[5: o.ice pmteina
.a.e apme in scaun ptuvLne dd ddtriiusui celuLrre
F436EbPedrdelpidcd.{''.
e qE,nE (bsrei3d
!o$rc1 r{rri).6
Pcla
&
s
me
Ac,v htea dotode la nivelul nresliiur gros
RllLi e prii.ip.le ae c!o lrj sunt abs.rbra
rpe sia eLe.&hio,
|undalea
p.oxi,.a a) si deP.
zra,.a materilff rc.al. pana a cLim m,ed lor
(juma
bLea disii4 Daldla a.esiir rour
'ns..rle
de a
nivelll c.l.nulli sunt lente
I1as..nle d. amesr..
-
hausbatile suil rea tare
u dur .n.uLdre si
longiiud nale .oli.e .are detem M prcitiain siai a
zonelo. dsrimuldle ale pe.eteld.oLc sub nma uior
di.e.tie anala id lipd peroadei o, de.!it.le i
Ic ula.esid continuiu c.iic cn p,
cootrul sigmod Dii .ei I500mL de chim. d.ar
m 2m nL r pierd pdn ffrrle.
fiir.arile p,.prlsiu. mi9c6f e in masa- P.o
puls6
rcz ulta i n
poncipaL pnn: (l
)
.dnlJa.! ha nmb irl
dnecft anala s
(2)
mis.ad in ma$. A.esie n scari
ap de obi.cide.ateva oi pe7i:c
dureazaaprorimativlSmLnuie LnpiinaoEde amicul
dsjun s rcprezinta un lip de pedsblisn modifi.ar
AnsoDlja
si
s{dia ld nivelulcolonului
ApaConnul nu p.ai.abs.lbL N mult,le 2 3L/zi.
Colonu abso be.ea nra m e pane dsodiuluis
coruluicare L ar fosr abs..btr.ii iuieJti rlslbtire
robsu este sec'etai & .ate .o oi Ace*e
p.o.ese
sunt coibolaie de.dte ald.ste,nn
Notiunl e e menta re de ig end
9
patologie
Rep.eznta emziui ale ddrLd s suDt .ezulatul
actiuoi un.r ba.re.t asupm acestoc PrimuLevedi
meni in dezlomea caiior il connituie flrmarea
placLi ba.ierieie Aceasia Epreznb o peicLb
ac;tuiti dii aimeile ! saLiva. etalata
Pe
slpralab
dntil.. si..l.nizab de nume..ase ba.re.iicare vor
p.oduce .a.iLle denrara Acesre bacteri utireaz,
pentu a se hdni ca.bchdrel n produ. prln meta
boisfrullf numer.sia.izi.. e v.. dtr.lva smai!
dental. Dat..ih aceste dependenie a rabiitaiiibac
re.iiLo. de prezenb c bohidfatiLo. se ati'ma cr un
consum maP de .arbahidri favn
ilor. in lapl mai mpo anta de.a
esle fiecvenra cu care 5e iigec. brhd.ari a*rel,
canttat m.i d i.ecvenie ssisda.prnvizon ea
bacisnil.r cu subnraiul o. eiergeti.
jn
mod con
stanL ..ea ce far.rneaza producerea .aiLl.r. Da.a
insa se inse.a o caitirate ap,e.nbla d. cmbdhdGli
d ii timpulmesei. aiun. num ui.3,ile ce pot 5a
ap a scade simtitor UneLE tipJn de Jirr suni ma
rezistente dec aLiele
qst.L
]a demlrstat ca uii
Darea apeL .are ..ntin. h c .ani lat :e fuc. lace
.a smal(dl p.onus sa ti mai rezistenl
Repreznia nrlamatia Lnr.sir muccse.Gle P.aie
Ii provocata de Lnfe.ti. aqeiti lr
poate slrveii ln cad.u uior atecruni sistefrL.e.
Doua dinrre.ele maifre.vent inta
slomatita herpeli.a
(inlecla
cL vnlsu he.pes sim-
plex)
r
stordiia cdndin.zna ALiE .auze ft{venle
sunt hip.vbmn.zcle, c.nsumul de tltun sl alcool
sau Ed.rialeice la difeite slbstanle cooGnt.
prezeite id alimenre sau p,.duse d. ins.ine a
tulincsie infLamala dcuta a mucoasei taingiene
De obiceide o.isine vtua se poate insa dai.ra n
ud.r ba.ierii Se.arddede i
Prn
durerialesaiuuL
mai aes a inshilit Sunt mai lrecvente
jn
sezonul
Delecaft rcp.ezinra
Ooceni
de eimindE 3
propulseazo fecaele ii .e.t, n iind d.rnia de dere
c le Ulleri.r se produ.e clntac
tede a coon! u disb si a .e.tLLui. prnpulsind f{-
ele in .atulu dtul. lln.eah relar sfincte,e:'
anale intefd siexte rltjd! .ont nand nbre frus.:
La.e skiate afl.ie sub contoLvolmtir.
ra.e. da. si cdnsunmea ufor ichiie t.ane E.L i_
sezonu cdLd pdatd faciita aceasta afe.iiune.
R.pEz nta iiflamatia mucoasei inteslnu uL subr':
si a ceu
Oros.
caua liind nfed,oasa. hai iieclel:
bd.ieiaia d
9i
virala Pot imbd.a f.me cllil::
fMde gcve, cu eblLbte maE in functje de q.
'neDul
impLcat lgieua nsuroasa si atertia sponb :
ca Ltea apei si a d imentelor c.ns
de pI.veniE Larte imp.rtante.
D?finesle op.nea compela 5du apr.ape c.mpl.=
a pasajuLui la iiveu nrestinului subtne sru a .e-
s.os.
Ene o urgenta mediclchiru.sicala si se pc::
daLo ma mut.r .auze aderente, henii, tum:.
Rep.czinb Jez.rqa iz ea dituLu' a structuni E
Ftice
nof,naLe p.h fo na.ea unor noduidc.ese-
tur..in.o
i!mtidetesLifibros.hlaiLeve*ice
cn
ene a reLa.aura a modailati. Are eti.l.siimulu.e
Lnfe.roase loii.e raspuns mun a t.Et, .bshe
bLliarr sau modif.ai lascu e
Defireite f.rmarea sau prezenta de .alclli .
nveu v.zic i blia,e Ene mai f'ecventa la feE
obezi sila.eL.u dLci. dezechlibrate Pmte fias-_
pt.matica sau pldie.onstitrio urqenl medicl]c
.urgicdLd daca vreun .alcul migreaza diD vezic: ;
obst.uedza caile bilLme exrabeptj.e sau daca a_z=
inf Lamarn peretelui vezl.i bil aie
Reprezinla o iiflamalie la nveu
pan.rea
Poate I acur6 sau cron.; Suruine la ccicu 31.:F
(onc
sau litiaz bliad. d si rn numebar
-
consta i n ..enerea riecve nlei s r a canI laf s{}
ne.r ziliLce. A.e .auze muLIip e cea mal freod
rind de i Lft i.re.tj.asa. ii majoitatea situatiilr t
iqLena rcuroasi a
putea preveni ,rsFndnea boltr
I
defe.atiei Poaie aparea in
Pmts
fi habiiuala, aceasta din
Clandele saljvare man caresi vaca pmd u su de secretie i n cavib tea buca a p.in iniermediul u nor canaLe
exc.etoare, sun t a. glande e su bli rgua ei b
s
a nde e rctromaxiLd.e .. gLa nde e parolde d
slandele
sub
Coloana din stanga cuprnde uneLe secretiiale g deor ex.crlne imp.atein digeslie, iar cea dn drcapra
substaote.omponente ale acenora; sda!
produsee
de sec.etie cu subsbnteie componenre cores
Stabilid daca enuntu.ile legde pnd cdnjunclia
"deoarece'sunt
adev6rate sau fasqin cazulin c elecon
s deratiadevarale detemjmF dacainte ele exisb sau nu.reLatie de cauzalibte
I. Lipaza este o enziina poitics, de@rc.?sciodeazd
srasinilln sl,.emlsiacizisdsi
2. Deglutlk asillura recarea bolului alidenta, din .avibtea bucala id stonac d.arece aceasta se
'Lucrore
prcclicA
Cor,?djlia drimjca a alinotels
,arerial necesarj catva
shme
de alimente
carde o!, b.arr. paine, eptubete, b{ Bunsn sau
lampr .u spi4 hartie de liltru, haftie rote de lur
iesoi, solulje de acetat de plunb (apd Buro*).
. Eaiaenlieta .onlhuului de apa
,4od a lkrL S inlroduce aLimeotul inltu epru'
bet: cft s
line
inclinati paM apr@pe de pdilia ori
zmrnl4 dGupra mei nd.di se obsa condo$ra
vapodlor dc ap, p peretij eprubetei. Daca * intoduG
In epmbeta o fisie de hanie {ris cu.relon chimic,
pnn umqirq lextul va aptu din e ln ce mi inlens
. EDidentierca cantinutului de sLbstanle
^'lod
d l@rL Se intJoduce inn^o eprubeb o bu
.alic, de cane uscat6. La gura eprubetei se lixeaza
o hartie .osie de tlmesol
!i,
Fptual fara sa se
a FCl, peprna, mucus apa
b. amilaza. m!.iDa, Ln.zlm, ele.uoliti, apa
.. m(!s peptjda,e diaharidaze,lipaa. apa. e ectro iti
d peptidaue, Lip3ze, amiae, nuclede
e pigmenti acl,, leciiind colesterl. ele.t..liL
atinga, o h6die d Iilh imbibab pa .ca 2 cm cu apa
Se
tide
eprubeta d@supE unel fiacad
!i
se io
caLste usor, consbtandu.e
-condensra vapoilor de apa;
-abasnirea h.fljei de tumesoL datoril, desajdni
de f]}]r Gea ce aLena prezenta substmtelorazobre
rnneorea hadieiimbbara.u a.erat de pmb
prin foma.ea sulfunide plufrbi
degaFEa uoui hnos ceaclerlstic arderii gra
-dupa o incalrke putemica conlinutul eprubeiei
se catboniza
9i
* dgaja fum, iar in prub.tl va
li nmd @iduul uscal conlioand subslantele mi'
nerale oxidare Daca s adausd putinr ap;, acesiea
se dizolva
9i
vor albdstsi o haftie b3ie de tumesol
. Folosind cunoetintele de chimie
jncerc4i
sa
euidenliali conlinrrul l)1 gi(ide al unor legune
Sangele
(fig:
s7) esie lllidul car circu i in interi
oruL arbo.elui cardiovascuLa( rep.aintd cca 8l din
masa c.rpo.a Ld impre una cu mfa LichidulinreGtitial,
lich ido L cefa orahidian,
peri si en dol mf4 sangele .od-
slituie medju inten al orqanismdlui
S.ngele este lormat din el.mente hgumte
riPLas
ma
(55%
din volumu sangvin).
Prin examenul mi.'osc.pic aL *nselli se obse.va
rei tipu.ide elenente figuEre
(Fpraeiiand .15i
din
volumul sngvin - volum qlobulJ prtrentual sau he-
.slobuleLe
ror i(hemariL $u e.ilff leh
.
slobdeLe
albe
(Leucocitel
. placherele sadsvine
(trombdite).
Erilrditele
(hedatiile)
sunt celule fad n!.le!. cu
.olin ftuspodulO, siCO, s in menlne.ea {hili
2. Circ!latia
nufriie anticorpi, care neutaLteaz sau dist.ug anli
qenul
Anti.olpii srni
proteine pLasma
ce din cla$
gamma qlabuhlo. Apara.a se re izeaa
Pnn
doua
.
^pea.ea
nesp{irica
fnn.scuta)
este p.ezent la
toti oamenii Se .eaLized p.in mecanisne celuia'e
(d
eremplu, fagocitoz4
$
umoGle. Apararea nespe
cilid esre o apa.a.e primi va. .u efcacitat medie
dar este lMne prompD. Lj ea particpa anumite
.elole
5
slb$ante
prefomat.
.Aparcrca
sp{ifica
(dobaodira)se dezv.lta id ur
ma e&me.ii La aqeoti capabili s induc6 un r6spuns
imun
(imun.!ene) ture de doua relri:
(l)
dobandils
oatudl a. pasiv. pdn transfer lansplacotar de ai
rcoai b. acdv. in utra unei boiri
(2) dobandib
F4a7com4,t|d4daPhsabe
c4G 2Fnadi 3 rlmbqrs (ihdde
q@cr
LeucocjteLe. spre deosebire de eribo.ile, poseda
nucleu si nitocond.ii. Au capacitarea de a emite
pseudopode si de a bave6a perete e capitr
p.in porii
s6i,tec6ndin
lesuiur
proces numit diapedezi
Tipurie de leucdte
9i
fomuLa leucocLlad sunt
P.incipala functj. a leucocitelor consia in padici
pa.ea acesioB la
'eacib
de apaGre a orcanismului.
Funcla de apawe a sanselui
o.sanismd uman vine pe.manenr io conta.t .d
asenti patoseni (pudatod de antisene) sau cu aoti
gene Libere Ant gen"l e$e o subst la macromolecu
bra proleica sau polizaharidica shind organismului
5i
care,
patunsain
medLul inlern. declanPaz6
produ.e
rea de c6tre organhm a uno. substatrie specifice,
s
Fecuncstere pnn m<an sme spe.lP
adifi.ia: a. pasiv rdminnrcre de antitoxine sL
gammagl.buLinq b. aciiv vdc.ii e
Raspunsurile imune specif.e suni med de prjl
doua !pu., deleu.ocite
-
Imi.citele B siT pe baza
unr mecanism. interdepende.re,
(l)
imuiitdca um.
mi c e mpric: imlociiere B, si(2) mrdrareanredi
da celular
(.e
u ma) care mpljc6 prma. Lima.. reLe T.
Va.cinarea decldnseaza, Li pri.ipiu. acel.asi m.
canisme imun bre. cu de.sebnea.a cacljle
pFduse
in orqanism sunt mai denlai. Efedul hEl esie
PLa.heteLe sanslir. lrnmbr.itc s sunr el.menie
f qutene.euLarcab sanqeu .ur.L,n liedostaza.
Pi.ma sJ\und o, me op.l(]ligl s Eu du! us
rd
lorma dn L srbi:n'e dn rqdnrP(Na x ca
/,4s:' Cl fco,) s 9i subsbnie .rsni.e, majo
taiea proteLne (alb
m De.
sLobu
in e I b.inoe d).
Vez s labeu de la
paqiia
126
Lua,tate, otacicd
R@lia si ob*IW md ftotiu de saise
,Alar.rial ne.esarj lame ac steri zat vara, aL.ooL
eter, albastru de metiLen l*, ev.niu.l solutie l4ay
Crinwa d Ciemsa
(albastru
de metilen
r
eozin6 in
alcml metilic) de la h Laborato. de hematllqie
Gruf.rc sa r!v nc - rr..si!u a
,"4emb na hematiior a.e in nru.turd sa dume
rn.se tipur de ma.rom.l..ue .u .oL de antigen,
umit.
a
dinogene in pasmr se gases. o serie de
.ompusi .u .oL de anri.oQi nuin ie agh,tnine c3!e
dai implrt.fre iqutinooene intanite La om su l
aglur n.s.nuLzem
(0)
A, B siD .elma f'd.!eri
int nrre asLuin nc sun( ! omoLcaga aglrnnogenllui
A 5l lnroasi agltinogenuluiB
?rjrex.ude,e recipmca a aslutininelo, siasluri .
genel.r rmoBq.. in decursuLevoLLlei umana sau
c.nnituit tu mllie sistime i'nLuo.g.e sdnqvnc
B([)
usu.a prin agrlare tn aer sa! se lircaza cu caieva
picatun dinbun amestec de alc.ol si eter ln pa.6
esale
i
* las; s5 se erapore.irca 15 mnute.
Se .oloreaza cu albaslru de metiLen l% su
solutie l ay Gtnwald Ciems c;teva picatu -
spdlanduse dupd ckca 3 minute cu ap,.ukta. se
Cele mai impoddnte in pra.tjca med.ala.L..nlr
sunt sLslemLloAB si s stemul Rh(D)
Sistenll OAB. Pobvit ragu ii cxc uder i aq r I n
ielnr.L agutin.gsnu omoos
t!
cu A sip.u B). nu
p.i.xLsr3 indLvtriposeso'ide agulnogei A s aqu
tiiine d sau poseso de agutinooen A si aslutinine
!.
lnr.nnea aslurn.sanuui .u aqlulnina omol.aqii
dlce La Ln c.ntLci imuo, intseiatrtl.ory. cu dis
tuserea bemd il.r si.onse.lDte g6ve
Peotu
indivLd
C.mb nati e
r
.oex *entele p.sibi. t.Lcrate imuio
l.gi., nntin numa. de patu sir.p.ezinta.ee paln,
grupe sanqvin. in care se poale repanna popuatia
q.bulur pe bdzd sisiemulu OAB:
Cr.iastdrca aparteie.lei a ur. d n g.upe e
sanqrinearedFreimpofrantain.azulransfrzilo.de
Regt a tansluziei ce.e .a ashlinoleiu nir sanqee
donat tuui e nu se inbns.a.u aglltinin.L. din
pasma pnmitorulu P.bv t acesteircgul trdnsluzia de
sanqe inae
qrupe
dife.iie se
pFie
fd.e anlell
. qrup.0 poate doda la tlale
stupee ldnf.r.'
rii
versa
)
dar iu pote prim decii sange izoqrup(de La
rsrupa Aa pode pnmide d rldre
srupee
(prim
SishulRd Sa ..n* ai ca 35X dn popuda
ql.buLuimdL p.seda pe entocite, in ifdd Je unLld n
anlsenee sLs{enuLuioAB.5 ui aitigei denln i D
sau Rh Trllirdir?i poses..ide anigen D sl1lc.n
sideraii Rn poTiinr iar .er 15E .ar. nu p-rseda
rqutinog.nu D sunt Fh nsariu ln moJ ndlralid
e sta aquridiie omolo:qeant Rhdd se
Poi
geneE
lie pri lransluzjirepclate de sange Fh- a
Pe.s.ane
Rh lie pin s cLnd cu lal Rh+ si mama Rh !n
ambele situaii, apaiardl
jmurit:.
al gazdeL.ea.l onea
zd fata de aqlutjnoqenu D ca si fsta de un aniigen
oa.ecare, prh actvarea limlocLielor uimaE de p.o
ducerea de ani..aianiiO
(adliFh)
Acest anlc.rpi
vor reacriona.u antjseiulD de
pe suPElala hemati
Lor si v.. ptundce hem.na
in.azulmameiFhnpgdjv caid iatale*e Fh po.
1r dator b cdacteruiuidoninanl
algeneicarc .od
fi.d sinieza asluunosenului D. .opLiL rczdlialj vor
ddsienL cadcrerul Rh pozitiv Pnma sar.ln,
Pode
evolua i.mal. decreca, in .onditir friologc?. he
matile Rh- a e l;luluinu pottavere piacenta s deci
nu alungiD c .cuLala male.na.
La naste.e idsa, prin ruptu.ilp de vase engline
.me ar Lft in momenruldazliptriiplacenteide
ute. o
parle din sanse e fetal tece la mama si mrlea2a
prcduciia de aslutinine antiRh L
aceste aqlutin ii e
(care pot tavers capla.ele
Placen
rare) patrund in c rculatia fetala si dhtrug hem ile
f6tului. pur6nd duce chiar La moarrea acedun, atumi
.and agLulnreLe su.t in concenta! e maE.
'HcNostaza
9i
coagu area sangelul
Hemosda nzi! osicd .ep.ezint6 t bitdea meca
nsmelor.a.e inle.vin ii oprirea sanseranL k niveu
!u5alo'
'i '
Presupune umato ump
Timpul vs.ullpla.heb
(hdctla pmara)
inepe
'n
mom ru lc:al
lasllu Pnmd rca.'e
.oista in vasoconsticla pereielui a..stuD pronusi
.efler sl umo.al. Urmeaz6 aderarea t.omb(itel.r ld
pDtrombina
niveldl pkgi agreg ea si mebmofoza vi5coas6 a
acesloE .eea cedu..la opftea sangeEdiin 2Fnd
2 limFi pla3mati.
-
Naglla@ sanglui
Rezuliatul acestei ebpe .sic tadsfo.marea rb.i
nogenuui
pLasmatic solubiL in fibnn6 insoubila. La
coaulaE. parliclpa facr.ri
plasmat.i. plrchetari
r
3 Dindie
preeuluj de .clulde
Codsula.ea sinlelrt se desfap a in tei faze:
.faa
I fom ea t.mb.plaJuneiesle hz cea
mai ab.ri.asa s durcaza .el ma mulr,1 I minuier
r.mbinei duredz l0 5:
romb.piasliia transfoma p.ot.mbina in kombjnai
.Iaz
a Lll? form ea fibnoeiduree I 2s Tom
bi.a desra.e din fibdnogen, niste dlnnme de fibnnd,
c e se
p.limeuedd sp.ntan dand reteaua de fibriia
. e.l.vn. inn)trbrl, in fth urile .ctelsi de ftbdna se
nretu eLemente e ri9rate si ;nse.a ea se opre se
Funcliile sln@lui sunl reprezeniate de flnctiLLe
c.nrponenteLo. ee i alard de a.ssrca. saigele in
deplineste rouL de sislem de inrcgrtrc si coodonare
Lm.6 a a e luncu lo,
prn hlmonLi mediabn chim ci
sr .arabolitii
pc careL vehiculeaa.
De asemenea. srlele are ro
tanspodspie locu.ile de ercretie
ce nedtlEbile sau in exccs.
Datorita cootinutulu sau b.qat
/?
Hemostaza se desfloa.t in mai multe etape,
succedandu s a. iimpll vasculo.plachekr t tim
pul plasmat
;
c tinpul osmotic
La cecllaH sangelui paricipa m.i multe sub-
srante carc pot u grupaie in fa.bn: a. plasmafci;
b. nembhnd! c ftllat d. plachelari.
e Folosind s.hema d mai
jos,
sLljlili
acomparibilit lea t&nsfujilor inlre gtupele de
enge, pnn trahsfomaEa [dnb in sageli indica
B
[4are.
t
m ca c..u alie
ddera bnhiala cd.e vis.ula.zera brL La p .a..lLr
eLe E ria a si uim.a
. e las.ula zeaz aitebiitr . L. ,nn. 5,A f.rne.zi
r.adele palmrre. nin .re se despnni aiere e diqta e
Ram!ril. don.i des.eiil.nt.
A.fra dEs.erdant6 tora.i.; aa Emir pdn.rale s
vis.etule. Raft,ile viscerale ad aderee brlisl.e
in dL.dutr d i.b..cLui ks.uLai
t iJe.Rlldte ...!latia n!,e
Ci..ularia pulm.n aln.epe,n
bud.luul aneEi p morae c..e
Ttunchiu pulm.n *impade n.eL noua a(ere
pulmonde, cdrc duc slisee.L CO, spre reieara cdpi
liri d nlLlr' iive.eur !rde i .edeaza aveoleu .are L
eimna p.in expjdie s:nlrec.u or este.oe.bt de
venele pu monar. c;ie {ioud pe br li{are
paman
Ceepaku vene puLmoide sfirss.r, atiuLsbns
Cir.r ata snen c6 in.ep. in venb.nLu stan!]: p ir
iut.tive sp tesuturis o,gane De a nivelu a.en!.4.
s6nqe e incarcd cu CO, edc preludi de cele doE vene
.av.. ., duc
jn
d.rldepl
(fg
33)
Este t. nat din adeE a.da sL Jirr
'rnLr
e ei..ie
dsa i.dc lesuiuile si orglree..lp l omenes.
5 sietrrul aod. i ncep dir ve n.uulsbn-d.u d.nd
a{endenrt din care e despnnd .ele doua anere cntu
n e. DUF c ur.a Hcm * .ube i
i
r.m.d;
arcul aoni.. carc se cdrlinua cu a.tu d.s.cndenta. sub
imp64rti in t .acal6 si abd.minala Termirrai i.rt: ib
ddminaa * bifur.d in aderele iliac
Dinsprc drcapb sprc stinsa, .lirr d se despr rd
ttu..hiu bnliio.aali. a.tem.amtd
aiGra nLb.arjclLarashnga rrun.hiuLb.ahmetul. ie
lmpane ap.iin ancE caroi da.ommd d'eapla s anem
subclavL.ula.d J.eipla Ambe e ane
{inga sldreapt,. urca a niveuls uuip3nd
'nd'eptl
ma.sin suFc. oarc a .rnilaldu !.!nL u dd se bilLrca
ii ide,a.iotdd e ern.siiiteni Larceii'.ieicb
. ml.a dilaratie, siusu .anir
(c .tid in) b.sdta in
Adcra ca.ilda cxtema i.Lsa gau. ,eg'udie !..jp ra
h site lpoiaa sivis.erele fetei Ane
pdnhn. in.rar!. riland.Iaieru si..hLU. Aderele
sub.Ldvi.ula.c alunq dc donsned !
de iau n umele de adere axilft. Dii
L,e se desprind: .nera vetebrab
p. u
qau.a
{.ipita a. und. * unesie
(
opt sa
tad
..
pbnd la vzscu arndid en.efdhLLui. 5i .
n. dn. e idu daste' e a, ler e nle
Anera ari i vas.uanzea; atai p.r.1ir ar e .rr
Aub des.eljenb aLld.,i ii i di: er r.rn rd pade
blt 5 ! i.ar:e rramf i !i.r i. surr ttrn.hitL
..liar ine,r n!?e[er.r alt rrri. i....Li Gte
st;nqa sil];.ipt: i..:.1. Ln(
iere nirqa. J,ii0li r idfl. ne/rntr.i nf.
i tt dird
qiL!
l,iiat.: 5L !t5! r
"ia-
nomdiL iunrr r. Fir,.-L
.{ur .r.rr a;!sir:r; ::i!: r:::::: r I
'jr!
:nns|eE {d.ll r]?.-l{.r Lrid
pi nt,gi:.r.1 ui tr.r:.r-.
lgrl u.
Padea
ru:..d,r i .i:-l
Rrnlnl. l!in,.rl. dlr aJ,'.
A .rc. LLale..:nLnP
se i a1(ili sa.tuLLia.a :eirPr: ii.r! :r::
Afr.c ilidc ddarna .s. dnrbau: I
4rr:;::::::
.ita;i. a a.Jipsei. derenind ader:.r-i:
rr:
,qi.:aPsa s.tuntini.trad.tu.rPlra..::i:::
:
nt pr
"P
atoP
nla G Ll i rd{e
'1,
ie
rqa ddf! i:qambl \
r, r !d!r do ir d
P
deirn! id...Le d
siti,A
d.Ea E 2 i r.G tbiai
Pr!
!raiqanu-'arJno
Eomn.rE:
dn. e s..lerP ird afre;.1.
Ad.E ilid.r .rna 3r. id , i rr.cral.
ltrlru:E
v sc.ft e
DP
ri! i4rne P di
b.zii
(vez.a
urnri rll nd
Pif[ie.
F.ru u
)s
!r]:rr
SinEnr vPr.s i m L. .tr3!i de elr.z.nbt
d..l'rr lend i r
t,.na .aL!.r..,r.itu Sttqd .i:q.c Yiir: ..
".""..'.d.1."*-"r.!r.
nnb,:.5pe clrn
ir! !r
ji
l rrr
P-i
rl
5id arcam)
pnn
s6re'nLlryqr
, /nP'. \.n.1. bd r:{.!l
.i s! qi s d earrl
!.tu sub.l.rl u..."nir!:
ri,.:! r:.::i:r.i:
q.
inq.. !.n!s ce
trlri.la....ii].;
,r,!: ssrn. L-ur Ln pdrrl: Lr:r:rd:.:L
V,q+. p rruid. pid: :..,:r
i1e ep sis. ra.sa ii rerale p..tunJe l-: rlve ul lG :r
Iia. .rlt inl.ro.a AJ!r: s;n+ e
"eis
,1. :
m.mbl"e nerxr. i. d per:li siln.r.eLe dir a'
_
de b :i..h slp
pna.
r.s!!ul!. r.iPedi .rt. ;:
i :brlrm.nL !L llenee -intr.
.aiside a ind(!sE. Epai-, !.,!.a!: rr-::::
sc :umizi
pir un;er !di,"
i
3...in:ie s:a:. :
..d J.eipr6 Lr ,;nJLL r fi..r'r r.na i ari .:.. :
.s1. l{i.la
P
Ur;.a liri
: LLeld.ni
OD6dtelj or.-:: :,
-:_:=
tncu uLdreor
-.Fr
i;
OGLpaF Esr!rs--i:
-
<'
......!:1--.
aona ascendeni4 b 5 c-t a: < ::-- r.-
bGnhiaN c. se cdtiDua cJ af,: 3dr.::
=:
+ imDade io toracala s sirlri.al. d e
--
-i:
p.in itiza dftei dtl.mnle ir :.:--:
-:-
Vena .ava sLpen.aE .lea:z :t i
4i
vnos din a vene
luqlLaie
:::er: : r.?: i
fragnati.e lnrerote c lan.le sjf: :: :. :
,-
nele aiiare e sntenLl!er:s
-,:::
4
f,ncbiunL lmlaiice man, ajungind, i n nnat in doua cc
l{l&re limfaue mdi.dallL rom.i. si vena lnlarr.a
Canabl ro.acic Esie cel mai mare col{tor linlaric
si incepe pnnt{ dilabtie numib ci*em6 .hii situab
in fata venebrei L2 urca ererior de .o cna vedebGla
inapoa aodei, st6bate diafEgma
ii
pitnnrne in tdace
deschtandu.e
'n
uoshiul vn6 fom3r pnn unirea
venej jugulare inteme din sranga o vena s klavi.uLara
slaosA ft o lusime de 25 3oca fiind prcvdut .u
valve in interlor E sftnge limfa din
jumatarea
jnre
nd,a si din parimea supdimr6 danga ae corpului
Vna lanlali.a dreapla Are o luisime de 1-2.m !
.oeclem limfa din parimea supenda dreapLj a cor
pului. St des.hide la confluenb dinte vcna jugulac
i hme din drdpL r \eiJ <uh d .ulm draapta
In s. .minutqfibea4ran\elu.ap elor afre
.ale,16 mL ap;. Din a.est v.ld,15 nl se ieerb ii
$nge la nivelul capdrului venos alcapilareor volumul
de apa rcstanl in iesutui nu sbsneaa d ia calea capr
melor limfatice. Debitul imlaric mediu esleinjur de
1 S0 ml/n, ins pode varia mult
jn
funche de facio.ii
Asie un orsan abdomnal neprechq caF apadine
sistemulu i cnoblol tu plr,luce imfdle distrugE he
mariile balraft, int.ruioe i o mebbolismu fierului
sl
ede
u organ de depozil sgvin
(20G30O
mL de s:dse) pe
oE
jL
tLmite in circu ahe in .a de nev.ie (hem.msii
splina o.uF loF spLenica, cuprins. intre coonul
lransve6
ti
diafraqm, la s$nga l.jei ga*rice Arc .
cu oare brun.o$ak
rio
mas de l3G200g
Vascubnzata anena 6 a spline este rcaliata de
arieE splenica, ram0ra a Lan.hiului celiac. Sansele
ven.s este colect t in vena sp enica, aceasla par
ticipand la Io na.ea veneipode
SBrenul lidlatic a st adaprlt la lunctia de
drene la njleln
Fsuiuriloq
b, capilale ele for
m@. retele teminals c ft va* cu peEli mdi
!.ori
decSr ai vaselor de stuOq d prcnntt g@qlioni
p..aaseut va*lor limlatie
ln
Sanguonii
lhfali.i se produc 4 anticorpi]
b. ljmfcitic entGite d. monmit.
Splina sle un orsan cae a produc linlocite;
b. inredine In melabdlishul fierulu! , est situati
rntE .olonul ascendent
ti
diaf69mr, rn dreapta
lojei
qaslric;d.
ae rol de depott sanlvitr
qdd@pE'!v&Db*dd63i!4qder@r4rqiJeNr
aB]liifclahmbd
5
*,!
sihi.do idtu i 6
rqi!
rm
!d&qE&9!16:srddDudqmbkeghdjnwe
Capi areLe im larice sunt r@de .aspandib, ele gas n
du se in tmte orsaEle si tesufunh. Pnn confluenla ca
pilftlo. limfatice * fomem vas limfatice,.are sunr
p.evauk la iotedor cu valve em Lumre ce inlesnesc
P*!l va*lor lifrfati.e au o sLadm aemanaba
re venelor Pe ua*u vaselor limtauc
de famatiuni caEderistice numite ganglioni lihtutici
(fig
90) pdn care limfa tr{e in mod obligatonu
Ca.g Ldnii limfd!.iEaLzeaa fraihulte fuicrii prc
duc lmfo.ire
r
monEjte llmed anuc.rpi au m in
cncu aha limtei. opr6c palrunderea und substanl stra
ine au ml de bdied li spandtea nldiior
Linta coled a drn d fedtele tesuiuri
sL
orsne,
dupa ce a sbabaiul
sanslioni
resioDli, .imuLa spre
si r.r i.r lj:r:i l-:.:..:.:. rdit ig5..ll
ur iur.r r:t r
-::
:i ir rblrncd , ir,r.
'i .. r.,:nli.rrlr 2.ra.
: :..ij : J. n :ni
j j]:
(fil
lllr
r irr..z :i.-.,.r,ar r,, d!.tr. d..i!t
irLldL, debilllr.r:: r.
ri !:5 :rpni il.r.rr : ::.: :
,r i. r:,, n n,! nnrr
-n:.:
i d,r:._ r Li Lr!
Lir
rlir:
:i !!:1.,. .i :
s
a!
, ., ,r.r. :L:n I l ! r.
iu5.1.11,.
i:J.i i!.,,,r, id, d rr:
2
.r:
! r. ! 1," rirj .r ilL.r.: rin s r r
.r u . rt Li I r..n a.rt r-{L: ni! rL:!: t l
i Ex.itabi btea en.
l]
{i rlixa:.. r.
pa .ularitate a cx.itabLliiaiii mi.ctrdi.e prczinb o
'nare
imp! ait pentu conserya.ea frn.lei de
pomp6 .itmica. St'nulii .u ftecventa mme fu
pol
iebnna inima pnn sumarea .ontractilor Exp .alia
s r rcfEcrare a inimiire, d6 din lorma paxcubra:
potentLalLllide actiune a fbrcim.c di.e
b Automatismll rcpEz nta p.opr ebtea inimii de
S.oasa din.o.p,in ma continli !i bata in ipsa ir
fluenlelor .xtinsc.i neNoasa, veg
iima isl.o trua d.lvnaiea.itmica tjmp de oE $u
zLe, daci ene isala cu ui l.hid nlritjv sl]ecia.
Aut matism0leste qercmt in atrdmlt cent care au
jn
dcaiurea lor ceule.e initaza s .ofduc impu
sur e
(rs
92) in m.d n.ma.in in
l.tY.drhl s,noat,al Li a.en nivel, fre.venb
desc;rcarlor este rnairapida de 70-30./i. iul si. d I
acest .entu nima bdand in mod normal in rtm
2lYodrlll atrorc.lrr.llar (. ctidiea at oven
ticu tu) La a.e* n ve! ne.venr, des.arcirl.r ene
de 40 dc p.ientale de actune,hnur De a..ca
po e minfesb,n m.d nor
nral, der e hi.LLO eaza pe,rroent siin paralel c!
nodulu sinoatil Da.a.e,lfu slnusal esle scos dil
Iui.tie, comanda inimi c*e pr.ud6 de noduu
dr lventi.uLa. .ife imp.ima rimul noda sdu pn.
3 Fas.i.lrrlr His s .eic.La Pu,nrie Ai. frec
veila de des. . e este de 25 de mpu r/mind
Acest ceni.u
prate
c.manda inim
int.ruPer i coidtrce.ii ai olentrularq impndrand
Rilrtrllunctiona a centu ui de ..manda p.aie ii
m.dJ.al nLr dctuned unor Iddiri.{.mr caln$a
sal siin area sstenruui nends simpdic ac.eLe
rcaza ritmul inimi
n.du!ui si,,usr sdu stmu .a p
efe.i coilw
-
b.adi. de
. Conductibiliratea esre p.oprehrcd milcdr.lllui
a toate libre e 5aler vneh de
connre.e .life,3: d. erempu ena d. 0 nri m:i
marc p
in las.i.u u HcsiEteaua P
miocardu I .of r n.til a rial si venr.ula.
d Cdtrdditbrs esre pr.prierarea rii(arduldi de
a dervolta ieDsLune inte .apete e libre or sa e Asllel.
i n cavilalLe inimii se qen.ra-
PF
a s.utuni I b elor dio.ardL.e a.e lo. .xpu z a $nsehi
Ceneza tensiuni s viteza de s.urlare slnt manifes
bnle fundamenbe a e.ontracr ilai i Forta de.ontra.
lie este pnp.dirnab
.u
4ostnea
peretiLor
inimi; mai
r
+u.5
1 Etuaijli6 Lntui
radue La at i
5i
mai
pute.ni.a
la venlrculq mai mare
La ventdc ulul sta nq la ta de cel dJepl Coni,?.LiL idinrii
s. numes. 3lstde iar rebyarre didle
1EME SI APLICAIII
Adia$ pDpriet
lile
fundamentale ale miftardulu!
Oevrzut.
ln coloaE din stbngE a noialiiatile pnn
carc * manllestl a.estea. desoie in coloao. din
a autftxcitars miocadu.
lui, dalorila ftntilor care
aL in alcatuirea lor clule
.arc inilira
ri
conduc
imprisuate
2 cond0dibilibta b. dezvoharea tensiunii
inr.e caPetele libre or
.. raspunsul celulei nuscu.
Lare.ardiace h un stimul,
priohun potenlial de
d. popagaa excitaliei la
un ciclu cardiac (t g. 93) esre fomd diDra sisto;
si. diasr.la. oahnra
jnt;nie j
propagadisrimlldldi
Prir
iodu u atio.venlncular. ex $
tc sisio a ain h si cea a vefuiculelor sisi.la nab
opEced6.u0lospe.eaaveit..rLelo. DuEidunui
.i.lu . dia. esr? inve's prop. onah cu fi{veila
.ardiaca. L! un rh de 75 de bai.i pe mn!! .icul
ca.dia. durea,08s Elin.epe cu si$oh alrida c e
.lrFaTa o l0s lentLcuLele se a0a l: sta6ituLdianobi
\ ioa aha d deani
.c . ..estere a Dresiunii din atrii $nqeLe nu
pdte
FnLs erc vmeL m*i. dai.fib ..nta.tiei ribrelor
nusc rc din
jurul.
fi.jlor de vtere a vedel.i in
atn' snqurd .a. desrh sa o Eprez nb onlc'le ati
!ednn,de sr.a naLa ene umab de di6@h aM'
'L
.aie dureda 0.70s in DaraLel sL coresputualor
rn.eDrtu u diasrdlei ainale a;e le sistob vdticdara
ca.a du.ed
q3O
s si se deslasara i n dou6 faue IM
d cdbacle tovoluddca si f@ de.i:.1je
Pdma
rn(epe n momentu in.hden a!3ior diriolenlnru
e5.hdenr \al!eor
semiLunare. iD ac6t i teNa de rimp. venti.llul se
conbact6 ca o caviraie inchi$ asupt unui lichii ii
rnmprcsb
|
tuPr .!re d!.e ld o cren{e roorrc Epdd
i; venincu ara o depateste pe .ea din .de.e valve e
semilun e se des.hid sidre
L( eF(iia sadgelui
F3za de eFciie inceP cu deschidsrea valveLo. se
I i nchideni acesi&
B VoLu m u de sanse ei{lai i n iiTPLl dnei sisrole
(vt
lum bahie sau voLum sstcL.)este de 75mL id stale
de .epaus si poaie oen
pan3 a lr0 2mnlinefor
Lrm6z6 aod di6loh votidlala. cara dureaza
050s Datonta relaii.ii m Fardului e.esiunea
inta
cdlit.ra scade lapic C.nd presilnea dm veDticule
deviie nleno a ceLeidin adereLe mti, e mln.hi
derca valveLo. sedilunate care irpiedic6 rejntoarce
p"
;,! drimD \edntuaedenn.dLhti nch
se
(djasio.
zovo[;eui.a) ln acen ho
Presiunea
intaventdculara cotrtinu; e scada
pana a valoi infe
noare .eei din atdi.
pemiGnd
desc[de.ea
vaLveLor
atrio ve xdcliare. in acest momnr
jn.epe
umplerca
cu s6nse a ventdcuie oL Ltrea?a o
penoada de
o 40 s numrd dla4ob gFmr.rr L.are dn le
>ilPn
a srmr z.e{fl lare e Lo.
sntoLa atria6 a ciclului cddiac uFrt..
,lronit6tirl ce ituo!4 cichil crdiac
in timpul a.tivihtii sale, c..d!l
?ro,luce.
se.ie de
manilestai eleci.ice, m.dce s acunLce.
^{anles bnLe el{hce rcprenota insum ea vectork6 a bio
clrentilor ds depolariz e
:i
rstcturare mioca.di.a
lnreaistarca
qhfi.a
a acenc.a reprezinta ele.tscc
diogida meioda foane Larc f.l.sib i n .Linica pentu
ri4inirena e me(on(e sunt redate de
ed
ape
n c e.ep.ezinu o axpan de 5 stolica d peretelui
iorace u
jn
drepiu varJllui inim i
GPatiul
clnci inter
cosal srsnq)
5i
de
pukll andial cde rcprczinta . er'
pansiune sisio ica a perete ui aderei daro ta cresieal
Pulsu se
pe(epe
compnmrnd o ad'd suPprl.a
la pe m pan durl.sot
-
de erempl! dreE zdiaa
Pm oaLodea
puLsu
u obinem nform4ipr\ind!ru
-
,rhr. tu.F,h GdDd
'
ai5tr
ea
qdf'.d
a
pusuu f numetre sllgnogl d
Ea oferd
'nlomat
despre drPre
t'
despre modulde
motele cddiace
Zqimorull snok enema unq de tunolratciB
+< h, cns F enedn,nusdeinchide'ea!a!e!.
t.;{e .i.uLde sl ie vibratia miocardului a
incepuiuL sistolei venticulare
Zoomoru I d'asrolc ene ma s.u4 mal arut s!
ma ;uln
eB E e
prod6.la n.eputul danur
vent .r lare de i nc hide.ea v.lvelor *mi u nare
Zgomoiele card ace p.i Iiln.eEistlate
9.86.
rezur
c .iL c diac, diastola, sisi.la. esea inimii .ontadie
izovoLumeinci.
loc
aPexian pus adenal eLe.tro
.adioaramr, sfiqmos.ama zgom.ie c diace
DuEta cjclului cdrnia. esle a. asindonaib. dked
DroDornonala
cu fie.venla card'a.4 .. de 0! 5 ra d
iibri de ?5 de baGi
pe
minutr d.loate FsPUnsu,*
o Gn4ali r.spunsurjle corccte.
F@ de eje.lie vdlriculara: a. hcepe cu deschi:
derea valvelor bi.
$
tricuspidij b. lncepe cu deschi
d.rea valvelor semilunarer c. se temina cu inchi-
derda valvelor atiovoticulare d * bmina in
momentul hchid.ii valvelor seniiude.
adlf*$rile .are
jnsotesc
ciclul cardia.
pot ff
grupate in: a mda.i.e, b. temi.e .. el(lric;
o C@Phia! sPatiil punctate
c! tmenii
9i
dur&
L, un nbr .ariiac de 75 de batai pe minu! dura.
la ,.*,., aliale ste de ..--.., a diastolei ,,*., de
..,..., a slstolei..*.. de..*., a...-,, vsricuJare d
..--., iar a ..,,.. goerale esle de..-,..
Cu stunld ckculatiej eigelui 5e
(upi
hsnoditmj.
@ $nge e * depaszain circuitinchjs
giintun
sin
sur
*ns Dr@r* mica
ri
mdea ckculatie sunt d s
puse ,_n enq vo umuL de sns pompal de venlri.ulul
sbnq, inFm minu! in m ea.i.culatie, esle
alcd
cel
p.mpat de ventddlu dEpt in mica circukta
Legile geneee ale h drod inamic ii sunt apl.abile si
Ade.ele suni vase prin care sanqe a ie* din inim;
sisu um.tMre . propnetat functj.naLe.
Flaslicitatea este propdetatea arle.elor mari de a
se 6sa deslinse cand crerte presunea sangelujl de
val.n mai mic ln tmpu s $oLeivenhculare, ii anere
este ponpat ud vohLm de ?5 mL de sange peste cel
so. s noLica este amodiztd A.e lo. indagazina.ea
unei pair a ede.siei *tolice sub f.ma de ene.lie
e a$ica a perei lor aderiali Aceasre enarg e .sie reto
cedab coloanei de sanqe, in rimpul dianoLei. fto
aceste vtrtii pasLve ale calibnlui va*lo. haii. se prc
duce transfohaea er{tie sacadate a engelui din
inima in curgere codnua a acesuia pdn ade.e
Co.tractlilrta este prop.ietatea vaseLo. de a n
modfi.a mmcat diamettul hmendlLri pin conrrac
tarea/reax nurchjor netezj din pe.etele
r.r
Acen fapt pemie un c.nt llin al d sributiei debL
tului.ardiac cltre diferne orqade si tesuluij. Tonusul
musculatu.ii netede depinde de activitalea neryilor
simpatic de presiunea terala de concentaiia oca
la a un.r mctaboljli
i
de a.tviratpa unor mediatori.
Sup.afdb iotala de sectiune a bore ui.ir.ulator
crcste semDrlicauv pe m6sud ceavansam spre per
fene Viieza de curgere va liinve6 pbplnioiaa cu
Cnculaiia sangeLul prin a{ere se apreciaza
masuEnd prcsiunea a teriala, deb Ltul sdnsv Lo si rezr
tenta la cursere a sjnselor
{rezntentd
pe.iferica)
Sansee circula
ji
vase sub. adum6 pEsiune.
ctre depaserte presiunea aimosferi.a.u l20hnHg
in tmpul s stole ventricdiaie s$nsi
(presiune
er.i
aa maiiDa sau sistoli.4 si .u 3ommNs in timp!
djaslo ei
(p.esiu
ne a{eiala ninifra sau diast ica). Ln
practica medicala .Lrenia, la om. p.esLunea $nselui
se ap.ecia:; Lndnect pin m.suc
ale. Aceasta se detemina m.sudnd c.nlrapresiunea
necesad a Ii apll.da
esaLa preluoed s3nseLui din inieri.r
Fa.L.hi tleLetminanti ai p,esnnii
ane,iate
D.btll .a.diac Presiunea adefala v aza
pm
Rezasranrd p.r{e.i.i reprezinb i.raliiataa aacto
$nq.lui
prn
vase Esc
di.ect pr.potoonald .u vis.oztd.a $nselui si Luo
simea
vasului Cea ma mar. rcznienta $ intalneste
d nLve uLarte.iolehi cu.ai vasuL.n. ma
jnsusr
s
ma Luds,.u d;t.ezntenb ene md marc
v.r!n,rsanstin
(vo
emE) vaiaz cooc.rdant cu
vardn i.hidelor ertd.elulare
(LEC)
ln scadcn ale
v.lui.uu LEC, scade s v.lemid si se ptudu.e o
dimnuare a presiuniian..a. (hipdtrsjumljn a.t
ie.i aie LEc creie voLem a
I
se produce
o cresrere
a p.enuni adcriale
{hipenensiune)
Elasri.ilaiea conbibuie la amodu ea rersiunii
afreriale
j
n sisbra
s
La mentinerea ei i n diasloh scade
lnte debitul.kculan! p.esiunea sangeuir ezis
tentr la cu
ere
exnta .elatii m emauce Deb tu este
dne.t
pr.podonalcu p..sLunea
s
invec
prop.(
onal
viteza $ngelujjn afrer.. ca si presiunea scad pe
mdsurd.e ne deFtum de inima I
de 500mm/s, iar in capiare de 05,m/s decide.
mi. de o.imairedus; Aceasra se
supEfeteide Fciiune a reri..iu u capirdeomic
Hiped.nsiLn?a a ,iata
oeslerea presjunii teraLe sisi.lLce si/sal diastolLce
peste l3ommHs, .espectiv SommHs Hlperiensu
dea detemina creste.ea Lu..uLui mecanic cardiac si
poate
d!.e la aIecb.a vasel.r s
oroaoe r.a, aLes a.inichioi co.du ui si ochilor.
Prsa a,tlo'L :! .?:db
P.esiln.a
poz [va din
cavitai s&niBiz @ ii t ige sanqee spre inima
in idsptala dtuib c.td-a dElrsgh0ru efe.tuL de
P.n a n6cdtrain tnp!
(ntadid
muscula
.q vedele profunde sut
Elljle
de nis id in
petua
deLe de relaxft dinte doua coodjj ee asP.a ,jn
aee dn venele 5uDerfiftl. PEndul en+n enP
nn ad car d. prc.nh
'al\er0d
i
!au \enellrmcm
o"uitalia favodeaai curgeFa rtigeLui din vcnee
situare deasupm atriu ui dJepq are eleci nesatjv asupra
ntr. tiqP
'idn
len?le,nembrelor nferire
tlajai,r
r,6a!/etdtrat
de 3derc d\upLa ven.0r
ofro.inre, aflaie lhpftuni in ac.lasi pachet vascd ar
de el(t favombr asupra intdte.l veDms
lnt@(erea sange ui la inLma are o mare imporrinb
penh reg iaa deb ru u, !o dkr deB
ldsd
pomPedd u'rom leq nmii rd *rur.,i
CuD4i rtspunsdrile mrecle.
cLculstia 3:.delui
pnn
arieB se apRidd
pin
masuraFa a prejunii arterialE t delitulul smgvinj
c rersrsiei perifericej d. tele raspuGudle sut
HiprMrurea anenala poate afectE a
v.ele
sruwe b. nnichli: c
'nma,
d. ochii
rtdnorlgiiie htaft
5i
e{ft
PLe.derea uaei cantibii de sa.gE din s nemu .t(:
lato( fi. la eitenorulorqan smllui(hemoragL exter:
lle in resuiuri su cavibi a e o.ganitmu ui
(hem.:
inreme) de c.is{inie
Eare
su dtamati.ein iFe.
de canribtea
pierdota su de tssuiul iezar cauz.le sf,-:
multipLe ceie hai f.Nenre fi nd .ele Itaumai .e
Reprqinb neoplazii aLe tesuiunb. hematoii--'
tGft. Suni de muLtiple tipuiiar caueb apa i.l l:r
_-
Anemiile 5e delines. ca scdderea nun3rl]-: ::
eritrocite sau a cantiratide hemoglobina :::'
p'ovocaie pii'r p erde.i.
prodlce.e lisut..r:1 :r
t.uctie ex.esva sau . c.mbLnati
Venee sunt v6e Dnn ca.e sanoele se intltre la
inimd vo umuL venos ;*e de Lci orihai marc decat ceL
adcria, asdaiir lerii..iulvenos
se afld.nca 755 din
lolnullnd n PreeuneJ
'aneu
n leneanefena
ae lO mmia ,
"ndn
e snc;ur!' \Pnos s 0 mm rltl
la varsea veneLor cave in aLiuL drePl De.arece st
pEf.b
de se.L n e a leneLd, d\e
cde md m.. d..
a rdpldreor er de c
(u
alie a enqelu GtL. de a
penrene
\05mm
n rpre Lnma dLnqand lalGFr de
l@mm/sin.ele dou, vene cave
Darorib si,actuni @elilo.
or ca.e .dntin canrii;h
ndde t6uteasbc si tesut mu{ul neten venele p.e
? it. disrensibllibte sL cdL6ciilibie
Ca@
principala a ini@.eni sngelli ra inima este
rnssiad\nri6 de
p!mP. c&diaca lm: clee s,i
l]Hft pdfr@i J dJdG de
P
lloomHd ! anrl diep
(ommHq) Des
Pre\lunea
sneLu <a& rI h r(ea om
ma-ffift o r@ d i@L1cee Js lO lm fg. ese
frdif6l: h ircepLlrj astflultri voo! lrim lucho
ll@ 5imurbn .a o
tr'TF
sptrd$Pla]dtre L
omre s:ry 9re
di4 rn hpL
'nrle
\eib.ulre
r
rcrcomldl a5pB ?iseri on \ffik c'e n ahtr
{spralD rora..d Rpretrb M rrd apbr {
(de
.odnhue a mstirerea ud \ald {aLe ale
qresiL'
ni,lnvenele ruri din.aubtea trei.a E *m il6u
Notiunl elementa de igien, s,ipatolQie
Grdiopati l<lsjc.
(boab cffira isd6ici)
Ese caa mai frecvenb .aul a monzfibni in Euc
pa
si Amed.a de Nod
ri
s daloread sansii debtu
lu litrn h tueluLoruhtreL coron ene lmbEca o
h-" ;. h i*|
"
" -*d-" ".,1a.
nlardu de ma
G.d) su d;rc
(dimine.d to4ei de conl,?.lie a
pompei ca,nkce) Cea dai frecvenb cau, a diminGrii
debituLui coronanan esle ateioscleroza
(pmces
Pnn
.a'
re,la
pecmn!e.u pLad sp.zte
qcnauo su.de mt
nan.a
p'de
n e^Fs man . tLah de colen.rol
sunt
deponbG ptlresiv sub eddoteliu afrenali ultedo(
d.eie daponre e tbrcadq :P
'
cakfrandue G
tuLu:oneaa n lu
men i ad{F bldand oan'aLiu
(ote
llurr tnqvii)
P*La a pcveni e6t
;.d6
snt
talje
(hilibm!, precum si eviL@ *dediansmLlui
Fepranb,ubu,an'n pmduceRa
t
.au clndu.e
rca mpukuu rndb( Suntd. numeroase lPuri.ipor
avea o m,lin'd ne de cauze.
t AnemLa
p'in perdere de 6oEq drtr;
tuqie ftpida orsansnuL
jnocuLene
Plasna
I
t",
lr
Ln ll zile. dar e ro.ilele'er. l. ndxial ii 36 rdp
ram;ni ln.azur un.r hem.rrli mic sireperare ..i-
lirulu ii hemosl.bina al hemaii.r en. afe.rat
r Anemia Je privd apa.e pn. aLtec.ea produ.e.iL
de hem.ql.bina.a um..e a lnLj del.jt a ineu
mebboLismului 6.rului (ap..r abso ie, ftnsp.fr et.)
Lucrare ptochcA
l4ateral ne.asa., cronom3tu sa! .eas cu se
Pu su anerial reprez nta expans unea shto ica a
pereiilo, anerelor produ$
de vanatja de voum axe
m din llmpu expdlziei sanqeluidin inima
llod d llcru Se palpeaa anem Ediah in apro
pierea adicuatiei radocarpiene, p n conprimare
arterei pe planuldur os.s alr.diusului
Pulsulvenos se drto.edd variatiior de volum dl
veoelor dir aprop drea ininii. caude de vaiariile de
p.esiune din atnu drcptin timpul ciclului card a c.
ljod {,e lLcru Se obsNd sau se paLpeaza
o
vena de la baza g;rului.de exemplu vena
jusulara
Lnda pu satila rep.ezinb raospon de ene.gie pdn
peretii
vaselor de sanqe. Ea se
p.opdqa
cu o virezb
dc 5 m/i de 10 or mai repede de.tt vjtez ds
cur$re a sanseLui (0,5
m/t care reprezinla lrans.
lnrqlisbarea
s.anca
a undeipukatile se numeste
sfigmogmma, ob nabduse prin inte.prcbrea aces
teia de c;tre medic, infomatii asupE aciivjtatii car
dhce si surii pererilor vasculari
n repaus puhul esie inte 70
t
30 unde pe
Marea temitrn andiai
,ATatetal d.esari tensiometu, ster.s.op
Tensiunea a.iedala se masodrd cu dlutoru ten
siometelorL p.in
mairnulte meiode, diite care ene
curent f.lositz cea as.ulkio.ie
,od de /u./u Se compnma bratul*ans cu maD
sonul pneumatic.
manomet alat Ln denvdtic in
dicind valorilc prcsiunii
din mangon. Cu steioscoput,
aplcai sub manson in dreptul aderei hume.ale. se
p?rcepe
in limpul decomp.im ii un zg.mor dtmic
c;nd presiunea din madson o eqa eda pe.ea sang
vr; maxitu
Gistollc4
Continuard de.omp.inarea,
. Anema megaLoblastica se .an.tenzeaza p i
p.dilicerca
un.' hemaiii mai mtr decit nonnal. ctr
r. )na si fui(tilnalitate altratc A.esi lapt se dato
F:26 inprncpal uior pedurbari d n ivcLu L abso.briei
* per.epe
o accentuare p.ogresiva a zgomotelor
tmice dwd care acenea scad brusc in intensit te,
moment .arc lndi.a teosiuoea anenala min m6
(dias
rolica) Se conslden valori nomale inte lm si 140
penh pftsiuoea shtolic,
ii
6080 pentu cea dks
Dac6 se loloses teisiomete detunc cu afisj,
nu mai .se necesr e s utiLizeze stetoropul De
resula a.est.a afiFda
i
pulsul.
lE*tiddjogm
ti
int rpretaE ae3reid
Pnn eLeclrocadioorama
EKC)
se lnrssistdaza
n aditesLa.iie elecrice ale aciivita I i ca rd iace in d ias
tola ibrele mio.ardulu sunr inc6rcaie cu er.ini
p.zt\e la eiterjoru mtmbrane' s neqd!e n rnle
nor(p"rcn ardp Fp"ur ln 5 nlld
po;brea
mem
b6nei se inverFaz. (depotairare).
Regiunea ioimii
.are infa in acuvrbre devine negariva in rapod.!
zonele allaie
jn
repaus Ace*e biopotenirate sunt
amplifLcdte
i
inrcqist.ate cL electocadiogEful
,^laterial ncsa. electocmdiog.af
,4lod dc lLcz DifeEnlere de porential eLecrrtc,
care se tansmit pana La sup'afata corpului, pot fl
cuese cu ajulorulunor elect.oziapLicat pe pieLs,la
in.heietu.ile m6inior
Fi
la giezna piciorului sr5ns
Electroziim3s.a.a diferenta de potentia dntre ceLe
doua bmle (l),
djntre b.arul d.ept si picio.ur st6n!
(r
)
Fi
djotre b.at0l stang si piciorul sltog
du se electrocardi@Gma din ffsu.a de
Ps haseui EKC se
jnriu
tsei unde pozihve
(P,
R
'
T) 5' doua unde nesabve
(O s s) Unda P reoe'
ndtd modiri<dle ele.trice dn hpul bansmireii
simululu
pnn ala ta{tlarea eu dePo iz.rea aln
ala' undele O F S lusreda adlarea su dePG
la.barea venbculad i& un& T .o.esPunde .epola
nzarii venticulare. Repolaridea aiiala * proluce
simultai cu ORS dr *re mascatb de depoladz.ea
EKC F modifica in boLile de inim4 uiurand dia
gnosrica.a unor maladii cardiace
\
ldenbhcaF .omponcnts e enqeu dn m.gneataLudrd
k6! te.it r le d n . e esie cd4bb Linla de canalul toEcic si vena Limfatica dFapla
Asiali sistoleLe sidLanolele.! du.ai.le a.esiora,la un nh.
i?cnP
5 d" ba.:p" i'
a. 0 10 secunde 1 0.60 se.uode
ili{i:**::r,",,
:I.:l:ff::
;;rH:::::::
)
*,*l
I
1::'lllJi:ffliij,, ;:ri3:.r:li:
t,tg.$L,;'
\
Ddror" ge,q-"
a
0
q0
Fr -d"
)-
CalolaF cantibrea de aPa coniinuta in
PLasma
$dgvina a unui ianJr de
65 kq, conside6nd ca sangele repiezinb 3% dii masa clrPului id pat
ma Lrheazi 55* din vo unuLengvin dii. e 9Ot esie apa
Dctsninda
gEpld sngvjm
r"1aler;tl ne6ari s@d henolest
(de la u GnEu
de Ro rm a sange ui). ame de sLjcl4 a. sledljal
Pi
pek, al.6l medanal vab +d
qD
.onlim aqLutini
nee o ! 0 cel A(ll) aqlutdna
! tL
cel B(l[) aqlutinire .
Addll de lucr! Se
ps pe lam., s!..esiv, o
Pi
pete difedre, cate o picatui din cele tei hemote$s id
Se dernfdedq pulPa deqetului
PEMei
.mla
dorm ei anam @pa
de troe *lnteaPi cu aols
se la$ si cad6 cak.
pi.atu.a de stnse lrngF fiectre
dh ... tei de hmotesl S amesr{l urr lieca.e
dn.ele doua
p'.aLun alaturaLe d ser
ti5:nqe 5i
h+ fl(z I mLouL tmr rn care * @te
produ.e
Ersb
palru porbilbli I daca Ln nci una din
cele be o.atun nu se
produce
aa![nare sangee
apadne
qrupe O1l) 2 dacl serur'le o(l)
t
BllD se
alrlutneda
si
Alih nu. aL6.l sangele apadine grupei
A(lll 3. dac. se produce aslu
rioain seturile
qD
siA(lLl)
si n! *
P.oduce
ln serul
aflD, sang8le cer.etat apa4i
ne
Eupei
B(lll} 4. dacd e
ag ulinead toate cele trei se
ruri, sanseLe apaijne gNpei
AB(V).
Jn mod sinilar ss pfte
dea, penEo sbbiinea
PIer
iei su abseoti faclorului Rrr
,/
{t**
FI4gsd'iqh'sr
lePjgldq4hdlF5t*ft6piD&d
Damanul. intre cee doua l.ite exis
i a, c*ir**
p
euraLa ;.
--
*
"rta
o hm. tina d;
Arjrdele bM$c Bronhia prin.ipal, se impane in
,ronhia id a.estea la &ndul lor se divid in 6.onhi.
ole. lLtimele dmificatii ale aIborelui bronsi. sudr
b@nhi.tele rcsptat.tii. de la care pteaca du.tete
atueolip, teminate pnn sa.lkri aldeoln,i Pelerii
sa.uleliLor avsbn suni conpadimenlaii ln aldeole
BronbioLele respnai.di, impreuna cu romaliunite
denvate din e e
-
ducre a vealarq saculeti alveoLad
5i
alveoLe punonare
-,
fo.meaza a.hii pulmonari
Acinulesi unitatea moifo run.tionall d plaffinuluj
FIg95sfudddPfudrrt
tdd (c a)dYro46 in,q !@a
jn
Iuiul
a volelor se
sdserte
o bog3ra Etea de
capilare, care, inpreuna cu perelii a vsleLo. for
nedd nehb,ana aLE.tarapitad (membmna res
pjrato e). la nivelul careia au Loc {hidblrile de qdze
cavibte nazala, fa.insq Lannse, tahee, broihii,
bonhiole. alveole, acini
pulmonari
3. Bes pira!ia
respnab. cuprinde cajle respjratorij
ri
94). Cdile respnato.ii sunt rcprezentare
nazala, farbae, larinqe tahee
5i
brcnh i
clvlt t a mzii esre lomatd din doua spatii sihe
t.ice numite
fose
Eale situate sub be cmniului 5i
Din .avibtile nuale. aeru nece pin lainge c e
reprdinta o dspantie inre .aLea
Laingele ede un o.gan cu dub 6 lunctiq respi'a
iane d
!l
fonalone prln cozle vocale.
Tmhs.sre un organ sdb foma de tub care .on
Unua bindele siare o luoqime d l012o.
b nivelul ve.lebrei T4 Lheea se imparte in
dodd b@rhii, care p6rrundin plaman p nhi unde s
Emifi.a intrapulmon.r, fomand blreLe bronsic
Pldmenil
Plamanii sunt p.incipaleLe organe ae respiatiei.
sudt snuatiio cavibtea toracica a
brab de 5 0oo mL de ae. cd va.iatii iddividuaLe
Fiecare pbman este inveljt de o ser.as numita
peur6 care prezinri o foili pa.iehla, ce capturesie
pereLi toracelui, si o foitl vlsceraa care a.opera
Ocomplts! ;::ri.
?ti.t.le
.u termenii c.rcs
i: .-iriiio
.
-
:: : ca.e peaca
::-tr.ft!meniar in .......
r:.
: rrn3ri .uPrlnd: . br.nhLoLel.. p!m!)
;: : i
r:
riele resp:,at.,i . duclele alv.o .
: :.:,:: :\e.a.i;. d veoleLe pulrnon e.
!::-tra
r.ndatiel pu monaE
::: :
_
r !a rrJL :
P,n
I:.d1,. dP rd.::.
::: :i:.ddj,jln,
,r :L(!Lr L: r... R.5
:r
f,r
_
{r.drpr ..rnarff!: nti,rrl
dr:,"gni r.r!F ir
r.:
int
r::r:rt rr, , :ri inD.le\l r.iln{lt
if:itrl1,.in.rittna
d n,rd! I rbJirrnr r
'r
,i ..ii
(rrq lol
::.s-.::...brrr 11r
rii nlf
(:
d
q,
iri !^u s. n1,.tr
qr
itlr !s i se iLn.s. r5dr ispird:.n s lil
It n ri .a.cdeid,iti..
r)l,iri
qnlaruui !i.1. ern mui,lji er r.ri d.
.:.np. ,i
r.h
d,eptiibdomnal
Prcsjunea
pleuEla.n-.
F.esrn,".
d, stil ! .u
Lrr s i,tr
PL.J.d
ri5.e a:rr si ...
ti a Li.liiJiLrL di
.< d i.. . .
Pr.ltne
res.r rJ i
ri
(ie
3r
',r1.
PiesiLn aLvsL a ine
t,rirnP:
air rrerj!
.,e,:r :r_i.,frE li rt).s iirl
sit.n.
de.
i
s ;rn.sflii
li rt !.,,if,O ir'1,! :
?.m
t_
llt.
n,n.i ari
! i::T:n l tjl| ]
, nFLr Lne iN,:,.I i,,fra. .z Ccli . l.m l
Ar:E:s:r.e!Lre i.qn,r;uian-.:rc5l..r::::
rr'
:r 5a
r{lndi.P,.xmaN
500,11de:i ,
.: r:O ..rr !i :i
aliri l
,1.
J., sd
T
Fodele eldshce p i.ona.e
(de ...rl :.
b i...,iN, ierf,d fl n,nr d. dli 1r:.
ii.rt.i:. tsrr!!
PUm.nrir!6i
t;r, .i : :
rir;I.du\. dcGnsu,.. s
tP
r.atra .lrir- .
i.L,ra:;irs:rsFrr
a.re et: m.r. P Li. ::
nrPl-ri- nt. r trl\erel!,r!r-..r.,ti. i:
ri slbi,e it l.lJ
apr ir l. l- ieriLir str:. nala. l, r.r : :.
I
::: !. dP.\.f ! ,,\l
::r- r
,i.s airiste,.:.r dlLr
{
\
f.romer ene pre?ert r, tlale sp.l le ae eie p! nn
dme elc.rtri.st..l.tu r.zlLriib a iruqrrlL lLdmal
runl.luuderensilncsuperl.das.arseidus:
eastici
l
tesutu uipuLmoft,. falourd erp rJLa.
Volume
i
capaciiali pulrnonare. rl ,i.1 r..r s i]P .
!,entu
nudLlrf.nilaie pu nr.n een.irregsr.re:
vllrhulu ae llidcpLasatspr ini
erte otu pamdnl!. prcedeu nrnrtsFomerie lda
i.rita d.i!rn apr.irllr uti zaL
-
!p.rnretul
. Lxsi rar! volume lrri)nre dile le.ae.
ddmde ,.pr.zint v.ltrirLl ndrm o.. . iL p.ai.
itirge erpdisimra pLlm.i d S.mnifi. n iesttr
I v.turtrl.!r.nt esle vlLdulJe aer i.sp,rlsL er'
ptd i tinrpu resp r.l e . ni e n, nrenLe flr mL
2 1,o],nl],rsprrr.r J. rcz.,ui e{e trr r.]um
sLpLiJ.entar d. ie. .a.. p. . n nspnat p.rtc vlLu
inul.uknr . rcd l500mL
3 L,.rurrr erptalrr d. rczc,ri,epre7 irJ.rtri
bres slrilmairarr de iP
!ria rneL erptarif.nd. Jupi cxp fara unri!.lum
4 r/orLdll,e2dul ene !!u tr .e .c de rt
m;nci I piirir srd!i! !erPide r
t capaciliFle pum.n . srnt sur. c.l)ud su
,na nnlle !o ui,. pLLrilr e
l.aipr.irai.. tE iiirrie e9...L n'i.dnlre
/e?ita.
niaed de zu
P.r
e.
resptrr
tnri.d
de la iiver e\p nr!. ,i!mi! ptra l:
disrensii rna na. plrnar o. l2000mLl
z.aapa. aL.. rc.idn!. irf.ri.nala. eg:a .!
suna dinte rllumu .rpnai., d. ,.2.n. s r.umr
Ezidlal, rcternt .dn0Lied Jc a
p dman in;Fl! urLe lxpnalin.rndLe
(3000i11
J rapr.rar..r
'ri.rr.r.
ella: .r nr dillrp \,r l
.! ispn.ror ie ..zrrya r.lunrur cur.ni si r.luru
crptafide erq!..,eli.ezrt rllLmu mdrin drder
e di p trd, ilrii
. iisp, e max ma
(l500rLl
c. Capa.rlal.i prlm.'rri !.r.rrr .jr a .tr .apa
.itd.i vtrl. plL,s roumu rzidral :.pr.znt; vou
mrlmarim ptt
i .re po{ I erpdnsi,,nal
rLm;n
p.d eIort iEpn lr marim
(50u0
r,l
)
C! exrepra rjumuu
P.ntu masuErca
.a
t
i.ap..riril.r rsre incu!
se LlLlzesza m.nrde de rantr aspe.ie
l4jnut-volufrul rsspiraror sru debitul Espnator .s
re.r,titatea rocd d. a.. d.pasab nad.r.e..sp
mtff in lle. e nrnd sieste.qa cu pmdusuldnt.
v.lumu cu,enr he.leiti,esp,irrLe(!oLLm.urerr
500nil a o t..renb,rsptrd.ri. dc l3/mn cn.
eli .! 9L nii) i, Jjfeld.oniiiiliillostre5ipd!
,.0.. fa Jric se p.r rnodjlj.a lo le u t.
venhlatja alv{lad .sle r !,! de aer.i earunge
iorin fi.c . mLnut
s pa .p: d srlnbo,ie de
!a,e.esptrdo.L
Vaoa
r.r $ r.,li..n.ne 4,5 5 L- ii de.iduft !Frt
dn mnd rjnnrl.esp rat.r rasnrr.eprezltrla veiti
atia sprt! L nt.i
(tr.'.d..
umpe.;il. sedene
P;ia
a b,"nri . r$ii.:5irI
$n.ipa
ld nhimbuie de
aer) \.nriLiadl.rtrrars,e!rrdiitrehdo'najor
.3re derer.ri3 p..suri. prdae ae.xgenu!
si
reir a.e
PUn,.ia.,
presune
,leuri
p.eiune
alre.lafd !.1!n c!,enr \.\,,n ispdor de reEr'
vd vllun, erpnai
..ta.it;lipll,n.iaie dL u.ro uF Erptrd.r
OAsciali volumele pulmonare prezeniate in
.oloana din 3rtnqa, c! semoiaicatia acestom, redala
a. volumul dd aer caE
ramane in phmani
{
doP6 o erPimtie lo4ata
h v.lunul de aer inspiEt si
(VlR)
resplralieino.male
3. Volunul expna[or c. volunul sup]imenta de
de rezerya
(\R)
aer caE pdte
fi inspnar
peste vol0mul cu.edt
4. Volumul EziduaL a vllumu suplimentar de
(VR)
aer caE pFte 6 respirat
fortar, dup6 eliminarea
volumului cureni
OcmpleiaF spdtiire puocrate
cu valo.iLe cores
punzabare . volumulcuent=.,,hL t volumul
inspnabr de rezeNa--..ml; c. volumul erpihtor
de rezeda"....dL d volumulrezidua - ml
Aindt volunul rspjrator eslq a cantilntea totala
de aer care se depLasedd prio a.borele respiraro. in
6eca.e minut b. egal cu produsul dinte volum0l Fs
pnab. Je rdzerva
9i
lrecveola rcspnalo e dlntrun
minu! . egal cu 9 L pntu o fredenla de I8 respi
Elii/minul !. denumit si debit respiElol
s.nrfui
lin al\(. i ] sirq.l..dpL.r ; .lluzirrid rn
s.n: irr.E a Jt\ Ct ! dr.rtJ i:ar 9il
Pr.rsu r .. dr.
d 1.r.xi 3. :r: Lrt
dairii irentar Jn ? r': iL, r
arn..rtitia
sre
;i
Ji. - a. ..: ilr
nr .i,.i.
.l
Ll n,err !n le m.rbrcrii rcs) E!,:i
lLrle6
rr.p,rtirme tu
q.siT.d s dLe.t
PL
Dli1orr..r supraidlr !a)
Djlurmea onse uLui !.
rpE rl,r!]e P d r .ip13,.. pu nrri
s!i.r|) raa.lr.i:.eru al\.r i,,"ne dF lJor-
f9 r: n sanqr. ] r i : r , .aFLlir. i r. ,r,rr.
i.! le ]Nfm li Drr. .. t:r.6. i n! $ r:
...,':,ii:r...j..]...]lJ:3..:.
pmlie i,{r:\er esrPrnix!:::
:: : :
:rr-iae:. r ii:-.ir:i J.: :: : : :
d. ft,t,-,i .l , saio.e pL
Aembrana alve.l@apilad L:.!r
:i: i
rL a Jr 3itl.xiL rj :r : r:.rr
3 ipL-n, i!..rar i 1,n.::a1!
.
::i::.:
(ii
ir saro:. dn.:::ft.
;r. dr r.. i'i r.
",;..,
i,.,,
-
i.
li..
qrad.
r d: . Liui: r i-ir .::.
:iinr;3,n.. i c,
(ar:
dIuu.r] ,lr l
F.r]r i..i: O. .i'- e.. rs:. d: lr.:
Lr;i n i.hd.r iqd,.r r ,r(zt.
na. .orr e: p,.sudi,;r1:. i!: l
\ ni :1. CO: s. rr.. r lr2r:r.rndr
d Tmnsponul
(]7-
Di
., t.c rc !i. sc ..nb nr revP s b I .J ori :' :
dln nrtd,. hPr.qobn.i b trlorn:nd !
nr.i.rLft i !x hei,.q ib nr. F e.. e
!.:m
Llr :
,.b
na s.
l!;ie,,
i,5jr.t mdvi: l,lafL:
z lrddrhe r!0oni i :, :
Anld si!.L d,.,. taEFrru 2O,i ll: 3 :
.
p q8jt.n.
!r rpidddehrn,rsrLri..
::
Fiiir. n...!,a l. hctrrrslll i s.
P,!1.
bini .r .nI mLn
,1
n. .nl. de 0: !iri:.
_
s rE.er h.r!!.biri.u O, ene dd Luill .
ht.3!. O/.ie re..i,jrrD.u h.'roslll i.!:
da
pEsrre. pdt.,r i o. )asn i. nitul .:_::
i. p, nb. ali.c i Cr
tH
tr
:a1!. S.d.l.,.d pHr L;0rsnrt. si.r.nc:: .
l,e
.t!, i d.i..nina s.:Je,ei.r:tr.r'rt \er'i : :
d. i les..xqe .a.. dnfel. esrP..,iar:!:
L nYr rar.
P,.sunc: P
t.i i O:::
,1(rrn
l1q Ld O) !i dllrza Cii piil ii ::
(i,.,ipi
e ..di..ie de 01i f .:i,n S.pfirzb
n lJti: enr de r0100
:
Fi.ir rr. nfluenteaa Eta d:uzrn
!Fz..r
p i i,e.bEr r r..l!.rP la. n,i
r...,.1r i,i , trlr.l,i 2 prer.rneaP tiriig.1
uL iD.ipLl. L!
pumi,ndr I .!i.i.ntt: JE da'lne
d
-q.ruL
(an.
sp..:t. peitru n..are rP dc
I
de aiciin.eLuLe. AE loc s.aderea cpLda a p.esiunii
padLale a O, pasmatic,lapt ce detemina d soc erea
oxjhemog oblnei, hemosLobina .lmsnand sdunt in
Fie.are l00nl de sanse elibe.edza la tesuturi in
rep s. ck TmLde O Ace.ta
p.te
(oef'
enlu/ de
uuiz.F o O ln I'mpuleturLulu tr .. a.en .oefir'ent
poare cre$e la r2?, Prin .edarea o, a
tesutu.i,
o
p te dr oxLhemosLobina derLne hemdslobiM
redusa c e impnma s6ngelui venos culo ea r'
b. Trdgpq]1ul CO: CO, eele rczultaiu lna a prc
ceselor oridative risulare El difuzeaza din c.lule in
capilare, deteminand cresterea presiuniisale p
ljae
in snqlel venos cu 55mmNg lab de sangee ade
na CO, este ttanspoftat prd sdnqe sub na mu te
forme L dnofuat fizic
jn
plasm; (5
i) 2 sub foma de
cadaminohemogobina .a.e rezuLta prin.ombinarea
CO:.u
srupa.ile
NH, temina e din antu.le p.oteice
ale benoglobinei (59);
3 sub foma de bicarbonat
plasmalic (90j6)
obtjnut prin fenomenul de mem
b.ana Hamburqer (lenome.dl
mrgraa .ld.uui), .a.e
Se rcalizea,a de cent.ilnerv.sidin buib
sipunte,
pe ba,a stiniulLl.. p.im! de la chemore.cpionide a
nivelul d.est r l.matiuni nervGse sau a unor vase
Noliunielementae de igiend
9i
patologie
lnlectie respnabn acut6 virar6, provocaia de viru
sul
sipa.
Esie o boaLa coniasio
sezonier P.ateimbd.a f.me
ra
steLe exteme Aciualmenre benelcie de va..Lnar
antj!.ipal6. cfta ce reduce Lane mut numarul de
cazu.i si grevjtaiea fomeld.
ln anumire sitlatLi alecraFa pulmonad duce la
6bmza. adca
(esutur
p0monar funclional este tdo-
cuit cu tesul fib.ls. Ln .xemplu e
rezuka prn inhal ea imp indelunqar, a pralului de
Ternenuldenora.aerin excei la nivelpu monar
iijlustreaza
un pro.es pu lmona r c om plex, .bstuctiv
9i
dhtuclv. De.eLe mai nulte o.i, este.onsecinla
fumdu:ui indelungaL lnhaar lumuui sau a alto.
.(
:vrn .fF......-
.. ..-.------..-
membkna aveolorpilaG endDtelu .apilaq inbr
stiliu pumonar, epite]u alveoar surfactanl. p.e.
runc paniala, coeficent de diluzune gftdient de
difuziune pll plasmaric, tenomen de membran6
GlPli r.spssudle.oEcl:
Printre ldclorii carc influente&t Eb djhriuii
s.zelor
pot
6: a
propnetddle
sistdrlui
pulnomr
reprearate pdn membr a Espiratdi.j h pftsiu.
rea
partlalr. g&uluijn
alval4 c cantikt@ de he
ntobina din plafta d .eficlntul de dtflzl$e al
gdului e dimdsiunile membraei respnabdi.
Dup, .e diluzeat pnn membrdnd rspiEtori,
tnnsportul oxigenului * rcalizea6 astfel a. se
dielv, h
dam
din .apilaEle
puhonaB
b, din
plasma lrece in dlrdiie unde * comblM ic
hibil cu ior l de fier din hemoglobinaic. trasfor
ha d%nhemoglobind h dxihfloglobin4 d. fie
care gram de hemoglobina se pdl c6!im .u cl
nult palru mh.ul de oxlgec e canthta de oxi.
gen car F @mbin6 cu hemodohina dpinde de
pBlMs pa4lali a oxigoului plasmalic
subnan& nitante delermina i.irarea mu.oasel
bronsice g brongiolaresi
jnconpetediamecanisfrelo.
locale de aptare, rdulund infeciii cronice Arc oc
obst.uarca ca lor aeriene mici ceea ce face expirul
foa{e dLficiLastfeL indr ae reste
lprins in a veole
in a.en m!d, ee se suprcdestird, rczultadd dit
ruqeEa ff 150 3@ d n p4erial\.otdn {nrd nrue
ncinse.nF.rpar r.lea dEd'fuzunela n!clu mem
brenei alveoo.apime scada Da asemenea scade
n un a.u L capi tuelo. pulmon
e,oescand rezisleotain
.irculatia pulmonara (hipe.tensirne pulfronaG) in
tjmp fumai. l dezvota hip.xie sr hipercapnie, cu
linal dramatic
(pesle
4g CO2in;noe)
tAodi6car
de dh eeplralq
a tY.rn a lcj polipoe in cadrul eLnu ui liz c
b Paloloei.e,ln cad.ul unor madii oulmonare.
ca.dia.e sau ale SNC] eremplu, respiratia Cheyne
siokes care consb in modificare amplitudirj msca
n o.respi.do.iiin sensulscrder ei urmata dealrnee
d
Luctate ptacl'c|
D6ost!@ mddnol E l.4ji
l4(anica respiratode, rolul diafBgmei
9i
modifi
canLe presiunii iniEtorftice
p
por demonslra cu
aparatdl Donde6. in lipe redlia * poate lmpovi'
za o initarie preM cea dii imagnea aldtdmta
,alalerizl ne.eef; apaEt Dondere $u uh clopot
de sticb cu u situiu in panea supn@'a, mano-
meLa, aop, tub de sbcb si o membtra de cau.iuc,
plamsi de iepue eu clbai d all mamifer
fiod de lL.rL S adaplEz la hhee tubu de
sti.la, pdd supedqi 6jn! tmb
p.in dopul
coFtului ln
Dand
de
Fs
a va
nembEm de camiuc kgal,t ln entu cu o sfoa$.
Dac aven sn ffilB s
Pete
mne.la !a
T*sand d sleh mealhfti volumul dio vasul
de sticla e marcst
F
p6iuno s.ade sub cea
atrdosfeica i afld patsud. prin tub ]n p 6manl
dibtandul Drnd dNNI L sfGra. membrana
5i
phmanii Evin la pozjtia injli.].! dfri iospibtja esle
un prees a.1iv. llmmet Jl va indica
i
diterenla de
Experienla se poate reaDa
ti
lolosind un vas de
material plastic banspaftn! piin presH peretilor
!i
inlroducerea dopuluLcu 3llbnea rlierioara. rreptaL a
compnmm.ln lo.ulpamanLlor de mam{er se poi
I
c
T
//
Ascioti rapa. bh e pu mrna,e di
.a
rt
B
2
i
D*rieli v6cu zaia lun.ti.naz a pL:nanlr
Starilig p.ziiia m.diasrnuuL s deln;r:ile ele
Caldjali debit lrespirator
(minui r.Lumrr!nrr o artlenb de lT resp mli/nrin(
S@.tF d..
"
0.d-.,
"..""i".,
adevarate, dtminau da.d
'nte
e. eisra er nu. re ie de.alzalitaie
DifuzLuned orisenuLuise face;n aerl t'-lar sprc sansele dii .apilaree pulmon e do,re.e p,.
siunea paniab a.Nqenuluiin ae laltuldestedelmmmHg insangeec e ota in.dplarci
pllm.n e este de 40 mm lg
I
4. Excretia
SistenulexcEtor este fo.mat drn nnich s cate
unnare (ubi.oLectoi
calce. baznei uEiere. verc,
RLnichii suni aseu ti in cav atea sbdom na i de o
pane si de aha a coLmne vedebftle in reEunea t.m-
Nefionul (fis
93)e$e unktea anatoni.d sifun.
ti.nab a nn.hiului: in dlc unea a
pini: corpus.ulul renal si un snem rubrtar
cofricaa rcnaa s $ H{e runa &ssb ajun@
doa. in nEiul .xteri aL meJula.c .e
dulari cu qlomerulu situat a
ion.riunea
dinae cofricah
5j medulara au ans Heile uns care.ob.air adadc in
medu i. uneod diun@nd a nivelLLL paDilelor remle Ei
sunl errem de imponanu in mecan
prin
care.njchi! p..duce
udna.. cdntrab.
ln urulintaou uisistem rubu ar a rin.h tr d axstr
o retea bali de capila( numita reiea .apLtara per
lubu ara A.easb retea primesle din aden.kre eferen-
te $ngele .are a traul dera prin gomerut. Cea ma
mare parle a Eteleide capiare
peritubulaE
se
qesesre
i n .onexu .enal den unqll iubilor
proxjmalj.
ai I ubijo.
disla i sl al I ubilo. c.le.t.n ..di.ali
Dcb tu sangvLn
l200mL
'ni
1420mL taoaip\ur mnl ln.rndri
bazdLe.debiu sangvin rcnalrepEinis20tsdindebj.
Fitra.ea glomerularE
9i
litratul glomerular
L chiduLcare Iiltreaza dln capilaftle
slomeruaGin
.apsula B.wmro esle dumit lihEl glmerular $u
FitatuL
slmerula. {fiq
9S) tre aproape a.eeasi
comporitie ca t ichjdlr.are firreazl io inteBnita
capatul adrial a .apilarelol sc consderi.a filaaru
glomeru ar este ! plasma
c e nu c! ine prcteine in
Canrjlatea de liltrat
slomeruar
c e se f.msaza
intr'u ninul prin iotj nenonii ambjlo. rjnich se
numeste debitul filrn.ii
slomeruare
Normat, acena
esre de aproriJ.ativ r25 nL/m o lzilni. t30ll Pesie
9q?din filrraresre Erbso.bit in mod ob s.dirin rubii
u nileri renulftc;nd in urina
Dinamica ffluiii pdn memblaa glomenrtdr Fo.
rele care Ba i:eaz fiha.ea a ivelll
sl.me.utului
in
.apsuld Eowman sunt L p.esiunea dn capilarele
so
merura.ehalodea
'
med c
p{e
dc 50 mm Hq) .4a
deremna f'lrrarea ?
0k5unea
dn.apsuta Blwmdn
Flcssb@fudj@foaj42
b.d
he"5
EDr'
Formarea si e .i narsa ur fei
Rinichiiau doua frddiimaFrz I deaexaelacea
mai nare pade a produsil.r
Iinali de melabotisjn ai
oqanismuui r 2 de d ronrrold.!n.entd'
e marri
rduiconsrtuen
i orqanumutui lonrlbun,l anr a
mentinerft honeosra2i.i sr a {hiribru ! a.d..bi,i.
al o.ganismului Abturt de a.esrea
'injchi
ma au
u.tuto.rele roluft I fo'marea si elibeErca rcnnei
(enzimi)si
eitiopoietine
(h.rmon)i
2 a.rivara vLb
minei D,i3. guconeocneza.
Ceidoinn.hic.ntinimDrcm;.n a2mirmnerre
nefroni, heca.e nef.o; riLdd apt sa produc.
urna
'l_,pui
de nehoni I Cortlcali ortzen6nd 359
din numaru hlal de nelrcni au
lllomerutut
stuar in
'-"bdl
in extei. l capiLa.elo. care se oPune iLtani
(apro
xLmaiiv 13 m Hg) I presiunea .olo d osm.tic. a
pioieinelor pasmatice dLn .apilale. c8.e se opdne fiL
t6.ii (presiunea .oLoidosmoica medie io acest ca,
esie de 32mmHdi,1 presuner clloidosmotid a
proteine or din capsuLa Bo--nai
(considerab 0)
Reabsorb!ia
9i
secre!ia iub!lare
FiLlralul glom etula r aavffiaa djferiteLa
P.friuni
ale
tubilo. unn leri si pe ioi acest pa.uE subst rele sliL
ahs.rbite eu sec.ebie *L{liv de c;te eo teliuL rubu
a.
(69
r00), iar Lichidul cde rc:u ti in Lma fteslor
P.t
.ese intd in
pelvisu renal sdb fom; de r-r litu4!
Rabe'htia l$dart Majodlll@ ..nruslor unre
pdmare sunt slbsbnte utile Ee 5uni .e2tte pdi
rcabso|btie ceLu ele iubilo. uii ,en sLnt ad3pla:e nor
foogic si b(hmLc
penh a Eaizz a.e.sb iurclie
,l^orJoloic, netxtele au la polu 3Pi.al nms.si mi
cr.viljcare c.es. .ousidembil sup.aiab adjr. ir a
t_
lu bdl au numeroase mitcondJii ce i?bi.: AIP
necesd
pr{esul0i
de aberblie Bidhimj.. msibet
le celulelo. rubulae conlin
p.mp melabillce .re
Pa
bcipr La hnspodula.tiv
Irdnsporri/pasir se Jace
'n
linuiea unr. Es: r'
zi.e. aLe difL ,u nii
(i
i gradient .himL. ei{bi. er.kt
tochimic)s .emoze.
p.e.um sia CifeGnt.lr ft tG
sunihjdrcsbtrce Ac.st b spod nu n{6ib edge
9
n! este limitd de. capa.itate maxima de rdPf,r
a nefr.nulu Pnn a.en m{anjsm e ..anstbe ap:
(in
sEdrent
.sfr.!.) urea lin
qradidt chir c) si .
pade did Na si CL
0
n
Eadienr
e dic si el(t(hin.I
Re.bsdnFa apt Tcie sqmentele nensr-lu
I{t
Eabso.bi apa d in p.opofriidil.nle Cea mai nP.r
tatrla teabsoDl e a.e l( La nive ul tubullic.ntd
p.d
rimal
-
3Ol din apa Jilhta
-
s esre J rea5e'rDtje
obig.iorie, apa fiind ata* osmotic dir tub in inrer
siitiu ca umar. d Fabslbtiei s:ruril.(
qll.oreL
s a al
tor compusi uLLi sila velul t!bil.. ..nioni dlsiali. dar
frai ales a l0bilor col<ton ab'''dtia a 15 I din apa
niimia
-,
fiind o bs.btie fa.ulbtiva
irr psa ADH rdbsorbta fa.Lltativa nu e
P'oduce
eiminanduse !n voLum de20-bL de udna diluabin
in p.aenta ADH, a.easta reabsodtie se prcdu.e si,
ca umde.in 24 0.e se elmi.a lSLde unna c.d.en
tab. in Estllnef.onuluise ieab$ad? !% djn apa.ln
urind detinLtvd elininaidu * numai I ts din apa llirala.
Reabsorblia facultativ6 pemite adaptaiea volu
nu uidi0rezel a starea de hidrai e a.rganismulu
ii a..sr sad'nent.l neI..nuluL inte.vin me.annmeE
de resLare; diu.ezei si a elim,ndnld de la
9i(
trdnsporul a.l,r este seleciv
i
se daiorea&
al iefr.cituiu $ face cu
A slel. la nivelul tu bu u i coniort disb exisb
-.:
nisme de tadsp.rt prin schimb io
Na sise.retaK-su H-,in lin.lie de pHu n--:
intem Acest me.annn este activai deadG-.
Sq.tja de K' are loc mai aLes in rltu ::-j
disia
pnn mecanisme a.iive
(s.him
b ioni.li:.
E
3i)
E
rffi']
v1
.ssur de .nerqie 3i orisen
(consum de AI?)
$i
imNf,irz gbdieot.loi de .oncentratie sau eidt.ice
Frr: mmp].. mebb.lice este lmitab de .apa.i
rat.a l.r majma de a lranspona o sub$anta
pe uni
tte? de hnp
(Tmar)
Celula consuma energie numd
pr.d .{upe.area substanlelor utiLe, Lasnd cab
b.Liti ln unna Pno hnspon ac[v se rcabsorb
slu
coa. aminoactii, uoele vitami.e,
Polipepiidele
pF
crm
9
malontatea sa.u.ilor minerale
(Na' K' Cl
HCOr rosrau. sulrati, uratierc).
seo.Fa nrhlora Principa a modalitate de .!l.
a
plasmeL de cdaboLitii au.tal neutiizabili este f!
raiea Secretu t ubllard .on
p
eteaza fu nclia de elLn'
naie a unor subnaote a.1de toxi.
P n secrerie, rinichiL idteflin
ri
in reg ea .:'
cennaliei
pldsmatice a uno. .onstitu enli obisn u L!
i.(
a cid u'ic, creatiniud). /,1ecan ismeie secretie i sunt La
'.
cL cele ale rcabsodtiei: a.tive sjpasive SensulhJ
djn inle6titiul
peitubr
inspra oteridrul tubulli. Piocese e de secretie r:.
avea m pe tlau lLnsimea neifonului
Sedtia de Hi. MecadismuL este activ, d
=:-
principal esie tubul.odto.t proxima Scre6ud ::r,
de hidr.sen, rinL.hi panicipa la .e9 area echill ,
-
acido baLc. SecEtia de proioii p
t
Prin sec.etie de potasiu rinichiuLa
Sctld de NHr ln af.ra de efectuL antitoxic,
seoetia de amoniac rep.zinb si o m.dal ate de ex
cElie supLimentad d p.otoni, fara o a.idifiere supli
Surplusul de prctonj eliminari se
leaoa de NH. rez! l;nd ionul amoniu, c e se elimin6.
impreutu cu clo.ul, sub lom; de cloru.a deamoniu.
Tbn9q\n uirei prh uEld
Lreteftle smt mici tubun muscuare netede care
incep in plvisul fiecarui rinichi si.obd pana la vF
zica uidar;. Pe md3ud ce Lma * .old@ in p vis,
presirn din pLvLs Gsre si niM o .Mlre{je p6i.
sraLd.a a.e6ta dspandindu.e dea isqri ueletuluj
pana la ver.a uri.aa Slimrlfta pesimp.hca pcte
cre*e i stjm fta stnpatjca pcte {ada tsenF
und or perist! t !e orsl.nd
r
inre
n
porliun$
inledr4 ureretu
paf,ndeoblcin !e
zica u'ioa.a si t{e c6tiv: entimeti sub epiteLiul va
cal, a$fel .a pr.siunea i.ftvsi.ab compnma uetenr!
prevemd renuxu udneirn Gte. in tlmpol ni.ljbi!
c,nd pftsimea di. vajca uri.d, .reste forre mulr
Vei6 unrDrt esre o .avilale d perclj akatuiU din
muscuhtun neteda" fomaia din doua pi4i (l)
colPul,
c e este cea maj mm pa.te a vezjcij, i n care * ao
muLad udm
ri
(2)
coLu
(trieonu),
care esie o
p'elun
oft
suh fomd de
Flnie
a collului, conrinGndu e
jo
Auichiri coluui vencd 6le ddunir adebi
9i
snnder intm. Tonusul silu naturcl opste, in mod nor
mal, pauuderea unnei la nivelul colu ui vejcal
9i
al rc
te! impiedjcand asdel golirea vsicii inainle ca pe
sibea $ aringa
Pmgl
crftic
Verca uiEd mai prsiob si m sfincte. eftm ca.e
esle aL.stdit dln mu$hl sl'iar. contolat vdm6, sp.e
dsebjre de sflncl,erul inlen, care este in intregine
mFhl oeted snncterulexto este conrroat de cas
sistefrul oeaos
i
poare prevdi miclun, chia.
$
atuncicand .6rolul iovolmb. lode s o ioirise
tlctjmea ede
prtrsuL
de
qoLiE
a vdicii urinaE
atunci c6M esle plind.ln e$nrz. vsica unnd s om
ple progBiv pam e tmibea inhpdidala alidse o
mumi6 va oare pm4 mmenl in .e R decld$ta2;
m .flex neryoc numit renex .de micdune, cre fie
detemna mi4jun@, rie d:c, nu este pos bi ,
p.odu.e
dorinla c.nsbenb de a L.ina C6nd in vqiqj sau aJunat
3GSn de unm, prcsiunea c.e;te la tlocm apd
deteminl o ftnere de numai cat
presiunil inlravezicalq acest oiveL aprupe codslaot aL
reorli erilropoielnaL nef..ni codicali, net.lnj jur
tamedulari, debit sangvin renaL pemeabllitate
glome lara, liLlrat glomeru ar unna primaia, reab
sodrie tlbuLa.a. secretje tubulara s{retie de Ha,
K-. NH] urina finala osmolahlate, mi.iiune
pres unii este reuliatul tonusului inlrin$ ai peretelui
vdi6l. Daca voLmulde uid dpat.se 3oG400ml-
presiun@ oesle f@te mult si pid
Reflaul de micliune odaln inilial * aul@mplilc6
Astfel,.onLrlia ni[ala a vdicii c.ene de$a.cared de
impu sun de h Kepicrii vezical! .@ ce va ,luce k ac
centuarea conft.tiei .enexe aces ciclu repetsndre
pma cand muscNul veicii dinare ajbse la o conlrac
he pur.mice Daci rcflexul de micFune d{lanr.i nu
.eusie e goleas.a vdca uiffi, elenedteLe neNM
F aLe acestui reflex i man inhibate limp de cabva mi
alt cllx s fie initrat
9i
$ d<lanse mi.liun. Daca
nq miclimda nu e va proluce atat limp cat umperea
vdi.ii unoae esre s!fioenb penLa a dKl
F
m
ReflerLi de midiure e* m rflex contolar in iF
regime de nadu spioadi da pte fi stimulai su
inbibar de cubii mruGj sLpsio.j din turchiul cerebraL
CompoziLia chrnicd a urinei
Unna cmtine 95X apa
ti
5% dive$j .ompo.enri s!l/
sbnle mineEe (srun
de Na, K, Ca, r.lsi} ds ice
(cre
auninl, ur, a.id uric eruime hommi vibmiru)
hemarii
rj
l@dte (da.
maipuljne de 5ooo/ml).
V6ldi rFdii mnul ln uiM firBld
Kr
HCOs
ci
33s
2-3,9A
02s
0Js
5Js
1-15s
25s
0,6-03s
1 2s
Noliuni e ementare de q ena s pato ogie
ln mod nr ma lr.lu
i .!.izmd. brrte,d,r P,er:, ,.,.1, r r
nileu !en.r Lr. . dri..nrn: i.,-,,.,i n,fl.,rd
tdi r n!eLlp.rci.lu !.:.. iL::.,-:r!n..ifr
rir a fem.ic lira Lrc b.rbtri a :-r.
-
r:1
':
rldrc
N.nila
ri
glome lonelnb
CLsn sindr.nl r.r,:.:
hLp.fr.nslne r! r1. ir:
obiqatorie pje?Pr- r'. :
.:
_
:rfun i :
i.ear pa.ienr 5n,1, :
_
ri :i!i9cr
(er qo,ie,uoLei,t
a.ei rafJi : r:-;i:
Mai fenr.ir i :i:: : :
:
i 1. r,JLr pr pd.r,
i)e reell; ete nidLrL e!!lulr Iindi
?ertru
iun.
risr brl reDal. :du .r irq... rcnaar nsulicpnn
r.k.a rlre IL a.rb sar.tun.a
h
'iLrf.i,r1d
rcndli..dd ;inichL,n..i.aa sa
n:a firlt.rre .rrplcldu ar.i
, !n,. p e de e. trmrii
riirrerzi:r.9esr 5 ene rd
TEbm.nru inrui.ieniei
prn Cr za
(rin.hL
hi.ia r f, n.
tur.r.n.izi iidl
-.n.
Limn.ru
.rclai dcpfuClsi
tL. nrbb!!i.. . t.bu..Lrrnaii din.rqanLsm
rInq ]din4!,n.rFdpa.e uu clli
fiodde lrrctu Se prep a o so ur e de NdOf l0g
s una da cusol roc sjsepr{reaz6insi.redilerite
ln ep'Lbeia .L 5 mL d. urina se adausa riON ca
ea.la sa devid puteiiiic dl.rLnd apoi re ddrugd
s.lLia de CUSO4 p.aturi .u pi.atu.a agitiid! se
funriuu, p;na .and :me*e.ur se coro.erza a bastnr
Da.a ir urna esie prezenla q u.oza se va fo.dd
.hiar la rece. !n preclpikt .os.at Daca iu se to,
meaza nicL la i.mpe,atufa de lierbere, qu.oza este
Ealdentietea substantelot pbteice
ftod.le lu.na se toarn6 l0 mL de urida nxrc
ep.ubeta 5ise.ontoeaza rcacft sa.u h;.ia de tur
nes.l da.; esle.l.ali.a se a.iduLedzr .u llllor S.
incalzede la fiedere si apDi se adausa .deva
pi.aiur dr ac d aceti. r0g Dr.r esle prezenla albr.
Ds.rece u.ind nu.ontine albumna de.;t in
slan
Paiol.gice
pentL a realLza pr.bd.L unid n..
maL se vor adauga 2: ml diilr-o srlutie de abu
rnrnr la 100 mL urm. s.lutia .bin6ndu s? d nlr !n
ilblr de ou. baiut.u 50 n[ rpa
?tacacz
ComMila di,;: l-i
l.tE t
-:.::.
je!ne (re r--r ::1i
Pentiu
..r.e r: : ::
-::::
:r::. tripe{e bagheie
de st.la :arr! :;-: : :- ! .! iumes.L, rcac
,tlod de lL,. :: :-: :
- -inr
irt. epnr
beta se adauq::::!.::::: ::
J\O.5ii
p;na.c
solutiaderLnE. :. : i: :1 : : : :ri.:poi052
mL de s.lrxi. :.
..\:
::
.:r?.riiaAllC
cd
Poate
fidizc\:::-- :::,:r:: ::
\h_
Eaidenlietu a-j-2.:
h.a.le lL(tr
-.
-
mL dr urik :- :::: i: :
j!::1Juse
.u o
baghet6 de stc.: i:: :.:
_::a.ru.gea,i
dec eal.nai-:::
a.eastaYddevei
-::
-r : ::
Lucrari
E tAen etea
quti---.
sa vd ad.uqa.aiE\. r:::i
picri. si putii
faoli *,
.
--
:
i.Gtie or. crr.renr:.:::-
-
ncer.ali.pebra.-.::r 1:: ::--r:rieiabni.sresL.himie$puneliinevidedraprezenia nu.ina
a unrr complsi orq::r: cnrc minccle pre.um saa, te de Na, K, Ca,
Rellexu de micriune esle conlrolat stimulat eu inhibar de a rrun.hiul cercbraib .erebel .. hddlva
spio;nL d. .odexul ce.bkl
Stabilill daca enunturile legate pr n conjuodra
"dsaK
sunt adeva.ak eu faL*rin.azulin care le.on
s derati adevaraG delmiru! daca
jnbe
ele ekjsta $u nu o rclalie de caualiiate.
Deei deb itu L liltarir
slometulare
este de cca l8O L/r, canljbtea de urina eLiminara in 24 de o.e este sub
2l- deoale.e pesre 999 din liltrat ese Eabsorbit in mod oofra! l. nivelul tubdor uhnileri
ldenh6cat
9i
denmjF cat mai multe dlnte compo.enteLe oefionului
i
rolul acestom. folosind lmag,oea de
CdtqnaE in lili. debitulsangvin renalin conditilba?ale hand in considemre un debit.ardia. de repaus ne
SlabiIF ordinea nomala i. care se su.ced elemente e componente ale cailor
Lice renale m ci. urelE. pelvis renal, vez ca urinara. ureter.
ln.ftati ri eLboftli p ul unuie-u cu iema ,Rolulexcre itssumentare.
i.ena
e in rcqlarea v.Ldmuluisjconpozitiei snqelri".
lnnare calice renal. mari. ca
salivare, iniesljnaie pulmonare
5. lvlelaboisrnu
P.in merabolism * inieese rotaLLlald reaciiilor
b
-..h
mice de s nteza on de degad
c u pul u.ere de eie.gie, care ai .c i n o.sdnismele vii
Ac.sre Fa.t au d.ept
'erutal
menlinse vietji si
adapbrea orcanismelor la .ond li e ftdillui ln.on
jurabr
cu care au rn s.himb pemaEil de subsbnre
li iunrr'e dc seEU b'.os. a actior
paltLi
bi.chhLce. p..cese e met:b.lice
pot li de tip catabc
li. sau aoabotr poier{andu * sau inhibdndu se 6r
'
P.o.esele deii.@E oli.
(@labolisul) au ca razu
idr prodl.eFa Je eierge suni rcPrezenrate de dctii
chimic.. in .a.i!l .a,Ja e o. descompuncrca sut
taE
Provii
dn aimente
(eiosenel
!!.i f..iunl..eluLarc
(endosene),Pana
la .oist1!er: :r:p Prne d n ene.sia renLlLii
Prin
prdesel. .::-: ce ! nn ceuar * piede sub
f.ma i..::-: a5:j .esiulse depozii.aza i n .om
plsi .ae::::.1.-trra'jr marjde energie
Pe.aEo
p t r::1 :?tu denum,ea dP
r.mPusi
\
ar; tr r.du ienlmuiton.n.
2: ..-: :: :r r.t lk
(!r!bo[mu]) consta! did
r.t!::::: i.-: :::i_rni.e c e. prin utiiarea hG
:
_:..
J trbulLLidigesliv eu..zul
2i cin sti.tLtrile .elula.e
.:a--: .--!"- i :rr.rib.Ea ..sanismu u si
I
i
=:.
:::-r :-Srlice se aia in frhilibru
:: : r :..
-:r:::re
j
n diler le
PedBde
al.
-.
-
:.siasora ufu o.l celaLa I
. L. vdrtele tineE
i.hta a.elulel..9i
_
:i!r
-nrade$
Je .oiv.
lmp.e.in.r6ul
:;r- - r
-- :r :::::z-re:e
Prcd.mLnJ.aLbc
;:reeLor mebb.ljce
::r :i:LLu.
lmetabolismuL
::.
--
=
i:- rr: rFlelor energetice
-j,::-J
EnerqeU.).
:
--
r:dnF produsji
::El: ! :aa.lij .3re .eal
:
_
L;r :
-:.r.n.l?cu
eale
:-j-f-
-.i;fa
P3na
la a
i-.- :sre.osibi a datorii6
[,letabo ishul intermedi6r al
g
ucidelor
Ctucoza I.ucr.za s gaa.toua absobite a nivelul
tubuluidig.stiv, aluns p. .dLea veni pone a licar La
acesi nivel
lalact.a
in ioralbte, si cea ma nra.e
p re a ltuci.zei sunt tanslomde panho serje de
rcactii in
gLu.oza f..ma de uiil.re prefercntiala a
hexo?e or de .ate r.aie .elu ele.
La nveu n.aiuLuL,
slucozd
pdde fi stocaia slb
Iorm6 de gLiclsen (sli.olen.qedeza)
od poate Ii uti
lizta prnt d serie d. .ea.iii melabolice
(9
icnliza) .a
p.inciFla su.sr dc eoe.sie
'Glicogdogerea
procesll de fonn.re a glico
qenulu polimo al
su.dzei
cu ni.lecub loana
mare
,
trc loc la nivelul dLte.itelor .eLule dln orga
nism dar cuprecade.ein fL.dt 3imds.hi Cli.ogenul
esle o lorma de depozit a
slucozei..a.e
poate fj ma
bihala cu usunnF a nevoie, pini.. sene de reaclii
de depoLim..nare.
p.c.es c. p.arta deiumrca de
I
cogen.liza si ese actvat de catre adrenain6 si
'Clcoliza
Clcoliz Eprezinb destacerea mole
culel de gluco, pentu a foma doua molecue de
a.idp.uvic P..cesu se desfdsoadi. ze.e tepte de
.eaclii chimic. succesive fie. e teapta liiid caia
LData de cdr? o enzima
pr.teicb spe.LfL.a. Cee doua
moLecue de acid
p.uvic
.e rezultd didti. molecub
de g ucot
p or fi tan sfo.mate i n preze. ta ox qenului.
in dola mole.ule de acer L ckdzLha A. care vor inlra
in ciclu acniLo. bca.borilL.i
(.i.LuL
Krebs) deslalurat
in maricea mitocdnd.ialr. Raukatu iet per moecub
de
Oucozb
la sInstul .icluuL a.irilo tric boxilic
ede obtineEa adDUa mole.uede ATP La fel.a
9iin
Cu t.da .omplelitdtea
!l.oLnei ti
a .icuu
Krebs,in timpuLa.enor ptuce* se sintetizeaza can
dtaii i.a e nici de ATP Cea mai mare pade a can
titaiii d. ATP tunizata de . r.ole.uLa de gucoz:
kpturLmativ
95%) se va sinlel za in tmpulfoslorhi
lxidabve. desrasu'ab ii nritocondrj
I
.a.a p.e
supuoe oridarea hidroqenulu pronusin rjmN gic.
lLzeL sial. chiulKrebs A.en prc
c.mpLex si este posibiL darorita p.ezenlej La niveu
frtrlc.nd.iior a md nruciur specioe c e
Prn
redcriL controLale enzimatic. fumizeaza enerqie ce se
va idmag im sub foma de ATP. io rmput to"to
iLa.iioxidative se oblh J4 de molecuLe de Alt
Astfel, aficienlo lransferuui de energie pnn cata
bolismul unui mol de gluc.za esie de 66c ..stul
lmnsfom6ndu se in catura
Trebrie sublinht rcu
pe
ca.e n aie ADPLI in
.oftr.l0l gico ?e si al oxid6ri g uc.zei, deDre.e el
este necesar in djle.le erape
pentl a h ..nFnit ld
ATP in
runc
uze abseila tuidu.e a noparea deqra.
dan mole.ue' d. oru..-
Aladaf
odald .e tor
ADPuldin ceua a l. stransfomatin ATP inr.esul
pr(.s g icoljric
$ioxidativ
se opre$e
Elibe,aka de enegie rn absenta axjqenului
slicoliza
"anaercba'
Uneori .xiseoul devine fie
indisponibil, ie insuficienr,5i arud.ij io acede
(ond
l,/
o.anirite m.d ne energ po.re n elb ab
de.atre celule pnn q
!oL'rJ.
penru
ca reactie de
obbne.e a aciduLuipi.uvic nu necesjtd oxrse.. Aced
pro.es, det are un aoddment extrem de nic
(3%),
este salvdor pent.u viata .euLei peoru
ceLe cateva
ninute rn.are oiisenut
poate
fi indisponibtt. ln aces.
ie condjtii .anbrati ma ne a.jd prlvL. sunl rans
fo.mate itr acrd lact. care dnreara in ar a
.elullor pe.mitand .biLne.ea ln continuare de a.id
p ruvic prn glic! Da. Cand ox,senuldevine din nou
dhponibil acidul aciic se tmNfomd dn nouin acid
piruvic,
care evdntual, va lioxdat,pent.u a asisula o
canlbte suplinenbd de energie
Trebuie aminrjr .a eliberarea de enerqG drn
stu
.oza maipaat.6 ficLia
ripe
o.aLe a iemaNa pro.
ceselor discutare
Fna
acum, si a
rcluconoge@
Atuoci cand qlicemia scade ca
umrr. a aponului insufi.ienr de glu.oza on a ltilL
o. lrdnsfomarca buz or qrdt
(prolenili
din sc nd.rea lpdebn e
(prolen
i drn aidbo zarea prorenebn
,n
stu.oza
ln sitlatia id ca.e.antratea de qluco-.de
c.es
crt6 po*e posibilitrlie ..lue de a o utilr. a.e Lm
L?nsf.m ea gLu.ozd in bgLiceride
9i
depune.ea
a.estom sub foma de lipide de .szerya in
tesurut
adi.
pli
Acest fapt expic6 de ce rade.s consumut!
energetic
lsedenrdismu ),
orj apodul er.esiv de
lucide
aras crsterea canrlurir de
tesut
adip.s (inc.3sfta).
'lt4(dirmel d reglee a glic& ei Va orile
stu.
co?e in sanqe
slicemja.
vaila:l rclarLv putin manri
dnduse in limite redjv constanre
(65-lt0ms
la
lmmL d s6nge), datorrd uno. comp exe h*anrs
me de slare care paskeazl echilib iinrre pro.ese.
e de qlicoseo.lha, gic.genosened,
siicoka s
glu.
lnsulna, homon secrerat de pancrcasulendoq.in
scade
sli.emia
piin la.iLita.ea patrunderit
5t urhdri
O serje de homanj au ins o aclrune opue
jn
sulinej De exemplu
slucagoou.
un ah ho.mon se
aetat de pancrcasul
endocnnL simu eaza cti.ooeno
lia si gluconeoqenez.
c*a ce exp icd a.liunea tui
hperqicemiantai adrcna na isi ex.rcb acliunea hi
prsll.emianta p.in
dmu ea oLicooen.De. br
ts' I dremh l-
:
celule
ll
pan.reari..
,l
t
-
t J
monii gLu cocodi.oi?i
(c
ddtoiu )
siimuleaa
glu"neo
n""'iiir
a".a.*
'" "'"-'.
*".,'
o"
p"ti--*'.
*ti onmoda c. urmre a
a"-"a-'
-,"iu.
"
-,
o,.
a
-;*,
r ,d";l"'r"ar".dd.
"
natPFUnrob
de
i L r-t .c*,; ,r,o"" olL ider..
suca
cier
..ti.a conna ,; Iaotr'l
.. elt
"
nr rdpd deqiodde
i a.brrerea
r
PodE
rcndudl'
Pana
a Co
t
H-O ClLcooenul. deoozitd In specia in lLcai s
mus.hi .onstituie . rezeBa enerceiica GPturLmdN
'lmO
k.aL) m.bilLzabila Drioitar
in c.ndiiii
'1e
soi
.jla.e de relativ scuna durab
(efod fizic m'de'ar
exounerea orqanismuLui la frig)
R.rr r1"\r.
AnumLte stu'tun
slu.ldi'e
i r;in
a. utred unor Le'utm.r o mcmbrdnP
ff.e u e
Rol fun.ri.nalPentozeLe(nboza9idezorkiboza)
htain alcaiuirca acizi!.r nucleL.i s
OAtLti ratbsul
(ore.t
oic;Lza;DebE
ddra(erea moleele' de
slu'
..?A .tr tomarea a: a. tei md@L
de aod
qtr
tamic b ddua de d.id
piruvic c doul moleole de
acid buiirl.; d, uoei mol.ule de gdlactda
kdesedde Lo sabolK
prcdomha a la puber
iare b.ln ddpul unor efodun eMgdatq
c ln ado
lescenla:d ln priddele de covalescenta
OcdOhi.lj sPatiile
Pun.tate
cu temenn
'ores
'
Cluconeoqen@
este
pro.esulde fom{e
d
-
din ....,.,.... 9i
.*- @uhali din scindarea
-__ '
Metabo ismul inler edar a lipidelor
C h Ll.mi.roniL Id.m ati i n e nterocne, alni apoi prin
vasele.hililercidlimla
sit.eculicdatacuaceast'in
sdnoe sunt 5r'^d:r sub
'n
lle
la
unc'
cnzime
tLLD;-t"Dd,r
," *P
qfas q cerol tostllpL
e
(;;L-"
u[
-b,
a n!e Lsu A' zii
9fd5i
i]L
ma.ea lor maio.itate
patund in toale c.LuLele
(cL
.r.aDtb celule or nsv.6e) si in Gntj'ate
mtrr
--.1.
. .t..-" c..l o-, Lber) P F dn dlr
qcs
lbe Liorpatrunde 5i
e,,cule drrdu+'nh
!n uardancir {hLlb.u dinamn
ru .'z qr.r dm
..lLje La nivelcelllar, ach i
q.as
se.venta de rc:cni .himice de bet&nde
cu elibe
Erc de ener4 e, .ri pot fi ltilati
Pedtru
'esinleza
dilenlilor c.mpusL liPidici
'Mdsme de Palffi a mebbolr'iui itteme
; smde
'
n mr d' utLefl
,,Itro;L Jlnde rdderea
'p
rza s' trimu ea Lp'
:",-- Ad-;"t-
'
no.dd,ena na llF"rmnd dPq,a
;arcd rjar.srdLor,
m bi zn.o o. n qro. Fur
-
"
.;...,."",-,rr)-.
..--.,.f(te lD"ke e .un Lbt'nJ Ld m'b'ltrL
",
j."-
q",
i^ a"r-t. { ra deqo&r.a lI
H.m.nii t.;idicni delem'na m.bilzare.
'aPida
a
dfasml.' taotLlertnnLnd nd en
P
i^o.r"i.-',
"
*+'. i
re !e
e
'o,P'lu
R.r,, lia.Jclor n.,4anism
rF.r.;?rqeric
roiaele reprezinb
flii.ipalul
re
--n'.neroeilc,lln
urquni"- se 3Pre. d7a ca,la.
**** cu.
-Nllt,ii.
tzi.; no'mab. LiPdele
L%rr.
--"'-
reu-.u o *'e.ea enPrset.a
de
aDr
"mni"
50oo0l.a D"qfdldea
unu 5inqu'
tram de Lode etibered. 9-i r.dt
2 Ror,ldsrrc Lode e
,^r"-",; de
"tr;e-b,-.
(,r"
",.
ip" k' i-r
cantitari mp.danle ne lpid. sa
lases.
dePo,liiein
lur
lo,lonefflq'osm.aLl
loaP.nPraia
dm rb d
d.) olqufdnJ
p'o'edl
s bnn.nar. cL roL icrmonobttr
3 Rol/un.rional
r.e a dlntd subna nele liPLdice
rca azn[ o'e.!Eun J] In!' horm.n dnfel !!lP'
r o, rpi..na
rn---"1
Ldmr
r qr. d!
ldt{a homon d
e'ua
Un. e t.sfoLip de
jnic.vid
itr Drima lsza a pro.esului
[]letabolismul
]niermediar al
prcte nelor
P'!renelt
'-Preznc
oP.ape ui +.d !ii mai
rlc
Prlt-iiP
su l
i,il.r
".'"-",
de D,ren-na
a nr^ a !e
rirn
'
lr tr@nism dir
prccusoriqLu.idl.i si Lpidlc
ti
. bLia
p;fre dii c.i rcruLlai dn,
Pr..cseLe
de
6te dre 35 s 65 ms/100 mL de
PLasma
AD,rdle rol' am'nlo tr' du m e.ule< mui
Pre.
'n.ripenr
t a pukd nr ,a
Prn
pu m.mb rie .ru
are L M rdle,v
Pnn
mtibrana !cl' a
P
i
hinsD.ft aciiv sdu difuz uoe fac Litaii
n,':fara de rriLtar
'i
.uEtrl
p.n.esuuL de 5ir
leza a
proLeiielo', 3min.a. zi sunt imPicaiisiiDto
rrie dc .eactii mebbol ce
r]!ld
ime de reglare d melabolinului i.bme
ditr orcleic
ftnr' Frea unu e hr brt
'
rL
Pture\e
L.,le arb"Dm,
.al.
J- rab\!\i.ererlzar:
i
nn.tie de aooilu aiimeilar s de .heltuiala enerce'
rca-qmlsmu,
subcotmluLsistemuLuinerv'ss
al
qlandelor cu s.crelie intcma O sc.ie de lromon
prcd.mnanb pr!.eseor cabb! .e. a.eldivese
{aiir p 3simp i..
i}ado
indnr. ccLo. anabolice
R!Li pr.!!rner.r ri orta,isn
I F.i
irlasri.
pr.reiiee
reprezi a scheeiu pe
uftnru.lunr .elulare.
Proie:nele irrr..a.letrr-{red si in
srucrunli i sLsiartei
,uridmenb.
nin *nr.nn
lenr!lri.sr5
($.
n;1. .an r.gros
kondrind)et.
2 R.r
irr.ra.fair rirrit'ei nbslanrElo. _acti
ve"
(enzimerc
mi unlxt din fsaiisnr sunr de
oaluij
r,ture.a
P;.re iale
rr.o:
rJlJc ranspod.r
aldiferleLff subsbni. prr saige rhidd inre^rlaLc,
..i
Pr
n mrmbrai.te.eLJtar.
3 R.l .n.rg.rr.: deqfad ci pr.ienetnr
in ve.
dered a.opefri ..isumLtr .Ers.r. se la.e in
caatrierlre ,e c;nd depoziree Jr qLrJs.n siLipde
suni eplizate Ardercd a lq dp prorehe
fLmizeaza
Gw4j raspuosuriie corecre
Chilomicronii sunt scindati eonmatic id: a. acizi
sas!
b, colestercl;c
slicerotr
d. foslolipide.
Liposen@ are loc h a. ri.a! t
lesuturconjunc
tv la{ c tesurul adipoe d. pmceas
Lipolia esie sUmulard de a codlzol b. ad.ena
lin6r c STHi d. noradrenalina.
Colesierolul este prccuBotol homonilor a. glu.
coconicoizi; b. mineralco.ticoiuii c. sexostercjzj;
ln sinteza proteiielor sunt unlzari aninoacizii:
a p.oveniti
din alimentdi b. loma! nin pr{ursori
Siuc
idi.ii c fomali din prdur$fi lipjd icir d. rez ultari
stmuleazd pr..s.e de sile7. a proleineli (h..
monu de cresle.e. t.sione..ntr. hrnnriil e5tcseni)
ii ttnP .e at iar!.-erd
PEdo
catablli.e
(in.rirr
.rdnr ul 5is1emlln..!.s prie
nt.nan dedsemrnea in coDlrou e.hlibruu .linrc
pD..see
aiabric s c!a .trhbn.e srirruifed
scremul! ier!.s
ls'TlJ,
l\Ietabolismul ener!cr D
Mel.bn lrul .D.rger. rpreinia schnrbtrrte
eie.qd.c J noe orcanism s med !. tinird sedmad.
.antjt.ipi l{.d d. .nergLe ..re i3 ndn.rc in c!6!l
)elabr :muLui ire ri.didr sj .dntitrlea dd ene.sre
ln.rgii esle Lrtrzda de o.oa
nism at
fi
tru m.nlnerea pr..
penru a p.rmre
reaLr cd un.. r
sneme functi.iae ate
cucdere rhdetc sipmrenele po{ tiu( nat. da
..t'e ceuLe penr!
rblierer ATl, ia. a.esla Dlare f
Io.s r c: suE. enerq.r.a
penh
.tre tuncri c. u e
Cea ce face ca aceask moLecula
$ fa udt2b abt
de g drept
(ursa
de eneq'e ene l)r!E .db!'ie &
enero.
'beE
Ll20O0
de calod
P
r' in.db
fzio!.g'cr nmaqa da
'n
l{ft 4"te cek doua
leqatun fosfar macr@rqce ale 5.!,e cu !6 mp.r
rsnb sa deosebila ca alent de k
rerul de enerqe, AT? nt .ta cel r'i abudent
iod d. a;dun rosld lEdae
dr celula
Dn.drua io;k.e.ha l"c)61e
& catela on md
ah
';dedd
ledatm ffi@ de h flvelul $u
contine l3ooo d; cab.ii m:r
Spre deosebrc de {l?lE e nu
PGte
altrona
ca ;enL
de kq G sa wslerul de eneq'e
ntre pnn.'p le oLj'rEh t Ndee fuclionale
ce u e. n rhrmb sr ffiieB enerEe
Pnn
5.h'mb .u AIPLI calC n cd a sdnl dsponibie
cmtjbrl mad & AiP. *5b
Pte
ti uiilDat
Penla
slDte,a d PC
ja
aB in tihp]n udiui:di AT? ene'
q;
din rc
p@ta ii 6Jald cPid AP-ului
{,
de la
acesia sd*kr ce,rJ-e
lnreFelatite bi.<njmk zle fosld'eatinei i
a.in'
r.r adooziffi.rc. & ! tritoslodc suni millociie
eDimatic
(cre.tjnknaa. adenilatkinazd),
Putbnduse
shematiza PC + ADP e c.eatina + ATP si
2 ADP ATP + AMP
lVetabolismul
bazal
([18)
Raia metabolhmului rep.ezinb hta ltilua.ii ener
gieiio o.sanism. Se mds.a* in calo.iisau kilmalodj.
creeteEa activiretii cehlale ietemina
9i
cresterea
miei metaboice homonii ti.oidLeni, stimula.ea sin
patcd eronu frc tpuldea.[!rdtelde]emPr
in
cazul unor
prrts'unL predom'ndn
ae enerdie nu deoaseste loool.a
zlnc n tmp ce
r
roriliu'.
ammre
-munuL
PMk
aiunqe la
Rata mebbolismului
bdal reprezinb cheliuielLle
nersetice lixe ale unui orsaiism pentu inttelinerea
funcliilo. vible S masd.; id.onditii speciale si se
detemina
pnn cabnmtne ibdi.ecb.
Valoarea melabolhmulul bazaL
pdte fi exPinau
jn
runclie de
qrcuiate (l
kcal/ks/.ir), oi mai corect
in runclie de suprarata c.rpoEla
(4okcaL/m'/lo.6J
A.asrea sudt valori medii, caie vanda in lunclie de
Cnto.r
Ene d:-
PAnlra
S r Fz
..
r+1.-
AI?
Absotbiie actv,
c.nlraclje mrs.ubra
seGlre
glandulard
Conducere neryoas'
vard5, de sex de tiputactivir ii fLind mai crescui ta
rjnei la serulmasculiisi a pcoan ate ce desfa
goad
o a.tiv iate fizi.d sustinli6
Valoile msbbo smuLuibazd maipot iiexpifrde
t
proceniual.in
rapod.u valorile nandard ale mera-
bolsmuluibazal, in tuncrie de v;r$; sex. talie, cm
5eqdsesc rn r.bele speoa/e 5Liurre ncars se a..ep.
d oabaFlt de + r0l rala Lle ro eamede
^\asu.area
meta bo isdllui .ne.ge tic s e p.ale Ia.e
tie
p.in
metodedneci. in care se nasft.a canrjraiaa
conllndl in nuEl,Tdte
(ldncipir
atimeow.)
rt
de cadura desaFra de orqanism
(ega
i.r.onsumuL
ene.letic doar aiuncicind energ a
sub loma de lucru mecan.) sau indrccie prin
ma$6rea .antitalji de driqen coDsuma$ ln cureul
i: r l r, !:ilr. !. I I r.!Lt Lri
P.in.ipalee nutdmenie sunr qlu.dete. pidele
9i
val@a sergedcd la 10O
n
pbdN
comestjbil
Perre - slob
(c.ap
!.Ldq
roE hedns)
'
stu
(d(Dq
$mq nrsdtu. srumbie)
Codori otr4 pdie
r.ino.q
s4
no,icee de porumb
d ukj
eise
L: .m, o dlimenllje .oEspututarc nu inseamna
asiqurea Fnzati.i de p enitudrn. gashca pdn apodul
ercesiv
sj
neselectiv d alimenre .i aponut unor aiimefr
ie in codc..dant, c! nevoi e oigantsmului djferen! ate
in fundie d. vaEl., de bpul acuviutit depuss de ano.
timp si de .oidirliLe c mareoce etc ln pdncpiu o a
.
mentalie echLibrah rebule st asisurc ..ganEmutui
suporlu enerqet. penh e\ nentl
tsuhsbnleeeierse.
ri..) cremenFle n(eere creadi un
rera.enicelor uzars (subsrarle pla$ice)
c.t sibitrdall
atoni de provenientd exogeni: (strbsianle
m neDle vLr
amlnee,.l.
p
ntr poL
sinr.@lln org:nism
lonlnutuleielqet. a a imenteor reprerinrd encr
gia eLibeEta de fiecare qmfr din fiec e pid.jpiu
alihenbroxdat p6na
ta CO" siH.O sia
.adfrla.estui.apjtol
145
compozilia ap.oxim ati! a a dteii se Drenn td a sfel:
50% glucide,35% ipjde
i
t5:i
pmtejne:nfts
tzI
ncesre prczeni a..prrotulren^a
d qene
Loer.entu respErofen. ftD.nu dnhs
(o
elf
berai
r
O, .onsumd penru
o\d--,nu
o; d.
prlncLpiu al mentar E a.a va oarea I
psrual;cda
sj
divelse aLte valorip.nru
alre substante (deexemp!
pentu
am n.a.idul a anina
-
033)
Rglau lpoardui dimentar
Foand esle do.inta de almenie
ii
se aso.ia,6
!u u sens de fe omeie obe.r^e
rde e,emolu .on
lcct le de h:me de a n !eu r!ma.!l!j)
{oc[u/ es e donnla penrru un :run I rp dc
54
5
u B
5
3
25
12
22
qI
Centiineroi dd ftllde a aportului alifrsta
Cent i loameL n dlsatretatiise gascs. in hipoia.
mls P.ifru a ive iatera ..1 de aiJoiei rnt
media Erieia
gidL! ..nt ne os .u Iolin alimentr
re cerlridii pifrca inleilac a trurchiuu.erebral.
.are c.nt.lczd m5rmle p.p,i!zse dn tLnrpuli!
mentalei ah
sdala
si caieva ai .. Lcale aLe ss
temulu
jmb.
*.;ns c.r.3ie cu hipota amusu
Reg ea dpodllu dimdnlar p.ate t .laslicala in:
nr nerea
(iiilel
or
nohale de dep.zne nulritivein nIsan6:n, t reg . a
alimentalLei
(Eqkrea pe.fc,ica sau pe tenei s.un)
.ara esrp i 1 ledaiura drc.ta
(
efecle e med ate ale
aljrneir6nidrp;a r r ui d
qesliv.
in
pdmul.d...id
depoz(.]. de subndrle nulrjtive ale orqar6n lliscad
sub noma .entru loamei din lriP.laamus devrne
eriron de a.tiv s ao e sei:ala de foamc Ro!lcel
mai impofranr rcvLne pndtrun P.anism ie.0foscll
p,odu5LLffmecb.lisn!
u
pnic h.eldea d.jea caz
intensitatda senktje de Lame pcte I iemPord.
sc.zur. sau cres.ura
prn obnd0lil.
(de .xempLu o
peE@n6 .bienuila * hadai.e r'ei m?se pe r ln
Sdljetal.a esie oPun, I.amei:
nrc a ingesrieide al meni.
cazuL om terii utreia va alea senatid de Lame k lirr
puL espe.tnl Alti imuli Iizioogici pe temen s.ud
nrx pl.n tud nea
sasttointesrjnaa I
rnrcgisraEa ali
menie or de .alJe re.eptorij d n cavitfta bu.aLa.
EsLe ecomandabi ca apofrul aLifrent sa Ie
d c e ta.tu qasir.intestna sa
se pod; scoroda, reqLat
'nai
ales
Pin
mecannmeLe
pe ie.m.i J.ud dm modulat de cate sistcmee de
Obezitatea ap c p.int un .po excesiv de
en{ge ,n ..m!i drie
iii;moLarunriii iaF deinsb c d obezitdlii.Odak
obezibrea nni a. p.ittr menrind,ea ei apodu si
.onsli,uLslil ega. Esr. irs.tta de o se.ie d. iuL'
bura, naiorc .d.e Ia. dir a.easti p'obLema o boaa
metaboLca.d consecjile diit,e cel. maigdve.
Lnanitia du.e la
f.
i.ea depoziteor.ulrive dLn
lesuturle
organismuLLi. Pnmee deP.?ile g.le ii
caFva.E sunt sunt.ele glucd.e ELimin ea ei.e
siva de lpide esle .onstanta, iar
Iaze de depelie
(eplizde)
Gprda. lenta si din r.r
rapidi cu
putin iimpjdtdte dede
a i[n iiei exrna h.diticar
idre.ia ale c eotelor insrate
P.incipalel vitlmii
d
inpoddta lor
c.nkinEle
UPOSOILTBm
-
fmtimad epltei:ilor
ARerlnol d. eotire
GntiRorralm
d) ftrre.e
3r!
vdspadukifi-hemoBgrj
v'/
;l
::
..:
')i
"t
Ctopalj msplnsui e ...e.lc.
c .d
d,-. ... d
C ice ia re m.n1ne e drv lrnnani6. darorra mc.an smelr de rcoare.are
po..see
de a.
sl..l'a;
b
str.'senond..
q coqenlr d atu..ieoqcneua
Slabiliti da.i enunru ie reqale prn..ri!i.rja
deDr...
sdeGu adP! e dereminaii da.
b
rr!:?.. pr tie
sr.t ddevarate sau fd s! in cazu in.a.e te.rr
l.mite pol t m.b nard.lin d.pozire in pro.c
Drd
"
'|d
.
ma puLn plin,esptaii.
sjex. etie
Obe? lared .ne .nrnde.dta . b.a . mecbo Lca .u .DnsEc nir
qrave de.arcc. esre iiso(o d.. serie de ruburai ni.F
. e at!.re ainr.au oeiiin
Conpleta! m.{anirneLe di rgtde
^
g irenicL f.,L.s nd
Redachtj ui.s.r.u teitu lnic...narurej comp.reitel!.
debb. niuLu ri.mred sien.rqet.,.
intoc-p..r.-'...
tu.,
"'.!ncn',,i2500rln
r
r .n, bbcr l!.rf! di r ,Idnl
qI
Sislemu reproducAlor
Ar.r.trl
!tr!
r;r ie ! .ii
E*e fo.md dinlr-o gaDda mixta olatui-. dn
.a'le
seiitale 5i
organeLe geniiaL. erlerne
(ig 101)
situal in .avjtatea pelvjani, ne un organ
Pe.e
.he cu lunclie mxta exo..ind
producand ovlleL., si
endocrlna, sec'etand h.moni: esirogeni
ti P.oges
ieronll Are foma uduiovoid turii! cantaind 6 8g
cL diamet.ul mare de
'5cm
Prczinla doua lele
douA margini$idouA ertremftd! Fala laterala s. afld
pe peretele laieralal .avLtatii peviene ocuPand loe
Fr4 )0!
&d!j Fd
rtu : ri
ova ana fara neda: ene aopefla de pavjionu
tompei Pe e\ten:la:: srpe;itam si iftedoa.a se
pind! sene de L:s:rEi:e .iLx care.v. lestelesat
St!ctr6. Gr.r r. :::-i a suPiahla de un
run.ttr
-
a bu..:: ,1--
!
a:no, se afld p en
chimulgLandu.; .r tr:i:::z i.. ara sicorllcaa.
Zona meduft.: r: t:e r.$ ne
I
lmfafte,
cat
i
ribre n.^F i-:.::,.
ln zdna coni.:la e:-
':
: :rrleniio dileite
Se des..iL folicuL
PrimordiaLi,loLicu
iPrlm i fdlL'
clli se.undari
(cavita.i)
evolutvj sl
IoLi.0ll malui
(eniari,de
Gma0 in fiecare lund,in.epandcu puber
latea
r
pand a menopaua, un foi.ul secund
devine foli.uL maiur. care este cel mai volum nls
Acesb..nline id riteior ovoc iu.
Dupd eliminarea ovocitului, folicuLuL ovanad malu.
5e tanslom6 tn cop galbeo, cde are rol secreto',
Co.pul gaben devine rn finai co.p alb .are e
vascu izatia ovarul esre aslgurata d. adera
ovari.nd. rafrlrd a a. eiabdominale,
ii
de o ramlri
olarian, din arlem uterin,. Venele sunt reprezentaie
de veda olariana dreapta care se v
inferioara
i
de vena ovaiana sianga care se deschi'
de in vena rcoald srsnga. O pane diD $ngele vedos
alovanLliajunse lf vena uie.in6
Trompal. utenn.
Trompele ulerine suot .ondu.te musculom.m'
branoase inrns de la ovare pan
comunica
prid .ilicii numre ostii urenne Ext.emj-
btea laterab a trompeor conline un drin.iu.are 5e
deschjde in caviraiaa abdominaLa Au o lungime d.
Vasculadatia ene asigurela de zmui tubare .e
pmvid djn arrerc oraiana ri
Llennd Venele sunt
Este ntuat in caviided peLv rl4 intre vezica un
nad
t...N
este ud orcan muscll
UietuL(lig 102)esieinie.pusintetompeleuteii
ne
sivagin
Are fon; dP p a, cu
o entaia slperoi Prezinrd coQulsicolulute n,inte
F'4r02hdrUomF6rt:,qd
iu
c e exis6 o
po4nrne
mai sr5fr
ute n. Pe couL urenn (ceflix)
se inse.a vainul pno
exnemitaiea $ suoeri.ara
ln st.ucl ura ur;u Lu i, ta exiedor dh tinqem o iun i.,
seroasa
-
penfretru
,inralnit6 numa lanivelulcor
pului uierin o tunicd musculala, numita miomet.u
fomatd din musculafura nebda
t
-
endometru caie captLgtrd cavitarea uirina
Acest stdt este consideret sthtll fu dcriona L .l ute.u
lu
ri
este cel care preznG modificaa ntudriaLc
atuncicand selimin6 odata cu e
ala. ln cicLul umator. s.eface
Vasculanala dste asigurata de afte.ete urenne,
.anuri din dlen iLiaca intema D n arlek uterioa se
despdnd
si
mnuri pentu vagD, trompe utenne
ij
ovare Vene e ute.lde se dschid in vena i aca inlena
Este un conduct mus.uloconjuocsv, Luns de
7-9cm frediao si mp carc,p nexbenit ea sup..
do a, se insed pe coluluierin iar prin cea infeaoma
(or{icju
vasinal), ss deschide in vestibului vasinal
spal r delim Drd..e e doua abin!
In strutura
'da'f,u
u' e\ srd un stat mus.uar lor
mat dio fibre netede. iar la inrsr o. se.fl5 o mucMsa
fomau dinFun epiiellu pavimenbs nm licat
Este un orgai qednal erte.n
i
a.e loma unel
fanre. dlungii6 in sens sagilal
n
mrginib laiEl de
catre doud repliuricuranare.labille nml
5
micL
Labijle nan suni acoperie de tegufrent
si
suhr
p.evdzute cu pa.
n sLande
sebacee mail li partea ad.
te.io d a labiilor ma.isxisD un relieimedian a.ope.
.ii de p6.
i
oumitnuntele pubian
sau altuiVenus.
Libiile ni.i sunt doua .ute simebice situde medi
a de labii mari Spatiul marslnit de labi Le mici se
nume9te vestibul vagina . i n care, ant.ioi * deschide
ureta, iar ponenor, vaginul vu va prertria
9i
organele
etuile clitoftulsibrlbi v$ibula.i C t risu esia si
iuat median
$l
tre o lungime de tu cn. iar bulbi
veslibubn sunt snuai a baza Lab tlor mari.
Vascua.zata
este asiglrara de ramuriate aderei
ru{noase iiteme veneLe se deschid tn vcna liacd
Este lomald dro glanda mamma
si
diferire pa4l
moicare o in.onloara Cbnda namma este o
slanda
pe.e.he,anexa
a apmarului
seniral
aeminin siuata pe
perelele torac c anteior, In irteNalul dinrre coasrele
llt-v[
La femeia aduta, dlandee mamare
prezinti
o
sttuctur; complexa. avand impo.ranld bio.!ic6
I
palologica. Ee asigu.a se(elia de Lapre alimsntoL
esenlhL al nounas.dului
ti
sunt de asmenea,
sedluL a numeroase pr6eF pai.l.gice
djntre care
cance.ele sunt cele ma impo ame
Apa ..ul oen:id rn.:ti, .
Esre lomat dln resti.
,
din conducre spe.mat.e,
p.onatd, gLaode bubouretnle
5
organele gen tale
FIe]03^'dFJdm!{!jl!l'<d
TstL.trlu
(fig
10.1) esie
sladda
genitata
mascuti.
nt cme
jndepllnette
doud aunclii:
t spetmatogen za lormarea ceiulel.i sexuaLe
Gpe.dii
$u spemaiozoizl), .are se desLroa.a b
nivelullub lor 3eminiler conro.li
.
lu, cr ia endd..ina p rin care .etulete tnterstiliate
ale p
enchimului tesucular secreb holnonir
androseni (tesiosteronul)j
ca.s determjna matu.
rzarea ordanelor sexuae
5istifruedzd evolutia ct
raclercld sexuaLe se.undare masculine.
TesriculuLare o masa de aprox mativ 5g
I
este
un organ pereche
avand loma unui ovojd turiii
transverea siluat in buEa scrotaLa o puns6
cu
tanaid Fiecaruitesticu iieste anexat un o.gan alun.
gj! pididimul, care fa.e parie din conducte e *mi
nale El ard foma unej vrqule, asezd pe marginea
postrioara a lesliculului ConiiDe cadalu epiddimar,
c e se continua cu candLuLdefereil T.siculul esie
invelil la supralac de o membl.n; conrun.bva de
cuLo e aLbasidefie numit; albusinee. ierisienE
t
inextensibib,!trandin tensiu.ep3refthmulienicu
Lar Parenchmul lesticular esre strabalut de septu.i
..nLn.iive.a.e delmite a lobuii tedL.uuLui. Ei
sunijn num de 250-3OO
penh nec e testicu si
sont lomalidii 2-3 iub' saminfericotrto4 in.aE
se desf asoara spematoqerea
Tubi semnfEri c.nloni suDt c.niinuatL de iubi
drepii, caF ,ep.dnra
primul sesnedt a caior
spematice.Eise des.hid
jn.eteaua
re5tjcular; de d
canauL epdidimar .anaul defe.ent ejaculator
9i
lreta Canalul dele.ani c.ntinld .anaLul epididim
termjnandu sc la baa pbsbtei, unde se une e cu
canaul vezicuLeL semidale, f.mand .analul era.u a
tor Acena se des.hide irl u'eba
Esle !n organ peEche ltdat deasupra
Pr.sbtei,
lateralde.anahLe deferente Are roL s.cre t.r, p rod!
su adausandhe lichiduu semindL Vezi.ula semi
naLa aie forma ov.ida b cu o !d grne de 4 ,cm sio
Este ud orlan qLandu ex.cra mpar, situal in
ju.ulureL.ej. nib vezica urinard Proddsuleide secre
tie pa.liclp6 la formared spe.mei
Vascu tratia ene asigureh de aftra prostalic6
ramud d. lefa i a.a nte.na sanqele veios ede
coectat de vena iia.a nre.na
SLni doua fo natiunj glanduLa,e ov.de de
dimcnsidnie uiu sambura de.neasa Se deschidio
i.hid .iar. vasco5. asem6nator cu
.elprcstalic, care se adauqa ich duLui spe.matic
organele
genible exre e
Orqan
genitalsi udim esle siiuat d.dsupra scio
ruui, inai.tea simfizei pubjene Preziita radacina
penistrld
I
o po(iune ib.ra, .o.pul penisu u ,
. e
la ertemitatea sa anrerioara, se temna cL o
Pa
e
maivolrminlrsa. ntrmta
lland.
Ridacina esie firala.
prjn c.i d. .o'pi.avemoti. de oase. bdzinuhi.
Colpulpen su uia,e l..ma uso.lu ila.
AlanduL
pr.zinb in v;.luL sau nificul exiern a
Slrlcioa. Penisu e*e l.rmat dintun apaiat
ee.til
siinvelguri
O.gan.Le e.e.tje sunl rePrezeu
lalede doL.o.p'.dve.nosi
si
un.orp spongi.s.are.
ump;nduse cu s6nqe, deiermna areciia.
Penisdleste iivelt de piee. c e se.odtiiua c!
pielea scroluli
9i
a regiunii
pubiene
Vascu izaiia en. assu,ata de ramu.idn aneid
ve ee se deschd in vena
rusiuodsa intema
9i.
de aici.in vem Lia.d rntema.
Sc..tul
(bursel
s.rotale)
F.rm.azd p.ftea organelol geritale exteme ii
c e suni c.ahaie testiculeLe Fec . bu6a ene sl
ruab sub penh
I
este t.mata Jin mai mulle lunic
Lructui e
Percte
u
60 &. redd
lkrs+
L
-d
&t,
.rs pledca
canaele eferente, lO 15, c e ajdq id
\.s.u izatia iesticu ului
ii
rpidid mllu esie asi
.-::. da ade,a iedcllad. ranula din a.r1a abdo
:.r I \eiele se va'sa in veia cavi iDfe oad
C!nducte e spemdtce
a: : :remdLce sdnt .onducle de elimLdare a
.:.- r' s a li.hiduui spermar.. ELe suit
.-:.j:
:. ::e 5l eXtdlesticulale
az. .:z::sti.rLaF smt .eprezeniale de tlbjL
-j
j..
:::! J;eteaua lesticu i
slnr .anaele eferente.
ocuptt
, asprmurik corecte
Ovarulare a.loma ds ovoid tufrit t un inveir
exterior fomat dintrun epileliu pilrislratilicdi
c. o
masd de 6 89: d. djairctruL m e de 8-l0cm
e.niametru micnetTcm,
Zona corn.ab a parcfthimLldi glandular a ova
rului conlne Iolicull a p.imordiali: b. gl.me.ularll
c secrndad .avibd d imdlurire matur
Lltrul este un organ, a. pereche, siluat in .avi
iatea pelviand:b.
interpus inlre tDmpele utedne s
vaqinj c. mrs.uloq d cavitar
Prostata este a. ui orgh glandular sndoc.in
h sibat sub vezjca u nar6. h
I
utul u.ereii c. irisda
de artra prosLtica, ramu6 a venei iliace inte.nel
d. prcdu.abre a onsi sgetii care pafricipa la lor
i 7 . iil i i q: relor tl. r',r,r.lr .
-
Tesi.rrrr
(q.nadr
m4tuiri)
r
LV.r r(i.irr
lemiialsuDt qlarde m{i. crn.:ii. .riJUEnd r.i
ma.ez g.merilor
5
enilr(trE pnn :..retia h..m.
Actirhted Lo. il.fin. .1 dent: in rmprlppnnale
&crederer der!.tare !dnunr apubcd . A..rJ
ta ene deriira drcpr pe rara ii
(ae
lurlrd
senr.ro
eeir.a
I endo.rna a g.nade or alrge !i slid u de
dezvrtare.me face p.&br d fln.ra de ref..du.er
I
I
I
lNlal.rea
rubea
i.ste.!is.crta r.l Iic i..
ni !tr le r ridrl sctr.r e hornru dr
sonddoimp
. c.!nt..az. derro13r., nr.rrlr.q.i s iun.ti..
nala i
srrdde.r I
ielr.ldi d.ernd m.dl.i.ieso
md.e r rlnp.r5mlnrre.Irp,;xe
Foma.ea foli.utldr maru.i
9i
owtalra
las.
106).
a rin... .aiava rrlede 0ide
f.l.rip,n..dai Di{c i.esra numr 300 400
c" liLl pe ui; incep;id .u pLbedsiea si r.r
ir n;,d .r enopdlzr r., ailn!]e i uraiie.
Pr...!uld..,ene,e s rn urai. f.li.u 6 e{e.ici..
C.LL o! dn.ne ir!.iI de mrdrl.dri ta n!.u
uterid vaaintLLi.sLnd.l..nri,ara l)lfar.m.rled
unJl..lL,
!.ila
a ter:...ia da 28 de z e siJe
rsrlr S.herd c
Jislirsed Ln.al .c,rIi.!.ran Jla pcr.ade I
l'* \r
durab di 7 r
r-rr
r zua a
:e reia. ir rer oar:
prc.!i:lJri
"i
J'.
.\'
kr.. irr r ;\ tk a rilelL, ir .,rLrlr: r,i ,,
| !.
b.n sJnr sr,nLLiie de LB lL:olLrr
..
cdo
.
r43
.nroq.nu r: eiei
.,' \.
_:
':
i\a:iar
(f{
LCr)
:
e,.ioPaua
i li,sre ie
'10:0
.. ani .icu, i
ir.!r;id m.
-.::::
: :
-. :i
-::a:.nmerJe'i.eregLalei
aruiednti
.- n. iu s. inir pr.dlce DlF . ev: Lln sr-
: :::.::-,.i. un.e se inlretup.!,npel Acd: n..
i: i:_i epuzd.Ei rrde!r
., :.bhratea lefrj.jna
_
f^e,ilada
re la a 1..:::
:: :i'rd OrLlrl cnnre kbi
r
.ipab d. a'
:: ::r ir nain de 2,1de. e dlPa ca a l.n.\
:r rv Pr d. aiii
P
te..il!a sPerm ,r :
..:n!
fibr inta.trLs.ndd fe,ri r
ItE
:
_:
.".,,"""
j
'' d
'i :
A "
a"
''d
o
(
iD
d
,",,;;i,-;;;; i": ,,: .
:
.
,.." rarutrrc.!Lr!rs.eLiii,iD?!.arqj
"""-i
. ;,
"",
."". . .
L. . : . .rdLr setrei d crrprili
sr
liei s.ade bnE.
;" .".;",, i--; _
-- .
:,::25tr L:nveu mu..ise,ie,ne5epridr.
r !i{!a e Liitie d. r..,rzr sihemcmtE
''
.rr,'i-
"..,E.-
.nn ..sr
P
rare raia
e
:a:"a orcncLu rei,:: r . . :
,..-.rti enr.geiisiP,.!l.ne,rn
i
qr.,,d;r n:;::i .:, : :
Reddea.KrcFei ovanene s rir dr.lcrar'
de 24 de.re hjn um e, pntsd ca f{undalia s: aiba
le, coniaciulsexual febuie s: se produca in inrervaLu
de o zi
joaint
de owhlie pana a o n dups a.easia
InteS@ Ia .lveld 6lrtdLnul ]wos a lctului
sual ftrJnln lmpusuile sedonale sdruaLe suot
iransmhe cbt.. segmentele sacmte ale maduveispi-
nr.ii. odata ce aceste ihpulsun ajuns in maduva
spina i ee sunt nansmise caft en.efal unee refle
xe lntegrate la nivel medular sac.d
ri
lombar deier
mjnd pa4; reacljile sexuale feminine.
Indeplineste in oroanisn doua Iunctji.
Funcpa spcmatogene .6 sre funclia sa exocfi
na .are are l.c la nivelultubuluiseminiler,ticepand
cu pubenaiea. P.ocesul 3e desf6roara in mai multe
etap. d. diviziune ecuationala
9i
apoi rcduciLonaa,
pornind de la celulele p.inordkLe
spematoqonji-
diploide ajungaod La celulele matu.e, gamelii mas
cuLini
-
spehjire
,
haploide (tis
103).
Spermjile
(spermalozoizii)
se inmaqazneaza in
epd'dm unde
i
dedoia capa.ralea ne ms(afe
ri
rec n du(tu defe.enr lrr menrn fe.lrarea apr.
xldativ o lund
i
sunt elimjnate prn elacul&e. EFcu
laiuLnaicontine seretia vezicule or seminale. cu ro
nudjv
jn
ceea ce prive$e sperna
prostati.a, avand rolu de a creste leitjLitatea
9i
mo
bljtateaspematozoizior Spemaeaculat6incuEul
actulu sexudl masculin este alcaruta did li.hideLe
provenite din.analele epididim
s
deferent, vericu
lele semlnale. glanda prostali.a
siglandele
mucoase,
Spermaioceneza este stimudd de FSN
E <tuj nunarulrli d
Srruiozdd
spn fa"d.
ltt Cabtitata ob
lnuita
de spema ejaculaE la fie.a
rc act serualeslern medie de aproximatjv3.5mL
sirn
ii(arc mili
jtru
de spema ss afla io medie t20 de n
lloane de spematdoni Cand i mhl d spemda
zdrziinlr.un milrljtu de spem6 scade sdb 20 ds mil
ioaDe. erisu p.sibj btea ca
persoana
s lie inaeniLa.
S.aeia lntema Celulele inierstiliale ieslcularc
LeydE sec.16 homonji androgedl al caro..epreuen
lant
?incipal
sle iestosieronul. Test.dlul secrcb
un
procent
redus dd est..qeni
Testoste.onu este un hon on lipidjc, cu structura
st.roljca. Acliunea sa constd rn stimularea cresteni
orqaneLor genirale masculine
I
apailja .aracte.el.r
*xuae secundare la barbar dezvo laiea schelelului
ria
nurchilor, modul d. dhpune. a p6ruLui, vocea,
.epartitia lop.gratica a grasjmii de rez.rva Tesoste
ronuleste un putdhi. anaboDant proteic ELare si
ef.te de menlinerc a tonusului piteliuluj spema
ReClarea se.retisi d e te stoste.o n se fa.e
O.int.un
mecanism de teedback negativ sub nlluenta LH
Hip.rsec.elia aceslui homon dL.e la pube.rare
prcco.e iar hiposecrelia, la
jnlanrillsm
geniral.
Int.!rd! Ia nlveu mtduvel lphar a actulul3e
xu.l necull[ Dei lacrorii psihicL joaca,
de obicei
un.oLimponadt in actuLsexuaLmasculin
$i.
de fap!
il por nitia activitaiea encefaLulu probabil nu esre
absolrt necesara pentru desfasurmea sa Pin u.ma
.e. acldl serual mascu in
rcllexe intinse.r inrg.aie ln maduva saoar6 si
lombara. iar acesle ne.aoisme p.i Ii actjvate pio
I
CI
,
/\
t\
@E
*l
.Fl4lGsrul@l4jd!1h.hi
2 lFmnodl
Prns
(&
{diu
p 4a rbmdsB (s!
! , 4.
! p 4!
)
-'-'
i\\
Fr41o9. R.Cco *a.!d d. bd4m I
Concplie
I
conraceprie
Exi*a mai mulle melcde contraceptive, cele na
popuLa.e fiind contmceptiveLe orale, prezeryativele,
rekase.ea lbai.tea jacubni, abninenla
Pe.iodica,
spemicdels diafrasna, injeclile cu prcsesieon,
implantui subdemice cu p.ogesteron, sierietul.
Fiecare meioda a.e avanljeie
sj
ddavanrajele ei
ei
nu
pmte gmatrta.oitm.eplia lm%.
aetodeLe tehpora.d de conLnceplie 3e .lasifi.a
c.nbaceprive de ba.ier6: d alragmd, spemicide
- ..n taceptivele orale
(esto.p.osesta
lj ve);
inF.tiie cu prosesre.on sau implantuih sub
r4el,odele definitiee de contraceptie
(sterilizarea)
- Lioardm tonpeLo. utenbe
(femer)
hsterectomja
(utiliatain
cazu.i medicale seLec
Avo.tul, modalitatea de a renunta La o sarcina ne
donta, d n motjve medicaLe su altele se poate induce
.hnursi.al sau medicafreotos.
Ehluft gsen.t pEMllh
denlilica acele pers@ne care przint6 un nsc
c.escui de a prezenra anona ii genetice sau de a av
copLi cu anonaLii geneli.e. Sfalui genelic cupinde o
ahalizi qurdsa a ultimelor teL
seneralLi tud
de
oradu Irr ll)precum si o sene de teste
Pent.u o corecta eva uare prcnatab exisia o sede
de teste care se lac obLigato u in anumite .ondili
(ex.
varsla mamei peste 35 ani)
codceplia
(te.rLtarea)
apa. cu ap.oximativ 14
z e na,nrea penoade mensrruae imediar dupd
ovulale ln pen@da
o\ulalLe mu.usul.etura ene
mai pulin vascos, pemilrnd astfeLpa$lul spemdo.
zotiLor din vasin
jn
uteq f(undatia prop.u?is6
avand ft rdtrompauFnn6inapropierea capalutuj ei
dlnspre ova( rezu la uigotulcme face caato a spre
(u
de implanlare (utet
si h acelasi timp se dlvLde
capatand asPectul de embdoi.
S8rcina si nasLerea
Notunea de repmducere in general, deljnest
pro.csul de peeetuaie a .rgankmelor vii, pnn pro
du.erea de indivizi n.i .aie au ht
.e speclejdlo care fac pafre.
stimula.e sexuaLd fie psihica fie direch fie prjn
Gl4d .tspusudle .orccle
Clclul ohdo esr h$tlr de nodific.ri la nlve
lut a. uterului b. .pldidlmuluii c, v.ginululi d.
gl.n-
delor .ndogene e
sldndelor
nadare
&tocenll elmuleart: a, ddvolia@ oqanlor
g.nit le lsinlnE h deNoltdea nuc@*i u[erine;
c dercft.@
sllndelor
iffi.lE d. apariljd
$
d!
volte. cftcterelor sax&le s(undE lmhlhel
e @Potamstul *xual leminnl
56nitaiea reproducerii
Unul sau ambii membri ai unui .upLu pol lolosi
metode penh a preint6mpina tempo'.r sau pema
not o sar.ina. Avortul p@te li urjlhat alun.i cand
metodeld de conbacepli dau g.et Dcizia uoui
cupLu dea nu do o sarcina poate liinlluentat,
i
de
un sfat genetic sau un consult p.enar3l
La om,luncft de reproducere.!p nde. sere de
prcccsecare au drepire,ur.t lecLrndaiea ovuuu d.
cabe spermaiozoin
5
fom.rea ptudusuui de ..n
ceple ale. ui.restere
$
dezvoltare suDi asisuEte
de catre orgarrru malem prnro ssre de modi
ficirlbiol.q.e ce defines.
qenda
sau s .iia
Fe.undala esle ini!m;, aGnd
pelor uier ne, unde spemd.z.Diajuns ci urmare a
inrr.durri l.r in vagrn in r npu acr,rrli sexual.
Acesta sc incad.eaza
jn
compler!r de manifesrai.e
detneste ..mpolamentul 5e\ua si .are a om e$e
pafrjcularirat pi ih. bdgala incdraluc afediv
Pei ttu fe.u nda.ea ovllului, ne necesar !n sin gut
spermarnzoid odab ace*:
Frrurs
in ovul. .apur
s3!
jsimarene
Gpd volumlr, pentru a lo,ma pr.nu-
.leul mascuin M.i t6dLr .ai 23 de ..omozomi a
prcnu.leuu mascuii
I
ce
-
de cromo,omi ai
pr.nucleului
leininin se vor a inia petrt.u a reacalul
un sei complel de 46 de
(omozodi(23
de peEchi)
Sexui copildlLri este deteninar de tipDl de spe.
mie
(spehatrzold).afe
fe.undeazaavulul.Atat sper
mia. c6t silvuu au c3ic 23 d. cmmozom dLn c e
, de auiozomL s un heter.zom
(c,omoz.mul
seru
ui).a,e l. spemi. p.de I I saL Y hr a ovu nuft
X. Dupa Ie.undar.,.Ll (zig.iu) v
zoinL
j
do hcrem4rm care daci ambii sunr x
clpiu va fi fata i:. nr.t liulva fi X
I
.eilalt Y
NaiteH ..isii in erplha ptudusou de .oo
.eptie ajuns la leneI adi.a dupa apturtnaiiv 230 de
zih de gestaile Este conseci.ta clnrd.tirlo. dtcrine,
a care se adauga
si
panic pmea
jn
diveGe
s.ade
a
muscuaturii peretelui abdominal a diafrdsm.i etc,
printo
serie de erenimente coElale
5j
cmdonate
Llct4E Saii inrep sa se dzvolre la pubeftdle.
cstogefli .jcLuilu seruale lunare dimuledza cre$te
reo . rone, \ d enemul!, de ducre precum
i
depu.
nerpo de ordsm! Denku a da roum soorllL in trmou
sar.i se petece
o creltere adilioiaa importaoD
5i
lesutul glandu4 deyine numai arudci conplei dez
va tai pent.u p oducerea prop.ilzisa de laprs. Dei
est
seni 9i
p.ogesteroiul sunt esentiall penru dez
volb.ea aiatoml.a a $nrLo.in tmpllsdrcinji, eiau
$i
uD ele.t spe.raL. de a inhLba secreF de apte.
N.monul .arc favoizsa; excretia lapletui esle pro.
Lipt.le ene sec.etatin avtulele s,rnio( dar elnu
.urse continuu p n mameloane .itbuie eje.tzt in
du.te penttu
a ia.e
pdslbilJ
alapbrea. Acsst
proces
I
o.
ns n0 ondu d6od !
@d.rq
!
sd dat reazd unei combinaliide renexe neu.ocene
5i
homonde. e imp ca oxto.ina.
Nofuni elementro d6 iqien6
i
paioogie
Sunt incluse in afecliunea iumil b.ala infamaL.
ne pelvind, f@fte fKventa b femeia tanara untun
cu conscinle foarte grave sar.ini ertrautnne, inIr
Denumire
oenerica
dat unui grup de dfectiuni
inlecroase sau inflamatorii canr.nate la niveul
mucmsei vaginale
5i
udeoritial vuivei, determinand
cel mai frecveht o se..eiie vaginala. Din puncl de
vedere a eti.ogiLlo.,
infeclioase
(bacrenoe
candidozice, vjrale), homonate
(menopauza)
sau in cadru unor maladii cu substrar
inflamalor. Prevenirea acestui grup de afe.liuni este
foane impofrant6,
jn
speciat prevednea boLilor .u
l6nsmitere sexuala. ExisE cateva nouuni slmenb.e
in a.est 3ens: uiiliz ea prezefrativului, canstjturea
de cuplun sabile
silidele
analize peiodic etc.
I Addomul d postll!
tuprezinta hipeQ azia adenonatoa$ benignd a
p.o$de peru.elrale deteh nand in grade vanare
obstructia eliminarii urideidin vezica unnad
r: 6't
,{.1
iJ
I C{,.r.
I
lo rrea tufpu L
salben
ltit nnlltr.
f Sperirai.qen?za rne slmLl.r. de a ADll L r-Sf:
I leir dr p.rei.hjn!tr qanJr r! ., ..,rn! b ri5P mla... . l.Lru
2 r.s.n.,TrL d end se.Fbr r. ..irle: rt! s1L. i id d 5 .!t rrm.n
E
!. d. .1, nuira
i.,il.a I sl nnle . . P*.,.i i,rqd,..
aerl;
a ri:s.r i! .l nL:rLd-r
4,1
.d.1e.elli !+.ale s..uid . nrs.Lri,,l
Slalifiidicieilnlr..sne]:ii(ririrla
d.. r. nr iiai
; n
!:ae rl lJar 3i. detemlnall d..i r nF...r i., i! r! ! rerli. d..ruL t:.
a itr.L.L rorperu rter iP
2 Trb:lei r ter
J...,1..r.entr1r L_Ta r:Pr-"riu
rrrll
.r ai.'ma o*...ri.ld1. t r: rip,,Ji l.r. !...! 4.rnrtn::Ji'15ai.rr-'in iircare
,lJ
art,:ri. r 2 here lrm
F.L6nd 5 ..irlri..r rrsusiti i,t.r.._ compLerali 5Pi!L! p!'.h
5.{, .1. lrlu .n. l.te nr in Jr I rr Ji r. r rP.unl,:azr . . lr .?L I : I .rc sPrm a
ar. h.ti.iziini Y .rP:lL r:
.
i dr.: rererz.rr eni \a i klr
P.ecnati !Lr5d. ite c .r.iu ! s :L:t.ilLr I s..r.:.id. t.sl.neiir
It
J
i
r\(:isrdi d. rsi.
(ns llll . e l.t.n k
..i5bre d ntri:.. :1. niJ.Lu
r! i a fLi.r e rlie:.t rid.nlrt.
Prn
te n. r
b : iuf.mriii,. prnrii d," .,i.ei., n.lrr
irre, r
t)re
ture.erl. lr i.a..pnT i.m'rc.iir1J l.
n,lJe.ir' i:r r,,rrlL .
dLn afaE..sannrr r
iL. drestNi
P
e..in
R.o .d s. nr. p,n bu.e de laeilba.k 1.nor
(.t
1L2l
Di.senerei,.!lrp: s! :.in.ri !
F.in
efe.
!lr.dq-n
)ei! L
!]l.e
Df ra!r.,i:t cr e
'vzs'J
rtr e .eir L, ..n..iu
tcmfc.dtn,..4rlL: .! rrco.:i.r rcv.iiiil ss
te,iLlLr iJr.r sn.n:LUi .nLl.r:i si leiirLLL
ire.r
lrrnq.
Lrin .h J rli,stjr. rlr! .eri.
l\5Lr. rcran] n{v*
<i...
rnd..,r
i,,n
rk,.
i,.ar r.drtr, .,.hr. i l. t,i! ,eirarh
hr..rndu r :n rrlu i .L rl.i::erp nldrte La.r
pnit.r ,e e.lild ,ei riid !ni.on,.: dinan,.a a
r r.mdr.rta:.lLim).,"
o
o
F14 r2 R4bu Le (dhb 6!orodc.
Fi
M e r.tfu
Aenlinerearntre anumu limrt a pardmetJilor mediulujjotem esre asjsud16 pnn regLa.ea neuro umom a a
ln an umite i mp.eju.an, darorita uno. disfunct i rempom r sau pehanenre ate unor conp.nenre apafinand
sistefreLo. c.culaior resp mtor digesiiv oriexcretor, homed$azia se poare realiza
9j
pnn muLcce.xrra.orp&
tale, prccum aparairra nlma-paman artii.ial. peddzafea $u dializa prezentte s.hefraiic naLjos
t\
i1
$,
1
j
i
/t
i\
ti
i
I
I
I
\
I
)
JV
Va lorile r.edI ale !nor
paranretr ai mediului
IPr
ncipalele constante fizlologicel
interir
VolhuHrtde
g[f ruru,"...
Nm.r d hmril
femei balbdl
4 5oo ooo/mmr 5 000 0000/frml
bd.bdl
12156 g/dl 138112
Ald
Num& de leu.o.lle 5 000loom/nnl
Numar de pladere Eomo-100000 mmr
PBim6 .molict a rl.md 3m nosm/l
ClicmlE 65 ll0 mq/d
Acljn
E!91bbe'!
O l9{,9 mEq/l
Colan@l tolll < 20o nq/dl
fa' plasmatic
-
nabiemie l3tl46 mmo/l
K'plasmatic
-
potasemie 35-5.3 mmol/l
CaL plasmaric cal.edie 3,t-103 ms/dl
Ei7,,e lrdrr ile 5. dll
fLi.r: i ir..i r !riJpr!r,r!Jtu,i
it:!r .r1ri:r rlrll 1..,. b J.r.;
-
.r,,
Lr.!1
llr]L:. r i'r)L!:. ai,'i li'rll
rr.!.. |.trPr,rl
I .,i r le.",.,ii
;
Ji,nli. dr 2r d."
l+!. !11 1r! i..r!Lr
r,1r
. rrLr:..d,r.. L. i!_r
r!
JrL.:
-n:f
ri: . ttri
',."id:iclll
;L
Aso.d un P
; dlrr ,.i I .rLo f r:!.
b \ r r,,u de dd
d fr tir,
r,.:la
iri b r : r d rr
. i l,/, srir. | .
r,t
'-n.
!f.r'i.
Sbbiitidlr -,.itr i !!r!,.
i,:.rt datemrinati J.,: rn
urnr ri:li:..,r.
irr/
I i
,
. t,ijbr.lrd:i .51J.r.': ;r. ir... rPn.,.
!.1.r'Ir:r rsl.irrb: n J.: .,1.
Timusularc roLin imuniraiea organismuiri doaie.e hormooul$cretat de acesta stimuLeazd activitatea
Cnopbsma este un sisiem .oloidal deoarece mdlul de djspeGie esre reprez.ntat de ansambluL de
micelii, i4 laa dispecata sle apa.
in nomenrulovulateise
prcluce o divbiune meiotica, deoare.e .elulele .ezultate ovo.irllll si
p mul
qlobuLpoLa.
-
sont haploide.
-
ELbod! un e$u e tema
,Sanse
e cofrponent al mediului
jdtem",
sLactucl duPa umdotuL
plan:
.lem.nlele mediului intem
-
..mponente e sdngelui 9i
rolul acesrora
-
inunitaiea
$i
ifrporlanla ei;
hemostaza si coaquLarca sangelui;
grupeLc sangvine
9i
factoruL Rh
-
imponanta cunoa*ni acestora pentru tansirzii
-El.boE!
u. eseu cu tetra.Niveluri de orgablzare 9i
integEre al c.rpulrj omenesc' sl,actudt dupa
segm.ntele androm ce ale corPdlu uman
-
a\ele
>ipanu
le de rcfennli ale corPu ui:
-
nivetun e celulrl.3u luri organe shteme de organe organhm
rolul totdshtr al sislemului ncrvos
9i
al ceLui endtr.i'!
-
ldtera.tiunea luncliilo. de relalie, de nuhtie gide reproduce.e;
-
orqanhnul un tor uniiar
Recomandafl bib iografice
C.Th. Ni.uLes.u R Cdmaciu B Voic0lescu,
C. Sdldva$ru C. Nla, C. Ciornei
N
$anta,
C. Bogoescu, ,14. Stoica
S Boldor, B. Andreescu, L Popovici
K.1"1. Van De Craal, S.l. For
Analania tt lblolagla
anului
(.ompendlu) EdLtura Connl
-Atlas
dea@ronla oh!l!4 Editura Didactic6
ri
Penagogjca Bucu.esti, l9?4
-Deman',atiit1lu.ta
pta. .e d. zoaLagie, anatbmte sI
Fiziologie,
Edn!6 Dldactic;
si
PedaCooica Bucu.eii l9SO
Lrcdd pnctt . de anatane
ti fizloLagie
u@na EdttLra
Didactica ei
pedaqoqic6,
Bkuresti, 1981
-
Anatanh si ft2tol.gLa
dmll!tr EdituE Aedica t. BL'
-
C.ncepts of Hutun Anatang and Phlsrologg Wm C
Brow n Pu b Lishec, wcB commutu.atiobs Inc
,
D ubuqu e. lA
usA,1995
-
Ar/,s de anatoni. ttun4 Ediiura
SuinljfLca 9j
Enciclope
-Dlcrionar
de ridlogre, OXFORD,
EdlluE Univec Encjclopedic, Bucuresti, 1996