Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili.

Curatirea limfei si a sangelui

Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat, dupa gust, sare amara,
atat cat sa fie baubila. Se prepara un suc din portocale (900 ml), grapefruit (900 ml) si
lamaie (200 ml). a o ora dupa ce s-a baut solutia de sare amara, se beau primii 100 ml
din sucul respectiv si 100 ml de apa fiarta si racita. !poi, aceeasi cantitate (100 ml suc si
100 ml apa racita) se bea la fiecare "umatate de ora, pana se termina cantitatea de 2 litri
din fiecare. #ratamentul dureaza $ zile. %are atentie& in perioada cand se face acest
tratament e'trem de util organismului(nu se mananca si nu se bea nimic altceva)))

*uratirea ficatului

#imp de 2 zile, zice D"una, se beau cate +-, pa-are de suc de mar. .n a treia zi,
bolnavul se culca la ora 19 (sapte seara) pe partea dreapta, cu o sursa de caldura (perna
electrica sau sticle cu apa fierbinte) sub ficat. Se prepara un amestec din $ linguri de ulei
de masline si $ linguri zeama de lamaie, care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a
circa 2 ore. !tentie oameni buni& cantitatea totala trebuie sa fie de $00 ml ulei de masline
si $00 ml zeama de lamaie. ! doua zi de dimineata se face clisma, ocazie cu care veti
elimina toate reziduurile de la ficat.

*uratirea rinic-ilor (mai ales pentru cei cu pietre - calculi renali)

/e parcursul unei saptamani, nu se mananca decat pepene verde cu paine neagra. .n
ziua a saptea, intre orele 2 si $ (noaptea), se face o baie calda, cu corpul cufundat in apa
pana la gat si se mananca pepene verde rece. *-iar daca nu va vine a crede(dupa circa o
ora, vor fi eliminate pietrele. .n cazuri e'trem de rare este nevoie ca procedura se fie
repetata dupa doua saptamani)))

*uratirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita, poliartrita)

D"una a gasit un leac si pentru cei care au mari probleme cu articulatiile& se fierb +
g foi de dafin in $00 ml apa, timp de + minute, dupa care se tin intr-un termos, $-0 ore. /e
parcursul a 12 ore, se consuma lic-idul, luandu-se cate o lingurita. #ratamentul dureaza $
zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.

1oli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.)

Se face un amestec din +00 g miere de albine, + capatani de usturoi, pisate si + lamai
tocate in masina, amestec care se lasa 2 zile la macerat. Se consuma cate 0 linguri, seara,
inainte de culcare, ing-itindu-se foarte incet.

Hipertensiune
3na dintre cele mai frecvente si pacatoase probleme ale romanilor(iata ce zice
D"una& in fiecare dimineata sa consumati o( sfecla rosie coapta. Seara mancati o salata
facuta din sfecla rosie cruda, usturoi si morcov ras stropite cu ulei. Simplu si eficient)))

4eumatism

!ici problema mare o constituie(materia prima si vremea. #rebuie rame din
acelea cu care se da la peste sau care se gasesc in pamant reavan si(trebuie vreme
frumoasa))) Se pun, intr-un borcan de 0,+ l, rame, intr-un strat de circa 2-$ cm grosime.
/este ele se toarna gaz lampant sau alcool de peste 905 , atat cat sa le acopere cu 2 cm si
se tin la( soare 2 zile. #ratamentul propriu-zis consta in frectii pe zonele afectate cu
gazul (alcoolul) respectiv. Scrieti si (asteptati vremea insorita. Doar asa are efect.
Reteta licorii cu usturoi si alcool
!ceasta reteta a unui farmacist antic a fost gasita in 1922 intr-o manastire budista din %untii
#ibetului.
%6D D7 /47/!4!47&
.ntr-un borcan de sticla se pun $+0 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220-2+0 de
grame alcool de 9+-9,8, rom sau tarie. 1orcanul se inc-ide ermetic si se pune in frigider timp de 10
zile. .n cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. ic-idul obtinut se
toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata
pentru tratament (picaturile se pot lua cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum
urmeaza&
Se va continua cu cate 2+ de picaturi, de $ ori pe zi, pana la terminarea intregii cantitati.
#74!/.! 93 S7 /6!#7 47/7#! D7*!# 6D!#! ! + !9. )))
!cest preparat din e'tract de usturoi curata organismul de grasimi si pietre, imbunatateste
metabolismul si astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice.
4egleaza greutatea corpului, topeste c-eagurile de sange, vindeca diafragma miocardica bolnava,
arterioscleroza, inapetenta (lipsa poftei de mancare), sinuzita, -ipertensiunea, bolile bron-o-
pulmonare, face sa dispara artritele, artrozele si reumatismul.
:indeca gastritele, ulcerele de stomac si -emoroizii, absoarbe orice fel de tumori e'terne si
interne, vindeca diferitele tulburari de vedere si auz, impotenta. !re efect benefic asupra intregului
organism.
!#79#.7& !lcoolul nu trebuie sa contina alte substante (clorura de benzalconiu sau metanol).
93%!4 D7 /.*!#34.
;.3! %.*-D7<39 /4!9; *.9!
1 1 2 $
2 0 + ,
$ 2 = 9
0 10 11 12
+ 1$ 10 1+
, 1, 12 1=
2 12 11 10
= 9 = 2
9 , + 0
10 $ 2 1
11 1+ 2+ 2+
12 2+ 2+ 2+
Aectiuni tratabile cu ajutorul usturoiului
*ontinuam dezvaluirile e'ceptionale privind >medicamentul nr. 1 al omenirii?& usturoiul.
uati ceva de scris, este foarte important. #ratamente preventive cu usturoi
#romboza, tromboflebita - e'ista nu mai putin de 10 studii, facute in spitale
universitare din @ermania, Statele 3nite, *-ina si *oreea, care au urmarit efectul
usturoiului asupra trombozei, si toate au aratat o reducere semnificativa a tendintei de
formare a c-eagurilor de sange, la pacientii tratati cu el. *onsumul a 0-, catei de usturoi
pe zi este, asadar, un remediu sigur pentru prevenirea si c-iar pentru tratarea
tromboflebitei si a trombozelor in general. #rebuie insa mentionat ca efectele usturoiului
apar in timp si nu se pune problema ca pacientii cu risc de aparitie a complicatiilor
trombozei sa renunte la medicatia prescrisa pentru a face tratament e'clusiv cu usturoi.
*ancerul de colon si cancerul gastric - mai multe cercetari epidemiologice arata ca
la populatiile unde usturoiul intra in dieta zilnica, e'ista un risc mult diminuat de
dezvoltare a cancerului de colon si de stomac. Doza de usturoi consumata este de
minimum 2 catei pe zi.
*ancerul de esofag si laringe - *ercetatorii de la 9an"ing *ancer .nstitute din
*-ina au comparat incidenta cancerului la cateva mii de oameni care consumau 1-2 catei
de usturoi zilnic cu cea in randul celor care consumau usturoi cel mult o data pe luna.
4ezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu ,95 mai
putine cazuri de cancer fata de lotul doi. .nteresant este ca la cei care consuma si ceapa pe
langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer a"unge pana la cifra record de
=$5.
*ancerul de rect - un colectiv de medici americani de la 3niversitatea *arolina de
9ord a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii constanti de usturoi. .n raport
se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul cancerului de colon si de rect cu
105 (la cei care consuma preponderent carne) si cu pana la +05 (la cei care, pe langa
faptul ca sunt consumatori de usturoi, au si o dieta preponderent vegetariana, cu multe
cruditati).
@ripa - trei-patru catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o treime
sansele de a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii
israelieni. !ceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a
imunitatii, contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor
gripali.
.nfarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la persoanele care tin periodic
o cura cu usturoi, arata un studiu italian. /e langa faptul ca normalizeaza tensiunea
arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este
si un e'celent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor
cardiace care duc la infarct. %ai ales persoanele peste +0 de ani ar trebui sa faca macar de
patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de mu"dei
preparat cu ulei de masline si lamaie.
Diabet - daca ceapa, despre care am vorbit in articolul trecut, este un foarte bun
-ipoglicemiant, se considera ca usturoiul o completeaza, prevenind in buna masura
complicatiile bolii diabetice. 3tilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi
(minimum + grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al
bolilor cardiace produse de aceasta boala.
Afectiuni tratabile cu scortisoara si miere de albine
/entru a nu fi suspectati ca luptam impotriva *ode'-ului doar cu arme (sovietice (ma
rog, rusesti), va prezentam si rezultatul unor cercetari facute de bioterapeuti si
nutritionisti celebrii din ( occident&
6 revista faimoasa, AeeBlC Aorld 9eDs, care apare En *anada, a publicat En ediFia
din 12 ianuarie 199+ o listG de afecFiuni care pot fi vindecate cu a"utorul combinaFiei de
miere cu scorFiHoarG. .n 4omania se gasesc, slava Domnului, si mierea si scortitoara. !sta
pana cand nu le vor interzice Ibaietii ascunsi? care vin tare peste noi cu *ode'
!limentarius)))

!4#4.#!

J !mestecaFi o parte de miere En doua pGrFi apG cGlduFG Hi apoi adGugaFi o linguriFG de
scorFiHoara pudrG. KaceFi o pastG Hi masaFi-o uHor En partea de corp care vG doare.
J Durerea cedeazG En interval de 1+ minute, En cele mai multe cazuri.
J /acienFii cu artritG EHi pot administra zilnic cLte o canG de apG fierbinte cu douG
linguri de miere Hi o linguriFG de scorFiHoarG pudrG.
J Daca remediul se administreazG cu regularitate, c-iar Hi artrita cronicG poate fi
vindecatG.
J Mntr-un studiu recent efectuat de 3niversitatea din *open-aga, s-a constatat cG
atunci cLnd doctorii le-au administrat pacienFilor o combinaFie de o lingurG de miere cu o
"umGtate de linguriFG de scorFiHoarG pudrG Enainte de micul de"un, timp de o saptamana,
din 200 de pacienti trataFi, 2$ de pacienFi au scGpat complet de dureri En interval de o
luna. %a"oritatea acestor pacienFi nu puteau merge sau aveau o libertate de miHcare
restrLnsa, dar dupa terapie, au Enceput sG meargG cu mai puFine dureri.

*ND747! /N433. O asta e pe bune)))

J *ei care au probleme de caderea pGrului sau calviFie pot aplica pe pGr o pastG
alcatuitG din ulei de mGsline fierbinte, o lingurG de miere, o linguriFG de scorFiHoarG pudrG
Enainte de baie, lasand-o sa acFioneze apro'imativ 1+ minute, dupG care se spalG pGrul.
J S-a demonstrat cG remediul este eficient Hi daca se pGstreaza timp de + minute.

.9K7*P.. 34.9!47

J uaFi douG linguri de scorFiHoarG pudrG Hi o linguriFG de miere Entr-un pa-ar de apa
calduFG Hi beFi. Distruge toFi germenii din vezica urinarG.

D3474. D7 D.9P.

J KaceFi o pastG dintr-o linguriFG de scorFiHoarG pudrG Hi cinci linguriFe de miere Hi
aplicaFi pe dintele care doare. 4emediul se poate aplica de $ ori pe zi (zilnic) pLnG cLnd
dintele nu mai doare.

!veti probleme cu *67S#7463Q .ata ce puteti face&

J DouG linguri de miere Hi trei linguriFe de scorFiHoarG pudrG, amestecate cu 0+0 ml.
de ceai, dacG sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul
colesterolului din sLnge cu 105 En interval de 2 ore.
J *a Hi En cazul pacienFilor cu artritG, dacG remediul se administreazG de $ ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
J *onform unei informatii publicate Entr-o revista medicalG, mierea En stare purG
consumatG zilnic EmpreunG cu mLncarea EnlGturG problemele de colesterol.

4N*7.

J *ei care suferG de rGceli normale sau severe ar trebui sG ia o lingurG de miere
cGlduFG cu 1R0 linguriFG de scorFiHoarG pudrG timp de $ zile.
J !cest remediu vindecG ma"oritatea cazurilor de tuse cronicG, raceala Hi curGFG
sinusurile.

16. *!4D.6:!S*3!47

J KaceFi o pastG din miere Hi scorFiHoarG pudrG. 3ngeFi pe pLine sau umpleFi clGtitele
cu aceastG pastG En loc de dulceaFG sau gem Hi mLncaFi cu regularitate la micul de"un.
J 4educe colesterolul din artere Hi salveazG pacientul de riscul unui atac de cord.
J /entru cei care au suferit de"a un atac de cord, urmaFi acest remediu zilnic pentru a
preveni apariFia unui alt atac.
J *onsumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea Hi EntGreHte
ritmul cardiac.
J Mn !merica Hi *anada, mai multe spitale Hi-au tratat pacienFii cu succes cLnd au
descoperit cG arterele Hi venele EHi pierd fle'ibilitatea Hi tind sG se astupe. %ierea Hi
scorFiHoara EmbunGtGFesc circulaFia sanguina.

69@7:.#!#7

J *eaiul cu miere Hi scorFiHoarG, consumat cu regularitate, desi este greu de crezut(
s-a dovedit stiintific& EncetineHte efectele EmbGtrLnirii.
J /entru ceai, puneFi la fiert 0 linguri de miere, 1 lingurG de scorFiHoarG pudrG Hi $
cGni de apG.
J 1eFi 1R0 de canG, de $ pLnG la 0 ori pe zi. :G pGstreazG pielea sGnGtoasG Hi finG Hi
EncetineHte efectele EmbGtrLnirii.
J De asemenea, creHte speranFa de viaFG, vG veFi simFi mult mai tLnar(G) )

!*977 O reteta pentru adolescenti si copiii care au a"uns la pubertate&

J KormaFi o pastG din trei linguri de miere Hi o linguriFG de scorFiHoarG pudrG. !plicaFi
aceastG pastG peste coHuri seara Enainte de culcare. Kaceti efortul de a dormi cu
tratamentul pe fata. Daca reusiti(si asa ar trebui) sa tineti Imasca? peste noapte(spalaFi-o
cu apG cGlduFG En dimineaFa urmGtoare. DacG tratamentul se aplicG timp de douG
sGptGmLni, va EnlGtura coHurile de la radacina.

*u dedicatie pentru reprezentantele se'ului(frumos&
6 *34! D7 S!1.47 1005 naturala)

J Mn fiecare dimineaFG pe stomacul gol, cu o "umGtate de orG Enainte de micul de"un Hi
seara Enainte de culcare, beFi miere Hi scorFiHoarG pudrG fierte Entr-o cana de apa.
J Daca se administreazG En mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutGFii
c-iar Hi a celor mai obeze persoane.
J De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
grasimi En organism c-iar dacG persoana respectivG consumG o dietG -ipercaloricG.

Reteta laptelui vindicator
Dupa reteta?usturoiului vindecator?, azi venim cu Iretete? similare din
domeniul(produselor lactate. %are atentie)))
S singurele produse recomandate obFinute din laptele de vacG sunt& untul de
casG, smLntLna Hi iaurtul. aptele de caprG se aproprie mult de cel uman Hi se
poate consuma fGrG riscul EmbolnGvirii, alGturi de brLnza de caprG.
S se recomandG Enlocuirea laptelui de vacG cu lapte de caprG sau lapte
vegetal, lapte din germeni de cereale sau cereale Enmuiate 12 - Hi fierte cu
condimente ca scorFiHoarG, busuioc, salvie, anason, cimbru, sare neiodata sau
tincturG de propolis.
.ata o reteta de luat in seama)))
@ermenii de cereale (soia, grLu, orz, ovGz, -riHcG, mei), cam 100 g, se dau
prin maHina de tocat, de 2-$ ori, se adaugG o linguriFG tincturG de propolis,
condimente naturale dupa gust, 1 litru apG caldG, se strecoarG, se EndulceHte cu
20-00 g miere. Se poate combina si cu sucuri naturale de fructe.
aptele din tGrLFe de cereale conFine multG vitamina 1. /uneFi +0 g tGrLFe
En sGculeF de tifon Hi introduceFi-1 En apG caldG (008). KrGmLntaFi-l En mLnG 10
min. StrecuraFi lic-idul En alt vas. Mn primul vas, puneFi 1R2 1 apG caldG Hi
frGmLntaFi iarGHi sGculeFul de tGrLFe 10 min. StoarceFi Hi acest lic-id Hi
amestecaFi-l cu primul. !romatizaFi-l Hi EndulciFi-l, fara sa va uitati macar la
za-arul alb din dulap, dupG gust.
S 1rLnza dulce este( cea mai bogatG sursG de proteine. 7a este superioarG
caHului Hi urdei, pentru cG se Enc-eagG prin acrirea naturalG a laptelui, pe cLnd
celelalte se Enc-eagG artificial, cu c-eag Hi nu conFin decLt o parte din proteinele
din lapte. De asemenea, caHul este mai valoros decLt urda, EntrucLt ultima este
supusG la o EncGlzire En plus faFG de caH. SmLntLna este mai valoroasG decLt
friHca, datoritG acidului lactic Hi bacteriilor lactice. aptele bGtut conFine mai
multe bacterii lactice necesare pentru .menFinerea unei flore bacteriene normale
En intestin. /rin fermentare, o parte din lactozG (za-Gr din lapte) se transformG
En acid lactic (gust acru). DatoritG mediului acid generat de acidul lactic,
proteinele nu pot putrezi, EntrucLt bacteriile de putrefacFie nu se pot dezvolta En
mediul acid. 7ste mai uHor digerabil decLt laptele crud (conFine lactobacilus
acidop-ilusT acest acid lactic EmpiedicG dezvoltarea bacteriilor de putrefacFie En
intestinul gros).
S .aurtul preparat biologic (En casG) este mai sGnGtos decLt cel din comerF.
.aurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil Hi reface flora intestinalG. S-a
constatat cG iaurtul ar deran"a, la consum Endelungat, dezvoltarea florei
intestinale.
S ;erul conFine acid orotic (vitamina 11$), care s-a dovedit de valoare En
tratatarea sclerozei multiple. *Lnd se face brLnza de vaci, zerul nu trebuie
aruncat)))
9u uitati& cel mai sanatos este iaurtul... natural, fara fructe, musli sau alte
UaccesoriiU. *onsiderat un aliment cu efecte de intinerire, iaurtul ne fereste si de
cancerul provocat de anumiti aditivi, cu o conditie& sa nu fie pasteurizat sau
tratat cu 7-uri. Si branzeturile mucegaite, atat de preferate de francezi, dar de
care romanii se cam feresc, au o valoare nutritiva la fel de mare, cu atat mai
mult cu cat in ele( nu se pot adauga 7-uri, pentru ca altfel nu s-ar mai forma
crusta de mucegai bogata in vitamina 112. 9u se recomanda branza topita la
copii. /roducatorii baga cei mai multi aditivi in branzeturile topite, dar mai
amesteca 7-uri si in smantana, frisca sau in iaurturile cu fructe. De la
conservanti, antio'idanti, emulgatori, la coloranti, indulcitori si substante
tampon, multe 7-uri compun diversele sortimente de branza topita, ale caror
reclame au invadat canalele de televiziune. Degeaba ne arata clipul publicitar
pa"isti inverzite cu vaci grase pascand, ca branza fara aditivi( nu e'ista) %ai
grav este ca producatorii folosesc in branzeturi, pentru conservare, topire si
ingrosare, aceiasi nitrati si polifosfati de sodiu, potasiu, calciu, magneziu (7
2+1-2+2, 7 $$9-$0$, 7 0+0-0+2), pe care-i pun in mezeluri si care pot genera
cancer de stomac sau de colon si afectiuni -epatice, renale si ale sistemului
osos.
!tentie consumatori, producatorii obscuri sau taranii mai folosesc acid
clor-idric sau mucoase din stomac de porc ca sa inc-ege branza) :ara, taranii
care se instaleaza pe trotuarele din orase ca sa vanda produsul proaspat muls de
la animalul din curte, mai UscapaU in lapte soda, ingrasaminte c-imice sau urina
de vaca (ori capra), ca sa nu se inc-ege laptele din cauza caldurii, mai spune
profesorul %encinicopsc-i. Directorul .nstitutului de *ercetari !limentere.
aptele crud cumparat direct de la taran este periculos si din alt punct de
vedere. U:aca de la care a fost muls poate fi bolnava de #1* si, atunci,
transmite boala prin lapte sau poate avea in organism o bacterie - isteria
monocCtogenes - care provoaca decese la fatul din burta mamei sau genereaza
encefalite la copii, batrani si persoane cu sistemul imunitar scazutU. .n
concluzie, cel mai sigur este laptele pasteurizat, pentru ca, prin tratarea lui la
temperaturi inalte, scapa de microbi. Si untul este un produs lactat sigur, daca
nu i se pune caramel (7 1,0), pentru colorare.
!tentie mare))) !tentie sa nu mancati prostii))) U*and un iaurt are
perioada de valabilitate mai mare de trei saptamani( nu mai poate fi
considerat iaurt si nici nu mai are valoare nutritiva mareU, spune profesorul
%encinicopsc-i. 3n iaurt nu trebuie sa contina 7-uri, dar mai sunt producatori
care strecoara in aliment stabilizatori si emulgatori ( falsificandu-l. !poi, mai
e'ista si iaurturile cu fructe, musli, cereale, care in mod sigur contin
conservanti (benzoat sau aditivi cu sulf) si coloranti sintetici care fac rau
organismului.