RADIATIILE SI RADIOPROTECTIA - Structura energetica a

nucleului, Nucleul atomic, Radioactivitatea naturala,

Dezintegrare radioactiva, Radioactivitatea artificiala,
Efectele iologice
RADIATIILE SI RADIOPROTECTIA
Structura energetica a nucleului
!odele atomice
Din structura atomo-moleculara cunoastem ca orice
substanta este formata din molecule, iar acestea la randul
lor sunt formate din atomi (athomos indi!i"ibil#$
Atomul a!and o structura ce!a mai stabila, el a fost considerat multa !reme
indi!i"ibil si fara structura interna$ La ince%utul secolului &&, a fost %us in
e!identa caracterul sa com%le', %entru a carui studiere au fost construite
diferitemodele, ca%abile sa %ermita intele(erea fenomenelor care se %etrec
la scara atomica$
)A* +odelul ,$ ,$ Thomson (-./0#
1 %leaca de la le(ea interactiunii dintre sarcinile electrice
1 conce%e modelul sub forma de sfera, care cu%rinde o
sarcina electrica %o"iti!a, uniform distribuita, iar in
interiorul acesteia se (asesc electronii intr-o continua
miscare$
1 modelul a %utut e'%lica anumite fenomene le(ate de
atom, dar ulterior s-a do!edit a fi ne%otri!it %entru
inter%retari cu caracter mai (eneral, fiind abandonat,
mai ales ca re%arti"area sarcinilor electrice nu a!ea nici o ba"a
e'%erimentala$
)2* +odelul Rutherford (-./3# 4 modelul %lanetar
1 atomul este un sistem electric neutru, format dintr-un numar de sarcini
ne(ati!e si un nucleu central cu sarcina%o"iti!a$
1 intrea(a sarcina %o"iti!a si a%roa%e intrea(a masa a
atomului sunt concentrate in nucleu 4 care are diametrul de a%ro'imati! -/
-
-5
m$
1 intre nucleu si electroni e'ista forte de atractie si res%in(ere
coulombiana, ceea ce confera stabilitate atomului$
1 deficientele modelului6 7 modelul este conce%ut %e ba"a le(ilor clasice
ale mecanicii si electroma(netismului8 7 conform le(ilor
electroma(netismului orice sarcina electrica ce se misca accelerat, emite
continuu radiatii electroma(netice (unde# %ier"and continuu ener(ie si
a%ro%iindu-se din ce in ce mai mult de nucleu, in cele din urma ca"and %e
acesta, lucrucare nu se intam%la, deoarece stim ca atomul este stabil$
)C* +odelul cuantificat 2ohr (-.-0#
1 se ba"ea"a %e modelul Rutherford, dar %e ba"a urmatoarelor postulate:
a# electronii se misca in 9urul nucleului numai %e anumite orbite, de ener(ii
bine definite, numite orbite stationare, iar miscarea electronilor %e orbitele
stationare se face fara absorbtie sau emisie de ener(ie$
e
-
hn

E
m
hn
E
E
n

E
0
e
-
E
:
hn hn
e
-
e
-
E
- stabil absorbtie emisie

E
n
e
-









b# la tran"itia unui electron de %e o orbita stationara %e alta, se emite sau
absoarbe o cantitate de ener(ie e(ala cu diferenta ener(iilor
cores%un"atoare celor doua orbite6
hn E
n
4 E
m
8 unde h constanta lui Planc;, n frec!enta radiatiei emise$
)D* +odelul lui Sommerfeld (-.-3#
e
-
1 se admite ca un electron in miscare descrie
<e r a
9
=
-
b
%e lan(a orbite circulare si orbite eli%tice8
a!and r ra"a !ectoare, 9 un(hiul descris
de ra"a !ectoare8 =
-
unul dinfocarele
eli%sei$
1 modelul %astrea"a orbitele indicate de 2ohr,
dar adau(a fiecareia dintre ele (n 4 -# orbite
eli%tice$
Izotopii 4 sunt atomi ai aceluiasi element care ocu%a toti acelasi loc in tabelul
lui +endelee! dar au mase atomice diferite (A 4 acelasi, < 4 diferite#8
nucleele i"oto%ilor au acelasi numar de %rotoni, dar au numar diferit de
neutroni, ei au aceleasi %ro%ietati chimice, dar %ro%rietatile lor fi"ice difera
destul de mult$
Orice atom se re%re"inta
A
<
&
numarul de masa
numarul atomic
(i"os acelasi8 to%os loc#
Exemple6 carbon6
-:
C,
-0
C,
-3
C8 o'i(en
-3
O,
->
O,
-?
O8
%lumb
:/?
Pb,
:/3
Pb,
:/>
Pb,
:/@
Pb8
hidro(en
-
A,
:
A D deuteriu,
0
A T tritiu$
A nr$ de masa nr$ intre( cel mai a%ro%iat de masa atomica
< nr$ atomic nr$ de ordine din sistemul %eriodic (+endelee!#
Nucleul atomic
Este constituit din %articule care se numesc nucleoni8 acestia
fiind protonii cu sarcina electrica %o"iti!a (Be# cu masa m
%
-,//>5.>u
si neutronii care sunt neutrii din %unct de !edere electric cu masa m
n

-,//@.@>u
Pentru nucleu6 < 4 e'%rima numarul %rotonilor din nucleu, iar A 4
numariul total de nucleoni, adica (A 4 <# neutroni$
+asa nucleului este suma maselor %rotonilor si neutronilor, deci
m <$m
%
B (A 4 <#m
n
adica m m
%
B m
n
Prin metoda s%ectrosco%iei de masa, s-au determinat masele diferitelor
nuclee + (cu o %reci"ie de %ana la 5 "ecimale# si cele calculate %rin suma
maselor %rotonilor si neutronilor, a%arand o diferenta de masa Dm m 4 +
<m
%
B (A 4 <#m
n
4 + care se mai numeste si defect de masa$
Energia de legatura 6
Fortele nucleare sunt fortele de atractie dintre nucleoni, sunt de natura
electroma(netica si sunt forte s%ecifice nucleului$ Aceste forte sunt mult mai
mari decat fortele de res%in(ere coulombiene dintre %rotoni$
Interactiunea dintre nucleoni se reali"ea"a %rin intermediul unui cam%
nuclear, numit cam% me"onic$ La formarea unui nucleu atomic din nucleoni,
fortele nucleare efectuea"a un lucru mecanic si de aceea la formarea
nucleului se eliberea"a ener(ie$ O %arte din aceasta ener(ie
eliberata este %reluata de nucleu sub forma de ener(ie cinetica, iar
restuleste radiat %rin fotoni ($
Energia de legatura este ener(ia necesara %entru desfacerea nucleului
in nucleoni$ Ener(ia de le(atura a nucleului cu masa de re%aus +, are
e'%resia, data de relatia6
C )<$m
%
B (A 4 <#m
n
*$c
:
4 +$c
:
si este e'%rimata in +eD me(aelectron 4
!olt$
Eliberarea energiei nucleare
In toate reactiile nucleare ener(ia totala se conser!a, adica, ener(ia totala a
%articulelor care %artici%a la reactie este e(ala cu ener(ia totala a
%articulelor care ies din reactie6 E
/-
B E
-
E
/:
B E
:
, unde E
/-
,
E
-
4 este ener(ia de re%aus, res%ecti! ener(ia cinetica care intra in reactie8
E
/:
, E
:
4 este ener(ia de re%aus si cinetica a %roduselor de reactie (E
-
E E
:
#$
Energia de reactie Q este diferenta dintre ener(ia cinetica E
:
a %roduselor de
reactie si ener(ia cinetica E
-
a %articulelor intrate in reactie6 F E
:
4 E
-
, sau
F E
/-
4 E
/:
m
/-
$c
:
4 m
/:
$c
:
a$ Daca Q < 0, avem reactii endoenergetice, care se petrec numai cu absorbtia
unei parti din energia cinetica a particulelor incidente.
b$ Daca Q > 0, avem reactii exoenergetice, in care se elibereaza energie nucleara
sub forma de energie cinetica
Reactiile nucleare sunt transformarile nucleelor ca re"ultat al actiunii
unor %articule din e'terior$ Gn nucleu tintaeste su%us bombardarii cu o
%articula %roiectil si ca urmare se formea"a un nou nucleu (nucleu %rodus# si
o alta %articula$
Radioactivitatea
Fizica nucleara se ocu%a cu studiul nucleului atomic, %ri!ind structura
si transformarile nucleului, interactiunile dintre nucleu si %articule$
Nuclidul este o s%ecie de nuclee caracteri"ata %rintr-un anumit numar
de masa si un anumit numar atomic$ Humarul de masa A al unui
nuclid este e(al cu suma maselor %rotonilor si neutronilor din nucleu, iar
numarul atomic < e(al cu numarul de %rotoni din nucleu$
Desco%erirea radioacti!itatii6 in -@@3 AenrI 2ecJuerell a obser!at ca o
sare de uraniu im%resionea"a o %laca foto(rafica, chiar daca este in!elita in
hartie nea(ra, iar +arie si Pierre Curie (-@.@#8 Rutherford si SoddI (-./:# au
obser!at acest fenomen %entru saruri de uraniu$ Sarea de uraniu emite
radiatii care trec usor %rin hartie, dar intensitatea radiatiei emise de
di!ersele saruri ale uraniului de%inde numai de numarul atomilor de uraniu
e'istenti si nu de%inde de felul combinatiei chimice in care se (asesc acesti
atomi8 radiatiile emise sunt ale atomilor de uraniu$
Radioactivitatea este %ro%rietatea nucleelor unor elemente, de a emite
radiatii in mod continuu si s%ontan$ A!em doua ti%uri de
radioacti!itate6 naturala 4 cand are loc emisie de radiatii in mod s%ontan
si artificiala 4 cand emisia este%ro!ocata, %rin bombardarea cu %articule a
sau neutroni$
Radioactivitatea naturala
Radiatiile & sau RKnt(en, care au fost desco%erite de CilhLlm Conrad
RKnt(en (-@?5 4 -.:0#8 folosind tuburi rKnt(en 4 care constau dintr-o incinta
!idata in interiorul careia a!em doi electro"i6 anodul A(B# si catodul C(-#$
Catoduleste incal"it si datorita
Radiatii &

Catod Anod






- <eci de ;D B
a(itatiei termice a electronilor in 9urul lui
se formea"a un strat subtire de electroni$
Prin a%licarea de tensiuni de "eci de ;D
intre anod si catod, tensiuni care obli(a
de%lasarea electronilor catre anod,
catodul a!and forma unei o(lin"i sferice
%entru ca electronii emisi sa fie focali"ati
%e o su%rafata mica a anodului A$
Ener(ia electronilor care %atrund in
interiorul anodului scade %rin franarea lor in interiorul anodului,
aceasta ener(ie %ierduta %rin franare este%reluata %artial de o noua radiatie
numita radiatie &$
Radiatiile X sunt radiatiile emise de atomii unui corp, cand acestia
interactioneaza cu electroni rapizi
Pro%rietatile radiatiilor &6 1 se %ro%a(a in !id cu !ite"a luminii
(0$-/
5
;mMs#8 1 im%resionea"a %laca foto(rafica8 1 nu sunt de!iate in cam%uri
electrice si ma(netice8
1 %roduc fluorescenta unor substante (e'$ sulfura de "inc %rimeste o culoare
(alben !er"uie#8 1 sunt in!i"ibile (nu actionea"a asu%ra ochiului 4 nu
im%resionea"a ochiul#8
1 %atrund cu usurinta %rin cor%uri care sunt o%ace %entru lumina8 1 sunt
absorbite de metale cu densitate mare (e'$ %lumbul#, %uterea de %enetratie
de%inde de masa atomilor
substantei si de (rosimea stratului de substanta8 1 ioni"ea"a (a"ele %rin
care trec8 fiind folosite la detectoare de radiatii8 1 au actiune fi"iolo(ica,
distru(and celule or(anice, fiind noci!e %entru om8 de aceea se folosesc in
tratarea tumorilor canceroase, distru(and celulele bolna!e$
A%licatiile radiatiilor & 4 in radiosco%ii si in radio(rafii6
, daca obiectul de studiat se asea"a intre sursa de ra"e & si un ecran
fluorescent
atunci a!em radioscopie
, daca obiectul de studiat este ase"at intre sursa de ra"e ' si o %laca
foto(rafica,
atunci a!em radiografie
Dezintegrare radioactiva
Toate elementele care %re"inta fenomenul de radioacti!itate se numesc
elemente radioacti!e, ca de e'em%lu6 Ra, G, Po, Th, etc$
Radiatie (

Radiatie a

Radiatie b


Pol H Pol S

Sursa de radiatii (%roba#
Pentru a stabili natura radiatiilor emise, se
actionea"a cu un cam% ma(netic asu%ra
fasciculului diri9at de radiatii, ca%sula de %lumb
ce contine %roba de uraniu se asea"a intr-un
cam% ma(netic (in fi(ura alaturata acesta este
%er%endicular %e %lanul fi(urii#$
Radiatiile
?

:
a N
?

:
Ae
O sunt nuclee de heliu8 O au !ite"a de %enetrare
de a%ro'imati! :$-/
?
;mMs8 O sunt %uternic
ioni"ante8 O sunt obtinute %rin e'%ul"area de
catre nucleu a unei %articule formata din doi %rotoni si doi neutroni8 O au
ener(ii cu%rinse intre 0 si 3 +eD8 O sunt caracteristice nucleelor (rele8 O la
trecerea %rin substanta sunt im%rastiate si %ot %roduce reactii nucleare8 O in
aer strabat distante intre 0 4 -/cm, in aluminiu a%ro'imati! /,/:mm si %ot fi
o%rite de straturi de substanta cu (rosimea de "ecimi de milimetru8 O
%rocesul %rin care un nucleu emite o %articula a, se
numeste dezintegrare a,
A
<
& P
?
:
a B
A-?
<-:
Q, ca de e'em%lu
::3
@@
Ra P
?
:
a
B
:::
@3
Rn
Radiatiile
/

--
b N
/

--
e
O sunt fascicule de electroni8 O au !ite"e mari de %ro%a(are, de a%ro'imati!
:.$-/
?
;mMs8 Oau %utere mare de %atrundere, de a%ro'imati! -// ori decat
radiatiile a8 Oau ener(ii de a%ro'imati! 5+eD8 Oconsta din emiterea de
electroni ra%i"i de catre nuclee8 Ose e'%lica %rin transformarea neutron 4
%roton8 O %rocesul %rin care un nucleu emite o %articula b, se
numestedezintegrare b8
A
<
& P
/
--
b B
A
<B-
Q8
:-/
@:
Pb P
/
--
b B
:-/
@0
2i$
Radiatiile (ama ((#
O sunt radiatii de natura electroma(netica (lumina#8 O au !ite"a de %ro%a(are
de 0$-/
5
;mMs8 O au %utere mare de %atrundere8 O a%ar si sunt emise la
trecerea dintr-o stare instabila (e'citata# intr-o stare stabila6
-.@
@/
A(
R
P (
B
-.@
@/
A(8 O nu sunt de!iate de cam%uri electrice si ma(netice (nu au sarcina
electrica#8 O au %uterea de ioni"are mica8 O se e'%lica %rin e'istenta unor
ni!ele de ener(ii diferite in nuclee8 cand un nucleu emite radiatii a sau b el
ramane intr-o stare e'citata, iar %rin re!enire la starea fundamentala,
diferenta de ener(ie este redata sub forma radiatiilor (ama$
Obser!atie6 Toate radiatiile a, b, si ( sunt in!i"ibile, fara (ust si miros, dar au
actiune %uternica$
Radioactivitatea artificiala
IrSne si ,oliot Curie au obser!at ca unele elemente care sunt bombardate cu
%articule a sau neutroni emit s%ontan radiatii nucleare, iar nucleul format
%rin transformarea nucleara este radioacti! si nu stabil$ Acest (en de
radioacti!itate se numesteradioactivitate indusa sau radioactivitate
artificiala$
E'em%le6
1 bombardarea aluminiului cu %articule a, %rin %roducerea a doua reactii
nucleare6
:>
-0
Al B
?
:
a P
0/
-5
P
R
B
-
/
n iar
0/
-5
P
R
P
0/
-?
B
/
B-
b unde
0/
-5
P
R
este un i"oto%
radioacti! artificial al fosforului, iar
/
B-
b este %o"itronul$
1 de"inte(rarea b
B
, data de formula
A
<
&

P
A
<--
Q B
/
B-
e B n , nucleul re"ultat
este i"obar, a!and numarul de ordine mai mic cu o unitate (o casuta# la
stan(a nucleului %arinte in tabelul lui +endelee!$
1 ca%tura electronica, data de relatia
A
<
& B
/
--
e P
A
<--
Q B n, iar ca e'em%le
a!em6
0/
-5
P P
0/
-?
Si B b
B-
B n
-?
>
H

P
-0
3
C B b
B-
B n
Efectele iologice ale radiatiilor - radio"rotectia
!Fara radiatii nu am fi fost si nu am putea fi, dar cu prea multe radiatii nu
putem trai"
Acti!itatea !itala a tuturor sistemelor or(ani"ate biolo(ic si in s%ecial a
omului, se desfasoara intr-un uni!ers su%us actiunii unei multi%le si !ariate
(ame de radiatii, de la cele sesi"abile direct cu simturile noastre, %ana la
cele sesi"abile doar %rin intermediul unei a%araturi, uneori foarte com%licate$
+ediul incon9urator contine surse naturale de radiatii, e'istente de miliarde
de ani %e %laneta Pamant inca de la formarea acestuia, insotind a%aritia si
e!olutia !ietuitoarelor, inclusi! a omului$ Prin acti!itatea sa economica si
sociala de-a lun(ul tim%ului, omul a modificat si modifica sursele naturale de
radiatii, creand astfel o radioacti!itate naturala su%limentara$
Radiatiile sunt de ori(ine si natura foarte !ariate, clasificandu-le astfel6
u radiatii electroma(netice, & sau ( de inalta frec!enta, a!and aceiasi
natura ca lumina
! radiatii cor%usculare incarcate electric6 a, b, ioni accelerati
L radiatii cor%usculare neutre electric6 neutroni$
Radiatiile nucleare %ot actiona asu%ra or(anismului in trei moduri6 actiune
directa, actiune indirecta si actiune la distanta$
Prin actiune directa sunt le"ate macromoleculele de mare im%ortanta, chiar
!itala (%roteine, aci"i nucleici# care sufera transformari datorita ioni"arii sau
e'citarii directe$
Actiunea indirecta este datorata elementelor care a%ar in urma %roceselor
radiochimice$ +ediul %rinci%al in care se desfasoara %rocesele biolo(ice fiind
a%a, efectele a%ar datorita ioni"arii acesteia (a%ar ioni sau radicali# care
actionea"a ca a(enti o'idanti si reducatori asu%ra unor com%onente
esentiale celulare, %erturband functionarea normala a acestora$
Efectele biolo(ice care a%ar in urma iradierii, sunt de%endente de6 do"a de
radiatii si debitul do"ei$ Efectele biolo(ice ale radiatiilor %ot fi (ru%ate
astfel6
H Efecte somatice 4 care a%ar la ni!elul celulelor somatice si actionea"a
asu%ra fi"iolo(iei indi!idului e'%us, %ro!ocand distru(eri care duc fie la
moartea ra%ida, fie la reducerea semnificati!a a s%erantei medii de !iata$
Le"iunile somatice a%ar in tim%ul !ietii indi!idului iradiat si %ot fi imediate
sau tardi!e 4 efectele somatice imediate sau %e termen scurt, se manifesta
la cate!a "ile , sa%tamani sau luni de la iradiere$ Aceste efecte sunt de
re(ula nestochastice (nealeatorii# adica se %roduc la toti indi!i"ii e'%usi la o
do"a su%erioara do"ei de %ra($ Efectele somatice tardi!e sunt cele care a%ar
du%a o %erioada mai lun(a de tim%, de ordinul anilor, numita %erioada de
latenta si se manifesta in s%ecial sub forma de leucemie sau cancer$ Aceste
efecte sunt de natura stochastica (intam%latoare# in sensul ca este im%osibil
de e!identiat o relatie cau"ala directa 4 %robabilitatea %roducerii unui efect
este %ro%ortionala cu do"a de iradiere$
H Efecte genetice 4 care a%ar in celulele (erminale se'uale din testicule sau
o!are 4 aceste mutatii letale sau subletale la descendenti se datorea"a unor
efecte imediate ale radiatiilor cum ar fi6 alterarea cromo"omilor (translocatii,
a%aritia de e'trafra(mente# ru%erea unor se(mente de cromatina, alterarea
chimica a codului (enetic, fie %rin actiunea radicalilor liberi asu%ra ba"elor
a"otate ale aci"ilor nucleici, fie %rin ru%erea lantului acelorasi aci"i$
Tra!itatea efectelor muta(ene a%are %rin transmiterea la descendenti a unor
translocatii cromo"omiale, efect biolo(ic, care a%are si la do"e mai mici$
Do"ele de radiatii care %ot %roduce a%aritia unui minim de mutatii intr-o
(eneratie de indi!i"i, intr-un ecosistem, daca sunt mentinute in %ermanenta
%ot conduce la ade!arate catastrofe ecolo(ice in (eneratiile urmatoare$
Do"imetrie si radio%rotectie
Dozimetria 4 re%re"inta totalitatea metodelor de determinare cantitati!a a
do"elor de radiatii in re(iunile in care e'ista sau se %resu%une ca e'ista un
cam% de radiatii, cu sco%ul de a lua masuri adec!ate %entru %rotectia
%ersonalului ce isi desfasoara acti!itatea in acea "ona$
Radio"rotectia totalitatea metodelor si mi9loacelor de reducere a
efectelor noci!e ale radiatiilor$ Sursele de iradiere %ot fi6 O surse e'terne 4
aflate in afara or(anismului si O surse interne 4 aflate in interiorul
or(anismului$
1 Protectia im%otri!a efectelor noci!e ale radiatiilor, %roduse de sursele
e'terne, %oare fi6
U protectie fizica 4 reali"ata %rin mi9loace de reducere a do"ei de e'%unere,
ca6 distanta, ecranarea, tim%ul de e'%unere8 Uprotectie c#imica 4 %rin
folosirea unor substante chimice (cistamina, (amofos, etc$#, care se
administrea"a inainte sau du%a iradierea %ersoanei8 U protectie bioc#imica 4
reali"ata %rin folosirea unor %re%arate sau macromolecule biolo(ice (san(e,
%lasma, etc$# care administrate imediat du%a iradiere, a9uta la refacerea
celulara8 U protectie biologica 4 se reali"ea"a %rin trans%lantul de celule
!iabile in madu!a (hematoformatoare#$
1 Reducerea (radului de contaminare radioacti!a se %oate reali"a %rin6 U
decontaminare 4 inde%artarea i"oto%ilor radioacti!i din tubul di(esti! (cu
al(inat de sodiu, fosfat de aluminiu, etc$# si din arborele traheobronsic (%rin
s%alari cu ser fi"iolo(ic8 U decor%orare 4 eliminarea i"oto%ilor radioacti!i fi'ati
in diferite or(ane (cu sare de <n sau Ca a acidului dietilen 4 triamino 4
%entaacetic#8 U dilutie i"oto%ica 4 administrarea iodurii de %otasiu im%otri!a
Iodului 4 -0-, consumarea unor cantitati mari de a%a %entru reducerea fi'arii
tritiului in or(anism, etc$
+asurile de radio%rotectie, %ot fi (ru%ate in6 # masuri %re!enti!e8 # masuri de
su%ra!e(here8 # masuri de limitare si lichidare$
Efectul noci! al radiatiilor asu%ra materiei !ii este datorat %ro%rietatii de a
ioni"a mediul %rin care trec, ioni"area fiind modul dominant de %ierdere a
ener(iei de catre radiatii cand tra!ersea"a mediul material$ +ateria !ie este
caracteri"ata %rin e'istenta unor molecule deosebit de mari ale caror
%ro%rietati si functionalitate biochimica %ot fi ire!ersibil %erturbate$ Astfel, un
act de ioni"are, de trecere a unui electron %e un alt ni!el in acest ansamblu,
sau de smul(ere a lui, %ro!oaca mari schimbari in caracteristicile moleculei
res%ecti!e, schimbari care acumulate la ni!elul celulei se %ot traduce %rin
(ra!e dere(lari ale metabolismului, culminand cu moartea celulei sau cu
erori de structura si functionare a a%aratului (enetic celular, de ti%
canceri(en sau muta(en$
!arimi $i unitati legate de efectul iologic al radiatiilor
$oza de iradiere 4 este cantitatea de ener(ie cedata unitatii de masa D
dCMdm8
V D W
SI
-TreI -TI -,M;(8 V D W
tot
-rad (rad-ul# -/
-:
,M;(8 (rad
Radiation Absorbed Do"e do"a de radiatii absorbita# 8 - rad -/
-:
TI
Expunerea (dFMdm# 4 sarcina electrica totala a ionilor de un semn %rodusa in
urma iradierii in unitatea de masa$ Gnitatea de masura este rKnt(en-ul R
Ec#ivalentul de doza A F$D, unde F este factorul de calitate al radiatiei
V A W
SI
-S! (Sie!ert#8 V A W
tot

-Rem8 (rem RKnt(en EJui!alent +an
rKnt(enu echi!alent %entru om#8 - rem -/
-:
S!
+arimile do"imetrice mentionate se refera la un tim% de e'%unere oarecare$
Daca se ra%ortea"a efectul la unitatea de tim% se definesc6
$ebitul dozei d dSMdt8 V d W
SI
,M;($s
$ebitul ec#ivalentului de doza h dAMdt V h W
SI
-S!Ms
Do"a %ermisa %entru o %ersoana in functie de !arsta, se calculea"a cu
formula6
D
ma'
5(H 4 -@#rem, unde H 4 numarul de ani ai %ersoanei$
!etodele de "rotectie contra radiatiilor $e im"art in%
X +etode acti!e 4 cand sursa radioacti!a este incon9urata cu ecrane
absorbante, care reduc mult intensitatea radiatiilor emer(ente, deci asi(ura
securitatea celor ce se afla la limita e'terioara a ecranelor$
& +etode %asi!e 4 cand se iau masuri de (enul6
D %ersoanelor li se fi'ea"a durate limitate de lucru in s%atiul res%ecti!
D li se dau alimente, medicamente antidot, mi9loace de %rotectie indi!iduala,
etc$
Din cercetari medicale re"ulta ca6
F do"a minima de iradiere (lobala a intre(ului or(anism este sub :/ Rem
F intre >5 4 -5/ Rem a%are boala actinica, cu riscul ca"urilor mortale la do"a
su%erioara
F %este >//rem au efect letal$
Datorita efectului cumulati! al iradierii, normele %re!ad ca o %ersoana care
la o sin(ura iradiere a acumulat toata do"a %ermisa, sa "icem intr-un an, nu
mai are !oie sa su%orte alta iradiere in acel an$ Iradierea accidentala
cumulata ma'ima admisa este de :5Rem$ Datorita efectelor (enetice,
%entru femeile (ra!ide, do"ele admise sunt mai mici fata d cele aratate mai
sus$ Deoarece nu toate %artile or(anismului sunt la fel de re"istente la
iradiere, s-au stabilit do"e ma'ime %entru diferite or(ane si %arti ale
or(anismului, %recum si ca"ul in care radiatia nu atin(e intre(ul or(anism, ci
doar %ortiuni din el$
# %entru or(ane i"olate, e'ce%tand cristalinul si (onadele, do"a este de
-5RemMan
# %entru oase, tiroida, %ielea intre(ului or(anism, cu e'ce%tia
e'tremitatilor, do"a este de 0/RemMan
# %entru maini, antebrate, %icioare si (le"ne do"a este de >5RemMan$
Sunt ca"uri cand unele elemente radioacti!e %ot a9un(e sa fie inte(rate de
oameni %rin a%a de baut sau alimente, sau inhalate odata cu aerul$
Elementul radioacti! %oate intra in circuitul metabolic si in aceste ca"uri
insasi sursa radioacti!a se afla in or(anism si sin(ura %rotectie %osibila este
folosirea de substante care elimina si insolubili"ea"a elementul res%ecti!$
Poate a%area situatia ca un element radioacti!, cu toate ca este cantitati!
sub limita admisa %entru intre(ul or(anism, concentratia sa intr-un anume
or(an sa fie suficient de ridicata %entru ca do"a de radiatie %ermisa %entru
or(anul res%ecti! sa fie de%asita$ Astfel de or(ane care concentrea"a
%referential un anume element se numesc organe critice, ca de e'em%lu6
(landa tiroida %entru iod, sau sistemul osos %entru strontiu, care este
omolo( clinic %entru calciu$ Pentru a e'clude astfel de ca"uri, normele de
%rotectie admit concentratia limita ale acestor substante in a%a si aer$
In tabelul de mai 9os, redam e'%unerea normala a omului la radiatii nucleare,
astfel incat sa !a %uteti calcula fiecare do"a naturala6
Cauza Detaliu
Ec'ivalent
doza
E'%licatie
I$ Punct
(eo(rafic
Hi!elul marii (se adau(a la fiecare -5/m in
%lus in altitudine#
:@ mremMan Radiatii co$mice
<ona
Calcaroasa
Sedimentara
Tranitica
5/ mremMan
0/ mremMan
-: /mremMan
Radiatii tere$tre
Casa din6
Lemn
Caramida
Tranit
- mremMan
:/ mremMan
:/ mremMan
Radiatiile
materialelor
II$ Alimentatia Carne, le(ume :/ mremMan
Radiatiile
alimentelor
()
*Ca,
)+
(,
-
III. !od de
viata
O calatorie cu avionul
Televizorul
E/amen radiologic
) mrem0an
1 mrem0an
12 mrem0an
Radiatii co$mice
In functie de !aloarea do"ei biolo(ice a radiatiilor, a%ar efectele6
3aloarea
4(Sv 5
(++rem6
Efectele
/ 4 /,:5 S! Li"$a oricarei tulurari a"arente
/,:5 4 /,5 S! A"ar $c'imari $anguine, oc'i in7ectati
/,5 4 - S!
Oo$eala, ameteala, cataracta, $c'imari $anguine,
o"acizarea cri$talinului, a"aritia alunitelor
- 4 : S!
Ameteli, oo$eala, reducerea numarului de gloule ro$ii,
$caderea rezi$tentei la infectii
: 4 ? S!
Acelea$i tulurari ca mai $u$ in$otite de cateva dece$e intre 8
9 * $a"tamani de la iradiere
? 4 3 S! 2+: dece$e, in intervalul de 1+ zile de la iradiere
Pe$te * Sv (++: dece$e, in mai "utin de (2 zile de la iradiere
-$ Ince%utul erei atomice Primul %as s%re era atomica a fost facut de fi"icianul Aenri 2ecJuerel, %e :3
februarie -@.3 $ Acesta a lasat cate!a %laci foto(rafice ferite de lumina in a%ro%ierea unui minereu de
uraniu$ De!elo%andu-le le-a desco%erit inne(rite, ca si cand ar fi fost e'%use la lumina $ De aici a tras
conclu"ia ca minereul de uraniu emite radiatii necunoscute$ A%oi fi"icienii +arie Curie si sotul ei Pierre
Curie si-au dedicat multi ani cercetarii radiatiilor radioacti!e$ Im%reuna, cei trei cercetatori au %rimit %remiul
Hobel %entru fi"ica in anul -./0$
Identificarea si cercetarea radiatiilor ince%e sa-i %asione"e %e cercetatori, asa ca la ince%utul secolului trecut
Rutherfort si ele!ii lui, ChadLic;, Coc;froft is Calton, au in!esti(at %ro%rietatile nucleelor cu a9utorul unor
%articule accelerate artificial la ener(ii cinetice mai mari decat cele ale radiatiilor, emise de
substante radioacti!e$
2. Ce inseamna radioactivitatea?
Anumiti nucli"i sunt stabili, dar multi nu$ Stabilitatea unui nucleu este data de numerele de neutroni si de
%rotoni, de confi(uratia lor, %recum si de fortele %e care le e'ercita unii asu%ra altora$ Gn nuclid instabil se
transforma in mod s%ontan in nuclidul unui alt element si, facand aceasta, emite radiatii$ Aceasta %ro%rietate
se numeste radioacti!itate, transformarea se cheama de"inte(rare, iar nuclidul se numeste radionuclid$ De
e'em%lu, carbonul--? este un radionuclid care se de"inte(rea"a in a"ot--?, un nuclid stabil$ Plumbul-
:-/ este un radionuclid care se de"inte(rea"a %rin seria %re"entata in fi(ura -, ultimul %rodus de
de"inte(rare fiind un i"oto% stabil al %lumbului$ Dintre cei a%ro'imati! ->// nucli"i cunoscuti, circa
:@/ suntstabili$
Radiatiile emise in mod obisnuit de radionucli"i sunt6 %articule alfa, %articule beta si fotoni (amma$ O
%articula alfa consta din doi %rotoni si doi neutroni le(ati im%reuna8 ea este astfel (rea si are o sarcina e(ala
cu doua sarcini elementare$ Radiatia (amma re%re"inta o cantitate discreta de ener(ie fara masa sau
sarcina, care se %ro%a(a ca o unda$
In mod obisnuit ener(ia cu care sunt emise radiatiile se e'%rima in unitatea numita electron-!olt, cu simbolul
eD6 aceasta este echi!alenta cu ener(ia casti(ata de un electron care strabate o diferenta de %otential de un
!olt$ De e'em%lu, ener(ia unei %articule alfa emise de %olonium-:-/ este de circa 5,0 +eD$
In natura e'ista cate!a elemente radioacti!e, cele mai cunoscute fiind uraniul is toriul$ Alte cate!a elemente
au i"oto%i radioacti!i care se (asesc in natura, cei mai stabili fiind carbonul--? si %otasiul-?/$ In ultimele
decenii s-au %rodus cu mi9loace artificiale cate!a sute de i"oto%i radioacti!i ai elementelor naturale,
inclusi! cei bine cunoscuti ca strontiul-./, cesiu--0> si iod--0-$ S-au %rodus, de asemenea, si cate!a
elemente radioacti!e, de e'em%lu, %rometiu si %lutoniu, dar cel din urma a%are sub forma de urme si in
minereurile de uraniu$
Acti!itatea unei cantitati de radionuclid este data de rata cu care se %roduc de"inte(rari s%ontane$
Acti!itatea se e'%rima %rintr-o unitate numita becJuerel (2J#$ Gn becJurel este e(al cu o de"inte(rare a unui
radionuclid intr-o secunda$ In trecut acti!itatea se e'%rima cu unitatea numita curie (Ci#, totusi folosita si
asta"i, mai rar$ relatiile dintre aceste doua unitati sunt %re"entate in ane'a -$
Tim%ul necesar ca acti!itatea unui radionuclid sa scada la 9umatate, %rin de"inte(rare, se numeste tim% de
in9umatatire, sImbol Tf$ =iecare radionuclid are un tim% de in9umatatire unic si nealterabil 6 %entru carbon--?
el este de 5>0/ de ani8 %entru bariu--?/ de -:,@ "ile8 %entru lantan--?/ de ?/,0 ore8 %entru %lutoniu-:0. de
:?-0- ani8 %entru uranium-:0@ de ?,?> $-/. ani$ Dalorile tim%ilor de in9umatatire ai diferitilor radionucli"i
!aria"a intre fractiuni de secunda si milioane de ani$ In tim%i succesi! e(ali cu tim%ul de in9umatatire,
acti!itatea unui radionuclid se reduce %rin de"inte(rare la -M:, -M?, -M@, -M-3 s$a$m$d$ din !aloarea initiala,
astfel ca este %osibil sa %re!edem acti!itatea care !a fi ramas la orice moment de tim% ulterior$ Pe masura
ce cantitatea de radionuclid descreste, radiatia emisa descreste in mod %ro%ortional$ Gn nuclid stabil se
%oate considera a fi un radionuclid cu un tim% de in9umatatire infinit$
E'ista multe ti%uri de radiatii ioni"ante, dar doua sunt mai im%ortante6 radiatiile & si neutronii$ Radiatiile
&sunt %roduse, in mod obisnuit, %rin bombardare cu electroni a unei tinte metalice intr-un tub !idat$ Ele au
%ro%rietati similare cu cele ale radiatiilor (amma, dar de obicei au ener(ie mai mica6 o instalatie obisnuita de
radiatii & dintr-un s%ital emite radiatii & cu ener(ii %ana la /,-5 +eD$ Heutronii %ot fi eliberati de diferiti
nucli"i in mai multe moduri$ Daca, de e'em%lu, se bombardea"a beriliu-. cu %articule alfa de 5,0 +eD, emise
de %oloniul-:-/, se formea"a un nuclid de carbon--: si se emit neutroni cu ener(ia medie de ?,: +eD$
Totusi, cea mai %uternica sursa de neutroni este reactorul nuclear$
Radiatiile (amma si & sunt de aceeasi natura ca si lumina !i"ibila8 astfel, ele se de%lasea"a tot tim%ul cu
!ite"a luminii$ Desi !ite"a initiala a unei %articule de%inde de ener(ia si de masa %articulei, nu %oate de%asi
!ite"a luminii$
0$ Radiatia de ori(ine naturala
Radioacti!itatea naturala, com%onenta a mediului incon9urator, este determinate de %re"enta in sol, aer,
a%a, !e(etatie, or(anisme animale, %recum si in om a substantelor radioacti!e de ori(ine terestra, e'istente
in mod natural din cele mai !echi tim%uri$ Radiatiilor emise de aceste surse naturale se adau(a si radiatia
cosmica e'traterestra$ =iecare dintre noi este e'%us radiatiilor naturale, iar, in functie de o serie de factori
locali, do"a este mai mare in "onele cu radioacti!itate naturala crescuta, in localitatile situate la altitudine
mare etc$
Radioacti!itatea naturala terestra %re"inta, in ultimele ?-5 decenii, modificari semnificati!e, datorate
acti!itatilor omului6 aducerea la su%rafata a minereurilor radioacti!e, e'tractia si utili"area carbunelui si
a%elor (eotermale, utili"area unor in(rasaminte minerale e'trase din roci fosfatice etc$
Conform Ra%ortului Comitetului Stiintific al Hatiunilor Gnite asu%ra Efectelor Radiatiilor Atomice (GHSCEAR#
-..0, sursele naturale de e'%unere se im%art in6
- surse aflate in afara or(anismului uman6
- de ori(ine e'traterestra (radiatia cosmica#8
- de ori(ine terestra ( radiatiile emise de radionucli"ii e'istenti in scoarta %amantului, in a%a, in materialele
de constructie, in !e(etatie #
- surse e'istente in interiorul or(anismului, re%re"entate de radionucli"ii %atrunsi in or(anism %rin inhalare,
in(estie si %rin %iele$
.! "adiatia cosmica
"adiatiile de origine cosmica, venite din galaxia noastra # si de la $oare, mai ales in timpul eruptiilor solare% sau din afara
ei, sunt relativ constante cantitativ. &umarul particulelor cosmice care intra in atmosfera 'amantului este afectat de campul
magnetic al acestuia, dar si de atmosfera terestra. "adiatia cosmica, in interactiune cu atmosfera, produce o radiatie
cosmica secundara, precum si un numar mare de radionuclizi () numiti si cosmogeni, dintre care cu importanta mare pentru
expunerea populatiei la radiatii, sunt* carbon(!+, ,idrogen(, beriliu(- si sodiu(22.
"adiatia cosmica depinde putin de latitudine, este totusi mai crescuta la cei doi poli, dar are o dependenta importanta de
altitudine, a.ungand la 000 m, de aproximativ trei ori mai mare decat la nivelul marii. /aloarea medie a dozei efective
datorata radiatiei cosmice, estimata pentru ma.oritatea populatiei tarii noastre, estede 200 $v pe an.
Datorita puterii mari de penetrare a radiatiei cosmice prin cladirile obisnuite, nu se poate face mare lucru pentru micsorarea
contributiei acesteia la doza de expunere a omului.
'ersonalul navigant si calatorii, care participa la zborul cu avionul, primesc o doza de expunere suplimentara de peste !0 ori
mai mare, datorita altitudinii.
0$: Radiatia terestra
+aterialele din care este constituita scoarta Pamantului contin substante radioacti!e$ Se considera ca
ener(ia re"ultata din aceasta radioacti!itate naturala, din adancul Pamantului, contribuie la miscarile
scoartei terestre$
Radiatia de ori(ine terestra este data de radionucli"ii %re"enti in scoarta Pamantului, fie de la formarea
acestuia si sunt cunoscuti sub numele de radionucli"i %rimordiali, %recum6 %otasiu-?/, uraniu-:0@, uraniu-
:05, thoriu-:0:, fie a%aruti %rin de"inte(rarea ultimilor trei, numiti radionucli"i secundari8 tim%ul de
in9umatatire (durata de !iata fi"ica# al radionucli"ilor naturali se situea"a intre -/-> secunde %entru %lumb-
:-: si -/ -@ ani %entru bismut-:/.$
Potasiu-?/ este cel mai im%ortant radionuclid natural, cu cca -:/ %arti %er milion (%%m# din elementul
natural stabil, adica /,/--@ Y din elementul %otasiu si care, %rin radiatiile beta si (ama emise, este
res%onsabil de o mare %arte din do"a de e'%unere la radiatia naturala a omului$
Graniul este dis%ersat in a%a, sol si in unele roci la concentratii mici$ Acolo unde atin(e -5// %%m (-,5(M;(#
intr-un "acamant, de!ine economic de e'%loatat si folosit %entru ener(etica nucleara$ Cei trei radionucli"i
naturali, uraniu-:0@, uraniu-:05 si thoriu-:0:, re%re"inta ca%etele a trei serii radioacti!e naturale, cu cca 05
radionucli"i secundari, a9un(and in final %rin de"inte(rari succesi!e la elementele stabile %lumb-:/3, %lumb-
:/> si %lumb-:/@$ Prinre radionucli"ii secundari cu im%ortanta radiobiolo(ica mare %entru or(anismele !ii
sunt6 radiu-::3, radiu-::@, %lumb-:-/, %oloniu-:-/ cu Tf mare, dar si radon-::: si radon-::/, sub forma de
(a"e, cu Tf de numai cate!a "ile$ Radonul-::: si radonul-::/, cu descendentii lor, a9un(and cu usurinta in
atmosfera, sunt inhalati de om si , datorita radiatiilor alfa emise, actionea"a la ni!elul structurilor fine ale
al!eolelor %ulmonare, cu efecte nedorite, e!identiate mai ales la mineri$
Radiatiile (amma, emise de radionucli"ii e'istenti in sol, in aer, in a%a, in !e(etatie sau in materialele din
care sunt construite locuintele, iradia"a intre(ul or(anism al omului$ Do"ele sunt de%endente, ca ordin de
marime, de (eolo(ia tinutului, de structura cladirilor, dar si de tim%ul de stationare a omului in locuinta sau
in aer liber$ Suma e'%unerilor (amma, din locuinta si din afara ei, %entru fractiunea de tim% %etrecut in
locuinta de @/Y, conduce la o do"a efecti!a de ?3/ $ S! %e an in ca"ul Romaniei$
In %re"ent materialele de constructie sunt anali"ate de s%ecialistii in i(iena radiatiilor, fiind inter"ise de catre
+inisterul Sanatatii cele cu radioacti!itate naturala crescuta$ E'ista totusi constructii in mediul rural, mai
ales in a%ro%ierea "onelor de e'%loatare uranifera, cu continut radioacti! natural crescut, care conduce la
marirea do"ei de e'%unere la radiatii naturale$
?$ Radioacti!itatea artificiala
Cunoasterea de catre om a fenomenelor le(ate de radioacti!itae a ince%ut inca de la sfarsitul secolului
trecut, dar cucerirea si deci sta%anirea imenselor orte din structura atomului a fost reali"ata abia in a9unul
celui de al doilea ra"boi mondial$
Alaturi de radiatiile nucleare cele mai cunoscute( alfa, beta si (amma# emise in tim%ul de"inte(rarii
radioacti!e, mai e'ista radiatiile & (RKnt(en#, %recum si electronii sau neutronii care iau nastere in a%arate
(eneratoare de radiatii %recum6 a%aratul RKnt(en, acceleratorul de %articule, ciclotronul, betatronul, dar
numai %e tim%ul functionarii instalatiei res%ecti!e$ Radiatiile obtinute din aceste instalatii sunt utili"ate, mai
ales, in medicina %entru dia(nostic si tratament$
Desco%erirea fisiunii nucleare in anul -.0., a dus destul de ra%id la im%licatii si consecinte nemaiintalnite
%entru omenire si anume6 arma nucleara, motorul %entru %ro%ulsie si mai a%oi centrala nucleara electrica$ In
urma fisionarii (scindarii# unui atom (reu de uraniu %rodusa de un neutron, re"ulta ener(ie, %este :5/
radionucli"i de fisiune si de acti!are, %recum si neutroni de fisiune care, %rin interactiune cu alti atomi de
uraniu %roduc noi fenomene de fisiune, ceea ce %oate duce la autointretinerea reactiei$ Radionucli"ii re"ultati
constituie o %uternica sursa radioacti!a, care se %roduce atat in urma e'%lo"iei nucleare cat si in reactorul
utili"at %entru %ro%ulsie sau %entru obtinerea curentului electric8 la acestea, se adau(a u"ina de tratare a
combustibilului nuclear u"at$
+.!. 1ratamente medicale
2nstalatiile de radiatii 3, alaturi de sursele inc,ise de radiu(224, sunt printer primele surse de radiatii utilizate de om in
medicina, pentru diagnostic si tratament.
2n prezent, radiatiile ionizante sunt folosite intr(o mare varietate de proceduri de diagnostic, de la simple radiografii ale
toracelui sau studii dinamice pentru diverse organe interne, pana la tratarea cancerului. "adiatiile date de sursele artificiale
inc,ise, precum pastila de cobalt(40, de sursele artificiale desc,ise si de generatoarele de radiatii, utilizate in medicina,
constituie domeniul de activitate numit 5medicina radiatiilor6.
7na din principalele metode de tratare a cancerului este in mod paradoxal cea de iradiere cu doze foarte mari de radiatii a
tesuturilor maligne care duce la distrugerea unor celule tumorale. 2n aceasta terapie sunt utilizate in mod frecvent radiatiile 3
de mare energie, radiatiile gamma date de surse inc,ise de cobalt(40, iar in ultimul timp se utilizeaza fascicule de neutroni si
electroni. 'entru distrugerea celulelor tumorale din tiroida se administreaza radionuclidul iod(!! in activitate foarte mare
#!08 9:%. ;ste interesant ca acelasi radionuclid se utilizeaza si pentru obtinerea unor scintigrafii tiroidiene prin care se
vizualizeaza starea functionala a tiroidei, dar in activitate mult mai mica #!0< 9:%.
$e estimeaza pentru tara noastra o doza anuala efectiva medie datorata procedurilor medicale de cca <00 $v. Diferenta
destul de mare, comparativ cu =area 9ritanie # 2<0 $v>an% se datoreste atat numarului inca foarte mare de proceduri
medicale utilizate la noi, cat si aparaturii de diagnostic vec,i si putin performante.
"adiatiile ionizante utilizate in medicina, alaturi de numeroase avanta.e in diagnosticarea si tratarea unor boli, pot provoca si
efecte nocive asupra pacientilor implicati, dar si asupra descendentilor.
7tilizarea radiatiilor ionizante in medicina ofera pacientilor multe beneficii, dar, in acelasi timp, duce si la cresterea dozei de
expunere artificiala a populatiei in general, fara a mai discuta de persoana in cauza.
+.2. 1estele nucleare
;fectuarea numeroaselor teste, peste !000, mai ales in perioada !8+<(!84, cu diverse tipuri de arme nucleare in aer, in
apa sau in subteran, a dus la contaminarea 'amantului cu cantitati uriase de radionuclizi. 1estele cele mai contaminante la
nivel zonal, sau c,iar planetar, au fost cele realizate pe suprafata solului #in aer%. ;ra exploziilor a fost inaugurata in !8+<, in
desertul ?lamogordo #&e@ =exico%, fiind urmata, la scurt timp, de detonarea celor doua arme nucleare, de la Airos,ima $i
&agasaBi, din Caponia, pe 4 si respectiv 8 august !8+<. cele doua explozii nucleare au facut sute de mii de vicime omenesti
() efectele lor nu au disparut in totalitate nici in zilele noastre, alaturi de distrugeri materiale incalculabile.
;xplozia unei arme nucleare elibereaza in natura o gama larga de produse de fisiune si de activare, precum si material
nefisionat #uraniu(2< sau plutoniu(28%, care sunt transportate in straturile inalte ale atmosferei, ceea ce face ca aceasta
radioactivitate artificiala sa fie raspandita in toata lumea. De aici radionuclizii fixati pe particule de praf, in functie de
dimensiuni revin pe pamant la diversi timpi dupa explozie, sub forma de caderi sau depuneri de ploi radioactive, numite si
fall(out radioactiv.
Datorita numeroaselo teste nucleare, evaluarile din !84+ aratau ca emisfera nordica prezenta o contaminare radioactiva de
ori mai ridicata fata de cea sudica, iar inventarul continutului de strontiu(80 din stratosfera se ridica la uriasa activitate de
<.!0 !- 9:. 2n ceeasi situatie se afla si cesiu(!-, in timp ce pe sol s(au depus cca tone de plutoniu(28.
"adioactivitatea depunerilor atmosferice a scazut treptat dupa !84 #odata cu semnarea 1ratatului de interzicere a
experientelor cu arme nucleare, intre $7?, fosta 7"$$ si ?nglia%, a.ungand in prezent sa fie foarte redusa si greu de
decelat.
?$0$ De!ersari in mediu
In ca"ul utili"arii fisiunii nucleare in sco%uri %asnice, %entru obtinerea curentului electric (ener(etica
nucleara#, sunt de!ersate in mediul incon9urator o serie de substante radioacti!e, cu acti!itati relati! reduse,
cand reactorul functionea"a la %arametrii normali$
Pe %lan mondial se considara ca u"ina de tratare a combustibilului nuclear u"at %re"inta cele mai mari riscuri
de contaminare a mediului$
Printre alte utili"ari ale fisiunii in sco%uri %asnice, dar care chiar daca contaminea"a mediul, dilutia este
foarte mare, sunt reactorii utili"ati %entru %ro%ulsia na!elor maritime si a celor cosmice, daca la cadere
a9un( in oceanul %lanetar$
Do"a %rimita de %o%ulatie, ca urmare a radionucli"ilor de!ersati in mediu de la reactorii nucleari ener(etici
sau u"inele de tratare a combustibilului nuclear u"at, se datoresc atat inhalarii acestora, dar si transferarii lor
%rin di!erse lanturi trofice la om, s%ecifice "onelor limitrofe$ Acti!itatea radionucli"ilor a9unsi in om, in aceste
conditii, de%inde de ti%ul si acti!iatea radionucli"ilor eliberati, de modul de !iata si de obiceiurile alimentare
ale %o%ulatiei din "ona contaminata$
Du%a datele %re"entate de Consiliul Hational de Protectie Radiolo(ica din +area 2ritanie, %ersoanele din
"ona su%usa de!ersarilor de radionucli"i in a%a de la centralele din tara %ot %rimi %ana la 5/ S! %e an, in
tim% ce, %rin (a"e si aerosoli radioacti!i aruncati in aer, do"a %oate a9un(e la -// S! %e an$ Do"e mult mai
mari %ot fi %rimite de %o%ulatia limitrofa u"inelor de tratare a combustibilului nuclear u"at, care se situea"a
intre :// si @?/ S! %e an8 !aloarea do"ei, %entru %ersoanele cele mai e'%use, %oate atin(e chiar -/// S! %e
an$
?$?$ E'%unerea %rofesionala
Radiatiile din surse artificiale sunt utili"ate in di!erse ramuri ale economiei, in controlul unor %rocese
industriale si al calitatii %roduselor, in sco% de dia(nostic si tratament medical uman si !eterinar, in cercetari
din biolo(ie, medicina, a(ricultura etc$, in sterili"area unor %roduse farmaceutice si in conser!area unor
%roduse alimentare etc$ Persoanele care lucrea"a in aceste domenii de acti!itate, alaturi de cele care
lucrea"a in tot ciclul combustibilului nuclear, inclusi! in ener(etica nucleara, sunt e'%use la radiatii in
%rocesul muncii, constituind cate(oria de %ersonal e'%us %rofesional la radiatii ioni"ante$
In Romania sunt cca -5/// de %ersoane e'%use %rofesional, din care @/// lucrea"a in sectorul sanatatii, alte
0/// lucrea"a in sectorul de e'tractie si %relucrare industriala a minereurilor radioacti!e, iar alte ?/// in
cercetare si alte acti!itati, inclusi! %ersonalul de la CHE Cerna!oda$
In tara noastra, radiatiile ioni"ante sunt %utin utili"ate, com%arati! cu unele state occidentale, astfel ca
%ersonalul e'%us %rofesional re%re"inta sub /,- Y din %o%ulatie, fata de /,:? in +area 2ritanie si a%roa%e
-Y in SGA$
E'%unerea %rofesionala din Romania contribuie la do"a efecti!a mediata la %o%ulatia tarii cu numai - S! %e
an, redusa com%arati! cu do"a din unele tari occidentale, care se ridica la @ S! %e an$
?$5$ Alte surse de radiatii
E'ista %ersoane care sunt e'%use la radiatii ioni"ante %ro!enite de la alte surse %recum cadranele ceasurilor
luminate cu substante radioacti!e sau de la ecranele tele!i"oarelor$ In ultimul tim%, aceasta do"a a sca"ut
considerabil, %rin utili"area unor radionucli"i mai %utini %ericulosi, iar do"ele de la cinescoa%e sunt reduse
%rintr-o ecranare mai buna$
Do"a efecti!a medie anuala data de alte surse de radiatii este estimata, %entru %o%ulatia (lobului, sub -/
S!$
D
D D
Daca la doza totala de <22 $v se mai adauga doza de !0(!< $v, data de urmarile accidentului de la Cernobal la !0 ani dupa
producere, atunci se poate considera ca populatia "omaniei primeste o doza anuala, data de radiatiile din surse artificiale,
de cca <- $v, rotun.it <+0 $v, cu fluctuatii pentru diverse zone ale tarii.
5$ Do"a totala de e'%unere
In %re"ent, estimarile arata ca %o%ulatia Romaniei %rimeste o do"a efecti!a totala de cca :,@ mS! (:@/> S!#
%e an$
Re%arti"area %rocentuala a do"ei de e'%unere, in Romania, arata astfel6
- e'%unerea la radiatia naturala, din care @/,.Y
- radiatia data de radon, thoron si descendentii lor ?3,0Y
- radiatia (amma terestra de la alti radionucli"i naturali -3,?Y
- radiatia cosmica -/,/Y
- radiatia interna de %otasiu-?/, radiu-::3 si alti radionucli"i @,:/Y
- e'%unerea la radiatii din surse artificiale, din care -.,-Y
- radiatii utili"ate in medicina ->,@Y
- radiatii din de%uneri atmosferice date de testele nucleare /,05Y
- de!ersari radioacti!e din industria nucleara /,/?Y
- e'%unerea %rofesionala /,/?Y
- radiatii de la alte surse radioacti!e /,05Y
- radiatii date de contaminarea %ost-Cernobal /,5:Y
4. =etabolizarea radinoclizilor de catre om
Caile de %atrundere a radionucli"ilor in or(anismul uman sunt6
- res%iratorie, %rin inhalarea aerosolilor incarcati radioacti! dintr-o atmosfera contaminata8
- di(esti!a, %rin in(erarea de a%a si alimente contaminate radioacti!8
- cutanata, %rin %ielea intacta sau cu rani si arsuri$
Radionucli"ii %atrund in om mai ales %rin %rimele doua cai, iar in functie de com%o"itia lor chimica sunt
metaboli"ati mai mult sau mai %utin$ Astfel, radionucli"ii din com%usi insolubili stationea"a in or(anism, la
ni!elul tractului (astro-intestinal, o %erioada de tim% cores%un"atoare tran"itului, du%a care sunt eliminati$
Radionucli"ii, cu continut radioacti! mare, %re"inta un risc crescut %entru or(anism, %rin radiatiile emise,
chiar daca stationea"a un tim% scurt$
Radionucli"ii %atrunsi in or(anism, in functie de modul cum sunt metaboli"ati sunt im%artiti astfel6
-transferabili -8 radionucli"i in combinatii solubile in mediu biolo(ic, difu"ea"a cu usurinta in or(anism, astfel
sunt6 hidro(en-0, carbon--?, sodiu-::, radiu-::3, cesiu--0?, strontiu-@., strontiu-./, iod--0- etc$
-netransferabili -8 radionucli"i in combinatii insolubile la orice %A din mediu biolo(ic, %ractic difu"ea"a %utin
sau de loc in or(anism, chiar daca au trecut de bariera intestinala$ Este ca"ul %lutoniului si al altor
radionucli"i care au ca or(an critic ficatul, unde stationea"a foarte %utin du%a care sunt eliminati %rin urina8
-uraniul, care constituie un ca" %articular$ In mediu biolo(ic, in functie de forma chimica in care se afla la
%atrunderea in or(anism, se com%orta fie %recum elementul calciu, fie este eliminat re%ede din or(anism$
Radionucli"ii a9unsi in san(e trec a%oi in tesuturi, unde sunt fi'ati sau sunt eliminati, mai ales %rin urina$ In
functie de acti!itatea metabolica a tesutului, radionucli"ii sunt reantrenati in san(e si sunt fi'ati din nou sau
eliminati$ In tim% ce strontiul radioacti!, odata fi'at in sistemul osos, este metaboli"at %utin, alta este
situatia cesiului radioacti!, care fiind fi'at mai ales in or(ane moi si in sistemul muscular, este metaboli"at
intens, ceea ce duce la eliminarea lui destul de ra%ida din or(anism$
>$ To'icitatea radionucli"ilor
To'icitatea radionucli"ilor %atrunsi in or(anismul uman de%inde de6
- ti%ul radionuclidului si ener(ia radiatiilor emise8
- forma chimica ( com%usi solubili sau insolubili# a nuclidului8
- tim%ii de in9umatatire ai radionuclidului- fi"ica, biolo(ica si efecti!a$
Datorita acestor caracteristici, radionucli"ii naturali si artificiali sunt clasati in %atru (ru%e de to'icitate6
- (ru%a - -8 radioto'icitae foarte mare (o %arte din descendentii radionucli"ilor naturali, %rintre care6 radiu-
::3, radiu-::@, %lumb-:-/, %recum si radionucli"ii artificiali %lutoniu-:0., %lutoniu-:?/, %lutoniu-:?-#8
- (ru%a a-:-a -8 radioto'icitate mare ( iod--0-, cesiu--0>, strontiu-@.#8
- (ru%a a-0-a -8 radioto'icitate medie ( carbon--?, fier-5., fosfor-0:, radon-::/, radon-:::#8
- (ru%a a-?-a -8 radioto'iciate mica (hidro(en-0, tecnetiu-.., thoriu natural, uraniu natural#8
Radionucli"ii din (ru%ele - si :, in (eneral radionucli"i naturali si %rodusi de fisiune, sunt considerati %rintre
cei care %re"inta un risc radiobiolo(ic mai mare %entru om$
O serie de radionucli"i, artificiali sau naturali, sca%ati de sub controlul omului in mediu, sunt metaboli"ati si
transferati %rin lanturi trofice similar cu elemente chimice din structuta materiei !ii$
Radionucli"ii, %re"enti in de%unerile atmosferice, sunt ra%id re(asiti in a%a, or(anismele !e(etale si animale,
deci si in alimente, de unde %ot a9un(e cu usurinta la om8 in schimb, radionucli"ii a9unsi in sol sunt %utin
metaboli"ati de %lante, astfel ca si or(anismele animale se !or (asi in cantitati reduse$
@$ Efectele radiatiilor asu%ra materiei !ii
Com%o"itia materiei !ii difera la %lante fata de or(anismele animale, difera de la un or(an la altul, ceea ce
face ca radiatiile sa %roduca o multitudine de efecte, care , de multe ori, sunt (reu de e'%licat$ In functie de
ti%ul si ener(ia radiatiei, se %oate s%une, in (eneral, ca radiatiile alfa sunt o%rite de stratul su%erficial al
%ielii, radiatiile beta %ot tra!ersa mai multi centimetrii de tesut moale, iar radiatiile (amma, cosmice si
neutronii interactionea"a sau trec cu usurinta %rin or(anism, %utand tra!ersa si blinda9e de %lumb$
In ca"ul contaminarii interne cu radionucli"i emitatori de radiatii alfa, sunt %roduse le"iuni celulare (ra!e, ca
si in ca"ul neutronilor, e!identiate destul de usor la ni!elul aci"ilor nucleici$
In %rinci%al, efectul radiatiilor ioni"ante asu%ra omului se datorea"a inducerii unor radicali liberi si ioni cu
reacti!itate chimica mare si to'icitate, a%aruti, mai ales, in interactiunea radiatiilor cu a%a din or(anism$
Efectele biolo(ice la iradiere sunt multi%le$ La do"e mici de radiatii, s%ecifice fondului natural, or(anismele
reactionea"a in limitele fi"iolo(ice normale, o stimulare tem%orara a metabolismului$ Do"ele mari de radiatii,
cu mult %este fondul natural, duc la distru(erea unor constituenti celulari, in s%ecial aci"ii nucleici, iar in final
celula, tesutul, sau chiar or(anismul moare$
Hu toate or(anismele sunt afectate la fel$ Cele mai ine!oluate s%ecii, cum ar fi bacteriile, re"ista do"e de
iradiere de ordinul miilor de TraI, %e cand or(anismele cu san(e cald mor la 5-3 TI$
Efectele biolo(ice ale radiatiilor ioni"ante %ot fi (ru%ate in efecte imediate, intar"iate si ereditare$
Efectele imediate a%ar in mod deosebit la do"e mari de e'%unere si la ni!elul unor or(ane sau al tesuturilor
cu rata mare de multi%licare ( madu!a rosie#$ Iradierile unice, la ni!elul intre(ului or(anism, cu do"e de
%este - TI, %ot induce a%aritia bolii de iradiere care tratata %recoce, %oate duce la insanatosirea bolna!ului$
La do"e de 5- 3 TI, considerate do"e letale, cu tot tratamentul a%licat, moartea sur!ine in 5/Y din ca"uri$ La
do"e mai mari de -/ TI moartea sur!ine in cate!a "ile sau chiar mai re%ede$
Aceeasi do"a sau mai mare, %rimita local de o %arte a or(anismului, %oate fi su%ortata, dar cu alte efecte
imediate, cum ar fi eritemul, adica inrosirea %ielii$ Do"e locale mari si unice %ot %roduce necro"a %artii
res%ecti!e$
Iradierea la ni!elul or(anelor (enitale cu do"e de 5-3 TI induce sterilitate %ermanenta, iar la do"e mai mici,
sterilitate tem%orara$
Efectele tardi!e a%ar du%a %erioade mari de tim% de la iradiere si se manifesta sub forma de boli mali(ne
%recum cancerul$ Insa nu toate %ersoanele e'%use la radiatii fac cancer, dar (radul de risc este mare$
Studiile e%idemiolo(ice au do!edit aceste efecte tardi!e ale radiatiilor nu numai la su%ra!ietuitorii
bombardamentelor din ,a%onia ci si la %ersoanele e'%use %rofesional, din care mai ales la minerii din minele
uranifere si la %o%ulatia locala afectata de testele nucleare din insulele +arshall$
Alte efecte intar"iate, induse de e'%uneri de %este -/ TI, sunt o%acifierea cristalinului si radiodermita
cronica$
;fect Conditie
2mediate =oarte Doze si debite de doze foarte mari asupra celei mai mari parti ale corpului.
;ritem Doze mari la suprafata pielii.
$terilitate Doze mari asupra testiculelor si ovarelor.
2ntarziate 9oli maligne #cancer, leucemie% Erice doza sau debit al dozei. 'robabilitatea depinde de doza.$e manifesta peste
ani.
=odificari nemaligne #cataracta, eritem% Doza foarte mare.Diferite perioade de manifestare.
1ulburari de dezvoltare 2radierea embrionului.$e manifesta dupa nastere.
;fecte ereditare #malformatii, cancer% Erice doza sau debit al dozei.'robabilitatea depinde de doza.$e manifesta la
descendenti.
1abelul nr.! * 'rincipalele efecte daunatoare ale radiatiilor si conditii de aparitie.
Doza totala #FG% ;fectele iradierii
!000 !00 !0 - 2 ! ! =oarte la cateva minut de la expunere=oartea la cateva ore de la expunere=oarte la cateva zile de la
expunere80H mortalitate in saptamanile urmatoare expunerii!0 H mortalitate in lunile urmatoare expuneriiIara mortalitate,
dar crestere semnificatva a cazurilor de cancer$terilitate temporara la femei si barbati
1abelul nr.2 * ;fectele iradierii asupra omului.
8. Centralele nucleare () C&; Cernavoda
In ca"ul CHE Cerna!oda, ti%ul de reactor se numeste CAHDG ( CAHada Deuterium Granium#, care s-ar
traduce astfel6 sistem de reactor canadian, moderator este a%a (rea, iar combustibil este uraniul si face
%arte din ti%ul de reactori ACR$ +ie"ul reactorului ("ona acti!a# se afla intr-un re"er!or cilindric ase"at
ori"ontal, numit Calandria$ Re"er!orul Calandria este %re!a"ut cu 0@/ locasuri (canale# in care sunt
am%lasate 0@/ tuburi cu fasciculele combustibil$ %astilele de combustibil nuclear (bio'id de uraniu# cu
diametrul de cca -/ mm in numar de 0/, introduse intr-un tub de "ircaloI (alia9 in care %redomina "irconiul#,
sudat la ca%ete, alcatuiesc un creion de combustibil8 0> de asemenea creione formea"a un fascicul de
combustibil de cca :5 Z(, iar -: fascicule se introduc intr-un tub din cle 0@/ de canale$ Astfel intra in
reactor 6 :5 ;( [ -: fascicule [ 0@/ canale cca --? tone combustibil nuclear$
A%a (rea se utili"ea"a ca moderator, reflector si a(ent de racire$ In natura se (asesc concomitent A
(hidro(en usor#, D (deuteriu sau hidro(en (reu# si T (titriu sau hido(en su%ra(reu#$ Ra%ortul DMA are !aloarea
-,5 [ -/-?$ A%a (rea, cu o %uritate ..,@ Y se obtine %rin se%arare din a%a obisnuita, sau %rin
descom%unerea a%ei %e ba"a diferentei dintre %ro%rietatile fi"ice si chimice ale moleculelor i"oto%ice$
.$-$ Im%actul asu%ra mediului
2n conditii de functionare normala a sistemului, printre radionuclizii eliminati prin efluenti, lic,izi sau gazosi, se afla si titriul, in
cantitati care nu pot fi negli.ate. ?ctivitatea eliminata este de cca -<J !0 !0 9:>=Ke pe an. 1itriul apare in reactorul cu apa
grea, mai ales, prin activarea neutronica a deuteriului. 1otusi, valorile concentatiei radionuclizilor, inclusiv a tritiului, in
conditii de functionare normala a centralei, se situeaza mult sub concentratia maxima admisa de normele de radioprotectie.
'opulatia limfotrofa centralei, in cazul unui accident de baza din proiect, va primi o doza efectiva, pentru tot corpul de maxim
0,02- m$v () valoare cu un ordin de marime sub doza maxima admisa pentru populatie. probabilitatea producerii unui astfel
de accident este de un caz la un milion de ani.
Deseurile de la C&; Cernavoda sunt stocate intr(un depozit local, care se afla in incinta centralei, pentru o perioada de timp
de !0 ani. ?poi acestea sunt trecute intr(un depozit intermediar pentru <0 de ani. 7lterior se prevede transferul intr(un
depozit definitiv.
!0. ?ccidentele nucleare
!0.!. 'rincipalele accidente nucleare de pana acum
$ursele ma.ore de contaminare radioactiva a mediului, implicit a omului, care s(au dovedit destul de grave sunt date de*
(defectarea uneia sau mai multor componente ale reactorului nuclear, al instalatiei unde se produc sau se separa diversi
radionuclizi)
(revenirea pe sol si deci scaparea de sub control a unor sateliti purtatori de mici reactori nucleari)
(testele nucleare)
(pierderi de surse puternice de radiatii.
?ccidentul nuclear, conform definitiei date de &ormele "epublicane de $ecuritate &ucleara din "omania, este evenimentul
care afecteaza instalatia nucleara si provoaca iradierea si>sau contaminarea populatiei si a mediului incon.urator peste
limitele admise.
Centralele nucleare electrice, cu reactori a caror putere depaseste 00(+00 =Ke constituie sursele potentiale cele mai
periculoase de contaminare a mediului si expunere la radiatii a populatiei, in caz de accident nuclear.
2n functie de impactul posibil asupra mediului in caz de accident, reactorii energetici se impart in reactori cu anvelopa si fara
anvelopa. ?nvelopa este o constructie din beton armat, avand peretii cu grosimea de !(2 m, care constituie ultima bariera
impotriva raspandirii radionuclizilor in caz de accident) importanta anvelopei este subliniata de doua accidente grave care au
avut loc in ultimii 20 de ani. 'rimul, la un reactor anvelopat american, s(a soldat cu topirea zonei active, dar cu influenta
minima asupra mediului si asupra omului # 1,ree =ile 2sland () $7?, martie !8-8%, iar al doilea la un reactor neanvelopat
sovietic # Cernobal( !804%, dar cu influenta catrastofala asupra mediului si populatiei umane. 2mpactul celui de(al doilea a
fost marit si de tipul moderatorului folosit # grafit, material care arde in caz de accident%.
'rincipalele accidente si activitati nucleare, cu impact asupra mediului, care au avut loc de cand s(a inaugurat 5era
nucleara6, sunt*
(iulie !8+<, la ?lamogorodo in &e@ =exico () $7?, prima explozie nucleara)
(4 si 8 august !8+<, Airos,ima si &agasaBi () Caponia, atacuri cu arme nucleare# prima cu uraniu(2<, a doua cu plutoniu(
28%, e,ivalent cu < Bt 1&1)
(!8+0 () !8<!, la CeliabinsB(4< () 7"$$, la istalatiile de producere a plutoniului au fost deversati cca !0 !- 9: in paraul
1eBa)
(decembrie !8<2, la C,alB "iver () Canada, accident la un reactor soldat cu deversarea in apa de racire a ,- J!0 !+ 9:)
(octombrie !8<-, la K@indscale () =area 9ritanie, accident la un reactor avand ca moderator grafitul, soldat cu incendiu si
emisii atmosferice de radionuclizi)
(decembrie !8<-, la Listim ()7"$$, la instalatiile de producere a plutoniului are loc o explozie a unui tanc cu deseuri,
urmata de imprastierea in mediu a -J!0!- 9:)
(!8<+(!84, in poligoanele de testare a armelor nucleare din 7"$$, $7? si din oceanul 'acific, program intens de explozii
nucleare atmosferice)
(!840(!880, in oceanele ?tlantic, 'acific si in marile 9arent si Lara, sunt aruncate deseuri radioactive, cca !,J !0 !- 9:)
(!84<(!80<, la $ellafield () =area 9ritanie, la uzinele de reprocesare sunt deversate anual in =area 2rlandei, cca ,- J !0 !<
9: de cesiu(!-)
(ianuarie !8-4, la 'alomares () $pania, un avion 9(<2 cu incarcatura nucleara sufera o ciocnire, rezultand imprastierea in
mediu a plutoniului de la doua bombe cu ,idrogen)
(martie !8-8, 1,ree =ile 2sland () $7?, accident la un reactor nuclear anvelopat)
(aprilie !804, Cernobal () 7craina, accident la reactorul nr.+, neanvelopat, moderat cu grafit si soldat cu explozie si incendiu,
care a dus la imprastirea a peste ,-J !0 !- 9: de radionuclizi ai cesiului, strontiului, iodului si ai altor elemente)
(septembrie, Foiania in 9razilia () pierderea unei surse de cesiu(!- pentru radioterapiel se contamineaza masiv mai mute
persoane, dintre care au decedatin cateva saptamani.
2n tara noastra au fost evidentiate depuneri radioactive datorate testelor nucleare atmosferice, inclusiv ale testelor efectuate
in C,ina in ultimii !< ani, dar mai ales factorilor de mediu, a alimentelor si a omului dupa accidentul de la Cernobal.
-/$:$ Accidentul de la Cernobal
Accidentul de la Cernobal %oarta in sine o crima dubla6 %rima, de sor(inte tehnica, ca re"ultat al
neres%ectarii tehnicii securitatii re(imului de e'%loatare a centralei termonucleare, si a doua, de caracter
statal -8%olitic$ Conducerea de !arf a fostei GRSS a incercat sa camufle"e dimensiunile, %ro%ortiile si %ericolul
acestei tra(edii, din care cau"a nu s-au luat masurile de %rotectie cores%un"atoare$ Hu au fost crutate nu
numai tarile !ecine, ci nici %ro%riul %o%or$ Pentru confirmare e de a9uns amintirea iesirii unei bri(a"i de ele!i
din Cernobal, in "iua accidentului, la lucrarile de cam%, de or(ani"are si desfasurare la - mai la Zie! a
traditionalei %arade si demonstratii in tim% ce !antul aducea dins%re Cernobal mase enorme de substante
radioacti!e$
Reactorii de la Cernobal sunt cu uraniu slab imbo(atit( deci mari %roducatori de %lutoniu -8 material cu
im%ortanta strate(ica militara#, a!and ca moderator o %risma de (rafit si ca a(ent de racire a%a$ Acesti
reactori sunt in intre(ime de constructie ruseasca si au trecut %rin toate fa"ele de %roiectare si constructie
ti%ice %entru un reactor de %utere, asa incat %ersonalul de e'%loatare cunostea foarte bine ti%ul de reactor si
considera ca nu este %osibil nici un accident$ Aceasta con!in(ere a dus la ne(li9area (rosolana, de catre
%ersonalul de e'%loatare, a tuturor re(ulilor stabilite %entru functionarea reactorului$ Gna din cele mai
im%ortante re(uli era inter"icerea functionarii reactorului la o %utere sub ./Y din %uterea nominala$
Hetinand cont de normele de e'%loatare si dorind sa faca un e'%eriment %entru !erificarea functionarii
turbinelor (eneratoare de curent electric in re(im inertial, %ersonalul de e'%loatare a coborat %uterea
reactorului la -/ Y din %uterea instalata (e'%erimentul se desfasura in noa%tea dintre :5 s%re :3 a%rilie#$
Re!enirea la normal nu s-a mai %utut reali"a, %uterea reactorului a crescut brusc la sute de mii de +C in
numai : secunde$ Aceasta a dus la cresterea mare a tem%eraturii "onei acti!e si la im%osibilitatea o%ririi
reactorului (desi o%eratorul a dat drumul barelor %entru o%rirea in ca" de a!arie -8 locasele de coborare se
deformasera datorita tem%eraturii ridicate#$ Au urmat, la inter!al de cate!a secunde, doua e'%lo"ii
succesi!e, care au aruncat %laca de beton de -/// de tone aflata deasu%ra reactorului, cu rol de %rotectie,
%recum si cantitati mari de combustibil nuclear incarcat cu radionucli"i de fisiune si moderator ar"and, in
curtea centralei$ +oderatorul de (rafit a luat foc si a ars cca doua sa%tamani, cu toate eforturile masi!e
facute de %om%ieri %entru stin(ere$ Primele !ictime au a%arut din randul %om%ierilor care au stins aceste
focare de incendii$ In cursul e'%lo"iei initiale, %recum si a indelun(ului incendiu, %rodusi de fisiune, %rodusi
de acti!are, %recum si %arti ale combustibilului nuclear au a9uns in atmosfera si s-au de%us nu numai in 9urul
centralei, ci in toata emisfera nordica$ Cele mai afectate au fost re(iunile din Gcraina, 2elarus si Rusia$
%o"itia imediat urmatoare, in %ri!inta contaminarii, o ocu%a tarile nordice( Hor!e(ia, Suedia, =inlanda#
deoarece directia de de%lasare a maselor de aer deasu%ra Euro%ei a fost in %rimele "ile ale accidentului,
s%re nor si nord-!est$ In "ilele de :., 0/ a%rilie si - mai, directia de de%lasare a maselor de aer s-a shimbat
s%re sud ceea ce a dus la contaminarea atmsferei din tara noastra$ Datorita %reci%itatiilor si fenomenelor
naturale de de%unere uscata, radionucli"ii au a9uns %e sol, intrand in celelalte com%onente ale mediului (a%a,
sol biosfera#$
Reactorul a!ariat a fost inchis intr-un sarcofa( de beton %entru a se e!ita contaminarea aerului si a %an"ei
de a%a freatica$ In %re"ent au a%arut fisuri in %eretii sarcofa(ului8 se e'ecuta continuu masurari de do"e de
iradiere in interior si de contaminare radioacti!a in e'terior$
!0.. Macrimi poluate pe c,ipul ;stului
Dupa explozia reactorului nr. + al centralei au fost nevoie de doar cateva ore pentru ca o arie de +0000 Bm2 sa devina
pentru mai multe decenii nelocuita si necultivabila.
Datorita scurtei perioade radioactive, iodul a disparut rapid. Dar, din !808, in regiune se observa o crestere a numarului
bolnavilor de cancer la tiroida, in special la copii care aveau sub cinci ani in momentul accidentului. Contaminarea interna
umana la nivelul tiroidei cu iod(!!, a prezentat o medie de 800 9:, cu valori maxime de 2<00 9:.
2n restul ;uropei a existat intotdeauna o radioactivitate de suprafata datorata cesiului(!-. &orul radioactiv, impins de
vanturi, s(a deplasat catre "usia si $candinavia, contaminand zone din sudul =oscovei, sudul Iinlandei, $uedia si
&orvegia. Cateva zile mai tarziu, norul a survolat centrul si sudul ;uropei, precum si cateva regiuni ale =arii 9ritanii. Cea
mai grava contaminare a avut loc in regiunile unde a plouat in timpul trecerii norului.
Ma cincisprezece ani dupa catastrofa, unele produse se aflau inca sub o atenta supraveg,ere* carnea de ren din regiunea
Mapland #Iinlanda%, carnea de oaie din =area 9ritanie sau pestele din unele lacuri norvegiene si suedeze.
Cernobilul, locul celui mai grav accident din istoria folosirii pasnice a energiei atomice, ramane, in continuare, o prime.die
uriasa pentru ;uropa. $ingurul reactor ramas in functiune din cele patru ale centralei ucrainene urmeaza a fi inc,is la
sfarsitul anului. Dar sarcofagul de protectie, turnat in graba peste ramasitele reactorului accidentat, este subred, fisurile
cauzate de iradiatii si intemperii eliberand in atmosfera particule radioactive. ;lementele radioactive patrund in sol si
contamineaza apele freatice inainte ca acestea sa se verse in &ipru, raul care alimenteaza cu apa potabila milioane de
oameni. =ai mult, exista pericolul unui al doilea accident nuclear. 'otrivit specialistilor, in cazul unui uragan sau cutremur de
pamant constructia risca sa se prabuseasca, punand in contact direct cu aerul cele circa !40 de tone de magma radioactiva
care se gaseste in continuare pe fundul reactorului accidentat. N&u putem garanta securitatea Cernobilului5, recunostea unul
dintre responsabilii centralei ucrainene.
?rctica nucleara
Mungile perioade fara lumina, temperaturile extreme si mecanismele de crestere naturala deosebit de lente sunt elementele
care transforma regiunile arctice in extraordinari Ncaptatori5 ai poluarii. ?ctivitatile industriale si militare au afectat aceste
ecosisteme deosebit de vulnerabile si, mai departe, au antrenat distrugerea aproape totala a mediului. $ituatia este
catastrofala in partea occidentala a 'eninsulei Lola, in insulele &ovaia Oemlia si in regiunile ?r,ang,elsB si &orilsB.
'rincipalii responsabili de poluarea aerului din zona sunt uzinele de pasta de ,artie si giganticele combinate metalurgice
instalate pentru exploatarea zacamintelor de nic,el, cupru si fosfor. Ma originea gravelor probleme de sanatate publica se
afla emisiile de dioxid de sulf, in crestere de la an la an #circa 400 000 de tone pe an in 'eninsula Lola si 2 milioane de tone
pe an in regiunea &orilsB, la sfarsitul anilor 00%.
/egetatia este total distrusa pe un larg perimetru din .urul centrelor industriale #mai multe zeci de mii de ,ectare% si
degradata in restul zonei. "egiunea primeste, de asemenea, poluarea generata de ;uropa occidentala ( transportata prin
sistemele atmosferice ( si o fixeaza.
De.a afectata de ploile acide, uriasa padure de conifere este, in aceeasi masura, amenintata prin supraexploatarea legata
de industriile de prelucrare a lemnului. $olurile, poluate pe mari suprafete prin intermediul zapezilor contaminate, contin rate
ridicate de metale grele #cupru, nic,el si zinc%. Calitatea apelor raurilor este in general mediocra. 'rezenta unor concentrari
importante de lignosulfonati #produsi de industriile de pasta de ,artie%, amoniac, fenoli si metanol nu este o raritate. =icile
rauri din 'eninsula Lola sunt saturate cu metale grele, caci minele si topitoriile isi deverseaza in ele apele reziduale.
De la inceputul anilor <0, instalatiile nucleare civile si militare supun regiunea la o noua amenintare. Cele mai multe teste
atomice au loc in ar,ipelagul &ovaia Oemlia #peste o suta intre !8<< si !880%. =ari cantitati de deseuri radioactive solide si
lic,ide au fost scufundate in marile 9arent si Lara. Ilota &ordului, compusa in cea mai mare parte din submarine si
spargatoare de g,eata nucleare ( uneori fara armament, dar intotdeauna cu reactoare (, este divizata in mai multe baze
infiintate de(a lungul tarmului de nord al 'eninsulei =urmansB, iar centrala nucleara de la 'oliarnii este clasata Npericuloasa5
de ?gentia 2nternationala pentru ;nergia ?tomica #?2;?%. 2n sfarsit, intre anii !848 si !800, sovieticii au folosit, de cel putin
20 de ori, explozii nucleare pentru lucrari publice si exploatari miniere. Cea mai mare parte a acestor activitati nu este
mentionata in rapoartele oficiale si nu se stie decat foarte putin despre contaminarea radioactiva a regiunii.
E mare sacrificata
'rin anii 0, $talin a creat, in mod artificial, cele cinci republici ale ?siei Centrale #Laza,stan, 7zbeBistan, 1urBmenistan,
Lirg,izstan si 1ad.iBistan%. 7niunea $ovietica a considerat intotdeauna aceasta regiune ca un rezervor de resurse naturale
si de mana de lucru.
7riasele complexe miniere si centre metalurgice pentru exploatarea zacamintelor minerale din Laza,stan, niciodata
modernizate, au provocat pe plan local o poluare atmosferica foarte puternica. Deseurile radioactive aparute ca urmare a
exploatarii minelor de uraniu din vestul Lirg,izstanului sunt stocate fara protectie si ameninta sa polueze cursurile de apa
din 7zbeBistanul vecin. 2n regiunea $emipalatinsB, mai putin populata, a fost instalat Npoligonul de experiente nucleare5,
responsabil de o grava contaminare. 2n ansamblul ?siei Centrale, aproape o treime din apa de consum se pierde prin
infiltrare, atat sunt de invec,ite sistemele de distributie. $upraexploatate si lucrate fara mena.area solului inca din anii <0,
pamanturile stepelor nordice semiaride #in mod traditional pasuni fertile% sunt supuse acum eroziunii eoliene. Er, la fel ca
zona arctica, ?sia Centrala este o regiune fragila, unde conditiile climatice extreme fac ecosistemele foarte sensibile.
2n ce o priveste, =area ?ral a fost Nsacrificata5 in mod deliberat de planificatorii sovietici. ?pa principalelor doua fluvii de
alimentare, $ir(Daria si ?mu(Daria, a fost deturnata pentru irigarea culturilor intensive de bumbac. 'e de alta parte, folosirea
masiva a fertilizantilor si pesticidelor a contribuit la epuizarea si sterilizarea solului. $caderea continua a nivelului =arii ?ral
urma sa fie compensata de apa raurilor din nordul "usiei. Dar ambitioasele proiecte de aductiune n(au vazut lumina zilei
niciodata. Desertificarea s(a agravat, iar o parte a solului pustiit si salinizat, sensibil la eroziunea eoliana, a fost transportata
de vanturi spre terenurile agricole ale regiunilor vecine, care, la randul lor, s(au degradat rapid.
&oi amenintari vin acum sa se adauge la problemele mostenite. Laza,stanul, 7zbeBistanul si ?zerbaid.anul, cu a.utorul
societatilor petroliere multinationale, s(au lansat intr(o ampla campanie de forare in apele putin adanci ale Caspicii,
antrenand riscul distrugerii ecosistemelor acestei mari. 7zbeBistanul continua productia intensiva a bumbacului practic in
aceleasi conditii ca sub sistemul sovietic #facand uz masiv de fertilizanti si pesticide%, la un nivel care, in viitor, va face dificila
folosirea acestor pamanturi la altceva decat cultura bumbacului. 1otusi, in ciuda acestui tablou destul de sumbru, nu trebuie
sa uitam ca ?sia Centrala poseda mari spatii montane inca destul de bine conservate.
Tlosar
Acti!itate$ Humarul de"inte(rarilor radioacti!e s%ontane in inter!alul elementar de tim%$
Arma nucleara$ Dis%o"iti! e'%lo"i! a carui ener(ie %ro!ine de la fisiunea sau fu"iunea nucleelor sau de la
amandoua$
2oala de iradiere$ Imbolna!irea omului data de do"e de radiatii de %este - TI$ In functie de starea fi"iolo(ica
a omului si de tratamenIul medical, re!enirea la normal se reali"ea"a ra%id$ Peste 3 TI iradiere totala a%are
mortalitatea in 5/Y din ca"uri$
2omba atomica$ Arma nucleara de distru(ere in masa, foloseste ener(ia re"ultata in urma fisiunii nucleelor
de uraniu-:05 sau de %lutoniu-:0.$ Puterea se masoara in ;ilotone echi!alent de trinitrotoluen- e'%lo"i!
obisnuit$
2omba cu hidro(en$ Arma nucleara de distru(ere in masa, foloseste ener(ia re"ultata in urma fu"iunii
nucleelor usoare de hidro(en$ De"!olta o %utere mai mare, la ni!el de me(atone echi!alent THT$
Contaminare unica$ Administrarea sau %atrunderea unei cantitati dintr-un radionuclid in or(anism o sin(ura
data$
Deseu radioacti!$ +aterial radioacti! neutili"abil, %ro!enit din acti!itati nucleare, cu concentratii ale
radionucli"ilor mai mari decat limitele %ermise %entru eliminare in mediul incon9urator$
De"inte(rare$ Transformarea s%ontana a unui radionuclid in altul sau intr-un element stabil$ Prin de"inte(rari
succesi!e acti!itatea unui radionuclid se reduce$
+oderator$ +aterial folosit in reactorul nuclear %entru a reduce ener(ia si !ite"a neutronilor %rodusi in
%rocesul de fisiune$
Tim% de in9umatatire fi"ica$ Tim%ul du%a care numarul de nuclee ale unui radionuclid se reduce la 9umatate,
im%licit acti!itatea, %rin de"inte(rare$