Judeul Suceava

Judeul Suceava este situat n partea de nord-est a rii.

Are o suprafa de 8553,5 km (3,6% din suprafaa rii),
fiind al doilea jude ca ntindere din ar, dup judeul
Timi.

Teritoriul judeului se nvecineaz la nord cu Republica
Ucraina, la est cu judeul Botoani, la sud-est cu judeul
Iai, la sud cu judeele Harghita i Neam, la sud-vest cu
judeul Mure, iar la vest cu judeele Maramure i
Bistria-Nsud.
Localizare
Harta judeului Suceava
I. Populaia
Populaia judeului nregistrat la
01.07.2006 a fost de 705.730 locuitori.
Populaia urban reprezenta, la nivelul
anului 2006, cca. 43,3% din populaia total
a judeului .
Populaia din mediul rural reprezenta la 1
iulie 2006 cca. 56,7% din populaia judeului.

Evolutia populatiei intre anii 2000 - 2007
695000
700000
705000
710000
715000
720000
725000
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
ani
p
o
p
u
l
a
t
i
e
Evolutia populatiei
Populatia inregistrata la recensaminte
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002
populatia inregistrata
1. Componentele dinamicii populaiei
la nivelul anului 2006
Natalitatea: numarul total de nascuti-vii era
de 8403, din care 3648 in mediul urban si
4755 in mediul rural.
Rata natalitatii - 11,9.
Rata general de fertilitate ce reprezinta
nascutii- vii la 1000 de femei este de 47,1 .
Grupului de varsta 25-29 de ani ii
corespunde o rata a fertilitatii de 98,8 .
Rata fertilitatii pe grupe de varsta
0
20
40
60
80
100
120
15-19 20-24 25-29 30-34 34-39 40-44 45-49
grupe de varsta
n
a
s
c
u
t
i

v
i
i

l
a

1
0
0
0

f
e
m
e
i
rata fertilitatii
Indicele demografic al nupialitii era de
7,0, cu un total de 4942 de cstorii din
care 2507 in mediul urban si 2435 in
mediul rural.
Indicele divorialitii era de 1,7 cu
valori mai mari in mediul urban, de 2,3 si
valori sub medie, de 1,3 in mediul rural.
Mortalitatea: 7440 decese, reprezentand o
rata de 10,5, cu valori mai scazute in
mediul urban- 8,6 si valori mai mari de
12,0 in mediul rural.
Mortalitatea infantila: cu o rata de 16,1,
ceea ce reprezinta un numar total de 135
de decese.

Durata medie de viata calculata la nivelul
anilor 2004-2006 era de 73,33 ani si cu
valori distincte in functie de sexe: 70,02 ani
pentru barbati si 76,79 ani pentru femei.
Bilantul natural: era de 1,4 , in mediul
urban avand valori mult mai ridicate de
3,3, iar in mediul rural avand valori
negative 0,1.

2. Repartiia geografic a populaiei
Densitatea populaiei este de aproximativ
84 loc./km2.
56,7% din populatia totala a judetului se
concentreaza in mediul rural.
Orasele cu cea mai mare pondere a
populatiei sunt Suceava,Falticeni, Radauti,
Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei,
Gura Humorului.
3. Structura populaiei
Structura etnic: romani 96,3%
rromi 1,3%
ucraineni 1,21%
rusi-lipoveni 0,38%
polonezi 0,38%
germani 0,26%
maghiari 0,05%
evrei 0,02%
alte minoritati 0,05%.


Structura confesional:


ortodocsi - 88,3%
penticostali - 6,3 %
romano-catolici -1,25%
adventisti - 0,64%
baptisti - 0,5%
greco-catolici - 0,24
crestini dupa evanghelie - 0,58%
crestini de rit vechi - 0,42%
mozaica - 0,02%
reformata - 0,02%
alta religie - 1,56%
fara religie si atei - 0,09%

Structura pe grupe de varste
Populatia pe grupe de varsta in 2007
0-14 ani
15- 59 ani
60 de ani si peste
18,2% 18,8%
63%
Structura pe vrste a populaiei pe medii de reziden
confirm faptul c procesul de mbtrnire demografic
este mai accentuat n mediul rural, aici ponderea
populaiei vrstnice este mai mare de 1,7 ori dect cea
din mediul urban.

Brbaii sunt numeric majoritari pn n jurul vrstei de
48 de ani, dup care se observ o scdere a populaiei
de sex masculin, scderea fiind foarte pregnant dup
vrsta de 65-70 ani.
Rata de substituire, n anul 2006, calculat prin mpr-
irea populaiei din grupa de vrst de 15-24 ani la popu-
laia din grupa de vrst de 50-59 ani, este supraunitar
(1,5), nsemnnd c populaia care va intra pe piaa
muncii este mai numeroas dect cea cu vrst de
pensionare (pentru fiecare dou persoane care vor
prsi piaa muncii vor intra n schimb 3 persoane).

Structura populatiei pe grupe de varsta intre anii
2000 - 2007
0
100000
200000
300000
400000
500000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
ani
p
o
p
u
l
a
t
i
e
tineri
adulti
batrani
Structura pe sexe
Din totalul populatiei de 705.730 locuitori,
348.839 sunt barbati si 356.891 femei.
Populaia feminin reprezenta la 1 iulie
2006 cca. 50,6% din populaia judeului.In
mediul urban populatia feminina este mai
ridicata - 51,4%, iar in mediul rural mai
scazuta 49,8%.
Indicele general de masculinitate este de
97 barbati la 100 de femei.In mediul urban
acesta scade la 94 barbati la 100 de femei,
pe cand in mediul rural creste la peste 100
barbati la 100 de femei.
2
0
0
0
2
0
0
2
2
0
0
4
2
0
0
6
0
50000
100000
150000
200000
250000
Structura populatiei pe sexe in functie de mediul de
provenienta intre anii 2000 - 2007
barbati - mediu urban
femei - mediu urban
barbati - mediu rural
femei - mediu rural
Structura economic
Populaia ocupat (la data de 01.01.2006) era
de 243.400 persoane.din care ponderea cea
mai mare, 48,06%, n agricultur i silvicultur,
16,8% n industrie, urmat de comer,
nvmnt, transporturi etc.
Populaia activ civil era de 259.000
persoane, din care 141.400 brbai i 131.600
femei.
Rata omajului n anul 2006 a fost de 4,7 %.
Rata somajului intre anii 2000 - 2007
0
2
4
6
8
10
12
14
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
ani
%rata somajului
Structura profesional a populaiei active
Sectorul primar: 46,7%
Sectorul secundar: 19,5%
Sectorul tertiar: 33,8%
Principalele domenii in care activeaza
populatia civila ocupata sunt agricultura,
silvicultura, industria prelucratoare si
comertul.
Produsul intern brut in anul 2005 6233,8
mii lei RON.

Numarul mediu al salariatilor pe activitati economice nationale - 2006
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
activitati ale economiei
n
u
m
a
r

s
a
l
a
r
i
a
t
i
Agricultur, vntoare i silvicultur
Pescuit i piscicultur
- Industrie extractiv
- Industrie prelucrtoare
- Energie electric i termic, gaze i
ap
Construcii
Comer
Hoteluri i restaurante
Transport, depozitare i comunicaii
Intermedieri financiare
Tranzacii imobiliare i alte servicii
Administraie public i aprare
nvmnt
Sntate i asisten social
Celelalte activiti ale economiei
naionale
4. Mobilitatea teritorial
Micarea migratorie a cunoscut o cretere
semnificativ dup 1989. Migraia extern a
influenat negativ evoluia populaiei, sporul
migratoriu extern fiind n cretere, de la
0,02 n anul 2000 la 0,4 n anul 2006.
A crescut migraia intern, fluxul migraiei
urban-rural depindu-l n ultimii ani pe cel
rural-urban.
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
numar de
migranti
urban rural
Migratia interna determinata de schimbarea de
domiciliu - 2006
plecati
sositi
5. Educaia
Reeaua colar este format din aproape 1.000 uniti
destinate nvmntului precolar, primar, gimnazial i
liceal.

In municipiul Suceava funcioneaz o unitate de
nvmnt superior - Universitatea "tefan cel Mare"-
care are n componen patru faculti i un colegiu de
administraie.
n judeul Suceava 5 minoriti au organizat nvmnt n
limba matern (ucrainean, polonez, rus, rrom i
german) optndu-se pentru predarea limbii ca disciplin
de nvmnt i pentru nvmntul bilingv. Limba i
literatura matern, istoria i tradiiile minoritilor se
predau n 60 de coli: 41 pentru minoritatea ucrainean, 9
pentru minoritatea polonez, 7 pentru ruii lipoveni, 2
pentru rromi i una pentru germani, fiind studiate de 2600
elevi.
Polpulatia scolara totala in anul scolar 2006 2007 era de
145.092.
Populatia scolara totala din invatamantul de toate gradele -
anul scolar 2006 - 2007
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
tipul de invatamant
Precolar
Primar (cl.I-IV)
Gimnazial (cl.V-VIII)
nvmntul special (cl.I-VIII)
Liceal
Profesional i de ucenici
Postliceal i de maitri
Superior
6. Sntatea
Sistemul de sntate din judeul Suceava
dispune de o reea de uniti sanitare
format din: spitale, policlinici, cabinete
medicale urbane i comunale n care i
desfurau activitatea, la finele anului 2006,
un numr de 859 medici, din care 791 n
sectorul public i 68 n sectorul privat.
Numrul de paturi n spitale era de 3.412.
II. Aezrile omeneti
Din punct de vedere al organizarii administrativ
teritoriale judetul Suceava cuprinde :
- 5 municipii: - Suceava - municipiu resedinta de judet,
Falticeni, Radauti, Campulung-Moldovenesc, Vatra-
Dornei;
- 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni,
Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si
Vicovu de Sus;
- 96 comune, cu 379 sate.
1. Aezrile rurale
Se disting dupa raspandirea lor in cele doua
regiuni naturale : muntele si podisul.
Densitatea medie este de 5 asezari rurale la
100km.
Densitati mai mari se inregistreaza pe valea
Siretului, in bazinul inferior al Sucevei si pe
Moldova. Aici sunt caracteristice comunele
cu un numar ridicat de sate de dimensiuni
mici (Vadu Moldovei 12 sate, Udesti 11
sate).

In zona de munte asezarile sunt in general mici si mijlocii,
cu o structura rasfirat adunata sau de tip liniar
(sate inlantuite de tipul campulungurilor).
Ca si activitate sunt specializate in cresterea bovinelor
pentru lapte si carne, in domeniul forestier si exploatari miniere.
Satele din zona podis sunt mai mari, cu structura adunata
sau rasfirat adunate.
Ca activitate de baza predomina agricultura.
2. Aezrile urbane
Cele mai importante orase din judet sunt: Suceava,
Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra
Dornei, Gura Humorului.
Populaia urban reprezenta, la nivelul anului 2006,
cca. 43,3% din populaia total a judeului .
Aproximativ jumatate din populatia urbana a judetului
este concentrata in orasul Suceava.

Suceava
Suceava este reedina i totodat cel mai mare ora al judetului.
Se numr printre cele mai vechi i mai importante aezri ale rii.
Timp de dou veacuri a fost reedin principal a statului
Moldova.
Concentreaza principalele unitati industriale din judet, este centru
universitar, educativ, tiinific, spiritual i publicistic.

S-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale.
Avantul fortelor de productie si cresterea schimbului
de marfuri au determinat, in a doua jumatate a
secolului XVIII stabilirea unui targ periodic la Falticeni
(activitate comerciala).
In perioada regimului comunist a fost un oras puternic
industrializat.
Un mare numar de persoane marcante s-au format si
au creat aici. Falticeniul este al treilea oras din tara ca
numar de scriitori autohtoni.
Flticeni
Recunoscut pentru valorificarea superioara a lemnului, orasul era un
important centru economic in special inainte de 1989.
Municipiul Rdui dispune de nentrecui meteri ce au perpetuat
semnificative tehnici populare tradiionale.
S-a conturat ca oras dupa introducerea de noi culturi si extinderea
cresterii de animale mari (cai).Imigratia fortei de munca specializate a
contribuit la aparitia unei mici grupari industriale cu profil variat.
Rdui
Cmpulung Moldovenesc
Nasterea, dezvoltarea si evolutia asezarii
Campulungului Moldovenesc au fost
favorizate de pozitia geografica, de bogatiile
solului si subsolului.
Principalele activitati sunt cele legate de
industria exploatarii si prelucrarii lemnului.
Prezinta o importanta functie turistica.
Dezvoltarea ca asezare urbana incepe odata cu
valorificarea apelor minerale si a namolului de turba in
paralel cu exploatarea si prelucrarea lemnului.
Prezinta un profil industrial bine mentinut de-a lungul
timpului (prelucrarea industriala a laptelui, valorificarea
resurselor de ape minerale).
Functie turistica.
Vatra Dornei


Se contureaza ca oras odata cu stabilirea in zona a
germanilor, polonezilor, ucrainenilor, evreilor, ce
desfasurau activitati comerciale.
Important centru de exploatare si industrializare a
lemnului, centru de coordonare a activitatii miniere din
N Moldovei.
Functie turistica.
Gura Humorului
III. Economia
1. Industria
Ramurile industriale reprezentative din jude
sunt:
- industria lemnului, dezvoltat n corelaie
direct cu suprafaa fondului forestier;
- industria celulozei i hrtiei, reprezentat
prin una dintre cele mai mari societi
comerciale din ar n acest domeniu, SC
AMBRO S.A. Suceava;
- industria alimentar, care se dezvolt n
corelaie direct cu agricultura judeului,
pentru c se bazeaz n principal pe
prelucrarea produselor animaliere (lapte,
carne);
- industrie uoar, reprezentat prin
societi de confecii i tricotaje, a pielriei i
nclmintei;
- industria construciilor de maini,
reprezentat prin societile comerciale care
produc scule i rulmeni;
- industria minier n jude, reprezentat
prin exploatarea minereurilor neferoase
(minereuri cuprifere, polimetalice, mangan,
uranifere), industrie aflat n declin n ultimul
deceniu.
La 31 decembrie 2006, pe teritoriul judeului Suceava i
desfura activitatea un numr de 24634 ageni
economici.
n configuraia principalelor ramuri industriale ale judeului,
schimbri importante se produc n permanen, iar dinamica
nfiinrilor de societi comerciale noi este n cretere.
n anul 2006, activitatea industrial de pe teritoriul judeului
Suceava a cunoscut o oarecare descretere fa de anul
2005.
Indicele produciei industriale, serie brut, pe total jude, n
anul 2006 fa de anul 2005 a fost de 91,6%.
Numarul agentilor economici
inmatriculati in functie de obiectul
principal de activitate
0
2000
4000
6000
8000
10000
domeniul de activitate
comerul cu amnuntul
construcii
comer cu ridicata
hoteluri i restaurante
transporturi terestre
fabricarea lemnului i a
produselor din lemn
industria alimentar i a
buturilor
industria construciilor
metalice i a produselor
din metal
2. Agricultura
Terenurile agricole ale judeului ocup sub 40% din
suprafaa judeului i sunt cultivate n cea mai mare
parte cu cartofi, sfecl de zahr, cereale, plante tehnice.
Pomicultura reprezint o activitate important a
agricultorilor din bazinele pomicole Rdeni, Flticeni,
Preuteti, Vultureti. Dintre speciile pomicole, ca
pondere, mrul ocup I loc (77,9% din suprafeele
cultivate).
Zootehnia este un sector important al agriculturii,
locuitorii judeului avnd o bogat tradiie n creterea
animalelor.
IV. Turismul
Numrul mare de turiti care viziteaz anual judeul
Suceava este explicat prin poziia sa geografic, la
intersecia drumurilor dintre nord i sud, est i vest, ct i
nenumratele monumente culturale i istorice.
Aici se gsesc faciliti pentru sporturile de var i de
iarn, pentru pescuit i vntoare, ct i pentru odihn.
Relieful din judeul Suceava este variat i cu locuri
atractive, cu masive muntoase ce ofer minunate
priveliti. Priveliti minunate sunt oferite i de cheile
rurilor Bistria Aurie, Moldova i Suceava.
Capacitatea de cazare existenta in 2006 era de 7012
locuri, cu un numar de 220 de structuri de primire
turistica.
Harta turistic a judeului Suceava
Bibliografie :
http://www.suceava.insse.ro/main.php?id=373
http://www.infosuceava.ro/suceava/index.php?ac
tion=prezentare
www. apmsv.ro
Judetul Suceava -
Atlasul Romaniei Violette Rey, Ed. Rao, 2007