Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA


CATEDRA ARHITECTURA





REFERAT
LA DISCIPLINA: ISTORIA URBANISMULUI

LA TEMA : CARACTERISTICA GENERAL A URBANISMULUI N EPOCA
RENATERII PE TERITORIUL ACTUALEI ITALII, PE EXEMPLUL ORAELOR
ROMA, FLORENA I VENEIA.







A EFECTUAT : ST. GR. ARH-111
FALA ANA


A VERIFICAT: LECTOR SUPERIOR
ZESTREA. ELENA







CHIINU 2014
Arhitectura are drept scop eternitatea
- Christopher Wren


Urbanismul reprezint studiul oraelor, al
mediului geografic, economic, politic, soci
al i cultural i al impactului acestor
elemente asupra fondului construit.
Profesia de urbanist se refer la crearea i
organizarea vieii urbane.

RENATEREA ESTE DENUMIREA CURENTULUI DE NNOIRE SOCIAL I CULTURAL
CARE A APRUT N EUROPA OCCIDENTAL LA SFRITUL EVULUI MEDIU, N
SECOLELE AL XV-LEA I AL XVI-LEA, NNOIRE CARACTERIZAT PRIN
RENVIORAREA INTERESULUI PENTRU CULTURA I ARTA ANTICHITII CLASICE.
ESTE UN NUME PROPRIU I SE SCRIE CU MAJUSCUL LA INIIAL.

Renaterea a nceput n Italia i s-a rspndit n Europa occidental. n aceast perioad s-au
produs profunde transformri sociale, politice, economice, culturale i religioase care au marcat
tranziia de la societatea medieval ctre societatea modern. Societatea feudal a Evului
Mediu, cu structura sa ierarhic rigid, dominat de economia agrar i sub puternica influen
a Bisericii Catolice, a nceput s se destrame. n decursul Renaterii, un rol determinant l-au avut
oamenii de cultur i artitii nclinai spre clasicismul greco-roman.
Renasterea este un curent cultural ce a revolutionat intreaga Europa. Revolutia stiintifica si
culturala a inceput in Italia in secolul al XV- lea din orasul Florenta si s-a raspandit in toata
Europa in scurt timp. In stiinta, teologie si arta, Renasterea a inceput prin redescoperirea de
texte latine si grecesti conservate in imperiul bizantin si in principalele manastirii europene care
au incurajat noi studii si inventii pentru secolul urmator.
Arta Renasterii presupune studiul si redescoperirea modelelor antice, atat in arhitectuara cat si
in sculptura. Curtile marilor principi primeau oameni de stiinta, artisti si mari invatati care
elaborau noi idei. Ei sunt centrul acestui curent cultural care predomina in toata Europa.
Eroul acestei perioade din evolutia omenirii este un om care se afirma prin energia sa si
intelegea secretele si legile naturii. Increderea in om, afirmarea valorilor individului si cultul
frumusetii sunt unele din aspectele modului de a gandi in perioada Renascentista.
Roma, Florenta, Milano si Napoli se imbogatesc cu multe opere arhitectonice, palate, biblioteci,
sculpturi si opere de arta, care starneau admiratia pentru frumusetea lor si erau, dealtfel si
marturii a unei noi conceptii de viata, mai libera, mai umana si mai rationala.

Roma


La inceputul sec.al XV-lea, aceasta asezare nu mai are nici macar aparenta unui oras. Cea mai
mare pare a populatiei de 30 000 de locuitori este concentrata aproape de Tibru, pe
amplasamentul Cimpului lui Marte. Restul orasului antic, mai ales zona colinelor, s-a intors la
viata rurala.
Papii Renasterii si-au propus sa faca din Roma un oras demn de rolul sau de capitala spirituala a
Europei.ei au inceput prin a-si construi uneltele necesare realizarii unei politici urbane. Incepind
cu 1452, papalitatea isi rezerva nominalizarea ofiterilor insarcinati cu reteaua stradala (magistri
varium), care pina atunci depindeau de puterea municipala. In paralel, papii elaboreaza o
importanta legislatie de urbanism, care se bazeaza in mod special pe afirmarea dreptului de
expropriere in schimbul unei despagubiri corecte si convenabile, pe recuperarea de la
proprietarii riverani a veniturilor suplimentare pe care le realizeaza ca urmare a faptului ca
beneficiaza de lucrarile publice, pe obligarea proprietarilor unui teren sau a unei constructii in
stare proasta sa vinda oricui ar dori sa realizeze pe acel loc un edificiu frumos.
Dar, pentru a reda viata unei rome care pluteste in vesmintul prea larg al incintei lui Aurelian,
trebuia sa fie adusa apa pe colinele spre care apeductele romane o conduceau odinioara. Este
lucrul de care s-a ocupat mai intii Nicolae al V-lea la mijlocul secolului XV-lea si, cu precadere,
Sixtus al V-lea la sfirsitul secolului al XVI-lea si Paul al V-lea la inceputul secolului urmator.
Papalitatea isi indreapta eforturile aasupra strazilor. In orasul vechi se incepe largirea si
rectificarea vechilor drumuri pentru a le transforma in mari strazi drepte, precum Via Giulia. Se
traseaza, mai ales sub Sixtus al V-lea o retea de strazi largi si rectilinii care traverseaza zonele
inca rurale ale incintei, acolo unde apa va permite crearea de noi cartiere. Aceste mari axe de
comunicare, create sub conducerea lui Fontana, au ca functiune esentiala refacerea legaturilor
dintre principalele sanctuare romane. Practicile religioase ale Contrareformei impun intr-adevar
pelerinilor veritabile circuite in Roma; Sfintul Filippo Neri predica vizitarea intr-o singura zi a
sapte bazilici majore. Marile biserici ale orasului, gratie traseului lui Sixtus al V-lea, isi trimit
una alteia credinciosii; biserica trebuie sa fie vazuta de foarte departelinia dreapta care duce
la sanctuar scurteaza lungul drum pelerinului.
Principalele realizari de urbanism sunt legate de crearea unor piete concepute ca vaste curti ale
unor palate, cu arcade la parter. In lipsa unei arhitecturi unitare, ca la Vigevano, se cauta sa se
obtina macar impresia de unitare pe care o ofera Piazza Santissima Annunziata la Florenta. In
plus, se incearca decorarea pietelor cu elementele arhitecturale: coloana, obelisc, fintina,
statuie. Printre pietele cele mai remarcabile, vom adauga celor deja citate Piazza della Signoria
din Florenta, cea a Domnului din Pienza, Piazza San Marco si Piazetta din Venetia.
In Italia Renasterii, strazile sunt arareori bordate de o arhitectura cu program. In tablourile sale,
Francesco di Giorgio nu picteaza niciodata doua case asemanatoare. Si, la inceputul secolului al
XVI-lea, Bramante, insarcinat de catre Iuliu al II-lea sa creeze prima strada dreapta a Romei, Via
Giulia, nu incearca deloc sa-i confere o unitate arhitecturala. Cu toate acestea, la Florenta,
strada Uffizi este bordata de Vasari pentru a adaposti serviciile administrative ale familiei
Medici.
In unele orase se realizeaza extensii notabile, precum la Ferrara si mai ales la Napoli, unde
viceregele spaniol Pedro de Toledo pune sa se traseze in vestul orasului o mare strada rectilinie,
avind mai mult de 2km lungime. In legatura cu aceasta artera, actuala Via Roma, el creeaza un
nou cartier cu plan in tabla de sah. Operatiunea corespunde in special unei preocupari pentru
aparare si pentru mentinerea ordinii, viceregele impunind soldatilor spanioli obligati de a locui
in noul cartier, in asa fel incit, in caz de alerta, acestia sa se poata aduna pe strada principala.
Dar aceasta este marginita de palate si magazine si devine inainte de toate, un loc la moda, o
veritabila promenada.


Florenta

Florena, este capitala regiunii italiene Toscana i a provinciei Florena. Este cel mai populat
ora din Toscana, cu o populaie de 367.569 de locuitori (1.500.000 n zona metropolitan).[2]
Oraul se afl pe rul Arno i este cunoscut pentru istoria i importana sa n Evul Mediu i
n Renatere, n special pentru arta i arhitectura sa. Un centru comercial i economic medieval,
fiind unul dintre cele mai bogate orae ale timpurilor,[3] Florena este considerat locul de
natere al Renaterii italiene; de fapt a fost numit Atena din Evul Mediu.[4] A fost mult timp
sub conducerea de facto a Familiei Medici. Din 1865 pn n 1870 oraul a fost de asemenea
capitala Regatului Italiei.

Florenta a avut perioada sa de glorie intre secolul al XI-lea si secolul al XV-lea, devenind unul
dintre principalele centre de putere in Italia. In aceasta perioada orasul s-a dezvoltat din punct
de vedere artistic, politic si economic aici nascandu-se importanti pictori, sculptori si arhitecti ai
Renasterii. Istoria Florentei a fost influentata semnificativ de dinastia familiei Medici. Sfarsitul
acestei dinastii si ascensiunea in jurul anului 1737 a lui Francis Stephen, ducele de Lorraine a dus
la intrarea regiunii Toscana sub dominatia Austriei iar mai tarziu in 1861 a redevenit provincie a
Italiei. In 1865 Florenta a devenit capitala Italiei si a ramas astfel timp de 6 ani incercandu-se la
acea vreme schimbarea totala a orasului intr-unul mai modern.
Venetia
Veneia este principalul ora al regiunii Veneto i al Italiei nord-orientale. Veneia are n prezent
266.181 locuitori i este capitala provinciei cu acelai nume. ntregul ora (i ntreaga lagun) au
fost declarate n 1979 patrimoniu al umanitii de ctre UNESCO.
Se pare c Veneia s-a nscut ca urmare a fluxului de refugiai care au abandonatcmpia
padan sub ameninarea mai multor invazii longobarde i hune din nordul Italiei n decursul
secolului al V-lea i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii i-au ridicat
aezmintele pe mlatinile instabile ale lagunei i au trit din comerul cu sare i din pescuit. O
exploatare agricol a inutului nu a fost posibil, dar acest neajuns era compensat de o poziie
care permitea uor aprarea localitii, deoarece puine corbii ale acelui timp puteau strbate
marea de mic adncime din jurul Veneiei. Situaia geografic i-a predestinat pe veneieni nc
de pe atunci de a fi navigatori.
Chiesa degli Scalzi este o oper a arhitectului Baldassare Longhena. Biserica a fost grav
avariat de bombardamentele austriece din 1915, pierzndu-i atunci valoroasele frescele
de tavan, pictate de Tiepolo.
San Stae, biseric ridicat n secolul al XVII-lea, se distinge printr-o faad n stilul lui Andrea
Palladio, conceput la 1709 de ctre elveianul Domenico Rossi. n interiorul lcaului se afl
picturi importante ale barocului trziu veneian.


Palate i alte edificii civile
Fondaco dei Turchi, edificiu ridicat probabil n secolul al XIII-lea, este cel mai vechi palat
veneian. El a servit ulterior drept reedin a negustorilor turci. Cldirea este o mrturie
important a stilului veneto-bizantin, n pofida unor falsificri datorate renovrilor secolului
al XIX-lea. Tipic pentru o cas comercial din evul mediu timpuriu este structurarea pe
dou etaje; parterul, la nivelul apei, folosea stocrii mrfurilor, etajul era locuit. Colurile
cldirii sunt evideniate prin turnuri scunde (torreselli). Faada este structurat n
ntregime de arcaturi i este bogat n ornamente precum basoreliefuri, tondi sculptai i
creneluri. n evul mediu palatul era renumit pentru luxul su; astfel, el a servit mpratului
bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul drept reedin, n anul 1438. Din 1621 pn n 1838
palatul a fost nchiriat de ctre reprezentanii comerciali osmani. Astzi palatul adpostete
coleciile Muzeului de Istorie Natural[8].
Palazzo Vendramin-Calergi, celebru palat renascentist, ridicat n jurul anului 1500 de ctre
Mauro Codussi i fraii Lombardo. Azi acest palat este sediul cazinoului oraului.

Canale
Canalele principale ale oraului sunt: Canal Grande i Canale della Giudecca. Primul traverseaz
oraul formnd un S, al doilea separ centrul vechi de insula Giudecca.


Poduri
Ponte della Constituzione este cel mai nou i probabil cel mai controversat pod al Veneiei. O
oper a arhitectuluiSantiago Calatrava, acest pod destinat circulaiei pietonale dintre
Piazzale Roma i gar are 94 metri lungime i a fost inaugurat n toamna anului 2008.