Prcot Prof. Dr.

Ene Brauigte
LITURGICA SPECIALA
pentru facultiEile de teologie
il
o,
Coperta:
Larisa Barbu
@ Gheorghe BraniEte
@ Oferta SRL
pentru prezenta ediqie
-
2005
Lames Ovd.inpi
-
Magd.zin ilotswnt
Str. Armeneasci 13, sector 2,
Bucurqti, cod,021042;
tel.fax: 021
I
21L.L6.62;
e-mail: r_bucuroiu@yahoo.com
Director: R"Izvan Bucuroiu
Redactor-qef: Rizvan Codrescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei
BRANI$TE, ENE
Linrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie
/
pr.
Prof. dr. Ene BraniEte.
-
B LcureEti : Oferta, 2005
ISBN: 973- 87506-2-8
Preot Prof. Dr. Ene BraniEte
LITURGICA
SPECIALA
pentm
faculta,tile de teologie
Edilia a V-a
Retiplritd cu binecuvAntarea
tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,
Mitropolitul Ardealului
Un produs
$$31
-
-EDIT"GI,.A.
Bucuregti - 2008
Distribuqie:
Supergraph Prest Com SRL
Str. Ion Minulescu 36
031216, Sector 3, Bucuregti
Tel. 02L
I
320.6 I. 19; 02U 319.10.83
Fax: O2L1319.I0.84
Mateiaq Media SRL
B-dul Regina Maria 50,
Sector 4, Bucuregti
T cl. 02t
I
335.42.23
;
07 23
I
L92.909; 0788/63 5. t 86
Distribugie directl:
Sorin Savin
TeL07881456,090
Prefati
tn
vieqii cul-
ticc a
imPunAn-
dtt-sc
vocaqre
$1
de teo
teologie qi
fiiirualitate
litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste
{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui
Brnniqte,
seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea
tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.
Mai presus de toate:
,ld.rfutele
profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a
rn cuvAntirile la inmormAntarea
noi pu-
iwd.yat ce este sfinyenia 5i
cwrru se
le cubw-
scop, Pirintele Braniqte a lisat
iversitar
eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica
Xenerald.,
care studiazi cultul divin,
rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-
r$ncluiala
qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,
ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-
;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt
i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.
Ncccsitatea
gi utilitaiea practici a acestor manuale, la
9ar9
se adaugi gi valoarea lor
foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare
tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,
a cloua .diqi.,
,rrnizwiiri Si
cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina
,
in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi
irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei
iierirrn
Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.
,Edltarn
Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-
ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-
hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul
ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra,
Pe
care o bi.necwvd,ntfun Si'
a reco'
IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.
Dr. LawrenYiu STREZA
Mitrtp olitwl Ard.e alulwi
Sibiu, 30 noiernbrie 2005
Sf. Apostol And.rei, cel
ocrotito
Prescurtiri folosite
-
Patr. ftrstinian
al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl
-
Pilde
$
infurn-
nuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u.
.
-
Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe
Romine), Bucureqti, I874 q.u.
-
Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'
66 q.u.
nes, ed. a III-a, Paris,
chitienne
at de F. Cabrol, H.
,
:?:?'
f'If,j),,, 5.'e,2;
Supldment id. par. S. Pirot, Paris, l9l2 g.u.
-
bictinnnaire d)Hisnire et'd.e GiiXrnphit ecclisia.sti.quff ed. de A. Baudrillarg A'
Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2 q.u.
-
f,irtionnaire fu Siu,itu;titi, *iittqae et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid
sous la direction de M. Viller, S.1., assistd par. F. Cavallera et
J.
De Guibert,
S.J., Paris, 1932 q.u.
-'Dictitnnaire
il fUrlotnX;z Catholiqut, red. de A. Vacant, E' Mangenot, E'
n, Oxford, 1896'
o (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-
muri, Atcna, L926-1934.
, rclig. qi moiatl
-
opqo*.rortl rai
hftftr
'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii
factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'
-
Rev.
,"Echos
d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942
(39 vol')'
Ap
,MP
Llnrrsia
Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi
LThK
MA
MB
Ml)
-
Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.len
in verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftlei
hcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im Breisga
I930-1938.
-
Rev.
,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u.
-
Rev.
,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.
- ,L"
Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National de
Litr-rrgique, Paris, 1945 q.u.
-
Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit,
prolegomenis insrru.dt
l. Quasten,
Borurae, L93S-1937 (volum unicj.
-
r\Lv.
,+vlLrupuua -tvrulu(-)vcl lil Jlrcevel-
,
Iaql, Iy4y
Q.u.
-
Rev.
,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.
-
Rev.
,lVlitropolia Moldovei qi Sucevei,', Iaqi, 1949
,
Iagi,
-
Rev.
,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.
-
Rev.
,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst.
pcrntifical
Oricntale), 1935 q.u.
-
Rev.
,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.
MELV
MIVIS
MO
OC
OCP
Ort.
OT
PG
PL
PO
POC
RAC
-
Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;
series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.
.
I.P.
Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca)
paris,
lgd7_Ig66 (16I
vol).
- I.
P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina,
paris,
1841,-1}64 (22i
vol.).
-
Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau,
paris,
1903 q.u.
-
Rev.
,,Proche-Orient Chritien",
]drusalem, I95l s.u.
-
ll. IJenzrnger, Rttws
()rientahwn,
Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwru
nistra.dis satraru.entis... 2 tomuri, Graz-Austria, 1961.
ROAS
ROC
SC
SCNAC
Sint. Aten.
S1'A
ST
-
Rnwe de l'Ot"ient chrltien, Paris,1896-1946.
-
Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et
I.
Danielou S.I. (t), Paris, 1942,
E.u.
-
studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica ortodoxi Rominr,
Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).
Penrse iNTAt
Introducere
in Liturgica speciali
notrs
i?, adn i-
CRprror.ur. I
Liturgica speciali
ca disciplini
de invigimant teologic
l. Obiectul sau materia de studiu
a Liturgicii speciale
A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea
3c ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin public
ortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti.
Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric
si
exege-
Itc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Z-
pic sau in alte cirqi
fle
slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier
$.a.) ii
curn se
oficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cum
lu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pe
care le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.)
rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile de
lceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg in
mlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremonii
din rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagterea
trecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, til-
cuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru care
tu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi cere-
monii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioase
crcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??;
i
.regtini ortodoxl, cu
2. Inroarele Liturgicii speciale
Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAi
el4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe.
Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor de
llujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in ce-
lclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre a
tclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vom
lnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,,
mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre a
elcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului.
Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAn-
tluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-
ll
(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile
,,Rinduieli
bi
scriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q
localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a.
_
CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirer
lor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dil
ep,oca patnstici gi
-bizantini;
ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secol
I-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, Sfin
Maxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Si
meon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr
ryri
norma
ttv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrlui
dox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai
(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui
-
ca
ex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K
(sec. XVIII)
E.a. -
vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aduc
buqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe.
3. Metoda folositi
I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti
tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc sluj
colccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai
sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e
Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fi
imbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<
rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e*
pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice
iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti.
in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric
gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex
.
Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, at
rnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr
descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti)
pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istori
qi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a
Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se
da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, la
rile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele sluj
mai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii).
Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintific
orice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a i
relor celor mai demne de incredere
-
totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie ca
ingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de trata
universitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterile
bliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs<
llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verifica
ttltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgi
crtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive,
qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi
;i
mai imporranre.
t2
l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A
4. ImpirEirea materiei
Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mai
l()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau
tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a
cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele
pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici
(Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).
Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se
lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrul
culnrlui divin.
Partea a treia va prezenta serviciul celor
Sapte
sfinte taine ale Bisericii noasrre, care
col.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi
pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.
Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase
din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, care
Au ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-
ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viata
rn religioasi, in general.
5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale
Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-
trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numai
eil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este
Qi
mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i cu
lirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe
tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-
ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care
ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.
CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele
tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue din
Pttnct
de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oricirui
clcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi mai
qtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrru
vor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei le
t,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi
crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite de
lliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect va
l'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-
tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilor
tlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-
pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici
-
doui obiective,
tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri
;rrtstorali.
Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-
rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.
t3
CAPIToLUL II
Slujbele bisericeEti
Ei
impi.r,tirea lor
I. Ce sunt slujbele bisericegti
lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public
Si
cel pa.rticular), am
cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,
etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-
adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de
iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-
oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui
si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-
:
,,Binecuvinta-voi
pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"
XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi:
,,Privegheaqi,
deci, rugin-
ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,
iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie:
,,Rugaqi-vi
neincetat" (I
V,17)
qi:
,,N4ulgumigi
pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus
!" (Efes. V,20).
0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-
rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-
qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a
:a crea
Ei
pistra atmosfera de liniqte, de ordine si
de randuiali, necesarl bunei
a rugiciunii colective, ea se face dupi un
,,tipic",
adici dupi randuieli di-
stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate,
Qtiute
qi reglementate precis de citre
lricl
(consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,
ulErmene
sau momente
.alumJte
din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-
unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-
fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.
rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-
I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei
Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la El
gi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase
Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-
ficclrei sluibe in parte.
2. Alcituirea (componenfa)
slujbelor bisericeqti
l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-
hle
sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-
)
cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), in
sc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput
l5
PRrirl' Irnot;, Dn, liui llnnNr5,rri
clc o fbrrntrli dc itrrr<xlrrcerc (lrinccuvlntarc),
iar la sfilr;it c-lc una clc ilrcScicr:c (
sau apoJis).
RAnduiali scrviciilct_r reli.qioase e alcituiti din rituri saLl ccremonii liturgicc
plexe, compuse, Ia rinclul lor,- din formele generale
de exprinare a ctrltulpi, #ici:
!lylAt;"*i
(sub touni de.,molitfe qi ectenii) qi cliferirc formule s,rcr,rn.rr:,.,t,r1s,
alcS-ruiesc parrea verbala a slujbci respccti\re qi in ,are se exprimi., de obicci,
) --- --'---) "
{i:o-|'rile)
de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;i
rile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii;
b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri,
dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a cirlt.,lui,'
cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu;
c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub <iifcritele lor forn
denumiri (.paremii, psaLri izolagi sau in erupe. carisme. apostole, evalghelii) sau ch
lecruri ziditoare de
.sr.il)er,
din operele sfinrilor
pirinti'(sinaxaie
r-.i;i;ii';.: .ij
omilii sau cuvinte dc invatarura ctc.), prin care cultr-rl clivin isi i iqi indeplinegte nrii
fur-rctia lui didactici sau inr.iqitoreasca;
d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri,
facerea
cmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care
'alci.nriesc
partca ceremor
(rinralistici) r culrulLri;
e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului
credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11 tbr
poetice qi
-pe
inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie la
struirea religioasi a credinciogilor.
In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor
$i a se
mentelor religioase ale
,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;;
nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinr
gi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel, in uneie ,i.iiu.,
cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc er'
riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, de
in Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea de
predominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in a
pane (dup1.impirtigire);
in alte sen,icii divinc'preclomini
lccnrrile tiuice (ca la
cernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"h
cAntirile
-litur.gice
(ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,".""
patimi
g-a.m.d- Proporgia aceasta a elementclor componente ale rincluiclilor de slpilri
determinari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,=
^-;;i;;;;t
i
inte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din cele rrci firnctii ,
scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltst
chip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl
el ficcrrei ,r.,ii*, ;., i;;ii;
sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte i1 si
sau impreinrirrcil respectivi etc.
. .I)c^asemenea,
din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un,
sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba Vei.rn
,;;;T,;;;;;
cilrtirile (ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai dil acea
variitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre clcllc
colrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6
r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul
'shilirclor
bi.scriccEti, rezult,I ftrlio
l6
LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A
lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile de
rril dintrc difbritclc scrvicii religioase.
3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti
jbcle
bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupi
n'a sau extensiunea lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care
l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii di-
,
dcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi.
)
Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe
r
orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqa
ioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td
ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) la
casei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili
Si
la holde, Mokftele
cle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:o-
ical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii re-
tnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Flori-
;l
llugiciunea pentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care se
cltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bine-
artosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950)
elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAn-
tlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche-
(41:olis sau otpust).
Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing.
:
tdEte 6tara\tg, ord.o,
6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte partea
a rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi
llnrrgice
(rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.n-
Eolivei
(\n Litwrghier
Ei
Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi Rugiciu-
Htvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de ot-
Rfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutnt
lldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la
feru.eia
ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecw-
Si
sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),
ile pentnt c0nsa.cv"dt/ea celor ce intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerea
lrle pentru cqnsa.crdrea celor ce tnfu"o
Iui, la schima mici., la schima mare) g.a.
(lcle
mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing.
:
uQicr2, latinescul
fficiwrn,
slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-
tit'ctl romAni intrebuinleazi de preferinli t penrrrl
lltlnil de prcot din cirlile de slujbi, iar pe ru cele
ff fl.
l-+lli
(comp. Pr. Nic. M. I'opescu,
,1937
tlirr
,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3).
ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare.
,,IJrmarea
eclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t-
.ittscirntuii
gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx,
lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci
Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor
Ei
al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvin-
trntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol.
,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani
r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).
t7
PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl
rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au in plus
lpunl.{
qhelie, in irccasti catcgoriU intri, de ex; slaiba botezwlwi, i LiturXhii'
'i1i"'6r^ii
,pti (rnici
Si
rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n sfin
!'"i' .
''- 'Din
i*ntt
at
y'ed.ere
it't;*prt
,;,
Si
locwlwi fn care w sdifu,sesc, precan4
Si
nl dadnayiei
scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de
menea, in mai multe grupe sall categoru.
a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe
dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade
gi zile anumite
cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet'
in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr
(la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati (
iernia
-Pavecerniq" -
Mi.rottoptica gi Utrenia
-
Ceasurile I-VI
-
Liturghia-- Ce
If;. Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru
!e9r9
iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica
4duc9
lui Dumnezeu gi sfinqi
.uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g
numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de
,,(
Snpte
Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti" (vezi despre ele mai p-e
la$ I
t'p.'.urma
iendrrirl, lor o afiim in
( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe
diaconi gi preoqi).
AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti
gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se
Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de
qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in p
sau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, in
tea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc
ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac
ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini
doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu
qi venerarea sfingilor, adusi
nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de
,,Laude
bisericeqti".
RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi:
IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri
Ai
1m!.,
repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul
,,Lu
.ri...", rugiciu.ile
,,invrednicegte-ne,
Doamt.'.."
-Qi
,,Acum
slobozegte"'"t il.li
Veceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii
slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru
slulitori).
'Alta'variabil'i
sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can
schimbi dupi zile (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari
anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..."
1i$e.
11
h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la
,,Laude",
din sluiba Utreniei qi d
,,-b'-ericiri",
din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le g'isim in clrqile de slu;ba care
irind
imnele schimbitoare (variabile) din rAnduiala sluibelor: Octoih, Triod', Pen't
tnr qi Mineie.
r
AtAt in ediliilc i, cit gi in cele rominegri ale Molitfelnicwlui
9i
Litwrghierului se
" Atet in edlllllc grcceQtl, cat
Et
ln cele romanetilr :atc tvluttrJct7ttuwtw,
lt
L"Dtutt'e,
'',v"
r'
t..rl
iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc vechi,alc
'r-;tut,';;;i;;
i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo
(dxorouoicr) plecirii genunchilor,in ziua dc,Rusalii"
1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala
tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de
Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq <ivoppptou)'
Itr
Lttuttctct spllctALA
'
b).[)c lf,rrg{ cele qapte
Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi
Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivirea
Itll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic
(eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoi-
pifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici
$Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e
EiAcatistele
alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii gi
ftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar a
sinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor
ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, ca
Rle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul
i. cu excep(ia Acatistelor
-
care au prtruns gi in practica bisericilor de eno-
tttiti alcs la orage, devenind, deci, forme ale cultului public
-
celelalte atr ri.mas
itcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului parti-
nl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari),
tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fi-
I ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din
Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc.
c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecu-
tturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din
rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc
'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele
{srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe gi
nu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd
:i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost
astfel de slujbe.
Prin destinagia lor, ele au o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelor
triccrlti, fiind menite si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-
ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de cre-
krqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund mai
Ittrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Bise-
ccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credincio-
tr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr.
l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw
fost
ahdtwite,
lftrflrelc
bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftinc-
fll)
filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund:
d) a
Ei
b (Laudele
sunt
lh'f,trr Dumnezeu qi a e ale
ttlrrrl enerare adus de
.
lr) Oclc' de la punctul c (Sfirutele tairue
si
ierwrgiile) sunt forme de expresie, prin exce-
Ett1,l. irlc funcqiei harismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire a
hlrrrhri divirr.
,
()
1r<rziqie
intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, care
flttr
ryi clc una, qi de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de
ll't'
lxrr
bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi
t,Accrsrrt
ii.flccrr pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) si
Htltlitlt'r'c rrrirtclc
;i
iclrrrgiilc cir
,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".
l9
lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs
:instiri
pe care Biserica o
Poate
aduce lui Dumnezett
prin
iertfh
linrrgicl
(a se
#i;i.iiltpi.
sfant" Limrghie
ca act de cult)'
Dupiaceastiintroduceregeneraldinsluibelebisericeqti,nevomocuPaincon
are
.
il;?;;
:;':i-:" Jn'no t o"'lel'ti b*ericesti
"'r'Lii^iil!
are
n
Paftc,
r-uL
ortanqa ei,
cu
aslPra
!L1l
sfinqire a c
ter
tatne Er
certt
r. , randuiala r ter
YtTta -lt
tv: w
_ r:-
^r^ -_--_ ,
rAnduiala
r
dincioqilor
gi a lucrurilor'
La trecare oln erc
v' rrr
vrrrrr!
modul slvArqirii
a.
",i, 'p"i^-
it qetYta
Posibil
qi necesar -
tiffi;
moour savafurrr
u! 4zr'.4t/vr
*'--;--i
limurl
evolugia
^Ai
.d:T:l:lrea
in trmp a ranourcrrr
rur
'
;''"r"i-":tiG1rto,itt,
t*tgt
ii:r'r:;
nl(Jlllrd![rw
rJLvrrle)
v/]-b-
: l;
si a ingelege scopul, spiri"' r'
:::-',"-'-
'
r
\r
..; t.grt. de riturile
sau ceremonlrle
lor'
PRnren e noue
Laudele bisericeEti
sau slujbele serviciului divin zilnic
al Bisericii Ortodoxe
C,qptrcllul I
Nofiuni generale
despre cele
Eapte
Laude bisericeqti
l. Care sunt cele qapte Laude bisericeqti
iAm.spus ci Biserica aduce prinosul siu de sllvire, laudl qi multumire lui Dumne-
p Printr-o
serie de sluibe care se sivirgesc in fiecare zi (in mlnisriri qi catedrale) sau
puqin in fiecare sirb[toare (in bisericile de enorie) qi care r. rrrr-.r. in general, c,,
termen consacrat) cele
$.pte
Lawd.et. Ele sunt urmitoarele:
n)
b) (rugiciunea de dupl cini sau dinainte de culcare);
C.) rugiciunea de la miezul nopqii);
d) qi'
e'h) orele sa.u ceasurile,ln numir de patru (I, III, vI, rx), adici rugiciunea de la
epunrl celor patru sfernrri ale zilei.
irul lor incepe cu Vecernia, adigi slujba de seari, pentru ci, precum am vdzu,
:ica creqtini a moqtenit din Vechiul festamenr, intre altele, qi iradigia de a socoti
rrul zilei liturgice sau bisericeQti nu de la miezul nopqii, ia'in viaia civili, ci cu
. De aceea, in Mineie, octoilt, Triod.
si
Penticostar,lauda linrrgici a fiecdrui sfrnt
a fiecirei zile bisericegti incepe cu slujba de seard, adicd cu Veceinia. Arhiepiscopul
eon al Tesalonicului.gisegte acestui fapt qi o explicagie simbolicr:
,,incepem
cu Ve-
ia laudele sfingilor gi ale prazmcelor, ca
si
."- acegtia ar viegui ca ziua cu lumina
lui lui Dumnezeu qi ca sfhrqindu-qi viala in lumea aceasra intr-o zi. Cu sufletele, ei
tt ln.luminacea neapusr, iar cu trupurile sunt incd ginuqi de moarte, aqteptAnd ziua
npoi cea neinseratr,. cdnd, potrivit frgiduin.tei, vor invia impreuni cu noi, spre a
iacolo srarea cea deslvArgiti impreund. cu trupul,{.
2. Pentru ce sunt
$apte
Laude bisericeEti
De ce li se spune acestor.slujbe cele
sapte
Lawd.e ? Ele sunt de fapt opt, dar utrenia
$
ecasul r se socotesc de obicei amindoui .;-;i;g";;-i;;nl"s" tn .i"ian
9"p,..
o.
23
aceea Ceaslll I se citeqte totdcauna indati dupi Utrcnic, inaintc clc otpnsftrl rccsteia
flr'i binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i
-
l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1
Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qi
evrei, numirul qapte juca
un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,i
crea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1
mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul
9"{_flq.iei
gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze
(Ieq
XXV- 31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qinea
bi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4
c..r.)
etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, A
y, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt
"irl.ri Ior sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de Di
nezeu, sa-L slaveasci,
ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului:
gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl
iudecitile Tale ceie drepte,, (ps. GX\{II, I
Lirur.q(tii
^ortodocqi
pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1
damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"il
un dar sau o roada a Sfinnrlui Duh:
,,Vremile
orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numir
qapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului,
cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,, z
simeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I
p*J.r;f;
Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom.
1
II,26).
3. Temeiurile biblice
Ei
religioase
ale instituirii Laudelor bisericeEti
Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textele
chiului restam_enr gi mai ales in
psalmi.
Astfel. vecernia, utienia gi rugrciunile
dmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor
ir"f-irt".
,seara_qi
dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul
-.r,; 1
!IV,
19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuri
Psalmi:
,,Dimineata
.vei
ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul m
Dimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac(
1a! {es
psalmii de la inceputul utreniei:
ps.
LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gi
cxv[I, 147; cxLr, B
E.a.).
uit privegte
pavecerniqa,
adici rugiciunea dinainie
culcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit<
practicate. de psahnist:
,,Spi.la-voi
in toate nopqile patul meu, cu lacrimile mele
yoi
r
prdLLrLdLs Lrc psartust-:
.,Dpara-vol In toate nop[lle patul meu, cu lacrrmrle mele
yoi
l$ternu!.ul1neu"
(Ps. VI, 6); sau:
,,in
miezul nopiii m-am sculat si. Te slivesc, pe
judecilile
Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u.
ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi a
mite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i;
s
vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrer
sttl
.l
ca.lrrude scparate, dar u resc Vecernia cu Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi,
rrrrrir..,r,{.' P /-,^-:
----t^---, -
I,R r x )'t' I)ncll,. l)H. IJrut i l) n,,rt r,s't.t i
(lcasul
.l
ca.lrrude scparate, dar u resc Vecer-nia cu
paavecernilia,
clcntttrrircrr clc
,fl (vezi Ceaslwul rom. cd. iif"",
g;."i;
qii,lgii,T;-i;il;)'
('(irtnp.
si l'r ihlicdricrztt)ni Di.rrinunyo-.i.i*i; ii..,"^ -^ ro2<
^
ao,
f,
llrrnp.
qi l'r.,- ibticd
si
u'estind. oiryanon tititiptii, riliqor.r, tlas,
,
..1]llllll
-), -^,,.,_
,atua
ft
ct"zfttna. L,tcwna,, encxctapedrc,
'l'rmrgoara,
7935, p. 297:
' Srrrrcorr al l.csirl<rniculni, op. cit.. cap.. 298, p. 196. comp. qi mitropoiinrl ir.o,
pirtn.rn
,\.utut1[is, I.r{i, 175 l, l:. 47..
-A
-sc vcdc.a
i;i I
pincll
El ninrer'o r'nsrrd, ie las hora,s del oficii,
,,Misccllrrrcrr liturgict Orrr.cl. Ci. l,crcirro". lionr,r. I962. oo.
gg7-9341' ,,Mi,sccll.rncrr li,turgicr
S l,ld.C.
Lcrcirro,'. lionra, I962, pp.
ggZ-93a1
*
(irrrr1r.
Silneilt rrl
'l'csrrlorricrrlrri,o/r.
Si
/0,:. r,r'lr-, srrl-rla.
24
,5
l ,l'tLl trr; It :A sPti(lt A l,A
s,lg u.l()ll'tclltc {iu istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc
siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm
rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-
Ir r
sc
sc
ilf
torttc laolalti.
AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru ci am aiuns cu bine
zi la vArsta noastr5.. Ea ne aduce totodatS,
i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari.
e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trece-
u-L si ne dea odihn[ netulburati gi si
e niluciri gi de ispitele picatelor, care ne
pin
oaPtea
vicq
umne-
,ctl
de co-
['xrr
Pe
cel
dirr veac legaqi.
tWit",onopi;tz sau rugic
qei monahale qi
pustniceqti'a privegheiii ( tie
a laudei ne-
l.,r-u,. p. care in[erii o
aduce totodati
.'rirrr. de incep.rtol p"ti
Ghetsimani gi
nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi'
(Jtrenia
exprimi
frimeie
ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumne-
acu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinz
rl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi
nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la
dusi lui Dumnezeu in
sfert din zi, mienil' zi-
Pe
care Puterile cereqti
ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei
tr.ci, ele au gi un simbolism trinitar, exprimind lauda neincetati adusi de Biserica
prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-ne
ioria patimilor Domnului, intAmplate la cea
rii osAndirea la moarte, ristignirea gi tea
Ceasul D( incheie serviciul divin ic a
ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea.
Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de
Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u
in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'
559:
(.'ott.t
Iolut
I )n1n'c tfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u.
.(trad.
(c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,
Pnlol' PRor;. Dn. Eur IJRANt,s.t.li
4. impirgirea (gruparea) Laudelor bisericeqti
dupi momentele din zi cAnd se sd.v6.rEesc
,4.ttr1,
dupd timpul din zi in care se slvrlrqesc, slujbele care alci.tuiesc servicitrl clivil
public al .nei zile lirurgice se por imprrri in trei'ciil'rui ;*;;;p", forrn"te n..r." ai,,
cAte trei slujbe, qi anume:
Ciclul hctdi, iu care intri Ceasul al notri.lea, Vecemia gi
favecerniqa, alcituiegrc
nrgiciurrca dc seara;
Ciclwl al
-doilea,
in care intri Miezonoptica, IJtrenia gi Ceasul int1i, alcrtuieqte
ruglcjynga de noapte qi de dinineaqi;
Ciclwl al treilea, in care intri Ceasul
Obednita, in zilele in care nu se face
Gmparea aceasta a slujbelor ziln
sau monrenre de m.qiciune din cursul zil
semnificatic trinitari: ea s-a flcut pe de o
pe de alta, dupi aseminarea celor noui.
cete^r c
In
gilac
toate sluibele din aceste doud cicluri se sa
alta, firi pauze sau
sivArqesc de fapt dec
twrgbia, qi numai in
ea ci ele singurre se incep gi se termini in
cea mai sfAnti a bisericii; celelalte sc
a sau pronaosul bisericii.
Utrenia
ai
Liturghia), iar pentru celelalte sI s
De aceea, in studiul separat al fiecirei
asupra Vecernlei qi Utreniei
qi vom trece mai repede peste ri.nduiala qi explicarer
Pavccernilci, a Miczonopticii gi a Ccasnrilor
iernrltin cereascd
Si
despre ens_
Simcon al Tesalonicuiui.
t,u-
303,
)fufin
t atlt.
caP,
CAPI'r'oLUL II
Istoria
Laudelor biserice$ti. Formarea serviciului
divin public zrlruc al Bisericir
1. Caracterul nocflrrn al serviciului divin public in Biserica
Primari
Erltt anii l lI-I13'.
'
La aceasta au contribuit mai multe canze:
mult dintre iudei, clutau si-L imite astfel
a Euharistie intr-o seard,, la Cina cea de
Ambitd, pdstrdnd oarecurn importanqa pe
dorrn
qi
rGnera[
6rrA tn
EcedtI
fue u rczultat forma de priveghere a servic
'
tn al treilea rdnd, impreiurdrile istorice
Hpunrl
veacului aI IV-lea au favorizat in
Xiltci
situatii; din pricina persecugii.lor, c
dunc
pentru rugiciune, de preferingi in
B, ln catacombe, pentru a scipa asdel ma
Lrt aceste expliciri firegti ale caracte
gpuunrrile
Bisericii r-"o
"dlrrgrt
cu timpul qi altele, de ordin teologic qi simbolic. fudel,
iuhr"'f lucrlrii anonime cu tirlul intyebdri id.tve corudwcd.torul Anti.oh (atribuitl odinioara
Bi[nnrloi Atanasie) spunea ci serbarea duminicii incepe de sAmbiti seara,
^pentru
ca sd
iltnlxllizeze chemarea lumii de la intunericul neEtiinqei la lumina cunoEtinqei2.
:9+-
lor consti in aceea ci aveau obiceiul sI se adune
Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri
2. Scindarea serviciului divin
Ei
formarea primelor Laude bisericeqti
.
Pcutru a sc preintAmpina oboseala privegherii continue de toati noaptea, serviciul
dc sAmbiti spre duminicl s-a impirqit, curAnd, in doui: o parte care se oficia de-
vreme, seara, gi alta care se oficia dupi miezul noptii sau ci.tre dimineagi; intre ele
ri.nrAnea deci un ristimp de oclihni qi somn, aQa cum reiese chiar din felul cum descrie
Pliniu cel TAnIr adunirile de cult ale cregtinilor, in scrisoarea menqionati mai inainte.
.
Astfel, din aceasti scindare a serviciului nocturn al primilor creqtini, au rezultat cele
doui slujbe zilnice de cipetenie, care sunt totodati gi cele mai vechi dintre cele qapte
_L3ude
bisericegti: Vecentia sau slujba de seari (t6 l"ulutrdv,Lacernare sauWsperae) qi
utrey.ia, sau slujba de dimineaqi (b 6pQpo6 sau td bpQptudu). La acestea se adau.qirl-
tyrxlra, oficiati in continuare, tot in timpul nop(ii (dis-de-diminea(i), qi formati gi ea
din doui pirqi:
a) Litwrghia catehuruenihr, care
-
precum vom vedea
-
nu este la origine altceva
decAt transpunerea cregtini a serviciului sinagogii iudaice
-
qi
b) LitwrXbia cred.inciosilor (Linrrghia euharistici sau specific creqtini), in timpul
ci.reia avea loc frAngerea painii sau imitaqia cinei Domnului (impdrtiqirea)-
Toate acestea la un loc: Vecernia, IJtrenia qi Liturghia, alclnriesc serviciul divinpu-
bl,ic sa,u oficial al Bisericii primare, la care luau parte toqi membrii primelor comunitiqi
cregtine, cel puqin o dati pe siptimAni, gi anume sAmbiti spre duminicl
3. Ceasurile de rugiciune zilnici a Bisericii in'primele trei secole
MAnnritorul ne indemnase insd sd ne rugdru in tontd
yretned.
(Lc. XXI, 36), sfat pe
care Sfhntul Apostol Pavel il repera, cu alte cuvinte, astfel:
,,Rugaqi-va
neinc.irt t"
it
Tgt.
V, lf). De aceea) in afari de participarea obligatorie la serviciul comun sau pu-
blic qi oficial de noapte, primii cregtini au adoptar gi alte ore sau momenre de
rugdciune, in timpul zilei.
$i
cum acegtia erau recrutaqi mai ales dintre evrei, ei au
pistrat orele oficiale iudaice de rugiciune, cu care erau deprinqi: in primul rb,nd Ceasul
al h'eilea (ora de dimineaqi), Ceasul al
Snselea
(ora de amiazl) qi Ceaswl al noudlea (ora
de sear5.), care erau orele de rugiciune zilnici la mai toate popoarele antichitlgii qi pe
care_!e adoptaseri. qi evreii (vezi, de exemplu: I Paralipomena XXIII, 30-31)3.
Sfinqii Apostoli ingigi au dat, cei dintii, exemplu in acesr sens. Astfel, Sfantul
{Rostol
Pavel se roagi la Iope in foigorul de sus, lavrernea Ceasulwi al
saselea
(Fapte X,
9). Tot el, impreund cu SfAntul Ioan, se suie la templul din Ieruialim la vremea
llglciunii
gi anume la Ceaswl al nowdlea (Fapte III, I), iar in ziua Cincizecimii, togr
Sfin1ii Apostoli se aflau adunaqi pentru rug.S.ciune in foigorul Cinei, la Ceaswl al treilea,
in clipa pogorArii Sfhnnrlui Duh (Fapte II, 15).
Puqin mai tirziu (pe la sfArginrl secolului I), Sfhr-rnrl Clement Romanul face aluzie
clari la existenta unor ore stabilite penrru rugiciune, deosebite de Li-
nrrghia ewharisticd.a, iar Did.nhia ceh ap. 8) regiementeazi numiml aces-
tor ore qi cauti si le imprime totodatS. un conqinut sau un caracter cregtin, recoman-
ile lui, din Litwrgicagenerald..
. din col. SPA, vol. I, p. ll9):
,,...Datori
sunrem
t Stipinul si facem la anumitc timpuri. Si
se faci nu numai dc formi sau f{r[ rinclrriali,
2ti
29
I.rru nctt :R sPriclAl,A
benevol.
ii' culrul creQtin era alcituit, deci, din doui
pubtic gi oficial, care se sivArgea o
pre duminicS', de care era legati
)
precum gr rn aiunul aniversi'rilor
'
gi vineri
;
particular gi facultativ) care se sivArqea
titnae orationes (De oratione, 23,25, P,L'
\'
aveau caracter facultativ, depinzAnd de pi-
tribuiti de obicei lui Ipolit Romanul, dar
crie urmitoarele momente de rugiciune
reqtin:
l)imineaqa, indati duPI scularea
din somn qi spilare;
la Ceasul al III-lea;
It Ceasul al Vl-lea;
*1, rinr,i, clc ll.
'Bottc,
Paris, 1968, pp. 125-I33)'
rrntl, clc 13. Bcrttc, l'ans, lyoU,
PP.
tzJ-Lco)'
/
(
)irrtcrr it I I-a, cap' 27 (cd. Rahmani, p' l4+)
'
la Ceasul al IX-lea;
inainte de culcare;
la miezul nop(ii;
la cAntarea cocoqului (dimineaqa)6.
nul v-a luminat, alungAnd noaptea gi adu-
Alrd ziua.
l[i:,:lill;,ii'.lJiili;ii,;,rdil;-;
i;;,G ,11i1'qi an"a piliat tehu'nenilor, mr veli putea n nici
iii,iiiti iiri' vcli fi picriuii,-.eie rr.*" va,reii aduce continuu aminte de Hristos"
(Tra'd' apott' cap
{1. rin.i, clc l}. Bottc, Paris, I968' pp. 125-I33)'
6
,,Nu
vi nrga{i ca flprnicii, ci cum.a poruncit Domnul
il
U-:ll^gn:.'ll
f''^"Uirt"
vi rugali Tatdl
rurril..
b",ter"-j
;;
ffi;;.i,g,i ;E'" [r'ad'
non'' d;n col' cit' supri'' vol' I'P: 87)^:
a
'r.-..:
..-^-I:^^:^^:: k;-k4ri .; f-mpi 14nd se scoali dimineatJdin somnul lor. ir
l':,,i;tl
;;;;5${'#;;i;??.,ri,i,
la"a se scoald dimineafa-din
:.*llt"1:^Ti:::"d:-";:.,-,:
n
,,'['tl1i
crcclinclo$u, berbatl
Qt
[cmer, cano sc sc(Jala urlrurrs4ld uur Jurrurs
--
..
Y- ---
,r1,. iii iii.* isi uu, Jpl"--"aii ir'.
!i
'" ""'.
mga lui oumnlllf
! :111,':1^:: ""ffL"::,1:,11'rT;
illlr'lill
(t.t;t;.-.i5:il;ia. ri,""fr",ii; f,^;".; e mai bine si meargi:::r::.]
3r:r^:::1:*i,11
;i1il:','ili;rlil i.iH:#";;'ii
"i'.il;"Ji
I
a;1;.1 Jtre,ea .. Roagu
*:lll9:::*1:.::t:";:'v,il
;ill l['il";;;i';fi.i",1;lir^.ai
mai l,ngi la.ceasul"al rX-real. Roasn;:.
!i-,:::,..-d.f;l^t]
tlrrlc rrupul in p^t p.nt,.i;iill;;i;;1, -i.rul?"pgi
scoala-te. spalili miinile
9i
roagd-te"' F'^tel9
;il; ,,;;ii1ii,ii.i.",tii.,.iueii,i."e1'aiar-re
iii''iip. ,t1ii qi aana pildd catehurn::il"-'t
lu,I-'l,PY-fi::i
FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn
L,a ccnsul nl treilca, pc,tru cil in acc.st lnomcnt a primit Domnul crc ra
hottrrArca dc osflnd{,
!,a
<-l,ensut.al.Snselca,
penrrLr ci arunci a fbst ristignit.
l:,.':?:,' !!
"^?
(
!: :,r-:i:r' :i, r?
1': :,
*
9;J;6;
cand D omnur a ros t rrs tig
lnfricogrindu-se
de indrizneala
,.J"g""qif". iudei qi ruder qi neputAnd ribda batjocura
Domnului.
seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. v-a dat noaptea spre odihni de
tenelilc din timpul ziler.
,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf
(Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea zilei, spre
.
Precum se vede,
la aceste momente din cursul ftecarei zi
i1T:i 11t1l:1.,
p:
de a se ;d;;1;;;,,i'1r..
XXr, 36) qi de
lltre(rne permanenti
ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii..
-
4' Fixarea numirurui
de azi al Lauderor bisericeEtr (sec. rv
s.o.)
publice gi, deci, obligatorii, a
.orelor
de
din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJ
le de rugiciune din timpul zilei. care oAni
de pietate individuali,' deveniifu...*
o
pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd d
ascegi se intimpld o schimbare fundament
a se retrage in pustie, punAnd temelia
ntru bisericile de enorie.
vol. II, p. 258.
sanct4 cap. X)OV
E.u.
(ed. IV de W.
turde dcscrie serviciul
Cezareea, Egipr, Libia,
30
3t
I"rtu ttct<:n snF:clAl,A
expunAnd
qi tcmeiurile saLl nl
plus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s
lX-lcrr
qi cea dc la sf'Argitul z
dimincdPd.;.care
se flcea duPi
tltrcilcalr.
Rugiciunea aceasta de dimineaq
eltceva
decitt Censwl d
dup'I care veneau
te cunoscute qi practicate; mgiciunea din
se citea Psalmul XC) nu e altceva decit
iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iat
t unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca
IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e
s. CXVII, 164:
,,De
gaPte ori
Pe
ziTe
"), numir la care Biserica a rimas gi pe
errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici:
a) Ceasul al IX-lea]2,
b) Vecernia,
c) Pavecerniqa,
d) Miezonoptica,
e) Utrenia cu Ceasul I,
f) Ceasul al III-lea gi
g) Ceasul al Vl-lea.
rea dupl momentul din zi
ln
l,
Pe
de o
Parte,
recgmal-
J,,
alta, datoria monahilor de
i f
Tes', III, 8), se aiunge la
implinirea
idealului rnuncii qi rugiciunii continue, cirora se vor consacra vieguitorii
ntArrdstirilor
de obgter3.
Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi
dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre
eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca Ierusalimului,
Durnaschinul, C.osma de Maiuma qi
$te
iror imne gi
cttntribuit mult la dezvoltarea culnrlui o
gi indeosebi
l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r trecut mai tA
Viif-fp in cele srudite, din
junrl C,onstantinopolului, infiinlate sau organizate de cei
d6i tiaqi: Teodor qi Iosif Snrditul, dintre care al doilea a ajr:ns mai tArziu episcop
{
Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi,
errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd
S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi
(in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq
i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi
slave ale ci4ilor de slujbl
le din
firile
RomAne,
Prin
in Rusia
Prin
mitroPolitul
(irigore (Ciprian)
Jamblac
(11406), recun mitropolit al intregii Rusii'
tt
Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)'
,,
il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate a sec. IV):
,vA.ceeagi
rlrri$r1 a nrgiciu6iior trcbuic si se fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea
9i
seara" (CBO, vol. II, part'
l, p. 96).
''
,,
C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt ascetic: ,,Toati
viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."
(l',( i., r. XXXI, col, tt77),
,RBor
PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti
Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a
tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri-
;criti
Qi
gcneralizarea lor ln
Pr
latorcqte nu numai influenqei
iiind rccrutagi in general dintre
lc cxpouenqi ai viegii monahale in miilocul
or de mir rAndr.riala de slufbi cu care erau
iormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte
ale SfAntului Ioan Cassian, or
ale Sfintului Benedict de Nu
a, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Mila-
acolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor
pi a inlelor noi in cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei
rricne.
O dezvoltare mai noui a serviciului C,easurilor din ministiri o reprezinti Mezorele
(Meoc6
Cea-
suri) si
fn'.
luibei
Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni
vor fi
aritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie
Si
sirnbol,isrn silry
?-
plicate). Precum se va vedea din capitole
Laudelor
noast;e bisericeqti este rezultatul unei evol
au contri-
buit toate .po.il. istoriei bizantine, cu ce
teologice
mai importante ale vieqii lor spirituale, in
Influenqe
multiple la ori.qine, in care se amesteci substanta spirituall a
.culnrlui
sinagogal. cu
clcmente ale cJdui Bisericilor celor mai vechi din Ierusalim gi Antiohia, cu spirinrl
ascetic Vasile din,CaPadocia,
acestor
ierarhi qi teologi, ca SfA
mari in i de obgti monahale, ca
gi Iosif Studinrl qi Sfand Atanasie Atoninrl sau smeriqi monahi, ca Sfinnrl
-E!.q
Siml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul
Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne
rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe.
BIBLIOGRAFIE
B. Batiffol, Histoit'e d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II.
f
. llar.rdot, .L e Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col.
,,Science
et
l(cligion").
ra
Vczi loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealt
oirssirr
,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t'
\ffu;,tf;)??")ae
lutrenial,
pri,,a,
tcrtin, nzzr (Pavcccrnila)'
12
33
l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A
Acelaqi, Le llrfuiaire.., |irris, 1929 (ec{. noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces
rcligicuscs).
''
s,-31ffier,Geschicbte
d.es llre'viers, Freiburg, 1895. Trad. fr. de R. Biron, Histoit'e
du
';:j;,llT:ti,'To!;,
d.i rito bizatctino), Roma, re2e,
(o
r,2).
ni d.r*, la
,rTrnd.ition
Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis,
Irt,,La
pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35),
pp' 101-lI5'
Paris, 1906.
in
,,Catholic
Encyclopedia"
(New York), vol' XI
(l V
Z.+Z
1'u'
qi vo[' XIV (1912)' p' 514
s'u'
Mase, Paris, I92I.
C. Callewae rt, De parvis horis rottaanis ante Regulotn
lan^cti
Beruedicti, in
,,Collationes
B*!.rrr.r,,,
X;gX (i929), pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge,
1940,
pp. 119-126).
-
i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21
(125.0),
PP:21-39'
^
..
l..i"qi, Les s/ns d.i, hrrnrs dans les liturgieiorientales, M.D.,64
(1960), p?...53.14'
...
g.
Oi"t o,rrt i
,
Ai.nd.uiila ieasw"ilor
lit lUetnrl
d.e noap r. Snrdiu in Lwc,tirile
rudi)
Acnd.. Teol. d.in IAev,1909, t. II, pP. 546-595'
- --
i. Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25'
^ -
L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527 -537 .
f.
L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris, 1927
'
i{. Lecle.cq ,
Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6'
Acelagi, Laud.u' ibidem, t. VI[, col. 1887 g'u'
L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel,
!
XII, col'.I554-1557
gi t' XV, col' 1396'
i.
M"ie"r, L'op.ce *r"iiiqi h. ln
fin
d.a IV-e sibcle: Anriocbe, Palest;ne, Cappadnce, in
C,CP,47
(1963), 53-88.
-' -Miiller'
Ioh.'-
gardlrff,
Nachtlicher Gottesd.ierust iwt. apostolischen Zaitalter' in
,,Theologische
Literaturzeitung", 8 I ( 1956), pp' 347 -351'
'"-
p. pi.ir,
Brlvi.airi, i.,
,,Oi.r.
pt"tiq,r.'des'connaissances
religieuses", red' de
|'
Bricout, t. 1, col. 96I g.u.
-
o. Itous ieat, La piire da rnoines au tentps d.e
Jeatc
cassien, in vol. 35 din col'
,,Lex
Orandi"
(Paris ).963),
PP.
II7-I38.
-
jrhoo,
Pierre, Ldiitt Air;n. lllstoire d.e la
fomoation
d.w Brniaire, Paris, 1959 (col'
,,!-ex
Orandi,27).
"'"
A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red'
dc P'
787 g'u'
ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 1913'
ffices
d.e 16'5sru5irxe' sainte d'
'ir"usnleru'
d'w IV-e ow X-e sibcle'
l)aris, 1929.
|.
Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie,
Warendod,1947.
pr. prof. p.
Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele
h'civeacuri, Bucuregti, 1930 (extras din rev' t
'I'):
-
A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305
I.u.
LITuRctt:,c st'EflAt,A
Cnptrolul III
Vecernia
n. nANourALA SLUJBET
l. Denumirile slujbei
2. Timpul slvArqirii
in vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-de
seari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche:
l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic'
vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4
P.q.,
deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Il
ministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiri
tegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa
lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive
timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Dumi
nica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indat
dupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unel
pi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{
ieqd
j,
qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu
I-i
roigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar
p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico, BucureEti
3. Scopul Vecerniei
Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumirc
ttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc
Iorooie6.
ln lcginrrl cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc
Cmce
'qi
inmormAntarea Domnului, care, precum
Qtim,
au avut loc spre seariT. Ve-
Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moartea
pc cnrceS.
4. RAnduiala Vecerniei
RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune gi solemnitate, dup{
zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:
- ni de rAnd peste slptimdni;
- Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri);
- ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie);
- sAmbitd seara (Vecernia duminigii);
i
Vczi, de ex.: Sfintul Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560):
,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos
fi{:"::!-::l
itrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst
qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va
hrrrrrl luminii celei vegnice" ;
Const. Apist., YII!, 39
Qrad..
rom;. cit., p. 258):
,:\9gi91u"i .f1.-"t11
,
tB, drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc
li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A):
,,Iar
cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cI
llrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu bun
i, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte
fintclc.
itiini. cao. 299- rrad. rom. cit.. p. 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl
itiini, cap. 299, rrad. rom. cit., p. 197:,,ii.,t".." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl
lru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr,
{t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, pntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,
llc rrrg,lrrr oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ull
tlttho'l ,rl s cici ca o moarte ne vine noui noaptea".
/
Vczi, Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,,
ll lf,v,|.;casc cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str
Ellpr.tc,
cum e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit
Pc
crucc
Elltrtt tlicat
a noastri..." etc.
'
,
Vi.ri, cl
r. XLIX, col,
llil tZSir ri se cuvintelc lui
ilevlrlr ,lA rnet. ca o jct'tfd dc
IlttH
(lts. are s ri
Pe-
carc, dc
anunlcncilr
sce
cAnd a lrrcre'
dlttlnt ltisclici
urmiltoarc, ll
lHrlirrrl
vcecu
a toet{ lumca,
lntlir.lcrc,r nrf, pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...".
34 35
Pntur [,Rot, DH. Et,tti JJnnNr,s'rti
-
prrnzrric iurpilriltcsc srru hrrrmrrl biscricii.
Miri sinrpll, nr:ri pxrgin dczvoltatl gi mai pugin solemnl este Veccrnia zilelor
rAnd (dc lucnr) din cursul siptlmAr-rii, adici zilele sfinqilor care nu sunt insemnaqi
calcnclar cu nici un semn; c formati mai mult din lecnrri gi se sivArqegte de obicei
miri iu ministiri qi in catedrale.
Ccva mai dezvoltatS., mai solemni qi cu cAntiri mai multe e Vecernia sirbitori
cu
tinere
din cursul sipt'imAnii (sfir-rqi cu doxologie sau cu polieleu, praznice qi h
muri), precrrm qi Vecernia de slrnbi.td seara (Vecernia duminicii).
Vom descrie, pe larg, mai intAi rAnduiala Vecerniei sirbitorilor (singr-rra care
oficiazi, de fapt, la bisericile de mir), gi apoi, mai pe scurt, rAnduiala Vecerniei zile
de lucnr. Descriind in amS.nunt rinduiala Vecerniei sirbitorilor, vom st[rui indeose
asupra rolului preotului, slulind singur (firi diacon), iga cum e cazal in majori
bisericilor.
a. Rinduiala Vecerniei sirbitorilor. La vremea cuveniti, cAntiretul sau par
serul toaci (in toaca mare), trage clopotul gi aprinde candelele. Intrind in biseri
preotul zice rugiciunea:
,,Intra-voi
in casa Ta..."' (vezi Litwrghierwl). tnainte de Vec
nie se citegte Ceasul al nou5.lea, cu care incheiem slujba zilei respective gi despre ca
vom vorbi mai tArziue.
tn timp ce la strani se citegte mgiciunea de la sfArqinrl Ceasului al IX-lea (
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostnt...") preotul
,,ia
vremea" (binecuvAn
rea) pentru inceperea slujbei zilei care urmeazi, in chipul urmitor: lasi epitrahilul
Sfinta Masi, iese pe uqa dinspre nord, trece printre strana stAngi qi masl, vine
mijlocul bisericii sub policandm, se inchini de trei ori spre risirit, depune metanie
scaunul arhieresc (firi a se inchina) gi intri in altar pe uQa de sud, trecAnd printre i
nostas qi strana dreapti, siruti Sfinta Masd qi igi pune din nou epitrahilul.
dtern (perdeaua ugilor impiritegti)
$
dl binecuvdmtarea (,,BinecuvAntat este
zeul nostru..."), stAnd in.fapa Sfintei Mese gi inchinAndu-sel0.
CAntiretul (sau cel mai mare, daci este de fagi) rispunde:
,$min.
Veniqi si
inchini.m..." qi citeqte Psalmul CIII (,,BinecuvAnteazi, suflete al meu, pe Domnul...
In acest timp, preotul, cu capul descoperit (daci poarti culion), iqi ia Litwrghieru.l, i,
pe uEa dinspre miazinoapte gi vine inaintea uqilor irnpiritegti, unde, stAnd cu faqa
altar, se inchini de trei ori gi citegte in taini cele
Sapte
rwgdciurci ale lwncinil.or,
nAndu-se la sfirgitul fiecireia.
Dupi ce se termini. citirea Psalmului CIII, preotul zice ectenia rnare din faqa uqi
impiriteqti, avind capul acoperit (daci poarti culion). La sfirginrl ei, se inchini
intri in altar, pe uga dinspre miazizi. Daci pAnI atunci preonrl n-a atv'ut timp si
mine citirea celor qapte r"r-rgiciuni, le termini. in altar.
e
Vezi mai departe, la cap. despre Ceasw.ile linugice.
r('
Vezi Simeon al Tesaloniculti. Despre sf.ntele rugd.ciwni, tlt\l cap. 331, trad. rom. p, 2l
Liturghierul, Bucuregti, L937,p. ll
Ei
Bucuregti, 1956, p.2l; Gherasim Saffirin, Tipic aswprasewi,
ilord,ivine, Bucureqti, ).905, p.6; Ic. D. Lttngulesctt,M,anwald.epracticdktwryicd' Bucuregti, 1926,
9; F. lJalamace, -trphcalrunt La.pwlctictt litwrgicri (curs litogr.), p. 5, 130; A- Popovicitt,Tipicul
cii Ottodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p.57; B. Cireqeanu, Tezaunrl htwrgic, vol. III, p. I.
Mitrofanovici si colab-- Lttutacca Rtsertcu.
()r"todoxe.
ed. 1929- o.472 s.a. Numai citeva oorce
cii Ortodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p. 57; B. Cireqeanu,
-'
) r' '' , "'
-_^-Y--
"' """o'-) -'' "-) r- --
Mrtrotanovici qr colab-, Ltturgtca -Btsencu.
()rtodoxe,
ed. 1929, p. 472
;.a.
Numai citeva fiprce Mltrolanovlcl
!l
colaD-r Lttul'[tca btsetlctl ul'rorltxe, eo. lyzy,
P.
{t/z
!.a.
\
ctrlarc, ca cel dc P. Procopoviciu (Ntualistica, p. 18) qi cel de C. Teleaga (Tipicon, p.49), clrlarc, ca cel dc I'. l'rocopovlclu
\lotualttt
ca., p. rU)
!r
cel cle L. Ieleaga (ltptcqn, p. 4y), precrlrn
Liturghierul din 1950 (p. 21
),
recomandi binecuvAntarea din fa{a sfintelor ugi ca la Ceasul al IX-k
confbrm pllcticii miniistiregti, dupi care preotul, imbricat numai cu epitrahilul, nu zice nimic
rrlrrrr, ci rrrrrlai clirr falrr uqilor impiiriteqti.
36
37
Ll't'u nc; tr ;A sl,l'lotALA
lJrrncirzl citir:ca Oatisrnoi d.e rhnd. dirt Psnltire, pc analogul f]ri acopcriffIAnt, aQezat
dhr vrcnrc ln nrijlocul bisericii. SAnrbiti seara, in ministiri, se citegte Catisma intdi in
trci sr{ri: la ficcarc stare, preotul zice ectc ria mici. In timpul citirii Catismei, preotul
Fx,[rc
sril
ios,
sculA icile de enorie, atAt sAmbitl seara,
At {i
ltl sirbltorile la praznice qi la hramuri), se cAnti
de obicci:
,,Fericit
in prima stare a Catismei I (Ps. I,
llCfs, 1,6; Ps. II, vers. Il qi Ps. III, vers. 7-8), urmate de,,Slavi...,
$i
acum... Aliluia"
(de trci ori)rr.
[)rr1rA Catisma (sau dupi
,,Fericit
bdrbatul..."), preotul zice ecteruin ruicd, iar la
*fnnil
sc cAnti dupi aceea
,,Doamne,
strigat-am...", pe glasul de rAnd al Octoihului
(linrlrrttir seara) sau pe glasul indicat de Mfucei (la sirbitorile din cursul siptimAnii),
ntilrtrrile gi stihirile sirbitorii la care ne aflim, precum ne arati Tipicul qi Mineiwl
:tiv. Triodwl sa:u Peruticostnrrytl
-
la fiecare sirbltoarer2.
tl tinrp ce la strani se cAnti
,,Si
se indrepteze rugiciunea mea...", in altar preod
r;i face cddirra rnare.
l)upi ce termini cu ciditul, sau in timp ce la strani se cAntl ultima stihiri de la
t)runl1c, strigat-am..." (inainte de,,Slavi..."), preonil igi descoperl capul qi imbiaci
l.
()f,nd
la stranS. incepe s5. se cinte,,Slavi..." de la,,Doamne, strigat-am...",preotwl
usile irupdrd.tesrl, plecindu-se cltre credinciogi. Iar cAnd se incepe stihira de la
acum..." se face tohod.wl (ieph,ea) cw cd.d.elniya, in chipul urmi.tor: stAnd in faqa Sfin-
Mcsc, preotul primegte cidelniqa binecuvAntAnd timiia, se inchini in faqa Sfintei
te qi, ocolind-o pe dreapta, fXri. a cidir3, iese pe uqa dinspre miazS.noapte, fiind
:cclat de paracliser cu o lumini (daci vrem si dlm mai mare stri.lucire slujbei, ies
purtetori de lumini). AjungAnd in mijlocul bisericii, sub policandru, sti cu faqa
rrlsirit, se pleaci gi zice in taini Rwgdciut'rea intrdrii (,,Seara gi dimineaga qi la
,,." etc.). Apoi, trecAnd cidelniqa in mAna stAngi, binecuvAnteazi, intrarea, zi-
lncctiqor:
,,Bine
este cuvAntatl intrarea Sfindlor Tii...". Purtitorul flcliei merge
IttrrrAr-rarea in faqa icoanei MAnnritorului, unde rimAne pAni cdnd preotul intri in
,
itr preotul inaintAnd pe solee face cidirea mici, astfel: cidegte icoanele
ti gi pe cele laterale, iconostasul) strana arhiereasci, strana dreapti gi cea
apoi spre risirit de trei ori gi din nou strana arhiereasci, iconostasul qi icoanele
ului de la Utrenie gi de aceea nu se cinti in ajunul
i Mare. De asemenea, nu se citeye catismi la ve-
imi (dupi Lirurghie)
9i
Duminica Tomii, la Ve-
it gi in insigi ziua serbirii seara) gi la Vecernia din
ziua Schimbirii la fali citim catismi numai daci
[h rlttrniuici ori luni seara.
lr ()tliuioirri,
atAt cintarea stihirii precedati de ultimul stih din psalmi (,,Ci s-a int{rit mila Lui
[oi,.."), clt
Ei
a stihirilor cu,,Siavi...,
$i
acum..." se Iicea de ambele strane (coruri) reunite in
rr'rrl lriscricii, ceea ce reprezenra Lln momcnt solemn (festiv) al slujbei, inchipuind unirea a toati
t cru'c $-a flcut prin venirea MAntuitorului (vezi Simeon al Tesalonicului, Despre
Sntele
III, p. 127;
PREo'r PRor-. Dn. ENp Bn,tNlSrn
pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat
$i
acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind:
dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend
cildirca in
jurul
Sfintei Mese gi cidind tot altaml.
Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.".
Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice:
.,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani:
,,$i
duhului tiu").
,,tntelepciune
! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini,
de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier).
La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi
$^Noului
Testa'
went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citi-
rii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta
Jos.
La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii,
irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd:
r.,S5.
zicem toqi din tot sufletul gi
tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", din altar, fiind imbricat in felon.
Dup5. aceasta, cXntiretul (
1...", drfl altar, tlnd lmbracat ln felor].
t (la mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea
,,Invredni
ceQte-ne, Doamne...", dupd care preofltl rostegte, tot din altat, ectenin cererihr:
LcILc-Irc, Lr(ralllllg...
)
uuPd Ldlu
PrgvLul
fvolviL!, LvL uur 6tL4L) vwvv,"vv
plinim ruglciunea noastrS.'cea de seari...". Preotul se intoarce apoi spre credincioqi qi.ii
binecuvAnte ezi, zicind:
,,Pace
tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri
zice:
,,Capetele
noastre Domnului si Ie plecim !", dupi care citegte in tai
&l!e.
,rvaf/llerv --T-
Rugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul:
,,Fie
stipAnirea
Tale binmecuvAntati !".
La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci
,,Acum
libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductive
minlstiri qi la catedrale,
,"A.cum
l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iar
continuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..."
Qi
celelalte).
Dupi
,fatil
nostru"
Qi
ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, ctt
lor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind,
,Qlavi...",
al sfinrului de laMi
ru.ei,
,,$i
acum...", al Niscltoarei de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu
/.ve)
)rY\
qsurrr !.
,
ru
^
r
Iui s$nnrlui la prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri;
sirbitorile sfinqilor, troparul sirbitorii de doui ori,
,,Slavi'.., $i
acum..'" al N
Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti
Qi
zice:
,,
face otpusnrl, dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i
minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele doui
mari, specifice postului;
,,Si
nu intorci faga Ta..." gi:
,,Dat-ai
moqtenire..."' De aceea, it
aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti
Lr:'uttc;tcR SPECTALA
vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui:
,,Cine
este Dumnezeu..,"),r.Se
lhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice:
/oia
inaltdrii,
Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....
b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-
rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile de
euk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare.
l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecer-
ttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasul
nl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi a
l face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gi
tpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu se
fiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile de
fltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati.
Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare |
-
La Vecernia mici. se toaci in
fttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte
(Jntism'i,
ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i:
,,Doamne,
strigat-am..."'cu stiluri mai
plqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'La
lfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deci
Fhcma rAnduielii Vecerniei mici:
llinecuvAntarea;
Psalmul CI[;
,,Doamne,
strigat-am..."
(numai 4 stihiri);
,,Lumini. 1in5...." (citit)
;
Prochimenul zilei siptimAnale;
,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";
Stihoavna;
,sA,cum
libereazd..." gi rugiciunile
introductive;
Troparul;
Ectenia intreiti (scurti) qi
Apolisul (mic),
2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqa
etlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie.
.
l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,
dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele
[rarticularitiqi
care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vom
Enurnera la rAnduiala Privegherii din cap. despre
(Jtreruie.
c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-
htlului se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte:
-
Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6.
-
La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul in-
rlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).
hirile de la
,,Doamne,
strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidel
pita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte)
Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de
din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia.
Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1
Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S
'foma
qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la
,,Doamne,
strigat-am..."
Pe
ra
Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii I din
Plrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239)
liTipicul
clc G. Tclcaga, p' 310,
''
Ve la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589 qi
[()l
;i^G.
p.310.
It'
Itt ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la
,,Doamne,
stri-
i ori se cAnti
,,Fericit
birbatul.." numai daci luni
luni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara
:ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a.
cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAni
in ristimpul dintre22 sept.
-
20 dec.
Ei
dintre 15
In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer-
.0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joi
t('rrrilt il l2'a; ilr vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978).
'
lmbraci fblonul, dcschidc
ugilc inrpiritcgti qi face
Vohodul (icEirea) cu ci-
clclniqa, cidind in naos qi
altar
(c:idind, dc pe solee:
,,in-
qclepciune, drepqi !"
,.Lumini
lini..." (cintat)
Prochimenul zilei sipti-
mAnale (cAntat)
Paremiile (numai la praz-
nice gi sirbitorile sfinlilor)
(din altar): Ectenia inrre-
iti (,,Si zicem togi...")
Rugiciunea
,,tnvredni-
ceQte-ne, Doamne..."
(din altar): Ectenia c-ereri-
lor (,,Si plinim rugiciunea
noastri cea de seari...")
Stihoarma, cu stihurile qi
stihirile ei,
,,.A.cum
liberea-
2i...'l
Qi
rugiciunile in-
cepitoare
(dupi,,Tatil nostru...")
,,Ci
a Ta este impirigia..."
Troparele rAnduite
cleschide Sfintele Uqi qi
face Apolisul (Otpustul)
Rugiciunea,,invredniceg-
te-ne, Doamne..."
Ectenia cererilor (,,Si pli-
nim rugiciunea noastri cea
de seari...")
Stihoavna, crr stihurile qi sti-
hirile ei,
,y',cum
libereazi...."
qi rugiciunile incepdtoare
(dupl,,Tatil nostm...")
,,Ci
a Ta este impir{qia..."
Troparul sfhntului zilei din
Minei
Si
al Ndsci.toarei
(din faga Sfintelor Uqi) Ec-
tenia intreiti
(din f"!" Sfintelor UEi)
,,Lumini.
lini..." (citit)
Prochimenul zilei sipti.mA-
nale (cAntat)
Rugiciunea,,tnvredniceq-
te-mi, Doamne..."
Stihoavna, cu stihurile qi sti-
hirile ei,
,y'.orm
libereazi..."
qi rugiciunile incepitoare
(dupn,,Tatil nostru...")
,,CI
a Ta este impiriqia..."
Troparul Sfhntului zllei
dinMinei qi al Niscdtoarei
(din fala Sfintelor Ugi)
Ectenia intreiti
(din faga Sfintelor Ugi, in-
chise) Aoolisul
(Otoustul
,,Lumini
lini..." (citit)
Prochimenul zilei s5.pti-
mAnale (cAntat)
(la sirbitorile cu Priveghere
-
Vecernia mare
VECERNIA ZILELAR
(numai Ia sirbitorile cu
Preotul
Cant.
Preonrl
Preotul
CAnt.
Preotul
CAnt.
Preotul
(imbricat cu epitrahilul,
din faqa Sfintei Mese):
,,Binecuvintat
este Dum-
nezeul nostlrl..."
,+A.min.
Veniqi si ne in-
chinim...", Psalmul I03
(iese in faga Sfintelor Uqi
qi citegte rugiciunile lu-
minilor)
(din faqa Sfintelor Usi)
Ectenia mare
,,Fericit
birb'itul..." (cAn-
rat)
Ectcnia mici (.,Iari qi
iari, cu pace...")
,,Doamne,
strigat-am...",
cu stihirile qi stihurile
rinduite (stihirile pe 10,
pe 8 ori pe 6)
(La
,,Si
se indrepteze...",
(imbricat cu epitrahilul,
din faqa Sfintei Mese): .,Bi-
necuvAntat este Dumne-
zeul nostru..."
,,Amin.
Veniqi si ne inchi-
ni.m...", Psalmul I03
La fel ca la Vecernia sirbi-
torilor
La fel ca la Vecernia sirbi-
torilor
Catisma de rAnd (ciriti in
mijlocul bisericii)
Ectenia mici (,,Iari gi iari,
cu pace...")
,,Doamne,
strigat-am...",
stihirile pe 6
La fel ca la Vecernia sirbi-
torilor
(imbricat cu epitrahilu
din faqa Sfintei Mese)
,,BinecuvAntat
este Dum-
nezeul nostm..."
,Amin. Venigi sd ne in
chinim...", Psalmul I03
La fel ca la Vecernia sir.
bi.torilor
, I
La fel ca la Vecernia si,r;
bitorilor ]
,rDoamne,
strigat-am...",
stihirile pe 4
La fel ca la Vecernia sir-
bitorilor
-"!"''"qt
I,LrURc;TcR SPECIAI,A
Pnucl'r'PnoF. Drr, ENE BnANr,slri
-
Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul,
r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, care
inchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi...,
$i
acum...", de la
strigat-am...", se citegte
,,Lumini
lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAnii
indati se citeQte rlrgs.ciunea
,,InvredniceQte-ne,
Doamne...", urmatl de ectenia cere
[or:
,,Si
plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqa
lor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih,
de rAnd al siptiminii), dupi care
),Acum
libereazi..." gi celelalre, rroparele,
intreiti, incepAnd de la
,,N4iluieqte-ne
pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zi
din faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, fl
indati qi otpusnrlrT.
I) Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai in m
gi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoare
particulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):
Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii
t7
Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuven-
rnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev<ll (,de-1i cstc voia"; vczi Ceaslov, Bucurcgti, 1945, p, 14).
lr
l,wti, rnnryi
si ioi
seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd doui
FB|'elnii,
iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca cel
g[tlrlrtrrit,
qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod.
'(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; Ru-
fiRti-vli
pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."),
6llletanic. Apoi:
,,Doamnc
miluiegte", de 40 de ori,
,,S1av5...., $
ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul;
,,Cel
ce este
Itfnnil sc citc$tc ruglcinnca
,,tmp[rirre
ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-
Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E
ciurrcir SfAntului Efrem siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')'
:y
metaniilc
qi sti
lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte.
Dumnezeule""' Qr
":1!j'[llii
i.ipf;iirli nor*r", F;^;;g
miluieqte" de--12 ori: Lgiciunea
,,Preasfinti
Treimr
;,i,Rl'ii; Jeofiingi..,,'F'ie nt mele Domnului binecuvi
:"^
(tl t1;i m111i);l'rsl'^"1:
ilffi;
-;,
il:'ii'xrii
i',J*.
;i;""a",, pe Domnul in toati vremea"'"r8' Ap'
;d;il;-;;'.".alrn*1i'L
r".i.i-'..", ,,Slav'i'-, $i
acum"',
P"-'Tll:
miluieste" (
l'r;i'.;ii ,"gin.."uen,
eazi...", dupi care preonrl face otpustul Vecermer.
Accst final se adaugi (numai pani la rugS.ciunea Sfhntglui Efrem Sirul i
rrrnratl de otpust)
qi la'V;cernia d.e d.wrninicd. seara in Postul Mare, care, pentru
iir..*l rAduiala obiq,uiti a Vecerniei duminicilor (vezi mai inainte).
-"'-il
itt*ia d.e rniercwn
ft
wrxen slard. tfi.Piresimi se uneQte cu Liturghia Darut
.ri {rrirr,. sfinqite, a"fn
"
rAnduiala speciali, pe care o. vom descrie pe larg, mai
rrarte. [a cap. deipre Litwrghia Dataril'or m'ai in'winte sfinyite'
"-';ill.i.,;, il;.
".,
,^'ulol sinoptic (comparativ) schiqa rAnduielii Vecerniei
Ultorito. (micl qi mare) gi a zilelor de rAnd, pentru a se vedea deosebirile dintre
(vezipp. 40-4I).
'
-d.'V..."nii
cu rAnduiala speciali (deosebiti), in cursul anului bisericesc'
tru unele zile liturgice mai importante Lin cursul anului bisericesc avem Vecernii
Ga;;i
randuiala obignuiti a. vecerniei sirbitorilor,
::
d::r-.b::-llll:
ili;;;;.; h-r;.'rp..ifi..,
adicr prin rinri gi ceremonii care se sivArqesc o si
g";i[il,* ,.,, ir r-i.riir., unor evenimente de cipetenie din viaqa Mantuitomlui'
in aceasti categorie intr5. urmatoarele:
1. Vecerni" S'dmbetei celei mari, care se oficiazi in Vinerea Patimilor, fie la
mea ei reglemenrari, adici in
iurul
orei 4 p.IIl.
(il
mlnistiri), fie inainte de ami
Gum;,;i,ta""ieEe
in bisericile de enorie)'
ryndlx+i
ei este *-ll-V::tl?:"":u:P;
rilor. Preoml imbracl de la inceput toate veqmintele (de culoare neagri). Nu secitt
;;;-i se face ,rohoJ cu Evanghelia; dupi prochimen, care este special, al zi
"i-pn.ti.-r*f,rin.i.
Mele.'.". se'citesc.parirnii,-Ap
iar la stihoavr
i;;;;;;;;;;
sra"ti!-niitni it" attnr
i'it
asazi',!!.
n-,- , -,^- ,-.^,..,*:*:**
i;i;i"i; spune nimit despre ,.ort.r.. SfAntului
Egi,r!
dar ritualul acesta este
cris mai pe larg i""-"" ."piiot a.or.Ui, e" iir"Uiier, intitdat:
,,tnvigituri-
p<
,ior,.r.r'Sfentului
Aer"le; el simbolizeaza coborArea de pe Cruce a trupului DoT{
f"i qi p..g;tirea lui
O*,*
inmormAntare2o. La sfArgit, se rosteqte apolisul special
Vecerniei Patimilor (vezi in Litwrghter)'
Schema rAnduielii acestei Vecernii'este, deci, urmitoarea (sublinierile indici pI
specifice):
-' -
pi.""rf
(rn brd ca t in to ate wsru.intele) : BinecuvAntarea obignuiti.
be;,.r
/-1"
Verugr sl ne ftlchi,lrn...", Ps' CIII (preotr-rl citeqte rugici,nile in altar)
Preonrl (din altar): Ectenia mare.
,r
in Ceaslov se adaugi aici qi Psatmul CXLIV (,,inil1a-Te-voi, Dumnezeul meu"'"), care insi
Triod este rinduit
Pentm
vremea meser'
;;
V;;i;;;;.,'Lhwrghier,
Bictr.gti, 1956' p'-404,
9'u'..Duprinvi1drura
din Lirurg-lriere'
^^ ^^ ^:'^i*
cr^.,x
t'
.l- l"' Qtihnarrni / Pe Tine Cela ce Te iml
rea Epiraftrlui arc loc in #; ;;;;a;ih ,Si^*].."
a" i" sritto.rni
(,,fe Tine. Cela.ce Te imbraci
i::;t;::;'"i.;';;t:;
-,rl
.lo'.t,,.; invirinrra coresounzitoare din Tipicul biserieesc (vezi, de.'
rLc
'Prrq^lrrr'r
-'\I;
i,,.; i.r;t;nrra coresounzitoare dilr Tipicwl biserieesc (vezi, de
lurnina ca gi cu o l^^;6x "\'
dcr drrn; invitihrre c
,
-: ------^.-^x
.{- r^
^.i-^
ctih
ii:'iiilil: ii;;
dcvremc'
Ei
anunie inci de Ia prima stihi
Stihorvnci (,,CAnd
ru
Vczi nrni oc fi
ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in
(
ru
Vczi nrai pc
yi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in G
l96l, rrr T-8- n. 124.
'" vczl nral
Pc
rru. 1961, nr. 7-8,
1'r.
Lu'uttclcR SPECTALA
CAnt.:
,,Doamne,
strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).
Preonrl: Vohod. cu Evanghelia.
CAnt.:
,,Lumini
linl.." (citit), Prochiru.enal special nl zilei (,,Implrgit-au hainele
Mcle.,."), Paremiile (trei, precedate fiecare de cAte un prochimen special), Apostolul
(preotul, cidire micl).
Preotul: Evatcgheka (din faqa uqilor lmpiriteqti).
Preonrl: Ectenia intreitl (din altar).
CAnt. : Rug.,,tnvredniceqie-ne, Doamne...".
Preotul:
,,Pace
nlnrror ! Capetele noastre...". Ecf.:
,,Fie
stipAnirea impirigiei Tale
biuecuvAntati..,", ectenia cererilor (,,SI plinim rugiciunile noastre cele de seari...").
Cint.: Stihoavna, cu stihirile din Tri.od. qi scoaterea Sfil.ntwlui Epitaf d.e citre preot,
lrr mijlocul bisericii.
CAnt.:
,y'.cum
libereazi..." qi rug. incepitoare.
Troparele zilei (,,Iosif cel cu bun chip..." qi
,,N4ironosiqelor
femei...").
Preonrl; Apoliswl special al zilei:
,,Cela
ce pentru noi oamenii qi pentru a noastri
tnilnruire..."
(vezi LitwrXhierul) .
2. Vecernia zilei de Luni din SiptimAna Luminati se face in Duminica Paqtilor,
fic la vremea ei reglementari (dupi-amiazd, cum se face in ministiri gi la bisericile de
frrri),
fie citre amiazi (orele II-I2) crrrn se obignuiegte la unele biserici de enorie, mai
ilcs la oraqe), fiind cunoscutl in general sub denumirea de a d.own inviere. Ea ne aduce
Htinte de'prima aritare a Mantuitorului citre ucenicii Sii, in insigi ziua invierii, spre
lcarl
(Ioan )OL 19 q.u.); rdnduiala ei se deosebegte prin urmitoarele:
Preonrl imbraci de la inceput toate veqmintele (luminate) qi di binecuvAntarea ca
h I'riveghere (,,Slavi Sfintei qi Celei de o fiinqi... Treimi...")21, dupi care se cAnti
;Hristos
a inviat..." (de trei ori) gi stihurile Paqtilor (,,Si invieze Dumnezeu..."), cu in-
@njurarea
gi cidirea Sfintei Mese ca qi in roaptea Invierii, la Utrenie qi la Sfinta Li-
hrghie. Nu se citeQte nici Psalmul CIII, nici catisml, ci indati dupi stihurile Pagtilor,
prcoml rosteQte Dupi,,Doamne, strigat-am...", cu sti-
Itlrile
previzute ohod cu Evanghelia. Dupi
,,LuminI
Und.,." se cinti (,,Cine este Dumnezeu..."), iar lndati
dup[
prochimen, in loc de paremii se citeqte Evanghelia de la Ioan XX,19-25 (la ca-
Etlrale, in 12 limbi)2z. Apoi obignuitele ectenii, Stihoavna (firi,yA.cum libereazi..." gi
lltgilciunile incepitoare) qi otpustul Pagtilor, flcindu-se la sfhrgit sirutarea Sfintei
Crtrci qi a Sfintei Evanghelii, lAngi iconostas, cu miruirea credinciogilor.
Iati, deci, schiga rAnduielii acestei Vecernii (cu sublinierea pi4ilor proprii):
l'reotul (ln tonte wynintele larninate): BinecuvAntarea (,,Slavi Sfintei... Treimi...").
l'reonrl gi cAnt.:
,,Hristos
a inviat...", de trei ori.
l'rconrl: Stihu ile PaStihr, cu inconiwrarea
Si
cdd.irea Sfiru.tei Mese.
Prcotul: Ectenia mare (din sfAntul altar).
OAnt.:
,,Doamne,
strigat-am...", cu stihurile dinPenticostar (preottl cldire mare).
l'rcotul: Vohod cu Etangb elia.
in Tipiewl bisericesc al Sjhntului Sinod (vezi, de ex.,
nticostar
Ei
Tipical mare (aI Sfintului Sava), se di
anului (,,Binecuvintat este Dumnezeul nostru").
eant, Tipicul in Biserica Onod.oxri, in B.O.R., an.
sc bati cloponrl qi toaca dupi fiecare verset al
l)Rno1' Pnorr. Drr. HNri BHlNrg'r'li
CAnr, :,,Lurrrini lin[...". Prochimenul (,,Cine este Dumnezeu...,,).
P rcr.rttrl : Evangh elia ( c'lintrc ugile impiriteg ti
).
Preotul (din sfAnnrl altar): Ectenia intreiti (,,SI zicem toti..,,,).
Cint.: Rug.,,Invrcdnicegte-ne, Doamne...".
Preotul: Ectenia cererilgr (,,Si plinim rugiciunile noastre cele de seari,,).
CAnt.: Stihoavna, cu,,Slavi...,
$i
acum..., Ziua invierii...".
,,Hristos
a inviat...
trciori).
_
Prcotul: Apolisul Pagtilor gi miruirea credincioqilor, langi iconosras, cu
Sfintei Cruci gi a Sfintei Evanghelii.
I)upi aceeagi rAnduiall se face Vecernia gi in celelalte zile ale SlptimAnii Lumina
ctt deosebirea ci nu se mai citegte Evanghelia gi de aceea vohodul se face cu cidelni
ca la slrbitorile obignuite, iar prochimenele obignuite ale zilelor siptimAnii se i
icsc cu prochimenele speciale ale zilelor SiptimAnii Luminate, din Penticostar.
3. Vecernia pentru Luni dupi Rusalii (Lunea Sfintei Treimi), a cirei rAnduiali
S{si1t
atAt in Penticostar, cit qi in Molitfefuic (sub titlul Slwibn plecdriigenwnchihr),
oftciaza, atAt in bisericile de enorie, cAt qi in m.inistiri, indati dupr Liiurghia din
minica Rusaliilor. Ea amintegte de pogorArea sfanrului Duh, precum gi'de proc
nea care se flcea odinioari (secolele IV-V) la Ierusalim, in ziua Rusaliilor, dupi .
turghie, cAnd se mergea de la biserica de pe Golgota la Muntele Mislinilor. unde
fdcea slujba Vecerniei'5. Slujba are urmiroarele particularitigi:
Pre e veqmintele, ca la Lirurghie;
Du inceputul se face cu
,,impirate
ceresc...,,, de
cAntat, lelalte;
F.ctenia mare, de la inceput, are, in plus, cereri speciale pentru coborArea
Duh asupra Bisericii;
Nu se citegte catismi (deci nu se cAnti nici
,,Fericit
birbatul...,,);
Se cAnti prochimenul sirbitorilor mari (,,Cine este Dumnezet...',y;
Dupi prochimen, in loc de paremii, preorurl, stAnd in genunchi intre ugile impi
teQtr, cu taqa spre credinciogi, citegte qapte rugiciuni (molitfe), aQezate intre prochi
ii
ectenia cererilor gi impirqite in trei
Brupe,
prin doui ectenii mici
laupl
prima
pi, de doui rugiciuni, gi ectenia micd., se adaugi ecenia intreiti, iar dupi a doua
pi, tot de dour mgS.ciuni, qi ectenia mici, se adauqd
,,invredniceQte-ne,
Doamne...
llmeazi
apoi a treia grupi, de trei rugiciuni, qi ecteniii. t, ,..rt.
-giciuni
se i
SfAnta Treime gi se amintegte despre cele qapte daruri ale Sflnnrlui Duh, coborAt pe
Biseric5., in ziua Rusaliilor, ficandu-se totodati miflociri pentru mo4i. Dupd
rceste frumoase rugiciuni se datoresc Sfhnnrlui Vasile celMare2a, iar dupi al1ii,
nrlui Sofronie al Ierusalimului sau SfAr-rrului Mitrofan Mirrurisitorul, din secolul IX25
')Y:ri.
fyegrinllio-lytheyae (Eg.eri!.e) ad.loca sancta, XLIII,4-7 (ed. Hildne
pitri,
pp. 2+8-ZSO). - -)
r f
' -
lo Y"1r,
de Ex., V. Ivlitrofanovili
,
Liiurgica, ed. 1929, p. ZO+ gi'1.. I). Buzatu, in'rtv.
'crr"
(Cririova), an. 1945, nr.7-8, p.322.
25 \/^-: l^
^--
r/ rr:-
-a
:
.
vczi, dc cx., v. Mitrofanovicl, op. cit., p. 717. De fapt, cele qapte rugiciuni din rdnduiali
:ci Veccrnii alcinriesc o dubluri a celor qapte rtgiciuni ale luminilor, pe care preonrl le citeqte
.-:.-: l^
-,-:--
r7
tritri la orice Vecernie, in timpul Psalmului CIII. Dintre ele, patru (gi anume: prima, a treia. a cl
;i
n grrsca) sunt tr:gicittui speciale ale Vecerniei Rusaliilor; primele doui dintre acesrea contin
cgrtrc cic cvcnimcnnrl. praznuit (Pogorf,rea Sfdnrului Duh), iar celelalte doui sunt rugiciuni
arcir picatckx qi odihna cclttr rnorfi, fiind legatc de pomenirea mor{ilor din simbita precedenti.
(lclcl:rltc.trci.
rugicir.rni (a dotra,_a.parrar g.i i gaptea) surrr nrgiciuni alc serii, tiind dcci lcgare <
crtat'cil
rrrnrc,rul rlirr zi lrriarc a, ir.t,,i ii?iiilin .,,r,']t. ?';;;il;;;;r'1,i.;;;i; ;iili,t;h'il;;r;iliil:prt
tronrctlrttl tlitr zi itt clrc ar trctrui oflcilti slujtrrr. Accsrca sunt luarc clin rindtriall alt<lr sltrjbc, I,
,lirrtrc clc csrc rttgilcittttcit clc lit st'irr;irul prinrci prtrli il Prrvcccrni;ci nrari, dirr Oanr/rrtr,'rrrrdc
lt't t,i
'l
\'iulttl) .
45
"(
[,II.U RG I(]A SPECIAI"A
Oqrtrsnrl arc o foruruli spcciall, unicii prin lungimea ei (a se vedeaLiturXhierul).
littii, dcci, sub formi de schiqi, rAnduiala acestei Vecernii:
Itrcotul (in toate wsrnintele) :,., BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...".
OAnt.:
,,Atnin.
Impirate ceresc... (cAntat), Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte; dupi
p'l'rrtdl nostnr.... Veniqi si ne ir-rchinim..." qi Ps. CIII (preonrl citeqte ruglciunile lumi-
nlhrr, in altar).
l'rcotul (din altar): Ecteda mare (cw cereri speciale, powivite sh"bdtzt ii).
Oirrt.:
,,Doamne,
srrigat-am...", cu stihirile din Penticostar (preonil. cidire mare).
l)rconrl: Vohod cu cidelnita.
(
)rint. :,,Lumini lini...". Prochimenul (,,Cine este Durnne zetr...").
l)rconrl (in
Xeruunclti,
d.itttre wsile irnpdrdte5ti): Cele
fa.pIe
ruXdciuni (intpattite in trei
ln,
prin d.ou.d ecteytii ru.ici), ectenia intreiti qi rugiciunea
,,InvredniceQte-ne,
Doamne...".
Prcotul: Ectenia cererilor,
,,Pace
tuturor, Capetele noastre..." etc.
()int.:
Stihoavna,
,,Acum
libereazi...", rugiciunile incepS.toare gi celelalte, Tropaml
ricului (,,Bine eqti cuvAntat, Hristoase, Durnnezeul nostm...").
l)t'conrl: Otpwstwl special nl sdr"bdtorii.'
,rCela
ce din pirinteqtile qi dumnezeieqtile
uri,.." (vezi Litw,ghierwl).
4. Tot ca Vecernii deosebite putem considera qi cazurile cAnd Vecernia se sivir-
impreuni cu SfAnta Liturghie, oficiindu-se in cursul dimineqii. In aceste ca-
irrcepunrl Vecerniei qine locul primei pirqi din Liturghia catehumenilor (pAni la
xlulcu Evanghelia) qi prezinti unele deosebiri faqi de Vecernia obiqnuiti.
Astfcl, Vecernia se poate uni cu LiturXbia Danr.rilor rnni inainte
1finpite,
aQa cum se
itt toate miercurile qi vinerile din Piresimi; particularitiqile ei in acest caz le vom
lir rAnduiala Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite.
Vcccrnia se uneQte qi ct Litwrgbia Sft.ntwlwi Vasile de patru ori pe an (in ajunul
qrcrii gi al Bobotezei, in
Joia
qi in SAmbita Patimilor), precum qi ct LitarXhia Sft.n-
i lonn, intr-un singur caz, gi amune) in ziua Bunei-Vestiri, atunci cAnd acest praz-
uuclc in zilele de rAnd ale siptimAnii, adici de luni gi pAni vineri, in Piresimi. In
itceste cinci cazuri, preod imbraci de la inceput toate veqmintele, deschide uqile
tcgti gi di binecuvAntarea) ca la Liturghie (,,BinecuvAntati este impiriqia Tati-
,"), La strani se citeqte Psalmul CIII, in timp ce preotul citeqte rugdciunile Vecer-
(fir a[tar); apoi preonrl rosteQte) din altar, ectenia mare, dupi care indati se cAnt5.
,rln)r1e, strigat-am...", cu stihurile gi stihirile previzute inMinei, sau in Triod. (Ca-
1,1 tttr se citegte). La,,Si se indrepteze..." preotul face obignuita cidire mare, iar la
ieunl,.." face Vohod cu Evanghelia. La stranl:
,,Lumini
lini...", apoi prochime-
rii paremiile sirbitorii2T, dupl care indati preonrl roste$te ectenia mici gi se in-
l;l Sflintului Vasile cel Mare
;
a doua este mgiciur.rea pe care o gisim in Ceaslw la sfirgitul Ve-
i, liirxl atribuiti tot Sfinnrlui Vasile cel Mare; iar ukima este de fapt a gaptea rugiciune a lu-
rt' rlirr rinc'lr.riali Veccrniei, din Lbtnghier. Toate aceste
Eapte
rugiciuni se disting prin remarca-
lot lirtrrrrrsclc de fond gi dc forma.
rn
ltt ;tjttrtul Criciunului qi al Bobotezei se cinti prochime I zilei siptimAnale; in
|oia
din
trltrtilrrrr Pirtirnilor se cXntd prochimenul special din Trind (,,Scoate-mi, Doamne, de la omul vi-
tt,,,")i in Sinrbita cea Mare nu se cinti prochimen, iar la Buna-Vestire se cAnti prochimenul zi-
+lh1l't'iol.
f
ltr rrirurtrl Criciunultri se citesc opt paremii, impi4ite in trei grupe prin tropare cu stihuri; in
I lkrhofczci sunt 13 parerrii, impirlite de asemenea in trei grupe, prin tropare care se cinti
tr rlc stil.rr.rri; la Buna-Vcstirc se pun intAi ale Tri.odulwi qi apoi trei ale praznicului; lil('(lc sfl11ufl; la truna-vcstlrc se pun ltltal
lttrtr rrci prrrcmii, iar in Simbita Mare, l5
odulwi
Si
apoi trei ale praznicului; in
loia
cea
ii. impirtlte de asemcnea in trci smpe.
prin illrll rrcr
Prlrcnlfl,
rar ll1 SamData Mare, 15
Parem[,
rmPa4lte cle asemcnea in trcl gmpe, prur
uu lrri Moisc (clin Icgirc)
Ei
prin cAntirrea cclor trei tineri (din profelia lui Daniil), cu stihurilc
l)rrtx:'r' PR<)tt. Dtt. tiuti BltANt$'ll,
cc:r,)c
prlrtca c{c Liturghie, clc lir ,,Sfiutc
Dumnezeulc"'"
inainte (ln SAmblta
ir'f.,.f .i.'-3fi;;1;i;fi;i"ut"...'i
se cAnti
,,CAti
in Hristos.v-aqi botezat...")'
fi;, il:t;;iiria"iiiii
lr"'i*t'i, in.'iete-'ciruci cazuy.in.care
"':'ybi::,:?:!
qh;"i:ii;;i;iiitt' tt
ci ritwrshil. sftntwtui loy.n (ct1*,gtlli..iilarticularitiqilor):
'
..
trilorul (in toate iesrnintele): ,,Binecuvintat[
este impiriqia. Tatilui"'"'
CA.t,: ,,Amin.
V."iiirl r-re it-,chidm...", Ps. CIII (preotul citegte ruglciunile
rrilor, in altar).
Preotul (din altar): Ectenia mare.
CA,t.: ,,Doamne,
,*i!r,-"-...", cu stihurile qi stihirile respective
(preonrl,
mare).
Preotul: Vobod. cu Etanghelin..
Lai"., ,,Lumini
tie...{i,prochimenul;
paremiile (dinMinei, respectiv Triod.)
Preotul: Ectettia wticd., crtecfonisul ,,Ci
sfint egti, D-umne^z:+^""::ry"'"'
CAr]t.: ,,Sfiute
Oo-ror..tle..."
(in Se-bit' Patimilor: ,,Ciqi
i1Hristos"'")
qi
lirltc, ale Linrrghiei obignuite.
unirea vecerniei cu Liturghia, in toate cazurile mentionate.mai
inainte, constil
o ,..liiir..nqi a timpuJ"r.[.ni
cAnd Liturghia se sivArqea, in zilele de ajunare,
ai-in.rqr, ci ari,ci spre se ri, dupi vremea Vecerniei' Cum in zilele acestea se alu
*Ji.a ,ro r. minca nimic pAni dupi Crasul al IX-lea sau dupi Vecernie,
pentru a nu
i*.-p. ajunarea, Liturghia se sivArgea spre searS', d
se implrtdqeau
qi apoi puteau minca (ve-zi qi Ia
.cap'
inainte sfinqite)'8. be dtfel, pe arunci liturghia
.se^
u"n"d"f cu'E,oanghelia
(intrarea slujitorilor in altar), insoqtt oe canrarca ,,uurLc
.;;.;i.-.."
(vezi mai departe, la cap. despre Istorin Litwrghiei)
'
-,.: --- "-
C" ,i-pul, pravila'uadilionali
a aiunirii nu s-a mai respectat cu stricteqea
"ai"i"Jsi
rri.l'.r.ai.rcioqii;u
r. mai impirtiqeau in aceste ,iryi
9.iTi:l-!i::t
; ilr..p;; i ,. ofi.i"
si1"
i'1.r. de aiunare.'tot diminea a, ca. in zilele ftrr ajunare, I
dati cu ea a fosr atrasi la ora diminegii
qi Vecernia
(pAni_la paremii), care. o pre
odinioari gi care consrituie gi acum
Partea.
introductivi a Liturghiei din zilele de a
n"i.,
ti"a"b
locul pergii res ,ecti,ue a iiturghiei catehumenilor din celelalte zile'
B. ISTORIA
$I
EXPLICAREA
VECERNIEI
l.Scopulqisemnifica$areligioasiarugiciuniideseari
sfarqirul zilei qi apropierea serii sunt momente de popas important in viaqa n
,ifniia.'O zi trliil il;;;t o., p", in plus spre s ealt+ fatal qi. ireversibil al
;r;;;;;; pe-a"i.qtl; innrnericul nop(ii care se.apropi: ne
*"tt-:1i11*!3t-tl
i" ,p.o.it vieqii noastre, la moarte,'iar
gindul mogi! i-a flcut intotdeauna
pe
,,i
li"ai*n
"-ir-rt.
qi de Dumnezeu, Stipinul viegii qi al morgii.
2s
Oan<>rrisnrl bizantin Matci Vlastare (Sint. Aten., YL,345,460-462)
explicl.sivirgirea
ghici scralc (snr clriar n".,,riir.J-i,-r oi"t
"
iit. linrrgicc.prin aceea c1 gyllmentele
istorice cor
i;;;i,;;il (iir,;rcrcr qi Botcz.rrl i)ornnultri, Cina gi Invicrea Domnului) s-alr
Petrecut
rloaPtea
l;i;;i.|. J. Mccistcr, liit,ila buudiziumle ltizantitto,ll.ma,
1929, p. l9).
46
41
I,ITTI RCICA SIE(]IAI,A
Ascmcnca gAnduri qi stiri sufletcgti triiau, mai intens decAt noi, creQtinii Bisericii
;rtimarc,
care raportau toful la Dumnezeu. Dupi cum am vizut, seara reprezenta pen-
inr ci ntr numai incheierea unei zile de munci, ci gi incepunrl unei noi zile. In momen-
ttrl dc r{scruce dintre doul zile consecutive din viaga lor, ei se sim.teau datori si aduci
lUi
l)tunnezeu, ca pe o
,,jertfl
de seari", ofranda laudei lor de mulgumire pentru ziua
lnehciati
gi totodatl s5.-I ceari, prin rugiciune smeriti, ajutorul pentru trecerea in
Facc
a nopgii care se apropia; de aceea ruglciunea de sear[ era socotiti ca o datorie de
ilpgenie
a vechilor creQtini qi ea avea, in viaga lor religioasi, o semnificagie gi o im-
FOrtirn[i
deosebitd.
'
tdentificarea lui Hristos cu Lumina spirinrall gi vegnicl, pe care
,,intunericul
nu a
Hlprius-o"
(In. I, 5) qi care nu apune niciodati, inspira gi caracteriza
-rugiciunea.
de
ftdrrl
e Bisericii primare. Ideea aceasta o dezvolti, printre cei dintAi, SfAnnrl Ciprian,
ncopul Cartaginei (t258):
,,Ni
se cuvine a ne mga din nou la apusul soarelut gt la
r$inrl zilei; cici Hristos este soarele adevirat gi ziua adevlrati.
$i
apunAnd soarele qi
rqindu-se) ziua lumii, cAnd ne rugim gi cerem ca si vinl peste noi iariqi lumir-ra,
rlirrlm venirea lui Hristos, Crl ce ne va da harul luminii veqnice"2e.
Cu un veac mai tirziu, vorbind despre datoria creQtini a ruglciunii de seari, SfAn-
Vasile cel Mare spunea:
,,...Cand
ziua se sfArgegte, se cade si multumim
Pentm
cAte am primit in curgerea zilei aceleia gi pentru toate cAte am implinit cu bun
;
apoi si mirnrrisim toate cete nu le-am implinit, fie ci greqeala noastri e cu voie,
flri voie, sau in taini flcuti, fie prin cuvinte, ori prin fapte, ori ascunsd in inimi;
tfu toate trebuie si-L facem pe Dumnezeu induritor, prin rugiciune. Cici cugeta-
rlsl.lpra celor trecute e de mare folos, ca si nu cidem iarigi in asemenea picate; cici
Bccca s-a gi spus (Ps. IV, 4):
,pe
cele ce zice1i in inirruile tlflstre, intru astewtwtur"ile
trc vd cd.ili'8|. Cam in aceeagi vreme (secolele IV-V), autorul anonim alfuenirnin-
npostolice ii indemna pe creQtini:
,,Seara
(faceqi rugiciuni) drept mrrlt-umire (Iui
rdczeu) cI v-a dat noaptea spre odihni de osteneala din timpul zilei"3t.
ldcilc Sfhntului Ciprian gi ale SfAntului Vasile despre scopul
Qi
semnificaqia rugi-
nii dc seari in viaqa religioasi creqtini au inspirat, in cea mai mare parte, qi textul
qapte rugiciuni ale serii (ale luminilor), citite de preot in taini la inceputul Ve-
lci (a se vedea textul lor,inLitwrghier).
2. Originea ritualului principal al Vecerniei.
Descrieri vechi ale Vecerniei
()hicciul
de a sfinqi seara printr-o rugiciune sau slujbi speciali exista la evrei. Esen-
irccstcia il constinria ritwl aprind.erii
si
aVzdrii sfesnicwlwi cu lwwini, in faqa clruia
rl irprindea tim'iie gi care apoi trebuia sd ardi toatl noaPtea
,,inaintea
Domnu-
t',
ttlicii in faqa perdelei din Comrl mimrriei (vezi Ieq. XXX, 6-8 qi Lev. )CXIV, I4).
I leesta a trecur qi in viaqa religioasi a primelor generaqii creQtine, alcituite in cea
tliu'c parte din foqti evrei, el cipitand o semnificagie noui, creQtini: lumina,,lina.'a
ttir'rrfiri aprins la vreme de seari le aducea aminte creQtinilor despre
,,CuvAnrul
(care)
htttriu,r cea adeviratl gi Care, venind in lu1ne, lumineazi
Pe
tot omuf' (In., I, I9).
to
llr t 35 (P.L., t. IV, col. 560).
ttt
llilt XXVII, 4 (P.G., t. XXXI, col. 1016 A).
'r
(
:,rl II, p. 258).
PnrioT Pnot'. DR, BNli BltANl$'l'li
tcs uar B.
5z
-r
*
"Ifi;;;1;;;;;
i.^r,'LiirrAirion Aposrolique d"apris les ancirnues versions. Introd'' trad' et
o". B. hoitc. 2-e dd.. Paris, 1968 (SC' 1I bis), p' 100'
ea. ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968), p. 135.
Cart.'VIII,'..p.35-37
(in trad. rom. din SPA, Il,pp'259-26O)'
,
2-e
(d.,Paris,
1968 (SC'
),P.r
'*
-^rt.irttI,'
cap.35-37 (in trad.
1om.{i1
sPA,rl,pp',259-260)'
t
iiiAiiijl, i u* trii,_1"p
211irt
e1ie,1ouili de
pol
rq
texte ladn, introd. et trad' de
Lt'runc;u :,q sPF,( )tAt,A
(hle
mai vccl'ri manuscrise dc clrqi liturgicc carc se plstrcazi (ca dc ex. Codice-
lo-h)vltologhiu l3nrberiniXrec 336 din Biblioteca Vaticanului, secolele VIII-H) ne trans-
nlir rcxml rugiciunilor citite astizi de preot in timpul Vecerniei, iar manuscrise din se-
colul X inainte ne dau gi alte aminunte din rdnduiala Vecerniei de odir-rioari, cu varia-
liilc
ci de timp gi loc.
Pc la ir-rcepurul secolului XY, Siru.eon al Tesaloniculwi ne dd. cea dintAi descriere ama-
nuntiti
qi explicare a Vecerniei din timpul siu, care era absolut identicl cu cea de azi,
Btf,t peiltru zilele de rAnd, cdt gi pentru cele de sdrbltoarear. In afari de vecernia obiq-
ttttit{, Simeon a mai descris qi o rAnduiali mai dezvoltati., a Vecem.iei cw cd.ntdri
(&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul du-
ffirricilor
gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlsti-
lGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane,
Bdicir
grupe de psalmi cAntaqi antifonic.
Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegise
din uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni.
[,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi,
I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de la
lflrqitul secolului XV inainte.
3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei
t, Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in legl-
furfi intimi cu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele amin-
sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele cele
i insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci
cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremea
iei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului.
Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuie
tGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erau
Itte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar.
Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e,
lf el srrprascriere (titlu)
,,Pentru
facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, de-
lpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din mina
Eltlitrlrului
gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); el
Itlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeu
frt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum-
[1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-
tt
l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma Teoclores-
Etlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.
inctl clin vcircul al dsilca,
'ltrruliarr amintcqte dcsprc obiceiul aprinderii sfbqrricului
aJturlrile dc scarl pc'tru'rugiciunc, ilr desfiqurarea cirora domuea inci improvizaqia
CurAncl irrsl s-a cotlstituit uir rirual intrebuinqat peste tot, in cadml ciruia
pri.,-i.rl; cere irrsotea rinrl aprinderii sfeqnicului de seari, avea ca temi' pr'
rY
-
-:r^:
^: ^^.---. ^^^.^i-ir'^
cx
ru lumina nanrrali a zrlei qi pentru cea spirituali adusi
M ,,multumire
de seari" (ein)'uluroq
{XcrOtoticr)
amintt
arflt SfAnnrt Grigore de Nisa,'in Waya Sfuitei Macrinas3, cit qi Sfhntul Vasile cel M
iar" ,orb"qte deipre obligatia creQtinilor de a aduce lui Dumnezeu laudl de multur
t,i rte.qint"zilei, prin cAirtarea imnului,,Lumina linr...", din care e[ citeazi un s
L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il
4p.T,
Feryilrl.Ieronim o indemna pe una
.o-[rp""a."te[e sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl
lertfl
de seari"3s.
--
c., dintai desc.i"r.
"
rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim in aqa-n
Rd.n
d., care ests o prelucrare a lucririi Tra'dl?f, apostolicd'
lui I
III (caP. 25)36.
tt- - -l:- ^^^^-^:
--.^:
Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi
Bru
,,R.ind.ri"lilo,
bireri..tii;', gi anume Teitaru.entwn Doruini
(cart.,II,
:ip
1,1)t1_
-
"-
Uri aminunqit ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document,
,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice (Aqezimintele Sf
lor Apostoli) din secolele IV-V38'
tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim,
at r lrr Slpu.*en"
patimilor,
sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi p
;i;i,;.;i prin anii aso-ags, peierina apuseani Etheria sau Egeria (alias Silvia), in
simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e.
---
Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua
jumitate a secolului
r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii
-i"ii".,
cu'rugiciuni Ei
cantili de imne qi de psalmi (antifo-ane), care erau.in gen
ffiili"t*.]ir..i", n}e.in t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul
La.odiceea
(can. IB).
"--ilil"il
anJui'600, cilugirul Ioan Moshog
1i Q9fr9$e.
(viitoml
P]tr1arh,a1
itrt."il" pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi
nici seara.
h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul
[^;;i);;r-iraJJp.
ririlqd Nil al Minrstirii_din Sinai,,asisti acolo la tt3!bl_-:
,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceas-
,...rnii'd. sAmblti i.^.r, p. care ei o descriu. Ea cuprindea, ig5e altele:
nlujbi, omenirea nu
Qtia
altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul
i"e.ii.i,
birbatul..."), Psairnul CXL (,,Doamng strigat-am c5.tre Tine"."),
iT"ll
r. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simboli-
r1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor
(,,Acum slobozeqte...")ao.
r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterea
lugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeia
d;;it air"j
secolului Y\I. Sinod.wl ualnvt (69-2) vor.beste, in
:y9""1
90,,1::
lf,gi
rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie.
12
Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r. I' col. 540 A)'
"
P.G., t. XrvI, cot.985.
'a
Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 (P.G., r;XXXII, col' 205 A)'
'5
Epiiola id Laetarn,
g
(P.L., t' )fiII, col. 875).
P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.).
40'l'crvcstirca
lul lom Moshos
si
i hti Sofronie, ed. de J
io ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,
4tt
B. Pitra, inJwris ecclesinstici Grqecotwrn
I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti
dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ al zilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci'
rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari (
!:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps
sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui:
,,Soarele
gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intuneric
s-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii".
Iesireo
preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, unde
citcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchip
rrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrl
rlcunt
()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila du
irr fhqa porqilor zivorite, ale cerului.
Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc
ndciwnite
Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se
tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca
clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumi
spirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri<
rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa
tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n
nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c<
miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugici
nilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a
il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmi
chiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in
,,Tradiqia
apostolici" a lui
lita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivi
tm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciuni
corespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3.
Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e
_vo
vorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioa
nrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul i
rregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugici
lue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni
rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia,
comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gn
roate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[),
Pentru
ca
I
sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr
clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale.
rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciu
prcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscri
rrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate
nrirnuscrisele vechi.
Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi
lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de
rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche,
patriarhi qi prooroci.
I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi,
lrsalrrrtrl
propriu qi caracteristic al Vecerniei (psalrnus lwcernaks). E menqionat ca
a)
Vczi in urmri, r-r<>ta 8.
'tf
Vczi, clc cx.,
(,lozrt,
apost., Ylll, 37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260.
50 .sl
Lt'l'u ttr;u;l spHcrALA
tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioan
tlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet la
ittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cu
ii urmltori, cintaqi (citiqi)
-
in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps.
I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr"
l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau
:lc cu lumini)
-
psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sra-
dc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul
snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari,
tlirr cultul iudaic.
flildirca de la
,,Donnatce,
strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pe
rt lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie bi-
irrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul:
,,Si
se indrepteze mgi-
nrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa
de searl, au-
I)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti,
'ilccasta
ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea
..,1^.: l^ T\,.--^-^.- l.-: IiI^:^^ )^
^ ^^ ^)--^^ ^C---l:
l^
-:-A:^ -:
):--'- :
teit clati de Dumnezeu lui Moise de a se aduce ofrandi de timAiere seara qi dimi-
i^rr faga altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[,
, In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi ma-
ca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe
lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea origina-
prrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari..
Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repre-
It't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti-
,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care
lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurile
Vcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca:
,,De
Te vei uita la flridelegi, Doam-
nruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi,
irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deci
Iui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introduce-
ttiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in
'l'fttrtruent.
trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIX
Vl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu
l_alc
l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioade
llturici rnAntuirii.
Etllririlc
dc la
,,Doamne,
strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi
lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul rei-
rr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu]
rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl
llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia
(,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4.
ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl
yohodului
de ld
Itti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd.
ff
t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80.
r"
1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427.
*
l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818).
lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr ri
l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e
yoltod.
simbolizcaz[ rcrlcschidcrca
pcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilor
chipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine:
,,Eu
sunt
na lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegirea
tului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar
,,se
arati
Unul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurile
iariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea (
irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazl
tnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorul
ristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoa
clin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce
S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei i
ni totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7.
Cd.direa cl.e la
yobod.
reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea in
ca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a
vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplri
constituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti,
tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti !
Imnul
,,Lumin5.
lini..." (<Dorg il,opdv, lwnwru
iwcund.wrn;
slav.
:
svinte tihii
-
veseli, aducitoare de bucurie), care se cAnti sau se citeqte la vohod, este unul
cele mai vechi imne de inspiraqie creQtin5., intrate in uzul lirurgic. Dupi unii i
imr-rul provine chiar din secolele II sau III. Intrebuingarea lui in cult, ca imn spt
rugiciunii de seari, prin care creQtinii aduceau lui Dumnezeu
,,multumire
pentru s
nic", este menqionati in chip expres, inci. din secolul IV, de citre SfAnnrl Vasile
Mareas, care citeazi un fragment din el, numindu-l
,,cAntare
veche" (d"pyaLa
cunoscut.; inci de pe atunci ca fiind a Sfintului Antinoghen martilxl, episcop ori
din Sevastia Capadociei, martirizat in persecuqia lui Diocleqian (303 sau 3ll) gi r
tit in sinaxarul ortodox, la 16 iulie. Vechimea imnului este confirmati qi de faptul
gisim, ca parte a rAnduielii Vecerniei, gi in riturile liturgice ale Bisericilor orientale
calcedoniene, adicl la monofiziqii sirieni (iacobiqi) gi egipteni (copqi), cu mici vari
de text. Numai Ceasloavele slave qi romAneqti il pun gregit sub numele Sfdnnrlui
nie, patriarhul Ierusalimului (f638), clruia ii putem atribui, cel mult, consacrarea
ciali sau generalizarea acestui imn in serviciul liturgic al Bisericii de risirit.
Dupi cuprins, imnul
,,Lumini
lini..." are un caracter hristologic qi totodati tri
El este, adicI, adresat lui Hristos, Care este
,Juru.irua
cea l,hd. (aducitoare de
slavci Tatilui ceresc",
-
dar, totodatl, afirmi cu precizie atAt distinc-tia celor trei
soane ale Sfintei Treimi, cAt qi unitatea lor in dumnezeire (,,...liudim pe Tatil, pe Fi
pc Sfinrul Duh, Dumnezeu..."). Textul imnului ne face deci si binuim cd alcinri
introdr-rcerea lui in serviciul liturgic s-a flcut pe vremea discuqiilor trinitare qi hrist<
cc, din secolele III-IV. Textul acesta constinrie, de altfel, un ecou fidel al celei mai
rugiciuni de mult-umire pentru lumina de seari, care ni s-a transmis in cadrul ritu
dcscris in Rd.nelwialn biserriceascd egipteand. (sec.III), amintitl mai inainte .
in vechime, imnul se cAnta in momentul cind-pe cer se ivea luceaflrul de seari,
irr biserici se aprindea (se aducea) sfegnicul cu lumina meniti si imprdqtie i
scrii, sfcqr-ric a cirui amintire clari. o pS.streazi, de altfel, atit textul imnului (,,...
't7
Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334
;i
347, in trad.. roru. cit., pp.218,226.
'tB
l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205).
52
('l
Lt't'U nci tr :A st)tiotALA
nil cca clc scirril"
= OcSq
borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtat
Itcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqni-
ri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, in
iuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina
nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o pre-
sinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu-
(lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci,
hnosul
qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea
Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in-
;lcrc qi de nidejde.
l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula
,,Inqelepciune,
i !", care
-
ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei
-
sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos,
cstc
,Jntelepciwtea
de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r ati-
tlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqia
ggrc
rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre
rs-Minnritorul.
, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din
ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Li-
ic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub
runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia di-
ii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poarti
irca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte.
Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avind
I ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia
silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la Liturghie
Apostol are prochimenul gi stihul lui.
},n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristare
l)omnul, Care arunci Se aflI in mormint.
l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din pe-
Octoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio-
(ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunt
i (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Cu-
rl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"o-
tlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentru
c lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi
lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor din
url,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de
'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte
prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecer-
rlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare de
ttii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea din
rl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAn-
tl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent).
httglcirrrtca
,,InvredniceQte-ne,
Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prin
I e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii
ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povesti-
lni lorrt Moshos
Si
a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi).
Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E
Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onu
lui"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca
,,InvredniceQtc-l1ct
Doamne .
irrtrcbuinqarca ci in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in rAnduiala
clc scari, dcscrisi in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actuall
dat in forrni de reztrmat. ,l
Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne D
zcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupl
dc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioa
cltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lor
biserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text ni s-a pistr
C onstituyii le ap o sto li c f
o
.
Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor,
o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fii
doul sau trei dintre ele
-
gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul)
-
sunt
dcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci
,,Slavi..., $i
acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, din
cirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon).
Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi ale
psalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. Din
V inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilor
la vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspir
cre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurile
chilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adicl
care preced stihirile a doua, a treia gi a patra.
Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."),
citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origine
intrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca
29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cend
ir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la
40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea
,,l\4ireqte,
suflete al meu, pe Domnul...",
consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului,
rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor doui
tamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile Legii
Autorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament,
alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan Botezi
SfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa
Q.a.).Toqi
reprezinti apusul epocii
chiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se inchei
se stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erd
ilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nu
dcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care i
ochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia.
Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mu
bitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe care
clidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpiri
fig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi
{e
Cart. WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259.
5"
(lart.
VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO.
54 55
I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A
ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(ii
ll lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhr-
qitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu
Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamn
lrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui cea mai adAnci
Vculrirrrc. O g'isim in cele mai vechi Ri.t'td.w in Constitwpiile
Flntstolicest,
unde este agezatd ca final al doxologiei (,,$av'i intru cei de sus lui Dumne-
lgg.,.", cLl titlul,,Imn de seari" (boneprudq rSpvoq), fiind folositl, probabil, inci de pe
Antllci, ca rugiciune de searI.
'lroparele,
care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se
proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa
i6rlrltorii,
se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici tro-
Dnrclc
apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei.
'
l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre
tlqii,
pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici
Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de
i,l,
vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei,
Cepirrcce
cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd
Eersti sluibi sflnti.
4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului
Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignirea
Mflrrtuitorului
gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.:
,,Dator
este preonrl s5'
flvf,rricasci
sau si'asculte, seara) Vecer
i
ht urlilinql si cugete cum Domnul gi
lEr,rrclc
Sale Patimi, vineri seara S-a risti
flf 1lcrrtru
mAntuirea noastrl..."52.
BIBLIOGRAFIE (lzvoare gi lucriri auxiliare)
M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I
(lq7l), pp. 85-124.
'
l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12-
tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion,
,,Diurno
della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929
(,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56).
l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6.
A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile Rdsdri-
Htlui
ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917.
Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor
Si
d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in
ftlx.), Kazan,1894.
I . M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec.
),
Tesalonic, I 971'
V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927.
Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.
h |
(
)nrt. VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 .
^)
Y c't,i I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414.
.a'r!!llf'F|
Pruro't Pttott, Dtt. ENU Bttlttt$'ni
Iuarr
Marccl s, Lln Horologion inid,it d.e Saint-Sabaq, in
,"Vl6langes
EugCnc Tis$crant",
vr;l. IIl, ltorna, 1964,
Aceiaqi,
gwelqwa anciens d.ocwrnents swr |ffice d.u soir, in ocP, vol. XXxv, fasc.
(1969), pp.347-374.
'
ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe des ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),
248-272.
Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969.
t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a.
V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929
B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in
lMP,
an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai
nr
3, pp. 66-70.
M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0'
Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a
ingr. de W. Heraeus).
Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre
trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866.
E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in
,,Recherches
de Science religieuse", 19 (l
pp.266-283.
P. Trembelas, RuXd.ciwnile
(Jneniei
si
nle Veceruiei (in grec'),
b-It"'.
Atena), an. XXIV
(ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei
( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O.
'
prof.'N.
Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo
gice), vol. I, Moscova, 1960.
' '
P;. P. Vintilescu
,
Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937.
Acelagi, Vobodut si
pnrtea
finald
a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8'
Carrrolur IV
Litia
I. Ce este Litia
Ei
cAnd se siver$e$te
La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari
(praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la minlstiri gi in ajunul duminicilor se
Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibi
lprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici
&rmuli
de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se
lncadreazi
fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de
Ellm ineaq'i (Utrenia).
Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau
icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw
face
pafie dintre ceh
Sapte
Laud.e
ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile li-
ice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsti-
catedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica,
qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic,
mult pe la orage gi mai rar la sate.
2. RAnduiala Litiei
ln ..." ce priveqte rAnduiala Litiei, putem distinge doui variante principale:
Una ministireasci
-
adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, inca-
til ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei;
Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu
V.
Fig. f . Agezarea artoselor qi a celorlalte ofrande pe masi la Litie.
ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile
Qi
S. N
E.
Arlose
/.4,
k,
Grdu
6
l/itr
tlmplificlrile
care se fac la cea de-a doua.
57
Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl<rcul [riscricii, sutr policanclnrr o m
pc t'arc sc ptlt-t: artlse, o sticlugd cu vi,t, alta cu untclclennt qi un vas rnic (o fhrfirrioari)
pufirl,qrdu, agczatc in chip cle cmce) astfel: artoselc spre risirit, grAul spre apus, vi
sprc- nriirz[noapte, iar untdclemnul s1'rrc miazizi (a se vedea F'ig. 1 de mai sus').
sc pun, dc asenrenca, stcgnice mici cu lumAniri aprinse sau rrei lumaniri
crtrcl$.
.
Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indr
dupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvi
tatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin,
,,SIavi....,,
de la Liti
iar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor <
Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchi
gi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analo
pc
:are
unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu lur
aprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai
Pn rtrx' Pttott, Dtr, Hr.rtt B nrt Nt.st,ri
preonrlui, qinnnd cidelniqa.
(ca qi la sfirqirul Lirurghiei):
,,Fie
numele Domnului binecuvintat..." (ps. cxli, 2),
trci clri. Apoi oreod
(clerul)
cAnti: -Boortii err siricit
"
r/de nhirei
^.
oio.,,i trci ori. Apoi p (clerul) cAnti:
,,Bogaqii
au sdricit..." (de obicei pe glasul
I
.srimbiti scara sc cAnti
,,Niscitoare de Dumnezeu-Fecioari, bucuri-te..." de trei ori;
srlrbt\torilc slinlilor tlc cloui.ori tropar-ul sfinnrltri, iar a treia oari
,,Niscitoare de Dumnezeu...';;
pritzrticclc inrpirrltcqti nrrnrrri tropirnrl prirznicului, dc trci ori.
8
. .
Aici pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir
(daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrire
au terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este dia
preotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule,
porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald a
peltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii).
ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice:
,,pace
tuturor !"; diac
(preonrl):
,,capetele
noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capul
coperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei:
,,strpnne,
mult-Milostive..." (dupi ti
ccle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus).
Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorc
ttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei,
celelalte. pAni la tropare.
llerul
se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte pri
sc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'ac
rit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri s
plece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi).
ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropa
continuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tii
crcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrl
c'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul
arhierer.,
"poi
clerul gi
crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele.
Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu
scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune la
pc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice:
,,Domnului
si ne rugim !", i ^
-D*^^_
' )
prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvintarea prin&seloi
pc masa (,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...,,); cAnd spune:
,,insuqi
rrccuvAnteazi...", face semnul binecuvintS.rii intAi spre artoase, apoi pe rAnd,-spre c
leltc
.prinoasg
dl p. masa. Dupi aceea, preorul iqi acoperi capul, iar cAntire,tii cAn
J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A
Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul ia
ulr ilrt()s, ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi..
Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea-
2,1, zicAnd:
,,BinecuvAntarea
Domnului peste voi...". CAntireqii:
,$min.
Slavi intru cei
rlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei,
(otltinLt.{ndu-se
asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEa
tlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de-
;rnrtc,
la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la te-
trnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bine-
ettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr.
l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciul
Privcgherii) este urmitoarea:
l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul:
,,Fie
stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati...";
(l:lnt.:
Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r
flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) cu
lcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull
Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei:
,,N4Antuiegte,
Dumnezeule, poporul
'l'ilu...";
l)reorul:
,,Pace
nrturor !";
Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";
Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive...";
CAnt.: Stihoavna Vecerniei
-
concomitent cu mergerea clemlui in naos,
,yA.cum
Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..."
Ei
celelalte.
l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAnta-
feit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi);
Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor:
,,Doamne
Iisuse F{ristoa-
ff, l)rrmnezeul nostru...";
(lAnt.:
,,Fie
numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori);
l)reotul gi cAnt.:
,,Bogaqii
au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori
ellrrtrlregii).
Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bine-
euvnntarea finall:
,,BinecuvAntarea
Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei,
ducrl nu se face Priveghere.
b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se
titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu,
Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici:
lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti,
fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu
;rt'ittoitsc'le
(cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a
Vcccrttici (de la Stihoavni. inainte), intre prima parte a Litiei (cea care la ministiri se
ttlieirrzii irr pronaos) gi a doua parte (binecuvAntarea artoselor); alqii insi o omit, gi de
dcccit, indati dupi mgiciunea Litiei (,,StIpAne, mult-Milostive..."), urmeazi. cAntarea
tloprrrtrlui
,,Niscitoare
de Dumnezeu, Fecioari, bucuri-te...", cu intreita cidire qi in-
tltttittrare a mesei cu prinoasele, apoi binecuvAntarea pAinilor qi celelalte; iar dupi ce
te
('ilntii
,,Bogaqii
au slricit...", preonrl merge spre altar qi face otpustul Vecerniei, ca
.
I
Oiur.rrca
,,Bogalii au s.iricit.,." este vers. l0 al Psalmului XXXII (,,Bine voi cuvinta pe Dom-
Itltl irr toltil vi:r[;r tnca...", carc, in une]c ministiri, sc citeqtc pi.ni la acest verset, iar vcrsetui se cAnti
tll trti ori.
.59
)R[o'l'
I,Rotr, DR. tiNu BnnNt$'tt;
qiiim
gi din
insuqi
em de Domnul").
la Vecernie, ci dimineaqa, inainte de Utre'
ei. PAinile binecuvAntate la Litia oficiatl
3. Istoria Litiei. originea qi formarea randuielii de azi
Dupi cum s-a putut vedea din cele exp
derivl gi cuvAntul ktanie, adicl ruglciurie
n care invoclm pe MAnnritorul, pe Maica
litie se ingelegeau ktaniile sau rugiciunile
in frunte cu clerul, sub formi de procesi-
ri din sat sau din oraq.
Litie, in ingelesul de iegire procesiona
cu cAntiri, se flcea inci din vechime,
calamitili publice (seceti, inundaqii, boli
invoca
vinte,
litnnii
vreme
(437-+46
Sc spune
intreit-sfi
credinciogi. De altfel, termenul litie se
_
ul popular, cAt gi in clrqile de sluibl, cu
Vcchile rugiciuni ale litiilor
tatea de odinioard au fost
p,Istratc in uz'pinf acLrm) dar au
divin din biserici gi alciru-
il p;il;
f"1i"
, i*i.i cic azi. E, ccentuat caracter penitengial, adicl cxprimi
60
Lt'fu R.(iI(iA .SPECIALA
r:u irrsistenqi scntimcntul dc poc[inq[ qi irnplorare pcntru iertarea picatelor, dcoarece
Irr conccpqia vcchilor cre$tini, nenorocirile, pentru inlS.rurarea cirora se rugau, eraLl
corrsidcratc urmiri sau pedepse ale picatelor.
l,a rugiciunile vechilor litii procesionale s-a adiugat cu timpul un ceremonial nou,
cnrc alc,iiuieqre a doua parte a Litiei de azi qi in cadrul cdruia se binecuvAnteazi pAinile
(nrtoscle) aduse de credincioqi Ia biserici, spre cinstea qi pomenirea sfinqilor sirbito-
fiqi, sau a praznicelor respective. Aceastd parte a Litiei, care se intercaleazi la sfirgitul
Vcccrniei
(intre tropare gi otpustul Vecerniei, sau incepunrl Utreniei), are origine
nrilrr.{stireasci. Ea a luat fiinqi gi se sivArqea adici la inceput nurnai in ministiri, atunci
crlrrcl se flcea Vdenie sau Priveghere mare de toat'i noaptea) adici Vecernia mare, uni-
t[ cu Utrenia. Cum aceasti Priveghere se incepea de cu seari gi se prelungea pAni
lloxptea tArziu (in unele biserici chiar pAni dimineaqa), citre sfhrgitul Vecerniei se adu-
ec1,i i,', biserici vreo cAteva pAini, care erau binecuvAntate de citre cel mai mare. Apoi
tc tringeau qi se impirqeau fragilor gi celor ce luau parte la slujbi, care igi astAmpirau
ntrtcl fbamea qi cipitau puqinl putere, pentru a putea suporta pini la sfhrqit osteneala
Privcgl'rerii
gi pentru a putea ajuna pAni a doua zi la vremea imp'irtigirii. Apoi se
htccpea Utrenia sau Privegherea propriu-zisi (serviciul de noapte).
Obiceiul acesta era cllnoscut, pAni nu de mult, sub numele de dptorl,dora (fractio
pauis, bulg. petobleabne), adicd
fi.d.ngerea
mp. Fapte II, 42), denumire care se
htrrcbuinqeaziincl.
gi azi pentru Litie in rutl grecesc gi cel bulgiresc. Ritualul
bitrccuvAntirii, frAngerii gi impirqirii pAinilor, care nu avea la inceput caracter liturgic,
I luat treptat o dezvoltare gi o solemnitate din ce in ce mai mare gi s-a unit cu
ntgtrciunile
de implorare citite in vechile procesiuni, devenind o adevirati rinduiali
mu sluf bl aparte.
l)in ministiri, Litia a trecut cu timpul qi in uzul bisericilor de enorii, unde se sI-
Vdrrlcqte nu numai atunci cAnd se face Vdenie mare sau Priveghere (adici la sirbitorile
6rc au in Mineie stihiri speciale pentru Litie), ci gi cAnd se oficiazi numai Vecernia
obiqnuiti. AtAt in mlnistiri, cAt gi in bisericile de enorii, binecuvAntarea pAinilor nu
l1lni irre asrizi rostul de odinioari, cAnd se f}cea Priveghere de toati noaptea, ci a
G{pltat un rost simbolic, ca gi prima parte a Litiei, precum vom vedea mai departe-
.
'I)cosebirea
de origine qi de scop dintre cele doul pi4i componente ale serviciului
de rrzi al Litiei se vede gi din fapnrl ci astlzi chiar, mgiciunile din prima parte a Litiei
1g citcsc uneori de monahi, fIrI a fi urmate de ritualul binecuvAntirii pAinilor.
4. Explicarea rAnduielii actuale a Litiei
irr vechime, cAnd litiile se flceau afari din biserici sau afari din cetate, ieqirea cre-
clirruroqilor afari din biseric'i simboliza alungarea omului din rai:
,,...
Fiind noi afar5.
rlirr llisericl, aritim ciderea din rai qi cum ci ni s-a incuiat raiul qi cerul", zicea Simeon
el
'l'csalonicului,
in secolul XV3. Semnificaqia aceasta simbolic[ a Litiei se pistreazi qi
ttrrlci cAnd ea se sivArgegte in bisericl, precum explici acelaqi mare linrrgist al Bisericii
(
)r'tocl<rxe. Dupi el, iesirea clerwlui
Si
n cred.incioSihr in pronaasul sau tind.a bisericii (adici
llr irrciipcrea in care odinioarl qedeau penitenqii), la inceputul Litiei, inchipuie alunga-
Ieir prinrilor oameni din rai gi pociinqa noastri, uniti cu rugiciunea pentm redeschi-
tlcr,c:,r uqiloq, cerului gi a milostivirii dumnezeiegti. CAnd flceau Litie, credincioqii de
,t
I
l)NP^t tlirtele
rytgdail.rti,
city:t.342 gi 353, in trad.. row. cit., pp. 224,236.
'
' 6r
)tiliul'
l)l{t ll'. lltt. l:tttti l}nnNt.s l'li
rlirri.irrri sc rrrgag cu atituclineir uurilit[ a varncgurlui din Evanghelie, carc,. intrind in
,,,:;.rii;iil ," ..ig" ,ii fii;;J;;tr$ticnt
clc.nrulqinrca
pacatclor sale, s-a oprit intr-ttu un'
sfl.i.ii,.r'iii,i.r"r
[r"'pr.,i;i ;i;i'.1'-ir,.rina
11.^1
si-*
ydice,oilii,?p^*_..,.,',.:1",'1,'.
"1,*,
:t1#;;i'il;il:5.r-;zeule,
milostiv fii mie, pic[tosului !" (Lc' xV[I' l3)'
"
"i;;;;;;;;';"s"i;-"J.
irn Litwrsbi'n'.q.i Tip.i'.'t'i' pistrall t"'1li
:":1:
ru,isiiri, uqile'implrlteqti
rirnin i.chise in timpul Litiei, iar clerurl iese pe uga
;,;;;.i;
"ri,,.'"rr.ri.
tr. ti-lrir".i.ile de tip vechi, ia care.naosul este despirqit de
il;ri.i;
;ai ,"., p..a.i."?;;ieiliiilor
fiumoase"), aceste
yjsair
perdele
.se.inchi
clupl icqirea clerului
i
,'ii.ai,r.ioqiloi.in
Pt-".n*:
.tt,.:t-t*tttnid
dupl sfargitul pdrl
i;i;[i . ii,i.i, atunci clnd clericii gi credinciogii revin in naos-
'
it nl.rirriile
rostite d.e liturxhisinri itc pronans
-
adi
llurqticiwnile rostite d.e kturXhtsr'tory it't' pron.atts
-
adi
tulc, popoml Tiu..." gi rugiciunile Litiei: ,,StIpAne,
.
i.ry,'.riiu..tal,
iar prin.mulqimea.sfinqilor.pe
:"tt
ii,'^1]l= azarr
^a6r.r
n^,
i.1.il:',,ilil}r"iii"i it-"
p"t..ii lor de mii'locire pe linga ezeu pentru
po.icntnnrrprcn.
rto*riii ii, pt"vnttos itt. ma.os,.-a. t.
1'" .
p.'Ttl
1dou.a 3 .Llti?
in
" "qit"i
raiuh.ri qi a milostivirii dr.rmnezeiegti faqi de ngi._!s.te
"q1
I ' :
-- -i
cum ne-aln fi unit cu ir-rgerii prin Flristos'?
.i enrl oentru nol 51
ca
il
ir
i;
t;---:
r '+'^^
-'-.^^-
1,.^x inFnrmeqzl rcelesi atlfof
nrecum zlce slmeon
^ir.r'rr""i."ruia.'De
aceea, dupi cu(n ne informeazi acelaqi.autor
I;ffiH#'.#^^J":"e-r"ane
(coruri) se uneau simbolic in acest moment, cAqlan<
ffi;.]||l,.lirlit
Stihoavnei.'Din
nefericire, aceastS. fmmoas1 semnificaqie simbolici
;;'*-:
:;*:
"
r i'i.; .,
";^...U,ii"t"
despre'originea
11 :T.1 9-t-"^t:b,"':tr1-t:',:j.*'
:
-
. t-r,,
pieriut cu desivArqire din vedere ir
,
Serviciu divin' s-au pierdut cu desi
ei se oficiazl in naos'
n
,
.no1ie, ylde
intregul,serv"iy,l,!.lrl
^_:..r-.-
.i
"i_r_nri
'
,0,n,,, cnre se binecuvd.nteaf,;";;-L*;(,it-.-oGt."
sau
,,litiile")
amintesc gi simboli
zcazl celecinci paini .r, l"i. Mintuitoml'i sirurat mulqimile il
,"::i::^'l^:!f ,Ti:,I
|;lifiH[;..ffi
inmulqirea lor. De a..e", dupd unii titurgiaii, ieqirea clerului
qi
.*al".i"uf"im
pi""""s inseamni mrgerea poporului
i?
p:tl: tti:
i:"t:1tl J
LrLurrrLrui'v^
"^ t'"
^::*:--::--:"-i:.
A.'"i bisericii inseamni bi
ffi.*, ,* Lirr.*ua.r,"rea
artoselor de ci.tre preot-in mijlocul I
."."rarir"t.a
pAinilor de cdtre Hristos, in mijlocul adunirii
Popo$.oi:., r- L:..^^,--,a-
Simbolismul
"..r."
.*,-de altfel, indic"i chiar in extul rugiciunii de binecuv
or.'
,,O""-.r....,
Cr*
"iUin..o'"e,iat
ttlt cinci pAin. qi ai.siturat cu ele cinci mii
Ll.u;'ii r" pJti....". ;;.;;;;;.f,ai
cAr-rd p..otoi ia i r mAini
i1":Yl*-:::.1-1,:l
uaru<tLr ,r
PuJLrL.''
1;;;:: li lr ]--.,*.' : Mannritorul i,suQi
."rl"i" ci'cind
apoi il fringe qi il imparte in patru, el imiti pt
e;;;;"';Gu
"..t.i
-i"I"i,' 1 PI":'g'l $",^ 9".p," :-,3' i'i:'l'::',lf15't
""YXt
-"ffitii.f..
*iil',5rii}v1,
q
i0; M.. vi,'zt i+; L::JT: r?-17 qi In' \n' 5-r3);
["
^iif.f.
tor aQa , n."iii la Cina cea de taini (vezi Mt. XXVI, 26 gi loc' par')'
*
tir-
oriir.ii. iai
,liit i*rtarbrmrcul,
care se aduc Ia Litie gi se binecuvAnteazi'
a
dati. ctr piinile, ,t ,rlrrrii;t;;il;:+
sau ofranda a{us1
{e
-Tt,gPy:::ti,*l
,""a"r. i..lp"L"l.
"i.f
pl-*1"nrlui qi din.elementele
principale ale hranei noastre'
-:rr..
:^-r{-i
^1.,.c
la il.".r,,n,l omerririi de cdtre Abel qi dupi modelul
jel
in care-L imPlorim
P. P::T:^',:" Ifl:T
i,mulgirca aceloragi roadc, ca de ex., p.r-"
-ge.iune
din slujba Cununiei: ,,Umple
't
Duln't slhn'h: nrllricitrli, crrP' 341 ,*ad'
rou' cit'' p' 221
'
LrIu nclttln srL,(llAL,A
clc lor de,prd.w, de vin, de untd.eletnru gi clc_toate bruritlgilc, c1
1o19i
indcsnrlarea avArrd,
r,1..r,
ii.;[;,
li1isigi...". GrA.,l..rt., de altfel,.roadi plminrului dl".'i1:-::_9..31it]:i
ri*.,,I.*y, carc,'ca gi vi'ul, es e intrebuingata in cult ca materie a
ieryfei
linrrgice,
lcesl:a
;,u-;;;J.i;rJ,
prii, rn"iire, tftipul qi shngele Domnului din Sfinta Euharistie' CAt
;;';,r;,J;ltri-"t
Ui*.uvAnrat la Litie, amrnteQte, dupi ugii, untdelemnul din
:ioiul vlduvei din Sarefta Sidonului, care, datoriti puterii dymn91e15t1ce1ucra
prin
ir,ic.,l tii", trebuia si nir se mai termine in-timpul:t:'tti ({.n'e5i
XVII, 12-16)'
;i'ri,poiii'NAttdtonr"ei
d.e Dwmnezew, specific Litiei
(.,Nls,!ntoa,re. d:
?:l^::tt
:i,,.i',1, b.,..,ri-te..."), este alcatuit in cea mai mare p e dln salutarea adresatl de
ii ii
i. sie,-,,, Elisabeta Sfintei -Fecioare. la Buna-Ve
,l:
(L-t I, 2-9
-D):
?t '::-"-1
I.n,.'i,i t. sfirqitul Vecerniei (Litiei), pentru ci, dupd tradiqie, Buna-Vestire ar fi avut
ii.rr.. Este considerat ca unul dintie cele mai vechi imne de inspiraqie cre-gtini,.dar
liir; r-,iUti.l, introducerea lui in cult fiind atribuit.i patriarhului Chiril al Alexandriei
i, Vli;1. i"i."rol, alcinrirea lui constituie
probabil unul dintre,p1"9"t.1. tll:
i.i
i,ii"
.^.. nir..i* a clutat sa dezvolte culnrl.Maicii Domnului: l,r,lT19i:-
iiiftir'n,rrl"r"gice
provocate, in qec. V, de erezia lui Nestorie gi de cea a lui Eutihie'
i cchivalent iatinesc a[ acesrui imn ii constituie in cultul catolic cunoscutul imn
introdus in secolul XIII de Bonaventura.
iiintarea
,,Bogaqii
au siricit.'.", care se cAnti
4ye1-9]":*yAntarea
pAinilor' este de
,r1 resr
(qi ;"-. verserul tO) ain Psalmul XXXU (,,Bine-voi-cuvAnta
pe D9*-
(
)iintarea ,,Bogaqii
au s5.ricit.'."
,Jli,
;;;hI;.
oaitiorta se cinta.sau^se.citea in intregime, a3A.t la tt^ttiT]..L"iy-
i, .f*e impirqirea anafurei, cAt gi la sfArqitul Litiei, dupi implrqirea pAinilor piry-
rrr,rte T)e rltfel inci si acrrm in'unele mindstiri
psalmul acesta se citegte de la in- de la in-
lr,ir". O. altfel, inci qi acum in'unele mindstiri psalmul ac:s.t1 s9 ci1e5t9. de la in-
,, i*, u..r.*l
"i
l0-1." se cAnt;., aQa cum prevede incl rAnduiala Litiei dinTipicul
n rpi de la incepunrl LiturXbierwlwi-
.. .
'liit
u-r rest dintr-un pr"h .a.rt"t odinioari in intreqi este
Qi
cAntarea ,,Fie
numele
prrrnrrlui binesuvAnta,..:; tpr.
CKI, 2), care se c6ntl inainte de
,,Bo-gaqii
au-siri'cit"'"
iti:.*r.
Simeon al Tesalonicului6 o numeqte.',mult-umir;a
tui]1{
9|I::-I,,'^"!);-,.**,
iliipn-tA;*6le
prinoasehr binecuvd.ntate la Litie
Si
dapre^in'.trebuinfarea
h.r, invdqa-
u .fi f" ,ieral*l rd.nduielii Litiei, drn Liturghier, sfune;,,Cade-se a gti cI pdt!t?:,,
1:.
hiir".ruarrirt, este irUluit"".. d. ,or.. .#1., pentm cel ce o va,lua cu creding[... $i
rtstrt si qtii, pieonrl., qi J pizegti, ca si se.feieasci^untdelemnul
acestal.tt,1,1,bt::,
i,i;,,;;-; il .o-u"
ii
, h""" oarr sd-l binecuvintezi; asemenea nici vinul, nici
ii, iriti
fai.rlte,
cAnd vei face (din nou) Priveghere; ci altele, nebinecuvAntate, si
i:']il .ni'ti.^p"ii"..i'ar wntd.eletnnwl acesta care s-a binecuvintat,
de este candeli la
ripi,.t, orrd.'rti sfAnta icoani spre sirutar_e, punAndu-l,in.candeli, sn min*_'1i
_1_e]
pj,1r,r; gi poqi sd-l mlninci gi in bucate.Iar.ilnwl si-l bei cu buni cucernlcre' ca pe
Irre.rr binecuvAntat. lr*iltt si le tai gi si le imparqi credinciogilor, care pot.si le
a,if i',i. ... .insr., fie in biserici, fie acasi, mai inainte Ie alte bucate' Iat
Xrd'wl,-satr
]ir,],,,.,.,i,
,"., .r, alnrl si-l amesieci qi cu multumiti sI-l intrebuinqezi. Si nu indriz-
-
^:
-: ^^^^.
..:- L.^X
-,,m
oir cfinfele canorne
i rr thic'Lirurghie cu acesre pii,i iau cu acest vin, dt pi cum zic sfintele canoane
acirr,',, lrtcrarea celor sfi nte"'.
*'i,',",;,i,;i.;,i.i,-i-pirtirea
gi consumarea
p1inilor binecuvAntale la-, Litie se face rn
gfrri,it *"*i.iuttii t'rivegherii, de la I septembrie pind la I-ruminica Tomii,
Pentm
os-
:'r,,,.il,.r,t.r,.Vintilcscu,
poeziainrnograf.cdd.incd.rliledcrituatsichntat'eabisericeascd',Bucureqri,
19,1/,
pp, 5ti-5t).
'
n
i iir1,n slitttolo ntgdtir.nti, citp. 342' trtrcl. ront" cit', p' 222'
'
I ititryili,t',lhrcrirc;ri, |956,
P,
47.
63
tcneela, slujbci qi.mrrimca
'opgii,
iar clc h l),mi.ice Tomii nflnrl la
ImpArtrrea lor sc fhcc
1
dqtla zi.la Linrrghie (Tipicut marc, p, S9g).
La urele biserici, de obicei la ora qase.
din untdelemr.ri uir"*"Antat la Litie
111--rll,:1r._,t:;,p-,,Tri,,,
adici bucigele. de vati inmuiate in
"."i'"nta"t._"Ji
::r,,]:ff,
de hArtie; acesrea se impart la credi,ciogi, care I pt;i;";];'t.;;il;
i';
[,ITURGICA STECIAT.A
LirurXhierul explicat, Bucureqti, L972, pp. 54-57.
Manuale de liturgici:
:, Glrenadie, Litwrgica, Bucuregti, 1877, pp. I 3 3- 1 3 5.
, l,ctrcdcv, Litwrgica saw explicarea sewiciwlui d.fuin, trad. qi prelucr. de Icor-r. N.
Ilrrcurcqti, 1899.
, Mitrofanovici qi colab., Litwrgica Bisericii Ottodoxe
-
Cursuri univ., Cerniugi,
pp. 618-62I.
rttr, G. Rigcanu, Litwrgica..., Bucureqti, 187 6, pp. 86-87 .
de leacuri.
Cerniuqi, l8BB.
Pr._C. Moisiu,
,,5d,
std,tm binie, sd'stdyn- cw piid...r,' p,
', Pwdywitor hturgic pentra
popor, Bucuregti, I 941.
d.e Tipic o,r.todax, Cluj, 1940, pp. 50_51.
pp. 9-10, 39-47 (qi alte diverse ed. rom. mai vechi
,
Kiev, 1907,foaia43 v, g.u.
nstantinopol, 1895, pp. 13_17; Alte
1928,.p.
!66
q.u. (atti ed. Sofia t95t).
litwrgicri, Bucureqti, 1926.
dr Tipicwl Biseri.cii Onodnxe RAmnicu_\
Dr. P. Proc
Gherasim s
36'
PP'
21-22'
g, rereaga,
,i:::.','&,,"tif*
pp 7e-80.
!t;:
Iaqi, 1816, cap. 2, pp.
'liprc
ed. Sf. Sinod), Cernica, 1925; Bucureqti,L976.
b) TAlcuiri liturgice:
I.. Y
Ag1 Sirnbolica biblica
Si
westind,Timigoara,
1935.
BIBLIOGRAFIB
(izvoare
Ei
lucriri auxiliare)
1)
g,i4lde sluibi
si
manuale de tipic:
Arhim. F. Balamace, Expricayiuru.i la practica ritu,gicri, Manual de Tipic
Bucuregti, 1924.
f,
Bgior qi
$t.
Roqiany,.Trlit b.isl"icac, ed. a II-a, Blaj, I931, p.225 qt.
M' Draginsl<r, Ntualwl bisericii o*idnxe-catoki, (wr^n i'le-Tipic
Sime
P.G., t.
39-342'
tutaror
credtnte,
c) Studii:
Pr. Prof. Ene Braniqte, Litia
-
stwdiu coruparativ al rdnd.uieki ei in d_iferite
ortodoxe
Si
ntanuale de ttpic, in rev. S.T., an. 1956, nr. 5 6.
"
J.
Braun, s.I., Liturgisches Handlexihaz, Resensb,r,s- 1924 nn r 9F-l 96
Ic. D.
v. N.
'
b-o'
Prof.
Moscova, 1960. '
vol'
348;
64
(lat'n'out-tt. V
Pavecerniga
I. Ce este Pavecerniqa. Timpul sivirqirii'
Pavecerniga mici
Ei
Pavecerniga mare
pavecerniqa
sau Dwpdrinaren
(' Al,65etnyov,
pwecerie) cornpletorimt,
"";i;r
f,.ir'r,
ai
Nrplli.*d.a, este siuiba de seari, care.- precum arati gi
,. ,e,.arq"q,. fie dupe ci.rl,'ca in uriele ministiri, adicl la incepu6 nopqii, fie
ales
-
indate dup.i vecerni., ." in bisericile de enorie, adicl l.a ceasul al zecelea
f.ir."
or" 4 p.-.), .rr-
[r..ir.azd,
Tipicut cel m.ate qi,Triod.wl. Cu e1t: tr]*i:
if.rlrr.f"t divine d.'r."ri. tn manistiri gi in unele ca-t9draJe,^Pay1t*iti1,1t^[t^t-,'11
bisericii (nartex ,", pioi-r"or), ca toate Laudele mici, aduci,du-se acolo sfegni
bi.sericile'de enorie.i f".. in'naos; in unele chinovii se citegte insi in chilii, de'
ecare monah in parte.
Rinduiala Pavecerniqei are doui variante: mare Qr
mrca'-
Pnvecenoiya ntfire se i'i.,arg.qt in toate zilele din
t".t*l
Mare,
fl':
d:
care monan lll
PafLc.
In
general. Pavecerniqa mici se sivarqegte numai la ministiri
qi foarte rar la
.it"^;J;;;.i.. in biseritile
parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mz
,t-*'i-i1'ii;i;;';;:;".,r.t..*..o,rte de la regulile speciale ale Posnrlui Pagtilor)
qi
I f- --^:^-^--
iresimilor,
Precum
gi de mie
aceste zile se face denie gi de
scurti, se savArqeqte in toate
afara Postului Pagtilor, iar in timpul acestui posl nyqa-i in urmitoarele zile:.in
;#il;t.-;;^ a"l"l"iJu.-
(rr*t i. sa-ulia P.atimilor,
:1'd
nq se"mal
il;;.:;;iri; ;'*;t ;a"i".ii
ain siptdm.all a cincea, fiindci. atunci'.: fi':
)r"" ir""".i:?;r.i.i;a, ;i.rluri,
ioi
gi vineri din Sipt imana Patimilor, fiindcl in
,if. ni"a denie in 6iroi.i,la minlsiiri se citegte I'avecerniqa mici in chilii de
monah in parte.
cile de enorie. tile parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mai
miercurea gi vinerea din Postul Paqtilor gi mai mult la bisericile dtn oraqe.
RAnduiala Pavecernitei mici gi mari se afli in Ceasl'ov'
Se compune din trei plrqi distincte, spre.inchipuirea Qlcinstirea
Sfintei Trei
ciror inceput este *"..^a de ruqiciuniie introductive. in pflrtea' fuctd'i predt
-g1.i"".,
de mulgumire) pentru zlua care a trecut; pa''"tea' a d'owa are cara(
-iltt
p..rit.nqial, exprimAnd mirturisirea Ei
pociinqa p:":ry pto"':f s1i-rsll":
;;;'-;;;;;-;;;i,r. irrJ.ot.ui rugiciuni de cereri, invocAnd ajutorul de sus pentru
rea in pace a nopqii care incepe. Pe scurt, rAnduiala este urmitoarea:
Partea intAi
Prcotul (cu epitrahilul pe grumaz, in faqa,uqilor imp[rltc{ti, pcrdcar'ra fiind
A. L rtarqirirl Vcccmici): ,,Biriccuviptat
cstc l)ttmtrczcttl llostnl.,.",
[,trunctcR sP],clALA
(lilrrt.:
,,Vcuiqi
si uc inchinim..." (preotul se ir-rchini gi intri in altar), Psalmii L,
lX rii CXLII (sc citesc in mijlocul bisericii), slavoslovia mici (,,Slavi intm cei de sus
l)rrnrnczen...", cititi. dtpd, Ceasht,, cu mgiciunea
,,Invrednicegte-ne,
Doamne, in
aceasta...", Simbolul credinqei, Canonul
-
al Niscitoarei de Dumnezeu, al
ri dc rAnd din Octoih, sau al sfinnrlui zilei, din Minei
-
(se citegte numai la
iri) qi
,,Cuvine-se
cu adevirat..." (cAntat).
Pnrtea a doua
C1lur.: ,,Sfinte
Dumnezelile.,.", gi celelalte mgiciuni introductive, Troparele (al
rlei, din Minei, al hramului bisericii qi al zilei siptiminale, din Ceaslov), tro-
tu zllel, dlnlvltnet, aI nramulur Dlserlcll
Qr
al zuer saptamanale,
rlc irrvocare., din Ceasl.op (,,Dumnezeul plrinqilor nogtri..." gi ce
?
"
gi celelalte), condacul
tii seara at invierii glasului de rAnd, in celelalte zile ale sflr-rtului sau al sirbitorii
ivc, din Minei),,,Doamne, miluieqte !" (de 40 de ori), rug'iciunea
,,C,ela
ce in
vl'cmca gi in tot ceasuf...",
,,Doamne,
miluiegte ! (de trei ori), Slavi...,
$i
acum...,
ec csti mai cinstitl..., Intm numele Domnului...".
rl: in Postul Mare: Ecfonisul
,,Dumnezeule,
milostiveqre-Te spre noi..." (din
qi rugiciunea Sfintului Efrem Siml, cu metaniile gi inchiniciunile obignuite (din
tt4ilor impiriteqti, sau intre sfeqnice).
n tot restul anului: Ecfonisul
,,Pentru
rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..."
rltrrr).
a treia
rtt.: (numai in timpul Postului Mare):
,,Sfinte
Dutnnezeule..."
Qi
celelalte rugi-
Itttroductive (cu metanii); (in tot timpul anului): Se citesc cele doui rugiciuni,
icoanelor impiritegti, in faqa cirora s-au pus dinainte sfegnice aprinse, astfel:
,
(lil icoana Maicii Domnului):
,fespurcatl,
neintinatd...";
(ln icoana MAntuitomlui):
"$i
ne di noul, StipAne, celor ce mergem spre
pe noi, Doamne, milu-
,,"; (la strani): Troparele de umilinqi (,,kliluieqte-ne
lc pc noi..." gi celelalte).
rtul (din faqa ugilor impiritegti gi cu capul acoperit): Ectenia intreitl
,,Ndilu-
1rc
noi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta..." (o gisim in Ceasl.ov,la sfArginrl
rticii de toate zilele), apolisul mic (,,Slavi
Jie,
Hristoase, Dumnezeul nos-
cetcnia de obgte (,,Si ne rugim pentm pacea lumii",
,,Pentru
rugiciunile Sfin-
irrgilor noqtri..." (inministiri, aceasta o zice cel mai mare).
lnr se vede, rolul preonrlui in oficierea Pavecerniqei (ca la toate Laudele mici)
rcdus, constand tn binecuvAntarea de la inceput, ecfonisul de dupi tropare gi
,
cclc doui ectenii de la sfirgit qi otpustul, iar in Piresimi, in plus, rugiciunea
ri }lttcm Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite, in unele pi4i (ca de ex., in
tln,r) prcoqii citesc ei ingigi cele doui rugiciuni care se zic, alternativ, ilr faga icoa-
Itlprlriitcgti; unii citesc aceste rurgiciuni stAnd in gemrnchi, cu faqa cltre icoane.
3. RAnduiala Pavecernigei mari
trtiti clczvoltat[ decAt cea a Pavecernigei mici, fiind impi4iti qi ea in trei pi4i
,
cit qi Pavecerniga mici. O redim mai departe, pe scurt.
n lrrtli
rtrrl (cu cpitrirhildc culoarc ncagri, in faqa sfintelor ugi, perdeaua fiind inchisi):
Frtc crrviirrtirt l)trurrczcul nostnr..." (apoisc inchini qi mcrge in altar).
Pnlitx' PRorr, Dn, [iNll BnnNr,s,r,ri
cinstit5..., Inrru numele Domnului...;,.
cint':
,,slavi
'|'ic,
I)trurnczcul nostru,.. inrpirate ceresc..." etc. Nunrtri in
silptiinrAnri a Posrului M1*i Ps. LXIX qi parte din canoru.ul cel rnnre at Sfd.ntwlwi
Criteanul, prccum aratd T-riodul
__ _
Ir]_S"l:ltlte siptimAni ale posrului, dupi
,,Veniqi
si ne inchir-rim...,,, citim:
psal
Iv, vI, xrl, xxIV, x4x
{
XC. (in mif locul bisericii, impirtigi in doui stiri gi fi<
clu-sc meranii la
,,Aliluia..."). cantarea prorocului
Isiia (,,cu noi este Dumnezeu,
ctr
.stilrurile
respective, cAntate alternativ, la cele doui strane. Troparele din Cet
,,ziua
trecAnd..." gi celelalte (citite). creaj, (in mAnistiri il citegre cel mai mare).
l'rurile de invocare a sfinqilor, din ceashv (,,preasfAnti. Stipini,'de Dumnezeu N
toare..," qi celelalte.
,,Sfinte
Dumnezeule...",
$i celelalte (frri metanii). Troparele
s{primAnale, din Ceaslw
.(la.
sarbdtori, troparul sfnnnrlui sau al sirbitorii respe(
dhMinei).,,Doamne_, miluieqte f' (40 de ori), Slavi...,
$i
acum..., Ceea ce eqti
l,t't'U tt(it< ;n sPftclA t.A
4. ObservaEii tipiconale in legituri cu Pavecerniga
Itr ,rf,rri'l clc zilele aritate mai inainte, Pavecerniqa mare se sivArqegte, in ministiri, qi
zllclc clc nrarqi gi joi
seara din siptimAna brAnzei, ca o anticipare a rAnduieliior
Sfttlrri Mare. Se face, de asemenea, qi in ajunul Nagterii Domnului, al Bobotezei gi
-
llltclc cazuri
-
la Buna-Vestire, fie seara (la ceasul I din noapte), ilr loc de Vecernie,
tlitttinceqa, inainte de Utrenie sau in loc de Miezonoptici. in aclste cazuri, Pavecer-
i n)nrc sc face uniti cu Litia Praznicului respectiv, inlocuind Vecernia mare a Praz-
Itti. cirrc s-a sivArgit dimineaqa, fiind uniti cu Linrrghia SfAntului Vasile (in ajunul
:elii qi in cel al Bobotezei), ori cu Linrrghia Darurilor mai inainte sfinqite (in aju-
Brrrtci-Vestiri). in toate aceste trei cazuri, Litia impreuni cu stihirile Stihoavnei'se
clttpit slavoslovia mare din rnnduiala Pavecerniqei, inlocuind astfel resturl acestei
I (n se vedea rAnduiala pe larginMineiele respective). in unele pi.rti, ca de ex.: in
tll Molclovei, Pavecernita acestor trei praznice, cur ori firi Litie, se face dimineaqa
tc clc Utrenie, inlocuind astfef Miezonoptica.
lttcori, vineri seara, in Pdresimi, Pavecerniqa mare este inlocuiti cu cea mici, daci
elrcqtc o parte din icoasele Acatisnrlui Maicii Domnului (trei), pAni la a cincea
tdtttiin[, cAnd se citeqte Acatisnrl intreg.
Pnvcccrniqa mici nu se sivArgeqte nici in sambita Pa imilor, qi nici in toatr Sip-
Itit I uminatd, cAnd este inlocuiti cu slujba speciali a Ceasurilor Pagtilor (vezi mai
rtc lt slujba Ceasurilor).
t. Scurte limuriri in legituri cu istoria qi explicarea Pavecernigei
al l;orrnarea slwjbei
Si
intrarea ei in wzwl cultului
Eluibrr Pavecerniqei s-a dezvoltat din rugiciunea de mult-umire pe care credincioqii
dttcctrr lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, incl din primele trei secole
lrtrrrici creqtine, precum se vede din recomandarea pe care o face, d.e ex., Clernent
lrinwl, in secolul III:
,,E
sfh.nt lucru si multumim lui Dumnezeu penrru roare,
tlc a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunitatea gi iubirea Lui de oa-
lHf , lncAt si mergem la somn cu Dumnezeu in suflet"t. La inceputul secolului al
.lc*t, littsebiu al Crzareei vorbegte de a
Qaptea
laudi zilnici de ruglciune! care se
Preorul (din altar):
,rP_enrru
rugiciunile sfin.tilor
pirinqilor
noqrri...".
,
^
cAnt.: Rugiciunea Sfintului vasile, din ceaslov (,,Doamne, D.r"rn.r., cela ce
rnAnnrit pe noi...").
stihurile respective. Troparele dtn ceaslop (,,Doamne, de n-am avea pe sfintii
nrgitori..."), iar la si.rbi.tori, condacul sirbltorii respective.
frg"_ql,
Rugiciunea sfhntului Efrem (intre sfegnice sau pe solee), cu cele rrei
tanii gi l2 inchiniciuni.
Partea a treia
(Aproape identici cu Pavecernita mici).
c.a1t.:
,veni.ti
si ne inchinim..." gi
psalrnii
LXrX qi cxLII (care se citesc
uanf.:
,,vemu
sa ne rncrlrnam..."
Qr
l,saknl LXJX gr cxLII (care se citesc la i
punrl Pavecernitei mici). slavoslovia mici (cititi:
,,Sl
vi. intm cei de sus..,,),
,,tnv
nicegte-ne, Doamne, in noaptea aceasta...". canonul (citit in mijlocul bis"iicii, pe
rrapod): in sdptimAna intAi, al zilei respective. din Triod, in celelalte siptimani;
Ni.scrtoarei de Dumnezeu, glasul de rand, din octoih, gi al sfintilor care cad
Simbita lui Lazir gi Duminica Tomii. CAntarea,,Doamne al
puterilor,
fii cu noi...ii
cAnt:
,,sfinte
Dumnezeule.,.",
$i
celelalte rugiciuni introductive. cele
rtrgiciuni citite alternativ la icoanele impdritegti, cum se aratd in rAnduiala din
I'reotul: (numai in prima siptimani din post) imbraci felonul, deschide sfin
tuqi qi citegte Evanghelia, apoi inchide ugile gi dezbracd. sfita. (in tot timpul posnrl
Rugaciunea
,Stipine
mult-mrlostive Iisuse Hristoase...", care gine locul
(cititl dc pc solee, cu faga spre credincioqi qi cu capul acoperit). Ectenia de obqte (
nc ruglm pcntru pacea lumrr").
,,pentru
rugiciunile...,,
it intre masa de seard si culcare2.
,lt prrrc insi ci, pani ln a doua jumitate a secolului al fV-lea, Pavecerniqa nu flcea
l),lrrc
clin programul zilnic, oficial gi obligatoriu, de rugiciune, al Bisericii. Consa-
'r
ci clcfinitivi ca slujbl zilnici a serviciului divin, cu o rAnduiala stabili, a ar.r.t loc in
titrttcr monahali organizati de Sfhrutwl Vasilr cel Mare in pustietatea Ponnrlui,
llltt crtrc cl a scris, intre anii 358-362, Rqwlile ruanahale rua.ri, unde aflim qi cele mai
hl ttrcrrqituri despre rAnduiala unei asdel de slujbe. Ajci (Rexwln XXXW, Sfantul
6lllr vor[rcqte despre o slulbi intermediarS., care se oficia intre Vecernie gi Miezonop-
;'i, lr irrccl'ruml nopgii (tr1q uundq o;pyoltbvrlg), cind se citea printre altele gi
psalmul
il (t6u bueulrooto6 ycrl"pou), in care se cerea lui Dumnezeu o noapte pagnicd qi firi
t..ltnlqtyt1lul,
II, 4 (trac1. rom. de Prof. N.
$teflnescu,
in col.
,,Izvoarele orrodoxiei", Bucuregti,
a,p.l74).
11'uunttet'
/a P.r.
(IXVIII,
l6l-164, P.G.,t. XXIII, col. 1391.
6tt
69
rtrr:rrt rl((rr. r.rK. ]:NE rrRANlsTIi
Pt'ihiuril' Psllnrul lccs^trt (,(,cl.cc locuicqtc.sub ncopcritrnAlnrl (rlui pr-eaiuirlt...,,)
Pilsrriu
pAnii azi, atAr in rAncjuiara
pavecerniqei
-rri'ai;i;ilj)i,,igi.
"""J..,
.a,'qi
slrritra corcspllzitoa;e
(cowpretoriwwt,
Q|yil1aL
d; ft
'ril;il'caroric.
sc poatc spune deci ci, pe la anui aoo, r,"*i..",t" ,;;I;;;r. ca a qaptea
l: ?::fl.tX:l:,:H:-::
momente
{e
rugeciun. ,;in;.; ,-";r.'1liiio.
din
pont,
i
in jurul
Sfrnrului Visile cel Mare.
putin'ma
e;;';r";;;;
cI se referi la acelaqi lucru, vorbind despre
vremea sa. Dupi
cea de. dimineaqd,
Ceasurile qi Vecernia),
au mai bine zis incheind totul cu imne,'
dgo.c_am{ati o practici. izolard gi limitati
iljfi
,*;.'#i'J:::lr::"p:;['::,'L'r",T'X**;lr;'.t$:I.it#*'*n'il
rvrrrLrNltL uLrPls_r-avElcrlllra
ln lntormatllle el despfe CUItffl din Ie
nici Sfdnrul Ioan cassian, in descrierla rinduieiii;;;;;, ;;Lil-.i
-^.,
ho r.,
r,Lr orarrLul roan uasslan, ln ctescrlerea rinduielilor comunititilor
monahale din Egi
Mesopotamia g.a., vizitate de el- s-ar putea insi *;;lilr;;;^eoi s.; fi.
acead.,
nare (synu.
ciuni diirainte de culcare
;;;',
;i'::::?Y: ,d:'q",'*'
"-i"i'qi'-
sfil.nt
Pahprnie, pi.o..or,a ,r Lrauuccrea latini a lui Ieronima.'
olw"tt
,.,,I!--nF!f, lflStwlui
Ipatie (Hypatius, episcop de Rufini ana,
f44),scrisi de disci
lul sdu cal,inic in secolul v, s'e spune
..i,
p. cflnd era intr-o mlnistire din Tracia, dr
,Y"::::-::::::'-T 9:lti:ur'fr,1*l
a'primit d; il;;flin p,r,,,
si
paine,
Dapd.cinare, numiti aici srw.iba d,inwintea' sornnwrwi (npcoQ6nuroj.
5ilL l'.Jrril'
sivdrgit-o apoi, in fiecare zi, aldhrri de celelalte i;;J r.irri:;,"ffi..rrn
cu ucenicii
in ministirea sa de la Rufinianas.
- --
It
4p*,
Pavecernita a fost consacrati oficial in ofi iul mini,stiresc abia in sec,
Ylli.l
jLttrl.
T:,l*it.
ale lui Benedict a. N".ria-
1 84;i;;"r. i"t..u*"t.#
dintAi denumirea latini de azi
"
,..ri.i il"i* a;*fr;;;;'i;;;;;";'r;;:;;;X;,
bilind qi rinduiala ei din v emea aceea6. Dar qi t" Ap":,-;;J1i""."
dinainte de cu
era pracricari
in pieratea
particurarr a monahilor
si;;;J;;;i;r cu mu1inainte,
fiind recomand.aqi, de exemplu, de citre sfantui Ambrozie
-JMilanului,
in a dc
jumitare
a secolului al IV-lea7.
_
Iniqial, a existat o rxnduiala unici a
pavecerniqei,
gi anume cea numitd
n{:
:'K:!^: :*:,:!!y, ^
de care, pomeneste
rrp ;rii i ii k ir,
(ietuger.*
I
J sE*
sava. cea micd a luat nagrere, probabil, p.i" r..brJ xrr, lrt'pr.;:"?rrJ
ru:,il:
I:l-",:..Tli:ll. ff-lq
rezervarr numai penrru vremea
posnrlui
Mar{
il;;
prezinti
Simeon al resalonicurui, in prima jumitrr"
"
,..or.rr,ri ivr.
b) Explicaren slwjbei. Scoltul
Si
sirrubolisrnul ei
Slujbr dc origine evident minastireascd, pavecerniga
nu a purut intra decat sp<
rlic in uzul bisericilorde enorie. in prog.r*ur
zilnic dL--ga.i'ri. ar monahilor, Ia
rcpLrt ea era destinati
-
aga^cum. arati gi denumire"
-
,tfi; ;;;arai;r
Gili"i prirnele
ore ale nopqii, cu un intreit scop:
70
7t
l,t'l'u ttctt< :A,sl)li( IIALA
I
)
Exprimarca mttlpulirii citrc l)unrnczcu pentnr ziua cxpirati, carc constituie
tttl mai alcs al scurtelor troparc din partea intAi a Pavecerniqci mari (,,Ziua tre-
l, rtrulqumescu-Ji
fie,
Doamne...").
, 2) Ilxprimarea seutimennrlui de pociinqi qi implorarea iertirii durnnezeiegti pentru
lc slvArgite in ziua trecutd. Noaptea a fost privitl totdeauna cu teami, ca o
ripuire sau ca un simbol al mortii, care poate si. survini oricAnd, pe neaQteptate;
n(cca, rLrgiciunea pentru iertarea pdcatelor Ia inceputul nopqii era o griji fireasci gi
drttorie in viaqa monahilor de odinioari. Aga se explici prezenta in rAnduiala
:crniqei a unor citiri, ru,qiciuni, cAnti.ri cu caracter evident penitenqial, ca de
Psalmul L, troparele de umilinqi gi rugiciunea Sfintului Efrem Sirul din
rniqa mici, mgiciunea lui Manase, regele iudeilor, gi cea a SfAntului Mardarie,
n doua parte a Pavecerniqei mari, unde caracterul penitenqial al slujbei apare gi mai
il decit in partea corespunzatoare a Pavecerniqei mici.
Ru,qdciunea atribwitti l4i Manase, regele iudeilor, se zice ci a fost alcltuiti de acesra
Bnbilon, unde fusese dus in robie de citre asirieni, din pricina plcatelor lui gi unde
,,t'iind
in strdmtorare, s-a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului sIu gi s-a umilit
ln faqa Dumnezeului pdrinqilor sii, qi I s-a rugat gi I s-a inchinat, iar El i-a ascukat
:iunea lui din inimi..." (2 Paralipomena, XXXIII, I2-L3). Dupi insemnarea din
a doua Paralipomena (cap. XXXII, lB-I9), texrul acesrei rugiciuni ar fi existat
doui cirgi pierdute, care au servit ca izvor de informagie autorului anonim al celor
clrqi Paralipomena) qi anume: ktoria regihr lwi Isrnil qi Istoria proorocilor. Critica
)lic[ o socoteQte neautenticS.; rugiciunea ar fi fost compusa
^d.
.- iudeu palestinian
llntlra greacl, probabil in epoca Macabeilor (sec. II i.Hr.)e. in orice caz, ea este una
cele mai vechi rugiciuni folosite in cultul creqtin. ExprimAnd un sentimenr
nd de clinqi sincer5,, a fost primiti in SeptwaXinta, intre ci4ile necanonice (bune
eitit) cu cuprins poetic (liric), iar Biserica Ortodoxi o folosegte in timpul Posnrlui
ca una dintre rugiciunile menite si trezeasci in suflerul credinciogilor senti-
de umilinqi qi pociinqi pentru picate. Texnrl il gisim qi in Constitwyiile aposto-
r
care ne-o dau ca pe un model de rugiciune de pociinqi, incadrAnd-o in locul ei
; din cartea a doua Paralipomena (cap. XXXIII, vers. 12-13). In unele manuscrise
ti, rugiciunea aceasta flcea parte dintr-un serviciu pentru morqi, care constinria
a treia a Pavecernitei man.
Itrrgiciunea care incheie partea a doua a Pavecerniqei mari (,,StipAne Dumnezeule,
Itttc atotputernice...") se citegte gi la Miezonoptica de toate zilele (vezi mai de-
),
precum gi la Ceasul al treilea, unde este atribuiti Sfantwlui Mard.arie, martir in
:cugia lui Diocleqian (t3Oa;, pomenit in sinaxarul ortodox la 13 decembrie. Ea
Itrrrti din Pdthniyea Sfindlor Mucenici Evstratie, Auxenqiu, Evghenie, Mardarie qi
lc, pomenigi in aceasti zirr. Mucenicul Mardarie ar fi rostit aceasti rugiciune ina-
,
rlc'^ a primi clrnuna martiriului. Unii o atribuie insi Sfintului Vasile cel Mare.
J) IIr al treilea rAnd, Pavecerniqa este meniti si deaXlas rwXd.ciwcii de cerere pentru
Ch'it,vca
aiatotttlui d.ivin hc
ped.erea
ty'ecerii in pa.ce a nopyii care incepe, pentru paza
Ftttttttlui
gi pentru ferirea odihnei din noapte de primejdiile care, in vremurile de de-
Flttll,
c:rau mult mai dese gi mai mari ca azi, ca
Ei
de nilucirile gi ispitele diavoleqti, care
o
A sc vcdea Studiul Vechiului Testament. Manual pentru uzul institutelor teologice, Bucuregti,
lUhh, p. 2.57.
l" (l.rrtca
a ll-a, cap. 22, in rrad. rom. din SPA, II, pp. 4l-42.
_
rl
Lit H. I)elchaye, Synaxariwru. Ecclesioe Constantinopolitanae (Propylaeum ad Acta Sanctomm
fiuvrrttlrris), Bruxcllcs, 1902, col. 305.
sullt mai st.{nlitoare rloaptca, cAnd. paza cugetului gi a mingii este adormitl sau mai
f-"^*.I lglul !le!,
Acestei nevoi'ii corespunde
--i
i"iai,*,a-..lor q"r.
frrk.,i
,
inccputul
_P_avccernitei
mari, care formeazi un fel a.
f".rt.tl
l, .irpJLrJ-'
i,ceputul Utreniei (vezi rai departe). Dintre ei, ieL #iil;;"ant qi mai de
atestat in documentele vechi este
psahnwt
xc (,,,ce|." t"*i!q1" sub'acoperi,
3r1rjj^.:11{l
ql
"*1":a.:
sub umbra. Celui Atoipur.rni....;,1, i."re, precurn am
s-a intrebuinqat inci de la inceput in slujba Pavecerni,tei r,arirr.int'o.toJor,,-.ai
:1:trt" lnrri
li_nrrgrce. El exprimi s.entimentr-rl de paci, a. ri"iii. qi ,igorrrrgn lil-
se incredinqeazi scunrlui ocroriror al lui Durmezeu. Aceeaqi i;Aj".J; ;Jild;;
doui cantiri caracteristice
pavecerniqei
mari, a.
"
,"-ri.r-uil" r.o*"*t p*i,
grrtiii,
qi anume cd.mta,en proorocwlwi'Iswia
(,,bu noi .rt O.rmrr.;;..-.;\";i
,i;;;
n:t:Y1"fi:cw noi..'. Amandoui se canti gi
fitazi
in n"a *iia"ic
1arteinffi,
de
cele,dour strane.(coruri), ca in Biserica veche. c., ai"tai, * r.1rriit..i,.rt
'lrrta
unele_-prescurtiri,
din cartea
pro,t",ciei
rwi Isaia.(cap.,v'III;
";rr;;.le
9-li, l2_i5; i
i,.l.,T
versetele
? ]i
6,^i..traducerea SeptuaXintei); in
"r,
corrcepqia celor vechi
slmDorsmul mortll (preinchipuirea
mortii) este arnestecatd cu sperarta venirii lui
care ii insufle..rea gi ii intirea pe cer vechi in necazurile qi rrf.ri;q.i. lor:
,,poforul
umbli intru intuneric a vizut lumini mare; cei ce loliqi ill;,ir;, qi i"'""jurri
lumini va st-ri.lucipeste voi... cici prunc S-a niscut noua FiJ..,, erc. cea de-a
cantare, luata drn Proargcia.lli
!y?
(: p.. 13, in trad. Septwagintei), se cdt
cele cinci stihuri ale
psalmului
cL (piimul repetandulse l.:fa;ffi.
..
91r,pr^ir"
qte cele pa*u rurgdciuri cane se ciiesc arternaiiv ii
faia'
icoarrtar
sfkryitul Pn'vecenritei, to"t.
'd.
o rari frumuseqe. euhologici
ji
tr..r.n, 5111ii ;;;,
q:ntry
.exprimarea
scopul i^pavecerniqei ca slujbi de ceier"
j,
m..pri".r
""pii.
dintai dintre ele, adresati. sfintei Fecioare (,,Neipurcatn,neintinatl...,,),
este frcu
Pyel d.irL Atnoreon, fondatorur minrstirii Sh"t.i F".6;
,,B;La.er6"i.";
r
ri
y6xnq) din constantinopol^(sec.
Xr), care a jucat
un rol i*i*r*t in istoria cultu
a spiritualiti(ii ortodoxer2. intrucat somnul era privit i";d.;J;a o imagine prei
puitoare a mor.tii13, autorul acestei frumoase rugrciuni irivoca aiutorul Maicii Don
iyl-,":lr^1."-,'.,Jipp,*l
viegii noasffe pimenteqrr, , iii f"1fip.fe grele rf.
Gij
fl:ryI":
4i"..!rye
(,,si fii'lAngr. mine...
si
in vremia'ieqiiii ;.[, ;i&i;il.i,i,]
pizindu-1...").
De aceea,.mai ales i'Apus,
pavecerniqa,.;di#
gi ca o
-gi.i
mijlocire- pentru un sfirqit cregrinesc qi uqor al viegiira.
cea de-a doua rugiiiu-ne,'adresaii
M*toito-rui (,,$i ne di noua, Stipine,
ce mergem spre somrl0dihni suflenrlui gi trupului...rr), este opera monahului'
lntigchu5
din secolul vII, suprantmit
pind.ect
t, priti;i-; ,Jr" o lucrare inti
'"*l*l:
w*
scriptl,tl'r (rlcxu-Etrtqq
tnq' Av. rpcrQnq), t" i30 d. .rprtot.l{---
c,ea de-a patra rugtciune (,,Nidejde"
-9
Lrt rrtai...',), iemarcabirl prin ,
Llnea cu care exprimi, in
.
partea finali a
pavecerni,tei,
.iedi.rg" ortodoxa in
Treime gi speranta puternici pe care o inspiri ..r"iil r" i"lilai"q.rrj L.i",i.ii
'2
A se vedea indeosebi.Ir..Gheorghe
(V. Cande a),
(Jn
d.ascdJ icwrnenic uitat: Cuviosul
Everhetinwl.,Ctitot ia
Si
scnerile sfe, in
1Ju,
tiO, 1956, pp.' 456 +,5t.
-
il::tS.":l:,lp$
roan Gurd de Aur, o*;ii'trw,G i;p; (p.G., r. LX, col. 202):
,,...A
:]I,':T:ll"efl::,.i llyi! :.._ll:"p"
mocii, este imagine" sfn.ei'tu1ui_ D;;;itt;; d;,#;; 'rrt
somntil
Ei
firea a biruit; esre icoana mo4ii, este imaginei sfnrgfrului. oi.e [
"1!!.;;;;;
j],*.i,::,qt^';.dr:l:._:lti
Tl1
casn, ii
".1\1.
toli zicAni'ca t"
-,j.-a"i.:l
cr. qi Amalarius. Da
PHnnT PR0F, DR, [ll,.lri l]uNr,5,rr
oJJitiis, lY,8:
,,Somnus esi irna
rrr, I Y
,
o;
,,Jomnus est xnago morus,,.
ll 9j:,r:: !i::ll:f::. !g*'i*|e
Litwsih, rlot.
]r,
Freiburg im Breisgau, re33, p. 546.
's,r)c'sprc.er
v;,i Kr'k;;b"^.h;;""i!,;rt,t;
;;;;;;;;;h;:;:,:;;;,r;:;;",ilifl',irli;.n*.
,
p. 146, gi A. PrCvosr,,4 ntiochus,itr DHGE, r. III, col.209-210.
11
73
Ltturtcil<;R spr:ctALA
Itt, nopqii, este
arl irnpului din
lrr rie de tropa
Itr Viaqa Sfrnrului Auxenqiu din Bitinia (t470
$t'ff rrtului Ioanichie.
'l"ot
semnificaqie trinitari. au, dupi Simeon al Tesaloniculuirs, qi cei trei psalmi care
lc citcsc la inceputul Pavecerniqei mici (Ps. L, bi ultimul
dirtrrc ei este expresiv pentm scopul Pavecerniqei ajutorului
dttntnczeiesc impotriva primejdiilor nopqii, asem ('vezi ver-
;crclc 7-B:
,,Degrab
auzi-mi, Doamne, ci a slibit duhul meu ! Nu-ti intoarce faqa de la
lllirtc, cn sd. ruu rud asem.d.n cw cei ce se poXoard in rnnrtnirut. Fi si aud dimineaqa mila Ta,
cil lrl Tine imi este nidejdea...").
ltr
f,:i;
lntl,
Itt Ceaslnv, Pavecerniqa micl este urmati. de Rurqdciwnile d.e seard (ale celor ce merg
tpt'c somn), care alcituiesc un capitol deosebit al programului zilnic de rugiciune a
tllottahilor, ele fiind destinate sd fie citite de citre fiecare cilugir in parte, in chilia sa,
fle hr continuarea Pavecerniqei (cAnd aceasta nu se citeqte in biierici)', fie ieparat, ime-
dlnt inainte de culcare. Rugiciunile acestea) emoqionante prin p..t.i." credinqei gi a
plctrlqii de care sunt inspirate, sunt indeaproape inrudite ca idei, conlinut gi semnifica-
cu cele din rAnduiala Pavecerniqei, alcituind un fel de continuare a acestora.
BIBLIOGRAFIE
n) Ci4i de sluibi gi manuale de tipic
_,(haslav,
Bucuregti, 1945; Litwrghier, Bucureqri, 1956; Triod.ul, Bucureqti, 1946.
Flvcrse
manuale de tipic gi de liturgici, indicate la bibliografia capitolelor anieiioare.
i
b) Expliciri gi studii:
A, Baumstark, Abend.qebef, in
,,Reallexikon
fi.ir Antike und Christenrum", Band I,
lrgirrt, 1950, col. 9-12.
A, Drnitriewskii, Descrieren tmanwscrniselor litwrXice pd.strate tn ru.dndstirile Orientwlwi
fi'loflo,r,
vol. I gi III (Tunrrd), Kiev, 1895, gi Petrograd,lgIT.
-
l)r', L. Eisenhofer,IG.tbolische Litwrgik,II Band, Freiburg im Breisgau, 1935, pp.
l*s-sss.
l'1. l.'c h ren bach, C ontp k e s, in D A. C. L., III, 2466 -247 O .
S, I'c trides,,4p odeipnon, in D A. C.L, l, 257 9 -2589 .
l)trrf. Pr. VIad. Prelipceanu gi colab., Stwdiul Vecbiwlwi Testotnent. Manual pentru
Utttl snrdenqilor institutelor teologice, Bucuregti, 1955, p. 257 (pentru originea
Htg.lcirrrrii lui Manase, regele iudeilor).
eon Metafrastul). Dar unii teologi apuseni atri-
i DTC, t. I, col. 2585).
cit., p.223.
+l 5.
PReor PRor. Dn. Exg BRANI$TE
A, Raes, Les Coruplies darus hs dtes otientoow, in O.C.P., I 7 ( I 95 I
),
pp. I 33-145.
V. Rafth, F.D.P., Alcuni problemi relativi a Compieta (Unele probleme referitoare
Pavccernig[), in rev.
,,Ephemerides
liturgicae" an. 1968, fasc. IV-V, pp.315-334.
Simeon al Tesaloniculti, Despre sfintele rugdciarui (slujbe), cap. 343, qi Pdtp. la
*eb. 79r ln trad. rom. cu titltlTroctat aswpra. twtwror dngrnehr cred.inyei nlastre
Buctrregti, I 865-1866, pp. 223, 341, 342.
Vandepitte, Saint Basile et l'oriXine dts Cornpkes, in
,,Re'urre
Augustinieme", I
:. II, pp. 258-264.
Cnt'lt"ot.ur, VI
Miezonoptica
(PolwnoSnigo)
nANourALA SLUJBET. rsToRrA
$r
ExpLTcAREA Er
I. Ce este Miezonoptica. Timpul sivirgirii.
Cele trei variante ale slujbei
Miczonoptica (Meoouurttrdu) sat PolunoSruiya
Q{octwrnwvn)
este cea dintAi dintre
lrclc divine care alcituiesc ciclul rugiciunii zilnice de dimineaqi. OdinioarS., ca gi
numai in unele ministiri se sivArgea la miezul nopqii, in tinda bisericii. Azi se
in general dimineaqa, inainte de Utrenie, in naos.
RAnduiala Miezonopticii, pe care o aflim ln Ceaskw, are trei variante, gi anume:
n) Una pentru toate zilele din cursul siptimAnii, afari de sAmbete qi de duminici;
b) Alta pentru sAmbete gi
c) AIta pentru duminici.
Toate aceste variante sunt alcituite dupi acelagi plan, variind doar citirile gi
care le alcituiesc.
2. RAnduiala Miezonopticii de toate zilele
Este alcituiti din doui pi4i, dintre care cea dintii are caracter doxologic, adici se
spre slivirea lui Dumnezeu, iar a doua este o rugiciune de mijlocire pentru mory.
l'arteaintd.i se incepe astfel: DupI ce s-a bitut toaca, preotul, avAnd epitrahilul pe
di, binecuvd.ntarea obi nttiti (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), din
uqilor impiriteqti (dvera fiind inchisl).
QAntiretul
rispunde zicAnd rugdriunile in-
(,,Slavi
Jie,
Dumnezeul nostru..., ImpS.rate ceresc..." gi celelalte); la,,Veni,ti
Itc inchinim...", preohrl se inchini de trei ori gi intri in altar pe uQa dinspre miazizi
trece la strani, daci vrea), iar la strani citegte, in continuare,Psabmul
!
apoi (in
mlil ei flri prihand
ln c se citegte Sizz-
hlu
." gi ceielalte).
Be citcsc woparele din Censlov:
rrlati,
Mirele vine in miezul nopqii..." qi celelalte, care la
flrbrtrtorile MAntuitorului, ale Sfintei Fecioare qi ale SfAntului Ioan Botezitoml, pre-
Ctttn
gi la hramul bisericii, sunt inlocuite cu troparul sirbitorii respective. Apoi:
*Donmne,
miluiegte !" de 40 de ori gi rugiciunea
,,Cela
ce in toati vremea gi in tot
fertstrl^..., Doamne miluiegte (de trei ori), Slavl...,
$i
acum..., Ceea ce eqti mai cinsti-
f6,,,, lntru numele Domnului...", iar preonrl (din altar) :
,,Dumnezeule,
milostiveq-
E"'l'c spre noi..." (daci suntem in Posnrl Mare, preotul iese acum in faqa uqilor impi-
ff,tc{ti
qi zice rugiciunea Sfintului Efrem Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile obignui-
te), Apoi la strani se citegte rugdriwnea Sfkntwlwi Mard.arie (,,StipAne Dumnezeule,
Frlriute Atotputernice..."), cu care se incheie partea intdi a slujbei.
75
rKfJ0'f rRoF, DR, ENE BnANI\STli
l\r'rtca a doun ir Micz.url'rticii crc toarc zilclc sc luccPc ctr
,,Vcniqi st1 nc
i*l,l:::: :1,.'.rI.:1::::
citesc
piatm,ii
oxx.si cjrxiaU iiiii i'iiiili,,i
9:t"j:rr.t:^!):;:,r-..,rj)1i:.:,'qi
cctelalte) qi a.
"
,.ii;i, *ili'ii", *i[ri"["'r;;;ffi
iT:"fT:!:j::"9!!)!*,,1::o-91:?itb,
Doamne, ., *i b,":
;
""'{laiTati.:;;'.';;A
,:,
:
r,l:,
71i,*yare -de
wruitiipri (,"N4iluiegte_".
p.
""i,
O""_irJ,
-if"l
u,^^_.*,ll,l).- ,-lol aceasra,
'pr.otul
:i:i, {"'f;I;
Gilr, };;#rd';;r;:';,
,;Y:Itn,:.::l:.i:t
?_:-nezeule...,,
1ii
c*,r*l, r{;;;;;;i),i'i',,ii^i")i'.,
:: 1':, P"Y"T:_*:1I^ l:',-.
. . "
),,s
e ple aci, s pre . ;.ii ; .i"s i ;ffi;
_
;i
#'r"#
;
: ;
?r
rL ur
i:"f"f :::u';:.::.::1_t,r_i:i:,'t,
obsre (,,sd.ne rugim penrm pacea lumii..."i, a"pi
incheie cu,,Pentru rugiciunile...,,.
Partea finali a Miezonopticii
de toate zilere este deci la fel cu cea de la
Pavecernitei mici (vezi in urmi).
3. RAnduiala Miezonopticii
pentru sdmbete
Se deosebeqte de cea penffu toate zilele prin urmitoarele:
In partea intai, in roc de catisma
"
iv[-", ,e citeq; catisma a IX-a (
LXIJ-LIX, implrEigi in trei stiri);
,
Partea a doua, adici rugiciunea pentru mortJ, se suprimi, deoarece duminica
:,),i,1: n:::),: Xf,l,,:*
a invierii; a.{,,a;{3"n-e
;;.;., de mai sus,
;
tu.l face otputtu{ (,,C"t cc a inviat din morgi...,,l, ,p"ifii J*.
"i;;;;*;ffii;iJ;;
nia d.e obste, ir.rcheind cu,,penrru rugiciurile..
;,,.;
$irl-ui.r"ffica din celerarte zile.
Troparel. a. a"ia s;iuiiii'fita*;ei
s*,t alrele (,feziditd
Fire, Ficitorule
toate...");
La sfarqitul pirqii intni, dupi rugiciunea finari (,,Stipane Dumnezeule, piri
3j:,:::::'T::; ],^Tj9l"qe
o atti rugdciune,
"
sra"o,r"i E",r-,JJi,i;ffi;"fi,
;Ji;i;;;ill
t'^rrq d;lAl^ {}--x
^i -: ^ ^ -L
| |
^ toate zilele, flri nici o_schimbare, aQa curn
"
fost erprra _"i i""i",..
^^
seTlllt in timpul postului,
nuse fac metanii gi deci.,o r. Lit qt .ri.i
Sflnnrlui Efrem.
4. Nhezonoptica
pentru duminici
Se deosebegte de celelalte prin urmitoarele:
In parte_a intai, dupi Psalmul L, in roc de catisrnd
Ei
de siruborwr credinpei, se
?:y,,!-!,If!7I:::ry,"(
iesnicui) al gtasut.i de rini, iii o,rrif,;;K"i;;
:. T"1l?:"1,0:'::.,r
lan5.i ca11,':
PH: ;. ;rd"i. ; ei,r*i#lila.i#f#
t:_ ft^:"l
II, qi tot in. mijlocul_bisericii,
c ete t ) *'p ii ii;d)- iil' iiii;*ii
u,n;:r:^.^"^,^j:I_ilr.l
liuda pe_Treimea cea
-ai
p..s.rs de d,rmn.reire...,,).
i:l::,0:,,:"^'*.^{qle11;i;i,-i^;iffi 1:t.1"e,T::',T";"lau.._."qi
[?l11111:i.'^.*1.;:::1i,!!y,iatinyierii,p.'gr,,Jd.1;;J,;;;il;i;,,;
')
r-
-.
Itri,daci se intAmpli vreo sir6itoare impiri.teascd.
Rugiciunea finali este adresati. sfintei rreimi (,,tntru tor puternici
flcitoare- Preasfinti Treimo
,,\
"i
-iron+o
^--^a,r
f-^^---:
^
toare, Preasfinti Treime...,,),
Ei
u citeqte preotul irir"ii, f"r_[" ,qilo.
cr.r faqa spre rislrit.
76
crrf nrai alcs Psahnul CXVIII (,,Fcriciqi cei flri prihani in cale..."), care alcltuicgte
regte-ne pe noi.
qi de
Ln'uR(;t()A sPHotAt,A
5. Observagii tipiconale
u1 l)in micrcurea SiptimAnii Patirnilor pAni la Duminica Tornii, nu se mai oficiazd
rrinla obiQnuiti a Miezonopticii; in noaptea Pagtilor ea este inlocuitl cu Canonul
i celei Mari (din Triod), in SiptImAna LuminatS.
-
cu Ceasurile Pagtilor (vezi
tlcparte, la cap. despre Ceasuri); iar la Naqterea Domnului, la Boboteazl qi la
Vcstire se face in locul ei Pavecerniga cea mare cu Litia (vezi in urmi, la
irr) .
h) CAnd Utrenia se face din ajun seara, sub formi de Priveghere, atunci de obicei
ic tnrli citesc nici Pavecerniqa gi nici Miezonoptica. Numai in unele ministiri,
ca se citegte, in acest caz, dimineaqa inainte de Ceasuri.
6. Tablou sinoptic
'l\in
tabtowt siruoptic al cehr trei rd.nd.uieli ale Miezoruopticii, se pot sesiza mai uqor
ilc comune qi cele deosebitoare dintre ele.
Itrccum se poate vedea, atit din expunerea rAnduielii slujbei, cAt gi din tabloul
d.ivin al Miezonopticli se reduce la urativ de aici, rolwl preotwlui h senticiul
larele:
n) I)ouI formule de binecuvAntare, dintre care prima pentm inceperea slujbei, iar a
Iu cursul ei (,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre noi...");
b) tscfor-risul rugiciunii domneqti;
c) l{ugiciunea Sfinnrlui Efrem Sirul (numai in Piresimi);
d) l')ctenia intreiti, apolisul qi ectenia de obqte, de la sfirqit, la care se adaugl:
e) ltugiciunea citre Sfrnta Treime, la Miezonoptica de duminica.
7 . Bxphcarea Miezonopticii
a. Scopul gi istoria sluibei de noapte. Miezonoptica este expresia cea mai concreti
nevinr>viqiei monahale gi pustnicegti a privegherii, adici a stirii de trezie din timpu.l
ii rii totodati simbol qi inchipuire a laudei necurmate pe care ingerii o aduc pururea
l)trrnnezeu in ceruri gi pe care indeosebi monahii
-
adici cei ce se striduiesc si fie
gct'i tu trup"
-
se sArguiesc si o imite pe plmant. Prin ea, in timp ce lumea doarme,
icr, rcprezentatd indeosebi prin cilugiri gi prin credincioqii ei mai zeloqi, iqi indepli-
rlntoria de a liuda toati vremea pe Dumnezeu qi de a face neincetat rugiciuni de neincetat rugiciuni de
x'irc pcntru lume. in secolul III, Ipolit Romanul se referea chiar la o veche tradiqie,
clreia la miezul nopqii intreaga creagie
-
pdmAnnrl, asffele, arborii, apele
-
n(' ull moment in stare de repaus, pentru a liuda pe Creator impreuni cu ingerii gi
fr
rrrllctclc drep.tilor, la care credincioqii trebuie s5. se allnrre gi ei prin rugiciunea din
fEeqt
rrr<rrrrent (Tradi;ind.plst. cap.42,trad. B. Botte, pp. I30-I3I).
Irrrlcrnn pentru rugiciunea de noapte giseau primii cregtini in exemplul MAntuito-
ftfltti irrsur;i, Care obignuia sI Se roage adesea noaptea, fie singur (Lc. VI, 12),fie impre-
Ulli
r'rr ttccnicii Sii (cf. In. X\l[I, 2), cirora le recomanda:
,,Privegheagi
qi vi rugagi in
E dt,1 vrcrnca !" (Lc. XXI, 36 gi XVIII, I). De altfel, rugiciunea din timpul nopqii era
'tir',rrl in pictatea iudaicl inci din epoca Vechiului Testament, precum confirml
Rtrgiciunca cltrc Sfhnta Trc-
inre, a lui Marcu Monahul
(citit{ de preot)
Otpusnrl:
,,Slavi Jic,
Hris-
toase Dumngzeule.,."
,,Crl
ce a inviat din mo4i..."
Ectenia de obgte:
,,Si
ne ru-
gim pentru pacea lumii..""
Pentru rugiciunile Sfingilor
,,Vcniqi
si ne inchindm..."
qi I']salmii 120 qi 133
Rugiciturilc incepitoare
(,,Sfi nte Drrmnezeule..." gi
celelalte)
Troparelc gi rugiciunea
peutrll pomenirra mo4ilor
(,,Pomencqte, l)oamne...")
Troparele de umilinqi (,,tVIi-
Iuiegte-ne pe noi, Doamne,
miJuiqte-ne pe noi...")
(din faga ugilor impdri-
teQti) : Ectenia intreiti:
,,1\4iluieqte-ne
pe noi,
Dumnezeule...'l
Otpuseul:
,,Slavl fie,
Hris-
toase Dumnezeule..."
,"Flristos
Adeviratul Durn-
nezrul nostnr..."
Ectenia de obgte:
,,Si
ne m-
gim pentu pacea lumii..."
,Jentru
rugnciunile Sfingi-
Rugiciunea Sfinnrlui Evstra-
tle
,,Veniqi
si ne inchinirn..." qi
Psalmii 120 qi 133
Rugi.ciunile incepitoare
(,,Sfinte Dunrnczeule..." qi
celelalte)
Troparele qi rugicitmea pen-
tnr pomenirea morlilor
(,,Pomenegte, Doamne...")
Troparele de umiJingi (,,N4i-
luiegte-ne pe noi, Doamne,
miluieqte-ne pe noi...")
La fel ca la Miezonoprica de
toate zilele
Otpustul: ,,Slavi fie,
Hris-
toase Dumnezeule..."
,,Hristos,
Adeviranrl Dum-
nezrul nostru...'
Ectenia de obgte:
,,Si
ne ru-
gim pentru pacea lumii..."
,,Pentru
rugdciunile Sfinlilor
Miezonoptica de toate zilele
Preotr-rl
Prcotul
(cu epitrahilul, din fa.ra uqi-
lor impirireqti, lnchise
):
,,Binecuvintat este f)umne-
zeul nostru..."
.Amin". Rugdciunile ince-
pitoare qi Psalmul 50
Catisma a XVII-a (Psalmul
I 18)
Simbolul credinqei
Rtrgiciunile lncepdtoare
(,,Sfinte Dumnezeule..." gi
celelalte)
Troparele glas 8:
,lard
Mi-
rele..." qi celelalte
,,Doamne, miluieqte 1", de
40 de ori
,,Ceea ce eQd mai cinstiti..."
,jntru numele Domnului...'
(din altar) :,pumnezeuJe,
milostiveqte-Te spre noi..."
Rugiciunea Sfhnnrlui Efrem
Sinrl, cu mctanii (numai in
tx)st)
La fel ca la Miezonoptica de
toate zilele
La fel ca la Miezonopdca de
toate zilele
Catisma a IX-a (Psalmii
64-6e)
Simbolul Credinqei
Rugiciunile incepitoare
(,,Sfinte Dumnezrule..." gi
celeldte
)
Troparele glas 2:
,,Neziditi
Fire..." qi celelalte
,,Doamne, miluiegte !", de 40
de ori
,,Cea ce eQti mai cinstiti..."
,jntm
numele Domnului..."
La fel ca la Miezonoptica de
toate zilele
La fel ca la Miezonopdca
toate zilele
La fel ca la Miezonoptica
toate zilele
Canonul Treimic aI glasuh
de r6nd, dn Octoih
Troparele Treimice (Triad
calele) din Cewbv (,,Cuvi-
ne-se cu adevi,rat a liuda
Treimea...")
i
Rugiciunile incepitoare
(,,Sfinte Dumnezeule..." gi
celelalte)
Ipacoi al invierii glasuJui
rind,dnOctoih
,,Doamne, miluie$te !", de
40 de ori
,,Crea ce eqd mai cinsritd..
,.intru numele Domnului.
La fel ca Ia Miezonoptica r
Pnror PRoF, DR. Erun Bnrrrvr5rr
siltgttr. Catisnra a XVII-a qi a fost rincluit s[ sc citcascl la Miczorropdca dc toare
tocmai pcnrll ci in el cste de mai multc ori vorba despre ruglcillnea flcuti de ps
in timpjrl-nopgii:
,;{dust}-mi-am aminrc n,a.pten de nirmele ?l"l-n".-ne,
Qi
;
l:F"
Ta" (vers,.55);
,jyyiezu!^nuplii m-am sculat ca si. Te sli*,esc pentru judr
Tll"".:.1" drepre" vers.62);
,,pen;
nu resar zorile Te chem, cici in numele
nadilduiesc. Inainte de sn'a'ja dhninet,ti deschide ochii mei, ca si-i ide.r."r. in invitd
Tale" (ve11.-
_\!7_!a9
Referinqi gi indemn la rugiciunea din timpul nop(ii s. faie
Psalmul Cxxxl[ din a doua parie a Miezonopticii de toate zilele (vezi'vlrs. 3: ..]
tea ridrca;i mainile voasrre spre cele sfinte gi binecuvantaqi pe Domnul,,). urmdiJ
9:*{.pti$isnrlui
gi exemplul Mnnruitorului,
sfinnrr Apoitol
pavel,
imp.eunl cu-
(ca toqi iudeii mai zeloqi), cand se aflau in temniqi la Filipi, in Macedonia,',,s-au
ruiezul nopliL s-at rugat gi au canrat laude lui Dumnezeui, (rrpt
w. 2s).'
"
I,ITURCICA SNBCIAI,A
"
I'rir-r caracteml ei cu tonrl nocturn, Miezonoptica ne aduce cel mai bine aminte de
sfinte ale creQtinilor din Biserica primari, cAnd intreg serviciul divin avea ca-
:tcr uocturn sau sub formi de priveghere, cuprinzAnd in el gi ruglciunea de seari, ca
pc c'ca de dimineagi, a Bisericii (vezi in urmi, la cap. despre Istoria Laud.ehr biseri-
li). Intr-adevar, la inceput Miezonoptica era parte integranti din slujba Privegherii
de
t,,,rtE noaptea, obiqnuitl in Biserica veche mai ales in nop$le dinspre duminici, ma-
fllc
praznice qi sirbitorile martirilor mai importan(i. Cu timpul, sistematizAndu-se
ilerit
scrviciu, pentm prescurtarea lui, oficiul Miezonopticii a fost scos
Qi
a rimas ca un
!t'vir:iu
separat gi independent, care se slvArgegte ori la miezul nop(ii (in unele
Filrrlstiri
clr respectul tradiqiei vechi), ori dimineaqa (in bisericile de enorie, mai ales la
feril
qi numai in zilele de sirbltoare); dar qi intr-un caz, qi intr-altul este uniti cu servi-
ltrl Lltrcniei, ca un preambul al acesteia.
l)csprc adundrile de noapte ale creqtinilor pentnr rugiciune aminteQte, la inceputul
lecrrlrrluialll-lca (c. lll-113), scrisoarea proconsuluhljPliniu celTd.ndr al Bitiniei cI-
Tablou sinoptic
19
lrRliot' Pru.lrr, [)rr, ENri ]lnnNrsj'l,ri
trc itnptrratttl-'I'ririatrr; iar pc la sfhrEinrl aceh.riaqi secol gi incepunrl celui urmit
'l'enulian.lc
sfhnricqtc: pc fi:r:reilc crcQrinc sr nu sc mrritc cu birbaqi pigAni, pentm
accia tru le-ar permitc si participe la adunirile cregtine de noapte (noitumcae- co*voca
ncs)t. ln secolul al III-lea, Origen aminreQte despre rugiciunile din timpul noptii,
c."t: q: crcqtini3.
-cam
in acelaqi timp, Sft.ntwl ciprianl, episcopul cartaginei, ple
clc la identificarea lui Flristos prin lurnini (vezi in urmi, la expiicarea Veierniei;,
I
fica gi recomanda credinciogilor lui rugiciunea de noapte, aitfel:
,,Aceia
.r." i,
totdeauna in Hristos, adici in lumini, sd nu incerim din rugiciune nici in ti
nopFl". Bl di, in continuare, exemplul prorociqei Ana, care petrecea zi qi noapte
rugrciune, la templu (Lc. II, 37).
,,Noi,
care vom avea in impirdtia lui'Dumner
rlumar zt
-
fdra interwenirea nopgii
-
si veghem in timpul nopqii ca in timpul lumi
$i
fiindci acolo ne vom ruga totdeauna gi vom aduce multumiin lui Dumnezeu, si.
incetim nici aici a ne ruga gi a aduce mulgumiti lui Dumnezeu"4. il veacul al iv-
in Risirit, Sfil.ntul Vasile cel Mat'e consfrntegte oficierea serviciului divin de noapte
pravila zilnici a monahilor, justificAnd
r-,.."rit"t." ei atAt cu exemplele biblice aminr
mai inainte (Ps. cXVII,62, gr Fapte vl, 2s), cit qi pe considerennrl ci dimi
trebuie
.s5.
ne giseasci treji qi meditAnd la_ inviqiturile dumnezeiegti, conform,
manddrilor psalmistului (Ps. CXVIII, 148)5. Citre sfirginrl veacului al IV-lea,^ pe
apuseanS. pSeria ne spu_ne ci, duminica, la Ierusalim uqile bisericliArunstasia (inviet
se deschideau inainte de cantanrl cocogilor (,,ante pullorum cantum") gi credinci
zdboveau pAna dimineaqa in rugiciuni gi imne, la care luau parre totdeauna gi preogii
diaconii, pregitiqi penrru privegheri (,,ad vigilias')6. cam in acelaqi timp, sft.ntut io,
Gurd de Awr aftma. de asemenea, ci. in vremea sa, creqtinii zelogi stiruiau
rugiciunea de la miezul nopqii pAni dimi rea(a7;
,,in
timpul acesta
-
zice elin altr pa
-
gi rugiciunile sunt mai curate, precum gi mintea este mai limpedes.
b. simbolismul slulbei. Din punct de vedere simbolic, adici pusi in legrturi
istoria sfinti a mAntuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de inceputul patimiior
nului,.mai ales.de rugi.ciunea sa cu sudori de sAnge din gridina Ghetsimani, r
de prinderea qi aducerea Lui in faqa arhiereului Ana, Care a a\,,ut loc in noa
tridirii, dupi Cina cea de tainie.
4
.
Dar Miezonoptica ne aduce- aminte gi de invierea Domnului, care a a\,'ut loc in
doua
Parte
a nopqii, ci.tre ziuilo; iar scularea din somn pentru rugiciune fiind simbr
I
Epkt: X, 97;
,,Ei
(cregtinii) susfin ci toati gregeala gi vina lor consti in aceea ci aveau obiceiul
sc aclune intr-o anumitd. zi (stato d;ie). inainte de iyirea nrilor (ante lwcerm), cAntau alternativ un ir
Iui Hristos ca unui zeu... Dupi
l!.ea::
despi4eau, spre- a se aduna din nou, pentm ca si ia im1
rtd o hrani (cibwn), de altfel obignuiti gi nevinovati..." (textul latinesc al-epistolei Ia
f.P.
Ki
vizut pe Domnul..." (P.G., t. LYI, col.420).
adici priveghere de toati noaptea.
s86).
967. p. 393.
nnrlui Atanasie cel Mare, cap. 12. 16.20 e.l
xxvur, c<t. 276):,,La.miezul ,opfii tc ,.t ,.Jil'f'rllxi,Tl"'j'#ffi;i?9;i'":ih
??"o.?;l
itccil orrl l)<tnrrtttl a inviat clin rnorfi
;i
a Liudar pe Tatil; dc accca s-a rinduit noutr si1 liuclirn
l)rrtrrnczcu lll Acca or.{".
burg im Breisgau, 1910, pp. f8-19).
L, r.I,col. f408 gi 540).
s60c_562A).
)OC0, col. J.016).
6rie,Jowntal d.e wyage, Paris, 1971, pp. 188-f 90
EO
ril
l,l't-t r ttci t< :n sl,t.)( ;lAl.A
rii prcinchipuirca invierii noastrc din rnorqi, ne ducc cu gindr-rl gi la
ludecata
din
tti, cAnd l)clnrnul va veni a doua oar5., pe neaQteptate, la miezul nopqii, ca mirele
pilda celor zece fecioare (Mt. XXVI, 6). De aceea) toaca de la miezul nopgii a fost
trinati cu trAmbiqa ingerilor din vremea de apoirr. Ideea aceasta o exprimi. in chip
Ituuat cele doui firrmoase tropare din partea intAi a Miezonopticii de toate zilele:
,
Mirele vine in miezul nop(ii..." gi
,,La
ziua cea infricoqltoare gAndind, suflete al
rr, privegheazi...".
lilc se gisesc qi in ritul copt gi sub diferite variante le gisim in celelalte rituri lirur-
orientale, ceea ce inseamni. ci sunt mai vechi decit secolele V-VL Aceste rropare,
c{au Miezonopticii culoarea ei proprie, reflect5. ideea
-
foarte curentS. gi familiari
lliserica primari
-
a Pnntsiei, adicl credinqa vie in a doua velire a Domnului, venire
cirre primii creEtini o sperau ca foarte apropiati, trebuind si aibl loc, dupi credinqa
,
la miezul nopqii, deoarece Domnul insuqi le atrlsese atertia:
,,Privegheaqi
deci,
;i nu qtiqi cind va veni stipAnul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cAntatul co-
rr, ori dimineata) ca nLl cumva venind flri veste, si vi afle dormind. Iar ceea ce
voui, tuturor zic: Privegheaqi !" (Mc. XIII, 35).
Conqinutul celor dou'i tropare ne indeamni si ne gAndim qi la sfArgitul viegii noas-
care poate vem pe neaQteptate, gi si ne rugim pentru ca el si fie in pace qi sub
rtirea sfinqilor ingeri. De aceea Biserica pune la indemAna creQtinilor o mgiciune
-
in aceastS. privinqi
-
intercalata la sfhrginrl primei pirqi din Miezonoptica pen-
simbete: RuXdciuneo Sfil.rutwlwi Ettstt"otie, unul din cei cinci martiri din persecugia
l)ioclegian (1303), pomeniqi in sinaxarul ortodox la I3 decembrie (vezi in urmi, la
Paveceru.itei). Sfintul ar fi rostit aceasti frumoasa rugiciune inainte de a fi
:rrt pe rugul pe care a fost ars gi ea se afli incadrati in descrierea Pitimirii celor cinci
tccnici din sinaxarul de la 13 decembrier2. Ca qi rugiciunea Sfhnrului Mardarie din
ttiala Pavecerni.tei mari gi a Miezonopticii de toate zilele, rugiciunea SfAntului
ie reprezintS. rugiciunea exemplari a unor mucenici creQtini pe pragul mo4ii gi
poate fi rostiti de orice credincios in clipe grele qi de aceea a fost incadrati in
.riala slujbei de la miezul noptii pentru sAmbcte.
l)lrr gAndul la a doua venire a Domnului, cAnd El va judeca
viii gi mo4ii, ne in-
si ne aducem aminte gi de cei morti
Qi
s5. ne rugim qi pentru ei in ceasul aces-
rlc rroapte. Aqa se explici prezen(a troparelor qi a rugiciunii pentru cei morqi, din a
ttil parte a Miezonopticii de toate zilele gi de sAmbita:
,,Pomenegte,
Doamne, pe cei
ilttrr-r nidejdea invierii gi a vieqii veqnice au adormit, pirintii qi fratii nogtri..." etc.
()nnoaruele
h,eirnice nle cehr opt glasuri (Troieqnicul) din slujba Miezonopticii de
itrici. sunt opera marelui dogmatist qi imnograf risdritean, Sfintul Ioan Damas-
Itrul (sec. VIII); iar Troparele Treiruice (Triadicalele) din rAnduiala aceleiaqi slujbe se
iorcsc SfAntului Grigore Sinaitul (tt3I0)t3. Aceste doul grupe de imne, impreund
Iullriciunea finali datorati lui Marcu Monahul, episcopul idruntului (,,lntru rot pu-
rici gi de viaqi ficitoare, PreasfAnta Treime..."), alcdtuiesc partca principali a Mie-
rpticii de duminici, in care predomini lauda gi preami.rirea Sfintei Treimi. Miezo-
Jlttica de duminicl este, astfel, una dintre pu[inele slujbe gi forme de expresie directi
tttlrrrltri de latrie (adoraqie) a Sfintei Treimi, cu accentuat caracter doxologic, in rinrl
t'gic bizantin.
rr
si
"
Silrtc<rr.t al Tesalonicul:ui,Despre sf.ntele ngd.ciurr.i, cap. 304 (P.G., t. CLV, col. 557).
t'
l'.t;., t. CXVI, col. 468-505- (intre scrierile lui Simeon Merafrasrtrl). Cf. qi Simeor.r Metafrasttrl). Cf.
$
Bibliothecn
't
lraffL cd. III, clc Fr. Halkin, Bruxcllcs, 1957, col. 646.
'\
l\irrrcrrir irr sirirrxirrul *lujh.i .ti,.r Mirreiul pc apriiic, zirra
(t.
BIBLIOGRAFIB
A. Baumstark, Noctuma Laas. Typen
friibchristlicher Vinil,hienfeier und ihr
vor altem irn riimiscben wnd. rnonnstichen Ntws..., Miinster irn watfalien, t9s7
gie -wissenschaftlichen
Quellen
und Forschu ngen, 32) .
Ierom. Nilo Borgia,
'flpo),dyrov
,piurno"
d.elle chiese di rito bizantino,
1929 (Orientalia Christiana, vol. XYI-z,Num. 56).
Ceaslov, Bucuregti, 1945.
__
Henry Chadwick, Prayer at Mid.niXbf, in vol.
,fipeletasil'.
MilaruXes
offirts na Card.inal
Jean
Dnnidhw, Paris,1972.
Dr. Ludwig Eisenhofer, Hand.buch der lGtbolischen Litwrgih,Id Band (
Liturgik), Freiburg im Breisgau,1933, pp. 500-512.
A. Gastoud, La Vigiles ruocttu,t es) Paris, 1908.
LitwrXhier, Bucureqri, 1956 qi 1967.
Manuale de tipic
Si
d.e litwrXicri (enumerate in bibliografia cap. IV qi V).
In plus: Isidor Marcu, Curs d.e Teohgie pastorald., vol. L
Liturgica, Blaj, 1906, pp. 309-310.
].
Mateos, Offi.ce d.e rninait et offi.ce d.u rnatin chez Saint Athanase, in O.C.p.
(1962), t73-1 80.
Simeon al Tesaloniculai, Despre sfintele rugdriuni, cap. 304-305, qi Rd.spwn:
innebdriJc wnui arhiereu, 79, (in P.G., t. CLV qi *ad.. rorn. cit. la cap. anterioare
).
Pr. P. Vintilesot,Istoria Litwghiei. Curs dactilografiat, Bucuregti, 1940.
Idem, Ofioial Miezanopticii, in rev. G.8., an. L961, nr.7-8.
Vykoukal, Vigil, in LTbK t. X, 606-607.
CADnI)LUI, Vll
IJtrenia
A. NOTIUNI INTRODUCTIVE
$I
RANDUIALA SLUJBBI
I. Numirile slujbei
(luvAnnrl
Utrmie, intrebuinqat de obicei in limba noastri pentru desemnarea sluj.
dc dirnineaqi., este de origine slavoni (de la Utro
:
diminea(i) gi traduce cuvXnnrl
sc
'O "Op0poq
(aurori, znrri zllei, revlrsatul zorilor) sau forma lui adjectival{
udu, de unde vine rominescul ofirind' intrebuinqat pini nu de mult, irr unele re-
ni romAneqti, in loc de utrerue.
Sc mai intrebuin.teazd (mai ales in Transilvania qi Bucovina) termenii, de origine
rnd.necat, rudnecare qi m.d.necd.nd.d, derivaqi de la cuvAntul latinesc monicare (a
de dimineagd.,inzori, inainte de rlsirinrl soarelui), derivat qi el din nd,ne
-
ncafi. S-a mai intrebuinqat gi denumirea de Laude (druor, Laudes, I:balite), folosi-
Rcum in Biserica Romano-Catolici pentru indicarea slujbei de dimineaqi, pentru
Una dintre pi4ile cele mai importante ale acestei slujbe o alcinriesc psalmii dc loudd
CXLVII q.u.), cAntagi spre sfirqitul ei.
2. Timpul sivArEirii
eAt privegte tirnpwl (rnamentwl d.in zi) la care se slvArqeqte, odinioari (ca qi azi, ln
ministiri), slujba Utreniei se sivArgea in ultima parte a noptii, adicd lnccpca
ineaqi, cam cu doui-trei ore inainte de risiritul soarelui, aQa cum aratll
ciunile citite de preot in taini., in timpul celor gase psalmi (vezi mai departe). Se
ivca aqa ca svetilna sau lurnindnda sd. se cinte cind incepe si se luminezr de zhtd,,
lwohgia (,,Slavi
Jie,
Celui ce ne-ai aritat lumina...") coincidea cu ivirea primclor
E nle soarelui.
Ast{zi, numai lJtrenia Pagtilor mai pistreazl, peste tot, caracterul nocfltrn al Utrc.
dc odinioari (iar pe alocuri gi cea a Criciunului), sivArqindu-se, dupl miezul
1ii;
in celelalte zile; IJtrenia se sivArgeqte de obicei dimineaqa, dupi rislrirul son.
i, In mlnlstiri gi in unele catedrale, sau chiar biserici de enorie
Ei
mai ales la orafc, Ill, In manastrn
Ql
rn unele cateclrale) sau chrar blsencl de enone
$r
mal ales la oraflc,
nirrnul duminicilor, al sirbitorilor implritegti qi al sfin.tilor cu priveghere, UtrcniR
l{vflrgegte de cu seari, in continuarea Vecerniei qi a Litiei, qi anrnci poertl dcnumi-
tlc l'riueghere (slujbd de noapte). Tot de cu seara se face, de reguli (atAt ln mdndo.
clt gi in bisericile de enorie), miercuri gi vineri in siptimAna a cincea a Posnrlui
t
precum qi in toatd SiptimAna Patimilor, dar singuri, adici flri sI fic unitll cu
rrria, qi atunci poarti denumirea de Yd.enie sa:u d.enie (de la slavonescrtl
ydcnio
-
,
priveghere).
83
l'Rr irn' l)trrltr. Dn, Iir.ru llnnIr,$'r'ti
3. RAnduiala Utreniei sirbitorilor
Utrenia duminicilor;
Utrenia praznicelor impdritegti gi a sfinqilor cu serbare gi
Utrenia zilelor de rAnd (mai simpli gi mai scurti).
Cum ins5. intre Utrenia duminicilor gi cea a sirbitorilor din cursul sdptimAnii
prca puqine deosebiri, noi vom expune) ca gi la Vecernie, mai intAi rir-rduiala U
sdrbdtoriht, in general, menqionAnd, la timpul cuvenir, micile deosebiri dintre rA
duminicilor, de o parte, qi rinduiala celorlalte si.rbltori, de alta.
La vremea rinduiti, paracliserul (cintiret-ul) trage clopotele gi toaci penrru
(toaca mare).
Preonrl intri in bisericl qi apoi in altar, dupi aceeagi reguli ca qi seara la V
(vezi in urmi,la cap. respectiv).
Se citegte mai intAi Miezanoptica, dupi rAnduiala ei din Ceashv (vezi la cap. r
tiv); iar cAnd trebuie si inceapa Utrenia, preonrl vine in mijlocul bisericii, se i
de trei ori spre risirit, depune metanie la tronul arhieresc (in minlstiri iqi ia bi
vintarea de la cel mai mare, daci e de faqi), apoi intri in altar pe uqa dinspre mi
se inchini in faqa Sfintei Mese, iqi pune epitrahilul dupi regula gtiuti gi ia cldelr
mAni, binecuvAntAnd timAia, cu formula:
,,Timiie
iqi adrri.m...". Apoi deschide
ra gi stAnd in faqa Sfintei Mese, cu capul acoperit, di binecwvd.nta.rea (,,Binecuv
este Dumnezeul nostru..."), cidind totodati cruciq. ContinuS. apoi si citeasci in
ftrl altar, flcAnd cddire mare (in toatl biserica).
CAntiretii r'ispund:
,aA.min.
Veniqi si ne inchinlm..." (in Postul Mare,
rugiciunile intrgductive obiqnuite:
,,Sfinte
Dumnezeule..."
$i
celelalte) qi citesc
)flX qi XX (,;{uzi-te Domnul in ziua necazului..." gi:
,,Doamne,
intru puterea Ta
Bfirrrci.., Trcimi...", crdind in fata Sfinrei Mese, in chipul crucii. La strani (in minis-
tlri, c'cl nrai mare, daci e de faqij:
,,Amin.
Slav.i intru cei de sus lui Dumnezeu...,, erc.
lc incepe citirea celor
sase
psalruti ai Utreniei (de reguli in mijlocul bisericii).
LI'rurtc;rc:A spFlclALA
in timpul clintre
piLri aici se omitc,
Sfintci... Treimi...",
I'tflilnc inci dc doui
rttitri biserica. Apoi indati la strani se incepe:
,,Slavi
intm cei de sus lui Dumnezeu...,,gi ci-
tirca cclor qase psalmi2.
Tot cu, . Treimi...,
Anii Luminate, dar
ctt ttuele de restul peri
arita mai departe,
l,r cirp. desp rdnd.wiatd
cidirea, in aga fel ca la
,,Tatil
nostru..." sI fie reintors in naos gi stAnd in mijloc,
policandru, si rosteasc5. ecfonisul:
,,Ci
a Ta este implriqia..."; iar c6.nd zice:
Tatilui gi a Fiului gi a Sfinnrlui Duh..." cideqte de trei ori spre altar, dupd
continua cidirea, ca de obicei, reintrAnd in altar pe uQa dinspre miazilzi.
I)upi ecfonisul de mai sus, la strani se citesc cele trei tropare ale crucii (
icgte, Doamnq, popoml Tiu..., Slava..., Cel ce Te-ai inilqat pe cmce de bunivoie..
acurn..., Ocrotitoare, infricogati gi neinfruntati...")
t.
DupI aceasta, preotul, stAnd ir-r faga Sfintei Mese cu cidelnita in mAni, zice
intreitd scw,td:
,"Nrliluieqte-ne
pe noi, Dumnezeule..."
Qi
celelalte (vezi Li
veseli impiranrl..."), continuAnd indati cu rugiciunile in^troductive obignuite: (,,5
Dumnezeule..., PreasfAnti Treime..., TatII nostru..."). In timpul acesta preonrl
ciclind de cnte rei ori spre SfAnta Masi, la fiecare cerere (alineat) din ectenie.
ccfonisul ecteniei, cAntareqii zic:
;{.min.
Intru numele Domnului binecuvAn
Fltn, F.
6ll)i irrr
!ftr'ic ;i
llttcu rc
a.r l,,.r ,,:
itil, yi
-,.,,,,.
uupa Lrrrrca.pnmuor rrer psalml dln cel;ase, cand preonil trebuie sd iasd in fata
'ittlpiirite$u
sprc a citi ultimelc sase rusiciuni alc diminerii
tul Proscomidiei r'ed Bunrresi 1q67 n R? c,r \ tul Proscomidiei (ed. Bucureg i, 1967,p.
g3
E.u.).
imbricat toate vegmintele inainre de inceperea
e rugiciuni, ci le citegte tot dir.r altar, de irnde
rutinua, daci a inceput-o mai inainre, lucrarea
se citesc. dtrpi rinduiali. Ceasrrrile. rinralul
rrru n
[)cr)n1-l
Llntrgnle
!l
lmDracarea vegmmtelor pentnt inccpere
a loc
lli,r,.,]:tl.-",-lyi"
dupi ccrenia de la cintarea a gasea a Catavasiilor,
face,
'r,Y-r;ri.P*rtr?ttarut
{
Tipiryl ce! mare, la randrriala Utreniei de luni tlupi Duminica Tomii. cf.
Ei
Mttrotanovici, T. Tarnavschi gi N. Codarciuc. Liturgim ed. 1929, p'. 712; Catapasier
ioctoi'h
lhrcuregti. 1959, p. 28 nord.
Alir c practica gene rali in biser. cile romineqti din Muntenia, Oltenia si Moldova
(vezi-
de ex.
n, F.
dt('rt e;rzt in timprrl Latrdclor gi al Ceasurilor.
F
l )tttttinica: tiooa.,rl inri.iii de dorri n.i
'!'! r
rrvl'drrrl r\.tnldt(2drcl Ltc r/LllllllczcLl
Pe. Slastll
Oe ranq Al UCtOrhAlAt. La praZntCele impiri-
.t,'u,jltt}
nttntai troparttl.praznicului rcspc.ri*,, de trci ori, iar la sarb:iror.ilcifirililor;i in zilcic dc
::. :t1lrI
rropirrttl sf.lonrlrri cic.cloui ori,,,Slavri...,
$i
acurn...", rroparul Nriscitorrrcicle I)umnc-
p.:rrirrte". Iar preotul dd, binecwvd.nt&1/ed. pemtru irutepwtwl propriw-zis al
(Jtreniei:
,,
I
Accrsta cstc rindr.riala previzuti irtTipicul cel ware (fa1a l5), de acord cu cea din Cea.shv gi
()Mnvnsienrl
Practic (Ocr<tihul mic). Dar dupi Tipicul biset icesc (de ex., ed. Cernica, 1925, p. 16,
sc.citcsc' rttgiicittttilc irltro(luctivc (,,Sfirrrc l)unrnczculc..." qi cclchltc), apoi ilrdirtil trrrparclc
tr ticqtc, I)oirrrr trc, poporrrl'l'ilu..." rii cclcl:rltc.
\ ttr.tLytLJt[rttl t'rLrLttL
\\JLL(.)Illut
rrlrc/. r_ral qLrpa
trptcul o$e?.tcesc (oe ex., eo. Lernlca, l>zJ, p,
221, nr), Psirhnii XIX qi XX nu sc citesc dccit ir.r zilele de rAr.rd din Postul Mare, pe cind in
tclc gi tltrnrirricilc l)ostului Mrrrc gi ilr zilele clin rcsnrl ar.rului, irrdatl dupi bir.rccuvinrareir de i
'ir,,.
\ tr'oparlrl stennllul drn Mint-i...$i acum...", tropanrI Ndscdtoarei de Dumnezeu (Bogdro-
I lrrvrcrrr)
P:
$li.ul
tropamlui sfinrului. Daci sfinrul zilei nu are rropar, se zice.,Siavel.,
$i
t ."'^tt'trparttl Niiscitoarei dc l)umuczcu pe.glasrrl dc rind al Ortoihutii. La praznicele i-piri-
th r
;
r,1 glasrr I rrrrl'rrrnrl rr i sffl r.rtu I u i.
PRtx)'I' PRotr, DR, tiNti ll n ANt,stli
ln practici, la celc mai multe biserici de enorie, catismele nu se mai citcsc, ci
dtrpi troparele de Ia,,DumnezeLr este Domnul..." se zice ectenie mici qi_apoi se
ud)trrlr, iie cu ectenie'mici intre ele, fie firi ectenie. in puginelc biserici unde se mai
catismeie, ele se^citesc toate trei una dupi alta, frri intrerupere, apoi sc cAnti sedel:
Binccuvintirile invierii, cum prevede Tipicut bisericesc-
indati dupi a treia catismi (sau dupi ultimele sedelne), duminica se centi
j
vd.rutdrile invierii (,,Bine eQti cuvantar. Doamne... Soborul ingeresc..."), ia1 l-a s11
le din celelalte zile, in loc de a treia catismi qi BinecuvAntari, se cinti Pol,ieleul (,,)
Dom1ului..." la sirbitorile MAntuitorului
qi ale sfinqilor,
,,CuvAnt
bun..." la sirbi
Niscitoarei de Dumnezeu), cu stihurile gi Mirimurile sirbitorii respective,
glsesc in Catatasier gi in Psaltire.
in timpul Binecuv{ntirilor tnvierii (sau a Mirimurilor de la Polieleu), preonrl
cdd.ire rnare, dupi rAnduiall; daci este
Qi
diacon, acesta il insoqegte pe preoq mer,l
cu lumAnarea aprinsl in mAni.
Dupi BinecuvAntirile invierii, duminica preotul zi:e ectenia micd., la strand, se
| -y A-----
- ----^^
A-^+)f^-^^-l^.",
t.gt. ,iihi." numiti Ipacoi (s,tbasculriror) qi indati se incepe cintareaAnffianelor
suiui de rAnd; la sirbitorile din celelalte zile, dupi Polieleu gi Mirimuri urmeazi t
nie mici., ultimul rind de sedelne ale serbirii qi apoi antifonul I al glasului IV (,
tileretilemele..."); acelaqi antifon se cAnti gi in Duminica Floriilor, Duminica T
^^^^-.-"... ,
l.\a.lmulr, iar preotul face cruce cu sfinta Evanghelie spre credincioqi gi apoi o
lir locul ei, pe antimise.
D,ypi Psalru.wl L,^la strani pe cantd
,,N4irire..., $i
acum...,
pentru
rugiciunile..."
Qi -
ttinica
-
stihira invierii (,,inviind Iisus din mormAnr...';) cu stihul'iespectiv, iai la
litlrc sirbitori, stihira corespunzitoare din Minei. in timpul Triodului (iniepAnd
tltlminica Vamegului qi a Fariseului pAni la duminica a cincea din PosnriMare in-
),
in locul acestora se canti,,Uqile pociinqei..., in calea mdntuirii..., La mulqimea
trr mele celor rele
" dinTrind..
ar trebui si urmeze acum sau cdntatrea canoanelor, ctt
face incl in general la mi
,
precum qi la unele biserici
l,l"t'tt ttclt:n sl,licIAt,A
rri viizfurd..." se cdnti de trei ori.
I rr
prcci, ugile impiriteqti qi dvera rimin deschise tot timpul cAt Sfinta Evanghelie rimine in
,'rrl hiscricii
,
ttrrlu 7).
llordul Moldovei. In practici, la majoritatea bisericilor de enorie, Canoanele nu
eitc.sc; de obicei, dupi ecfonisul
,,cu
mila gi cu induririle...", urileazd, cd.ntarea
tfrJwlih/t. Dupi CAntarea a treia a-Catavasiilor, preonrl zice ectenia mici; la strani
tttttil sau se citesc Condacul, Icosul gi Catismala (sedealna) sirbitorii (sfAntului)
lvlryei; dupi cintarea^a
Qasea
a catavasiilor, preonil zice iarigi o ecenie mici qi se
|C
(bndacul
gi Icosul invierii (dtn Octoih\ qi iinaxarul zilei din Minei. La multe bi-
ll, mai al:s la.oraqe, Catavasiile se cintl flri intrerupere, adicd. flri ecteniile mici,
colldac, flri icos gi flri sinaxar.
t'li.rt
Evanghelii ginrre cele ll ale invierii se ciresc
Ai
in
/oia
inillirii Domnului, in Simbita lui
ll' l,r.lnillarca Sfintei Cruci (in^orice.zi^a siptimnnii ar cidea) gi'in toate zilele Siptiminii Lu-
;dc
aceea. in aceste z^ile se cinti gi,,invieiea lui Hristos vaztnd...,',fira ca si se scoari Evan-
Lr rniilocul bisericii. In duminicile dintre Sfintele Paqti qi inallarea Domnului,
,,invierea lui
qi Duminica Rusaliilor, deoarece acestea sunt praznice .^
'
La ultimul antifon, preotul deschide dvera (daci a fost inchisl) qi
$ile
imp
zicAnd: ,,ingelepciun.
i SA lon.., aminte !". Cintlret-u I cAntl indati prochiru.enwl
dc rAnd, duminica, ori aI sirbitorii respective, in celelalte zi-le.
Apoi preotul (diaconul, daci este) zice:
,,Domnului
si ne rugim !"' Dupi^ri
sr,rl oLiqnuit, preotul rosteQte ecfonisul:
,,Ci
SfAnt eQti Dumne'eul nostru...'' Ce
qii:
,*Amin"
qi cAnti indati:
,,Toati
suflarea sa laude pe Domnul !", de regull dupi
onrl ia SfAnta Evanghelie, punAnd Crucea in locul ei pe antimis gi, stAnd in latura
miazinoapte a S{rniei Mese, cu faqa spre miazdzi qi cu capul descoperit, citegte Ev
u
Ntt sc cAnti,,invierea luiHristos..." qi nu se scoate Sflnta Evanghelie nici in Duminica Florii-
7l ,;riui
ilr Duminica Rusaliilor. cici anrnci se cite;te Evanghefia pr"aznicului. dintre uqile impdrd-
l, lrr sr'hinrb, Ia.lnillarea Domnului. in SAmbiu tli fazerli la indllarea Sfirrrei Cruci"(in orice zi
tttrilnii ar cirlra.), se.citeqte-djn
Fv-angheliile
invierii
ldeci
din latura de nord a Sfintii Mese) qi
tl,l
,,ltrvicrea lui Hristos vizind...", dar nu se scoate Evanghelia in mijlocul bisericii
1"erii1-t
' l)trtttitrica
-a]/-em
patry rinduieli de canoane, dintre care trei din Octoih (nuIal invierii, alnrl al
li
1i
,rlt rrl al Niscitoarei de Dumnezeu) gi unul de la Minei. Stihirile se pun de obicei pe
'14
la. fi-
.;rcirsrrl
silu cAntare (vezi regula combinirii lor mai clar Ia Gherasim Saifirin, Tipic, pp 2l-22,
Ei
l,f.l, l,rrrrgr
]ll,qT'i" eezi:
Tipical rntwe, cap.2l. (pp.
i0); Mclc
'r
ungul^escu, op. cit., pp. ZdilZ;
tl Ntrisirr
Eti,
1959, pp.
,1+-+S,
,'r<lru. Siliil,t"
ienJ a invicrii; iniimpuicitirii, diaconui (da i este) sau un paracliser stl
87
lltrtit) I l,notr. DH, Huti BnnNtus't'li
l,ir
()tntarca
il l'l()rra a
(latirvasiilor,
prcotul (sau cliaconul, daci este) ia
clcsclriclc dvcra gi cidcqte in faga Sfintci Mcsc, zicAud:
,,Pe Nlscitoarea de
qi Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !"
qr Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !". La stranl se cAntd
stihtnile Mdrirnwrilor Sfi.ntei I'ecionre (,,r\4iregte, suflere al meu. pe Domnul !' meu) pe Domnul !" cu,
cc citi mai cinstiti...", i cc citi mai cinstiti...", iar la praznicele impiriteqti (gi in ziua odovaniei lor) se
Mfu,irnutile slrbltorii resDective- de la Cnntarea a nolr2 a Canonrrhri sirhitorii ive. de la CAntarea a noua a Canonului sirbitorii. 'rwnuv'tle sarDator[ respectrve, cte la uantarea a noua a uanonulut sarbatoru.
in timpul cintirii Mirimurilor, preotul (diaconul) continui. sd cideasci.,
cd.d.ire ru.are. Duminica, in momentul acesta, Sfinta Evanghelie fiind scoasi in
lrisericii, preonrl, dupi ce a cidit icoanele de la catapeteasml, indati cidegte
Evanghelie, stAnd in faqa tetrapodului pe care ea este pusi. gi flcAnd de acolo
cidirea din naosul bisericii. In unele biserici, la CAntarea a noua se tra,qe
Qi
clo
ori se loveste in toaci.
lI),
,,Slavl...",
cu Svetilna sfintului delaMinei,,,$i acum..." cu a Ndsc.itoarei-
riit2. Daci este gi diacon, incepe el cinrarea, zicAnd prima datl
,,Sfhnt
este Dumr
nostru..." (cAntlreqii repeti aceeagi), a doua oari
,,Ci.
Sfint este Dumnezeul
iar a treia oarl
,,$i
peste tot poporul Dumnezeul nostru" (vezi Litwghientl, Bttcr
1967,p.74).La sirbitorile din celelalte zile se cAnti Svetilna de la Minei,ftrd,
mai cinte,,Sfint este Dumnezeul nostru"l3.
Indati dupi svetilne la strani se incepe centarea Lawd.el.or (,,Toatd suflarea si
pe Domnul..."), cu stihurile qi stihirile respecrive, duminica pe glasul de rand al
hwlwi, iar la celelalte sirbitori pe glasul indicat de stihirile din Mineita. Dumini
Dupi irmosul CAntirii a noua urmeazi ectenia mici, dupi care la strani se
dtrrninica
,,Sfint
este Du nezeul nostru..." qi Svetilnn de rAnd a tnvierii (una di
Slava Laudelor se cAnti Voscreasnn sat Stihira Evangbeliei (Eotinala) de rAnd (ur
cele ll, indicati de obicei in calendar)rs, iar la,,$i acum..." se cAnti.,,Preabi
llnlpxtru
de la
()ttoth
$r
patru de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de reguli, patru stihi:
'"
Itr dttnriuicilc Triodr.rlui gi ale Penticostarului (afari de cea a Mironosilelor qi de cea a T
Slirr[ikrr), in l)r-rnrirtica Strimogilor gi in cea a Piringilor dupi trup ai Domnului (penultima gi
dirririntc dc
(irac'iun),
uu se cAnti stihira Evangheliei, ci srihiia respectivi de'la Slava
irrdicntil in'Iriod' Pe,ttuostol,, ori
-
respcctiv
-
in Mineiul pe fucembrie, in accsrc tlurni
tlliItlilsrit'i v()scrclsnrl, srttt srilrira dc rflnd ir Evanghclici sc cflnti clupi otpustlrl Urlenici,
vnntati eQti, de Dumnezeu N'iscitoare, Fecioari,...", pe glasul Voscresnei de
celalalte slrbitori se cAnt5. stihirile de la
,,Slavi... $i
acum.. ." ale zilei, aritate la
Apoi preotul (diaconul, dacl este) deschide ugile impiritegti qi zice inchi
citre icoana Minnritorului:
,,Slavi Jie,
Celui ce ne-ai arS.rat noui. lumina !". CAn
cl,nti, doxologia (slavwlovia) vnd.?.e pe glasul Voscresnei de rAnd (duminica), ori al
Laudelor (in celelalte sirbltori).
Duminica, in timp ce se cAnti ultimele stihuri ale doxologiei gi,,Sfinte
Llle...", preotul iese printre ugile impiriteQri
Qi
vine in faqa analogului pe care se
Sfinta Evanghelie, se inchinr gi siruti SfAnta Evanghelie, dupi aceeaqi rAnduiali
12
in Duminica Floriilor, se cAnti
,,SfAnt
este Domnul Dumnezeul nostru..." firi
'I-r'iod,
locul acestei cintiri il
line
rugdciunea pentru binecuvAntarea silciei sau a stilpirilor).
cilnri, de aserrlenea)
,,Sfint
este l)omnul Dumnezeul nosrm..." nici in duminicile in care cad
tricc ctt date schimbitoare, Ia care trebuie si se cAnte svetilna praznicului respectiv (Nagterea
nului, Boboteazi, inilEarea Sfintei Cmci).
'3
In afar'i de dumir-rici,
,,SfAnt
este Domnul Dumnezeul nostru..." se mai cinri gi in Simbi
[,tzir, inair.rte de svetilni, precllm
Ei
in Simbi.ta din SiptimAna Sfintelor Patimi (i)enia Prol
Iui), firi svetilna
Ia
l)trnrinica avem opt stihiri ale Octoihului; daci qi sfintul zilei de laMinei are stihiri, la
sc pun. pxtru de la Ottoih
5i
tle uctqthulur; daca
El
stantul zilel de Ia 1y.
de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de
88
89
LtTu ncitt :n sltl'lol At,A
mr:rgc spre altar,
Precedat
dc utr
'trlror dc lumini (flclie ori sfeqnic)'
(lArrd
a aiuns pe ,r.p;i;'di;-i;il'altamlui,
s;jntoalce
'c1 tf 3'::l'*Tt::tl-t]
6nt"arl flcA.d semnul Sfiniei Cruci cu SfAnta Evanghelie spre er, apol se ln-
i.tr1 in sfAnnrl ,f,"r p.""ili.l,,,peie,.q,i
gi, luAnd SiAnta Cruce de pe sfhntul
itnis, aqazl SfAnta Evangl-relie la locul ei'
l)trpi ce s-a cAntat pentru ultima oari
,,,Sfinte
Dumnezeul....l'd9
la sfirqitul doxo-
i;iil il;l':;';;;[;';,'w,,t,*'ii;i
1i,
"i",
ryl 9f,:']:.9?:1f:",:"::.::il:
,il,ilii'(r^di.;; ;;ri'.ian-ir.,
a toati lumea s-a ficut" in duminicile in care este
lt,,rt ,r.rrl dintre
".i-;[;il;"ii. "ri,,inviat-ai
din mormAnt.'." in duminicile in
rlncl unul dirttie primele glasuri, ori iat-ai din morment.'." in duminicile in
ffi t'.l#["r',rf
ii"'.ftjil;'
p;il;i"';.ii iar la celelalte sirbitori, troparul
,rr\torii respective.
;iil;;;i
( ori diaconul, dacr este)
.rosteq :2':!:::: ?y::!:. 1:{:):",1t:i: I:
'fjil#;:#i.'
"'i
; ;'
t;;;;;";;;;
;;iintro,
.(,,si''.prinim
rugd9iu-lea noastrd cea de
ilt.-..'x
r.r^,--,,1.,.i"\ n..i".f.,,-tisrrl celei dela doua ectenii, t"t"1:3i1:.::tfi3j1
I
a:
,,Pace
ruturor ! qi^"Cap-etele noastre Dom-
i
iailsi co fata spr SfAnta Masd' t"":tfll:t^11
nnl se cdnti rar,,Jie, Doam
qi descope-
',"i;;i;i:;Iti'Tit.
ia't'ry'
.fi1#,i*:
:uicgti...").
Dupl ecfonisul z
a v y-^
-jr6
;il"li (r;;tit;D,e;pr-regulr,
dintre uqile impirdteqtir6'
^
..
n practica, Ia bisericilJ;;A;;t
d'" untle pl^rqi,
T'i-"t-:]i,Y,Tt:::,1Pt:::':;
;tffi[:'#,#i.i-16[
ilil;;;r;;te
de la,raiqirur doxologiei) se suprimr, aqa cr
;;
ffi;
i."prrri a. rr li{.Ei"rl
-J"*tr"gi.i
preotul ori face apolisul Utreniei' ori
rre indati SfAnta Linrrghie.
4. Randuiala I]treniei in cadrul Privegherii
ministireqti
apol o la
Ql
in toate bisericile ortodoxe)
'
chisc.
PtrHo'r PRotr. DR, ENE BRANT$ fll
irr crl(ilc clc sltribri ()ctoih., 'rriod.,
rrc*ticostar qi Mineie), sitrr,birr,rirc cu
pri
'.
T:.,.::,.:. fll,r:::"1..i 1r:ai.
a""a u"l..iiii, v)rr*i, *lia";iv;;';;;;,
P;;;;;;;*;ffifi
i:;li#YJoYi'iL"*iiiiK?:,i:\,:::,?:?3K slujba Vecerr.riei), atunci cAnd se
::r:i::::.f*::.i,l,l:Td:liri,
Ia timpur
"uii,*il ^i
+.::"..i.i
th"ol'E#lf ,l.ri
:T:"1,','^11Y::Y:::':'l*dq;ru;+:#;i,.i'li,i'iL''.iT',JJr,Hi':11i n'lare, rlrmati de Litie gi Utrenie, in chipul urmitor:
Ij::l, lr :T:."i.,,1 :.Xt::llii"i
q,^.y e,r",d, des ch ide dve ra qi uq ile im p i
l5t:'"',1,t:l:*.ill:3y11r-"1,'a'a"i.'!'ti;i;;;;,#il*I}l::ry,ffi
Ii];l*
frri si spuni nimic, ...".i ;;;-;"1;";il#;#':H.'i
j:
lH.XJTi,
mlster.
In momenft,
cand preotur
iese din sflnnrl altar. p.rin- tqile impirireqti, spre a
llT:.f:f^":It_,(i.it T
[p:r, aceshria, p"."itir.-t,
ginAnd i-
-r-i
^
rx^r:^
^-__
11'.T.t:,,l,ilT9
h.-ilocr.rt bisericll. * Aq,,pre risirir, s
anll-ltlnd asrtel strigarea flcuti odinioari monahilor sau
Stf2ne snre r ct. f,. .r.,-- -]^ ---^-: strane, spre a sta in srare de ffezire gi cr-r atengie Ia sltrjba care se ficea in timpul
Lffifl ff:f:"ir.:i.,i1:,:l-?.:J,"r"t, + :i;__i,D"d"..-
.ra.,..
ci
i,, p
['i,Y,;;.;';pTi],*JH,T:,ixHl*,1,:.,.,:];r,"f
d,.',5;x;'.,Ti
,:-:p5j1ili.._1X"1
:"tinui
cidiiea, irr,Ji.,- rt.* pri.i uqil. i
,
caqlnd Crucls sDre risir'it Anni
^^-ri^,.;
-x)i-'^-
:
-)
-
^
" ,
--^-.''
diY:':Ji,
cidlnd in.chipul
;;;i'J. ;i;;:;{';
Qlo',.i Qfi-.^: 'ri..^:--: -
. r
,-
inCepUrul Ia incepunrl
Utreniei).
agj .iti""i;i
cel mai mare, dacd e'
citeste ka,ntr.l
e inchindw...rr,
dupi ci
citeqte Psalrnul
,t
tncn'narn"
'",
dup
:*",::ll:..,4::ii:+Iffi i;::'ffi
,d,1?1"t"':$;#";'".,1,,x1i,1#,
strane; stihurile acestea se nurnesc attixandare,
ae u cuvannrt-c*u
-
L.,Ldrs'rr Lcror qc
rn ti-^,.r
;;;ffi::::'Y::*"
"
=^-
..1,,o.r.hiraTI't"m'fH:
in timpol ,..ri, .,
"
(,,r'jeschziind'ru
mAna Ta
ioif*'I-ri.ii.ri"
uQa dinspre miazinoapte
in
il;;;^;;::::,,^
Wcemiei, apoi zice ecienia i
idaca
este.d1r.9ir,t
z,uc er, rar preorur
intra.in
^t ^,
p{'ri{31k;:.";f;Lec.tenia
rua
De aici inainte,
"r:-i,,siuiba
obiqn,ita , v.[.r"].iHi;
combinati
cu Liti
:ffi,X,-"ffii1i:"j
l?.',T,i'",1"ij;::':3::,*1,'j*::y,Y::.,1111ii,,,"%:tp;
.?]
canfar,,bogatu
au sdricit...",
in loc de otousnrr obiqnuit ,l v..irri.i;;;'di,;H".;
:,T1,-::f:
r..,^:"t::
ji,
;ra1d ;u ,r,^p
,prf?.a*c"li,l"*"*
"'r_ecuvdnrarea
r
ntrrui peste voi. toti...,,, rx.anJ r"- ;Jii;;;
i#"ilitji;;frJ#1il'ul,
;}T':1":li:u
ll:y,::l-*
s-us lui b";;;;;,
. "'ra. i..i l,;i;';,D""-,e,
buzere
vci deschide..." gi indati se i"lep. .t.#;;i;r'r;.:';;;#1,
;?,1Tlll. rtl
sirbitorilor)
curn s-a aritat in urmils.
5. RAnduiala
Utreniei din zilele d.e rind
In zilele de rand. rinduiara utreniei este mulr mai simprd
si mai scurti. Ea cu,
pri,de mai pugine cintiri, predominAr.,J."irl.;Inir.
;#r.;Lfi;
.;..i; ;: H:
-
t7
in Tipicul rusesc acr
a*ril. (cc.ca."
"
-"i.l.rgit'-jtti
formuli e pusi pe seama diaconului sub forma:
,,Stdpdne, binecuvdn.
;)i;;I;;t1ti:lf
iHfffi;)l.lqi:::::.r
;11il?:;k*:r:]]i,:,p::j: !!::,sr:,*t 4
'll|lfflliii,ji;
,ulflll,lil,'r."*-:iil;'li:"":!:i4;l;ia,'silii'i'i,i!1"::;:,;'i{:'fl,f,
.c r r i r r gra rt, I 9 49 (rczi dc d oit.
) ;
a il. u,"r rr'.(- rt, ;;;-;; ;, rtu:#i{I, rTv .
90 9l
Lrrul((t t( lA st,t.)<)tAt,A
rcll,'"poi,,Bine este a ne mirturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule..."
qi c^elelalte
illi*ii#.pi.o"..,
dtpd. Ceashu. DupI
,,Tatilrostru..."
se cAnti
""piPt
tfTTHi
g1e cg Utrcuia slrbitclrilgr
(cauoanclc, Laudcle, d9x9[9gia) sunt cititc. Dar ccca cc
;i;;;r;ir"$; in prinrul rAnd clc Utrenia sirbitorilor este lips.a citirii Evangheliei, citire
c itlcrltuiestc.
precum am vdzut, una din parqile esenqiale ale sluibei sdrbitorilor'
'r;'i;;;i;;;
O;;;irtri
ri
de ta inaltar"ei Doynnwlu!
M*q,u
incepurul acytei
leri.oa!.,
rxrni sluibei se face absolut la fel ca la Utrenia sirbltorilor, panl la cadsme; aces.tea
lil flri,Jc-te"ii i",.. ele. Dupi sedelne, se citeqte
tnAtt4 Pcnlw't'tl r'
(de
l'e
p"sti
p-*1
clrcsc Iara ectgllll IIlLfc trlc. l-rLtPd ruururL, o! LrLLqLv
lliid;;1il;lriJ.'pa
scdelne se citeqte
Ei,invie
dati'
si
iti l;sahnul L). Dupi Psahaul
!
indatl se incepe citirea C
.
qtiuti; la
;;;
- ,lor" ,.'cidegte ca ie obicei gi se cinti
,,(tea
c9 eqti mai cinstiti...", cu
iif"
tlniiir""rile)
din Cea.skry sau Caiawsiel
.+p"i.
ectenia mici
si
sY:TF:\, {X,.-,
tlirrt este Domnu] Dumnez. t nostru"re. Daci sluiba zilei respective are stihiri la laude,
iEnrl n".""iprimele doui stihuri de la Laude (,,Toati suflargl si laude pe Domnul.-'"
;i;;;iip.
rllt"ti i"g".ii ri...') pe glasyrt
stihirilor, i citim.Laudele dupi ceasl'ov
inhnii CXLyIII, CXLIX qi L) pann ia stihul cu care agi prima stihiri
1|.1udel,or
** .airr" stihirile, cu Stau"'tor (daci existi). Dar daca sluyba lilei nu are stihiri Ia Laude,
icitim Laudele in intregime, dupi Ceaslop.
$;i ;;.;"rl: ,,Slavi Tii,
Ceiui ce ne-ai aritat noui nina !". Uqile impirltegti se
.iiia
"."-
.r.r-ri dacl dupi Utrenie urmeaza indati nrrghia; daci urmeazlG"-
if.
ii"
-e"nstiri)
ugile rlmAn inchise gi se vor deschide numai pentm otpust, in ca-
,.Arrrl nreofirl este deia imbricat ,.rrt.o Liturqhie. La strani se citeqte dnxolagia
Qte-ne,
Doamne..."). APoi pregnrl
de dimineagi, Domnului"; duPi
rugiciunea pleclrii capetelor (in
:
ruBaclunca
PrtrLatu
LdPsLrrut
\ur
rI), cu ecfonisul ei (,,Ci
Jie
se cuvine-a ne milur"'")'
iilpi
"..rr.r,
se cdntl ia ,t.ani Stibomna Laud.elor (specifici U=qini;i z,it^e^t3^r,^$i
i,-,Sf*n
'$i
acum...'i tropaml Nestetoarei de Dumrezeu (Bogorodigna) al zilei
r,i-it-rrl. resnective- oe slasul troparului sfAntului.
pe noi, Dumnezeule...")
qi
otpusml dePlin al Utreniei'
t5., cAt gi otPustul le zice din
mbricat toate veQmintele pentru Linrrghie,
l'
intAi cea de la Octoih, ayoi: ,,Slavi...",
a sfhntului de la
m"'" a
Nrlsciltoarci de Dumnezcu iii rt"tl.SA-Ue,, i. p.*. intii a sfintul ,
cca de
[?;;trr,Ji" Ntscitoarei t rt d.
".o1,
(Tipicul *oi',
'
p' 18, fala 32 q P'
20)'
6' utrenii cu randuiari
deosebiti
din cursul anului bisericesc
/ ---__Tqr!4 Ls lva wl
tcrminAnd
cu cea din seara
.,
Deniile din SiptdmAna
fent drr^i rA-,{,,:^r: rr-..^-l
,il"i;;';"
i"jffii"'oiresimi.
c,r rtencohi
-
fapt dupi.rAnduiali
Utreniei
intbraci si felnn,rl
r arcslmr- crr deneehrr-.
ci au. Evanghelie.
De aceea, pra"rui
irnbraci qi felonul.
Ld du
'Evallgnelle. lJe aceea, pre(
l.
-Aiil"il,i-#il
ma..catismi,
fie indati dupi tropanrl
ugile impdrdt^ -,
raLd urll(Jl .
uiur ,rrPdl aL
grupd aparte o alcdtuiesc
cele din loia
Pi(ile Murteniei icuia
-i.;
.: t'--.,-
A^..I a-
^r--^ -:-
n!sr"],
1'ril,iii
"r-#
J
\o)Y #ff ,'
rtrIrnrri in Triod,Shljba
infricogaroarelo
te citcsc in tot ctlrsul sluibci (Sfhrrta l'vangltelic
irr,r,i..rciti).
Pc lAngl acestea, avcm in plus cele
if.t.i,, ^,':-ir.
I-\^.,n'rhri si se cAtrti- alternAnd cu
lli,
llll
(irr
(irr
nUmif de nOUa). tar Clupa ele (lnalntc oc a
laPtca EVaIIHllcucr)
)! lorrLa
';;;r;;;;';Li
c.i-b*tir-au
hainele Mele loruqi qi oetrtru
:iq'f Y:l:l1T:'.i'
T;i(;".'z^;'rii'ilr-ii{ii"t
c"r-" studinrl), .."*.,g dupi Evanghelia
a opta,
ii.'itJr.*
unui tripesni( sau a unei triode,.neavand d9 irile a cin9ea,133:XJ::
deie, a zecea Evanghelie,
slavoslovia
micd
a noastra cea de dimineaql..."),
Evanghe-
(a 12-a).
este de'faPt sluiba inmormin-
caracter Profund
fi'rnebru' rin-
ifice:
I,ITUI(CiI0A
Dt'EL,IALN
Tablou comparativ cu rinduiala utreniei de diferite categorii
rvr, ptr.
ENa, DKANIU-IE
,- .-t::t]:9'n,t
y,t
y-1:,nor
zile liturgice mai irnps6*te
din cursul anului bi
ln care comemordm
evenimenr" errr nFrc^'
arr o r4nr*,i,,, ,-^.-*Iio1T:l:"
rry
persgan:
{nporranre
din i^-^._,-
r e
ffi,:';'ilt
:#;rif. ;:il;;
iil^"pi,
i. ;**q condac, cos.qi sinaxar, iar dupi canta-
;. .'^^,'^ ,,n^oooi...".i, mici svetilna zilei (,,intru o ziai invrednicit,
Dgaqne,.p9
r' | -^^l^--:^ *:^X
au o rnnduiali
deosebiti
de cea a ,if"t. J.*ra"J
ii
a" *,
"
,a.
unele m.qiciuni,
cAntiri or.i rituri qi....-"a,
care nu se sivArses
T. 9t.
mai importantg
dlntre
"."r,.,,""i-itiri_irl
;;. ;:;i
nini e,rr-
^L:^-
t^ L:^^--:-:r r . pAni acrrm, chiar Ia bisericile J"-;;;.i;'Lrma
veche de
priveghere,
adicd de
:::liliT"T:y"l_?Bil:
* s.onci#li
"',,ii,
l;;g;;,^;;i,,,
in
prima
,
ordinea ,""i; LiJ.G;,:;,1t.:'#'*irrr*ni
si
vineri s,
" !_\tyryi.y?re.
Ete. sunt de fapr siujba Uti."i.i a.
-------:-\*
yr
^
,LoplLlrv
-
sambiti ai-i".rtr"i'i""L:#;
"ffi'Xl?:ru'rtuttlr;'iro
Ff::*l,i"l:-f::::ll":lld:i:f
r",."
"._.azd,
pe aceea a zitetor de rand
pi
resimi, dar cea' dintei' r. .r;;;;;; i;*;
e;i|';::::
H
r,l.ijlrr.ff
,iiX..,::
Jf[:"]
t,,il,..,lli
'l:::::ry:
cnnon,t i,ltwi,l
aC;;;;;iil'i;;;;;;
d sfhnturui And criteanut, iar cea'de-a
dour,
frin-;r;- r\"rr"ti:'^::
i:t{r::')lr\ffHiiry;
(Acetistwl
Mnicii Dornru.wrui),'.;;;;l;
)+ a" icnese .i ;^:A:^^
^^- -t-
neazd
oficiazi vineri seara,
ste tot, cl
rirlblri dirnineaga (Vezi articolul nostru yrlin ti legriturd. cw-
i UWeniei
Irltttltttei celei Mari; Sa*iAti ai*lnea|a, ori ?, in rev.
,",tnli.top'
B $oara)'
an
| 95(r, nr. 4-6,
PP.
46-60).
L" f.t * la Utrenia dumi-
j
o
.E
I
o
's
o
d
Itr
t.=
li
lc
lu
IE
ld
lo
l,-
l--
IE
Ir
nicilor
La fe[ ca la Utrenia dumi-
nicilor
La fel ca [a Utrenia dumi
nicilor
La fel ca la Urenia dumi-
nicilor
Citirea celor $ase !91!ni
7qY
==')
I
E
bI
o
.i
!::
!.1
(imbricat in ePitrahil cu cidel-
niqa, din faqa Siintei Mese), ,,Bi-
necuvintat este Dtrmnezeul
nostru..." qi face cddire mare (in
toati biserica)
,,,{,min.
Veniqi sI ne furchinim ""
qi Psalmii 19 qi 20. Rugiciunile
introductive
(,,Sfinte Dumneze-
ule..." qi celelake)
Troparele Crucii (,,N4innrieqte,
Dumnezrttle, PoPorul
Tiu .." qi
celelalte)
idin
altar) Ectenia .'I4iJuie;-
te-ne pe noi, Dumnezeu[e'..",
,,Slavi
Sfrntei. . Treimi"
Citirea celor qase Psalrni
92 93
PnRor PRoF, DR, Eur Bnnrur,5'r'r.:
Prcotul (iitiler
cekrr: l2 rugdciuni nlc
tlinrincqii
(din thqa trqitor imprlrrltcgti)
Ectenia rn:rrr
,,Drtmnczrtr este Domnr:l..." gi
tropirrcle r:lnduite
Catismele de rind
Ei
Sedelnele
Invierii, din Orrrrrlr, ctr ecterrii
mici inrre ele
Binecuvinririle invierii (,,Bioe
egti cuvintat, Doamne..., Sobo-
nrl ingeresc.,.")
face cidire mare
(din altar) Ecrenie mici
Ipacoi al invierii,
.qlasul
de
riLnd, din Octoilt
Prr:otrrl
CAnt
Preoml
Antifoanele invierii, elasul de
titrd, din Octoih
Prochimelrul glasului de rind,
drn Octoih
(din latura de nord a Sf..Mese)
Evanghelia invierii, cea de rnnd
din cele II
(sau preoill)
,,invierea ltri
Hristos vdznnd...l'
Scoaterea Sf. Evanghelii in
naos, pentru sirutare
Psalrnu[ 50 (,1Vliluieye-md,
Dumnezeule..."
-Mi.rire...,
Pentru rugdciuni-
1e..." gi celelalre (in duminicile
Triodului:,,Ugile pociinqei...,,
gi celelalte
Ruqiciunea,,N{Antuiegre,
Dr.un-
nezeule, poponrl Tiu...',, ori
ntrmai ecfonisul
,,Cu mila
Ei
cu
induririle..."
Caooanele gi Catavasiile de
rind, cu ectenie micl dupi
cint III gi VI
(cu cidelniga, din ara Sf, Mese)
,,Pe Nisciroarca de Dumuezeu
gi Maica Luminii..." gi face
cidire mare
,"N4iregte, suflete al mcu, pe
Domrrul..." gi ,,Crea ce qri mai
cinstiri...", incheind cu Irmosul
clntirii a IX-a a Catavasiilor
Ectenie mici
,,Sflnt estc Domnul Dumneze-
tul nostru" gi Sverilna de r5nd a
Irrvicrii
(litirca
cclor l2 nrgrlciuni tlc
dinrincqii
La ti:l ca la Utrcuia duminicilor
,,Dunrnezen este Dontntrl...,, gi
troparele rindr,rite
Catismelc de rAnd gi primele doui
rinduri dc Sedelne ale sirbitorii,
cu ectenii mmici intre ele
Polieleul gi Mirimurile Sflnrului
(Praznicului) din Catatasier sau
Psnltit'e
(Prcotul face cidire mare)
La fel ca la Utrenia duminicilor
Al treilea rind de Sedeloe ale
sirbitorii
Antifonu[ I al elas. W (,,Din
tineregile mele..."
Proclrimenu.l sirbitorii din Minei
(oti din Trbd sat Pentixostar)
Evanghelia sirbitorii din (faga
uqilor inrpiritegti)
Preonrl pune Sf. Evanghelie la loc,
pe Sf. Masi
Psalmul 50 (,,N4iluiqte-mi,
Dumnezeule...")
,,N4irire..., Pentru rugiciunile...,, gi
celelalte
La fel ca la Utrenia duminicilor
Canoanele gi Catavasiile, cu ecte-
nie mici dupi cinr. III
Ei
VI
La fel ca la Utrenia duminicilor
La sfioti: la fel ca duminica
La prazoice: stilririle gi stihurile
cAnt. a IX-a a Canontrlui
Ectenie mici
Svetilna (LuminAnda sirbitorii)
Citirca cclor l2 nrgdciunl
climincgii
La fcl ca la Utrenia
,lumnezru estc l)omnul..."
panrl Sfbnrlui zilci (ilr
re:
-Alihria
.." gi Cintirile mi
Catismele de rind qi
(citite), firi ectenii rnici
(numai intre Pagti gi
,Jnvierea lui Hristos
Psalrnul 50 (,"N{iluiegtc
Dumnezeule..."
Canoanele de la Minei gi
(citite)
La fel ca [a Utreoia
La fel ca la Utrenia dtrminici
Inr.rosul cAnt. a IX-a a
lui de la Minei gi.Cuvine-se
adevlrat..." amAndoui
Ectenie mici
Svetilna Sf. de la Minei oi a
sipt. din Cewkru
stihurilc glastrltri dc rAnd, din
Ocnihl lt ,,Slav[..."
voscrcislla
(stihira Evanglrcliei) cca de rind
(tlin frrga ulilor imPiritc{d des-
chisc
9i
inclrin:ir-rdtt-se spre icoa-
na Minnritorurlui): ,,Slavi Tie,
Crlui cc ne-ai Aritat lumina !"
f)oxologia nrare (cintati)
rilc slrlriltorii, dfi Mhrci; la
,,Slavi..., $i
acum...', stihirile
sirbitorii
La fel ca [a Utrenia duminicilor
Doxoloqia mare
Ll'ruRctt:R sPEC:lAl.A
stihiri la Laudc, accstca se cAntl
,,Shvi Jie,
Celui ce ne-ai aritat
Itrnrina l" (ugile impiritcati ri-
m'in incbise)
Doxologia mici (cititi^ drrPi
Ceaskr, crt rugiciur-rea,,ltlvred-
niccqte-ne, Doamne...")
Ectenia cererilor (,.Sa
Plinim
rugiciunea noastri cea de
dimineali-..")
Stihoavtra Latrdelor (din Minei.
ori din Octoih)
,,Bine
este a ne miLturisi Dom-
nului..."
Rugiciunilc incepitoare ("Sfi nte
Dumuezeule..." qi celelalte)
Troparele ziler, dh Minei
Ecrcnie intreiri,,i\4iluieEte-ne Pe
noi, Dumnezeule..."
Otpustr:l (apolisul). in ministiri
se citqte Ceasul I
5i
aPoi OtPus-
CArrt.
Prcorul
Prcotul
CAnt.
CAnt.
Preotul
CAnt.
Preorul
Cint.
Crint.
Prcotul
(
l.4rrt.
Troparul de rind al invierii
(unul din cele doui)
Ectenie intreiti,,lr4iluiegte-ne
pe noi, Dumnezeule..."
Ectenia cererilor: .Si Plinim
ntgiciunea noastri cea de di
mineaqi...", ,,Pace
tuturor ! Ca-
petele ooastre..." gi rugiciunea
plecirii capetelor (in tainl), cu
ecfonisul ,,Ci
aI Tiu este a ne
milui..."
Otpustul (apotisul)
Tropanrl sirbitorii, dn Minei
Ectenie intreitl,,i\tliluieqte-ne
pe
noi, Dumnezeule.."
Ectenia cererilor: .Si Plinim
rugn-
ciunea noastri cea de dimineaqi..."
La fel ca la Utrenia duminicilor
Otpustul (apotisu[)
nrl Utreniei
iI(VAJIE: Partea finali a Utreniei duminici-tor 5i
a celorlalte sirbitori, care urmeazi troparele de dupi doxo-
," ,up.i-E i., unele biserici de enorie, dupi tropare incepdnd indati Liturghia.
Lcle trei stiri ale Prohod.wlwi sau cantarea de
jate pentm moartea Qi
ingroparea
,mn,rlri, .".e se cAnti de citre preot
Qi
credinciosi. in iurul
Sfhntului Epitaf, aQezat
E?trl
I rl rqrsr,
[n rrriilocul bisericii inci din timpul Vecerniei
El sirnbol al trupului mort al Domnului. In
ilntf,n.
in faqa Sfrnnrlui Epitaf. Intre stlrile
Lrrudclc (,,Toati suflarca s{ la- Laudclc (,,Toirr{ suflar-ea si laude Laudele citire din Ceaslav
tdrite invierii (,,BinecuvAntat eQti, Doam-
duminicilor. Ele se cAntl acum,
Pentm
ca)
in cAntarea funebri
inviere.
centarea
,,Sft.nt
este
Dotttnul
Durnnezeal ruustut...))) care se cent
Svetilni' precum
Qi
udc p Dornnul..." crr stihirilc si Domnul..." cu srihurile
$i stihi- 148-150). it dtcl la Minci
95
_.rH yn^trtv
I r:
filcca .tlitti,lr{
ilt accastil
scaril, la lc^lsalinr.
cl9 I^a G.lg.ta
la sfiirrtul Mo,rant. cltrialn rrccstci pr<;ccsiuni.cil
il;ir; *,,a,-,unti,
i, Litirrhier,
rir capitorur
,,invd
pcnrru
scoarera
SfAntului
\er (Epitaf),,.
in aJ
"',d'ra'a' !o...:ii:"t;i',,':'J"'.r.-.n.
a, acestei denii cere nei re*uri bi
?^:f(f!:y,:,yi!e;.1"^ir"'.-i.,
""';;oiioft;'"
evanshetie\ c,rc ep
-,.^.^
,.__, . _
1."'Sfh,rrulu;"E;.:"f i;'iLrrrrs'
urr- aPostol gr o evanghelie).
care se citesc dupi i
Inilgarea
Domn,,rrri l:::::'::l.if1':t'1
lui pe Sfhnta [4asi, t'nd. u, rdmdne I, i lsarea D omnurui
A..' i; i;.L ;T :;;
# t"" llH:,XT:#i*?
lufih:
:
Prohodutui.
Este unul di".;.-;;;;;.rlir#ri A:_
- -
-lri
bisericesc
r
_
rs!.rvre Laaurr
lut bisericesc
cd
de lecruri biblice
.irqi'i"ib."il;-
gvlnghelie), inq
sc toate acesre trei lecnrri
taqi zile gi la ser
u;;l;i ;;il;ih:
::#,iltff1iil ii."i#'[L' YiIi
"
rost asimlatd
cq
sebi prin
cinrare, .1,,';^,"
sebi prin cAnrarea
duioas
cu Sfintul
Epitaf, denia
lmprsroltante
sluibe ale
-^-.rr!urvrratrLL
)rLrruc ale
ologr, pe drept cuvdnt,
ca,,pun*ul."t"ii;;;{:;;:1iiill"',.".:::i:;X;1rt4e
unii
c\ .a
-A^.r'-:-ry
cu- ,"aut
"p".r"-irr"i*d,
..^
^_
-
,':":,,X1;',^'S^,^l?.-Y!',"i!
i"d",ii;'i
sn"
cei la orele 12 noaJ
s5.rbitori I^.
^.^-,,*i-
p.i"aeriir-.,m;ii;;;'^.r*;ill',ill jif
i?ill
l,,agi
lumini !,,, continuAndu_se
apoi prin
it
(Lr
rurr.urrd.:
)
conunuandu_Se
apoi orin ied
a credincioSihr
d,in bismcri, ,; ,;;;;r;,,.,,i;;;
,"*,
r^u,T:(!:!i:. ! "u,,i
i
fur.
yaviii,
i
li,,
un fel de rimbigare
,
""iiiiLi""";;,ri; re crteQte .h,vanghelia
Ie inchipuie
,.r_ o.
mormAnrul
gol, au alergar,
;r"*;;;:;
a"o!'.iii,.X1jT,*|Ji:f,1:1:'J:"1'"',,fT,'.1*I':::t,:
a treniei se omire, ,q" .a, inJ
Sfintei...
Tre k
Sfintei...
Tre
apoi stihwrile
conjurAnd
m
si sfes qi sfeg
.. r^--
-
iostit.
n faga fiecirei laturi a mesei. Du;i fi;.;;;,
apoi i
f1Y
99ryti
'^
" '- --;.
ltpoi i ..
LUTLU, c
i,ffii"a,
, ,,arm,,o"C);;irir;?;'r;;1,i""",:l'Jl'.':
'.T;
("Zi
"-
_Cf ,l:.M
Ap-ostol Epitrfu,
!r. r r. rvr. n Dostol, tpitaful litutgit- gi
c'ii*, arr. 1961, nr.'l-2, p. i f Sl
-
V.r?.r;'i
in rev.
,,Glasul Bi
Jnr,t.
)--^";-^- _-;
\:,:
du Chriet nu t/o_.
'{;
*:::'"::"/ii*7::n,
n!,qr,*,
Lisabona,
r,aAi,,Jff.FKrX,f;
o-'"- t.
scale vezi m.ai pe larg: Gabriel Bemoni
scwtfts tn tlte Grerh CLur,:h Rn*. r(
'lln v>({v Y LZr llldl
seryices in the
"
Ilcinrr,rrca'.i"..lr;i::'"':- )^1,111^,,
Church, Roma, I
*::"l
tl
mi:i n*,* l::,'lT" :li': I
de.,ar,a r i, in
.
b i s er i ca r u m in a ti, s i m
z,cirzil. tunrina i,vicrii, ."*; ;rdl;;i;.i;"#;ti
rnrunencur
de af,ard in biserica luminati,
si
irr v,,1. c,,l.ciii"irrri,rti')rr
rt4rtndnvo,,
-,,, ^".r-"..-;,7;I.
Schulz, Kaltsymbotih
a* uyririirr,ioirn'
Irr v.t. c.tcctiv svrnt,ititiair-'o,ti,;;;;,:r',;;';;;:;)!^)#i;,"EiY;ffiP;,*!(!:{:;rrr;;i:;:l;",
96
lu7J, p, 7ti)
l,t'r[tRCl(;A snHolAI,A
;lic) aprinsl, iar dupi fiecare peasni rosteEte ectenm'mtcfl"
.S. i,ipii*l deci partea de la inceput a Utreniei, dintre
,,Slavi
Sfintei." Treimi"'" gi
riii,, ri.,"r"
(adici citirea celor qase psalmi qi a celor 12 rugiciuni ale dimineqii), pre-
qi toati partea Utreniei sirbitorilor dintre
^ectenia
mare
Qr
canoane sau catavasll)
: catismele sau sedelnele, BinecuvAntlrile Invierii (care s-au cdntat, prrrl antrcl-
lrr slujba Prohodului, in noaptea precedenti), antifoanele, prochimenul gi Evan-
{in
(.ar. s-a citit inainte de binecuvAntarea pentru inceputul slujbei).
i'irrpi cororul invierii urmeazi' ca de obicei,
r'uruind'ttd'n invierii ('Crr trupul
irrd c" un muritor..."), fhri
,,Sfj.nt
este Domnul Dumnezeul nostt-tt..." (carc s-a
la utrenia Prohodului),
"p"i
Lowd.ele cu stihirile invierii,
,,S1av5...., $i
acum...
ii*i*i,
gi si ne luminim cu prlznuirea...", ectenio inn'eitd.
.qi
ecteruia cereril'or de
incall, omiqAndu-se, cleci, doxologia (care s-a cAntat qi ea, prin anticipaqie, la slui-
Pryrhodului)'gi
apoi ltpustul special al Pastil'oF6 -
;i A;.;rii .e,-,arirll'o ,.. ilrrlb" Uweniei in toate zilele Sd.ptdrnd.ni,i Sfintehr Pas.ti
nana Luminati), cu deose'birea ci inceputul slulbei m1 s9
ryai
face afarl din
f
.i,." de obicei, in biserici, cu,,Slavi Sfintei... Treimi"'", dupl care se cAntd
rs a'inviat", de trei ori, apoi stihurile Pagtilor, ca qi in noaptea Invierii, ectenia
, qi t"ar.e canonul, apoi'Sveti[ea gilaudele, tira doxologie (a se vedea rhai pe
ln Penticostar, ediqia lgT3,revizttiti de autorul acestui curs)'
e\ De la Duncinica foncii
iarui.
la indlyaren Dornrcului, incepunrl Utreniei se face,
ii. ,lrUAi".i, c6t gi in zilele de rAnd, tot cu,,Slavi Sfintei... Treimi'..,1.lristos a in-
;'
iJ.
t..i ori) qi indati, citirea_celor gase psalmi, in timp c9
gr.eoq!
face obiqmrita
ir.
-"..
de la inlepptut stulUei'1 Apoi ectenia mare gi rAnduiala obignuitd
l
ytt:-
, cu deosebirea ci
,,tnviere"
lui Hriitos vizind..." se cinti (sau se citegte) qi in zi-
I dc .a"a, o singuri'dati (dupi sedelne), iar in duminicile din acest interval de timp
ef,nti de trei ori (dup[ citirea Evangheliei).
ij r,a U,.."iile iu rhnduiali deosebitd, descrise pinl ai:i, putgp adiuga qi Unenia
'ktmt
, Sft.ntei Cruci (l august. 14 septembrie sau inilqarea Crucii qi Duminica a
clin Postul Pagtilor iau t)uminica Crucl), Ia care se adaugi,
{aqI
de IJuenia ce-
r" reiUltori, itwalwt solerun al scototerii si
incbindrii (cinstit ii)
Wtli
Crutci in naos,
cloxologie gi ecteniile finale (vezi rdnduiali pe
.larg
la locurile respective din
,
Mineieie pe august qi septembrie gi din LiturXhier, la cap. Ecten'iile la scooterea
i1ii, p<tpoirrc, si uc vcsclim..."), carc sc. cAnti in intrcginrc (rcpctirrcltr-sc, la ttc-
,
*tit.,lrii") qi carc alcinricqtc p"ri". principali a slujbei. La ficcarc pca.sni (cAntarc),
',,i
i;tAtSit'toatd biserica,'prutind in rnana stAr-rga SfAnta Cn-rce gi o lumfu-rare
itci Cruci [.n )4 septerubrie).
r,,
l)csprc particularitilile randuielii slujbeidin noaptea Sfintelor Paqti in Biserica rusi, vezi descrie-
ti,, t)--,,^Jdn@i; T,*bm,nli Knlco.tln.ri
(C.ilendar
bisericesc ortodox). Moscova. 197O, pp. 62-69. a,l97O, pp. 62-69
'"
I
'csPrc
Panlcurarlnllle
rallclulcrr sluJUsr uur rruaPLra ururrurvf r
tce ih ttrivoskrtnii Terhwnii l{alend.ari
(Calendar bisericesc ortodox),
t'yczipenticostanr]
la rAnduiala Utreniei de luni a doua siptimini dupi Paqti (ed. Bucuregtt,
[)ntiryt' Pnrlrr. l)rr. ENti BnANrus'l,ti
B. rsToRrE gr EXPLTCARE
I. originea utreniei. Evolu,tia slujbei pini la randuiali actualt
.
c1
ti
vecernia, Utrenia igi are originea gi modelul in rugrciunea de dimine
culnrl iudaic, de la te_mplu gi sinagogi, prescrisi. in Legea Veche qi nurnitr
(vezi, de ex., Ieg. XXIX,38-42; Num. XXVII, 2-8;I
paral.
XVI, 4O; U l"r"i.
ll q.a.). Minnritorul insugi a practicar-o (vezi Mc. I, 35 qi Lc.yI,L2).'
Dar in culnrl Bisericii primare, IJtrenia a fost de la irlceput incadrati in se
divin de toati noaptea (Priveghere), care, precum am vizut, sla scindat mai tir
cele trei sluibe deosebite ale serviciului divin zilnic: Vecernia, Miezonoptica gi
nia, aceasta din urmi fiind ultima parte a serviciului livin nocturn de odinioari.
Marturii despre o mgiciune publici de dimineaqi a cregtinilor avem iltii in
cuta epistoli a lui Pliniu cel TAnir catre impi.ratul Traian, de la ilceputul secc
I.{-lea; apoi, la Tertulian,. care ne di qi cea dintii descriere sumari. a rugici
dimineati, precrxn gi explicarea ei (De oratione, 23-2s),la clement Alexandrir
dagogwl II,
l0),
la Origen (Dnpre rwgdciwne, XII, 2), in aga_numita Ri,
bisencenscd egtpteamd, care este de fapt Tredilifr apostltid o'tu; tpi6t
t,la
sflntul
cel Mare. (Regulile monnhale rnari, xxfr/rl), canoanele 25 qi 26 atribuite lui
Romanul q.a.
cea mai veche descriere completr a rAnduielii Utreniei din Biserica veche o
inAsezdtu.itr.te.le (Constitwyiile) apostohcde, scrise pe la sfhrqitul secolului al IV-lea
cepunrl secolului al v-lea, care are probabil'in vedere r:zul de anrnci din
Antiohiei.
.
C"P in aceeagi vreme (circa 385), pelerina apuseani la locurile sfrnte,Aetherio
via), descrie cu aproximaqie randuiala serviciului divin din a doua parte a noptii
cum se
_
desfiqura el la. Ierusalim, serviciu care se compunea din doui pirqi.
parte, alcituiti din psalm.i, imne, antifoane gi rugiciuni, se oficia dupi
-1.r"1
inainte de cintatul cocoqilor (ante pwlhrwrn caniirn). La ea luau parte asceqii,"fi
rele gi credinciogii mai zeloqi, conduqi de cagiva cierici (preoqi qi airconij. R
parte, la care, duminica, asrsta gr episcopul insuqi, incepea' cu cantarea i
dimineqii (,,incipiunt
.rnanltinos
hyrnnos dicere"). bpiscopul insugi citea peri
evanghelici de duminicr, in care se vorbea despre invierea Domnului. Rugrci
conrinuau apoi pAni la ziua (wsque in lwce)3o.
.
Agadar, in rAnduiali Utreniei din acea vreme (a doua iumitate a secolului al IV
intrau doua servicii, distincte la inceput: oficiul propriu-
dinspre ziui, gi Laudele diminetii
gi ale lui Cassian (vezi mai departe
roapte ca o incheieie a lui. In rir-rduiala Risarinrlui,^aceste
servicii s-au conropit de fapt intr-o singurd slujba, cea a lJtreniei de azi.'in rd
_._-']
C"paisajg^li 41, la B. BoLte, La Tradition A7tostd,iqwe d.e Saint Hilpolyte, Miinster W
1963, pp. 83, 87,89.
;
?*:^"f.,t* \?l
j-n:18;32-!I:,i
:."0:
1om.
de Econ' c.N. Ni1u, in sPA,rt,pp.
?90
26r). ,,,
yj..:.^yrlr, cap. J.r, Jd-Jy (vezt trad. rom. de H,con. C.N. Ni1u, in SpA, Il, pp. 260_261)
'"-Yczi Silvine uel potius Aetberiae peregrinatio ad. loca sand.a cap. 2a
$i
edilia H.
p&ri,
lStt-189)
.C^91r1
qi
Qn
2l din cele atnbtiite lui Ipolit (citat la u. r-'..r.-,i, i iiii t" oi].|i
VIII, col. 1892): .,In lrecarezi- la cAntare: cocosrrl,li
(aa.ili,i,i-*
:
^
)-2
^"-
i^^i,.r^,.r^
-^-ir -r
VIII, col. 1892):
,, re zi, la cAntarea cocogulii (galliciniwm
= ctt 2-3 ore inainre clc z.ori),
o1ii, ilxrcliac<lnii
1i
lcctorii,Ei tot poporul si.se--adune gI si s indeletniccasci cu lrgAcirrrrcir,
psirlnrilor, cirirca Scriprurilor
;i
cir rirgiiciuni..,,,.
98
99
LI'runcllc:n
SPEcIALA
rlrri,clcau.rnrasi's'lmaii:pl*"!l'f T:::):*:X"*'#,il:'fr'r:)*d:T"l: Itti, clc aLl remas. lllsa mar Lr.'l'dr r! ' 'iii*"i*
e{octurne,
Matutines),
care
;iH;i-il;t.r.
'9.-111
*;:!':1T^:i"#;,
re carro,ne: si Laudes
(Aiuot), care
,t^ffiHqil'?,!i'::.":-:::ii{i":r,[::::!":;"y:K:;(Aiuo'l)'care
EI'.ff
I 5:T: tii #ffi
;'d*"#;:i gl'
tr:?T:::"#?; erprrnd
pioltir ttgY9t'
Uffenla
rlrurur
""^;;;;;Ji"-pr,.,i.a ministireasci
sub
ilt{tfl;;ir'""
Utreniei
in timpul
"9?:i1-',:11-itecr-i
,l r'rminicil".';;;i;;tblio.il"t
Irqirea Utreniei
in flmDul
noPul a rdrrrdJ'1L.lf'Jr'-inicilor
qi al sdrbitorilor
il;H;;r*^
Jir
"iunul'praznicelor^impa'j,');,,^;*din
timoul
posmlui Mare
(vezi
I Priveghertr
dtn
_alurut
PrazruLLrur-
*"'"':).iiton
clin timpul
postului Mare
(vezt
t," nl"ii-poftanti,
prcum si^:*
RlT11l- ,^"r,rrase insr d. f;;;."i;,
A.an-
lllH:li-ffi:"i:'?Jff
:i.T,:,iti;ffi
r"i;::::':i',.':;:'*'".'x:'.'J::ifl'#
liiifS;'
ffT'il'J'flT:'l'"**ii
ff'ffi
i\., '"J""
""e
a nopqii'
ca odinioarl
.:-,,r ln ..n ,.teno.,
"rrilrititrenia
Sfintelor
Paqti
(Qi' pe
ra ori in pnma
fT:.."
noP\Ir, rdr rru
"'
-
;;al-itrenia
Sfintelor
Paqti
(Qi, pe
i".. 1pr..om
am vizut in cap'
"*tl?-11::
ta evtet ce odinioara. ii
"'abi*
l.js;.,( K:iH'',S"',fiffi
f
".t;J'
i'."iliffi;;.-""
i, odinio'ra,
in a doua
Gc n ,opqii,
de dimineaqi
in
:::tffil
lntirrrnaqii 1'r^*:^-1:
Fr,
rrc di s
":,ti-o*))#t"
ll
iarao-
iii)"oi\"n
d'
\r.,,,v).crssLr,s)
";l'^in,*(!rY
'
rd,uu
[#J;;.i;;1n\citor
si
a zilelor'd"'i"1*L-f:1
oin ron-
pana acum
L)ul
qi
pdnaacum
LXII
qi
e,iei in toa
p"ir-"r
L' unele din can-
CL, mogten
lo', ilrp..tiu.
din
UL,. mogren
lor respective
din
biblice
*1.
"gj9T::,'.11:?:"'":",::ff
citiqi)
qi.rugdciu-
Ittcit aceasta
va deveni
cea mal oezvolla.ta
rtulud a
ill;*ffi;;i",
.if" i""i. riturile
liturgice
risiritene.
2. Scopul
Utreniei
qi simbolismul
ei' in general
Lltrcnia
este serviciul
divin in care obqtea
Ht;r;[::
# scularea
din somn,
primele ei gAnduri
cre$tineas-
^i::liffi
gJ:ffi;H^,;;;*!"la
ti::ri'i'L'ILr-r
4,ulvru r-^
:--
-
creQnneas-
ri lci care incepe,
qi
"';'l*
"';;;5;,
qY*
":Xi1y:',5lgf*1fi
:Ulli
il, ca
grlla sPtc rr*r ur-
rutxa, Donrnne.
DirninenlO
tfl'::
u,;#^',iiili,;Y,
"f
i,it-i11i-
flHr,t.t1
il
lrt. itTtitute
eoenobionr.m,cart.
II, cap. 2, gi cart. rII, cap 5-6 (Migne, P'L', t' XLIX' col' 7tl'79
tl 136),
tt
Rlrtriln.cap. l2-13, P.I, t' LX\rl' col'.443-448
(Comp' Ertrad'
rom' din Vechilerdndrticliale
tr nt,,),tjnltnb. ftobrusa,
1929. pp. 693-69-+.)'.
,
-:- ^
,(e\. nimineAta
(faccti nrgitcituri).
lil
136),
!;l;l:,::,:,!:;':t?,if););'3i,i tri,i?l;-4]i:,:1",'?T;i'i;.1^lLll,a?ifril'ap
(faccli
"'1^il"l"
i rnr1r. co,sf. dPoJt. carr: Y rur L(l''
--
)tca si adtrciud ziua".
ui,,.i'1'*i"'ce'r)omnul'..'ITT::il":F:))1,,i?^f,,;Bl.Zi.}is:i.c.
lllll.r;:m.."llli:llJll]#:;:ii,';,i'kT;i,i7^1";;;1,il3'g'
;G
'
'r
c,-v' cor 552 A qi
f,'lli,l,l1i'ttf;,,'.'.1',id;.' Itcsr'ilite uotahate
pe ta'rs'xxxYtr'
3' P'G'' t' XXXI' col' l0l3'
Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti BnnNt,s'r'rr
.
l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc cu
lir pirtilrrilc ittclttrrttc dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dc
Lttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. U
ttc rducc rrurintc, totodati, de ccle doui mari evenimente din viata
tflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T
3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei
Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchi
gcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumn
carc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea,
nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din Wchli
Nowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea veche
Nowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei.
fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea venirii
alterneazi cu cintiri ca
,rDumnezeu
este Domnul...", care vestesc venirea
lui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti
!aud9
etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi
lRt
l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine in
Dar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii in
cul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai tArziu, inchi
- ---_-_-,
_^_-^__T'
vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsul
duielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tr
adici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului.
a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la
,,Slavi.
Sfintei... Treimi...,,), nurnir
linrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni pentru autori
1au lgndycerea
supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gi
fcudali), in persoana impiratului
Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in i
sfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2):
,,y
dcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru toti
pentru cond.ucd.ton
si
pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecem
praqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiile
gioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii,
rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni.
De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne ami
intr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citer
inccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i)
Ei
psalmul
(,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi
,,p
in'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel";
bil;
strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti in
dcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p(
rn
Vcz.i l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415):
,,Sivirgind (preotul) U
Lrrrrilinlri sil ginrlcasci cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et.
| \tati
-Sfhnnrl
Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv,
p.G.,t.
Iv, col. 559
Ei
Simeon al T
l(x)
t0l
iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc,
rricqtc
1'rc
irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema !")'
Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei,
rrift: tincori
,,tropare
impiriteqti'j, adicl:
,,N4Antuieqte,
Doamne, popoml Tiy
l]
ppnrtrl
Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'."
,,diolositoarc,
infricogati Qi
neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim:
,rN'{Annr-
t pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca
gr le da lor biruingi din cer...".
hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un
rent special de mgiciune pentru conducitorii statului.
Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de sluj-
prg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap.
'l.rrc'Ierw,lii).
La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie,
;;ri il ;'d;r,iril. ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei
prtr(tica celorlalte mlnistiri.
lp:i,' "-:I,'_l' Y ll^lfo:lltl ,o^':::::19j,'-"^11i'l:
lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara-
n rcestei slujbe.
Itrccum am vizut (in cap. anterior, la rAnduiala Utreniei), in timpul de la Pagti Ia
Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp
ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui
I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face
Birrrrr.rl sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi).
-h1
In portto unu.dtoare a
(Jtreniei,
adici incepAnd de la
,Sla1i
Sfintei..' Treimi"'"
la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei
1i
rcprezinti prin excelengi epoca Legii Vechi.
il,,rmol" ,,Slayd
Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, constituie binecu-
., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un ca-
trinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei
;ci)
Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim pe Dumnez:" ql in Treime liu-
. Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a
ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula
arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot:
,,Slavl
intru
{c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva
:fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la ince-
,
Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a intAmplat noap-
r
prccum am spus deja.
'l',rttw,ile
din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care
.il
nu-
HeDrrtinta sa (mai ales Ps. Lxxxv[), cind speranqa
El
rncreoerea sa ln maNurrca
ii[,t.lrritA,
care rrebuia sI vini (vezi, mai ales, Ps. CII). Citirea lor simbolizeyl. v.refel
A?i;;,;;i;ri;
Je dupi clderea in picat a primilo de aceea, in ministiri, cAnd
[jrrc,,i"
se face seara in cadrul irivegherii, se cest timp toate
luminile
din
hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari in toate bisericile.
'x
tirnrp. Sirrcon al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G., t. CLV, col. 565 A
9i
Aul, ,ioti.iit.,-
j.
zOZ (la Simcon, forrnula dclinccnvl-ntarc apariadiugatti cu atribuntl ,,9i
ir.rtru rot
prrt llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r...
).
Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A
i ales Ps.
'Lxxxlr
f;, cAnd speranqa gi increderea sa in mAntuirea
frtlrn
Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei
Snse
psalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III,
if xvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml sentimente gi stiri sufle-
-Ciri
ti,arte ,,".ir.., cAnd iAnguirea omului Ligii Vechi pentru pS.catele, deznideidea gi
. qHV
'
I NVr. ['I1I DNts f,RANI$TA
citau
;i
nronahii din
cci
snc
psalmi
atl fbst rdncluili sil sc circ:rsc{
la s.luiha clinrirrcqii
,e,tr, cr ln
fi;,:'#l',t]#'rl:jir'f': ".'1..".
n,,*',.e .rln sonrnul ,,,priiil a.',,rc.rugdciunca,
/r)s rrr
(\.
,^-
-.. ^.:,j:T-giam
adormit;
sculatu-m-;"i;'.;''i;nnut
ml va sori
meu, pe Lrrn{l
(bco0ru66 excl
moqtenir II, g
IIT il
lc.
grmmeara tn Constituytile
apostolice
chi.v; el s_a pistrat,
de asemenea,
ln
Itr:_preot
r- .i*__-r
-
r
ti, ,
-L^v HILUL
aces ror rugiciuni r" ia"a"i
"i,
ti'".",
j""il|ilri,
llnele
-r.rrcrrica.,^^Li
^t^ - unele manuscrise
vechi.t..r*
oii
-"i.i"r* 1re
r+1, ori mai pugine (I, 3,Tl
lj7,:l ll;.",f1l::Ijif,-1." ":iaa
,.,',i,an,.
ra un roc, in
.!
::j::l T:fgii
stuj be,
.deoarece
.r" ..r"'Ii,iffiil;t,#:,.11
ffi':l :l':::: ?:11T,
.1T::t odinioari^in
.h,p;;;i6il;
;;
iau o inchei.'.
ior;.; a acesror e*enii.
a" #Iffi:lffihi$rl,
, ror, fixar defin I2,^dupd numirui'oret".
n"ffi o;;i #^" -:r^: ^^_-
4_ + ,.
au fost strAnse si snr.rt rat+a tn,.^ r^^ I au fost strAnse gi grupare
toaie la un loc-
ntel, pentru
ca, dupi citirea lor, preotul
Aqezarea acnrard a acestor rugaiiuni in cadrul rinduierii
utreniei drn r;ruogLriii
zd, dupi unii, aproximativ
din .". ,ily_r." r-^inte
Numai ecfonisele
aces
rf";U.i-d. p.ii."?ir.fr.
s in curile lor de odinioari
din
tive. fi.
* ruLrrc
aT a erau
tiverfi
L4r dcrall
strane.
Lurcn[cror
tecturi sau cAnt
inci li
clt nroieirrnil-
^^ ^^-^
ra
inci
^ld---*-..
elrvrrrr
eqti-impira.rt
;r;ii
qi A{a.,
qasea
a,Catavasiilor
(
nu e altceva decAt e,
pe care preonrr
o citea,-probab,
in ,"rH t'"ilffJhi::'Jrif:?
'*yfi:'::x..1.1-"L1,!"f l'it:*a"'i;!;i'iii"o"*,e..'",caree
dinayn.4;i77isilt;iffi
;#i,i",,Tii,ffii,:?:il:.".a..#
rugiciune
trebuie si se fi .iut odini6ail
i*-...cre percopa
evangherici
a Utr
ten-ti al, ;
-ni;;
rl;,H'il"b:
o:i ifff"ffi
J i 11
a.douisprezec"a
iu conginut
a"_"f"gi.,
ni.i
elor si rrr dn*^l6gi2.
v5r4.
exprimi,
mai toate, multumirea ,
dresate lui Dumneieu
din prii."
urcualc rul t_rurnnezeu
din partea
fl
""',:;:::r:**i:,+':,q.ilii;"fi
::,:x#:liffi
:*:%:*iT#**
ca s im bot at celei r,rprrr"*rli;;
;;? ;.;:#j::
:l,;ffi :: #",T ir):#;il,
.19
il
Sfhnnrlui
1l3n*,.
cel Mare), cap. L2, 16, 20, l
t,
,tau ca rugiciune_ de diminealal;
Sfennn Vaiite cet
XXVI .
uur
^rlrraste
cel Mare), c
I.)1tirt,
ttau ca mgiciune de dimineald);
16,20, P.G,,
x r . r X, cor. I 3 s - I 3 6,
r
i sE, r, r ir
"',"d
li i; Nl,? ii]
U::,
;
: ::r.1T]7.
f
;,Jrif i,";.il crtillt
tt
nronahii dirr Palcstina
Ei
cci din Rpr'rci.
--'-,
I.,lt't-t ttc;tt)n slJliolA l,A
l,cgc ('l'hora), iirr irt cel Nou prin lisus Hristos
-
estc coururlii cu tcma
Propnc
irifrit,ri dc dimir1eagi clin cultul ebraic, ceea ce constinrie gi un indiciu despre
tc eitcau odinioarl in timp ce afarl era inci noaPte gt inmneric, deoarece, precum
Vilzrrt, incepunrl Utreniei se flcea in vechime, mai ales in ministiri, cu dou5'-trei
ri irrainte de ziui. Ultimile gase dintre aceste rugiciuni se citesc afara din altar, in
rurlilor impiritegti inchise, ca qi rugiciunile luminilor de la inceputul Vecerniei,
iv, atAt citirea psalmilor
rl inflqig{ndu-l pe omul izgonit din rai. Pentru acest motlv) atat crtrrea psalmllor
ici, cAi qi ,
-gi.ionilor
ciiite in taini de c5,tre preot in timpul 1or se supriml la
in clin ,,o"p.." Paqtilor qi din toati SiptimAna Luminati, inlocuindu-se cu
lli:..,11,"1}i$t:ij,;s:T;t;aPn[:::ll#j#:iir;ry.*r#J#i,:'l;ffi i
meu. pe Lrrnl
llun vcchirne a acestor rugictunt.
iiirr cuprinrul unora clintre aceste rugiciuni (mai ales a gasea gi a opta) se vede ci
noaptea Pagtilor qi din toati Siptimana Luminali, inlocuindu-se cu
^_--r--- - -l
i care au menirea de a vesti gi a sirbitori marea minune a Invierii Domnului qi
I cxprima sentimentele de bucurie ale credinciogilor.
hi:tutiamnre
(h peyd,l,r1 ouucrnrrl), care urmeazi dupi citirea celor gase psalni, e
ii
de la incepurul Vecerniei
qi al Lirurghiei; ea reprezinta rugaciunea comuni a
iciogilor, rostiti prin glasul preotului ori al diaconului, gi constituie tranziqia de
It$rrrite
bi6tice (psalrnii'la cintirile urmatoare, care, precum vom vedea, anungi
iilc
cpocii Noului'Testamenr sau prevestir-ea mAnnririi care se apropie.
()intarea,,Dumnezeu este Domnul..,", formati din versetele 26 qi27 ale Psalmu-
ii-XVff, se'cAnti de patru ori. ca o trAmbiqare a veqtii venirii Domnului in cele pa-
lnnrri i. lumii. Spre a se arita c5. este vorba de o
,,aritare"
sau manifestare a Dom-
li. odinioari, in momentul cdnd se incepea aceasti cAntare, se aprindeau toate lu-
Itilc
(care, precum aln spus, fixeserl stinse la incepunrl citirii.celor qase psalmi,.ceea
,. tr.. qi azi prin unele'biserici). ,,Se
aprind acrun toate flcliile
-
explici arhiepisco-
Simeon al iesalonicului
-
p.rrt- cuvlntul ce zice: S va lwi Dwru.nezew a strdlwcit
ci, adici peste pistori (Lc. II, 2), qi se cantd.
,,Dumnezeu
est D_omnul...":
Pent*
,*r. .r, cale a se face noaptea-inchipuirea naqterii gi a ardtarii MAnnritomlui celei
;:[
trup, de vreme ce noaptea S-a niscut. Pentru ci Isaia zice:
,foui,
celor ce qe-
n in.i.li"a""eric qi in umLra necunogtinqei, Iumtni mare s-a aritat..."40.
AtAt
,,Dumnezeu
este Domnul...", cit qi stihurile urmitoare (care pe alocuri nu se
i citeic deloc) sunt resflrri din Psalmul CXVII (,,iVf{rturisigi-vi Domnului, ci este
t, ci in veac este mila Lui..."), care odinioari se cAnta in intregime in acest moment
Litreniei, fiind apoi inlocuit treptat de imnele cele n ri (tropare), rdmAnind sub
nr,r celoi cAteva stihuri izolate (vers.27,26,1,LL,17,22
qi23), care exprimi mai
simbolismul momennrlui respectiv din rinduiala slujbei, adici vestegte apro-
itlntrr
venire a Domnulut.
' 'lroparele
inaugureazi
qirul cintirilor de inspiraqie sau origine noui', pur cregtini,
Itt rirrduiala Ut..ni.i, fiind primele producqii ale poeziei imnografice incadrate in
E.i..rr,i slujbi- De aici inainte, cAntirile qi citirile drn Vechiwl Testaru.ent se impletesc in
ierviciul fitreniei cu cele ale'Nowlwi Testaruent. Dintre toate slujbele serviciului divin
Ellrric, Utrenia esre aceea a cirei rinduiala a fost cel mai mult imbogigti cu producqii-
ir
1r,cri.i
imnografice creqtine (bizantine), care este reprezentatS. aici sub toate forme-
i,
ii
d.""-irifei: ,ropri., stiluri, condace, icoase, antifoane, canoane etc.ar qi prin
inrf Ut...ri" se adapteazi la-calendarul anului liturgic (ciclul sanctoral sau mineal).
',"
Simcon a[ Tesaloniculri, DeEre sfintele rugririuni (slwjbe), cap' 309, P.G., t. CLV, col' 568
9i
hui. rom. cit., pp.202-203.
'
i,
V..ri inl,
',Jcsprc
Formele
Si
denumirile poeziei hwtografice din l,itutgica gen'erald.
t02
I03
rt(Eor rRoF, tJR, tsNE ItRANt{iTn
(hlntdrila 'lrciruiu,
carc ittlocuicsc ciintarcr
,,I)urnlrczcu cstc I)ornuul...
clc rilrtcl clirt Pircsinri, cxprinri participarea
Biscricii t^ .eirtnr.n irrucrilor. C ill,Icn
t:i,j,fi
lii
,()aprc pcrlt* a vegliea cu i,gcrii qi a aduie l;p;;;;;r; A;;i'i;,I;
, tiop"r. t."i-i'..-ain aceasr[ parte a
--: -:
,j9j 19 termini., invariabil, prin intreitul imn,,sf6.nr" ,t irrg.iit;i, Ji"l-,L., rri
(VI, 6) gi din Apocalipsi (IV, 8).
cu citirea catiswelor de rd.nd. din
psarth,e
incepe o subdiviziune noui gi
serviciului Utreniei, care qine pAni la canoane.
catisnaele cle rd.nd. din Psabit"e, adici grupele de psalmi a ciror citire urmeazi
sc numesc. aga de la cuvantul grecesc rcci,Oropo, adici
sederp
(de la roOi(co, a
qen1n1.cd in timpul citirii lor
f!
poate qedea jos in stranen'. ln'unele ai".nrqil.,ii
i:,|:t!,",Pt:rs!:!ef?,r;ry.cyt llericac, .oc.toih, .Ttu4l.?,),.t.
.rri
'"", ""-i,l-il holoeil' (le Psaltitii), adici citirea pr"t rlto. ,tcituigi'din',,stihuii,,
sau versete. I
catismi e impirqita in trei stnri (pirgi), in cinstea Shntei freimi. La utrenie se
f, lygLrl,v.erii^doui
catisme, iar iarna trei catisme, dupi ."-
"i"a
Regwla d.e la
putul Psaltini. rn timpul citirii lor, dvera sti. inchisi, simbolizand ,..-., de po<
ma a XWI-a, adici a treia catismi din rdnduiala fitreniei d" d";i.ri.;lil;;?;J
ci.r-rta deci odinioari in intregime- dar cu timurl a fost srrhnbnrrr .lc elnt4,ito
-^t^
a
. .
Se poate qedea jos,
de asemenea, in timpul cAntirii acelor stihiri care alterne
citirea catismelor qi care, pentru acest motrv, sunt numite sedelne,
ss^ezd.ndei^i
iit
(dupi termenul grecesc rcrOtopcrto), adici iAntiri ale catismelor. Intrebuintarea
cult se pare c5. este anterioare secoleior vIII-rx, cind sfintul r."e;; s;;iiril;
qiona ca pe un lucru notr (Cwud.nt diru. postwl Nnsierii...).
catismele gi sedelnele reflecti
-
ca qi stihurile de la
,,Dumnezeu este Domnul...
!."qI:lg
-
antagonismul sau lupta dintre elemenrele Ligii vechi a.
"
p".* qii;ie
Legii Noi de alti parte, in evoluqia cultului creqtin.
$i
aiciie vede, incr .i.
-"ii,
,.ru
ta de ruprimare sau comprimare a elemennrlrri
".ini
precregtin, i., auo".." ..toi,
nou, de origine pur cregtini; in bisericile de enorii,'p...r.- il,il,-;. .;i; l
dinainte de venirea MAnruitorului.
multe ori se suprimi citirea catismelor qi se clntd numai sedelnele.
Aceeagi lege a procest'lui de suprimare sau comprima.e gi-a flcut deja efectrl
a_supra altor grupe de cantiri din restul Utreniei. ,qotf.l, ,tih.rl
,,Birr.cuvdntat
Doamne, invagi-ne pe noi indreptirile Tare !", care se repeti inainte, fiecirei s
l-rl)aru[c, rnvara-ne pe_nol tndrcptanle lalel,,, care se repeti inaintea fiecirei sti
(ttecarui tropar) de la Binecuvintirile invierii din rAnduiaia Utreniei d. d"-;;;
este altceva decat verserul 12 alpsalmului cxvlll, psalm care alcdtuiegte ,i"g;a;
:rle BinecuvAntirilor invierii,'
Cd.direa din timpul Binec
sc de femeile mironosiqe la
._--^^_t--
tt',T.plgt"
}".g...:a
rrupului Domnului, potrivit rinduielilor tradiqionale pentru n
!:1li*a!(de
la ruo)'ubl"eoq, mult-milostiv) este o cinrare care la praznice qi la
torilc sfinqilor mai importanqi inlocuiegte Binecuvintirile invierii de duminica. La
hirtortle Mantuitorului qi ale sfintilor, Polieleul este alcituit din versetele alese
ll:tlTii
CYruY.(.Robii Domnuiui, Alilui"...,,)
Qi
CXXXV (,"N4irnrrisiti_vi
Iur ca cste b.p...''), care preamiresc in chip deosebit gi laudi milostivirea lui
rt,, Ld LsLs
lr.:r...
,,
care preamaresc rn chrp cteosebrt gr laudi milostivirea lui Du
zctr-'; dupa trecare verset al Psalmului cxxxv se rereti refrenul
,,Ci.
in veac e
'r2
Vczi Sinrcon al Tes.,.op. c!y., cap. 3.1!,
p
G ,,.
9!V,
col. 569_572 gi trad.. row, cit., p. 204.
'13
l)c.s1'r'c l)oliclcu vczi
ja
Simcoir al resalonici"li, ip. ,:ir., , pl. s-d
,"'t,.c, r. CLV, col. 56g
trtttl. nttt. cit.,
l\.203.
l04
10.5
Ltt'u ltcitt:R sPtict At.A
l'16tr
e.rg ttlu cr\cr5uo td bl,eog o(uto0), ccca cc a
Ei
ficut ca accastl cAntare s5, ca-
dc r r r r r n irca dc l'o liclcu (rnult-wilostirt sau ruubd. ruild.) .
;$ rilrhrirorilc Sfiutci Fecioare, Polieleul este format din versete ale Psalmului
V
(,,()trvAnt bun rispuns-a inima mea..."), dupi care se repetS. un fel de refren
),
cirrc incepe cu,,Bucuri-te..." qi care reprezinti frinturi din diferite imne gi
lni pcntru Maica l)omnului.
trci din dun-rinicile Triodului (duminica Fiului risipitor, duminica ldsatului sec
tc qi dtrminica lasatului sec de brAnzi) se adaugi, la Polieleul obignuit al sirbi-
(l'srrln-rii CXXKV gi CXXXV), gi Psalmul CXXXVI (,,La rAul Vavilonului..."),
elprin:i
plAngerea qi nostalgia popomlui evreu pentru
Jara
Sfinti, atunci cind se
llt rubia babilonicl, simbolizAnd acum plAngerea creqtinilor, dupi raiul pierdut,
rrriginarl qi fericitl a omului, din care l-au izgonit picatele.
)riururile (Td Meycrl"uudpro, la ruqi Velicnnie, germ. VerhewkchanXslied), cu sti-
frl', cirre trmeazi dupi Polielerl) slrnt o particularitate a rinrlui romAnesc qi slav
I trtr lc au). Se numesc aQa pentru c'i ele preasllvesc mirelia praznicului sau a mi-
tt'qi rncritelor sfingilor sirbltoriqi, incepind totdeauna cu cuvintele:
,$irimu-te
e,,," (Meyo)"iovopev oe, Velicaem). Acestea alcinriesc primul rAnd de Mirimuri
rlu-zise) gi sunt de origine ruseascl, fiind atribuite, dupi suprascrierile din unele
ile l\altirii qi Catmasierwlwi, Fericitwlui Macarie, filozof qi ritor (predicator), la
elc cdiqii il adaugi pe Tirnotei Moru.abal.
lc slrbitori mai au gi al doilea rAnd de Mlrimuri sau
,,Pripele",
care incep de
cu
,,Veniqi
toqi (credincioqii)..." gi care sunt opera unui imnograf romAn din se-
al XIV-lea: IOr Fihtei Monahwl (probabil de la Cozia), fost logoflt al lui Mircea
,
ctr numele mirenesc de Filos.
ile Mdrirnurilor sunt de fapt diferite versete din psalmi, potrivite cu eveni-
silu cu sfAntul sirbitorit in ziua respectivi. Alegerea stihurilor pentru fiecare
rrtrc (de reguli cdte qase) este atribuiti, in suprascrierile din ci4ile de slujb[, lui
Vlernid.e (teolog bizantin, LL97-1272). Ideea exprimati in texnrl Mirimurilor
izatl odinioari in ritualul scoaterii qi inchinirii icoanei sfintului sau a praz-
rcspectiv, ritual care avea loc in timpul cAntirii Mirimurilor gi care se mai
;rl inci in unele ministiri, cAnd,se face Priveghere.
rfn sau stihira numiti lpacoi (bro"Kotl
:
ascultare, rdspuns, ecou, risunet) sau
(cum a fost tradus cuvinnrl respectiv in unele ediqii ale Octoihwlui n4a.re
Qr
prcccdi cAntarea Antifoanelor, in rinduiala Utreniei de duminica; la celelalte
ori, Ipacoi e agezat dupi CAntarea a treia a Canoanelor.
,,Ipacoi"
insemna la in-
rr.li'cr-rul care se intercala printre versetele psalmilor cAntaqi in cintarea psalmo-
Astrlzi. stihirile duminicale numite astfel sunt rAnduite pe cele opt glasuri qi toate
rrrii in chip solemn invierea Domnului; de aceea li s-a dat aceast;. denumire, ca
cilrc trebuie si fie ascultate cu deosebiti luare-aminte gi flri si stim
los.
Dupi
t;ilerritori ai culnrlui, denumirea de,,ascultare" (ascultitor sau stihiri a asculti-
te tcll'rii la Hristos-MAntuitorul
-
Adam cel nou
-
Care, prin ascultare, adici prin
Irircrr voii Tatilui, a anulat neascultarea vechiului Adam gi l-a adus la vrednicia
dhrrfli; sc poate referi qi la sfintele femei-mironosiqe care, in fmnte cu Maica Dom-
,
,rrr vcnit cele dintii la mormint qi, ascultindu-L pe Hristos cel inviat, au vestit
rrlilor'trucuria Invierii, anulAnd astfel neascultarea Evei, prin care s-a cilcat po-
1i
rr vcrrit blestemula
{{
Vr.ai, tlc ex., Tdlewire pe scurt, tdlrnfuitd din cea pre larg ellineascri, a lui Nichifor Callist
1fit1wlnl, ln afiifoanele celor optglasuri..., dc icrotn.
(ihcrontie,
Neamftt, 1817, t. 98 r.
Antiftaruele sau Tieptelc otr.tifitnnelor (duoBcr0po[) tlin Octoifi sunt cAnt{ri
rturnitc
,,irntifbauc" pcntnl ci se cAnti alternativ de c{tre celc clcluh arrrrr" ,",, .,
cA-ntircqi. Ele sturt compuse de sfhntul Ioan Damaschinul ori, dupi cum cred
sfhnnrl Teodor srudillls, pe baza
psarmilor
cxlx-cxxXlit
lcxx-cxxxr
fbrmcazl Catisma a XWII-a, numitl gi
,,cintarea
treptelor,,, p"ntru ci se
treptele de la intrarea templului din Ierusalim, de citre doui coruri (cete) de
Ptrtxt'l'PHr-rrr. Dtr. ENti IIRANt$ tu
care sr'iteau fatd in fati gi cantau pe rand. Fiecare dintre antifoanele celoi opt
format din noui tropr.i sau stihiri ,.ra., g-pate trei cate trei, in trei antifc
rurrllar crln noua troPare sau suhlrl scurte, grupate trei cAte trei, in trei antifoanC
tru fiecare glas, cu excepgia celui de..la gliiur w^II, .r.. .rt
'f-pi4it
in patnr
foane, avAnd astfel t2 tropare sau stihiri scurte. impirtirea aieasta a antifoanelc
rudrir:, dvarr(r asLrcl lz [opare sau stlnlfl scurte. lmparqrea aieasta a antifoant
deci o evidenti semnificaqie ffinitari, referindu-se la'celi noui cere ale ierarhiei
a ingerilor, care cinti. sfintei rreimi lauda cea necurmati sau neadormiti, cu
unim gi noi spre a-L lauda pe Domnul.
.
CitireaEvanqheliei este partea principali gi specifici a Utreniei sirbitorilor. ln
ei se gmpeazi o serie intreagi de cintiri qi iormule (BinecuvAntl.it.
irrui..ii o.il
eleul, Antifoanele, Prochi enul,
,,Toati
suflarea...,'invierea r"i u^,", ,#l
q.a.), menite si incadreze gi sd puni in lumini aceasti lecturi biblici, prin cij
slrbitorile din cursul slptimAnii, se simbolizeazd. aritarea sau venireai"iH.iJ
lume qi inviqirura Lui mAntuitoare, iar duminica, invierea Lui.
.
Dumiryca se citegte la Utrenie una din cele J.l Ettarughehi ale invierii (Eboy
bo:0ruci), deoarece duminica este ziua siptimanali in:hinaia comemoririi tnvierii' noraru lnuefll I
nulur. citirea celor tt';J;"p.;ri;i##'"r.
Er*gh.riei incepe de la prim" dill
{upi.
R.-us{ii (Duminica Tururor Sfinqilor), ciclul loi repetnndu-se ,;d; di" ii-
duminici, in tot cursul
p4-,
_.y
gxceptra perioadei
penticostarului,
cand
ii"rr
r";
unele modificiri. Ciclul celor ll Evanghelii duminicale ale Utreniei era deja fixat
colul al WII-lea, dar momentul in care se citea Evanghelia in cursul lJtreniei nu er
nrtindeni acelagi. Astfel, la Ierusalim se citea (ca az'i) dupr antifoane- De c6nrl la
stantinopol se citea dupi doxologie, fiind incadrati'de ce
care qi-au pistrat pAn[ astizi locu] lor de la sf]rqinrl Utreniei
Pentru ce sunt numai I I Evanghelii ale invierii gi nu
Pentru ci mai ,o,,. uoii.i;;#f,"iilit
#;llIIl",T"i citre snnsii sii A
dupi inviere, cand acegtia rimiseseri n.rmai Il; din pricina ciderii lui Iuda (
:.T,.*Bl",.qt.
XX\III,
]8,
ruc XVI, 14; Lc. XXIV, 22 qil.). Dupi numirul Eva,
Ittlor Invteru avem gi ll Lr inAnde gi ll voscresne sau stihiri ale Evangheliilor,
cum se va arita puqin mai departe .
.Ptntru
ce F,vangheliile
invierii se citesc in latura di spre miazi.noapte a Sfintei
se I Penru ci in aceastd laturi este sinrat capul MAnnritorului, din scena icon<
numiti Ep*afiw (punerea in mormant), zugriviti pe sfinrul antimis gi pe sfan
raf (cxnd acesta se afla a
fzat
pe sfrnta Masi, adici de la
pagti
la iniliare), iar
care cit.Qte.Evanghelia Invierii il inchipuie acum pe ingerul care a vestit I
mironosiqe invierea,
$ezdnd
pe piatra rrsturnati a mormantuluia6,
,,in
partea drr
unde era cS.zuti niframa capului, cum precizeazi
sfantul nvanfhedst Marcu
IVI?
5). De aceea citeqte el l,vanghelia diniuntrul alrarului, langa sfanta Masd
irrchipuie Mormanrul Domnului, iai nu dintre ugile impiri .yiEl nu in vizul mul
as
Nichifrrr Callist Xantopulos, a/. qi *ad.. roru, cit., f. I ve
an
sirrrc<rn al rcsal<>niculii, oisp:re sfintele slujbe,cap. 335, ., t. cLV, col. 603
si
trad, rom.
p. 2l tt,
I06 t07
Lt't'u tttllt :A sPli( )lA 1,4
biscric{, dcoarece lnvicrca nll estc cunoscuti inci decAt fbrncilor mirouosige, care
rtrrzit ccle dintAi vestea fericiti a marii minuniaT.
l,n silrbitorile din cursul siptiminii, Evanghelia este cititi insi dintre uqile.iqpird-
(crr la Liturghie), deoarece nu mai este vorba despre cele II Fvanghelii ale.Invie-
i'*t,*.-tpt.3tot'il
reprezinti pe MAntuitoml insuqt, vorbi.d in faqa.mulqimilor,
ii" p"it-, gi invierea Saa8. bvanqheliile respective se aleg atunci dintre perico-
lti ierbr conqinut vorbeEte despre evenimenflrl sarbitorit (la praznicele impirl-
)
ori sti in vreo legituri oarecare cu viala gi virnrqile sfinlilor serbaqi.
[itoaterrn Sfintei Et inXhelii in rniilocul biseri^cii la Utrenia de duminica inchipuie ari-
ii,r-""i"1 a"pi invierea Sa qi vestirea invierii la toati lumea. De aceea se cAntl
:J/;;il;;,jl'.aiq.ilili,
;t ;. inchinim Sfi ntei invierii lur H'stos
-"'
ll1 trvenlg)
tog creqrncrolll) sa rrtr lllLtrurdrrr rrurLLr urvrvfu ru rur
Ai.ii*d'imnului ,,tnvier.a
lui Hristos vizind..." este atribuiti SfAnnrlui Ioan
inul.
'iittttrnrt,
este intrebuinqat inci din vechime in rAnduiala Utrenieiae, in acelagi loc
l.l9l'ru.wl,,eSfcIIlLIcUulllLdLlllLduIrrYLLllllllvllrlGIrgulqrq
iu,:. if g[i- qi azi in toaie riturile liturgice rasiritene; el exp.rimi aici sentimentele
Urnilintl
gi smerenie, cu care credincioqii il intimprna pe Hristos, Cel ce S-a. araut
i;i.it i.
irin
citirea'Evangheliei ori prin cAntirile care ne vorbesc despre E-l' Odi-
r r.r' e' r i:-^:-^-::^^--^l
"i-r.'la"r,
,*if"ni.fr constituia inceputul vechiului oficiu al dimineqii sau al
tet r ici propriu-zise ( in Apas, Lawd.es rnatutinaz
)
.
'CriitiLini
i"vierii i..invind Iisus din mormAnt...") se rmini cidul cAntlrilor in le-
r cu Evanghelia, care alcinriesc o parte distincti
-
qi anume partea cea mal lm-
rti qi maiiaracieristici
-
a Utreniei duminicilor,^
prin care. aceasta se deosebegte
(il;;i;
,ili", de rAnd. Stihira aceasta este de
9
adAnci vechime, fiind socotiti, de
iii,"rgiE,i
ca fiind de provenienti egipteaniso. intr-o formi puqin deosebitl se
rif qi i"'."li-,rl catolic, la venerarea Sfintei Cruci din Vinerea Patimilor.
ii i'l"pl aceasta urmeazi, precum am v5.zut, citirea Cnnoanel'or sa:u cinterea Cd'tfl'-
lior, , r, alcituiesc partea.'a treia n seruiciwlui
(Jweniei qi des
Ittrlrrl despre Poezia irnnoXrnficd. din cursul de
,,Liturgi:i
gen
condac qi'icos, iar despre sinaxar a se vedea, in acelagi c trs, ca
d.ivin).
i)anoanrl alcituiesc una dintre cAntirile caracteristice serviciului Utreniei. Fiind
ale poeziei religioase creQrine) inspirate
-
precum. am vdzut
-.
a{;an11rile po-
rrlc ci4ilor Vechiwiui. qiNowiwi Testarnent, ele reprezi rla
9e.a-lnai.sgiluciti
expre-
poctici, in culnrl ortodox, a legiturii strAnse dintre Vechiul qi Noul Testament'
[ln*r.ii.-""-ite svetilne iat iwrninfrndo
(:,d'
Qcoccrycoyxd),
care se cAnti inainte de
lc, sc numesc aga fie pentm ci odinioari ele se cXntau in momentul cAnd incepea
te fiimineze de ziui, fie pentru ci in mai toate cAntlrile care poarte aceasti numlre e
rlr: lrrminS: lumina naturali a zilei, adusl de soare, ori
-
mai ales
-
lumina cea
ti qi veEnici, intruchipati qi adusi in lume de Hristos-Minnritorulsr. Ele sunt
.'l,.xccplie
se face, precun am vezut. numai in noaPtea Pagtilor, cand Evangh.glia se citeqte nu
,,,i'iii-.t"'i. ,f,r^rf,iij ci chiar afari din biserica, in miilocul qi-in 'dzul credincioEilor
9i
chiar Ia in-
ttrrl slujbei, penrru a se vesri astfel la toati lumea m"i.,
-i.,*.,.
a invierii, a cirii amintire anuald
,t,'.,',,.rri-'r'.o.rci (comp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, I!'tury!i:e!1!l licat, pp'^70-7\)'
{I
Si,n..,rn al Tesalonicuitri', op. cit., cap. 335-336, P.G., t. CLV, 608-609
|i
wad' rorn' cit', pp'
Itt ltu.
"'(J.V.ri,
dc ex., Sfinml Vasile cel Mxe, Epist. CCWI (Cd*e clerul d,in Neocezareea Pontului),
l, t XXXII, co|.764.
("
A. lJ,rrrnrstark,Litutgie nmparie, ed. a 3-a,
P.
l12.
il
Sirrrc.orr at Tesalonicillvi,op. eit.,-cap.3l3,'i'.G., t. CLV, col.572 tii *ad. roru. eit., p.2O4.
Pttrxrr PRorr, l)n. Eruri llnurNr$,rri
cursul intregii
intrcbuingeazl
=
a trimite),
:::,_.,.iii
rr.rurrarrtrlrc
,pr\)
,t"tmtlat,Dre ofl tr,p^re ale t,imiterii; denumirea
expllca pnn aceea ci in ele este vorba ori de trimiterea sfinteloi femei citre
a acestora la neamuri, p:gl.o propoviduirea
tnrri..iioi; ;;; ;;' agna"i"t, ir]
Sfinnrlui Duh, flcuti de Mintuitorul inainte de Inilteree Se b r." ea
-.i ^,,*
S.tannrlur Duh, fdcuti de Mintuitorul inainte de inilqarea sa ra cer. se mai
:1?-.,r]:T :d,
odinioard., i, biserica cea..mare (ca,.J."il prrri".ir"ial
din Cor
se trimitea unul dintre cantireqi in mijlocul bisericii, ;p;";;;;a acesre cantiri,l
cele 1l svetilne duminicale (b(onooct),,ip,"
ai*i""r;;;;t'r""t,
ca qi voscr
le, in legiruri cu Evangheliile coresp.r-ai""iJ
rrllffi;, p:;;" ;i; [
##,
I1"^:i1.,_l,r\iTlFg,*
unii. de iTp.,.r-ryr u1,,ryi, l_."r'[ii"-iri'ii"i.:r.oilr1
dupi alqii,
{e^.fiuI
siu,'consta,tin
al Vri i.,
porfirogeninrr
(r... ;ft-tkri;::"''
^
stihul
,,sfiint este Donaruur Danm.ezeur nostru..." qi celelalre,ir.. ,. canti d
inaintea^svetilnelor,
slrnt uate din
ps.
XCVII
1vers.
2, 3,5 qi 9;, ps"lm care,
bil, se cAnta odi,ioard in intregime. imediat i.rrint. J.?.r,ia.
* -
cu Lawdele incepe a doua subdiviziune a acestei ulrime pirqi a Utreniei,
pini la sfirgirul slujbei.
Lawd.ele, Lduddrile sa.o Hrala'.a_le (oi Atuor, r,6 flaoanvod,prov)
sunt cAntirile
cipale qi caracteristice ale rinduielii Utreniei. Ele sunt
"t.i*ii"
ai, o serie de stil.
numi.r variabil (duminica
8, la.pra_znice 6, la sirbitorile
-ri -li
gi in zilele
4), carc aherneazi. cu versere din
psarruii
'cxrvrrr,
cxriiqi'br,
".r-iii
ii
aiLtuiatici'*J.i,rJi,.f,l,d.i;;.;;;;;"##:,."#,:i-[,:,kr1Tf
,11
,,Liudaqi
pe Domnrrl l" tnrrchuintarea
acestor ps^r-:
r..
^^11
-,
, ,. .
di
mensionair
;il il ;i#i":;
:|fr
din culrul si
ste universali in to
,_,.- ,
^-^+i^ ^^l--i
gepgia celui r.,,ano-carouc)
din care a fost suprimati in lgll de citre
Psaltitii romane. odinioari, ei se cantau in intresime, dr.,; fi..r." .,",.
r)ulLr.yza romane. (Jdrnloare)
er se cantau in intregime; dupi fiecare verset cl
rostit de citre solist sau conducitorul cantirii, p"i"-i .;;',;,;."u1:
,,Toati
si-laude pe Domnul !". Asti.zi, numai in zilele'de .ird .r.. ,,
",
,tit i.il;L;;
4*'!
ac-egti psalmi se mai citesc in intregime, c" oainio"ra, ,q" ..r- ii grsim in
ceaslov.
!'a.slujba
din dum_inici qi sirbitoii ," .n-", ai" .r'#tri primele dour
::::.1"":flTlg
g-+y.m,versere care.se_cAnri p. rrrg i, i*frut, precum gi cetr
S_n.I1-:!i!_il_(v_ersete)
din ceilalsi pr4rri (pr. axlix;B
;
pr.
6r_, t_5
;
ps.
rX,
l,S' CxxxVII, 1), cnntate Iecitativ'printre
stihirile Laudeloi.-stftririt.
acesrea reD
'^^)'/) -*':'*:"
rlLrLGLrv prurLru rl.ul,.uc r-auqelor, )ilnlnle acestea re
li,.:Tp:r,:i, T1,-".i
de inspiraqie crestini, alcinrite J. aif..iii-i_rog."fi
din
vI -lea
jnainte
gi care au.inrar tre ptar in' twiru eu, o,i n, iii i
i'
i ;;;;;;;:
ultimele doui stihiri de la Laude se cinti. p..c.d"i. ,r, d!-rr..r.tele din
clc
,,Slavi.-.,_$i acum...',; duminica, ta Stava I-audelor, se .arrr" rr"?i;;;;;;i;
rtle.Evarryheliei
numite qi voscresne (termen slav, caie i"r""-rrn inviere) sau E
:!,t::l{:{*;^ffi
i;:.,.bili[s];U:':H'l;,:i';,il'i,'Jlli,i"Jii,'ilril,#i]
la cuvAnr latinesc rnamico-are: a se-scula'dis-de-dimi;;;d,;;;,ru
ci mai roate
l'rcsc despre
,,mxnecare", adica mergerea foarte de diminiaii'a femeilor mironos
IOtt
I09
,rrri.rul
l)onrnului, in ziurr irrvicrii, Ele corcspund -
ca gi svctilnelc
-
cclor I I
,,;iliii' i;'ffii.rii' pl, ."i. r" ."*enteazi^sau ie-parafrazeizi, si
sunt alcituite de
Ll'tr.J t((il(iA sf li(llA l.A
:rtril bizantin Leon inqeleptul sau Filozoful (t9f t;'
t"
l)rprc sfintele ntgriciwrti (slajbe), cap. 313, P'G', r' CLV, col' 572,
$
trad" rom' cit'' p' 697
'
uA
lbiinrt.
"
si't;;;,;i oiprian, Dc doruhticn orotiorte, ctp 35, P'I', r' lY, col' 560 ll-C'
l)o,rologia
satu Sloyosloyia (rrttmitit uneori qi Mdrind.a), sau hnr+wl in'geyn7 (deoarece
ni,,l .f ,.rr.t
-,,Slav1
inrL cei de sus luiDumnezeu..." -
este imnul cintat de in-
lir Nasterea Domnului, Lc. II, I4), constituie una dintre cele mai vechi pirqi ale
;i,'il'U;;;;i. i; a;fu" ta de azi, doxologia este un imn cu-caracter trinitar,
',ii.e*i,
,,in
cinstea Treimii", .r- ,1.. Simeon al Tes rloniculuisT. Dar in serviciul
{i;;;
; fort irrt..Uri",,"t la inceput in forma sa originari gi ce_a mai simpli, de
nl ingerilor, adici aqa tr- o aflim in. Evanghelia de ta SfAnn{ t".-1
Jr1,,1n]:1"
r,f t#-e o gisim, de ex., in Cottstitwyiile apiitotice ( t9a_a WII-a, cap. I3), inse-
1i r,induiala'Lituighier,
indate dupi',,Unul SfAnt, ul Domn..'";
_dar
in acelagi
I llt riindutala Llftrrgnlel, lnqata
(luPa
,)Lrrrur
rrdrrL) ur vv',r
i,,ii''"*
o gisim, in alt loc (cartea a VII-a, cap' 47 qi 49),.q:ja.amplificatl
aproape
iirri.r.t.
a. azi, ,'r;11imn de laudi cltre Dumnezeu-Tatil
qi ]-iul,
-amplificare
provo-
ii.rig.r., a. discugiile dogmatice hristologice dm secolul al IV-lea, provocate de
i,- UiL.i"., din pricina ereziei pnevmatomahe a lui Macedonie, s-a adlugat gi
ir,r"" Sfhnirlui Duh, cea de-a treia persoanl a Sfintei Treimi (,,Doamne, Impira-
,
Dumnezeule"'
qi Duhule Sfinte !")' imnul clpitAnd astfel un caracter expres
"Ji.n
ul.e*it
,,i*cinstea
ireimii", iom ,i.. Simeon al Tesaloniculuiss,-qi de-
i;J'; ,,'i;to. de lupti al )rtodoxiei impotriva erezlilot antitrinitare' Amplificarea
iii,n,
." de obicei, i". p. bazi de texte biblice, indeosebi cu versete din psalmi, lu-
tcxrual sau cu mici adaPtlri.
()dinioari, doxologia se cAnta in mome
cer p
atlici lumina zilei. be aceea, cintarea ei
zi, pr
dincon: ,,Slavi Jie,
Celui ce ne-ai ar5'tat n
care
iru ,r.r-"i ci ne'di lumina naturala a zrley dar ne-a. aOus gi lumma sPlrrtulrJa: a
)ritinqei de Dumnezeu, El fiind
,,Soarele
^cel
adevirat gi lumina cea adevirata"", tar
,,iii,-
f"-i"a Lui vom vedea lumini.". tn cadrul Utreniei, slavoslovia ocupl deci
il ii;r;
; rost analog cu cel ocupat de_imnul ,,LuminL
lini..." in cadrul Vecer-
iluilii in urmi, la expliiarea Vecerniei). Ea inseamni momennil culminant, apo-
rli,r.ra.i aduse de Biserici lu Dumnezeu) ca izvor al luminii naturale
qi totodatl ale
sDiriruale. laudi care constiruie scopul de cdpetenie qi elemenrul predominant al
iil';;;;; U,..ni.i, incepind inci dinainte de svetiln:. intr-adevdr, formula ros-
.[ preot (diacon) inainte'de CAntarea a noua a Catavasiilor (canoanelor) ne pre-
lstc venirea lui Hristos, ,J-umina
lumii", mirind pe,, trSscitoarea de Dumnezeu gi
itit Lwyninii...". Cintarea svetilnelor, care coincidea odinioarr cu incepunrl lu-
i,i'.ii a" ziui, ne aduce amint e de zoriie tnd,ntair"ii, pentm c.a, ce)/1 mai t.irziu, cAnta-
tftrxglogiei ,i rr. ,.r.rnge atat revirsarea luminii, cit gr velireal^,ri Hristos, ca pe
gn
'i,r1rii,i,,
,,Slav5. lie,'Celwi
ce ne-ai ard.tat nord.lwninn !'. AtAt
la*9:1.:,iA:it-d:-
,gi.',.,",, i. f"pr, imne ale slivirii lui Dumnezeu ca izvor a[ luminii, atAt de
.r.,.ir p"r-ri- viaqa omului, ca qi pentm aceea a intregii existent.e organice.
_ .- :
i,|"".'qi termenul a",,t.rmi"n" sunt deci predominante
qi centrale in stmcnrra gi
i,,,rrrri"r parqii finale a Utreniei, care ar putea fi numiti slujba prin excelenli a zo-
rilor sittt a ltrrninirii, clar qi a [xcurici, prccur]l o caractcrizcazil Sfhntul Vasile
rc60. l)rrci in slufba dc seari (vecernia) rizbate ,rclrncolia ilir.rctl a amur
nr.icgoriirii qi a dispariqici tr praie a.ltrminii, in cea de aimineaql
iutr"nia;,
aimfr
izbucncgte exuberanqa buc riei, a jubilirii pentru
lumina care re.rine, ."ii .r.q[i
tat qi inviluie din nou lumea, aducind cu ea nadejdea gi frcand se puLeze viaqi,
teptatr din amorgirea somnului gi din intunericul nopEii, aQa cum venirea lui Hri
Pnuo'r Pnrlr. Dn, l{uri t}nltr,},ni
lume a adus bucuria mAnturrii.
ru.atines byzanthta, in O.(
secrites d.es Vipres et d.es
-_. Nil."
B-orgia, '
Qpo),6yrou.,
,!)iumto" d.elle cbiese d.i rito biznntino in
,,
Clrristiarra", vol. XVI, 2,56 (nov. L92g),209-218.
9rli
fu"rI tropar,, care se canti dupi doxorogie la utrenia de duminici,
amandoud, d;sp1e
.Inviere,
de aceea in greceste se gi numesc tp*rcipra d,ucrr
(tropare ale invierii). Dupi suprai"r.-iri." din vechile hthohgbii rnari grecegu,
rite la venegia, aceste tropare sunr opera Sfannrrui Ioan orm"rchin; .t. ,o fort t
buinqate la. inceput in slujba invierii gi incadrau odinioarr Evanghelia care, la
stantinopol, se citea in acest moment al Utreniei duminicale (vezi in urmi).
Rugdciunea (fiini. titlw), pe care preonrl o citegte in taini'la sfirgitul Lltreniei
ectenia cererilor (,,Doamne Sfinte, care intru cele de sus locuiegii...,,), este J
LLLL,r4 LufLlrl(rf
\rrr.-ruarlule Jnnte, uare lntru cele cle sus locutegti...,,), este de
rugi'ciunea de binecuvAntare
$r
de concediere a credinciogilor din biseiici Ia sfl1
Utreniei. Ca sens, ea corespunde deci ctr Rugdciunea arnionulwi de la Liturgtrre
vedea.mai departe, la.explicarea Linrrghiei).'Ea trebuie si fie desnrl d.,7..ff.,,
rugiciune similari, dar cu alt texr, grsirn gi in randuiala utreniei descri
In diferitele pargi care alcituiesc serviciul Utreniei se exprimi. astfel un gir i5
1,:?.:,:,1:,timqirii
.ngastre
religioase,.pe care ni le rrezesc, pe rAnd, rugiciuniG,
rile qi citirile slujbei. in..p.m cu senrimenrul de trisiet;,;"';;;;iliil;i
aflaqi odinioarr^in intuneric. gi pi:".r: exprimare prin cei'gase prlt ,r; g;r.e- ,
umentul de mangaiere gi de nidejde, pe care ni le aduce chntarea
,,orm.r.ie
P::* ; _,ll,..l".rl-itoare;
jubili-.
il
sentimenrul de bucurie qi
fieasH"ire,
nuite de Polieleu gi de citirea Evangheliei; dupi sentimennrl de liniqre qi ir
care ni-l toarna in suflete citirea (cAntarea) lini a Canonului (caravasiillr),
uda lui Dumnezeu prin in onarea svetirnelor gi a Laudelor, iar in cele din urmi
ria noastri. explodeazi, culminand in slivirea entuziastr a lui Dumnezeu, din cl
doxologiei.
Constr.taliile d.plstlkce (cartea a VIII-a, cap. 39).
BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare)
.^
Ev. Antoniadu, Deslre rugdciwnile Wcet"niei
si
(Jtreniei
din sfintele noastre rd
(11-gr!.,), in rev.
,,Byzantinisch Neugriechische
Jahrbiich'er,, (Atena), t.
(1936-1937), pp. 245-280.
.
I99-, Despre
parianta
cw cdrutdri sau bizantind.-lwrueascd. a sluibehr sewicialui
de zi
Si
nld.pte (in grec.), Atena, I951.
priires prabytirnles
da
pp.406-436.
ruinisteriel dans pribres
6tt
llt4ttlilc rnari, 37.
lt0
I,ITI.'RGICA SPIiCIAI,A
, l)rrrf'. Hnc Branigte, Sluiba lJfyeniei -
Istoric
Si
expkcare, in rcv' S"l"' art' L972,
1 2,1,p, 70-89.
il, 1':,i t i.*.". t, L awd.e s rnntwtin es, B rtigge ( B ruges
),^I
928'
iil.i;il irro,*nrt ktwrgic al Sfi,itei Biserici Ortodoxe d.e Rd'd.rit, t. III, Bucu-
1914.
4, Ftrnnrli, slw,iba
(Jneniei (in grec.), Tesalonic, 1966 (extras din rev'
,,Grigorie
)-
ii,tJtrenia
reascd (ingrec..)Jesalonic,1972'
Hanssens,
,t griiu'dt l'offict d'es Matines' Roma, 1952' ("Analecta
llriittra",
57).
l"iiiililt
Beitrtise zwr Geschichte d'et.Ge!ets!'it1'rgi''
!' 2i(
E:"::k!K
!::
';;,'i;','-;;;:"Z"irtiilttr, tur katholische Theologie" (Innsbruck)' 72 (1950)' pp'
l.cclercq,Matirces,
\nDACL, t' X (1932)., col' 2677-267,9'
i,iil)t
(oirrrii i""a.t"ti, in aielasi di.q.-, t' VIII, col' 1887-I898'
'il'^i;;;:"i;;i;)'
p-ttai'l'd.e t'dbros 61zantin, in rev'
,,Proche
orient
^z
r \ ^: I/-'.,.1^-
-l
OKI
,
II'(196I)
qi extras aparte) Jdmsalem,
1961'
e - J-. ----+)-^ -l^--
Q+ At
i, o1fi.r, de rn)nuit *
rtii
il'*otin cbn St' Athannse, in o'C'P' vol' XXVII'
|
(1962), pp. I73-I80.
;ei;i:D:;;frcii
rnatutino etnapertin-o tyri7ibul orientnkbws,
*gq1]19i191:
,
pfi,iofrrrii.rici, T. Tarn",os.hi
qi N. Cotlarcix, Litwrgica Bisericii Ortodnxe, C:ut-
Urtivcrsitare,
Cerniuqi, 1929.
iiitt ii lwrii*o uUi L ii by*otin, trad. fr. par P. Mercenier, in rev.
,,Irdnikon",
(suppl.), pp.138-142.
, ,S.^U"Ur",i"ici,fipicul
clruentat (in rus'), t' I, Kiev, 1910'
: !;, il"il4A'il.lu
rii si-.drea), trei
litic"te
dgsq : FryPy'"((
d'e ta Cozia
;;;d*,' l; ;;;. 14.o., an. Dsa,nr. I -3, m
;
4;6,
ti
"9.
1?5
5,
ry,
1.0
-I2' .'
,' t,
-t--+^1- -.1^^5.,:-l;
^1,
I/o.omioi ci fftt,
S',""ri""r, Co,in;Urylt ta sfinteli rdn6wiek ale Vecemiei Si
UTeniei
(in
(
lonstantino pol, 1923 -L924.
iutn,,
siesttlstitr, Moscova, 1954 (retip. dupi e{. dil 1906)'
tc|n, stest Ustail, lvloscova) l)'DZt (rsLrP' u.LrPz
ii. ir. fr.-bila, xwXdriunile
'tlwiniei
si
ate Wcerniei
(in grec.), j" tt-Y'
oyto'; (L.rrr;, *xri-xxv
(1953-54), retip. in
,,
4trpdu Eblol'6yrou"' t' II'
Hu, [955, pp.188-274.
n,V. tV,jriftrsl<t),
inyeteswl Si
strwctura celnr
Sase
psalnni (in rus.), in
f-fu1.P,
an'
)t,
trr. I0, pp.63-64.
li'l i,-f.'P.' Vintiles ctt, Despre poezin incnograficd' d'in cdryile d'e rituol
Si
cdntarea
rlfi ncd, Bucureqti, I937.
A.;[ii;
oitt"t Uirrniei, in rev. G.8., a.n'-r9-63, nr' 7-8, pp' 683-699'
A,'.t.,,i,
Litwryhierwt explicnt, Bucureqti, 1972, pp' 59 -7 5'
I
Canllol.ur, VII.I
Ceasurile Liturgice
(orele canonice)
I. Ce sunt Ceasurile Liturgice. Locul
Ei
timpul sivdrqirii
ceasurile sau orele canonice fac parte dintre Laudele
,rynicir,
adici cele
mai mult din citiri f}cute la stran5., rolul preorului in oficierea lor fiind foarter
l)e aceea, randuiala lor se afli in ceaslov, cartea prin excelenqi a cantireqilor de
La noi,
lu1li
ediqiile
!\
L937,1956 qi t967 are Lirwrghierulul au adiugat,
preor, randuiala ceasului IX, inainte de cea a vecerniei. Slujbe de o im
secundarr, asti.zi Ceasurile se citesc aproape numai in ministiri qi in unele
chiriarhale, la care se pi.streazi regula de slujba a mdnistirilor.
!9
reguli, ele se citesc
ln
tinda (pronaosul) bisericii, ca gi
pavecernita
qi Mi
cAt privegte ru.ornentul d.in zi in ct.r, se ofi.ciazd, odiniLari ele se titeau ,
in momentele din cursul zilei indicate de insiqi denumirea lor: ceasul I, la
qfudqi sfert din zi (aproximativ ora 6 dimineaqa); ceasul III, la incepunrl s
doilea-din zi
_(aproximariv,.
ora 9 dimineaqa); ceaiul vI, la miezul ,il.i
1"p-
ora r2), iar Ceasul IX, la incepunrl ultimului sfert al ziiei (aproximativ ora 3
cu vremea insi., ele s-au grupar
_!
jurul
Laudelor
-rii'1v"..rnia
gi u
citindu-se in leginrri cu acesrea, astfel: Ceasurile I. III gi W se citesc dimineal
utrenie gi Linrrghie, iar ceasul IX seara, imediat inainte db vecernie.
ceaswl r incheie cichrl Laudelor de noapte (dimineagi) qi se citeqte totdeauna
dupi utrenie, ca o continuare sau completare a ei, chiar atunci cand utrenia se
cu seari, sub formi de Priveghere. De aceea, in astfel de cazuri, otpustul desir
Utreniei se face la sfAr.qitul Ceasului I. Aqa se explici pentru ce siujba Ceasului I
o formuli de binecuvAntare pentru inceput, ca gi ceasul Vr, care ie citegte in c<
area Ceasului III.
leasryr"il
ru gi trz alcdtuiesc ciclul Laudelor de zi gi se citesc indati dupi
inainte de Linrrghie sau inainte de obedniqd, in zilele in care nu se face Li
ct^yl_D( incepe grupa Laudelor de seara; el se citegte dupi-amiazr, i
inte de Vecernie. Cu el se incheie serviciul divin al fieciiei zile liturgice. Da. in
d5
1and.
de peste saptimanr (de luni pand vineri) din
postul
Mare, piecum qi mi
gi vineri in saptimana branzei, ceasul IX se citeqte dimineaqa, indati dupi
$]
inainte de obedniqa gi vecernie (Lirurghie); de altfel, in timpul
posnrlui
c.easurile.in general alcatuiesc o parte importanti qi un rnoment central al
divin zilnicr.
2. Rinduiala Ceasurilor comune (obiqnuite)
Rl.nd.wiala httu?,or ceasurihr este alcituiti dupi acelaqi plan. Ea e compusi din
prrqi: prima parte cuprinde lecruri din psalmi, gi anume cate trei psakni la fii
I
V. N. lliin, Denia sxr Prluegl,terea de toatd noaptea, p. l4l .
t2
l,rt'uncltc:R sPli( )IALA
ilc t,r,-rdr.rrl sfintului sau al slrbltorii, se citesc clte trei tropare, care se schimbi
,
Ic1:rczctttAtrcl deci cp<;ca Vcchiurltri
'I'cstarrlcnt, ill carc s-a prczis qi s-a prcinchi-
lttirrrir".; 1r**".
. .i,r,r" o alcltuicsc o serie de tropare, care ne duc cu g{pdul la
ii
i;
il;;^.cle
sfinte i, care s-au implinit.profeqiile
gi prcinchipuirile dir.r
lll'cstamcnt, iar partea a treia cupride o rugiciu,e de incheiere'.,
itriil tii
V
Ii se'incep cu binecuvAnta^rea
preotului (cu epitrahilul, din faql uql
ritc$ti)'ai rugiciuniie incepitoare (,,impirate ceresc"', Sfinte Dumnezeule"'"
;i,b;i* ci cel dintAi inausureazl ciclul sluibelor.de.ziui,.iar cel de-al doi-
gielul de'reari (la
,,Venigi
si ne inchini.m...", preotul se inchinl de trei ori gi intrd
).
rite I
si
tr7 se incep flri binecuvantarea
preotului, direct_ cu.
,,veniqi
si ne
t,..". deoarece unul se citeqte in continuarea lJtreniei, iar celilalt
-
in continu-
tpil irceasta, la fiecare Cras se citesc cAte
-t1-1pi{T-':
Ei
3"1-:
la ge-T-uT,
lsll
i V, f .XXUX gi C; la Ceasul III, Psalrnii: XVI, XXIV q
!;.13
-Ceasul
VI, Psalmii:
,
LtV qi XC, iar Ia Ceasul IX, Psalmii: LXXXIII, LXXIV qi L)fiXV'
,rr;i
t" ,i..
,,ir"".*." Qi.sg
citegte troparul sfAnnrlui
'!t'i !:+
b?t!j:^:l)
,i,;, tropr-l Nisciioarei Ceasului respectiv, din Cens1ou, apoi o.serie de tropare
ilI
nrici'. Uimeazi,dinnou ruliciunile incepitoare
qi ap i Condacul sfAnmlui sau al
rrriia (duminica, ipacoi al glasului de rind)-
iirrrpLf
postului
irlr.., pi..r- qi miercuri gi vineri in siptimAna brAnzei, in loc
,i;;',ii;fe"orl"i sau al serbato.iii. zic troparele spec fice fiecirui Ceas (adici: la
ii i,
,,Oi-i.reaqa
a,zi glasul meu..."; la Ceasul III:
,,
oamne) Cela.ce.pe,Preas-
iiif,i.i'o"n...";
l" Ceasul l[;
,,Crla
ce in ziua qi in ceasul.al gaselea...", iar Ia Cea-
fl' ,,C.r,
ce in'ceasul al ,rouller...", de cAte trei ori, cu stihurile respectiYe),
i?rin
Ccasuri gi dupi zlle (vezi Censl.ovwl)-
'ip,i
ri"plt. gi.o.td".., se zice,,D{amne, miluiegte", de,40 de."tii
Ti!1-:i""t"i '1.
fr .;"il r]r.-., qi in tot ceaiul..., Doamne miluieqte (de trei ori), Slavi..-,
$i
,,., C.., ce eQri mai tinstit1..., i.rt- numele Domnului...", iar preotul (din altar)
lclc :,,Dumnezeule, milostivegte-Te spre nol...".
c[ sunrem in
postul
Mare, pieotul iese acum qi citegte, in faga uqilor impirij.*!
.irrrtca
Sfintului Efrem, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite (la Crasurile I, III
rrr1,r'irn,rri1 (l3olor gi l(olilr.rtr, op. cit., p.92, n.2).
,
{ i ,rrrp. Ghenadie ,
Liturgica, Bttcluregti, 1877, p- 53.
,
i;,,.;i'.r;; ;; rd;.,i
;i
,1 ,-Ana"i ,iop"... ,. lit.gt. irrtii. fhri ,,Slavi.'.".
troparul sfirtrului din
arroi --Slava..." si troparul sfinnLlui al doilca' Duminica se
Pune
intel troParul lnvlerll' aPol
,ri .,;','ii.,p...1 ,tann l'ui, ,.$i
acum...", rroparul Nascatoarei Ceisul.i rcspcctiv.
i
f i,i.i .r.,i, a"i shnli gi ,ii'amind"i condace, anrnci la Ceasul I gi VI se pune condacul sfannrlui
iii i,r,' ta Ceasul III gi IX, .ond"cul sfintului al doilea (Saffiriry Tip.ic,
P
.27,,A]
I-y"fltX1 /,1.
iiil, i,rr l:r Ceasul III gi IX, condacul sfintului al doilea (Satttrur,
!Lp.tt'P'.2/',Ql
":-Stl"::']
11-l'T
i,i,,
1,,nrdralirurXicd",p.8).Dtrrninica,septrne^deobicertropa
rl.qi condacttl Invierii laCeasttl I'
rlilrritrltri zilei la'tleasul III qi ale hramutui la Ceasul \rI (Lun ulescu,.ap. tt]., p.
?il
Daci insi
il
,ii; ;;i;1i;;n sfint c,, dlxologie mare, se citeqte condacul lui la Ceasul I, al L-rvierii la Ceasul III
.. --..: .r...-^*^
^1.--^-ri,.
/a-A:.:- 'f.ini. n L\\
t
*l cel mare' in
:^-
-^^A^,--l^.
wl cel mare. In
,
iar condacele:
i condacul hra-
escu, ,P. cit., p. 2l).
ttt, ruiluielft.cste --dupi
unii
-
rtn.rezttmat
, r.rtrrri;ifi I cctcnici mari care, odi,ioari, s-ar fi aflat qi in ri,duiala Lau'jclor mici (Ceasttri,
:,*'liritl'ii
Nli-rrn,rpti.l;, ctupn cei trei psalmi de la inccplt, ca qi la Vccernic qi Utrenic, gi carc a
l t3
PHno'r PRotr. DR, HNU BHANr,s,l'ti
r1.i.Vl cAtc 4 nrctatrii qi l2 inclriniciuni, iar la Ceasul IX nrrrniri trci nruanii mari
fcl faccm qi rnicrcuri qi vineri in siptimAna brAnzei.
l)aci nu suntcm in Postul Mare, urmeazi. indati rugiciunile irrcepitoare (
Dtrrnnezculc..."
Ei
celelalte
)
gi se incheie cu o rugiciun., ["r. are texr propriu la
Ceas. qi pe.care o citegte in ministiri cel mai mare, iar in bisericile de elorie cAn
dandu-se jos
din strani (la ceasul I:
,,Hrisroase, Lumina cea adevi.rati....,,,
condacul
,,Apir5.toare Doamni...."; la ceasul III, rugiciunea Sfantului
L.-,ruaLur
,,^pararoare troamna...-'; la Leasul llr, rugi.ciunea Sfintului Ma
,,stipane Dumnezeule, Pdrinte atotplrternice..."; li ceasul vI, rugiciunea sfl
vasile cel Mare:
,,Dumnezrule
qi Doamne al
puierilor...,,.
iar la ceasul IX rusj
Sfanrului vasile cel Mare:
,Stdpane
Doamne, Iisuse Hrisioase, Dumnezeul
in timpul cireia. prgonrl, lisAnd epitrahilul pe sfanta Masi, iese pe uga de mi
gi merge de se inchini in mijlocul bisericii sau la iconort"r, p.rrt- vecernie, i
apo_i din nou in altar, pe uQa de miazizl).
.
L.a sfirginrl ceasuiui I" se
ta_ce
otp.rsn l mic
is"u
otpusrul desivirgit al utr
dacr nu s-a flcut la sfargitul Utreniei); de asemenea, la sfarqitul ceasului vI,
urmeazS. indati sfAnta Liturghie (atunci se deschid pcrdeaua qi'Sfiltele
Uqi, inai
otpustl care se di dintre sfintele Ugi)6; dati insi urmeazi obedniqa sao iersul
Piresimi), arunci nu se.face otpust:
!
a sfarginrl ceasurui IX, se rri. otporn t
-i
mai daci s-.a citit in pridvor, cum se face in minrstiri; daci s-a citit in naos, ca in
ricile de mir, nu r. ir.. otpust, ci indati d6;;;;i;.;ffiH:;;ffi;:";
pen!ru inceputul vecerniei. La sfarqinrl ceasului tlt nu se face otpust.
servatii tipiconale qi rituale
lir.ir-,t. de Ceasul IX se toacd pentm Vecernie
qi se aprind lumini; una in altar, cAte
l. lir icoanele impiriteqti qi alta la iconostas.
, .
^
, r-: r
,id;i C.;rloif"r,
"ra.
f.ia.r"a,
cAt qi ugile impiriteQti
-stau
inchise. Se deschid
i i, Jf.i.qin l Ceasuiui Vt, pentru otpust, qi rim'in aga daci urmeazi Linrrghia. Se
^^---:l-
f*i-X-Xr-ori .lo"-re .arP l/r.ltTl
,
de asemenea, pentru bvanghelie, la Ceasurile impiritegti, despre care vom
mai departe.
Ir unele biserici minlstireqti e obiceiul de a se citi dimineaqa, dup{ Ceasul I, Aca-
rl Maicii Domnului, al MAntuitorulyi
9al
al S-.feiilhj Nicolae;
y
f'P.T-t:-'1
it il, i-b.l.rt ir, .pitr#it qi felon, deschide uqile impiriteQti Qi,
timAind biserica
lag5, vine la icoand qi cite6te Acatistir[.
:alIa) vllrc Ia lLu4rra
lr
LrlLlLr lrL4LrrLur'
iiTt.ri.i
(afari de ra;b;i;
ai
Juminici), la fiecare as se adaugd, duPi
Pt{-ii
.aiiui,la,. o catisml, {upl
regula pe care'ne-o arati uriVritury' cu?n se citegte Psal-
tin 5fu.*tul'5i Marele
post,
de la iqcepunrl
lsatyirii.
Excep(ie se face
]ur5a
li
tll.:._1
ec cqri rnrti cinstitrl,.,"
r uuntclc l)otrtnultri..."
rntlr Ectbtrisr.rl (trtrntai
pnt):
,,Hristoase,
ccir adcvirati..."
,,,\p'iritoare
Otpusrul mic (ori
clcsiviqit al Utte-
Rug. Sf. Mardarie: ,,StiPi-
ne Dumnezettle, Pirinte
Atotpr.rternice...".
Rug. SL Vasile cel Mare:
,,Dumnezeule
qi Doamne al
Puterilor...".
Otprrsnrl mic (daci urmea-
zi Linrrgbia).
I,ITU RGI(:A SPT:CI AI,A
Rug. Sf. Vasile cel Mare:
,,Sr'ipine
Dounnc, Iistrse
Hristoase, Dumnezeul uos-
tru...".
Otpusnrl mic (numai daci
Ceasul IX s-a citit in
Pro-
naos).
'l'ablou.l
contparntiv de nrai
1os
lasi si se vadi mai bine identitatea planului
care este compusi rAnduiala tunrror Crasurilor.
Tablou comparativ
Preorul:,,Binecuvintat este
Dumnezeul nostru..."
CAnt.:
jmpirate
ceresc..."
qi celelalte.
(In post: trop. zilei din sip-
timinl, dttpiCeasku).
Dumnezeul nostru-r,
CAnt.:
,,irrpirate
Ei
celelalte.
,.Veniqi si ne inchi
Psalmii 83 84
9i
85.
(In post: trop. Ceas.
Ceasfuw:
,,Crla. ce in
al nouilea...", cu
resp.).
(In post: cele trei
din Ce*rbv:,,VizAnd
rul..." qi cele.lalte)
zitta resp., it't Ceoshrr)
.,(cll cc in toarA vremea
5i in tot ceasul...
,.I)olnrnc, mihrieqre"
1de 3 1............
.r'i)
|
,,Slrv;i...
$i
acum...''
I ...
"
l)rrpi,Snflirr.n (Tipic, p. 2g).r la otpustur ceasurui vI se pomenegte sfAnrul anror al
cilrc sc vil sivlirqi (ca la I)rr>scomidic).
t14
Ct,,r.ii I, precum
ai
l""i;m;tqi
gi miercuri in Siptimina Patimilor la Ceasurile I qi
cAnd nu se Dune Catismi'
lil pri-.f. rl.i rif. J. SlptimAnii Patimilo5 in unele pi4i se obiqnuiegte a se..citi la
iri,ii rir."miqii ,,stAlpi
ai Evangheliei"
(Teuaevangheliu), adici Evangheliile si
i.. io i.r.r.gim.,-i"r cea de h IJan pinl la incepunrl Patimilor,-adici
pAni-la cu-
l;,
,A
"."i;
ce"iul sd Se
prosllveasci Fiul Omului..." (cap. XII,
]3.).
Se fac trei
ii .f. i, Luca, iar de la ceilalgi evangheliqti cAte doud; de toate, nour citiri.
ii.,rrr,, ..""rir, in fiecard din
"..St
zile, la Ceasul III se scoate SfAnta Evanghelie,
;i;uii" impiritegti, in mijlocul bisericii gi se aqazi pe un analog,.intre
doui sfegnice
iiii ,f r."itti"id.i, inceprml Ceasului I). Pieotut cadeqte apoi SfAnta Evanghelie
iirr.i,,.
gi toati biserica, apoi, dupi troparele N.iscitoarei, citegte pericopele *,:pt-t--
,
,,i.and,
,,$i
pentru i^ ,e ,r. invrednicim noi a asculta SfAnta Evanghelie":" tt:'
f,ii
"."""
int.l i" altar qi inchide uqile impirifelti
(Sfentl
rvlnSlrel.il
iiiT:il
ircrrl bisericii). Aqa r. .i..q,. gi Crasul VI, dupn Paremie, cAnd cideqte numai
irtrr livanghelie,
gi"Ceasul Ii, cAnd cddeqtg din nou in toati biserica; dupi citird,
rtul ia Sfinda Evanghelie
qi o duce in altarT.
F.-'
,
Vczi
'friodul,
inscmnarca de dupi Utrenie
Ei
Ceasul VI dc luni Siptimina Patimilor (ed' 1946'
F
n()8
ii
609). Cornp.
Ei
I']' Procop-oviciu, op. cit'' pp' 65-66'
,,I)orunuc, miluiegte" (d.
|
. .. .
40 dc oli;
il5
rKEsI rRoF, tJR, tsNIi ERANI.$ llj
4. Ceasuri cu rAnduiali
specialil
in trei zile linrrgice din cursul anului biserices(
I :\1
e+
dec.), ajunul Bobotezei'fs
i*".it.iiiVi
e .;
r- - e!!,/r urur.rur DUUULLZL!
(J lailuarle,l
Ql
!
')--^.----.
orrr;ua r-casuriror are o rind,iari deosebitd.'mai
dezvoitati
Aceste ceasuri se numesc
,,ceasw,,e lrt"i'\ t^"-,d)r)r;i'i:)ri;,!irrii;,"a2"\^
H::*.,3,r,-9:yl,j:
cel cr rnai.mari praznice id#;;;;i airK,rrtanului (I
Domnului,
Botezul Domnurui qi i""i..."i qi deoarece i;;--hil;i":i:i}:'.t,:;
i.:iJ.i^-SfT1,Sol,
din Constantl"gp"]
^sist"
";
im^x..a.r D:-^---,--:
cu roari r cu toatl
lui8, iar la noi
-
domnitorii
tr.",
A.-aLrl"_* ql
at (dom
In. ajunul_ Nagterii qi al Bobotezei,
Ceasu
dimine
zori
:
-,.
^
r,. : .
j^
orl^ ,.
t'\)rt
la ora ze
btce
adic
zilere re
zhn
Anduiali
t\r^-
5) qi i,
Marr, ,rr-o.a ullpa utrenre).
Alcituirea rAnduielii,
Creasurilor impiriteqti din Vinerea
patimilor
e atri
al Alexaldriei
r 0,'
iar a"ra"a._qir.",1" g*"*fizarea
ei s_ar
triarhul Ierusalimului (1639), cAruia'tWiieiele
de pi arirrt
L",.,.".,,ew rr .Lrruur(,
-compozi.tia
,t,ri.iiol'i;.,il:,#i^tl*i:uti!.":r!ri
impiriteqti din ajunul Nagterii qr ai"
"i""J
Bobotezei.
Atat in aiturul Nagterii, cdt qi in cel'al Bobotelilii"
vinerea
patimilor,
toare
surile se citesc flri inrrerupere'unul
dupi aru, a.e'"ipori'ii
are binecuvintarea
otului intre ele.
vrrqrl
?r
r(r
l
!:.9:::!^!l*l::*
imbricat in epitrahil
_gi
felon qi avand in dreapta cidelni
Rfl..:y"^T;.1:.1"^?:TT:1!.p#"1(,_rii"-.*,a1,*;;;.'o,#;;'ffi;1fi
:1[Tltr
lT:",,Y::,^ ryTd
^::-lul
sfi nte i"bruci * .ia.r"iqr
-ilJ};il]'io'"i
al:
t: :f:^.:l'_,.T-r.'.,ri., Tg4.iunile
incep*;.-[il;d
[i.,'il*.r.rr
mare)
^ln
trmp ce la strani. se.zic.rugiciun.e
incepatoare (,,slavd
Jie,
Dumneze
,: l*7ltli-illTi::..-li
celelalte)'gi se citesc .r.t pr"t ,ri'i.-*rr"g"l
aqezar din
lr"t,,ltlP,,r,._.i.1i.(fi
ecaieCeasarenrrrr"tii*,-rrqiru.*iA;#Urltiii;;]
lf: [ *l:* #, 1,,:*y _ointre
cei
"",
p*r,"i
"i;;;;;;;;
i;
6:i:T.ili]T
:i:,1."::l,t.j,ll,,-.ITiullsirbitoarea.i.egnec&ef
iG;;.;#;:?,".Htii1
:I,::::l
dinainte de paremie ,. a.r.r,iJ
"ii.
#;##."-dA:Jr;
:J^:,i:":l', .q" 3?:::I. :der f
)
Du pi
:itiri';;-;rlil;;
d#;"i[, i['i;
se citeqte un fragment de psalm, ."gl.i.,.rit h.;dl;;;;.:
i"si",l'-ffi#f;.::
E
vczi George C-odinos curoparara, De oficiis Mognae Eccresiaz, cap. 6, B gi 13 (?.G., t. cL col. 64-65, 8I
$i-88-89).
"
vczi Dan simioriescu, Liter"atura torudneascd. rre cetewoniar.
cond.ica twi Gheorgahi,
1939, pp. lI5-lt8 gt20-t22.
r"
Accsta ap;lrc,-dc alrfcr, ca organizttor ar troparelor din randuiara ceasurilor in
u'ca
rP.rrimifor,
i. maioritarca franrrscriselor litirgice
rrr.
i..[..q, iifui,adr, in
lrLL)Ld
'tl"rrcr
crc alficl. ca organlzator al troparelor din rdnduiala Ceasurilor impdritcgti
c
Yji'iiLr'irr'rit.r'
ir maiorirrrca ;;,i.r*i;.ilr'irrrgi..
(H. Leclercq, Aexandie, in DACL, r, col. I ItlT).
lt6
il7
l,l'l'tl ttcil( )A sl'l':( llAl,A
lrrltc), trrr ct;rrdac carc arttl rostul qi inscmnitatea slrbritorii,
,,I)oamuc
miluieqte"
49 tlc ori), rttgiciunca,,Ccla cc in toati vremea qi in tot^ceasul..., Doamne miluieqte
trci rlri), Slavi...,
$i
acum..., Crea ce egti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
lntl:
,,[)umnezeule,
milostivegte-Te spre noi..." (la Ceasurile I qi \aI) sau
,,Pentru
lciuuile..." (la Crasurile III qi IX), iar la strani se citegte mgiciunea de la sfhrqinrl
urrlui respectiv (aceeagi din rAnduiala Ceasurilor obignuite).
Urrrreazi indatd Censw.ile celelnlte (III, W
Si
IX), dtpd. aceeagi rAnduiali ca gi Ceasul
,
iar lecturile (psalmii, pa-
ilr, irpostolul gi evanghelia), troparele (stihirile) gi rugiciunea final'i sunt la fiecare
nltele. La Crasul III si VI nu se mai face cldire mare ca la inceputul Ceasului I,
nrrmai cidire mici, inainte de evanghelie, iar la inceputul Ceasului IX se face din
cidire mare, ca gi la Ceasul I. La sflrqitul Ceasului IX nu se face otpust, ci se in-
c lndati Obedniqa.
Oflntl ajunul Naqterii gi cel al Bobotezei cad simbita sau duminica, Ceasurile
rriteqti cu Obednila se citesc in vinerea precedentl, dimineaqa (flrn Liturghie).
t,n Ceasurile impirltegti din Vinerea Patimilor nu se cintl nimic, ci toate se citesc.
O rAnduiall speciall aveau odinioari gi Ceasurile din
Joia
qi din Simbita Sfintelor
lnri, precum gi cele din ajunul Rusaliilorrr.
b) Ceaswrile Payihr, in ziua de Paqti gi in toati Siptimina Luminatl, precum qi in
tdovaniei Pagtilor (Miercurea ajunului inilglrii), rAnduiala Ceasurilor obiqnuite e
:rriti cu alta, mult mai scurti, care se citeqte, in mdnlstiri, in locul Laudelor mici
cilstrri, Pavecerniqi gi Miezonopticl)12. Rinduiala aceasta o gisim in Penticostar, qi
cnrtea intifi.rlatd,,Slujba invierii", dupi Utrenia din ziua Paqtilor gi se caracterizeazi
tl aceea ci nu are lecturi drn Psaltire, ci este alcinriti numai din cAntiri ale Invierii,
sum se poate vedea din urm5.toarea schiqi:
l)reotul (cu epitrahil):
,,BinecuvAntat
este Dumnezeul nostru...";
i (cAntat ori citit);
i inainte de dimineaqi...");
mormAnt...");
d..., Ca un purtitor de viaqi..',
$i
acum...,
cn ce egti locag sfin;it..., Doamne miluiegte (de 40 de ori), Slavl...,
$i
acum..., Ceea
c;ti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
l'rconrl :,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..'";
OAnt:
,,Firistos
a inviat (de trei ori), Slavi...,
$i
acum..., Doamne miluieqte, pirinte
hlttccuvAnteazl !".
l''rconrl : Otpusnrl Paqtilor (v ezi P enticostnrwl) .
rl
Vczi lrrof. I. Fru.rduli, Cea.surile Mari ale
Joii
celei Mari, a.lr Wnerii celei Mnri
Si
ale Sd'rubetei celei
Itni, rlupti Cod. 7 d.in Bih
AcelaEi, Ceaswr"ile_Mari
nlr Aiwrilui Rusnliitnr (n in Tesalonic"' 197I .
rl
l)c alrfcl, i. uzrrl
al Sfintului Athanasie
Atlrorrirul (/,.G., t. XCIX, col. 1709 g.tt.), citirea tot timpul dc la I']a9ti
pilrI lrr
lxrstul
Sfirt;ilor Aposttlli.
rREOT I'ROF, DR. ENE BRANI$'TE
5. Explicarea
slujbei Ceasurilor
a) sluiba ceasurilor constituie una di,tre cele mai interesante vestigii ale
ilrdepirtat, pistrate in cultul ortoao*,-a".e ne amintesc de rrrr s'rirrecrri 'rqrPdLLdL'
Paslrare ln cultu ortodox, care ne amintesc de un strlvechi sistenl
lll:*f.:.:lfi,lL
p:li
:ftI".i, ;9re:nr*z.aro^rr--,ffib,
ai,r'.,,rrrr nopsii, sisi
uzitat, la multe din popoarere
vechi are orientur"i
-l;i".i.'ir'"oi"ffiill i'J
:l*;0":?,,:lll1lll,-d,.^-"1d1-a,trecut.qi
in viata.i"ila-l'","..,"-,^-.-,,^.
qi in v
5]rgioasa
a evreilor, iar de de la acegtia s_a perperuat qi
lri'i
larg^la cap.. despre ,4 nwl litargic yi swbdiyiziunile iwi, din L
"*Slt:!.,]"_]iTE1.:
se suCced din trei in trei o..,
-^r.And
incepurul celor
sferturi din zi. vechii cregtini, care fteiau in g"neral o viaqi ,.ltd;#;.#;
ri
fundi, simqeau nevoia se-qi indrepte gi,duiqiirg
o"m1.r"r, ,ji raude gi sr I se
ge nu numai la cele doui. I. aude zilnice principale
1..,
a. ,.rilii cea de dimi
care eralr obligaqi si participe,
ci gi i, cursur ,il"i,
"dopta,rJ;;;
aceasta m
care marcau pe anrnci, la mai toate popoarele
orientale, inceputurile c.lor patru
ale zilei,
.adicd
cele parru ceasuri sau' ore d,e
-ga.i.;..
DIrr,..
"..r,.a,
cere r
trecut cel mai devreme in culnrl cregtin (inci_din'.p"."
,p"ri"ri.i; ,rr.r,, precum
IT.lliSr:yl* ]I1,vt
ti
IX, pe.cAng
g.lr"t r
"
;n.',^t irr-iU..r,
-"i
tnrziu (veact
qatnllea), fiind o .re"ti. noui qi originald a pietigii ;;""h;['i#
ffii,ilj:
OriSinea
Si
istoria Lawdehr biswiiestil5'.
De aceea, tAlcuitorii serviciului divin anteriori sec lului al patrulea, ca Tern:lia
1
r.,!
_r,,:H : f 11l.9,f,yll T.."t
j
""!,,f .r
i
p- U
i.a r;-, ;;fi 5i c.,,,,,. r rr, w,
atribuindu-le
o semnificagic trinitari:.,Nti
vedem ci la facerea-rugiciunilor
-
*;:=r5,fgiyl,cil:i,l
-
Daniil cu ..i ti.i ii".;*i;-.;edinqr
qi birui
robie au pdzit ceasal^ai treitea, ot
sorrhi it
at notuaLi-c#;;ffi;
tH#tT
:i::T:i:r_,',.f_T:,i"-,!rlnurit;
mai din urmi. cici i"taiJ-pa"e [-"t ;-r"d?
arati numirul Treimii.depline;
de asemenea,."t prt.oLr-;A.I
ir-;T;#;;ffi
5
treime qi de la al saptelea oani la ar nouilea ,rtr,'"q" i, Tleim.a aepmi se aratd. c
;'Jri'i'i'#Hi;
hovnicesc a
e foloseau la rugdciune in timpurile hotirAte.
^
. *p"i
s-a ararar pe raga ca aceasra a fost o.semrrifrcaqie pli;i d; misrer, ci cei r
iqi frceau in acest mod. rugiciunea ror. cdci i;-;;-;'iil'{ I'pogorat sfentul
asupra apostolilor, implinind haruJ frgiduingei Domn"r"i. o.
"r.menea)
petru
in
?,yK:ii*-r:i^..:ll lgc.
mai inalt a fost'.inviqat,
".ai-pri"
,."_", cAt qi prin gl
lui Dumnezeu care poviririeqte
i9*1,-."
'#;ffi;::;'#'.L?t
i"jfiH'l#i
,".::T,:u,:tj.:,:9:-,^1T1,_,l"i"f daci pigAnii ,. pot.riafi
t*,i
F;G-x, t;.j:
Pr:::I:
y::,t!t:?,
fiind.ristignit,
la a noua.a spilat pe.r..f"'""1[ii.'p.i.,
]l),"titlT.,._1-ri",:,p"ati
riscumpira gi si ne dea o noui viaqi; atunci piin
r
sivArqir biruinga Sa,,t7.
Explicaqii aseminitoare s-au dat mai tirziu qi crasului I, dupi ce el a intrat, alrtt
dc celelalte, in programul oficial al rugdciunii ,il"i* ar-p.'r"JI-a"istirilor
gi apoi
il 9f,
q |' Frogeq
ma,1946 (Bibl.
,,Ephemerides Litr
'* l)e Oratione.25
tF .r*-s;,;-
-^i*^r:
I, col'-l193,
$t
t- II; col. 966-968),
ma, 194_6 (Bibl.
,,,lphemerides I iturgicae,,, l9).
'),I;*:!:^"^p":.y:!:"i:,i!;^llii.
!:
",?*,:'up
ot:iii"c!;i;1;.Hi::)h,,,,,
d, pnhn,,
^
"T:K:::l:)::*:y:::;
!:!:r,:i1*il',iii
*y
,Lex-o. randi"
rr**i7u"({6?#,iK:{tr
',)
r:,
l:*r*"
yir*:f , cap. 34- 3 i.
i
p.
i,' L iv, ."i. s s I s oo
I
.
t,'
tb.itcry. Cf, qi.P. salmon,.res origines d, ta p:rii"; ;;'iiiii, a,^prx le tdmoignagc de Terrulien
,ypricn, in v<rl.
,,rVlcla,gcs Christin[ M..rmairn,;, Niil;;,-ifi5:
ir. ),57-irc.
tu Cypricn,lrr vol.
,,r\{ela,g., ih.i.tin6M"h#;,,,
"Ni;;;;;,"i;;i:;;:;T;i{o..
lttl
ll9
l,t'ru tcllt :R sPU( ;lAl.A
Ccn ir biscricilor de e11orii. Aqadar, fiecare din cele patru Ceasuri sau momeutc de
f'fr.ir'iir.
Jin timpul zilei aie un anumit scop in viaqa religioasS'^ creqtinl^ qi o anumiti
fiiiift.*qi.
simbolici sau comemorativi i1legiturl cu tstoria sf|nti a mnnnririr'
',"iiirrl.'
ctiwl I, adici inceputul zilei, coiespunzitor cam^ cu ora 6 dimineaqa in
iu
".t
ino.girlui de primivari gi a celui de toamni, este pArga sau incepitura
Pnl
,.1,r*, deci o
lertfl
de laudl,
jiusi
lui Dumnezeu pentru ziua cea noul pe care El
Jl re o triim gi pe care ne rugim si ne aiute a o petr:ce ca fii ai luminii, ca pe o
rc din nou de'fiecare zi qi ca pe o inviere din somnul nopqii, care simbolizeazi
,.r.-,,p.",- aceea se impreuni aici citirea.ceasului I cu sluiba dimineqii
-
zice
,i., ,i T.rrlonicului -,
cici qi el, ca o pirgi fiind incepituri zilei, se aduce
*rni c, dimineaqa qi c" un dai qi ca o
iertfi
de laudd lui Dumnezeu
gi, pentru ci
: floturile s-au arirat cu luminl, de aceea le cheaml impreund cu ingerii.spre la-
ir;i'I;;;;.J'ii. Gm"l I ne aduce totodati aminte de ducerea Domnului de la
,f* I"
pit"t,
de judecata qi de osildirea Lui la moarte, care au avut loc in cursul
ililii (M.'xrV, 65 qi xV, 15)'e.
..
-.- ^.-^
.
i*t-i^rii'ii".Jp""ir
sfeitului al doilea din zi, corespunziror cam cu ora 9
nin."qr)-r. .i,.g,. in cinstea Sfintei Treimi2o, ca o multumire pentm *..:_..,:^1:i
lirri bi" zi, gi ne aminteQte totodata atAt de ristignirea Domnului p',.Tfi
^!r1.:
, sfa""rf Evanghelist il;;;, ; ar"rt lo. la ceaiul treilea din zi2t, cAt qi de
i.ar." Sm"n f"ib"h in ziur Cincizecimii
(Fapte II,
)"'
'i:tot*t
W
(i"ceputul sfertului al treilea din zi, care corespunde totdeauna cu amiaza
;iib.J;Gi), adicr rugi.ciunea de la amiazi sru de la mijlocul.zilei, se citeqte tot
_------
.t .
,iaua Sfint.i'Treimi, ca o multumire pentru injumitilirea zilei_qi ca o rugicrune
ane feri de,,dracul cel de amiazi", de care vorbeqte Psalmul Xc, care se citegte
nr23 deoarece in acest ceas strimoaqa Eva a pierdut ra ul.Prin^ amigirea,diavolului,
*n."rin."n.a de la pugrl lui Iacov l-a recAEtigat prin credinqa in Hristos'"' In gene-
tA
Desprt iuni (slujbe), cap- 299 (P.G.,1. CLV, cot' 552 A
ii
*(' rom, cir''.p'
.197.);
*'d^i
a' [iii,st i,,
i.d..s,,.r..q,i,.1297-:
p
ie3]:.:ii'lyu
"Y::t^'"I',:"::::
*,'h:ii,':u cucernicie ;'ge;e;u1i;il uanruitorut qira.id.-t nott.u d-. bine. f,rind-leg1t:
:l,:ti;
I rl zilei, a fost dus de liCaiaia la Pilat in pretoriu,la.locul
a9
iya;iiti.
:',T
llt::":^::^t:'.t:J:
ni Lcolo |udecitoml
"
,o"re-lo-.r, de arhieri:ii cei flie de lege qi de biuanii iudeilor a fost clevetit
r.lc iudecitoml cel nedrept osindit"
),/'';:;',];;;;;I ,-.,.".i .', ,.levirar a cAstigat daml ca i ne invete a cinsti cele trei ipos- /:.4.1
af,^;;;;;i{'C".;;;;i cu adevirat a cAEtigat daml ca i ne invele.a cilsti cele^trei ipos-
r,ill" siaia"irr..):(itri;iii*/,
la slujba Dumiiicii Rusaliilor, canonul al doilea, Cintarea a
cir, stihira a patra).
;''V"ri-ip"iii
al'Romei, Trad.i?ia apostolicd (alias Rhnduiala bisericeat"scd egipte\nd)' c.ap'.41:
,t,,ri-to In C.,acul al. *eilea si laudi oe^Dumnezeu..., cici Ia acest ceas Hristos a fost ristignit pe
pAinile pu-
mielul cel
Pistorul gi
nes versfins.
D..-:" toKQ
^^
1)6-1)7\
li mottahale, Dobru;a, 1929,
P.352.
la ,rf)oamne,
strigat-am'.." la Vecernta marc du'l
ni,-in ceasul al gisclca, Izvorul miuttrrilor sprc a
rREOT PRoF, DR, ENri RRnrur,s,t,ri
rilei,
coresp anzitor cam cu oru a p.ri
Sfintei Treimi, ca o mulqumlr. p.rl*i
LtT't, RCiI(tA spr.lcrALA
tlin ttrntl dintre ccle gaptc Laude sau slujbe zilnice. Ceasul al nouilca incheie deci
'irrl clivin public al fiecirei zile liturgice, care incepe cu Vecernia gi se termini, cu
rl ll uouilea.
b) Prccum am vizut, in prima parte a slujbei fiecirui Ceas se citesc psahni. Aceqtia
tiittt inci de la inceput continutul principal al serviciului Ceasurilor. Astfel, Psal-
l. clc la Ceasul III gi Psahnii LIV gi XC de la Ceasul VI sunt deja amintiqi in Rr-
twnahale ale SfAntului Vasile cel Mare3r. Dar numirul psalmilor citiqi la fiecare
nu era acelagi peste tot. Astfel, dupi informaqiile date de Cassian, in unele locuri
erbiceiul de a se citi atAqia psalmi cit indici numiml ceasului respectiv, adici trei la
txul III, gase la Ceasul VI g.a.m.d. Intr-un Orologiu
-
manuscris din secolul LX
-
la
Ceas sunt prevS.zuti cAte opt psalmi32. Obiceiul cel mai rispirrdit era insd. ca s[
ltelsci la fiecare Ceas cAte trei psalmi, ca gi azi33, adici in roral 12 psalmi pe zi,
rrrrrtrrr L<r u nlullumlfe pentn
a m, r, re$ re d" ;;;;;J;;'.
:'; B#;,]:,rf,l,
I*ffiil'
ili$:'i, ; Ii;:gX,,L
l
ii:,:;:;;;ti.fl.::1:t,E^:':;
ci Eva i,tru
"..,*,,
a ieeit din rai, din p..;;;;
25 tr- '
\1
vt..ywwJew,,
2s
yezi,
Constituyiili
':on'1
,
?..XxxIV
(texrul citat mai
aftr.ci a fos
,; ,,r(Lrgacrunr taceEi... la Crasul W
CLV. col-
q lculu, Despre sfitrtele slaibe, cao. 29\ CLV. col. 5-_ .- ..
tc.utut, t)espre
$trtele
slujbe, cap.29i. p,
!11-rc-a
J;;p; il^iTi,",*
n\i,;,'p#l;S: fl:1,:'^':::al,.ll_,'
qaserca ce-as in,.i,.Lu,'rr,
cU pa
inirr-.it;+;--^
-:r^
CeaSuri din zi a lum
ctr.Pa
injumitilirea'z'ile
ceasun drn zi a h
ce s'3
nii"; Pr. r,."r. i;.
a rdstignit pentru
26
clupi faqtr,
fu ziua
Si
in
.;r si ne imp
fanrul Evanghelist
Marcu de o oarte .si
--.]_1:-,_i
r,fi
gilor, cdci Sflrrnrl'Marcil
t(n 'yr1:o,tfpo
n, ,e
.r*rnj.
E"l,-.ii.irr1lr.-
ll-atl cleloc scopul de a l-ace cronolooie
^*..
tr-au deloc scopul de a itace cronologia
cxac.-
",
,,
chip vag sau aproimativ.
in f.n,t .:;;;;';-';I::'.',:' I
raflmrlor,.cr
local-izeazd
faptele in
(lcasrrl
al rreilea tal d.il""
de
Ccasrrl al rreilea
1al doilea
cle
am rrntiazd pini la ora 3 p.m.
ii a I I I/2 a.nr.,
-'
'
t, L/4 d.tlt-)
strl al gasclea,
;^^' .";l'::l'
j"n'tYl
dar oe tapt ne apropiem de
I:.t,rrttqile, co,t
. Veil Lhanoine A. Weber, Ie
h)wttqile, colt
. Vezt Chanoine A. Weber. Le
rr
Vczi, de ex. ipolir ai
), P'
562.
cilrdtt-1i arninte dc ilrisros
al!m9t'5,,
la Ceasu.l al gaselea,
,
rtclici alegi in concordanqi cu semnificaqia speciali a momentului din zi pe care il
itttl Ceasul respectiv. De exemplu, Psalmul V
-
primul dintre cei trei care se
la Ceasul I
-
cuprinde pe de o parte rugiciunea potriviti pentru momentul
Itc(ii,
,,aritAnd
dumnezeiasca luminare din strilucirea soarelui celui vlzut"35, ca de
vcrs. 3:
,,Dimineata
vei auzi glasul meu; dimineaga voi sta inaintea Ta qi mi vei
", ori versetul 16 al psalmului urmitor, LXXXIX:
,,Umplutu-ne-am
dimineaga de
'l'r qi ne-am bucurat qi ne-am veselit in toate zilele viegii noastre"; pe de alta, ele
itt versete profetice in legirurl cu patimile Domnului, de care ne amintesc Ceasu-
cit de ex. vers. 9 al Psalmului V de la Ceasul I:
,,Cici
nu este adevi.r in gu^ra lor,
rt lor este deqarti; groapi deschisi grumazul lor, cu limbile lor viclenesc". Indeo-
I primii doi psalmi de la Ceasul al treilea (Ps. X\{ qi XXIV) gi de la Ceasul al gase-
(l's. LIII qi LIV) prorocesc pornirea cS.rturarilor gi a fariseilor impotriva Unsului
Durrnezeu
gi patimile indurate de El.
Dnr ultimul psalm de la fiecare Ceas arati gi milostivirea gi ajutorul lui Dumnezeu,
c de psalmist gi acordate celor ce pltimesc pentru El. Aga, de ex., Psalmul L
-
fltilca care se citeqte la Ceasul III
-
pomenegte de venirea SfAntului Duh (vers.
,13). Psalmul XC (,,Cel ce locuieqte in ajutorul Celui Preainalt, intru acoperimAntul
tczeului cerului se va silaglui"),
-
ultimul care se citegte la C.easul \lI
-
(amintit
tlc pe vremea SfAntului Vasile cel Mare)36, pomene$te de ajutorul dat Fiului
rtr\ la templu, la rugiciunea de la ceasul al IX-lea (Fapte III, l)". Cf.
EiCeaslwul,
trop. Cea-
ttumirul orelor zilei. Se citesc cAte trei psalmi,
,,pentm
cinstea Treimii gi pentru
tinqa tainei ce s-a flcut intr-acel ceas", precumzice Simeon al Tesalonicrilui34. Ei
ll rrl I X-lea,
5i
Litwrgbierul la Povifuiri (ed. cit., p. 39\.
Alli irttcrpreli din epoca patristici raporreazd. to-ate ceasurile de rugiciture din timpul zilei la Cru-
t,trtigrririi, cum face autorul necunoscut al scrierii Daprefeciorie, atribuiti SfAntului Atanasie cel
c (/',(t., t. XXVIII, col. )65-)72):
,,'lrebure
si te rogl Ia ceasul aI treilca, pentm cd la aceasti. ori
Itl'r'tlrtit
lemnul Crucii; la ceasul al qaselea, pentru ci Fiul lui Dumnezeu a fost indllat (atunci) pe
,=ei l,t rrl nouilea, trebuie si te rogi din nou, pentru ci Ia aceasti ori Domnul
$i-a
dat suflerul pe
r
(
litrd soseEte ceasul al XII-lea (miezul noplii), cAnd Domnul a coborAt la iad, trebuie si facem
lr itrni mai lungi gi mai stiruitoare".
. t0t3-1046.
t-Sobas: Le Cod. Sinaiticws grec. 863 (9-e s.), in
70-75.
,
col. 116 A.
,
t. CLV, col. 592 B
$
*ad.. rom. cit., p. 2L2).
t. XXXI, col. l0l6 A.
120
PRB01'PRorr. Dn, Etu Bnrrrurgrn
gi l)rc
p{tirrritor dc c{trc Tatll rii aratl binrinta a$upra iadului, dr:h.{ncliti clc ccl cc,
cr,l. putcre dc sus, e in stare sr calce peste aspid{ qi pesie vasilisc qi pcste leu
bilaur. (vers. t3). Psalm.ii ceasului II
(!r' Lxxxill, r-iixv'qi' I_X)fivfi
nrAntuirca noastri cea prin moartea lui Firistos qi prin omorArea SfAntului SIil
qi ctrm ca Dumnezeu este. viu, micar ci a gi
-..rit
.., trupul pentru noi, cici
jertfl{ qi folosire celor vii gi celor morti din iad. care erau la locul plangerii; qi a
Riry,"l,
bu,r voirc,. a intors robia noastri (izbivind) sufleiele
'rr.r"r,i";
a-
tdrldelegrle noastre gi intorcandu-se ne-a inviat, a veselit poporul siu cu inviero
a griit: Pacea gi Mila qi Adevirul s-au intampinat qi , piirrit din cer Dreptar
vrcme ce Hristos a sfl,ramat cu.moartea pe moarte, pimand va da roada sa,
*l
,lyl"!:u rrupul"37. Iar psalmul cel de p. r.-i,',,pleaci, Doamne, urec
(Ps. LXXXV),
,,insemneazi roate acestea gi cum ca cel ce S-a ristignit'gi a r
tru noi esre preacuvios
Qi.
fhra picat, indurat gi mult-milostiv qi adevirat, care
stipAnirea gi semn bun Fiului celui ce I -a ni.scut din roaba sa, Mai.r lui Dum
Crucea gi invierea Lui, prin care s-au ruqinat vri.jmaqii,,38.
.
c)
.Troparele
speciale ale ceasut ilor, ca gi *oparelc Ndscdtowei, care
desnrl de vechi, cel_pu,tin din secolele v-\h, deoare.. .t. * ger.*
;i
h
G;tl;
purzitoare din rinrl Bisericii c,opte3e. cel de la ceasul III (,,Doamn.,
c.tr.. pe
fen;ul ri.u
Puh...")
are forma unei adevirate epicleze qi d" ac..a el este intr
ca formuli de invocare a sflnnrlui Duh inainte de epicleza propriu-zisr din Li
d) in afari de psalmii de la inceput, in randuiala ceaiuriior intri ca pi4i
nente) precum am v5.zut, lvopat ele qi cond.acele care se canti dupi psalmi gi ."r.
intipiriti amPrenta originii lor capadocrene din iecolul al IV-lea.'Tot SfAnrului
ccl Mare ii este atribuiti, in ediqiile catolice ale orolngiwh.i (pentruuniaqi), qi fru
rugiciune
,,Cela
ce in toata vr_emea
Ql
in tot .."r..i...,,, .rL f".. prrt. Iin ri
rururor Ceasu-rilor gi provine din stranrl cel mai vechi al componentei acestor
Ea estc luati din serviciul Mtezonopticii gi are caracrerul unei rugiciuni finale (de
"
Y:.::-fr;,t^YY lf^dgilea
de la Ceasul rX), vers. 8, ll-13:
,Ctva grii pace peste
Strr... Mila gi.Adeviml s-au
ltimpinar,_
Drcptatea
si.p".." ,-r., ,i..rt"i. aa.re"Jat
fffi;
:
gi l)rcptatea din ccr a privit.
Ci Domnul v Anhrl nnctnr ic; .,. ,l^ .^,{,,t .x,,
dupi zil:le srptimanii, pr:cyn y rugd.ciwnea cu cd./.e se incheie stw;ta qi
"t
.a..i
altul la fiecare c,eas. cea de la s6rqinr ceasului I, pe care de reguli o citegte p
insuqi (in ministiri, cel mai mare), esre anonimi,'iar textrl ei il'aflim inci'in cc
u^echi Evhohghiw
-
manuscr.is grecesc (cod.. Barberirci, din secolele wII-x). cea
Ceasul III este arribuiti Sflntului Mardarie (vezi despre el la explicarea
pavecem
ia-r
celg de la sflrgitul Ceasurilor W qi Ix sunt atribuite in Censhv Sf1nnrlui Vasi
Mareal. Ele s,nt o mirturie a rolului important pe care l-a ar,ut u."r,
-rr.
pi
bisericesc in organizarea gi generalizarea il"jU.i Laudelor zilnice in serviciul &i
Rrsirirului cregtin.
$i
daci autenticitatea lor esre greu de sustinut, este qi mai gn
fie.respinsi; limba, sulul
9i
conginu rl teologii'al acestoi
-ga.i""i
p;;^A-;
:,;.8!1!.*
di,r,Tr a privit.,Ci Domnul v enn t
""rt...ql ",
il;jJil;;.:.;
;; :,;":,r,Iil l":-rqnicu.\i,
Despre sftl cap. 327, aup;, *aa. ,o*. cit.,
j,
}9f.
A. Baumsrark, LttlAil irupirie,ecl. crr., p. 107,
lll l:i t,yt
in Liturgltielal staiEi cel rotndneic) ct ci din cel grecesc a fost inlirurat (vezi
/urtrlcscu,
ceasul al *eileain rd.nd.uiala epiclezei, BucureEti, 1"932, extras din rev. B.o.k).
P. Virrtilcscu, Ceasul al *eilea in rd.niuiala epiclezei, BucureEti, 1"932
a fost inlirurat (vezi Pr.
ll.
h:l1,
lulotoqttiypre,,r,.
..*r.,,.,i,-'d,n;;:"fi;i
ff i;;;ffi;il'i!'ir";I;tr;.r.
(lclstrri
sttnt atribuitc SfXnrului Gherman l, patriarhul Constrnlino'poi"iu ain sccglul al
(M. Arrarrz, I.es piires presbytlrata det Petita'Heurts dans l'arrcien eitt iir" brz,antitt Rtv
(M. Arranz, Les pilra prabytlrata des
petita
(cxrrits clirr
()CP,
vol. XXXIX, fatsc. l, 1973), p. 77.
122
d.ans l'auien Eicbologe byzafibt, Roma, I
t23
LI'l'tl ltc;tt :n sl'li(llALA
snrr rrpolis), hind asenrlu.trtoarc-cu unele mgicir.rni din CottstituYiile ilplst1lice
I
, cclc rl 15,7)42.
rhrjtra
ruior Laudelor mici din pe,rioada Piresimilor este
erisiicl
i Efrern Sirul
(,,Doamne qi StipAnul vieqii mele..."),
inc. prin excelenqi a monahilor gi asceqilor, expresre- a smereniei gi a pociinqei,
ntrl
ti'prin
metaniile cu ingenuncherile care insoqesc de reguli rostirea ei'
ii irirp"..t., cAt qi rugdciunile exprimi in general funcgia simbolicl a fiecirui
[, p.*., referindu-se'i,
-orn..rtul
respectiv din cursul zilei, la care se citea
urtr ficcare Ceas, precum s-a ardtat mai inainte.
Vechile
evhologhii-manuscrise
greceqti, preotul era mai mult angajat decAt azi in
irrrr.ilo., prin rugdciuni pe care el ie citea in tarni,
iltercalate
printre pi4ile
nte al slujbei, rugiciuni care au dispirut apoi din uza3. Acestea consdnriau o
iii"i a.r""it"te
"
rn
lU.l
Ceasurilor, numiti
,,Sluiba
catedralf', care s-a pistrat la
iiir"p"l pAni prin secolul al XII-lea. Amintirea ei se pare cI s-a pistrat pAnd azi
trad.. rorn. cit., p,
speciale ale'ceaswrihr irupd.rdtEti, despre care am vorbit mai inainte.
at
l,a
lrriire
d.es Heures (La priire dzs Eglisa de rite h|zantin, I,
'
0 po),6ytov), Ed' de Chevetogne,
tl,
1'4t.
77 -78 qi 252'253.
it
V';;i I( d;il op.- ,it., swpra. Cf. Acelaqi, Les
Xrandes
itapel d1
Q_lilrlu
@z*nri.ry
P?'la;
,llyatrrrc*Russie, lnvoi.,,Lito.gie de I'EgIise paiticuiere et Lrturgie de I'Eglise universelle" (Conf'
lt.scrgc I Paris), Roma, 1976, pp. 50-5f ,
it. ufr.r,
9i:
La priire'dtt Hliits,6d' par Mgr.-Cassien.et B- Botte,^la5i.s-t9!l
19:l^:L:t
r,ii", ii;,'U. Dihnais, Le sens dcs Heiru d.ais tes liturgies orientales,.in M.D.,64 (1960), p.
fi, ti. li*nn ,
La priire des Heures, in vol. L'Eglise en pkirt. Intr.oduction i. la liturgie, Toumai,
l,
l',
789
t.u'
CAPI'I.(x,UL IX
Mijloceasurile qi Obedniga
Oficiul divin ministiresc al zilei liturgice, alcituit din slujbele celor qapte
carc le-am studiat pAni acum, a fost amplificat, in ultima fui fazi de dez
unele creagii mai noi ale pietlqii monahale rS.sdritene gi anume: Mezarele (
sa:a Mi,jhcenswrile qi Obedruipa, carc au fost incluse gi ele in pravila rnlndsti
rugiciune zilnici. din Ceashvwl otnod.ox.
l. Miihcensurile sunt grupe de rugiciuni, care se citesc numai in ministiri,
Ceasurile liturgice. Ele sunt in numir de patru, gi anume:
pe care cilug[rii erau obligagi in vechime si le facl fiecare in particular, in
intre slujbele Ceasurilor, pentru a-qi ocupa timpul liber. Mai tirzit, s-a luat
pe alocuri si se citeasci aceste rugiciuni chiar in biserici, f,te in naos, fie in
pronaos, de obicei, in continuarea Ceasurilor respective, cum prescrre
iru.phdtesei bizaru.tine Irina din secolul XIII. In alte mlnistiri, aceste rugiciuni au
inil pe seama monahilor, spre a fi citite in chilii. Unele manuscrise prevad citi
in biserici (etg trlu o'bucr(tu) numai luni, miercuri qi vineri, iar in celelalte
andi citirea in chilii2. recomanoa clflrea ln c
tn tot cazul, rAnduiala Mijloceasurilor a ri.mas o creagie liturgici destinatl e
mlnistirilor si n-a intrat niciodati in practica sau obligaqia tipicului de slujbi al
mlnistirilor qi n-a intrat niciodati in practica sau obligaqia
cilor de enorii. Astizi, in mlnlstiri, ele se citesc de citre monahi mai mult in chilii
ales in postul Criciunului
gi in postul Sfingilor Apostoli, pe cAnd in posn,l Pagti
sunt inlocuite prin Catismele care se citesc dupd Crasuri (cAte una
Pentru
fiecare
RAnduiala lor a:
Se incepe cu
,
numai la inceputul Mijloceasr,rlui I
treilea se prevld gi rugdciunile incepitoare, de la.
Dumnezeule..." i trei psalmi potriviqi cu momenflrl
tiv al zilei; apoi rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..."), urmate de
pare) proprii fiecirui Mijloceas:
,,Doamne
miluiegte" (de 40 de ori),
,,Sla
,..,-..., Ceea ce eqti mai
'cinstiti..-,
int- num.le Domnului...". Dupa ecfonisut
otului (,,Pentru rugiciunile Sfingilor Pirinqilor..."), se rostegte rugi'ciun.1
|fal
Efrcm Sirul. Dupl aceasta, se incheie cu citirea unei rugiciuni al cirei text diferi
Mijloceasul respectiv, dar toate cele patru rugiciuni sunt atribuite Sfhntului Vasi
Mare . Formuli de orpust (apolis) se prevede numai la sfArEitul Mijloceasului IX, ,
rcce cu el se incheie serviciul divin al zilei respective.
2. Tot o creaqie mai noui decAt Crasurile gi tot de origine monastici este qi Oba
s1tyt Prd.nzdnd.a, care se citeQte in ministiri dupi Ceasul VI (ori dupl Mijloceasul VI,
sc citcgte
Ei
acesta), inainte de prinz, in zilele in care nu se face Liturghie (iar in
t
l'r. l'rof, P. Vintilcscr.r, Cam litografiat de istoria Litarlvhiei, l}rc.,1940' p. 334'
2
V. Mitrolhrxrvici rli c<iirl't.,l,ifirry1ica, c<1. 1929, p, 496.
125
,r,flrtrl
sc facc Liturghia l)anrrilor mai inaintc sfinqitc). I sc nrai spurc gi
-Iipicl
sau
T'urr,ro
strtt' AKol.or0d ;; i;rcr;u! denumite
:1f'
dupl mrtropo[$
lT:1']
i,,',io,f,'ii, insemneazi,,inchipuirea
Sfi.tei
I inrrghii"
qi se explici prrn aceea ce
;il;i;iiill. ."*ori to*iii*igt,t.i,
iar alteori
-
sl
q,*l.
cand ea se sdvarseste ina-
T,ii,' l-i.'ili': ;;6;;i
-
; p-ftin'nipui' Liturghia3'
^Dar
;i;;i Jc h Psalmii CII qi CXLV, care se citesc (se.cAnti)
', ---_-
,,uii ,rii-iti psalmi tipici (preinchipuitori sau mesianici),
9r1
.,e.ra cansa ,u'uLd
,
ningura in care *"
ir.til1t1-i"
in.epot aceastr st$u34 c-1-plt:1t:^1::I-i",:
lflld ut !<rr! !rq vrvv!
:i"dr"6;td"iyn
@,
t^'ii/a - in;z,
masi), tradusi corect in romAneste
prin
;: .t-rl; ;fu;
ci, de reppli, ." tt slvirseqte
.inain191
m3se1dt,
BI*
;,'d;d"ttJiirrilr*arl
,e cit.qt" in mS.nistiri in zilele de rA,d (in care nu se
rc Linrrghia) sau in ;# ,'k ll;
i:iii'g"
octoihului,
il :ll' Sl'.:*^::
;t:ii
fi.:;';^
q,'Jii;r[rli" sran-rui Vasile (ajunul Criciunului
gi al Bobotezei)
i],ii,t"irgni"
sra""rr"i rJr" (;e;e Buna-vestire
c.1d3 inrr-una
1-
,t:*:,lii1
tf*lrcsirni),
iar in
postul
M";., se citeqte-in.toate
zilele de rind ale siptimAnii
(de
pn'in
"i"i.ri
inclusiv)..fn
peri,:ada Ocioihului
qi:"1,"^::l^t::"j:":l:]':1t"*;",::
iliffi ;;"c."*r vi .;;;;.I.-s,Je a lui, deci inainte de masa de prAnz,.iar
ti;G;;ili, i,"'
"ir',riNrui.il
ti
"i19ptqzei,
pre,cum
ai,Ti:'fyj:-l'"Y:'^',1,:l
;lli;-"#;il;;;G;;
d;pt a."'"1 IX, inainte de vecernie
qi Liturghis adici
lntcnnrl din zi, .a.ta tJirrioari, in mlnistiri, t9
lltttruP:1-'i""1tt'
":'Ji
lll rlu sur 2r, >srre
-
.,,
s,
f" ;k"( Obedniqa
qi-a pdstrat caracterul iniqial de slujbi dinaintea meser'
llfrnd.wiata slajbei se afli\n Ceasl'ov
rclrriqa incepe cu binecuvAntarea
p,reoflllui, ea fiind socotitn.tl
:
t::lfT:rt'":
r;; a;;ft VI (ori a Ceasului IX), * care e imbin :i de obicei' Atunci cAnd se
Irr continuarea Crasului Vi-
iin
p.tiora" Octoihului
gi a Penticostarului),.se
i1c9;
$i.irrr*'i;rffi"r-cii t,Bi".*'odrrt""rl,
suflete al meu, pe Domnul"'")
qi CXLr/
dUrl,l,
suflete al meu, p1'b-o-""t..."), urmaqi de
,,Unule-niscut..."
(de obicei citit)'
llrl
tl.
,
tlr il tlr.t
Ir ,tC CiteSC aCUIn apOStOIUI qt eVanghelra Cafe af ffeDUl cltlfc Ia l'rLLrtF,nL) dPvr eurrvv
trutlinqei
(daci urmeazl iih gf i', acestea nu se citesc acum)',U;m;azl,Tg*ti:t-'
;;i;it,$rb.E*,
lasl, iartl,tr"-".^t'le,
gregelile noastre"' t,illystov)
qi
rygi-
clomneasci, arpl ."r.'r.1[-,tl it.
cit.st;'tondacele
r
1d"t:t
(1
'il.:i
:ifa1,**
i'),';;i;,
^l
nir-i"i ui*tlti ,,sravi"'",-
"i.mo4ilor:
,,Cu
sfingii odihnegte"'"'
"$
u,,.;;,
"r'Nat.itoarei
d.;-,r;;.;;" ,
din Censlou-)' Apoi: ,,DoT
-*:'
t-Yitct:]"jt
,I3
ri .truriciunea cdtre Preasfinta Treime (,,PreasfAnta'Treime, Stipanie de o fiinqi"'")'
li i-i".,".rrr;il.;'d,
;;i..ar.
".r*
i.,]r,ut.,Sr re^ Lmple.gurile
ry*fl1.^!j*
i')rrrmr-re...,,, se cAnti,ii.
""-.f.
Domnului binecuvintat..."
(d. trei ori) qi se citeq-
,r,,l,ii.,f
ift[ (,,BinecuvAnta-voi
pe Domnul in toati vremea..."), urpat.$e
*Cu-
, ,. .ii
"J"',r1."t...,
Sla,ri'.., $i
acum"', Doamne, miluieqte^!
(de trei ori)' Intru
rtclc l)omnului...". Preoflrl fa.e
"cum
otpusnrl mic, cu care se incheie slujba'
Lt'rU Rc;tt:A sl'11()lAt,A
,
Sir,.<,,.l al Tcsalonicul rli, Despre sfintele rugdciwni (slujbe), cap. 329 P'G', t' CLV, col' 593-596
flltl,
tutt. cit.,
P.213.
{
V, Mirrofirnovici Ei
colab,, op. ch., p.494. Ci)rnp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, Cwrs litografiot d'e
ltilt l,inry1ttici, lluctrrc;ti, 1940, pp' 334-335'
l)acii irrsii sc fhcc qi^Linrrgrric,
11, se mai citc[te
,s{ sc ,mprc gurire
n.as nici cctc urmiroarc.
.ii,',a.ttJi,d'il;;i;,rea
crtre sfinr. ii6i.., se zice:
,,
ijl,f,mlllll;ri,lllli'
'
si"'i- li;;;;,.,",
-1,i.i,.
j'ra.Li
b.ir, i,i,,l
i,.perrj'adi
fri"d;i;i,
cand obeiniqa se citeqte dupi ceasur rX nr,
".
D.^l*:: /-\rr ! .---. -";il:;,
ci indati
cirilor (,,i
itia Ta,,)
ci: nrgiciunea
citre rrcasrenr2 r rerme trlr,ix A^
-^t
*-:
^""t:.qln
arara postqJ
k.J."S*_rr*;I,=#::,,l!',ffi
S"Hi,ffi ,.,.1-il#if
)dHX*':"*i
Pnnot Pnorr, Dn. Iir,lti Ilnnrur,s,r,li
Slavi.,., gi
acum..., bo*-r",
""iil$*
i?#"1i;ii,
,llHri##::ll1
b) Originea
Si
exltkcarea
Obedniyei
lllgrrritc
zilc scrviciul Ccasulrri III qi al Ceasului IX. Prin secolelc XII-XI[, partca
i;'l;r;.i,;
;Olrcclniqei a fost i,rcadrati Ia inceputul Linrrghiei euharistice, ad5'ugAn-
oe I'srrirrrii CII qi CXLVro.
Feirii,tt
dc la inceputul Obedniqei dau acestei slujbe nota ei caracteristici, legAnd-o
iff,rii.r',a,f
in care Mi,nritoml, rastigntt pe cruce, aco:di iertarea Sa tilharului ce-
Hi,*1.rt
,ii intresului neam omenesc. Obednila este deci slujba iertirii pentru care se
r"ci cc
acelag
pcric de
|oi
rirr vi
le a 6-
tsirlim
intre
,ii..l.
"r.*.pea,
iucadrate Ei
in rinduiala marelui Can
'n
de pocatnla, ctupi conoa-
;i'ri;*;;a
de'dupd Cintarea.a 6;a.
!e.altfel'
FeruIl:'
:'1t lt,tlT:-lT:i:
LI't'r-l ltc;t <;A spl'l( )l AI-A
rese f':urst
trlllostlve$te-le
spre noi",
mer
r[("Lroar4ne
g Stipdnul viegii m
.Ve
vecernld,
firi binecuvAntare,
ci
rilc biblice. ,,rn, *.ntionate de SfAnrul Amtrozie ca frcAnd parte di, rinduiala
lil;ffi. ;ffi;;*iiil'il ;.l.J^I\r', l"ii;-'ir"l sirienilor iacobisi sunt inca-
..Ve
v LrLrrrla)
lara DlnecUvantafe,
lr
r rduttul \-lll.
Tabelul
de pe pasina
urmirrrere ,.,J _-, ki,-^ r^^_-r.
.r
r.
rirrdrrielii nn-i-;I-i-
duttte cele doui
rgi ,rzi in serviciul divin de dimineaqa (Utrenih)t2
randuielii
Obednitei
clutre cele doui vari
sfirqinrJ
V...-i.i r.
restmi.(luni,
ma4i qi
ci.
-,_;-i,,-^:^;-:
zilele din afara rnsnil
SchemI cu rinduiala Obednigei
Psatmii 102 qi I45
,,Unule-Niscut..."
Fcricirile pe
.qlasul
\1[ (,,intru impirigia Ta po-
lu'lcneQte-oe pe noi, Doamne..."), cu stihurile res-
pcctive din Ceaslot
Apostolul
Evanghelia
.Sinrbolul credin-tei
acestei slujbe o avem
IX), care cuprinde qi rl
ujbi a impirt{girii
Ia v
ministi.il^ cr,Ji+- 1-
rrrreDurn[a
aceasta rdnduiara,
ra sfhrginrr ei se impd4ea
"ilHffI"'ir
r*i*,-r"
Originea
Obednit<
limului- cici r^Lrrt,,i,i;r"fr",: $??^r?l 9_ri:nnrl,
qi arume mlnEstirif.
din
iurul
L i nrrghi e
;
aceas ri sr;
i
bd' e; J;ri- *i'a..i' ri *ii'iiil,| lL#fili
#irr.effij
..ljjr'"
ficea ifnpirtrsiriea.
,;;;i
9?-rp*r.r.
pentr-
_ ,
gcasci
ilil;;$i;..";:;:."{
il'
Missa
htrshie secri\ . r^r^ri^.ir^-
in rec Irl rec
C.,',rr.r".."
dffi;;i
;,;;:tt:il?;
Rugiciunea,,sl.ibeqte, lasi, iarti, Dumnczeule
greqelile noastre..."
,Jatil
nostru..."
Condacele, dupi rinduiala din Ceaslov (al zilel, al
hramnlui etc.)
.,I)oamne, miluieqte !" de 12 ori, Rdqlciuhea citre
Sflnta Treime (,,Preas{inti Treimc, Stipinie de o
Acestea se citesc numai
cnnd nu urmeazi. Liturghie
Acestea se zic
numai cind nu
se face Litur-
gl.rie
fiingi...")
,.Si
se umplc gurile noasrre de
huda Ta, Doamne..."
,,Fie numele Domnului binecu-
vrintat..." (de trei ori)
Psahnrrl 33
l.,Binecuvinta-voi
pc Domnul in toati vremea...")
,,Crrvine-se
cu adevirat..."
,.(lcca
ce egti mai cinstitl..."
.,Shvri..., $i
acum..., Doamne, miluieqte ! (de trei
oli
;.
Birrccuvinteazi !"
(din rrltar) Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveq-
tc-'fc spre noi .."
()tprrstul mic
ril 161-16+.
"
ii g'L'' t' xV' col 1556)'
,, ;;,;;i;pj.ii.iz$.
CXnd se citegte dupi Ceasul lX
Cind se citegte dupi Crastrl VI
Pcrioada Octoihului si a Penticostarului
Fericirile pe glastrl VIII (,.intru irnpiriqia Ta
pomene$te-ne pe noi, Doamne..."). cu stihurile
respective dio Ceasht
Simbotul credinqei (numai daci nu se face Li-
urghie)
Rugiciur-rea,,Stibeqte, lasi, iarti, Dumnezeule
greqelile noastre..."
,,Tatil nostru..."
Condacele, dupi rinduiala din Ceaskry
(al zilei.
al hramului etc.)
,,Doamne,
miluiegte !" de 40 de ori
,,Ceea
ce eqti mai cinstiti..."
.,intru numelc Pomntrlrri,
Pirinte !"
Ecfonisul,,Dumnezeule,
milostiveqte-Te spre
noi..."
Rugiciunea Sf. Efrem Sirul, cu metanii (indati
incepe Vecernia)
t21
PARTEAATREIA
SfAnta Liturghie
SE)(;TIUNIiA I
RGHrA cRE$TrNA
iN nrsERrcA
vECHE
(pAni la form area Liturghiilor
ortodoxe)
Carrrolut- I
Fiinga qi instituirea Sfintei Liturghii
I. Liturghia,
jertfa Legii celei Noi. Instituirea ei
u[ activitiqii rlscumpiritoare
a M'innritorului
in lume il constituie
patimile.gi
il;; il.;,
-rdi.n
i.'.r.'*gero.asi .'9"'i
-*-
E]
:':il'^ T1lyy'i,{"lX:
':;J;;;;li
;;1;
,*a.r,fi,
(vezi Evr' Yrr,27;rx,.27.-28;
X' 10-14);
il ;;;;,; g.,j..rqlii. viitoare de credincioqi de pretutindeni tl t-.
f?i:.
:[qi
'^^'.4,""i.,
N{a"tuitorul ni-a ldsat un miiloc de a o face
pr
)
-
Prin intemeierea I.t^*i
9elei..\9r,.care
avea si' se
dc
Biserica Sa, in locul
jertfelor Legii Ve,chi'
.
^
- -y
r^
l,i.i..." acestei
ierde
fus.re
-pi.".rtitn
de tr4Antuitorul cu mult inainte inci de
-
i;; ;i
*"-.
'i,
*.r*t"r.a
gnutr mulqimilor, dupi
^
ce
.
sivarQise minunea
'"^.^
"-;
*- r4r rlin cer I)e va mAnca
v-, y'
pH*o#:,{{,;^K;il.#.Hftx:ffiTLHffi:;
irr.rii;g". Vi, Sr;. Initituirea ins{r,
Pe
care ne-o telateazd
-
--i--^.^i
^ ^--,+
rcliqtii sinoptici qi SfenilApostol lavel in,prrma sa epistold citre.Corinteni,
a avut
-ii-"r
-"qi 1i"-"rr[i
f!
.-.e,.'di:u
i:i,Yu:]" -?*. ::1 $;",:3i;,f5
j;
,r-irrr.i t" masd impreunn
'.
o..*.ii Sii,.,,i! timp ce ,,1ancay ei, Iisus a luat painea
il;a;fia;,
qi a dar uceruiilor sii, ,iidid: r^uayt, rxd.ncapi, *ttt1 to1.pPyY?:
ftt;rh;J Eimulgrmrnd,
le-a dit_lor, zicind; B 6in*-aresto to?; drertd._este
iiio,jirsi; Lt ; Ni; t*ip:*'r" rnwllt
1i
vyrya'-srye
-"!^py!!tl'/'Mt'
XKM'
,
-
Ai-p. qiMc. )ilV, 22-24;Lc. XXII, L9'20; I
-
t'
{,?3-?5)'.
f.r."il.lnifor I egii f.in1,p...tluite cu sAnge de animale (vezi Ieq. XXIV, B),
tritorul intemeiazi deci o LeXe, un'l'estanoent sato
l)umnezeu
gi oameni, pecetluit cu insugi trupul qi
c pcste o zi in chip reai, pe.Golgota, qi care,
T :,""11
llL
PLOLU
v Lt rL' rruH
^v4r) r"
-"^----)
r-
Arrrstoli.
prin anticiparie, sub forma sacramentah, nesatty'"'-dr4) d
Parr'r r'*
-':-
li'i,,ir"i,]r""t;;.-il';:;;:-a.."r,i i.r.a
trebuia sa o aduci de aici^inain* y.:{:il
;[.i;il.""i"t
r. d. ;;i t*, ul"*i.9-ry1-adaugi-qi-9"rylja:
"'{ceasta
si faceqi
rr,lir'r""i.."1i"
,-i",i."a) Mi1!" (Lc..XX[, 19 gi I C?t',I],1n);lX\
Tiilti*
.:Ti'ii:ilJ;;;;;;:ii
sei .r'r.nierei sau pieoqi slujitori ai
jerrfei celei Noi,
ntirtc atunci de EI, i". r..iair. fa rAndul lor, au lisat aceastd porunci, precum gi
errtrrl si Dutcrea de a o
'iii;id';
f*;a',i;ii"-
TIii:'.,*
Norr'lui AqezlmAnt, es
At^?i:::
Hfliiii'i
.i *" deci
)errfa
Sfhnt'i, adusl i, chlP sangeros oe catrc lvralrturlurur pe Cnrce
l3t
PRfio'r Pnorr, DH, EuiRnnNl,$,l,li
Pclltnl
tttiltfttircrt ltlnrii qi
Prcvcstitr:r
sllu iurticipatti clc H,l, irr chip rrcsrirrgcros, irr
(lirrci
cclci clc rrrirri.
2. Raportul dintre ritualul pascal iudaic,
Cina cea de Taini qi Liturghia creEtini
Prccum reiese clar din datele sfintei Evanghelii,
,,cina
cea de taini,, in cadrul c
MAntuitorul a insdruit sfhnta
.Llrurghie,
aaicn jertfa
N""r"ir.gimant,
"
rort ac
1>ri
q.191_ba1 anticipatia
pagtelui
iuIaic din aceian (vezi Mt. ifvr, I7;Mc. iIV,
l,c. XXII, 8, 11, 13, l5), cum inrerpreteazd. chiar unii dintre vechii exeseti ....1
l'c-'
^-\r1)
d, lr) lJ, rb), ss6 rnrefprteazi chiar unii dintre vechii exeged cr
ori o masa speciali., anurne pregititi de Mintuitorul la sflrgitul activitiqii Sale
rticc, masi cireia El i-a d t inri'.r.".t r religios, instituind'in ;;r"l^;i'sfa";;
ri.stie gi rostind atnr cuvantarea Sa de. despirtire citre Sfintii ap"ri"ti, cAt gi rugi
sa arhiereasci., aqa cum cr exegegii mai noi2. orr .H"i'i" ,'..rt an
"dta;,-; poate. ti_gidui orice relaqie cinei cu masa riruali, prin care se inaugura serbarea
tclui iudaic. AceastS. mas5. pascala avea loc in fiecare familie, i" r."r" zilei de I4l
Y
t:
_1..{qyra
d1g1 ,rn ceremonial mai mulr sau mai puqin'unifb;
;;;;.*;";,^r;
de Lege gi de tradiqie- care era acest ceremonial, pe care lla ..rt;;;
i
^,ie"* ..Dupi
ce veneau de-la templu sau de la sinagogi, toqi ai casei, in fmnte cu
miliei,
ili
sRilau miinile
-qi.se
agezauin juml
#;.i, ail-i" pr.g"tite, pe .rr" ii
doui paini (azime), mielul pascal fript, un vas cu vin qi pahare]ierburile
amare
vas cu oqet care aminteau de sufbrintele evreilor in robia Egipnrlui.
$efirl
f
una din nAini o hinec,y{n1x
cu o formuli rinrald ,.r.,i
1$in..urrAntrt ni
irate ar veqniciei, CiJh";#lX i#llilllijt li';
a el mai intAi, apoi didea gi celorlalqi. Luand apoi pa --._-_
-T-^ r*
, uurprca cu vln) rn care amesteca qi puqini api, il binecuvi.nta cu o aiti
T:Trlif".r:
cu cea dintAi (,,Binecuvintat
!i,
Doamne Dumnezeul nostru,
al vegniciei, care ai frcut road.i vitel'), bea dintr-insul qi apoi dta., qi ..tori"iii I
p.^
rp9,I.ma masa) in cursul:."r:i1 se beau, in total,
irtr"
.a"a",i if. pat ri. .i
La sfarqinrl mesei se aducea intiistititorului ultimul p"irr, ,r-pt,rr cu vin amesl
apd, cum prescrie ritualul iudaic. Acesta spunea:
,,si
mulgumim Domnului Du
ului nostru... !", iar cei de faqi risp,ndeau:
,,Binecuvintarfie nr.mel. oo-rrJoi,
qi
.totdeau,a.!".
$efi.rl.familiei incepea apoj r-nultumir.", .orti.rd o
-r..
*!;
cuharistici, de laudi gi de mulgumire, evocand toate binefac"ril. lui o"*".r.i,
crcaqia.lumii qi sfarsrng_cu.cererea pentru implinirea frgiduintpi diui".; ," .a"iri,
Psalmii CXIII
-
cxv[I qi.cxxxv (cxxx\il), n"mifi hailet'(de taudi), .".".u
cvocarea robiei din Egipt gi mulqumiri pentru eliberarea evreilor din ea.
I
u.r;. d:..119.1q.."t.Cry:yty_t!
!a1t9i,
7e (p.G., r. Xrrr, cot. 1728 C_D); Sfinrul roan
,l:,!..,,r,,?-,".ilir.txyx7
@tias-LXXXT) ta Matei, t' (p.i.,,. rVirr,iot. iis_zeO);proterius
,]Ill'J,!p.1t cd.tre Leon cet Mgrr, cap. Z (inrre .pir,)rf.t. i"1 il;,;;:^bX)(XI
I086); Slinnrl loan l)amaschinul, bogmatica, iV. t3
1rrad.
r.,*. d" D. Feci
Leon, nr. CXXXII, in P.L., t. LIV,
ioru, p. 262):
::l:ll,l.ll,.!l1us.a
sfA.ru.lui qt slEviruul si;;r,e"pi *
fii,r""ril';;";;i;;;;;;;[;:;:1"
SIi
;i
rr plinit rcstanrcnnrl ccivechi...', erc.
\ ------"/ vev're
's
v'
,..,,,'..!...!,r.:U:.:.1.-, !i,T*
ortodocli, Prof. Chr. N.Ghiaouroff, Le jow, de la Sainte Cine, Sofra,
(cxtrns clirr
,,Arrrr:rrtrl Acaclemiei
Jeo]ogice
din sofia,,); ai",.. .ui.iri.i; i. B;;ff"1,;;";;r";d+;
!r,'!-'!:l!,:'{i'l,t:iritte,
fi-e-strie, r,!ych.a\11ie.10-e id.'r,"ii.,11,i,
f.-iJs,^i*,;
ai
l,iar,lnlrntt,Mctsc antl Hewcnrunhl cc1. III, ilerlin, 1955.
t32
intrc protcsranfi:
Lrrt.l nclr< ;,t sPl"lotALA
l,it vrcmea cAnd incepea sii sc intttnece, se aprindea gi o lumini, care era qi ea
et'trvitrtirti ctt cttvinteic: ..BinecuvAntat
fii, Doamne Dumnezeul nostru, impirate
veryricici, Carc ai flcut ldrnpile de foc" (adici stelele). Cel mai.tAnS.r dintre membrtr
nilici aclircea apoi un lighean $r
un
Qervet
pentm a spdla mAinile comesenilor; la
,
Iisus ildepii.t.qt. acest rit, spilind picioarele ucenicilor Sii, dupa cum relateazi
nttrl Ioan (XIII, 3-I5).
i)rrp,i un iiro"l'as.miniror se desf).qurau de altfel qi alte mese rituale evreiegti, mai
ccic de sabat (care aveau loc vineri seara), al ciror ecou se resimte qi el in ritualul
istiei creqtine, alituri de cel al meselor pascale.
tJrrui astfel"de rirual s-a conformat qi MAntuitorul la Cina cea de taini' Dupi-opi-
ccklr mai mulqi cercetitori, pAinea pe care Domnul a binecuvAntat-o gi a dat-o
r(il9r Sii Ucenici era una dintie cele doui pAini obiqn ite-la cina pascali.a iudeilor,
c,rrc geful familiei le binecuvinta la incepunrl mesei gi le frAngea, impirqindu-le^cg-
rilcir, dupi ce el insugi gusta din ele. De asemenear paharul pe care El l-a oferit
iciloi, dipa ce l-a binecuvAntat, a fost ori cel de-al treilea pahar ritual, din care
comesenii, incepAnd de la qeful familiei, ori al patrulea qi ultimul pahar rirual.
nmentalS. a
jertfei sd.ngeroase qi mAntuitoare, care se va consulna
Peste
o zl
Qr
care
tgtrreazd, sau consfinq"qte un nou leglmAnt sau testament_ (6tcrQnq).intre D^umne-
uqs lvrrurr^riv,
qi oameni, pecetluit cu sAngele sfAnt al Celui ce Se va da spre ristignire..In mo-
irl cAnd MAntuitorul adaugi, la rugiciunea solemnl gi finall de mult-umire qi-de
lil, cuvintele
,,Beqi
dintru acesia toqi..." (Mt. XX\T, 28 gi loc. par.), ia naqte.re Li-
lhi,r
cregtini, prin anunqarea Paqtelui celui nou, al noului legimAnt vegnLc, adaugll
ngrialuiui Vechiului Testament, leglmint care ia tunqi in preajma mortii qi invierii
llului gi qintegte la a doua Sa venire. Linrrghia creEtini reprezinti deci implinirea
rtttici a hgiduingelor date de Dumnezeu poporulul evreq..promisiuni evocate in
iifcsterile sale liturgice, prin care se intreqinea'flaclra nidejdii realizirii lor3.
l)iltre cele trei rinoptiii care descriu Cina, singur Sfintul Luca amintegte despre
rrrrrl (ori al doilea) pahar ritual, din timpul mesei:
,,$i
luAnd paharul, multumind, a
I
,,[.uaqi
acesta qi imp'irtiqi-l intre voi; cici zic voui: Nu voi mai bea din rodul viqei,
5furi'.'ina va u.rriimpiritia lui Dumnezeu" (Lc. XXII, 17-18). Tot el reproduce cu-
iiii.f. Me.rruito*lului: ,,i)u
dor am dorit si mi.ninc cu voi acest PaQte..'", pe care El
Dcosebirea dintre ritualul observat de MAntuitorul la lini qi cel prescris de Lege gi
Iitic. consti mai intAi in faptul cI El a folosit nu azimi, ci piine obignuiti
iti), deoarece Cina a avur loc cu o zi mai inainte de inceperea serbirii Paqtilor,
in seara zilei de
ioi,
13 Nisan, cAnd azimele inci nu se
Puseseri
in folosinqi; al
,
la formulele rituale pentru binecuvAntarea pAinii qi a vinului, El a addugat pro-
bale cuvinte (,/A.cesta este trupul Meu..." gi
,,Acesta
este sAngele Meu..."), prin
sc indicl sensul nou qi grav al celor sivArqite: prevestirea sau antrclParea
i
M. I(ovalcvski, Orilyirtes et diveloppement d.e la litwrgie cltr'/tienn.e, tn rev.
,,Pr6sence
orthodoxe"
(llrris;, rrn. l96tl, nr.3.p.47.
Yllll('lc
lvlanfulforullllul. )r\/u
Ll(Jl dlll uullL rd rrrdrrdrrL Lu vvr 4!!or
ft-il
rostit, probabil, in co
amlntea
rr1rr. ,,p{i.r."
sufeiinqelor
Domnul
Eu Uccr-ricii Sii la sfArgitul
a parte.a
Ht,rlrrrilor
hallel (Ps. CXXXV) qi acea cuvAn
exegetrc
il
rrr,,r"l (numita hagadah), rostiti de qefu cu evenimentele co-
itt.',,l.,.o,. la sirbitoare. DupI unii, acestea rea qi consumarea ul-
tltrrrrlui pahar ritual (al patrulea), cu care se
l'Rrilyl PRotr. Dn. Iiuri l!Hltrr5.rt,
Lcg{tttra clintrc Lirurghia crcqtinri (Etrharistic)
;i
firnrrclc vccfti irlc cultului i
clcsprc,carc sc vorl-rcqrc.iiu cc in'cc n-rai insisteniit-, utiin.,,iirinip,,-,u numai dc
fCol()gll nrrltt:st:rtrti ci ci de c4t're ,-orali,-i oi
^.r^.1^^-i
-^t^
E-^^^.-i
^:
-t^
-^rt-!r--
rcologii protcsran[i, ci gi de ciitre catolici gi ortodocqi, este fireas.a qi a"
<rricc, organism,spirinral, nici Lirurghia creQrini n-, l.r^t naQtere aint.-" iail,,
crcaqic.s.potltani,
in intregime noud qi fIrI nici un precedent iri trecut. Istoria ei
ccpc abia o dati cu aparitia cregtiniimului; daci in eea ce privegte esenra ei
-
miste rul
.in .sine
-
ea este intemeiata de MAnruitorul la cina .." d. t^i.ri, in
privcqte ideile principale care alcituiesc nucleul sau s6.mburele ei orisinar si
ij.,':r:"
ruL'L pfrrrLrpdrL rdls drLaLultrsu rrucleul sau samDurele er orlglnar
Qr,
torrc'lrtl comun al nrhrror anaforarelor liturgice creqtine de azi, pr.c"m qi i precum
Ql
cxtcrne de exprimare, acesrea provin dintr-o vechime, continuind o tradiqie gi
tr-ral inspirat din vechiul Iesrament qi legandu-se astfel de revelaqia primoiaaH
incepururile istoriei sfinte a mAnruirii'noaitrc.
.
Dar faptul ci Mintuitorul a intemeiat Euharistia cregtini in cadml rinral at
cine asemrnitoare meselor pascale iudaice, nu inseamne in tinrrghia creqtini a;,
stinri o simpli continuare sau o copie a unor uzuri rinrale iudaicE in ...q,i"ir-,
pretindeau unii teologi protestanqi. Ecouri mai puternice ale ritualului meselor iu
se pot constata in rirualul agapelor, care insoteau irr epoca apostolici Sfanta Eu
(vezi cap.. urmitor). Dar intre acestea qi masa euharistici sunt deosebiri fundan
In
{i:a
de paine gi. vin, masa euharisrici nu cunoaQre nici un alt fel de bucate;
haristie s-a intrebuingai totdeauna paine dospiti, iar nu rri-i,-r-" folosit un
pahar comun etc. Deosebirile acestea arati ci. Euharistia nu era o masi. c
(obiqnuiti) gi nu avea caracter particular, ca mesele cvasi-riruale din sAnul far
iudaice, ci era pub_lici, participind la ea toqi membrii Bisericii. ia aminteqte de
t9a qi.d9
fertfa
lui Iisus (vezi I c.or. xr,26:
,,cdci
de cate ori veqi man." pAirr.,
gi vegi bea paharul acesra) vestiqi mo"it , fiomnurui, pani cand va veni),,; de
participarea la ea, adici impdrtdgirea cu trupul gi cu sAngele Domnului, nu era
decat celor botezaqi qi vrednici (curaqi) din punct de vedere morala.
3. Diferitele numiri ale jertfei
liturgice
Litwrghie, indeobgte
slujba sfinti.a Legii celei Noi nu a fost cunoscuti de la inceput sub
wrghie, indeobste folositi astdzi m ri ales in cresrinireree
^rt^.I^*;
t. iti astdzi m ri ales in cregtinitatea orrodoxi. lnainte de i
rca in ,z gi generalizarea acestei denumiri, au fosi folosigi pentru aceasta alqi
care.indicau fie fiinqa.sau esenta qi scopul sfintei slujbe, fie un rit sau altul, ca
considerat ca o parte de cipetenie i ritualului sacru.
.
a) Astfel, cele rnai vechi numiri, care se intrebuingau in epoca apostolici gi pe
f..
serirr-,
chiar in ci4ile Noului resramenr, stnt:
frd.ttgerea
p'dinii. (rl"d,orq
"o'6'dl iractio__panis,
fagte
I!,
+2, _+6,
qi XX, 7), Ci.na bonanwlwi
'lrufrcxxOv
8eizuyoy, i
cor' X, 21 gi Xr, 20)5, binecivrintare' (ebi,oyicr)6 sa.o paharul binecwd.runirii
+
Yczi Didah
p. 9:
,,Nimeni insi si nu minAnce din
voasrri, afari de
?,
1t
oA. rom. cit., p.
gg).
s
Cf. gi Tcrnr
4).
'
L
6.Mait{rziu,
e1,r},o7ta se numea piinea binecuventati care prisosea de la Sfhnta
ferrfl Ei
;,Itjeji
tr3,^i
;i.;6il;;pii;;;.fi'ffi11J:;ii"#i"'-1"J;^a?:1,ilt'.."o'rfr!11i[X,tt*]
l;,::]:f]:-..,r,):,r.u
care." imp,.ar-iea. intre clerici. dupi Lirurghie (vczi Const. apost. \TIl, 3l;, iar
tatrzru sc clilclca
1i
crcdincioqikrr
1la noi: anafi.rri). Vczi Pr.Irof. P. Vinrilcscri Anafirya.rou i'nti,l,
trlrziu sc_cli\cica-;i crcdinciogilor (la noi: anaftria;. Vezi lrr."prof.'p. vinrilescul Anaforaiau
irr rcv. S'l-. irrr. 1953 rrr l-i . i I,(
",,
irt rcv. S'l', irrr. 1953, nr. l-2, p. I tO g.t'.
r34
t3.5
Lt'ruRctr:r
sPr,gAr.A
I
u rnq E'bl.oytcrq, Bp. I Cor. x,
19,
pd'ine (d"proc')
qi pnbarul Dorwului
(to
o, ro'O ruptou, Ep. i Cot. x1,26-27)',
r ,-^ r.-
-.o,.tiarrrt
rinrr'r'ri sivirsit
[[":lf,?iHi];:"'"kt]uY".';
oi;,ii'!ii;rse
referea
rs.esensialur rinrarurui
sivirsit
M $ rrttrito rur insuq i,
"#i""
;:;'#;r
ld;Fi il'Jl - ttlT:ll*':,i ll:l*'i:
iilrcla lromnul
rul cuharistic c
treia indic
carc
qi e'
"-ii:"i',
carc QI
t
"
"r.
tr.. XIV'
22,' *"-''
r pAine qi ".'
!,t-i.-l f;.tl--u.,,.,rr.e la Sfi,nta Euharistie.
rr)Rteriale r. rt)Rteriale
hl Rtte numiri,
Pe
care le glsim
rriolice gi mai tirziu, indica valoa
olice gi mai tirziu, rndtca valoa
.1lJi :::o"t
aducerii
:,i' ':':ty'^'
((,*rJiri.;;;i;";;;i;i',
ii,t,n sau iaina
rtstte sau .l-ii^r-i-^i A-.lirrerqe rtrihute: minu- vtstte sau
Itfiptou)e,
d i"'oqii-a;obicei
de diverse atribute: minu-
(,
l:a:: il
^^I:,i,ii'1'"ffi",.."(*1ffi3]
:ft
sacrrtrcrurn,;r;,
i*fi.''Domnului
(rpd'nela rupiou)
sau
ne\a)12. Alte.
numm'se
referi Ia iaracterul
ei de lucrare
e sfinqigii slu;tton
"''
-tt"t"t
qi spre folosul obgtii credin-
/s*nrur
;::1,".ffi!ii,tl,ffi'fa.
.E,i
st";r""t"
(nornocrp
y:(q
..lgq,
^o"ff?P"i[,
r
tr, (flotrloc[p Tug
rqs ,!pwvvHv_!/.
'
eli,
--:r^'---' ll ce--,r r^,. Grrri de Aur- Owilia k Sfd'ntwl Filt-
r',, t
i its i,"ii*ta;
SfAnml
Ioan
Guri de Aur'
(
lu,'ur"it'i'iitif'uii*i'i"ilaTernrlian'Deexhu't'institatis'll
t. tl, col. 926).
sfilrinrr Iustin Martirut, Apotysia.I,.:,9 jl.:,$],":::::u
l"i;lloli;'IT:%i:rJ,:tl:tr{{"
(
;;m' de N' Steflnescu'
Bucureqti' tHa
rom. de N. Steflnescu,
Bucureqti'
911'
iucharistiae
iarramtnturu);
sfintul
911"
".i.
?"a-.;filAlcror1rnq)i
Sfinrul Atanasie cel
t. iOA
P9 Sfinnrl Grigore de Ntssa' cuv' td
Aa1\. owili.a. Yl.I. 4 La
u;f:;"?'[;'
,
p.G.,
t.LXr, col. 22e; Sfantul Ioan
I
lrrrr.rsclrintrl,
pogtnotico,IY, 13 (*ad. r0't1" ctt', p' 267)'
PRuo'r PRot', DR. lltr,tti littlltt,s t,ti
cirrqilrrr: rc)"ed1iepd, sirtr.d,yro (s:ivA*lirc sau plinirc a turui irct sfhut), iepoupyto
il.'j
'l];11:9:.:Hn,
?.._,',-:-If:i.,1etl,
r,yotgt,vt"
r:uiilr'i*i,i.r, misrer, sravr
si,
= tnino-deastuie\ta,
iar
.altele,..i
""r"e,i-j&il;
i##";il;, ;;)i;;;;,i:;
sfhnti, dc la ouudyro. a. aduna)'t r. ;.f.;; la forma exrerni a adundrii credinci
perrtru sivArgirea slujbei (cgmq. Fapte Xrv, 27), fiini ii.",i,. ." cere mai
numiri ale Lirurghiei propriu_zise.
c) cuvdntur intrebuinqat
astizi in Biserica,gi. te_orogia_ ortodoxi, ,pro"p.
"*,
ff
,1g1
*i::,:",":::,::Tq"l.
sluibe,,u..,.i
ai iffit;
ii;;""pytcr ).
rerni
o.grne greaci, el esre destul de vechi,.fiind intrebui"i"?
i;:i' ;i.,ri.,t. de era
dar i, i,qelesul si.u actual s-, intrebuG..".
-"r, -ri
a;;il.-rrIrr."p,r,,
r.ertor
semna orice serviciu sau slujbi publici, adici ;il.-il6;r"Jftr*."d:
*ll.^:_q:,:?!,::.
(l.eitou
de,la.'i.oOq :
popo, + Lpyov,lucru,
lucrare. oDer
ir4;fi
;d:'9i;,1l;'J:'ylir,1*?'"i,i[,",LtlH[",,;,,liH*:f
l:,".?:;:],1
j
ffii,1ll"::ii:,]il^or
unei tdri. in'a,.'ri.hit,i", orcrr.\
^r^^*---:-a, cuvinrul a avut
intAi insemnare gi
a' ruvanrul 2
spre a indica
ii;.l;
Profane
se i
in .r""ti.i"-
e'
are relisioas
ceasci. a Vechiului Testament), .;fftrr ['r5:S,'3
H*j::#:.:!!i''"';ffi
'Hd;i,trn*$il'.,:ffi
ff
,rz:-"ff
{;i
fblosesc apoi autorii .,4,1o, Nrrtu i;;;;;;
ry,[r,"s'i,fiil.;rYlrLTil ilri
23), vorbind despre Zaharia, tatil .sfi"i,i"t r^"- n^.j-r".:;f.rre
era preot Ia
,
,,5iimpii
ilii;L:'?"rffi:JiJ
e asemene
Evrei (IX, 2lj, ;grt
ct
\L,,}.)
zL))
''--r'- uL Dru,ud (tci ore64 rn A*roDpylcrg)
de ra cortur Ma.n.i"i
acesra, cuvantul l.ertorpyicr a intrar in terminol"gil
;;.ailu, ni.ra intrebr
cirqile sfi nre ale Nowtuj. Ti*arn e nt p.",-,
-i"J,*
;"ei;;lril;t.'#;,'i'::ilffi
de slujitori ai celor sfinre, .at gi r"cia..a, .*...iiri."
;ft;ri-rea
actelor de
iS:b!t,.IIJ,
!9
(P-.G., XI, col. 992
9i
1000);
pseudo-Dionisie
Arer
III- 2 si ?' Ctn ?) ratlaa /e/a\rn-
-
vr
_ ------"!_4rv4,.r, yvr,
ibid.eru, p.25 gi t5Z;
lckrr); Stlnrul Chirit
t ,t /-
-
1/).(i., r xXruII, cot.376-377:.4!-8_Bjt56
Cr I0
lrpir]"iii*ir:ff)
il,,:;J,:;:,:):,G
, r XLrr. .i szs_i,zu Ci,",i
Guri de Atr, oruit.
IX rdtrc poporulA
xy:
!
h Matet: t)tnttta tyft v td Ana,
1a.UE:: \Yri,T!j;
!,,,i,,.r,.?!,,:,;.\X;
r r vii ..i iilll g,1,.'.{iL^.a,,,,i'r,tiuao
oionisieAreoo.
si
tu'.cit.
1i'r MEL,, p.
;;,;;;.;'..;;"i:Z'..;.'i?ft"#il,i1fi"3F;
Arrirsrrrsic Si,ainrl, Czr
."^i
^.,,,xr.,.,-l-;;,';.;xxxx, col.
g25
g.u. , r. L2\_\_\I_^, COl. dZ5
$.u
xf *ly:"ryFi
::ii5fisti,T,-G*
,c ..ltrfba Ia'C9q:l ,\,",.,,er (AErroupyEry
,,qq.Irro;rrilT"*i"i.11"11ffi
l^Krvnq);
I l)aral-, IX, l3:
.....birba1i d"sroini.i-penrru
srribi Ia rrrr.,r rnrac,,r,,i r,,: r\..--
y'l'|rv'|rb/r
r r d,dr-, r^r rc:
,,...DarDall clcstornrcl pentru slujbi la lucrul rocagurui ltri dumnc
t::::::yli.::1,.i.ryi!""
6rrcou tou'e.oo;,,
$-'r.;..i
r^.. ri-r;.---,-;1|;
in A ^
,\t'ltt,ttltti,tt atul tlte Orb
,
ii|
dH
Htifrf
voi. I1,..()xfirrtl, ltlgz,
Il-W. Bauc
Wiirtetbutlt
Nurtt'lltrmncnts
urtd r
trchristliclten Littraw,lll,
Aufl. ilr, I9BZ, cr
t36
LrTrrRcirCA splicrALA
tc cle slujitorii cultului crcqrin, incepAnd cu Sfinqii Apostoli. Asrfel, Epistola
l')vrci (VIII, 2 qi 6) intrebuinqeazi cuvintele )"er"roupydg gi l"ettoopyiq, penrru a
lir chemarea sau misiturea sacerdotali (preogeasci) a Mintuitomlui:
,,El
(Mdn-
tl) este slwiitorwl celor sfinte (xiv &yirov ),ertoupy6q,...) qi al cortului' celui
...";
,,Iar
acum mai deosebiti slujire a dobindit..." (Nriu 5t 8tcrQopcot6pcrg
t l'ertoupytcrg); in Faptele Apostolilor (XrII, 2) verbul ].ettoupy6ro aratr servi-
irr public oficiat de colaboratorii Sfintilor Apostoli in primele comunitili creq-
,,$i
slujind ei..." (rcri l,ettoupyo0utrou cxbrrrru).IJneori insi, acest cuvant are gi o
Itlrtrc mult mai largi., indicnnd toati lucrarea apostolicd gi misionari in slujba
lflgltcller
cregtine, ca in Epistola c5.tre Romani (xV, 16), unde Sfintul Apostol
pa-
lptrrrc despre sine:
,,...ca
sifiisluiitor al lui Iisus Hristos" (elq to elucrr l,ertoupydu
'
Irloori), Co-p. gi Rom. XIII, 6; XY,27;2 Cnr.IX, 12; Filip. VI, 25 q.a.
ln itltttch_rtatea creqtini, cuvAnnrl litur.qhie avea deci un inqeles mult mai larg decAt
tlc rrzi; el indica totalitatea actelor de cult sau a serviciilor divine- Drecum si admi-
,
precum qi admi-
f'crt lor, adici. ceea ce intelegem astizi prin cult qi prin sluiire prelleascd. in general.
inqeles il fblosesc, de ex.: SfAntul Clement RomanulrT, Sfinnrl Irineur8,
ai intii la Cina cea de
i apoi la ceea ce in.telegem azi prin Litwrgbie, adici slujba sfhnti a
lerrfei
Legii
" qr apol la ceea ce ln(elegem a^prrnLttwrghie, adici I
Noi qi a impdrtiqirii credinciogilor cu Sfintele Daruri2s.
t
texrul citat la nota 6); Ibidew
r,...arhiereului ii sunt incredintare anu-
I
)"
P.G., r.I, col. 288.
I ;-
'^,;^
,,
II, cap. 3 (1,G.., r.,!1-,..ot. 849):
,,Intemeind
fericilii_Apostoli (p-e-
ll
':,'"11--
DrsErrLa
\r\orrlcr,,,
au
^incredinpr
lui Linus slujba--episcopiei (tqu'tfrq^bntoronflq
It, bis. rY,)., (P.G., t. )c(, col. 303):
,,ca
al patmlea de la apostoli a fost ales
primus
in aceeagi
iu al cezareeire, sinoadele locale din fuicira (314)20, Antiohia (34L)21, sardica
cnrr. 12) gi Laodiceea22, Teodoret al Cirului,,
E.".
Numai cu timpul, gi ,nume
:nn. 12) gi Laodiceea", Teodoret al Cirului2r g.a. Numai cu ti
itr secolele V-VI, intelesul lui s-a restrAns, aplicAndu-se mai inti
(tr)u tcrru obt6ft i"ettou"cyia.v)".
(.lirn.
I Ancira (sint.Aten., t
.Iil.r_p.21
gi la Nic. MilaE, canoanele..., rrad. rom., vol-. II, panea
l):
,preo;ii c!r? t u jenfit idolilor suit
Er"i1i
sd ruai stirirSeascd ceva din it
lUtt,
piioltpi"
loupyeiu rt to5v tepcxoroSu )"ettoupyr.<r5u). C,omp. gi Can. 2 al aceluiagi sinod.
Vt'zi, de ex., Can. 4 (texrul grec in Sint. Aten..,- r. III, p. 132 qi tratl,"rotn. cit.,
V('zr, de.*.,91,-,. 4 (texnil grec in Sint. Aten.., t. III, p. 132
QittMl,rotm.
cit., p. 65 q.u):
,,Daci
cpiscop caterisit de sinod, ori preot ori diacor-r... ai indrizni si sivirqeasci ceva din slulba ceva din slujba
itsci)-.." etc.
_(tol"pfloete
n rpd\an cflq l,ertoupyiog). Comp. gi can. 12 al Sin. Sardica (343).
lr(i,rrr.
l8 Laodiceea:
,;{,ceeagiil.r1ui, rugeciunilor (irv dtdilu'}"ettoupyicrv r<ou etlciu) si se
1
A,c'sta il intrebuinleazi spre a indica rd.ndwiala slujbelor de seara gi diminea{a: tci,q boneprucig
q, l'o0tuct,q )"ertoup14crq (inEpist. cLrr, P.G., t. LXXXTII, col. l44lj, precum gi slulba botezului
l't)r)l)ylo( tou 0etou Bcxnttolcxtogl
in
rr Bis., rr,23 (P.G., t. L)c(X[, col. l06sc). comp. gi Is-
,ttlilioasd
PG., t.^ LXXXTI, co.[..1333: trlu trlg
'Euvanng...
],ertoupytou. in acelaEi inlelei gisim
rtlittlrrt cuvinnrl Lertoopfl"cr qi in actele Sinodului III Ecumenic, Efes, 431 (Epiitola Sinodului
ttttPirat, despre Chiril al Alexandriei qi Memnon):
,,gi neadunAndu-se' (neineiduind)
si
ltttpirat,.d:9p.. Chiril^al Alexandriei
Ei
Memnon):
,,$i
neadunAndu-se (neingiduind) sn
|t"tscl
nici sirbitoarea Sfintei Cincizecimi, nici slujbele (l,ettoupyi.crg) de seari-sau cele de
tllllt'itfI..." (citat la
/oh. Caspari Suiceri, Thesawu.s ecclesiasti.cus ex Patribusgraecis...r, Ed. secunda,
l, Arrrsrcrdam, 1728, col.2211.
Jl t1...,: .r.-
^-,
r^- t
-
t
^.
ht,trr,tstirc qi rr litcrrt Slililtn Litur;tilli'(tflu tepd,u l"ertorpyi"ou); Cin. 32 trrrlnrr
f,!c,'N,4fl,
XI,9s6).
1l
V*,i, cle ex., Teodoret al
_Cirului,
Epist. CXLW (reproducind cuvintele SfAnrului Apostol Pa-
rlltr Ilpist. 2 Cor. X]IL l4:
,,I)arul
Domnului nostru Iisus Hristos gi dragostea lui Dum'nezeu-Ta-
" cl(,), rclaugii:
,,Ci
in.toate bisericile accasta este incepitura,slujbei ceiii de taind (tr1g puptrrrlq
totqtlto,g npootptou)", adici a I-iturghici errlraristice (p.G..r. LXXKI, col. 1393 A).
ro
Vcz,i, tlc cx-.,codiceh
lwyitiary,
Nr]v. vII (cirar la Suiccnis, op. ait.,ri,22r):
,,...incarc a inrcrrciar
,,.1
^
al
h
Biserica gi teologia apuseani, cuvantul liturllhia a conrinuat insr s[-qi pl
pAni azi sensul vechi, de cult in general sau orice slujba bisericeascl, iar pentrul
Pnuor Pnor. Dn, BNri BRANI$IIi
pe care nor o numim Liturgbie, apusenii intrebuingeazi termenul de missa (la
die Messe), provenit din formula finali cu care se incheia altidati Linrrghia'a5
qi.cu care credincioqii erau concediaqi din bisericr: Ite!Missa est! (Mergefi
sfd.ntd s-a sdodrsit. sau:. Este tin'?pal iesirii d.in. bisericd). Forma latinr tarzie, miis'
de missio
:
trimitere, concediere), se intrebuirrqa la inceput cu sensul de
catehumenilor din biserici la sfhrginrl primei pirqi a Liturghiei26, apoi gi a
lor, la sfArgitul Linrrghiei. A rimane deci pAni la rnissa catechurnenorwrn (fu
adici pani la sfhrgitul Liturghiei, a insemnat, de la o vreme) a rimane pin
missa, adicd,la Linrrghie.
r
BIBLIOGRAFIE
Arhim Evangelos Antoniadis, Caractentl wltinaei Cine a Dornnului
Si
p
nezeiestii Eubaristii (in grec.), in
,,Anuarul
qtiintific al Facultilii de T
_
- -P._Borella,
LiturXia ebraica e liturgia crestiana, in
,,fuvista
Liturgica,,, 4 (19
332-347.
Atena", XIV, 1958-1960 (dedicat lui G. Sotiriu), Atena, 1963, pp. 309-884.
G. Bickell, Messe und. Pascha. Der Aposmhsche
(Jrcprwng
d.er Messlitargie
Xenauer
Anscbluss, nn d,ie Einsetzwngsfe,ier d.er heihgeru Ewchnristie dwrcb Christws
Pnscharitual n acltXewiesen, Moguntii, I 872.
T,. Bouyer, La premibre Eucharistie d.ons la dcrni.ire Cbne, in rev. MD, nr. I
pp.34-47.
L.
Spiritwaliti d.e la pribre eucharirtiqwe,
Paris, liturgie chritienne).
F. L906.
F. Cabrol, Litwrgie, in DTC, IX, 787 -844.
D. Doikos, La Pd.qae
iuhre
bibkqae, in
,,.A,nuarul
Tesalonic" (in grec.), t. XIV (1969), pp.125-233.
Facultitii de T,
Adr. Fortescue, La rnesse, trad. fr., III-e id., pp. 523-528 (Appendice I:
de la Messe).
.
H. Haag,Pd4ue,inDB, Suppl., vol. \l[, Paris, 1960, col. ll44-II49 (ct
la zi).
J.M.
Hanssens, De ritibus ewcharisticis et paschalibws in ulthu.a cena, in rev.
dica de re morali...", XVI (1927), pp. 238-257).
_Acelaqi,
L'Agape et I'Eucbaristie, in rev.
,,Ephemerides
linrrgicae,, (
(1927), pp. 525-548; 42 (L928), pp. 545-57\ qi 43 (1929), pp. t77-L98.
|.M.
Hanssens,Institutimres litwrgicae de ritibws wientakbws, t. II, p. 407 qt.,2
Fr.|. Leenhardt, Le sa.cra.ment de la Sainte Clza, NeuchXtel
-
paris,
f 9+S
1r
pp. ea8).
H. Ligier, Textus selecti de lvralna. orntione ewcharisticn, ad.d.ita Harq4ad.ath
n onnullis
/udaeontrn
b ened.ictiones, Romae, I 965.
H. Ligier, De la Cine d.e
Jisws
h l'anapthore d.e lEglise, in rev. MD, cah. 87 (l
-_
26
Vczi, clc ex,,
,
lt (Ed. IV de W. Fferaeus Hcidelbcrg,
Ll):.-'-']f- .(c'prsco
missa"; Fer. Augustin, Sermo LXIK,-B
XXXVIII col. .324)t cbumenorun".
-
r38
139
Lt't'tlttti lc;A sPhl( )lA l.A
W,l),E. Oesterly, T'he
lrwish
BachXrowtd, of the iturSXt, Oxford, 1925'
p, pr<rbst,
LiturXie der'd,rei eysten'christlicben Ia
Tiibingen, 1870'
tJ, ltrrch,I'Euiharistie d'apris la Sainte Ecritwre,inDTC, V, Il09-tl12'
ii, Strathmann
-
R. Meyer, Aertoupytcr, in
,,Theologische
Worterbuch zum
I
UEtt
Tcstament", Stuttgart, 1933.
[in* in"ti"n, fiEre de'Taiz, L'Eucbnristie. Metnorial du Se'igneur, Sacriffice d)acyiolt'
,i iiotinctttioru.,Il-e, dd., NeuchAtel (Suisse), 1963 (Coli. Communautd de
F, tr.rnb.l,
,
Originitr
Si
catactm,tl cwltului creStin (in grec.), Atena,_1962, pp. 1-80.
ii,
Usp.nrki, Cinn cei d.e toind.
Si
Masa Dornruulwi (in rus.), in
fMP,
an, L967, nr.
70-75.
Prof. P. Vintilescu, Cwrs d.e ktoria Liturgbiei (ms. dactil.), Bucuregti, L940, p.
|il]'O-t
P. Vintilesc r, Principiile
si fiinla
cultului ord.od.ox. - Curs de Liturgici ge-
tlfi
(ms. dactil.), Bucuregti, 1940, pp. 1-2-L5.
J.. C"lz, TuchXebeie wnd.-Aiend.rnahlsgebete tn der altchristlicben wnd' in d'er
Kirche, Leipzig, 1905.
l9i
(P,
CAPIToI-UI- II
Istoria Liturghiei
creEtine
LITURGHIA
CRE$TINA
IN
p
TTTELE TREI VEAC
I. Liturghia
in epoca Sfinflor Apostoli
Precum reiese din cele spuse_pini. acum, cea dintii Linrrehie a fost si
Mlntuitorul insugi, la cina cea de ,ri"",ia,ia,
r,r;;;rl"f,rr"i
unei me
rvrdrrlur'(rrur rrrsr-rQlr la.Lil'la cea de tarna. cAnd, irt cadml rirualtrlui urrei mese
::*f.":Il,:,iTly:
rful* Euharistie, i.-.iil;i ;a;t#,. .,irurui Legii ce
culnrl creqtin' . ceea .. ; fi.";Ei;;
."ffi il, ;ffi?i;i.::ffi
lTf l'fil
ginar din care s-a dezvoltat treDtat ,o",i ,*d.riala de mai tirzlt aSfintei Lit
precum
am spus, MAn
"
rar"isn".iil,r;
sit
$;;;;it iliffi;JTHI
ceea ce, ficuse El la CinI ta facegi intru pomenirea
Mea,, (Lc. XX[, I
cor. Xr,
."rr.i po-r,;i, i;#iii;i,Hi
rJii
"Hil,,
noiau in
MAntuitorului
intru continua aducere_aminte
T,:,:: ,pe
MAntuit"r"r i"r.,qi;-a;-i;'a;"r,
inainte de a
pAinea
!t "--y-1rrr-r'
ucenrcrlor
,
a binecmrd.itat,
iai.arra t"-" i"ii", p.rrr.,rr
,
a. ?n /
I:XY::,yI\^?g:Zl'^y_i_KV, ??
2l; ri
'xxri,
l7 is, Tt;, Xr, 23
s
u.).
se adunau deci pentru rugdciune,'sn"qli'Ap*toli
mu.rrum"r,
,i'r#i
i"riil;t
'"xr^t'P"^T:ul
si.
nrefaci
piinea qi-uinur Je pe masa to, in ir,r,iii Sfinrur siu T
SAnge, cu care.apoi se impirtiqe_au.
Ritualul ac.r,;;;;;l;i;;
dupi modelul
:i*'^,,,,Tf :::1.-*_:::li,l,1!tu,ei
Liturghii r"_r"*;.;1*.ir.
nrurgice cresti
simburele originar care a_ri.mas ."ni,r*Jri toate Linrrgrriii.
iT
ai" .;ij.i .;:'r:'Jl
de,volrar, cu.1!mpul, rAnduiala de azi a liturghiei .r"qii;;.---
''
-
Pe baza diferitelor
r:nt
yry gi aruzii incidentale d'in slrieril. Noutui rr
feritoare^la sivargirea Sfintei Euharistii
ii
-"i
ares din rrrri^a,,,r;r. ar.,
14 Jdvdrr'sd ,ulLcr Duna.st, sr mal ares dtn instrucqiunile date de
!:**:[:-l'_l.li!r
cu privire r,
"i."'i"
1i
c";:'xi]:;b),,. po",.
,,,
ci,itualul ewh ar"i*ic consta in' u.metorr.t;i;;
3G;"
;iir. o",j*rlli'#;
3::t"l,r*1.:":i I ]$i 91
-"tq"-t.. 1."-p
r cor. xr\i;-i;
i;
apoi, amintind
timitc
si
de moartea r^ui i-rristoi,
',on;;:"'ir',"j.;;il
A i[:ffi1i':'ffil:
3:X:.?::.j."_X1t1ie-.1
li
uj.1ur, aup;..".. urmau frA,rg"rea pninii qi impirt!
sc flceau gi rugdciuni.penlru
direrite iltg"rii J.;ii;'.'iE,
i,T#: ii:ii'il"I
ci,,ile de laudd qi multumire. poporur ,"lro.ir, rispunzind ra sfirgit cu vechiul
A
nrcn ebraic,4rufu (I Cor. XI, i6).'
La acesre elemente principare
are randuielii. Liturghiei din aceastr primi peri<
:::llj::,',:':fl1j1',T'T :: ""I
n
'ai"g3'
E';Ei;,i;;ali",
"-i",ite
sporadic
r:iclcntal in unele din carqile sfinte ale i{rrTri'i;;;^irri);i"grrr;;;;r:#i
infbrrlaqie asupra culrului cregtin din aiea-epoci.
Astfcl, nu c tocmaijsuldaci
't*itiil
pdcii", de care se vorbegte in unere rc
lin Noul Tcstavnent (I T;. v, 26;'Rom. iVI, 16; I cor. xvl, 20 gi I
ptr.
v, 14
I
(irntlr'
1i
Sintcorr rrl
'Itsal<rricul
ri, Da/ne dt*mrezeiestile taitn, ca;t. 44, tnul, nutt tit., p, 64,
t40
Ltr"u ncttla sPIi()Al,A
l)t'ir(:ticat
irrclt de pe aruttci in adtttriirilc linrrgicc;.tot aqa cle pugin s.iguri-qtc qi
irrirrtarca ip cult a unei rudrturiiyi pwblice de credinyd.,la care face aluzie SfAnnrl
'r. (d,yctncxr) (vezi Iuda, 12), pe care unii le consideri
-
nu flri dreptate
-.ca
o
rgire sau o supravietrrire a meselor rituale iudaice de simb'ita, pistrate in obignu-
rl Ihvcl (l Tim. VI, l2).
!rt irr lcgituri cu Euharistia aveau loc qi botisrneh, adicd, acea revirsare abundenti
.
/
-t --::
---^--^
rsc r;i inultiple daruri spirituale, caracteristici Bisericii primare (revelaqii,
Proro-
glosolalii. exorcisme, tilmlciri gi darul facerii de minuni, vezil Cor. XIV); ele aq
in chip firesc, atunci cind ardoarea iniqiall a creqtrnismului s-a atenuat qi cAnd
rul spontan, specific pmnciei nrturor religiilor, a flcut loc unor regult gt
iri instirudonale.
nfhri de ritualul euharistie propriu-zis, in cadrul adunirilor de cult din aceasti
irttrau gi urmitoarele elemente comPonente) care se pot deduce din aluziile in-
l nlc ci4ilor Nowlwi Testatnent:
l,cilurile din epistolele Sfin$lor Apostoli, allturi de cele din cirqile sfinte ale Za-
i'l'estnaent, care ficeau parte din rinralul sina.qogii (vezi Fapte XIII, 15; l'I'es.
;
(irl.
IV, 16);
I'redica,'sub.
'forma
ei cea mai simpli gi cea mai familiari, de oncilie, adtci
i asupra textelor citite (vezi Fapte XX, 7,ll, unde se intrebuingeaza chtar
de bptl"6co; I Tim. IV, 13; I Cor. XYI,26);
Cfrntd.rile reli.qioase (psalmi, imne gi cAntlri duhovnicegti: I Cor. XVI, 26; Efes.
9l Col. III, 16); intre acestea vor fi fost, probabil, imnele din cirlile Noulwl'les-
; al preotuluiZaharia, tatil Sfinnrlui Ioan Botez5.torul (Lc. I, 68-79), al drep-
$imeon
(Lc. II, 29-32) gi al Sfintei Fecioare (Lc. I, 46-54), precum gi unele
rte de prozd ritmati, citate in scrierile Sfinnrlui Apostol Pavel (Rom. XlI,
2i Efes. Y,142; I Tim. III, 163; II Tim. II, lI-I3), care sunt privite de unii
irlti ca rudimente ale primelor imne specific cregtine;
ilugdciunea, care forma preocuparea de cipetenie a c-elor dinlai cregtini (Fapte
),
cu invocarea frecventi a numelui lui Iisus sau cu refrenul:
,,Prin
Domnul nos-
rtrs Hristos" (Rom. V, Il,2l;IY,Il q'a.);
Colectele ptniu. sri.toci (I Cor. XVI, I-2), care erau obignuite gi in serviciul sina-
,
ca o aplicagie practicl a indemnurilor morale, Ia iubire qi intrajutorare, date in
2.Liarghie
Ei
agapi
'i'rrr cu Euharistia erau conexate in veacul apostolic qi rnesele
frdyetti
(de d.raXoste) snu
'!
,,1)c
,rccca zice:
l)t'ltcirpti-te, cela ce dormi,
$l tc scorrli din morli
$l tc u. lurnina Hristos".
I
,,{
)rr :rclcvirat mare este taina dreptei credinle (cregtinitilii):
l)rtrurrczcu S-a aritat in trup,
S ,r indrcptilit in duh,
A lirst v.{zut de ingcri,
A lirst propovidult intre ncamttri,
A lilst crcz,ut itt lttme,
S ,r irrll[lt iutnr slav{".
t4t
irrqa prirnilor crcqrini, rccnrtaqi cliutrc
vcl (l Cor. X.1,20-22), de SfAnnrl Ap
:):':!::]" J.':_:?.::"
nos t- aPos rorici
.
tola cdtre sruirueni a sfintului.Ignatiu
al Antiohiei, cap. vI[), nu reicsc cl
agapa preceda sau urma cina euharistici.
cei mai muigi iitorici
iiiiru.giqri .iJ
lgapa
preceda Euharistia, deoarece primii cregtini .irrt",, sr-i- imite intru
Mantuitorul, care a infiinqat Euharistia la sfir$itul
"".i
-.r.
rit
"l.
iudaicc
ylT);
agap^a r,eqr:zenta asrfel.cina cea de taini
ai
Jt".;;;"ceremoniarur
ei i
deaproape rinduiala meselor riuare iudaice. tn unele scrieri vechi (ca de ex.
celor.l2.lpostgk,
capitolele rX-X) ni s-au pistrat
chiar formule riruale de binec
a pAinii gi a vinului, intrebuingate la agape.
In tot cazul, indiferenr de ordinea dintre ere, Eabaristie qi agapd. au fiingat
cepur ca doui lucruri distincte, care au .o.*irt"t pe.ri i; l":.fi*l veacului al
Intre ele nu existi un raport genedc,.aEa
cum pretind u,ii dintre teologii pror
dupr care la inceput .r.,
".,
.*irt"t aeiljagrpele,
iar Brrt
^rirti*
,-"r fi niscut dirr
caunrirprer.rrr"r,
j..-.,:*;;;#i"i':A;Lr""ii,'rlT.:ffi
"fr'.::,:'l
torii ale impirarutui rraian.n-au mai permis p.";;r*r;-;;il;lir
ir.r intinderc
::f-T:llg
d:
qeni
atu.ncl.
{eapa,
care imita ,i;;;i
"i.-;'.i;,
iudaice, ar
asffel ca punte de trecere de la ritualul iudaic la cel euharistic cregtin.
", ^_a:l}f:=f.'.,p
ce Bisericii primare, agapele se prerau foarte uEor Ia
:1,:**
(dezordrne).
ar in veacur apostoric, sfannrr Apostol
pavel
mustrl
rile ce se ficeau la acesternese (cel puqin, tacoit;;[t;{;.i1."
ere si aibl,
aici inainte prin familii, iar nu in aduniiile & il;
i;Jr;l-cJ. xJ,2t_22
Ei 3
Aceasta dovedegte ci agapa n-a rost
"i.i"i;i;;#:;ilil
ilt".i;fli X';
c.reqtir,r gi ci ea a trebuii si se desparti foarte de timpuriu'J. Brrrr"rirtie. Fii
degrabi o formd say
?
expresie a vieqii a.
"uir.-
iri*r.,,iJ,;' .rr".r.ristici
:"fl
y::ii
^.:,:llT
di"" Iems arim ( vezi F apte rr
2
4r, i6i
: i;w'
^
qi dis ptui
;
o dati cu aceasri formi. de viaqi,
qe cen{ ii"nrrir,ir,
d;d?JlH.il:]#nIt;
PjT-19:=.Irl1l"e.1yt.quit.
aiolo
y{e!a s-a mendni,t rnri m,,rt tim^ .-^^1
despirgiti de Euharistie qi a evoluat, Iuind aspectul
:l:
r" constari.,
9:
*:.-rl* dinrnenqiunite'de
la
!r:
arynlic.e (Cart. II, i"b. )Sl sau din lucririle Fericirului
(co
Manichaeum, xx,-20)'. in cere ai"
"r-i-."
se confundn cu
sau urpereLe
runera.rq
care au incd loc, in unele pir.ti ale ortodoxiei, ra inmorrr
':
llll:l:le
pentm
yorqi.
Tot ca iesturi di"'";:ril.
--.*
r.l.i.i.i din Biseri
poi fi socoti,.'qi
-.'.t"
.o-r,r. .;;;;i;.-'1"
#1il#i';t:'#lil,]
il"J:r:t;
rile praznice, mai ales la hramurile de biserici qi h r"fri
ffiJ--.r.t. de oraz
fost i,tocuite, pe alocuri, prin ofrandete cai.,. ia"i ilt*ir;;;r;tjH#,ir:#:i
inrpart celor prezenqi: piin sau
,,pasci,,, bianzasau peQte, carne de miel qi vi,).
3. Liturghia cregtini in veacul al doilea
Izv<lntl cel mai important pentru reconstituirea rinduiefii generale a rinrrghicir
':::,?,!,!!:,"!:'X!
:..---11!i1
rvsti1,
'ir,.d,
il'd p. i;^#;'rso,
ii
r"J.3uiil:
1-rit<rlclc
65-67, unde morul descrie qi expiicn p. ,....r iarra,ri"t, Lffi;iljii;
T: i.ii.lil?lll {e
a r,anera pe^cregrini de caiomniil.."..
.ir.rl"-., p"'r..." tor, in
cu acltrnirilc lor dc culr. Aceste capitole alcrruiesi ;;;i lin,irrtrpliti
142
;i
,rrlrtotlri, in MliLV, pp. l3-21.
t43
Lt"t"LlRCtl()A sPl:ClAl,A
r'rcqtilrc din prinrclc trci scctllc, dcqi nu c vorba de o descricre dezvoltati gi
lrrrr
iirrnrulc dc rugiciurc, ca in Liturghier), ci de o.simpll schemi a rAnduielii
l'rr'l,inrrghici,
irrdicAnd p" i..r.t momentele sau pi4ile ei principale, in ordinea
rlcsfil[ur;re;
cap. 65 descrie o linrrghie baptismali, c1v;
16
di o. explicare
.r iinrlui'e.rtraristie, iar cap. 67 desciie o liturghie duminicali obiqnuitia.
ia cotehurnenil.or
(cap.67) consta din urmitoarele:
iri clin
,,memoriile
Apostolilor sau din scrierile profeqilor", adica drn Sftnta
a Noului
qi a Vechiwlui Testa"tnent, atit cAt ingiduia timpul;
sau omilia proestosului liturghisitor (cu caracter exegetico-moral: sfat gi
rl'
iria*r.l.,
se va fi adiugat, desigur, cAntarea religioasi (psalmii), de care insi
Ittstin nu pomeneQte.
in ewhiristicA se sivArgea st1nd toqi in picioare (cap. LXVII, 5; deci la Li-
(ittchumelilor se putea sta qi jos) gi se compunea din urmitoarele:
rugiciu,e
generali, frcuti de toqi credi,cioqii (cap. LXV, I gi LXV[, 5),
cctcnia mare de mai tArziu;
rytta.rea.
frdpeascd
(a pdcii), pentru pt"irna oard rneny'i.onatd. clar ca. a.ct litwrgic
V,2);
niui'pro.rrosului
pAine qi vin amestecat cu api (cap. LXV, 3); e cea d.intd.i
rlocurnerutnrd des1re in*ebainld.red. d.pei t Sfh'nta Euharistie;
Frrrstosul
inalgi asupra lor rugiciuni qi mult-umiri (etrycrl.xcrl
.ei-rycxptottor),
[ 1ror" 1cap.
tXV[, 5), iar poporul se asociazi, ris.punzAnd Ia sf|rgit:
,,.\min"-
I rugnciunii se faie amintir." Patimilor Domnului, rostindu-se gi cuvintele
rrului de la Cina cea de taini (Apol. I, cap. LXVI, 2-3
1i
Dialngul cw lwd.eul
lu.l, cXV[);
Ur"r^
i-pa.tigirea: diaconii dideau celor de faql gi tot ei duceau Sfinta Euha-
cclor absenqi (cap. LXV, 5 qi LXV[, 5)'
4. Liturghia in veacul al treilea
(Liturghia descrisi in,,RAnduielile bisericeEti")
dcscricre completl a Liturghiei, in felul celei din prima Apologie- a SfAnnrlui
. tttr intAlnim in scrierile dirt secolul III. Catza I Fie rigoarea disciplinei arcane,
liif
crzi."" expgnerea misterelor cregtine sub ochii celor neiniqiaqi, fie lipsa prileju-
ii. * pun. in discuqie culrul cregtin, fie ci Linrrghia era pentru creqtini un lugu
iirtrili".
gi cunoscut, ca sI faci obiectut unor expnneri sau tratate speciale'. De
, ir' *.ri.ilt. Pirinqilor bisericegti din secolul III (Clement al Ale-xandl9i,
9ig.1
irriric el Alexandriei pentru Egipt, Ternrlian gi Ciprian pentru Africa, Firmilian al
,eci
Orpadociei pentru Asia Mici-q.a.), nu aflim decAt menqiuni sau aluzii izolate
lerrrrrlc sau indirecte despre starea Liturghtet dtn vremea lor'
p,lrc prctroase pentm starea Liturqhiei din primele trei secole.sunt scrierile pse-
grrrft dir-r grupa cunoscuti sub denumirea colectivi de
,,Ri'ndaieli
bisericesti"
't-orrlnwngin,
t)rd.onnances eccldsiastiqwes), dintre care cele mai importante sunt
f 'l'e
rr irr
p.C).,
t. VI, col. 428-+32. Textul grcccsc al capitclor de intercs littrrgic (61, 65-67) cu
rKE(r-r'rR()F. uR, tlNtj t RANI$TII
a)
cgiptcan{s;
tr)
!
(Aqezinrintclc
Sfinqilor Apostoli)o;
c)
cca dintai provine dir-r secolul al III-lea, iar celelalre doui, in forma lor
rrir o scric dc p:ttru cctcuii, rostitc tlc cliacon, dintrc carc prrinra pclltru catchtt-
I rlrrtta pcntrri energumcni, a trcia pelltru candidaqii la botez (corupetentes.sau
2l) qi a patra pentru penitcngi. Iliecare ectenie era urmatd de cAte o rugdciune
tlc' cpiscop pentru fiecare dil cele patm categorii de participanli 11. sfilta
t"l,rr" itit"ru ir-r timpul acesta cu capul plecat; apol leQe.au succesiv din biserici,
ulil cc erau binecuvhntaqi de episcop, trecAnd pe sub mina lui.
icgirca penitenqilor, to(i cei rimagi se sculau in picioare gi incepea LitwrXhia
loi
1cap.
XI g.u.), cu o'noui ectenie
(ectenia mare) qi o rugiciune a episco-
Htluccau apoi episcopului, la Sf|nta Masi, pAinea qi vinul alese pentm Sfinta
irtr cpiscopul rostea ,t.,pi" lor o lungi rugiciune euharisticl, aseminitoare mai
*n^iorrrm din Linrrghia ortodoxi a SfAntului Vastle. IJrma o noui ectenie, o
rtc cititi de episcop'ca pregitire pentm impirtiqire qi se f}'cea impirtigirea, in
lllcllte, care merge uneori pini la cele mai mici aminunte) este o dovade in spri-
irrriformitilii lituigice care a dominat in Biserica primelor trei veacuri-
Lt'ru ttcitt :it sl,l.t( )lAl,A
?j^d,
azi. Aceste reguli qi formule sunr puse, printr-o ficqiune literain, chiar
MAntuitorului sau a unora dtntre Sfinqii Aposioli, care le dicteazi lui Ciementl
1*.,lrr,,
ir"dirr.ioqi, dupi care urma sarutarea picii.. gi spilarea miinilor
i*irgrilor. Se luau misuri pentru asigurarea odihnei gi a liniqtii in biserici. Dia-
nul sau lui Ipolit (1235). se socotegte, in generai, ci mai roate rinduielile bi
provin din secolele IV-v, dar ele contin qi folosesc sau transmii de fapt
vechi, din secolul III sau chiar gi de mai inainte. Ele sunt cele dintai
ne transmit adevirate formulare liturgice, adici descrieri ale rinduielii li
desfi.gurarea ei normala_, cu textul mgiciunilor gi al diferitelor formule, ca in
enurnerate mai sus derivi din lucrarea lui Ipolit cu titlul Tradiyca apostoticd. (
l'trt1 ncrpd8ootq), care era socotita pierduti, dar care s-ar regi.si in traduce
crarea) egipteani cunoscuti azi sub denumirea de R-d.ndwiala'bisericenscd eai
cea mai importanti. dintre rinduielile bisericegti este colecgia cu titlui
sau Asezrirutntele sfintihr Apostok (Araroycxi ^cciv dyLtov
'Anoot6l,cou),
compilator necunoscut) de origine probabil siriani, din a doua jumetate
a
IV. E impirgiti in 8 ci4i.
Material de interes liturgic
-
privitor la locaqul bisericesc, la r|nduielile de
!y:qit.
liturgice ale membrilor ierarhiei biseiicegti
-
.rrpii.rd ci4ile: a
57-59.), a
$3p_te_a
(cap. 33-49) qi a opta (cap. 4-a2i. Cea mai importanti este
gpta
(cap. 5_ l5), in care gisim cel dintai formular de Liturghie cunoscut
Este vorba de o Lirurghie de tip sirian (antiohian), sivxrqiti'cu prilejul hi
episcop. Aceasti Linrrghie este denumiti de obicei Litwrghia clenointind,
cart. vI, cap. 18, se spune :
^constiruqiile
sunt date de sfrnqii Apostoli, prin
episcopul Romei, care le-ar fi consemnat in scris.
In ambele randuieli (clrtea a doua gi cartea a opta), se disting clar cele
Linrrghia carehumenilor gi Liturghia credincioqilor.
Iati randuiala Linrrghiei clementine descrisi in cartea a opta, cu menqi
sebirilor faqi de rAnduiala din cartea a doua:
.Lhwrgbia
cateham.e.nihr (cap.6-10) incepe cu 4 sau 5 lecnrri biblice, din
primele doui din vechiwl Testarnent (Lege qi
profeti),
iar celelalte dinNoul Tt
(Epistolele sau Faptele sfinqilor Apostoli gi Evanghelii).
primele
trei lect
ficute_df anagnosr (citeq), iar apatra (Eva,girelie;,
de diacon rr., p..o.. 1.r,r.
din vechiwl Testarnent
$1
cele din Nowt Teiiam.eni se cantau psalmi resp<
citre cantire.ti qi popor..indati dupi citirea Evangheliei, urma omilia sau'p
cantarea psalmilor, cat gi omilia sunt menqionate numai i., .r.t., a doua).
'J"*j
l3_ H. Achelis, Die
1it*1ten
ewellen
d.es orientalischen lGr.chentechts, r, Leipzig, L
b-.X. Fnnk, Didascalia et constitwtiones.Apostolorurn,Il, paderborn,
1906, pp.97-1L9.
6
Text ir-r P.G.,t.I, col. 555 s.u. si la P.A. Laearde. cutstitutitnes Abattnlnmtm. r .ioqt
v, vu,,r.wrwrrurro) 4l,u)ruwf a//r) u) [aucrDoflf, lyuo, pp.
y/_lLy.
6
Texr in P.G., r.I, col. 555.
E.u. $i
F
p.+.
Lagaide,'Curstitwtio"Ls Zpori.o:ti:-i, Liprr^-
Tcxttrl grecesc a.l capitolclor de interesliturgic,in"MELV,
pp. 179-%3.Trad. .om. i"'sp;, ,"ili:
7
TExt.siriac
1i
trad lat., editat de pa?riarhur sirianiinit Ign. Efrem Rdr-r.ri, Testamzn
i nostri
Jesu
Qhrlti,
Mogur-rtiae, 1899 (reimprimat la Hiliesheim 1969). Trad. latini a
ntini nostri
Jesu
Christi, Mogur-rtiae, 18^99 (reimprimat la Hi 1969). Trad. lati
dc irrrcrcs linrrgic, h MELll,.pp. 23s-273. o'succinti expunere a rAnJuielii din acest
oc urrcrcs lrnrrgrc, tD 1wL,LV,.pp. 235-273. o succinti expunere a rAnduielii din acest d,
(crrt' J,
1-ap'
23), precrdati
.dd
g.p.g.ltqe a documennrliri, pe bazi, de snrdii mai vechi,
Prot. 1,. v.rouov, in,,Bogoslovskia Trudf', vor. vI (Moscova.
igzl). oo. 2o7-2'rg\
Prrrr. I-., vor.nov, i._,,Bogrxlovskil Trudi", vol. vr (Moscova,
'r97ll,
pp. 207-2rg).
..
" E:f . nrai
_nrui:
Hippolytc dc Rome. La tradition apostolique, rexre' iatin, introd.
r:ottstihrriort, Miinstcr-Wcsrfirlcrr, 1963 (LinrryicwisscnschaftlichciQuelf,r.r
rrnd f"r..nit',rg.r, Hcii
cirrcia se citea Psalm"i fXXfU. Se rostea o noui ectenie qi o mgiciune de
rirc dupi impirtigire, apoi se flcea concedierea credir-rciogilor, cu formula:
ht
pace, rostitl de diacon.
ale titurghiei, asemlnltoare cu cea din Constituyiile apos!9\iry' gisim des-
i irr celelalte doJe documente literare din aceasta categorie, adici in Testarnen-
ini qiin Rd,nd.wiala bisericeascd egipteand. (Trad.iyia apostolicd. a lui Ipolit).
5. Uniformitatea liturgici in primele trei secole
toate ce scrierile din grupa
,,RAnduielilor
liturgice" provin din regiuni.diferite
lrinitiqii
(Siria, Egipt'qi
'Roma),
tonrqi textele (formulele) gi regulile liturgice
e'se aseamini intre'ele, uneori pini la identitate verbale, ceea ce indicd penJru
p
snrsi comrlni, care poate fi lucrarea Trad.itia fl.plstlkcd a lui Ipolit. Toate des-
dcci starea Liturghiei de la inceputul secolului III, adici tipul primitiv al Litur-
I 4i1 diferitele regiuni ale Bisericii. Consonanqa generalS. a rnnduielii din aceste
BIBLIOGRAFIE
rros. Gr. B[bug, A,qapasiLitwrXbiain Bisericapriruard, in rev. S.T', an 1954,nt.
it, ltrtifol, L'Agape, in
,,Erudes
d'Histoire et de Thdol. positives", ed. VI, Paris,
fiecl:rqi,
Agnpes, in DTC, I, 55 I-555.
i1, lt.i,-gr.tner, Ewchnristie wnd. A,qape iwt.
(Jrcbristentwrot,
Solorurn, 1909.
f
)rrrrr. F. Cabrol, Les origines liturgiqwes, Paris, 1906'
Irlcrn, 1,a pribre d.es prentiers chritiens (col. La ile chrdtienne, B), Paris, 1930.
Irlt'rrt, Ia rnesse d.ans la ktwrgie, in DTC, X, 1346 g.u.
ir, <;.'l',rol gi H. Leclerrq,I[on *tnta Ecclesiae litwrnica, Vol. I: Reliqwioe kturXicae
144
l4-5
ldcnt, L'Euc
itif d.e la Messe, Paris-'l'ourrr ri, 1912.
H. Chirat,I d. td.ge apostoliquc,
paris,
1949 (,,Lcx
Orurdi',,
o. crrllnrarrn, La ixnificatiott. d.e la sairute'cirue d.ans te ciristianisrne
,,Revue d'Hist. ct de Philos. relig.", XVI (1936),l,pp.l-22.
_
-I.
Danielott, Les repas de la Bible et leur significati.on, in rev. MD, lg (l
/ -55-
.
L. Deiss,u4ux slarces de la Liturgia,
paris,
1964 (texte privitoare la Liturg
!y1,_de
la origini pani in sec. v. Trad. engl.: Early sourca of tbe Litwrgy,
PRnot PRol| DR, llNil Ilnlur$,ni
1967).
I . Duchesne,_OriXina_d.u culte cbritien, ed. a V-a,
paris,
1925, pag.47 q.u,
Trad.
I,.
Einsenhofer, Handbwch d.er hntholischen Litu,gib, t.-II, Frei'buig im.
pp.27-33 (o buna sintezi despre agap{ qi Euharistie).
V. Ermoni, L'Agape dans l'Egl:ise prirnitive, paris.
1906.
_
A Fortescue, La Messe. Etwde swr la hta,gie rontaine.
Boudinhon, ed. III, Paris, f.a., pag. l0I g.u.
_
A.B, Golubqov, Liturgbia in prirnele veacwri ale crestinisru.wlwi
,,Bogoslovschii Vestnic" (Vestitoml teologic), Aug. -Dec. 19 I 3.
._ ),Y _Hanssens,
L'Arqape et l'Ewcbaristie, in rev.
,,Ephemerides li
(L927),525 q.u.
^
I,A]"ngmann)
5.1., Ln litwrgie d.es prerniers sibcles,
iwsqw,k
Gregoire le
L962 (C,ol.,,Lex Orandf'. 33). aplruti si in trad. enslezdj Tlte Ea,ht Litr,
Lv62 (\irl.,,Lex orandii qq), aprruti gi in trad. englezd,: The Enrry Litwrgy to
of Grexory the Greai,1960 qi in L germ.: Litwrgie d.ei christtichert Frll.hzeit'bis aa
d.en Grossen, Friebourg-S chweiz, 197 3.
I.F'
Keating, Th e Agape an d. th e Ewcharist i,r th e enrly church, Londra 1 90 1.,
..
E4._ Schweitzer, Gottesd.ienst irn Newen Testa.rnent, in rev.
,,Zeichen
der
lin), 1965, nr. ll, pp.393-400.
t. Werner, The saa,ed. brid.ge . Litutyical paralleh in sinanoXue and early
York,1970.
grec.), Arena, 1962, p.
3,
(in rus')' in/MP' an' 1
Bucuregti, I940.
Ll'ruRcit< :A spECI At,I
B
LITURGHTA CRE$TrNA OrU SECOLUL rV iNerNrr.
LITURGICE
$I
LITURGHIILE CRE$TINB DB AZI
l. Originea
Ei
formarea riturilor liturgice
am vizut, unitatea fondului sau rAnduiala generali a Liturghiei a fost
prenrtindeni in Biserica primelor trei t,eacuri, ceea ce s-a vizut din unifor-
n engl
(ms,),
L870.
XII.
cli1 Ierusalim, oficiati de Sfinqii Apostoli, inainte de dispersarea lor pentm misi-
"
I,iturghie
pusi mai tirziu pe seama SfAnnrlui Iacob, fratele Domnului.
.
atei Sfintii Apostoli inqiqi, cit qi ucenicii qi urmagii lor la conducerea Biserici-
acliugat contribuqia lor personali la ritul primitiv uniform, adaptAnd rinduiala
ghiei la nevoile gi credintele locale, la caracterul etntc al credinciogilor respectivi
{ifcritele
practici qi datini care constituiau specificul vieqii lor religioase.
,r liturgicd pe care am constatat-o in tot cursul acestei epoci. Cu alte cuvinte,
lria primelor trei veacuri se infiqiqeazi
,,ca
ttn tip uniform, dar inca fluid qi sus-
il de modificiri de aminunt"v; el are la bazi rAnduiala Liturghiei Bisericii pri-
rsificarea tipurilor locale (regionale) de Liturghii a inceput prin multiphcarea
Ql
.tea textelor anaforalei, adicl ale rugiciunii Sfintei
]errfe,
care constituia partea
4li din formulaml sau textul verbal al Linrrghiei Euharistice. La inceput, fiecare
avea dreptul si improvizeze aceastd rugiciune, dAndu-i o redactare personali,
I pe canavaua aceioraqi idei sau sentimente, cunoscute
Qi
respectate de toqi
i-sitoriir0. Se pistreazi mai ales in Bisericile ri.siritene necalcedoniene (indeosebi
lrii iacobiqi), o mul.time de astfel de anaforale) care, pentm a li se da o mal mare
ate, sunt aiiibuite, de obicei, unuia sau altuia din Sfinqii Apostoli sau dintre ma-
rhi gi teologi, deqi nu toate provin de la acegtia. Unele dintre acestea) distingAn-
t'
A.lr. F,,rtcs
l"
1,. lJrrrrl,cr, I'Eglise urcicmqinrev.MD, nr. Ill (1972)
,pp.7-19.
lr
(
i,nru. Acl nora 3.
l'
s. Srirrvillc giniralcs...,
P.
15.
prin'adAncimea ideilor lor teologice ori prtn trumuseqea expresiei literare, au fosl
irinqate mai mult decAt altele. devenind uzuale in anumite Biserici locale gi dind
e t '- I :
-------^-
--^- --^l^^
: autorilor lor Liturghiei intregi in care erau folosite, deqi, precum vom vedea,
riile nu reprezinti niciodati. in intregimea lor, opera unei.singure persoane, ci
t,,td."rrna rezultatul unei evoluqii progresive qi indelungaterr; ele sunt o oPera
:tivi, a Bisericii intregi; formatS. din clerici qi credincioqi, operi la care elemennrl
[tnhrtl va avea, ca gi in evoluqia Laudelor bisericegti, rolul cel mai important.
Altc anaforale au'rd.mas numai ca piese de schimb, care se intrebuinqeazi, in unele
rc llisericile necalcedoniene, in cadrul Liturghiei comune (uzuale) numai la anu-
I zilc linrrgice din cursul anului, inlocuind anaforaua principali a Linrrghiei res-
ivc. Ur-r element principal, care a introdus de la inceput o variaqie in textul qi struc-
r ll.ltrritelor anaforale, a fost modul diferit cum au fost aqezate dipticele sau ruga-
rile dc mijlocire generala
Pentru
vii gi morqit2; in unele anaforale, acestea au fost
141
plxsiltc
inirirrtc clc sfirrqir.ca l)arur.ilor
_(auaforalc
dc tip.alcxrutclriu),
ilr altclc,
l]:l:::,:1,,.f.*: :ll,..Ii::l
l)amrilor
1",,.r"',i. .r" ,ip -,,ii[r,i.,.,i,
ili r,, alrelc, rur
:lccsrca sc afli risipirc in ror cursul anaforalei
1""Jror"r.r"'ffiil"r;;;;ilj."
,,.,31'-;,:T::i:1..,:I:_:.p1-:",,"
.,",.iu"ii1.;;;;",,,1t;;;lor
riturghisi
rarhi, mirur tere adaptiri iocare,
^pre.;
aa;i.,! .""iifr .n?#ffi i': :tl
sau accentuarea
unui amdnunt intr-o regiune) a alhri.
l- .Li--^^,.
exercifrt nrr n"-^i a.- -^--*-t ----. t r --.
exercitat nu numai in textul ,,r.ford.toiiii.gi
asup
Xi;
i.'li:,l,1il'flT:i,y.l,T*:-'ri ll1lt',
.a,
ii
ai-pr ,[
ra i
bile variante sau diferenq. riruffi, 3i;;;.]:"r" unere se por constata irr.i airrtrae
l1l]:l ?:,:: :"^Tl,rrarea
intre'.r.
"
t *t"r"1 rru.gi.. ail-ai6 ir.r. documenre
nite.din acea epoc-i gi enumerate mai inainte.
Aceste difere,te sunt la inceput mici gi neinsemnate.
Ere se reduc la va rs('ruL la varl
rugiciunilor, la ordinea gi numirul lecrurilor fok
relgioase cAntate la slujba Liturghiei etc.
sebiri se accelrtueazi,
se dezvolti qi se inmulqesc
iitil*:*1,tit,"+;;;il,11'?,H*ii:'-1['ilY*:::'.:.*,I"jil#i.ti
c ri s tali za t cu ti m our in diferi te forme, t"d;;; ;il;." ;;i .Hj ;;f:,'#i:'
":i'
$,:"T,qL,TH:,:",r: f:.y,l*.1;le
dl""ur.r,,ute
in scris.
puqin
cate putin, s
obiceiuri in materie de curt,. ae la inceput,;;;;;i;.^i.i,
.*r'.ri."::IJ'i:;
ceremonii din ce in ce mai impo.rtan're (i
-"i
.;;;il;;;;'rLa"te
s_a fu
rugiciunilor
si
a formularelor;
uzur nai."'rr"lii"r.iil
fith;. I"r. t..brir.r ra,
l:*,j:r:,r11:: lr,.T.
trebuiau,l
t.-,irr.re.
Mai tdrziu se flcu un ultir racu un u
adoptandu-se
formele fixe, care
",,
-"i-nr"ri
nimic pe searna arbitrarului l
sau_a.hazardului
improvi zatjeit3 .
Dintre diferitele
"ri*,:
rirurgice, derivate din rirul uniform primitiv,
s-au'
in uz indeosebi cele din metropotete
sau...,t..l" ..1.;riffi;;;ante
din punct
*1t":,:,rfit^":j1]1,3]:i""ar
gi politic .r,,-rl-;.;"rreri, Rioo-:^:r^
locale mai mici
noi sau din tocatititi mai pugin
#.ffiHi
fi
formularul lirurgic aflate in uz :..
ne cele rli-
^-^"-l^
A-
-^^^):---
:"1'-:
-^-lan,
i
pe cele din oragele de regedinqa are patn
fi:
Roma, iar mai tArziu Constr.rti.ropoi). R __r
si et r ri
-."
r,' ri*^,,|
^:
-
-,
,
^
' . '- gi au ri.mas cu timpul singurele t" .*.
ntatea unora dintre marii teologi sau
ccntrele respective ori au a,"rrt leginrri
n.t.i.-L^l^t^- a.^
^--
t t
patriarhalelor
in secolele IV qi
t
se ivesc gi diferitele forme sau tipuri rocarr
ri
.-1.:.:1,?Striarhate;
cu un termen tehnic,
"..rr.r
r.
..r
rltu.n ongrnare sau principale,
din care vor deriva ctr
plificat ccremo,ii dej
I orr
Irr fblul acesra, fie
1'r
incuul in nrai mu
I I;
Pntxtt PRotr, Dn, ftNIi Rnallrrs,r,t
rr
L, l)trchcsn r:, Oriqilts dru tultc t,ltrltittt, cd.
Iy', px1.i1;,
1925, pp, 55-56,
l4li
.rl-_
-,, I
.. rr'r!!rqrv, uur ldtL v(,l qcfiva
cu El
AIL!^HrupE
(upun, oe ltrurghii.
_,,.-^"'-"i:r,.
de a se.stabili o uniformitate
absoruti pe tot intinsul domeniurrri de rtri
:n1
j::Tl;;i":.#;"'#:':1T3::lnH:lH?,,If
'xlxlff ff#:T:,3;
pAni ta un dmp, adicd se stab,iseri;"i;ii";;r;;;;;rfiilir*r1'r""'i1'_li'J.il'
introdus schimbiri in ritul existent i; ;l;"i" c_err ..ri,,-^ +
-^-^_^_::
,.1;c,_..
^^-_,*^_-::
r r on s_au
LI'l'U lt(;t( )A st,t":(lt A LA
Rr1s,1r'it, uur cvcnirncnt detcrnrinant pcutnr fbrmarea, fixarea qi consacrarea definiti-
n l,itrrrghiilor aflare astizi in uz a fost flrimitarea unitilii cclor doul mari patriar-
rilsrtritcne: al Antiohiei gi al Alexandriei, prir-r despirqirea Bisericilor necalcedonie-
(lrrorrofizite qi nestoriene) de la periferia imperiului roman de rislrit gi transforma-
'|lr
lrr Biserici locale auton( me qi independente de Constantinopol, in urma sino-
dc la Calcedon (45I). Secolul al V-lea constituie deci o perioadi cruciali pentm
rinrrilor liturgice rasiritene; Bisericile necalcedoniene, constituite pe criterii
Ic, se vor dezvolta de aici inainte nu numai independent de Constantinopol,
;i
scparat una de alta, creAndu-gi fiecare propriul rit liturgic. Concomitent, Apusul
tin se dezvolti qi el, din punct de vedere liturgic, pe drumuri proprii, deosebite de
nlc l\isiritului creqtin qi determinate de geniul (spirinrl) specific al latinilor qi al
ltrclor formate pe vechiul teritoriu al Imperiului roman de Apus qi cregtinate sub
rcligioasi a Romei.
2. Clasificarea riturilor liturgice
illnsificarea riturilnr kturgice-swrse gi a diferitelor tipuri sau gmpe de Liturghii deri
F rlin ele nu este insi uniformi la toqii liturgigtii.
Noi adoptlm, conform metodei celei mai mult acceptate, impirqirea tuturor Li-
riilor cregtine in patru grupuri sau familii, reducAndu-le la cele patru rituri-surse
ipale, qi anume: ritul antiohian (sirian), rinrl alexandrin (egiptean), ritul galican
romanl4.
Vom vorbi, pe scurt, despre fiecare din aceste rinrri in parte, stabilind la fiecare
qinca gi caracterele distinctive (specifice), formele cele mai vechi (documentele) gi
ttrghiile derivate din ele, intrebuinqate astizi in diferite Biserici creqtine.
Toate Linrrghiile existente azi in Bisericile risi.ritene derivi din cele doui Liturghii
origine apostolici: cea a SfAntului Iacob qi cea a SfAntului Marcu. Cea dintii a dat
erc Liturghiilor din grupa ritului linrrgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), iar
tlc-a doua a dat naQtere Liturghiilor din grupa rinrlui liturgic alexandrin (Litur-
de tip egiptean).
3. Liturghia SfAntului Iacob
Ei
Liturghiile derivate din ea
(Liturghiile ritului antiohian sau Liturghiile de tip sirian)
l,irrrrghia uzuali gi reprezentativi a vechiului patriarhat al Antiohiei a fost Litur-
rr Sfhntului Iacob (cel TAnIr), fratele Domnului gi primul episcop al Ierusalimului.
Alcinriti la Ierusalim, Linrrghia Sfintului Iacob, a trecut la Antiohia, unde a inlo-
Liturghia mai veche a acestui oraq, adicl ritul antiohian pur, oglindit in Liturghia
ttd
Clernentind d.escrisd in cat"tea fi zpta. a Constituyiilor Apostolice, despre care aln
it mai inainte. PlecAnd de aici, ea a devenit apoi Liturghia intregului patriarhat al
filtiolriei,
adicl a intregii Sirii rlsdritene. RAnduiala ei generali din epoca veche se
puirtc rcconstirui cu ajutorul datelor din unele scrieri patristice qi.documente din se-
lc IV-V, care descriu intAmplitor momente din servtciul liturgic, sau explici rituri
lirrtnrrle din Lirurghia timpului gi locului respectiv.
l{
Vczi, clc cx., Pr. Prof. l). Virrrilcsctr, Cun de Istoria I'burghiei, p.232
, Yn. srtE prn
NIQ I E
AstlL.
VIII_a *
,, Lirurghici c_otrrplctc csrc cca diu
u.rm:i)
si
;ili,i]lTil:,,1hl::,'tillsi:ff,i'"':X;
r\,/.
^
urarrlqlluul IAL
^
v
,^u
dcscrisi it-t
,,Testarnentwrn Dorninirrts.
In
nrrohi
nrul Chinl al Ierusalimului descrie
$i
rurghi.. lrsqrrrlrvJ'vr
n
ii\*
j:yf
:Lrr!:L,i'U'i1y^iii^,,,\if
#,ti))},0r,,,^n;li,::,"1
baptisrnale, explicAndLitur.qhia
sirienilor rtsi irr{1;;;;r.'i.;,;11";i."u?i
l:l,fblT.rjceleiagi
I-inrgirli la Antiohia snre .f4,"ir,,t cc.^t,,rsi
IV ne fu
unele din oruitiite exesetiii ale Sft
}e^nlr.i'ilt
aceeaqi vreme, unele din .r.ro".r.i" /d
Lirurghia
sfinrului Iacob a fost cea mai rispanditi dintre Liturghiile vechi
;:,H:"r.X
rly
X"p*'].^u 1f:_10.._,:
.. in,*i*i
isi;{,
pl.#ina,
Asia Micd)
ilr Grecia. La sfirgirur
.
ser.oiului' w1,
u.i"gii
ri;dd"iiil'i-r*,
"i.;J#i'!?l
lT:,"rj
jlp:
o linrrghie normari a Risirirurui creqdn.
"r;r";i
l;-..a a sfrnrului
(vezi cBo,1,2, p. 397). Dinea au derivar roate riruigrriile
uierioare folosite I
t_lj:,f::l::"X.^::,.^jl
Asia Mici qi in Ciecr.
",;
;;i;;a.[
Lin ,gr,i,or mai
Sfintului_vasire qi cea a Sfdnrur"i lor"
1liru.gniir.lir,i*il, .#i:#i#l
locul' In Iemsalim era incd in intrebuinrr). i,., #.-i-rl;-l;;;:'"--r.r r\-,^---r
ruru' arr rErusarm era lnca rn rntreburnlare in secolul IX, iar in resrul orientu
i:llt*:f:::11 !i,'Ttoil"1li)
._"
-!"qi""t
pa"e pi1,i,.."rJ'
xu, cand a i
fi tqeptat inlocuiti de riturghiire 6;r;;.1-^-L
Ha'c rr,r
rLLUrL,
'\,'
carq a r
Incd din secolul IV, Lirurghia Sfinnrh,i Iacob se oficia in doui limbi: grr
:.:1.:.:_t*-:.-:-"-'Sl
r.easti limbi, qi in siriaci.t;:;.
;6e*a.rplrgii.rl-;
monofizite qi nestoriene (sec.. v), redrciarea greaci a ri.mas
"#;idil..#
;:f$"::,:1.*^::.:hlte
.ny,,1rh,ale,
at Antioil;i
a,;ir;,"iiin,,lui (numiqi
chi;i), care au ffadus-o qi i" ti-u, ri;ir.t;h;;
i1,,;.u"r"qi1'jl'J'ri#p;
fl;]i1l:,111119"*lt
rinrl bizantrn. Astizi, .l,a"ii".* gi.".a se oficiazi r
unele biserici ortodoxe de limbi greaci,
",id;;J;;;
#';i;;ume ra 23 oct,
ffln't3i.t^"cob)
sau.in duminica te,
-ri
rpropiati de
"..rrtl'
a"ta: iar la Ienrser
rqu ur qurrruuLa
Lca mat aDfoplata
cle aceasti. dati; iar la IeruSa
?:irlT:::::r^o:if
duminicd dupe craciu",.tl,J*
a*;;;-.;.
si
de sfnnrul
cel Mic, intre rudele apropiate ale Mdntuitoi.rl"i.
rv.rv'rl
...,,.Y::T:lttfr?ll,
care s-a pistrat rexrul grecesc al acesrei Liturghii (cele mai
di, secolele X-XII) ne transmit i"re
"
f"J-a evoluari, ." d.rr;?Hi :;';
I Iitltttnttt, La Mc've, tu,.w.'.'o) ot tantls pttLt4vrques, yat$)
Iyo4[ (Lcftrcs chr(ticrrrrcs, 9).
ll. Text grec. gi trad. fr.: Cyrille de
feru
,lT'r:,!'.-.li%ff'A*rLt
j.il;*,,*,i:i.t
566-s77.
rrau. cngl. ra /\. Mr
566-577'
f:!::J#;!!,r i;li:,
li,;,,y"'
9:::yri?,'rTh**:{l
in trad. lat., ed. ie A. Riick..,
_N.Lus
Daprrs?nt et.twrssae qaem
:" ''
catecheticli....,
Miinsterl i.9gg.-ir^a fr.
catecbet cts..., Miinster, 1933. Trad. ?.:
uL rvruyrusll.,-;;{"
rad., introd., index oar R- T..."r,, et
p
t-.t-,,---. -^
-:st
)-1
Tra,r .
-
,r-
er k I lar/FA-"^
'
''st l-l r' -'
1949
Trad. rom. de
-L!?Z\i l'
ve.zi reconstin i.il.'u..,
73-1974,
I.M. l{ansse I.M. l{anssc
l'rlcrd, Zur
Arutlysc fur
Qucllen
I Iitltrtnrrn- La Mcrv
150
/ tt,
1rp.
663-682.
t5
LI'rLr R( it()A,sPti( IAI.A
: irlc Liturghiikrr nrai ttoi, tlcriviltc clin ca (rnai rrlcs cclc bizatrtinc)r". latil, pc:
rtrhtiirla acestci Linrrghii, a$a cllm sc slvArqcEtc ea la greci:
t)rrpI
llrcgtrtirca
l)anrrikrr Ia proscomidiar, preotul, stind in faqa Sfintei Mcse gi uqile im-
tte,iii iii,r.i ilchise, zice o mglciune
Pentm
icrtarea picatelor. Apoi deschide uqile
,rltcriri
rii rostcitc, cu voce tare, o formuli doxologici in cinstca Sfintet l-retmt (care ser-
e,r [irlmtrli de burecuv'antare petttm incepurul sluibei), apoi o rugiciune pentm Biserici
trupul..." (care la noi se cAnta la Liturghia Sfhnnrlui Vasile din SAmbita Patimilor), in
) cc diaconul cu preorul fac, in tdcere, vohodul mare, aducAnd Darurile de la proscomidiar
llillnta Masa; in faqa Sfintelor Uqi, la inrrarea in altar, se intrempe cArrtarea Heruvrculut qr
Egtul roste$te 611 voce tare nrgiciurea punerii inainte a Darurilor (cea de la proscomidie din
[izantin: ,,Dumnezeule,
Dumnezeule, cela ce pe piinea cea cereasci..."), Dupa
rcrea Daruiilor pe Sflnta MasI.
preotul le cideqte, zicAnd in taini o
-rugiciune
a cidirii.
r,ostcqre Sirubolut irertiruyei., preotul zice in taini mgiciunea pacii qi se face sirutarea picii;
ptul
zice din nou o rugiciune a plecdrii capetelor, dupi care urmeazi un fel de dialog intre
rt qi diacon, apoi intrc clerici qi credinciogi
pentru binecuvAntarea reciproci, nccesari ca
lrltire
pentru iivArgirea lertfei,
aseminitor cu dialogul dintre preot.qi diacon de dupi
fitrrir.,
cu Darurile, dirt fitwryhietal ortodnx. l)iaconul rostcqte apoi o lungd ectenie mare
[nrrrlr
mrl frumoasl qi
-ui
*pii-itoare decAt cea din ritul bizantin), in timpul clreia preotul
r',
lilitii qi traduceri ale texnrlui grecesc: EL? pp.3l-68; Hrisostom Papadopulos,
tllrir'a SJhntului locob,
fi'atele
Dorunului, ed.. VII-a, Atena,. 1959, ed.
\^,.12T,;. ,^ ,
l.rr.r:rycs,
F.dition critique du texte
i noui, publicati de Pr. Alex. loncscu, in rev' GB, an.1963,
Eirult.
in taini patru rugiciuni deosebite gi consecutive, dtntre care a treia este rugiciunea
Frrrrc.r.ii-ilainte
a Darurilor, de dupi vohodul mare, din Liturghia bizantinJ. a Sflntului Vasile.
Ul1c,rzl apoi formulele introductive la anafori., inclusiv dialogul prefeqei, cu unele rnici
Variiyrtc r.tb"l. faqd de cele corespunzltoare din ritul bizantin. Preonrl incepe apoi si-citeasci
ln tirini marea liug.iciune a Shntei ferrfe
(anafor)), intrer-r-rpti de aceleaqi ecfonise qi
Ftr;lrrrrsuri
ale credincioqilor ca qi la ritul bizantin, dar cu o panicipare.mai largi a acttofa
;l'cirtl
anasoralzl seam.ini mai mult cu al anaforalei din Linrrghia bizantinl a Sfhnrului Vasile,
llr,ri rtlcs in partea finali (dipticele), unde rugiciunile de milloc incep cu pomenirea celor vii qi
rurrtirrui c-u pomenirea morgilor, deci invers decAt in rinrl bizanttn.
Ilrrneazj o ectenie diaconali, rugiciunea domneasc'i, apoi rugiciunile, formulele li
4tu-
rilt.prcgititoare
pentm impirtlqire, aseminitoare ctl cele din rinrl bizantin: frAngerea Sfir-r-
trrltri
'Ltrrp,
pliniiea potiruiui, fi.rrnarea apei calde, inci o rugdciune pregititoare. apoi im-
;r,1
r,l;irca ilericilor gi a credincioqilor, un imn.de mulqumire al preotului pentr-r-r impirt'iqire
[,.,r,,n-rr,
al celui corespunzitor din Linrrghia noastri), o mgiciune a cidirii Dar-r'rrilor,
I
^r)rr
t rEt/r. rJN, I]NH DKANI$ I L
::::lli.l.i]:1 ll: :!i:t::,',t
rtrgitcirrncn
llec{rii
r;apctctol zisrr ctc prcor irr taind, apoi o
a lrnvorrrlui, r()stitii dc prc,t clc pc anrvonrrl'clirr nrijl<lcul hiscricii
la clc conccclicrc:
,*l\4crgcqi cu
r:l crc c()llccrrrcrc:
,"r\4crgcqi cu pacc !", iar prcotul, din rrltar, irrchcic cr.r o scurtl
bu'rccuvantarc, zisi in taini (,,s-a binecuvantat l)umnezcr.r. Ccl ce rre hinr.crrvA
i,|1!::::.t:,,1:i l_:i:
irnpirtiqirea Sfintelor qi a t reacurat.r"ri.f* rrl,ri ..urn qi
ir-r vecii vecilor, amit.r l").
Precum. a1.viz9g, din Liturghia Sfhntului Iacob, derivi toate Li
azi in diferite Biserici risi.ritene, calcedoniene gi necalcedo"l.r.,fi r;;;;
1) llrurghiile
din uzul sirienilor iacobiqi (siiienii d" veriy;
--) r- --
b) Liturghiile bizantine (Linrrghia
Sfinrului vasile qi rirurghia sfantului
c) Lirurghia Bisericii a.me,re qi
. {) -rin
rghiile sirienilor orieniali (persanii nestorieni), numite uneori
rit chaldeian.
,
a),si.r"i.erli de ves.r
Qacolil!),.din fosrul patriarhat al Antiohiei gi cel al Ierug
::Tiiu,
de restul.Bisericii dupr sinodul din calcedon (a5r) au pdstrat in
numai versiwnea sit"iacri a Litwrghiei sftntwlwi lacob, pe.ri. o iolor.r. qi
"r;
ghie normali, tot in siriacd veche (azi o limbi moarti), int.oJ".ana insi ru
c,laritiqi caracteristice doctrinei lor (ca de exemplu, adaosul
,,cel
ce Te-ai
penrru noi" din texrul rrisaghionului2,. Lirurghia siriaci a sfenilnui Iacob si
inqe.az-i gi la sirienii risiriteni din Marabar
llndia;2r,
precun qi r,
-r.".iqii
(un(i cu Roma), care au primit insi nulte influenqelatine.
I -'
. .Precum
am_vi.zut, deoarece in Biserica veche textul rugiciunii principale
ghie, pentru sfintirea Darurilor (anaforaua snw ruxdriuru.ii sn"triknfe), era
zat de fiecare din ierarhii mai imoortanti- a enistri in R i"i'ir,,n m.ra n,r-X-
zet de trecare drn rerarhri mai importanqi, a existat in Risirit un mare numir
rale euharistice. Biserica sirieniior de vest (iacobigi)
"
plr* pani astizi
multe.dintre aceste.a, gi anume 67..anaforale irtnru"l.ii"ti ,ir-ilii;i iacobiyi, io
corifeii lor sau atribuite unora dintre Sfingii Apostoli qi sfinqii-pirinqi..'Azi
parte dintre ele se intrebuinqeazd in diferite'o cazii capi&;;r;hirril;;.;;
la rAnduiala fr-xd a vechii Liturghii a S{ nnrlui Iacob22.
Existi gi o Lirurghie a Darurilor mai inainte sfinqite penrru uzul sirienilor
cu o formuli de epiclezi adresati MAn uitorului23.
b
vte, d.et"itate d.in Litwqqhia Sfld.ntulwi lacob, vom
pe la
_
c) Biserica anneand. intrebuinqeazi o singuri Linrrghie, numiti uneori a
Gngore Luru.indtorul (apostolul armenilor)'qi folosite'arj'^tit d, armenii p
cat qi de cei uniqi2a. Ea derivi direct din Liturghia sa".rr"ilr."ulrql^.rrri^Jl
'"i",",!:r,i::'-l!;
::sL
i"!!, pp. 6e-ll0 Vgzi.sj
{.
Riilker, Die
ryrischeJa*obusanaphma
!:::l,t::
des
lahob,lblon Edrssi.' Mir dem g.i".t'lr.t.n-fr;;il.I,il
fvi;;f;;
giegcschicht,
Quellen u. Forschungen, 4).
21 6 ---- )
O trad. rom. a acesreia.a pub_licm
pr._A]ex.
Ionescu, in rev. GB, an. 1963, nr.
4.4) 467. Trad. germani
l;,nia,,"
^.r.
1gq 3uragy_".
G- V;;;il;a
f,Iib
ana. oie
der Thoruaschristrn Indiens,
paderborn
196g. p. I ib
I.u. 2')
Edty. in Ir.O.p, vol. II, qi de A. Rtickei, A. il;, H.W. Codrington,
$.a.:
Anaphorac
:quot in cod.icibus adhuc repertae sunt..., editae et iatine u..r.., Rt-lJ'(pontif. Inst.
quotqaot tn cod.tcr.bus adhuc repettae sunt..., editae et. latine u..r.., [o-ie
lrontifl
Inst.
S*9;),.r;l
T: ]; il,rrjrl9i.,
IV in Ie40 (Lirurghia sra"nriri i"'"" i.tror,o-;.
rhc3fogicar snrdlc;
..
an. fi[tj_",t.i:.'oi"{;
r:i?rr'?,'I'1,
i?r:T}, I?t
-'
rracllrsa
$r
ilr r()m. dc mar multe ori. vezi. de ex.: ed. I . .lfaura f i*t
lliscricii awneil', Bucurcqti, 1937 (rext armean
Ei
trad. ;;,;J.
'c".
"r-i
tr;;"?ilr.'.1jffi
t52
r53
LI'rURrit<:a,st'tictALI
Ccl ce nc bi
ilccilstA in seccllul IV ln prtqilc Capadociei, de unclc tru vcuit primii misionari
qlrcliz,at<rri ai armcnilor, gi poate fi considerati. ca reprezcntAnd un stadiu mai
tlri. rrl Lirurghiei bizantine, de la care a gi primit, de altfel, unele influente, in afard
eelc latine primite incepAnd din timpul cruciadelor.
-lpccific ritului liturgic armean este intrebuintarea azimei (care nu esre o influenqi
ulic{) qi excluderea apei de la pregitirea Sfintei Euharistii. Biserica armeanS. este, de
im W. 1923
ir, singura Biserici orientali care nu foloseqte anaforale de schimb in formula-
l,itrrrghiei.
cll Sirienii rd.sdritoni satt nestorienii persani (chaldeeni) din Iran (Persia de altidati),
gi Malabar (din sudul Indiei) gi chaldeenii uniqi (numigi qi creqtini dr rit
run) intrebttinteazd, azi o varianti a vechii Linrrghii siriene a Sfhntului Iacob, cu
particularitdqi specifice Bisericilor nesroriene, gi numitr Liturghia Sfin2ilnr Apos-
Acld.ni
si
Morij (Maris), intemeierorii Bisericii din Edesa gi Seleucia (Addai e
,
unul din cei 70 de ucenici, iar Marij e discipolul lui)2s. Ea se folosegte tot in
siriaci veche.
Pc lAngi anaforaua proprie acestei Liturghii, nestorienii mai folosesc inci doui din
hilc anaforale liturgice risiritene, ca piese de schimb, gi anume: anaforawa lui Teo-
lfierpretul (adici Exegetul saw Td.lcwitoval
-
Teodor de Mopsuestia,
f42B) care e
ruinqati in duminicile dintre ajunul Criciunului gi Florii, qi nnaforawa lwi Nestorie,
)Llintat;. la cinci sirbitori pe an.
re alte vestigii de adAnci vechime, care o apropie de tipul sirian primitiv din
a oPta a Corustitwyiihr apostokce, Liturghia nestoriani pistreazS. in rAnduiala ei
r lccturi biblice, dintre care una sau dour din Vechiwl Testaru.ent: Lege qi
profeqi,
sc mentin gi in rinrl sirienilor de vest sau iacobiti.
Oaracteristicile ritului nestorian sunt: frimAntarea qi coacerea de cltre clerici a pAi-
dospite intrebuinqate la Linrrghie, care alciruieqti o parte a
proscomidiei,
apoi
ln din textul anaforalei a cuvrntelor MAntuitomlui de la Cind (,,Lua.ti, mAncaqi...,,
,) riiaqezarea dipticelor inainte de epiclezi26.
4. Liturghia SfAntului Marcu
Ei
Liturghiile derivate din ea
(Rit"l liturgic alexandrin sau liturghiile de tip egiptean)
l'irrm,larul linrrgic originar gi clasic, intrebuingat de Biserica Egiptului, a fost cu-
,l.rctrt sub numele de LiturXhia Sft.ntwlwi Mancw, deoarece traditia atribuie acestui
lfErtt cvanghelist activitatea de evanghelizare a Egiptului. Documentele care ne-au
Fl'rtttstr.
is formele ei cele mai vechi, cunoscute pAni acum, sunt:
r) furaforaua din Evholngbiwl lui serapioru' episcop de Thmiiis (sec. IV)27, care se
Ent'itetcrizeazS. prin aceea ci, la epiclezi, se cere coborArea CuvAntului (b ),6yoq) pentm
;1t'c
I irccrea Darurilor;
lltttlir I irrtrod. gi aparat critic, la Arhim. Zareh Baronian
,
LitwTghia Biset"icii Annene in cahu] cebrlalte
illtttiu ucuregri, 1975.
-
toriand, fixarea definiwi a texrului acestei Liturghii, in forma transmisi
pArrl^: arhului nestorian
fesuyab III, pe la incep tul r".joloi VIt.
26.f,rrurghrrle.nesroriene
aufost editate, in t'.ad. lri., inLoc)vol. II. Trad. engl. inEL, p.247
r,rlur6ruuL rrLDLUrrElrE du luJt cuLaLc, Ur LfaU, lat., lfl ,L,rU. VOl. lL. f fao. engl. ll7 LL,
P.
Z+/
1'tt.
lirrd. rom. de..T..Tarnavschi, in rev.,,candela", an. 1892, pp. 617-621,669:692 gi oa^a-oao.
'I
r,rrl. gcrm. qi srudiu dc )oh. Madev u. G. Vavanikunnel. ar. cit.- i. 12 s.r.
rl. gcrm. gi srudiu dc
)oh. Madey u. G. Vavanikunnel,op. rir., p. l2 g.u.
r/
l.ld. nrai nouitinMELV, pp. 5l-O+.
l)nri(l' PRotr. l)R. Iinri llnnNr,s,rti
t'cctl. in LOC, vol.,
uoitt
Lorrvain, 1960; E..
.
Berlin,
L.\,v, p.
[9erltn, 1952. Exisri
Ei
olicirrlc
llcutru
scrvicrrrl [riscriccsc,
rr
lirlirirrc i.ccPi,d clin sccol,l
,lrr l, ahisirriirrrir si tr.ircl. t
b).F'ragnrcntul clc anafirra cgiptcan{ din.scc-olclc
vl-vltr scris prc un papiruE
copcrit intrc mincle unei mlnistiii copte dc la Dr-U rlyzc.fi2l.
--
c) Linrrghia descris.i in aqa-numita Rhnd.wiald bise,iceicri d, care, p
am spus, nu e altceva decat o__traducere (prelucrare) a lucrrrii apustul;cd
onrlui Ipolit din Roma (sec. III)2e; dar nu toqi liturgiqtii"."nria..r
";ff;; constituirea vechii lirurghii egiptene.
PAnd in secolul v, Lirurghia sfintului Marcu a circulat in tot Egipnrl ln
f:::i
^ry!!*::,
4re
ycd
.a
rimas mai departe
_in
intrebuingar., o.todo.qiloi
;
secolele
{rI-xrII,
cAnd a fost inlocuiti la ei cu Liturghiile bizantine, ai"
irrt"J
primise de altfel inci mai dinainte multe influerq.'(." de exe-plu: un'rir su
pru,,sc Lrc alfrcl rnca mal cunarnte multe mfluenqe (ca de exemplu: un rit sut
proscomidiei
la inceput, ritul vohodului mare, imnul
,,urrtrl.-Nircut,,
qi Heruvic
^
Dupd'.ce insr copqii^(populagia indigeni a EgipruLui) s-au despi4ii de Biseri
constantinopol, adoptand monotrzitiri""r
1+sii,'ei
gi-au ,."ar^ qi riturghia i;
Ior nagionali (copti), punind-o totodati suL numele'sft"tiuiZnir"il
alAlexand,,
. {c5pta
v.ersi.une.copni (Liurghia sfintului chiril) a pistrat mai bine cadrul
tlv al Lln,.ghrer egiptene,.degi a primit gi ea multe influenge bizantine (rimba cr
anume dialecrul ei bohairic, se pistreazi inci in serviciul rit rgi., pe cand in
a fost inlocuiti cu araha). Versiunea copta a Liturghiei sfa"niiui'rrlarcu pistread
gi unele expresii in limba.greaci, ca: K6pre btvbqoov,E'rptrrr
";-
(scrise cu cara(
99nte.)
Anaforaua acesrei Liturehii se intrebuingeazi, azi'la'copqi in timpJ
Mare, in posnrl Criciunului gi la pomenirea morqilor3o
In afari de Liturghia zisi a sfhnnrlui chiril cu anaforaua ei originali, c
monofizi.ti mai au azi doui anaforare de origine mai noui (de tip sirianj, ai"i.e
na nwrnitd a sfa,ntwlui vasib, care e anaforaua normali a copqilor, fiind intrel
a:?.*.r,.],".."p,rT. 1.
alglui,
{
ahg ruwrnitd a Sftntutui Grisore (d.e N,
intrebuinqatr la srrbitorile Mantuitorului qi in ocazii
-ri-rot.-rre.
Aman,
i,trebuin.teaSi in limba copti., dar existd gi redactiri ale lor in limba greaci., din
crrpgilor.qi ale iacobiqilor_sirieni qi atribuite ra-diferiqi autori, ., JL .r.-ptl
I)omnului nostru risus r{ristos, anaforaua sfintei Fecioare trlrri", anaforaua
Ioan
-
fiul nrnenrlui (Evanghelisnrl), anaforaua sfinnrlui Atanasie,
"rr"for"r,
lri
,scur q.a.32. Toate sunt insi.de origine mai noui
1""ii
i.;;;;.r. abia din sec,
sau dupi. aceasti dati).
Particularitiqile principale ale Liturghiilor de rit alexandrin (copte gi etiopiene)
28
Vczi rexnrl gi coment. dtn DACL, lI, I
gg
I - I
g95.
'-'.-Ed^9. B. Botte, La Trad,itinn A.pi:trt1qry d.e saint Hypporyte. Essai de reconsrirution,
srcr-Wcs_tfhlerl 1963; Acelagi, Hyppolyte de' Rome. r,a Ttn;,;it;o" ,lporio6qry d'apris les
peruions.
Introd., rrad. e r notes, 2-e 6d..
paris-
t96g
(SC
I I his\
putiont
l1r1a.,.,.1a,.
",r
ror3: 2-e d.,
paris,
t96g (SC, I f bis).
"" Eclit. de A. Riicker, Die Anaplnra d.a Pan^rarchin tgriitns von Alexanclrera (Denkmller
ntcrrischcr Messlirurgic.4). in rev. OC. Zt
('1927\
t4?-t\7
3r
Anrbclc edita
r. in r,oc v'i,
ili,ih!;_fj;E;,Ii,
rvain, 1960; E.
Berlin. 1957. Exisri s
fost traduse3r.
Din ritul alexandrin d9!yn
$.Litarghia Bisericii etiopiene saw abisiniene, ofr
vechea limbi etiopiana (dialectul gheez). Ea este humiti Liturghia cehr'\2
care nu e in fond decit o rraducere'eriopiani gi prelucrare i^i f,errokati a Li
::l::
,
9f1".t"i,Chiril..Existi. si
t4'anafoirie de scnimU, il;;;;^.;i!
1.54
;i
tlrrcl. cngl,
r55
l,t't'utt(;l( :A sl'l()lAl,A
l,n l,iturgfuia catchunrcrtilor sc fhc patru lccturi din Noul |'estaruertt, Qt
antunc:
,iirr'.:p;;ilfi" sian"rf"i Ap.stol l'avcl, a <loua di. epistolcle sobornicegti, a treia
t.ilrrtc si'a
patra din Sfintele Evanghelii.
i,"iiiii.i.rr'
ir"i-"r"
a. invocare'a SfAntului Duh
pent
"
t!"Hti-P,i31t-'i]:,
111'
;Ji,tir;J;;ili
;".i"hi"; este aQezari dupi anamneza, in liturghiile ritutui ale-
iii;.:ffiirtiii
i" a""e formule, dintre care una inainte de cuvintele MAntuito-
rlc la Cini, iar alta duPi anamnezi.
'iiG,i.i;;
de miilocire generali pentru. Biserici (diptice) t
iE:',I1 lI^1]L:
i,'!-1,r ii,r Uir*,i" ii
,f,.thi^n-.i mult inainte^1 ei, qi anume chiar in cursul
inii L'.itt"ii"ice de la incepunrl anaforalei (Prefaqa)33'
r.iir"i ie
"aiqilt.
.lriifSilit"rgice
ale ilisericilor recalcedoniene, tipirite de
';;;;--oi'Uniqilor
orientali, nu meriti toati increderea, din ca,za
.llilor
introduse in
'ele
de editorii catolicizanqi; de aceea, pentru restabilirea
i-nut..ttl. trebuie apelat Ia vechile manuscrise3a'
5. Riturile liturgice aPusene
rl Atit Ia Roma. cit si in celelalte pdrqi ale Apusului creqtin, a fost la inceput in
;il,;;;;;
ri"rr pii-t.ii,,
"n
r"r-, al Linrrghiei oficiate in intreaga Bitt:it-1ti:t:lli
;Ie;i iliil;r s-, sing"l"rizat din punct de vedere liturglc, avAnd in uz o
ric cu caracter aparre, Je-origine foarte obscuri, deosebiti de toate
::l.lilr:
iiii-.[-.^rfi fi*ilii pri-i1i",'ig timp ce
-in
celelalte pi4i ale cregtinitiqii apu-
il';;;t.;;iJ ri*ii.
i'i-niu,
"d"'
+1
Risirit,
"^
d":1-
T ?fiTil T'.'-'-"li'l-':::-
:i;.H;,'i;;e"i;.ip"+"
.ii" secolul v,.avem in Apus dour Liturghii deose-
i' ... J. ta'n oma
-
din care'.-a dezvoltat fitul roru.an
-
qi cea-din sudul Italiei, care
',.,ii.ir*
itil*i nu*it gikrun De fapt, denumirea de it gaklan ptoprrt-zis se d.i
ii'i,li*gi. J.r""rt"t r"i"i.fut numai.in Galia.(sudul,rri5rpi
d:
-:)
l,'.1'jTll'
(sccolele
V-VI) si i"
gi.iJria
lnoraul
Franqei), Irlanda qi Angli.a, in diferite vari-
,ti'i-i"rr[te.nirli,-r"u
a.r i.., ,..rrt, se indici -irurghiile
localizate in toate
fr" p*.iAJgiseriiii apusene vechi, afirr de Roma, adici: Italia sudici qi nordici,
ln, Spania gi chiar Africa.
Ai,irl*
"iigi.'iiiin
t"i
lJ.*
pirerile sunt impi4ite E sinsulintu,:1,.Tt::11,*::l
'ffi;i.irghi^
*[riJe, ,al.n reprezintr dezvoltarea locali a ritului linrrgic pri-
'ii'
ffi ..' i;
idy'
h. C;ri;
49
-"':itf
t:ry 911*:1T:* li tl*: :':il^t*'
,i,:';#;ili'd;ff4"",rr, lryon;,
cel mai important centm al Gatiei de sud.
Ril,,1'grli.[, f"t,I"f"*it,.+j1"t'a9
citre cel roman, qrecum.v:-1T-1t1-gl*ii
'\rirrr
Fqulsr
--'
s^;;' ht ,,"''i sllDra
'
^n doui orage: Mi-
.lclrrng'i-a menqinut in Spania. El mai^supraviegutegte
azr nurnal r
u,
f,,|.a"r
rta[ii; qi T;|JJ;
ajpania).
in Milano se intrebuinqeazi' Litwrxhia nw.wt'i'tri
/ -
-t
--.- ^:
^.:.-^^
.l o.ecnri
^trs\
irr le
'ttrir;ona
sau n Sfii.ntwii,q*;UiorU
(cel mai cunoscut e >iscoP al. acestui oraq), iar la
'rinrlrr.
il.t itt;n rr*;li'*oirabd iadlci,^rntrebuin(ati
de cregtinii
9t,tlTg", _1:'-?-i,
;1;iil;1ff;J#';;;"i;;i";i;.rrir"r"i
de.cordova), Li
.rrghie
numitl qixoto-hispani-
el
*rtr isid.orionA, prnti .n? p*n de obicei sup
11mel9 9f":*J*,Itt"d"t- * lt:tf
[ifiJf,),
cel mai'ilus.- di.r,..'fnrinqii bisericeqti ai Spaniei' AmAndoui aceste Litur-
133. Trad. -
,,
-
ni, vezi sudiul nostru' Cwl'
tltl
llit "ortodoxia"'
an' 1965' nr'
I , r,r,.
(in grec'
)'
Atena' 196l '
'
' t,r
PRnor Pnolr, Dn, ENn BnnNlg,rri
glrii rcp
riri romanizate arc._vccrrir-rrui
rir garicalrrs; cre poart{
lfl*f
de origine orilnialr,. pr,.:;
;ifi.f i;ii,,.,sei Romei,
secm.i a .^r:^^_-^
^^r^_r-
?I
,11 t"p..-agie a rinrlui roman, Dir:rtre acesrea, cca,
i;iil:J. ::jic
are a c ale nd arului I a Linrrghie, rdi.t ;;;ri
"
-g"e.i"
r-ir.,
ffi
I ;:
Dintre formele vechi ale riturui galican, intrebuinqate
odinioari in diferitele
a I e c req d n d ti ti i a pusene; ;;
-;iffi
?r."l. r#f iffi'jH
"
::r',:#'j,':
Gherruan al Parisului (din secolele iir""-vrirr;:r; ii*1r".I'-rrruscrise
c
ril5.)."prr-.*, *
i:i:"i'iiffi
rn (Bobbio\.Missale
v) v4L
sebegte pri
anonimi', care !
fii"d'i"i;
ruri lirurgice cr
din n,i_olo +-^i ,.^^-_-_:
al Linrrghiei ci
din primele trei veacuri._r-rala
carq rncepe tzorareeRomei
di" .J;:rilitf,:::
a Bisericii rru e sigura. Poate cd traduce?ea in limha lerini e .it ,
incenrrf in li-k. ft-^^^:
^
---:-:
tr;
^';'nitiv,
inceput in_limba
greaci, a pricinuit
unele dinrre
'rii"Li
iili.ili,: Y*::*1:u:"^*:Tr:x !'i?"er,"i,
Linr
opera r
Damasus (366-384). pe cand alqii o
",.rl"r.
r"i papa ctrerarirr (492:6;;.8
insi ci modificarea aceasta s-a ficut in eren" fiind
"..o-r,.+i -*i^
ra $x-,.+x r^^r--^:.'r r r.
'trrn'tt'rpnh1^t;
-*:^-^'-i---:--^-

st
re, ficuti la sfirqinrl secolului
tinuata de papii qi Sinoadele d
Deci
-r-.rr*
D
^-- - Degi, precum
"-
r_p,rt, Ror.na s-a gisit de la o vreme izoratd,de resnrr Ap
:^T::,* I.1T:
I,iturgic, tonrEi episcopii Romei ," ft;, ,fbriiii inca ae U
::f.:]"]yl lde
a impune Lituighia l";;.lr;i;il;#;d;^i"r",r
rtatiei qi a;
iylllllllr,l;_.::_"_.:.se
vede.dintr_o.1c1is-oare
a lui papa i"".."ti" r catrJ epil
Decentius..din
Eugubium, pe ra
";J4G;.
Totuqi, incercirle b;"#;ff:tfIi
I:H: T:u,'-i::::;*t,y:: 9:,id:jt::tortatd
a T it,rohiei oori^.^o
^-:- ^^a
roman s-a intensificat
in secolele VI_VII
|3tir,:l
dintle.naqi
si
regii carolingieni ai
uz a Liturghiei galicane. indeosebi'irepin
cel scurt qi fiul siu carol cel Mr;.;;"i
1.^.1,"*:tll ,.,^Tl ,
r"11rr"
jn
lqperlJ-
ior; cet din urmi a sitit sinodul l DurL }lll(Jttul
Aquisgranum (Aix
la ch^apelle,
g0i)
sr la misuri .o,rr,.arrgtioi..
i., ,..rt s.ns
::iI:, ?:::q1f.^ill__9_' l'_! "n"',
p11;
;AlJe--r-,""
^0,&"i,
qr p,i,, misioni
nrani care au creqtinat popoarere_
ai" i-plii"i l,rt 6;;ti.:ii,ir;-.,"*ii',iiHil':
#l#1,"::ty;"^i:$j
,Tpl", rit".gr,i,,"1;
., C;;Ji#i
de oraqere Mi
Toredo). nu frrd oooziqie qi'.""..ii"ii,
Lild#;;'#;
iffi ;";,il?:i":l
irrf)uenqe din partea c.l"i galic.rn;.-"--"'
"'
In Er,ul Mediu s-au foimat insi diferite tipuri loc ate ale acestei Liturghii,
a
ficcare ,nele caractere specifice, a.e pr."
-are
inse lt"t..-artr.t
de Linrrghii
l.t't't-l ttc;tr ;a st, tiot Al,A
(p,rlticrrlarc) avcan unclc diocczc nrrri c{cpiirtatc dc lloma, ca: L1on, Paris, Trdves,
*, S,rlisbtrry (usus Sarum) g.a., precum qi unele din marile ordine cilugdreqti, ca:
rrieirnii, Franciscanii, Carfi-rsienii (Leq Chartreu-x) q.a.''e. Aceste Liturghii, pe
Clcrncntc locale sau regionale, au suferit gi unele influenqe din partea Linrrghiei
girlican, ba chiar qi din partea Liturghiilor rasaritene. Cu toate ci ele sunt consi-
'tlc
mtrlgi liturgiqti ca reprezent|.ndyitwr"i litwrlrice deosebite de cel roman, ele nu
ele tapt dccAt vaiiante locale ale acesfuia, aQa cum sunt dialectele aceleiagi limbiao.
tlbl, multe din ele au ieqit din intrebuinqare, fiind inlocuite de missa romana.
11 putca spune deci ci in intreaga creqtinltate catolici se intrebuinqeazd, asttrzi o
trl t,iturghie: Liturghia de rit roman, cunoscuti sub numele deMissa (d.ie Maw,
)4r.
Existi deci in aceast.i privinqi o rigidi qi aproape absoluti unifbrmitate in
uir papali. Puqinele excepqii sau abateri de la regulir care reprezinti resturi ale
t'itrrri linrrgice apusene vechi (ca de ex. Liturghia milanezi sau ambroziani qi cea
)
sau variante locale mai noi ale ritului roman (ca de ex.: Liturghra ltonezd,
iilc celticea2, Lirurghiile neogalicanea3, Liturghiile diferitelor ordine cdlugi-
),
sc clcosebesc prea pttgin de Missa, pentru ca si merite numele de I,irurghii apar-
iit'ritc ae ce" rom"ni, in general intrebuinqati in culnrl romano-catolicaa.
6. Rit liturgic
Ei
confesiune
'l r1i confesiuni creqtine nu atit prir-r doctrina sau organiza,tia ei
-
care sunt aproaPe
tticc cu cele ale Bisericii Ortodoxe
-
cit prin culnrl qi disciplina ei.
(irrrsr:rtarea
aceasta rimAne valabili chiar pentm acele confesiuni in limitele cirora
I rlczvoltat ori s-au pistrat mai multe rituri linrrgice, cum am vizut ci este cazul cu
,r'ir'rr
ltomano-Catolici, in care ritul roman
Ei
resnrrile vechiului rit galican (ritul
r'rrrlrt'lrr, Ilituilc liturytitt: nh Apunlui (in grcc.), Atenit, I966.
56
Pntiol' PRrltr. DH, llt[i BnnNt,s,l,li
1,]l!i
rf:i*, qi ccl nrr>z.ar1b), d_cqi dcrscbitc inrrc ele, au roftlQi ., acr comrrn
9:11i9::d,atea
famitici ..c,nrcJionar; Ji,; .; il;;il c;;Irii. .ana grupuri
ltl'":i?lt_"errqin
alnri rit.liturgic d".ai J ri.onfesiunii di., .r.. f". parte admi
trebuie.privite
ca excep(ii de'ia regura g.".irH sau chiar .,
"ro-iiilTii#
a.tia u,iatilor
de diversi nationaliidti,?"i.-rprqi.,
administrativ Bisericii
;t.q'tr-'
;*"h.ii'i.".i,
grecesc (
sau
,greco-carolici", catolici de rit armean etc.'u., ciz similar il reprezinti
F/r
vzurlq Lvr
1:.,*-1,::.ri
de cuiend trecuqi t"
".t"a"*i.,
care nu au adoptat rinrl linrrgic
PilTill,ci
qi-au.confecqionat
"l
,i;
;-pii" ili"..gr,i,
JJ"i
ii[""
aii,n
Gherman al Parisului)) care nu e decAt o i
ullstrrralr al rarlsulur)) care nu e decAt o incercare de reinviere a vechiului rit
oqlnloara
ln vrgoare in Franqa; este vorba deci de ortodocsi cu un rit lituroic ,
oficiat in limba francezis.
deci de ortodocgi cu un rit liturgic
7 - Liarghiile
oficiate astizi in creEtinitatea risiriteani
Ei
la romano-catolici
Recapinrland
deci in lumea cregtini de azra6 se sivarqesc urmitoarele Li
a) in Risirit:
t bizantin:
(ambele derivate din redactarea
:1,r, _"JrytqT lpostolice
a Sfinrului Ircoi, ieqiti din intrebuinqare de prin
ll-t1r), ,Limbile
p_rincipale de ofici, re: greaca, paleo_slava
1d1n
sec. iX;,
(din secolele
x\T-XV[),
;.;..Sr*;
(di" iecolete X-XI) qi ,."U"
1J,
il iviii
In Bisericile ru.ecalcednrciine (k ru.on'ofiziyi
Si
nestot ieiD',
'-
- -- -
'
-
.r^!^:!!fl,j!
sfiintului.Incob_('ieqitiair
rLrri..r.a siriaci a vechii Lirurghii aposr
)lantulul
lacob), cw circa t7 anaforale d.e schirnb, folositi in Biserica siiienil,cr i
,(.1* :-:*t, {ii.t31
al. antioirieii, i" ijir*iia maroniqitor din Liban (
unrF.cu
19-")
Qi
in B.iseric_a creqtinilor tomigi din India (Malabar).
, ,li'y?li!^sfinyihr
Apostoti Addai (Tadeu)
si
twnrii, d.riurii toidin versir:nea si
Lrrurghlel
Stdnrului lacob, folositi in Biserice nectn,i.qilel
persali, in limba sirii
clr
ry.foratq
ay sih1rut (
a lui Teodor de Mopsuestia
.1..
Sfiintwlwi Grirqore
eori ca o Linrrghie anoni
clc'rvara c,n redactarea greacd a Liturghiei sfnnrului I;;;l; r"rJri,T?"
lrtcnc, in limba armeaniveche.
.-,.,!1ty.!!:!,!fantulu,i.
cbiril (at Alexandriei) (forma evoluari. a traducerii copte
cr.rrr Lrturghu
apostolice a sfhnrului Marcu), ca doud anaforale d.e schincb (una a
as
Vczi stttditrl nostr-tr: o noud titltA.hte httrebuinlatd de utodacSii apwseni: Liturghia d.upri
llyn1nn
al Parisului saw Liturgbia A, ft,
"igiir;,
i
1 ;1; rt 1..,
loastri- la_caftea lui' E. r<or"f.u.iy,'i7 I
in rev.
,,Ortodoxia", an. 1959, nr. l, pp,
i;s_i:jl,lrfi?,l"1dpiiTii{:ir:#:;ii'.}lt''o
t*"* Messe sehn saint Gennain de P-iris'
,-j,).|.|:,r*r: Ti:lT4]1
-;J'L,i.
,art.i,"ne (calcedoniene
i necalcedoniene) qi la Biserica
illlll:l-fii::ll:f.1r.:l.l:ye"g
dTi c,ofef,,li[ p;;,;;;; d" ;;";;;;ili#ir'J
ffii:il::
""'llil;ilXiH'],,'.i"^lif':':f
1"^:2?^"i:P:,:il:,::" " I.iisrirn Il o Darrc..r-nrtmira t-;trrgtri, i Darurilrr. te sfnlite clirr rinrl linrrgic
llllll:L*llil.li": ll"ill,;
;;,;; ;;;;.', ... ,,,, .,,"
"
r; sc,rsut pr.pr.iu .l ctrvarrn
nrrri tlcpirrtc, lir cirp. rtisl.rcctiv). rfl
A sc vcclcir urni pc lrrrg irr cirpirolrrl urnrriror.
Ll'ru ltt'; t< ;R st,EotAt,A
Vlsilc ccl Marc qi altir u Sfhntului Grigore dc Nazianz), folositi in Biserica Copti
tittl prtriarhat al Alcxandrici), in lirnba copti (egipteanl).
LlUryiltia celor 12 Apostoli (traducere remaniatd., in limba etiopiani, a Liturghiei
lfc, firlositi in Biserica Etiopiei, in limba etiopiana veche (dialog.:ui. gheez), ca )4
d.e schirnb.
)
Irr Apus (Biserica Romano-Catolici):
tylkw ritwlwi roru.an, Liturghie anonimi, de origine obscur5., folositl peste tot la
fifitto-catolici,
exclusiv in limba latini pAni la Conciliul II de la Vatican (1963), iar
pA nccca tradusi in limbile naqionale ale rururor popoarelor catolice.
Lin n:tt hia Sftntwlwi Arnbrozie (Lirrrehia ritului milanez) gi
Lilttr:qbia Sftntwlui Isidor d.e Swilla (Liturghia rinrlui mozarab sau spaniol), ambele
t'csturi romanizate ale vechiului rit galican, cea dintAi folositd la Milano (Italia),
rr1 la Toledo (Spania) in limba latinl, italiani gi spanioli.
trrtal deci se oficiazi azi in toati lumea cregtinl ortodoxi gi catolici zece Litwr,-
ctt a1'rroximativ 87 annforale de scbitnb, acestea din urml fiind folosite exclusiv in
cilc orientale (necalcedoniene). Daci adaugim la acestea Liturghia de rit galican
n Sfantulwi Gherta.an al Parisulwi, experimentati acum de ortodocgii de limbi
r,ii clin F-ranqa) avem II Liturghii; iar daci avem in vedere ci cele doui Linrrghii
rxc (cea a Sfintului foan Guri. de Aur gi cea a Sfintului Vasile cel Mare) nu se
rcsc intre ele decAt prin textul anaforalelor qi al cAtorva alte ruglciunia8, putem
ci la ortodocgi se oficiazi. de fapt o singuri (rAnduiall de) Linrrghie, cu doui
rrrllc de schimb: una a Sfhntului Ioan Guri de Aur gi alta a SfAnnrlui Vasile cel
:, ln cazul acesta, numS.rul total al Liturghiilor din lumea ortodoxi qi catolici se
l:r I0, iar al anaforalelor de schimb cregte la circa 88.
BIBLIOGRAFIE
t. l)espre Liturghiile apostolice (a Sfintului Iacob qi cea a Sfhnnrlui Marcu):
Attrtgr-rostes, La litwrgie d.e Saint
facques
d.
firusaletru,
in rev. E.O., an.1900, t. IV.
It,(i. Coquin, L'anapbore alexandrine dr Sairct Marc, in rev.
,,Le
Musdon", 82
9fr9;, pp. 307-356.
l,M. Funruli, Dwmnezeiasca litwrghie a lui
/acob, fratele
Downului (in grec.),
krrric, 1970.
Acclaqi, Dwruruezeiasca litwrXbie a npostolwlwi Marcu (in grec.), Tesalonic, 1970.
A,
(iastoud,
Eglpte (Litwrgie), in DACL, IY, 2, 2483-86.
ll. Lcclercq,
facqwes
(LitwrXie de Saint), in DACL,
yll,2,2LI6-2121
(cu biblio-
lic [ngatl).
At'cltqi,Alexarcd.rie (Liturgie), in DACL,
\
llB2-L2O4.
,
llris. Papadopulos, Despre liturghia apostolicd a Sfarutwlwi
Jacob
(in grec.), Arena,
le0t.
l', I(odopulos,Anaforawa litwrgicd a Sfh.ntulwiMarcw (ingrec.), Tesalonic, 1959.
A.
'l'irrby,
La prih,e ewcbaristiqwe de l'Eqlise de
/drusoleru.,
Paris,1972 (despre anafo-
futr,r
Liturghiei Sfinrului Iacob).
l)cspre rinrrile liturgice ri.siritene, vechi qi noi:
llitunrstark, Die Messe inr. Morgenland, Keru.pten, 1906.
h.
A
PRuor Pnor, Dn, ENr Bnlrul$rr
F,.!, :ighn.nut, Eastent. LiturXics, Oxfr:rd, I
g9
7 ( reinr pr, I 965, lg 67
),
_-
I.H.
Dalmais, La L_i_turyies d.lOrient,
paris,
1959 (trad. engi. de ii.
E::!y-,!bi'utg..ryew.York,
I?60, qr-
y1d. geim de tt.v. Lizenzaugs: Die
d.er O sthirc h en, Zijrrich Aschaffenburg, I 960
)
.'
I
H. Dalmais,
hiqwa, historiqwe et dnctrinales de la
rites orientaux, in
, umbniques,,, i
lUOa;,
pp.27_46.
J-
Godart, Trad.itions andew,res d.e la grrande pribre ew.iharistiqwe. Ln *aditim
occid.entale, in
248-278.
rev.
,,Les Questions
liturgiques et paroissiales,,, an. 46 (L
- ^]4
Hanssens, Institutiones litwrgicae d.e ritibus orientalibus, 2 vol., Roma;
t932,
!..
Ianin, I,e1 Eglises Orieru.tales et les rites orientawx,
paris,
1955.
King Archdale, Litwrgie d;Antioche: Nte syrien-et rite'chald.ien,
paris-Tr
Mame) 1967.
1{_ce]a5i,
Tbe rites of Eastern Cbristerudnru, Londra, 1950.
_
N. Liesel, Die Litutgien d.er oxhircbe, Freiburg im Breisgau, 1960 (gi trad.
Eastene Cathokc Liturgies, f 960).
4'11"t,
s.J.,In
rnor"ientaleru,Roma,l947.
S. Salaville, I itw Messe
,
2 vol.,
p
ans,'1942 .
^T..Tarnavschi,
Despre cele rnai insetnnaie litwrXhii ale Bisericii Orientnb,
,,Candela", 93), gi extras) Grniuqi, 1g93.
Card. E
PN rr
i,if?;6#,Lii,i,1)i:llll;13i;
Fr. Van
niloicheia wni
4egen
End.e
l. Ziade
34_1488.
Acelaqi,
^
IA |ungmann, Missarwru. Solletmnia. Eine genetische Erhhirung der riirnischen
2 vol., ed.V, Viena,1962.
.
s'.I'P. v-an Dyck
- J.
Hazelden walker, The origins of the Mod.ent. Roru.an
[,orrclon. 1960.
t60
l,,l-I.[J l1(
Lucrlri cu cafacter generat desprc riturile linrrgice vechi qi Liturghiile
te dc azi:
iir,,,ntrt"rL, Liturgie cllnpa,rle, Chevetogne, I939 (ed'
rrnrl. cngl. : Clrup a.ratine Litwrgy, London,. I 95 E'
Ilirtte, Rites et
fnrnika
h u'Xiqwes, in vol' L'EXkse eru
III-c, rev. de B. Botte,
pribre, dditd par A.G.
ilort, Paris, 1961,
P.
15 g'u.
n)riiiu:, i:ittooriti,i). -
fi,lotnXU et spiritwnlitd de lo pri re ewchat'istiqwe, ed' II, Pa-
968,
d;Orient et d.'Occid.ent
(lucrare colectivi), 2 vol:, Paris, 1970 (Col'
"Lex
I", tt, 46 qi+7).
iili,iggi
ii-gard
pahl, pyex
ewcharistico. Textws et var"iis liturgiis nntiqwiodbws
,
llrit'xlurg-Suisse,
I968.
'.\,i,iiii,Vi*iu,
,ilrrti d.e rnaXnn oratiorce eucharistica, nd.ditn HaX7adah Pnschae et
lis
jud.aeorwn be ,
1965'
iiri,brr,
LitwrXie
und. d.erert Rtforw' Miinsteq 1893'
,
'l{"hm".ri,
Les ktwrXies orientales et occid.entales, Beyrouth, L92.9.
^
$;;-"J, rynU.tt'ttii
iA wchi si
cele d.e azi-(ingrec.), 2 vol., Constantinopol,
'l'lrcodoru, Ntwrile ktwrgice (in grec.), in,,Enc' relig'
9i
morali", YIII'207'2L0'
Stit:l'tuNuR ir ll-n
LITURGHIILE
RITULUI
BIZANTIN
(Liturghiile
ortodoxe)
CRprrolul I
Nofiuni introductive
Originea gi vechimea, autorii (autenticitatea)
gi rispAndirea
Liturghiilor
ortodoxe
r. originea, formarea gi rispindirea
Liturghiilor
ortod.oxe
?:1.1f::*lii lylr.Sr
dl
qane
,"i*.
"
!,.*rgr,iil",
cregtine vechi
si
noi,
9,11l.y't lT..!:11*",e
inSi in diferitele s,".ri. .r!iii*^a"
"lil;.';#:;;j delung, in cele ce urmeaza, asupra ai*;fiiib. r"irJirl"tr,. ?i'i";il:,"Y.i;
elrurrJi) ur LLrv LL ullrlcaza, asupra Llrurgnllor lnt
LitwrXhiile or"tod.oxe sau bizintin, p. .r."i" vom st
ilor intrebuingate azi i
vom studia dintr-un ir intreit punct
dere, gi anume:
a) Tipiconal,_ adici rnnduiala lor actuali.,
b; Istoric, adici evolugia rinduielii lor de la nasrere pAnd
azi si
_?^,!I:ff:t.:;li}rSic,
adici interprerarea t", do.r.ina?a, ,i-UJl.l qi mistici.
ortodoxi Romini
-.ca
toate Bisericile
"*"a"o
a.;:il.J;,"r:#;ili;t,
anume.: Lrrurghia sfintului Ioan Guri de Aur, Liturghia smnJ"i vasi_le cel
Linrrghia Darurilor maj in1i11e sfinqite
lnumiii ai
,3farJ;Erig*.
orJ"r
srurt numite Litwrxhii de rit bizantin, pcntrt ci in forrn, rn. A. .-i o .,, -r^-l
Bizang ( Constantinopol), capirala imp..iJ"i
Iumea ortodoxi. Ne \/om ocupa, deocamdata,
..; -4.-1,,:^t- ^^t^:
)^ - -
r;i ra.duiala celei de-a treia vor constitui obiecnrl unui capitol separat.
, ,_9_|'flT:i
Litr-rrghiilor^ortodoxe_este
siriani (antiohianii. p;;;fi;
spus, ere deri
I-inrrghia de tip sirian
l.9flld"l J.acob,
qi angmg ai"
"ari-t"
gr"..ascd a acesteia, aqa
:l ]:tf:-"r--T1.i"lei F *i"
Micd
-
-oi
,t"' i, c.,rrl*
EfirJ*i"i
-
prir, ,;;ttl
rii apni, puqin mai tarziu, in.c.onstantinopol.
I ucrul s..xptca piinLgnnrrile
istorice
:llT:.1^:-1.":.j: l.j
mari cenrre ale.crqtindridi
;d[-;d;ril;'.,
Antiohia, c
l:f9f::i :' !i'*l, Tpf
ca vechiul iliary'.'i
'"
u.,*..-a.
'#;;iil';frf;
bi.scriccasci pe care a dobandit-o prin aleryrea l*dr;pr.rpr;rlr-,
i#"1iff#i:"il#Li";
llr::lr:: f.l
Mil" qi sub numele de'Constanri""p"f
,r, .ro*-Ro_i, centrul cel
inrpxrrtant ai tumii cieqtine de Risrrit .i" aur,i"hi^. D;il;.*se, inci. din
:llT;y]li?
acqiunea de evangherizare a regiunilor din Asia MiJ, i.i..pa.ra or sfinnrl
t.li'avcl.in'veac'lrt...-;rJr.*f.,o;Lr#.i-pffi
;ffi ;Hfr .i::?H;H;tHT#
rrisnr qi c{c crczia lui l'avel.desamo_sa.ta (2sl',264
zos;, ,i"""J.lr''.rr" au luat parte.gi
prczrnran(i ai Bisericikrr. din siria,
palestina,
Asia Micd,'ir""r, n-irirri", caprd*o'qr.lii
tc clc a irrtra ilr sfcra de influenqi
"
co.rrt"rl'tirropoluiui,
crzareeac6""dJ#::ffi;i:
Jx)rtrilrr
cc:rlrru al Asici
Yi:i
-
gravita
in
jurul
Antiohiei. E uqor dc inqclcs a..l ..rrrr- 6iuJ'
ti.lri,ur rlc ir ,ficia Lirurghia s-i rispAndii in plaile ccza;.i b;ft;i.r
li
,ii" ,t*.iMil.
t62
r63
Lmttn<;tcn sPf,lclALA
Pe
tlc rrlti prirrtc, lliscricrr dirr
(irnstatrtinopol,. tAnira capitall, a hnperiului dc
tf,rir,
c c<>rrclus[, ,o.nl"]'in'r*nca
organizlrii'ei definitive
(secolel.
1Y;YJl9.: :11'
,fiii,rigi;-ri he di. Capa.locia -.ci'sfitrul
Grjgorie de-^Na4a.nz
(379) sau Nec-
,ti,,,'i*ll-
(ag
.-ABT)
-
iie a;" Antiohia
-
ca Eudoxiu (360), Sf1nrul loan Guri de
ii,rSl-r*
N*iorie'
(428-43).), care era antiohian prin fo.rmaqie. Acegti episcopi,
iiit,-tl
p" ,.rr.,rr.t
d,ti"thJ;iCo'-"t"tttittopolului,.au,ldus
cu ei gi au impus in
iii. a" sub autoritatea gi dependenqa lor, Liturghia din
l,inrrghia Sflnnrlui Iacob, care.se o!t'1, ptt:"T_13
I I /lr tlrF rrta
i,i ii" i.,".i, adici in patriarhanrl Antiohiei
qi
i"-!"3!3.
Jrrra urL.,uu^4' Pa,a 'r
icr',i,it r"prteiii Bisericilor necalcedoniene
(secolele V-VI)'
!. Autorii Liturghiilor ortodoxe. Autenticitatea
acestor Liturghii
a, LitwrXhia Sft.ntwlai Vasile cel Mnre este,.flrl indoiali,,cea
#i l:,:-!t,9]l"t*ifi
i1:;;;;;:;;";':r;:i;"iigi".,
o vaiianti a I'irurghiei Sfintului Iacob' tg"li;
ruhii bizanttne. -B,a este, la orlgrne, o varlallla a r'rlutF,ruLr rrarrLurur
^4!vv'
^v:*^r
'il,"d;";;;'crp"i;:lLi,
'u"rlr,r,l
care,
9gl
p"Silnintnl
ll*iciunea?'iTiojil
-L
"
prmfr; fb.*i aefinitiva prin SfinnriVasile cel Mare (i37?)j::iTii
;i;;ffi..'i.i
.*rii, ;i
;; ;Jt prec,m
:g^-
'i4'1
::l': *: :lT::11::;
ril",I;#;;;;;;.'illi_"J..,,er,
Linrrghia sfanrului
)za1il1,
in forma ei
^ma]
];;;1;t*
ton t;|il;il Liturghiei Sfa.,n loi [acob, faqi de care are insi
rlc rugiciuni mai scurte.
'ir..iil"." il
,ot.,rti.it^i.a Liturghiei
_sfelnrlyi flsitg
sunt, de
'rcLil^1t-1uns
con-
nlrc atit de contemp".*ii $ta"r[t* Vasile, cit qi de documente
posterioare lui'
';;;d
sfr";;t ciira, i iirianr, in cwtdntarea sa
funebrd lt
"y!!1y,Y::
,'i;;;;'(.;p.'5+1,
rp"". ii
"..rt"
a compus ,,formulare
de ruglciuni Ei
rAn-
lir iltamlui"I.
';t';;;;;rfr,
ffintwlui
Yasile' atribuitr lui Amfilohlt:,tpi:'"1
dj
9"* !L.::Lo"'^]:
;;;;(;r:;;7ii1^'iir"ri"ir'"
de episcop,.sfAnnrl Vasile s-a rusat lui Dumnezeu
c zile in
sir
sa-t i.,,,r.i,i..1;;r
i;;".1'i."ia^ [" *j11,s...f i
:" r.:lriit_:,i1:
i'i"l iiiJi'i.";;il;;E;J*
p'"p'i" al anaforalei linrrgice' c=n3 e1a,r:4rl n;
;i. il;r-;;;*, iti, qrp.eazi,it-" rrrt,i Minruitomlil'::'iTq[li"*'.l.d"t^'ljli
ir, f .i.p"*l ,..ololoi'rrl
(iToy Petru. Diaconwl.qi
^alli
cilugiri din Scilia, intr-o
iiiiii
^ait*ra
episcopultui irititii qi altor episcopi
"f.titgi'.exilaqi
pt
-"T-".:]
ll *:;
i;; ;il; ;'t *i di.r aiiiicdte Liturghiei Sfhntului Vasile, despre care autoru
,iiciscrisorispunciseintrebuinqeaziin-iotRis.Irinrl3'-.
i-^)^- )^ *'iirti"''-"ri';[-;il
(;;
-siit:
lstoricul Ltontiu din Bizany
:1.*,. :,,-I'_?9:,: 1:
ff,,r"ir"r,ir-7.^.";.1"',t
ca narintele doctrinar
,11 -t:t'?iiltt-q*"ll-:":i:1::l'-":1
ll;;ffi;;
fintei
lertfe) ,,plini
de.btasfeTii'1, c1t-9 se deosebeste
ctlr rlc
,,cea
cea de o.igin.'"pottolici,
atribuiti SfAntului Iacob),
tft
;i
clc cea
I
P.G., t
de
Aprilotia... Si
d"e
,
1,.G., t
are
;:":'8ft ff:il:.::"'IHf r:1,Tiil,.:'',5:'J'."',;
,
bonos in bonitate conserva: omnls enlm
iur., .t nullus resistit voltmtati rnae
"'"'
19,P.G., t. LXXXVI, col. 1368 C'
lltttlqic
plinritiri tttriform' rrl Biscricii tlniv' tlin sec' l-lll (tcelaEi pesre tot ca rindttirli
rrIrrrEi- r ' '-""
5i
plan gctrcrrl'
;ti.'*1.l.fiiiii'i
improvizlrc)
ln-
E=
!n=
7.>
-r-
'4
2.
-2.
|+
F
-
t-
-
o
v.
E
F
E
a
t
l
il
,8.
ara,\
C1 -.
-'
/.
=-
=
J.-R
rl Ts
=!
$
+ ai'
? 'a. *-<
P
-.
e_
=
2"-
=7
-? (,
a J :4,
5
<:'
-:l. Lj a
-! =.a
z 4 1+
^)
= =
r'j 6 5
! e a.-
7
-n -'-
'27
=
n'
.:'
j:-
)=9-'
j
='
a :O
.5 ij .a:
=J 2
=
'H'
io
=i
!:-=Z
.E!.
a9
T
g
f--rtab-
>u<
n7.=
i-a,
g
t)(
a-
d'o'
I-
Zln
?<
ia
N-
t-
3
n
-.
G-
o7
31
E'
>7
=I
d
=4,
=-,- N '3.
i
G
,
N
0q
=t
F
9.7_ A. A'
Yod i1
=
AIq P
at=l
ts-!2 N C
,'9 P 4
c.3-- N
2,1'v
-' .9?
9N<
*) :a
c,=
:+,N
=
z-fi
=
o, i.i
-Fl ,
(h O-
ao
a
T
t
E
E
*
F
e
,E_
li
x
q
r
f
I
fl
,4,
A'"
=-.
G
T
G
JG
=-
^)
X
-j/
^]
r.J
:!>
ec
-
)qa
oC-
-,G
,e; *'
G_
N 'i
-
c
li
+vE
Lr,
=,c
,
F1
s21
N'f
c
-
a
(-
Ll
;d : !.
t/') D '
:a *, ta, (t
N-
E-Z
Z o
(h(h-
.zL
j.qD
qq=':
Y',t
ri'
tFl
'El
E,5
Fi
,X EL
n
,rl
s,ri=
a4"
'b=a-
='r
c
^
" =ci'
aiui<
7
Rirtrl linrrgic prrirrritiv' trlrilb'n1 rrl Bisc.icii urri* rrirr scc. I-Ilr (xccrn$i pcsre totcrr r.i,rluill:I
iii plon gcncr:rl, .1,,,, .,, .,,gi.:i,iiii
i,r,r.,u,,r.r"
t
]ERUSAJ-I]VI
-
-t
C
'z
T
z
.----
!^-1.
r i \.
=ix 3=s
;+
=.G
I
=;'>
iG=3
'
-=
s-
X+.J S
='6
\-
J
=.F
:l H'5,
5=
c;O=j
E'P: *
E+igi
l=
l?e'iEi viz
'1 c.==-== j="i-r=.'
=<'2. '?i-
i
=.*
i i
r
=.?..!=.=-
='
i
='
=..
U - - =.
-
E-
=
:
A F
=
+ - a
-=
3
- =
=.:-.
;'
"'
=
-.a
l=;= r
=r
i-=si
=2=
J,-
=.= =
r;,
'
-c--3='
==
de
N
=,
!
n.
PREor
pnor,
Dn. Htr BnnNr$t"ri
grafii gi panegirigtii
sdi de rnai
lil; illqrn
ci er ar fi arcaruir vreo Lirurghie.
gigtii de pind acirm socoteau ci cea dintAi rr..tirrne
.ti*^^+.X r^^
intr-n mi^.i.^-:--^:--:.--r--y
'\
.
r""" ---
CeVa S-
ik nccalcedoniene n-au mai imprumutat aproape nimic de la cele calcedoniene.
intr-o mici scriere intitulati orrpii prri""r,
ceva s-
ibuitl
I hului Proclu al Constantinopolului,
i; ;";; se pune
Ioan o
Rrportul dintre Liturghia Sfintului Vasile
Ei
cea a SfAntului Ioan
crare (sau mai exacr o-prescurrare)
a Linrrghiei timpului siu, posterioari
cerei
de sfintul vasile cel.Mare dupe ritu-r.qhia mai veche a sfintului racobs. M
qi raportul lor cu Liturghiile de rit antiohian
ffi:""ltiJ.r#i.:t.t
o valoare docum.ntari.,
deoarece op"r."f,rf rn.,rgio.,ri
rtm s-a vizut deja din cele spuse pAn'i acum) cele doui Liturghii bizantine (a
ri Vasile Ei
cea a Sfnntului Ioan) sunt amXndouS. prelucrdri ale uneia gi aceleiagi
cel mai vechi manuscris cu textul rugiciunilor.
Lirurghiei Sfintului roan
_
gi
me cod'icele Barberini din secolere vIII-il
@ziin
uiuu"G.,
vlilcanurui din Rorr
qlrii mai vechi, adici aceea a SfAntului Iacob. Ele sunt deci Liturghii surori, for-
rlproape in acelaqi timp; cea dintAi reprezinti probabil varianta capadociani, iar
li-Vasilc' cstc.potucnitrt qi in ciur. 32 rrl Sinrxluhri tml*n
l)aruaschinui2,
dc pirinqii
Sinoclu.lui .l Vti-[; ;;r_.ri.'f
,rlfii;
tr**.gia;#t*,u::\*1*iyl*i
ghiilor bi
din cer^r,,r \nrr ecr---r rr^
filllljrlica auror ar un f:"::::'-q-Y{.
jl,qlf
k /--,.^ ._.-:
----:
,
b.f""3
.ma1
nugil
-r
gi clari este origin.
loan Gurd de Aur. Nicj
mporanii acesrui i
orrfii ci na-o-j-i^*lj
^:i
t^ .;
p,ne numele sfannrlui Ioan Guri de Aur t" r"-,* I ilu ai"". rugiciunile
:f ,r:.j :: :tifll'l li T l1r.
-rugec,u.,
e" penlry .
{.rrr."."i
qi rugiciune a pro
Dacd n-avem izvoare directe care si confirme existenqa gi intrebuingarea
Lir
sfdntului Ioan inainte de sec.- wI, in schimb, ,.".rrm."'ri-.rt
i^ritorgtii .rtJ
Ti:i :111.::rj.^y:d.^tlnyshii
ale sisericil";
";;l;;"i.-#,
.m.a ea le_a s
Lt't'Lt lttitr ;A,st'ti()tAl,A
, enrc a fost in uzul siricnilor iacotriqi, cstc ?lproapc idcnticl ctl cca corcsptttrz{-
rlin l,iturghia bizantin[ a Sfhnnrlui Ioau. Pc de alti parte, pasaje intregi din Li-
tir Sliinnrtui loan sc gisesc in anaforalele din Linrrghiile pergilor ncstoricui, cu-
lUtt, sutr rrumcle lui Teodor de Mopsuestia gi al lui Nestorie (vczi lecqia preceden-
Atc,rsra
inscamni ci Liturghia numiti azi a SfAntului Ioan, care a servit ca model
Liturgl-rii, exista probabil sub alt nume, inainte de secolele V-VI, cind sirienii
i rii ltcstorienii persani se despart de Biserica Ortodoxi, cici dupi aceastd dati
tlc.rr doua, varianta constantinopolitani a vechii Linrrghii, care se intrebuinqa in
ilClc IV-V, in tot Oriennrl creqtin, adic[ Linrrghia, de origine apostolicd, a Sfin-
I
l).rrrca
di1 Liturghia de azi cuprinsi intre lecturile biblice (Apostol gi Evanghelie)
t'tip,iicitrnea amvonului; aceasti parte reprezintl deci elemennrl originar,
-de.
sorginte
it,i
;i
capadociani, in Liturghia noastre. Partea de la inceput qi cea de la sfirqit,
diei de dupi vohodur mare
;
l"i;JG;
;
-
;;
i"' a;;;;;i;'i;
-i;;ii'j;',ft
#:ff
W:::;.,I:_.{::__.,"1" lts"lgyl _s*a,;i,";v)
din secotel. i )ii. ritlul de Litur
lrrcob. AmAndoui urmeazi indeaproape rAnduiala generali, adici succesiunea
:rrtclor din Liturghia Sfintului Iacob, dar intrebuingeazi' alte rugiciuni, in gene-
sfh'rutului Ioan Guni d.eAwr (' H @ril i;;;rpv]g .or) i., f.ort", #it"itff.-Xlil
ff:it^?:,::,?"1u
t,a*" manuscris din.secolele
VrirJX^a&.
Bibl. Sin. rus.
nlni scurte. Ele au aceeaqi rinduiala qi nu se deosebesc intre ele decAt prin textul
rlt rl anaforalei (Rugiciunea Sfintei Jertfe),
mult mai scurt la SfAnnrl Ioan Guri de
*" lslit8'ad)
qi apoi in al+rl di. il;i;h xr.*,r'ftial'*!]iiro
,r,,
din.Bibl. Vaticanului,
Roma)2.
dccit la SfAntul Vasile, precum gi prirr alte cAteva dintre rugdciunile citite azi de
t fir tain5., care au texte'deosebite in cele doui Linrrghii8.
Hrrr
obiceiul in Biserica veche (continuat pAni azi in Bisericile orientale necalce-
illcrrc;, ca in cadrul rdnduielii stabilite (fixe) a Liturghiei, si se adopte rugiciuni
-.qi
lglcs'anaforale -
brodate pe tema sau schema tradiqionall gi compuse de diferiqi li-
sursi. sau ca moder. Asrfer,'rugiciunea
""hr.i;;i;t-A;;;;il;,
numiti a cehl
itori sau ierarhi iluqtri prin pietatea sau prin reputagia lor c'irnrrireasci, morala
Llstc deci probabil cI opera SfAntului Vasile gi a Sfintului Ioan consti, ln primul
. i1 compunerea celor'doul arraforale personale, mai scurte decit cea veche a
..
-
""'.'Pol
tr
lacob, tratele duPa trup al lui Hrisros Durnnezeul nosrru, ciruia cel dintdi i
f:*::::T:"*"tl'_..:t:i1,.*'ariniLrrui,.j;
valk
yiy:iepisc,p i,Zi)),i,"J.li,L
,.n,,," ,_. ,i
,.::::",::::p:,^.'?*_?:,""
eok",,,lir:,!;';;:;;7f;,{;;,:;;7ii,r)it#),iTT,
r
""Apoi
gi I.acob, fratele dupi .3q
l-
rri Hristos Dunnezeul nosrru, ciruia cel dintai i s-a ttrrlui lacob, pe care apoi au lnlocuit-o, fiind introduse in rinduiala de pini aici a
trghiei, care-a rimas pini la un timp neschimbati. Cele doul anaforale
-
a SfAnnr-
Visilc si cea a Sfinrului Ioan
-
sunt deci singurele care au supravietuit in ritul lirur-
hizirrrtin dintre diferitele otd.irues missne (anaforale liturgice) intrebuinqate odinioarl
r
_.!.<ta,lol
I, pam. II. Arad, t93I, p.397).
t3 (p.G., r. XCIV, col. Il52-lt53j:.,Dar
ilt llizanqe, cit gi in tot Risiritul creqtin. Am putea spune deci gA
q1
i"
Bisericile
Itkrxe de rit bizantin se oficiazi de fapt o singuri (rAnduiali de) Liturghie, cu
y1r._
".,.,
,.
^
.
--
)._-
,.-i,._,'rX,i;Io,,,;,y*,i?l_,rrj"r"L,l,i,l,.,,p"frf;;y:#
1,7,::f:f
"::*::T:
k;;::;:i;1*"ffi[]tu,irl.:'.1:'i].?,"ff,Xi:,!{::^i:K,'{0,K, (cr.ei rrad
[T
oi,..;p;[TF1f,*Tlj;*:;1!!,'.hfi
"i,[;i
.i,'fi.1,&1i','r3i:J:;,rT:
rJ rrlaforale de schimb, aQa precum am vizut ci este uzul in toate celelalte Biserici
""*nj1".'.;':_S,,l:g"yi:,'
xii:-);s;if
:,i'Jii'"J:""Y#"'f,f
"J:l;::X:,
''r'f;,ii3fti;
tlircnc (necalcedoniene), in care numirul anaforalelor inci folosite asrizi vtriazl.
t)c rrltfel, de la SfAntul Vasile
qi Sfintul Ioan
-
sau din vremea lor
-
nu provine de-
(@apporiuteg
npooelli(o1rsv
tq dyio, ouorqo_raprro-.1,
edirr, rn ir, p.
jii,
."r. r, r. 2r q.u. .
Epistola ad clentm Ravennatim
tla
rrlabilloi. De litutnia crairili-p'.,erotia rrrr.- r-
?::{:::::y:"*,o,
auct,re Basitio:,J ;;;il;#ffi1:ilti,"ilH;::;"!L",L,Xyi',1i,*,
i T^*1,
,:"*U6g1ero5
trl,g @etcrg i.ertoupyicrg, p.b.,
I.LXV. col.
g52
B.
]#:ll.;:f
r^r;"!,:lli"i';^di;i;;";;);;i;;;:;"77"i,i'irr,
'alcocappa,
in OCp, LXVril (1962).' pp. 2:88_2ss.
-
.'Yezi,
mai pe larg, la
placi
iji.'1;*Y:::rfI:r_*d{:,,ettesdtuaappemznts,
-
., .
titursia
Saint
lean Chrviostuw. i,.,,rol.-,Hp-rrooorolrrrF,"X.t^^il"gOS,T;
ii;::;;;:
inDACL, r. \1, c.l. toos rori+;
l.u-i;.;;;rl,i;* tuttoncs titurlvicae
.r. trr
catehumeni), cele doui nrgiciuni pentru credinci-
te a Damrilor (de dupi intrarea cu Cinstitelc Da-
T at dl n ostta,..ru^giciunea. de dupi impdrtiqirea ctr
'
(consumirii) Sfintelor Danrri.
l6(r
1/,r1
Pnno'r [,Ro,r, DR, l]uti llrrnrur$,1ri
prccrrll qi ,nclc
,i"r:-.-.]1'] rcsnrl Linrrghici.,.astrc_(c,
Hcruvicur,
crczul,
l;1:1.:rlr,t_L!:osc
posrcrioarc
epocii cclJr doi Sri"fi-r,lri,rii
,*., a"r"oltiri or
rirultri bizantin, precum vom vedea *;i
-p;l;;'iri'."pii"[r'iUiliH[ll
Ortodoxe.
4. Rispindirea
Liturghiilor
Ortodoxe.
Traduceri
qi limbile in care se sivArEesc
ire a fost inlesnit mai intdi de faptul ci noile Li
rep
amentale ale rdnduielii I in,,-hiit^.--^, ,.^^t,
int
ln L-
\-
urarrlqru -taLuu
lL
me cu acestea. Rispdndirea ]
rice favorabile. Asriel, Antio
I
a
i"'.upa,,l.;;
;;;;;;ffi
p q.aratu_l Ni chi for Foci, s pre, raiqi*i rl..,J"i;l'i
ll.,:1.*:_,o"Il"1rl,
Cruciaiiror (r084). timp de a;n**I;i, patriarhii
tu
-
aleqi uneori chiar dinrress:i
-
qi'-a, ;;t regedinqa i" c";;;;i#ili'ill"T
ff l':11"?"T ::I:.:f:'_1i,
t4'T9", m r rere
",.^-';
".-.
r ;;:^:;
^ii
ortodoxe,
f
Spre sfhrqitul iecolului xI[, .e";;i$i
'",,""J.xffili
'*#.1T?ll:
1..11,,:1,-91]ilrrsic
con
obisnuiseri.
Pe de alti parte, mi.nistirile'din
resrul urrodoxiei
-
ca cele rr" slrtpii?a.
Ierusalim sau Sfinta Ecaterina din M,rr,t.t" ,Sinei _ ero- m^i +^^-^
^-t ^,_
c
r!,! vr(vqu^r Lrsrlrrc qrn
rnllrauva sau sub patronajul
Bizanqului (bulgarii,
sarbii,
li,l.::,rl
r"-,t *:. au.fi,cut'parte
din sfeia rui &-i"-fil",jlorticd
bisericeas
crrrrurari-di;;r;;#il:Ii"l;;1iliffi
#.fli,fi ,1lii.tt,:,i',',f
ibisericeas'
,,,...ni::.::::l.d;,i,r]"..ri..
a vechilor.Lirurghii
pri, cele bizantine s_a intcnsificat
Lt'r'u nc; tt:R sPliot ALA
t l,irtrrghiilc intregii crcqtiniit{qi ortodoxc, intrucAt deci domeniul de rispAndire
or l-inrrghii coincide ca intindere cu teritoriul intregii Ortodoxii de azi, ele se
I ttrrrrrcsc
-
pe drept cuvAnt
-
qi Litwrlhii Ofiodoxe.
llitr
ptrnct de vedere al extensiunii geografice, ritul bizantin esre ritul linrrgic cel
rrlsprindit in toatr lumea cregtini, dupi cel roman (latin). Lirurghiile bizantine
tirlositc in toate Risericile ortodoxe de azi qi chiar la uniqii
-pti
din ele, fiind
clin limba originali (rotufi 6rd).ertog) in limbile nagionale folosite in Biseri-
l. romdneste, Lirurghiile Ortodoxe au fost traduse gi tipirite inci din secolul XVI
I in Ardeal), degi limba slavi n-a fost inlocuiti definitiv in slujba bisericeasci. de-
f,hirr spre sfhrqitul secolului XWI qi incepunrl secolului XV[I. Paralel cu misiunile
rlcii Ortodoxe Ruse, Liturghiile bizantine au fost traduse in limbile gi idiomurile
httttror popoarelor de sub dominagia vechiului imperiu msesc (limba finlandezi,
;aponezi
etc.).
Hxisti, in sfhrqit, numeroase traduceri ale Liturghiilor bizantine in limba latini qi in
I toate limbile moderne (german5., francezd., englezi, italianr, rusi., spanioli.,
zi, ungari. etc.), frcute la inceput pentru interese p pagandistice sau gtiinqifice
r snrdiu), apoi chiar pentm uzul liturgic al comunitiqilor de apuseni, de diverse
rli naqronalititi, care au trecut la Ortodoxie.
5. Manuscrise'
Ei
ediEii
(hl
rnai vechi manuscris in care aflim textul grecesc al Liturghiilor Ortodoxe, adi-
ucl rnai vechiLiturgbier care ni se pS.streazi, este CodiceleXrecesc Barberini nr.336
lliblioteca Vaticanului (Roma), provenit din Biblioteca Barberini (unde avea nr.
li5 sau LXX\/II). E nn hthol.oghiw, scris pe la sfArgitul secolului VI[, in Rdsirit.
15 sau Lxx\/Il). F, tn htholnghiw, scris pe la sfargitul secolului vI[, in Rdsirit,
cottgine deci gi diferite rugiciuni din rAnduiala sfintelor taine gi a ierurgiilor. Nu-
pt'inra Liturghie poarti aici un nume de autor, cea a Sfhntului Vasile; celelalte
[, .t Sfanrului Ioan qi a Sfintului Grigore, sunt flrd. titlu (anonime). Acest manus-
i
('ir
toate manuscrisele vechi ale Litwrghierului, nt cuprinde din Linrrghie decAt
ttl rtrgiiciunilor citite in taini de preot; lipsesc atit instrucqiunile de tipic,'precum qi
ttttlc (rolul diaconului), care se scriau in manuscrise aparte) numite diaconicale
trourrd)ro.
lr'l'cxrttl
EirSceI!
al Liturghiilor din acest manuscris a fost tipirir in mai mulre edilii, dintre care
ttrai.htrrrl^in Ef,. p.308 .g.u. I)espre manuscris
"Vl
!.Stritimatter,
The Barbednurn S. Marci of
rlcs clin scc. vIII inainrc
ai
s-a i,crreiat i, i.. XIII. De r"*.i,l,iu,;trii,jHIffi:,J
168
frrif f
.r)trrle^rn
E_l'.
P.5Ud.1.u.
l)esPre manuscns vea, A. Strrttmatter, The Barbednum S. Marci oJ
nr.s.(iu.tr, in,,Eplrcmcridcs I.inrrgicac", Roma, 1933, pp. 329-)67. Cf. gi lrr.
prof.
CAndca, Crl
t,riti linryThi*din lune, art. in r.cv. Mll,tt'r. 1965, nr. t:a, pp. 224-225.'
,qhi recesc ripirit anrnci. C."'ai.rthi
"aiti. dc apare abia in 1578. Ediqii .li*rlr"i.l
catolicl, mai apar in cursul secolelor X\ry qi XVII'qi
D-,..^ll^^
^:
^
-
e\,299-313
qi392-395.
ini'r'r, - o e, k*iler d.er Entst e h ung sg e s ch i cb t e de s by zanti,t'is c h ert
llrtrmstark,
Die Messe itn
n, 1906
-
.
irni. Oiit<"irta.ntinop0litd.
d.eru IX
Jahrhund.ert.
Ubersichdi-
A;;,i,i;;te[ung
d., *i.ttlgrten Quellenmaterials
(Kleine Texte"', 35), Bonn,
Zwr
(JrXeschichte der Chrysostotmwslitwt'gie'
in rev'
,Jheologie
und Glaube"' 5
Ntws, in
,,Oriens
Ma'uscriscle u.ltcrioarc, ditrtrc care cele mai nunrcr.asc provin clin
XI'XVll, se imbog{1esc treptat cu indrurniri de tinic dirr re irr ,.n m.,i h^.,^
trr,ri
^.r,1r,..^
^x^.---^-t
r-- t-,,
rrrai mulrc se pistrcazi
in bib
clin Apus qi Rdsirit (Bibliotcc
lJitilioteca.Naqionali qi Biblio
^
rqlrvrrdt4
lt
DIUII(J
txrcl clin Moscova
S.a.)
qi au fost editate de dominicanul Iacoh G,
;i._t.:l,,1.,1]1,*()va
I.a.) $r
au rosr edrtare de dominicanul Iacob Goar (E,b1
l<ttunle L;raecll"um' Paris, 1647, veneqia, L730, retio r 9i9\ .t. ca,ap111l
rrLur ltLul
A. Dmitrievsl,r (Deslyterea
ruanwsu,isel.or i;twrglrL
fuisriyitu
lo,!11::'',t-l!?,
t,B's- qi le0l,.si.Petrograd,'1e
c
pan.
T
(<:e! *ei,ljtyr4n1y
ppa rnanwsct"iiele din fiuna, Atena 1935
) s.a.r
r
.
Uea drntir editie tipdritd a Lirurghiilor bizanrine in
uurLN LrpdrrLd d r-rLurHnruor Dlzantrne ln
rna, din iniqiativi catolici, qi e flcuti pentru studiu gi p
insl la Venegia gi cea dintli'edi.tie linrigici, penrru strrih
-t^:
Bruxelles gi Anvers. Pentru nevoile liturgice ale Bisericilor Ortodoxe de limbi
I'Y::*I. :.^:lpif::,
p^'"::T
.",,,.:ql{.11,.. .;*i i. ii,itig,;q,i, aproape
la veneqia, pani citre sflrqitul secolului XrX. Abia d. i;-t,-d;r-rA;ffili"Kx
:1j:,ii^!,fl4ii,tipdrite
in centre oftodoxe ca: Atena, C";r;;;i;"pol,
Ierusalim
Pturt'r' PRrlt;, DR, ENti IJrrnrur$,l,ri
xandria qi Tripolis.
'1....*1..i:::
P:+t4q,rou
bu d,yrors.nctpdq
lpcov, rcoduvoo to6 Xpoooot6pou. Testo
xrlirtrl l)osoftci. Tracluccrilc accstora au fost inlocuite insi de cea definitivi'
rtr lui Antim ruir""nrl,-iip;;id
i; i{am,lic
in
rlpo.qi in 1713.qi r*qfdl11,aq1
il
r;ii;.iil.;o*err.q',i.
f[.tru fostii uniqi ardeleni s-au tiprrit ediqii la Blai, in-
.iirr anul 1756 inainter8.
BIBLIOGRAFIE
[,tL'u [.ci tt :R sl'ECIAt-A
S. Bas'ile, in
,,Revue
des Etudes
Bnsile, in OCP,26
(1960),
PP.
Din secolul XWI inainte, au apirut gi editii tipirite la mindstirea vasilianl,,r
ta-fcrrata.din_Mungii
Arbeni.(ringi
tgryll, pbrrt- fblosirta
;;;cilor
uniti din
j
p.re:um..qi
la Roma, penrru uniqii de rit bizantin qi d" ti-bt glr.iA";i.r;
alc lumii.
Existi nurneroase ediqii critice (qtiingifice) ale.r irurghiilor bizantine in gre,
:,:p"::1:"^::"9-" lvholthionll
lui iacob Goar din ,";3il-ivri,), pini la edi
de prof. grec Pan. Trembelals.
Prima edigie-tipiritd a Liturgbienilwi ortodoxi, limba slavi. se datoregte cil
lly:::::i:?1 Yi:r^.tu: _.1::^"
tipirit_o la noi in
sari
(probabit ta rergoviG
Mindstirea Dealul), in 1508t6
In rop{919, Liturghiile ortodoxe au vrzut pentru prima oara rumina ti
Ilragov, in 1520, sub ingrijire" di".orri.rt U"t;;,;,-ril^i;'i.rl
i;i?,rfiii;h:
f rMai
pe larg despre
Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r
-,yaditiort. .
lvtAr
Pe
larg ocspre
Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r
-
,yaditioru
n
it
ct
charisties
ia
ct
iiriius", sec. III, t. II (Leipzi g,1927.), pp'.1-32'
'ii.,'."bit
Clrrytittormwiitw' tii"und
aii'ty*tpt Lirwrgie d'es Nestor"ios, in Xptrooo-
1,, Roma, 1908,
PP.
771-857.
il i;;;i;,
^o
iiiii aat, 6t rtin bizontina- confere a..., II-e ed., Grortaferrara,
liouyer, Eucharistie. Thiohgie et Spiritwnliti de ln pribre eucharistiqwe,
ed' II, Pa'
9(r8, pp. 273-304-
Olraron, Les saintes et d.iyiru.es litarXies de nos saints Pires
fearu
Chrysostorue, Bnsile le
ct GriSoh,e le Grnnd' Paris, 1903.
nt, Le rite byzantin. *"ii-il.t*ngit chrysosto-rnienne
d'a s les patriorcats welhites, in
,}p*oo"olrui
i", Ro-",
l?98,
pp.,47 3 -7 |6 (qi
t1t1-"I
Engberding, Die,tnxiiJrkj'
ai
-q:*l:?.::"'*
buplolyrnwstitusie
an d'ie
ctu R.P. Dalmais, O.P', Paris-Tournai,
1966'
LnlL
uu
^\r^
! I/ qgr
^e^-,
E, rcno"ri-S arkis, Ln litwrgie d.e Saint
lean
phuloygm;e
et
-s,on
onltne synenne)
il*-r"ii
Kucharet, fhe byzaniine+lar
litwrXy of St.
lohn
Chtysostotn, Its on'g'n
;-il-d;,;,'
Lg62
1coi. ,,L'orient.
Svrien",
l"l,1I, 9::
Il^.
iain and.
tvlion,
P'llendale (Canada), L97l'
.
fiil
ft
pG;"*
,
i;tnittt, iiirc:es et d.wetoppetnents 6w texte
xrec
dr la litwryie d'e S'
fean
,aa, Roma, 1908.
K.,'i;;;;it"tititi
d.e la liturgie byzantine d.e S.
Jean
Chrysostorne, in oCP' 24
derne de azi, din care le.'men!i"11- p"..r. tipdrire d" linrigisnrr'##;h:;:
nranr3,^de titurgisrul itatian
piacide
d; M;;;;;
d;r;;if;rffiia srantut,ri ;;;&;;;"','1;';;;;;-;'
ms*e d;orient
-
ri ttturtie de st'
fean
ct'trysostorn'e'
^,r,,
D D T\.lmcic
(-)
P Peris-Tournai-L966.
;
i"
lbrtr.irchliihe
Studiem, La o964-),pp' 105-122'
lfitt). pp. 5-Io.
A,.i.ii,
L'awtbenticiti d.e la titurxie b.yzantine d'e
r,urtirrcs", l6 (I958), pp. 158-161.
Auclrrqi,
'[Jn
nowveaa dicwrnent de h litutgie d'e S'
I 4ll.
*""i,':11,'.''f..Tll.fl:p.li.,d-"!a
messe diMa;ia SS;, I a.i il;;;L N;;" il;.['ffiii;,',rzfi
',i
":t,
i':
llyr.shii
d.upd ma"r,,,i,,ir-;;;-i;;;iii'g....
;,
Atena. I e3
j
'),,.1:,.,lIn;,_I:.,: ,,_I,."s1!,
fo.a.r[
i-8.'F...dl;;ipil^fo*tl.opi...,
de Acad. tl I,ittrtqbier romdnesc tipait lCoressi,
BraSw, 1570), in aceeagi revisti' an' 1959' nr' 9-10' pp'
i:i:iii.''*"""u"
riiaii^rri rii"rrt,;ril't"i iorrs,i. Teii stabilit, srur iu inrrod.
9i
indice de Al. Marei,
re riri. I 961 .
- Stucliu linrrgic la
pr. prof.
E. Braniqie, zl
i'ffi),,.;i'i
"t'i!
l'jl.l,?ul11'',,19-11,t.1 103,1
1958^(.^*'"+1;
nsr{ rcvisti).
ttrt'1ti, 1969.
lo
vcz,i cil.r. Auncr, -Les uersions mumaines dz la liturgie d.e saht
Jean
chrysostome ,
Romc, 1.908 (cx-
rlirr vtrl. Xpuoootoprra,"lj'"'n,*'iii*il
,i, t ir"S|**l -
Stidiu istorico-liturgic, tczi dc lice'r1i
'\
irn. r
yc<l,.l'lr.
r u- I I
, pp. IOJS_ 1069 (a sc vcde a g
l \":ip.
prin fbnx'opii:ic dc lrr.
prof.
Sp. CAndea, t.eutat Lifitr CA1{ea,'t'eutat Lifir,glticnrfui mrtdncsc
titwil ()trui,
i^ rcv.IwA, an. re60, nr. r-2i pp.ro-;i?;.:;i;i.1;;flnli"*ru.rirrr
ir.,rr, rrscris claci.), Btrcr'rrc;ti, I 93ti,
PREoT PRoF. DR. ENn BnnNrS,nt
S. Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.),paris, 1942.
antinische Liturgie. Vorn Werden ibrer
'Lt
rglri (Divina Liturghin), Hist
J. larnrys9hi,
Stud. cit, din rev.
,,Candela,,, an. 1g92, p.
527 st.
P-.-Trembela, Ntu,"ile riturgice a[e Exiptwru;
s;
zura*itui-1in''giec.1,
pp.323-349.
. -
Pro{.
Pr \.
Uspenski (Le,ingrad)
,
Rwgd.ciunile ewharistice ab sfinyihr
{are
si
loan. Gwrd dt.4!\ (in rus.j, in',,Bofoslorskie
iruJi;,-."i.t 2,Edit.
Moscova, 1961, pp. 63-76.
Pr. Prof. P.
G waele
-#ffi:'l'?il{i
wissen-schaftli
CAPTIoLUL II
intrebuintarea liturghiilor ortodoxe
in cursul anului bisericesc
L
$I
LOCUL SAVAR$IRII. OBIECTELE NECESARE
PENTRU SAVANqIREA SFINTEI LITURGHII
l, lntrebuintarea celor trei Liturghii in cursul anului bisericesc
Llturghia Sfintului Vasile a fost la inceput Lirurghia normali sau obiqnuiti in
Ortodoxi; de aceea, in unele din cele mai vechi manuscrise ca, de exemplu,
Barber"ini, ea era aqezati inaintea celorlalte doui linrrghii gi inscrisi sub de-
de Linrrghia zilnici (de toate zilele: rcrQrlpepi.uq l.ettoupyio). Cu timpul
.ulume de prin secolele IX-X, din pricina lungimii excesive a anaforalei ei, a
treptat cu Linrrghia, mai scurti, a SfAnnrlui Ioan Guri. de Aur, iar
ei a fost limitati la un numir restr6.ns de zile, din cursul anului bisericesc.
,
astizi ea se slvArqeqte numai de I0 ori pe an, qi anume :
n primele cinci duminici ale Posnrlui Mare;
n ziua Sflntului Vasile (l ianuarie);
Joia
gi SAmbita din SiptimAna Patimilor;
ajunul Criciunului (24 dec.) gi in ajunul Bobotezei (5 ian.).
Atit in
)oia
gi in SAmbita Patimilor, cAt gi in cele doui ajunuri, Linrrghia Sfinnrlui Vasile
fncc uniti cu Vecernia (adicI se di binecuvAntarea ca pentru Linrrghie, dar incepem cu
pAni dupi Paremii sau Vohodul cu Evanghelia, dupi care urmeazi Liturghia, de la
tc l)umnezeule" inainte). Cand insi cele doui ajunuri cad sAmbita sau duminica, atunci
r,iua ajunului se oficiazd Liturghia Sflnrului loan, iar Lirurghia Sfanrului Vasile se face in
i zilcle Praznicelor (al Naqterii
Ei
al Bobotezei), firi si se mai combine cu Vecernia.
Lirurghia Darurilor mai inainte sfingite se oficiazi de obicei miercurea gi vi-
dirr Piresimi (afari de Vinerea Patimilor, cAnd nu se face nici o Liturghie), luni
in SiptimAna Patimilor qi in cdteva sirbitori bisericegti mai importaqte din
Piresimilor, ca: SfAntul Haralambie (10 febr.), a doua gi a treia aflare a Cin-
ri Cap al Sfhntului Ioan Botezitorul (la 24 febr.), Sfinqii 40 Mucenici (la 9 mar-
ql rriunul Bunei-Vestiri (24 martte), daci acestea cad intr-una din zilele de rAnd de
si\ptimAni (de luni pAni vineri inclusiv)r.
E, Liturghia SfAntului Ioan Guri de Aur se sivArgegte in toate celelalte zlle de
rici qi slrbitori, in care nu se face una din celelalte doui Liturghii. Ea este Litur-
normali sau obignuitl in Biserica Ortodoxi, sivArgindu-se de cele mai multe ori
Eilt'srrI irnulni bisericesc.
I
M,ri tmlrrunlit dcsprc timpul sivirgirii Linrrghiei Danrrilor mai inaintc sfin1itc, vezi mai de-
l1)
cirp. privitor la accastil Liturghic.
Pt{tio't'PHott, Dtr, litrtti llHnNt,s ui
in athrl dc vrcurcir Ilostulrri Marc, Linrrghia Sftntului loitn sc slvArqcqtc
srlrlrirtorilc din cursul anului, cu cxcep(ia celor trei zilc din pcrioacla Octoihultti,
facc Liturghia Sf"annrh.ri Vasile: I ianuarie, ajturul Nagterii gi aiunul
pcrioada Posnrlui Mare, Lirurghia Sflnnrlui Ioan se face numai de opt ori, gi
prirrrclc gasc simbete, in Duminica Floriilor qi in ziua Bunei-Vestiri (in orice zi ar
irr Iliscrica grcccasci. in afari dc cele trei Liturghii bizantine, se mai s'svArqeqtc
Sffurtu.lu.i lacob, o singuri dat'i pe an,
Ei
anume in ziua Sfhntului Apostol Iacob (23
bric), sau in Durninica cea mai apropiati de aceasti zi, iar in unele biserici
facc qi in prima duminici. dupi Criciun, cAnd SfAntul Iacob e pomenit intre
trup ale l)omnului.
2. Timpul sivirqirii Sfintei Liturghii. Zile hurgSce
Ei
ali
Precum am vizut, in prima comunitate creQtini din Ierusalim, Li
slvirgea la inceput zilnic (vezi Fapte II, 46). CurAnd insi, mai ales in
diaspora, sivdrqirea Liturghiei s-a limitat la o singuri zi pe siptlmAni, adici
zi care a devenit astfel zi liturgici siptimAnali prin excelengi. Cu timpul, n
lelor liturgice din cursul sdptimAnii a sporit la doui (sAmblta gi duminica),
patru (miercurea, vinerea, sAmbita qi duminica), iar in unele pirti din Apus,
ie sivd.q.a chiar zilnic. t., t...rrt, n-a existat deci o perfecti concordanqi i
tele regiuni ale Bisericii in ceea ce priveqte numirul zilelor liturgice, care a
epoci la epoci gi de la regiune la regiune2,
Astizi, in mindstirile mai mari gi chiar la unele catedrale chiriarhale, se
Liturghie in fiecare zi, aqa curn recomandi de exemplu Simeon al Tesaloni
vorbegte despre obligaqia preotului de a liturghisi zilnic". In mindstirile
(schinrri) qi la bisericile de enorie se sivdrqegte Linrrghia numai in zilele de
sirbitori, iar in zilele de rAnd din cursul siptimAnii, numai atunci cind este
(de.obicei, sAmblta, cAnd se fac parastase pentru pomenirea morqilor)4.
in ceea ce priveqte wevned. saw ceasul d.in zi la care trebuie si inceapi sluibal
Liturghii, dupi predania veche a Bisericii, este censal al treilen d.in zi (
9 dimineaqa), cand Domnul a fost ristignit pe cruce (Mc. XV, 25) qi cand S-a
SfAnrul Duh peste Sfingii Apostoli. In practici, aceasti ori variazd', dar nu se
ccpe SfAnta Liturghie nici inainte de risiritul soarelui gi nici dupi-amiazis.
Excepqii Ia aceasti reguli se fac numai la citeva praznice impiritegti, qi
Pagti, la Criciun gi (in unele pi4i) la Boboteazi, cAnd Liturghra se sivi
miezul noptii sau dis-de-dimineaqi (reminiscenqe ale epocii Bisericii pri
scrviciul divin al tuturor sirbitorilor avea caracter nocturn, de priveghere)6
4
Dtrpi Pwriywh"ile din Litwrgliir (vezi, de ex., ed. 1956, p. 432), sivirgirea Linrrghiei ln
sinrbiri cstc obligatorie pentm toli preolii de enorie. Simeon al Tesalonicult'ti (Despre
rorn. cir., p. 355) prcscrie, de asemenea, preotului obligalia de a liturghisi negregit cel pufin
ori pc s{prauriua.
I
llr"1',,i T-ipirut cel tmre (cap. 10, p. 16), incepurul Limrghiei variazi in ministiri intrc c
3 gi 5 clin zi, dupi zilc gi praznrce.
'
"
Pcrrtnr acist paragraf, vez,i:.Tipicul
.cel.myry,
cap. l0:.I:lr"] SIhntr Littrrghic-(la cap,
pruutrt,
slujbci); Scris,raica srtrrxlirli a prrtriarhrrlui ccumcnic Paisic I cilrrc prrtrilrlitrl Nic<>n dl
t1A
LlTtrltclt< ;A sl'ti( )tALA
Btltt insrtr in cttrsul anului lriscricesc cAtcva zile aliturXice, adicd, zile in care, dupi
iit vcchc a Biscricii, nu sc sivArgegte Linrrgl-rie nici cl'riar in ministiri. Ele sunt
ht curc tipicul gi cirqilc de slulbi previd ajunare deplind, adici post desivirgit pAni
lil Llllume:
R) Vincrea Patimilor, zi de ir-rtristare gi de post, pentm ci. atunci a fost ristignit qi
)ltilt l)omnul; de aceea, in popor, ziua aceasta se mai numeQte qiVinerea seacd/;
)
l,trrri qi marqi din prima siptimAni a Postului Pagtilor
-
fiind primele zile de
etr irjunare deplini;
)
Micrcurea gi vinerea din siptimAna brAnzei, pentm ci in ministiri, in aceste
l, pt'curergltoare gi pregititoare pentru Postul Piresimilor, se cAnti
,y',-[iluia"
in loc
nl)trrttnezeu
este Domnul", se fac metanii gi se ajuneazi;
)
Vinerea dinaintea Criciunului qi a Bobotezei, cAnd aceste doui. praznice cad
Inicir sau lunea, pentru ci atunci se ajuneazi; se fac numai Crasurile gi Vecernia,
'nrca ei, flri Liturghie.
rrc deosebire de romano-catolici, unde se pot sivArqi mai multe Liturghii in ace-
ri
fi
in aceeaqi biserici (de aceea, la ei bisericile au mai multe altare), la noi, orto-
i, r'tu se sivArqeqte Liturghia decAt o singuri dati pe zi in fiecare biserici gi de
ticcare preot slujitor; de aceea, bisericile noastre n-au decit un singur altar, cu
exccp(ii.
,/.ceasti
unicitate a Sfintei
lertfe
insemneazi numai o moarte a lui
r
moarte pe care o dati a luat-o pentru noi, gi numai o patimi a Lui, pe care o
u rribdat-o pentru noi"8. Cu alte cuvinte, precum explici marii teologi ai Ortodo-
Mintuitorul s-a rlstignit nu de mai multe ori in lume, ci o dati pentm totdeauna,
rrre zi este ca o icoani a veqniciei gi fiecare biserici, o icoani a lumii intregie.
3. Locul sivirgirii Sfintei Liturghii
lillnta Linrrghie se sivArgeQte numai in bisericl, inclusiv paraclise sau capele sfinqite
iurtimis, gi anume in partea ei cea mai sfAnti, adici in sfhnnrl altar.
l)irci printr-o intAmplare oarecare, biserica s-a intinat prin virsare de sAnge ome-
prin vreo necuritenie omeneascd, prin nivilirea ereticilor sau a plgAnilor
lttsir sau prin ingroparea vreunui eretic, nu se mai poate sluji in ea inainte de a fi
itri prin binecuvAntarea episcopului.
Crttroanele interzic slvirgirea Linrrghiei prin case particularero. Numai in cazuri cu
cxccptionale, ca de exemplu pe cAmpul de lupti, la hramurile de ministiri sau la
l,,Jl,tO,,
risp. la intreb. 2 (la C. Delikanis, Ilo,rptcrpltrd ElypcxpQcr, t. III, Constantinopol, 1905,
'
Ytvi Triad.uL noti la sfiqitul rAnduielii Ceasului al nouilea din Vinerea Patimilor (ed. 1946, p.
l;'l'ipicul
bisericesc, Bucuregti, 1893, pp. l9l-192; Simeon al Tesalonicului, Rdspwns la inh.ebarea
llrrclc tipice prescriu insi si se faci Linrrghia SfAnrului Ioan Guri de Aur in Vinerea Patimilor,
'il irr ircca zi cad ezi de ex. P. Procopovicitr,Ritualistica, p.25).
A
LittnqJhierul, 956, p. 432).
q
Arrrrinturte gi Ia Pr.- P. Vintilescu, Binayia Liturghiei, in ST, seria II, an. II, nr.
(ttrrrrtic-iunie 1950), pp. 125-L36. Ca o derogare de la tradifa ortodoxi qi ca o influenli din
lr',t crttolicismului, Biserica greacl a ingiduit ilr ultima vreme sivirgirea a doui sau chiar a trei
rplrii iu acccagi zi intr-o biserici, motivati fie de ttttliltii in acccagi zi intr-o biserici, motivati fie de lipsa bisericilor, fie de nevoile credinciogilor
lrrt,llirc ir Sin. Bis, Grcciei din1957,veziMO, 1962,34,p.255).
lll U
Vczi Crrr. 58 I.aodiccca
;i
3l tnrlan; SfAnnrl Vasile cel Mare, Regulile monahale mici, 310
l7-5
PRgot Pnor, DR, Hurr Bnaur$Tri
sfingirile dc biserici la carc vine nrr,rlt{ lumc, qi nurnai cu invoirca
se poate sivArgi Lirurghie in afari dc biserici, intr-o casi particurlar[ sau
curat, pe o masi pe care se intinde sfhnnrl antimis; acesta gine locul
firi el nu se poate oficia Sfinta Lirurghie nici ir-r afari de biserici qi nici in
4. Obiectele necesare pentru sivirEirea Sfintei
in afari de sfh.rutwl antincis, mai sunt llecesare pentru sivArgirea Sfintci
urmi.toarele lucruri:
a) Sfintele vegminte;
b) Sfintele vase (discul, potirul, copia, linguriqa, steluqa) gi
vegele);
c) Prescuri (de diferite forme) ficute din flinl de griu gi dospite (de
iar in caz de lipsi, cel pugin doul: una pentru Sfnntul Agneq gi alta
daci n-avem prescuri, purem folosi o bucatl de pAine, pe care inscriem
cu copia in locul peceqii;
d) Vin curat (din struguri) qi apI. Culoarea vinului este indiferenti (
gie, daci nu, qi albi)rr;
e) Cirqile de slujbi necesare: pentru preot, SfAnta EttanXhelie qi Li
pentnr cAntireqi, Apostolwl qi Octoihwl rnic (Catatasierwl practic) sa:u
strani cu cAntiri;
f; Mai multe lumini: cel pugin doui pe Sfinta Masi, una la
trna in sfegnicele impiriteqti, iar in caz de mare lipsi, cel puqin una (flri de
poate sivArgi Sfinta Linrrghie).
tt
Yezi Pr. Prof. P. Vintilescu, Culoarea vinului pentru Sfdnta Ewltaristie, in rev. B.O.R,,
l9aI (qi extras).
176
t71
148-l4g gi l5l din Notnocanonul
slat
(lApltr)l,L,L Ill
Sivirqitorul
Sfintei
Liturghii
qi pregitirea
lui
Pentru
sluibi
I. Cine
Poate
sivArqi Sfinta
Liturghie
srlvarqi sfinta Linrrghie numai arhiereii
qi preoqii care nu sunt opriqi de la a
in impedimente morl'corl
rannnr'e
r m
^qci
e
e ori oficiazi SfAnta Liturghie'
,ll'l
IITlPcLrurtslrLL rrrvt
roh
m, daCi e
iL, p.L"*r nu poate
tgh
tlc arhiereu sau e o
d;
asci (Prin
,:
^r;n ^-.ire
la
a sivirgit
f'q , o"4t.tt ci Itq
-
l:
''...^-,.1r
^a
ftrceert ne ( rIE l'dr rr rLll ,- -;
aritat cI
1:Ic
a ft vrnovat de greEert
Pc
Larc r dtrr+rr
rlc
"
pa"'sta de a sluli' Cd cel'ce nu face Sfinta Lirur-
.--',^'-' i:::;-.-
""
l,,.i"^ri si vinovat va fi Tainelor lui
dtiiie
"q.rLninrul
Pdrinqilor'
impotriva sa lucreazl
gt vtnovat va Il rallrcrur rur
[Rs: ca de esre vinovar ;;l';; tL impirtdqeqtlcu
neurednitie,
cu c6't mai virtos va fi
lil'*,tt
;;;;;;i.i;i';',i"
si-'"n al resalonicului2'
wtul
poatesluii singuris;,;
il*.;;(ii,
ilr arhiereul sluieqte de obicei inconiurat
lhor
de preoti gi diaconi.
ilnconulnu
poate ,t
;i
,itgttt SfAnta Linrrghie'
dupl cum nu poate sivArqi singur
o altr sluibi, .i ,rr-"i"..i;;t"*i
i" to'"tnittd'
iIt:::f1f.**lt1i13il alta slulua) Lr ,urr4r !u
Hrvvls^
--
e din'renduiala
slujbei gi rostind ec-
rvAntarea acestora, unele lucriri mai mirunt
r
precurn vom arita
-;;;;i;;;,
iA"a
'om
expune rinduiala SfAntei Linrrghii'
ecesitateapregitiriisPecialeastujitorilorpentruSfAntaLiturghie
lviirqirea Sfintei Linrrghii este achrl s.uplim.pe care il,o"",:,:uy-".rqi
preotul in ca--
ntisiunii
lui sacramen;;l;.-i;;t;lelalte
sluibe' ca Vecernii:i,Y-,llj::1:f
E:::
H;1# a"iH#t;;:;#;,;;li,
il-i
"..,.,
nu esre posibil pentru Sfanta
,*ll,'io, sluiirii Sfintei
T,iturghii, preotul
-vine
i1:1lt-1:t,:t:.lii:t:l;:::t"1;;?f1l;
+liil;i s'#1";iil;;d.,i;il.1rt
el ir adnge, il poartd inmiini,qi il consuma sau
nr)irrte credincioqilot.
Ei;J t' sint inqeles ti' ptntru.o asrfel de
i:llp:l:1:i*
Xllll;t,:r::""."r"1#i".tosului
cu Dumnez.", i.9ot"l
nu se poate in{iqiqa oricum
fl, oare cine ar.,rr.r" riit;;;*t
iltt'ip
"t'"tiincio;
i1fl1alTl1t^1*,'fl'::*:-
,i;,lllii,ii'i".;#;",
)"4;ff;;i;;ii,
i"
"..p"tem^inrrqisa
inaintea lui Dumne-
t tiirii cuvenita ,,haini
a.-,to"il",
ry
t"i.ttt^grr1J
3I-o
tt!ll::--Ti:"1::..::Ttf'li
fliXffillXk'iffi;
M.'xxi{jr-ril. Si
a".n
prapita
biset'iceascd impune chiar
:ioEilor
r
-'--' ^ -'-l)^"1''""i
r'rd;lils;ta.pitqltit',111:Tt"-:1"',Y,11;::ii:i
i:
lH t},f,;
."
"iai-^i
.fi. se.impune
deci sluiitorilor de
Sfrnte o
rece ei sunt obligaqi si' se impdrtigeasci
ori de
I
A sc vedea Can.29 Cartagina
(C'B'o', [, l, 186) qi cap
l2tl ritltrri.
')
l)$pre
Prellie,
trad. rom' cit'' p' 354'
l'Rtjot' l)R<lrr. DR. liNt
j
llnANt,s,t,t j
'lixrnai
dc acccir toat:i. viaqa prcorurui
ar trcbui sr fic , c.rrtinui nrttlqumirc
Pcntrtl Sfhnta r-in,.grrii'.
.l..irn"a^;re
r-r.rnctin,io ,.;r.. .--.-
j
6.-
cu carc l)umnczcu
i_,rr.1
,tllrgnrc,
a circi sivArqire
constiruie."*
,rri ,*fijl
I', il * H fTiljl ti# i:r i[:!,
ffi::l J i,:; ;*"o i,H.''
i
ri
"
.. _'i
"
;;;
d i s ri, gri de res rul i * din.ioqi[;
l;; ;;;."r"J.[Y
i:1?
l,':JrK"#::,(*T:':ir"1"1i'"*"ie,
irr pr
3m,,i. rm.l11'"1de
o purinc""
[;';t;;,;;;:3,';,?'d".e,"
ori trebuie si
a
Pr!!|iluj,^premergitoare
slujbei,
a
m codrtrcati
in acele norme pr..ir.,,fo,
care nu reprezinti
altceva
decdt slste
^\
4, r ud. c q, r, o,; ai
;Ti:,l'fi: ii :,'""Ji
"t
::'
:n
j,.j
indelungarc
experiente
in r."urti'.ir',.ri..
Aceste
ci. pregitirea
impusi p.eotului
.ril-'i,_.'a.,.r. ,,,
"pi;;;";,3.i,iillii;Tlf
:lgitfiiii'='ij*:['i1T*,i,:;'::l?":i."ry\i
Sj ve.r._ _", ;-.j1^q]
c_u trupul...".(gd.
I
gez,
p. is'il.
Si vedem
-"i
i"d
-.+.""p.
'.""ituJir.
;:'"",1ir,T;lil,
u,
fizic pecare
ffebr indeplineascd
preorul
care vrea si sltrjeasca.
r gi impedimentele
care il
1
;":,1;::r":#;;iltr;iffilTij'*'gt'ii,'q,
gisim'.,pu,L
indeosebi
in
3.
pregitirea
sufleteasci
(morali)
tn ce consti
in esenti aceesti nrcoit.i-o
-^
irite in Liturnhiei.
pe scurr, instrucqiunile tipirite
in LituyXhier,
pe scurt, instrucqiunile
d
trezciasca
Lirure'hie-
o
e]:
,'Avdnd si savdrqeascl
:: lx,_bl:6;?;;;'J l::,:y::,:1,iti:::.,
sc infrdneze
;.;;;r",
si priveghe
ze pdnd;,ta_v*T:1
#l*lri,.fl:Jf,:Inj
ccrc rAnduite
de sfintere
cJ;;,J..;'i#.*ibjz.;.
B;; ;;:.;.*;ii."
rrR.t r,.a
1
f i iji.I
",.,1:],
ifl
.,?_y
: i,i{t,"j
;
"i.',T.",',r_
; *,gh i e i po a te fi d ec, con c re ri ze,
il:;;;n;"'r.J"aiiiii,i"",;il^L:"fi
[))'i)r,"i#'ii,n',f
,lonz\:,:;:;il;:;T;i'nf
,
ii .13.if"i[1.,I",H;.*::?,,,:
llfl^.,],y-llnritorurui,
care spune:
,,De_fi
:ill;i ,fl lffil?'.';*hli "g.1i;Il'iiiir'qx?:ll',",yJl
:3i: ;r,H ,,", ,",,1
llfi
]:L:,Ti;l',x,',luy+r[..i#ff
'i:'i:'ffi
":;.:r,ff
:','f
iii
lx,l,lif
::.$3*j:rJ;l*r*?j,:,:?i,:ixg.##!:.:;TJ"LE[",iJJ#tj
\ayrL.
yrLJ)
>
ceaolntal
sc' prcgiregte
de slujbi este pficea'inirnii.
El trr
_,
r
._ra,,rrrrL
uL rru,ua cste.pctcea
tnmtii.
EI trebuie
sd fie tmpdcat r itthi ,imic^asupra.
c-uiva qi'si
;";;;;;
il., ,tr;r,u nrr.r.i,..r ,.,-x
^--^r-l:r.i
l,mea.,
slujbi purtind
irri, mAnie sa-u
Il ll H',il:'r Iryy Is
;
l:i;,, i:: :l;'
:; J;
""'
Il:1,1,' l'i lf ;l:#iiJi
i
ffi 'll?lil!ll,l,ly:,iil*::i,:;!,;r""8;.,il"l,#"i",il.iXit?TitTll;,t
stul,
,rDum r r rrr. r v) ro/ ql ccl ce it sluies<
lm:llll':::;,1,:X,*i+1i1"_'i;il1:T,!i-T,[1'1?,"",?',10i"'!^q;:tr,':;l
:['UJl]fl,:,;]:':31:
*'i*:,^:.,:11,']fi.i{fl{"J;'l:'il:il:ffii
"Y:fr!:,"!ft!i
e' vrajbi asrpra cuiva, si n"
"i-ia"
r;il#Lffi;'[L?Tlllili;,{
-.-._
'(irrrrl'.
;i
Mc. XI, 2.5: ..
'r'rr(lcltlirr
ccrrrrisi,,u ,,.,f1.i,I1..;11it]ct".'e.1'ga1i,
iertali oricc aveli iinrpotrivir
crriva, ca gi
t,rs11,oql
tliu ccrtrri s,i v,i iciic g.i.i"iii"'r,^r,,.,j
,t
Yczi t\npitn dt k coii'a.[i.
i.ll, _r. o,'ii uair*
i,,;, rr,"rir.{ii
,'iiii'."rli'oa,,,ccr
cc ,a ,rv..r, ,,,,,:n'!"!i,i!!:l,ii:::.;l:i1,1s.12,
p. 47t).. (i,nrp.
qi
tirtitnir, rrrrcrrrc;ti,
r.r.rz.1', r'ii,l,i;.i'*:,1
i;J,i'li,?i!{'#"i,!;lJ[i[.ti'i;,lil3l1
lfl;,[1il],
l7n
LrruR(il(lA sPIlclALA
Perrtrrr
asigurarea cchilit'rrtrlui
qi a irnpicirii sufletegti depline, preonrl linrrghisitor
; ;,,i;; l"ti-ii',.rtr, i.r"int" de sluibi, s5. se fereasci dr tot ce i-ar putea risipi sau
ili#. ;t;;;;til;;I;iste si
seninitate, cu care trebuie si intre in bisericr' trl-
ru/ inqirn .ht r" pl."t.
-"t.
",
prrt." si primejduiascl aceasti^p":t
t l"illt-:j 9:
corrrl trebuie s.i se par.ascn micar in ziua slufirii: synya.rea.gA.ndurilor
de multe
nrlburarca liuntrici s"., i.,trirt"rea, m|hnirea qi trin livia, ispita sau zburdiciu-
;i;F";;;u.;.i.
xi.ri. din cele ale lumeqtilor griii nu trebuie
.9:.i
tl,t_1i?1c1tl:
lilrli,i.I ar;p;;iri";;;;;;"nrl
se'cuvine sr in in stuibi.
,fimeni
din cei
;,; p;f,;
";i
!u disfltrri trupeqti n]1 est: vrednic s ie sau s1. se..an1-fi:j':
:i
r*.,f i. i., i-plrate al ,l^u.i"
ifliwrxhler,
Rug:iciunea n taini din timpul Heruvi-
i, ,f'..i1giija
cea lumeasci sI o iepidim i"
.cend
intrlm in biserici-
!: 1:_TX,
ill^; il;?;.b".id;.iiite
qi nevoile de ordin gospodiresc din zilele de sirbi-
srl fie satisficute din ,il"'r* sI fie lisate pe seama maicii preotese, ori a celorl-
ffrcnrbri
ai familiei
Preonrlui-
P,.Spot.a"ttia.
Pacea inimii presuPune nu numai relaqi. norm^l: * t1T:l1i-":q:1
fi,.,'ifr."-r""
.*lqi" .-rqtiiriqei, ny numai pacea cu altii, ci qi cu noi inqine-. De
,
iii'i"r"f ci preonrl
"r.
i.
conqtiinti vreun pdcat mai mare, el nu trebuie si litur-
.^^
^i
A^-l^*^--
;;;;ffi;;;;
"t#rnrrisi
la duhovnicul siu qi m1 v1 l11.canon qi dezlegare
^,iir[^{.
ruA*ut isirea
ir;ot.rl",
inointe d.e Litwrghie este deci obligatorie in asrfel de
-
r ----
-: ^:*-^ -^^^tii ^+^
l-^^.,.i rtti Ae nirefe orzve I
i>.
"t,f.L
chiar cind preot*l nu-gi simte congtiinqa impoviratd de picate,grave, t
;;Jt;;;dania diricAnd in cAnd (cel puqin o dati pe a1r,, t"
T"fFl
Mare)' in
I nrlri,telui siu duhovnicesc
(arhiereu, un preot iau cilugii mai.bitrAn)7
j:
;i;;;t"";": T; r" pi.,'itirea sufleteascd
qinteste.
ii
contrib,ie
!i
,1,1
:"Lq-ti:
Io" p?."*r [turghisitl ,i.u"i. r-" indeplineascr,
gi anume srvirqirea sa.o.citirea
iiii;T'
iiatiwni,' prii care
Preoftll
se pune.in legituri t"
PlTl:'T:^lt:1tj
,r,"i i,rtai din ceie qrp;L":"d. sau sluibe ale of,rciului linrrgic.zilnic, care preced
ii^ (irr..pat d cu Vecernia)
gi pe care orice sluiitor al altarului a. t..b*t^:i^1.:+;
Jiia.i cAte ori are de
"hit^.
SfAnta Liturghie, aQa cum de fapt se gi intAmpli
iri ,", la catedralele chiriarhale. La bisericile de mir, unde- de- obicei preotul
il; il biserici decii iecernia
qi Utrenia (uneori Utrenia fiind preced,Jl
1'
lrrlpii*1, .i.r.. obligat si le citeascl' cei puqin.singur, qi^pe toate celelalte
- ^- -A-L.l+,Y ^a6r6r
d^--.-
;;;;r,,r,6easurile),
de cu sear5, sau la vremea rAnduit'i pentru fiecare'
ii f,i,-,gl cele q"pt. r"oa. se adaugi qi.alte sluibe de devoqie sau pietate personali,
r !
-t
-:--^ ^^
)^
^-.
i-:;;fi;:p..r.rit. chiar pentru laiii inainte de impirtiqire, ca de.ex'
i
i'
irlioi, i ntistul P re: a s
fi
n r e i
^
N d's c ri ro olt,.dt
.
D*"^"
?:
-!t:!?':l -
,,I.i-.i.ministiri,'.ii..'.inbisericidimineaqa,inaintedeLitu.5,--
rscletoate Rn d.uiataifiiniirupfutd;iri(cateseglseqteatAtin
Ceasht, cAt9iin
Itn|,icr.,ci r-r,rgiciunea lui spre blestem qi spre picate se socotelte,
Ei
si faci pe toati ziua cite 50
lllct irnu
^,\ l
h t t e l e
Si
D unnt e ze ieyi le L i t u rg l t i i, Btr cureq ti, l-9 3-7, p'
15^l
^ ^ ^
n yczi
t ovtiluir^ile din Lt*rgi1.;, siiii..q,i, t967,'pp..388^389:
=I.ar
p1egnrl,^d:t
I1,"i9] P^t.-t]
.r.t1l r)csrr-s
picate de
-"."".,
,e nu i,'rdierneasci i'sluii Sfanta Lirur:ghic. pAnd cind n1
1e la
i1i p.f i'," di picanrt in care se afli. cu ciinld qi, prin-Te1'i:':t.:u,ff:l-:1'::i,1,,PTt:t:j.t:'l
il,iil';l;:..,
tilii;il^;r.,..r.
r" mai intoaicc'la'pn51t ci de va iidrEzni a sluii, in picat dc
.n1rhu.,..r::.-.t -; -"
". ',"';;;;';";-"r-fii" fociin$
mai inainte
lt.t"'t.tltl{,9i
t!-1\-B1i:t,.1:
nlrr,r
ifii.A:; Dumnezeiegtile laine, din pricina nevredniciei lui,
ll vo,t
r.f. Errc Brtrnistc, Vialn ldantricd a praotului. Iwportdltla ei itt
pil),.trel,irrrcv.ll'O'R',an'1956,nr'l-2'pp'12'3-138'
t4n
PRtol PRotr, Drt. HNti llRANr*st,ti
I,iturxhjer). Aceasra este.cornpusi din croui pirqi: una ipainrc tlc in-rplrtiqire,
urtri canonul imprrtlgirii qi 12 rugiciuni pregititoare, qi alta dupi
(rugiciunile de multumire pertm imprrtiqire). Di, prima parre se cireQte,
de
t de rug.iciunile
pavecerniqei,
iar resnrl (adici
se
de slujbi.
steia de rugiciuni, pregititoare pentru SfAnta
mai ales pentru impartiqire, nu trebuie si se reduci insi la o simplr r"citarc,
mecanici a. rugiciunilor respecrive) ca o obligaqie profesionali, ci trebuie si iri
rrrcL<rrlrLa a ruHacrunuor respectrve) ca o oDllgatle protesronala, ci trebuie si fi
de meditagie, adica sa constituie un prilej ae
[xndire
qi de iniliare a sufletului
MAntuitorul gi la patimile Lui, precum qi la toate momentele iin istoria
aceste- slujbe le amintesc gi le simbolizeazi:
,,Spre
vrednica slujire, mai
gitindu-se slujitorul Altarului, daror esre, dupi rdnduiala Bisericii, si'siv6
vecentia, la care cu cucernicie si gindeasci in sine, cu umilinti si cugete cum
Qi
Minnritoml nosrru
_Iisus
Hristos, dupd. mintuitoarele sale patimi, vineri
c^-:., pentru picatele noasrre s-a rrstignit... sivargind utrenia,'cu urnj
gandeasci cum Domnul cu defdimiri a fosi dus de la Ana la caiafa (i
..,..,
ferit de bunivoie.prlr.r. peste obraz, scuipiri, batjocuri gi lovinrri frri de
miezul nopgii qi pAni la zi:ud., pentru picatele noastre,,8.
- -_.La
fel ne poviquie
Ete
Liturghierwl, in continuare, penrru slujba ceasurilor
vl),^care se sivarqesc la ministiri intre utrenie qi Lirurghie, sfargind astfel:
,
t!a,.in. scurt amintite, gi la alte mdntuitoare
patimi
ale ijomnului, ., .o..ro
dind, intru zdrobirea inimii, cu osardis, iar de va fi cu putinti chiar qi c;
rugiciunile C,easurilor sa le sivArgeasci,,e.
citirea Pravilei de rugiciuni
- $i
in primul rand a Randuielii penrru
constituie o obligaqie atAt de imperioasr in cadrul pregdtirii pentm Liturghie,
respectarea sau neindeplinirea ei e considerati in
pwdpwirile
din Litwrghier ca
de moarte:
,,Iar
daci pregn:l qi diaconul pravila Bisericii de mai sus gi
pregitire pentru dumnezeiasca impirtigire, de bunivoie, din lene sau din
griji o va lisa cu tot,l sau numai o pafte dintr-insa, de rnoarte .r" g..qi,,id. N;
cand, din pricina unor lucri.ri urgente din obligaiile sale pastorje in vederea
9u{let9fo1
(ca, de exemplu, spovedania gi ^
-
"- :
celor pe moarre q.a.), nu
DUrLLlrur
\Ld,
qc
cxcrlplu, spovqanla
$l celor pe moarte g.a.), nu t
I.d.p!"1
toati pravila, preohrl p_oate i i cu obrigaqra de
"'i-pl Lirurghie, cele de lipsi. orice ar fi insi, precizrazi'ci
,,rugiciuniie
grni negregit si le citeasci (preonrl) mai-nainte de Liturghie. (ed. cii., p. asol.
4. Pregitirea trupeasci
a) Aceasta incepe, pentru preolii cisrtoriqi, cel pugin cu o zi inainte, prin
de la iruprewru'area tntpeascd cu soyia, masuri .rr. qir-,tiqt., de altfel, tot'la
dc ordin sufleresc-moral a liturghisitorului. Lhwrxhierwl pretinde preogilor
abstinenqd chiar cu cateva zile inainte:
,,preoqii
gi'diaconii care au sotii sunt
nu se impreuneze cu ele cateva zile mai inainte de a sluji sfinta r-iruigtri
in acea zi, clci cel ce nu se va infrina qi va sluji foarte gregeqte,,u.
8
,
"d.
cit., pp. 353-354.
,
"d.
cit., p. 3-5_5.
r
, cd, c.it,, p.!_59,
ccl, cir,, p.351.
I80
,\lintclc
t8l
,, ar rcsaro,lT!,1,lll.:.]'':.::1,:1*:u,l;:il::,Lil[',il,.oo]l'il
i':.'il'i,$ '"
-
^A.^to.olati
Stirrt esle C5
a
Pdmtecelwi'
$tiut.
este ci
numai ca
Preonrl
si nu
ci inci din ajun sI nu-qt
a.e,
qf,
l')
tczc DAntecele
cu prea mutta mancarc +
L'duLur.) !o!r aceasta
p
iil'uit.:r;; ;i
[h";r-'omn"r
'rp
nnante crr visrri:i:i:
rlil si destrau Ql
tulDura sL'rrur
il,i;H;;
"lrn.r.,.
adici' de se
mrc rn
---'
i,,i,, precum -
de altfer. iTqon
:':f;iTl::it"lti.f'J,it;l
I il\ltfiHTr;l'r:ff
; :1,5t ;; caz uup^a,,LZur
^'-'
*i'
-cind
incepe cursul zi-
,rcscripqia
de a ajuna:J:J'#J;;;?"d1.,i"-.r"ti,
dacr avem in vedere ci
Puru:i::l!'fi
',ffi'li:'i5'"i""T'1'J'deatuma,i1-T.oyl;[f
:i'+l",:*:i'{i"';] [i't ce nu se pot'"'u':..'#:';"r:;;;;;;
inJierni si ia sf^ntut rrup
qi sange
ii,
',""p,."
si
in ziua
"]:t'J["ft;,iXil"1""ilr, ,
'tl
i-tl'--r-;-
-.resiri
si o deslvAr$iti
i
.ompletl Pentm
Liturghie
"::::ll11i-.o
deslvArsiti
;
li----L:-:r^?
-""";
'i-ill'-1:l:'T"T1';1l5r;;::1'; ;
Tl*i;1,'J:T:#:r;:1:
'lc
o ll'lc o
inir
Penffu
sd
tic
crrPtur
in
I rll
le.lui I
n0 n itr
rL rur
^
rto
i,lrar." credingei,
curigindu-nt-
P.tit'
stroplre Inlmuc Lrs LUHUL Lqs \\
Jr"'-"
)) tr-.- v lO lr\
| '
t -.-: ^: ^^.^ra1
t^t cee^ ce contribuie la o
l,
d'ecentd'
qi pentru tot ce1' ce contribuie
la o
e
pect din
f*t'
credinciogilor'
trebuie de ase-
sil nu fie uitatd.
,r."r^--ii;t"irile
dtn Liturxbier
adaugd in chip expres
;iillffifiii
p.."*t
ri
{ia9o1"r
ccte A^tor e fi curat'
lElc{til
Llturgnrr,
preotul y LudLvr
ilrrtr,,t. $i
piecum trupul sd-l aiba
nli Si
intreXi' cici de vor fi
Pitate
lll Sl
futreX4 cacl
qe vL)r tr
Pdtdl!
ftali
aa moarte, deoarece inaintea lul nrlsrL'5 !/urtrrLzLsr
hrclc Sale Taine, ,.
","d;;;;ag"i'
a' s9am3' D'"t'-:1:t:i:"?
celor Sfinte sunt
ll'"u"lli,i,lj::",
il ffi'.";;i;?;Ftere
snnte' mrcar de vor n din
rl,rl si fie cuviincioase;iffi
rt hnge aceasta'
'
pyl^::It"!t,?:K:
'i,')iiliofi#i"?ii',;;;;'i;^;;";;;'Pentm"'p"t"rqicinstea
'r',rinl,
ca qi credinciosul
ce-l
Pliv.el1e
tf
1'trut1^T.Tl:fI,::;;^*frf:'"'"l:
;l ll|}|;;,"":'#?;::'#;;.J,^nqiti"di
a. cu seari
qi
srra
gi-o va spila, ca nu,
trll .tccstea a doua zi, si inghiti tt'mu"."p"'il"-tft1t^e-1=':ltt:*Tft'i:tr1'itr;;
i,'liffiT:J,;"#;:;
;'
';;1;;i;
g"."
ir
ii'i'in'aqa,
l's"l't:1nu
va n riu' numat
lht'i rtccasta cu luare
'H-*t;"ti"";gr'iia
'pi'
qi
'a"
ftri de teami si sluieasci
t,r'r'uR(;loA
.sPliolAt,A
crlrl au elu-
,,;i ,. in'tplttigeasci"
(ed' 1937, p' 356)'
rr
r(,iv,. ta hrtreb.^l4 si
ls
*4;i1T-'l?31i,3'"1
111;
',',1;ll!&,::.";iJ't"1,!G1:"','isn;[i;'Ari"l{il
'a
n"
"
sivirqeasca
dccit de
' ( i,rrrrr. si cir'. 47 c."tgi';'ii'dt"lis
ill'"
(CBo' vol' iI' part' l' p' l'
.,.i. afi#rtri si nu se sivirqeascd
dccAt de
Pcr^s9ane
ctlrl au altF
;iA;.
;;;i^i i-ao,uol
it, p^"' r'p' te7' 203
si
vol' I' part'
ntr. .1y l-t>Ll.
't\ ,\lirttclc si
i)
r)ltlP.
ll
u:111. iil \,artdSrrr
39 r -392).
'ili,"it'ib**uzcicstik
Linrylltii' ctl' cit''
P'
351
PRBoT Pnop, Dn. Enn Bnnur$rri
lli'
"l'],,,11;i,::11,.::i,l::!,,.,1,.,
roarc, accsre
.
prcscripqii
pri vitoare ra
;:::'.:.1,':#'}:iffi ::11':i':r-g':T;nJdffi 1'rfi
.iHJiilJil;11'"':J:i
lr.".fL',.,: ilil3pltuT:.:^g:,:."1
e
u",i
;;;;ffi;;#,'i,ffi:tilll,,H,,,::ij,j
:l"iiffi .l',ffi :,::;i:*l:lld;":J'F#i:::;::.'[?fi
:il1
llli.l.llill
f.p
!, i,t1_o
qinuti
i"liiltii'qi
.".,q'p.',iaiii
isplace gi
fclar
preorul
cu o infigirqare, exrerioari
neglijentd,
dezordor"ie'r"u
:,]f,ii1:,, l.!'
"I,
. in dezacord
;;;;f#-u?
;ffi:ranta estetici (de frumos)
trel'ruie si se desflqoare
serviciul divin.
5. Efectele
Ei
folosul
pregitirii
pentru slujbi
?:::::P!tt:lt:_?y
sunt efectele a:cest?,, rudsuri preventitte,
invederea
stuiirii
:Xil:#::1,::,-,.^:.:, 11 !i"*i
'".".aoni,r,
;;;';;;';"{d:;'ffiffi'r"Jil,'il:
suflercasc:i
d"
"l.uaqie,
a" ,-,rkli.-;i;-;;:"
auca amDran[a,
atmosteri
sau di
lor- fin,."i,;.il;',j':: i_^t^^_:
^^.-
_
,,
:ocupirile
terestre qi cotidiene;
cu
i:';l'*:ll"l'."#,*::s,:r""^l::l,I.#,ii'ffi
;:'::"oxi,iili',11'i.?'il
3i#llJ,'$'ll-:":#"i"::rT.:-:t:iil;;;effit;Tff
3Hffi .:::i
5#::1"'J
il ,'jff :tr,;,
#;r *;:i i:"1,:' i:i ;'1 iil;i.'1
i
r,.,
(
,.
)/\rrvp,rrLru_sE
qe.altar
gt sivdrqtnd
Taina, (p
l$,.,^:jiYi
umani; luAnd oddjdiile sacerdotale,'se
'i
ff lf l,1l"f
jr,raceasta'."ai,oi.-a;.d;,;HHl;ffi'."i,X',li#'li,i,iT
nrl Sinaiului"rs.
Pregltit asrfel sufletel^,.,a,,
,Tp.$r:l pieg*l poate pigi impdcar spre s
spre a sivirgi, cu vrednicie
Ei
dupd'cuuiingn,
Sfartr
l;-rd...''
"""*
,,, I,i;,.1'il?1kotr'
cerul
Pe
pdmdnt, trad' rom. dc St. I)obra, i, rev.
,,Rrzc dc r.mini,,,
t82
183
CAPI,I{)I,UI, IV
RAnduiala
Liturghiei
SfAntului
Ioan
qi a Liturghiei SfAntului
Vasile
Eluitn
Sfintei Liturghii se imparte, de obicei, in trei pirqi mari:
l'roscomid.in,
Li turXb i n c at eh uwt enilnr qi
l,iturX h i a cre d i n cioSil.or.
irri
',l...rirnqi
metodice de sistem
!n .tu{iyl
g!l*i
.ligtg^1ii:,':i-:::f::i
i-paiti."
",et
i, expunerea rA.duielii
(tipicului) slujbei, cAt qi in expunerea
A. RANDUIALA
PROSCOMIDIEI
I. Ce este Proscomidia
lrrovoncid.ia
(fi rup6Qeorq, fi
npooroptsfl) este ptiTl
_Pr::: "^:l:t-t:Ttill':,I";
i,l:ii,ffi);[:Er=,;L;#a;-'-*.s''npoor'opt("Y]:^1:-':::::,:ii"":.""*]:"';'i
irrainte, a oferi. in inqelesul curent astizi, pr
' / . -^-:--::\ t1i^-+it-l^- T-\^-,ri oAic\ e rneteriei iertfei li-
iil;i*#;;;it'i;F";e;"11cil$;torDaruri,"di'ilTj:1:']^1'-':f :I:
'."ii'tiir)iiir,'ilil;i;;;irii
"i.
r"'-a.gi_intinderea
unei adevirate sluibe
."'"" ii iii p.op.i.r, ."
"-6r-"t[
introductivi, de binecuvintare,
la inceput qi
Uttrr de incheiere, otpust sau apolis, la sfirqtt'
ffi r;;*;:;;;,-il"t."-iai'e
nrr trebuii socotiti ca o sluibi deosebiti de Linrr-
- | r-- r:^-^-^ -L:lX
^
;6;i";i;tral
i"a.p."aenti
de ea, ci ca o pane integranti
qi indispensabild
a
2. Timpul sivirqirii Proscomidiei
,
l,ir min[stiri
qi la catedralele episcopale, un{e se oficiazS' ciclul complet al celor
lentc l,aude -;tniee
p-"..'midie
*..irArseite, de regull, in.timpul Ceasurilor
(I,-III
il, J*L
e. Dar la',bisericile de enorie, unde ceasu-
nu se m
azi indat.i dupl,Uyenitl Pl":tl1ni*t5
F;f-';l:
"ii..i
in timpul Utreniei. Cind Litursnia
f$ggtur Yi'il:.t-:^?'e
uniti cu Ve-
Eeri,i.,
arunci
proscomidia
se face in timpul Ceasului IX qi al Vecernter'
3. Locut sivirEirii Proscomidiei
Sprc dcosebire de celelalte doul pirqi ale Liturghiei, Proscomidia se sivArqegte
trr,rrrl i1 sfilnrl alrar
-;i;;"
i;-pr"", Iui de nordlvest, la masa numiti proscomi-
iii,i, t.lr"*i-fr...{u."ri'ii,;;;;';r;
fi"for,r* unei firide (scobituri) i. pcretele dc n.rd
lcuun
PHrxrr Pnorr. l)n. tir.rri BnnurS,ui
;11,:lfiy:,lll..f]:,.1.1:,ll:-yrc.i.
citrniirurc sau incdpcri aparrc, c,rrc comunic{
cu
r;Hl;: l ;1":: l* :-: -i:_ ill
il,
:,.1, 1,
;
i1-i; ryy
il;".
^'D.Iffil"..'i[,i
ili:ilffi i.ij
::H**,::I,**::': 11.,ti-.li-.sfin,.i
li",,gr,i-i
;;;il,;.#':r^;::ili?l?,1
trcgirnc nunrai de preot, ilra partici rcrparea credinciogilor (a cAntiregilor) qi fdil'
siru si audd. ccva din ea credinciogii.
4. Pregitirea
slujitorilor
inainte de inceperea
proscomidiei,
Daci preotul
a inceput Utrenia. dupd reguld numai.cu epitrahirur, arunci, dr
r<lsrit cctenia mare de la incepurui U,'..";"1 in f"r. ,,";r^- L^*-,
:tlier rra rr",. r^ *:^-:-: 4-
-r
: r ,
t ln ftft rrarl^P i*^:-:-^^-: trtri
in
rrltar pe uqa.de miazizi, inchide ar.o,
lcsc pc uqa de miazinoapte
a altamlui
ii
r,itcc,' t,i-o l,- ,""::r^--.t t-:--- :
..
,
'
,:
rritcsc, vine irr ruiihcut bisericii
lsub
poricandnr).
srdnd cu fala rpr. rare.i.,lli',
rrci ori, se inroarce. spre scar,,ur
".'h*;;;;;i
id;;;;;r,,r.,
Ir"r se inchind
sprc risirit, zica,nd in goapti:,,BinecuvantaruG;;".r".]j"rror,ru,
to
:,?j"
i'l:,"
j|^,
TIi.1Til.
ince oiioa..
"
r,il^,,_,.
ii-;#; li[r.. . ., snr,.
l,l i:1,._--T t","ol,
uga milosuvr.r...
--,1.
-ir,"intirrl
p.-irt
ilffi":i:j:,T:'*"::1'lr-lilT Ti" -'ry
p. . . ",, se
.inchinr
si
MAnruitorului;
rrece ra.icoana i-pe.nI*r.'l
a Maicii Domnului, se inchini qi o
zicind troparul respectiv (,,Ceea
;. .a;ii;;;",1 mirei
,,\
a-^r^j,
-
ne .4^,r t^ :^^^-^ i:-^- .
lrlrl mller A'^l^': l'-^ru
il face m
pc rAnd la icoana dinspre'iiazdzi
(fi.;
ijt,t:t"t"j
:ii1[::T:]::f :Tf:I..Iil ii i".h..i-si
saruti-icoana
de p. i.o,o,,i];[^",fr
H":ff tnr15 # r5i-nic,lui^
zugr,.vit' pe ea. vine ai,, .,to i,i';]i,:!f
'#II
sc irrchin.i Ae An ,i
^_;""?"ll.I^lp
spre risirit,
\i
descoperi capul, d.i.e p"r.te
sc i,china de doui ori
si,
precana, qi .rpJ,;il"'';;J#"-g"i#:r",5"HffiiI
;lliH.*,liii::l*:*":1a"_1lire,
..;.'iJ,i..r,i"e-r..e
ffi;;1 face aporisur rr
Lr s f h rs inrt
pros
comidiei.
s;
;[.r.^G;: ;"-dt,ffi
;i,
ffi ;ffi
",
I if ::^l!:'i
i::,-l_.1, !!
,r:.ell prinre.iconos.
'
intrd in sfinnrl atrar
'-"-"'-lr
Yrr
rrlLqrru
":::':;:Y,:Y''
tntrd in sfinnrl altar pe ri{
nuazizt, sirutAnd icoana sflnrului
l,l,*'*:l};"kiiig::'-'-yti:,i" ..
,,;,uHTT*tlt"(il['i1
nrari), siruti Sfanta Evanghelie,
sltnta Masi gi sra"t""c"#.
- #t':ill'il:#
(fhce inci o metanie).
!l::::,_",_liy"tr]
pregiritor
al inchindrii penrru Lirurghie s_a rerminat.
',1:-::
: :## :::'.:, 1; :::'y: :,artarurui
1
""
j.
a" L ui.;i;;;
*ri#iiilhri
iii:';,'::?::i?.:^:!:,i:t:
wsn'ointe, i', oiji,,"" p;;,;;;;
"i;;;,;t:;;t1:
lclc sacramentale
respective.
- rrs! qrvr
rd rPdldlLrlr urtqe_Ql s
Ircviuovilgie nriinile mele...,. etc.
'
-Ircce
apoi.la spilitor, unde-qi spali mAinile, rostind mgiciunea:,,Spila_voi
I)acri prcorul
s-a inchinat la sfintele icoane qi a imbricat toare vegmintele i,ci[
:i.I]1f,1:#T,:lTIy_,:::1-.1
(:y- fh.
^";ii
pr;oqi a"-""".i.1,",i,.,.i,
dupi ce a rc
c*crrirr nrarc, dir.r sfi.tur altar, er p"",. i"..p-.hi;d
#;.i"i'nrJrlll_TJ#l
I84
I,TTURGICA .SPEC]IALA
5. RAnduiala Proscomidiei
:gtul merge la proscomidiar, unde orAnduieqte toate cele.de trebuinqi pen-tru
,
,laci n-a'i1cut-o mai inainte. CAnd toate sunt gata, se inchini de trei ori in faga
idiarului, zicind de fiecare dati:
,,Dumnezeule,
curiqeqte-ma pe mme
I qi mi miluieqte !,, gi apoi, luind copia
Ei
prima prescuri cu amandoui mii-
te iiai.l in dreptul fruritil gi zice troparul
,,Riscump
iratu-ne-ai pe noi din bles-
l,cgi i... " (v ezi LitwrXhier, B:uolr.eqti, 19 67, p. 90) .
l'rcgd.tirea Sfontulwi,4gney
Si
a potiralwi
I
Vczi cirpir<rltil ,,Pcnrnr
mrrcria Sfurgclui lui Hristos", ilPovd.piib drnLimrghbr (ed. 1956, p. a2\'
t
Y ct) Liturlflticrul (ccl. I 956, p. 438).
I tt5
r1'l[ aceasta, trecAnd copia gi prescura in stAnga, se inchinl. gi di binecuvAntarea
i ir.r..prni Proscomidiei
(,,ilinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), binecu-
rcl rotodati prima prescurl-(din care va scoate Agnet-ul), prin facerea semnului
i
gr,rci
cu dreapta i""r.,pm ei. Apoi, qinind-o in stA ga, trece copia in dreapta gi
pcazi cu vnrfui ei, cruciq, de trei ori peste pecetea prescurii,
^zicAnd
de fiecare
(cind atinge sus:;
,,intru'pomenirea
Domlului Dumnezeu, (cAnd atinge
los:)
qi
ruitorului nortm (stAnga:) Iisus (dreapta:) Hristos !".
tlll,ululur llLrJLf u
\Jl4rr}i4. /
lJuo
\urv4HLq. /
rr
ruc apoi prescura pe ialerul de lemn, infige copia in dreapta pecetii (stAnga pre-
i; gi,',aird, zice:
,,Ca
un miel spre-iunghiere S-a adus". Face acelaqi.lucru in
- -; - -- ^_-:^^--^-x
,r.
^^^:
l- na+aa
pcceqii (dreapta
freotului),
zicAnd:
,S-i..a
o oaie nevinovati..."; apoi in.partea
zicAnd:',,tntru smerenia L- iudecati
Lui s-a ridicat"
Qr,
i1 fine, in marginea de
t
pccetii (cei dinspre preot), zic1nd:
,,Iar
neamul Lui ctne-l va spune |"'
Dirpa
,.."rta, infige copia ir prima tiieturi, pdni aproape de coaja d9
io13
prescu-
ii
r'.o",. pecetea
ing".trt),
desflcAnd-o de restul prescurii qi zicAnd:
,,Ci
s-a luat
je
p,imlni viaqa Lui;. O'inioarce qi o aqazi cu fa(a (pecr tea) in
jos pe s$nnrl disc qi
ry -! -: ^ ^--:-----:\ -:-A^A.
l-A^A t^i-
erirciq mierul, pAnI aproape de coaii (dar firi si o stripungi), zicAnd: (9and
taig
rus in
los') ,,|unghie-Se
Mielul lui Dumnezeu, Crl ce ridicd p.icatele lumii", (tiind
I tlc la driapt^ la stanga:) ,,pentru
viaqa gi pentm mAntuirea lumii"' Apoi intoarce
nrxr Agnetul cu pecetCa (fiqa; in sus gi impunge cu vArful cogiej in partea dreapti
(rrrrde e r.iir 1S1, zicind:',,Iar unul din ostaqi cu suliqa coasta Lui a impuns".
i.i,n.,
p..o*l laid copia, ia in dreapta vasul cu vin, rar in stAnga pe cel cu api,. gi
irrrf
din amAndoui odati-in sfAnrul potir, zicAnd:
,,$i
indati a iegit sAnge qi api, iar
e ir vlzut a mimrrisit gi adevirati este mirturia lui".
S[ aibi griii preotul ca, arunci cind toarni vin gi api in s$1tu] potir, si
ryr1i
mai
prrtir.ri api decit vin (cel mult I/4), pentru ca nu cumva apa si schimbe firea vinului, ,,cici
i,ri1,, nu'se va sivirqi cu vinul c^rle s. va schimba in gusrul apei, qi preotul de moarte va
Hi.ifl.
D. a in sobor, sau cAnd vor fi credincioqi mulqi de impirtigit,
iitr.i,nrl
p.o ii
si scoati un agneq mai mare ca de obicei qi si toarne. din
Vx,,rrc in p at si ajungi t,r,r.ot celor ce se vor impirtigi. Cici dupi
rlirrlirea Darurilor nu mai este ir-rgiduit a tuma vin qi api in sfintul potir2.
Alxri preotul face semnul binecuvintirii deasupra sgnnrlui potir, zicAnd: (,,Binecu-
rt,itit cstc amestecarea Sfintelor Taine, totdeauna...". Acoperi sfAnnrl potir cu un
tperilmAnt mic qi il di mai la o parte.
PRDo't' IrRot;. Dtr, liruti llnn rur,s,r,r i
b) Sconterea mir idckr
4. Sfintii Ierarhi
Dtrpi cc punc dc o parrc (in anafor,iqi)
rcsnrl prcscurii
din crrc a scos
Ri:::l.l:-1_1o!"_o'":.trri
(iau
.at
doilea com de' preslriq'o.i
a doua
;
binecuvanreazi qirpuna,d-o
pe talerur
j"
i.-r-,, taie din
""-.
pi.ii.*#'[rHi
Hf.U,j:e'*::,1::i
^.lT!:l
li
pgmg,1r..,'pr",bin...,va,i;;,
srivitei, Sr
.roastre de Dumnezeu Nisci.toar.-..',;
lrarrd p" .";i;;..rrii'plrtl.i..i,
o
sfi,t.l disc, de-a dreapta sfinnrrui ag"..iii"'stanga pr""oJrill cu vnrfur i
. a n J,,,o
"
-i,
o',,;i;ll iffi H[:]i lf i:-
#:,'iiTl
oolXi*,l,
I
i] Jiifi#
prescuri), o binecuvArlteaSa
qi scoare^pe ra"a
-fia.i.'|.r".
"li
e cete (are
rnai mici decAt Panasl
,.At^ ,,,.^
^-
-rA--.r
'r,1'-''
jlt
Pitrate. fie (mai obiqnuit) tri':rnchi"l^"
^'^-^^
cAte una, pe sfAnrul disc, in.,iarrgl
Agr-,.r_uLi (d.;d;;
:*:.1:11':ifis.2)
gi rostind ['n..L" ii. ele formul
sfingi care tr
/) in ordin"ea urmitoare:
NCERi
!_-
ortM Bet
.
^
{n"i
ia a.patra prescuri (sau
"t
pii.or"J corn de p..r.liay, o binecuvanter
:T.1 "^:::1,:9f: l::1,
ji:oale.p.
.a"J ."r" ...i
-l;.il "-.ij,i^"1pentru epi
cului, pentru conducitorii,stltului
$ .t"d;:ffiH
la dreapta alteia, qi zicind la fiecare
^,,t
t^^,,1,,: .l
^1.
____--
pomeneQte pe
P"l l":r.lq,il
pomeneqte.gi
pe arhiereut care l-a hirotonit, d".i .?J;::;
P,$:l *:l
.
i1.u:4
Ap";,,
r-qa,^..i"ii p;*r
fi;ed;-a i- co pia in dn
supradiscur"i,,;;"*'ft
i#;,'.ffi
ffi ffi fl::'ffi
,,lu:ffi
:i".?ff
,I_i.,#
subnrl celor trei art1.l,r: prT."
**qf
i"
preon_rlui) gi citind in qoapti rug{
I1:i^f:T:nirea
generali
a celor vii (,,primeqre,
Doamne, jerrfa
aceasra...,,),
::l::::.J,:pj.,ly:-,?:,-credinciosii
vii pe cire
ii
are de pomenit, ,.ogA.,a
1
care cAte o miridi qi addugind-o
la grimijoara
miridel". p"ni-,ii, cu cu
nlene$re, Doamne, pe robu_lTiu (roi6a Tasau: robii Tii) i...,;.
Ia apoi a cincea prescuri
-(sau
al cincilea corn de prescuri), o binecuvanter
finind-o cu stAnga deasupra rrA"n r"i Jir.,l."".. cu copia alti serie de firamituri
pcntru mor.tr, frcand cu ele a doua grdmijoari,
la ar."p.l i.t.r ai",ai (in d;e"p-t#
|}:?:*::*",: ::I-.illid,cjunea
#"5i,ri nlf-
..i
-""ii,"p.,,,*
pomenirea qi
rcir picatelor
ruftrror celor din veac'adormi.ti
irrt- urr"r-l;..iii6..;1,
t"rfar;ffi:;
HHi:::_B-:,"jT:_f
toqi mo4ii.pe care'ii are de pil;-r, t'"*pind cu ctitorii
claqi,ai bisericii
si
coniinuand."
;;fi;;;i .rr" t-" hirotonit, o*, J..#'""0'.'lii'.ti,
tru ficcarc llurne scoate o.-miridi- adhrgand-o
J" ..l.l"lt. qi]i.eriJ,',,p.rrtru
pomenl
rcrt:rrca picatelor adormitu
,r"aA;;-rtei
roabei) r,ri o.r-rii)ii, i..:y""'"
",,,]':'.r,r:Tf:::1,,:,.:*
mo4i .o,tinui
siil;i,ifiilf,p-rZ"_raiei, pi
sttra primirii pomelnicelor,
seur,iudu-s. p."r..r n".lr. ffi; .#; miridi 6in
r)rtra
(pcntru vii) sau a cincea (pentru
mor.u) gi adruge;Ju-r":i"
gre,"rjoara rcr
r
Vczi-le h l,iturllhicntl clc llucrrrcgri, lg37,pp. l 0 l
_
1 02
Si
1967,
1t.
t)7,
. ttt6
LI't'tJ ltc;tc ;A sPE( )lAl,A
Apoi
prcotul scoatc clin
Prcsctrra
a patralsau.din bucata,dir-r
y^*T,:
l-tT::,Tf*:
,ili
"
-iriax ii
p.ir,i-, ii,',", p"'.^..
!e
ci o adaugi la,grimiioara ml{a9Jo1
;;
;i;lf-*';;';;a;;ii- ,riit". f.,t.. ."1. doui grimijoare de
qiride
pentru vii qi
,
zic.lnd,
,,pomlnegte,
Doamne, dupl mulqimea indurdrilor Tale, gi a mea ne-
" ctc.
i
'r"
ri"",. qi mirida
pentru cerere speciali (daci este), citindu-se mgiciunea
:tivtr din Litur,llbier (la cet'erile pen*Lt
folwria
tT"ebai,xte)
'
iiraria a" scos miridele, preotul lasi copia, ia buretele qi stringe cu ingrijire pe
nririclcle
dedesubnrl Agnet-ului, ca si nu cadi vreuna
jos'
se rduce apoi cidelniqa aprinsi, pe care preotul o binecuvanteazi', zicind rugi9iune1
illi
t,i"-Aie
iqi aducim
!G,
rriit.""se, Dumnezeul^nostru"'")'
Ti"a"1 P-'Tl]:-tq
lilliifii
rpr-;;
i;r;fi-d
aglqatn intl-un iui) la indemAna preonrlui, acesta ia steluqa gi
iii'i,tL;,
;t.oiiina-o a. flr-"f cldelniqei, o siruti. qi o p,ne desficuti,peste sfAntul
:;j;l;, ,ii
venirrd steaua, s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul".
r' ) Acoperirea Dan u,il.or
Alxri ia acoperS.mAntul discului, il apropie de fumul cldelniqei, il slruti gi acoperi
rl'tliscul, zicAnd:
,,Domnul
a implriqit..." etc. (Ps' XCII)'
l.rr fbl face .,
".op..i-Annrl
potirului, zicdnd:
,,Acop:rit-a
cerurile bunitatea Ta'
Hr
31'
),
acoPeri cu el discul qi
Poti-
Frl
""
etc' (comP' Ps' XVI' 8)'
i) Cdd,irea Darurilor, rwgriciunea pterutrw binecuvd.ntarea lor, apoliswl
Si
cd'd'irea
fi'nnld'
l,rr urmi, prcoml ia cidelniqa qi timiiazi Darurile, zicAnd de trei ori:
,,BinecuvAn-
f u, .iii, ijii*i,"r"ul llostrut Claic ai ['riucvoit aqa, slrrvl
Jic
!". Apoi c1[ (lasi) criclclrrila,
Fig.2. Aqezarea Agnetului qi a miridelor pe sflnrul disc'
trJT
PRliol'PROr. DR. EHn BnnUr5r'Il
siru o trccc lrt r:rflna stAng[, se inchinl dc trci ori gi zice Rugdciunon ltroscomidiei (
rrcrii-inainte a l)arurilor):
,,I)umnezeule,
I)umnezeul nostm, Ccl cc pe pAi
ccrcasci..." etc., flcAnd cu mAna semnul Sfintei Cruci asupra Cinstitelor Daruri,
vintele:,,Insuqi binecuvAnteazi aceasti punere-inainte".
l)upi aceasta, face apolisul cel mic. Apoi ia din nou cidelniqa qi
proscomidiarul cu Darurile, SfAnta Masi gi tot altaml, zicAnd in taini, in
jurul
M.t., trop"ml:
,,1n
tno.rrtAr-rt cu trupul..." gi, in continuare) fs. t'1,rMilui
Dumnezeule...").
6. Momentele distincte ale Proscomidiei
RecapitulAnd deci am putea implrqi intreaga lucrare a Proscomidiei in citeva
s:tLr momente distincte, precum se vede din scbiyagraficd. a rd.nd.wieki Proscornid.iei
p.272:
a) BinecuvS.ntarea (precedati de metanii gi troparul
,,Riscumparatu
noi.,.");
b) funralul scoaterii (pregitirii) Agneyulai;
c) Ritualul pregitirii potirutlwi;
d) futualul scoaterii qi agezirii rnh^idehr:
-
mirida Niscitoarei de Dumnezeu (Panaghia, Bogorodicina);
-
miridele sfinqilor (cele 9 cete);
-
miridele pentru vii (incepAnd cu cele trei miride speciale);
-
miridele pentru moqi;
-
mirida pentru sine (qi, daci e cazul, miridele speciale pentru trebuinqe
e) TimAierea (cidirea) qi RuXd.ciwned. pentTu hinecuvd.ntarea Danr.rilor (
Proscomidiei);
f; Apolisul gi cidirea finali (a Darurilor, a Sfintei Mese qi a intregului altar).
7. Continuarea proscomidirii dupi inceperea Liturghiei
La bisericile de enorie, unde credinciogii vin la biserici gi aduc pomelnice
Ei,
incepunrl Liturghiei, mai ales la orage, putem proscomidi, adici putem scoate
atAta timp cAt Darurile stau la proscomidiar, adici pAni la Heruvic. Pentru
unii preoqi fac, la timpul cuvenit, inainte de inceperea Liturghiei, numai pa
Proscomidie pAni la acoperirea Darurilor, urmAnd ca acoperirea Darurilor qi sfZlt
Proscomidiei si le faci inainte de cidirea de la Heruvic. In cazul acesta, cddirea
scrisi in LitwrXbier la sfArgitul Proscomidiei coincide cu cea de la Hemvic.
roati Proscomidia, deci gi acoperirea, timAierea qi apolisul, la timpul cuvenit,
inainte de inceperea Liturghiei, dar lasi rlsfrAnte marginile dinspre preot ale ar
mAnrului discului gi ale Aemlui, spre a putea pune miridele pentru vii gi mo4i
clc cclelalte, in timp ce citesc pomelnicele venite dupi acoperire, pAni la Heruvic,
rnclnicele sosite dupi iegirea cu Darurile se pomenesc la proscomidiar in timpul
tuului, dar flri si se mai scoati miride. Cele primite dupi Axion se vor pomeni le
trrrghia urmitoare.
I..I]'UITGI(:A SPF,ctAI,A
g.
RANOUIALA LITURGHIEI
CATEHUMENILOR
I. Ritualul pregititor
Pentru
inceperea Liturghiei
Pirrtca a doua a Liturghiei
-
sau Linrrghia pe care o numim ,,a
catehumenilof -
clc la binecuvdntarea i.-i.t..prr, pAnn h cuvintele :
,Ciqi
sunteti chemaqi iegigi"'"'
i,rrc ;. incep.rea Linrighiei,
preotul de_schide_uqile impiriteqti
Ei
ay.er1
i9a_c.a
fb;;;il;;il";i.;.i.
Stdnd tn faqa Sfintei Mese, face trei metanii.mari, zi-
dc fiecare dati:
,,Dumnei..,le,
curiqegte-mi pe mine o:cltosul gi mi miluiegte !"
f, *
-ai"if.
ridicate i"l"r, zicsinqoaptn rugS.citnea,,impi'rate
ceresc...",(de trej
;},;;'hi;#;;;
d. ii.;; datr,
,,slair
i,rt* i.i de sus lui Dumnezeu..."
(de doui
qi
,,Doamne,^buzele
mele vei deschide..." (o dati)'
ritic Pasti si iniltare, in loc de
,,Impirate
ceresc" s ceresc" se zi se zice
,,Hristos
a inviat", de trei
ntrc Pagti gi
i;;;;lliftr,*.
paira r, n"."iii nu se zice nimic, ci se incepe cu,,Slavi intru cei
Itlls...".
ii^.n pr.o*l poarti culion, igi descoperi capul, riminAnd aga pAni la Rugiciunea
yonului.
S.'ir.nire
apoi de doui ori, sdruti SfAn11 Evanghelie,
9f*t'Yiti
qi
91":1
9ry::
ii-.nipiJ
ria"."t rl
"
i".,ri Liturghie o va' slvirqi (dtn Litwrghier)
qi se mai
incl o dati.
2. Prinia parte a Liturghiei catehumenilor
(p*i la vohodul cu Sfinta Bvanghelie)
Dupi acest ritual pregititor, preotul-incepe Liturghia insiqi, astfel: Ia sfhnta Evan-
rti. .o ambele miini'qi,
qinAnd-o drept in sus,
-dI
binecwvd.ntarea^cu
glas mare:
ira"i",l iste impaielia iatalui...", flcind concomitent semnul Sfintei Cruci cu
il;G** p.t,i
""iit"is.
in timp ce zice cuvintele
^::xcum
qi poTt-t-"-""^'-1111
-i"*fi.fi.
I locul .i p.
"rrti-is,
apoi o siruti, se intoarce
Pe
stanga, inchide
impnr!'t qti (dvera rim1ne deschisi)
'gi,
intorcAndu-se inapoi pe dreapta,-incepe
ikin,1,Co p".. Domnului si ne rugim"); cAnd e.nevoie, inainte
9.4*:19
., rn
".
iztevim
"oi
J. tot rr..rrol...", se intercaleazicererilepentra
d'ifoitele
sc:minat[..." etc.).
Oflnd la strana se rermini Antifonul I, preotul zice ectenia tnicd (,,Iard qi iari"'"),
:lrcind-o cu ecfonisul: ,,Ci
a Ta este stipAnirea"'"'
lu timp ce la strani se cAnti Antifonul II, preon
ffi:;
il;.;;; r'; .a"re Antifonul II, preonrl citeq :e in tainilzSti.ciwnea Anti-
- - --t
-^^---
-A-a,i-.+o
^^^^-rl
'Firr
))
ii
?,,il;-;.,
bo-.t.r.ul nostru, mAntuieqte,
popoml Tiu''' "'
iilp;
*;:,'*e
::'p"t
*,1ry1",,I'
f'"Slii: !::.::.:"::o(, !:::r'i;
i;.i'-; ;; *r""ir"t, ,,Ci
bun gi iubitor de oameni Dumnezeu .!ti..."; la strand se
rd Antifonul lll (Feicirib oh nuparal sdrbd.torii, dupd caz),. iar preonrl c-iteqte
t,tin[e, de la sfirqitul Z iturghierwhti-
i;,,# ;fb;irJ'..t.rri.i i,,Cl ti.
se cuvine toati slava..."), l" strani se rispunde
..t,-"
"i
ce r4nti An.tifnull)i I in timo ce oreoflrl citeste in taini rugd.ciwteo Anttfo-
;ff! r. .i"ie iiiiftdi'1 in timp_ce preonrl citeste in taini rwg;ciwceo Anffi-
r'1,'din
Litwrghier, (,,Doamne,'Dumnezeul
nostru, a Cirui stipAnire este
iirrpiiti ilI (,,C.elace ne-ai diruit noua aceste ruglciuni obqtegti...").
3. Vohodul
mic (iegirca cu SfAnta Evanghelie)
H *'.'^=tui,
i ar p reorul.'i; r; i; [ ;" l^i
;-il
.;; ;
i'J
:""'* :'
-','-"-"::l''
lIl: r'll cflhc.r
4. Partea a treia (dupi vohodul
cu SfAnta Evanghelie)
-
[,trt r R(it( )A st,tictALA
t',
cl sc irrclrcrrl:ti c[trc prosconridiar qi se plcrrci spre Cinstitelc f)antri, zicAnd in
lii ,,llillccuvAutat
cstc Ccl cc vil'rc intrLr nuncle Dournului". Apoi se intoarce pe
,t r1i, trccAnd pe dinaintca Sfir-rtei Mese, se inchini (tutii siruti gi colt-ul de
tttiitzitzi al Sfintei Mese) qi merge spre Scaunul cel inalt, zicind:
,,BinecuvAntat
pe sc,rrrnul slavei impiriqiei Tale, Cela ce gezi pe Heruvimi, totdeauna...". Ajuns in
iflrl
colqtrlui de risirit-miazdzi al Sfintei Mese, se iutoarce spre stAnga gi rimAne
crr fhqa spre apus. De aici, dupi ce se termini cAntarea Trisaghionulu^i, el di bi-
fitilrca pentru citirea Apostolwlwi (,,Si lulm aminte ! Pace tutllror",
,,Inqelepciu-
, ,,Srl
luim aminte !". Apoi ia cidelniqa, dinainte pregititi, o binecuvAnteazi qi
Ctltlirc rnici, avAnd
.qriji
sd cideasci fhri zgomot, iar atunci cAnd trece cu ciditul
rtrana dreapti Ia cea stAng'i, il cidegte gi pe cititorul Apostolului. Dupi ce lasl
iqr, cl citegte in taini Rullticiunea dinainte de Etangbelie (,,Strilucegte in inimile
;'..."), iar daci mai rlmine timp, sti tot in colt-ul ae risirit-miazizi al Sfintei
,
crr fhqa spre credincioqi, ca gi inainte de cidire. CAnd revine in fata Sfintei
.,tEvr I N\rr. Ull l:NH r,l(ANl,)l.l]
t.
^
!u rd(a JUIL
llc cl'I stanga
zice in taind
ne Doamne,
inalgi capJ
:?-,T
:1'H:':
ta este il;;';,-.;,rsilor
rii, Doamne,
Lrna...",
face
--*o
,,,.
$.tiAp-,;;;;;i';;';l"ffi
run'*:f Xr:L:tl?li:J#Hffi
Invierea
spre credinci
Airrns i- ret. ec-.^r^.1o,$l:,
,nlrnl.,"zi spre sfinrul altar printre if.qni..i. impl
Ajuns.in faga sfintelor u(i, canJ ta ;.;; r-;;;i"ri'alt"*".'ffi;Hifil
rile ori troparul). preotul
"in
e tr; iir"." ;;"eh.f
i"
ii
ri.;; ;;i;; ;;;,i;,:i:
,1i1rLuL
lr
zrLrt cu glas mare:
,rlntelel
ugrte impdriteqtigi,
luAnd Sfhnta Crui
a locul ei.
ne inchinim....,, qi orinduitele tropare
rrLrrrrrdrrr...
ll
oranqultele tropare
I
"
i,,r;
;.b; se il; J: i;"-;:ili;:"1,i
i!; t?:ffi Hru:,ue*
r " q i in J,ri
,
sc
1'rleaci
qi se inchini spre scaunul cel de sus.
.
ilrrlirrdu-se citirea Apostolwlwi, preotul vine intre uqile impiritegti gi-l binecuvin-
4
Lil Nil$rcrcir si la llotczul l)omnului, in simbdta.Floriilor,
in Simbita
patimilor
(la Litr SI'irrtrrltri.Visilc)'
i, DLrnriLric; P.i;i;il;';.;,i"iap,arn,i,r,
Luminar.i
1i
i, Durni,ica Rrrsaliil,r,
r;,.,,..i1.'t
Iniill:rrt:ir .Sfi,tci (inrci
1ti ..pi1Ji l;; r,,ffi*^;iJ;':iil
iurr.,iir^.. (l)rrmi'ica
s
1rc
solee, analogul pentru citirea htangbeliei, intre doui sfegnice cu lumini (sau se
ie tm sfegnic in faqa analogului).
F-re,rt.rl, hin mif tocul uqilor implrltegti gi cu faqa spre popor, rosteQte:
,,tngelepciu-
l)rcpqi sI ascultim Sfanta Evanghelie ! Pace tuturor !" (gi face semnul binecuvin-
),
ln timp ce strana rispunde
,,$i
duhului tiu !", preorul ia SfAnta Evanghelie de
$flrrta Masi, pune in locul ei SfAnta Cruce qi vine intre uqile impiriteqti, de unde
tlcschizAnd Sfinta Carte:
,,Din
SfAnta Evanghelie de la ... citire".
$tr,ura cAnti:
,,Slavi
Iie, Doamne, slavi
Jie
!".
Prcxrtul: ,,Si
ludm Aminte !"
$i
citegte pericopa rAnduiti.
'l'crnrinAnd de citit, strana cAnti rar:
,,Slavi Jie,
Doamne, slavi
Jie
!", iar preonrl
hirlc SfAnta Evanghelie, o sirutl gi, intorcAnd-o cu faqa (Invierea) spre credincioqi,
:uvAnteazi, flcAnd semnul Sfintei Cruci cu ea. Apoi se intoarce gi o aqazi in
de risirit a Sfintei Mese (mai sus de sfAnnrl antimis), cu cotorul spre apus. Se
r,trcc din nou, inchide Sfintele Ugi (perdeaua rlmAnind deschisi); acum se citegte
Orrzanie (omilia sau explicarea Evangheliei citite, conform tradiqiei vechi, repuse in
lrrc prin noile orinduiri ale SfAntului Sinod). Apoi preotul rosteQte ectenin intreitd
zicem toqi din tot suflehrl..."), iar in timpul rispunsurilor stranei citeqte
EirwXd'
cererii cw osdrd.ie (,,Doamne, Dumnezeul nostru) primegte aceasti cerere cu osir-
. Cind e cazul, intre penultimul gi ultimul alineat al ecteniei se intercaleazd cere-
l'cspcctive, pentnr diferite trebuinqe, aflate la sfirqinrl Litwrghierwlwr..
l)rrg'ri ecfonisul ecteniei intreite (,,Ci milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu
i,.."), daci se face pomenire pentrlr cei riposaqi, preotul adaugi qi ectenia pentra
i, cu rugiciurrea
,,Dumnezeul
duhurilor qi a tot trupul...".
' l):rci rlu, preoflrl zice ectenia penk't catehwnceni (Rugaqi-vI, cei chemati, Domnu-
hli,,.";, desflcind in acelaqi timp sfAntul antimis, astfel:
lrr primul alineat (,,Rugaqi-vi, cei chemaqi, Domnului !"), desface partea de dea-
Ittlrr';r
(cca dinspre miazlnoapte) a antimisului;
la al doilea alineat (,,Cei credincioqi, pentru cei chemaqi si ne rugIm, ca Domnul
trl i rrriltriasci pc dAnqii !"), desface partea dinspre mniazdzi;
190
9t
Pnucrr Pnor, Dn, HNti tluNrg'rri
-
la al trcilca alincat (,,sil-i i,vcge pc dinqii cuvinrul adcvlrului"), dcsface
apus (dinsprc preot);
_
^-^1"
.] patrulea (,,Sa le descopcre lor Evanghclia dreptiqii
,,),
partea
risfrtngAnd-o pesre Sfinta Evanghelie;
-
la al cincilea alineat (,,Si-i uneas.ci pe dAnqii..."), preorul ia buretele qi
el.miridele (frramiturile)
ce evenrual s-ar mai'gnsi
[e
,ra"*i
""ii,rrir, mijlocul lui.
CAnd zice:
,,Cei
chemati, capetele voastre Domnului si le plecaqi !,,, la st
buie si se rispundi
,,fie,
Doamne,,, c6.t mai pe frig
fr.p.ia-"J":i, alJ I
pentru ca preonrl si aibi timp si citeasci i, taini
'Raxdciunea
ientru.
cii
Care intru cele de sus locuiegti...,,), pe care
liveasci impreuni cu noi...,,, flcAnd i.,
".est este sfinnrl antimis.
a,timis (peste sfi,ta rvarrgh"tieilretele
gi il pune pe marginea de risirit a
4pgj
se intoarce qi inchide dvera, zicind ectenia urmitoare :
,,caqi
suntegi
ieqigi..." etc.
Cu aceasta, s-a terminat partea din Linrrghie pe care o numim,,a ca
c. nANoUIALA LITURGHIBI
CREDINCIo$ILoR
I. Partea intAi (pAni la ieEirea cu Cinstitele Daruri)
Igtgca-1du.-r....o
^fr!1
spre
.sfhnta
MasI, pleotul continui:
,,
oqi, iari gi iari...",
,,r{piri, mantui
1ta Mase, pleotul continui:
,,CAgi
suntem
ieqre..." qi
,,Ingelepciune !,,, citind in aces.
utr) rdra
u
rara...
, ,/.pa.ra, mantule$te...,, gt
,,lngelepciune !rr, citind in acest
taini, gi Rugdciwnea intdi pentmt *edincinsi,'pi care o termini'cu ecfonisul: ..(
cuvine toati. slava..."
Apoi repeti primele doui arineate are ecteniei mici qi zice :
,,ingelepciune !,,
apoi, in taini, gi Rugdriunea a d.owa pentru cred,i* ,;
il
;;;; J1.i-ilrn ." ol
,,Ca
sub stipAnirea Ta, rordeauna fiind pizi.ti...".
La stran5. se incepe r{eru.vicur (care trebuie cintat foarte rar).
,
Preonrl
giteqte in taini Ragdciwnea dh. tiw.pul cd.nairii brruviroir, (,,Nimenea
legaqi cu poftele..."), airnl.carg zice gi er incetiqor, de trei oni, i*'o,i t eiwirnic (,i
pe Heruvimi cu taini inchipuim..."), inchinnndu-se de fiecaie artl
f"",.,iJili
i]:_fi1"d
vorba de vreo. invocare). Apoi deschide dvera gi
"siL'i*pnJr.ati,
lilecrciune.
spre. popor, ia cidelniqi, acoperi Damrile (daci ;; i;:; acoperit pani
Terminind cu cddinrl, face doui inchinici,ni'mari (-;;i) in faqa Sfintei
zicAnd de fiecare dati:
,,I
umnezeure, curiqegte-mn pe'mine, pe.etor.rl, qi mI
icqte !"; apoi simti sfanta
llasi,
sfanirl
"rrii-i,
qi sie"t;
--J.,
a.. i".i
"
ii
::,f:-::,,":*1ce ,i,
venind intre
.uEile
impdritegti, ,. pi."in ,pie credincioqi,
du-giastfel iertare (unii preoqi ii gi binecuvent uil.
le2 le3
Lt'ru nc;t< ll sPliol ALI
2. Vohodul mare (ieqirea cu Cinstitele Daruri)
.trtcrrzi yobod.ul lnare s 1J iesirea cu Cinstitele Daru,ri, astfel:
.mergAnd
la proscomi-
p,=.'l',r
,,*'' n;ai."ti *hittil" voastre
"
.:,:^:lT.-:1,:'.*T:I1?tiit"ff,.?:Ii
.i*tulcelmare),ilatinged9fu,ny|cldelniqei,ilslrutd.giil
pc
cu stnn*a,
tinAndu,ll_$1:p*t
frunqii, qi sfAntul potir cu
[lllandu-l
ceva mar
los,
cam in dreptul pieptului'
ii.,a,ra"-r. cirntarea'Hiru.tticwlwi,
preotul, precedat de u1 purtito.r
{e^
lumini,
iii* si cidelniga, iese pe uqa dinspie miazinoap ltarului qi, piqind-int:t'
:Y
iiil rl.;I"ui!,-i
iri.i..'r"r-rl"
p"rrt* pomenire opului locului: ,,Pe
(tnalt)
'3ii,]ii*ilnr'ti-).pil"p"t
(gi Mitropoiit*l)..nos
si-l pomeneascl Domltll
,r".:ii"ri, f-p#nqia 5";. A;""ge.ri i,
-illo.ul
btsencii, preotul rimine pe loc,
;pil;+t".Gliif"..p",i":_,li:l:1,::f
:):^!*1':r!:'1*:"y:l^Tj
j::1"*:
iifoi
t,S,
pe voi'p. t"ti, drept-miritorilor.
cregtini..."), atungi cAnd zice:
,,tot-
;;id'ii'pururea...',,
?".. ,.rrrr-rol Sfintei Cruci cu potiml spre credincioqi,
tvAntindu-i.
;;il;il ,t.rrrA se cinti (rar)
,,Ca
pe irnpd.yat(...",
preotul se intoarce (p:,t_.ll;
,i. li..a"a
printre ,f.ln*.1.'..1e
'mrti,
intrd in altar prin uqile impdritegti, zicind
tii.l'ir"rr.J[
iil;;;rt; (,,losif cel cu bun ch-ip"'",
,,in
mormant,cu trupul"'*'
rrcl troparc
qc
ulF,luPars \rrluru
LLr Lu_.uurr vruH"'
iirr
pu.tato, ae viaie...';); p"". sfhnnrl disc gi sfintul potir pe.tfitd antimis (dis-
;';fi;il;;"ii"rr
t. a.d"pt, pr.on lui),-ridici
-a9on;r1mA1tul
discului q1f:-'-ll
ii'i,ii, ilrl-,i gi le prrn. a. o parle.pe-sfhnta Masi. Apoi ia.Aerul de pespatele
ii:ffir
.. l
"ri."pii
Ji tu*d'.edehiqei.
(pe
9ar;
p*1.1i',.ry1
o ti:le la iid:T}a
bl;f.ili;
il J;ir-al;:"p.*
* .t discri qi potirul. ia cidelniqa qi timiiazd Cinsti-
;'n;"rri,
d. trei
".i,
,iJa"a incetiqor u-ltim.ele versete ale Psalmulu\L,(:lu^bili,
iii.l f"r- bunivoirea ia, Sionuiui..."). Apoi se intoarce qi inchide ugile. impi-
i;ih;;;. o".e
-ri
rimAne vreme, citeqte (in taini) qiRutlriwnen
Punerii-inain-
'ii*rl.iit,,Oi^mne Dumnezeule Atotqiitomle, C.el ce egti singur sfAnt...").
3. Pregitirea
Pentru
sivd'rEirea Sfintei
lertfe
Dupi ce se termini ,,Ca
pe impiranrl...",
preotul rosteQe ectenia
,,Si
plinim rugi-
nit"',io"r...
Domnului', Jitind totodati, in tainl,
'i'iiwnen
punerii-inninte (daci'
lllL trvarLrv
nvut vreme s-o citeasci gi inainte)'
ffi;
..i""ir"f ..t."i"i
1,c"
indurdrile Unuia-Niscut FiYlui Tu::l.-ll,i",r:::i::
il'!; f;i;^rpr. .i.Jin.ldqi, ii binecuvinleazi, zicinp:.,,Pa5e ftrturor !" (pentm
i*r* r. dischide dvera gi apoi se inchide la loc). Revenind in faql Sfintei M5se*Rr;
i ;L;;
,Si
,r. iubim uniiie
"ttii.,."i
i"I in timp ce la strand se cinti rar:
,,Pe
Tatil,
i,i,iiii
il.
sie"J b.rh...", preotul zice incetiqor, de trei ori,,,Iubi-T._I:ilP"f;:It,
fi'rr,-."'"I*::;i;li;e"ri'"
Jrii, d,pi.ce la sirane se terminr de cAntat
,,Pe
Ta-
Hi";;t-s;
ilcnml a. a""e
".i,
sdruti discul gi potirul (acoperite), apoi SfAnta Masi qi
[e, ugile..." qi, in timp ce se roste-Qte Crezwl'
ii clatini ugor deasupra Cinstitelor Damri,
Sinabolul wed.inTei,la unison cu cel care il
a inviat a treia 2i...", inceteazd' de a clitina
arte, llsind astfel descoperite discul qi poti-
incetiqor resti, Crezwlai, pbrnd' la sfArgit,
. ,rr.vr I tr(rr, lrt(. E,Nti URANI$I.[t
4. Partea
centrali
a Liturghiei:
Anaforaua
(Rugiciunea
Sfintei
fertfe)
"i,n.rgi""a
Darurilor
rosdrea
Crezului,
oi deschide
uqile
Pre credinciosi-
ii
'
-L1:
H$l:i"'"'
Apoi, i
I
I
--*v r^rrrLvJ...
flr)oI,,
. ------nile
i.^,."' ;^:*'-';::- i".'[I
inimile t"' i,-,t"^-arra,r-re (oe
stinoe\ c;
^r-^{6
tre
,,
mAna
n.
Cruce
ln
-^
.v
t:,
t u,a n ut t e a sfin rei
f
r*fit^(:,Clr;;";i
vanta...
'etc.).
La ecfonisu
^^ ^fa
r r.
vdrrta...
efc.). La eCfOniSU
pe sfhnrul
disc, o
Qtergc
( peste
Sfinta Evanqheti.r
ri-ir^ D,--^--: ,r\
ricite Puteri...,,)
uu
ecfonisul
,,Luagi ot.:
apoi se inchini
ift UIq,
'*'f
"':.*;i|,TTi:'+lis'-?::,:,tl:J*Tlr*"';;:',1;'u'.Tl,lillTt*"l
La ecronisur,*{le
rale^{;il;:'
i;il:1i'ii
Hrt?,"i1'.'and
;Amin'"' l
EH ::
jjl#l
#:"",f i
"n,:.
1
d.;;"
ffi
,; ridici, pu.tin,
acand lx,.ff ::*l i
cru ci deas upia shnnrru
i
;]t;
ffi,#',?
;Jlr"#lx,'"lliii#'u"d
cu ere sen
tnd,a1;
dupi acest ecf"nis, ,a:iffi';::
preonrl
fr..;;
ilJh'i.,r.,,,-,
^- ^orqrr.etu
canti
,,Pe Tine Te
preonrl
face trei lnchiniciuni'
lt3t^tq
.,""1e
,,Pe Tine Te I{r
curdtelte
mi pe mine, pdcitos
'jff"*.,jf:*.. Fl1'
,p*
de invocare,
zice inceti'
anor rt'lr'6ni -nAinile
in sUs
uL urvl.,Lirfc)
zlce fflceu
rrauurc
lfl slJl
Preasflnnrl
Tiu Duh... ,,Doamne, c
1r: ,j',,Ju md lepdda de la
zidegte
lntru
I)ornnului)
,!?:,t1tt Y"ii
,l cinti in faga icoanei
pirrri acolo
mtlt
Jto[
in taind)
rugdciunile
de mi
CAnd Se termini
d
-
_^.*^r) r{r Jydrd rrrauure
Qt
reune
":;;i;i:;;;r:,ffi
,ii'.",fl,3i#::,;,;x;:",t.-al*:
''
I.irrurrrlc
tlifcrirc in
t956 (p. ts2)
si
)967i0.'li'6"
cdilii ale Litwrghierului
rornrinesc:
1937 (p. r59), 1950 (p.
t94
LI'rU nc;lt:A sPE( )lAl.A
,rllitul) tlostrll X..." tii indati cond6u[ a citi irr tainl ultinra parte a mgiciunii
[;i'ii,ifl.lcilil:;:.;;.[;;*'L
,,sl
* di I oua cu o gurd qi cu o inimr"'"'
5. impirtiqirea
cu Sfintele
Daruri
ilccca, se intoarce cu
srl fic rnilele marelui
ci Mcse, zice ectenia
ltcl lvLcstrr zlLL lLLLrua
ln
tnilrl, rugiciunea: ,,Inaintea
I' Pt":-
toata vra(a Ql
r]aqclLrsa rru4Dlr."'
'
irrrisul ,,gi
ne i.,vrednilffi';;;;i
{----------------t1na"'r'",4i111t]n]l ::.:':*::}:t"}l*Ti
,fJ tiiT,i;#::-##s;;il;;
i','h'i"d-o cu ecfonisul:
"ci
a ra
rr\tia...".
illr:; apoi spre credincioqi
gi ii binecuv
?"':u1;,1i\And:
"Pace
ntturor !"
llr()llrcc
aPUr JPrL Lt!urrrsrvtr
";;;
sL deschide du..^ qi apoi se inchide imediat la I
pf
.t.',,C"petele
voastre..'", la care
.
sffana
l+tq"i9l,'{'-l IVICSC: rrUaPsLLlL
YvGJLrv'r' ) 'u
l'tirct.lng,
pentru ca preonrl si aibi timp a citi. in taind5 Rwn*u.w,'vw t,.we."
rr v--
(,,Mult-.,mim
Jie,
Imffi;;il",t1,
f'
care o
'"'*i:,:i,f:.P1':"t'
"Cu
ha-
;l;'i;tlffti:'ii
."'i"'i'i'r* J.
""-..i
rl.'ijnu
Fiului Tiu...".
ffi;; il;i;
li- taini, n"ii;i'*
d'inaintea
rii ('Ja aminte' Doamne
t ].lristoase-
po-r.r.Jli5ti-, ain sfint locagul Tiu"' elc')?
a
-
,-L\.
Ilxll"#,H:hi;ffi.';;;i^"ii
r" i,q, si-,.pr Daruri, zica.nd de fiecare datr:
eule,
^..-x.--ro
mx
--;i;";J;"J
si,mi miluiell._lr'^}ry::
[:Pt]
i'lil"Hi
lui disc, zicind cu slas
inalt: ,,Si
Hmirte!
^
,,n;,li9T:':'.,1'.14"1
?!^:X'K' Hmrrlre
:-^^-^ t-^-^^i^
-^^+
:'de SfAnnrl Si-
ta ii".
p*aica, ori se citeqte Cazania,rconform
orinduirilor
dat<
, l' timpul acesta, p.;i'i;;;331"'
$f-':i:::::*T,:Hi i: ff:I1
ii i,li,r'#ffi;? ffi;il!;l$."u
fr."tn'u Proscomidie),
zicand in qoapti:
rr-se qi se imparte rllieil lri Dumnez'P"'':;
"pglil-'ljj!::-tP-*i':'.1:*'
'[ri""I"
o|Tnii'**
".ir""-r"rr.
1i"a"a
cele patru pirtiiele in mAna stAngi'
rra sfAnnrlui disc, in
d;".*
f;"ti
"
ri'mas dunl^sfe1a1"1t'^.lYll.,L.lll:
'
LI- iJ:X;Ii"i, i'J?,-u"i#;..;;;
11 ;t p.
3ra1o,r
disc, in chipur Snntci
li. astfel: partea ." fS'rp|"
-"igi"."
de rlsirii a discului, Partea
cu FIS in latura
ili,;+]!i:r:'-:*:r:,.'r::.::,:ii1'x.fi ,:::irJr#.1:,.rs,racecueasemnur
t,rlcla in SfAnnrl Sange. pentru ca si nu-l ctrluam
Prca
m.urt)'^^
I lrrrrcazi
^ooi
irnpa*iriii)ii"il"i,
cu pdrticica HS qi cu Sfinnrl SAnge'
prec,m
aota si tinind. cu stinga, sfAnrul disc
b.rr.t.l., cele doui
Pd4i
din SQ.nqt
credincioqilor.
Daci nu sunt credtnct-
'
,fiirrd
in practicd grcu de citit la. tocul
il
ln-y:-Ttlf il'j^*
rilr('
'citi
mai iinaint"'ii anumc itt timp ce cAntircftt (corut) canra
,,
l',rill trtlstnt"'
t at<
ogi clc implrtriqit, sc pot tun'la.acun1 qi nririctcle; daci sturt crcdipcioqi de
irccstcir sc roa.ri i, sfh,nrr potir ,umai du.pi irnpirtaqirea lrcdiii.i"qilbr. (
pirgilc di, sffi,tul rmp, zice:
,,invie.." tli
gii.tor'rera;J:.;;-;#';.;;;
Sfintci Fecioare, zice :.
,,I.umineazd.-te, f"-i".-lri..
,1;;
Joarni miridcl
,r:ui.cete (ale sfi,qilor), z.rcer
.O
I
prit,f.
..f. ;;;;...;,'i";;a;i
#fu ;il
tnr vii gi nrorqi, zice:
,,spali, Doamne, picatele ..loi..;-;
;;;"it
aici...,,s
,._-.f-y?i."."ca,
acoperi sfhnnrl potir cu'acoperimAnrul
l"i (a;;ili
sunt cre(
i,rpirtiq.it, nu-l acoperi,, ci pune
.I
gr.fing;ii;i; il p.;ia;Jiir. prn. a.rul
TI)
j"q*Ybt
gi peste el steluga (inchisi),'ia.
deasupra, ,"^^*--e-r,r .ri.^,,r..r
rnit. Se inchini din nou
il
atl, Sfintelol'Daruri qi titea
mulqumire pentru impirtigire (,,Ivtultumim
fie,
Stapane,
cAnd de termini a,e
9ayai.-gt1lni";cit 1i^i.ae
litit bazania, ori de rostit pi
B:.:g-r_.lli;looogel,]^li
deschide dvera
Ei
uqile impiier.E, S; i-,rro"r.", ,. inl
faga sfinrei Mese. ia sfannrr podr cu a..ipt". tinind rt*gr;.a.ffit,
)ltll"" i'"?Iiteqti,
il inalgd, roitind chenrarea il tdild"i]di?i."
rri r
(,ilj:(ijl':.::l?:ju:'.
pune dinain* ,,,, ,r.q,i;';iil;i';;i"rnl.
ca".erqi
,,blne este cuvintat Cel ce vine intru numele Domnului..."
(in SiptimAna Lu
,,Hristos a inviar.'.",
q dlti). Daci sunt credi,cioEi a. ,..p*Iiji,"rin
acrrm gi se
tiqesc dupi rinduialie..Daci
nu, preonrr ,n^irr.'irti.
si*.il'uqr gi_i binecuv
pe credincioqi cu sflnn:I p tir, zicdnd,
,"rv{e;t
ri;.;;.-;;;;;;,;r""1';ljjii-'*Y'
laA
^-v -^-:: -^
, !
CAntdregii cAnti:
,,Vizur-am lumina ce
tos a inviat...", o datd, iar de la indltare la
-:----r - -
:lTt",l-r^:::,ll-p.B"g-r:intoarce,
pune sfinrul potir pe SfAnta Masi qi il t,
:::i:1.:^,,::^t:;1|1{ee
f. peste ceruri, Dumnezeul....,,.
Di cidehifa, se
trei ori' ia sfinnrl disc cu sianga qi ginend potirul dearrpra lri, ;" dreapta, vi
Sfintele Ugi, zicind intai in ri.,.,'
,,bi.r..uvanrat .rr. il"-r./eirl nostru,, si
glas, ciutAna rpi. .r.aincioqi:
,,T;a;;;;, acrun qi pururea...,f'(ilii'?.11
Sfintei Cruci cu Sfintele spre cre6incioqi).
,^
se umple gurile noastre de lauda Ta, I
(m
a inviat...,,, o datd), iar preorul
se ir
1::
aqazi acolo'qil.1.'ifi;.Ii
i",ria"gr,
dre.v.o,,r
*
rua,(r uaqelmra) re tamarazd de trei ori, f).ri. ri ri.l
"i-i;,I6"i;
metanii mari inaintea lor..La proscomidiar
se aprinde a."-
"
i"-ini, daci s-a
PREot'Pnolr. Dtt, HNrl BnnNt,s,tu
rc$lrea cu Darurile, qi rimane aprinsi pxnd dupi potri'ui.ea
sfintero..
6. Riturile finale
Revenind in faqa s,fin13l Mese, preorul rostert,-
.ectey.ia
de rnurywnaire penntt.
irnr
Sire
(,,D^rep1i, primind..."),
strAngdnd totodati sfinnrl ,-ri-i" i.
r.. J^^A^._- /^):-t
^
_
.
trt2 strnhrt rntimi" t-
chip invers dc
l-a dcslicut (adici intocmind intai
Lr'P ,rvsr! Lr
.", di,rrpi. ffirii la rrmi. cea
pe cea dinspre
r.x
.r.,
--rr ^.=.--:_-^_
d rostegte ecfc
,,ci ru egti sfi,qirea noasrri...", ia in mnini Sfinta Evanghelie
$i,
d;;il'.;.ill;
N
LiturlTltierele rominesti. cu exccplia ultimelor doui edilii (Ig56 gi lg67). pun dc obicci
ntrla,,S1'rrrli, l)oamnc..." qi apoi
.,invic.." iuiuri*.r.s..,, si cclelrlta r)errt-, ;,,.r:fi..^-.,^
-^..l
lirrruula
,jpali, I)oamnc...',
Sl
,p"i
"
.lui Hristo.s..."
9i
cclelalre. n.nt..i
j.rlrtn..i",
ii'J,iil:,tf',:t:::i',ui,tl u:i:t"?{'wr!;t,:!;o.tiilr#W';;i"ii.;ilfii,r,ik)
( cxtrrrs. d in rcv.,,Iliscrica Ortocloxi Romini,i),
.rirli orn rcv. i,l,scflca uftodoxd.Rornini"),
1945_1946, pp, l3-15,
e
Vcz.i rnrri clcprrtc, h Rdnrluialn i,,,p*iS;*.'
"' '
196
t91
I,I'I.I.J RGI( :A SPIi(:I AI,A
sthrrtul antimis, o aqaz{ dcasttpra
ar]timisului
intocmit,
o datl cu cuvintele
"acum
Hllii;;
;.peri capul, dacr poarti culion sau potcap, ia Lirurxhierul
qi. qinindu-l
lA,gr
[a piept, ,..
irr;.:::i:.;;;,-:t't;-. "iii,
snnteteuqi.lt:lt
;;.,?Jffi::1
tlqfl la plePr) rE rrrtu
I bisericii, sub policandru. Al
tu
li:P^"An:]::",'.u
i,ill
.. uin..u'rani.ri
pe cii
crt taqa sPre rasarlt'
lrirrccuvAnteazi,
Doamne"'")'
l)uDI
aceasta, la stran'i se cinti: ,Fi9
nyme-I9 Domnului
binecuvAntat"'"
de trei ori
Srlptimina
t,rmi,.,"tJ'
"t"p";
;;i"t'i-d:.^t::.::l;"i1:,11::'iltiJl?'rXl*T::
ptamana Lulrllnala:
''rrrrJLvJ
'
--rr**t
aliar prin uqile impariteEi
q.i
ffiffior,in
at."Pt,
qi in stinga'
jntra
in
: la
proscom,o,^r, ,to.1qi ittt"ptli capul
qi zice in goapti Ruxaciwnea
pltn1)'nl
'tiitoi
(,,Pt
"irea
Le
cilor""')'
Apoivine
indari I
d,lasd,Litwrxhierul,\$i
aco-pera.caput
qi face otpustal'
drr. se arata rn
r. Dupi ,.."r,r'ini,a
i.,
.tritlt]
^ltll^:',:nf,t-,[u.']:
iilil; i'Xl'".{
apoi iese p'i,.,
"i'
a' mi*)aii
qi' venind la iconostas'
ii miruieqte
r rc tl i nc i oq i .o .rrr ra. t. #it
"ii *;.lr^e*r;
d; . ria. r, de la i co n os,,.t
i,'
t
iT*
tlJl1
rcolnctoll
LLr Llrru!rvrr"r';:i;:;;,,;
."
qtia, dup5. ce au
',,,'f,Hl*t.TfrYlff[T;'ff::.f
:**iil;f;
il'H'if',::i*:*i.'-,riti*^:i:1*l':'::i*-i='e;*b'-imparteiinqiqi
lra. zlcend: , rTreroe la titra, zrclncl:.,
merge la
Ap<.ri
p.reotul
me qi cu
tHcomtdtar :omtdtar
lr cvravie
:i:i::r:r:;;;;f;"
qi acoper j,-^'-J-.t
'-io;rirn
I acoper
1r'c2 srlnrele oLralLr,t
'lta"J'qi '[ntiot'---
wtr::;xffi
.*1?:ii'[ffi"-]"li-::ii;ili,:ia",ii"i-'"."larLiturghiei
ffi;il,t;r"o^",1i'il;.e-;rei
de Dumnezeu-qi
apolisul)'.
:
^^
r:- r-:.
liilci,d roare aceste", * i;;;;t;
i* t4il:i':":-uIl':9:I:::*
[]lT,T'Tfl liilcind toate aceste",
]t,
t'^::":':,:*;':"..,1^,
iroare (cel puqin),
i;il;;;i
p.i...A"a cu cuviinqi restul zilei' iar noaptea urmr
vn f'cri de impreun,,t"
*pt"'ci
cu soqia' pentm cinstirea Sfintelor'
cu care s-a
rtiqit.
O. NANOUIALA
LITURGHIEI
iN SOSOB.
l,it catedralele
chiriarhale,
in minlstiri'
*.::,,"i:T:;
.ri-n
t qi capacitate" e. ;.";;;:;;i^;
;'i;1; ;,
I(,
V.?;
* t,,-- Dr--: r- r- r.
ntbt
cortcelehratione in
37
('1923\
on
!!!..9Py,'
ch.wtyh,'iondon,
iso6; ii.'Br"#ffi:
rlr;oprotfptou
et6fiv
-
Ztrm
PRgorPnor,
Dn, ENs Bnarvr$,ru
sericilc ortodoxc dc rit bizantin, ca .5i.ili cclelalte riruri tirurgicc r{siritene (
pe cAnd in rinrrile apLlsene a displrufir.
-- --
LlrultcloA
st'liclALI
SCHEMA
GRAFICA
rcprezentAnd
pir;ile
t""itUf"l
principale
ale rAnduielii
Liturghiei'
cu diviziunile
qi subr iviziunile
lor
l. Protia in sobor
I . IIITUAI,U I, PRI-(iATIRI I I,ITURGHI SITO RI I,OR
2. I}IN!,CU\/ANTARF,A
PTR. iXC,IPUTUI, SI'LTJBEI
SI
BINh,CL]VANTARI]A
PRI]SCLJ RII,OR
a) discul
h) prxinrl
c) ambclc st. vasc
6 RUGACIUNEA
PROSCOMIDIE,I
I binccutittt,trta Danrrilorl
'
1a)
APolisrl
. .
7. IUTURILE tlN;\Lt {
ti t),i'ri"t tinali ctr rostirca rropanrltri
[ .in
nrt''rmint tl trtrPul ""
l1 incltin,rrc.r
ri sintr.trcl it'o'tncl'tr
[r1 imbricarca lcsmintclor
cispilrrcl miinil,r'
d) t[rp. .l\;iscttntpiilirtu-0c-al Pc
not
(ca la
drept pr
iffi:T
,:HTfj
-"6a"ir*,ri,i.JJffi
ri#iiL','"11'*1.'f li*:X'i)::tl?
jtiij.,i:'L::l:'i#
este proria
sau intaietatgl in slujbr: .r..
"ai.e'i,
fi- pri-"i a-ffe preo[i
conducitorul
soborurui qi in ce ordin. r*. ageza ceilarti preoti.
In aceasti nrivinti rrnrrl .li-t*o
--:r--::t^ ^---
rn aceasta
-pnvmqi,
unul dintre criteriile iau normele de--care trebuie s
'"7*,?lr,!!!!K'q.::
!::l:li!*
d.e preot. protosur
,"u"-i"i ,, i a..i preorul
vechi in. hi rotonie, iar celarti p.."si r.
"".
;;;;f,,j"fiilii
tf #oiill I'j
vechimii in hirotonia d. preot;
-"i
"
.""1-
s^
^-^-^^
--^-.
c ,. .
cei mai
r^__-,
'rqr
q rvc
cel mar vecti
rte de el vor fi cei
gine
insd r.;";i
ca
Preou'
r^_- ,...
eratri,cafun
/' .?, rd,,Hu.ir.t^
a;imiiil)nonlrge
pe care Ie degin .,liilri: i3J
li::..,9:i.t..oii_.,r.'u..hime
eoali i,' h;'^r^-,- nrar;^
e va avea cel care
funcgie sau o insircinare a ^Y-
l".avca
cel care
sau i distinr *-ui."" .""
ereu' lnspector, coni
multi nrenti nr rcn-,.i o^
conom stravrofor). rLravroror,,.
Inl
mul[i preo-ti
cu ranguri Szu ursurrcllr .,nonrrce cute,te, protia o va avea cer cu
cel mai inalt (intii iconomul strarrrofo.--rri.r; i..rr^-,,1 .^^i.^^L^r^--r
^--
);
la
);
r^vLv,rrL!'r) dpur b,rLclrr
Qr
apor slmpr[ teromo.nahi.
Intre clerici, monahi qi I
trepteSau'.mgoriegale,intdietateaoaumonahii.
Protosul are mare rispundere
ii
i"r.-"aote
Ia s jbere
oficiate in sobor, cdc:
i:a:titJ fl1':^lll..;
buna reuriti, i"i..ri*at".;;
ffi;;;li so..e.,t onor
de stu
j
be. De aceea. L aregerea'r,ri'
r;.bil :;:;';iU
ti #;[:
11
:'i:.':XT..Hj
I:f f . T,:.n*:, lt :,1: "JA
;t
F;;;;ind..;;
fi
";.*,iff
'JI
;
** m a i in:
anume Ia calitigile lui de bun slujitor: ,"..
si,
,"f.* _rr-iJ;
d;ffid;iLl:
:ll"i:,r,.".:: l:Tt.-.,rii: !;yt1ut1;
sau randuielii ,ilGlor, !;i;r,
si
pitrun,
cAt ii privegte pe ceilalgi. preoF, rrri drto.i si ascurte de protos gi si pistrezr
::T?*.:ly.?i^?',i,1*dh:
di pe#c.ta
*uii.,se,
"rai,",
air.i-pi_i
ri
armonie.
fii
c.ntinuu cu ochii t" proto,r, ,-.rge.dr- * .qiiilffi;.j
.T":i'j:tli#IittJ
zcll cu o guri gi cu o inimi, ca un singur om.
wt
'#ttr#!;:,^t{:!:{eiryi;i:{ruf:{ru
riranistc
__-:;.'ir"t:,i,ir_'*l'oilii
i1r:#ii,.in:W;;ffi 'a
conclllttratiaylns
l.'rglxe ayririr*, i" u.bl aS
iiyrrf ,
pp.9_23:Archdatc
R Kino r_^,,.;ut"_it-
'L%q'Prorrptov
et'xw
-
zy11-gcmcilschaftlichcn
Eucharisric.gcbc'up".,ti,iir.r.,".
r,,i.,r.LirT""tn.
)'c'P,vol' XLII, fhsc. il,r9d,pp. stl-Jo79r i-riar, R.,.a. 1976 ktrhrurrrl hirrri,x,rrrj.r
3 RITUAI,UI, I'U.T,C,ITIRII AGN ETUIXI
sl Ar. PorrRlllut
I i]
le e ccrc,.)
4. I\ITLI.\I,UI. S(I)ATI,RII TIIRIIIF'I.OII
1 CI
I
u,
r(i
)S( ,( )r\l I l)l,t\
ll llltrI(GHIA
I
:i\ l'lil I trr\ltlNI l,OR
5. TAi\,IAIERT,A $I
ACOPERIREA DARURII,OR
2. \'oHol)ul-l\'lIC
(ielirca ctr l,vrnghelia)
4. I,EC-I URI LE, BI ttI,IC},
(1i rilcuirea kx)
s. nucActuxtt-t
Dll DUPA
F,VANGI-IEI,IE,
3. TIIISAGIIION LII. (,,Stintc l)trntnczcrrle')
qi RU(i' IRISAGHION
ULU I
a) Agrstolul 1si
citliru)
1.1 Rug. F.r'anghclici
c) F.vrnshclia
tl1
()rniiia
5i
rilc. Err tlit Cazatit
at F.ct. irrtrcita;i nrg. ecrcrii stiruit()arc
i,i F;; p,; .rt.'l'r*.ni crt tlcsfaccrcr Sl' Anrirrris ti
Rug. ptr. cltchuntcni
(crr h rgrrrll hibliogr.atic).
III.I,ITURGHIA
ct{il)rNCro$rLoR
(liuharisticd)
rnEUr rRoF,
DR, ENE Bnaxtg.rr
l. l)rtgitina S[
[crrfi
(parrcrr intrrxluctir,.i)
2. ANA-IrO&{UA
(Rug. qi rirualul
.Slintci jcrrtll
.3. i,UPARTASIREA
4. INCHEIEREA
(panea finali a Liturghici)
I,I'TUR(iICA SPBCTALA
l, Rflnduiala Liturghiei oficiate in sobor de preofi flri diaconi
ilaibo ln sobor d.e
Prenli f,ird.
d.iaconi, Proscomidia o face in intregime un singu-r
qi nnume preotui de rAnd, Ia ministiri qi catedrale, sau preotul cel mai nou in
ic, dcci uitimul din stinga protosului. El se va inchina deci singur pentru T. i-
r1i sc va imbrica in toate veqmintele, dupi rAnduiala qtiuti, la vremea regle-
clin cursul Utreniei, adici la
,,Dumnezeu
este Domnul..." sau in timpul citirii
rrr (la ministiri in timpul Ceasurilor). Ceilalqi preoqi se inchinl toqi odati la
iri $i
catedrale de obicei in timpul Laudelor, iar la soboarele pentru sluibe oca-
sc inchinl gi se imbraci cu sfintele veQminte pe misuri ce vin in bisericd. Dupi
rpnki mAinile, iau loc in jurul Sfintei Mese_(precum se_arata-in
{iS.
el.
I vrcllea cuveniti. inainte de inceperea Sfintei Liturghii (de obicei in timpul lui
lE l)umnezeule..." de la sfArqitul^Doxologiei), preoqii se igchini, asrfel: ridicAnd
frf,ilrile
in sus, rostesc in qoapti
,,impi,rate
ceresc" qi stihurile celelalte, cu inchini-
! euvenire, dupi care preonrl se inchini gi siruti Sfhnta Masi qi celelalte obiecte
dupl regula de la slujba cu un singur preot; apoi ceilalqi
Preoqi,
doi cAte doi, fac
lucru qi se pleaci pe rind protosului, in semn de asculta-re gi de supunere.
tosul dl apoi binecuvAntarea gi zice ectenia mare cu ecfonisul respectiv. Ecteni-
,are le zic ceilalgi preogi, in ordinea in care le vine rAndul, sau culn va rAndui
la fiecare ecfonis, preonrl care l-a rostit se pleacS. sPre protos, in semn de
mire. CAt privegte rugiciunile in taini, le citegte fiecare pentm sine, in tainI,
ttdu-l pe protos, care le citegte in goaptd sau in auzul celorlalqi.
Btcntie deosebitl se cere, la slujba in sobor, in acele momente cAnd slujitorii tre-
t) Rug. Anrr,<rnu
r)
,,Fic uumelc f
:) ltalmul 3.3
l) Rug. porrivirii
) Birrccuv finall
) Miruitul
;i imp
) l'orrivircr Stinr
)
l)czbric:rrea vt
citircr nrg. dc m
Rlnt[, Lnnlnlsi
a) Rug. An
b)
,,Fic uun
c) ltalmul r
d) Rug. por
e) Birrccuv
f,; Miruitui
1
g) l'otrivircr
h) l)czbric:r
citircr ntg.
,<rnului
:lc Domnului.
)
ivirii
nali
impr
Sfint,
.'a vct
Jc mr
tul 3.3
potrivirii
:uv finali
tui
Ei impr
vircr Sfint,
rdclrea vct
nrg. dc mr
Inplnlqirii
r& iasi in naos, adici la vohoduri.
latohod.ul cel rnic sart iesirea cu Sfil.ntu. Etanghelie,la slujba in sobor de preoqr
ni Sf4nte F.rrenohelie o noerri nrotosrrl- urmat de ceilalti oreoti in ordine
(de la cei mai mari panl la cei mai mici).
.
preoqii se aqazi ca in
jurul
Sfintei Mese, avAndu-l in mijloc pe
Protos,
care zice
:irrnea intrlrii, binecuvAnteazi intrarea) siruti singur Sfhnta Evanghelie gi zice
pe loc):
,,tngelepciune,
drepg !", dgpi care intri cel dintAi in altar, urmat de
,'in
aceeaqi ordine ca la ieqire (fig. 4)".
t, * ,," u.d.", Pr.^P. Procopovicit,Ntuaistica..., Oradea 1936, p. 107; Indrumirile de tipic asu-
l.inrrghiei in sobor, pubtitite de Sflntul Sinod- al Bisericii-O r,Joxe Ruse
,
n Ca!:.nla1 t.isericac
l!""f4.1e!7.
f;
^.p.),
tuto'.oua, Le47; C.
\t\*:My:*P:"Y.i!,iJf::.Iyf*::g:j:,
iliiin A n*er;cii Orndoxe (in rus.), ed. a IV-a, Petersburg, 1888, p. 453; Slujebnih (Liturghierul
rieii Btrlsare), ed. a II-a a'sfhnnrlui Sinod, Sofia, 1928,-p.394 (comp. qi p.391); Lhurghierul
ieii Btrlgare), ed.1 II-a a Sffnnrlui-Sinqd,, S9!a,
!92p,_9..3.1+
trlgare), ed. a ll-a a Stinnrlut Srnod, Sotla, rvzy,P.Jv+ (comP.
$t P' 9711;
LrrurgnteTat.
Bicureiti, 1956, pp. ll7 gi 186. Cf. gi Pr. Prof. Vintilescu, Cin*ibisii la-ltunurirea unci
dc Tioil.
'or;r;toriri
ln vohodLrite Litursiiei, in S.7.. an. l95l , nr. 3-4, pp. l2l-134. Liturghiei, in S.7., an, 1951, nr. 3-4, pp. l2l-134.
rl
vczi aceasti practicd descrisi mai pe larg la: Gherasim saffrit, Tipic.aylra sew(iip1litine'
200
fu Tiph, privitoarc
201
. .r..r,, r Nvr. ur, trNi1 DRANI$TE
DiaconlO
SFANTA MASA
ProtosulO
aconul
Fig. 3. Agczarca preotilor in juml
Sfintei Mese la slujba in sobor
t.
Fig. 4. lqezarea prcoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Evanghelia
},H;i *:*: $::,1-T:"
Dumnezeule...,,
(,cr sfant esti
Sl;"1,'lri:::"',1^'""::l-il;'ilt#;Hffi
"rl;;li;'lf
i[i."Jff;.T]l
'3*Il.:,:i':"j,.,"":I:::::fi:",rq$fiH#i;lXlJl;iTt'iX#
Irl :,
.^:,"0:
:
j::"
n l1?1"+r"i,
a
"i"I,*
l;,.:
d
i;T
a;
::#T
j:
::'."f,ii:*:t:t:1"_:ljt^r;i;;;._fi rd;i,j.ri[,ll,iXTIl,i?J .."i.'ji,::fli1.
T::lf::1,i" 19,,,_p"i.r*ri
ip",l.,r"iJiiff.
;i
*g*:j:,,1,".:,
q*'*
!1gi1,r;*!
a1= a;*5iG;;'il'i'*
i]o_..,t. din
:li.ll:i .Lit'slti),.qi
,,pace-
ri.
i,t a;pi;i*.
rnulclor introduciive'ia
citiiea A^,
Oopi, citrrea
^Apostolului,
le zice protosul;
resrul
.trpostolulrx.
(,,Ingelepciune
!,, qi
,,Si
lulm aminte tl
Xlylll; [T:^:.^l:, t ry:",|
pill,* H ; ;ilT:,,'#
ffi
",,Liii'J'#
JHll
prcogii din dreapta
protosului.
202
203
I,ITURGI(:A SPECIALA
'a
tsvanghelie o citegte de reguli protosul, incadrat de ceilalqi preoqi, care stau
Iui, cu faqa spre credinciogi, fiecare in lanrra sa (fig' 6).
SFANTA MASA
Itt tirnpul ecteniei pentm catehumeni) pe care o po-ate zice oricare dintre preoqi (cel
i vin. i" rAnd), preonrl desface sfannrl antimis gi face gemnul Sfintei Cruci cu bu-
: pcste el, dupi regula arltati in urmi, la rAnduiala Liturghiei slvArqite de un sin-
pr"o,._ut.irna eitenie
$iia!n1e..$e
H..-Il:l
:l :*ii'll_,':'^T':lf-l:91,,:"-l
rrirca Ta totdeauna fiind pdziqi..."), o zice totdeauna protosul, care face qi cidirea
tinrpul Heruvicului.
l)rrpi cidirea de la Fleruvic preoqii se pregitesc pentru,
pohod.wl cel rnare sa,u iesirea
linstitele Daru.ri, inchinAndu-se pe rind in faqa Sfinter Mese, incepAnd cu protosul
Corrtinuind ., ..ilrl1i, doi cite doi. Fiecare se inchini
Qi
siruti cele rAnduite, apoi se
rirrcc gi se pleaci spre credinciogi (protosul ii gi binecuvdnteazi.)
'
Apoi merg la proscomidiar. unde protosul_igi pune pe spate Aerul, ia sfAnnrl potir
tlrcrpta qi'ifaniut disc cu stAnga qi iese cel dintdi, pomenindu-l.pe episcopul locului
,c
l,ica'Sfinqitul episcopul nostru..."), fiind urmat de ceilalqi preogi in.ordine
:rcscAndi; aceEtia portti fiecare in miini cite o sfAntI cruce, iar proscomiditorul
SFANTA MASA
Fig. 5. Agezarea preoqilor in timpul citirii Apostolului
-o:
,
Fig. 6. Aqezarea preogilor in timpul citirii Evanghetiei
{nc
dc r1-rnrfl copia qi linguriqa, i,cruciqare. ln rnijr,cul biscricii sc agaz{ r
spre credincioqi, unul de-a dreapta altuia, ln ti,ri.-t."^ptil
lil cere doud
rostesc, pe rAnd, formulele de pomenire pievt ute ti le[*iiilr(ng.
zl.
Pnnor Pnor, Dn. Enn Bnanr$,rli
Fig.7. Aqezarea preoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Darurile
Protosul incheie cu:
.,,$i
qe vo1, pe rod...,, binecuvAntAndu_i
pe credinr
sfinnrl potir, qi intorcandu-se
intri in'sfinnrl
"ri^.:
,-- a...ii"rqi, in aceeaqi
ca la ieqire.
^
Dupi rostirea formurei:
,,Si ne iubim unii pe algii...", in timp ce la strani sc
31T.^Ll.:
,;I:,T1u,,.oe Fiui-qi^ p. sra"*r o"r,i.lfi;;;ii'[;)'::
",.-.--- -
a.:Li,
picii sau. a iubirii): ei sdrut;, iai,a p. ,1"a, C,"r,i"1f.5;-ii
:::p::1.y
p:"rgr,"l, qi r poi isi siruti unul alruia umerii,
carc sti pe loc):
,.Hristos ocul nostru...,,, iar ce*lait (cel care vine):
,,Estc
I;;"^.:::I::p,:_..11,
.".. ,,"u i.,
4.irpf"
pr".rlrri
,i" prin dosul S
Mesc, trec prin faga celor qrn
sranga qi, u.ni,a in faqa sfintei M;., Juiillu"IiaTi
L :31Ti l""iill i i
-"S:'.:,':{:li*il,'p"
I
"
;il;i ;;' ;. -l a,.. p," arnria,
pflnd de ta cotqul de miazizi-apu' al sfiniei.M.r.,
ffi;*i
d;;ii;UiE1'Ei1
t2
Yczi Litunhienrl dc Bucurcgti, I956, p. 134, gi Buctrregti, 1967, p. I.33.
I,ITuRc;I<x SPECIAI,A
tirrrpul rostirii Crezului, togi preoqii, cu capetele plecate, gin cu dreapta Sfinnrl
gliltinAndu-l
deasupra Cinstitelor Daruri, pAni la cuvintele:
,,$i
a inviat a treia
cf,nd il siruti fiecare, iar ultimul il intocmegte gi il pune deoparte.
zice:
,,Harul
Domnului nostru Iisus Hristos...", binecuvAntAndu-i pe cre-
i cu Sfinta Cruce, gi tot el zice gi formulele urmitoare: (,,Sus si avem inimile"
nrulqumim Domnului !"), flcAnd aceleaqi migclri ca gi la slujba de unul singurl3.
ilc care se citesc in tainl ale ruglciunii Sfintei
]ertfe
(anaforaua) le citesc toqi
urmirindu-l pe protos, care le citegte, in goaptl, in auzul celorlalqi. Ecfonisul:
de biruinqi..." ilzice primul preot din dreapta; protosul pronunqi ecfonisele
rostite de MAnnritorul la Cini: (,,Luagi, mAncaqi..." gi
,,Begi
dintm acesta
t'),
aritAnd cu dreapta spre Sfintele Daruri; ecfonisul,;4.1e Tale dintru ale Tale..."
preotul proscomiditor, in timp ce protosul inalqi discul qi potirul. Protosul face
rcr Darurilor; el cidegte, rostind ecfonisul pentru pomenirea Sfintei Fecioare
alcs pentru Preasfhnta..."); el binecuvinteazd anafura in timpul cAntirii Axionu-
tot cl rostegte ecfonisul pentru pomenirea ierarhului locului: (,,IntAi pomeneQte,
rc..."), precum qi:
,,Si
fie milele marelui Dumnezeu..." (binecuvintAnd cu mA-
Fll zice, de asemenea, ecfonisul dinainte de Tatdl nlstru (,,$i ne invrednicegte pe
StilpAne..."); resnrl formulelor gi ecfoniselor se impart intre ceilalgi preogi.
,[ vrcmea cuveniti, protosul inalqi Sfdntul Agneq, zicAnd:,,Sd luim aminte ! Sfin-
tfingilot''
Qi
face toate cele rAnduite pentru pregitirea Sfintei Impirtiqiri: sftrAma-
Stilrrnrlui Agneq, plinirea potirului, binecuvdntarea gi turnarea cildurii. Apoi taie
l,it hnphtdgire, preoqii vin pe rAnd, prin latura de miazlnoapte a Sfintei Mese (ca la
nrcl picii), in ordine descrescAndi, gi igi iau pirticica din Sfantul Trup, incepAnd
S.
copia
partea FIJ in atitea plrticele cAqi slujitori sunt de impirtigit (toqi clericii care
lelc
in sobor trebuie si se impirtiqeasci)Ia.
Irorosul.
Protosul se di apoi puqin mai spre dreapta; ceilalqi, dupi ce-qi iau pirtici-
trcc tot pe unde au venit gi, ocolind prin spatele Sfintei Mese (prin faqa celor care
Fig. 8. Ordinea preoqilor la sirutarea picii
ri
Vczi in urm iturghiei, p.266.
l{
Vczi dcspre rg I I'r.-frof. Sp. CAndea, intrebd.ri
Si
rdspunsuri referitoorc lfr uni-
titntn culttiui Ronrdnc, in MA., 1965, nr. 9-10, pp. 703-706.
Pnurrt' Ptror. Dn, [ixr; I]H,,tN rus,r,ri
n-au ltlat.inci), vin de.sc aqazl rrnul de-a dreapta alnria in lat,ra dc miazdzl
Mese. StAnd
laa,
grpAilile pe nrarginea Sfintei M.r", a"pl'..^., ,i, in
:,:l],].,
rAnduite:
(.!re{, Doamne,' qi
-l.r.rrir.;...j;;
qi"!.j.f"f,",,.
:lT^1!TIo: 4rgi
vin. in ordinea in'care
'*" "i.rrit,
J.r"
ffi.rt;;il#i
tvtes9,11 se impirtigesc pe rAnd c, SfA,tul Sr;;g"'ad:^'9i. ur.i-"r di,tre
con-riditorul) face qtergerea
miridelor in potir.
Fig. 9. Ordinea preogilor la impirtiqire
ll Xl":l :uye{d,
protosul.ia^sfAntul
potir
si,
din usile impiritesti,
mula :,,cu f ii. d ;; D;irI;;# I,iri'rlj
;[fi:[J ?.":?H]
nciogi (daci sunt)
Pli:.lyuflyi !*
":fr"P
potir;,^ rostild_.',,rr[_a"*i.rit,
-6;;.#[j
I:::.:^:^lfi lr11:
'fil*l
poiir. pe'sfhnta rur"rnl il .lJ-.q"
at
i"" sfi.,t t
,
::."9:":llt1:r ;;1,
forlufa:
,jrotdeauna...,, etc.
it
i.-a"* i" pl;;"";ili;;;
degte pentru ultima dati. fot el intocmeq,. ri-a"r"t *,i-ir^ii'a.. ..,r..
*:-ttTlt:
peste el,
in.timpyt
ecteniei:
,,Diepgi, nii-i"J_.;;^u; li ecfonisului
Rugiciunea amvonului o zice pr9orul;r"ri;;iJiu
tr"
rrliu, pentru hi
r -^_'
3::": ",1i.:,:"*,hI"tonit),
care dupl aceea merge Ia proscomidir. qi
tele, iar apolisul il face prorosul. Apoi se dezbraci
molitfele de mulgumire din RAnduiala impirtiqirii.
tele) Iar apolsul Il tace
ql"r:T1..4p."i^se dezbraci toti de sfintele veqminte qi
molitfele de mulgumire din RAnduiala imoirtisirii.
3. Rolul diaconului (diaconilor) la slujba in sobor
Diacoruii in sobor sunt ajutoarere protosului;
de aceea ei stau totdeauna la dis
:l lL
iLl",111a-acest'i1,
.adici
de.-a dreapra qi d._"-rtlrrg; hn,:;;, mai inapoi,
tAnd, in locul protosului gi cu binecuvartrrL" (delegagfr) ..pr*n a acesruia,
pirgi sau acte din randuiala
glujbei, care se ..rrri.,, d;.i6;;;oiosului.
Ei se
arei in mijrocur ur'.'i.ii cat qi i;-;A;, i;"tiltl#!,J,ll'i^i,i,?l?1lili
r"',I,i
,1{*.. preogilor, gi sirutd rotdeauna numai Sfinta trrasi. i;;ilt de imbrr
sflutclc^ vcgminte,'ei cer_qi primerc bin.covarrtarea
veQmintelor de la protos.
La incepurul Linrrghiei, diaconii cer. gi prime.. tirr.*ra.rirr., protos.rrui
nrrrlclc prcviz,rc
it Li,turghier q.i zic apoi.pe rand ectenia, ,rtf.l,-di"..rrut
i
I
ct>nrrl sau arlridiacorrut)
-
ectcnia marc. diacor.rul al doilca
-
.rl" a,r.,a cctcnii
2\
u
9'
a
lo
o
tr
/*'-
/t'
lo
r-
b
J
ro
I
spAxra il{ASA
itcorrul al trcilca
-
cctcnia inrrciti q.a.m.d,, ccforriscle ..rp.*r" zicilnctr_lc
i,1967, p, l6l.
148-149, cd. Bucurcgti, 1956, pp. 164-165,
Ei
cd.
I..rTuRc;rc,c SPEClALA
I ictirrhicii, precum am aritat. Tot diaconii rostesc formulele mai mimnte din
i,irrrrghici, ca celc dinainte dc citirea Apostolului gi a Evangheliei (,,intelepciu-
firlm anrinte" etc.). Apostolul il citegte diaconul al doilea, iar cidirea de la
rlo fircc primul diacon
t,,iir",n * SfAr-,,, Evanghelie, protodiaconui primegte de la protos qi poarti
kvnrrghclie in fmntea robor.riri, apoi zice:
,,tnqelepciune,
drepgi 1", de pe solee,
J Sflrrta Evanghelie (ceilalgi diaconi, dacl sunt, merg inainte cu cidelniqele).
ttlrxliaconul citegte SfAnta Evanghelie in miilocul bisericii sau in amvon, iar Ia
Ctt Oinstitele Daruri, el poarti in locul protosului sfintul disc gi sfrntul Aer pe
lncrgArrd inaintea protosului qi rostind prima formuli de pomenire:
,,Pe
voi, pe
, l,l cridirea de la Heruvic, diaconii merg cu lumAniri in mAini inaintea proto-
rc (,,Si plinim rugiciunea noastri, Domnului !") primeqte binecuvAntarea de la
err rAndniala prev.izuti in Litwrghier. Tot el rosteqte, in mijiocul bisericii, for-
,,Sii
ne iubim unii pe alqii..., Uqile, uqile..." qi
,,Si
stim bine, si stlm cu frici...".
tl srimtirii plcii, diaconii igi slruti fiecare orarul siu, din locul in care se afli.
cnrc ciideqte.
Itril iutrarea cu Cinstitele Daruri, diaconul care vine la rAnd pentru rostirea ecteniei
s,
ilrrrptrl rugiciunii Sfintei
lertfe,
diaconii apiri Sfintele cu ripidele sau cu cite un
; la ecfonisul:
,,CAntarea
de biruinqi...", protodiaconul ridici steluga de pe
{isc, o siruti qi o pune de o parte, iar la:
,$le
Tale dintru ale Tale...", tot el
Sfirrtcle cu ambele mAini, in locul protosului. La sfingirea Darurilor, diaconii nu
t formulele de indemn adresate protosului, previzute in Litwrghier (,,Binecu-
I, pirinte, SfAnnrl Trup", qi celelalte). In timpul Axionului, dupi ce
Protosul
a
Stitrtcle, di cidelniqa diaconului, care continud cidirea in
iurul
Sfintei Mese gi la
pttricliar.
La
,,Tatil
nostru", diaconii, din locul in care se afli fiecare, iqi incing
: crucig, pregitindu-se pentru impirtiqire .
lluplrtaqire, ei se agazi in urma ultimului preot qi primesc de la protos pirtice-
r Sfhntul Trup, iar Sfend Sange de la ultimul preot (sau tot de la protos), dupl
tirtlir
prrevizut i, in Litwrghiel
s.
Itirrrul diacon toarni miridele de pe sfAnnrl disc in sfAntul potir.
rpl impirtlqirea slujitorilor in altar, primul diacon primeqt-9 sfAnnrl potir de la
r r1i^ rosteqte:
,,Cu
frici de Dumnezeu..."; tot el duce apoi sfrnnrl disc la prosco-
t'vu r r
r, In timpul Rugiciunii amvonului, diaconul care a rostit ectenia precedenta
1r1i,
primind...,,) stI cu capul plecat in faqa icoanei impiritegti a MAntuitomlui,
llti,rzinoapte,
mergAnd Ia proscomidiar, unde el urmeazi si faci
,,potrivirea"
(con-
llelc,r
rinriQiqei) Sfintelor, daci nu o face un alt diacon rAnduit dinainte .
cirrc intri in altar, in urma preonrlui care a citit Rugicinnea amvonului, pe uga
I errrsul slujbei, diaconii deschid qi inchid uqile impiritegti qi dvera (perdeaua), la
ttcrrrclc indicate in Litwgbier ori \n Tipic.
li
(
)rlcct ticscrisrl in ccl. Ilttcttrcgti, 1950, pp.
Caprlolur. V
fstoria Liturghiei ortodoxe. RAnduiala ei ini
Ei
evoluEia acesteia pini, azi
Liturghia ortodoxi nu a a\,ut intotdeauna randuiala pe care o are astizi gi pg
descris-o pAni acum. Ca orice organism viu, de naturi spirituali, aceasti rf,5
suferit, in cursul timpului, un proces de evoluqie, de variaqie formali. Ea are ufl
$torie a ei, a carei cunoaQtere ne ajuti sl-i intelegem mai bine spiritul gi structura
Este adevirat c5, in esenga sau in miezul ei, Liturghia este instituiti de
insugi, precum am aritat. Dar forme le sau riturile externe) in care a fost i:
care s-a dezvoltat cu timpul acest simbure originar al Linrrghiei, au fost
cesiv de Sfinqii Apostoli gi de urmaqii lor, adici de Bisericl. Ele n-au fost
pretutindeni
aceleagi, ci au variat dupi loc, timp, dupi starea qi evoluqia pi
genereazi
formele linrrgice, dupi gradul gi intensitatea vieqii religioase a fi
sau generagii, dupi nevoile de exprimare, de fixare, de popularizare qi de 41
doctrinei sau dogmei ortodoxe, dupi nivelul qi posibilititile culturale qi arti
diferitelor epoci gi popoare ortodoxe q.a. Toate acestea au influenqat, intr-o
mal mare sau mai micd., procesul de formare a slujbei liturgice de-a lungu.l
Privind deci retrospectiv, constatim ci, pAni sd ajungi la forma pe care o
-
fbrmd care noui ni se pare fixi qi imuabili, dar care, in fond, nu reprezi
stadiul actual al unui proces de lenti, dar continui evoluqie
-,
rAnduiala Lit
suferit desnrle schimbiri sau modificiri, adiugiri sau dezvoltlri gi suprimiri
primiri.
Expunerea pe scurt a acestor modificiri, adici a evolugiei pe care a
randuiala Liturghiei in diferitele etape sau faze ale istoriei sale, va constitui
capitolelor urmitoare. Informaqiile pe care le vom da in aceasti privinqi sunt
pentru a inqelege unele forme arhaice ale rinduielii acnrale a Linrrghiei,
nea qi simbolismul lor; cu alte cuvinte, ne vor ajuta la explicarea aceste.i
ctl care ne vom ocupa dupi. aceea.
A. PROSCOMIDIA
l. Locul
Ei
ritualul Proscomidiei in Liturghie,
pani in secolul al Vl-lea
In germene, Proscomidia
-
inqeleasi ca depunerea sau punerea inainte 4 Dan
de
iertfl -
a existat incl de la inceputul Liturghiei creQtine. Ea n-a avut insi de la
put forma dezvoltati pe care o are astdzi. Pe cAt de complicatl astizi, pe atet de
gi de sumari a fost rAnduiala ei originari.
$i
nici timpul de sivirgire, adici
momennrl ei din cursul Liturghiei, n-a fost la inceput cel de astizi.
In primele patru sau cinci veacuri, rinralul primirii qi pregitirii darurilor de pli
de vin pentru SfAnta
|ertfl
avea loc la incepurul Liturghiei credincioqilor, cam ln
mentul corespunzitor astizi Heruvicului sau ieqirii cu Cinstitele Daruri. Lucnrl
resc, daci ne amintim ci puteau aduce damri Ia Liturghic nurnai crcdinciogii
208
20e
l,tt'u ttcitt;,q sPliclA l.A
la Lirurghia euharisticl (a crcdinciogilor), adici cei intragi in creqtinisrn prin
qi .,0r. ,',., # fX.,rt.rl vinovati de plcate grele. Ei le rezentau diaconilor, o d.ata
.. i 4 4--Y-
^:-:--+^ ^1.^-.1":
respective. Diaconii le strAngeau in incipcrea sau cimiruqa altarului,
proscornidiar (rp6Qeotq) satpastoforiotc.La..timpul cuvenit, diaconii alegeau din
'ndrse
la paitoforiu p. ceie mai proprii pentru materia Sfintei |ertfe
qi,
-lc la altar, le puneau, o dati cu cantitatea de vin necesara, pe SfAnta Masi,
Cpiscopul sau'preotul proestos le consacra sau le afierosea ca daruri de
iertfi,
td A,ia!, calitaiea de prinos sau ofrandi, printr-o scurta rugiciune sau formuli
vintare, pe care o rostea asupra lor, inainte de a le sfinqi'
2. Deptasarea ritualului Proscomidiei
Ei
cauzele ei
il s-a
fiirwt
deplasarea sa.u tTd.nsfernrea
yitwalwlwi
Proscormid.iei, din locwi ei origirtar,
pe care-l are' astd.zi, adicl inainte de Lirurghia catehumenilor |
-
Transferarea
s-a ficrrt, aproximativ, prin secolele VI-VII. Bineinqeles ci ea nu s-a efecnrat
dati pesie tot, ci
-
ca athtea alte modificiri in rAnduiala Linrrghiei
-
trebuie si
lnclripuim ca pe un proces lent, care a avut loc pe nesimqite qi care a inceput, mai
tporadic, incl din sec. V gi apoi s-a generalizat intr-un lung interval de timp, c-are
ini inainte de sec. VIiI.'Doun au fost cauzele mai importante care explicd
mutare: mai intAi, slibirea gi dispariqia disciplinei penitenqiale qi a instituqiei
menatului,
qi al doilea, dezvoltarea crescindi a ritualului Proscomidiei.
misuri ce'disciplina penitenliali slibegte (inci de Ia sfirgiml secolului fV),. i1!
.-r
^-^^t,,1,,:
\/
intre cele doui pi4i ale Liturghiei. Cu timpul, gi anume prin secolele \II-VIL
deosebire se
Sterge
cu tonrl, incAt la Linrrghia credincioqilor pot lua ga49 de.qci
qi catehumenii. dredincioqii nu mai erau obli.gaqlsi agtepte incepunrl.Liturghiei
fistice pentru a-gi prezenta darurile la altar totl deodati, ca pAni acLIIn) ci puteau sd
Eccst lucru mai din vreme. Si anume chiar de Ia intrarea lor in biserici.
clrip firesc deci actele care alcituiau rinralul primitiv al Proscomidiei, legat pAni
de incepunrl Liturghiei credinciogilor
-
adiea primirea darurilor la altar
Si
aP"i
rcrea lor pe Sflnta'ivtasl spre a fi binecuvAntate
-
se deplaseazi gi ele, urmAnd
curs, adici avansAnd din ce in ce mai mult spre inceputul
I
iturghiei catehume-
pAni cdnd ajung si fie fixate definitiv irrainte de inceperea Liturghiei.
Nti mai puqin a iontribuit Ia aceasta gi cea de-a doua ca:uzi, adici dezvoltarea
itnti qi .r.rierrdi a rinralului sau a r6.nduielii Proscomidiei. Simplu gi sumar la in-
t[ia catehumenanrlui decade gi ea progresiv (cam de pe Ia sfArgitul secolului V
c;, i.r..p. si se atenueze in aceea$i misuri qi deosebirea tranEanti ce se flcea pAn_i
r :
-
,---
^
---:-
^^^^l^l^
IfT \ITT
acest rinral se dezvolti, cu timpul, in forme qi ceremonii din ce in ce mar ntune-
qi rnai complicate, luAnd deci o extensiune din ce in ce mai mare. Sivirqirea sau
tirrca lui cerea sfintitilor slujitori un interval de timp din ce in ce mai lung. Daci
:omidia ar fi rimas in locul de la inceput, s-ar fi intrerupt sau ar fi f'ost qinut prea
in loc cursul normal al Liturghiei. De aceea, locul acestei rinduieli dezvoltate a
lrurar inainte de inceperea Linrrghiei, adicl in timpul Utreniei sau al Ceasurilor,
sfil$qii slujitori, fiind mai liberi.
puteau sd o sivirqeasci pe ildelete.
O ctati cu aceasti'deplasare
-
ca timp sau ca molrlent de sivArgire
-
Proscomidia igi
inrL'ri qi hcul d.in bisericd. und.e se ofi,ciani. Pentm motive de ordin simbolic qi practic,
I
Vczi, dc ex., descrierea Liturghici antiohiene din Con*itayiile apostolice, can. \llll' cap. l2 (scc.
),lrr
SP.,{, vol. lI, p,235.
l)R,ricrr PROI,, DR, lirrtH llnnurg,il;
binccuvtntarca sau aficrosirca claruril<lr nu sc nrai s{vArqcqtc la Sfhnta Masd,
acum,.cipe o masi mai mic.{ din stAnga sfintei Mcsc, iri incdperca rr,r ...h
peretele de miazi.noapte al altarului, numitr np6Qeorq, adicr proscornidiarul&
. .
In rAndrriala Liturghiei persisti insi pAni astizi unele rerwiniscente sau wstigil
lwi pe car"e Prosconoid;in il apea od.r.nnani in aceastd rd.nduialo. cradiniai, qi cea i
tantr ste rugiciunea pe care preonrl o citeqte in taini dupi vohodul mare, la
Gnstitelor Damri pe Sfinta Masr qi care iqi pi.streazi inci in Litwrghiir at
Ruxdriwnea Proscornidiei sau (in edi.tiile mai noi): Rugdrianea pwru.erii-inainte
(
rupoQ6oeroq); ea a ramas astazi ca o dubluri (repetare) a RuSdciwnii pwnerii
randuiala Proscomidiei (dar cu text diferit) gi reprezinti, probabil, formula
vAntare sau consacrare, pe care odinioari o rostea episcopul (proestosul) asuprt
lor de piine qi de vin alese de diacon din pastoforiu qi aduse de el la Sfhnta tvlas{,
3. Dezvoltarea ritualului Proscomidiei dupi secolul al VI
Acum si vedem cuwt il, wolwat sna cuvn s-a d.ezvoltat ritualul sirnprw d.e
Proscormcd.ui, pina si ajungi la rAndui.ala lungi gi complicari., de astizi.
a) Procesul de modificare (varialie) a arins intai carutitatea
si fonna
fertfe,
adici a pAinilor aduse gi folosite la
proscomidie.
La incepur, se
alegeau pentru si.vargirea sfintei Euharistii piini intregi care nu se deosebeau
mic. ca formi si mirime- de cele din rrz.rrl comlrn si care errrr ne.esare c.r4-rl I mlc, ca qi mirime, de cele din uzul comun gi care erau necesare avAnd
vIII. Primul document, in care gdsim o descriere indirecti a rirualului penrru
rca sfAnnrlui Agnet, este coffi.enta.rul litwrgic al pan^iarhwlui
Ghennan I'al con
polwlut (sec. vIIr). Din felul cum Sfintul Gherman explici Liturghia timpului
icsc ci ritualul Proscomidiei se reducea pe acea vreme la urmitoaiele acte:'linrr
rii scoteau cu copia Agnetul, il puneau pedisc, flrrnau vin gi api in potir;
tca o rugiciune pesre ele, invelea gi timAia3.
z,in
rcmini, termcnul cunel^eprovenir, probabil, din vechiul slav agnici sau agniti carc
t.11!d.(uczi,.de ex., L.
$iineanu,
Diipinnar un nr, ed.Z, [I-a, BLi-cureEri, 1914,
liirrtl irrnrtlit mai mtrlt crr termenul latin noliune (axnus), decit cu ccl'
fiirrtl irrnrclit mai mult cu termenul latin noliune (agnus1,
c<rrcsptrrrzitor (dpu6q). Unii linrrgiqti romini, ca v. Mitrofanovici
si colab. (L corcsl-rurrzitor (dpu6q). Unii linrrg(ti romini, ca V. Mitrofanovici gi
525), dcrivi grc;it cuvinnrl u7ne1 de la grecescul d,yv6q, carc inscmneaz
5251,rfcrivi grqit ctrvS.nnrl q7ne1
de la grecescul d,yv6q, carc inscmneazi: clrat,'r.rcpiiat, ifAst.
' Vczi,
'
Iotopta brrl"lotc ortrtl rcr[ puoctrtl @eoptcr (Destierc a bkericii'Si explicarc
rghie, precum qi modul
despre Impdrtdsire). t
candida.tilor la imp[rl
pentm aceasta o singut
obrqnurti, rar mai tirziu., painea aceasta s-a micqorat gi ea treptat, luand
forma gi mirimea tipizatd sau rituali aprescurii de astizi (npooQopd,), fie
cu 3, 4 sau 5 cornuri. Crr timpul, n-a mai fost nevoie nici de o prescurd intrc
tru pregitirea sfintului rrup, ci a inceput si. se taie pentm aceasta numai
aleasS. din
9a
(de obicei din mijloc), delimitatr mai tArziu graftc, p.i., p.cetea, ci
liul lntipirit pe ea ({'1 oQpcyiq). Ac'easti parre a luat denumirea simbofici dcr
(b
'
Atrygc? AXnus), adici miel de jertfl2.
Aqa s-a ajuns, rreptat, la rirualul sca
pregdtirii Arqneywlui, care, impreuni cu ritualul pregitirii potirului,
alcituieqtc
esenqrala qi totodati cea mai veche din rAnduiala
proscomidiei,
afari de _l
punerii-iru.ainte. Acest ritual, in forma lui embrionari, era deja in uz inainte
,tlt
I,TTLIR(;ICA t;PECIALA
(Litwrgicn, cd. I
i,iilffi',*:,.iiv,A;;;;;i''.i,i"i,,tlp",q"111':!'l:ry!:!^%*.%*:
"^'r"iuir'a"i;h-;;;d;ti";-)
sfiro; Linr.rxlii (Atd,tcr(tq sau'pgrnvetcr tr1q.o-etos
;^rdlj,';;."
ne dI cea-Jiritai i.riri.r. .rr*,-titl
qi sistematicl a rdnduieliiTros-
ililiil;"fl..*ffi;il;i;.;;;id;*;i
de azi, aQacum o al5mnLia*xhiet.
_
'tili,
iIffi i:'::il
"
a"";; ;; ; r
"
i Ag".
f
"l"i
trebuie
|' 9e
tgs,eci""T
I :':t:X^':-11-
dc azi
-ifi"iA;
i*ainte, adicd rugiciunea
ptliru oferirea'
a sau
cuvAntarea Darurilor
(E'b26t.crlq rPo06oeuq)' care
I t'iii *gd.iu,ea
principali a Proscomidiei.
pentru ci prin rostirea ei, pfltnea gt
prcgitite la Proscomt;i;;;p;;
9aract5ryf :i,:'t",ll,tl^d:,"-t1il9t:* 3*l^*:
Hililri'.i'a.
;;i;;;;bili;i
ta arnbele Lltulshli
(a sfannrlui Iolnli-a
-sf1n-
Vnsilc), il gisim pent;;;n
,J,ta i codiut' Iiyybmyi, d*
::::lYl}ll^11--
lii.t"{ilifi:;i'[i;t
V;riL, .r.. pe atunci era Linrrghia uzuali sau normali'
Miridele
(pirticelele, a. ir'ii
r,+tq
peptsos
: parte) dtl'i
gjllt!:{:':(:""Y::
;:t'r#hjf."il;aililir;i"i'g't1iii
.'"re la inceput'se frceau.la Sfinta Masi in
';;i;;;;i;:^eice
al rugaciu"ii?.
-iit"cire,generalr,p"-l;1,:'l
l,TlTlf-li9*l
l,ii,(ffiifi.iil.;
rr'ilr'i,L'" f
p.ih s:coleie IV-v),cel
putin prin unele pirti,
rirrr inainte de onafotd, il;r d.pderea Darurilor
pe.Sfhnta M"i
!*T::l*-Y
;rnridia
de odinioarAl qiJltpn ri*r"r." picii. De aici, ele-au urmat acelaqi drum
iiili"g ri*arrl Pror.om*idi.], o.-
i'it
t"' ltg"tt,
"di:i-,ll
tot-t',:::ft:=:3j*
t":;
iiiVrl, r',i"iil;;'ilp,1*r
ii*lshiei tatehumenilor,-in
locul pe care il au
i.. f"..'p", ,.
"ao..",
JJ;;g"lU, c1ie o prescuri pentru fiecare nume de
Pome-
tri'l.ffi;{
s-a frcut
dililfi*isr
se aduci o p
rin,i-'pomelnic);
mai iArziu, pentru a putea fi oo
Itltl lrr!
Pvrrrlurr!/rr
rrrs
i1,, .."r'in stare sI aduci micar o prescuri, s-a
lepomenit,
sI se scoatl gi si se-depuni
pe disc
lci }rulllLlulr
oa o! J!v4r
mfitl
pl.ti.jici sau flrimituri din prescura adusa o
qara cu
Pt
r,s,,.Lur ruol lLrv
chiar din anumite pr*;;i, ;;; aL aqi. fua
s-a niscut
gi s-a format
prartica scoa-
miridrl.or, incepAnd
-
se pare
-
cu cele pentm
ln inceput un sens real:'e e exprimau in chip
lil lt rLL
PUL
urr ovrrr
nciCrqilor la Sfinta Iertfi.
Abia mai tirziu vor Il ooDanclr scrNL,
''rlrLu-rurtwu!
fi
c-2
211:k.,it
n,, timnrrl /wezi mai departe laExplicaren LlluUhiei)-,
vr
^_^:_G-.
^_:
Miriclele
sunt atestate in scris din secolul XI inainte ;
ori-
en ritului ,
dupi cum indici pomenirea SfAntului Atanasie
i,iiir',r, in
"t*a
celorlalqi mari putnici (la mirida a gasea)'
A,rfuil;d.
,..undrre-ri.
-i"id"f*
scoaterii miridelor, ca de exemplu forma qi
l1
Irrrl miridelor, numiigi
""-.r.
sfinqitor pomeniqi la.fiecare dirn cele 9 cete, precum qi
trurlclc respective, .r..I., urari de Ia regiune la regiune, se dezvolti trePtat.pTi
Y
,,
il\/
rAnrt
",,nt
cisterni.;r"i. ri fixate difrnitiv, ,p-"p...1.j
aP_:Tl9:,o*t:*:-ti-
,i; trk;tr;:;#'#i;i::*, ,l\
,]:i1.,
a si iertarea ,T1*'"y:l
'..lli,r,
ait-, veac adormiti.'."), ele nu se atla mcr
nici in cel ru-
,
ci constitul. o p"rti.rri"iit.t.; i1y'5t'l'ry't'i
*:yi:^',:f'
H4F. C,ea dintii este i-pr.r.""trti d.in ictenia de la Lltle (,,rvranrurcltE'
Dumnezeule,
ii1,,,r,iitl"..l;f,
a*, #;;;;d%ii
." f"r-"tarul de
,,Pomelnic" Pentru
vii, tipirit
i alc i Rindtrieli, publicatc de prof' Pan' N' Trcmbclla, Ccle twi
a
Vczi doutr variirntc grecc$tl alc accstcl K.atr.olle-tt'-PYr
tri ti i rlund ruotnacriseli' din Atnn, pp. I - I 6
Si
226-24O'
,l I
liturliltii
drPti PP.I-
PREor Pnor. Dn. ENe BnnNrr$rn
Pcn:ru
.c{lqgEri
qi mircni la sfllrqirul
llattirii,
prcclun gi cu unclc p{rgi
din
,r*:1.:.91 liturghia Sfinrului
y
asile (tneie"n
ririi*j,
- " -
" ^
-ltii:,_,-ea,
pen iru. pomeni rea
-"rqiili
-.,
r.' ;r;
;;;
;{'iin Ca,onul
JaITlData lasaflrlu sec de carne /-Mosii de irp{,,)
gi..t
.ti-
qA..k:,..
D..
de-vari"), cAnd se face
ili.J;
rul la zilele respective
). ecestei
orete4| rrnrl- olo
^,, ^i- pleagis, unde ele au cir.*,,r, rua sporacuc gl
bisericeascd
D rpi_pirereS
Pno{a,
,.."rii
-.
tJtwnt
icoane,
inte qi ,filrn
acestea
veacul XI ina
nral al
mult inaintc
ruLcapa a u mengonat rn manuscrise.
i
cit priveqte ritualul. spilirii miinilor liturghisitorilor,
inainte. de incepcr
!1ff1T*lj::"^:,:t^T^,i1,1;hi
elemlnt rirual din ,..,"r; ;;;;; r;r.--r-;-:
I
spilarea aceasta avea loc la inceputul
lul pregititor pentru sivArEirea Sfinte
ahne+^L-- /
-^*^^
1n\r cle.
apostolice (cartea
vIII, cap. ll); de arcr- ea a fosr rrencfcrcti rnninr^ A^
-----l-t
: - I
grghiei catehumenilor,
o dari cu i
Fragmenrul din
ps.
XXV (vers.
5-12)
I-ITURGICA SPF:CIAI,A
B. LITURGHIA CATBHUMENILOR
ruseasci', fiind adusi in ga-ri de mitiopolinrr
varlaam a1 ungrovrahiei, dup{
ll-ly':: ti
jnsclpn g:
:t"-
pomemituf
rvntropori.i dfiil;..a,i, in anut
componente qi acelaqi plan sau aceeagi ordine de inqiruire ea qi serviciul de
-
mai ales cel de sAmbita
-
pe care primii creqtini, proveniqi dintre evrei, il
(intr--o
e.qi
pufn diferite
{e
cea di azi);J;-;id. ; il;## q*ii;li :"#
versiuni ale acestor doui rugiciu.i iir.ulau r;;;J.L*,lr.rise
inc{
'i?:.Tr^J:' :: !:!lyt :'1
,.
p'-'po-.t,ri..t.
a. r" p-'.";idt^#i
ildil:ffi
lj'-'
jlj-I.r
p_omeh'ricul
ctitoricesc ar bisericii din Gruqeru-vaGa,
,..i, in
-ii
gine texnrl unei interesante varianr. , *giii.r.rii d.;;;;r;;;;.1;;
rrcasci, de catehizare gi edificare, adicl de instruire qi intirire a credincioqilor
:irra qi in viaqa morali cregtinl.
4. Ritualul pregitirii slujitorilor
pentru Liturghie
RAnduiala Liturghiei catehumenilor in Risirit, in secolele fV-V
. -.O-parte
sau o subdiviziune de origine mai
fr
ielii Proscomidiei din Liturzl,tier,
"
t r".r".;
isi
ghia catehumenilor iqi are originea qi modelul in serviciul de dimineagi al si-
iudaice. RAnduiala ei de la inceput pistra, adici, in linii generale) cam aceleagi
gi cu care se obignuiseri in adunirile lor de cult dinainte de convertire.
qi scopul Liturghiei catehumenilor era prin excelenqi didactic. Partea ei
ie o alc'ituiau adici lecturile biblice qi predica (omilia), cele doui elemente
prin care cultul creqtin gi-a indeplinit totdeauna funcqiunea lui didactici sau
s{ ne dim seama mai bine de modificirile survenite in cursul timpului in
a Liturghiei catehumenilor din rinrl bizantin, vom lua ca punct de plecare Li-
Sfinnrlui Iacob, aQa cum era ea in uz in plrt.ile Antiohiei qi Asiei Mici, prin se-
IV-V, adici aQa cum ne-o descriu mai ales ConstitwViile Sfi.nyilor Apostok (cartea
57 qi cartea VIII., cap. 5
Q.u.,
aceasta din urml reprezentAnd Liturghia de rit
ian a Sflnnrlui Iacob).
)m prezenra schema rAnduielii acestei Liturghii, paralel cu cea a Liturghiei orto-
dc astizi, pentru a se vedea mai clar atAt pi4ile lor comune, cAt qi deosebirile
Rintluialn dc azi
a Lirurghiei cirtellunrcni lor
Rinxald inchinirii sluiintrilor p-ntm Limrghic
'
Bine.rrvintarc,r 5i cctcuirt utrre
Arrdftranclc, cu nrgr*iunilc 1i cctcniilc dinmc clc.
I ntrrrea episcopnltri (a li nrrghisitori krr). Yohotlul rrric (ie;irca ;i intr:rrca ctr Sflnrr EvarrEllrclic)
Trisrgtrionul linrrgic (,,Stinrc Dunrnez-ctrle")
1. Originea, scopul
Ei
caracterul Liturghiei catehumenilor
F-naorit
Pilftei
inn'(xluetiv.l
rncnelaf oetrrutrv pana in sec
azi capiticonsacrare graficr
randu
-l^r: l- ,: r '
"
te
Pen
dati in manuscrise abia din sec. xvr inainte (ca, de ex., ruqiciunile de ra
cea mai. recenti parte constinrtivi
"
ra"d"i.ri ae;?ii;;;;midiei
mula de i".h.i.i.
"
i..'t i
'r"ju.,
,ai. i;;;:;;;;i#^fi\ir:;i;;"t:;.r
parc
I
I-ccrurilc
bihlicc
I. Apostolrrl (prcccdrtt cic Pntchimcn l5i ttrnrat
dc Alkluiaritn)
2 Evirnghelir (cu RttgiciLrnel dirtairtter ci;.
I'rcdicl ori cxplicirrca Evanghclici, dilr Cirzanic.
.Ectcnia inrrciti (qi Rugiciunca rcspcctivi, in raini)
Fictenia perrtru crtteltrrnreni (cu l{trgiciunea respecrivi)
212
I
l. pcntnr crtchttmcni
krtfllii $i J
2.
1xnrru
cncrFuncni
Iuy,lciuni )
.1 I'cntnr crntlirlrrlii I'r lxrtcz
t 4.
ltcnrru
pcnitcnli
rRBOT PROF, DR. EUC BneurSrr
3. Partea de la lnceput
a Liturghiei
catehumenilor
(enanra)
Ei
formarea
ei
Precum se vede din acest.tabrou c.omparativ,
inceputul Liturghici catcrrr
3**:::1,
(lll*,1:::,.
:i-.
pi'.9
n"r"i
y
."^r;, p.,n d., fl .e,.r J.;il il.i rurgh i ci
cedenti;;;a;iti:.::HJ";;;H:ff:1H"fi
'ffi
J,T.,."::[ilfi
TH
::j:*,T:gytt.g:-el
care.a provocar,
de alfel, mai toati modificaree
strucnrri a Liturghiei catehumenil"i
a. aupi;;"1;V.
r(rqr Lv(La ttrvu'rLarc'
.
a) ndaosul acesta a luat naqtere 6i1
g11
56p,iei,
netir,--i^ *-.-:- _
timnrrl cAt creAin.in;: .i-A.-^: a.- L:^- : y .
r'rrr nplrnrrarr *-^i+
-^'- o patte,
timpul cAt credincioqii srrAnsi'in Uir.,i.l ,i
(
pe de alta, sI incadreze t"ri-" ..i.-t"iJ'
a
A-^---
-
r .
rd urLdusz/c ur[r-o ceremorue
^t_^-
f|jf:l ?T^1.1y,^
al Liturghiei F;;;;.""
lsi
i,..-*
^*^L^L:r
o.--.= ,'**r'
dupi unii istorici bise
in
Morcyeu(E),.a ci.rui c
cei
crre l-er fi olrir'ie l- care l-ar fi alcituit in o-.r1r* LUrrroareru erezrci monotzrteo.
Er se ctnta
rAnduiala solemni a Wcetniri tu c,A*i;X iI"";"; qtAt Ao c;*-^^
^r
,rr^
^rJL.-:^
^^^--
|
^A atribuie acest imn Sfhnnrlui Chiril
origine iemsalimiteani,
din secolele
b) Partea cea mai veche din
f::dll
cruuarctf,
.f!
uevdtn brcteuf1, rd,
fl
Llrurghra noastri. Ea n-a amt insi de la
^,
:*:::*-ll 11c1uyt
Lirurghiei....di;;il
,it
o gisim, de exemplu, in,randuiat"
r-irrrghi.i cremenrine, descrisi. in .rrr..tX
*r..r:T:T,:: illiRT:
f.rp.
i-i.-.#'""?, si te-t,r
^; comprer, foarte pusin
d
faqi de cel de azi. Dupi aispari
;iliJi
i.:,".:i::.rfr,:"tr
f::,::::F*::,1i,^',"::.?d
^tt
or, riminand in rocur ei .
rh1llt,1t_Yeru;urc) numai c6.teva alineate de la incepii
r4,rd,arrLr ur rocul (
c) Ar dollea element in ordinea vechimii, din aceasti parte introductivi a Li
n',-i+i
-"^+;I:.--:-:
/- l: Y n' | ..
numiqi *ilfrfli
figi;i-pIffilicr, xcrr qi xCi
nehr, pe care lirurghisitorii
le citesc iri i" trlrra lr
a pentru ci se citeau intre psalmii antifo,ici .r..rtionit F/Jqu
rrrr drtrrlullt(-t rlrclluonl
^\uHdLrur-r,c
fulrlroanelor sunt atestate pen!ru.prima
datd. in chip documen
ffitfl"Hy,..._al9 $uriq
texrut lor i"
-rnlr.ri'rl'B;;L;i.i'prrrrrii antifonici
fost insi in uz inci mai dinainte d;;.;t.,ivtiili;:'_j:1"':'_-1li'iY'
nselmii rAntati nli psalmii cintagi odi
"[;;;'
j;
un
3i',.,'.1':1"',L,1.*Hj
ii
;il;p*t
xl
cf,ntau in.intregime,
sar
t,w
rrr.JLrr.r Ltr ulrre versetele Ior s-au tntercalat i-rall
:::]T-:il:, ;5l':::l
"
:,:ll {-.'q"*roi',, .*h;;il;;'
.ail"i.',,
micsorar
pAni s-a ajuns I situaEia de astizi, ca"Jl"
-ri
.a-rr-t, r;i.:u"rir,.X#'ltJH:l;11
Ll'ru ttctt :A spt.:<;rALz\
dirt licctrrc, aqa cunl s-r intiurplat qi cu alqi psahni din rAnc'luiala Veccrnici gi a
(vczi la istoria slujl'rclor rcspcctivc).
irr scco[il )OV, psalmii antifbnici (cu refrenele imnelor celor noi) se intrebuintau
rllhiitorilc (la orice Linrrghie); de anrnci incoace, ei au rlmas in uz numai la Li-
rlirr zilclc de rAnd (in ministiri) qi la sirbitorile MAntuitorului qi ale Sfintei Fecioa-
l,itrrrghia dir-r celelalte sirbltori (duminici gi sirbitorile sfintilor) ei au fost inlocuiqi
tii nrrmigi tipici
-
adici Psalmii CII qi C)(LV gi Fericirile
-
din slujba Obednitei
Httaiirrclci
(Tipica), slujbi care
-
precum am vizut
-
preinchipuie gi precedl Linr-
ittr in zilele de rAnd (cAnd nu se face Linrrghie) o gi suplinegte. Partea aceasta din
tlun'rinicilor gi a sirbltorilor sfinqilor reprezinti deci o contopire a incepunrlui
:i crr irrceputul Obedniqei, contopire care s-a realizat abia din secolul )ilV inainte.
4i
psrrlmii antifonici, psalmii tipici se cAntau odinioari in intregime, aEa curn se
lnet qi azi in rinduiala Obedniqei, dar cu vremea, numirul versetelor cAntate s-a
ft(l)tirr; asti.zi se mai intrebuinqeazi din Psalmul CII numai primul verset (,,Bine-
zr\, suflete al meu, pe Domnul..."), p[ecedat de
,,Slavi
Tatilui...,
$i
acum...", iar
rrrrl CXLV numai verseturl ultim (,,Impiriqi-va Domnul in veac..."), incadrat
ptllitvit..., $i
acum..." qi urmat de imnul
,,IJnule-Ni.scut...",
amintit mai inainte.
4. Vohodul mic (ieqirea cu Evanghelia)
Ei
Trisaghionul
Vttlnd.wl rnic sarr iesirea (inwwea) cw Sft.nta EvanXhelie (h rgotl ocru
fi lnKpcr
Irtrot:tws), adici purtarea solemni a Sflntei Evanghelii, din altar prin mijlocul
ri qi apoi pe Sfinta MasI, este un ritual destul de vechi in Liturghie, clci in seco-
lll c menqionat in comentaml linrrgic al patriarhului Gherman I al Constantino-
ill, Acest rit are ca origine un act destul de simplu la inceput, gi anume scoaterea
rclici de cltre diacon, din schevofilachion
-
unde se pd.stra de obicei
-
pe amvo-
'r
nrlos) pentru a se citi din ea pericopa orAnduiti, la vremea cuvenitS,. Mai tArziu,
I Sllinta Evanghelie a incetat de a mai fi pistrati in schevofilachion qi a inceput sI
Ittrrrrtinuu pe Sfinta Masi, acnrl ducerii ei la amvon gi inapoi, simplu gi flri nici o
tilicrrgie importanti la inceput, a luat o dezvoltare qi o noti de solemnitate din ce in
i rnirre, cipitand totodati semnificaqia simbolici a ieqirii Mantuitomlui la propo-
, Aqa s-a ajuns cu timpul la ritualul solemn gi dezvoltat, de astizi.
Ittrrrlul vohodului mic reprezinti totodati substituirea unei intriri simbolice a lui
rs, infi.tigat prin Sfhnta Evanghelie, in locul intririi de odinioari a episcopului qi
itorilor, care, in vechea Liturghie, avea loc in acest moment.
(ltr
irltc cuvinte, rinrl de astizi al ieqirii (sau, mai bine zis, al intrdrii) cu Evanghelia
llrricqtc qi ne aminteEte momentul qi ritualul de odinioari al intririi solemne a arhi-
ri irr biserici gi apoi in altar, in vederea inceperii slujbei.
lr) Irrrnul
,,Sfinte
Dumnezeule..." sau trisaghionul linrrgic a fost introdus, sau poate
,rlizrt oficial in rAnduiala Liturghiei, intre anii 450-453, pe vremea patriarhului con-
irtolxrlitan Proclu (437-46) gi aimpiraqilor Teodosie II qi Pulheria, in urma unui
'l r'irrc a banruit multi vreme Constantinopol"l
li
imprejurimile luir2. Imnul e men-
tt
I )r's,t .., P.G., t. XC\1II col. 405 C; Cf.
fuan
Mateos, La petite
fi lr ln Palama", 637 (1973), pp. 365-381.
rr
Vezi
,
G., t. C\rlI, col.244 B-2a8 A); Evagrie, Ist. bis.. III,4 (P.G.,
l.liXXVI, col. 2697-1700); Anastasie Bibliotecarul, Ist. bis., (P.G., t. C\4II, col. 1226 A); Stintul
It l),tttrrtschinr.rl, Epist. dcspre intnwl Trisaghion (P.G., r. XCV, col. 37 B) qi Dogrna.tica, III, l0 (cap,
Ittr
'lr*a11hian,
P.G., t. XCIV, col. l02l gi trad. rom. dc D. Fecionr, py't. 169-172); Nictrifor Calist,
/rrr , XIV,46 qi XVIII, 5l (P.(;., t. CXLVI, c<>l.l2l7 B-C gi r. CXLVII, col.436-437).
2t4
lts
Pttticrr Pnotr. Dn. EnD BnlNr*s.r.u
ti,nat
prima dard i. acrelc si,odurui IV ccumcnic de la calccdon. sc aflI gi ln
Bise'icilor necalcedonie,e, ca qi i, Linrrghia ae rit garican; i,
-"n"nrid irH;
,j::!1t1:-"p]i, gi etiopieni) se cAnti cu adaosut
,,C"lI;; i;:"i Jrrig"i, p.ri*
dus de patnarhul monofizit
petru
Gnafevs (Fullo) al Antiohiei, i, secoiul v.
5. Lecturile din SfAnta Scripturi
a) citirile biblice, adici Apostolul gi Evanghelia, reprezinrr nu numai e
mai vechi, primordial,..din.aceasti
parte a riirrgrrier,'arr t"i"arti gi cel
lrl^.-Od:"1"a1i,
l;ctqill biblic_e.erau mult mai ro-.io*r. i" ii*-.gfli"
*:*,iii .1.:*!
ii randuiala Liturghiei descrisd i" Coirt;iiitil-;tr^;il-i
cap. ll)-sunt prevezute patm panila gase pericope: doud sau trei din z
?nent
Qi
dou5. sau trei din Noul Testament. I;ecduiie din vechiul Testarnent au
din rAnduiala Liturghiei, una cite una. Disparitia ultimei lecturi drn vecbiul
se poate socoti un fapt implinit prin secolele vII-vI[; in Liturghiile
necalcedonieni s-au pistrat insi pAni azi atit lecturile ar" inniot
treia lecturi dinNowl Testdruent.
odinioari, lecturile. din cirtjle Sfinte erau incadrate sau alternau cu clfu
llllll; P^r:.:-.::,,t
nlitii -
ale ciror. versete qAntate
s-"u impu.tin* ir.p,.t]
psalmii antifonici
-
au rimas pani azi numai cate un stih sarr'Jour, dintre
preced pericopa din Apostol
- Ei
de aceea poartd. numere de nrochi.me,Ta (g
uoq), adicd aQezat inainte de Apostol
-
iar altele
" \-
t., di,
"T"ifI;
frrt.
d. obicei din psalmii
nt:
qite de refrenul Alleluiq.(,Liudati pe Domnul !,,), cAntat de popor dupi
sau. verset' De aceea, stihurile rimas :dupi pericopele din Apostol se qi nu
iarion (d,?,'?,.r1l.ourdprou.).
De fapt, degi ele continui. a fi insciise ince in A1
cetat de mult de a mai fi cAntate, din ele rimAnAnd i., ,tz ,.l,,mri vechiui
luia" (d9 trei ori), care se cAnti azi dupl pericopa din Apostol.
b) un elemenr important din vechea Liturghie a catehumenilor, care uflr
nioari indatd dupi lecnrri (dqgn Evanghelie)
,
ira ornilia ,i" piiata'aertinati
mul rand instruirii catehumenilor care .r.-", se iasl din bisericd. r,,-r
-inli
nrtindeni in acesr loc atit cat disciplina catehumenatului
a fbriio uigor... D;l]
t uitati qi deci catehumenii (cAgi mai ..."ip"ilr"
credinciogilor, predica se deplaseazd puEin iAie pugin
rrLur
rrrlurgrrcr, canq o puteau
"r.,rit,
togi cei p;J*.i, fi"'a;Ju-s-J;Hi;
l1tl,Trrirtisirii
liturghisitorilor.
si
,r*pmrra asder iocJ ;ii;,;. gor prin
impirtigirii generale a flrruror credincioqilor la fiecare Lil;ghi.-.
prin
noile
alc sfhntului
linod,
in leginrri cu lucrarea de catehizar;_r;&i;; (citirea exl
ricopei evanghelice
,
din cazanii) a fost restabiliti p.r..',Li h i;.d ei origl
indati dupi citirea Evangheliei, ca in vechime.
6. Partea ultimi a Liturghiei catehumenilor
a) Ru,qdciunile de d.u?i Euq.nxhetie, care formeazi ultima parte a Liturghici
ct
llijll9:1..r: ti-:t
o origine desrul de veche..precum
"m
vlJ.rr m"i inain?., in r
l,itrrglric cregti,i
-
a$a c*m o descriu constitwpiile rpiiituii(t"-.-..,.,
v[I, cap,
216
217
Irrcdic[ urma o seric dc cctcnii
qi ruglciuni
specialc pentru.fiecare din cele pa-
ffi ii' ;r'.il;";;;;;r;;;i
il ;;;, si fie concediaqi din bisericr: catehume-
-l,".rli. candidatii Ia botez, (Qcott(6peuoy illarninnnd,i
sa't corupeterutes'
cate
r':"'-----'
"
,."t homenilor)
gi penitenqii
clasa cea mal avansata 'rrrL!rrl'',
. r.
.
-y r :----L:^
l.:.'liJ
;l"i::ffii;ffi;i;il
'p;.i.G'.i,
.^,. se incheia odinioari Liturghia
rerrilor, cele pentru energumem
qr peru-tenu au iegit dn
Y,1:t-T1^Ot-::::::,:l
rrrin I
Prin
;l
clc
rlttt in
llllll
rrr
-
fipoq td dltov qr,,'l't.,P'., EULPc'uLbvr'L '1i.gdtev
spre dknta
lurninare, ElrXn tn6p t<ou
, Fostindu-se
numai in ;;",1'-it''ai1te
a
potn'l"i.rug:
(dn -l:t11t:i-t^1fT:,7
i,r,ii",.l.
"a.a
perioada in care odinioarl candidaqii la botez se pregiteau pentru
-;lr;;jir#i1i ", ^
:-*;.ii in crestinism- care avea loc la Pasti.
-.- --^:
/
^*l
lAIIlCl lulrurrdrl
ia
si
ruX,iciwnea
rneni (ogl
ri in taini de c
le,care se
Hi;|";;H'ti *i'-gu.i""i
speciale
pentm.dtterttele
clase
qe
PatLrLrP.rrLr
rd Lrlur
J-i;'h;;i;r-;;;ci;;;rai
o.qiil,',itusia
catehumenanrlui
a incetat de mult de
Flcl lLulrvrluur uv vwr[v*
I,I,rU RGICA SPTJCIAI,A
ir.rrlc care alciruiau rinduiala vechii Lrturghu a credinciogilor,
ci
9i
inlinquirea sau
G
)l1eCdiere
a catehumenilor
de odinioara, Ia care rn unele rlrurl suuL duduli4$ ir rv
i, plginii qi cei opriqi de la impirtiqtre'
.
l)c origine ceva mar ;;-p"J; iictena nneiat'^lt*:it1l:lYljl
\::1f"(:;
'1,:i;:r;:i;'aH;d;il#;;;'",i.ieastiziindatidupicitirearvansne!;i
'i".:-::;,'^:r,,'l-^:,*
"; -,-16i111isa
coresp,nzdro^::,,^:t:::.!(y::i3t^:T:::it:t
tredtoq),
pe care preonrl o citeqte in taini in timpul ec-
ar"
"i"ii'ti
gisim'in Codicele Barberini
(sec' VI[)' ceea
r t-----L:^2 1-^l-+- Ao naeoct\ Aet\
ni ci Ei
ectenia ,.rp..,'iun-i"ii"*
i",,,"t Liturghiei inainte de aceasti dati'
C. LITURGHIA
CREDINCIO$ILOR
[,ltr
r rghia credincioqilor
sau Liturghia euharisticl
li :1-Yilechime
puteau parti-
I ttumai credincioqii 1Ji
ntotor;, titt p"'tt' cea mai puqin atinsi
*rl:-*I::1,*: lrmar crcLurrLr\r*r \vu
##;. Lir{;e-h
"
,*..
rrn.i. adaose
qi dezvoltrri ulte-
gr Liturghie a ritului
,
care au avut loc
-;-J;'i"
;;;;,'i
inLoductivd
19fl*:.flll"':J:.'*)'
,,'ff; ii"ilirir':: ilil; ir,
!.".ot,
aceeasi.ca in vechea Linrrghie_creqtind.
t rr se vedea n,^:
k.i6.
"...*j
r.lr^"e *i dezvoltiri, vom.incepe -
ca qi la Liturghia
ilJ#:"J
c"re coloana din dreapta prezinti schema
iclii de azi a
din--r!tu.l
-bizantin'
iar cea
lll ::1m.:
iiil'l;i#;hiei
credincioqitor
din secolele IV
si
v, ,Qa cury ne-o descriu docu-
..-r.-
^:
:--.^^--t^ tir,.o.ire din acel timo- ca de
pildn:'Catehezel.e rn'ystaSogice
ele
- t1"^^;l;;1" rntolzo-
oP ostoli c e, Owiliile c ate b e--
Guri de Aur, canoanele
Laodiceea)
q.a.
e ci nu numai
Pn4ile
sau momentele
Pnro'r Pnorr. Dn. BNr: Bnnnrg,r'ri
ordinca succesirutii lor sunt accleaqi qi lntocnrai ca ilr
unor mici inversiuni sau deplasiri survenite intrc timp.
LI'ruRcit<:R sPEolAl,A
l. Partea introductivl (pAni [a ieEirea cu Darurile)
Astfcl, rugdciwnile
penfi^r.t, cred,incioSi (doui ectenii qi doui. ruglciuni in taini), cu
n...p"
f.i,'.i.ghia euharisticl, fac parte din rAnduiala primitivi. a.Linrrghiei' Etl?-
rrr' din acest Ioc o gisim, aproape cu acelaqr text
.:a
gi azi, in Liturghia din
u6;ie npwtot;te (carr'.'V[I, cap. I'O); cete d.o.uti ru.gd.ciani pentru. cred.inciosi, citite
t[in{ de citre preot, corespund rugiciunii similare
$n f-ltu.rqlia
clementini,
tlc arhiereu cu voce tare, dupi ectenie (ibid.en+, cap. II). De altfe! vechimea lor
ii',',.t1
qi de canonul l9'al sinodului din Laodiceea
(circa 364'3-73); texnrl.lor
--J.or.Ui,
pentru fiecare din cele trei Linrrghit Ortodoxe
-
il aflIm in Cod.icele
irl
(secolele VIII-IX).
-tlcruvicwl
sau iru.nwl'herailrnic
(b
lepouBtrdg
Spvoq:
,,Noi,
cari pe Heruvimi cu
lix,flip"i-...,,),
care incadreazi istizi ritul ieEirii cu
P1rylll.,
este generalizat sau
in renauirta Linrrghiei in secolul VI
ianul
574) printr-un decret al
ui bizantin
lustin
II.'tl inlocuia, de akfel, un psalm care se cAnta.in acest loc
nrai
dinainte, p. ,., tact papadic (adici foarte rar qi prelung), menit si umple
'ircat
prin intreruperea cursului Liturghiei in timpul cAt credinciogii se.perindau
iltea altarului, pentru a preda diaconilor darurile de piine gi de vin
Pentru
Euharistie.
fn..pra, Heruvicul se cAnta flri a fi intrerupt, ca azi' de rinrl vohodului; intro-
o qi'delvoltarea acestui rit
-
despre.care vom vorbi indati
-
a impir-tit textul
dc odinioari al imnului in doui pirgi sau fragmente separate (,Noi, cari pe He-
-.,,-Ai ,,4,
cei ce pe impiratul..."j, intre care l. intercrleazi pomenirile flcute de
ln mijlocul bisericii.
,Ul.iorr., cititi de preot in taini in timpul cAntirii Heruvicului (,,Nimeni din cei
A
;;ft.
gi cu desfltiri trupeqti...") ,e gisegte, cu textul ei de azi, rn Codicele
hri, la Liotrghia SfAnnrlui Vasile.
2. Vohodul mare sau iesirea (intrarea) cu Darurile
Accasta
reprezinti o dezvoltare a unui act desnrl de simplu la inceput qi lipsit.de
ti *.r""ffi."!ie simbolici: ducerea darurilor de piine qi de vin,-alese de cltre dia-
,
,i. f, pasioforiu in altar (la Sfhnta Masi), unde urmau sa fie binecuvAntate
gi
itc d. .it.. arhiereu sau preotul proestos. Cu timpul, concomitent cu dezvoltarea
(lrrdi
a ritualului Proscomidiei mutat la inceputul Liturghiei, acest act a luat o
Iltan(i din ce in ce mai mare gi a imprumutat un caracter din ce in ce mai solemn,
rtr i udu-i-se o deosebiti semnificagie simbolicl.
SfAntului Iacob
Ectenia mare rostiti de diacor-r pcntru credinciogi
Rugiciur-rca rostiti de proestos pentru credinciogi
Sirutarea picii
Spllarea mAinilor liturghisitorilor
Alegerea gi pregitirea materiei per-rtru Euharistie, la
pastoforiu (proscomidia, murati mai rirziu la ince-
purul Lirurghiei)
Depunerea Darurilor pe Sfinta Masi gi Rug.
pros-
comidiei
Citirea dipticelor (pomelnicelor)
Anaforaua (Rugiciunea Sfintei
]ertfe), cititi toatd
cu voce tare de citre arhiercu sau proestos gi
neintrerupti de rispursurile credinciogilor
Ectenia mare (diacon).
Rugiciunea arhiereului (proestosului)
Ruglciunea domneasci (men(ionatd la Sflnrul
Chiril al Ierusalimului)
irnpirtigirea (atit a slujirorilor, cit gi a crcdincio-
gilor)
Psalmul XX)OU (cAntat de credinciogi)
Ectenia de mulqumire penrnr impinigire
Rug. de n-rulqumire penrru impirtiqire, rostiti dc
Proestos
Rugiciunea plecirii capetelor
Couccdicrea crcdinciogilor
Linrrghia dc astizi. cu
(Vczi tabloulde mai jos),
Ectenii pentru crcdinciogi (rostite de
2 mg. in taini penrru crcdincioEi (cititc
(spilarea mninilor arhiercului, la
rcu)
Heruvicul
Vohodul (iegirea cu Dartrrile)
Pourcnirilc din mi jlocul bisericii
Depunerea Darurilor pc Sflnta Masd gi
comidiei
Ectenia cererilor (,,Si plinim rugiciunea
noastri...")
Sirutarea pdcii (numai intre liturghisi
ghia in sobor)
Simbolul credinqei
Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei
|ertfe
(
taini, paralel cu rispunsurile cAntate de
vrednicie..., Sflnt..., Pe Tine...", Axionul)
Ectenia cererilor (,,Pe toqi sfintii
Rugiciuni in taini, citite de preot
Rugiciunea domneasci
impirtlEirea slujitorilor (concomirent cu
(Cazania) sau Chinonicul)
Rugiciunea de mulr-umire pentru impirtigirc
taini)
,,Si
se umple guli.le noastre..."
Ectenia de mulpmire pentnr impdrti;ire
Rugiciunea amvonului
Psalmul XXXII (pistrat numai in
rudnesc)
Apolisul
impirt,irea anafurei
Miruitul (numai in unele pi4i din Biserica
t)r:zvoltarea acestui ritual incepe probabil in secolul
n$randnopolului il men$oneazi ca pe o inovat'ier3,
\l[, cAnd patriarhul Eutihie al
ceea ce aratl ci el nu era inci
tf rilIizat.
it,r,lv,lryitc, priir invocalia rrrSicrcascl gi-prin sfinlirea carc vinc dc sus".
tr
lltitt. cd*e papa Vigilia, dzsp
tie, 8 (P'G',
ttt lkll minte'ce'i ce iu sfltuii
e rAnduiala
i,l plinca proscomidiei (tdu crlq
otirul de cu
inir'r.',t.', o'"r".r.. psalm'coresp.tnzltor
acllunlt care se
Petrece,
intrucar el sL'LULcsL
:"
PYi::".::-:
ltr rrtrmcsc,,impdrit al slavci" damrilc pe carc_le
.duc
in sfAnrul,altar,.cu toate ci acestea sunt lnca
218 219
PRgot Pnor, Dn. Ervn Bnanrglu
2T::,::^:11.,:.
f.: astizi in mijlocut biscricii in timpul ieqirii cu
*::*ry'""ii rl,9:,,"::!: 1t.
.;eii,i.*.;;;;;il;'ul;
ffiil'tr.i :
HT]:II :T
j^.i,it.
dipticelor de citre ai*lr,- r.gri.-.,[r"'r.ir,
iJ r.Ji
P::r],."-. ?: ft"-,1Masi
si
ca{e
_
pr.*-
"-;;T;"
;:ffi;ril;:
inte de incepunrr Lirurghiei,
o dati." r"ii.g.i*I"ipr"lffiii.il
Y:::X:?!:y!1! !:
*T,!i,! , u
^
f,noi;_t",nli, ,ir"al. p,.ot rn
9:!:"..:.,
Darurilor pe Sfhnta urri
i."
tXte deosebite in cele J""ffi:
rurghiei. Textele rusiciunii din ambele Liturghii ,. gn* ir,- iralrri
lele WII-IX).
"
3. Sirutarea picii
u,.::,
2::::.: i:::. 1:.'.,.i
p i rqi din
-veche
a Li turghie cres rin i, dis pirut
y?r
K*t:"
^lg*:L=u
ry1)
i au frd,te asc
L
r n-fii., pe.ii,
il
pf un
l,
sau a iubirii (d,vdr1):
birbagii se siruiau t"i- .i
ii-[;;;'h#"'Jl,"ii
13f:_::,u, 9: 1"tu
r5cin1o9j. Din pricina nnburirii qi^ a.r".ai"ii la care
in biserici, acest rit a fosi inlarurat dL
-,rti,
pl.t andu'-se
il;ifir*';;Ufil
turghia in sobor (vezi in urmd., ra Rdnd.uiar.a ilturgn t; u riiir-.*
.,i
Inrroducerea pentru prima oari
^
cnriiri'in'r^:;;;;{
Liturghiei e
Tii;.f"::1Tili:._,1,'l"rl
(monofizit) p.t*
c""r.il-lr"ir"1,
in anul
Antiohia; iar ta constanrinopor
r-". n intioi"; .;;.1-riiilrrJ,
J.;Iil:.Hl
Timotei (512-s18)'4.
crezui era intrebuinqat mai airr^irrt. i.iffia botezurui.
4. Anaforaua
sau Rugiciunea
Sfintei
/ertfe
Este rugrcir:nea in timpur cireia se sivarqeqte jerrfa
lirurgici, adicr sfingirea gi'
ffi
...r*
T#l?:
.:,m:,*
:: :*i
i i.#i,i Jr .,"
",, "
j
"c;;an
nrr d uaQopd ( 1
ducxQepo:, a inilra. a ridica) insemneaz
nn&ituiiff.
.ieffi. .(corespunzltor latjriesrr.li
obla
ru ci aducerea i
exprimi in chip concret prin acnrr ridicirii
in
su1; sag_q}1 r.ir"-"r.Jiilili
[Ji
ili#or:':".
"?::,:,i
::. :_:f f^D*iITi.i,.
ii
a.
p.
il.
xlu,' il,' L" . vrr, 3 0
s. a l
forma de astizi a Linrrshiei
o""J"r.-;;;;;';;;f*;'.I.#;,.#
iJ Ii
:fl::1.1:::,:.-9:
p'.?, iiete mai multe in tain il, liZi'nii*.ghi,
sfintului rl
cuprind intre cuvintele-.
,,cu
vrednicie qi ;';..d;'.,,.J'I
re liuda...,,
ecfonisul:7,Si
n_e dd noui cu o guri qi cu o'inimi. a cdnta...,,.
urmirind firul cond-ucitor'al
cuprinsurui
""rr"irJ.io.
din toate Liturghile
d".:,ti.ll!r.noi,
texnrl.lorse poate &;;1" patru p1--:
r,
-
t. .
.i1
ausi't
"i"
i, taudi;;;;;;;;"il;r*;:\:
* :y::. :
":l
:1.. :: :l
pri m i' i n g.,,.., i
-.,lro-ii.,
zeu, motivatr de binefacerile pe iare I le datbrdm;.in
ea se inqiri sau se recapit
::L:.T:,T1r:1. fl-.iffTil.,-,r]..*.iei
manruirii,. i.l"ireari.'pa"e
ra inilqarea
njtomlui la cer. in rirurghia bizantinr ; sfe;fi ;;il,.&!ii;;".ffi:li:;ij
,ort*;.t"
Teodor Lectoml (cite1u.l), Ist. bis., cart. II. cap. 32
Ei
4g (p.G.,t. LXXXVI, col. 201
,
Pitcgti, 1926.
I,II'URCICA .SPE(xALA
It ,,C)u
vrednicie qi cu drcptAtc cstc..'" pAni la
,,Aducindu-ne,
dar, aminte de
rtrl porunc{ mAntuitoare..."
I
A,naruneni. este a doua parte constitutivl a anaforalelor cregtine
;
in ea, luindu-se
rct de plecare porunca dati de MAntuitorul Sfinqilor Sii Apostoli, de a sivirqi
rirca lucrlrii Sale (,+A,ceasta faceqi intru pomenirea Mea..."), se face o scurti
nerarc a faptelor sau momentelor principale din istoria Rlscumplririi, considf-
cn tcmei si lustif,rcare
a aducerii Darurilor de pAine qi de vin din
iertfa
liturgici. In
ia SfAntului Ioan, anamfleza are urmitoarea formuli:
,$ducindu-ne
amlnte)
,
de aceasti porunci m"Antuitoare gi de toate cele ce s-au fIcut pentm noi: de
clc
qroapi, de invierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de qederea cea de-a
ptrr, qi de cea de a doua qi_sliviti iarlqi venire, ale Tale dintru ale Tale,
fie-Ji
adu-
dc toate qi pentru toate"ls.
pl
h:picl"eza (de la bntrl"Iorg =
invocare, chemare) este a treia qi cea mai importan-
li.rt.
r anaforalei, pentru c[ in timpul ei se slvirgeqte sfinqirea gi prefacerea Daruri-
It Linrrghia Sffintului Ioan, ea incepe cu cuvintele:
,,Inci
aducem
Jie
aceastd
r cluhovniceascd (cuvAntitoare)...", gi se incheie cu cuvintele:
,,preflcindu-le
cu
Tiu cel Sfhnt". Are forma unei rugiciuni adresate lui Dumnezeu-Tatil, ca El
trimiti pe Sfhntul Duh, prin puterea Ciruia Darurile noastre si se prefacl in
gnrlTrup qi SAnge al Domnului.
d) Ultima'parte'a anaforalei o alcinriesc in rinrl bizantin ruqdriunile d.e mi'ilocire
ul.,i ptntir. intreaga Bisericd., numite qi dipticel6. tn anaforaua ortodoxa a Sfannrlui
,
aceasti parre
dne
de la cuvintele :
,,inci
aducem
Jie
aceasti slujbi duhovniceasci
ru cei adormiqi in credinqi...", pini la sflrqitul
^anaforalei,
incheindu-se cu
isul:
,,$i
ne d.i nou.i cu o guri qi cu o inim5....". In toate anaforalele creqtine,
parte are forma unei rugiciuni fierbinqi de miilocire pentru toati Biserica,
conducitorii gi rnembrii ei, pentru ocArmuitorii popoarelor, pentru feluritele
ll crr rispunsul afirmativ,,,\min".
l)c prin secolele V-VI inainte insi, anaforaua incepe si fie cititi in taini de citre
isitori, cu excepgia unor mici fragmente, care continul a fi rostite qi mai departe
Bl[s
tare, adici aga-numitele ecfonise, qi anume:
n) r-ormula peniru introducerea imnului trisaghion:
,,CAntarea
de biruinqi, cAn-
tl, strigind...";
hi Ui ij Cuvintele rostite de MAltuitorul la Cina cea de taini:
,,Luaqi,
mAncaqi..." qi
i diltru acesta togi..." (in Linrrghia SfAnnrlui Vasile:
,,,A.u
dat Sfinqilor Sii Uceruct
Apostoli zicAnd: Luap, mAncaqi..." etc.);
;6rii
de credincioQi vii gi morqi, pentru indeplinirea tuturor cererilor, trebuingelor
vgilor lor:
,,Tu
insugi fii tuturo. toate, Cela ce gtii pe fiecare gi cererea lui, casa gi
ilc lui". cum zice un fragment din anaforaua bizantini a Sfantului Vasile.
I,n inceput, adici pAni in veacurile V-VI, anaforaua alcituia o singurl rugi'ciune,
lntindep destul de mare, pe care arhiereul sau preotul
Proestos
o rostea in intre-
nc cu glas tare, de la inceput pAni la sfirqit, in iruzul credincioqilor; aceqtia asSqltag
i[cc.e flrl si-lintrerupi prin nimic pe liturghisitor, ci doar asoiiindu-se la ecfoiiisul
t^
Litu 967,pp. L44-145.
lo
I)c 8intufog,
.og,
--ov :
indoit in doui, cu doui aripi, de unde termenul
hret,iccsc , liste de nu.me sau pomelnice, sub formi de carte cu doui coPcrte, care
E lxrilrc
ipchide gi deschidc. Amil.runte despre diptice, adici listele cu nume de pomenit la Latur-
llrlt,
vczi la H. icclcrcq ,
Diptyqrtes, in DACL, IV, col. 1045-1095,
9i
Pr' P. Vintilescu, Diptioe sao
Aceste ecfonise sau fragmente din texnrl anaforarei, rostite in auzul
sunt deci penrru auzul acesiora, ca un fel de insuli6-;il;;;;oir,o.ii
,t
faqa apei, resruri dintr-un mare conrin"", ."rr"rffifr;d;#;;,'#
:ii;
::,:.i* :T:ll lT:,
aceasra din r Lnduiahli*Igh.i
;l;;'6;-"
si
carr
serviciu dublu, aqa cum s-a intamprat gi cu ,r;rrft J* ,ia.o^ir"iui: de o r
|^}!":::1..::li:i:::i,:l'utt
in taini de citre liruighisitor, irami-i ,rrr*rril
:1* :
-q?:
y* y".
:f
i g i princi pal al formutarul"i frt".g4' i;; d. ;il, ;fii;Iil
punsurue gr carti,Ie ereculat:,.paralel gi cu voce tare, de citre credincioqi in
reprezentand contribuqia pieugii crediniiogilor in momenn l ..,rtJli #ili
^..j::::ll,f-is;ut.t9ate
acete:.rdspunsr sau hnne ;i,;;-rdi";;;;;ir (c^ntire
sunt intercalate in Liturxhientr oiodox in textur
"rrrr"."r.iii
;;;r"|i.,6;
::::"]rj:"lrlf " Tr
r:i ma ri rugrciuni,
.
f lr,imi gurdu_ i u"i rL,., *igi,ar{ in
l--rT.rrr.,
care apar, in forma 6ii.
"ii,-'Ari
nici
"
[gtt";i i"#iil=:
surl sunt:
Pnrir:'r' Pnor, Dn. ENrj llRANt$,tri
d) Ecfbnisul pcnrru
ulri,ra ofcrirc (irduccrc)
a l)arurilor, l,ai,tc dc
Talc dintru ale Tale...,
:1.I.:y1"-ry"rT
pomenirea
Sfintei F.ecioare, in cursul dipticclor:
tru (cu) Preasfdnta...,': (cu) Preasfdnta...";
fl
Fo,nula penrru pomenirea
nominali a episcopului locului:
..ir:
Doamne...".
f.
,,Pe
toqi qi pe toare,,.
Ele reprezinti deci adaose posterioare
texnrlui iniqial al anaforarei, intrate
uzul linrrgic desnrl de timpuriu (adici din secolele v-winairrtei.
De origine ceva mai tirzie sunt cele doud ,ar"r. i"irt-J"rJ in a doua
anafora-lei, gi anume troparul Ceasului al treilea (,,D;"r;;,
C.i, .. p.
Duh...") qiAxionwt.
. .AteL
troparul ceaswlui al, tlt-req
si ytilturile rapectitte d.in
psakmwt
L (,,rniml
,,:d:J:=ii_T]1-e...,
ti: ,,\"_-1teprda.de la f"q, r;_.;j,-;;;;;;i*rsh;L*ii'il
in taini inainte. de epiclezi (unele edigii le insereazi' .t ir. i" ilxnrr epiclez
$:?,X+Jtr]"a
dati sporadic. in manuscrisele srecesti ,t" ii.,,-hi;t^. .lin
XII-XII, dar se
textul lirurgic ca
llT:P^'i't:-'r*
i
haristice. Ultimerc ecur, are LtturtbreT,wrat
ut
ecesc) incepind cu Ieraticonal
constantinopol lB95, le-au suprimar, ca pe niqt riror. tlo"rn". si soecifice r
monahate. La fel au frcut qi eiigiite mai'noi iI- iirirtni,Lut b"i;;;-ii;i;^.
I 92^ qi I 95 1
).
se pdstreazi
deci numai in Liturshieii ;;;";; l""r;ffi;;;;;i)
..^c.",
priveqteAxioru.ul
sau imnur in cinstea sfintei i..i;;;.];;sta isi are orie
diferite imne care insoqeau incd din vechime p;;;ir*;;i*ri,
s["i.i
r7
Bibliografi_e.gi aminunte ir.r plus,
"
brDllogratrc ql aminunre in plus. despre originea, rosrul, vechimea
Ei
locul tropanrltri
,.11
-
riltdyxlllinrrghici,
vezi ra'pr.
p.
v'asircs.,i. rripriltii)iii
oi /rriro in rdrdrtinta
Btrcrrrcqti, l93Z (cxrls ai" ..u. AOi2;
9f, i,-lft49a
noasrri OU*-oSi"r,;
Sifiiip;tr;';:;f;:t;
"!jit,
7.
t.ityvl,^iyrlui rgy!.r1esc, Bucuiegti, tg+s-+o (cxrras din .."..si
',"u.ll
oo, I 8-23
(
ceo. F.a '!;:;r,.i::r:r'"::r!:i.':r:!'t":,n,.,i.s.iii+i-ita;ffi
;;;a;;';;1:{;.
din Linrylbii Sfd.ntului Vasil).
222
(.ap.
223
i:
,,IntAi
l,l'rL,RCil(lA .sPticlAl,A
rrrgrlcinnii clc mijlocirc (prai alcs clupi-epoca ereziei lui Nestorie), ca o mani-
iT,.;;il;
* ,",rii*"ntelor cle iperdulie (supraveneragie) faqi de PreasfAnta
rnrc clc l)umnezeu.
iiii,f
"friq."it
astizi pentrLr mai tot timpul anului in Liturghia normali (,,Cu-
i.,i *a.ulr"t...") s-a intrebuinqat in aceasti calitate mai intAi ca partea a doua a
i.'...q,imai iinstiti..."), care nu e altceva decit irmosul CAntdrii a noua din
I (trioda) de la denia
'din
Joi,
Patimilor, datorat lui
^Cosma
de Maiuma
i[irp,rr]"rr,
t.t. vru; qi care deci a fost intrebuingat ma intAi in slujba Utreniei,^ca
iiir!
rf.riUl. Ulterioi, gi *.t-. dupi secolul X, el s-a amplificat cu partea de la in-
[,]1.*in.-r.
.., ade,rir"t..."), a cirei origrne se pare ci trebuie.cS.utatl in pietatea
i.fi
"
n fr"sului (Sfhntul'i4unte), cum pretinde o legendi din acele pirqi,
ti chiar inMineielr noastrers
5. impirtiqirea gi riturite finale
:a urmitoare (a treia) din Linrrghia credinciogilor, alc'ituiti.din n'gd'ciwru'ile
Si
ii, trjit*A ) lr*pArtAS;ren, a iuferit, in general, prea puqine modificiri in
arnvonwlwi (,,crla ce binecuvantezi
pe cei ce Te binecuvinteazd.,
rc..."), singura rugiciune din rAnduiala Liturghiei pe. care.ptt:n'l o rosteEte
.,, uo.. t"re'gi in ,f"ra altarului. este de origine destul deveche. Ea corespunde,
iii,.,.qi.
(idee) qi cuprins, ru,qriciwnii
plntt'tt. phcorea capetelor, cu care se incheia
,l,ril fitorgnia..eqtini,-gi
prin care arhiereul
(preotul proestos) ii binecuvAnta pe
iosr, ir ii-p ..
"i
tqi pt..r, capetele gi treceau fiecare pe sub mdna lui, ieqind
lol-, -.rr.^'.:^^-:^:i's
'Tr-^.-,
^X ^o ^i,-.i
,rhiererrl r^cfe2 xcersti nrgiciune
p" iar',d din'bisericiie. Pentru ci pe aflrnci arhiereul rostea aceasti ruglctune
inapoia amvonului din mijlocul bisericii, ea se numegte in vechile manuscrise
ice ilwgd"ciur+ea d.e dwpd. d.nn;vln
(uxi brnoQdttpolvoq)'
(ii
n"gi.i"nea amvonului se incheia odinioara Liturghia cregtini; dupi rostirea
Concomitent cu binecuvAntarea credinciogilor, care-gi plecau capetele, aceqtia pirl-
u lriserica, la invitaqia diaconului: .IeEiqr
in pace"'
;li,at.
rugiciunile care urmeazl deci in rAnduiala Liturghiei de astizi dupi Rugi-
llcir
amvonului qi care alcltuiesc incheierea sau sfArgitul Liturghiei, reprezinti adao-
Posterioare,
intrate in uzul liturgic din-secoleleYll-Vll inainte.
. r , , L:
Uiiltwt red,incioSihr, adicl ungerea frunqilor lor de citre preot cu untdelemnul bi-
'uvirltat din candela de la i onostas, este o practici mai noui. Ea reprezinti o imi-
ic a ungerii similare care se face, inci din vechime, la sfArqinrl,Litiei gi este specifici
;, i..*iJni din Biserica ortodoxi Rominl (nu se practicd in Transilvania gi in Mol-
tr
Yczi Mitteiul pe iunie, sinaxarul din ziua de Il. Aminunte^despre originea
Ei
istoria axionului
rirrical vezi la E. Lamerand.LaLegend.e tl.e I'A(tov6onu,inEo, an. II, nr. 6 (apr.-mai 1899), pp.
it't zltl. Cf.
9i
Pr. P. Vintilescu ,
pp' 17.6-179'
-
l,,Vczi
rinduiata Lirurghiei
ifostolic.e cart. \{Il,.ca-p..15, textul gre-
,u,, i; A,tFr V nn ).?).-).?'? si tyad. rotn. cit., oo.248-2+9. O reminiscenli a plecirii capetelor cre-
899,
1't.
276).
rREOT PROF, DR. EruE BNNNI$rN
dova), dar arc tcndinqa
{:^.::ge,craliza
i. roat{ Biserica noastrr. A fost
ln scris pentru
orima dati i"
Lirurlhie;lirBucurcqti,
lgi;i;.*-'
o piacticr
d.#i;:"1,:t#i
;r"rau in tor
originea anafurei, sunt doui plieri.
Dupl unii,
*LJ :f iiiq':i;ii;ili'ityXff
'il:$XH,':;:,nl+F#tr*J.fi
intrebuinqate
la
proscomidie
pentru ;;;;i, Sfintei
1.rtfe, ;;;. u, fel de
llr' {mpirtiqanii,
care r. daa." ir1"l;;;,
-
ca semn sau simbor ar comr
rinrale dintre credinciogi
-
numai ..1";;;;; nu se puteau impirtigi qi ."r. ,l
astfel micar cu,,firimihr4le,,
cizrrte d.l,
-"r"
..rt rrirtiin;-i;;;:.,
anafura
nemincare, ca qi SfAnta impirtiqani., qi p..,r*_acelagi
n,oti,,r, i' grecesre
,T:$::_e-TSopoI
(in toc de d.ay sau de iram, r"n"iilri.j.
"
"
"
Anatura poate fi considerati. i"ra qil
*;;;;;.#iniscenti
din
m^.^ f-x*^^-:
-^--- sau mese friteqti, care aveau odinioari l"c d.rpr sf#iil';s;#;
;j
unii lirurgigti2t.
BIBLIOGRAFIE
A' Baumstark,
Die Konstantinoporitanische
Messritwryie von d.em IX.
J,
Bonn, 1909.
)O,r3^l_"-?lOyt;y.aetyWrql-bizantina,Grottaferrata,tg33.
ris, 1968, p.273 q.u.
\*?y,,;!:c!y*t;e.rbi,t;L,riiiiiiii),'ilii*^;*'oi,uq*,,-i
FrE BriS.frtmln,
Eystgrn Litargies, Oxford,
g.u. (Appendices
M, N, O,
p,
q,
iil.
-
1896, p. LXXXI-CI qi 308
l;r,,t;o;u;:,,tr:.!,:!:3::,:,i"::!i'::::,o
et s'^Basite,
"T*1
ra studiur u4|
* *
{,r K: :, k! :l:.y,,^* !,y
s
i
yt
a a i
1
e,, ;.
7.
o"i.*t ffi . t
j.":,"ty,"y;
l
+.^D,Tigi"rt9,,D?u(_r.rrn*-norrriritori;;;;";;;;;r;7;'T;r;;;;
rusJ, t.II (E,b1ol,6yta),
Kiev, 190I.
P,-t;.T.I];
Engberding,
Das. eucharistiche
ltochgebet
der Basileios Li
'"Hf!*":!::::ry:l:4yrbtli,it,I*,x;,,"ift
inr{[,'ti?iit"li,!;
chrislichen
Ostens,,, ffih t).
R' Engdahl, Beit*ige zur Ianntnis der byzantinischen
Liturgie. Texte und
Berlin, I908.
,B
Litarybiei (in rus.),
19
orientalibus, t. II gi III,
,r$:
Ir."O, Ifist. du
forucwlaire
grec d.e ln liturgie d.e S.
Jean
Cbrysostornc,I_II,
l*: ly*-ayn,,La.4ranQ
grii,ry eucharistique (Das eucharistische
H,
idd el
fond.anaentales d.w in on d.r' l" twrri
l
i ;i: i;i ;.
L Karabinov, Ragd.ciunea euhnristici,o*
,inyori
iin
rus.;, S.
petersburg,
I
20
Amirrunte Ia
pr. p. yintilesctt,
Miruitul, in 5.7., an.
y
, 10, pp. 643_660. 2rl,crrrru
Drima oirere vezi mai pe larg li.-i-. Vintit...u,
-intidorm,in
rev. S.l
)';r'it1'atl
t'2, pb' tto-r+-s,-*'i"','i,
, a""" vezi v. ir
li
ccirarli, Li*rsicn,
I,ITURGIt;A SPTICIAI"A
icl l(lrcrtrri-Sarkis, /,4 LirurXic d.c Snint
lean
ChrysostnTtue e!son oriXine syrienne;
y-l,c Comte,Lg6i (cxtr, din rcv. ,,Orient
Syrien", Paris, 7, 1962,pp' 3-6-8)'
,'i,n,r"n,,
Le rituel dt'la l'roscornid.ie d.ans lEghse
fozantine.ayx
XI-XilI-e sibcles,
ir. ,1.,
"nid.r
byzantines", t. XVII (1959); Acelaqi, Le-ryryt1|
/1
la Proscornidie et la
1tro\
--
111 1 /11
ilite d.e Crbte Elie, in aceeagi rev', t. XVI (1958),pp.116-142'
t,igicr, La struttwra fulta preghiera eltcharytic.a: d.iyersith e
,unith',,in "fPhem
ie*t",'82
(1968), pp. lgl-Zl5; Acelaqi, De la Cbene d.e
fisus
d. l'nnophore d.e
Irr rcv. M.D., 87 (L966),
PP.7-5L.
ro Paplrs ivlandalh, La Protai delln LiturSia nel rito bizantino-greco,
rrata, I935.
M^,ior, S.
J.,
La cilibration d.e la parole d.ans lo ktwrXie byzantine. Etwdr
Itoma, I97I (Orientalia Christiana Analecta, I9l).
rlc'Mcestei, Genbi, sources et d.ivelnppernmts dw texte
Xrec
de la. ktyrlie d'e Saint
lenn
,
Ror.e, l90ti (extr. din vol. Xpuoootoptrcd) Roma, 1908); Acelaqi,. (L't!n'
iiirqio,
in dACl, t. VI, col. l59L-1662: Acelasi, The hlzarutine Litwgy,
-in
Jhe
r Cirurches
quater$'(Iiamsgate), 3 (1938), 19-25,63-7\,!1!
\?7rl\9-192'. .
M<rrainr, Foina cunoicutri. rnai iche a ktu,Xhiilnr Sfnntului Vasi\
ti
a Sliintulul
Cilrd de'Awr (in grec.), Tesalonic, L957 (extras din Anuarul de Snrdii al
ide Teologie din Tesalonic).
PitridEs, La prepa.ration des oblats d.ons le tlt grec, in EO, t. III (1899-1900), pp.
Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.), Paris,1942'.
rrrs-)oachim Sltrotu, Die
fozantinische
Liturgie. Vorn Werden ihrer SyrubolSestalt,
,urg, 1964 (Col.
,,Sophia",
Band 5).
, f,n, Trward iit in;nl."i of tbe offenory
procession in the
ryro-b|zantine
East, in
I
t, f,iXVf
GIZO), ii.
Ze-rc2; Acelagi, The
@zantine
_D_t1,ine.
Litwrgy. Histo.ry
'()otmmentary,
i., ..".'
,,Diakonia;',
2
i973),
pp. 164-178;
^Acelaqi,
E1o!4'tion
Llr||trnenLa.ry) lll ltrv.
)rlJldl\ulll4 )
2
\L/
/ o
)t YY'
ique de la tiiurgie d.e
lenn
in rev. POC, xxIV,L
]97!),9p'^3-33' ..
, harnavschi,'bespri cele te liturghii..., in rev.
,,Candela"
(Cernlugi),
12,
p. 588 q.u.
'l,Si.Tig","t*nwl
TrisaShion (in grec.), in vol. dedicat Prof. Hristu Panaghiotis,
tdrrnic, 1967, pp. 275-287.
Piirf. br. N.ij.'UspensV.r, Rutd.ciwnile euharistice ale Sfd.ntulwi Vasile cel Mare
Si
ale
iui loa,n Gurd de Aur, in rd.nd.uial.a Liturghcei ofiodoxe (in rus.), in
rslovskie Trudi", caiet2, Edit. Patr. de Moscova, 196I, pp' 63-67'
i[f,
p.
Vi",if. sii, ContribiVii la revizuirea Litwryhierulwi rornd.rtey, Bucuregti, 1930;
i,"i*qi, LitwrXhiite bizantine privite istar ic in structara.
Si
rfuid.wiala /ar, Bucureqti,
A uc I aqi, Litury h ierul exp li c at, Bucuregti, I 9 72.
rREgT I'ROF, UR, ENE trRANISl.I,
Ia care ele au intrat in uz sau Ia care apar pentru prima datl
in documentele gi manuscrisele liturgice.
l. I{inratul prcgitirii
liturghrsitorilor
(scc.
XI-Xl\l Uncle emri-
nuntc abia in scc. [{).
a) inchinarea (scc. XI qiurm,)
b) irlbracarer vcsmintelor (rit, inig,)'
c) spilarca miiinilor (originar la i
crcd., mcngionati scc. I\1 l\{utati tl
Proscorniclia, inaintc dc Lit, c
ISTORIA LITURGHIEI ORTODOXE lN REZUMAT
SUB FORMA DE SCHEMA GRAFICA
reprezentend pirqile principale ale rAnduielii de azi a Liturghici,
cu diviziulile qi subdiviziunile lor gi cu indicarea datelor aproximal
2. Rirualul pregatirii Asnetului
;i
il potimlui (lbnlat in scc' VIII-XIIi
lrr Gherrnen at C-polci si dcfinirivar in Rind. titurgici a lui Filotei al
(
I. PROSCOMIDIA
(originar la incepuml
Lirurghiei
crcdincioqi[or; mutati
inaintc de Linrrghia
catchumcnibr prin se-
colcle VI-\II)
3. funralul miridekrr, cu
pornenirile nominale
(pomeLririle iniliale la
inccpunrl Lit.
crcdinciosilor. Murare aici
o dati cu Proscomiclia).
4. Rinrrile finale
a) mirida Sf. Fec. (menq. Ia patr, Nic,
Gramaticul scc, XI).
b) cele 9 cetc
(in doc. din sec. XI),
c) celc 3 miride spccialc (dc orig.
d) miridelc pcntru vii gimoqi (mcng'
IX la pau. Nichifor Marrurisitorul);
miridelor definitir,at in Diataxa patr,'
F'iloteialC-polei.
l
a) tamiicrea 5i
acoperirea Darurilor (scc,
VIII-K\T)
b) Rug. Proscr-rrnidici
scc, VIII),
c) apolisu[
I
d; cidirea trnala l
226
ENILOR
rnlPortante
ln prirna partc;
(tcxt in Col.
(de origine
nai noua)
2, \bhodul mic (iegirca cu Sf. Evanghelie) mcnqion' la
Gherman alC-polei (scc' VI[).
3. Trisaghionul, introdus in rind. Lit. la 450-453'
Rugiciunea Trisaghionului, in Corl. Barberiri
(sec' VIII)'
prcscurta(i crr dmptll, inloctliti h unclc sir-
lrinrri cu p.tnfur ii tipici, dh sec' XIV irraintc'
fugncil.utile nntifonnelor in Cod. Bnrbnini,
scc. VIII)
Din ltofegi
(cirqile istorice
; \
icsitc din uz
Din kgc (cirqitc didacticc) J
scc' VII-VIII
Apostolul
Evanghelia
l. F,nitrxt (p,irtca irrtrrr'
ductivl), firrlttitrl din sec.
VI inaintc
4, Lccnuile
bib. qi
tilcuirea lor
(clemcnt
primordialin
Lir.)
5. Rugiciunile dc
dupI Evanghelie
a)Citiri
d\nV,Test.
b)Citiri
din N. hr,
c) Rugiciunca Evangheliei (in m-sc,, din scc' XI iminte,
dar gcneralizati',rbia
dupa sec' XIV).
d1 Predicr
(Omilia), mut.lta din acest loc din sec' VI q'u'
227
III, LITURGHIA
cREDTNCTO$rLoR
(cea mai pugin atinsi
dc modificiri).
a) Rugiciunilc
pr. cl:dincioEi
b) \bhodulmarc
(ie;irca cu
Darurilc), mcnq.
in sec.Vl la
Eurihic al C-polci
c) Ectenia certrilor
(<xiginc incert{)
d) Silnbokl Credinlei
introdus la 471
Anriohia
Ei
512
C-pol
2.,{,\AI0RA (Rugi-
ciunca Sfintci
|errfc);
nucleul originar al Lit.
crcEtine. Odinioari, ciriti
toati cn voce tue qi
neintrerupti de rlspur-
sunlc ppmlui. Din scc.
\M inap a fi cititi in
taind qi fragncntarl prirr
rispunsurile paralclc ale
credinciosilor
a) Marea mg,
cuharistici
b) Ananmcz;r
c) Epiclcza, cu trop. ccas. III qi srih
228
cctcnic micii
cctcnic nrtrc (prcscur.tatl
XIH-XIV dc Filoreial
(trop. si stihurile, in m-se din sec, XI q,u,
Geueralizar in sec. XV-X\I. Astizi scoasg
Linryhierul grecesc pi bulgiresc),
d1 l)ipricclc, paralcl cu ArionLrl (Axionul, in
tirrrna dc azi - scc. X q.rr.;.
doui rug. (in rainil) pt,
cioqi pnenlionatc
in scq
Textul de aziinCod, Bs
Sanctus (rr
blic; imnu
,,Sfint...").
Rug. hrisrr
Dumnczctr
Cuvintele .l
de la Cina
(,,Luati,..")
a) Rugiciunilc
dc prcgitirc.
b) Actele mantt-
'lle pentru
Prcg:itir-cfl
St.
inpirta4anii'
d) Rugiciuni clc
rnulqurrire
dupi
inrprirtisir-e
LITURGICA STEUIAI,A
llug. pr. plccarcir cill'rctclor
qi Rug. ,,Il
atrinte..." (tcxt
il Cod. Bnrberini\.
{
a, Lwanregua
(rit prirnordial in
rlnd. Lit.),
4. TNCHEIEREA
(partea cea mai
noua a Lit.
credincioqilor).
c) in-rpirtagirca
(instmcqiuni spccialc
"tyql"
tr.,
..
din sec. Xl
E.u.
Precizituri la Filotei al C-polei)'
:t) Rug. Amvomrlui (= r'echca rug' a plccrrLii cirpctelor'.Tbrr
'
sim]lar nCotst. a10tt.Te\1\lde azi in Cod' Bn'bnini)'
b)
,,Fie
mrmelc Domnutui binecuvintat"'"
(in m-sc, din sec'
XIII irrainte).
c) Rug. potrivirii Sfintelor (a Schevofilrrchiului)'
Texnrl de azi
in Cod. Batbnini.
d1 Psalmtrl 33 (vcchi, menq' in Cutst' apost', pistrat ntlmai irr
Litwgltimil romincsc).
e) Apolis"l (otptrsnrl). (F'ounule in m-se din scc' XII qi urm')'
0
tvti,.,in t
icl.
otigitre noul. Ntrmai in rtnele pi4i din BiseLicr
rcminc.rsci).
u) inrplrqhtir an:rfur'ei (sec. VI inliLrte' in m-se, rncnq din scc'
XIV q.u.;.
229
C,,qpm>lul" VI
Explicarea
Sfintei Liturghii
A. SCOPUL SFINTEI LITURGHII.
sFANTA LITURGHIE
CA
IERTFA
A CULTULUI
DfVIN PUBLIC ORTODOX
l. Scopul Sfintei Liturghii
Precum precizeazi
un mare tilcuitor ar Liturghiei ortodoxer, sdvl.rqirea
y3i..$:._,,:n
dublu scop:^.ulg: direct sarr ahroniet ci c.,,-o
"c-;-^,
p
i:"9
.
adicd prefacerea piinii qi a vi
altul, indirect gi mai depirrat,
"adici
QG^r-l- t^:-^ /---
-r-- sfintele Taine. cu alte iuvinti, in sruyoa stmrer Lrturghii trebuie si dist
::^rTj"lente
principale deosebite, deqi in ,t Anri legiruri unul cu
?1::!ffu,,l'll :,1':
*
yfi grgsc. Darurils iar de att; ;;i";
7t;;i*iqirea),
Sfln[esc crecllnclosu. impirtisi ndrr - I i -se efectel. i.*$-i2
(esc,crectlncroqu,.irnpi.rtigindu_li_se
efectele
iertfei2.
La drept vorbind, sfingirea credincioqilor,
adici impirtrgirea lor cu
L4 urEpL v.,rL,r.rrLr' s,nlrrea creorncro$rror,
adrci impirtrqirea lor cu sfintel
Li,t_riii:_t::pul
principal
si
uttim al Shntei r-i* ii, ,nliila Daruritor
fi
T:11,":::1,^T f?tt:,ill{:*i
acestui.scop...$"j
fost cel pusin la *,sft;
r.so]{ generald. se impirtiqeau togi credin.i,iiiLl
r*.*. i;il-.;iri;'&;
S
nrrghia Darurilor mai inainte sfin.tite, care de fapt nu .r,. J.-&i o simpri
fi iocotiti_qi
""iira
iffiii,;$;
r,i';ffi.
stea fiind sfingite dinainte (a se vedia la cap.
.
-p.: ,,rprr."fca scopulur r-rturghiei ti"J. i"ti."r-;t:;;;i;'dl"i
intocmiti rinduiala ei. Toate rugiciunile, cantiriie
i?.iiiril. ai,, sfinta scrir
cum qi toate acele sau riturile ih.rt .r.. se sivarqesc i" ."ir"r sfintei Lil
sunt altceva decnt mijloace de pregrtire gi de ,.rlir".. ;
";;ili
scop.
prin
este alcituiti randuiala.sfintei
Irinriglll, ea urmdregre deci o intreitl pregitirci
,
a) Pregitirea Darurilor de paine qi di vin
"drr.
i. A;;i;;i in vederea sfi!
prefacerii
lor in sfintut rrup
si sare. ror"gltii. cr;.;;;;r;;i;ii*i;;"riilli
ur
}/f
rllll
(a
ca sI
ba i
flri de
lujb
Sfintci
,
c) Prgsntirea credinciogilor care iau parte la Lirurghie, penrru a se face vredn
!TL1,T:::::,:^.1_TfJ: ?qyf
(pregiiire
care qi.ii"..'p.-ai"ainte
de,l,,ibl
lcsivirgegte in cursul Sfintei fituighil.
I
Nic<rlac cabasila, Tdlcuirey/uytuzcieytii
Liturghir, cap. r,rrad._rom. de r)iac. Enc Branigrc,
i-.9If,of
icd.Mi.illcr, t)!^rylaitie,*'uitop1,,'";;-o;i;;r,'jri',.c,,rt
in wc
2
cf. qi ofricd rvrtillcr, ii i":;hr;;;,
:'rcilrtrr g (Hcrdcr), 1964, pp, I 20- I 35.
21(l
und Opferutahd ln
,,Gott
231
l,l'l'u R(ilcA sPr:olALA
[,csl
scop de tripl[ prcgltirc
-
a l)anrrilor,
a sfingiqilor sluiitor-i
qi a credincioqilor
rn'ui
rcirlizar"
o ,rro,i[r','i';;'i!'..;'
i"fi;U-,Lt*]:sl:'-::::$"'3tf,]"11jlfi:
,li,',il,ffirl,.iliit",rtt
ii
,ir1'!."r;, r,, unele din
'rugiciunile
pe care preotul le
lu taind, concomitenr?,
.'.rniite rostite ,t, ., celeialte acte sfinte slvArqite in
tri
in auzul credincioqilor'
2. C*acterul
de
iertfl
al Liturghiei
rl Bisericii Ortodoxe,are
caracrer sacrificial,
adici se intemeiazl
pe ideea gi pe
sacrifi ciului r",,,
i...r[i
#;;; ;-^J'""ui'l'
.s:li':t:
9i1::' :]l11l Tti:l]-
|:i],:']'jX:T,ji'JJrIi.Hri;;;;
o".,.;i
cJtur
protestant, de arta Sfanta Litur-
nu cste decAt sluiba du-'lt"i"ti
i" t"" t-,ii:"'1i1'1i::!::!r':,!?:::':'^l{?
lr'J'oir''ilitil?li"tffi;i:id;;;;;;r,miezurqip:i',111itlT*.1::.1'":i
iil,X:'lifi'ilii'i,il',;'ii{'f..,'. ,si*'i.1 :l',t'].1'^:,:9::'"'litPi*l]::Hi
llf; ll,iill".li"i,it{"7i:r7;:;,ffi'#;;FG.G;;IlauprimitderaMintuitorur
;'':i;;";;"ta'o
faceqi, spre pomenirea Mea^"'"'
,
-,.:-y ^
:^-,tx
^A-,,\rori
qi reeri o .Aceasta
sa o racc\r,
"Hi#[,;;;.;
Biserici o
jerrfi adevirati si
reali o
linta cI prin Sfinta L
in unanimitate
toqi st.ril'lffiiiliiii'"iii
bisericeqti'
?:"-tT,^ql-'::::flli I in unanlmlfate
[u\r rrrrr\, rarur\r Y' "-''
,
abia in secolul
,i'rereri *i
li"p"t.ni'
dinainte de Reformdl
cici'
precum se
Qtre'
,-
^-^^-^'-;T:::-:';;"1
li..a; in iii.,rti. caracterul
de
lertfi
al Li-
rctormatorlr v^x I
^
.,,ot.inrrt si l-r
fi'I:l':#-
:'fr #,:Hgii"iili;1
I
Qi
de atunc
dox, mai aie, in acele nu-
-^^^-x
^
I nAtree
e roagi lut l)umnezeu
sa-l invredniceasci
a-I aduce
e a. 3"g.
qi i"-;tt SfAnta Masi e rnrmiti
ieffilnic
3. Rapornrl
dintre
iertfaMintuitorului
qi
jertfa liturgici
l,lxisti vreo legiruri intre aceasti
ierrJi
qi cea adusS' de Mantuitotul
pt cruce ?
$i
il cxisti, in ce Consti aceasti legituri' l.
intre il cxlsta, ln ce consfa aLtrarld reli4Luro
intre
-
l)e fapt, se poate vorbi numai in chip i
ri^cr.Jii'qi i!.tr"
''j
i:*'--x:' e\ei
n
3::;
fStilit
uructt Ql lerua
)- n,,o r,rr r/r(- dr urrrro -- --,-*-.-easci
Heoscbiqi -
deci doui
oe alta' IrlLrc L<trL dt ul
.ir- ...r.r^rr D.^nrirr-rrn
"lti#
existi nu numai o strAns.i leSlqri,
! :^
^^r^ ^li^x
tn Acpnf, er lln2 Sl aceeasl CU
hie este adici, in esenfa ei' una
ar
a!::a.qt c]r
nu numai Sfinqii Pirinti
qi scriitoru btser
-, ci il stabilesc in chip dogmattc srnoaoele
lrrl
t
i intireqte"'
lliir
s
de singe"'"
Iucrarea noas
Cahasila' Bucurcqrt'
re importanfa
i.I'l:r;i;;;)r:;:;,;:;;;,
elcsPrc csclrfa
[,Rtiot' Prrrlr. Dn. ENti Bnnxl.srri
Mai i,clcaproapc
rdrnurcqrc clrm se exprici aceast{ idcntitrrrc sau in ce cr
l]::i9-,".,1.f".{_?i:ill1ll.T,?
otae cab asih aiI *,.".,,r,t
it v
_il;'
i.
.,,. it ludm
ntativ in aceasti privingis.
ir^ v -rLd'
l/r
.,,,,?j,.r,.1,.-1^r-,a,
uniratea sau identitarea
celor doui jertfe
rezulti din identi
tritorului atAt ca sivargitor,.cit gi ca a"i1-r,.rre)
de jertfr
," ,rit'.iilXl1llil
irccsta rciese limpede, dacd disecim nodunea a.
il*m
iiiii;ra In elementele
I,I'TU RGI(]A SPECIAI,A
rca vizutl a p$inii qi a vinului. Liturghia este adici o slujbi cuvAntitoare
lritrral[) qi flri de sflngc (l.oprfi rcr[ &ucrtportoq ],crtpeio), cum o caracterizeazd.
vrllltierul ortodox, ln rugiciunea epiclezei;
lr) Jcrtfa
de pe cruce a fost adusi de Hristos singur, pentru mAnnrirea tuturor oa-
ilor, ca a fost
jertfa
Sa proprie, pe cind cea din Liturghie este adusl nu numai din
Lui, ci gi din a Bisericii sau obgtii credincioqilor. Cici
,,prin
prefacerea Daruri-
qi credincioqii simbolizaqi prin ele se unesc cu Hristos ca preot al jertfei gi ca dar
rtfh, sunt primiqi, cu alte cuvinte, in corpul mistic al lui Hristos"T. Aqadar, in Li-
tic, Biserica jertfegte gi ea impreuni cu Hristos gi se aduce ca jerdl o dati cu El,
rnijlocirea preonrlui linrrghisitor, care este reprezentannrl imputernicit gi sfinqit,
nl lJisericii, cAt gi al MAntuitorului;
e) Jcrrfa
sAngeroasi de pe cruce s-a adts intr-un singur loc gi o singuri datl pentru
Eleauna;
jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi qi pretutindeni unde sunt biserici
lltnrc creqtine.
l)itr, deqi se sivArqegte in multe locuri gi de multe ori, Liturghia nu trebuie conceputi
brcpctd.re saureinnoire a Patimilor de pe cruce
-
cum) din nefericire, se exprimi mulqi
irutorii tAlcuirilor populare ale Liturghiei. Ea nu inseamni, adici, un nou act de
fizici gi dureroasS. a lui Hristos) ca pe Golgota. Nu trebuie si ne inchipuim ci
>s pitimegte gi moare la fiecare Linrrghie, cdci Sftnta Scriptur"ri ne spune limurit ci
rs, odatd inviat, nu mai moare qi nu mai pitimeqte (vezi mai ales Evr. Y7I,27;A,
;
X, 10-14, unde se accenflreazi unicitatea jertrei
de pe Cruce).
Prccum am spus, corect vorbind,
Jertfa
noastrS, este intocmai cu cea de pe cruce.
sau momennrl din rAnduiala Liturghiei, in care cele doui jertfe se intAlnesc, se
rif'rci sau se contopesc intr-una singuri, este pt efncerea in Sfinnrl Trup qi SAnge a
rcntelor euharistice care cor stinrie temelia materiali a
]errfei
din Linrrghie. CIci
ile care se prefac pot fi multe, atatea cAte Liturghii se slvArgesc pe toati faqa
rului; dar Sfannrl Trup qi SAnge, in care ele se prefac, este gi rS.mAne totdeauna
I r1i acelaqi: Trupul qi SAngele cu care Hristos S-a niscut din SfAnta Fecioarl, cu
lll a triit pe pimAnt, cu care a pitimit gi s-a ingropat) cu care apoi a inviat qi S-a
la ceruri, unde gade gi acum in slava, de-a dreapta Tatdlui.
|crtfa
din Liturghie este deci mai pe intplesul nostru, o reproducere, o
fonnd
d.e
ire hr. timp, dc actua.lizare sau d.e petpetuare in rniihcul nlstru) a prezenlei lwi Hrioos,
iutghiat
o dati pentm totdeauna; este o multiplicare in timp qi spagiu a unicei
Jertfe
lrc
Ciolgota. Este mijlocul dumnezeiesc prin care ni se improspiteazi de fiecare dati
tlcvirre astfel veqnic prezrnti in faqa noastrl
]ertfa
crucii qi prin care se pun totodati la
ni, fieciruia dintre noi, efectele bineflcitoare ale acesteia. Cu alte cuvinte, Litwr-
noi in plus sau de a insemna o ispigire din nou a picatului, ci ea reprezinti nu-
. si vedem iaiarrr
t'""
.r vr!.rvrrlvrL
;
jerrfl;
e este primitorul,ei.
sacrificator sau sivArqitor al jertfei _
olici
-
este M4nnr'itnnrl i-o,'.i D-^^d
..-.
--:
s!!qL urr vr5drr sall u, rnsfrument
al lui Hris
ur
;lf,j|}t:::'j,I:*firl,:t:'^xt"il" i;d,r;ift'sh' :l acluse de credinciosi.
E^l ri preface J p;;;"
sfdnrulur Duh in adevaranrr
sirl
tsinge,
cu care S-a
iertfit Fe
cruce;
ti
tot fi
ectp A-or^
-^-^
t^
^c-.
r.,: R.I-^--- ;:
j:"
a'^t^
'^e^
r^
^a^'-Y
aule orezir
Iui Dumnezeu-Tatjl,
ca,dar
q.-;i;d;il;;
::.[f;
.
b) Materia sau darul de iertfld";l;i
rr.lrro
este ac(
:rdus ;;-^- .,.
cslc acelagt
,,"11
,t:"t#r_r:,iTll",
de pe Gorgo*.
;
d<rctr.-.-. ulqvarrle 14 o,ruducrc,.r...r..rl',i^lr!ro'?r
Lu 4 Lsl.r qg
Dc-t,olgota' (
;;:-,1I"::;"1:"1"1;+rir.ft :;"ffi
;[i:',l,,fl 1.,,1:.:],1.J.,.1?ffi
,i.:
adusi nu numai Trtalui
$i
Sfe;[i'b;,
;i'Sh-,?; ii:il,T;:X;J,5:;
],,l,XX:;Ii"]; i"
rin.grri., .r;i;. ;*, Mnnnritorut apare deci ,tet ca i jcrtfr,
cdt
Qi
ca siv^rsitor sau aduciro. qi.","il,i;';;#ir:r"ii:H::'^::1:
al MAntuitorului
in
iertfa
llturji;;';;;.,
de altf"t .,,-,,r.1.
^L:^_ inrr uttr-u
rugdciunile Litwrnhiend.wi_o."4"1'li
an"me rugdciu
taind,
oul Herupicului:',...Cicifu.qti
Cei..^ra".; liertfe\
^^
j^ot
r'r" nrimaoti /:^-+f^ \
^:
^
-t
ft
cc primegti (iertfa) qi Cel ce
prccneaza
tdlcuitorii Lirurghiei
l)umnezeu qi Se aduce (jerrfly c
4.Litwghia
ca formi de prelungire
a sacerdogiului
MAntuitorului
in Biserici
i
,.n.1
gi aceeaqi cu cea de pe Golgota,
exterytd.:
,r
chip. sAngeros, prin junghiere
durer
tx)a..-
'zr!d)
Lra uur r_rfurgnr. r. rd,r.i'rri'Hitottl.:Jfr#lf,nt
rrrr mijloc pentru lmplnigirea fructelor moqli de pe Golgota, acelora care caute
)r perltru mAntuirea lor... In raport cu
|ertfa
de pe Golgota, Sfhnta Euharistie este o
rclativti, deoarece ea se referS. la cea dintAi qi o reproduces.
Astfcl, Litarghia este nmdmd
forzna
de pelpetua.re sau continuare d. prezenlei Md.ntwi-
i
ln lurne dc-a lungul
yeacurilnr
gi centrul activitigii Lui in Bisericd. Este mijlocul
'l'r.
P. Virrtilcscu,Sarificiulrclfui.ucnprittcipitalLiturghiei, Bucrrrcgti, 1927,p.60.
oAccfrqi,
op. cit., p1t.52-53.
233
l,REo'l' lrROIr, DR. liNri I]tr^Ntus,tIi
prin care El se afli vcgnic impreunr cu noi gi prin carc ir;i lmplincqtc dcci fil
[:.rla
Sfinqilor
l.ai.$no_s-t9_]i
qi_U-ccnici:
,,Iati,
Eu sunr ., u,ri i. r.ate zilele]
s^farlitut veagulyi" (Mt. XXVIIL,2o). Esii, toiodati, o fbrmi clc anticiparc a
Sale, de preinchipuire gi de pregustare a bundtitilor de la masa cereasci pe <
rezervi celor ce-L iubesc
1y.,I]y,
25 qi loc. par.; Mt. vI[, ll; xx[,'I-I4;!
L-L3, 21, 23; Lc. XXrI,. 30;
.xY,
23 etc.); osprFrl euharistic are deci qi
"n
pi
sens eshatologic. MAnruitorul este impreuni cu Dumnezeu-Tatil ,r, irr'.erurl,
1c^elalitimp
este impreuni cu noi in mod spiritual, gezand pe sfintele ,lt"r.,ru6
sfintelor Daruri,.precum grareQte Litwrgbiintt ortodo, (Rugiciunea cititi de
tainS.,.inainte de impdrtdqire) :
,,Ia
aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnr
tru, din sfant locaqul riu gi de pe tronul slavei impiriqiei rale qi vino ca sd ne s
p.
_"".1.
cela ce sus^ qezi impreunr cu Tatil gi aici impreuni tu noi nevizur
faqd...". Din slava Si cereasci, MA,tuitorul iontinui
'rr.f.i,e-ii
Liturghia oficiati de preoqii Bisericii, slujirea Sa preoqeascie.
BIBLIOGRAFIE
_o.
ciciuli, Durnnezeiasca Ewharistie ca
ieffi
(in grec.), Atena, 1932 (trad.
de Pr.
\
Antgfi,/effi eaharisticti, Buziu, iq,iOl.
---
. fr.gf
N. Chiqescu, Pr. Prof. I. Todoran gi
pr.
I.
petreuqi,
Teolngia
sirnQkcyl.' M_anu{ pentru-institutele
teologice, vol. II, Bucuregii,'195g, pp. B
G. De Broglie, La Messe obtation collecti'pe d.e ra corurnwnautd cbreiienne
,,Gregorianum", 30 (1949), pp. 534-561.
Ch
De augustissirno Corporis et
lEqkse,1965.
_ f
. tydokrmov, La priire d.e lEglise d,Orient.
_
La kturgie d.e Sahct
Jean
Paris, 1966.
!_t
caN Galeriu,
f
effi
si
rdscurnpdrnre. Tezd. de docrorar, Bucureqti, 1923.
fj,__C$r,..las leilige
Masopfer, dngmatr.sch, litu.gisch'wrcd. aszetisch
I-)(III,
Frgilurg im Breisgau,l9l.2 (irad. fr..p"r. N(o.."ud,: Le Snint
Messe, 2 vol., Paris, 1894- 1900).
M.
Jt_gie,Messe
(dans l.a Litwrgie),inDTC, t. X, part. II (192g), col. L3I7-
/..A. lungmann, The
la,crifi.c9
of the Cburch, iondon,
'l96li'tdem,
sacrificiwrn in d.er Geschichte der Eucharistie
-
wrrtrindnirur,' in
,,z,eitsc
katolische Theologie", 92 (1970), pp. 342-350.
. fosep!
Kramp, S.
1.,
Die Opferanschaau?,tgeru
Auflage Regensburg, L924.
d,er rijrnischen Messkturgie.
Macarie, Teohgia doxrnaticti. ot"todtxd, trad. de arh. Gherasim Timus
II, Bucureqti, 1887, p. 494 g.u.
.. f. lleyendorff,
Le
.daxme
e.wcharistiqwe d.nns les controverces theolngiqwes d,u
iDcle, in rev. grec.
,,Grigore
Palama,,, 42 (L959). pp. 92-100.
tprs. Nrcolai Makariopolsl<r,Id^ei
furcdamentab in sftrutn Eaharistie (in l. bulg.)
]!o!
Gxuas
dinAnuaru.lAcad.. Dwhwn.,,sfil.rutwr crhnent dr ohride" di" s"n",-t.
-bprs. Nrcolar Makariopols\,1lti.fu"ar*rntab
in sftntn Eaharistie (in l. bulg.),
1962-1963),rez.inrec.
no stridlnrev.,,dftodoxia,,,
an. 1964,m.Z.pp.ZOlZiO',
'Comp. acclagi, op. cit., pp.7,50.
I,I1.U RGI(]A SPECIAI,A
l\enz,DieGeschichtcdcsMusltllb'.lt4'ilfi-od'erdernlteGlawbeund'd'ieneuen
ut
ilbe, d.as Wessen AttT,iiiiit;;
Op:it t':I. Band (Altertum und Mimelalter),
ji'r',lhl11';.
Rodopulo s. sfi,nprea.Dyrwrytor.sryli.Ewharistii
d.wpd. textete titwrsice
iiiiirii iiiriri.i si
ipwse"i
(in grec';, Tesalonic' 1968'
raclrim Schulz, o""dili"iri|)-
Dturyir.' vo* werden ibrer Syrubolgestnlt,
It lt iif i; r Me ns b rug ghe, r e o hs i e
i
f
tft: e u h aris ti c e tu
J1yyl
s*:::
^s::(:Y-"1:
Alcxrs
varr \rLr rYrurrouruiirlulrE-;;;'il;
e*'P"t'' *"t en Europe occidentale"'
nr'
1tl
ltd,rinti, in
,,Ntlessag
1
lnn.-martie
t loa, ppiioli;,";.^;;E
i.v.
paraschiv,
in M.o-, L968, m. 7-8,
$73-597.
B. LITURGHIA
CA FORMA
DE CULT
$r
CENTRU
AL CULTULUT
DfvrN ORTODOX
1. Liturghia ca centru al cultului divin public ortodox
ln ortodoxie, sfanta Liturghie, adici slujba
iertfei
Legii.gelei N(, este cea mai im-
,rnntr
dintre to"t. orriteqii! componente
'r'j
*rn'r"i
*ll'^:*:9:ft:t;illt*
ItTlffJiiL#. fi; il:,.I i;A
il
P'
cruce a
-{antuit-orului
a fost' din
de vedere soteriologic;:Jil;;;i'i'aqii
Saie riscumPilrt:-11'
qt
::::li:.#g
H:i:J":tru:il
i;;ff Hil;iiilri;
;;a ;a, sfanr Liurghie -
c"r. actuarizea-
tcca |erdl -.r,.
r.-.liJqi, t"t"J'te, cenirul sai mil
lin:t:#:"t*: ?fflil;".*
rlintii iniri
"tet
,t
ii^
!i;;i-iidshii,
;ti qi
'o"'
*tet+-t:
:tY.l^'-,1^'T1T* ntal urLla dLdL orulua suulvr !r!*^--^^-) - r
rprime in afari
aie BisericiiJ
preculn qi orice atitudine sau orice acq menlte
^sa
e)
rentele noasrre de
*-":;-,a."rtie multumire sau
1e1ere"fa5i^1t- ?:]ff":j
[r+ii$'t]":':
,'#ffiff"il][flf::r::*H?;
ca o rePrezlnta
ql o
:-:: r:--:--
-^-o -^nctitrrie
miiloace de sfintire a
,1?r[5l7aT"jri1,
I.r.rrr.. servicii divine, care constituie miiloace de sfinqire a
;J;#ii'd.hmpirtigirea
uSdT divin: taine:i t::tl':.^
^^^cdnrip
n intr.drr-
iiJ::::::
HH#',ffiil;;',";;;.1 E,p*
r-*a., .",. ioate constinrie o introdu-
c lrr slujba sfintei Li;'"s^hii;^-;
l^"-'J i;"'r'
'' i,L1gl5:"t:l-':l'Yl?::i*iT:1
l,l.,1ri']lii.:.i'iffi;'iilffiiii
ere ,.irua'q.''
chiai in cursul Li-
'ghici, ca de exemplu hiroto
,1111*"*,:'ff,::::**?:Y:il
iilll ii;;Tt1#;hiei,
ca strntrrea sranrurur qi m.arelui Mir Ia Liturghia din
)oia
irrri,
c--:-^- .^.i lAohee".-;--^L; la Boboteazi,
parastasu'Ut
jlf::
fsttmr
ghic,
Ht.t"
i
savarQesc
..-. ,-:- rea de odi
cum
toatc
erunil
toatc
',
- -- PUtCTCA
o.e se
iertfa
-'i,,
1..rn,n,
pr. p.
Virrrilcncrr,
()mr (lit.grafinr) de Liturgicrigentdld,llttcttrcqti,
1940' pp' l5-16'
PnEor Pnor, Dn. Eun tsnarur5,rri
2. Linxghia
ca formi a cultului
de adoragie
Dar Lirurghia esre nu numai izvorur
Ei.
temelia
sfinteror Taine qi ierr
;?,,..*:ltjjea
mai i-ro't,.,tl
di;J.; ;;;'"r..:,-^i^
-.!^;r;;:"1
ili blic, de fiecar
ii ..6ii; ';:;;)
I#:{:;,:",::i,
dr
';";;;
spune
sivnrqit cea di""'-
-^.*.s.,.",.1"
ci", t., oe rame. ,.
"i5.T]torecum
remarci
il*.ff.":r*I:*::::lyi",
rit"-,shii
ii., n,, se numird intre cele
sapte care au origine omeneascd,
adici srfriinst*i;;;
B;;;il::'::
i,',: ir'.Eri presus
de ele. Toate Laudele
lsrujbele ziinlce) premergitorr.
ifint i Linrrghii,
;..,*,:,1""",:,:ll":,::_::.-,::Fi-.;-"#i;.:;;;;;e;;-qi;..gnti.. a LiRr Proeminenga
s au su perio,i
rrt .
-snr,r.i'L,;
a
#';:;
,;;H
t'.i.:ffi:[rr:.#
i:I._,J.p..
Laude, noi.aducem
l"i D;;;;eu
numai rugicirrne _ fie eo Aa n,
hudilrua;.iir"i,i;:;?JH.Tfr
i1,:dili:::ff
:fi iI;ffit
jiST
l":iiTii :'L'"'i:::-T,"'.1-,],19y..-
iertfn,.ca.re, precurn
am spus, este torme c(
lXl5L:'uf#JJT:L';i,['*n#j:;ili"fi
h"J;;tHT,fJ]:'J:,f,:i
Aceasta se poate
ingelege .r, ,iai-"i bine,^daci
avem in vedere valoarea,
vrednicia jertfei
care se sivArsest.-il;fu
Sfint^;
r ir,-_Lii
^:
A
"''HlA vrurL'
hstlt
d
r.. v^frrl
nst
n
noui. cre
a_I
ci
cea mar
i.,
cca mat i,,:
luvrrrL!) !JtLbr)4,ta. repreztntd.
fOrma cea rnai inahd
si
desdvtrtrsitd',
,;i;;;;;
ad.orafie.
De ce I
_
aQa cum
ad.ndrat al acestei
i,
bit al Tatil
evoir,,, e Arhiereul i
firi nati
-Xt^^t -'
decAt <
LL) zvr. L,
ro
decat c
tru ei Mi sfintesc si
ca nor:
D
-
Al doiler .1,i, '
XYII,
-
Al doilea, dair ,,-o..- uc
,srlra
csre rot ce s-ar putea aduce mai de
XrHIir.,
::T-1"::.""ri:Tp^{ Il
sangeri.
*p;ih;;i qi n.pi.r,ri-t-
ri r",r"i sdu. rnti-r
$ffi :,,,.Tf;J,.1rr"#.:.,'.a
jai..p'.is-",*i*#l#lrii"i1T"it,"'r":!t
imoortohiti .,, rnara .Ti.:yrl!i
desivdrgit;
e opera cea mai a;
;;;i
"il;;ii
rcprezinti
curlrcloQl'
care constrtuie
materia
ieftft
oferitr lui
i^prefacerea
lor, naflrra omeneasci.
estE
uniree in^
in starea ei de perfecfiune
la .".e a rldi unirea ipo-'*"'- Lu vu vd,,LL,r cer v egnrc. rIilil;ll'.ff
ffi!,Hj,'i:Ht":r:'ifl
;ilT:T*ij:il*::'*'f:]:: lll!$rlnr*'i,
",,
iiGffi persoani,
noi rc
ii'llBi":TlT;:,Xi?iXllf
,ii;*igilffi
##lii*i:'#::?Tii,lil;
Iati de ce j
Ht*ai*fi li:
illi''li"'1,?"1xluffi,1
ncclaqi timp, c-. rrrdr ,ralla rcrrra oe rarrrr. c
PL re-a lnlocult'
-Ea este a
.,,ii:i"-.;;'.i."-:il'ft
il:il:,,;:T"ff
.l,rlilx**."i*Bft
s:#:r.,..qi-JLi
tt
Duprc sfitficUioA*
U"r.trfuap. 301, *ai. mrn. cit., p. lgg,
236
I,ITURGICA SPECIALA
l) Astfcl, Liturghio cstc sublimul irnn d.e slavd.
Si
de laudd pe ca.re il pwtern adwce lui
Wfica pentra perfecViunile, paterea.
Si
ru.aiestatea Sa. De ce |
-
Pentru ci acest imn
hrrtlgat prin mijlocirea !-iului lui Dumnezeu, singurul Care, atAt cAt a triit pe
t, a dat lui Dumnezeu-Tatdl, prin viaqa Sa neprihiniti, slava gi cinstea ce I se
i ,,Eu
Te-am proslivit pe Tine pe plmAnC' (In. XV[, 4). Numai aga Tatil ceresc
it intr-un chip vrednic de DAnsull2.
Dur
prin Liturghie cinstim nu numai pe Dumnezeu, ci qi pe sfinqi. Liturghia este
il tirrrna supremd. de exprimare nu nurnai a cultului de ad.ora1ie,
?
-qi
^,
celyl a1
. Lirurghia prilejuieqte cea mai mare bucurie pe care o
Putem
face ingerilor qi
qi cea mai aleasi cinstire pe care le-o putem da. Desigur,
Jertfa
se aduce numai
iar nu fipnrrilor
-
oricAt ar fi ele de superioare sau desivArgite
-,
deci nu
ducc nici ingerilor, nici sfinqilor. Ea se sivArqegte insl nu numai spre slava lui
ci gi
,,spre
cinstea gi pomenirea sfinqiloC', adici este adusl drept mulqumire
cinstea gi mirirea pe care Dumnezeu le-a diruit oamenilor, in persoana sfinqilor,
i unul din motivele peiltru care ii suntem datori recunoqtinq.i gi mulgumire' Pe de
pilrte, aducerea
jertfei liturgice pricinuiegte sfinqilor mare bucurig gi desfltare, cdci ei
,trcuri de slava ce se aduce lui Dumnezeu prin Sfinta
Jerrflr3.
De aceea, dintru
martirii qi sfinqii au fost slrbitoriqi mai ales prin oficierea Sfintei Liturghii la
lor, in zilele comemoririi anuale a mo4ii lor martirice.
b) I-irurghia este, totodatl, supremul prinos de mult-umire, adici expresia desivlr-
i s sentimentelor noastre de recunoqtinqi faqi de Dumnezeu, pentru binefacerile
de la El. A,pa precum jertfa Fiului Siu reprezinti manifestarea qi dovada subli-
n milostivirii bunlttrqii qi iubirii divine faql de oameni, tot aQa gi Liturghia
-
care
nlizeazil acea jerrfr
-
reprezintd desivArqita formi de exprimare a sentimentelor
de mulqumire gi de recunogdnqi fagi de Dumnezeu.
pc
aceea, ea se si
numeQte de prefering , Euharistie, adicd. sluibd. d.e rnulywwire, obi-
rugiciunilor ei fiind, in cea mai mare parte gi in primul rAnd, exprimarea
:qtin.rei noastre fagi de Dumnezeu. Funcqiunea aceasta euharistici a
Jertfei
litur-
cste, de altfel, formulatl in numeroase locuri din Liturghier.
,rSi
mulqumim
nului", ne indeamni preotul. Iar poporul cAnti, in timp ce preonrl sfinqegte Da-
llc:.,,Pe Tine Te liudlm, pe Tine Te binecuvAntim, Tie-Ji multumim, Doamne...".
c) lrr al treilea rind, Liturghia este cea mai eficace
ieffi
de impdcore cu Dwrnnezeu
pcntru ispasirea
Si
iertarea pd.cntehr nlnsb,e. De ce |
-
Pentru ci prin ea se ofbri lui
ntncre., aielaqi preq de riscumplrare care s-a oferit
Pe
cruce, adici SAngele
rcprit al Fiului Siu (vezi Evr. IX, I3). Efecnrl expiator al
Jertfei
este afirmat in tri- put al .Frulur Siu (vezr Evr. IX, IJ). -btectul exprator al
Jerttel
este arlrmat ln lr-
ier, ori de cite ori e vorba de impirtigirea cu Sfintele Taine:
,,Se
impirtlQeQte ro-
(roaba) Iui Dumnezeu X..., spre iertarefr. pri.catehr gi viaqa de veci".
3. Liturghia ca formi a rugiciunii de cerere (miilocire)
t,inrrghia esre, in sfirgit, cea mai puternicl ruXd.ciune d.e cerere saw rniil.ocire. Este
lgptcmul
mijloc de Dumnezeu in favoarea noastrS. sau
I
iuortilor nogtri, Linrrghie. Unite cu ale preotului
lhtrrglrisitor,
rugici n Liturghie o putere deosebiti, pe
ESrc
n-ar avea-o altfel. De ce ? Pentru ci ele se unesc cu acelea
-
infinit superioare gi
lr
{)ornp. Nicolac Cirhlsih, op. cit., cap. 36, tral^ rom. cit., p.88.
rrVczi
Nicolae Catrasiln, op, rit., cap. 48,*dd. rom. cit., pp. 103-106
237
PHrcrr Pnon, Dn, ENg Brnnr$,rri
mai cu trcccrc
-
alc lui lisus, carc, pri,
Jcrtf'a sa, rnijroceqtc !)t l.suqi pc lrng{
:i:l.^rl ll,,t|:l|ry
impti,irea ..r.iito. ,,orrtr". b";.;;il p....,rm zice un mi
cuitor al Linrrghiei. nu este o arti rugicirrr.
9rr^..
sr poat{ atflr crc mult gi carc
*: *1f9j Tiil"?
c1
fr.1dysa..p.i,ir.."'te
i"r'ii"qito*.'i;"fr,
care a curdti
,ici o plati, picatere
si
firidelegile lumiira..Ll
1.9r.rt"
,. g#;;;;i'ifffiitl
Il-"1^'1,* ":,iid,"l*i,
zicanH:
,,Avand deci Arhiere;-#;;;
b*e a ,trrbitul
tilr,
p".Iisus, Fiul lui Dumnezeu...,'si
ne apropiem cu incredere de tronul Fr
sI dobA,dim
T,li
qi sI afldm har spre
";rto'.lr't-.;iiu..
iV,^i+ fOi.
Dar, mai ales,Litw
.;;;'.;;:_;:
'",'
,a:?^i:i^;:i1
1#l;;ff;,#,x,;,#:K:;
Sfanti folosegte nu nur.,ar ceror vr, care o
1d!!,
.i
s;'rif;i-;ii{l',';:;K,r:i;
ff:
j
i
"?._.-1::
J_.,.-"Il
il pomenes te la
.s
fi nt le o'"; 1. il ;;'r"p;. des pre acer
rneon al resalonicului:.,,celor.adormiqi
re sunt mai de foros iinrrghiile, iar
l?::.ll:tl.-,t T:t:':._"lle)
ii ajuti mai'pusin;
,"iil;; o,,"J,1_,.,,ri,rd,
a incr
picat,. iar prin jertfl
se impirtiqeqte
." iii;i;r, ,;-;-0t."i.:#H;iJ.l
der ci cc i-hi,,o..^
-..,r...--^--":-'--.
.i--d.
toata dulere".-O..i.
inainre r
oe toata durerea. Deci, inainte de
a, de v_or avea avuqie, si se faci gi
i de sfinte biserici qi altele care s
rrrdrrLurrsi:r. rLrr . t-.re ac::a, t91te slu;bele p"g,*-
-"at
(;i,,it"l.b
;;'r#;t
j;
:*1.':l:i1g1^.1 linirgng
qae'99i.Ji.a,p,;;),';#; ia ai" aceasta iqi rr
toa-ti p.uterea. gi valoare a.
prin
Liturghie se intreqin.:ar:,fbi
;ir;itim..rn r d. ,r
7:,!:?k:*:l.f:y:!1_rubire
care ii unesre pe.. ui lr..i mo4i
si
cu s
ccruri, frcanddin
!9ti
un singur trup: trupur,ri"i.
"irir..-i
r,ri iiii;lo*r'.'"
*'
.,".?l X ::Th :l*I{n'1 :"stinrie,^.rt..1
*.".Tli d.
;;A
a*Bisericii, stujba
crarea cea mai sfhnti. p" .,rI.. o pot sdvarqi sfinqiqii rr";,t"li
"i.i
ie
pdmant, gi
dumnezeiesc
Qi
indispensabir, pe care Miituitomr nir-a pus Ia indemini spre
qi minruirea sufletelor noasrre.
C. SIMBOLISMUL
SFINTEI LITURGHII
6ANourALA LrruRGHrEr
cA F.RMA oi corEMo
SAU ACTUALIZARE
A ISTORIEI
SFINTE)
l. Liturghia Bisericii primare ca,,mister,
aI patimii qi mo4ii Domnului
l}::l::.::l:lT:1,::
p.,lftr+
curn este atcinriti, randuiata Sfintei Liturghii
::iilf .?:, :l11,:. 11 :?lT l'P:
de snnqire,
",,,,.,*"i
G;;,"d'il; .;.i'.?'rT
;
::llilli
cultul suprem adus de.a l"r D"ile zeu, ciqi o
-ifi;""l6#ITJ:
simt'nlici, de comemorare sau de rein roire ;;;i'.;'a;^r;.;;;;t;#","fi
*":tXnfX:,lS5,*ya"*i,".,,rsn*l",lufin";i;i'::;);;;;;'il;#W ,
!:!,,.:::
g:gr:l y._o,
(
T. Tx
r, r I
Ei
I
c".. )n, rifiil;r#':*#{:r;#
sidcrari dintm inceput ca o dv&1'q-q,'rJiJ;
;k;;';;t;:*r-;?;
r'r
Nic<rl,rc (lirtrasil;r-
ob. cit., cap.XXI.V,trfid.
rotn. cit., p.67.
tF
llflyttut., la hrrrebntia zz, nt'ii.)u,,.' ,ii"", p,'le1i.
23tl
X(llX, col. 340 C),
LtluRrircR sPE()tAt,A
lirtc in fala ochilor noqtri, sub forma de drami liturgici (sacramentali). In mistenrl
;le
crcgtin,
Jertfa
sau Patima de pe cruce a lui Hristos
-
punctul culminant al lucririi
ntilrrnritoare
-
devine oarecurn din nou prezenti gi reali; credinciogii participi
lir ca, adic5. o retriiesc qi beneficiazi de efectele ei salutare, cu fiecare Liturghie.
r:, in forma ei originarl gi cea mai simpli
-
aceea de masi liturgicl, imitaqie
rr Cinei
-
Linrrghia creqtini era in primul rAnd o ana.vnnezd. n patirnii
si
a
MAntuitorului; precum subliniazi SfAntul Apostol Pavel:
,,De
cAte ori mincaqi
I irccasta qi beqi paharul acesta)
ynoartea
Dornnwlui ttestiTi (ranayy6l"l.ete)r6 pini
ti" (I Cor. XI,26).
altfel, chiar qi tAlcuirorii de mai tArziu ai cultului cregtin au considerat Sfinta
ric tot ca o comemorare a Patimii Domnului.
,,SI
gtiqi, agadar, toqi preoqii, care
rgl altarul sfAr-rt gi sivirqiqi
lertfa
cea flri de sAnge, ci noi vestim Patima cea
i Vasile cel
l, p. 132). Comp. qi
' tibitum,
pp.2O6-2C pp. 206-2O7\: ,,Plininr-s-a
qi s-a desivArgit, cit este dupi a noastri
Putere,
Hristoase
turc de viat5. a lui Hristos", gisim scris in comentaml linrrgic din secolul VIII
it Sfintului Gherman, patriarhul Constantinopoluluir
7.
patimile qi moartea Domnului nu pot fi desprinse din contextul istoric al vieqii
illqii S"t. mAntuitoare, adici nu pot fi s.i".ate de momentul invierii gi al
i Sale la ceruri. De aceea, frna.rnneza, vechilor anaforale liturgice rlsiritene infl-
t'
l),;criere a bisericii
Si
explicare tainicd..., P.G., t. XCVIL 400 D.
lx
An,rfrrraua din Liturghia bizantini a Sfhntului Ioan Guri de Aur (Dwrunezeieg'ile Liturgbii, ed.
(1,
p. 132). Comp.
Sihwgd.ciwnea
pentnt. potrivirea Sfintelor, din Liturghia Sfintului Vasile cel
l,inrrghia ca o formi de comemorare a flrturor evenimentelor dintre Patimi gi
:
,,AducAndu-ne,
dar, aminte (pepurlp6uot) de aceasti porunci mAnnritoare qi
: cele ce s-au flcut pentru noi: d.e cntce, d.e
Sroapd,
de intierea cea d.e a weia zi, d.e
la ceruri, d.e
sederea
d.e-a d.reapta, d.e a dowa
si
sldtitti iardsi tteruire..." etc.r8
Bxtinderea simbolismului istoriei mAntuirii in rAnduiala Liturghiei
err timpul, paralel cu dezvoltarea progresivi a ritualului Liturghiei, aceasta a ince-
E ri\ comemoreze treptat
$
celelnlte episoad.e din istoria rnd.ntuirii, anterioare Patimi-
l)iti:ritele ceremonii qi acte liturgice care precedau acurn rinralul euharistic primi-
l[rr care au fost adiugate succesiv in rAnduiala Liturghiei au primit, in afari de sen-
Int clirect sau literal, gi semnificalii sau sensuri derivate, superioare. Dintre acestea)
strnt sensuri istorico-siynbolice, care inchipuie sau amintesc aminunte din activita-
Miinruitorului dinainte de Inilgare, iar altele sunt sensuri spirituale, care ne suge-
silu ne duc cu gandul la realitdqile din viaga viitoare. futfel, Liturghia creqtini in
r ci actuali a devenit, dupi expresia lapidari a Sfantului Teodor Snrditul, un fel
,,r'ccirpiturlare
a intregii iconomii a mAnnririi"re
lu
,,Vcstigi
(mai pqin prin cuvinte decit prin sirbitorire) moartea Domnului". W. Bat.er, Crrie-
"' ,,Vcsu[r (mal pufm
Pnn
olvrnte decat
Prm
sarDatonreJ moarTea lromnulul vv. baLter, \rrw
lrrh,utsches Wu,terbwcb zu den Schifien. desNewmTestatacnts...II[, Aufl., Berlin, 1937, col. 680-68I.
l'rr..--i^-.^
-
L:.-^":-:.: -) ^^.tD----+-)")-X
D/-l + \tC\fiII lnn n
rrr..z."r,l n,js?r-,r, taina rdnduidii Tale (td tnq ong olrouo;-ticxq puoclptou); ci avem amintirea
1ruf1pr1u)
rno(ii Talc, r,azur-am chipul invierii Tale..." etc. Cf. gi Prof.
|.f,
von Allmerr, Essaisur
u du Seilncwrr, NcuchAtcl, 1966, pp. 23-26.
)-uyreq&l.atcootg tf6 6l,qq, elrouoirtcrg td6e td puotflptov (Antireticul I irupo*iva icouomahilor,
rREor PROF, DR, ENn BRANtSl.E
a diferitelor ei acte gi
:.,1i'-.:fl i,,t.S,ilT::,1H:si1ii1",,,,.,.*;i,:N,q,"i*-D"_"d;i.ul,ffi
il
:f #li3i,:n'::.:,n"tiieno,,"rl,!,r"S,ffi
#;,ff :::T,T.t:f :ll::,ff:
l3:Ti,".'ll]::
"1?:::l'1
-lll."",
nl- ;;ilil;;i
H,f hffi :i:
:iXT i,tii: ::,:,11 I ii1' "f :. 9:::
r
rryr, r,il"*i i.
-r"Y,
ii,li'r#
ll
#,,T,:l
qrrea la propovidui
invierea gi inllgarea
ff : * ?l?ff :*
i1.:,r.n
y11irura' r
i ;;il., h ill,i, i"_'H,,ffi
[
11
Sa la ceruri.
scopul pe care il urmiregte acest simbofir-
Iq1qi..
es-te efecnrr psihorogic
.3lot,- p. care il exerciti asupia ."n t t*
"""5ft.s.
rn{X+i.A
^)
t^-^-:
- -er
. -
-;
nhi^"l
^^l
-^:
--:-- -:
:Tn^1rl
..1 mai viuqi cel mai r"g.Ji" ;'ffirqn,
B::::":X'-11,11, "1fl:
pe credinciogii prezrnii,
drama mannririi, si li se intipireascii"-.r-ril,.,
sd re inalqe cugetere Ia cate a in,
lui Dumnezeu pentru noi, sa a.q..pi. i" .T;#;;i['ii:;-';*::::,-
^
r
--.^ -
CUfete Si si Ie sfinferce.!
",,O^'^l^"^:'----
- -,;:
:Iii 11 Il!'!5."99
sufletele'qi
trup,riti pregrtin
".3i:li:.::3,1,:,:ll"t
qi
pe1try primirei
ail ai
I JurruurLrrl ce se savarQesc, con(
M"ira*"li,*?i;:?;ilffi
:iltT"'""jf T:*,"5:y"rg_lli,!';flj
sore inflrrentr ei nrrri{,-4r^.r*a
hii
a lui l)umnczcu, c{t qi clrcl:tatca rii
irrdecata
Lui, sidc-sc qi aprind in sufletele
,i,i,.,r.r,rri iubirea, ci gi'tcama fatl de ill, ftceldr-ne astfel mai zeloqi intru pizi-
runcilor Sale. Iar toate la tut loc imbunitlqesc suflenrl qi apropie de Dumnezeu
;i;r.*, .il qi
[e
credinciogi, flcAnd gi pe uriul,. qi.pe ceilalli destoinici
P.gngu
prl-
;ip#;;.ainstitelor
Daruri, .".. itt scopul."tg*
3l ll*:i
LiPrghii'
?* :i:
incleosebi pe preot si. slvArgeasca cu vrednicje |ertfa
(sfingirea Damrilor), care
rl ccl dintAi al'Sfintei Liturghii; de aceea vedem, in multe din rugiciunile sfin-
J. rfrrrqiqii liturghisitori in cursul intregii slujbe este simbolizati lucrarea
"
r Mirit"itoruiui: partea intAi a sfintei slujbe ne arati. incepurul acelei
i." J.-ta"ua, pe cele'urmitoare, iar cea de la sfirgit, pe cele de dupi aceea.
fr,
"r-lri"a
cu privirea aceste plrfi ale sluibei, putem avea in faqa ochilor toati
11il-rnririi. Cici sfingirea Darurilor
-
adicl
Jertfa
insiqi
-
aminteqte moartea)
si irriltarea Mintuitomlui. deoarece Cinstitele Daruri se prefac in insugi dum-
gnit, a inviat qi S-a indlqat la cer; cele dinainte de
'de
moartea Domnului, adicd intruparea, ieqirea
plini in lume; iar cele de dupi
lerrfl
arzttd'fiiXd'd'winla
Ai,'-r.i cAnd Lra piopoviduit.i, ea sadea in sufletele celor ce nu o cunoscusera
;;,i iri Hristor, cred,inqa gi iubirea, pe care aceia nu le aveau mai inainte; iar
-tiiri.l
.ontemplati cu ioaii osirdii ie catre cei ce-d:ia.au crezut).nu creeazi in
Oc.il. f*-oase simqiri, ci numai le pdstreazS. pe cele existente,.le improsp.iteazi
rrrl r1i si le invioreze pe cele vechi.
r tocmai acestea sunt simqimintele cu care se cuvine si ne apropiem de cele
ti
iI;;. care ar fi o neigiuire chiar gi numai.sd privim: evlavie, credin-ti qi
I,itrrrghii o astfel dc privcliqte, care si poata si sideascd in noi aceste slmlll,
,,. fi'.[ uu ntttnai s[ nc inihiprtitrt ctt mitttca, ci oarecum si vedcnr crr ochii
ruu nnrnai s[ nc inihiprriur cu miutca, ci oarecum si vedcnr crr ochii
lrrchipuie treapta urmitoare.
;;i. a. si sivirgesc la SfAnta Liturghie ne duc cu gAndul la.lucrarearnAnnri--
u lui Hristos, pentm ca priveligtea ei fiind in faqa ocrilor nogtri,si ne,sfinqeascd
[i
asrfel si'devenim vrednici de primirea sfintelor Daruri. cici dupi cum,
,
aceasti lucrare aizbdvit din moarte, tot a.Ea qi acum, fiind mereu contem-
;;;"i;il#iil; $i
,pi"pi. de Dumnezeu sufietele celor ce o au in fata ochi;
l.rru nc; l< ;R SPECIAlA
La acestea se adaugi.sensuri
dogmatice qi morare, adici cele regate de doc
de invdqirura de crediijta qi morrH I
gi;lii.
i'b[,l.,;;;;*l;ro1gi
in taini'ca. si. mr
!e
socotit nevrednic de a aduce Jertfa,
Jlui.*t.l iainei c,-, suflii clrrat, cu limbi qi cu mAini curate. Iati deci culn sunt
Iti'W5tru lucrarea sfanti, prin insigi puterea cuvintelor rostrte qi cdntate.
;i i;ii;, ;;d, rugiciunile, cAntrrile, citirile qi toate cele ce se sS.vArQesc in sfAnta
3. Scopul qi efectul simbolismului
liturgic
ii. rfirrq.r. prirr r..." ci.intr-insele noi vedem cu inchipuirea pe Hristos, lttcra-
intimile Lui pentru noi. intr-adevi.r, atAt in cAntlri gi in citiri, cit qi in toate cele
cu alte cuvinre, sensurile ri-a&.:"-;;tice
ale ianduierii
sfintei Lirurghii pot
:l'1_"-i$i:Ti
purificatoar
si if"-;"ri.1""" ,",,^,.
sufletelor celor care oarticini
clrm a numit-o Domnul insuqi (Lc. xxIV, 49 gi Fapte I, 4), adici pogorarga
iD;h- p.rt. Sfr"$i Apostoli, i.rior...r." neamurilor la Dumnezeu
qi pirtlqia
gi care iqi dau seama de :I:':l:_',::lur
care
Parucrl
iira.ii ,.ip"rirt;i;ffi;
qi im.bundtisindu-i
in vedei
cu Hristos euharistie.
fintele Daruri, adici unirea
Accsta,
printr-ingii.
ibi;h;"g; sluibi este o icoani care ar inflqiqa
T.tilg"t
trup al lucririi MAn-
;1,;i a;, il;L, fdcAnd si se perinde pe dinaintea privirilor noastre toate pl4ile ei
Iati ce spune in aceasri privingi
Sf6,nrl Maxim Mimrrisitorur:
La Lirurghie,
Sflnnrlui Duh,,preface
si schimhj
".
fi;;;.r;-s.
..;.L.';f;;
fagi, rezidinc
il.;d;1 te"t
h sfArlit, dupa renduiala qi urmarea lor fireasci. Aga, de pildi, an-
Ui.t i" se canti la iirceputul Sfintei Liturghii, precum gi cele.ce se sivArqesc qi se
indtsxnduJ
ror. i!#''3; [1'ff
in <azul ci e incd dintre copii
i-rnai inainte, la Proscomidie, inchipuie cea dintli treapti-din lucrarea mAnnri
i iiiiff.ir.si iar cele de dupi anrifoane, adici citirea din Sfhnta Scripnrrl
qi ce-
e se perrec.
H;:t##'d::lj
e simboluri ce se sivirqesc, coni
1g.re,inf!e1ga.ei
purificaroare
asupra
Nicohe Cabasila, din secolul )ilV.'Du
sfintir.o n^-,-:i^-
^: ^ ^.--
)l
sfinqirea Darurilor si a credinctgit*,
,rrra ci mijloacere de care dispune sfarg
qlrie,
penrru
1fl.nser9a
ac, srui ri;p,';;;*giciunile,
cantirile gi citirile din r
compune
rAnduiala ei.
,,,;tixi,'ii,"-*1?:'lJ:;:;T'#,.ff ,:il,::l**:,:1'l;ilnrilur.Ttod,r:
prln rnsaQr purerea pe
care o au rugiciunile,
cantirile qi .iti.il. L *ar"i, ,
intorc gindul
citre bumnezeu,
miy'ocinJ,r-i. ;.*.*-
^'^x-^+^t^-. -t.
il fa. *is"
-;i*;,,I]^*
^, ^*
o^
^--r
r
rc
'F#'ra^
ni^^+^r^..-
-Antirile,
Ir)()rcste- ficindu-ne mai tari in credinti Si mai fier >inqi in evlavie qi in iubire'
,(,,.118.* si rlsari simtlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ie
ii,illE.*.1intrtl
simqlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ie
il fac si Se milostiveasci qi,d
s. i"J;;;
T.tffi;tli,
Dunmezeu
irrtfa
dE tawAi
6r
,a"iri.-..i
l4-I5): t" lai";-I;J;r- r:- err-.- c^.,: : Prearatiri
()
r4-t5); m.ra'iir,.i,i'iiJal{sii"r{iliiitr,
care ne invaqi
^rurb(:{#::$!P.:;t
,r,'. ii;;ti;. ?rie a" Dnmnezeu. De aceea, trcbuie si se infXqigeze in rAnduiala
*i,{!t;o'r'!ia'
cap' XXrv' trad' rom' de Pr. D. Stiniloae, in
,,Rcvista rc.logici,,, (
240
iil rtc
241
Er!& unntltq I D
:j.,.,tlil ,ltll ::,stig11cytc
roirrc, pribegia pc pdurAnr
n Cclui cc cstc irl
::Ti[,:,]..]:1':9: Sii?i;i.i,,y;r,i.i'p",ii],,,Itiiliiili l.];iili
i",ll,'J"l'lel
:]::1,:*l,r^c".1
j
"::-"
f b_t rispr iti t .",,a i,
"
ra, # s
:;
:.jJ,';"' i il Ui :ffi
::rj,:'"
j:"lf
:
.*:
I titimit Y,.e*
"
fxJ;;;;;
-.il;^;.;;iii#,
j:*::='f::*.::iT:^!:,_,t'.;:"]+;;;'q"#yri;,f
#,fi:fi.;1,,?,"::
*::*1"1i-
a rui DLmnez+AA;;
"%;_##;_
,il'd|T'.J!il,li;
ffi i.fi:Ti
ji,
^":.:'L:l,i
ol
:i-
I
iniredinqnm
*;G
-,;
i" ai,-.',-
""1#
inflicirim inimile cu focul'iubirii
I-ui;
ii
cu dragosre de focur d;::i#it#rur;
QI
aqa pregiti'ti'
sa ne apropiem cu
Iar pentru aceasra nu e de ajuns si invegi.o dati qi apoi sd cunogti cere
3:T,?:,:.j::g*:=:1
tl, timpul,sfint"i
riruigrrii se
"J
,;,i;;,ire
ele ochii
qi si_le contemplim,
arunghnd ." tiri.--o.i?;;;i-#il,i#
vrem si dc
ff".f:jl.,.l:{..:"rg,"
despie care am vorbit, i" i"a".* ,d"iiji i,.r,- ci noi
ir-rrauriqi de
.qd,dur,e ce ne sripino. qi;;i-i;;;;r.
;,r.i'*fr.r"uri
,.
care re
1 acele gA,duri. De aceea s-a gi'izvodir
r rrir.il" ;;.-::::-;-'-:-.^,,^= ,-
MAntrritn-,1";\
^^-^ ^^
..r^
^
--
- Mdntu.itonrlui;,
care pe de o parte, si ni te aml
:::,:.:T::^,i1,.^:i? "crri,
iar pe de arra, si s
i
tru ca. prin ea si se lucrcz. rPr uQor asupra suuetelor qi sd ni se ofere nu
;'#*', f:::
"
:j::^'.i :' :'" llI-S,:
u'
- "' Ti,-'..
a.", i... ;; ; ;;... s e in ti p i
adanc in noi, daioriti ochilor; ari-,"."a"ii
,i ,r, ,. a., i".
"n;';li
t,i.rltlliolil
mintea sd nu fie lisati si arerge ,p.e alte ro.ruri, pani .. ;;;;; apropia de ,
zeiasca Masi...2l.
Dupr ce am aflat astfer, in general, semnificaqia
simbolici a randuielii sf
llr5i;i; :: J*::, : *,.^,i :p^T"l 1,',1ai,.,,,,.1"
t,*r-l i _ bori ce, c dt
si docrrinare gi morare regate de fiecare .ii"ii. pirtile componenre
,ili'j!l;.i1tujl
..-l:.,:ll:t :1,":-1.,1,
mai pe
.larg
in .rpi,"r.r"
;;ffi ;,
"rfrry
ua snntei ri
reprezinti cele trei stadii sau.peri"re.;i.
i;;i;t.;ffir",i;r,11]'frilll]'j*'J
:"::1i1,trll^iTp]:l]r.a
ei de simboluri
si
referinqe ate Vechiwtui Testawent cu
merlte dtn Nowl Testarnent, reprezinti legirura mesianici airr,i. preistorie gi
:H:::f
.^._
i 1"ji:
aa i c i r_i iurgr, i, .
"-t!r,
*il ; ti;;
t; ffi llh i a,,cu ui nt,rui
D. SIMBOLISMUL
PROSCOMIDIEI
il:;p*.TJjl,o:l::::ll1ii:,j:,.i*alul
sau randuiata alegerii, pregitirii qi
:.:":":T,: l{::::ltilDarurilor
de paine
si
J.;;
i..,i,-sri"*j:iH: Al::ii;
li,:.i.1,"illjitlunea
sacramentald
.in'
timpui .er.i"-
i
pii,i.*#
j*t,
#,j
):li,]::]-l:..f.
este prelucrati qi ridicati il,"r", qi calitatea de Cinsti
fic sfinqite
Ei
preficute i" Smri*Ii-p g^ila"g.
l],,Yji,l5^a.l:ysi\a,l(cunea
dwmnezeiestii
Litushii, cap. r, trad. rom. de diac. Ene
llrrculcyti, I946, pp. 25-30.
"
(.1.
1,. F,vdokinrov. l,( ,
L'Or.thodoxie,
p. 253.
242
243
LtruRctcr sPr:flAl,A
l. Semnificagia sirnbolici a materiei Sfintei
|ertfe
irrtc de a trccc la cxplictrrca rinralului propriu-zis, si ne ocupi.m deci de rostul
Si
ificayta sirubolicd. a rnateriei Sfintei
Jeffi,
adici, a darurilor de piine qi de vin
dc credincioqi.
Si\ vedem, in primul rdnd, de ce materia
jertfei liturgice consti exclusiv din pAi-
dirr vin amestecat cu api I De ce nu se pot aduce gi alte lucruri ca daruri pentm
fcrrfi,
aqa cum se aduceau, de pildi, pentm jertfele de la templul Legii Vecbi I
ntAi, pentm.ci aceasti. materie este_ de.instr.qy:
{ypi:
ea.a fost orAnduitl de
it<rrui tnsuqi, intemeietorul
Jertfei
Legii celei Noi. El insugi la Cina cea de taini,
I intemeiat Sfinta Euharistie, a folosit pAine gi vin.
AI doilea, pentru ci jertfele Legii Vechi constau din cirnuri sau din roadele pi-
hri, din care se hrinesc nu numai oamenii, ci gi animalele; spre deosebire de ele,
i vinul sunt alimente care constituie numai hrana omului, gi inci hrana lui de
il
vlnur sLlnt allmenre care cor-ls
ric: ele nu numai ci intretin exi intre$n existenqa lui fizicl, ci o gi simbolizeazl, in chipul
i expresiv qi mai potrivit: piinea e simbolul cel mai adecvat al trupului omenesc,
Vlttul este simbolul sAngelui. Prin urmare, darurile de pAine qi de vin, aduse de cre-
rqi pentru SfAnta Liturghie, reprezinti sau simbolizeazd. pe de o parte insigi fiinqa
tnrpeascl gi sufleteasc5., pe care ei o aduc drept jertfl lui Dumnezeu, sub aceastl
il1123, Spre deosebire de alte alimente, care se consumi in starea lor naturali,
Itrcrati, pAinea qi vinul sunt obqinute prin munca, stridania gi priceperea omului,
rczultanrl unei prelucriri, al unei activitdqi care necesiti efort gi cheltuiali de
ic, inainte de a fi sfingite la Liturghie ca daruri de jertft, ele sunt
-
ca s5. zicem
..
dela sfinqite prin truda gi sudoarea omului, ceea ce le di o valoare deosebiti ca
rcrie de jertft.
l'c de alti parte,pdinea
-
ftcuti din atAtea boabe de grdu strinsq laolalti
-
qivinal
-
tat din zdrobirea, in acelagi teasc, a atAtor ciorchini qi boabe de struguri
-
simboli-
totodatl qi unitatea sau comuniunea spirituali, care-i leagi intre ei pe tofl membrii
icii, flcAnd din toqi un singur trup: Trupul tainic al Domnului, adicl Biserica2a.
rrile aduse de credincioqi la Liturghie simbolizeazd, deci nu numai propria lor fiin.tl,
ca ofrandi de jertfi individuall, ci qi Biserica din care ei fac parte.
Apa turnati in vinul de la Proscomidie este elementul natural care astAmpiri setea
ui
9i
se folosegte pentru curiqenia lui corporald, ca gi pentru atitea nevoi gospo-
rr
Vezi Fericitul Augtutin (De civitate Dei, cart. X, cap. 6,20):,,,Tota ipsa redempta civitas, hoc
collgregano
.socletasque
sanctorllm, universa-le sacrificium oftbratur Deo per sacerdotem
rrum. qui etiam se ipsurn obnrlit in passione pro nobis. ut tanti Capitis corpus essemus um, qur etlam se rPsru
durn formam serr,ri. Han
in passione pro nobis, ut tanti Capitis corpus essemus
ulit. in hac oblarus estl quia secundum hanc Mediator est, rrndurn formam serrri. Hanc enim obnrlit, in hac oblarus est; quia secundum hanc Mediator est,
hrrc Sacerdos, in hac Sacrificium est... F{oc est sacrificium christianum: mwlti tr.num. corpus in.
,./lrriro.
Quod
etiarn Sacramento altaris, fidelibus noto, frequentat Ecclesia, ubi ei demonstratur,
qrrrxl in ea re, qlrarn offert, ipsa offeratur" (P.L, t. XLI, col. 284. Comp.
Ei
col. 297); Nicolae
Crrlr.rsila, op. cit., cap.III-IV, trad.. roru. cit., pp.31-32.
ite Daruri, gata
2a
Yezi Dihad.ii cehr )2 Apostoli, cap. 9. Comp. gi Stintul Ioan Guri de Aur,
()wtlta
XXIV, 2, l.a
Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200):
,,Dupi
cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi,
Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200):
,,Dupi
cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi,
tltll.l uniti incXt boabele (de griu) nu apar niciodari, ci cu toate ci sunt ele insele, deosebirea dintre
lc rru sc vede din cauza unirii lor, tot aqa ne unim gi noi unii cu algil gi toli cu Hristos"; Fericitul
Arrgrrstir-r, Serwa CCXWI (Ad lnfuntes, De Sa.cramente), P.L, t. XXXVIII, col. ll00:
,Apostolus
rrrinr dicit:
(Jttus
panis, unuru cupas, multi suruus (I Cor. X, 17) ... Comendanrr vobis in isto pane
rprolnodo unitatem amare debctis. Numquid enirn panis ille de uno grano facms est ! Nonne multa
llrrnt tritici graua )..." ctc.
dtrrcqti' Dupi o veche interprctere:
ea ri simborizeazd-pecredilciogii
laici, iar a
carea ei cu vi.rul inscamnr inco.po.r..,
,."rtorr.t,
Jristos, pentru ca Hristosl
timile Sale, ne-a purtat pe noi qi pl.at.l. .rorstrerr.
cu.un cuvant, darurile_de phine qi de vin, aduse d credincioqi
la
proscomidir
expresia sau dovada vizuti a particiiirii
,*^:gil;rerii
l"i-^I;1.iare,
concrete qr
*
/:*j$:r
-care
se aduce,'p.i" pr."t, i, Sffri" Li;-rshi..""*'
b) Precum
$tim'
painea
i,itr.u"int.rtr;g
;a
"""&'fi,
ra Lirurghie, este
din dlwat dwpit, iar ruu azhnd,."-
in-i..u"i",..-a
a. .lrilrrll i'--r.ro-.atolicii
menii. De ce I
astfel de pAine a intrebuintat
MAnnrironrl insrrci tc ci-^ ,
11$el
de piine a intrebuinqat
MAnnritorul insugi la Cina
Sflnta Eulraristie. Degi EI a serbar
"*n.i-."
anticipagie
ieqiseri, cici nu era zi11a
az.imilor,r,
"frqt
lrri .;il;;;,
ie-"iii,
"i"a
ii p a;r, (d"pr,ov :
p$ine .tj;ir:[?:t;
gi loc. par.)26.
oiirrea edevirtt4 dncnit.i
^,, ^t,,... ^imbolizeazi
mai
raLlu ussavaf{rf
r
tul,ollzcaza
m
care reprezinti qi'
tdcuti din trei
-
frina cu alua '
acucal
-
xpx, care insearnni botezul,
. DEv I r NUF. t-r!t, ENIJ tr,KANI$TE
lui Melchisedek (Fac.
XIV, lg), care esre cea
,erttel
creQtlne in Legea Veche, s_a adus tot E
-
sarea, care inseamni gAndul qi invigitura
CuvAnnrlui (,,Voi suntefi sarea
tului...", Mt. V, l3).
,^
-11X:1._:,.f-.
dospiti pgnrru
ci ea simbotizeazi.desdvdrqit
trupul
rn care se va preface, prin sfinqire2z.
flf]$ _1.
,9I..*inte_gide
aluatul nestriciciunii
cs care MAntuitonrl a urLurlurul a asc
}3g::1,::11"r-"-1^ll::,*r-il, Torirl
Ei7:rre
^esre.
Er insuqi, crt ce dospeqte
implrtigire gi inviere.
frm*l5 *:,", :,.f
s ale, adici nA'.;;,;t; p a"ir,"""1,iili
"[,il,f,'
[t E
;
-
AI treilea, aducem pdine dospiri, pentm ci trebuie si ne deosebim de
care-gi fac Paqtile cu azlma.
.
-
$i
in sfhrgit, chiar in jertfa
desivArqiti
dintre
oreinchipuirile
dospitd, iar nu azimd2 .
c) PAinea folositi la
proscomidie
poani in1(
forrna
!
dmwnirea de pracura
$
IfjP?|
^:,--"fTgi,iertfi,
aducere). Presc,rite'c,,.' i.,;;-.;;ori
in formd ron:
(mai rar), simbolizand
rorun
uru(Jrr ur rurma I
:f"".::,?.1T::fl:*j;i
'j,Iffi'H:-?
care S-a intrupat Domnt r, cAr- gr ccre parru Drafe ale crucii, p. ."r'Ji'i'r"t:tJ;
f,!i:#,3:a::y"t4'{ :{:':
r!(s:::!!:v*tt
\3-'-(P.1,
t rv; cor 3e5-3e6);rsidor
de
,'
'K?:fr-i:|
ofrciis,.L,.L8,4 (!.L,'r. rxxxri, .6i. zSs).
omul, 3X:l*:ll::,-?i::.,..{,, "h."..,1f,i;lili.;"#
la Euharistie i,seamni unirea
omul, impirtiqirca crcdinciogilor din n.rtri.a.irn.,
sripanurui
fci.-.r,ih.*rnarirr,.rt,
tI'
]r
11d..rom.1._"-l I
stiflnescu, nu.r'-,-..9ri, ilee, pl. isof.
\
v'vr'rlrr(
il'i;*'
'X"'
uL r/t,' r\. rtcranescu, t ucuregtl, .l939, p. 150).
'"
vezt Srmeon al Tesalonicului. Des\re'Sfii.ton r;i,,*_t,;i
-^^
n,
-..-,
"tuisirea lui Mitrofen Crir^^,,t^"'-^^'o,r^'r"
r.
Attuirtuisirea lui Mitrofan Critopulos,'cap .7
fti'.
)29! :
p
;.2?
1.
u.,)
; com p
ei
li. Nt."r"'., ;": e;;,
19o4, p.
^2il
J.!.);.Comp 9i
li. Nl."f"'.r;:Z;;,
,o, ,"9
_tl-or,.tr1ultaristie
, in rev.
,,Srudii teologicc.,,
-
vezt srmeon al Tesalonicului,
op. ci{ cap.
_
2. 9i
Syr
pite la
1751, f. 57 .
28
Vczi Sinreon al Tes., op. cit., pp.
gg-9l,trdd.
ront. cit., pp.94_97.
244
lul I Ul\\lfvFr EIswHan
ile cu cinci cornuri, ttrkrsite tn unelc
plrqi, ne.amintcsc.dc
cclc cinci
nailj
111
,: i;';hti; *i*'n.r,'-.ilii-it.
il
nug9,
dupl accea
^.lu.*-til
il;;;
ilil;t;'i,;;;iti;
i."
i
-tnipylq
siu, Pdinea.':"
,ui: i.s,f ",Y
"ffi:
il;;"".i;;;;a;;
,* ,a mai nanianzi in viac- (ln' v.I, I q'u')2e' I)c
;:
"
i
fil: ;; ;; ;; i' ;;;; ;r, iin,i p,n'^
-Pres
curile foios ite la P roscom i d i c'
S-i,i.,. qi prescuri cu trei [ornu.i, care simbolizeazi SfAnta Treime .
2. Simbolismul
ritualului pregitirii SfAntului Agnel
sI trecem acum la instSi ritualwl sau lwcrarea sfantd. a Proscomidiei'
iSiit*i" *A;",ilnq
*enttlitti inainte de inceperea'Proscomidiei
simbolizeazi::X1ri;1'
';iia*q1't"fl;;;;{
de a intra in sluibi; lucnrl acesta ll arati[',
alrfel, qi ficrmula
rostelte
p qod,y*t*?t:tfjst
**i
ffi?il#iltl..*
fel, nu e altceva decat un tt"g-.iT ae psalln
(Ps.
xxv,6-1.2)30'.
. ,
'l'rebuie
sI stabilim al-i" ir'r*p* ci, in general, tAlcu torii bizantirri ai Lirurghiei
;i;;;;;,i;ii-sia"t"r"i &;.'q,
.r..'.ontiiruie
partea :rincipali.a ritualului Pros'
iai.ilri'J"ur" ti-uiit."?
".J
t" lesituri cu NaQte t"
YT*.11$:i:i^lt:,t i:
Ii,gi*.a-L
patimile
qi.o
-o"*ea
Lui. iu alte cuvinte, cele sivAr.gite la Proscornidie
ic duc cu eendul
p. oL
"
prr,.la evenimentele din
jurul Nagterii
qi al copiliriei Dom-
2e
Arninunre despre diferitele forme de presc,ri tolg.],: i"
li::.1:, ::Tt T.Ui
simt:,linnrttl
1,,,, l, P"..;.;;;;ic."irr;i:i*;;;*uriico-in.reu'
M'o' a..' re63'i';!:\:;:::^y::,
i.i5i,ii#;1v.'8:'Sle#i
c"i',ri;;:.'.-i,iaii*ii
'
bd,z;co,stitiiiteap'totir4vrtt,
,"::''I;i-n*;;.;lll'i'"-,;n,t
IrI, 3 (trad' rom' de Pr' Ciccrrrttc
r r,
tli..f;"i-iio"ili.'oi."p-g,"r,
[I, 3 (trad' rom' de Pr' cicc
lorclichesor. l932.pp.rOO-fbr];
Ct'
'g'.ciy'-\'!'
1X9WI:
'?!:!]! lrrrclichesor, 1932,pp.100-l0f );
Gh
'qp'.ct\-t''t,''
L'
3r
Vezi Sfend Gherman,
E.',it.,
P'G', t' XC\|[I, col'
.397
CD. q+SZ
O;
J
i Teodor de Andida, 77l'
3r
vezi sfend Gherman, op. cit., P.G., t. XCVII, col. 39/ UL,
fl
+Cz Li lcouur uE Arrurqdt rtr-
,r,irc p),ip;it,-t.c., a aff,:;f
;; il ii-."" al'Tesaloniculur,
,ly::*t:!?ISK2::x 1.11
',:if;
Yfrli({7zl,"r"r.i.ti's*ragrt,
Linil in scrlioarca sinodall a patr' Hcrt'
'""":"
D-:';- r rirra nafr Nirnn el flcttptcrp1trd fiYpcxQct'
t' lll' p' 4l'
--
i.p"il[Icdtrepatr.
Nicoial'------.--,,,,^,
gi Synapsis,
nrcrrc ra$re I
l,ffi5: ,',ii?C iicdrr,.6i. +oo
4i
y:k,.,.^9i;di;,p oi^t',
i:,,'
!l:':il'r L: "' St. Gherman,
41.
nrcon al Tesalonicului, ,,.",,,
',i'rIl.','Jii;ii{;;;i;'-s1a"ti1tt ,}nu, ,
lirJJ-8J ei
e6
ei"oiryi''sfdnto
biscticd, cnp' I 3ll'
tracl. rom.
PP.93,
l0l' 125).
245
Pnnor PRor', DR, ENu BuNr$rl
"" sfinrul Gherman. op. cit,
p-G-,
r. xc\aIII, cor. 396 B qi 400 BC gi Meletie Sirigur, op.
si
ed,
pp. 42,49.
cul Pnurc (!!. II., 7), iar cldirca srLu tdrnhierea Dawilor lnsearrruil ofiapda
cle smtrui qi tirnAie adusi de magii de la Risirit dumnezcicscului
lrnrnc33.
Acoperiren Dar"urilor gi rimAnerea lor tainicd l, p-;;;iJi"i panr la vohodul
mare insemneazi vremea necunoscuti a vieqii l"i Ii's";;;;ir*"ia de El la NazarG
Capernaum, inainte de iegirea qi inceperea lucririi Sale iniume3a.
-,-,b),P.,de
alti pl1.,3q
spr:s ci ritualul pregitirii
Sfennrlui Agnel si
chipul cel mai i,tuitiv, ristignirea, patimile qi-o".t
"
t;;J"i.1ilfu;;fi:
T."'^:,":*": -T"id:r
in formulele sacramentare f"rorite u ri"scomidie, i".;ra"J
cu prima, prr cale se fhce insemnarea prescurii inainte a. ,.o"i.'.J'lm;;ffii
Jnhw
poncenirea
Domnului qi Dumnezeului qi Mantuitorut"i
""rt*
Iisus Hri
)/L/",w pur'ltolttyaw rrorrlnulul
QI
r_runnezeulul
Ql
Mdnnutorului nostm lisus Hri
formuli care ne arati ci tor ceea ce se face in Sfhnta rln rgr,i. ,. fr.. p;;i- i-
poruncii date de Man111oru!.Sfiggilor
Sai Apostoli,
,ua..d.;1, i1 f^rriiiiw,
Mea^-?.Astfel, pt'oscatnidiarul
inchipuie Golgota sau locrrr R;"tior.,';.;irs
'
QoO17
t^ cuqinrl de care se_ foioseqte pieotul
,"-n."ri
cea (sulita) cu care Domn rl a fost impuni in coa
asi36
Lca (suxra) cu care Ir9Tn rl a tost impuns in coa
___aQi,6.
s.coaterea sfiintalwi Agner din_ prescuri, srripungerea cruciqi gi impurigerea
copia inchipuie.jertfa sdngeroasd'a Domnulul,'aaill
rasrig;i;; Lui pe cnrce,
Lvpr. urLrrrpurL
lsrLra
siilrgeroasa a lromnulur, adtca rastrgntrea Lui pe crlrce,
cortegiul Patimilor indurjrte de El; acoperdnckntwl i.rrrlr;-siiilot pui*fa
iii
giulgiul in care a fost infiqurat trupul mort al o"."""i* ql--"or,,"
care I s-a
faqd', iar Aeru.l (anperdrnd.nty!rna1,e)este
piatra puse deasup?a mormintului3r.
vinwl
1y
apn .ornate in sfantul potir inchipuie singere qi
"rr-.r..
au curs din
Coast'5 a Domnrrhri imn',-.i r,, o,,li+^ -: -^-^ ^--
deVenit
"p.i
a"la dOUi iZVO
uEvcrltf aPol cele cloua tz
irtiganii3s.
de Domnul Ia Cini, cAt gi
,LrL
rr
uLcL, Lrrrr carc a rosr aoapat L,el rasflgrut gr-in care, dupi o traditie pioaii, sl
Evanghelist Ioan ar fi strans o parte din sangele sra"t,*., JI" .a.rit. o"-"d;ir.'
. _!ft.*tyt
d.isc, pe care se aqlzl sfentul Agneq, reprezinti paJintnlia; pe .arl
qi Nicodim au asezat trupul Domnului, dr-frn ilu".ar." r"la-Jp. cru.. qi L-au
groapdao.
^*P,f:t-*!::
-ll.."..1'..onrl
strAnge miridele depuse pe disc, ne amintegre de bur
rmDrDar cu otet gr trere,
:y :a.g
ostaqii L-au adrpat, in batjocuri, pe Iisus. rar cd.t
(qTg
tdmiiei) de la sfarsinrl
proscomidiei
;ilbtii;.""i-i[Lrr.t.
cu care a
Imbehemat trupul Domnului inainte de inmormAntarear.
g5
it., p. 4l; Simeon al Tesalonicului,_le;prc
Sfanta Lituruhie, capit
cap. 138, rrad. rom. pp. 93, l0l, 125.
xI,
col' 400 A; Nicolae Cabasila, Ti uirea dwnnezeiestii Litwrghii,
.",1'"ff1l:r,
97 B; Nic. Cahasila,
E.
cit., cap.
yIII
(*a^cl. rorn.
cor; Jrmeon
Liturgltie, cap. 94. t."d. ,om., p. 93.
37
Sfhnrul
iE
Sffinnrl r
u"pti,ii^;lp.
i"ilrfi;I"\yffE7ef!.,,r{{i
lvrcrElrc ilnglu,
E. Ei
ed'. cit., p. +Z; Gheiman ,t c'o.rstanirnopolului, op.
si
ed. cit., cor. 3g7
400 B
40
Sfannrl Ghcrman al Constantinopolului, op.
Si
ed. cit., col. Z97 B.
4r
Sfhnrul Ghcrnran, op. cit.,ct>1.40b l).
',,,")|l,iiii:;i'i;,'ffi
';:l'uiiiiii't,ll,lT,llil..,v(;{[i:'ili;Ei
L11't, lt(;l( )A sl'li(ll Al,A
Maical)onrnului,ctlrcilz,rl[:<lvititrdurcratilAr.rglcrucca.F'iuluisiuristignit(In.
Ilx,
25;, este sii
"-
,i.Jl,.,1"".ii:i't
..il*-
:*1""""'"':,.-fln
mirida triunghiulari
asezati
:^'a*lb* srdn*i.ii
ng"t1 Qanaxbin
satt Bogorod'ipa) '
3. Scopul
gi semnifica$a
miridelor
La
'
datoriti ceremoni
pc
nu mai sunt
Pur
qi
cle
hir'izite'
afierosite
cle
arAzrLst drrLrurrlv
i"-rr.-.
cAt rimAn la proscomidiar'.ele
nu se
ltnnului,
ci sunt
---: '-- -:..I-^l
^
Icoana;1tl
lnnulut,clsunt , t^f,^^
u".."."
Ie num
1"il;ff';;r;#ililt'.o,*,i-i.
o forma
:i trn caracter tr
r
^:.--r^^r:-x
^
rrlerrirctei norueniri un caracter lr
leviratei
p1\mentn
amentalS,
de anticipare,
con:reta
qr rnnritivi -
dar.sin-rbo[:l
^
i-il
comemori.ri -
.., .."ii
-
morqii MintuitoJui'
?"T:li::^tli.:J:'
"r""t#t,}?:i
'.flili1?ff:;*;':;.;ffiuiil:'ii
ffi-.;"-;t''Ld
"
va sivarsi Ierda'
adici
ngirea
gi prefacerea Darurilor'
^^
,
.
A
--^!
^^ ^-^-x
^.
cl-Anrirl clisc miridele sa.u
i.SanscalHristosttlttt
lilll lr&cll/tllu'rq
wuurlvv"l[a,
riir,. r;r., pp, 3-tl-4t, tt2-t14.
(irntP.
;i
v'J|";-M:
t;'d.ii.'
9/l.i1'"^..^q ,T I
*T,Illl..l.,
,u^, . 16*)
l\T.':*1fii1'.?,,"t1., iurul
sfintului
Agnes
:'
11i1.
pe stinrul disc rnirid'ete
satt
'U'l*.1;,:;ff,["3'r;fl'l f
'':',^J::
p:'::1Y:iYT:'
v l de- a dreapta Srannrrui
;
-r".rrs
decAt toti Cea dintii, pentm stanta o
, mai
presus dec,t toqi
F*,"
;; g,Fl
..*,
ai
Y'i:i : Til'"#iip'.
xriV,
ingii -
qade tn
fati a
ilintii -
qade in.
faqi a
|I)
qi^a zugrdvi
ti".
Itiltut ImPdritea 9 cete
Urmitoarele rezintl Urmatoarele rezintl
ixl,-il',ifti:fifliill:'""".'fft:.x':;:::'#:';:Jil';i"";'iH
b'i?,i;1"J'r*i'r'
.|r
Vczi Linrrghia Sflnnrlui Vasile ccl Mare, la epic|eza: ,,,..Punhnd
ilwinn ub ce in,chiptli,csc Sl ;ttt:L/|
,'.i \inrrc al Flrist.strltriT:i.'; Ad;'*o'tru
tiinou*"or'"*q
-il.&t11*rs.;1]1
*itt-ff
?T,\;,,. ,,,
dinciogii vii qi morqi, reprezentindtr-i
dcci
Pnsor Pnor, DR, Ervs BnlNr$rri
4' simbolismul
eclesiologic
ai
eshatorogic
al
proscomid.iei
,...^1'lir-9"-"rguit
"d;
sensur,e tipice qi simbolice
legate de rinralul
proscomi
geometric
in care Sfintul Ao.,"t
"i
-;.;Ji^
^:-
:..-.r r-
geomerric
in care Sfe.ntul
{Sn9C
gi miridele di"
i";l
i;
:]r.r:,_',r
mai inalt, mistic.qi'eclesioJogic
in acelagi timp.
reztntd acum Biserica universali dir'i.,r* timn,,.it^
^i
iltff:i :i
ji
:ilt if
q
i[-::[
):
H[l .:?H,:li[
(?i:;,ffi#Ji:
il
irrqclesul ei cel mai lr.s, ;JLi r; fi # ;'i*iirJjjr"dHi,,:',
J,llfi:f T,;rfll
I #1, lX:* ;,:u :
y
lt r a,Fr;
;; J;;'a; t;riii #H i[i,,u,,,, Hris tos
lf,?*T,?fr
i;i#f,::if
;3j*;,il;:;JEi;i;.1i:,"1fi
.?,;',.Viri
Sensul acesta eclesiol
r.tr,r,r"ii"r,rl;.;;-
".-
magistral
mai ales sittt
cr.rr pnn aceasti dumneze
tifl*t"?lr:,tl:;,4*
!- -
Sfintei
proscomidii
.l
y-.9..11
in mijloc pe Hristos i"*ai-i
h::,1,*{;f.:.^tffi
.,:aLui.(ir,.a..,1i,,-i,il;:1!11,i::'#,fi
l,l adeviratd
si
V ia ga
cea vesnica...
E[';; r" r]rrrJ. p'il'x;#.
il'il"j,il'JJi'i:
fll1.j1:l*l:,*l' t:*1ii
ae a
qtaG,,',i a"a;il;fiil;;.;,,n,..
. ...di,
Lu i dre ptmiritori.
Aceai ta .r r. i"i""
-?.i
;r;J;;;;':;T,#:ffi:"1
; in mijlocul dumnezeilor-
care s. ind,rmner.i.s.
de la Crl ce d
ll__:: a -
dAnqii. Aceasta este impiriqia ce
gnice:
Dumnezeu
este cu noi, vdzut
c), proscomidiarul
qi sfanrul
ru, L4 ,,,rl,ara.. ,r, mijiocll
gir.ilil's#,i'rjilr',lisru
ra judecata
din
in faqa Cdruia tod ne vom i,rflti*r;";;;;
si drm seami de faptele noastreas.
I
,"."r
r,T#;:jlil'il;,
1lf :ffi
",?ffi:I;
o inflqigeazi
m.ai inruitiv, prin _ilil.i..?
.
-.-r, y^.,,pr!,,u,,arrra
sceni alffiili:lf[,Hgl]#iil?.l.J
rntrarea bisericilor
noastrea6.
E. EXPLICAREA
LITURGHIEI
CATEHUMENILOR
l' rnceputul
Liturghiei
pdni ra vohodul
cu Evangheria
!^:Y:::::::ifl?!,Lir!rqh.iei:
(tg rcrrpdq), adicd ritualut inchindrii
linrshisi
pc'rtru inceperea sruibei,
,,inihipui.'t,d;]: prezis
de i;lil.*_;ei.l1lT'r'ru:ff1t#
I:i.1,]:"?l:'*a1oryt
lirt
i,ii*paiiir.ri-ffi;;,
penrru
noi,a7. De aceea nren.rr rn De aceea,
:.1,,;.;,,j,".i#*j:*i,'#i,+,_,:;U::,,::1fi
ffi
"_:9.*...,,p..o$T
cci dc sus, tui oumn9rg"...,,
1r..
ir, r+j.Tnrm*
de ace
c'iu,ca de inr.'ocare a Sfinnrlui O"n'f"iri,pi.;;H_:
te ceresc...'
^.,!rgllrvq
;]3lt,,l;?*;^.:,r:1.L!eant,-tJite;;.ffi
ili,,i.i_po,,,.,,.AJ,;;;.i.
i\::lj',if :,:1"-*,,ti.i.."p.Jii,r";;;i;T""H:t#rf
T#fr tHlH
t)upiiace:rsta,prconrr'adr"ga$i.a"o;fi;;;.r'c,bi'jifttif.:iJr',ff
t/,
l4
rF P.
l0l.
{o
,t7 in Liturgicagenerold.
.400 D-40t A.
24tl
249
I,I,TURGICA SPECIAI,A
,,"), deoarecc luccputu.l Liturghici aduce aminte de venirea Domnului pe plm{nt,
intnrparea gi naqtcrea Sa, anurqati de ingeri in noaptea Naqterii.
h) Ca orice slujbl sfintl, Liturghia incepe cu o formuli de binecutd.ntare sa:u sld.pire
llcntru ci., dintre diferitele forme ale rugiciunii sau convorbirii noastre cu Dumne-
(cic multumire, de cerere) de mirnrrisire, de sli.vire etc.), cea dintAi cu care se cu-
si ne apropiem de El qi cu care si incepem deci sfAnta slujbi, este rugdciunea de
lul'ra (doxologia sau slavoslovia), din care fac parte qi formulele de binecuvAntare.
Prin aceasti formulr de binecuvintare, preamS.rim impdriqia lui Dumnezeu, pentru
ilrci intemeiere a venit pe pimAnt Mintuitorul Hristos gi binecuvAntd.m Dumnezei-
In Treimea Persoanelor, iar nu in unitatea esenfei Sale. De ce I
-
pentru
ci SfAnta
ghie este misteml intrupirii Domnului, intrupare prin care s-a dezvaluit oame-
pentm prima datr in chip clar taina Sfintei Treimi; de aceea, Ia inceputul ei se
nc si fie propoviduiti gi slivitl SfAnta Treimeas.
d) La
ttlrid ulile
llcpline a
lrri
ti
utile
1tc
ingerii lui Dumnezeu suindu-se qi cobor6ndu-se peste Fiul omuluf' (In. I, 5I)50.
l)trpI ce se dd binecuvAntarea, ugile implriteqti se inchid rlmanand deschisi numai dve-
ril, itt semn ci taina intrupdrii gi a Nagterii'rimAne deocamdati necunoscuti oamenilor,
Itti l)trmnezeu, qi anume cu,,BinecuvAntarea mare", cu care incepe qi slujba Sfintelor
nlnc: ,,Binecuvantati
este impiritia Tatilui gi a Fiului qi a sfannrlui Duh...". De ce I
nt
Comp. Nicolac C trad. rom., p. 42.
uu
Comp. Melctic Si 3-44.
..
6"
Ct>mp._!1. I'.
Y
Litarghie comenta in oficial y tn texfi.tl ei, it rcv.
tl,O.ll., an. 1960, nr. 7-tl, p. 633; Acclagi. Liurghicral explicot, IlgcnrcEri, 1972, p. 172.
.
Comparind intre ele formulele de binecuvintare de la inceputul celor rrei slujbe princi-
palc ale serviciului divin zilnic al Bisericii (Vecernia, Utrenia gi Liturghia), observlm ci ele
exprimi. o vizibili gradaqie in revelarea misterului Sfintei Treimi. Astfel, formula de la ince-
putul Vecerniei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...") amintegte treapta cea mai de jos
I acestei revelagii, qi anume epoca cea mai indepirtatl din istoria mAnruirii, in care omenirea
ilvca o cunoQtinga vagi gi inrunecati despre Dumnezeu, negtiind nimic altceva decAt ci El
existi gi ci este unul singur. Cu formula de binecuvXntare de Ia incepurul Utreniei (,,Slavd
.Sfintei... Treimi") avansim pe o treapti superioari pe scara revelagiei, adici la .po., ir, ."r.
lumea dinainte de Mantuitorul, datoriti descoperirilor umbroase ale prorocilor Legii Vechi,
llcuse oarecar! progres, in cunoagterea lui Dumnezeu, gi anume ci El este in trei fe,te sau
pcrsoane. In sfArgit, cu formula de binecuvAntare de la inceputul Lirurghiei (,,BinecuvAntati
cste impiriqia Tatilui..."), ne aflim pe treapta cea mai de sus in istoria revelaqiei despre
misterul Dumnezeirii, qi anume in epoca in care, gragie descoperirii depline flcute noul'de
fixugi MAntu!to1!, am aflat, in plus, ci cele trei persoane ale Dumnezeirii se numesc: Tati.,
F'iu gi Duh Sfintae.
i c) In-timpul bintcuvAntdrii, preolrl face semnul
Wtti
Cru.ci peste antirnis cu Sfnnta
fivnnxhelie,
care gade totdeauna pe Sflnta Masi qi care il inchipuie pe insugi Hristos ca
Impirat
gi Dumnezeu, gezAnd pe tronul slavei Sale. Ac st gest aratd ci ifhnta slujbi
ftre se incepe acurn se sivArgegte spre pomenirea jerdei
de pe cruce a MAntuitonrlui qi
E{ prin SfAnta Evanghelie qi SfAnta Cruce a intemeiat Mlnnritorul implriqia lui Dum-
nczcu
Pe
pimAnt, prin ele se menqine gi ele sunt cele doui simboluri sau embleme ale
urerltinismului.
fiir
\
chr
virr
r din
r) ac(
il..,15^.",1*,lg:-1,.",d,;il;.#;ffi
'"t:,:Ji}*if
li:i,g*ll.,lltareLegii
sl
Cornp.
Mclerie
q;.;-,t
* ... ,
s2
Sfiirri,t r:l
+s. s2
sf,iDrirl
Crr
+3.
l;,i,||,::*
ii"fl;!ii!il{;;f"*
',?;,*f.-*.it2.^op
2t,
,^p.
i 19, rrrrtl. rom.,
uu0.i.ia;.iy,,
c2lr. I_D; N. Cabasila,
op. cit., caa
n ,t,i"rnr*i'rrrt
,wop.
..*2-trz.rrad.
rom..
,rl"rtlj:',il;r*
r, sta
"..-i;;i;, ,^p.98
Ei
Tdtcuire
sirbit
adicd
tuiton
citre sfhrginrl
antifonului
al fteilea,
arati cd
de pAnd
iici, Se
".r,i
;- s. a.sc-oi*;
qj ..
2. Vohodul
mic
'tc
ccl nrai mare dintre
"i,
-.o,,.-, roan
'otezdtorur
gi I'aintemerga,or.,lt,.
*ij*
cum se mai nu
prin
botezarea
tivitiqii
Sale pr
b)
I -) -* Y' lqrrr ar rdrl
sPririn
insiqi lumi
11 |;trocii
Legii
Vechi, ca
r ii inchipt
'tc
ccl nrai mare dinrre oi. oe rrlti-,,l
tt'dwnnezeietcili
ou"*t. +>-
tontculut,
I
'"'
sirrrc.n ,t ,-"^,^-,1-1i
trad' rom', pp' 103' 258.
.Situcon
al T...t^-;-,1;.;-X
'""'"
ff
'
I ur' z5d.
:i!!_!i,t/:
vanra Liturghie,
cap.98
(trad. rom.,
p.
i'igul,op.sied.
sJanta
Liturghie,
cap.9g
(trad. rom.,
p. 103) gi M<
"'Sfilnttrl G
"+,Sl
t{:*
' 405 cD; Nic. cabasila,
o1t. cit., cap. 22 (trad.rom.,
p.
Mclcric
Siriut
'5
Nic. (laEa.,,
td- tn, r,r ,-4h
.,,r
---
r
s5
Nic. Ca[ja.,, td) up. crr.
I
cap. 2l,rrad.
rom., p. 5g
250
1947, pp. 42-5
251
[,ruttct<:,q spEc:tAt.A
it ctlca l)<lmnului (Mc. l, 2-.3), pc carc MAnruitorul insuqi I-a numit flclic (In.
,
ilS) li
dcsprc carc un alt proroc a spus:
,,Gitit-am
flclie UnsuluiMeu..."s6.
u) Oit priveqte cuvintclc
,tnyelepciune ,
Drepyi !", prin care preotul sau diaconul
il Sfhnta Evanghelie in vizul credincioqilor, ca si le ingelegem exact, trebuie s5.
r lrr vcdere ci rAnduiala Liturghiei noastre igi are originea qi s-a format in plrqile
rirului (Orientul apropiat), unde cregtinii ascultau (ca gi azi) sfAnta sluibi stAnd
phicci
ios
in strani sau chiar pe duqumeaua (podeaua) bisericii. Prin cuvintele de
I sus, preotul voia si spuni credinciogilor ci Sfinta Evanghelie, CuvAnnrl lui Hris-
('arc se va citi indati, este singura gi adevirata inyelepciune (ooQto): cea dumneze-
:rl (vezi Colos. II, 3 qi I,24,30); se cuvine, deci, sI-L intAmpinim pe F{ristos, Care
Se arati, gi si ascultlm cuvAntul Lui, stAnd drepqi sau in picioare (bpQoi), in semn
respect, iar nu stind
jos ca pAni acumsT. De altfel, chiar qi la noi, inci p'ini astizi,
pccrul fati de cineva se arati prin scularea in picioare la sosirea aceluia, cum fac de
plu femeile de la qari, cnnd trece preonrl pe drum, sau cum fac gcolarii in clasi, la
:itrca profesomluis8.
OrrvAntul
,,drepqi
!" se referi deci la atitudinea sau qinuta fizicia credincioqilor, iar
h cea sufleteasci sau moral5., cum inqeleg gi explici unii, cici anrnci ar trebui si fie
rlriginal cuvAntul 6trcrtot, iar nu bpQoi. Forma originarl qi corecti a acestei formule
trgi..
"rt.
deci
,,inqelepciune,
Drepqi !", conform t^extului original grecesc (IoQta,
)se,
iar rr"
,'Co
ingelepciune, aiepqi 1", nici
,,inqelepciune
dreapti" sau
,,Cu
:pciune dreapti", crun au in general ediqiile vechi ale Lituryhierwlwl romAnesc qi
zic unii dintre sfinqifli slujitori60. Prin aceasti formuli se atrage luarea-aminte cre-
rciogilor din biserici asupra tuturor momentelor din rAnduiala slujbei cAnd are loc,
lUb o formi simbolici oarecare, apropierea sau prezen(a mistici a lui Hristos (sau a
Funrclui Siu) in mijlocul nostru. De aceea ea se repeti inainte de citirea Sfintei Evan-
ghclii
ljruteltpciune
! Dreppi si ascultim,,sfAnta Evanghelie...").
3. Trisaghionul liturgic
Cit privegte Trisaghionul ktwrgic, adici imnul
,,Sfinte
Dumnezeule...", care se cAnti
tlupi vohodul cu Evanghelia, cuprinsul gi rostul lui in aceasti parte a rAnduielii Sfintei
l,inrrghii sunt explicate foarte bine de teologul bizantin Nicolae Cabasila, pe care ne
ttrrlrginim a-l cita exact:
,,CAntarea
aceasta e imprumutati parte din cAntarea ingerilor,
p;rrte din cartea sfinqilor psalrn! ai Prorocului qi este alciruiti de Biserica lui Hristos,
iiirrd inchinatd Sfintei Treimi. Intr-adevdr, cuvinrul Sfinte, cAntat de trei ori, este din
irrrrrul Serafimilor (Isaia VI, I-3; comp. gi Apoc. IV, 8); iar
lue,
fird
de ncoarte, sunt din acel psalm al lui David, in care el
" (Comp.
Ei
Ieg.
s7
Nic. Cabaslla, op. cit., cap. 21, trad. rom., pp. 6L-62. Comp.
Ei
Constituliile apostolice,Il, 57
\fr.nd.
roru. cit., p. 76):.,,$i cind se citeEte Evanghelia, toli preolii
Ei
diaconii gi tot popoml sd. aea (in
ltiionre:
otqr6tcooou), ascultind cu multi linigte..." etc.
'
tn
Comp. gi Dr. Nic. Corneanu, E corect sd. se ingenuncheze d se citeste Euanghelia la Sjbnta
t'i rury hie ?,'!
ff! !!: Pfo:7, ? : !.P..
-!?o
n?';
sq
Vezi P. Trcmbcla, Cete trei Liiuighii....,p. 38 gi
'
Iepcrcr6u, Atena, 1968, p.78.
n('
Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu, lnsemnd.ri pentru o noud. edilie a Litutghien
'
yie a Liturghieralui, Ructretiri,
Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu,
oo. 42-5 l.
ll1,.:a :11
q i adaosut c ererii ru;tar.esa _i)
p e
$l-L,
propoviduieqte
pe Unul Dumnezeu
in T
pe
Oe O Dafte- leointrq Aintno r/--t-:-.,
-:
tr
f"1l:#::?J:*fi:.t i;,:J:*:,t'ii"No,t
rataruent
iar pe de arti parte
cir gi oamenii s-au unit i."-"-ri"zurn1i;;#'
turLt"t'naent'
rar
Pe
cle alti parte
c
icomo. Fr.fes r ini- .-, I
$l
ult smgur cor prin venirea
lui
5::? ?: 1*';,1 .1 9
)j
-g:l
* .^ ;;i-p..;;;A
-..*,ili
3*:u-::-ttlllffi
gl.ir.,rJi',"I#ffi
iff'::Tx,J',l"ii#ifi.,'iTll;,D.1 in altar, cdntim imnul
f,H":iJ:;J,'*lI*f*.:as-.''ejffi
.'ilJ##'i*"1'i'*'m#;iJ
ficAndu-ne
loc in corul 10r,,6l.
Dumnezeu
ev !a(r! DrrsrrLa cereasci. gi cea plmAnteasci.63
4. Lecturile
biblice
In sens mistic' Trisaghionul
simbolizeazi
deci unirea Bisericii triumfltoare
lupti.toare,
a cerului cu'oamAnnrl, ;r-;;^- :;
^
;-.,;
".r|"_.rii,
unire n
Fiului lui
cu oamenii,
unire
:v:?ri;
fJiil"',:$:'.'#:
lvt
ir
Tr
.Luu
rrmpul r nsaghronului).
imnul
-Sfinte
Darnnezeule'se
cAntl de trei ori in
sohor d.
qase or:
:^- r-
--
'-;---*
'
..
de noul or
raoL v:
de nou{
ori,
$l*::t"l
X'i;li'i 'o'
1'^"tn'ii
a neintrenrnt:
rrEur rxeF, uR. tsNE BRANlgTll
mcu de l)unnczeu
ccl
i:,2!::!,:iT.!!::,xLt,
'^
at'*^'^^
':
d
'-
VI
6l
tl Citirca Slintei Evffiqhclii lrrchipuie ar{tarea dcplinl a lui Hristos in lume, adicl
Mf,nnrito*i insuqi piopovlduind multimilor6T. De aceea atAt inainte, cAt qi dup3
len ci, cAntlreqii
lciedincioqii)
o salutl cu cuvintele:
,,Slavi Jie,
Doamne, slavl
.1", ca $i
cum L-ar saluta pe Domnul Insugi.
lnicpAnd de la vohodul mic inainte, adicl din momenflrl iegirii cu SfAnta Evanghe-
i,inirgtria devine o treptati epifanie sau realizare a prezen-tei mjstice a lui Hrisros
miif"oif
nostru, mai intAi in'simboluri, iar mai apoi
-
prin. Sfintele Daruri.- in
'rcalitatea
Sf'urtului Siu Trup qi SAnge. De aceea elementele tipice, preinchipui-
sau profetic e, dn Wchiul Tistarnenf, existente pAni acum in rAnduiala Liturghi-
inccp sl dispari treptat pentm a face loc celor simbolice qi mistice ale Nowlui Tes-
tcnt.'Ieti, ce scrie, de exemplu, Nicolae Cabasila in aceasti privinqi:
.99"9.
Fr*:
ciic intruchipeazd,pe Hristos... Iar dupi ce Crl prorocit a venit-gi S-a ivit El insuqi
lume, nimeni nu mai voiegte si ia aminte la spusele prorocilor; de aceea, dupi ce s-a
rt SiAnta Evanghelie, clntirile profbtice (antifoanele) inceteazi gi incepem a c6,nta
ale noului AqeZimant (troparele), ori liudim pe Preasfanta Niscitoa.:
9.
D"T-
* r"r, p. ur.o, sfint, ori sllvim pe Hristos insugi,
Penjru
slligluirea Lui intre noi,
pcntru'cele ce a flcut sau a pitimit pentru noi cAt a triit pe plmint, cici pe acestea
:rica le sirbitoreqte totdeauna'68.
lnaugurati * uohodrrl mic, prezenqa simbolico-mistici a lui Hristos in mijlocul
tru devine mai apropiatl qi mai perceptibili infaza urmitoare din rAnduiala Litur-
ici, cAnd se citesc pericopele din Apostol qi Evanghelie..Acestea inchipuie arltarea
lume a Domnului, prin care El S-a ficut cunoscut pe incenrl dupi ivirea Sa. De
ecca mai intAi ni se arati Sfanta Evanghelie inchisd, inchipuind epifhnia Domnulut
trltarea de la Botez), cand Tatil L-a mirnrrisit pe Fiul, Care era incl necunoscut
iMt.
IlI, 1^3-L7), iar Fiul, negrlind nimic despre Sine, avea nevoie de glasul unur ves-
iit,rr. Dooi aceea- citirile-din Scripturi inchipuie aritarea mai viditl a MAntuitorului,
cunoscut nu numai prin cele ce a griit El
li sI propoviduiasci, trimiqindu-i citre
6). De aceea) se citegte atAt din ci4ile
insiqi.
I Pentru ci cele grlite de Domnul Insuqi
nc infrqigeazS. aritarea Lui mai limurit decAt cele spuse de Apostoli.
$tim
insi ci Mintu-
Itomt n i a arltat oamenilor dintr-o dati qi p
bunitl-
tii
SAe (aceasta o va face la a doua Sa veni
era mai
ircvidit,'la ceea ce era mai vidit. De aceea
inaintea
Hvangheliei, wand si se arate astfel
lui in lume s-a flcut treptat'
'fot pentru acest motiv, lucrurile ca deplini sunt pistrate pentm
pr*." de la urml a slujLei, dupl cum se va urmeazl6e'
67
Sfhntul Gherman al C,onstantinopolului, op.
fi
ed. cit., col. 412 D-4L3 B. Pulin diferit la Si-
n1"o, ,l Tesalonicului,Tdlcwire d.espre d)mnezeieiui lncaS, trad. rom., p. 260 gi la Meletie Sirigul, op.
Si
ed. cit., p.45.
Lrrurc;lc:R sPLt(xALA
a) Apostolwl,
adicd
-citirea
pericopei
randuite din Faptere sau din epistolere
s Apostoli,
inchipuie
trimiterea , nrn^^.,x-1.,i-^ - cc _..r
^
pe cea pe cea d
IX, t_6),
dupl In
Evanghe,
b) cd.direa. i?
q'''.).
'bvanghell
Evanchel;; .r,.
lui se face, de fapt, in cinstea Sfl
' rr
pr,r
IroI raspande$te
in tot locul rnireasrna
cwnoStin;ei
fii;
fii {"i,
i1.lil,i;"?:r:,rllg',m:i:#i;';';;;;;;;;i;;;,;-;?;sran,u,uiDuh,;
...rtte oJarrLu Lrrarlbre, cap. 9g; Despre sfrntt
314-318 (rrad.
roml.
""
16+ lir--.ii." itilJi
n2
Comp. Meletie 3 ,
cap. 2O3
Ei
Despre sf.ntele rag,iciuii,
ni
Comi.
pr. p.
Vi
n2
Comp. Meletie 3
/'
,,a;;[:'i;:]:"v:
:i
\,ump. yr. y.
vt
t r"n6,tii$i;rkt
)*purat, p.' t76.
'---"--tt' Liturghie coruentatd...,
in rev.
Ei
nr. cir., pp. 637
::M:[ii:!i:itri:?r;i'iir:i;,::^qi Nic cabasita,op
cit,cap.22,trad.
rom., p, 63
6s
Mclctic sirifiil; ;p'i ;;.-;;;.'.;r;;
^t.
""
Slnlcotl al Tesaloni,r'lni 'rAt-..!".- L
66
Simc<rrr .t r1r.i.r'.ili rrr
,"iir;;lr;2ttpre dumnezeiescur
rocas,trad,
r.nr., p, 260.
252
nr
Op.-cit,, cap. XX rrad. rom. ctt., p. 5E.
6e
Nic<rlac Cabnsilrr. ofi. cit., cap, XXII, rr
PRHor Pnrlrr. Dn, fJNri Bnnrur.s,l,ri
5. Partea finali a Liturghiei
catehurnenilor
rc
in timpul ecteniei pentru
carehumcni
inchipuie
sir
de piatri, pe care iosif Arimatei"nrl
il ft;Jr;-;
sir^-,
--^ ,,u
Lare r-a crarurr^pe"r*
-sr";"i.J"
;;r*h1,Tlft?:::il'.lX
r"".\.::l:
l.desivArqit
al Acesruia
1Ut.'XXVI f
,
6Oj);;-',
b) Strd.nserea
ruiidehr d,
e:^:i;;;i;r;*ir'r;"C,ri.t l., la cuvinrete:
,,Si_i ur
f:j:Xg^.^c11;!imeni),
cu'Sffinta
5, ,ouo.,,i.."r.i
;i;;rio]J"r.a Biserici,,_ si
lizeazd, uni rea catehume n ilo5
1u
B,*ri;r;
;;;'
il*ir: #T:ffiffi
,",1t ;.ffi :T
ii2:::,:*:'^'-!!:":9y";
F.,u.-
d'
,.F;
;, t;;;;;.,i.
,,',,n-,i, ra ecronisur
qi acegria...", este ca o pecetluire,""
."-"L"r,r;";#;;;"?::,r11'ifr,',1,1'
ectomr
.,,:)"Si:?j::1:_?:r:tu,:,"
,"1,1,w10,,ii,
r, ,fa;iitul ii*.gr,i.i catehumeni
care ne amintesc azi doar formulele liturgice ,"rp..iir,.
1,,c.i?t .-rti, ieqiti !...
:*?i lli,-,rT.,giqti
-_
un sens mistico:Jhatologi.,
;,;;;li;.azi
sa, nreinr
ulur<lilr
-
urr rcrrs rnrs,co-esnatologrc:
ea simbolizeazi
sau prei
vremea sfargitului lumii, dupi propoviduirea
-Lvansheliei 6 torri ziAi.-n oi A^
vrLrrre. Drdrrrlurrl lumlr, oupa propoviduirea
Evangheliei
la toati zidireaqi aarp
celor drepti-de cei picitoqi,
r"
;"a..ri, uii.orr.,
;;;^;#;rghia credinci
care urmeazi dupi aceasta si in timnrrl cireia
se,, Fr..
""i.!"1.
trrra cu Hristr
rdLL ullrrs:a utr tallla cu flflst(
sau preinchipuirea
gustarii
ferici
va sd fiezl.
tirea.Evangheliei
gi incltidcrea
herei, la sl
inch.iderea
uqilor biseri.ii d.
"di"i";;,
-:.*_."- Lr{uur ur}ctlLu cre ocumoara,
--*'.".,,"i:,lvr, pLrrlrr-r a re.. privirea
sfintelor mistere de citre ..i
".i
*,.j..|] f:'j:::l-""t"gic,
aceastd
1;!1rri9..
'i-u"rir.-a-;e;r;;rt
celor p1manr
inrrareadrepgitortaospiiria."""inJl"iiiitri"r,Hrl-,iali"..1H,.l:?:
F. EXPLICAREA
LITURGHIEI
CREDINCIO$ILOR
l. Partea introductiv.i
Atmosfera
de mister gi de supranarural
in care se desfrqoari
sfinta slujbi se
lffi Iffi"ll
aceasti parre, pe misuri ce ne apropiem
de .,trf .rf,"iirti.,-
este ecteniile incepitoa
de citre liturghisitori,
tui imn: noi ii inchipr
[:::lj::^?Tll
qi
ldruia
ii .anianilA]l_uia
r';;-J.
I rcpaoam toata gn;a cea lumeascd,
pentru ci sd_L intimpi
IJ,J*,:,T**yli,,y:l:;''ii,L^;tb;3"sy12cap.,XXrv.,
trad. ront.cit., p. 350; Simeon
i i;lr 1 il ii,,,,',,
D e sp r c sfdn t a Lt *,si i,,' r- ip. ; ;? i;f;";;, ;
ffi
'
o,
7
r, w99. tu//t. Lit,,
P.
JJU;
umntezeiesutl locas
$rad.
254
. rom,r
255
Ll't'u ttctt<;A snr,uAr,A
Attrr<rsfbra dc nristcr cstc sporitri apoi prin cdd,irea d.in tirnput Heruvicwlui, cAnd sc
h vohod.
l:isericir, in cinstcir Darurilor care vor fi purtate in curand prin mijlocul
2. Vohodul mare sau ieqirea cu Cinstitele Daruri
Accirsti parte inchipuie
-
dupi unii liturgiqti
-
ultimul dmm flcut de Domnul
tttc de Patima qi de moartea Sa, din Betania in Ierusalim, intrarea Sa triumfali in
ttca Sfinti, unde trebuia si Se
jerrfeascii3.
Dupi altii
-
gi cu mai multr dreptate
tmni chiar alaiul funebru de Ia rastignirea qi ingroparea Domnului, adici trans-
lrca SfAntului Siu Trup de la locul ristignirii (Golgota) la locul unde era sipat
..-A.-- - t74
Astfel, proscoruidiarwl inchipuie acum locul ristignirii, iar sfkntul d.isc reprezintd,
ttl sau nisilia pe care a fost pus gi purtat trupul sfAnt, dupi cobori.rea de pe cruce.
iltortr Cinstitelor Daruri ii reprezinti pe Iosif Arimateianul gi pe Nicodim, care au
rrAt trupul Domnului de pe cruce qi l-au pus in mormAntTs.
I)c. aceea, la Linrrghia in sobor preoqii care il insotesc pe protos poarti in mAini
:ltele de torturi ale Patimilor: cruci, copia, linguriqa, buretele etc.) ca qi cAnd L-ar
ttn purtator de vra{a...". O pirere izolati despre sim
li'snlonicului cap. 0S gl Z
tu mare o gasrm la Simeon al
nezeiescwl LocaS, 76,
,\rilr:tttu-nse, vo
);
dupe aceEtia, ritul vohodului mare simbolizeaz , a doua ve-
Al.tarul
si
Sfil.nta Masd. pe care sunt aQezate Darurile inchipuie acum gridina in care
sipat mormAnnrl Domnulttr; sfiintwl antincis e mormAnflrl insuqi, iar.agezarea Cin-
ttitclor Daruri pe el inseamni punerea Domnului in mormAntT6, exprimati de altfel qi
p.ritr troparele funebre pe care le zic acum liturghisitorii in taini:',.Iosif cel cu bun
Eltip...", ,,In
morm6.nt cu trupul..." gi
,,Ca
un purtitor de viaqd...,,.
Acoperdmdntwl discwlui simbolizeazl sudariul sau marama pusi pe faqa Celui
rrlstign giulgiului (linqoliulu
l11ftqur *nni
lArrui;,
.".. ,.
tlisc
Ai area mormAnnrluiTT.
rqi pe Domnul pe drumul Calvarului sau al mormAntului.
I'oncenirile, pe care preoqii Ie fac acum in mijlocul bisericii, sunt dupi pilda qi
minarea rugrminqii tilharului celui drept ristignit o dati cu Iisus, care-L ruga pe
lmmrl:
,,Pomenegte-mi., Doamne, cind vei veni intru impiriqia Ta !,, (Lc. XXI[,
)
gi care pentru.aceasta a cip.Stat de la MAntuitorul figiduinqa Raiului.
73
Sfi.ntul Gherman, op. cit., P.G., t. XCVIII, col
It,rrl rom., pp. 66-67.
'n
Yez,i- de ex-- Te
'n
Vezi.^de ex.. Teodor de Mopsuesti a, Catebeza XV baptivnald (la A. Rucker
,
Ritus Baptisrni et
A,lilsae queln d.eslrips_iy Thnduws ,pitroput twoptuesteTtas..., M'iinsrer, Uaa, pp.)i-;;;;S"fi"e;G;r;"
lrrxrri op. cit.., col. 420.A-8. Vezi gi troparele zise in taini de preot, la intoa?&rea cu Cinstitele Daruri
Itr nlt:rr
Ei
dcpunerea lor pe SfAnti Masi:
,,Iosif
cel cu bun .hip...,,.
,,in
mormAnr cu ttrupul..." gi
,,Ca
im la Slmeon al
_rirr..i
, rr^rr
rl
simbolismul vohodului
'li'snlonicului
cap. 98
$
Tdlcwire
rrl., pp. 105, ici atribuiti Sfintul
,\tltytunse, vo )l dupi acestia. ritul
p. 98 gi Td.lcwire despre dumnezeiescwl locaS, 76,
atribuiti Sfintului Ioan Postitoml (la
l.
Pitra,
lirc a MAnruitorului.
letie Sirigul, op.
$
ed.. cit., p.49.
Ei
Atar-rasic de Ia Paros, 'Entrop(
toiy @etcr:y
ezeitStilor d.onrne ale eredinlei, trad. rom. dc Iosif al
Pnuor Pnor, Dn. ENu BRANT$I.],
anrintegrc aronratclc cu c.are
1.!o_9t_uns
trupur Domnurui qi mircsmcre acruse de
Ti:1lt][]aingropare
(In. XIX, Bs-40).'Asteriscut (sit)i"'i")",).;*^^-
^-sre
clisc., inchipuie pecerea
'pusi
pe piatru mormAntului
slmbollzeazd pogorirea
Domnului la iad cu suflenrl,
i,tdrirea mormanrului cu straja (custodiajceruri
de cipeteniile iudeilorzs.
.
ca.sem.ificatie simbolici, momenrele celor doui vohoduri din randuiala L:
,(::*,1,",,.:*I:i"flr:,tli.s1
l;liy, cuT)amrite) corespund cu momenrul rostirii (
imnului,,Lumini lini" din randuiala vecerniei cu momenhrt ao*otogiJiid#:i#il
::*:ill,r:tnjei
si
cu.sfirqirut Ceasutui r. i, V...,,,;",,ri".arn-"fiigia
tuminii de
(sfeqnicul)'
menite si risipraicd.inrunericur
nopgii; r, ur.i"i", ,J,rr.,[, ,p.riii.'i"-irii,
[loa.rcle),_iar
la sfhrqinr] ceasului r il invocim pe Hrist, .,',,rorrri.r.-.ea
adevirati-
,qr r4 JrdrtrLul
-:-.^",r,,
r l. tnvocam pe Hnst s,
,,Lumina cea adevdratl,
yf:m,t
:l5:_u:"1..,"lgg"lce
vine in tume...,'(c-p i;. ili,. o.i qi in,,-,i,
qi in celilalt, lumina nanrrali il ri-bolir..ri tot pe Hrisros, care a spus despre SinJ
:li1llT:"1lTl_,.1t"_
\{rr, 12;
;omp
qi rr C;, IV,;;j i, v..dni", El lucegtc,
gi dcparte de omeni'e- ca r,ccafhrul de'seari, i,r.ai ruri-,"ri;gli v;t';1""ii;;::: 4-- -
---- -'-
vvqrq' r
: Ie TJrrerri. ,.r,-
^.--,,^
-l ;
la lJrenie, (car-c, precum am
El lumineazi mai tare gi mai apt
pAni anrnci lumea. in sflrqit,'f
y,sq vvrrvuufr qur
rd,(r.rara r-rrurgnrer (care ..pr.rrrirl'tl;;;ffi;.#ii1Li-ii.l
Il,*:l:,It-T:[lj,l1o-,p.
qi'mai
"izt
ul. i." v;.h"q;l ;t .,i"
-r",-.ii#
il'i
Evanghelie, care cuprinde viaga, l'rira.e" qi
f..Ji." sa, iar ra v;h;J;i #;| ;#;'i
cinstitclor Damri, care se vor preface curand i" i,*;ii sla;i s;;T;;
9i
SAnge.
La Vecernie fl vestim
.credin-cio-qilor_qi
il salutim cu formula
,,in
Drepgi,!" qi cu imnul
,,Lumini lini...,i; la Utreni ^/rLpu,i
v
Lu rmnru
,,Lurnlna [na...,,; la Uftenie, cu,rSlavi
fie, Celui ce ne_ai
noui luminl!"
Qi
cu cintarea doxologiei; f" ,fa.sin f--C"rJ"i I_ cu nroi sfArqinrl Ceasului I, cu
,,flris.toase, Lumina
.cea
adwir1ti...,,;'i,
iiorrghi.,
f.i-,
-J;;
J";r#
f:li!*?:,1n9 |
ore,gti!" (ca
si
la vecernie) qi.,
fr;rJ;;$nij
sr ne inchin
:13:f3^I1i*
..i iar
?
d"y" oari, cu fb;J"
,i*.r#1;;.i1,
1a.
dinainte de
v.!!
,
rur o uvuc vdr4) LLI rLrtllltua
,rrfltelepclune I
nrvic) qi cAntarea,,Ca peimpi.ratul
tuturor se_L piimi- i...;;.
- '
Ir,ju:,*:t:::f
yStro,ayrircdin
slujbele.serviciutui
Ari,r'rit ri.
_
i,cepAnd de ta
::lli.^ rt IIT,,lr:9 :u !i5urqh-r^a
-'i-bolir.-t
; ...i;;-;;;;,'.fif;;i.;;
l,-+:T::,
mistico-simbolici
a MAnnritorului in lume, ;!;; ;;;l#;ffi'd.;
gul istoriei mAnnririi.
3. Partea pregititoare pentru sivirgirea jertfei
Toati partea care urmeazl acum in rAndrriala Liturghiei are ca scop
liturghisitorihr
si
a cred.inciosilo.r
lenfi,u
participarea
t"r-;;;;;;;;ri;;;"iri;; ,te tw u?ww9cf 9w a
l!4: _r?r,
se apropie. Ea cuprinde trei subdivizi";i, ;";.; prrt^ritot
atntea mi
L:.:l:p:^r,r",,.:p:..
ate acesiei. pregitiri
Ei,
t"itJ"il, .ilL,";;'r;'ffiffi'#
vrcdnicic la sivirgirea
Jertfei,
gi anume :
a) Rugdcianea,.exprimati
prin ectenia care urmeazi indati (,,Si plini
rt<lirstri Domnului...")
;
nrOlf,.r'.
Sirigr.rl, op.
Si
ed. cit.. pp. 4g-49
Si
Gherman al C.onstantinopolului,
o1t.
Si
ed,. cit,,
,.,, ,u.Y;';.:li'$ittnca
dc la sfhrgitrrl ceasului r (cea,shv,Br.rcurcati,
1945, p, 76):
,,Hristoasc,
)\6
ne inchinim
b) lmplinirca pxrnurcii crrtirinc a dra,4astei, concretizatfl in rinralul de odinioarl al
rt,trii plcii (rlmas nunrai ilr vcchea fbrmull dc indemn:
,,Si
-ne
iubim unii pe alqii"'") qi
c1 ru*nuiirea cred,in1ci celei drepte gi adevirate, care se face prin rostirea CreTQL
rpl
prim, etapi, aceea a
;iciunii
(ectenia), urmeazd
.ci
indemnul:
,,si
ne iubim
il pJ
"hii...",
i.rd"-., care nu face altceva decAt si reproduci ponrnca dati de MAn-
tgrul Shngilor Sii Apostoli:
,,Porunci
noul vi dau: sa vi iubiqi unul pe alnrl..." (In'
II. 34; XV, 12); aceasta vrea'si spunl ci iubirea dintre noi e una din condiqiile fIrI
, pote- lua parte cu vrednicie la aducerea Sfintei
|ertfe,
dupl cuvAntul
:
,,Dace
aduci'darul tlu la altar gi acolo iqi vei aduce am.inte ci fratele tiu are
asupra ia, Iasi acolo darul tiu inaintea altarului
fr
mgrSi mai intAi de te impaci cu
lc tiu qi atunci venind, adu darul t'iu" (Mt. Y, 23-24; comp. qi Mc' X[, 25-26)'
bn .*prerii a implinirii aiestei porunci dumnezeieqq qi_!rm_al1d pilda
U
in!ep1r1
Sirnqilor
Apostoli (vezi Rom. XVi, 16 qi I C.or. XVI, 20 lPt. V, I4), credincioqii din
Bircii."
veche iqi did.ru acum unul altttia sdrutaren pdcrl saw a..iwbirii (ejOlutl,
Qtl,qpo
ii,or,
osculum pacis, pax): birbaqii se sS.rutau intre ei qi femeile intre ele. Din pricina
8,)
Simtarea rcciproci a credinciogilor in acest moment al Liturg.hiei a.fost pistrati
ins1.R.ani,a.]i,
1rl, diverse forme,^in Lirurghiile Bisericilor orientale necalcedoniene (la armeni' sirienii tacobtft'
rnaror-ri1i, nestorieni, copli gietropieni). Vezi Pr. Ene Braniye, Cwttul. Biseririur restine Wchi d'irt
Oisnt.'in rev. ..Ortodoxia".-an.
1965, nr. l, pp. 93, l0l, 108, l14, 125'
Oinrt,'n rev.
,,Ortodox1a",'an.
1965, nr. l, pp. 93, l0l, 108, t^I4, 125'
/rter\tLta.
rrvrrvgvruq rr"-r-
*'
Despre semnificalia slrutirii picii in niry1-c.a veche, vezi: Sfing{ C^nirltat
{11t*:-Y,--9_1:-:_
t,r* i i-i *yttoSAicd,' 3 (trad. rin. cit., p 567\ (Pseudo-) Dionisie Are_o-pagitul,.Despre ,(y!*.
ltireticeascd. til- i T*aA. rom. cit..
p. 99) ;
^sfinnrl
Maxim Mimrrisiton:l ,
Ivlystagogia, cap' XVII qi
Iticnawcd, tit,i"1*oA. rom. cit., p. 99);^sfinnrl Maxim Mimrrisiton:l
lirnicewcd, IlL, 3 (*ad. rom. cit., p. 99); Stinnrl Maxrm Mirhrrrsltorul,.lurysta!0gr0r' ca
XXIY, t'dd. ,o*. ,it., pp. 3a245O. Comp. Pr. P. Vmtilesctt, Dumne4eia'sca'
- '
[rii"*p..ii
rt"ju.i
ii'a
iezordinii la care se preta uQ.or acnrl acesta (mai ales 1,
parile
idiirA,"ri,
cAnd'biseiicile erau arhipline de credincioqi), sirutarea reciproci a.credincio-
iiiir,
,
mai sirutarea liturghisitorilor intre ei in sfAnnrl
lit.,
( insi ci se cuvine. ca qi credinciogii sl-qi umple
ltumgideiertare,uitAndqialunganddineletoati
wajba, vrijmigia, ura gi
Pizma8r.
'Rostirea
Ciezului, care urmeazi dupi aceea) inseamni ci,
ccrc
gi credinqi dreapti sau adevirati (ortodoxi), spre a putea
tducirea Sfintei
Iertfe.
De aceea, se cuvine ca fiecare din noi s
ln acest mo-..rt, tnsogindu-l pe cel care il rostegte cu glas tare, in numele nostm.
Cuyintele: ,r(JSile,
uSile...', cu care se .ntroduce rostirea Crezului, erau adresate
odinioari osti"riior-.rie piieau ugile de intrare ale b-isericii; astizi, elg au ingelesul
unui indemn spre ascultare cu luare-aminte a Crezuluis2.
-
Descbid.erea' d.verei inainte de rostirea Crezului arati cI ni se lasi slobodi vederea
lprc altar, ca si ne putem mirturisi credi i lui.DuSnnezeu
gi a
MAntuitorului
nostru) aflat pe Sfhnta Ma
arurt'". In sens mls-
iii,
"c.rrti
deschidere inseamni ci
noqtri orice perdea
nai orice vil, care ar putea impiedi
cuprinse in Crez;
Irr sens simbolic, ea inchipuie' risipirea
^gi
jma.mormAntului
I)omnului,la cuiremurul de dinainie de i ( -4)tn'
I,ITURGICA SPECIALA
tatd in
xxlY, tydd. rorn. cit., pp. 342-350. Comp. Pr. P. Vmtilesctf, Durnnezeta.sca tara tn
,,1it;"iy; in textul ti., iiiiv. B.O.R' an. 1960, nr. ll-I2, p. 1049; Acelagi,Litu Bucu-
t-cSti, 197 2, pp. 21 4 - 217
82
Cnmo. Sfinnrl Gh Co*p. Gherman,
E. Si
ed. cit., col. 425 B-C qi Nic' Cabasila, op. cit' op. cit., cap. XXIy'I, trad..
mtn. cit., p. 68.
*,
Coinp. V, Mitrofanovici, T. Tarnavschi gi N. Cotlarciuc, Litargica, ed. 1929, pp' 563-564'
"
Mclctie Sirigul, oP.
1t
cd, cit., p.5o.
257
r r\Ev I r Nvt'. yN,
Htlrr UNn trtp I E
.ll.irlicnn,n
Slilntului Acr
Si
cldtinarca lui dcasuprn Oh4tilrlor l)nuri in rin:pul
zttltti sinrbttlizcrrzi cutrcrnurul carc il avur loc inair:tc clc lnvicrc qi cleschidcica
nrAnttrltri prirr riclicarca pictrci dc deasupra lui (Mt. xxVIlt,2); dc irccca,la cuvi
,,$i ir inviat il trcia 2i...", prcotnl inceteazi clitinarea Aerului,'li intocnregte gi ll
dcopartc, asen'lenea ingerului care a dat la o parte piatra de la intrarea morm
4. Momentul central al Liturghiei:
sivArqirea jertfei (sfin,tirea Darurilor)
Acum a venit timpul si. se inceapi aducerea sfintei
Jertfo.
De aceea, preotul (sa
aconul) atraqe atenqia credincioqilor asupra acesnri moment solemn, strigAndl
stlm bine..." etc.
(i
insemleazi cuvintele
,,kriln
pdcii,
ierqfa
laudri", cu care credincioqii ri
acest indefiul I Pentm a avea explicarea exact5. gi adevirati a acestui ri.spuns, t
amrntlm mai intAi ci forma lui de azi nu e redati corect din punct de r.edere gra
in ron-ranegte qi ci texnrl corect qi originar este:
,,N4ili,
pace, jertfl
de laudi;66.
cttvinte indici elementele sau darurile ofiandei spirituale, pe care credinciogii
spru-ri ci o aduc din partea lor, o dati cu adevi.rata
ferdi
adusi de preot in rtgn
gcroase) dtn Legea Wche, recomandindu-le ca daruri sau materii ale singrrrei qi
tei jertfe
- i.rtfa
spiritualr sau morali.
-
pe care voieQre Dumnezeu qi cari-I esti
-
Aducem, adicr (rispund credincioqii), intii rnild., Dentru cd .tmild voies -
Aclucem, adlca (raspund credrncrogii), intai rnild, pentrt cd
,yoild
voiesc, ir
jcrtfi
de animale", a zis Domnul
lOsea
VI, 6; Miheia VI, 6-g; l.li. tX, 13 qi XL
irducem apoi pace, pentru ci Mintuitoml Insugi a spus:
..Daci aduci darul tiu la
qi-qi aduci aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta..., mergi mai intAi de te irnpat,
fiatele tiu gi_dupi aceea, venind, adu darul tiu,,
1l,tt.
V, Za-Z+; Mc. XI, 25-26)
ac-eea, qi je,rtfa
trebuie adusi iqc pace, precum ne indeamni preonrl
,,Si
stim bi
SfAnta
rerfe
iry pace si o aducem"); in sfargit, aducem qi
ieffi
de raidd, pentru
asemenea jerrfl
cere Domnul, prin gura psalmistului:
,,Adu
lui Dumnezeu
7r
laud.d....; cel ce imi aduce
ieffi
d.e laudd' acela Md cinsregre,, (ps. XLIX, 14, 2Z;
l!]'9.
C\/I,22 qiCXY,8 sau CXVI,LT),iar Sfinnrl Apostol
pavel
iepeii:,"prin
(Hristos), si aducem deci lui Dumnezeu inrotdeauna
ieffi
de lg.wl.d., rai.e .*aa I
zclor care mirturisesc numele Lui" (Evr. XI[, I5)8r.
85
Meletie sirigul, op
si
ed.. c1t., p. 50.
-
cornp. qi Sfirrrul Gherman, op. cit., col. 42g B. o altl
rrctat-c gisin-t la Simeon al Tesalonicultri
(Th.lcuiye
d.eshre dum.ncz.eieiu.l. lirac
p (l t cT \/ r
lc]'Prltat.c
gisin-r la Simeon al Tesalonicultri (Td.lcwire despre d.wwrezeieiwl ldcaS,
p.G.,
t. CLV,
732 C si tt'ad. roru. cit.. o. 263\: --,sfintrrl Aer se tine neste-f)enr.i .4.,,l .. .ito..o Qi,-h^t,,t
^--r,
732 C
1i
trad. rorn, cit., p. 263):
"sfrrjyt
Aer se
{ine peste Daruri cnnd se citegte Sirnbolul, pentru
$i
care sunt elementele acestei ofrande |
-
Sunt cele trei virnrgi: naita, pacea
si in
laud.d (ch.mtarea), pe care Sfinta Scripturi le contrapune adesea
iertfcloi
materiale
rrcbtric ca toare cele ce sunt despre Iisus sa se miituriseasci limpede gi si-L vedem
(irnrp..gi
rcogr.rost, Dapre
fiptuire,
conteruplayie
si
preoyie, cap. 74:
,)...De
ic..a sta., sfintele
rilc irlaintea noastrd dupi Simbolul credinlii pe Sfhr,r, Masi^, avAnJ si fie sfintite. ca sl cum
ritc inaintea r;oastrd dupi Simbolul credingii pe lnflte, ca gl cum s-ar
irr olrccare chip penrru cei ce le aduc gi ar stri
(tracl.
rotn. dc Pr. Prof- D- .stirrilo:e in Filncn
iitc citre Cel ce locuiegte in
rr (rilrslillc Lrlrp pEtrlru ct cc le aouc
ll
ar strlga cu graturl negrartc catre uel cr
(tracl. rorn. dc Pr. Prof. D. Stiniloae, in Filocilia, vol. IV, Sibfu, 194g, p.275)
l1(r \ r---: r\ n r 7' ..1 8('Yczi
Pr. P. vintilescu,.,. nfa lawdeP, in Lituighiile bi*ntlrrL, BucureEti, 1940
trrrs clin S.?i;. Acclaqi, I.itwrybia pp.222-22a.
x7 r , x7
M-crr1i<,ninr nici pa.reria izolari a limrgisnrlui grec
p.
poris (Litwrgica, p. 244, n. l),
'rlr tl lllilt corccti varirrtrta bi,crrov (ulci, untdelernn). in I l"eoy
(mili):
duol el- formul,
e,rrc rrr tl urai corccri viriurtati.crrov (ulci, rintdelerin), in I
'eleou
lmiia;;
j.rpi.t,
for-j,
srl sPlrnir ci aclttccnr ca <tfiandi: pace
si inlelcgere. in loc de ntdclemn- si laudi imulhrnrirc\ ir
s,l sprrtrrt ci aclttccnr ca ofiandi-' pace q.i inplcgere, in loc de ntdclemn,
Ei
taial (mulfumirc) ir:
rlc jcrtli sAtrgcroasi ((lomp. Amtrroslos Stairinos. Contributie la sfinteie rdndu)tli ale Vcrirni,
sAtrgcr<rasi (Oorrp. Amtrroslos Stairinos, ContribuTie la sfinieie rd.ndieli it, Vuirn;ai
2.58 25c)
Alir4qerea
stelulei de 6lc
l,ttn1,, Itdrri
nlt sffi1t.fuui
disc, it't fitrlrr[ dc crtrcc' ll ccf<rnisttl
Arrt,rrca dc biruirrtr\.,.":"lffitxrli;;,lrl'i'i't't''ip'-it'it^9i1"1ea
cclor pit1,.Yi:ltlt^*
:llil"3--i;Jili'i:i;'
i,.,,*i.ii.',,',i' rnp":,'
,V.6-8)8tt,
iar
y!!.y.1,rea
stetutei de pe
...., .r:^^ .i
^,.narao
"i;:'?;';il'')-tlii,""i^.::r::;:_?:::fii,de
pe mormantul
, f,-,ntruft'li i"
''o'-ant'
inainte de invierese !
;";;;';;il;;;
(d*'"I)t
il
chipul Sfintei cmci' in tim-
Uw'Y?f
'
f^--- \ l^
ccfbnisului: ,,,A.le
Tale diltru ale tale"'", esge imitarea
ge
u:
.-
,.-.---r
r^ /-:-; (-aee c Lret nAinea in sfintele ii
n!
1
'
rr-
urrea drn LtLurl4rrtor ;
ura
5-o'*
fl-
q. XXIX,24).
n timP ce in
I
ltttl rosteqte,
,1.. ^4.--- -l -o-om
ci ne I
U
d,e vtn 5l
prefflcerea' tur I'7t olt'tltLeL at"y
l"
r"."?rt
Y""-
urma rugaciunii
preotului' E' clipa cea mal stanta Ql
'
'\
:
-t
4--^2^+^
'
t-;-.r;rol? f)anrrit'
i'l,nuarrr.o".e
din tot cursul srini.i utu.gtiii. De aici inainte, ,,clnstitele
Daruri"
:r'li,t?,"i"r.;;;;;; .k',i, ;;i;"; J;i'
"'* "f!:-'Y:i ,':""-:nilt:','l +':,1':i
i'l'ftr'uijlr:'ii":,'.I;a;t
;;;, .i'-",i
-p..n.ut
in insuqi sra,nrl rrup
qi
Singe al Domnului,
pelta"a*ct
i"^*
aParentele s u infltisirt"u':!*;%1';
l'lttll Sange al rJollrlrurur' PdJlrarruu
:---:,; niscut din
qi J.
"i".
Ele sunt adevaranrl
Trup qi Singe cu
rrrr Fecioari, cu care a triit pe pimint, cl c?re
'
!i-1ffl1:"1
ll?j::;illiilr.
,irrr;:'i:il;
.ipr.e.a
prezenra ,u., ra'sl.,s
'r,,,,irocul
Bise-
i Sale incere aza de,
-ri
e, ;;;;rf*#li.a
sa'"imistiil.
ci devine^.-t1lL"'*":t:,'ill
:ffiii;:T:"J#lr"oii"
'h"tr'i
"r;;;;'k
"""s;;
ffi::-'$'itirici
cu materia
;'ffi;'.*i.,
rii"h ,;..P,it
ti
insuqite de ca1
^
itorul' adici incorporatc
,iilin*f
'rrup
qi Sang.,
jertfit in chip sAngeros
pe Gurv'uLa'
. ..
s tinqi re a q i p reface rea 5
^
-'il
;'il ;;il;;
-J'A
f,"^l: :**'
I'
:::l ::H',*'' hi';
':;;;;:;;'i;;;{;;;ii')"'^"i'il,*,ii,ma"*'::*\':,,'::ffi:r#*,1ii
',i,;;;";;';;;i'ipi;it,
ii'iri'olirart efectivi; sluiba noastri dcvine acum o prezentarc otn
* sau o acrualizare , i;;il isio.i. a. p. b"fg" ta, o realizare a prezen[ei lui lisus
FIXJ:t:XI
il:H'rIJ, il;.a.'-"e
nu toati
^peil",*
p.'lilPl
9.':'^'- f:l'ff ,1:'l I rcDule sa avrrr
":iiii'.::il}''""i';.."r1-"al"ii-
,al miridele aduse pentru sf,tn1i
Bfllrrtul
Trup, ci numai Sfinnrl Agneq; resn
'n
-.-:
:^
....^,,r
n^m-,,1,,i rrici irr rlc
illH#Hei;:i"',i',";";;;;i't::;t:l-:F;:'i:::;X'*i3":f i;'tsil'tri+',t';:
! l' 11,,'# ;::il;n:
ih
i.'iil;"
a i,,
"'n"[i'"
i
P:
: 1T " .?:::::'
"*:"
li
^tf
,,SlJt
f; llllltllor,
cl nullrar Ds ,rrydtL.'l ""':t;fir-r;ulei:
,,Sfin1ele,
sfinqilor", prcohtl ia
lArrg,i
.ir. sunt aQezate,
P^:
,.9t1, Ia rosttre
r:^---r
^.-
.^..e-
^i.iAete
caresrrnr nunlll lilu{x
care. su'f
.atcz<rlL;
"?-:;;};;;;^;
. .
lele, care suqr numili
iii,Ttiiri
qi inalqi uumai Sflnnrl Agneq,
i':1"
discul cu to4te mlrr(
ii'rili'ji;;.'
ri. rLp"r"i taiqic al Domnuluie2
tttrntiei .. (in grec.), ConstantinoP
^:^,1?!:'1.'^l^oi,li;
illi,,],l,,li,i:11.:H',i1fl
i'.][1|.|..',.il; lllrrttrt..-
(iu grec')' LonsLarrtrrrul']wt'
t"o
""JrlvrriLiiriuog.in,inartic.siuclinvol.colcr'tiv
,,,i,lri.f,-:t.,e
.trir".h. Ei
mai corecti, de catre A.rhi
r i,,rrryic rle t,Eolise oarticulitre et Linrrgie a" r'Egri.. ,niu..r.il." (conf. saint-Scrgc h l)nris),
:i:i;,;;[;.
;. t;rgtir-"-i".tl.ulitre
et Linrrgie de l'
it,,,r'r., 1976, pp. 213-214'
"
ii'V.
uii.6f",-,"uici 9i
ceilalli Liturgica, pp' 568-569'
tr/ r,r-lcr;.' sirimrl nD. ri ed. cit., o.50. t'/
Mcletie Sirigul, op"Si ed
9it..p
;
fffi",.,tt'"th
#;{\1,?i!';#
_r-i[,4h l_tnl,lT,v,'te
(Litwrshier, Bucurceti, 1e67, p' 210)'
r l,,rrn.'ti"ii..
-Crt".ir.,
op- cit',cap' II' trid- ronr'' p' 3l'
' " "i,,'i;i...^,;:;
n^x".lr" i ,ir ,^i. 27 - rrad. rom..
pp. 7t ;I
Ni..i". c-.t
^til^','
ip. tit.,'
'
f '
27, rtad' rom'' pp' 70-72,
;;
N,'.:'ffi1,1?il'ii?;'il':li$i
;.';;i:;;;:
;i;y
ll:ll:::::":l T:-:',::;':Ih :':"q;: i#',!,:,
,,)
Nic. cabasila.op.
cit.. cap. 5, fvad. rorn. ctr.' p. c5'.,rrc('r
"' ""^)ui-pr:r'rhi'iri,i
iiirri,,,
t,,,,,nlil'rll."ii,'*ia'
"'"'it,
pp' 99-100; irtvilritutd biseicemcd
pc s
Acurn' dup{ cc sft'ra
/crtf.\ s-a sivirgit pi cA,d dcci fi avcnr in faqa noastrr
y,11TfiH,1;xm:,-"1,'xi*'*;jruri,
preo-''1 ':' ".
rea dc unn[ din anafori /R,giciunea
Sn"i.i
i.r.f.;, p..."..
T nea de mijlocire g.r..ril p..,.,
iri...ii'gjr..;.r
,a,
neste acrlrn ne t^ti
--^)i^^:^^::
lI ne$re acum pe
toti .r:^1,::1?Jii
vii
si
morgi,
fintei yelrd
fie spre. folos, adica spre lertarea pdcatelor
anume in fnrnto, rrrrlrr ts n^t^- c.-^----: ,'
a cu ace$tia
i:lT;
il-ffi:T#*l:l::'j
::**l::""*"r"
-
preo,u,
ii po-.,E3
;::::ti?
sr nor. ca si ei i-.,
t"t'c cr nen'.nr eq a'l nx
rTiiloceasci
pentru
noi qi ra aoUa, gi noi, ca gi ei, impi
ru'ruccasca pentru
not gi si dobdr
,..rrti po-..rir.
j
pomenire
(aceea de la Proscomi
miilocire A nre^rir'ri
arurilor nu trebuie ingeleasi
deci mijlocire a preonrlui
ra urDLrrL, rrrr)r2rnarF
4rurrl(r'r rru freDule- lngeleasd
d(
nu mai au nevoie a" ),.j]]l,lj:l:Y^:T?'T)
Peltf
dAnqii sau in favoarea
lor, nu mai au nevoie de rugdc i un.,
"J;il;i,,rl;i
g.;"il- Ir' l"#,liHlrT;i::il
il;XT,;;X
m;:p::
Dumnezeu
; ;il .di ;;i,;.;.#
pe rangi Dumn
d'verei ra ecfonisur pentru por,nenipea preasfintei
Ndscitoare
de Dr ze
pentnr
Preasflnre
,r\
".
d-o
^.i^ ^-^r^-:
a
dit-r orrcrrl t
a
din cursul
nii...") gi insearqni
deschi
E:,-l--: r--: n
:liitr,n"ri.*
;i
p;e;#
il:'.i:
;il;
l'fl:,T" i
mm acum.
5. Sivdrqirea
tainei (impirtiqirea)
Prin citirea ultimei pi4i din anafori sau Rugiciunea
sfintei
Jertfe
_
adici a di celor sau a rugiciunil"i
a.'-ilf"i#.""..rU
pentru
B:^^_:
:
in lesinrri rr, r, in legiruri cu
/a
.
rq
Plrrlru
'E)
pn;!;iui,+.ili
T.l*,',:fl:
impirtisirea
credi rata nn^^-i--j^
-
impirriqirea
Credi-
-
_^_,__^
)
care constituie
scop
Rostirea (cdntarea)
Rasdciunii )"*_""" ,
impirti5ire-
inseamni .;
impirtiqire,
lnseamni
ci
se socoteasci
fii ai lui Du
desrut de pregitigi-qi
de vrednici
roage si ne dea ,,, nr-
J.'J:::' ,lfll:y :l T*:::,-ri
fiffi'-1;
:#:i ;,qi
ji
r,i,,os, din care ..r .Jf,'fffi
Xi'f i,,i',i',;!i
rlil
indtpiea
sf,;nkw
Trup deasupradiscurui,inainte
!9
frengerea
lui, e priviti
in neral ca simbol al ridicirii D"-";;
p-.-.ir..rr,
sau chiar
aJ ilirierii (al sculiyii
Dr
,tqi.:,'.1,1,'-,1rt
!:jl';,?:o;l',li,n'"r'
Sp' cindea,zs,nlors;
*;,ia"iiil$it
ei
Vezi Ni.. bril.ri
d. .gT., p.
]06 9.u.
Mai pe larg la
pr.
Ir. Vi
Sewal pomettirii
sfintilm
in G-8.,3. lgQ2, nr.
oD. --
xl t,.p., an. Ig62- nr.
*
{.,a. ;,;.';i,.1',.
};ii"l;i;,1.u
-",}f,.1,-.gl
ll(
err nr;n
p;,,t
-ci..
n(
..__eu. orin Fiul
-Siu,
Milrtrrrisitonr
l, Mysngog|.a,
cap. 20, 24,
'
uncrman al C<-rnsrantinopolului,
,tifdnta Linrghie, cap. eS g i;ii"ii ilie
l,tt'u ncilc:n SPEcIALA
nrtltri
din motmAnt)ed; iar cuvbrtale oSfintele,
Vt
rl
ll
dnici si se numeasci sau sI se socoteascl
i recunosc ci unul singur a fost cu adevlrat
isus Hristos. Acesta e singud Care, prin
ce I se cuvenea, precum spune El insuqi:
. XVIIL 4). Cici tot ce a fEcut El, a flcut
)".
maginea cea mai plasticl a rlstignirii
tototati gi ne amintegte gi frAngerea
pirqilor lui pe sfAntul disc in form{ dc
cu -I$ in care s-a ficut impungerea cu
unire a SfAnnrlui Tmp cu Sfrntul SAnge
:':"#;:H?i.:T,l
coasta Domnului cea impunsi cu suliga; spr
rnati la Proscomidie' ca
c caldl,
erld, ca
din rlni
i
mi
qi
are
l)omnuhri, sirnbolizatl
Puqin
potir. Iar cd invierea e oPera
nrati gi formula sacramentel
eo
Meletie Sirizul. oi. si ed. cit., p. 52; Atanasie de la Paros, Prescurtare despre damnczeiapilc
rlo11me, trad. de lo#al Argtqului, Nearnlu, 1816, p' 252'
e'Vezi
Evrei III, l.
o.
g7_gg.
d sfirimali Sfantul Agnel in patm pi(i, ctttn cll
au fost risdgnit
P
cruce qi au sfinlit panrl pilrli
taine..., RAmnic, \746,f. 18 v).
1877, p. Ll6.
meon al Tesalonicultrl, rdicuirc *r-
eb. 58 (*ad. row. cit.,
PP.266'267,
can YJtr;,:ii:j2 !,*'%;"1T;i";iiifl1';ifrii!;
p. 46 9i
dc Nic.
|!i.laq,
in Comcnt la con' 13 al Sfdn*lui
'8.O.,
a, pp.232'233).
Si
ed..
260
PRBOT PRoF. DR, Et,rri BnrNr$,n;
sflrqit, clupir u,ii liturgigti,
r*)arca carrt-yii
i,.g
tur,1uti1
fimca,rni pogo
i.f;tll.l1,1]',lr|#[,ni'J'i..a,
i,,-'ii* cin.izecimii
ori'cdrdura
.r.di.,qJi-3i
Liturghisitorii
se impirtiqesc
cei di,tii, la arrar, ca Sfinqii Apostori ih carnera
celei de taini l)e ,.Fpi t. r i-.--"=
,iiii."r.a
arhiereul
insusi ii imnirriceet ,
cei,a,;i
lltrTi[lffi$
],::ut'3;ili:THl,t.:
SflXn'ta
la Cinr cer 116
13lp{.
Twmcarea
in sfa,ntul potir
Sfhntul Trup destinate im
credincioqilor
0{1si I{A)
-
Sflnnrlui Trup cu Sfintul
simbolizeazi
invieiea
Dom
rtecnirtitx i^ r^._: ___:.-
integritigii
Sfintei Sale u
despirtitd
in doui prin
moarre; rar rurnare, ..r*rri'i'*;1'ffi
;:ffiiiir:ril miri,ei^. nAnr.r
^i--: ^:
panr- aaaainaioi,
vrr
5r morti- exorimi in rhi-,,t
pcnrru credlncroq.ll
vrr gi morgi, exprimi, in chipul cel
a ruturor membrilor Biiericii iiiu,riAi"rre qi luptitoarr
z rv va r ! r,
--,.i. cu
.
Hrl, tor, r,l .J#;:'rf
i,r'.#"ff:l[
i::] T#:
gi pe care noi ceilalqi
-
credinciosii
vii-iiI ,ri nnmo-iti oi
-^^---^---^:
;;G;!,-'u;';11;ffff
ll,'fil:JiJ.'ilT1lltsil,i,J,fiTTfilT,]#i
retli..
-.i-
i-,,:--^:
-^
-.
- reatiza prin invierea noasrri.dj,,
mo4i, ; ;;r, #;I;il';','JnXl#
l.r:rlTj
Domnului,
de aceea turnind in ,ferrui
|o6. ^"-.,,^
-I:_ ce
[iturohisito.,rf
";-
J^ r4i6x +-^^^--^ /t ', ,.
gi miri
liturghisitorul
zice in trini tropa..^ii."""i
ai,
gt miri
plrgile ain smnturrru;;il;;;f,.'i',iJ,...,
cdnd to
vizAnd
". ^A-J
*^^--' ---,
.
, a lui Hf aIu
H1il1;;;.",*
T"ti^Ti"ga
sfintei F"i""
'i": ,,Lumir.rri-t
,
lrml
noule lerusalime.,.",
in care e
)'Lwtttttca,,ia-[c' lurnl
,.l.r.Joi-rilr"d";
i" miridele
i Domnului
la invierea
.roi_
-^
r- _:.-^
^--
pagtile
cele mari...rr. ir
rugim ca in ziua cea neinserata a rmpardgiei rui Hrist"r:, ,}l".fi'#ffi;,;ll
it
rea desivArgiti
cu El., de care,n"dir'.
6"t"ri inci 4.
r^'-^^__-', _
in
r.r,credinciotii"ii
ti
Tory, ,'j.:
lill
P"r-ne,
picatele
celo
etc,
miri.t^i^, ,r.roj:l
car:
^n]r
s_au putut
impirtiqi, aceasti. impreunar
mirideior scoase penlru .i ., irh,,rui irGl;:*,AilTiiill'
;j[i::1JTt:"H,
lL*."?*r:t.^::ii :11:,1tt.1
.o sn',i.r. D;;1.
-
p;,ii'.p*.
chiar fon
respectivi, pe care o zice atunci air."r-i-ipreonrl),
snngere sfe":1ffi.:"rfi,t:i
#',9',liJ:11,?ffitd'
'elor
pentru
ir'.
''l*
adrs acerG
-iriJ.,
ca gi cand ei ar
Indlparea sft.nturui potir gi aritarea rui in vizur credincioqilor,
ra cuvintere
,,cu 1.,1i^DrT".leu..."
gi
,prfa"t"l.q,., O"-".r."fe.
Dooonrl Tirr
,,
siml-^ti-^
^_x ^_x
r'' r''umnezeu"."
$r .'Ivlinruieqte, Dumnezeure,
poporur
reu...;, simbolizeazi
a
MAnruitorului
dupa inviere, I;.- .;;;;; r-.a. ,i din form,r" te
",,
.n.o-x^^.--r
'r'arrrlsrLvf
qrl,
uupd,rvlcre,
lucru care se vede.qi din formulele cu care rispund
c'rcdinciogii,
ca gi cand L-ar'fivizut pe Domnur Insusi:
--Bihe est" crrrr4nt,t /-or .
r uzu(
}/L vvr t lt I Lll llrsu{l :
lntru numele Domnului;
Dumnezeu
este Domnul s
$l
dm tormulele cu care rispund ar
InsuSi:
,,Bine este cuvintai
Cel ce
2.1,.27ti,,ia,,,-**'ilil;,ii#tr;;;;;.iiH:1,%,:-i.K'::.!K^!!':
:]::,::,]]i.r.
de la stihoavn,
v...-i.t Ji"
^i,
umrl Rusaliilor; era imnul de slavi ql
din urmi nu e altceva decAt
rnu,qumire,pecare-lci.ntau"di;;;;t;;'dii.;;;;iil:H'd":;J,Tfl:ff
il
',,i0,!;;;,zl;'kf*'t;7,1;*'?all*fm',
PP'8e-er; comp.
ei
E. Braniete, Expticarea ,ir,iilyl:':_(:p".1,:'il"c,t^[t,,-pp.\b;;i.
,,",:,:f,':!!J;;;;;i;;;;;#;,"1;lrrii,lnl"
,1i"'*;i;'!t'u;::':';tr;?!f,:1?!i:ffi:,li,(
!^?"';ilif|;l,x.,f
.,!:J,r:n:::,
,o;.,,!2
:P::*
ri,rili
leTig[1..,
i-".r,"
ei
i-ar punr
;.3-.54). [_i,j].*,,,*
rtri lis.s, .ri, .o." , ."., .#;;;:il]:i:;.t:"J:i
11Jiii.fl:i:rllii;J,li'iii,li.[l;I
262
l,t'ru r((it( )A sPt'x llAI,A
6. Partca finali a Liturghiei
iar d.wcerea
si
d.epwneren Sfi'ntehr Daruri.
nului la cemri. De aceea, cAnd preonrl
finqirea Darurilor. De acecil,
rlmAnerea Maicii Domnultti
tiqi creqtine, duPi inilqarca lrr
Adormirea eilla.
Fiind un inlocuitor al Sfintei Impirtiganiirls,
anafura se di credinciogilor ca scmll
sau simbol a..o-6i*. rpiiit""r4'qi de'aceea se consumi numai pe nem1ncatc, ca qi
Sflnta lmpirtiganie; iar cXnd lulm gi
rrnafura. Vechile Praille qi Cd'rti d3 intt
rll
ca
'f se
aQ
stropiti cu vin, care se di credincioqilor in
it., col. 452 B-C; Atanasie de la Paros, op'
Si
nnd'
ca,ed. L929, p. 598.
de masn...), .a. U, Harkov, 1900, p' tl25l V'
7.
Liturgica, p. 23. Dupn Atatrasic cle lrr l)nros (/)ru'
Sfintllor- Daruri la proscomicliar sinrbolizcrtarl n
,,,
Simeon al TesaloniculUii,Tdlcuire
d.espre d.u.mnezeievul ldcaS, trad' rom., p.268'
i2yez:tG.
Teleaga
:1 :ir:.
p.462.
1^_z _ l
tt3 ye.i
Liturlbi"r,
37 qi Bucuregtl,
195.91
p. 152.
,ra
Meletie Sirigul,
p.
Ei
Teodor
'de
Andidi, Tdlcuin pe capitole'.', /''(i" t
'
CXL, col. 465 C.
r,\^ : --
-is y.ri
Simeon al Tesaloniculti, Despre Sfd.nta Litat'ghla, cap. 100
9i
t!t,'
.:i,:5:,Llx,JHll!:lll:I
iil
arc), gl. 170 (ccl' Iltrctrrclti, 1962 p' 173)'
PRsor"PRor, DR. ENe Bnetrg.rr
cepuill secolului XVIII, mitropolin:I
Teodosie
rL',uLL, DsL.,rLrur
^vrlrr_mrtropolrtr"rl
Teodosie al
f{rii
Rom{'egti s
l?ilTlt rlbji:i, il1-:1ri.i,rdu-t,
penrm ."-
"qr_rr_in
l',,htc'ri
nu n.
l3:::l:ri"ri;"i;;;i;;;;#;';*.[T;:ili:;ili"ffi
:l#'
j
nestropiti cu vinllT.
{,:YK::._ll:r:?::1!ici
gonsumarea de citre preot (sau diacon, dacr
:::::):':*:^m::,::r:*ii.rii;h1p#il;#ft
:i'"#.:',[?pfi
ili
il,#i'k2.;i:.#e,,5,l,::1".ft
g.-duitci,o";ili;;;;ffi
^.";;:fili
11::'"f*ti11,sl:,?:Tr-!;;;;;i+;U!;;!iii,J:iJ"T,tH'i,li;
i!.*;iili,"'V"*, its,yij
intru impar4ia ratitui rvrzutlilr-.
ffi;;,rl
XIY,25 gi Lc. XX[, l8;trs.
Ijli:TLuTt::;.ljllylilare
deci un sens esharelogig,
devenind o pr.ngori,
:,Ij,'ff",X'^l_9_Y:Tir,*::?l:1T1,t.,Freqi!tg
..r"' ,i.ff^ii;;il,;,"rffi'"?;3
cipare a,,impirigiei
rui Dum,er.""
1i-ffiit *t ;r;iil ;;#"or,1ff.ii,t
BIBLIOGRAFIE
(lucriri auxiliare necitate in note)
,
^9:
,3:9:,
lr.erosc,o.rntd.le.
L'offrand.e dans te rite byza,ntin,
I(gp", 1964 (extras din
,,,A.cta
philos. et theologicr; rl. So..
t. II),
Mitrofan Critooulos,
jVlh,turisii,ea
Ornd.oxd, ed. de I.
tfi
e_'.OpQo6o(icrg, Leipzig, f
qOs.
"'
Rend Bornert, o.s.B., Les cornrnehtaira
byzantins de ra d.bine Lituryie du
XV-e'; siicle , Paris- 1966 iC,ot Archi.,.. .t^ r'..r-,-^. /-L-t-:^--),\
!';-nec1t,I,aris,
1966 (Col.
,,.{rchives de I'e)rienr Chrdtie";;i.
Odo Casel, Le rnernorial d.u-seinnewr;;, ;';,;;;:;:-:;
:'W:,!:
-l',r{::*f
d?'
?
ktyuie
.d
e t' aitiq uiti ch ritienne,
131ii"*:fSi,.Das
-tuty*erientedichii,'ii
*r,,,iiilrt;i,"
;;':;{"(:;;ff'ff:T
wissensch-aft';,
6
11926j,
pp tig_ioi.
son /cbo sur la
Academice daco-
Mihilcescu,
?r:2:"P1:Yi:yi:i;.
Eucharistie
.
wnd.
yersiihnwnx.
Die
sotttiche
?!:*.:r?:,!,,:t:Aita;,;,*isd,;i;,,dh;;;;;;tri,,"d,;iiiiiil"!J".
(197L), pp, 177-t84.
rg6';.*ikir
Evandas, scartd expricayie a pdryii
La
si
a lr-a a sfintei Litwrghii, B
P. Evdokimov,
La priiy
dr lEXlise d;Ori?t La titurgie d.e Saint
Jean
Paris,,I.966-(Pl,4pn1_o.hesoecuminiques,,),')--
"r v"
f!:t: Y.fgy"
lKrasnopievkory,'Nw'aia Shrijat... (Tabtd
noud sau
ff ',{(,?,r:f
y,::?y::yr,,,,Lu.t",tiL;;;;;;;,iZiiaffi'i,wcruritnr
cd. XV[, Moscova, 1908.
J'
Mateos, L'action.d.w.soint
Esprit d.ans ra Lituryie d.ite de Saint
Jean
rcv.
,,Proche-Orient Chrdtien,,, fX
1USly.
')i,
!:#:,n: !r:ti2:,t:,':K*tt,"::13y,q !bencii,,,-B*:y, !7o?,
r 24 v
e
u (
t astitc ce
faeeli
ta ;ian k,ie,ii).. c"qd
I
ciili'y:lii",",f,ffi;l
,,,,,]flJ: iLJ;J'x;,,,[3];
rf;:T.
)u,,,f,;"ff;,I,rr1 li\Jli il T,rlo,.:l ,^!;a,F'i,,ffi"*.
rl'pil^ii." vinrlescu, Anofora tat
rzrvr rrr, +. Do. ts/_ r4b
ll
nr. S, pp. lg7_197.
Atrtidtron in S.L, an. Ie53, ;;. i-),
;J'i ili+i.
",
,,, p!: ,,\u:)ns Y;7i
si
art. (lesem
"^t1
o iiii);rrin *ebuic sit i
"
*
il", !: ::^:: :
t:,::'!
::
t
: .i"
r ev,. M. 8 .,' in-. I e 5 6, nr. +
_
o,'ii
-
i sli.
i iX X.:Il. _!H \\
o?.
1t /. .c*.,
p
.ii.
f#T,'d:ffI',?.fi',;'i!t$:|;H
o:!i\#;*:,*ry!(,"
y?
!.*zyaz
1,n
, bu,i
), rcz. in rcccnz. din-rcv,
,,6rr.ioxia,,,
^;.
ig__,-;;'.''2, p, iciii,
Srtfia, I963, pp.
264
scfla
LitwrXie
,,Kyrios",
Chtysostome,
H srrs-loachim
Schulz, Dia byranthrisch e LiturXie'
ilhurg
im Breisgau, 1964.
l,titiiii
Solovij, boiesnenna Litwrghiia
(Divina
Lrrunctc,q sPEcxAt,A
Vom Werd,en ihrer
$mbolSestalt,
Liru.rXia) -
Historia. EuoluPio.
tariurn, Roma, 1964.
^
.?
fil;;il;ti'i^ir,
L'Ewchoristie. Mirnorial du Seigneur. Sn*ifice d'action de
ot d)intercession' Il-e dd., NeuchAtel, J963'
icnlae vu I saris-' Ieod, rccrtnrnotq
(inv dyd'twrd sfantd'), Y enetla, I 8 I 8'
Vulgaris,
'IePd
rccrtfllnog (
CRprrolur, VII
Liturghia darurilor mai inainte sfingite
Precum am v5.zut de la inceput, in afari de cele doui Linrrghii obiqnuitc
an (a Sfhntului Ioan gi a SfAntului Vasile), de care ne-am ocupat pAnI acum,
erul ortodox mai cuprinde gi o a treia Liturghie, cu o rdnduiall deosebiti,
twrghia Datanilor rnai inairute sfinyite, a ci.rei intrebuinqare este astdzi limi
rioada Postului Pagtilor. S5. vedem, mai intAi, care este originea ei.
I. Originea gi vechimea acestei Liturghii
Slujba Sfintei Linrrghii a fost priviti. totdeauna ca un prilej de bucurie gi
duhovniceasci., intrucAt prin sfinqirea Sfintelor Daruri qi prin impirtigirea iu
are loc in cursul ei, il avem intre noi pe Hristos, Mirele nostm Cel ceresc, Care
intru noi qi noi intru El (comp. In. VI, 56). Acest caracter festiv al Sfintei L
nu se potrivea insi cu zilele Postului Mare, care sunt zile de intristare, de
pociinqi, cAnd Mirele este luat de la noi (comp. Mt. IX, 15 qi Lc. V, 34,
aceea, consfinqind oficial o veche tradiqie a Bisericii, sinodul din Laodiceea (qi
anii 364-383) a hotdrit, in canoanele 49 qi 5I, ca in Piresimi sL nu se mai sI.
Linrrghia qi si nu se mai serbeze pomenirea sfin$lor mucenici (care se face in
rdnd prin slvArqirqa Sfintei
|ertfe)
decit simblta qi duminica, zTle in care po rano prrn savar$_rrea
')llntel )ertfe)
decat sarnData
Qr
dumrnrc
,
zle ln care
t
mai pugin aspru'. In urma acestei dispoziqii, celelalte zile din cursul Posrului
rimas deci zile nekturgice; \n ele se si.vArgea numai slujba obiqnuitelor Laude
suri bisericeqti zilnice, flri SfAnta Lirurghie3.
Erau insi destui creqtini care frecventau serviciul divin (Ceasurile) gi care
se impirtiqeascd qi in celelalte zrle (afard de sAmbete gi duminici) qi mai ales
qi vinerea, cum se obiqnuia, de exemplu, in pirtjle Asiei Mici, pe vremea Sfln
sile cel Marea.
Pentru a se respecta deci hotiririle sinodului de la Laodiceea, dar in acela$i
pentru a se impica rigurozitatea ajunirii din zilele de miercuri qi vineri cu
creqtinilor de a se impirtiqi chiar in acesre zile din post, s-a formar obiceiul
pistra in biserici o parre din Darurile sfintite la Liturghia de sAmbita gi
I
De aceea, papa Inocenliul (40\.417) scria episcopului Decenliu de Etrgubium ci in
trad4rc apostohci si nu se oficieze Lirurghie in ultimele doui zile din Siptimina Sfintelor
(yn5ri qr slLmbital:
,,...ur
tradirio Ecclcsiae habeat isro bidrro sacramenta penirus non
(Epis. XXXV,Ad. Decentiwru, c. IV, nr. 7, PL, t. )O! col. 555-556).
" Can. 49:,J.{u se orvine a jenfi piine in Parruzecime, decit numai Simbita gi Duminica" , r
-'
,,Nu
se cuvtne a sivirgi in Patnrzecime praznicele nagterii mucenicilor (pentru viata vegnici), ci
rilc sfu-rfilor mucenici si se faci
(numai)
in SLmbete si Duminici"
(CBO-
vol.Il nerr I
-nn
i 14 rilc sfu-r1ilor mucenici si se faci (numai) in SXmbete
Ei
Duminici" (CBO| vol.Il, part. t, pp. tta-
r rrr )ru rluur ll ruLcru(r sa sc laca (IrLr{nal, III JiuTIDefe
$t
r^[mmcl (uru, vol. rI] paft. l, pp. I I+-
" ln unelc pi4i, ca de ex., la Alexandria, prin secolele IV-V, era obiceiul-ca mieiiurca gi
sri sc citcasci Evanghclia^ si se rosteasci nredic: si si se oficieze toqre qle T inrrohiei afqri Ae
stu'llilor muceru(
3
ln unelc oirti
sri sc citcasci Evanghclia, si se rosteasci predica gi si se oficieze toate ale Lirurghiei, afari dc
I)ar-urikrr (Et1cx triu puorlpt<ou te)"er1q,). vezi Socrate Scolasticul, Ist. bis., cirr. v, cap.2l
l)arrrrrkrr (litlcx tcou puorlpt<ou te)"er1q). vezi Socrate Scolasticul, Ist. bis., carr. v, cap.22,A
l,XVII, col..636 (comp. gi trad. rom. dc Iosif Gheorghian, Bucuregti, f 899, p. 271, undc tcxrul,
pectiv c tradus cu unclc grcEcli).
+
Vczi SfArrttrl Vasilc ccl Mare, Ep^t. XCilI (ol. C , Cdtre nohila Chesatia,
lrupirtdsirt) ((,11O, vol. II, part. 2, p. 4581.
Lt'ru t((it( )A sltliclAl,A
;;;;,r*;;r;'ni,ra
i'r.r'a.;l[;;
'r"iui
vecerniei,
de o parte'
si
intre anumite
.i,,,.i .li- .4-.lrrirle Linrrohiei- de alta.
a-i irnplrtlqi cu ele
1:e
crccliucioqi
in cclelaltc zile, in care. nu sc putca. srlvarqi
ia. Iar ca str nu sc iuticiririi';tu;rea
obiq.triti di. zilele- de m.icrcuri
'ij
u1*il
ili1ili;;tffi"";;;;'i;:;L'
JJ^ir,
J;a,ti'
dupi sruipl vecernici, adicr atunci
d
erci ce ajunaseri put.ati sn li[,Ance.'Rirualul
impirtlgirii din aceste zile neliturXi'
li;;ilru!ilpi"
r" i;;"t, ;?;;;i"'-'iurat,
trepiat' de o'"1'.T"il"l:il':.':,::
astazi Liturghio
ain're sfinyite (?uel'r"'
,
cu termenul
nia (Presctrtat
=
r,.-'
-^-A--.^\.
1,"
rtenia, cnm e intitulatl in eaiqilte mai
_vechr
^te
Lttwry.lotYt'ulwi
romdnesc); ln
.^
"ti.
deci o combinaqie
'
Vecerniei cu Liturehia
ult cd
gJ LL uLLl u Lvrrrvurq\rv
ilfi;;
stabilim., Pr.ii,
cestcl
irrghii. E sigur ci ea este o ,
(for'
qi Vl
trf in
iuml
lerusalimului),
sir
.
-
r^--*^--^-.r ,.r-.-s
;,i;fril d;;r;ai..Ji,
"-i"tit
mai inainte). Prima menlirme documentari desprc
rqa qi intrebuinqarea
.i;;;; iltt o
""""it"i
de rrigine
*t*::1,,(1H:1
'i;ff;';*),
#ffiil anul 64s, care spune.ci Heruvrcul acestei Liturghii
(imnul
i"
p",..if.
.erggti..'")
"
fou, i"r-a* in uz de patriarhul Serghie
"t
fr,":!T:'1'^T'
ilffiftj;1^il;
i;;il;;.;il
J q"pt.t
"
ea era definiiiv formati qi ra;nf{-
;;;;h;tIrit,
cici la anul 692, sinodul trulan,^prin canonul 5"2:='^i?il1T!,1-11
:i.X'#ffitd";;;;iffi;J;;.G
,eglemenldnd ca ea'?:. fr:".g toate zilclc
2. Autorul Liturghiei
t,r..., ce privegte automl acestei Sfrnte Liturghii, traditia.mai
veche este foartc
i,, pi..iJ l-ii i, rt.i-U"ir"- Sfaln'tyi Iacob, fratele,P:l".lltil
l',t^:1*t:t"B:::'li
i|,#;'sie#ili;;r-,;sfa"J"i
Marcu, , sr**t i vasile cel Mare, a sfAnrului
tnasie cel
l\rr^.a c ,
-
.l TIr',"|e dir-r manuscrisele vechi, care transmll tt.*"1^T::l:i
ilii:,1ffit,
"
scopul-salaminei,.iar
altele
-
Sfhnnrlui
Ghcrman
l, ('::'
.vttIl: 1t1aetii''i:T1-:^P:1",.,1:
Eii# r":..i}rhului
sever aI Antiohrer (brr-bl8), iar unii linrrgiqti apuseni o atribuic
Sllntului
Ioan Damaschinul.
:ffi[iffi"I";'ir-.*;;*criselordin-s9c'xJ|inainte,pTITiI:L1,T-!:,!:,:::;
ah
i;;; ;;;5r,": 1# ;.*'e tfu*A
t,T*:,'* i** ?"*A*:1" *'f :'# ::l
ffii,"'{"'"**,#il'initi'-iiie;i-il."'i
{t6o+;','""
' :I'j ,t"-.c:*":T::P"l'":,1
alxrcrisiar
(nunqiu, reprezentantsautrrmls
pc.
:_: _--^ r^*^r ;^+^-i^.
^* ^,,roo
i;.riG.;-i7d-abrsau
585). Aceasta tradiqie n-are.insi d':Y,'lryi:.I1i:1.t*:',:,':1
;,illii,S::ff#;ril o;"u,uilitg1e,
o o"..."L.t",'iu"qi.
"--sryS1^ci,fl"^:1.^Pil?*l
f,illiffiii'#:
t ;f' ffi".t ;il;h'i,
;;"iL-."
.dt,,'"t el la consiantinopolE'
rrr xl, trulan).
267
PREoTPHctr',
DR. Etru Bnnnr5,rri
zice afi a
irr multe din manuscriserc vecrri,
_i19epA,d
chiar cu ood.icere Barberinig,.
ai
Biblioteca
vatica,urui_(secorele
vrir-x), qi ir.,
"n.r.'oii-"-J,*,r"
Lhurthimt
cesc, nu se menqioneazi n mele tradiqionai ir r"."-r.ri il,.l]'iilr"gh
ii::;;itr
il.:^,:^r.L3lf$ ;i,.ala
jn5 ea aDare .,
"
i.;.,,"1,i;;;;,;,-t"i"
.".,r e conlcitr
in canonul 52 al sinodulur tru
qrrvrurrra'
4ld
unere ediqii
-,i
,..ni ab Li
lfK,f,l;*'#f'*f:
adevirul istoric daci socorim ci Lrnrrghia Darurilor
-"i
ilri;.:h;#U!i
::i:;,f':_pi,-1 :,-,gii.
sub numere s-ri"ur"ii";;
d;;; ni,, qi vas,e cel
nu trebuie privite ca opera unui s-ingur autorr.ci .,
"p..r.o-t
;;;i ,H;dtJ
fl,.9:?d:-.":::ry,::oi:i 11,,.i
g."...iii
a.-.ffir;;;il qi simpri credr
formati qi rispAnditi incetur ." iri.LJ,'pa"n
i"
#";;;i;;;..X ,i'Tj,,Ii";
definitivd de citre Biserici-gi
qys.i apoi, J"pa *"r g.fr..rr,
,"u numere unuil
mai iluqtri ierarhi ai cregtiniiiiii
ai" .p*, *.f-,.,.
3. Timpul sivirqirii
Astizi, in Biserica ortgd91i, Linirghia Darurilor mai inainte sfingite este
::T..fllti-1,:Till 1-Po:pE
pastilor,6"r"'-
p
-.#ffi;
p* de canonut I
r*It_:*n,
cirar mai.inainte, .,
'.
por,. reualqi;. L**Tit.i..
zi din I
ll,LT',L"1,,_'l:,l'_.,b:i:,'i,?:.-
L,S.flhi:,..i
.*..piir rii.r"' alirurgice
T..fti,din
prima slptimAni qi Vinerea rr.[riti., .a,,Jil^;.?;le
nici o
1i*:,:f',:,:a1,1"-'=ti :ll :'l
"rt"
ai"-"r'r"ril
a""a. ril,'grrir (toate
duminicile,
/oia siptdmanii
patimil",
qi s;-"^-v.rjiff13.'5t?.i
r"# (iiT
ea se oficiazl astizi
-
chiar qi in ministiri
_
doar in zilete A. ,
evrenfia \/.;^--i:,J:- c:--:--^--- h -.
.t
-;t'-'*: qi Vi
excepqia Vinerii din SiptimAna
patimilor).
iar
*1,
l,':.Y-T:"i,1".,-ilg"
i"
l:iq cr""""i"i'iari
,'i
,:1,^1^:-r_:,uru^r
cerur
)
^qi
la
(
:X,Y:f:,5.j,:::,1.:: l"_r:1.*.
ca:, Sfinnrr-Haralambie
(r0 februarie), rnttie
doua aflare a cinsiinrr*i iap al sfinnrl* i;;" pg_tez{t9rul
rrn
r.u"j, 6h1lii,ltj
cenici (9 martie) gi inaintepriznuirea
c"".i v.rti;i^Ai;;e),
dacr aces
de rAnd ale sdptamAniilJe
luni pAnd
vineri)
,2.'-)'
LraLa ac(
omentur (ceasur) din cursur zilei, ra incepui Lirurghia Daru
oficia
-la vremea. reglementara
, V...rrri.i
l.r,
.r.u . .oo
(urLd
sprc scara, oupd citirea c."rrt"i?i
"""ei."
t.r-Lr'i'_i
i._ l,
cAnd c
Puteau
intrerupe ajunarea spre a se impdrtdgr
$r
a menca, aga cu prevede inci
L,tf:',"*:-
l-:9: !f.T.$li,
t
I!!
rj
1862; Rimnic, I 862
E.a.
*,?:.T:.?1.11,.1;1..*:i'fi
q"\.^;;;;i;;)1,;iii.,iii:,,pistrAndtirurarura
rrccstei Linrrghii. i-au dar,.torugi, o formd auu"ir"tirei-_r^;hr;i-,;;;rdrru
LItudLura tra.,luon
,;u ntri iji"iri;iC;;,
Diahaut,,,,err R,rcr,." ,.Ti-11i,.""
s!flitc'
l)rrrurilor mai inainre s-fin1ir
tt
Yezi Simeon al Tesal
Gng^u'tg Diahaul" led Rrrcr,."
sau:
,,I)umnezeiasca Li
re.sfin1i1
q.a.6.,curciit.1;i)-;
'ed.
Bucurcgti, 1967, p. 2h
rom. ctf., p. 328):
,,In cincl
uiikrr mai i,-,rinr" ,"f*iir
- sau:
(.d. tt
Yezi Simeon al Tesal
fiyebarea 56 (trad.. rom
r)riri nrrrlr" (reprod.s
si in Tipicur ruare, ragi. rriio, ai"';0r;. cffi"ui"i*iiiliLi,";#t;;.
tirria I8l r. (noti
Ia'ti.lcuiiea can. Si aT--;".i rnrlon\. T^ n r ...--l-r^^__
',;li,i,)!'^'
"i:'.:1.,''^,'*'l+1
6..
{i {
'r,"a.
',.Ji".,1'
ii J."t5;J1,1ffi'fr#';Xff*
'{'.'ff,:,?;E;,3;idX[.f,r:
*:'"::::,
j:r:::::;";;';;;*d;;;; #tr#i;'e]ffi,"?r#,
(nrrurual dc tipic, dact.),
qi cei I al1 i, Li t urg i c a, ed.- I 9 2
?,^p.
6 62
;
F . n
^tii ^ri,
ia fi
"i;;;
;,
;
r;r;;
dact.), Buctrresri, 1924, p.29i. i,1924, p. 29i.
',i,,.!;,",,!i!?,*:E:I-::*i;;;;;t;[;i;,"'sti,
a Daruritor mai inwintc sfinnte,
^<o
a\ l\rendtiren. Cirrd' preod are si sivArqeasci Linrrghia Darurilor mai inaintc
ilr..'"(;;;i
ii.u"i. .e'"ibl Jirr"int
griji ca la Liturghia din duminica precedentln
ili.:;;.;;;i.;'il-;i;
a.-5ia"*r ,{gr.r pe.tru ziua respecri'i, si scoati qi sI
il;;;ilt1;;r"t
"n
Sfant Agneq
lsau
ioud,-de vafi nevoie)
q'*i
!i:tltl-?::':
#il;;ilH#il;';i;J
"ip,a-a"ii
urmitoare;
Pentm
aceasta va proceda
irn aratl inviginrra respectivd dinLitwrgbierra'
.. . . ... t- r^--:--r
;';ffiH.r..f,.*,i
;;'ara.;;;e ii;;lii" barurilor m Li inainte sfinqite, la sfilrqitul
;i,I,;iii;;;;o[rf6.;
".;.',hil,,l
ne .Sfinta Masi. iese
pe o$, q9
-11,rl,"glf::t&tl1;
;i,
fiffffi;
iunea sfrnnrtui Efrem Sirut
Ln. ii
S.epa"U
cele 12 inchiniciuni). quP-{
;;-i;';i-p ce la stranl
dq la sfhrginrl Ceasului IX
[iird;- d"r[* r""* iirir""r...."),
preofttl vtne tn miilocul bisericii, se inchind
i;:i:;i r;;nrlrii J.p"".
-"*i.
i, I'ot
"l
arhieresc
(ia binecuvarylt
* ]"j:li
,
#i:'6! ildi'ai ;I".hi;tilre randuiatd la sfintele ico-ane qila iconostas, fdrl a
insi troparele
qi rugec^i;if.
"Uii""ir..
Se.intoarce intre sfeqniiele implriteqti, facc
,^:^-:
-:
^^^;
i-t*.5 i- clter ne rrsa de
,".,*ii"p.. inrtii, ;;
;ilJ'rpre
credincioqi qi
^apoi
intri in altar-pe
ry
ql
eri,i. r.Jrrini de trei
"rii"
r+" Sfintei Mese, sirutAnd, ca de obicei: SfAnta Mas{,
nta Evanghelie
gi Sfanta Cruce.
&;
fi"iil4;fil;,.r"
""-*..
ia:
culoare n9agr1, daci
)
'";11i,^^b:::yr;rjpdu-
l'
rcspcctivc si'tipicul
ccl Marc (al Sfhnnrlui Sava)r3'
ttfil:,Li-1]9'11.1Ti:f1;
iin'i,i'.""li,rl;.r.i'V;;',i;i;
;; .di.i.ari caract :r de privexhara sau sluibl
A --l
,-'a"t"i.i"
,lversirc. ;i'l;.;p";
.d. :' l9T1
$i
:"..'9t-j'"1"
-'ifil,1'],,:"::{
;i" il-;; i"taniprr'qi *
-J.r"lte
doui Liturghii (a SfAntului Vasile
qi a
rlui Ioan) cAnd se uneau cu Vecernia'
i,rri;'fii;.itrc
J..t
"rii
-
gi chiar in mrnlsti.ri
-
Preideosfe$,."i_1::t.",e[:!'
Iip,;;;;;q; CI;;i"i.
de masa.de pra.z),
"9i:i,11.,"1'-:1-':{t:T-'^':11:,11':;
.ilil;,;;;;iile
aG sine deplasarea ceasului rl,F-l:i
(1are
s;,citegte inainte)
si
r :
- -^^^^^
C^
- ^^*^,1:- -;-1.'l
T ,rrrlelar rle ceeri
Gt-.#;;;m6inrtl;,
deqi acestea fac parte din ciclul Laudelor de seari,
4. Rinduiala slujbei
ri"lfi;;:b, A;r ; ;i rli.e* decat,pomnului si ne rugam", la fiecare veQmAnt'
il"rl r..." isi spali mAinile, zicAnd rugiciunea obignuiti'
[" :#;i-;:;;*;;i;;# s-a citit
'obed.nitn;
la timpul cuvenit, preotul zicc
Sfintei Mese (fiind deia imbricat pntru
,
de la sfhrqitul Obedniqei,
preonrl dcs'
tul mic.
metaniile cuvenite, siruti SfAnta Evan'
qi chipul Sfrntului Grigorie Dialoguldin
rr
Vczi si texrul Lirurghici, la ectenia dinainte de impirtigire: ,,Si
plinirn rugiciutrea nolsrril ran
Ct rard Domnului..."
(Lifurghier, BucureEti, 1956' p' 2??)
^
.^
'--
in
v"ri, dc cx., Li*rghr'aZ cd. Bucuregti, 1967, pp' 242-243'
269
rKrl()f rRoF, tJR. HNn HRANIgTII
ni\rlr...r'qi sc. citcqtc Psalnr.ul cIII. ln dmpul accsta, prcotul citcrlrc i1 tainl, ln
altar; ultimclc pirtru rugiciuni alc scrii (luilinilor) d;i. t;;;"""1r.
Drrp-{ sfhrqirul psalmdui, preorul. (din altar'gi cu capul descoperit) zice
y?!!.
+r",
sc ir-rchidc dvera, iar citequl incepe citirea'-c"i*d. a rl-a
cxll-9xx{Ill), in trei stiri, in mijlocul bisericii, pe ,nalogJ arI p"rie. f,.,
.sc_citcgte prir-na srare a catismei, preotul citegte in iaini n.fiiru"rr'Antifona,
(,,Doamne, indurate gi milostive...") gi apoi piegitegte sfintJle urse de care are
adrcAnd, de la proscomidiar
la sfinia'Masi, dis&il J
^;;p;.#antul
lui qi,lilu
-.., lr^tfrtli*l
"lfi
intAi, se deschide dvgra
qi preonrl
fAi
Atari rosteqti prinpa
cu,stelu-ta gi acoperimAnnrl, precum qi chivonrl.u sfantrl Affit; ir.ia.rr"i", ii
.l:ir",1"t cu Sfinnrl Agnet qi, slujindu-se de burete, ia cu grijili crl
",rlrrie
sfdntul
ll=liy:l
gi
.il
pune
ye qralnrt disc. Apoi atinge,
,.
riila,'r,:.lul,"
si
"cope tumul cddelmfer, le si.ruti gi acoperi cu ele discul, zicand'numai:
,Jentru
sfinqilor Pirinqilor noqtri...". Ia din nou cidelnita,'cidegti a. G'"ri sfintele
face doui metanii mari, siruti discul acoperit qi faie i".i
"
-.trrri..
.
La sfhrgitul stirii a doua se deschide din"nou dvera gi p.."n r zice a dnwa t
rnicd., dupi care se inchide iarigi dvera, iar citetul ,it"qi ,[o;i a tueia a catim
t,J"q
:.
preotul citegte Rugdciunea Anrifonului IIr. cind citetul
"i;g.
i; ;i
,,Inchina-ne-vom la locul unde au srar picioarele Lui...,, (rs.
-l;xxr,7'-81,
p,e
rp:teate maiprel,ng gi cu glas mai puternic, se opreQre, iai in altar se iuni ciopr
dati., vestind credinciogiloi ridicarea sflntului Ag"L;.i.ai".i"qii
i"g.r*i[,
H:
[:^1.ld{nci, ia+l.qd se inchini de trei #i t"'rri"tn",.i u.rl, ,iai.n
disc, cu ambeie maini,.la frunte, ocoregre p! dupa sfania MJ-qi;i#a* il;i
proscomidiar, inaintea lui_mergand diaconul (sau cantirer-d) ; tir-a"ri.,
"prir
cu cidelnita, cidind spre.sfintul
$snef.
Dupi ce preonrl
"qJra
,A;roi Ji* rr'
midiar, se suni. din nou clopolelrl de dbui ori gi aLnci ir.J".i"qii se ridiciln
rc, iar citet-ul conrinua citirea catismei, de unde, rir";;.-i;-icest timp, la
midiar, preotul toarni vin gi api in sfanrul potir, dupi obicei, dar firi a zice
pocrovit-ul (de culoare neagrd,. daci a1e
),
il atinge de fumul ti-ei.i, il ,e."ia
sl
:i :"
.l
:faT*l
potir; apoi ia Aerul (de aceeagi'curoare daci este) qi r".. u r.i,
fn!
cy el disc,l qi potirul, pe care le cddegte, iar dupi ;;t;ia.Liq", ,. ir,;t
trcr.o. in taqa lor. La toatr acestea, nu zice formulele obig,uite, ci numai
,,pen
gicitmile..."-
.Dupi
ce termini toate acestea,
_revine
in fata snrrt.i tvt.r.'qi
sfhnrul antimi_s, punind deasupra sfAnta Evanghelie tr ro."ili.---
.
c) pupi sfarqitul catismei, se deschide din'nou dvera qi preotul zice a treia
ry,ic1'. l'pi
ce strana incepe sa cinte
,J)oaru.ne s*igat-aru...;, pe glasul stihiriloi
'!ri9l-
ta,si se indrepteze rugiciunea-mea...", preotut a." inii..'mare, .; a.;l
la.vecer,ie..La,,Slava"
stihiriior r. a"r.nra Sfintele Ugi, iar l"',ii';;;.-1'r;
t,o!l!|?l
y:i:t(:^
cu,cidetniqa{in zilele.de.rAnd) ,",r.r'Sia.,i" it"a"gh.li.
ifr:
cAnd sc citeqte Evanghelia) dupi rinduiald obignuitl (d.r..iJ1"
vecernie).
.
D.pi inrrarea sfinqiqilor slujitori in altar gi cLtarea,r"-i"e ii"n...',, preorul
tbrnrtrlclc obignuite penrru introducerea piochimenuiui, iri-r.orp ci^it;, pyi,
",,..,.,.)i,':.',:[.,|[i
1]F::i,"i
alc vcccrniei vor fi cititc mai tArzin, ca,,rr.rlsitciurri alc antif<ranclors,
trnpul (;irrisurci
(vcz.i rniri dcpirrrc).
270 271
I,ITI. I R(II(]A SPI],CI AI,A
'liiod),cluprl
cnrc sc citerltc
1n*nn
pnrcrurero. Apoi indat[ sc cirtttr al fuilca proclt]ltn,
, .*r" .li*.,inul (sirtt, irr lipst lrri. cAntlrctul) zice cu glas mare gi rar:.,,I)orurlgiqi !"'
'ii..,,nrl
ia atunci uu rttqni. cu hmrinl aprinsi qi cidelniqa, cu amindoui mAinile (sau
eti
stinga o lumAnare qi cu dreapta cidelnita) qi stAnd cy fa.ta spre risirit, in faga
i Mil", face semlul Sfiptei Cruci, cu ele, rostrnd:
,,ir-tqelepciune,
dr.epqi I". Apoi se
cc (pe stArrga) spre credincioqi gi, flcand Ia fel, zice dinqe ugile_impiritegti:
tnti,1^ ili Hrisios lumineazl tuturor !". Las[ sfbgnicul pe solee, in faqa Sfintelo_r-Ugi,
;il;;i;ri(; o i" .r, sine. indati dupi aceasta se citeqte o dowo pareruie din TriodtT, rat
tA c lrram sau sflnt cu Polieleu, se adaug'i qi paremiile zilei respective, dinMin'ei.
d) l,a sfirqiflrl paremiilor, preoflrl, stAnd in faqa Sfintei Mese gi avAnd cidelniqa in
i1it., irr..p. si cinte pe larg, pe glasul I:
,,Si
se indrepteze rugSciunea mea..."-(Ps'
], Zj, irr'f" cuvintele,,ca tlmeia'inaintea;L'a", cideqte ra1 de trei.ori
^
fa(1 Sfintei
c, tantlreqii (din strana dreapti) cAnti qi ei o datl:
,,Si
s9 indrepteze-..". Apoi,
rnrl rrece in lanrra de mnzdzi'a Sfintei Mese, cidind li
zicand cu glas inak stihwl
il
,,Doamne,
strigat-am c5.tre Tine, ia aminte la glasul rugiciunii mele". CAnt[reqii
lrior," stingl) iante qi ei: ,,Si
se indrepteze...'i Apoi. preonrl ffece ln partea de
iiit a Sfrntei trles" qi cldind zice stibul al dnilea:
r,Pune,
Doamne, pazi gurii mele qi
i'Jc ingrndire imprejurul buzelor mele"; cintdreqii (din strana dreapti),,din nou:^,,Si
i,r.lr.ji.r....". Preoflrl trece apoi in lanrra de miazinorptg.l Sfintei Mese, zicAnd,
I al'*eilra:
rrSi
nu aba.ti inima mea..." qi cddeqte; cAntdreqii (cei-din strana stAng[),
rt11u: ,,S5.
se"indrepteze...". PreoruI zice apoi:
,,Slavi
Tatilui", cddind proscoTidianrl
lriu,noia.
sus; cAnieregii (cei din strana dreaptl), iaraqi:
,,Sa
se indrepteze^'.".
ft:gd,
Wrrind in faqa'Sfintei N{ese, zice:
,,$i
acum..." qi, cidind iarigi in faqa Sfintei Mese,
t[ cl insuqi pentm ultima dati:
,,Si
se
lc", de unde continui cAntire[ii, in timp
trci ori, spre credincioqi (intai spre mijlo
r slujitorii, cAt gi credincioEii isi pleaci ge
c) DacI e vreo sirbltoare care are apostol
Qr
evanghelrq lJrmez_a aC]Jm cfitrea.. a.Pos'
nlui gi a evanXheli.ei, cu regula qtiuti. Daci nu, preotu! inchide Sfintele Uqi qi zice ec'
iin iineitri. a. h 1.it".ehie'(,,Si zicem toqi..."). De aici inainte, urmeazl rAnduiala ca
l,inrrghia obiqnuitl, pAni la Hemvic, d:upi Litwrghi_er, clt deosebirile urmitoare :
- f.iort
-geti -i1"i
citite de preot in taini este alnrl decit la celelalte doui Liturghii;
.
-
t)in mieicurea si.ptimAnii a patra inainte (injumitiqirea Postului), dupd ecfonisul
Irici pentru catehumeni se adaugi ectenin y ntgticiwnea.speciali
pen'tn/' cei spre lu'
u,e ('candidaqii la botez, de odinioari):,,Rugaqi-vi, cei citre luminare, Domntt-
lui
l"
tri
celelalte;
,'
- tscfonisul dinainte de Heruvic, in loc de:
,,Ca
sub stipAnirea T"...", este:
,,I)LlpI
r,,
Accasra se plrne, in primele gase siptimini ale Posrului, nttmai din Cartca L'aceii. iar ht
rilrlr;lnr:ir-ril ultimi. din letire.
''
'/Ai"^ro
sc punc, iir
;rrimetc;ase
siptimAni alc Posntltti, nttmiri din
()xtcaPildelor (Pr<rvcrl'rc'
lr rr), irrr in trltitnn srlllrllnlrll, tlitr cartea 1o'.
l)*rrr
I
Pe
carc
Prc-
Ftrrl
loli:
-,,SttrPflnc
bli,,,
virni (,,Acun
lrrrtc
'
i,
ind Heruvicul (,,Acttnr
lrrrr.rile
ceregti...,,) de t
deschide dvera qi .Sfin-
t l. Uqi, ia cidelniqa qi ul,
9a
d9^obicei (cdd.ire rucicd), zicind incet
iii,rt,",rt't-. Dupi aceea
in faqa Sfintei Mese, siruti slfulnrl antirnis,
Pneor Pnor. Dn. EruR Bnlrur$ru
LITURGISA SPT/,UI^I,A
sfllnta MasI. qi
$fh,,.}
o dat{, apx:i se firroRrcc (pe stAnga)
cI sprc credincioqi, di cerAndu-qi icftare qi bini;ventdid.
proscomidiar.
cldeste trei ori- isi mrrre.r.
"rrrto
Aea.J ia <#n
lnrbibat
qi sfantul sf,ngc), ie <Iiscul cu stanga.qi buretele-cu.drcapta Qi.toarn[
in
iiiffii-
r----;;'-;; -
^'r-"'-1^p rrpag; pi'aii.
(Y EiY)t-ft:l.:l_::-".ll1,f:
proscomidiar, cldeqtg ffei ori, iqi purre pc spare Aenrl, ia
dreaptq
linandu-l
la frunte, iar sfhntwlpotir cw std.nga, tinanau-i rn drepnj pi
potl
lruP ralllalE;
Ps
qrDr
\1rr ir
LvL/t LqLs
,t.,p1
iit.'., ta Linrrghia obiqnuiti, citeqte rugiciunea de
Tllrc,
mim.fie, Mintuitorule, Dumnezed.rygt"-::';l:^^
mijlo-cui naosului, sub policandru, preonrl se opregte puqin, face semnul Sfir
cu sfAnnrl disc spre.credinciogi flri sr zici nimic, ie intoarce (pe stinga) gi,
rrrt
^,'
rar rq
"^!^rr'
' 'este
Domnul, Aliluia, Aliluia, Aliluia"
rrcl qi paharul vietii gustagi qi vedeqi ci bun
XXXUI, 8). De
"r.-*",-"t"ci
cAnd preonrl cideste
Pentru
ultima oarl Sn11f1
tot in ticere, intra in sfhnnrl altar prin uqile imprritegti. se sunn ain'nou il
credincioqii se ridicr in picioare, iar cAntireqii (cei din strana stAngi) incep
ffi^Ad#; il ;i;;-;'-i." iri r, ectenia:.
,Dreg1i,
primind"'',
.nu
zice:
"ziua
',i;-.i
,S.i..
roati...,, .ti.
'in
sflrqit,
1..:*l *"giciunii.
am'r'onului,
:_1 {.]-Yi,,;
partea a doua a Henrvicului (,,Cu credinqi qi cu dragoste...,,).
.In
acest timp; preonrl pune sfintele Daruri, ca de obicei, pe sfhntul anti
Dcntru
potrivirea Sfi";;i";;;;i.-if,irt
decit la tinrrghia obiQnuiti, iar la otpust il
firil[i;,]a.*i-Ji,
,ii, i" care.ne afldm, apoi pe.cel
it iifi
urf]1:?if_!,
CAnd strana terminl de cAntat crwintele
,,sivnrgiti
se inconjuri,,, se sund
credinciogii. ingenuncheazd.,
_iar
preotul, precedat de un cantire( (parac
poarti luminarea aprinsi-(sfeqnic) gi cidelnita, iese pe uqa de miazrnoapte
incet in cea mai profundi rdcere, mergand astfel ipre mijlocul rrror,riri.
ml in dreapta preorului,. discul in stanga), ia acoperimantul'discului gi al
punAndu-le
{egRarte;
igi ia Aerul de pe sprte gi, atingAndu-l de fumul
acoperi. cu el discul qi potiml qi le timiiazi, firi sd zici nimic. Apoi, dr
lapul,
face doui metanii, sirutd Sfintele descoperire, sfhnn:I antimii qi
face^inci o_meranie, dupi care inchide uqile impirlteqii gi dvera.
0
cend s-a terminar. ci.ntarea prrtii de la urmi a Heruvicului, preotul (
ro.steats ecten'i.a:
rrse
plinim rugicir:nea noastr5. cea de seari, Domnuiui...,,l8,
odatr in taini Rugrciunea previzutiinLiturghier (,,Dumnezeul
tainelor celoi
nevizute..."). Apor, ecfonisul:
,,$i
ne invrednicegte pe noi, Stiplne...,,, Tatdl
doui rugiciuni in taini care urmeazr (,"Dumnezeule, crl ii"n r uun (i
inatl
lminte,
Doamne Iisuse H-ristoase...") cu ecfonisele'respectivi, previzute in
Preonrl se inchini apoi in faqa sfintelor Damri, zicand de fiecare dati: ..Durnr
r.ateQte-mi pe mine, picitosr-:I, gi mi miluiqte !". Dupi. aceea, Sfintele fiind acop
Aen:I- (q1 curn au rrmas de la depunerea loi pe sfhnta Masi), preonrl vari minil
ry:"9
sfend Aer qi,_cu. roati. frica gi cucemicia, atinge smnnrt Agneq (frri si-l;
zicand gg
slas
mare:
,,si
luim aminte ! crle mai inainte sfinqite, snn't ti ia"tit"r i'
.credincioqii
rrspund ca de obicei:
,,IJnul
sfant..." qi apoi crnti rar chinonicuJ
tagi qi vedeqi..." (P.. xx)([II, 8
s.u.).
Preonrl ridicr Aenrl gi steluga de pe sflntul
Ryry.
d.egrarte qi apoi gflrimi Sfantul Tryp, zicnnd formuia respectivi (,,SfXrfu
elul lui Dumnezeu ..."),
Qi
aqazi pirtile in cruciq, pe sflnnrl disc, ca'de obi
pdrticica Is in sfhnnrl potir, frri si zici. nimic, binecuvinteazi cildura gi o t
sflntul potir, de asemenea, nimic zicand. Apoi se inchini, ia cu stanga p"rt
" pune in palry1_dr9apti, zicand:
,Gnstinrl
qi Sfentul rrup qi SAnge a bomnutui,
mie, preohrl X..." etc. Apoi, ginand stanga dedesubt, cu'miiniie pe marginea
rr'r)
PTLULLU -1\.'. ELL. frPUl)
[urafiq
Sta.nga
qeoesuDf,
cU marrule pe margmea
Mese,-zrce nrgiciunile- obiqnuite de dinaintea impinigirii (,,cred, Doamne.,.,
TaJe...]' gi
,,Nu
spre-iudecati,.."),
.dlp4
care se implrtiqeqte. IJ apoi Luretele
si lsi
palmele deasupra sfinrului disc, zicAnd:
,,Slavd
Tie, Dumnezeule !,,, de trei ori. ,_
i-_)
r
,
s! Lrv. vl
.
D3ci preotul slujegte singur (frri diacon), atunci el nu gusti acum din
ti-r, ci rimnne si fa-^ci aceasta numai atunci cAnd
,,potri'reqie,
(consumi)
sfhrgirul Liturghieite. Deci, indatd dupi ce s-a impirtrgit iu sfrntul rnip (in
r ui.i'inri"r., rinduiala Liturghiei Lrmeari neschimbat[, ca de.obicei, cu deose-
c[ la chemar., pr.o*Li'-,ifi fri.r lui Dumnezeu..,",9in1*e-tii
rispund'
#tA.^- Cfl la CnemafCa
PrEULuIul; ,r\'u
rlrld rur vtlr
;-;"i ; Domnul in toitl vremea) pumrea lauda Lui in gura mea..." (Ps.
ii,'ii, il
^.h
,itle;;*iisi.,
Dumnezeule,
poporul Tiu"'",
Iitp*$:,::leti:,1.-::3
V...rni. am flcut-o * Lin rgtti")2,, iar ca autor. (tradiqional) al Liturghiei il po-
pe Sfinnrl Grigorie Dialogul, episcopul Romet'
(din altar)
. (din miilo-
icii):
(din altar):
rrrul (cAnt.):
rrl:
I
E. S.n"-*inaoielii
Liturghiei
Darurilor mai inainte
BinicuvAntarea
(ca la Liturghic).
;n*ttt
;t ne inchinim...;
qi'Ps. CIII (preotul citeqte in altar ultimele patru
rugicitrni ale Vecerniei).
Ectenia mare. Se inchide dvera.
CatismaXVIII(Ps.Cxu-Cxx)ml),stareaintii(preorulcitegterug.antif..I,des-
A..-".ii,"ir"iqlad,rc.
discul cu acoperlmAnrul
qi steluqa, de la proscomidiar la
Sflnta Masi).
Ectenia mici (dvera deschisi).
s*"
"
aou.'a catismei (dvera inchisi. Preotul citeqte nrg' antif. II qi pune sfintul
Agneq pe disc).
Ecter:ia mici (dvera deschisi).
S;;
"
treia a Catism.i
(h
,,inchi'a-ne-vom
la locul unde au stat.
Picioarele
'
Sfintete de la Sflnta Masi la proscomidiar, apoi
antifonului III).
asul stihurilor din Triod (preorul cidire mare, la
,,Si
se indrepteze...").
V;h;d ;" cddelniga, cidire,
jngclepciune, drepli !"'
.Lumini lini..." (citit).
-Iirochimenul
| (din Triod).
Parcmia L (dinTrbd).
Prochimcnul II (din Tria d
).
cidelnila): ,,inlelepciune,
drepli ! Lumina lui Hristos"'"'
(ql parcmiile zileidinMinei, daci sunt)'
,".....", ., cidirea altarului qi stihurile respectivc gi metanii'
Apostolul
t .
{{dacn
sunt). Se inchid Sfinrele Ugi.
Marco,lit. L, ed' BucureEti' 1946'-p' 851, col' 2-(in ed'. 1970' p'
206sus.LafelinTipiculruscsc(Comp'Indruwritorulttq'c0nntot
7e).
272
tliut.:
273
l'rcclnrl:
CAnt.:
Preorul:
Cnnt.:
Preotul:
CXnt.:
Preoru[:
Iictcnirl intrciri
Ectcnia pclttru catc.humeni
Lt:,:_rll1f?r,^.u
canrJidaqii la botez: numai din micrcurea sipt. a IV_a inrrintr
Hcrtrvicul (,,Ac*n puterile
cereqti...',)-
o4vL' a r v -d utilI,.El
Preonrl cidirc micd.
ntele
omeniri).
(,,C:
dragoste...,').
l
ruga
cea de seari...,,)
rc pc
I atal nostru.
Doui ecfonise (gi rugiciunilc in taini)
uSi
ludm ami.rre 1...,i. I
Impirtigirea (crint.:
.,chinonicul
.Gustaqi gi vedeqi ci bun este Donr,ul...?I,t
,,Cu frica
;i];.
--- L<' uurr LrLL uurrrrrtu"':Ill
,,Bine voi
,'r
Ecteuia d
rimind...,,). {.
,!u
pace si reqim" qi rugiciunca
"rrr"".,iril
I
,,Fie numele Dornnirltri binecuvAntar...;'
iil
p..
)C(XIII).
Apolistrl (otousrul).
ruEtrl rRoF, DR, ENE ER^Nlgl,tl
I,I,TURGICA SPECIAI,A
iciunilor
antifoanelor citrte de prot in
!"P1i"
timpul Catismel
..
prochimenul
ouiqn.ritll V...I"i.i,"*iabil
dupi zilele siptimAnii, e inlocurt
T:::l
il;;;i;;;prii
celor a""i-p..i-li dinTrnd., care se citesc totdeauna la Linrr-
Darurilor mai inainte rnqrrlli."re se iau din cirqile: Facerea, Ieqirea, Pildele
ovcrbele)
qi Iov23.
;;-nt l iik;n;;, specrficacestei Liturghii
qi atat de imqrel-lylllyll^"fy,I::;
'fi;i;;;;'K;;r;"ft;;"i.rat
odinircarr nu inrre ce'le dour paremii, ca azi (dupi
,i,il;il;;;;",.i
"'
a"",
ll
; a;pt ;9
I
-d'
:l 3:"q P','.'"I'''1" Tl
-'
f ':,':* i:
, din vechile tipice, ." il'l*-., iipiiJu".ii.Biserici
din Constantinopol,.
d4
T^"I.
I ministirii Sfintei d.i ;;. A
i;..
X)24. El era precedat.totodatl de Vohodul
i'i.iir"" r"r.-"4 , trriit"ril"r
(un al doilea.vohod, dupd cel de.la Lurnind' lind', desctis
sec. XV de Simeon
"li;;;lJ"i.oloi"
qi in manuscrisele mai vechi ale Liturghiilor
ine): indati..,..arrt"
pi*ti-"ri"f din truntea tremiei a doua qi se citea
:'jY'r:.,:;;--^.-r
-,-.."'."rr
i.qeau in procesigne altar pe uqa dinspre nord'
Lirurghia Darurilor mai inainte sfintite, c.ale, precum
arn spus, se oficia
:y:""i
seara, reprezinti moder,r desi"ffiJ-tilCr.i';#Ij.,
adici ar
Pane
in fundul bisencu
conul, cu lumAnarea
qi ci
rginrl paremiei rostea: ,Jnte
unite cu ;^i_
* grlurFiruLr
vLo]/erdrr) aLuLa aI LIEI
sile se si.
r, in vechime.qi
Lirurghiile Sfintiloifoan
cel Mn,e
cu Vecernia, la datele previzute qi ,ri1n- :
r -1- .
t
. 6
HriStOS lUmineaZd tutgror", dUpi Care ClerrCl felnffau ln alrar, Iar ,r L'rrurrL4 ow
ndeau luminile, * teA..l J.[Uitti i1 tgate zilgle
]
Vecernie-('dyp:,ryi:1li
ilJr{{' !u;;,;Jp, ;i"
1i
d'I Lr L d'|
s'
"
.'':
u
i
b i, ;FF'
:l1""
i'riIiilffi!'f
,|'
il'Jr
tele rr. ranr ri^ ,*-^^]t'?t;
-?19:",1
Qi
in,6""l
'4'l
il"-^ rr-^':-.
.ra. irrti-*a
T:J lH;T'iH,i;-;;i),;. *"i
di;;J,aees"
indatn :",inrerepci*ne
! ",
uI
-^"*^.
D.-. trrtrrrnri i^r.Antiretii inceoeau sI cAnte: ,rSi
se indrep-teze rugi-
,^
^: ^A*.:-,{,,-aa
Iele de rand din
piresimi
l"Lri
i"
"rti,^r,
c caqc rnfr-r
,,-P.,T_.^.y^T,-"ir*,,.parrea
pri."i3
mai inainte
il.1pi.Er:
vecernia, pa"l
l:
d#ii[ d; dupd.vohod (iesirea .J'Jj#illl.ji
t]
il1,-j?]"":,-y,_{,.:1"-T:_::i)
specifice...rt.i.rr,rll.;
ffi;;anre prin frun
tor, care constituie tranzipi
I p;;r;;'ili"rigii.]';i'Hil:'Hffi
!ffifill
;:9*1.* X:?nl:,=..,
Sfintei ri";;; i";ri,a aJ-.aitl;q;'H;,;;;*,
;;**
ii. Dar in sec. XV, Simeon al Tesalomcului descrie randuiali ca azi27, cea ce
-n".i^i"".
,i-t r; prod*.r. intervertirea ordinii logice qi fireqti de mai inainte Ps almului Cxr
r..s; se in d repreze ;s;'.d;;
;;:.
;i"'
i" ..* lti,
iJr'r'.THi
fil,";*,[::Ti,I"".1:.:fP1,l'q,:q-,?r";,"Iqi;;;r,;ftril,,
i'"la sunt), ori de ta
""'i,,iIJJ:'J,it, a;
mai sfinqite avem de-a race cu
lrn
dublu oficiu al luminii: pr
.
"
lt: .b1bli,:i
to:f
il[1l*:f:
nia intreitd de dupi
lvanghelie,
d;.i dff;;;;;;i':#?ffi"i#i:ffi,i
scc..W) incepunrl de fapt'al Liturghiei .rtJ,,-.-;l^.
Atit partea
vesoerali, c
tri in.rinduiala
Lirurr
"'''P:#"^:i'-:if
i3iir:
.,,..,"b,iir;;il#::
Enrir-r-rS1,
urmati a.iarr[".." integlala.-a Psalmului L ("!oamne' strigat-am citre
i;i;r;...,
Ei'rp"i
i.qi.." ,J.-rrE
"
,t
jitorito, (vohod) .u lmnut Lurnind.lind; al doilea,
Astfel, precum
,,, v;,r,., ur.ecuvanrarea
obrQnurti de la r;Jii,[i'.riif}
ccade la Vecemie, ci-cea de i, fit".ghi;.-^'
-,
,
laril :
Urrt is
tlt rsi
n'rri. I968, P.9).
'
' )ir
1.rt it urmi, notele 16
9i
I
itol'
ra
Tcxt publicat de |.
Matets,
foa"dl
Eglise. Manuscrit dz la Sninte Ctoix tto' 40'
x.r silcle,t. l, in
,,orien*ii;-ah;;
165' Roriae' 1962' p' 246'
1s
l.oc. cit., suPra (nota 2l)'
)n
Vczi in.urmtr, lir cxplicarca Vcccrniei'
t7
l)csprc sfintct,
"ga,:'iiiiittrjW,
,^p 35+ (P.G., t. CLV, col' 656-657 qi ndd' tmt' cit" p' 2?7)'
Rinduiala de azi din rinrr bizantii-p"r-,..u
incep_unrr-vesperar
ar Lirurghiei
nriri ilrainte sfintite este fideld u..ti"i.rl-f-r ot c{l-r.r,,: c^..- ur:.. , r
int4i D.,l-,,t nrir
^: ^-^: --- intAi Psalmul CIII qi apoi ectenia. ilL;
trrn'la ectellia mare) iar dupi e"
_
in Io.
(,,1'leaca,
Doamne, urechea Ta...',): tinicrrl
ai scurti gi lectura ei sfrrqindu-se
iunea s-a'anticipat, flcAndu-se in
luminii a fost avansat inainte de
Vohodului
s-a suprimat (ea fiind o re-
i ritul luminii au rimas intre cele doui
(,,1'leaci,
I)oamne, urechea Ta...',); tipicul _
i,r
'"cot"ic
xlv-ivf in r".,rr .rtili-,-,.H;.-re";;;;i5t
,"qpili.:::':illr'J,5,
rl
Vczi Sinre,n al Tcsalonicului,
Desprc tf,tele rugdriuni,cap.
3.52,
p,G.,
..CLV, col.
lnal. ront. cit., y-t, 234.
274
275
Ll I UN\rl\,n ir-ri\/r'rl/'r
ll*y:1,t1-1.lli!irllq,
ca
siccr
dirrtAi, diu artc recnrri bibrice (parcrrrilc),
un nou
(drsp*nrr i,trc timp) qi o rroud formuLi a-luminii (,,Lumi,a
t,i
grirt"r..,"),
;;
rvcrbclor,,34. sluiha ol:iqrruitrl a Vcccrttici
(cea de sAmb'ltl scara-) nu rrrc parenrii; Vc-
---
-----::
/l^ ,.,,,.,'i,'r.1. imnirrtesti si leslrbltorile
sfinqilor cu Privcghcrc)
llllc CAfr ' Sa h^a^rp lnd.pnia s.al
cAnta
se indreptez....,frJi.ri;ffi;ffi;1,;;;;:;j;
f1|
.::.
".p1.r:
integranti a Vecemici sirbitorilor, cu
de noaPte
(vd'enia sa't
qlv+uvt) Ls vv
ci se .r.er'c rru,ar \,ausma 18, qi arciruieqie partea vesperali a Liturghiei Darur
n:* *:S: 1 t1l..r,:?*dd..
o p_",tl .p..in.e
".lG'ilrshii,
ei
anume
41y'terea
l'ormwla
ttitl sI a
ionrl bisericii, la apropiere
L^r
^^ ^
r^.,^,rit rrr t.irnnrll,
Itrminii,propriunumaiei(lacenrarfum.'rr**Liinli**,1";;;i;;;";'p;;;;
,..
CT.^.rr. originea aceshri rit I Se pare ci el,nu consii*i.
J..a, un rest al
lirurgic in care Biserica.a incadrat aprinderea luminilor h ai;.r- Ia ciderea
f,"::,T,:"-.=b^T:9,fe"S
Vasite,cel M_are.:
,,S_a
pirut
pirin.tiLr
noqtri (p
brsertctt' la aproPrcrE{,'"i
rre Hrrcros ar \,arur surrbol ea a devenit cu timptrl'
la lumina spiritual{ adusi de Hr$tos' at u:
a esrc de origine ro",iJ"Liii't
; ;flii". il
in"^'iniii 1-' ff"1i:]Pi.
gl"'::"*i
l
nu primim in ticere darul rwru.inii d9 seara,.i ,a
-.irto*i;ii;i-b"-r,lr.ri,
e-a apare"28. lJn asemenea oficiu exista la lerusalim in sef- rvl.*a pelerina
llH il;."*,[^,-iri,ir,
arr,vii.l
qi Egipt, iar in'manuscrisele
linrrgice ea apare
prima datl prin ,"^'lf
ii-x--n'Liniti'trrit
'ft
acestui tttlff:::Jllr:I'.Xt:l:
psJr
"
I
ry,
rr.?
i"
ii
"
a., crie in r"r.-"a'rl'J'
T.-. n';"'#, lll"i"ii,1Til
i?:T:r:^y:?Ty1:,1!ici
slulpa luminii de seari, care se frcea in uisericl
1ia
:u prrma LraLd yrru o
risiritene
(armean, st-
pistrat nu nulnal ln
intirea lui in riturile li-
l11il"i:il#:::iiroman
aqtitor
(la incepytulslytbei'
lirn de obicei in biserica tnvierii; Anastasis) ra o ora p;;.*,-;;:;;i;;i.:
Il-::l
precedat.de
adlnarSa la rugiciune, .r.. i.,..p.,
-"iai"ri",",
cu un s(
nrrgic format din psalmi, lecruri, iateheze qi procesirni.
-
-_--_.^'rv' !s s, Dvr v
-,,
Lr?T
ne.informeazi.Egeria,lumina
cucare se aprindeau sfeqnicele in biseriia
rii din Ierusalim nu se aducea.din afari, .i din .*i.i;;;;:;
necontenit in]
grotei mormentrJui Domnului, din fi.rndul bisericii3o. D;-;.4 pene azi, ia Vi
turiti cu Linrghia Darurilor mai inainte sfingite, pr."n r ,J"JJ-JiI 1
",
sfeqnicul
apr-Tli, pe care o arati credincioqilor, cu currintei.,
,,t*i." Lri Hrirao, lumine,
ror". La Marea Biserici din c-onstzuriinopol
insi, p;4";;;-xl;
.iort t
-irrii
an
Y.^::r*_:*._::_:i"ea."
c,u mar,e sofemnitate
+i,i
pr.^"!riririrr['"r,iffi;;i
le cu lumini aprirue erau aduse de citre dir.;rii" ;;;;iir;
ffiffi,;ft;:,3iirr:
T.Tj::i.li:Til-:':,:[Lt.:: ?l.lTg*
toati noaprea, ; il;;, .e",r,i
ii;;
iar c, timpul devine stybe
gfigi{i
(obiqnuiti)
a
privegherii,
-r.i*r";;;;;
ceLl dnrui parernii din randuiara de azi
"
Litorg,ili t;iliGi;ai inainte
:il-T 9*i.
p..i:"Fb
biblice dtn wchiur Testammt,.rr. r., li*"u in secolere I,
::Yl?:':T,::iT,d,"
Iqpul
Posnrlui
IT,.ly,
inainte de ceti.,"t. *r-"^i"1.L
catehume-nilor qi amintite in insemniriie de cdl
(cep. 46)".In rin:l bizantin ele sunt luate numai
/D--^----
--'r--'
,.\
.
(!^::{r^
i
leSoea)
si
din cete doui ci4i s
tai
,@)',j
,
acfca exact ca pe vremea Sfhnnrlui
La
catehezelor sale mystagogice acesta spune ci mai inainte vorbise zilnic cat
despre datoriile lor morale, cand ri se citea din
,,FaptereE-r.r-rJ"r, gi din in
ex
h care
PoPorul
omnului nostru
t
1rg,,"Li",
'ai
lrrrr." vesperall
,
col. 405 qi trad' rom' de Pr' E' Ilranigtc
A. Dirnirievski.
Descrierea manascrbclor
276
27'l
U
t
0
G
U
6
s
E
E]
LITURGHIA
PRIMARA
Dcplasarea por-r-renirilor
de la Ofertoriu la momentul
Proscomidiei
de azi
Intrarea episcopului (a clerului slujitor)
in altar
Lecturi biblice (din Wcbiul Tex., din
Noul Test.)
altcrnate cu cAntiri de psalrni
Omilia (predica)
Ectenii gi rugiciuni pentru catehumeni, energumeni,
pcnitengi gi candidati la botez.
Concedierea catehumenilor
gi a penitenqilor
Ectenia rnare
(mutati in locul
actual de la in-
cePutul Litur-
ghiei credincio-
gilor)
Imnul
,,IJnule
-NIscut"
Iegirea din u7
a lecturilor din
Vechial Test.
sflrgirul Li
Ecteniile gi
penitenqi incep
din uz
PhHor Pnor, Dn, Er,u BRANT$TE
,- ,
Da.telc cronologice indicate aici sunt celc de la
pr.
vrr. tstortc tn stntctilrq
i
rdnd.uiola /or, Bucuregti, I943.
TABLOUL SINOPTIC
TNDICAND EVOLUTTA n ANoulr,LII LITURGHIEI
(cont,
)
I,ITU RGIC,{ SPECIAT.,I
TAB LOUL SINOPTIC
.IN
DICAND E VOLUTIA
MT.I O UIULII LITU
(mod,ifi cdri,stuccesiane,a.d.dugiri,aiirliirt j,"|{fi
;r----
Mttt,rrca pre
rlihlinrl Lin
lrtcniile qi
rugiiciunile 1
elrcrgumem
prritcngi iru
irrsl din uz.
Secolul I Sccolul
vrr I rx
Secolul
I
";$,
Secolul
xII
Secolul
x[I
Sccolul
XIV
I
Dczvoltarea rinralului
Pregit
Tirniierea
Ei
acoP. Dar.
presupusi in Coment.
linrrg. al patr. Gherman
Rug. Prosc.
I
(ir Cod.
I
Barberini\ I
f-J-D"ruol
"..,
t
rii Agneqului qi a vinului eut
ll
I Dezvoltarea rirualului m
Mengionarea
cidirii Da-
rurilor in
manuscrlse
itualului ptr. Pregdtirea liturghisit.
aristic pirrl [a patr. Filotei al
Ps. antifonic
meng. [a
Gherman al
C-polului.
Text. rug.
antifoanelor
in Cod..
Barberini.
Intr. cu Ev.
ment. la
Gherman al
Const. Rug.
trisaghionului
(rext in Cod..
Barbeini)
i
I
I
ir-rchinarea in
ghiei
faga Sf Mese inainte de incePerea Lihrr'
lApare
in manuscrlse
I
Rugicittnea Evangheliei
Gcncraliz.
Rugltciurrii
Evrnglrcliei
rirrca predicii spre
linrl
Lirurghiei.
:niile qi
iciunile ptr.
[gumem ql
itcngi incep si
din uz.
278
Prof. P. Vindlescu, Liturnhiilc bizantht
279
o
o
lJ
=
U
l!
s
E
El
Ectenia mare
Prezentarea
Dipticcle (pomenirile
r:ominale)
Simtarca
picii
Spllarea mAinilor
A.legerca gi aducerea
Darurilor de cifte
diaconi la Sf. Masi
Aroforaaa euharistiai
(ritwalal
Si
rugdcianea
Sf
lertfe), rosriri toati cu
glas tare, flri intrerupere
Ectenie
Rugiciunea
domneasci (mengionatl
la
Sfl Chiril al lerus.)
Rugiciunea
pleclrii caperelor
,Unul Sflnt..."
Fringerea
piinii auharistice
Impirtigirea
5 Evr "ffit,!;
Lrr.. gltE
ERAMSIE
- arhiereului
- preo[ilor gi diaconilor
- clericilor inferiori
- credinciogilor
laici
Rugiciunile
de mulgumire
- Ps. 33 (in Conrt,. apost.)
- Ectenie
- Rugiciune cititi de ..hi...,
(proros)
Concedierea
credinciogilor
280
Dezvoltarea
vohodului
pomenirile
gi riturile
ltrrocl. Crezului
la Constantin
(sr2-sl8)
Transferarea
rirualului prosco-
midiei inainte de ritualul Linrr.
ghiei
LITURGtcA SPECIALA
TNDT.ANDEvoLJ+fl
{LRXTtSI}lSIf,
,SruRGHrEr(cont.)
TABLOUL SINOPTIC
INDICAND EVOLUTIA nANOUITUI LITURGHIEI
(cont.
)
Iegirea cu Dar.
men!. de
Parr.
Eutihie al Const.
Heruvicul gi
rugdciunea
coresPunz.
Introduc.
Crc-
zului la
Antiohia (4Zl)
['.::$*t
plecirii capetelor
pentru binJcuvantarea
finali a credinc,"ur".
o.l.?ffiiii;tJ
Anaforaua
incepe a fi cidti in
taini. Apar imnele cintate de
acredinciogi.
Ritualul inilgirii Sf Agneq
Cildura ((Cou)
Introducerea
i
,Si se umple
noastre...'(patr.
Serghie al
Secolul
IrIII
Secolul
u
Secolul
x
Secolul
XI
Secolul
xII
Sccolul
ruIt
Sccolul
xrv
I
Text rug. ptr.
I cred,. in Cod.
lnarberini
Dczvoltarea ritualului
ri rirurile accesorii
,ohodului mar e, cu
Pomen
Lrile nominale
Prcscurtarea cctenici mRri
de Ia lnccpunrl Liturghici
crcdinciogilor
I
I
Textul rugiciunii
punerii inainte a
Darurilor, in Col
Barberini
Rugiciunea in
tainl dinaintea
impnrtl$irii (text
in Codi.cele
Barberini).
Amestecarea
Sfintelor (meng.
\n Codiceb
Barberini)
Introducerea imnului
,,SI
se umple gurile
noastre...'(patr.
Scrghie al
Constantinopolului
)
Axionul in
lndrumiri in manuscrise
pentru ritualul tmpiniqirii
Apar in ma-
nuscrise for-
mele de
apolis
I
I
Gencrrliz,
troParului
Ceas. III lr
epiclezl
Imnul ,,Str
sc umple gurile
noastre..." lnccpc sI imil
din uz (sc mcn[inc ln ri.
turghierul rom, gi in cclc
slavc)
Filotci prc.
scrie lmpilr.
girca anoforoi
(&ufl&,)oov)
Leo Allatius
,
De nt-issa praesntccfficatoruru,
in vol. De Ecclesine orierutalis et
perpltae
consensilne, Coloniae, 164g.
-J'
Bingham, origin'es shte antiqaitates eccresiasticae, trad. lat. de H. Gri
a II-a, t. VI, Halae Magdeburgi cae. ).759.
.Dr-
V..Bojor qi St. Roqianu,Tipic biser"icac, ed. I, Blai, I93l (pentru uzul
unigi din Ardeal).
Diac. Ene Braniqte^, observapiuni
si
prropuneri perttru
o noud editie a Li
rornlnes:, .ts_ucureqti, 1945-46 (exrras din B.O.R.).
Pr. Prof. E. Braniste, Liturghia Darurilor ru.ni inainte sfin;ite, in s.?., an.
3-4.
Ir.E. Bri.qhtman, Litwrgies
p. 345_352.
H. Engberding, Zw"
,,ostkirchlici,. stojilrr,, (wiirzburg)
,l{.
vo,gnveiltten
).M. Funtuli,.Litw,glti.a
t:y*fr inainte.sfinlin
S;
*g,;r;rnile aruffiaru.elor W
f:"f:^.,:l: T:.:*i.;
le66 (LTur: dp
,Ai,""-r'e,Jl";; ;;";;i;""^' u"i
Aristotelice din Tesalonic", t. Xr); Aceraqi, ritw,ghr.n oair;tnr;f;;*";
grec.), Tesalonic, 1921.
PngorPnor, DR, ENe BnnNr$re
,
81 (r90I), t,
\
\
BIBLIOGRAIIE
(lucriri necitate in note)
]. _G_oar,
EbXd.6vovsive
Ntwale Graecorum, Veneqia, 1730, p. I77 q.t.
_. /.
Halssens, rnstitutiones kturgiae dt ritibws ,ririiiiuii
'rIu,
Romae, l
546 q.u., 584.
an.
byzontine d.es
prdesancffiis,
par 'r'];r.""t
Questions litu
^-1^t_?1;
ll.
*?:.al: 'H
),ettoupyta xiv npoqyraop6uoru,
Atena,
Anuarul cte snrdu al Fac. de Teol. din Atena).
9;- Y^":i1 lr,tlc. ltiryul
q u e s
-(i
o urs
),
i" o,q. C. L., t. I, ( I 904
),
col.
_c_h.I"t
t: Nicotau, i"g,1r*
iji,
y
t itt rn r, siiir;r.
;
i %
% ;.'
;L
u.
".
^
Pr. P._
lqocopoviciu,
Ntwarisrica sau ntaiuar at itioj i'ir.{|ncii ortodoxe
Oradea, 1936.
,J:.Ifr:* Rahmani, Les.t/tauie1ry*tnlr!
et occid.entales..., Bey16u15
,Ig29.
!^l*!!:f Yf 'p,:ru:.A\":f f
d_!y*;'ntu"sa.,,twii,ii;**';;r;fr
;r,,i-i"
,,l)er Karholik", BI (I90i).
I. I43_156.
i
SflYll":, Litarties oriiltnles, La Messe, t. II,
paris,
1942, p. 83 q.u.
I I"_:1":!,
D e s pr1 c e
Lrnli
i rus ewn aie tit ;rq i;; ;;- nili,ti
"oiiintntr,
1893 (extras din rev.
,,Candela,,).
Pr. G. Teleaga, Tipiconwl
srhnn r ieoioi s-[,ai*L
),fri]i,#,,*Y,#;
(irr grec.), P.G., t. XCIX, col
).^Tlribaut, origine d.e ra Messe d.es
prisaructifiis,
in E.o., t. XrX (Lg2o),
pyt. 36-49;_ a-celaqi,
lZ
g:yr^ et la titwrgie ai, inirnori;pli, in.^ rev.
,,L,E
mart.-apr. 1924, pp. 417-422.
P. Trembela, cele trei titaryhii dupd rnanuscrisere d.in Atena, Atena, r93s,
195-22L.
LITURGICA SI'ECIAI,A
'194Q,
p. 263
Dnrurilor mai
martic 1944),,
Darurihr mai
ff
-lrf
,r^ rnhtifihatew espar, in,,orientalia
Christiana",
56 (1972),
PP'
I84-206.
-"'iA{
^;rii.bn6oitl.fi,;t
(Maw des), inD'T'C', t' XI11 (1936), col' 77-lll'
Gaben,
in O:
1955 (extras
r2L8-r220.
"t
PP.
I,ARTEA A PATM
Sfintele
Taine
(llpl'trlt,ut,l
Introducere
generali
Ce sunt sfintele
taine, scopul lor, timpul qi locul sivArEirii
l) Sfintele
taine
(puottlptou, sa'.c.fdryentu!'t'
fairtstvo =
lucru ascuns' tainic' neinqc'
r e r r rr t s lui be u ir. r i.. qti,'[.i"
""
ii i""
" ^,..i;
yi{
i ::i-':f *lt:'f : ll :ltf.:ffi
t
*i:
xiHty:.il;'J'iffil5i.;;;;il;ir,ib,-',.,.u,
in cere mai de seamil mo'
,- --'^-1,
-^^.'.:
+',.le srrnr -r"i.- a"pe numdml
darurilor Sfhnru'
:c
QI
t
x-.i,.i.i'.e\ imtd,rtdsired. nttntf, Itc QI
i
imrrisirea)'
trnpdrtd'sired'
nilntf,
Duhl
^At
ci rnsnrl .r,r scooul si sPc'
cit qi rosnrl sau scoPul
gi sgc'
daci le vom comPara cu $ln'
L:^^-r^--+i o:
-rr
q{}nr,
T.itrrrghiC.
slujbestudiatepAni.acum,adicicuLaudelebisericeqtiqicuSfintaLiturghic.
Astfet,
in ceea
'*"'ol-ll;;u";e$r:,:.;;-
"",",i.i,ti
T,audelor
illil:tJ:lffi::
?}#J;:i
ii
":!"
;i?Hfl$tfl:
divin public
tul divin
Pubhc
credinciosilor
sau aI intregtt
tc qi pot sd beneficieze
de
ri.ipa ,.ti, gi cu vrednicie'
T
'ticiol activ
gi cu vredntcte'
r
manifestiinprimulrAndscoputsauluncgulcal.dLrLuLrgvllxrqrrvt^v_-_-
r, adici slivirea
qi
"ao'lit"l"l
o**zeu' Precum
qi venerarea
sfinqilor' care con'
Qpgutls+f ffli"::::li'j'ffi:,tie\ individua
desi ra sivarqirea lor poatc
in Hrisns, cart' I, P'G', t' CL' col' 508 A'
pp.262-266.
i), care satisface ln-
Primul
taine sti
Pe Primul Plan 1i
281
. NEvr rtlwF, t_rK, EN!: DI(ANI,)TE
sc implincqtc nrai ales funcgiunca harismatic{ sau sfinqitoarc a culrului ortodr
::":.T{:::i^9:_,.::::i,=
j1_"
g. comunicare mai"ia,l'.ril-h,n,r,,i
divin qi de
re, prin excelengi, a.vieqii credincioqilor
i, Biserici, fi.d;;i ilil;::U;i.,il;
^".lrll
."::i,.:,::,11y^!:f!_"!savd.rsirii,.Lr,ld.Frir,ri..
,"'iJr".,.ne
fixe qi
cr
periodic, adici ele se ri.peti in fiecare'zi
-(ra
mindstiri) sau;;;; in fiecare
(in bisericile de enorie
),
.in
aceeaqi ordine gi la ore t di";;;. sivarsirt
i,i,,.,,o .. t t"' i
i.;#'iJ',ffi
l :i$::,:'ffi
::fr'#'#l'fu
t
*f,::::, :1
:,?:I::ij:l:i
.i19,.. nevoie;
:eea
c: a..ia. in-r.;;;;i
;tr_sr
sunt deci n
vie gii retigioase a credinciogilor.
sunt insa-a;;i;.;;;;jJ
;il-."'r:ii ;Tili
potrivit randuielilor
bisericesti. unele raine nu se pot sivirqi, dupi cum vom rvL
ravdfir, uuPd Lulll vt
sfintele taine se sdvArgesc de reguli in
bi sfhnti, slujba sfintelor taine t."b.ri.
nsul ci se slvArgegte in mijlocul comtu
Lq oL rdv4rivlru rrr tlullocur comun
tiirv4D! \dr
pdrurucr,l qrn
care tacem parte, in vizul, cu gtiinga qi cu consimtim
ll-*,1i.::::,,1"::-T:l'rrr:a-sau
obgiea foril". a.',r.al"ii-a;"r)#
;"n,t,;?ill
nile, bucuriile gi suferintele
fieciruii airr.r. membrii ei, dupi .# H::;:
parte
te
triieqte sau le
gimte pe acelea ,r.
"uqt"i.
s-idr;ffi;
Sfantului
;;;J;'H;;i"i;
ori in spitale, la cipitAiul bolnavilor .r.. ,., nevoie de ea.
, nl".ilii;r"e
in parte.
BIBLIOGRAFIE
}
A.G. Martimor4 Les signel d.e ta Nouveilr Ailinnce, nouv. id. Liegel (paris),
(Coll.
,,Horizons de la catechdse,,).
,rl)"
o, Meesrer. stud,i sui sacrarnenti arnrninistra second,o il rito blzantino,
v. Mitrofanovici si colab.,
Litwrghin Bisericii ortodoxe, ed. r929,p. 7rg q.u.
Motitfetnicullrvhbroghi;i);;;{;;(i;"airi,iriii-uiiiJa,iiil.',,i
Capt'tut,ul II
Botezul qi ungerea
cu Sfintul Mir
A.
NOTIUNI INTRODUCTTVE
$I
RANDUIALA SLUJBBI
, Ce sunt botezul qi mirungetet. Botezul este taina iniqierii cregtine, poarta de
fcln
.r.qti.rism sau taina fundamentali
qi indispensabill
pentru mAnruire,.prin
omul se" renaQte pentru viaqa spirituall, adici devt e membru al Bisericii lui
ps,
dobandirrd i.tt"t., de picatul strimoqesc (la prunci), precum
Qi
de.toate-cc'
fll."r"
personale, ficute pAni la botez (la adulqi); rar unlered. cu Sfil'ntul Mir
i la catolici confimnare, adici pecetluire iau intirire a botezului) este taina prin
fc impirtlgesc noilor botezaqi puterea gi darurile SfAnnrlui Duh, necesare pentru
Crca, sporiiea qi intirirea credincioqilor in viala cea noui, intrullristos'
deosebire de romano-catolici, la care
-
de prtn secolul XIII inainte
-
ungcrca
ul Mir se administreazi separat de botez, abia dupl ce pruncii au aiuns la-yAr;
i-lZ 2[1i, in Biserica Ortodoxi, ca in toate Bisericile rlslritene, aceastl tfA."tl
t. ,a-i.ritrreazd lndati dupi botez; inci de la inceput Ei
pann azi, rAnduiala
L a mirungerii nu constituie o sluibi aParte, de sine stititoare,. ci e impteunatl
a botezuf,.i, flcAnd una cu ea. De aceea vom vorbi despre amdndoui deodat{.
Dfcidie
si moari nebotezat
-
poate si boteze once crefttn 0rt00lt4 DarDat sau remele'
ihi|r
pnrinqii pruncului, prin implinirea rirualului sulnar.care constituie^partca
ii.il'" G[.i'botezului,
"ai.l "f,r.ra*d
pruncul de t :i ori-in api curati (tn lipsl
ffi
-"-"-"i
stropindu-l)
qi rostind
4e
{iecare
i"g Itp"Ja .sacramentaloil:
l1!
'1*,'i"i"r'EffiT,ii
d;#:;lil (il h
""-ere
ratlui, A-i;'..';;l;,i.-h
cii, d^rl, cel
'botezat
astfel supraviepieite,
pregq- ra completa ulterior resnrl
- -: l^ l^ -c--)^-^ 6-^:-'-\
ilci
botezului, dupi rinduiala obiqnuiti (dar numai de la afundare lnainte).
bupe o veche credinqi, in condiqii normale,.preonrl ar.fi de preferat
*
ny
botezul propriului slu copiia, deoarece in acest cazl-ar nagte de doul ori:
I
Comp. Canoanele 46-50 apostolice; Temrlian, De baptisma, 17,in P.L.,l, 1327; Coltst' aPott',
9, 10, ll (trad, rom., pp.95-96).
I
V.ri, .*r.,1 diacontili.i Filip (Fapte VIII, 12-13, 38); Ieroninr, /dv. Lucifer,. 9 (P'.L., XXI-II'
: diaconul poate boteza
".,rn.i
i, aurorizagia episcopului) gi Can. 44 al Sflnnrltri Nichifor
i
V"r.ii-S6"o Scripturi, Fapte IX, 10, l7 q.u. (Sf{1nr]
Pavel botezat d:-$,T.it)
::i}
C1,-t1-lf
;;";il;.r* fi e;i6xtll ilrd) ;'
c".,12',.i e 44 si 45 ale Sflnnrlui Nichifoi Mirnrrisitonrl;
i;;;"o;''d*;,;;:1,
'xp.-ir'ini..u.
ioe,
!"{:i'
gi. is3
i.J.
fi"i-n r ir,
1rqz,
pp. r62-r6i)
i'fi'
l), ;1.
I53 (ed. Acad. R.P.it., tsez, pp. 162-163)
i
W'
i'iri;ri;;t;;
6a.
wzz,p: all q;;i,.
9i
Fer.,Augusqn,,\Jon'Ya.DPnl''
l'?,Y!",1!,-'-i,,,11,,Pr'-L:,
iijil,-6f. fi
t3",.^t
sliirEir'de laici, afari de cizuri de necesitale, c ilicit, dar valid); Idcm'
l. cott*o Lucif.,9,P.L., t. XXI[, col. 173.
i
iiri liiiiriri yi iip""t"r; i" lrri P.t* Hartofilaxul, ln Siz rua f,tenland, vol' V, p. 372
1i
:. 2O9 alNomocanonuhti slav ht 228 titluti.
289
rlrn rrKft ttlQ I l1
() (liltil
pcrlrru virrga fizicri- (tnrpcasci'r)
qi alti.rlar{._Pcrrtrrr
ccrr sPiriturrLi.
l)irr tn
alt prcor. prcorul po:mc sri-qi borczc
1-,rii1r.ii,f ."rllt.-""
rr s!'r
''r'rr I
f,f-ubiegtul ,(priruitor"ut)
botezului.
Cine poate primi botezul?
l;i;eflj:l::r:1]
oricc orn.,indifbrenr.de
virsri (fie prunc, fie ad
rnai fost botezar o dati cu botezul *.ail;;liJ, J...#0r5,
il*""'rTrtt
orice necrestin (evreu
i1l ?ifli"),pr..ir-
qi;;_b.tt;;;"f;i#tor
qi ai scq
tine c a re nu re cunos c bo ter.ri
(;
1
a;;
ffi
i'r;;;: ; ;?'":' il' t?i,rt
"i
chime, de exemptu' adeptii,tul r'aiet Ji 6"-"L"j,^';rr'i;#inienii
qi
bot r"qi, treL*. ;r il-.;:i,;r;ffi;'rir'Jl^ttl,
escrisa in Molitfttuic
agte gi botezul confesirrrilnr ..^r^,l^-^ A.--x
^t
lvrrurLr4 rurrlritlrlclrfala)
acuca daci e ficut in nume
-^
P.
aceea, foqrii apostaqi de la Ortodo,xie (cei
."v qllLqr
rvtLu dptlslap cle la Lrrtodoxle (cel
---_-_li
::l: R:.-.,:TJ-,Taq1:
sectelor care recunosc botezut ca tainr
si
il sdvArser
mele Sfintei Trcimi, dacd revi, la d.""pu ..edi,ti. su,t reprimtdt;.Hil[l
cu SfAnrul Mir. Tot a$a sunt primiti prorest,.,,;; .Ji-x r,,.^-..^::
^: --r
.ir
l,
r"-"rl?-:3lgliciiqi
armenii, in'cazJc;;";
lo
Adulgii lipsiti de minre. dacd sunr ase rti
ni
iar daci
irr"int"tn, pf,l
mentele
".U""i.-ifr"
Pruncii ndscuti mlrqi nu se_boreazi,
dar se di mamelor lor canon de
if;i'n."
,lJt3i# dil
"i;;-r;*;;
lii.,,r,, d.
";;;;;;,,'Lot
,or
9li,::y:y."t":
p:.."1^lplrisiqi
(lepidaqi
sau gisiti), despre care nu se qtio
fost b-otezaqi sau nu, aceEii
necurigiqi pi- U",.r;;
ra se boteazd negreqi pentru ca nu cumva
lt,
(ed. ci
i;-Pil
fl-il'ioo}*
na&gru
,Mitrop. ^--)--t.,
,
lacincizeci
'
;i;,i;;;.'il,r
liili'"";;lfifo
3s6'+04ei Sp. cincrea:r':;,":; ';,';i"!,:::i
(cd
fd.pte
taitte ale Bisericii cu potanca witrop. Antottie,
andrici (CBO, vol.II, part. II, p. 152). \vlvr vur. u,
PdtL,
LL, p. lcz).
fru.tiaor-,ri.
1'rL,c, Lnt. . dL orurrurui Vasile cel Mare, can.^91 trula'n
Ei
can.37 al
lO
-^-_ ^ "' Comp. Can. lB Carta r ,
" Vczi can. 7 al sin. W
t'
iar in
pidatin
-
can. 80 c :Ilt",tr; l"-9-23+-?35
-
can. 72 cdt
LtSi, gl.f 50 (cd; Lrytil, gt. 15U (cc
at dz
pravird
fu
fap.t?
_taitte
ah
nenr
cazuri formtrla
guregti, 1854, pp'
f,,.,,*."
L drL,tudllll
trffi,":5:':
ci rurl.
.e-*e
boteza.t(d.)
, tvezi Ae .-
\ .
tttt.'I'ezaurul liturai.c r III nu,'l'ezauru| litur.gic, t. III
I)cnrr M.viri ir-,'i;i;,;;;i !-_'_11
9
1 l:
-Formula
lceasll
r9c9
i trr i t,r t.i irnirrrtii
b:r1-ritz<r
ti rst irrc
['x rtczrr-
290
2el
I,ITTIRCICA SNEEIALA
t,,, .""o ce privcqtc condiliitt
l)E
cnu mbuic sd le futdcplincascd
primhorii hotczului, se
;.tlc lrr cci vArstrtit:i: tloriirql.ic rr prinri lxrtczttl, crcdinq{ (vczi Mc' XVI, l5 qi..}'aptc
iit, aZ-aA;, poc{ilgl (vcz,i'},aptc tl, 38) gi cunoagtcrea :lcmcntari a aclcvintrilttr dc
siti,rte. La
[nu-rci,
p.r'rirr', inclcplinirca accstor condiqii mimrriscsc gi garanteazl nagii.
4. Naqii (or &vd,6o1or) sunt credincioqi in vdrsti care-l asisti pe cel ce vine la bo'
,-r.rrtind
iitprrt.,tiL qi A.ar'ta cuveniia mirturisire de credinqi in locul.qi in nu-
cclui ce se boteazd. Ei sunt deci garanqi sau chezaqi ai acesfi-ria, IuAndu-gi-prin
:il angajamennrl solemn, inaintea l.ri Do-.r.reu qi a Bisericii, ci prunctrl-(finul)
li crescut ca un adevirat ciegtin gi ci va fi un bun credincios al Bisericii lui Hristos'
ii pr^.ti.ipr.ea lor activi la it"1U" botezului, aliruri de. preoqi, naqii devin pirinqii
iiri,"fi ,i pruncului, nlscindu-l pentm viala cea noui, in Hriltos,.aga cum plrinqii
tlupi fire l-au nS.scut penrru viaqa trupeasci; ei au aceleagi obligaqii qi rispundcri.ln
i" p.ir.gt. viaqa reliuioasi-spirituall a ftnulur lor, ca ;i pirinqii pentru viaqa fizicl
crialS.) a copiilor lorr2. rltUt rdl(,, d LUYrrrvr rvr
Naqul trebuie si fie creQtin ortodoxl3 qi bun credincios, in virsta (nu prunc.sau Co'
) ri.ie
acelaqi
:.I:"
cel ce se b":.y1; c:*{I'l
Lillr^lj:-a:J*:,.':j"',r-Ti
j::lll:
i(tiii,
""
poi sn-i ingrijeasci pe fini)l4. Nu pot fi de asemenea nagi pirinqii copilu'
ils. De reguli, pentru fiecare candidat la botez se cere un singur naq; eI poate lipsl
ruci cAndbotezul se sivArgeqte in condilii anormale sau excepqionaler6.
Naqul este dator si ingrijeasci de viata religioasi-morali a finului siu gi la vrcmee
,
'.6 ^rrtr^6f ^^
tr6
vcniii si-l inveqe
-
daci poate
-
adevirurile credinqei creqtine'
.Cu
un cuvAnt, ca-un
lrumitor gi invlqitor in cele sufleteqti, si se sArguiasci a face din el un bun credin-
ls. La rAndul siu, finul este dator si-l asculte pe naQ gi si-l respecte, la fel ca pc
plrinqii sii dupi trup.
5. Timpul qi locut sivirqirii botezului. in vechime, qi mai ales in perioada dc ln-
fl6rire a catehumenanrlui (secolele IV-VI), botezul se sdvArqea, de reguli, in aiunul
itrtnitoarelor sirbltori din cursul anului biserrcesc:
tlut i.
EtlE pNANlVlt
I,ITU R(iI(IA TiPII(;IAI,A
De aceea, la Liturghia din'acesie sirbitori se canti qi astizi, rn loc de
3:*::*:^::elrlL:l lln,sluiua
botezului:
,caii i" i,i,tlrl_+i botezat,
tn
lliii;.f-i,i;:;ti;;hii,
il intimpind
pe pru,c (ca
aq) la intra-
'il'^;;;'-qi
lle.'fr.L^i;arJ;ilJ
'andiaarut'la
:13::Pltl
v_-agi qi-mbricat,
Aliluia !,,.(Comp.
Gri;. ti,;il.^ N"_rii;;#;
sivatgea botezul gi in alte zile sau ri.ua,ori din'cursul r""r"il{-
-
ii#ilxii'Ni;ffi"
c;ft-il;-r5.d.ir,
i", pr.,r..,, su,.,<r pLrL! rdrd yruncului d.c
ori in Chip,,l
Qfi-tai f-r.i
"i'fece
crt dreaota semnul crucii asupra prtrnculUi, lnf$i
Acesre date pentru botez trebuie observate qi ,rtari,
t;-cat
este cu putinql,
Pl*_?::.r_11::t"r
vArstnici. Dar^ pentru botez,,l ..i.";r^.
-nrr
a-;.rx
zile s
il ul I rrr Lluy
frunte,
apoi
m-au zidit".
lf
;"". l- *A-,1 at I rntchuvnpniln
suri hotirAte, penrru ca si nu se intdmpls ca
jT-r:
Lr. s!
daci pruncul
e debil si existi telrr,^ c;'.,, .,, iuni d.e
incxact,
citeqte
il accstca
orlrecafa
a) La Naqtcrca l)omrrului (25 dcccmbrig),
dcoarecc botczul cstc na$rcre
(renagtere)
pcntru viaqa in Hristos;
b) La Epifanie sau Teofanie, adicd Alitarea Domnului sau Bobotc aze
$ cand S-a botezat Minnritorul insugi;
Yv',+rersr ocrr
r
c) La Pagti, pentru
ci botezul iirrd i.,r"r" ,rro qi a invierii lui Hristos,
*T:r.Tr:lyi,
in chip simbotic, cu Hristos prin J;,:ii;;;e,
ca
Qi Et, Ie
pentru o viaqd g);
o"r}j'*;TX
,6iue- pogorarea
Sfintului Duh,
La toare acesre dare, bole_zyl se si,v.rgea inainte de Lirurghie, in timpul
cei botezaqi anrnci se gi impdrtiqeau perrtni prima datl
-----D--^':
in vedere mei
e de moarte
,
in regull ger
rn ceea ce pflveQre r.ocur sivdrqirii, in vechime botezul se sivargea la inceput I
:*..Fin:::1.: t?.?li,i?,.atr.o.,rb.
ori in casere. p;;i."t"r. .ri. i, pri_.r. t..i
erau folosite ca biserici (locasuri de adunare qi a. ru!e.i;i;'#i,i:,ilH
fff
:9"Y:Ty9_
a pdginilor la cregtinism gi de infl.,.i..
"
;';l;^r:-.j:'^^
r-r- r\/ \rr\ L^-^-- t ,
^
tl^rlre n rlicri^li-^i
^^'^L" ^--rrlui
lele IV-VI), boiezul se seviriea in il.;il^
pe
-lAngi biserici gi numite bapilsarii2a.
ie
^al^t ^^+:^---l--:
L, -'
pedobaptismului,
'baptisteriile
.rr, ,-r, mar intreUuingat gi botezul se siv6
6. Rinduiala stuibei botezului
qi a mirungerii e alcituitl,din doui plrqi dis'
Etc: una premergato";jil
r"d;rilre;, , .r,.h*.rrrtului,
gi alta, a botezului pro-
is. in care este incadrati Qi
mirungerea'
2s
Yezican. 59 al Sin. VI ecumenic' ComP'
9i
can' 3l al accluiaqi sinod'
26
Mitroo. Iacob Putneantl, op- cit., f . 4'
"
v;;i f. B;l*" iri, r*prtiluni la practica liwgicri, pp' 423'424'
'Xd..r.oa
diavolulrri), iar pe celelalte d9ui., stan. cu ra[a sprc t.sdLrl \L4!r
rrrl adrcsate
il)umrrezeu)27.
t^ ,,til-o'-,oiciirne auoice rosteste' intele:
"ii:"1.j1._y^r1i*:,9:
iffiif,il'.J
potrivnicului, de lntAmpinarea
:rului, de dr
"", P'.t:q'1{i^gT:i:::"i:
vlclc:ulururr
Lrt \,
"i
/in rh'inrrl stinfel
(. dreapta semnul crucii
fitn
pruncului, de trei ori (in
thinqt
Sttnter Urucl) Ql-r
tace apol qy'
lr fn,nte ta anri.i l, ;i.or;icand de fiecare dati:',,Gonegte
de la dansul pe vicleantrl
qi
in inima lui".
oruncul e intors cu fala spre apus (cflnd
us) qi urmeaziL lepdddrila
(ablurlrilc sau
spre rdsirit (cind candidanrl c
Si'
wd.rturisire a *ed'inpei, precum
ezeu, Care voieqtc ca togi
r
acum gi
Pururca"'"
etc' lii
ine, Doamne, Dumnezeul
a cea sfhnti..."), intr'lnd ctt
a Mirangeri,i,
care urmeazi acum, sc poirtc
istincte unul de altul:
riei qi ungerea
pruncului cu el (ungercit
prebaptismali),
'
-_
Jfurrdrrea',in api
_
care este partea principall a sluibei botezului,
-
ungerea cu Sfhnnrl Mir,
-
rituatul inconjurlrii mesei qi a cristelnigei,
292
293
r NE\rr rNlrr, L,l(, tNll ItRANlrS,r[
LI"l't I lrc I
(tA
sPllcll Al.A
,,"3jto-J,T"lf
ffj:',.:l':;'::1:rf :l:;'F#r:iffi
i,'.-flIli,'3i;Ii?fi
,1
l-r"-^- ,l :^ sfesrrir.l- J. preorul
ia
sf,eqnicele
de p
agezate
Iu
aloguJui) pe cr
Evansheli tezului,
adic{l
miini (unii
iau si srhnra-d"E,
*:ffi
"::
iJ#,:fttl'#tH.:ti::1fl';
il:f
I:'j:$:I1
|'T:Y*
:F;-
lrr"' il;y t
1,,B
i nccuvii ;;;r ;; im pi rd
sia r,
Drrni er..,
-,,
*;irily-r^rea
pentnr
sfin.tirea
apei, cu ritualul prescris
inMob) Dupd aceea. cu Faia ,pr. ..lpi.r.;;;;il,
,:p;:;';Jfl;,,Rl.i:t:[ff:1
dtrpi care suni de .,.1 ,Il.-.r,:[ii:$t1'E*;:1;",;;"lly.i
; ]i, ,
binecuvAnta;;-.d.ffi;i;
flcAnd semnul bin"cuvirrtniii-
"
qi acest rrnt.lol^-'. )' /)
L:-^^_
di.1":,",Hi',:#u1iJi:'i:::::iffii
iJl',."._1,*r,,1n
apa
yrrr
lrrrLrurrLd)
Ltcanct oe recare dati: :^-
^a-.
de atitea
"*
,"Aliil;,.
'
'
,
iar cAntdreqii
rispunz
o,,li"
j,Iff
i H::'i' J,Lii,"
l, %ffi'.t
jl
Irfl 1::
^p,
:,T- 1ns.,",
s
i^ pen tru
spre prunc-
il
spre prunc,
il
gr stmtegte pe
luAnd din unt
rul sau cu un
ml sau cu un _i-yv^ sL
cu o bucati de vatd (pe care. rntrebulntate,
o pune in
rllc
Qr
cu tormulele
indic
nc' in chipul Sfintei Cru.i, Ii
riis
i felonuJ,
ia pruncul
sol g
Tl
i, qinindu_l
cu faga
crc
*::::l
'i1?-"
din cristelni
l'." ,r, sa treacd r
crc
..*,frr"d,rei-B;i.J:;.'r"t,lir-"0,)
tui ;:##il'ii:i,l
lHt:i:H .**;,; l'fEliF:i,r*,4T.-.
iar ra a treia:
,,Ei
ar sranturuir
ftrrr (scurece)
in care va fi infiqat, i". pr."n
flqi ,pd ?:
Psalmul
XXXI:
,,Ferice d" *.lr'.;;l;'i"r]u
i.*r,
cr
tcopcrit..." (in
unele nirri moi .l^" r^
^__^
-_
, I
rrtcrrzrl lumsuirrcir tdrrsd dc lrnq qi o cLI {ccstttiir, cirrtlnd: ,,1)il-trri
rtric haintr lttnri-
(irr
trractici
insl prin unclc pr\iqi cflnt{rcqii cAuti, accast[ .-rtl.1t] nrai itraintc,.in lo-
rlui XXXI, adici in tinrp cc prcotul il d[ pe pmnc naqului gi.igi spali rnAinilc),
liitcgte apoi rug'iciunea perttrLl primirea neofitului la a doua
$i
a trciataintr,
Itlltll
cttcQte apor rugacruflea
PctlLtLr Pturrrtr
'in
,,ng..., cu SfAntul Mir gi Ia impirtdgire (,,BinecuvAntat eqti, Doamtlc Dum-
ic. ni"qiit"tule..."). Ia mimitor-url qi il unge pe noul botezat, cu SfAr-rnrl Mir, irr
,$li,',tci'Crrr.i: la frunte, la ochi, Ia niri, la guri, Ia a nindoua urechile, la-piept,
f .. l*
-Ai"i
qi pe picioare (genunchi), zicAnd de fiecare data:
,,Pecetea
dantltti
rri l)uh, Amin".
i,i ." p^"."1 e imbrlcat (inflgat), il ia in braqe nagul (care
line
in mini qi lu-
1ii: ,,Ciqi
in Hristos v-aqi botezat.'.".
,i.'ria"a la locul obiqnuit, preorul zice:
,,Sd
luim aminte ! Pace tuturor", qi cc-
;
cint.irequl citeqte Apostolul, apoi preonrl Evanghelia, cu.regula
-qttuti
(la Bvittt'
',r-r
se i,gen.trr.h."ri, botezul fiind sluibi de bucurie, ca-qi nunta)'
l,tqa pruncului (sau, in _ttpsa, o taQre cle panza curata)
Ql,
u<rancr alllalluuLra LatPs'
ci
'cu
api .,r."ii, itrop.gt.'faqa'pruncului,
_zic.an$:
,,indreptaru-te-ai,
lumitra-
"ni, sfiniiru-te-ai, ipilatu-te-ai, in numele Tatilui..." etc. Apoi il qterge pe prtulc
;;i t";+ 1-rorr, d".i are, daci nu, cu aceeagi faqi sau rinzdturi), la to_ate. locurilc
; i-;-;;i, zicAnd:
,,B'otezaru-re-ai,
luminatu-te-ai, miruinr-te-ai, sfinqinr-te-ai,
lattt-te-ai,
in numele Tatllui..." etc.
ili,.q,. cele doui tund.ciwni la. tund.erea_ph,ulwi.(pe^ a^doua in taini),ii, t"*
:.',i tri. cAteva fire'de pir din creqtenrl pruncului, in formi de cmce (dir-r patnr
iy, ,i.er-rd,
,,Tunde-se
robul (roaba) lrri D.,mnezeu (X), in numele Tatdlui..." ctc'
I pune in apa din colimvitri.
A'1rin ,1.. )rrcrin h'rweitd. (scurti), in care ii pomene
Pt^l"S
botezat^qi^pt
9{i
ii"pa ..f""isul ecteniei
,'face
oipustul,
-cum
scrie la lWolitfelnic., gi apoi- il impirt{-
,
trc
"oul
botezatcu Sfintele Taine, in faqa uqilor impiriteqti, dupi rAnduial,{.
7, Can;;1i speciale. a) Moktfelnicul otprinde gi o rd.nd.wiald pe scart a botezului,
lt 1r cazurile cAnd slujba trebuie flcuti repede,
pentm ca pmncul si nu moarl nc-
.r,it
i"q"-rrrmitul ,,botez
din necesitate" sau,,de urgeng["). Aceasta constl din: [:i'
',,uirriri.u mare, mgiciunile incepltoare, o rugiciune prescurtati pentru sfinqirca
.: -:i-,--.-r^t^*-,,1 l-.i^--,,.,A,"t^t\,:lirrr-
i cle botez (in care se toarnl apoi qi picinrri din untdelemnul binecuvAntat), afttn-
lr cu formula sacramentalS. a botezului, mirungerea, inconiurarea cu Centareir
,,CA[i
)" yezide
ex., Risptursul patriarhulrri Ioan Vcccos (scc. XI_U) l:r inucbirilc
1'rusc
dc cpiscrfdrlclir,rrrri
1l,r MrrnrrclGhcdc.,n,,rll. Siffad.cn.,
p. l7). Edcmirarc cirinPravilabkciceascd.anritrt4xrltntlttt
Nlt()11 ill
i ii,11r.,rinni.i ain scc.'>tl* (llucurcAti, 1854, p. 107) sc oprcqtc lxrtczttl ir tloi cr4rii in rrcccirrii t1.xI.
Evaneheli
^teztrlui,
adicr
,'"Tfi
,#,l,I::yS*"H*f
.a:T.{.11,1i,1i,."#Ln#'i"T#:,;il1r#Tf
ic,r;. lrreotul ia cidelni(a cu dreapta qi dand stanga
_naqului,.
inconioari masa
,,l,it)
Ei
cristeh-fqa, de trei ori, cldind gi cAntind de fiecare dati, impreunl ctt
salr u, miruitor),
o foarfeci pertru
*ra;'.";
#
F:i;
[:(."#rH:,]1i18:,;
H#:fl,*_ql:."1,::^g*^^*1
;i;il;ilr".
se turchind
si,
luind snnta Evrno
:tcopcrit"'"
(in unele pi4i, mai
"k"
i;;;r$;
psalmru nu se mai citegte).
apoi p..otlri
295
rrr. 7-8, pp.509-527.
296
)
291
Rinduiala ortodoxr de azi a srujbei botezurui esre prea pu$n deosebiti
din Biserica veche. Ea a pdstrat,
-"i -"iiaecat
alte srujbe, cu fideritate,
1
precun
oi .inii, ll,'##"i?#,ffi:tl'ft
JJ
)
care) spre a ti ingelese in adeviranrl
l& rens,
cele mai vechi inf,rma,tii
asupra modtrrui c se sivargea botezul rnl primari
le gisim
in intdyirur;-;dor'ii
ip*i, (r*
"r"dil[r
secorului
I
o. d'
.
u opt;i*
j,
i*,J,
^^i
\iJfrt i1#ii#,,'ff
liiHr,'
nduielii botezrrhri din cernl-t^ rr;:,;V
s;t cuprinse
ln
y
sunr cupnnse
I
Ipolit al Romei
ostolice (cart. III,
a.gi explicarea
rAnduielii botezului din
:*::xirg"ii:.?,!d;:il:i:5::l:ril*i"',;,,"',:;i,*i;Hffi#:?
cit-re marii cateheqi din aceastd
Puucr carenumenafltr
ht'1 s[;Ji"""'i"rn
de Au
fhnnrl chiril aI Ienu
Sfhnnrl Ambrozie
al
'3('
Vezi aceasti rinduiali
rrat, cu tithtRdnduiatar;:#:i'Y!:,:::'-1'-':^l':!til.le37,
p. s-3a
e.u.) ei
in brosurr scparat' cu tirrur Rind.uiata pirnirii
ta"ortod)xi ;;i;
i:.';i;'rrri;i,ir""'.i;";l,,uiilul
,u, il,r.T
^[,:,,,cu
privir6 i:',li..i;:;;T;;;;^ti...,,
(vezi rad. rom. dtn sc*ite
p,
,,r,,
",,f;11o}';,'cu
Privire'l'
botez' ;;;;;r;;;;;:':i;;;'{r{{'J;,JJ-?i'i,l:rll,?uin
r,r,*
. _
\_unoscltta pnn prelrrcrarea
ei
fl! 5o1l1:I"
*adirion apostolique d,,
I,ITURCTCA .$PEflAI,A
lrrgelesurilor simbolice ale ritualului botezului
qi mirungerii'
2. Randuiala catehumenatului
Precum am vlzut, rAnduiala botezulu
catehurnenatulwi sa:u a facerii catehumenu
tez este fectt cotehuwlen sa:u trecut prin tre
qi cea
de
pugin
cel
adevl
din
Bisericl prin botezal
-
r^
-- ^,
Ritualul carehumenanrlui se sSvargea odinioari separat de botez, aqa-:u.n] se facc
Ei
astdzi cAnd e vorba J. U"t.r"t oamenilor maturi; de regull insi (adici la botezul
pruncilor), eI se impreuni cu botezul.
'
RAnduiala de astizi a catehumenatului
se ficea inscrierea candidagilor la botez (c
de aici inainte alcituiau o categorie aparte
ciale pentru ei la
care se adaugi gi
Postului Paqtilor
mdrnrrisirea credinqei in Hristos, care ave
adici in ajunul primirii botezului, iar uneori
Ei
mai inainte'
rTEOT TROF. L'R. ENE BRANI$TB
c) cdnd sluiac na! myrpi preopi
ra botezar alelunpt pnnc,
rcprd{rire lc feo
ccl rnai tffnir; actele tu"dJ;;r;;i;';;";;;.rutui
1r-;-^^,..,.r-_^_..-
,_
^
_
r
apei, afundarea si mi-r. oFrA^ ,-ij:e6^ Lr--^---L r.
. Ed apci, afundarea qi mirungerea,
citirea E;;r;l;li.i
rar cctelalte gr le impart preoqii
ceilalti intre ei. in
hrrlezet
')
n Fnn r^.i
-^..^l--
i
'
, ;---^
botezar""'o fac tori.
-.iga"d
p-tdi
i"'q,rrte cu cdderniqa,
iar ceilarqi
d) Botezul adul.tihr
_(!;:."1a, 3l"plgl",r",
convertigi qi al celor pror
:1:i+iE?,":":;::e*t'litl:ilfi
#if
:ff:.t;i*,r,1silill*iff l:i
ixiH'*:r[xx:::"',#:':"9l9,*t-"';;;i"'^i:"':.'t'l-rr'if
"ff
:;[ffdJi3
inaint-
"1,,:r.^
^^^^^_.
Ql
asupra cunoagterii
exacte a noii credin.t .t .rr. Oili
inainte,sluf
bar.""rt^d.."d;;*;.;il;#i;il:'i":,'ruffi
;:;;,""r:
B. rsToRIA
$r
ExpLTcAREA
nANOUTELTT
SFANTULUI
BOTEZ
$I
A MIRUNGERII
I. Descrieri
vechi ale botezului
Parig 1968, pp. 8l-95.
Gurd fu Aur, in ST, ai,
rq lyoE, pp. 8l-95.
'" Vczi extrasele in trad hrin; Ain i,tDt t,
^^
^e^ ^-^ 34 n--^t- -- r 3a
Catehezele
is
Vezi
|ean
PP'
7-l-92'
i:?r;\fy#::I:y,utui
tn cateheute baptiwii ;; iid;;;i;'i;;"rffihfrT"t:F;.fg)
l:
.16
?7
itt
itrrrotl', itt'
es*p TlYilI
Hom
q,,To
,Kr:yi;1';.cheticis"'',Miinstcr'
le33'
40 rhia cerearscd. Ierarhin bisericea"scri, Chiqinilu, 1932'
.rvr, yrr pNfi
E,RANlg.fFl
EI
,i""1llJ'i"1,.?
"?iu'i![,i!;l"il,?ilil,;lJl,:],:::#[.fr
ch
cetiqcan al irnpiriqiei
iui D,rnrrcr.",'
"t.'
.ii"i iiq, 6,
sau
.pind
la camaqa gi descdlqarea
lui (cdnd e vorba de
dez. .
i-!t:"* nr.^r rr'1rx
^'
l'r -"
r"'ri pri-aasca
bo
!1:.;;c;;ffi;i;i;i"::l"l'J, :*1""iifl:i:!ti::tr
la botez Pri,. ,..o"..,
^t
at :^^:-:
--^-
pnn care va trece Cel ce
Suflarea de trei ori
fost ficut de Dumnez
um ot
cum MAnruito-l
a J"
7)n'
Qi rlvrul d Llal. z r_ |
!',1 ;, *,' 1 1":::, ::: i
._r
l.h.r-e.n
yl, p ri n s u fl area
;.;;rr i
;; ;ilii ;r";'X# dotra oari, spre viata cea noud, spi.i*"i;. p.iffi:L1':"ri:'b;t::;:1x
triltr:tx
'
*i'.fl,!,lfr
;;' :"',:' ilH#;",' f 1' ;*':l[ii:
;{
f :
r:
(-:t'
r
i i #i, ii
:
"i; ""
o
atribuiti in rrnel" mrnrrc-.ioo t,,. atribuiti
in unele manuscrise
de primire
a pruncului
in rAn
care cei ce doreau si primeas
^^_:_:
menilor e,iri i. ,.1^,,,-,,^ listele cat menilor, adici in rAndurile
hstele cr
-
Preotul il inseamni pe
rea bote
al cregtinilor, prin
care se
semnul
,J;,,1
-:^.::
-^,-
Unde ..
aiur mlndi,-;#;';,
aceasta sa fre ruminali pr!
.credinra
in Hristos
i,TffitT
:ilXftrii:ilTl;ii.:, 11"1,1
; ;
-
;;;;,;i .,:;;,i'
;;l*":,' ea si graiascd
nu,
;ili:T*i'?l'ttlllf:;'
i"##'fiff,fr
3itl"?#
Partea urmitoare
din randuiala catehumenaturui
xorcismere,
lepidarea
de sa
lj::",1,.j"I*1,.':"J,,.:_,
a,q.qt" L
ffi"9"r-
1ii"a
"[,*.iiii,.r"cul
unde odin sti teau catehumenii
tn, r,npj r;;"il;i
;*.t
";;,#:"..*,ffi
lltt"r:it: primit in rAndurile catehumenilor
llff,Tf;,i'fiHt;,'f,',1,::::!":'*:t:::*of,:,,:,!,*n:ii,cap
J55, rrad rom p t2e
irr l)srrlrnul CXWII, u.rr.73.
a3
I;orninla i.,t..t .rint"ii^
'iregrur' uert,tc Lwf ltustrea o$encil. cap. I55. trad- rom. p. l2g.
r,r*r.,,,i c,ifaiil. ;..:;.
"
acest moment (,,t\4iir-rile
Tale m-au ficui gi m-au zid'it...t este luar{
I
lt[,Ttll;:chi,
scurri exphcare a ritului sfintulwi Botez
si
at srtintutwi Mir,in rev.
,,cardela,,
tt. l_tltlS, p. 419. '@'
DULEZ
;it
ru Jft'ntulw lVltr, in rev.
,,Capdela",
,,,r,.*!;:'^?{::!:!;.;:II,
o. Ia Laudele dc Duminici,
gl. 8:
,,Doamne, armi asupra diavol,tui
.
" vczr Octoihul, srihirt
,rrrccir
'l'a
ai dat-t-l lloui.,.,'
ll
Y:l' *:'lill"' f::l:,:..,.|r::aronicului,
Despre sfintete taine, cap. 62.
.17
irr vcchilc M;;iir:,;
^lrarurrrLurul,
u6Pre sf nrde tame, cap.62.
clrrrirrrcaz.: irrci ci o,i
^,.::,.:.::".::itt
cxorcisrncle.
se nttmeau jurdruinte,
r r'cl ru i.
lcazd i,ci g i azi p" .r,,ir.i,' piilr;, .'.:.:#.i:ii,t'_ffi
lilflffl
29u
clcnunrirc
299
Lt'ru R(itcA sPl()l Al,A
Eelc rrrri vcchi dcscricri qi cxpliciiri rtlc rtccstci stintc tliuc, prtrstrrttc in litcrrttttrl crcqti.rrl\;
inrtxrrtalta $i ncccsitatc. [.,r'1r",',tr,r cf'rcacitatca tainci botcztrltti a fbst adesca strtrliniatil
iiij'Sti,',tii'p;rint1+t.
in vcclrimc, rirualul cxorcizirii il slvdrqeau eyrcisqi, adici acci clcrici
iriti.,l,rri
",",r,r.
hirotesiqi gi irwcstiqi cu darul alungirii dul'rurilot rcle. Ruglciunile dc
ixrrrciz"re erau citite gapie zile de-a rAndul de citre exorcigti sau dc critre prcoqii care ca'
glrir*u, inainre de botez, iar in ziua a opta sau chiar in ziua botezului, Ie citca din notr
iriri"r""f
ori preorul ."r. ,r.^ si sivArgeasci botezul (vezi gi imdydtwra lui Simcon al
nqlrile)
vcclrilc
qi scrii-
tgri bisericegti sunt variate in termeni sau expresiin', d1. esenqialul conqinuntltti e acc'
irrqi ca in ritul ortodox de azi al botezului. Ele constinrie expresia sau semnul vizttt ll
n8
vezi, dc ex., sflntul chiril al lerusalimului, Prucatehezct,
g
(trad. D. Feciont, I, pp. 45'46)l
,,...Primegte
cu rivni
accstcil stlllt sl)l'C
ininruirca ta... Auml
xorcisntc lltl.ll(llltc
fi turdlir sufletul. Exo
c Scrtpttlrt"""
ae
Vezi cit chr, op.
fi
t'ev. cit., p. 461.
0,,
Comp. ;a Oiri;nlc;l diniintea Botezwlui (Derpre.4ot:u)., i:, I$ritut'
rlromion, rrid,. retip. de P.F. Patriarl.r )ustinirn,
cu tirlul Tdlcuireo hhuttt"
on al Tcsirkrnicrrlrri, I)arprr r/irl'
re uiala ht Hristos,
(lrrrt.
ir II'rr,
,
nrpcrii de bunlvoie a oriciror legiruri ale
Itti solemni c5. s-a unit cu F{ristos, dove
Rccca, cAnd cel ce se boteazd e prtrnc, Crez
ettl pmncului). Formula de lepidare se
lltclcpirtat
qi Domnul Iisus pb satana, la is
AtAt in timpul citirii primelor doul ru
triva diavolului), cit
direcgie citre care el
Iui este in concepgia
vine intunericul din
,,domnul
intunericului" (comp. Lc. XXII,53; Efes. YI,12; Col. I, t3 q'a')' Urmrtnd
iicci cuvintelor SfAntului'Apostol Pavel, care ne indeamni,,si lepidim lucrurile lttru'
ncricului
ele luminii" (Rom. XI[,
n dovedi diavolul qi de faPtele lui,
i{a curn de care simqim teami, s
tlcoarece
i ciderea lui Adam din ra
ror rautatilor din lume.
wnirea lui cu Htistas, el
ll,llaitl.,'#'ru,ni':
Oriente lux), ci ne-R vc'
nit qi lumina cea adeviratl a sufletelor, Hristos, Care a spus despre Sine crl-Hl cstc
,,lumina
lumii" (In. VIII, 12; comp. qi In. I, 9) qi Care este numit adcsea
,,l,ttnrinil
lini,,, Soarele AriptAyll
6
iU*;Arut iel ti.e Sus (Lc. I, 78. Comp. Zah. Il.l,8; VI, l2 r1i
Mal. IV, 2; troparul Nigterii Domnului
$.a.)5'.
Parrea urmrroare
a srujbei (botezur propriu-zis)
se^sivargea,
odinioariil,
sepafi
'u'$:::,j;;:tl5::::l:f,l.y;;;;Iii':,.
a.rrm ca r^^^,lpronaosur
bisericii.
Preotul imbraci vegminte lumi
rPrunaosul
Dlsencl
t"zut este ituil, r"-i"e.ii,
adici
"
ii]tlli..,
pehtru
impird.tia
intuneri
urrPafa.fta
lnmnencl
lui, pentru,
gi, prih ur
o cioitlrr
;il;,J;I**:#;fi
Hili i.i:: :['::, ::
puru i nos tru q i,,,,
ri".;ffi
tul
zul
foT[T"t#*a
Ioan Boiezri"-r,lr.
p. de atta, mormAnnrt
in care a fost
cea dintdi parre
a slujbei botezurui propriu-zis
este sfinyirea apei.
practica
sfi. apei de botez este strivecire: d.""..1r-,[i,-"-
^-
^-.
.
.F^_-
t. \A
^-
PREor Pnop, Dn, Erun Bnarurg,rn
3. Rdnduiala
botezului
-
s2
Simcon a, Tesalonicului.op.
cit.,cap.62(trad.
rom.. Bucuregri, Ig66, p. 75,col.2).
*,,,rlli:'lf.chiril
ar at..i,if^'"ii;i;;i;;,cart.
XIr,.ap.2r
si
sra,,nr Ambrozie,De
ll
j
?
".
e l"
srai i I bii,,,^pi, t' i"r f,.oC.,' il i*Xrr, cor. r 3 2
).
"" orrritia citar?t ticsprc b.Lztrl b;;rJ;i
i;,,i, ,]'xrvr, cot. 58S),
300
lrullci
oriunde,
flc
pAngirit[ sau
b) Tdtnd.ierea
lul
SfAnt, care to
c) Untd.elernnwl binecuvd.nta.t, ct cere
[rchumenului,
in4inte de botez (ungerea
Auiei
(Ps. XLIV, 9 gi Ew. I,9), untdlle
6irr..rrant"t
fie atunci, prin rugiciunea speciali inscrisl Ia locul respectiv in Molitfcl'
iit, fn dinainte. Din el'se to"rr,i in apa botezului, inainte de ungere, cAteva pic{nrri.ln
iprmA de cruce, pentru ci untdelemnul binecuvAntat este simbolul vizut al darului
bmnn t i Duh, care s-a pogorit in apa botezului la sfinqirea ei. Odinioari, se rurna ln
rnl chiar a;n Sftnd Mit'4- care nu numai cI simbolizeazd., dar qi conqine cu adev{rat
tAlcuitorii cultului.
furfel, dupd unii, untdelemnul fiind roada mislinului, ungerea cu el este semnul
milei qi
^t
Ui-ataqi care catehumenul este izbivit din noianul
plcatelor, aQa crun r
scmnul impdcirii qi
preinchipuirea botezului (vezi in urm
Sfint67. Dupd algii, aceastl ungere este
vorbeqte Sfand Apostol Petru (I Ptr. II,
tcz; ea ne aduce aminte de ungerea cu car
lmpiraqii qi prorocii, in calitatea lor de perr
cu care a fott
"rrt
gi MAntuitorul, numit adesea
(Jnswl
Dornnwlwi (vezi, de ex., I
.Reg,
1I,35; Is. LXI, l;Lc. IV, 18; In' III,34; Fapte IY,27
siX,38 A'a')'!a.aceastd
tm'
gere, El ne-a ficui gi pe noi pirtaqi, cici insuqi numele nostnt de cregtini vine de la cu-
vinnrl grecesq Xptotdq,, care insemneazi ,,uns"oo.
Cllrci. Unelc documcnte vechi rrc dau qi texte alc rug{ciunilor folositc <r{inioaril itt
[e,,i
scopo,, iar splcndi<ia rug{ciunc lntrbbuinqati astlzi.in rAnd.uiala bo,tc3ului,din ri-
ilri,iri.at*trii
*:,riu.,i,1"ir?*;;;isAilH ilr.""i.
"t
iiruialimului('2. trrtrcbuin[a-
iii
^p"i
nesfinqite nu este peimisi decAt in cazurile. exceplionale prevlzute mai inaintc
tczul de necesitate, vezi pfi. despre sfud,rpitorwl botezwlwi).
Fiind sfinqiti si
piinl
de darul SfAntului Duh, apa intrebuinqati la botez nu sc
6r
Ca de ex.,
43 qi din Evhologbiwl lui Serapiort (mg.-Vll). Vcz,i
rnai pe larg: B.
ry
baptirlylis, in rev. ,,Ephcmeridcs
Linrrgicae"
(Roria), 4
1ts
12;445492.
62
l.
Goar, E
o.r
1,zezi Simcon al Tes
. cit., p.82).
6a
Vezi de cx.,
psedo- 2 (*ad,. run. cit., p,80\,
6s
Despre Sfrrtul Duh, cap.27.
oo
C, 3. ei., Sfantut Chiril al Iezusalimului, Cateheza mlst@g. III, 3; Testamenfi.on Dontitti, ll, ll
(MELV, p.269) q.a.
'
o'
Simcon ai fesalonictrlti, Despre sfrfiele taine, cap- 62 (trad. rom., p 550)'
68
Comp. Tcmrlian, De bapti.wn, T (P.L., t. col._i315) gi Nicolac.Cabasila, o!
It
t
4'1nr..7-\'^1l
3a. &mp.
'9i
E, n,*, Kutsclr, Silbung'ak iUch*ah ry Altat Taoamart und im Altctt Ol*zt, Bcrlin, 196.3,
I,ITt, RCiI(]A SPHCIAI.A
301
l'ttu<lt' lrttotr. Dtt, IlNti lJRANt,s,t,ti
celui curar al Sfintei Fecioare, din care S-a nnscL Ue-;i;;;i;,
l)u
o rnrrti pc cca a atlcqilor dirr arclrclc dc <iliuioarl-
mano
ce se boteazi la luptelc cele sfintc, in carc intrd,
HriStO
>t69.
In sfnrgit, dupi alqii, ungerea cu untdelemnul catehumenilor
simbolizeaz{
aromatele cu care a fosr uns tmpul Dom,ului inainte d; id;&;re, deoa.ece c,
:::yl:
y1i1i::p-r,
prin botez, impreuni. cu Hrisios-gi
.,Z
lI"i"'.; Ei7.1;;
odinioarr ungerea se ficea psts rot'corpur, r"
-f;;i
fi:e"; ; diaconiqele,
episcopul ungea doar cregtetul lor).
d) Acnrl cel mai importa.nt al slujbei brotezrrlui este inh,eita afundaye a. pranca
t:j.t.-P^:..T i:, iR"
sfinqiti din cristelniri. cu formut" r".i"-."J"1i,
,,Boteari-se
(sau roaba) lui Dumnezeu (X)..." etc. Aceasra intreiti ;fuil;.;. i;
"
pil .r;
temeiul credintei n^aerre ecta eenlx
Treime, i". p. J. ,fr" in.fri[.,ie cele trei zile]
stat Do
duL4 rrLlrrsr rar pc uc alta Incnrplue cele tret
noasrri 5r]:,1,0],,^rrin
afundarea in api inchipuim
:^-
^.-:^
pnni aici gi in.groparea noasrri impreui_rd cu
; T;r;il;;#;n
rd;!",# ." nr,
:1!i,:.1 l"yi,.i",
H:;tgs Pri, botez, spitnndu-ni-;
;r.;U^,e facem asdel
morqii qi invierii lui Hristos. intrim inti o viaqi ,"rilrr.i.i.,1'-orti
pcntru
:,:f #.TlT, ?,y11;i"*
precum subliniazi sfljili Ap;i-p*"r ( R;. vi,
c"l
{,.I-?
qiIII, 3)'Zr. I)e'aceea,
,,r,oi toiJ.rrna purtam in trup
-"}ri.""'i"i
lii,
y]:T,Ilj,::_':i::_1.1,"
in trupurire noasrre" (ri Cor. rv. r0). Fiecare.r.q,i"
rAnd botezat devine de fapt ttn hnstofor
Qr
poare spune, ." sfa;;'l;;J
.
#-:f,l',rtflit,"iTrl.*i
cu Hristos'qi nu."
-"i
.iniJ.., .IHrirro, ?.ri;a;.
mine" (Ga1. II. 20). De aceea, pe b,ni .ireptat. .arrt"o oai;";i;
p;r.ff::Hi
prmrsere in aJun botezul:
,I.fi T-"-
ingropat impreund cu Tine, ulir,"*.li
mi ridic impreunl cu Tine, inviind Tw...u/2'.
pgliy.lna
{
apa borezului sunt deci penrm noi gi mormdnt izbivitor de v
Tt1:,
o*"y1,:."r:i
ni.scandu_ne penrru viaqa in Hristos qi qinind locul pAn
6e
Psendo-Dionisie Arcopagi*.!,
p?pf, ierm,hia bisencr!:r,i, .!p.-]], 3, trad. ronr.. cit., pp. i
t!;i.*"r;^i^?lll..:i"^',o6*tr.
w'ta cotn,,,; ,ii'-"1l'";'",ul."
2+2,. comp.
ei bapt'isrnald, 2O-2L (in ed. de A.
.,
iY''
"--l'
vurrlP'
il
(
-
'";;i"';ii,;;r;"i"iiil
."r,r
re)
.
" Yezi, de ex., Sfinrul Chi
tuh rrt w^csn_ lj /*-)
epostottce) cart. ltl, cap. I / qr ca
(P.G., t. X)C(\T, col. a6l
-e;;
Ep. I Cor. (P.G., t. LTX cnl I
(
i
"
t,r.rr! , rrLUpdBtltr) t)*prc rcr. o$.,II,7
tp.G., t. Ill.
cart. IV, cap. 9 (trad. rom. de
pr.
D.'Fecioru. o.
tlltttrti
,,i'.G., t. XC\TII. col. 385 B:
,,Noi ne-a'm
rii
(rlc
a;.-;
^-;,-
-,-.,c,,.--r^--^- -:,
(irrp.
gi Sirneon alTesalonic.; Despre
loYi
o'
"'
Mrri pc larg dcsprc elbctelc borez
c,ir:fitc,r i1.,un
fi
"
ri[r.
1i;.c.,.1. cl.'i
i11li]iill
I *'lllil., [:j:.r)r.
Nic. unain, sy,*t
an, 1e66,
4-6,_1rp. 214-230.
" stilrrrrrl (lhi.il
al lcms., oatel,t. II nrystag.,4 yi rc.cl.r clc Mrps,, otttit, xlv,9. Mai pc
vczi: W.M. Ilcrdirrr.
'l'hr
Symholiwt of tltc liapriiunt i."nA, W,irlri;U;;;;l ;;ii'
Inirrurisim ingroparea cea de trer zile qi i,r.terca...,,.
r,rruur!461
,,,,,,^":I:T,.lf:].?||::!i.nu).
Catnrtul^Pasntnr..^Cantarea
a 3-a, srihira a 3-a
1t,entirosrar,l.
yezi
tl<rilca tropar din.slujba Floriilor:
,,ingropindu-ne'impreuna cu Tine p.in uoi.l,'u.:;ff^"1"i:;
fl()stm, vielii ce.lei firi de moarte ne-am invrcd.ricir nr inwie."" 'ta ,,
/-ri^)
(lrrrrrrr
.i c;,-,.^^
^r'r--^r^.-:^
^---
flr lrlvlere' l1 " /'l'n^)
p"'-"--^-:
'970,p,
-
LrruRGl(lA
sPBClAl'A
r., 12 (ed. Hartel, CSEL, lll' 2' pp' 760-7621 7
*at
"Oafiea
Ronitrcnttfi'
I i lll !,*:
I l'fiLlil'ii
:
cao. 67
(nad. ront' t'ir'' p' 8l
'
col' I )'
;itdo il;'irlii"'t
Grig.ric dc Nirzinnz'
()rt
I llotez.24
(P.G., t. XXXVI, col' 392)'.,
gali
-v{. c e i edtre lumit t nre' l)ttttt t'ttt ltt t
"'
rllE\.,I TllL,T. L'K. trNE DR,ANI$TE
i,rtr.
r!..L rqrcwtvEtl9... I
rn accsr
crtat f{rldelegile...,,)
Risirit,
fi:"T:"r::"f;*'I
4. Mirungerea
,;
re constituie miezul celei de-a doul
curat, de mislin, arnestecat cu multc
cu o rnnduiali solemnl in primele trc$
sinodul arhiereilor in frunte cu
patriarr
ll1,^iill,1l
tora
acereraQr saptimanr, ta ri6p*1ri,
Sfinnrlui Vasile, fiind apoi
,.tt:::Irit_",r 1i
nr5To1 bisericilor.
prin
sfingi4. et devine
""
;;il;il ;iltJ'!';
imagine, ci un vehicul purtitor al energiilor Sfintului D.rh, pe ca.e le congine in
real.
Prin mulgimea mirodeniilor din care e ficut, sfdnrul qi Marele Mir arati t<
mulqimea qi felurimea darurilor qi a puterilor Sfdnnrrrri Drri.' .r"" nrrne i- rucrare
ritele virnrqi cregtine. EI il inchipuise gi pe Hristos
ta a zis S
lomon:
,,N4ir virsat esre numele'tlu,, ('Chnt.
9ery. I,
Z)
folorit qi
;finqirea bisericilo_r qi a antimiselor, ca izvor de sfingiie.'
IJngerea cu SfAntul Mir a noului botezat este deci semnul viztt alimpirtiqirii
:eale din darurile sfhntului Duh, care s-a pogorat, il ;hit uirr, mai intni asu
ltapguSoylui.(ca_un
porumbel) ia Botez qi
".di
*rrr, 5nrlgil". np"rt"ri
ii.
.t ip
imbi de^foc) la cincizecime gi care acum ni se di
ii
";Gpi
botez, sub chi
dztfi al sfannrlui Mir. Este
,,aimanrra sfnntului D"h,,, ."- ,i..trantut c'tririt aii
ralimuluisa..Aqadar,
dupi..1 p.i" botez, am retriit i""r.t r-ii-invierea lui Hrir
rrin sfantul Mir primim gi.Damrile
ciniizecimil. o. ,...", irrl-.at sfannrl Duh
ngorat asupra Mannritorului-indatd
dupi Botezul Acesnriain Iordan, ,o,
"q"li
;
'ca
noastri cu sfhnnrl Mir trebuie frcuti indati.dupi botez, iar nu amanati pL.,."
l^tijX?:^b-:1.-r, :"T-.f:,:
romano-catoticii (cici ,.'p"19.1"'.r-r,
." ..i .,.,ii*igi
noari intre timp, lipsi,ti de aceasrd. taini fundam..rt"ii;r,.
-------r^- *^t'sqr,
Sfhntul Mir fiind totodati qi semnrrl qi pecetea lui i{ristos nrin ,noe'.e rrr er
-^,,J
)otezat devine creqtin adevi.rat gi deplin,"un
cje, precum am spus, in grecegte
Tlptotdq
ifintei
Cruci, este deci o-pecetluire-,
-.-
partenenqei lor la trupul mistic al Domnul
;crca cu SfAnnrl Mir ca
,,taina
preoqiei u
scnrinqie aleasi." sau
,,preogie impiriteasci.",
,,poporul sfhnt al lui Dumn ezelf,,despro
'
n
Adv' Pelagiwtm' Io' 75:
,,De baptismatis fonte surgentes et regenerad in Deum Salvatorem, impleo
o,
,. )od;:;i.?rTd:'r,.-
;
Simeon al Tesalonic., Dc.
,. )oru,.J. ;ilB).---
;
Simeon al Tesalonic., Da
biscricd, rrad. rom., p. 251.
,.c
*1rr;:,*1:*:.t; Lr4u. fullLr
P.
2JLt
:';;;';';:?:.?^::",--i,r,,*;[{,0. ?i
, pp. Dr)-Did).
.rqTp I
srannrl Ioan Damaschinit, Do5.
ntica, ry, 9 (trad. iorn. cit.,' p. 2s2); sila; ,L i.raJni."ru;: ;";;'fi";;;'riti;?^i'"ii'(r;{i.
tnr.-, p. 80) g.a.
nn
C)omp. Fi
5f:::.ir,-r_9 Ii IIx,
S-6;
9r1..
48 Laodiceea; Corytitupile apo*otice
yrl,
43; Sftinrul
llTjl.il,l"::.,H,,lY,S,f!.!;r!r_y!'-!!!::.r;
Simeon ,r r;"r;;;Jil 6iEi"i1a",r"t Mi;,;;;. ilii:
.*^1:.:.ff:.P1-91,
\i:hft'rh6ori,kis,
op. ,;t
,
j.
ezs
8n
simc<iri al rcsaro,ic., Dapre sfintcre ii;"r, rifititiie'43
9i
6s, trad. rom,r pp. 64,
g0, g3.
304 305
I,ITLIRCi I
(
;A SI'T,1(;TAITA
. II, 5, 9-10), folosind lirnbairrl tlin l,e,qon
untdelemnul bucuriei
-
sc fhcc la <lrgattclt:
de astizi al ungerii, ne incredinqcazl
nic, care o citeazi exact8e, de unde rc'
ult generalizati.
5. Riturile finale ale slujbei
a) inc
,1,
!i:it i: Psx
dehorirnd'scutomlnlumc'
I lui Hristos; ea cstc
$l;#
ri frcea p"'t'.i't'g"'ii q!;*i';li:
gior,
-"
de ex.,
unele aluzii din scrierile Sf1nnrlui loan
Guri de Aur gi
ricii din secolul
tele cdntirii care se executS' arunci (,,CAqi
sa c5.tre Romani (VI,
si in carc autontl dcs'
e luata din locul elc la
:
fl';?{ ,:Zii;,
nu c
bsoluti in rAnd
Chiril al Ierusalimului ne di
(fOpofnq rorvcovtoq, tor.r' Altot '
XUII, 33)'
,,,
Comp. Iacob Goar, Eblo
Grarcotuw,'p.370,
qi T. Tarnavschi, op.
Si
rcv' til',
1895, p.544.
,''simeon
a
l, taine, cap.68 (trad. r9nr.,
P:
81, col. 2).
. r ,
^
!.
e2
Pericopa
pro-chimenul: ,,|)omnul
cstc lttminarca mcir
ll
Milllrllll()-
rul meu...", iua
gi 2;, p"nt.., cl c vorba dc luminare (ffotrop6q')' t:ilrc cl'll
trna din ntrmirile vcchi llc botczttltti.
NW. UKI ENTI trRANI$TE
Sfiintrrl
sfirrqilor "ilJ,lj,Yljli
"l^Y91"^1*
'.
vorrrcqtc
clcsprc
c\ Ili c) Ri
rmge rca
zat gi a-l
rat; iar rat; rar
,"il:1,
(f.lrdreptaru_te_ai,
luminatu
dl Cet Drivesre
-,,
-d)
c,il priveqte
.L ,toutrtrrt,
r.rte vechi ale botezului,
fiind l"t."a,rr-
desr
lirurgistiea
-
dupi genera.lizare,
".a"ir..;smrrr-i
^rj^
ea I
Collstlnlte o rrerh^ oi
^
Aca col.lsttrur.e
o veche gi p
racter relrgros!
care se
La popoarcle
anric"
ui Samso. (r"d.
ivi, h-jol
neofirului
sub stipirrir.,
,i a,,
are de aici inainte'il ...,,-,1.".
in
r rlln
------Yr
produs
ui Hristqs,
re
o
Pdrgi
-in
colimY
f .:
^-r ^
Hris,tos96-,i,
cAtreminisce,F;$;i#,'iiffi:U:'::fi
:,:i:iy*!:.,yi"u",.,u#',1T",'fii
in a opta zi dnni h^t.- r>-
^,
efl
ln
.a .opta
zi dupi botez.
precum
,_ .",1"'
zulur opt
^zifg
_in
qir dupd borez,
flrd ;i;
trmp, neofi.tii frecvenrau
regulat t*d;
11_d: :.:d*qi
li ,-pa*iqindu-se
zitnices.
A opta zi.
preotul
il dezbrica
de haina l"^i"rtl-"
b;;l;;;:ii
runderea
amintea,
deci, gi inlocuia
rirul tiierii-imprejur
din Legea
veche,.caii {icea la evrei Ia
"p,
,;r. a.lp;;!dg';ipe_
care . a.rfi;r.,trt-o
botezur
creqtirl, irmrnrea'
de asemenea,
9i
n.ri.."n.,I-iJr[,;;r.i'*i.
,"',ll'rl'lir'-,r,"
sau frsidu:
B
Nici una dilrrre vcchile descricri sau expliciri ale r4,.,{ ;; r.^.^_..r-_:
t..eu.ngh"i;.i
li'n-rr"rrr,ri c,..o-..,--^.-
ti alerd,d
ii botezuluinuamrnre5redesore
biblicc din rindrli
sec. X\rlI inainre. Ahse.t, t.l..,
rriblicc din r,indui
sec. XWI inainre. Absenta le.,
irr strinsi
unire
vedere ci botezul..,aua.s""
o.
[)ctlob:rnrisnrrrt,ri
-"ryShgtit.
abia dupn genira
iilt'
iblicc, care.,'ro.i
rrrtr"ri''"'
"'ucpcndeni
de rinrrghiffi
r:;iliftI
rit.,
I'Rgs . .r^,
--..-. rlasatc
la sfirginrl sltrjbei
1Cofrrp-b. i;;;;;J\,,
. an. 1896, pp.23_24.
irrs
.l-751,
f.5'v:
,.Turrderea pinrJui pc cao
srrr
i, Hristos gi primcqre *ra**
.r'.j"".i.l
,,
V:;:?:
cap. 67
Qrad.
r9)t, cir.. pp.8o_Sr
).
,1.,.ri,,",.,.,,i*...i
3:
,,Exque ea die lavacid
q";rrdi;;"
per roram
''8 (irrrrp'
'tanrur
(irigo.ie
dc^Nazianz.
Cuv.40 (rn sa,tctum Berptirm.uy),
nr.46, (p.G,,
)'ll:J'---'il,iff
,|,..j;.ifd;'ii's'''#')'")'-'!'!"p0,,
i,*;;c;;;:;')
,,4i,nro,
De sa,,.a,nc,
Iilxli;iild,r;i..,.".,1.;1
*i;,t1ft*r:liiixK#,::('!:,::!;iit.rt1ili:l;tr
306
3i Oonnnclc lui lpolit, 19; lc-
I,ITURGICA
sPIjCIAI,A
cre lui Dumnezeu
sau sil sc supurr{ la nnrr_
timp. diferite, la sfhrgitul cirora pa.r..i ti,ii,{,
r oe
lerffa,
ca o ofrandi adus{ lui l)trmnC-
z, pentm a i se face spilarea rinral{ a tru-
i__-_
LL) va Lt uL rrdllcrtr pcnrru Vla(a splrltuali (yeU6Ql,rO)toa
illi 9::o
r.,Goar,.op. cir., p. 337.
r"r
Simebn al Tesaio'nicuLr{ i^i", c$ttroto tni-. r^^ zo . I
to2 y.,t
Ae cv
^r^t;+r),":i:2|!,n'
42yl1
mine,.c3v'-68,'
l' )2
vezi. dc ex, ttno t i rf, ii;. St {i;"; " i ;;;' ii"' ;;
v'
" "'
Xt,iT:: i;#3'jtftuilliili,'iJ.l.o,L
trl;!!^,u,,
(:*{:l:
i;::r'#:'i"L1::fljffiita.i,[t'il.-ri.',1;;;il,u;
,'L*,!'!l:.
'licb1ic,
Bclgrad, 7,n,c,^Bclgrad.
I956, p. 59).
"'" Obiceiul de a da ieofiti
scmn al participirii clin abundcrrla roaldclor
*::'*ti,::liiXl1l.:, il,
s,,sre
dintr-un amesrec ctc taptc
;i
nricr:c (en
''\,,,r 4r pdrrrLr[,4f, 0rn aDrrndcnla roadclor oimirrrului)_sc
parc c.i s_a pr.acticat i,r r;[;;;;';;i;;;ii;
f,n:':.(X*:dit..i.,],,!:!i,:.,
hi Batuaba, 6; ii;;i;;, nc cototta rtititis, 3: ontnnptc tui rnotir. te. t._
Pnnot Pnorr, Dn. ENU BnnNrgrr
BIBLIOGRAFIE
.R..
Bcratrdy, L'initiation chritienne, in vor. L'Eilise en priire. Introd.. h ta
publicesousladirectiorrdeA.G.Martimort,Tournai.I96t.pp.52B.584.
A, Benoit, B. Bobrinskol,jaC4udreau,
i dc lwniti,Tours, I
P. Bernard, Chrlrne, ir DTC, II (1905)
_L.
B_ouy;1Ie
ryystbfe
pasla.l, 4-e 6d.,
paris,
1956 (,,Lex Orandi,,, 4).
Pr. Prof.. Ene.Branigte
,
Ri.nduielile Bisericii ortod.oie cw privire ti taina
mirungerii
Si
explicarea lnr, in MO, an. 1969, nr. 3-4, pp. Lg7-2Ol; Acelagi,
botezulwi in catehezele baptisruale ale sfil.ntulwi Ioan Gwid d.e Awr,6 s4 a;.1
I,
D_an-i9lou, Le
rynabolisrne des rites baptisncaux, in rev.
,,Dieu Vivant,
cahier I (1945),
p. L7!3; Agelasi, Bible et Litutgie. La rhdotoSie bibtique ies
e1./ey
ftt1s
d'aprbs les Per\ d.e fEglise, Ed. II,
parii,
t95g (qi iiad. geim.: Li
libel: Pie,
syrnbolih
.d.er.sahrarnente
bei d.en yrcbintcitern,'Miinch?n, 196-);
L'enwie dans I'bistoire d.w saw. Baptim, et corufirznation,'paris, lg6) (c-7'
y3ltg", 36); Acelaqi, La Catichbse aux prerniers siicles,
piris,
196g, pp.'tZl-ii6
IY: La catichbse sacrarnentatre).
.
L. Eisenhofer, Hand.buch d.er IGth. Litw,gih, I (LgZ2), pp. 30g_3f7 (
chrisrrui).
Kurt Froer, confinnatin. Forcchungen zur Gescbicbte wnd.
praxis
drr
Berlin, I959 (Evang. Presserverband)-
_ _
P.M. Gy, Histowl
-
litwr"Xique d.w sacrernent de Conf.rmati.on, in
Maison-Dieu", 58 (1959), pp. I35-145.
I tt^qf-_"1,
OFM,
Je
*ois en wn seal baptimc. Essai swr Baptirne et
Paris,.l9.70: Idem, Le baptirue et la Confirtnation,
paris,
1969'(Le M^,*.
Thcologie sacramenraire); Idem, Le Baptcrne d)aprbs les'pires il lzgtise, iaris,
Klein-heyer Bruno, Auf der Mauer (Hansjorg),
u.a., Zeiche, des Glaubens
aur Taufe wnd Finnwru.g (Balthasar Fischer ,"m 06. ceburtstag), Fteiburg,1972.
.G'
Kretschmar (prot.), Die Geschichte d.elTawfuottesd.ienstei in der iin t1rchc,
vol. col, LeitwrXia, V. Kassel, 1970,pp: l-348.
7-8,pp.519-527.
Ir. Cabro
7gl.
P.Th. Ca
I.
corbre
?;tr#'L
vol., Paris, I
H.f. Lawlo
in
,,Encyclopedia of Religion
Ethic'",.ed. by
w
york,
ilti;, pp. I_10.
-
_ -J. _Licuyer,
chez lei
pires,'i.r'..u.
MD, vol.
(1959), pp.5-16.
.^.Fr]'
Leenhardt, Le baptime cbritien, son origine, sa significatioz, Neuchatel-
I 944 (Cahicrs ThCologiques).
ldem, L'initiation chritienne,
par.s,l963
(Lenres chretiennes 7).
P. Hofmeister o.s.B., Die beiligen ote in. d.er rnnrgen und.'a.bend.kindischm
wiirzburg,l94S (Das osdiche christennrm. Neue Forsch. Heft6-7).
B
/ordahn,
Der Tawfqottadienst irn Mittela.ltey bis zwr Gegenwart,in
,,Leiturgiarn,,
Kassel, 197O, pp. 349-640.
_ . Y.9. Ir"eras,
L'iriziazione ristiana nelle Liturgie orientak, in
,,Revista Li
54 (t967),445-462.
308
I,ITIIR(iICA SIIECIAI,A
firne sehn les Plres ct lo liturgia, tn rev'
Ln Conftnnation en Orient et en Occidutt,
r h l'itude dw problbrne bnptismnl, in rcv'
I'ancienne EXlise, UPsal, 1942.
d.w catechuwenat et d.u bapttrne, Bruges
(A
t Mi, in
d.e Rdsdrit (in grcc.),
Tc
4)'
tezwlwi 5i
tind', irt vol' Srudii de
l'co!.oXie Moralzi, Sibiu, 1969, p' 286 q'u'
.
D. Moraitis,
gd,";it
i
,'ii
Eiiii4tdia rekgionsd Si
rnornld (in grec'), III, Atcna,
1963,
pp. 583-590.
1^z / /^:
--^A
e- . paaty'ut pt
B.Neunheuser,Bapti*nnttd'C0rufi'rrnatirn,1964(sitrad'fi':Bnptlmcel
ca Sfilntul
. 332
9,u.
97 ti
III,
irn Lichte d.er neuen
iP'
Gottesd:ienstes
unter
cht
da
Ostens. Di.e Bed.eutung der Fiwntat'g t01'un
in)'
rs- iulie L970\.
Tprrit. A titurXical Stady 0.f Bnptian, St''
1964.
e, T. Camelot et a., La Confirtnation, ln rcv'
MD,54 (1958).
Carrxlt.ul. lIl
Mirturisirea (spovedania)
r.. c: este spovedania. spovedania sau mi.rnrrisirea prcatelor in fata
constituie partea principali a tainei pocaintei, taina prin care credinciosul
icrtarea picatelor sivargite dupi botez qi impicarea cu Dumnezeu gi cu Biseri
uuya uvLLz
lr
urrpdLdrEa Lu lrulllflezeu
Qr
cu Slserlcar
dcci ca un al doilea pgtez, cum
1
qi fost numirir, adici taina curiqirii d. pli rsurq sqr 4luu u
pcrsonale gi a refacerii legiturii spiriruale cu Biserica, intrerupti ,",,lrui,n
prin pica,t;
^locul
apei curiqitoare a botezului il qin aici lacrimile pociinqei
picatele sivArqite.
Taina pociingei are patrufaze sau momente distincte:
a) Ciinqa sau pirerea de riu penrru plcatele sivnrgite;
c) Indep
b)
^Spovedania
sau mi.rrurisirea picatelor citre duhovnic;
c) Indeplinirea canonulrri de nociinti /r eniti-i.i
".,,
-^*
canonului de pociinqi (a epitimiei sau certlrii) dat de
1).
Dezlegarea sau rerrarea picatelor, pe care o al sia"tui oG,
f.i"
d;;;"i;i;
Dintre aceste faze sau trepte, cea drntii e de ordin psihologic, ii rntric, iar
*rnl
"T..
rituale (linrrgice), care fac parte din rAnduiala mariuiislrii. Uitimele
(indeplinirea epitimiei qi dezlegarea de picate) se pot inversa .t;;ai;.. 1;;;;
f:r].*T..q
ar trebui dati.numai dupi indeplinirea canonului, aga cum se gi
3l_! ?O-tgari;
in practici insi,.ea.se di astizi indati a"pe'ri"".a".ri.,
I-::T.-_p:"l,.nt
in parte si-qi indeplineascd epirimia in timp, adici fie in;inte, fi;
irnpirtlqire.
.
odinioari, q_i anume prin secolele III-\T, atat mirturisirea picatelor mai
qi penitenga se frceau in public. Administraiea tainei poceingei'era
il;^ffi ?i
qr mai complicati decat astizi, fiind strict reglementatd. prin d.isciptina peni
care-i separa pe picitoqi.(cer supugi penitenqei)'de credincioqii fi;t;;;;;,;6ii
:l-:::i:i
in pronaosut biserrcri
(un'egri in p{dvor o.i
"frri
ai,, U{.riO qi l"
I:tgl9. 1ad1ge
daruri la biserici,.de a participa la Linrrghia...Ji"-.Grlrii
a.
impirtigi; dar din pricina scandaluiilor Ia care didea loc adesea m5r*ri.rlr*
ca a fost
-cu
timpul pirisiti gi a rimas in practici numai mimrrisi
sccretd, obignuitl astizi3.
Mo
ap. 252, trad. mrn. cit. p. 166. Comp,
,
letPY 152-155, t'dd.
[-'[-': arialiile
h
pr.
O. Stlr
Mn
*ecwtul
O& an. 1955, nr. 3_4, pp. 2lt
LrcL'aLru
ulq an. 1955, nr. 3_4, pp. 218_
(irtrrp.
gr rl. rtarpp, La te?ntence. IeLtes et Cun
lordre olnitentiel dz II
)fffllt'
t'
,^,'' lo^tPY,^"1
reTurence. t e.rtes et Uoltt
l'ord.re pinitentiel dc t.
E tcteilile, Ncuchitel-Iraris, 1970; V. Rauschen, rdwmt ;il lcu *oq
._II, Freiburg im Breisgau. l9l0;
Odesa, 1894 (in nrs.); F. Probst,
nrcr.eqrert ct'rnsttrcDen
Jahrhundertcn'ftiU.g;,-i87); V. Mitrofanovici gi colab. Liturnha. ed. lg29!!,
Ttlll
;.u.; ).
Tixcront, Le sasement dr 7a
'on,itence
ao", il,rt;"-;i;''.i;;;.;-'fl:;:';;;'":'#'
(,.1.,.-.-^.-.-
Sclrcrmann,
1til, Plclcrb
Itylngut, F
Sytnlxlsion,
3t0
3ll
l)c firpt, irr prircticn vit:1ii rcligigirsc it ttrrti()ritdqii
crcdincior;iktr tt6qtri' spqvctltttirt
1.stc irstiizi srrArrs lcgirtil rlc lrtrpilrr,lqirc,
pcntrir cri tic rcgtrll irnprirtiiqirca tlrrl spovctlrt'
llic ,rr sc poatc f*c", i,rr'.-"i'..1 r" rp,rr".icsc o fhc dc ccic mai mtrltc .ri cu sct,ttl dc it
re irnpirt[gi'
(de exemplu, si-l inveqe pe cel ce se spovc'
decAt la caz de mare nevoie (de pildl, cf,nd
'c
murim cu locuinqa in alti parohie, depirtatl).
i",9t
cazul, un duhovnic nu-l p.irtc
;;dd, p" ..t t.g", a.
"rr-J"n"""ic,
atita vreme cit triieqte acelas'
3. Subiectul
(prirnitoru't) tninei: Cine h'ebwie sd se spwedlascd ?
idt;&#t ,'i';;;"i;';;;;";;;;9il1
impovarati de p
"l' 1'r,T11::',:::.'::"",::ll
-a
,'."illp'n?#;:*
-Sil,
"uiigrii'i.re
i".nit*tisire
chiar qi aceia cirora li sc prrrc clt
-^-a a-a^cr. Qimenn erhieniscoottl Tcsaltl'
]l J ;illi
;i.o-n]'Jil.
i;,;";- rp; Gpre aceasra Simeon, arhiepiscopul rcsakr'
..
^^ ^.:^
Arr ..rr rtr\,ifrr
'rii"r"il
ii
'..i
.niJ., d se pare ci nu sunt cizuqi
-
ceea t1
!tl!l-T ::.lt:'..1:,:t:.??lj1;
lllculur: ,rQl
Lsr Ldrut4 u Je
t/orv "- "* "*^- --:-l-
.
ut este o cidcrc qi ccl
-
toqi suni datori s5' se pocaia:.i'
+
se socotr:1':ll,:i,Hj*t11',,,,
/r rn r R-o\. De
;;ffi ;;;#,;;.il;;t;ilt,,cenic,rceri"9-1:1?::::):',
j:,':;":i:::,),,:^*:
isirea individual{
poyc
zice ci. n-aterm pAiit,
"i
**Ani, pe noi inSine...,-yr.r de voru m.d.rtwrisi pdratele nu&ttre,
'i:i
ntt iitai"cios
si
d.rept iti *t ;tii paiotule noastre"
''e '
"'
i;J;;;;b;,-tLr"r"it
trebuie si aibi grijr a se spovedi din vrem9, pentru a sc pr'rtcir
i,rpa.tlql qi pentru ca sfArqitul si nu-i prindi, firi veste' nepregittg'
'fradi:ion
drs ortens,fur vol. ..Linrrgie
et rernissiotr.dcs pechds", Roma. 1.975' op'251-264; C' Vrtgcl'
t
'
n/'t"""' or ta nittirerrc datts l'F'aise artciertttc' P"i;' i fi;t'i'
'Ligitt'
'oituttxiii
persorulh ct dirtu'ttiiut
l, pitt't,
;l'#;
319, prevedea virsta dc la 4() dc ltri irr
ucureqli, 1962,
P.
295).
ui nrllicrnr, lO-l'3, n'ai. rott' cit', p'
'3
l3'
7
lbidem,36,*ad.. rom.,
P.32L.
"
C;;;: b,rn. 32
^p.,ridti.'
qi cap' I 19 dinNonncanorrul slav it 228 titluri'
o
iiipic pr,,,ii,r1ri, cripitolele ioz-zo+, trad. rotn., p' 172'
rKBUt rRoF. UR, lrNR lJRANl,$Tfi
LIr(J rr(ilcA sPIlct At,A
s*rr cxccpr*fi clc Ia..rbrigagirr sp,vccranici
.
(acric.{ p(l^r ti ir,1:rlrrlqiqi f{rl
sl'r,vcclcascii)
.umiri copiii pirid Ia viista dc 7 ani iffi1;r;|;;;.
"
"
l'rsotul trebwic sti se spouideascd
si
er ? Da! il ;;l5;#i','ac.*rte
privi,qd
si
,l::1,**!::-,:T,l!i :..buie,si
".
pogni-,
ai
-i;.;li-.;ifi*i
qi preopi
si ar
;i;ii,J;;;:;;:;lt";;'d:ig#fi[;Xl,fii'Xil jii,,?llf,
lll,l,ul,;:!l,XK
*l:Ti :1 :1"^?::::l,,.tt;:,1-!f"'ilil"n,a
sau pnciin,c e ,.^h,.;-^:^",5
,1
prcoqi ca gi pentru cilugiri qi.mireni,
chiii apwnlw|
ii;.:'fl
(:?:::!i::
.pdcatete
wru.ut attuia
s1.
r,a isayi wnwt p
thmddar
Iar in alti parte, acelagi mare i..r.h
"."i6*
ii"atii.qte atat pe preoqii de mir,
f, ::,:1T".1._:1 .fl?ltl
.lre au slujit Liturghie,-ia
;il;;;
'sa
se ispoveduiasc
mar virros preofllor
le este de trebuinli ,..rrir, fiindii r; ;;."pr" pururea
ra
zcul Cel ce gtie toate gi numai prin poiiintl Ja il.""*l-,;;.""'""'
Preorul trebuie si-gi mirnrriseascd indeosebi p;.;iil gi negrijenrere comise in o
qiul fui-rctiunii lui de liiurghisitor, rp..rre.rar-le arhiereului, .aJ-rln.rr.l. d.
"cest
fei
:?,":1fi*,.-r:iu3ii
p19o19qri qi, a;pa vechile J"J*.ri, .j.^'". *["i canonisite nrrm
ll*f :ii;!r:,*iliaiL;i,,zt;;;;;:ilffiffi il;.'il1;',::'"'#:"::,::
hovnicului sau, inainte,d. rrrii6;;"i,"-"i
r,i.'"i.i [;;;r:",i i,ilffil;:
yr:J
cclc gapte picate
capirale. (tmfre., iubirea J. ,.gint. q.9n*rr.,
-anie,
Iicomie, za
ITlryi:
la faprele'cele bune.)ra, .i
ai
";a;.
Ai; ;-[iil;
-,I^-,,
!^-x--^-
^.
mai mici, care l--ar putea impiedica
je
"
,lrrii .r, vrednic
noaptea in vis din vina lui (adici
din pricina vorbelor
seara) a mancirii gi a biunrr i peste miiurr, a prel,ngirii
somnurui etc.)rs.
!.
rimput mirturisirii:.
cind (de cdte or"i pe an) trebwie sd ne sfrwedirn ?
9r*^",j:-.li:-.: i,
principiu
spovedania i.-di"/d;ld;;-r;;;'L;;;;e
dare sau
mcne fixe din cursul anului.iru aivieqri omurui. IndividuJ ;;:t:ffi;il;*
;'"i
lir duhovnic ori de cate ori gi oricAnJ ii-t ,r.roi, de e-ci rrc,rrn
-,,^or,r
r-
n4ets-ln..; ,l^
^ ^-:-:
-4---^:
picatelor.gi
de a p_rimi mAngiierea gi nideidea ierriri
lltat mal brne: suflenrl nostru este anrnci ca o casi d
rrnata l-^,,ik^
^-^c-t ^: ---
poate incuiba prafirl gi mucegaiul picatuluir6.
,,iiag*ypi. in
f,ecare
zi,
flrtnrc
zi"
-
zicc Sthrrtul loan Gur[ de Aur..,,$i.dupii cum faccnr la casclc d[rlpltterc,
irlrdc, dupi ce anl sc<-rs pirqilc putrede, cArpim locul cu rnaterial nou qi Incrctl stlntcm
crr griji qi cu luare-aminte, tot aQa si facem
Qi
cu noi inQine. DacI din pricina plcatului
crtizi'te-ai diripinat, innoiegte-te prin pociinqd..."t7 .
reqtinilor, spovedania
-
ca qi
ci, de terrnenele obqtegti alc
potriviti pentru cIinqA qi
rnicii. ne invaqi si ne mirnrrisim plcatele de
pntru ori pe an, adicd in cele patru posturi din cursul al
t)rlciunului, al Sfintei Marii gi al Sfinqilor Apostoli), la c[
ttc
qi runci ii sfltuiegte pe credi qi
trr\ire
ovedeasci in fiecare luni, Pc
iln, qi milorl8.
5. Locul wtde se shtd.rSeste ru.futwrisirea
vor sau in pronaos, locul rezervat odinioar
trritorului Hristos, pentm ca penitennrl si.
rtir in faqa lui Hristos Insuqi. preonrl fiind
Bolnavii qi toqi cei care, din pricini ma
(rle^ex., deqinugii din inchisori), pot_fi spovediqi acas-i sauin locul in care se afll.
'
i., tot cazul, spovedania trebuie flcutd intr-un cadru qi in condi{ii externe de loc gi dc
iimp, care si asigure atAt secrerul spovedaniei, cAt qi sinceritatea ei, iar nu in timpul
llujbei, la uqa de'nord a altarului, sau chiar in naos, de faqi cu ceilalqi credincioqi (ctrm
fhc unii preoqi), cici atunci nici preonrl n-are dispoziqia gi rigazul necesar spre a asculta
spovedania qi nici penitennrl nu e incurajat spre o mlrnrrisire completi, sincetl qi
congtiincioasi, fie din pricina grabei preonrlui, fie din tearna de a nu fi auzit de ceilalqi.
6. RAnduiala Mirnrrisirii in Biserica Ortodoxi Romeni20
La sivArgirea tainei Mimrrisii, Molitfelnicwl impune preotului im$rdcarea in toate
u.E-i",.r.-l;;
-
d; ;; n g."bi'-
-el'puqin
in epitr"ttit qi felon. tn practic{ lns{,
t7
Pred,ica WII 1, Despre plcliinld, trad. de St. Bezdechi, in vol.: Sfd.ntul Ioan Gurd d,e Aur, Prcdici
iupre pocdin Vavila, Sibiu,I938, p. 86.
-r8^Vezi
daxd, Partea I, risp. la intreb. dc credinld ucSthil
ortod.oxd., tip. cu aprob. Sflnrului Sinod, Bucureqti, 1952, p.294.
Ie
Vezi'Pr. P. Vintilescu, Spwedania
Si
d.whwnicia Bucuregti, B. Ciregcanu,
',I-accn'
nil lituryic,III,325.
20
Renduiala Mimrrisirii dtn Molitfelaiceb ro
grcceEti (vezi, de ex. Eblol"6Ttou td M6yo, Atena,
slrrve (vezi, de ex., Trebnic, Moscova, 1906, f. 36
llfutduiala pennu. d.wbwnrcl ( ArolouQicx xcni td(r
Sfinnrlui Ioan Postitoml (P.G., r. L)OO(VIII, col.
slirvi din Trebnicele (Moli.tfelnicele) ruseqti. De alfel,
rominesc (secolele XVII-X\TI) prezinti multe v
inrinte de ris
Apostolului qi
irrdcosebi: Dr.
,,Oandela",
an. L932); V. Chifu, Rind.wia.la.Mdrtu
xiir", an. 1960, nr. 3, p. 431-447; C. C,ornescu
Maslulwi tn diferitele ed.iyii ale Molitfelniid.ui slat
Yczi
Ei
Molitfelnicul rom., manuscris copiat de Po
Mllinag, ln rcv, .B(?R, 1975, nr.9-10, p. 1135.
trtodox,inlvlO, nn, 1966, rrr, l-2, p. 28; S. Heitz,
citrc O
tr#i:
igalia s1
66_167 (reprodus gi in invdyitwra pentrw spovcdi
Sfhntul Nicodim Aghiorinrl, Cnrte
foatte fofuin
293, trad. rom., p. 190 gi
paiE.
la
13.
ril|,/ot.o&tttct',,nlr.cv.,,Candela",.an.lgzg:nr.6_g,
pp.216_219.
""-'-r'--t'-'....""',ib
'"
(irrn1'r.
Stiinrrrl Nicodirn Aghiorinrl, ap. rit., plrl iSO, tgt_tSZ.
312
3r3
rKEor rRoF, DR, ENE BRANT$11,
ill;t]!,tJ;j:"t
preotil()r
fhc spoveclatria
numai cu epitratritul
(mai
atc.s in
fi impirqiti
in trei pirqi:
mirnrrisirea;
risire).
Stdnd in picioare.
in fata
Hri.o.-, ,?t dvaru rn mana starta c-iI''1"]i-?ltl:^'.t:,
in faqa icoanei
Dumnezerrl n^crhr ),
---:
-:
..Bi Dumnezeul
nostru...,,,
-g-e;i;;
,,Bin,
resc..." etc.), PsalmJ
L
lprrr"r"i-
Ti....,
oare de rrmiii.t; i-iirr.-,^^-^ intei).
3'u:.S:.'il;':t-i
I*l*:**"i-^:lit,-y?"3le,
rpir',:^
-
-
inqei)'-.cere
crte$re cele doua rusiciuni
a. i.rir.. ai'" nfoUrfrmi
,1? tru, Cqe.pfn prorocul
Ti" N;;_i,li,po"_.,.I
nezeu cerui viu...r,).
y!
))uud'rrs rl
lui
b)
gJegrul qade
in scaunul de spovedanie
qi, dupi ce_l ir
ff
!i
5':'r'.X*".,r^,,;;'-i,iJ#;d:i.*
ra cea cu
!4...
.,
_ea picatetor
acestuia,
h;;il;.;r;;r,i
p.rrir"rtut
ales daci e adulr, n..i.rj"t-rGft;;ir
intreblri.
l
{'!#!:."!.Hj11i:"T lry-p:-y,:r
clasic cu intrebiri pe care preotul
ar puni celui ce se sDove(.
--D -vtr"srsr
''""1'_:"
rtllrcDarl^pe
care preorul
e
acesnria. El a fosr a.,,'ill'r'
j::T:^1':::'^:
.1:"':'1"'"
'ta[
..J;nI.a. cit qi
ff i.lyl#i3.,j,T:::*r:**:r:li;;dT:.[ffi
"jf
T.1'ftT;..#::#:
;xi':l:'"f"Hff:,:',:::*i":t:'^",x^{::x':l1:iff
'T.T5::#::hH:f
:
i3]&',X;,'ffi
f i1'B:::n'T:l:::lr,:4i;ri"'iu,,.";:ffiH:#[,?i#;
fea Sdvirqi OmUl. irr Or,
r. ----r'!r
qr
Hqr(\ru-t
Plslulle.sau tmagtna-btle,
pe Care I
procedcele
variinrt,.',,'lt'^tll :^*T'l::gt,tonqdintei
penitenruluiie
facc mult mai
trffi
#:!il1i:,lt,,J:::li,;::nl1*:i*,.",i#'iff
#.i*rJ..tt,i,f;I,: Ia dispoziqie,
d"pa .dii
r'!vr' rq
vrLvt lr
uc ra caz la caz' dupi vremea De care p
procedeele
mirnrrisirii ::::^4i.ff^::""ditatea
penitenrului.
abaprinlu-s'e
a.lica i procedeele
mdrrurisirii- '
'' r PLrrrLLrrLuILIlr aqaptandu-se
adicd intret
ralitate eic. iA;,';;;;i:'; *I"'*,:1"','-t3lli*il
siruasia.lui
sociali,
s'r;;ilri;;;ffi; ralitate etc. (Cu tehnica
-i;;i;i.ii ;;; f.#i;;"dua.tur
socrala, gradul
lui de culturi
spovedanie
i.
".L"i^-r;
ne r,.- D^^+^-^r- .
'
trebule sd procedeze
preoul
in sca tp"X:*:f
r:.".:p}mai
pe tr.g
p"rl"r"i".i
Preorul esre insi dator
-
:iosii. ci mimrrisi..,
t,1,.*t[1::"gia
penitenqilor.sau_si-gi
catehizeze
din vreme
rtenulor sau si-si
le fie de folos,
dincioqii,
.n
-e^,.ili;;; il"i?ifr'Tf H"i:"Tl
trebuie si urmitoarele
conditii:
.-iLfX.fi;.?:i,1',h*Tf::,,""11i"'f:11:i-, si
din proprie
inisiativi,
iar nu s1itr,
teami sau din alte motivc;
b) Sd fie completi,
ili;:
":- rrrutr'C;
ascundd nimic /drrni
-1:,::::Tq_lo_,ar1nec319te
$Rtuire
de ta uldma spovedanie nu ascundd nimic (dupd *-, ,[".i?rl-
i"t"""'"
raPturte oe Ia ultma spovedani
borl, d" .are ."ia.;.". I"" rnt at
^t-: ^-j^ ^-
,
alitim. la. docor, trebuie ,eji
".ein*
boala de care suferim.;;;;; :
"i:;:,::::
rtrc
aratarn ra (
c\ Si fi.
"i-^^-;
^,.li,llT
ga el,91ttie ce leac si ne dea);
,.l.irllf
j,,*:i1i..l:""?,_:::::"9,".i',,#;r:#Jlt:,i?:ums.ausivarqit,ririsi
"'ljo&T.ol['#"::t*l*::;"'li,':x:"it:1:$"11i"[Tffi
.:T,t'i:l
p.,:".fl:.-ff
:,1,:,,*lf :lr!{g;*i;::+;:i:::i:.".i:}::ii:?::;deriu
3_icatc'lc
sivirqire, gi cu dorinia ;;*";;'il;,11""'o'.
uqcr cu aoanca parerc
de rir
silrr rstorrsrre
a picatclor-
llr:i noriint; -r-,,,-^-1t^t',St'-1n'-le
mai rcPeta. Simpla
It,i:T"'.T'"iEililj"l::r3't;;i""-q^r,:.-*;i;';iffi
i:ffi il';'T:i'11i-'#"11
*,::,:_ :l:,,_ :,
efect asupra r"hilili
""Iil'ilI
::;til:1
irnbunititirea
lui2l
c) Partea
finnld astuibei.
pypa mirrurisire,,.pl"grul
pune
epitrahiluJ peste capul ttrrcrrrul.i,
care sti in genunchi,'$i-l';d;
ruotirfa de iertare
l,,Stapine Doamne
Dr
t::
;l;,#;:"v;:zfi:y';;:;;#;;;:;;#:,;
H#;k:;:,i :j1".,.::,:"
,,,",:q.ri
M
thigi,riu, f Sjiii: iZ-1',/.'",
merrt,ttrrtte
ae rndrturitirc,
crlrc I ftrsr rradusi gi il
3t4
315
re cu nimic la purificarca
qi,
Lt't't-r ttcit< :,t sttl{( :tALA
llezculc, Ccla cc cqti nrflrrruircir robilor'l'ili..."); trpoi zicc o scurt[ ectenir iutrcitil, tircc
ullttrttul gi, punilnd urArra drcapti pc caprrl pcnitcnrului, ii dI clczlcgarca (,,I)ournul qi
l)tutrnczeul r1ostru Iisus HristoS...")", fhcjnd la sfhrqit semnul Sfintci Cnrci cu nrAua
;tcstc
capul lui. Apoi zice :
,,Cuvine-se
cu adevi.rat si te fcricim..." qi di (cvcnnral) cu.
vcttitul canon sau epitimia, pe misura picatelor mirturisitc. Apoi penitenrul silrut[
Sffinta Cruce qi dreapta preotului.
La picitogii cu picate mari, care nu pot fi admiqi imediat la impirtiqire, dezlcgarca
Rtt sc dI insi indati dupi spovedanie, ci se amAni pini la implinirea canonului dat sau
dttpl expirarea [ermenului fr-xat pentru ispigire. Pentru astfel de cantri, in locul for-
nttrlci obignuite de dezlegare, Molitfelnicwl prevede o alti formuli, sflruindu-l aga pe
dtthovnic:
,,Insi
pentru cele mari pdcate, sI zici cltre dAnsul aga:
,,Fiule,
atAgia ani po-
runcesc dumnezeiegtii Piringi si nu te implrtigegti..." etc. (vezi ed. 1937, pp.65-66).
Observalie. CAnd avem mulqi candidaqi la spovedit (ca in ultimele zile din Postul Marc)
qi nu dispunem de suficient timp pcntru a face rAnduiala de mai sus pentru fiecarc tli pirrte,
atur-rci de obicei prcotul citeqte, afari din biserici (sau chiar in pronaos), rugiciunilc intro.
ductive qi molitfele de iertare de la inceput, o singuri dati pentm togi (in timp cc credincio.
gii stau in genunchi). Este bine sd se citeasci, in astfel de cazuri,
li
molitfa intitulnul
Rwgdciunea pe cd.re o citeste arhierewl sau d.uhwnicul pentru iertarea pdcatelor celar de voic pi
fird
d.e uoie
Si
la tot
iardrnd.ntwl Si
blestemwl, pe care ediqiile vechi ale Molitfelnicalul o aqczau
fie inainte, fie dupl Rinduiolo Mdrtwrisirii, dar care, in ultimele ediqii ale Molitfclnhului
romAnesc (incepAnd cu cea din 1937), au desp5.4it-o de aceasti rXnduiall, agezdnd-o in alt{
grupd de rugiciuni; apoi intri in biserici qi vine fiecare pe rand qi iqi mirruriseqte ptrcatcle,
iar preonrl rosteQte doar formula finali de dezlegare asupra fieciruia in parte (prima
rugiciune de dupi mirturisire gi ectenia se omit de obicei in asemenea cazuri).
d) Amintim ci, dupi mdrrurisire, preotul este obligat si pistreze secretul spwcdn-
niei. Nu. este ingiduit duhovnicului sI dir,rrlge sau si. destiinuiasci niminui absolut
nimic din cele ce i s-au spus de citre credinciogi in cursul mirnrrisirii. Chiar aflrnci
cAnd era practicati gi mdrnrrisirea publici (in Biserica veche), canoanele Sfinlilrlr
Plrinqi interziceau dimlgarea secretului spovedaniei individuale, mai ales in anumite
cazuriz3. Legiuirile civile bizantine prevedeau pedepse foarte aspre (tlierea limbii
Ei
ln.
chisoarea pe viati) pentm duhovnicul care ar fi tridat secreflrl spovedaniei. ln cap,
120
^lNoynncanonwlui
in 228 ca.pitole, ca gi in Prayila lui Matei Basarab (gl. 319), sc
prevede pentru astfel de cazuri suspendarea preonrlui pe timp de trei ani
Ei
cauorrisircr
cu 100 metanii pe zi, iar dupi noul Regulancent d.e proced.urd al irustanyelor d.hciplinarc
$
de
iwd.ecaai.
ale BOR" violarea secretului mimrrisirii e considerati ca delict (vczi artie .
3, alin. d) qi se pedepsegte cu depunerea (artic. 28).
7. Citeva consideralii pastorale in legituri cu spovedania
Canonwl (epitimia sau certarea), care se di de ci.tre duhovnic celui ce s-a sp<lvcdit,
ttu trebuie considerat ca o pedeapsS. pentru plcanrl sivArEit, ci ca mijloc de pocdingrt gi
22
Prima parte a acestei formule (,,Domnul qi Dumnezeul nostru..., si te iertc pc tinc, firrlc X, gi
si-1i ierte toate picatele...") are caracrer d.eprecatit,, ca gi cea din Molitfelnicele
(..iar
eu- nevrednicul Dreot..-- te iert si te dezleq-.."\ clr crrecter indicatht c (,,iar eu,
:1e...") are caracter deprecatb, ca gi cea din Molitfelnicele greccgti; partca n dotrn
preot..., te iert gi te dezleg..."), cu caracter ind.icatit, e de originc lrtirrl, liiru.l
lui Petru Movilir tipirir la Kiev in 1646, si adoptati de Biscrica nrscnscit lrr vcniti prin Trebnicwl lui Petru Movili5 tipirit la Kiev in 1646,
Ei
adoptati de Biscrica nrscnscit lrr
1757-, de unde a trecut
$
inMolitfelnicele rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., pp.29l-292),
'" Yezi. de ex.. Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare. Can. 28 al Sfhnnrlui Nichifirr M:trturisitorrrl
7, de unde a trecut
$in
Molitfelnicele rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., p
'''
Yezi, de ex., Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare, Can. 28 al Sfhnnrlui Nic
i Can. 132 Cartagina. Comp. gi Sfrntul Ioan Guri de Aur, Despre obligapia dt a na divu@a pd+'ntdt
"alil.or,
P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl
,
Cuvdlt cdtrc pfutor, P.G., t. LXXXVIII, col
fr
Lan. l5Z Lartagllla. Uomp. gl stantul loan uura de Aur, Despre t
.fi"alil.or,
P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl
,
Cuvdlt cdtrc
I196; Stlnrul Nil Sirrrrirrrl, in PC., t. LXXIX, col. 436.
PRuo'r Pnotr, Dn, Enn llnnNl$r.rr
dc irrdrcptarc a penite,tur,i.
cuvannrr canon c ruat aici rn scrrs dc
,rtotw.d sau
*'t:::':.^_gl1{,are
si-Qi
137rgal7ery,-
viafa, .; ;-;' conl;i spre ideatur
adevirar, voit de Dumnezeu"2a.
Epitimiile trebuie,n n. a..i.*.rciqii
de intirirc ln
r::u:,0:,,*l:::11*:lip::"::_{.
consrau, J.
"ui.+
J""-ie.,""i (metanii),
c6
tarea qi ajurorarea biseric io., f"pt d;;tilFlrt;;i?
;;i"r?T;1lilru'ffi:
:l.T^:,:*^l f"fite
minciruli ,{" d. l, f;p;; .rr.-pii[pi.r.
,",, i
sdvarqirea picatului,
lecturi din cirqile sfi.,te s", d+;;; ,:e" mai asprr e
care se poate da unui penitent
este
.oprirea
de la'impir,iqir.;
durata acestei
variazd,
rurui comis.
rL' uurdLd dLculcl
,,,^::.1
se fuieazd, dupi chibzuinta duhovnicului,
de la caz la
a.va1d}-* ,r vtrucrc
Pe^oe
o parte personahtatea
sau individualitatea
penitennrlui
ll.lf:Y;,:1t",i"9,
firea sau temp:Jamenrul
lui, 6rrlnr, si o'or,,r r,,: r-
^-:^^-
velul vieqii lui religioase-^qro1ale,
condiEiile de viatlqi
ale etc.), iar pe de alta, felul qi narura sau gravitatea
ci cc^-rrl f-^--|,--:-:t^ l-
--.'
r -
^
-.-
gi scopul, impreiuririll
in c1L , f""t rn"e.iit, gradul de publicitate,
daci. e p.rr;
i-":::T:*:93,11i,-;l!
de recidivi
$i:"-"1a9 ne.#ir_ra.). s. are, de aser
in vedere grad,t de ciinqi
p:lj-.picaiele ,r*.ri,Jii ;t,i;^;";f;.;*:f#r?":
i:lT#,;P:Id^91T1.
*
pJ
ir
.piq+li-^ p. *,r-.,,.
;ililil.
pentru prima
<
inu-alt fel pe cel care se afle in recidivi; d.i;A;;;i;;-;t#;**:
Tf::1y,tT;l-:1l-ry.:.i
cu un nivel spirinral,.aJ,r,;-i,r,r_rr.,
fet epitimisim
mai mici gi mai u{oarg (crevetirea,.r.rr-Jor.r,
minciuna, rq*u*^.l"u.l:i
,rT
pe cele mai mari gi mai grave (uciderea, curvia, f"..rf
;.rya..^^'**i
'
tr r..rr-ta p..i"ii
duhovmcur
"fi;ri;;::::J:
I roarte murti grijd, cu
::j#*::r :r",:j.t::'-y., JllTy'1
qi ech ili f ru, p;;;
q; ;i", a n,, incura j
eze
f"::I*:
pican'l
Frr.n*:"
blnndele qi ingdduinqi .*..riua,-a*
"i.i're_f'j#
fr.]?;?l:i:ir^l-'l.Tj.f ^\urde
Biserici printr_o p.., _"i.^.prime qi severl
si aibi in vedere numai qi numai indreptarea.penit
n'tului;ilr#er#;r-iri
;it;tr
':::^y.y::;1f.3',i,s,.ea
sarcind aduhovnicului
este;il;;;de
bine formulatt
canonul 102 al sinodului.rmran.(quini-sext,
69r-692):,,cei
ce au primit de la l
Tl.-:J:r".:::,1.-: Ill
qi a deztega trebuie si
Eirri;#;;. ;rtit"te, pn.rtuiui'
aplecarea spre intoarcere-a celui .i', paieruit, qi arrf.t ;t;., u"iii,ir1#:l',"'#.
:i.:I :lTl1 "p!:e$
(tratamenrul)
in.chip-dlsproporqion*
p..,,,,, fiecare din
qori:, sd
.greseasci
in. privinsa
-a"Lirii-.'.Lt
#;I".'H:i'o!#'rui'lii,',i,
TX
l,Tl?,i*,:,:*l:.*l:li ii le,?:ebite,
qi
"J.i,t.s";"k "ta,t",,.
,r. pierzaniei,
care riul mult se revarsi gi se riqeqte
-li
a.p".., pe"i;aJr;';:;r$;fiffi,
medicului. Drept aceea. ."1;._a"yia.q,.
p.r.!p.;;
;;;;li'i,-,
i.iuinq,
sufleturuil
.dispoziqia
;;iJ ;. ;-;r;'r*,;
;;H'"(#d
il:ii#',
(daci) prin morar.rrrile'sale provoaci
asupri_qi Uoala, sn
,r LL L,rp
".
rngrijegte el intre timp de il;;;;,ilio.ir":J'rh
vegte medicului, qi de nu creQre rana sufletuiui pii,
-r"i..u"iilrr.,
doftorilor
asupra ei,
si
asa si mls,gale.milostivirea
dupd vrediri.i.. d;i;;iig.riri"irr'ri;r#;
qi a celui ce i s-a incre
rir,irrrri np
-a. -r-,-='11":t1:-P-ut-:rei
pastorali esfe de e i't^"^o
^ri" rntl.i.nile;;;
rirnidui pe cea riniti,de qarpe, qi
"i.irpi.
""riiri#,oi,lifla?
ncle a le sllbi rpr. ...r,:rg"i." i" viaqi'gi
Ia orice caz si stet
:: !r..
D Sriniloae, op. cir., p.2lg.
'"
(irmrr.
Can. 30 al-sfhnnrlui Nichifor Mirnrrisitoru_l (CBO, Il, 2, p. 239), rn
Vcziinai pc lars, ta
pr.
li. ni,r;i[;;,;,;;. .ii., p. zsl q.r.
3t6
3t7
l,l'l't) tt(il( )A sl,'ti(:lAl,A
Irrtr-un chip inrpotrivl patimci, ori prir-r doftoriile cclc mai anlarc qi astringcrrtc,.ori
prig cele mai delicate gi bla.,d., gi si se nevoiasci spre cicatrizarca rauei, ccrcctflnci
ilclurile pociinqei, gi indreptAnd inqelepqeqte pe omul cel chemat cltre strllucirca cca
dc sus. deci se cuvine noui si le gtim pe imAndoui, qi pe ale stricteqei,
Qi Pe
alc otri'
cciului,
qi la cei ce nu le primesc pe cele
crlryr ne invagi Sfinnrl Vasile"27.
ln trecut, au existat chiar anumite cild
ctuonigti, pentru duhovnici gi cuprinzAnd
ritc canoane sau epitimii in raport cu picat
nu fost, in vechime, Canoanele Sfh.ntwlwi
l'ostitoru.l
(Postnicul) sat Aiwndtotu.l, parriath
inr in timpurile mai'noi lucrarea intitulati, pe drept cuvAnt,, Cqnea
foVrte .folaslnare
dc.
ruflet
(numiti q Manual de spovedanie), scris[ de.c[rmrantl
pustnic Sfinnrl la Sf. Munte), la sfhrgitul secolului. XVIIIT
iradusi qi tipir multe ori2e. La acestea se
Poete
adluga gi
lucrarea Despre pocd'inyd a arhiepiscopului
tSi fuispunsul la i.ntrebarea 72, ql aceluiasiso.
simplificat qi sistematizat, in Inudldtwra pe
cci dupi RAnduiala Mimrrisirii3l.
Multe din normele qi recomandaqiile a
pot fi aplicare astdzi, date fiind .ondigil. noi de viagi qi mentalitatea lumii de astilzi,
cu tonrl altele faqi de cele din trecut, pe care le-au ar,rrt in vedere canoniqtii.respcctivi.
I)e aceea, in vom da pistoriqilor nogtri trebuie sI fic
adoptate ia sp le gi condi.tiile de trai ale lumii de astlzi qi
tndeosebi ale redincios in parte. Precum au ficut
Ei
fac
tlci mulqi dintre duhovnicii buni ai Bisericii noastre
-
si dim credinciogilo_r.noqtri ca
cpitimii nu atAt metaniile tradiqionale, care nu folosesc nici lor inqile gi nici Bisericii, ci
mai mult epitirnii ca sclp
Si
caracter nw n
practic
Si
nitiqirea
nomice
q
PUnerea
lnargrne
duvelor,
ln gcoali a unui copil slrac sau crearea de
lucririle de interes obqtesc (de ex., la sipa
museqarea comunei, construcqia de insti
dobirea bisericii, ingrijirea cimitirului gi a
27
CBO, vol. I, part. a 2-a. p. 488.
2r
CBO, vol. II, parr. 2, pp. 39-L49
Ei
2O5-226.
,o
etpiiov,yuldtrel"eot&tou, ed. I Venelia, 1794,ed. II,ibituru 1804, ed. lll,ibidem 18l8 ((tc
rnonahii Neofit
Ei'it.f""
de h Athos, care au diugat la titlul
'E(opol91r1tdptou, adic{ Manual dt
ruil.turisire),Ed.'noui:
'E(opol.oyrltd,prov, At rra,1974,Trad. rom. de Ghcrontie
9i
Grigorc, Ilttcu'
rcqti, 1799, I800, I827 g.a. (ed. a X'a la
'n
P.G., t. CLV, col. 469-503 qi 925-
3'
Vezi, de ex., eC. Bucuregti, i9zt,pp.
dczvolratil)'
.
32 yez;,
dc ex., indrumaiie date dc it.'F.
aze din cu;rrirt.
sul Arhicp. lltrctrlcr;tilor, in ziua de 9Ian. l95l /.1, lV,344)'
(irmp.
9i
Pr, l),
()'istcsctt,
in G/1, scpt. 1948' p. 68.
rRE(n'rRoF.
uR. rrNE ERANI\STE
Plnitcru:e, ncte de ulte.
S{-ntl rrit{nl' clc asen'lertca, c'i[ spovclania estc ccl diptdi, cel mei Ia lndern1n{
l,lf*I[:,3T".9"_f:,_"",lqii
individuara,
^ai.r
J';;i;;;il;;,pi
mai frecvent p
aclcsca si,gunrl
.
peniru pistorur
d.,rrfl.i., d. i:sr.#ril;rri.iH[i';:i;1;
indnun{tor spirinral, acrici de a sra de vorbi cu h.."r. .r.air.io, in parte,
dc
'oa$tc
exact viaqa
Ei
perso,alitatea
religioasi-morali,
,i.*qrl.
ui
.;iltfld,:;d:
surilesideqdlrleri^^.,.t^i.J.*..-r.^:^-.--l.Y,
potnvrta pentru fieca
care ni s_a pus la lnc
urrde, ca pe o simpld
in ajunul sdrbltorilc
Ldrru .u rrrurLa rume oe spovec[t. Ur, drmpotrivi, si fh..rrrd;;..rrti
,fhrrtl
i:I!:^?_:rrfl_indreptarei,
inilqarea qi. piJgresul vierri rel-gi;r.-_morrl.
, .r.
lor nogtri' Trebuie de asemenea combirui!;;r;;;,;;."iffi"ffi;il
#H
:,1.:T:,'#:?::::l"g:,11=llil:,t"a*a
",po,,"d*i.i
iia,"ia""re
si
secretc,
cx. practica mirrurisirii in masi (de obgte) qi
"i-it.;"rT,-pr.iaqire
firi ind,
prcalabili
a unui canon, aQa cum proceda'mar
a"
-"rt
pr.;Jl;,
roan din K
(L1908) sau curn se incerca de curand
"
,. f".. in minrstirile moldovene Si
Vladimiregti, sub pretext ci aga,. pro..J, in vechime3a.
3r
Vczi pctrtut accasta mai alcs Pr. P. vintilescu, spoved.ania, pt ilej de pa.:toralie indiuidwald, ln
itn. 1949. rrr. 9-10, pp.695-712
,,1 Y;,,3fl1,::"i,.1:?.::"::_.,^,i1^T:l.i I
combarerea ei,.ra_pr. D. Sriniloae. op. cir., svprei
.illi.i.l ?::*,i:::,*::"!::,:ra,.ji:
tr
i6,
*
"rs#,,". "d:iiji[;.*;{l[_till,i,
:1,,X".|..f:.li:,JI,131
ayyl_ii,y,[*""i;i;;;,;;,,';"r6i^i'i6ir]';.]]lH,
l: ,:;;;{;
xl ,ii ,",i;?rY'\ua#"::r"::':i:i'
;;;;;;*;;;;;;;fr',,;;;;ii;
,ili;o'i;fl,,i,iyi;0ffi'
nts.), in
/MP,
an. l97o,nr. I, pp. 6g_23.
!1,:;,1," ,,;:l::"::"::::"r_yi:T:,:i:ilh
viafa rerigioasi vezi
si:
p.
Kovalcvsky
,
Le sa*ement tu
','li'.i:l:::,,,:!:;'::!:^.'?!:y'":
,t('
,i
;;;
'ti/*;;;?'r""*'"r',,ir"i.#lt'*ffi:;:{';; ((irrrfCrcnccs
Sainr-Si.rgc,
paris),
Roma. igii.
l'lrtttcut:c, nctc de cilte. Confiibution h. la oirit,,ti
1",-",.L975.,
pp I39-l5I; A.M-. Triacca, Lr r*rr*rrft--i)
a ta sprntuahti sacrernentnil.e, ibifum. oo. 2?9J.FO. r r icia,
trrtt,rutttt de pd,*,i':i,i,)ii'iiil,fi*;'#!,',#i!,i,:,:',.;{,::#'{#:;'{,.,tf,t,r{;?il;?i.,:*;il
3r8
taire,
!ify.,
pp: 2?? -?soi
L. Ligicr, I
:r,rrc TlrC<r|.", 89 ( I96Z), pp, e+Ci-lO?,
319
Onpn'ot.ut. IV
4uv
Impartaqrrea
sau cumlnecarea
ta slujba botezului, participarea credinciogilor la viaqa hari^cl tr-ans'
misl
prin Sfir-r
PreCUm am SpUS la SIU;ba bOteZUlUl, pafuclparea Creqlflcroluor Ia vrala rrat[a Lr4rrD'
rI prin Sfiltele f"it. irr..p. cu Uoi.rut gi culmineazi cu SfAnta Taini a tmplrtd-
;;##';;';.;i;;;;iil;;,;t.e
J.pma .u Hris:os cel intrupat' tn spirinrali'
iot"r'....ti.,5. ortodoxi. impirtlsirea reprezinta deci culmea cea mai inalti sau termc'
irnpirti-;easci p. ,r..,.'-oribund. el
*
,:b_til:li":yf'*tl"iba, ci putea
Ei
dca Sfintclc l)artrti
ciriprl.rilcinrl'relului;, care mergea gi-l impinigea pe muribund'
I
c,.'
(R
tnrien Comn si Simeon al Tesalonicului-Rtiso. lai I
C.ri. SS truian. 6omp. qi Slmeon al Tesaloniculu i. ruitp. la in*eb. 4^0,
^trad.
rom,, p. 323,
s
Vczi Sirncou al Tcsalirnicului, Rzi'p. la intreb. 4l, frdd' rom. cit., p' 323'
6 rir-. /r-.L-..:t^ tr--.,.--- .J-t-.!., u.;.i^. ,-.,.1 .,.'* ,{- fr' 1' Rrr,{nrvco Sihirr 1946 n lll.
Ni" i.bn*if ., Despre viala ht'Hrisios,trad. rom. clc Pr, T. B<>d<>gac, Sibiu, 1946, p. tt l.
aniilor noastrc
dealul deslvAr-
daruri ale Ha.
,i se oferi Hristos insuqi, izvoml nesecat Rl
fllruror darurilor, vistiernicul
gi implrtitorul tuturor bunitigilor ce privesc viaqa gi pi'
etrrtea
(II Ptr. I, 3-4)r.
I. Ministrul
1sdvdrSitorwl)
hnpd'ttriSirii -
incd din vechime avem mlrrurii ci lai
nrffna sfinqiqilor slujitori2. De aceea,
rtstizi numai arhiereii gi preogii (vezi
nccstora si dea Sfinta impirtiqanie
crrterisiqi
gi mirenii nu se pot impirtdgi sin
l"tfitir.orr,
il poate imprrtigi, la c^z demare nevoie, pe mireanul care e pe moertc'
numai daci lipsegte preotul.
Monahii gi pustnicii, aflAndu-se in locuri deg{tgte, unde nu existi biserici sau
prcoqi, se porimpirtigi iinguri, cu o anumiti rAnduialis.
lrn
llu
sinc qi aga sd minAnce din pAine qi si bea
vrcdnicie, igi minAnci gi iqi bea osinda,
SfAnn:l Apostol Pavel (I Cor., XI; 28-29).
rt. IV, P.G., r. CL, col. 582; Comp. Pr, l',
. ST, an. 1953, nr. 5-6, p. 382 r;.tl.; E. Brani;tc,
uctrregti, 1943, p. I l5 g.u.
Euchiristiae sacramentum non de aliortttn tnfltttt,
) A).
,, . dupi canonur 14 Laodiceea" 1."p.
rir'[i:';:#,il;;iil'T;i
i;#,"ili,ll]]1-$
i,i
i
'Uiuhceasd
dc Anrim lvireanul, B^ucureEti, 1774, f. 57). ToruEi, Prottila miad ((lovttrtr,
I 4i, alin.2 prevedea ci, fiind preotul in^ tinrrghie,,diti u:"t1-:1":t1
:t:t"1]:l]]:i'1.:ll
crc$rirlii cci cc sr.rr.rr 0,"^::::l:1r-rid1
o,.Iliseric{,
cari,_au
il.sr,rpra lor i'depl
9l.rr::lr^:.:ili lgr.
prin
mirrurisire pociinga
curara, care fftriesc iu dreanra cr
#.f *:i;:*ii*",l:,'r':o#';J:'i":lil'i::i:x':."'*;'u'.;l*::y:l Hrisros g i cu singer"
!"i,.
.,'."r.Ii-,.";#.'Ar.-.,ilr'1,
,[ffi
T:ii.t:#
f:'",li",:,r"""11::'lll, T,,T.i,iL,
qipry,;ii-;;l';i:;,'i5pi
"ur..iul
Bise
cade pentru
credinta ceror ce-i rar. p.'ja,iqii,;Ji,iffiilH#'0,:tit#:i:
intru sfinqirea sufleielor lor si i,.,tr, .,"il,*;
harului I omnului,,Z
urLq rrdr ulut r uurnulul,_,
.
grd.iesc
curirrt" de ocari ;,;..;";^;;;^:::ll:ll lll,"'9tl'
qe
caqr, nulttotti
$i
siii) erc t. oo..
Qr
oe scandal (beqivii,
sca giii) etc. in s"rr.
gt oe scandal (beqivii,
sct
iiiirieireqi[^&.T,
hoqii etc.) nu pot fi.pri
Fafe nnririi A fr
{ata-oPririi
d
pacat de ace
IntdtJitwra p
funnd.wiala
scrtrteti drrni cn^^+i^'^ r.-
leginaqi, atata vrem
mrnte)
nu au capacitatea
m nlcl (
vomeazi- flrsesc srr
(de ex.,
vomeazi, tuqesc saL
-,*,yd r,lLurrlcr.rl,-
. ue.r rndracrtl pot ti i-pa.,lqlitint;;o,
*:, *:.*T::," *.,Lll 11.,.
s n;;;[
.i-,t";1,'ffi
;H
H
ji,irid,,e
remeire in
::::A$i ly:f:J.L.l1ruariq)
qi i" p"ii""a;
ir,LiJ'rii;il5il
TU:JTi::!#;
. ,;--r-
.
vls".
nclusiv pru
asa cum a
ai de atunr al cle
srrvrrL. .pursdra
(araf catoflcll, cat
$r
protestanEii),
iar dupi ea gi cea
-
{r
$ti,
1950. p.4O3.
_ sin. I ecum.; Can. 5 al Sflnrului G de Nissa; pan;7 Cartagina
9i
9 al
Mirrurisitorul-t; ;,;; sc.r-_.i :- : l:"*,rn
vrali n-au ficut
rn vra(e n-au fdcut d
ci o cer arunci, pentt
(Epkr, LV, 23.6J. Ht
itentiam non agentcg
ae protessrone
tcstl
ae protessione
i'1,cpcri1t a.p'"."ii,
d;;;"ffi* i"rfi;;X"::i:$'":l'^_','-l_acis'
ei,in
infirmitate atque
c<rrrrpcllit. nec disnus e*r i. .,i*.
^.-i^^-^
^^l^:-_
crn1,pc.llit. nei aignrs .ir l.r -.-ro'rt. ,.;G.;;;ir;i;
mor
Li,,:,";h::;,!llif;#
t*ill1'Nicorae'I
(Misticur).
irih
PRnor
pRoF,
DR, Hrur BnRrurg,nt
'"
(,rrr.
8 .rl Sfhntului Ioan
posrironrl
(comp. gi Carr. 9 al accluiagi), CllO, 11,2.2t2,
(c
Li
dc
320
321
Lt't't, l((it( )A .$|I,:cl ALA
Irr irrceput a amAna lnrpllrtrlqirca pmncikrr pAni la vArsta priccpcrii (7-12 ani. frfllru{
dkcretionis), sub pretcxt cI lmplrtiqirea n-ar fi indispensabill pentm m$ntuirc, ca tro-
tezul,
qi in plus, primirea ei cere primitorului si-gi dea seama de irnportanqa taincira.
3. Timpul sau tervnenele pentrw hnphtdsire cd.nd *ebuie (pwtern) sd-ne lrnpdrtdsim.
$c pare ci primii creqtini se impirtigeau zilnic (vezi Fapte 1I,42,46)". Mai pc urm[,
plni prin secolele VII-VII, majoritatea credinciogilor se impdrtigeau in toate zilclc ln
cilre se sivArqea Liturghia, adici in toate duminicile gi sirbitorile de peste an, gi mai
alcs la aniversirile sfinqilor martiri; erau exclugi de la acest drept numai penitenqii qi
cxcomunicaqii. In sec. IV, Sftnnrl Vasile cel Mare zicea cd.,,este bine gi folositor a sc
lmpirtigi in fiecare zi gi a primi dumnezeieqtile Taine...", dar ci, prin pirgile salc, erA
ol'riceiul dc a se implrtigi de patru ori pe siptlmAni: duminica, miercurea, vinerca gi
sArnbitar6; Can..9 apostolic qi Can.
.2
al sinodului din Antiohia ii pedepseau cu exco-
municarea pe cei ce asistau la Liturghie firi sI se impirtiqeasci.
^
Mai tirziu, ricindu-se zelul cregtinilor, dar gi crescAnd respectul lor pentru Sf$ntn
Implrtiqanie, numiml celor ce se apropiar de Sfinnrl Trup gi SAnge a lnceput s{ ce
micgoreze treptat qi impirtiqirea lor s-a ficut din ce in ce mai rar.
fua
s-a ajuns ln ti.
ruaqia de astizi, cAnd la Liturghie se impirtiqesc uneori numai sfinqiqii slujitori, pc cAnd
cei r-nai mulqi credinciogi se lmpirtlgesc de obicei o singuri dati pe an, qi anume la Pqti,
In general, impdrtigirea fiind condigionati qi precedati obligatoriu de spovcdanic, tot
ceea ce am spus despre termenele pentru spovedanie este valabil gi pentru impirtlqirc.
Pwdyuirile din Litwrghier socotesc obligatorie impirtiqirea generali de ccl prrgin
patru ori pe an:
,,Preoqii
de popor si invele pe poporenii lor, ca in cuget curat, perte
birbiteasci gi femeiasci, dc to
fi
cu putinyd la praznice, iar de nw, neXrEit in ccle patnt
postari d.e peste an sd. se giteasci spre aceasta... Iar de vor vrea, osebit de cele patnt
posturi obignuite, si se apropie citre Sflnta Impdrtiqire..."I7.
DupI Simeon al Tesaloniculuir8, fiecare cregtin temitor de Dumnezeu ar trebui s{
se impirtigeascS. cel puqin la 40 de zile, iar cel se pistreazi curat qi se simte vrednic sc
poate aprepia qi mai des, chiar in fiecare duminici, mai ales bitranii gi bolnavii, cAci
aceasta este pentm dAnqii izvor de sini.tate qi intirire. In aceeaqi categoric pot fi
socoti.ti toqi aceia care se afli in preajma unui eveniment hotirdtor pentru resnrl viclii
lor, ca de ex. candidaqii la preogie inainte de hirotonie, femeile inainte de nagtere, osta-
qii inainte de luptire g.a. F de asemenea frumos obiceiul
-
general odinioari, plstrat qi
astlzi pe alocurea
-
ca qi tinerii care se cisitoresc sI se spovedeasci qi sl sc
impirtigeasci inainte de cununie.
la
Mai pe larg despre aceasta vezi la Pr. I. Bunea, Sfonta irnpdltdsanie in viala creStind, ln MO,
1967,3-4, L82-187.
's
Comp. qi Sflnrul Ciprian, De doruinica u,atiane, 2l (P.L., t. IV, col. 5 5 I
)
.
t6YeziEpist. g3
cdtrenobilaChesnria,inCBO, vol. II, part.2, p.258. C--p.gi Fcr. Aullrstirt,
Epist. LIV, 2 (P.L., t. )O(XVI, col. 200).
t7
Litwrghier, ed. 1950, p.399. Comp.
Ei
artic. 228 aJNomocanotnd.ui slav dinTrebnicclc rusclti,
care condigioneazi impirtigirea de respectarea postului de miercuri gi vineri qi a cek>r prtnr
1'rostttri
de durati din cursul anului, la care
_impirtigirea
este considerati obligatorie (vczi gi trad, ronr. ditt
Trebryic, Chigindu, 1908, p. I I I8).
tE
Despre sfat"situl nostlu, cap. 360, trad. rom. cit., p. 242; comp. gi Tomosul sinodal din apr. l7ll5
al patr. ecumenic Gavriil
Ei
cele din aug. 1807
Ei
aug. 1819, alc patr. ecum. Grigorc V (h M.
Ghedcon, op. cit., r.l,p.27l qi t. II, pp. 123-124 gi 152-155).
re
Vezi dc cx, Provilorom. dc la Icud (sec. XVI);,,Iari cinc va mcrgc la rrlzboiu nrai firilintc sil rlc
crrminccc" (h C.A. Spullrcr, Ccamnivecbe Prnildromrtnenrcd,
(]rnluli,
1930, p. 8),
4' Pregitirea pentru.ifpirtiqire.
impirtagirea
fiind taina taineror
-
unirea
ly.l:I.:::t 'rb,
fir_.T.^Sfinrului'sa,
i"ip qi bang;
_
,; i;;n. cd orimiree
"*y^
^--rsLvr,
ruu rurrrr.r,arr.rul
5au lrup gr sange
_
se ingelege ci primirea
ei
buie si fie precedati
de ideplinii";;;i
;""mite nreoitiri n"i- r*a rii^-^
^^^--.
vqrv o( ,L pruLcLrala qe
rnoeprnlrea
unel anumite pre.qitiri, prin care fiinta nc
[:*l'*'*:*:1t:::, ]1.:1:ry
g;
eer"{
'lJ".ii'iiir;liii';'r
tra"*i"i'i..,1r'll
Aceasti pregitire
este.gi rrupeasci, gi suireteasci, gi constd. di"
"#;l}iri},
u'
o",i],1#"13*l*m,=.:l
p^**.r:;I
ii
i"a6;;
-"'#""i"i
de pociinsi
duhovnic;
numai copiii pini
r",a.ri" a" lrp.. r.,ir*pri"iiir";I:ffiHt#litlr:iti
_"ll l3,i:1lT::::i::1-:: 1,r-1
sa s" imp;rtiq.J;
i;.bli. ,e nu ne certat
cur meni, si. nu aibd nimic impooi""."iu,
f*A
l,fi V, L-:?;;lM::iiXT;;
,",.? l"::"li,fti':H:"::l T^y::x :1
se impartnqe'J
h ;i";;'..ro, p"t- p
p"rlr., rl trpbuje si posteascd.
o siptimAni
-ri
i.r"i,t
ri
; ;;;, ##:.;J::l
se abqini complet de la minca..li
uil*.i,";a"?ij
cu Seara srrr cel n,,ti- J- t^
-:^--'-r
--
-.i.
li*,,"tl l.
."1 c", Ala
""i".
, r".ii
q
nogiunea de poit r. i.rt"
el
artagre, adi
Li.turghier
al rmpoftan
eqyr'
'r
rrurrLrL LrcLu,urogror,
ori u,ul dintre acegtia, in biserici, inainte de impe
I,ITLIRcICA SPnCIAI,A
CAt privcqte nctul tlnprlrtilqirii, ndicit slvArgirca tainci, clc rcgul{ are loc tot lu cursul
Sfirrtci I-irurghii, qi lnumc du1:I cc prcotul zice: Sd ludm arninte ! Sfintele, sfinpilor, i*r
rtrilna
(poponrl)
rlspunclc: Unul Sfdnt... etc.
a) Impdrtdpirea clericilor. Clericii care liturghisesc sunt obligaqi si se implrtlgcasc[.
DupA Pwdtwirile din Liturghier, a linrrghisi flri si te impirtiqeqti constinrie pilcat dc
tl1oarte, pasibil de caterisire26, iar Regularuentul d.e d.isciplind n clerulwi (art. 41, alin, 3)
prcvede pedeapsa opririi de la lucrarea celor sfinte, pe timp de 1-3 luni qi cu canonisi-
rc la ministire, pentm clericii impreuni-linrrghisitori care nu se impirtigesc la SfAnta
l,irurghie.
Preoqii slujitori se impirtdqesc inaintea laicilor, in altar, din pirticica FIS, dupil rAn.
tluiala ardtatd atunci cAnd am vorbit despre Sfhnra Liturghie; ei iau intAi SfAnnrl Trup
cu mAna gi apoi sorb Sfhntul SAnge de-a dreptul din potir. CAnd slujesc in sobor clerici
tlc trepte difbrite, ei se impirtiqesc in ordinea descrescAndl a treptelor ierarhice: lrrrAi
irrhiereii, apoi preoqii qi apoi diaconii2T. Diaconii nu se pot impirtiqi singuri, ci
-
chinr
trunci cAnd slujesc
-
ei primesc Sfinta Impirtiganie fie de la arhiereu (la Linrrghin
arhieresci), fie de la preot. La liturghia arhiereasci, arhiereul slujitor ii imp{rtlgeqtc cl
lnsugi atAt pe preoqi, cAt qi pe diaconi, aQa cum qi MAntuitorul a dat El insuqi Sflnrul
Siu Trup gi SAnge Sfinqilor Apostoli, la Cina cea de tainl.
Clericii cat e
por
sd. se irupdrtdyascd
fud.
sd.
fi
slwiit la Litwrghia din ziua respectivd (ce
dc ex., la cursurile de indrumare, la conferinqele de orientare etc.) se impirtflqesc tot tn
altar, o dat5, cu liturghisitorii qi dupi aceeagi rAnduiali ca gi aceqtia. Ei trebuie s{ frc
pregitiqi ca gi cAnd ar trebui si slujeasci, citindu-gi din vreme rugiciunile dinaintc de
impirtiqire. Iar la vremea cuvenitl, ei intri in altar, iqi pun epitrahilul (diaconii, ora-
rul), iqi spall mAinile qi apoi se impirtigesc dupd rAnduiali obiqnuiti pentru clcrici,
adicd luAnd fiecare cu mAna pirticica din SfAnnrl Trup dupi ce au luat preogii care au
slujit, apoi sorbind din sfhnnrl potir, in urma clericilor slujitori. Iau apoi anafura, lqi
clitesc gura cu vin gi api, igi spali din nou mAinile, igi scot epitrahilul gi citesc ln tain{
RwXdciwnile de rnwlyum.ire de dupi impirtigire .
Clericii bd.trdni sd.u
lreu
bolnavi, care nu pot veni la biseric^I, pot fi implrtlEigi la
patul de suferinqS., dupl rAnduiali mirenilor (cu lingr-rriqa)28. In unele plrqi ale g{rii
(Bucovina qi nordul Moldovei), din Agnegul pregitit in
Joia
Mare pentnr tot anul, se
rezervd. pi4ile IS qi HS anume pentru impirtdgirea clericilor bolnavi, deqi atAt Povdpai-
rile respective drn Litwrghier, cit qi inuiytitwra din Peruticostnr nu fac nici o distinqic ln
aceasti, privinqS2e.
b) Irnpdrrdsirea laicihr. Credincioqii laici se implrtigesc dupi clerici, in faqa uqilor
impiriteqti, anrnci cAnd riruni chemarea:
,,Cu
frici de Dumnezeu) cu crcdin[I qi crt
dra.qoste si vi apropiati !". In fruntea lor, adici indati dupl clerici, se implrtlqesc nriri
intAi slujitorii bisericeqti inferiori, care au hirotesie de ipodiacorri, citeqi gi cArrtlrcqi,
apoi monahii neclerici (flri hirotonie) gi in urmi mirenii de rAnd3o.
26
Yezi Liturgbieru.l, ed. 1950, p. 386.
27
Cum se procedeazi in aminunlime, vezi in Litargbiet', ed. 1967, pp. 160-162 gi il't
Mmrunlul dc
t\1i, la, Rdndwiald Litwrgbiei in sobor. Comp. qi Pr. Prof. E. BraniEte, Rind.uiala dujbei h sobor dc pwoli
. 3-4, p. 254
E.u. Ei
Tipic bistricae, Bucurcgti, 1976, pp. 99- I 00,
.*,J
::*fr"1r1% *,,ropolinrl vcniamin costachc in l,rclh1n
Liturghierwh.ri revizut de el gi tipirit la Iagi in l8L8 (transcrisi dc Pr. I. Ghcrghilt, Un vcac da ln
flne!,te fi. m.i*opolitului Veniaruin Costachi, Neamfu, 1946, p. I 57
).
30
Vczi Siurcorr rl Tcsalonicuhi,Despre SfhntaLitutghie,cap.99 gi cap. 142 (*nd. rum. cif,, p1:,
l05, I07, 126).
2"
Mai pc larg de
vczi Pr'. P. Vintilescu,
rrn. 1953, nr. 5-6, pp.
()dnd
i,,, Ohtd
Si
cu
'''c,,,,
gt:iJ;., tesatontc' 1974'
2l
c,r,,
n'';\ 'l-;^:^"' --' -'-
^4,
p.42- 22
ctlt-t-
+'
P'
42''
ohligalitr pc
ex', ed' f 950, p. 399). De
Ittct,-'w,ith'a
Corunuuintt ii its spiritual
1ttct,
with a.
won:ruun.n? tn ,ts sptntual
-hy
A.G. H^.
-
, , -.-J:
-
-"""'"'t"v"'
tlt vvt. tff6 l:ttl'rst'.l Lonnilunton.
A BOOL Of Essays, e<li
)i
Yczi
vJ u).9rt tvtt
2a
.,rr.
itorul. Comp,
EiMolitfelnic, Bucuregti, 1g32, p.4g3.
2s
ycz.i
ei (C.fp, vol. II. parr. 2, p. l5S).
trt.I;r si sc
1ic
. zi" (rcprocirrs :;i'in
pravilaer,
. rvrrriup. Nifon, cd. tt, ttucrrrcai] l!;fr]}i
'a)7
323
I
^EVI
T[L'l.. [,'K, ENE DKANISTII
^
inainrc dc a inccpc-impdrt{girca,
prcotul. (sau chiar unul tliptrc crcdilciogi)
*:Xyl,.llt:', X,.{1.i*ile
pe caie te ,ii-ii rnruUi'rri,n,"ii
i,r.fir, i;;
im_pirtigirea
Ior:
,,cied, Doamne,
figlr"iiirlr....;,.t'li;"Ij'i",'il'l'.,11'i: :'rfrX:
sPre osAndi--." IJnii nrenti . r , spre osAndi...".
Unii preogi c
asti si la Criciun se no2re .iri
(res
NastereaDo;:;ttr;
d.uh
.r"airrcioqii
il-ffi
'r-^,-.-.
vupd dlLdrLo, sc apropie fiecare cu umilnqa gr-evlavie,
fHffi\i:tti#
tAi bfubagii, inren4-.1--,,
-i:
*^: r-*--r1
"p"i
f.m.iLiilr-"r-a'.opiii)-
inchin^nd
Ei tinand in
"liY"'
temerle
Qr
Ia urme copiii), inchin
Trup qi Sin
,
in semn de bucurie gi de cinste pentru
rrup
Qt
San
spre deosebire de clerici,..r.CIrr.ioqii
laici primesc
deodati atat Trupu! cat gi
Domnrrhri de ra nrent .,, i;--,-:.^. p.."n
t ;ti i;il;il;l^pn?'n"q.i,
.tinAr-rd l:
i,, i" i.:;t'ilHl[,:,?Tx,.Jh:T#rlfl
robwl (roahnl ltti. Dt,*-o-), v .,, r-;-^*:--.i
-: .
-.'. \
rru.nezewlui
S,i
il
Acolo unde
: L:_^ :
..\ .
'
ucLr*u
\Lprlr.,pr
"i
Uisericii;, siLa irr"irr,.a uqrlor impiritegti, a. o purlJ,
alta a preoruIri,
ti.,
intins Aerur sub sfhnnrr potir, pentru ca nu cumva si pice ceva jr
odinioari.
si anume pini prin secolele vlll-ry, credincioqii raici se impirtigeau
-
:f:1.:;:"1::.lj:l1l: lt,n,1t ry^-;.1iyi
(;;i-ilJ;;;;:,':;:i-';-^ .-
parma
dn
ptxi peste
cea stinsi) .1i apoi cu Sffinrul Sinee, sorbi
5r?;;.':
.tinea diaconuf'. C; *lri*.ir, aln
;;;;i;; Iir.,?.1". a.
unii nrr-l c.."rr--r-i-].'x
^.:
al
^^---J^--- -:
^r
r
Trup (pe
unii nuJ consrunau indati,. ci ir ascund.a, qili a"."* acasa, pasrranor-,
o*tl]l.[
intrebuinqdri superstigioase).
ca si din oricina-"lrrtr difinrtrnii ,{-
-^_,*x ^-^^-:-x
/^_
p": p: buzele aceiuia,
,:".:: ilr'l#T
mele lui Dumnezeu.t3.
rri.rht,-, c' Fnn
^-x,^-34
)^
Sfe.nt.ul Trup qi
cdrbune gi foc arzdtor''n, de o...a, rn greceQrg
," ,"i.^.uuinq.^-Trl'.
"rrul
de x,*p[6_
care insemneazl cleste (instrumenid.
6;.;a).r.
-- 'rr!rlvs.rt!.* L!r,rL.
. ;
Ir^::^tr;At
se
iqnrr33S9r.
credinciogii,
cAntrreqii (corul) cAnti diferite chi
(rnln:) .i;
;,lT*l
^,* -I;i;::
p.i-iiiL.,'
C,".t Ed-;[i d.',,#::::"
;,]:Hi
vedeqi..., Paharul mAnruirii...,, s.a.
?:n::.t*":uire,!e;1ri
iqi
sterge pu7e.le. cu acoperi.mAnnrl pe care it
-tine
f,'"'"1, *:"*l l'_'_:
ingf ini,
"
-"ts"-i"a
hi o"m,{.r;;-rr"t
;"r#; H#.J
Paqti, artos sau
paye
yic)_pi-yuqi"."i", p."ilr"1;';;;i;HI;
ffil'fi
nance altceva indati dupi Sfhnta impnri;gani.il.Ui;.
i;;#i, sfinta
Ldi.\ urtur sau rafre ,!q
Q!_putm" vln, pentru,]_li
sRila gura qi pentm qa si nu
nance altceva indati dupi Sfhnta impnri;unieru.'c.i
.. i;;i;i. Sfinre imn.irti
l)
Y::,*'*' f l: :: f
y::l,l -jl
.':.lI
::
de ex. ed-
.B
uclres ti, r 8 62, p. r 0 s
)
.
;,y,
de 6x., srhntut v^riii;,riiiiiai*
;;i,l^"';b,,';i;"&;Iii,';li;*lrire),.p.G,
& XXXrr. c
o,titii,, w1r1i_1yi1,:";;;
fi;:;:)ir;,'$#I"[fl]llii,i*ri
""':,!
<{-
tgf
,a::.r'o-.-Fi.,or,r,
pp. s76-s77)
E.a.
iiyt-,,.n...n-,,!,",",;;i;:';f
!;i;i...i,lii1TtEi
11,,H::,,3,?'olfll:tl'i;1
:*t:i;":l'S:: i.:::r*oxt-,,.ry,),
de mu,pmire dupr
X]:?,1,','.'Jl::',;,ff):;,j'!,i:::..:1.,::;ij.'ffit.*n
i."fJ ra,,'r".;i'il,::.I#HT['..ilt
vrccilr ic i., ", (Z
itlrUlt fX
Bucu regti, t9 67, p. 306j.
'ls
S. Salavi llc.' Litura i es oi i
ry.jyi
i- tyg{;*ffi ,ir"t,..., pp. t 37
_
I 3 8. tb
Yczi ripicut cet tfrre,..p. s+,1. Li-;i;:i;;:#roir;.:,
*;iirlriror..r,,. cc sc imprnrrsesc.,.,,,
324
323
I.rru nctc:,tr sPEctAt,A
sfirrtclc ieeiure qi nici nrAna preotului; cl trcbuic slt aib{ griitr sd ntr
tcilscil vrcul cuvAnt necuviincios, dc ocarl gi blestcm. CAnd se
mai mari dc credinciogi, la sfhrgirul Lirurghici prcotul (sau trnul elin
credincioqi) va citi mgiciunile de mulqumire pentm impirtiqire.
c1 irnparafuirca boina;yitor
Si
a pruncilnr. Numai bolnavii, pruncii gi cei care,
_ail
bi.n:'
cuvAntate pricini, nu pot veni la bisericl sau care trebuie si fie impirtiqigi.grabnic qi ln
lrnprejuriri excepqionale
,
s:uu;rt exceptd.;i de la regula generali
9. _-ri
sus.
{cegtia
pot fr
impirtdgiqi de preot acasi, sau in locul unde se afli, cu pirticele din Sfhnta Implrtlganic
sfinqitl in fiecare an la Liturghia din
loia
Patimilor (dar qi mai des, dacl e nevoic),
uscati de obicei in ma4ea SiptdmAnii Lu
din LitwrXhier gi (mai precis gi mai am
pe care o glsim in Molitfeh.ic: Ri.nd.uiala
Preonrl
,H i?i' ::'?ffitLY,H.',JJ,i',d,Tffil
epitrahilul, igi spali mAinile gi, inchinAndu n faql Sfintgi Mese, ia cU^btt'
retele sau cuo iinguriqi micl-pirticelele necesare din chivot, le invelegte lntr.o plnzl
curatl, sau mdcar int.-o hArtie curati, gi I ci, de metal.sau lemn,
,no-e destinati in acest scop qi inchisi auriti pe dinluntru),
CAnd este posibil, aceasti cutiuqi se pune care si incapl lingqri'
qa gi pocroveqele iau chiar qi un potir mic de serviciu, care si. fie folosit la implrtlqirca
bolnavului, aQa cum prescrie Molitfelnicwl.
Pe drum, preotul va pistra o atinrdine de cea mai desdvArqiti cuviinqi
Qi
cvlavicte,
Ajuns la casa'bolnarului, preon:I
\i
pune epitrahilul, desface cutiile gi, luAnd un
Po'
urlE unnltlg I E,
crov{[ mai lrflrc, il intindc pcrr rtr{suql acopcrit{.ctr a-{tcnrut cgriltr
[)c
carc sc pule
*J,::. Ei:-l'
ll1,lllg.' ipliqlr qi
,
d$*,1 ["s.,,ir^
iI
..ii.,i;i;' sf:ili;
;; ffi;
intins, flcAnd o inchiniciuni in fagi toi. Cit"qt apoi rugdciunile clupi r6lduiala din
litfelnig; iar la momennrl impirtiqirii pune
Shili. t,1 li?g";itiii ,o"rnn pugin
vin
(
,.:r:!*f "* -1glr1y*i
sau,.
in .ling,
api. curati) qi-r ?mpi.rlqeQre pe bolnav,
rnpaftaQlre' u ma da o linguriqi de vin (agheasmi
sau api), ca si nu-i rimind pr
din Sfintui
Tpp
pri, guri,'apoi citeqte .i,rrrf ,*J"r.fi, [. ,l"fii h;;;;;;;ir.*
.,, I"l *^t"0,:.]:::ti-::,: ".""1
ie impirtrqer. a.
"6i*i'.i.,t*.
in uislriii,'gi
cii, la a ciror impirtigire trebuie o deosebiti grijl qi;;;;,.iLe parrea
acest caz, se toarni. in,-lingurita foarte puqin lichid (vin sau'api curati) qi apoi s;
*:1j?yl.Itt
ul_s*g.^numai o mici ft.amiqi, i,",i ;;;-",'." .lpmt
!1iqor
de busuioc pdstrat in acesr scop in cutia cu sfintele. C.
f,-.
sub birbia
curul un acoperamant cu. faga in sus. care, indatd dupd impirtdgire, ,. gi". ta
pruncului, pAni ce acesra inghite Sfiniele.
Dupi un obicei rusesc, pruncii nu se impirtigesc decit cu sange (
T,TIi^dj,Ii,.J9il.+
p"l.y pruncii prea fragezi, t"." .,-rr-p*., f"?niii'ij
flj:i:.",di:.Sflnnrl l"lp)
De aceea, un.re.arti JL ;il"ilr.'a"l;;#
copiilor.la Liturghia celor mai inainie sfinqite,'il-;a,
";.i'se
afli i
numal vln'".
IntrucAt rpruncii qi.copiii pAni la gapte ani nu au plcate ners^nele icr
661
n botez, Biserica rusi a inirodus urmitoarea
,,Se. impirtdqeqte robul (roaba) Iui Dumnezeu
(in loc de:
,,spre
iertarea picatelor,,).
BIBLIOGRAFIE
SUMARA
Despre aspeoele ecumenice ale Tainei tmpirtiqirii, a se vedea mai ales
t::!:Xl:Z:!!::df
tuh/t,r,r2t2s_!es;";il.#6kil."i,.r,.,symposi
Ernst Chr. Surtner, Regensburg, I97O.
P:::,:.:::_u::::l
pij'i',i:i
,
ffil,.i
Euharistii vezi, de ex.,
I.
Danielou,,
,:t^:*b:
?*K*r!:
chez tes
pj:r:1,
tW; t;,"1'.^il-ilr,,l"rr"ir'rii,ir"ne$,';;;[
C,err, (,,Lex Orandi",7), pp. Z3-g5.
P_::-ri:
rr.ilgiile r.inraluiui euharistic in diferitele rituri riturgice vezi: I.
yvuyr!
v4rrdlurL rrllldlulul cunarlsuc ln ol
Histot re dnXrnataqwe, liturgique et arch iologiqwe
tartitis, son histoire et ses ori4ines,
paris-
1953.
nrsrotre aofinartqae, kt!rg:!"!
?
archdoLogiqwe dw sacre charistie,2 vol.,
ris, IB85 (inci valabil); li. Maurice
-
iienis Bouler,
ow la Messe d,an )
Despre rapornrl dintre
()rierut.
Theolagie sw une in
L' Ligier' Pdnitence et Eucharirtit
in OCP, 29 (L963),pp. 5-78.
p. ,;;Y:'''
dc cx', s' Bulgakoff, cartea de capdtii a sfinyryihr silitori (in rus.), ed, II-a, Harkov, 1900j
326
327
in sfinnrl
ron,
Messe d.ans
(
)lPrl'tlt.ul, V
Cununia
(slujba nunfii)
Cununia sarg slwibn ruunyii este serviciul divin prin
-care.Biserica
binecuvAptcaztr r1i
.rr,rrnffi.
cdsd.nin,'"Ji.n t.gatura dintre birbai qi femeie, ridicA,d-o Ia ra.gul clc
tninil.
2. Primitorul tainei. tn leginrri cu p
numai de cdsdtoriile ruixte (inrre cregtini qi n
catolici gi protestangi). Acestea erau oprite
cisnicie de neortodocgi, cisitoriqi legitim,
celllalt riminea mai departe in credinqa (
faqa faptului implinit, Biserica nu reftza
fiil bine.o't6.ntarea ei asemenea insoqiri.
s-a
pr0
47
de
Ortodoxie.
ran gi Pr. Prof. I. Petreu!'i, Teohgia dognwtill
Si
xul
(sec.
)tlt. in .,Sint.
Aten.", V, 5701 ltcgtrlile
XCIX, col. 941); Pravila M-are (indreptarea l'c11iil,
riceascd a mitropolitultri Niftrn, cd' ll, p'
IV ecum. qi 72 trulan; Carr- 23 al Stlrrnrltti lrrttt
cin*ita nutitri, clrp. 227, rad' nrm., p, I [i0'
rllDL't rKuli, uR, IJNE BRANIgTE
clcci ortrccttt:t prirtalii
la acnrl sffurr carc sc srvArqeqtc.
Naqii rctruic sri fie .rtodocsio vlctturc crcqtincasci
cxemolari si rnai i-.,i-..* ,r-o- _,-'.i"'-rianau_..
fage de niif
mendu_se taqi de mit
cilugiri si indepline
135, alin. l).
ul obicei ca mirii s*
.","1'.H"*,iiffittl;:'#:l
tJ#:iei se sivarqeste
de resuli in biserici,
i"r
nu
lntal, pentru
cd biserica este locecrrl i- ..,.o n,.__^-_- r , il
lnrar, pentru
., Oi:..l.L
i:*^]?*qd
jn^care
Dumnezeu
e rotdeauna prez,ent
:5: f:tl,,lj*"^.?:Tli;i
il
:*:
r. ra,,e.q.r. qi celetarte
sfinte taine: sivirsin deci in biserici.
nun ra e
.*i,i;
i;'et, r;
"
tH;:;.'J'ilXlii,
lltli ffi;;Xllf:?
::r^tterl,asrfel
cara*ed
d;;;;';fa;;;t;saranrie
mai mare rre triini.i- .; r..-.
., i.i ar a
"
il.
;ffi
!!
::
ii:,'h1l!'l,i"
eX!il;,:.
#:i.T:',:
*: I.#ffi]
$* omului, trebuie sdvdrqiti
i,
-ii6.;i'.;tl.riuitati
. ,. _
^
stii crestin" din
"o"-
+^--*
^-.---
r
.
A
Qtii_cregtine din care d;;;
;;;l;, ;;.t hii:#:}
rn care- ea ne poate asista la toate actele gi mom
noastri re
^^-::
/ noastri re
-
----^- Yr
pe cei ce
eotii (mai ales cei de Ia orage) sunt datori si-i
case decit
pntm,aceasta
Ia biserici;
ei nu vor oficia c case decat
!u Lvlur cxceptionale
uf;;ihffi',;:tfi:t"Lffi:i::
i;Jf #'.l;ill,*;,
ji:1
ll,i?1,.g;,bucurie,
cununia se sdvdrgeqt e in zi
;x'li?illJf
,'.;:t3,":y1':::,*w!*4;?::H!i"'.'riil':"ffi
.l*;'
fl::illy'sil;"fy"x;;;;'.6,["i"'iitlaxi,;i:'i:':H.iffi
"1#,11i1'f;,i
faci duqi-masi
(ipre seari).
,,,.?i?,iTrf:*fl'rlr*1aa
Bisericii,
nu sr
fac
insi nunfi inurmitoarere
perioadc : din cursul anului bisencesc:
,vw ,\rr4,,wfr?,
ttt urmafoarele
pertoad
,?
j,?.,...5.t;"TffHj.,1i,r":ff.rX[::]y: sdptdmana.albd
sau a brarzei), ca qr toate zilele de posr din cursul *U*7-i"..
wrr rdP.L*rdrra
arDa sau a D^rarlzel),
cruci. 29 ;.I;;iir,.,." ra^,,r..j
"*--,1t9',Qr
\'lnerea, 14 sept. sau inalqarea
Sm,?'":r"l]11]:::::^:rBffi
ffi iil"ffil;#,fi
i:#J,f t; qi ospe.tele adesea zgomotoase
care iinsogesc de obicei taina mrnqii';.;;;;J;;it
sferaderugiciune,t"f.a;;;i;;ffi
;;;t.-JUTlr:H*I;?:H::
r)umnczeu,..
.- _,.5"nd
,,':::;H1fi,,,,T.ffi.ii?i.r:1J#:'rl
f:ffii,::i#
8
C<rmp' Simeon al Tesalonicrrlti Decnro
"i,,"+:+-
......-:
^^^
rrad. .o_.,-0. ,rr. ,rrf
I,TTURCI(]A .'IPECIAI.A
l)upi o tradi$e stntornicit{ ln unclc p{4i alc Bisericii noastre, sc face pogorfinflnt in
cnzuri excepgionalc, adnriqAndu-se oficicrea cisitoriei in prima partc a Posmlui
Or{ciunului (pAni la Sfand Nicolae), dar flrd petrecerea qi ospegele obiqnuite
Qi
numai
eu dispensi sau aprobare speciali de la chiriarhul locului. In Pdresimi este inglduitl, la
pcvoie,
numai logodna (agezImAnnrl) gi aceasta numai in ziua Bturei-Vestiri (dac{ nu
crclc in SiptimAna Patimilor) qi in Duminica Floriilorrr.
b) Nu se fac, de asemenea, nunqi in SiptimAna Luminati, in ristimpul dintrc
Qriciun
qi Boboteazi (25 dec.
-
6 ian.), in Duminica Rusaliilor, in toate praznicele
lnrpirlteqti, precrun qi in ajunul nrnrror praznicelor impiritegti, pentru ca veselia
Iumeasci. a nunqii s5. nu intunece sau si eclipseze bucuria duhovniceasci a celor mai mari
slrbltori cregtine, transformAndu-le in prilejuri de desfltare qi peffecere lumeasci,l2.
6. Rinduiala Cununiei. Slujba cununiei propriu-zise e precedati obligatoriu dc
cca a lngod.nei religioase, o ierurgie prin care Biserica binecuvAnteazi qi consfintc$tc o
vcche datini strimoqeasci, respectati. in popor, qi anume legdru.d.ntul salu ayzdwdntul,
adici tocmirea, aQezarea sau punerea solemni la cale a cisitoriei dintre doi tincri,
a) Logod.na (grec.
fl
puqotetcr, cerere in cisitorie, b dppcrBcou, anrrni, gei, angnia'
nrent, chezlqie).
Se pune din vreme in naos o masd pe care
mici cu lumini aprinse, iar la mijloc, SfAnta
Alituri se pune qi un pahar cu vin gi o bucati d
obicei le aduc nuntaQii.
Preonrl imbraci epitrahilul qi felonul, iar la sosirea mirilor ii intAmpini in mijlocul
bisericiita, binecuvAnteazd.cele doui flclii aprinse, pe care le aduc nagii, qi o dI pc cca
dintAi nagului, iar pe cea de-a doua nagei. Mirii qi naqii se aqazi in faga mesei: mirii la
mijloc (birbatul in dreapta, adicl spre sud, mireasa in stAnga, adici spre nord), nagul
in dreapta birbatului, naga in stAnga miresei, amAndoi qinand flcliile aprinse in mlini,
Preotul face de trei ori semnul binecuvAntirii spre capetele mirilor qi luAnd inclclc
de logodnd le aqazi pe SfAnta Evanghelie, astfel: in dreapta pe cel gravat cu numelc
birbanrlui (qi care deci va fi purtat de femeie), iar in stAnga pe cel gravat cu numclc
mirepei (care deci va fi purtat de birbat). Apoi ia cldelniqa
Qi
cddeEte in
jurul
mcsci gi
spre'nuntaqi; dupl aceea, stAnd in faqa mesei, di binecuvAntarea (,,Binecuvflntat cstc
Dumnezeul nostru..."). IJrmeazi ectenia mare qi cele doul rugdciuni din Molitfclnh,
din care pe prima preotul o citegte cu glas, iar pe a doua in taini (cu faqa spre miri).
Apoi preotul ia inelul din dreapta, face cu el semnul Sfintei Cruci peste Sfllnta
Evanghelie (unii il ating qi de Sflnta cruce), gi apoi peste faqa birbatului, de rei ori,
zicirnd, de fiecare dat5,:
,,Se
logodeqte robul lui Dumnezeu X (acum atinge cu inclul
fmntea birbanrlui), cu roaba lui Dumnezeu X (atinge cu inelul fruntea fcmcii), lll
rr
Vezi Simeon al Tesalonicu vrcmc' Sinodttl
Bisericii Greciei a luat hotirirea arca chirinrlrilor
cparhioli, oficierea cisitoriilor gi r), dar ntrmai lu
cizuri exceplionale gi fhri nici un fast sau petrecere (vezi MO, 1962, nr. 3-a, p. 255).
t2
Yezi'invdpitirn dz credinld creginiutodnxd., tip. cu aprob. Sfhnnrlui Sinod, Bucurcgti, 1952,
pp. 300-301.
- -
r'3
fu'hiep. Simeon al Tesalonicului recomandi si se puni pe masi
Ei
chivotul sau cutia ctr Sfintclc
Taine, pentnr ca slujba si se oficieze ca in fa;a lui Hristos Insr$ (Despre cinstito rtutttdi, cap, 276,
trad. rom,, p. 180).
''
In un-clc pd4i alc Bisericii noastre, cAnd intri in biserici, mirii mcrg rnai lntAi qi sc luchirtlt ln
icrrnostas gi la icorurclc rlc pc catapctcasml (cp. F. Balamacc, op. cit., p.448).
;:l;'ii;?F;y?:o;,|;;!;::,*;i;,,,T*l;o;#)iuli
nunr cer prrmitori ai curdfiei gi ai unirii, A.e",f"-sl
rrad. rom., p. lg2. DuOl
facc in pronaor, ir..rnunii
gte fii ai Bisericii, in dreptul
P'
62). Ye'
c inaintc dc
ine- tot rth
preotitor pe scurt..., de Mitrop. +::'.TJ:tli
';::;!:r#*y{fr
(,;,{;{#,;,:?:,*#:#?,
328
. NPVI r!'l,'F. IJK, T1NE tsRANI$TE
t'r.ul)lclc l'rrtllui (atingc
firurtea
birbaruhri).
ir;;;,.i;."plui"j';"i
r* ."r stAiisil;;;lj,g:,lfr'llj:lljll T:l?::l:l
tth,nll$
rol
impreuni mai sl
schimbi
.
Apcji
citre miri
purtt
-
Dupi aceea) preotul
citeqte
^rgdciunea
d.e consfinqire
a rogodnei,
intorcar
[,i:rJ:*,:, ::, I:f 1'..*,
nll, bi f..o,,an ia.,,
.,
p,. ei acoro u nde i nd i ci texrur
:."::T::::..;ffif
#,,jlror.rrrmeaze.ctenia.i.rt;riis-;;;"iiiia:Lff
ffi..:
insi urmeazi indati cununia,
aturci nu se mai face
ea de hinecuvAntare
59 ^:*^^-^ --
, ;
-:--------
^,.1.
n t:--:-, T-
(
nu,l: Mdtire
lie,
cintA
^,''it*'i''ii^^
Tit
! (
descoperi
cap
Sfhnta Errnoh Sfhnta Evangh_-_
\ c! .r.i Fr,--^.,..r_--__-
lmpiriqia
T;ilui...\
Qr
da brnecuvAntarea
(,,Binecuv
Ap;i a;azt;;;;;i;r
ser.r^"'
or:---:
^
;.
(
APoi agazi cununiil-
cunu
*:**X,*J:I,":"T,,:+,"
."i"",,,.i ;ftX-.#
f:.1 preoql
impreuneazd
dreapta
mirelui .xar."pr"
miresei, arunci .a.ra .or*!L'
fj:,*?;:ilj#Tj,1:1,,3fl.,
,,i-i[
-a,,1r;
arn ,h.,t ii;;l;.,a
si
uneste pe
Se face
Preonrl
nra F..rze
relui), face cu ea semnul
Sfintei Cruci Sfinta F..r,
rrrurr,) racc cu ea semnul
Stintei Cn
;r.#
il iA;;;H,,i:;lllJ-:::.:li.?ii.,c*:9r
lp"i B.:::,
3ta
mi rerui, de
mirehri\ (-rr rnch. t,,i r.r,.__^__ r,
(atmge cu cununia
mirelui),
cu roaba lui tiumn"reu
i
(atmge cu cununia
fi
im:l*i:Hi:*fli,.y"T i"r{1
)6,Jtrlff[]X:i,X;l
l -"J:i I"
cel siAng)
;
a treia lr".1?^a.ys"
:.,,acurn
* or-..Jll;l U,ffi;Jffi?:rt
n"ri,l, preoruli-o pune
De caD. tinind-l
qi;;sri;i.;ro;'
u
La fel
v^
,..-tut Lu urtr_aP[a.
I)umneze
eser,. rostind formula:
,,Cununa_se roaba
f.unte, m
a mrreser), cu robul lui Dumnezeu
X (ati
otul i_o nr
c_ (ca mai sus). Mireasa siruti.rrr*ir..i_i
otul i_o nr
!.
\r(
r,dr Jr.rr,,. ivlrreasa saruta cununia si
"."^II,":"_,-J__ ,-y,
lrrrdrrLr_L,
lr
naQa cu dreapta.
r-
^
Apoi canti preorur..o
datdi
,,olr"-.'oumnezeur
nosrru, cu marire qi cu ci lncununeazi-i
oe dinsii' i'"^'11
(cintireqrr)
repetd aceeaqi cintare de doud ori ne
il::ffiHjllis;rn,?i:eaqr
cdntare de doui ori;
clc
t Fraa"ntnotii
^..
_^_-,-
gtiuti.
in timpul Apostolu clc
Quuta. ln umpul Apostr
d.''.op".iq-;;;i;il:',;i
?i'Tli
qi,nuntasi
si
cu
si:.,iili:'"'JT:;;".u;_;";;;-),i*i,1f,it#,,"#i:.j'*tl,fi:;:f
:*
,'.,j-1,'],llfl,l:iH:l3i,I:;'lflf"ll"
(op' cir., cap. 278.rrad.
rom. p. r80), prc<,rur scrrimbi i'crcrc
330 33r
p:::1,j':'1.:.:1':.,i.::
::"llll,lllf.,,';l'i'' liil;i",ljil'#9:irfr:i;::::o;,;:#rlil':;;;:;:;;;
t6
Molitfelnicele romAnegti mai vechi, ca
9i
cele greceqti
5i
slave,' nu
Pomenesc
dccAr desprc
l'.tl:,*ltll
., ,i."
ii'i'l'*'i.ir'"iiru,.,rii;
;;t ;;ti
iil,o^:,:fi,.:
r6m"n'as'i' nu'e metrlionati dccflt tn Motittit'
I,ITI] IIGIC]A $FSGIAI,A
$Prc
,n^ii i"it;iuia rat t miri, dc dimcnsirtttilc ttrtci
rlr, Chi;initu, Ill20'
i, inccpAnd ctl ccll
(
,t-nri iJ^n yi mai noi, ilgepin$ cu cel din^I96?,(p 831:
91,".flTinl}il,'ili:'iii'"."io
i*d'iffi;)l'j::l"i; Tyli::1":1'"'-" Tif ;i:::l1il$T,l:
",eii
r'aii'Jr",i'J;#::;;:;;;;i
i'nnoE,;ghelie'ei
Sf6'nta cruce de pe masi. apoi ic,atrir dc pc ic,-
, t4mnli iar cind it.. o.i" drepml uqilor imperitcgti sc inchinil sPrc
illt"*
t
a timpla,
iT"tTd 1ttt
PlT
drepml uqilor impr
altar
(i I' Boior
9i $t'
Roqianu' ed' a r-l-a)
P'
rd'/)'
ll?::"ii
i;;ifitt, G;;:;,'ri',p
iazl
rt'Vech'ile.?triolitfelnirc
de tip rusesc cuprindeau chiar o
:"'!.to,t!y.'":',:,
-o""r.l* ,..i;i:l"i;ffi;r"'-"-..*r'acesta
al sluibei (vczi de.ex',Molitfthie;
H:'":'t "i;;;;;;," 4;;;;:' r eb8.
t
. lao7 -tsl
;.
utrimclc cdilii romincqti' ir
lJ/rr,
P,
cca clitt
68 q.u. qi 18 g.u. gi.Trebnic, Cltrvnau' lyud.
P'
tiu/-tYr r
''
Lrttrrrtsrs Lurur r\/rrr4rrrJii'-;lir['ilaiii*"
icOi. .ri itrtrodtts ni.i
"
t."ita po,ellitt, adresati dc prcot tinerilor'.d.acd nt
5. au itrtrtiltts iucl o scurta povalulrer aQrcsaLa us
I
ir'V;ri';;;iJ;1rri.l,
Ln c*pliLrr.. Cununici, inlclcsul accstci trtttrriri.
.
Rfi.nduiala nunyii n dawa reflectd. inc5. vechea disciplini a asprimii cu care eri
vite odinioari asemenea cisitorii, precum gi conceplia ci, de fapt, numai prima
este socotitd ca o taina adevaratd gi deplini. De aceea, aceasti rAnduiali este, ln
ei parte,. mai simpli gi mai pu(in solemni decat randuialr primei cununii. i(Ar
logodnei e contopiti cu cea a cununiei, frcand amandoui o singuri slujbi qi
necuvantarea de inceput nu ca la tain: (cununie), ci ca la ierurgii
ltogoanl):
vintat este Dumnezeul nostru...", dupi care urme^zi rugdciunile iniepitoare
ite (,,Sfinte Dumnezeule..." qr celelalte). Lipsegte toati partea de la inceputul
pAni la punerea cununiilor (binecuvAntarea, ectenia gi rugiciunile pentru'bine<
rea mrnlor); deci, dupi punerea gi schimbarea_ inelelor, se citesc doui rugiciuni
ale, apoi se trece indati la punerea cununiilolr. Atnt eitenia de la i.r..p,r[
ldirrai
punerea.inelelor), cAt qi cele doui rrg.iciuni de dupi schimbarea ineielor'au
penitenqial,- deci cuprind cereri pentru pociingd qi iertarea mirilor, pentnr ci
lor prin a doua (sau a treia) nunti le este socotiti ca un pi.cat izvorit din aprinr
trupeascr, pe care ei n-ru putut-o birui, tncepand de la.punerea cununiilor pc
rAnduiala slujbei la a
unti.
Rdnduiala nungii
A pa*a nuyttd e
aceea
opreQte pe preoqi de
22.
Pnno'r Pror. Dn. Eruu Bnnnr$r'ri
nca firii.omcncqti, iar mirii eraP supugi la unele epitimii sau canoanc de
(oprire
de la Sfhnta Imoirtlsire)20. Asrii.i insi esemenea risitnrii orr rla.,aait (oprire de la sfhnta impirtiqire)2,. Airizi insr asemenea cisitorii au deveni
\vF,ruw
uw 14 ur.rrLd rrrrpatLaurs,l , flslazt rnsa asemenea casatofll au clevenlt
frecvente qi de aceea Biserica e nevoiti si le binecuvdnteze, pentru a nu-i I
4----
-
-' r
impreunati cu legimra trupeasca fhri binecuvantarea lui Dumnezeu.
rea Legii),
oari nu se incununeazi.
7. insemnare despre,nunta de argint', gi
rrnunta
d.e aur,
se obignuieqte.in timpul din urmd, mai ales in unele familii din oraqe, si. se
intr-un cadru mai muh sau mai pulin familial, aga-zisa nantd. de argint ori
'heieiea
.t;r,*i;il
asemenea prilejuri esre chemar uneori gi preonrl. Ce slujbi poate face el in acest
-
Numai unele edi.tii ale Trebnicwlui slavo-rus cuprind o slujbi pentr,u asefel
zuri (in trad.. gerru.. ci1., de s. Heitz, p. 550. nota 2); Mltitfok:icel; ro-a.rreqti
;H
vdd nimic pentm astfel de cazttri plni acum. Se obiqnuiesie insl si se citeasci
Rurd.ciunea
1.9
rnwlt.wryiye pentru cd.stigaren cererii
si
penmt tuatd.faeerea d.o,biw,fi
Dumnezew,.din.Litwrghier,.orr parte din Tedcurnut di rnultwru.ire adaptat la
rea respectivi, binecuvAntAndu-se
Ei
inelele de argint (ori de aur), care r. p"" iri
20
Yezi de ex.: canstitusiile aposto/in,rrr,2 (tydd. rom. cit., p.
gs);
can. r. Laodiceea, can
Neocezareea, Canoanele 4
Ei
87 ale Sfnnnrlui Vasile cel Mare, iai. rg li Sfantutui Ioan
posii;rui
9:"; ? it^:fT."ltr'ri N:hig.Ml.nrrisitoml
(CB.O, vol. rr, part. I, pp. 32.82: vol. rr. oartea II,
52-53, 129,^21_5 qi.227-228). Comp. Simeon al Tesaloniirild, Di$ire 2
rom-, p.. 179;
lyrilaMicd
(Govora, 1640),gl. Sl, alin. 3,g1.76,i2 (
cz-rc) tz>,-zla
$
22/-226). Uomp. Slmeon al'l'esalonicultti, Deqpre 276.
rom-, p.. 179;
lytilaMicd
(Govora, 1640),gl. Sl, alin. 3,g1.76,i2 (ini
I.ygii), g1.205-206.
'zt
Evhohghiul de azi
_,,i'.!tu!?{biul
de azi prevede.punerea.cununiilor la mrnra a doua, degi dupi Can.2 al Sfhnnrld
Nrc-hrtor Mirturisitorul (trecut qi in Pravila Mcd de la Govora, gl. 76), iel ce se cdsitoregte a doui 91.
76), cel ce se cisdtoregte a
312 333
llsa
I,r'rt I ncir c:l .st'HCIA l,A
gctele sogilor, al{turi dc ccle vcchi. Slujba sc facc de regull in casc' (Pcutru irccasta a sc
'v
ulea qi Molitfalnicul, cd, I lI, Bucuregti, L97 6, p. 92.)
8. Expticarea rinduielii nunlii. AtAt rAnduiala Logodnei, cAt.qi rug{ciunile prin-
cipale din sluiba Cununiei (cele pentm binecuvAntarea mirilor)_qi din rAnduiala Nunqii
*''dor1, sunt' atribuite, in'cel mai vechi manuscris al Evhol'o5hi,ul'7ti
.grecesc
(COd'
'ilnibrrini,
din secolele VIII-IX), lui Metodic Mirrurisitorul,
patriarhul Constatrtino-
logodnei e punered.
Si
schirnbarea inelchr'.
strivechi, pe care Biserica creqtini numai
tui in slujba bisericeascl. Inelele, care sunt
rau in Vechiul Testament simbol al putcrii
vede din textul rugiciunilor pe care lc ci'
cilor dupi punerea inelelor (Molitfclnh'
ele sunt simbolul iubirii nesfArqite gi el
dnicii unul fagi de altul, precum qi scmnr,rJ
purtau qi sfintitii slu.
gi al bucuriei nuntrqi,
inqiqi, cum prevcdelu
820, f.5l v)
9i
cum
. 238).
..'1), cu carc ln'
de Dorrurul.
care
rsirnbolizeazi gi pecetluieqte sivirgire
rnirilor. Ctru.wniile sunt flcute in chipul co
gii qi impiragii, biruitorii in rizboaie
fecioarele in anumite rinrri gi proce
a birbaqi), o
ati
Podoaba,
sentimentele
rate biruitorilor in lupte. Ele se
Pun
pe c
adusi curiqiei
Ei
fecioriei acestora,
Pe
care
$teflncsctt,
in col. ,,lz,vlrn-
inelele sc fac dc obicci ditr
iar al mircsci din attr, rim"
oP. cit., caP.276, trat'|, rtltn,,
6mcii sn-l p<lartc cre tlc ntlr.
t, infhligind strflltrcircir ltrttii,
itrofhnovici
9i
colab', op. cit,,
P,846)'
2s
Vczi Simcrlrr rrl Tcsalonicultti, Despre cinstita nantd, cap. 279, ttxl. rom. p' I [l I
'
PRrJo't' PRorr, Dn. !:lNn BHnNr5,rri
sunt incunturaqi2('. l)c accca sc qi cAntr pcl.ltru miri mgrciuncir:
,,I)clamne
nostru) ca mdrire
Si
cw cinste incwtuneazd-i pe dhnsiil".'Punerca culupiilor a dat
numirea taiggi, obignuiti la greci: td oteQd.u<opcx': incunrrrrr", irl.o.o.rrr..
Apostolwl de la cununie esre luat din epistoia sfrnrului Apostol
pavel
cdtrc
a cu legdnr* rm'.,ii-qi indisolubiiil
Frristos gi Biserici, indemnandu-i pe viitorii soqi si'se iubeasca i.rtre ei cu
goste neqirmuriti gi sfhnti.
Euarylhelia e formati din p.ericopa in care se istorisegte minunea slvArgiti de M
torul la nturta din cana Galileii, la care El a luat parte cu-sfhnta sa Maici (in. II, i,
,.- !:^ly,!iy:f,
,:
eonrl il binecuvAnteazd qi din care apoi grrtn
-ir(
i
uTlwottt|erntr pahaml
sau de obgte (td rorudu notfptov). El inchipuie aiat,
ria gi veselia nunqii, cat qi soarta .orn,r.ri a viitorilor rggi, p. .rrJ ,o.;ffiil;il;
ni, avl.nd.parte de aceleaqi necazuri qi aceleagi bucurii2T.'Acelagi lucru vrea si aratc
cata de pAine (cozonac sau pigcot) din care, prin unele prrti, se di acum mirilor sr
o dati cu pahaml de obgte; aceasta din uimi este o reminiscengd veche, precr
mogteniti din rinralul,nunqii la romani qi amintind de painea comuna (un'fel
cinti) care se frangea la ei c' ocazia mrnqii qi pe ca
-irii-" -a"cau
amnci ir
(li"bry.fu*tu.*.:
confaweatin)"..$ta, pahaml,"cit qi painea-n"
"J".
i"ra ;i"1;
il
pirtiqirea mirilor, care avea odinioari loc in acest moment al slujbei, deo"rece'r
se sivdrqea.de reguli i"{",1 dupi Sfanta Liturghie, .a"J
-iri^rl
qi'l
aceea se cinti acum:
,,pahaml mdnnririi...,,
iirs.
-CXV,
4), cAntare
priceasnr_
!n_
tlmpul impirtiqirii credincioqilor;'in randuiala'b"nuni"i
ea nu se
decdtinMolitfelnicele
.romineqri T.rt."gi
(in celi_grec.Etl
Ei
,ir".
""
existi).
. lnconiwrniea
ruesei de citri ,rri"iJ. i-r-r-*a fo...,rt din slujitori, ilirili nasi, ln
de hori, simbolizeazi gi exprimi bucuria fireasci qi r."ti-J"r"1 de
iubilare'pri1
de nunri, sentimenre care s-au exprimat totdeauna pri" .antr..Ji,". s*;-J;.
monra aceasta este, ca qi cea analoagi de la botez qi de la hirotorri., ,r1 rest din
ritual (religios), care f}cea parre
lntegranti
din cuinrl ebraic,.,li ai, cultele altor
gii gi popoare vechi precregtine.
$i
deoarece nunta se face invederea naEterii de pr
ItAndui;rla Cununiei din bh manuscris, .r^J.i, ;'" .pil. n.i.rrlJ.a^iii"Xrriil
nrbeologice aduttate de pe la 4 biser.ici antice, Bucure.sti- f isi
"-
l4q.
Mirii crau il
.: r: ,1, ,-:
?lli 9,,Pe
iarnt nlstta. Preorul zicea:
;;i'i;;;.:il
Jlttltclc,
Eea
pe miri, zicnnd:
,,primi mnului nostnr
Hristos,
iea
^picatelor,'.
Li se didee ,,rma
rirualul rrrra rrLuarLu
P6[
Taine" etc. (cr
545, CAmpulur
r.iiSi aMaslului
O., an. 1962, t
'w-r2: t)'
vvr' uuu, uu7'
$
cea.orn lwottJetrrcut rom. manuscris, copiat a. p..o*J'bJp;'Fffi
l:t.,ii,!lr',]",],li_tT9s-,_d.*ris
de M_.,Milinas.Mamusaise lituraie,t;i, n;hnu i,:;;;5';"iJ
rrr..9-10,-p. l]15-1135. Comp
si
Nic. Da
:j. iii
I.tqi,^1t146,.p. 106. I)c altt-el, birnul obicei al
istreazd
rrzi in urrclc cperhii alc Biscricii noastrc
illrprirrr;ircl arc loc inaintc de cununic, fic dirnincala, la Lirurglric, fic intr.-11 slr6,itoar.c antcri
(vczi l), l)'oco1,oviciu, Ritunlitita, p. r.32
;i
I. lirjor
;i'$t.
n,,lifii", zii,;,iair,, ..r. 1,
1.,.
itroj.
--"
Lrrlr R(it( )A sPl.x )lAl,A
Irr liica l)onrnului, [liscricr ue ducc cu gflndul mai intAi la naqtcrea Irrittutrirt{ t dttttt-
tiezcicscului lrrrrrrci cliu Sfluta l.'ccioarri, naQtere pc carc a prezis-o mai alcs prorrxul
11il (VII, 13). Dc accca cAntim acum imnul prin care Biserica il indcarnn[ pe proro-
Urrl Isaia si dlnt-uiascl impreturi cu noi, de bucurie ci i s-a implinit prorocia:
,,Isaic,
rfilrrq,,iegt. ! Fecioara a avut in pAntece..." etc.30. Cele doui tropare care se cAnt'l dupd
lccca 1,,Sfingilor
mucenici..." qi
,,Slavi Jie,
Hristoase Dumnezeule..."), care sunt sti-
hiri nruceniceQri luate din cintirile Octoihwlwi (Vecernia de vineri seara, glas' 7), vor.sI
;pune cl mirii trebuie si se faci plrtagi lui Hristos gi sfinqilor Lui, prin viaga lor
cirrati, pe care o vor duce gi in cisnicie3r; cununiile care li s-au pus
Pe
capete s_ul1t.asc'
ntcnca celor cu care MAntuitorul ii incu Leazi. in ceruri pe sfinqii gi pe aleqii Sdi dup{
nloarte (vezi vechea iconografie religioasi a martirilor)
Formulele: ,,N4irit
sd fri, mire, ca Avraam..." gi
,,Iar
flr, mireasi, miriti
$ !i...*
Silrra...", p..ril preotul le-rostegte la depunerea cununiilor, sunt formulelc de fclici'
tnrc (hiritisire) riruali a mirilor de citre Biserici, prin glasul preotului.
C)t lttlrt ca tinerii crisritoriyi sri vind a. opta zi dwpd cwnwnie la bisericd, pentru a li sc citi
rn
v ocQdutou),
cs
botczatn din
rA
dupl botez,
)
de mcriqor,,
pc care ei le purtau timp de o siptimAni qi cu care veneau dupi
^opt
zile de la nuntl la
lriserici, unde preorul le lua de pe capete (uneori lucrul acesta il flcea p.regrul mcrgflnd
cl insuqi la casa mirilor)32. Depunerea cununiilor se flcea deci a opta 7i dupl cunttnicl
rulterioi, a fost incadratd in insiqi slujba cununiei, dar obiceiul ca tinerii sl vin{ la
lriserici la opt zile dupi cununie i-a pistrat pAni azi,in virtutea tradiqiei, pistrAnd vc'
clrea denumi re: dezlegarea cunwn'iilor, adici desfacerea cununiqelor de ramuri gi dcpu'
lcrea lor. Tinerii stau anrnci la uqile bisericii (sau in pronaos), ca unii ce se socotcsc
lrcvrednici de a intra biserici, pentru ci qi-au pierdut curigia feciorelnici de mai ina'
irrte. Tocmai de aceea, preotul se roagi, in molitfa pe care le-o citegte, ca Dumnczett
sii-i invredniceasci a inira din nou in biserici qi a se impirtlgi cu Sfintele Tainc, la
vremea cuvenitl.
in practici, astizi tinerii vin de obicei la preot dupi slujbi. Odinioari ins{, molitfh
li se citea dimineaqa, inainte de slujbi, pentru ca ei si poati inrra apoi cu prcotul ln
lriserici gi si asiste la slujbl, cum prevede incd' Molitfelnicul.
BIBLIOGRAFIE
P. Anciaux, Le sacreruerut d.w ncariage, Louvain, 1963.
J.
Basaroff, Die Ehe nach der Lehre und. d.em. Ntus d.er orthod. ntss. IGrchc, Stuttgitrt,
1873.
30
Aceasti cinrare nu ala nunlii descrisi de Simcon al Tcsakrrricrrltri (n7t.
iit.. cap.282, trad. rom., din Canonul Miezonopticii de l)trnlitrica, glrrs, V,
Irnrostrl Cint. a 9-a (vezi qti. 1952' p. 375, col.21.
31
C,omp. Simeon al Tesalonicr.rlti, Despre cirystita
ryinyi,
c1V.2&.2. tra'J. ronr., p'..182. l)cs|rc
silrbolisrnuj cerernoniilor ngn(ii vezi
Ei
Mi^rttrisirea ltti Mitrofan Critol'rtrlos (la I. Mihillccsctt, l)lr
lltherur.tnisse..., pp. 231 -233).
32
Oomp. Mi'lclrisc.lcc, NotiSe istori.ee
Si
arheologice ad.unnte de
lc
la 48 mdnhtiri
Si
bistici &tttict,
lt'
150. Grmp. qi M, Mrllilrrr;,olt.
Sirat.
citr, sttpra, p. I I34.
12<
rrEut rR(/r{. uR. ENE I'RAM$TE
-^
I-H..Dl4ts,
o'P., Lo lirurgie du maiaxc dans hs ritcs oricntnux, i, rc*,.
50 (Paris, 1957).
_
^
_P. Jor.rnel,
Le rmariage, in vol. L,Eglise en pribre, rid. par A. Martimort,
595-6L7.
DTC,IX,23|7 y:u.
Bisericii Amdoxe de
pdsdrit
ir-r
, ic,,,26 (Igzr
r
^^
,r"')i
^.
Nerrclow, car,qclele
ffyitentiet
;;'r; ;;;
in vol.
,,Lih
r.nljrri"l-9es pdchis" (C.onferences
Sain^t-Serge,
pa
ZS,pp. iOi,
R. Raes, Le rnariage d.ans les Eglises d,Orie*i Chevetogne, 195g.
Ambrosios Sravrinu,' Iepol,oyio ro6 ydpou,
Co".t"itinopJ, tgZg.
Nunta la Rund.ni. Stud.iu
rz f"."reqti, 1g90, pp.
Co-p. qi Dimitrie Cante
'-^_::r^
r ,
part. II, cap. XVIII (Der
moniile
pe care moldovenu le oDserva Ia logodne gi nungi;, tlad. rom. de
Bucuregti, 1923, pp. 158-164.
(lRt,t
rot.ut. Vl
Hirotonia
Ei
hirotesiile'
Hirotonie
gi hirotesie. Taina preo-tiei
(ordinatio). Din punct de vedere etimolog
irlr.-n.rri lntinderea rudinil'or (de la
leip
satnleXere,
Pentru
ci votarea sau alegerea
rea mAinii. t.t t.nt cregtin, cuvAntul
letpo
Punerea miinilor e un rit care se pract
l;)): .-r. xv: ..,{leeeli-vd
(Xetpotourloote) cpit'
"a,iititrsrrtt
ipott"Aiit, cart. VIl, cap' 3l (tiatl'
rom., p. 197).
-
I
iomp gi
1.
Fo.g.r, Diares, in DTC t
-!V,
col' 708'
a
Comp, qi
pr.
C. i":n,"Crirt'i"ii,ilt.ll;
iluc,rcati, f.a', p. 55 (citAndu-l
Pc )'
'fixcrotrt
'
L'ordff
et les ordinatioru,
P'
2, n, 6)'
331
r Rrrrrr rrrrJ!, lJl(, trNlj ItRANI\STB
Ili,:.:,l,1::::i],="
d" (),[)*rtc
gi
^irorcsic
dc alra, cstc clcci , clcrscbirc clc
jltjl"'::';llll::ir,::l,f::19:'lr-'i;;ilja;,{t'itil[',x,,:i1ljt:l!.H::
::li:::''1'iil:::, ':'li'-T'11'::: l+,'i'i'l*'iii"
#"iH';d (il:i'1";lil
fr'l
.rr1!:r indelebil,. pe cAnd hirotesiile
ie pti rrr.,t, formal.
"a*:t;-":lj
'r:9"i:li
a. r,ii"i",ri!1.
"i^-
r"-iirn.ir, in diferitele
sericeqti'i),1'\i',,9::?'"i*:r'wr'.vi[;i;lill,H:#:lj::'ff
:';:H
#_l;*"!*:);S:,'-,y:,:.ij'!o:i.i'11:,);-42"i;d,-'i!Xl,"ill,; _ . - . .....
- .. ta ru I Grenori an'
i
r.-r., t.' L-{ii". i;;;.
i#1,"'".:* ! ::::tr:! .
b-iro roni ei
.este
numai e piscopul ( arhiereul
)
. Hi
$T"l
gi cea de preor o rt"arq.fr.
*riig,,r r.ir;
{r
\Ld ur prsur' o savar'eQte un srng.r arhiereu.
iar pentru hirotonia
trebuie cel puqin doi sau mai mulqi ,.ni"ril;.
3:..?-ft::,::^j: T"T."ea,
se ri"a.qo.
de regrti de cdtre arhiereu. N
manistiri, s.tarequl sau igumenul poate
iirotesi ci
^--*r'sv!,r, rL.rvLur )du rBLrr.enur poate
hrrotesl crteqi qi ipodiaconi pentru
resp^ecti'a gi numai ...' uoia,", .r'.o*i-,.;ianrul
eoisconrr'ri7 episcopuluiT
ff
'"'"Jru
: l, l: I?:::: ::, T::i1 Ll;.".i
;#J
;"."#H *
in e p arhi a s a
; eparhie poate si.vArgi hirotonii s;iril;;
i; n"*li .u ;#;; :, ;U:ri:Hi;
acelei eparhiis.
2' r,ocul sivarsirii.
Hirotoniire se savdrgesc rordeauna numai in bisericie gi
U"ffll",l:::^,,:-tq-
6F,"t M;,:;3rs6s c{r^.^ rr. :
Biserici
sfintirii, iar exercitare"
ar"rr"i pi."qi.l
Lri",..a^ r
lJrse,ca
s" ri*,iiq"sc,
;; ;;-g,il, tor in biserici, dar in naos.
ile, de ase
in paraciisui
..i..ir,ri'.,,r rhi.* t^
-^^^s:--- -,
ele se pot
in paraclisul
episcopar iau chiar i" i"ila.t"-episcopari,
rnarntea .-r, ,.#LiXXfl
ta
3' Timpul sivdrgirii
ca gi Mirungere-a,
taina hirotoniei
nu .orrrtitui.
o sri independenti'
de sinestitatoare,
.i r. ii."a.i-^,
il ;i;ib; sfiniei Liturghii depriri
*TlXlll,:"*,:,,.:
l,
sg*1y
1 !i;
i1-1r;,",
a
"a.q*.
hi;;;i
L L i rurgh ia D arur
il,ililr'f5,*1,[..','.Hirotottiite';;'a'a.*;;";i:;iH;lHi:":"iii[1#i
a) Irirotonin
in nt'hiet eu se face inainte de
^citirea
Apostolului gi a Eva
lindard dupd
,'sfinte Dumnezeur.....;'y,'J.""rece
in acest momenr se incepea o,
Lirurghia,
in prezenqa ,rhier.ului;
'- /)
s>v!
5.
.,,, , i.t-
Pfle
;a
drstmcua carc se face azi in limbaiul ortodox intre hiroroni.r
si hirutesie dateazddin scc,
ctica Bisericii Catolice n,, G,."
^;"t "-i-"-^)-i^';;r:::
-.
cuca Bisericii carorice nu
lgc
nici azi r.;r,i Jif.';;ilffi"ffi.#i;ilr1:
vorvctChbnt*,""r.1!]?r::t*prirrtrrirrt"riai;-ii,nirrli#"il)
e ur,,tuLa)w. lnryoyranfe et relntwte dz l,innposition
6
972), nr. t, pp
T-?.Lgi
nr. 2, pp. ZOZ-ZZIA4.
cr,l.
eculn., can. 3 a.l Sin. \4I ccuri_r., can. 19 gi 2a
7
II, 4-S
Ei
27.
can
(t
tl Qi-;,t,,: \r:^L:r-
Arbieratico
.
can. 6 al Sfintului Nichifor Mimrrisitorul.
Cornp.
,
Can.
[i hirotesiei de.ipodiacon.
\) ,. ;r
can. 22 Anriohia.
,,,'r1,1,
_f_:lildli.i(cRo,
vol. II, part. II. p. t7\.
33n 339
lJl I Lr NVrVn $r Ev*'rPrr
l.)Hirotoniablprciltscsrlvflrricr;tcittaitttcclcsfirrqircal)artrril<lr(lrrclatilclttpililttrit-
rcn cu Cinstitclc t),rnr'iii, d.l;il;tJ';*iiii'ri,iru;iiltiea
'lc
a sfinqi Danrrilc' adicl
de rr stuli Sfhnta Linrrghic'
ii'tr*i:,,ilii
i,,')i'fr'o,i
^'e
roc.dupi
'n''jl1:i.
?l*:'l::J*1*.1f::l':H$':i$fi
,r;I*K::3:"r1"#'Ki;;ilr-*r"i
o",,ni,"".li),
a'o"'Lce diaco.ul nu poatc sluii
ii,'tgr',t
qi nu poate sfir-rqi.Daruriie'
i;;;i;;;?::;,'"i'i'.-'ilr.r-r..
,r. clerului se sivirQesc
1.::fl]i-tiT[::^1:"Lt$::
*,!,'{l",ii,i{":li'pT':.",l:ii.i,f'"."i1i,5"jff,,X-:'::* :.0:JT,3:iit'::'.:fi
!;X,'J
flliill,T#i?:Ii,:T:[h';:il;;'ii;;;iil'' ""?'];,ii:^:.r'^:,,::'1,::"lLl,1illl:
fi
'ffi
#ru:':'ffi
J':H[eii#"-'i'sra"i"'r"fln:[']::".:H::St3i]#:fi;?
li'H?:[ !13i'i,']
;iilil'til;+
'"il;::'Fil,:'li'^''',:1""i'-'i,t'
primesc; de
;lH
:H' #I;;;;'."'
p' ;'
"k*.
i" r'qi uq ilo r imp rr
i5 t':,
(
?:
"'-*:'l
;
il'[i.',i'#li,;[[ffi
,?
fiT
{
ril9;, ;;i *,y
(
di acon i i
preoqi sau arhierei
),
ci
, #it t::1Hij ;';^ ;;
;;;
;;J ili
-"rte
h i rotes i i deodati
I 2
4. Randuiala
hirotoniilor
qi a hirotesiilor
se afli in cartea de sluibl numitfl
Arhieraticon.
'-
a\ Hirotuia clericihr inferiori
(ciny
Si
ip
lui act al hirotoniei in viaqa spirituali a ce
hintreb.39,trad.rom.'P'322,C<>nlp,$Pi,dalionil,rrrltrlln
t""t,u3;R:;:\l''irrn**.
pentru cardid.alii care vin ta hirotonir, intocmit dc Ar'' F,mili'n Arr'
tal-Tflrgovilicantrl,
lhirrrcqti, 1 939'
HN^ttl\) I E
.,.-I'ttndcrcA.acc.rlstil'
carc sc ficca gi lc-vililor clin scrviciul Oorrulrri Mdrnrrici (I
Hl1;l :
j",1**:
::1, :::::1".:i-.i"d I
dirur ui i n ; r
;
;; l;#;ii;i
$
i ; d i;;t.il;
aceasta, candidatul devine levit, om in slujba altarulur, p"ir* .a pdrul este un
al trupului gi prin tundere el se aduce rui'Dumnezeu'J,
piign ain partea
om,
tunde la creQter, perrm c F{ris.tos_este
capy] qi .regteJ';il;;i;:
fil,JLr;:
mai inchipuie gi cununa de spini a
patimilorrs.'
. .
Apoi. arhiereul, luand un.felon scurr, dinainte pregitit (sau, in ripsi, un st
9:::::lryazi
si
il pune ind^oit pe grumajii .r"aiir"i"l
f"f"r"r acesra aduce
de veqminnrl speciar p.,:11".iI purtir slujiiorii uiseric"qti infe;;;iAir;ffi;;i
serica vecher6. Arhiereul ir binecuvd n
"^riain
n"" p" .l"alirr, a.a"au_i semnul
tei cruci pe cap de trei-ori, ii pune mana dreap,a p. .i.q* gi, zicand dia
:?:T:ylr-:.uj. TgiT
!,,, arhiereul citeqte
rugiciunea'de tri.ltesire (,,Doamne
nezeule atotqiitomle, arege pe robur rau acesta..."); apoi ai.anaiaanrtuirl
n::!y2:-^'-:1Tt
tunctiei
literutui
_
din care .#a;hrroi.tG;;U;'.;
o reminiscengi din
,,cercarea, sau_,,ispitirea,,_sub
firr_t J; ;;ilJGiffi"i;;,
ilj
:j:"1:?::::1y:l-:andidasii
], treapta de citet, p
=nr'u-"
r"',.i., Jr.a-ililU
teasci frumos din cirqile
llnti
Dupi aceea, candidarul se ridici;;;il,t
:1T11lllf:*
citre arl iereu, primeste
de la diaconi .tih,-,i <i nrorul
(ys,
treptei urmitoare, de
ru
\vwrl
arhi...ului ;pr;-bil;
);
el le
Pr
ml gi orarul'i'.-ar"i
,i.o f,tiqe"t,
mI gt oraml"". Apoi sdru
v!$rs,-v' r
;t
itil[r*
i1,1#i!";,
gtiharulri o,34: r"..i,?rili p.;#";;:,,;:l:]'aduc
in
.. P"pi
aceasta, noul. citeE e ficut ipodincon, d;r;ia"["1"r[lli-,1,e.o"r.
.u,
*:r::::,,1'_*1:3::,{i1 ".i1
trei metarui spie risrrir, intre sf\,ricete impiritesti
into,rc", i,, ai,i""ii]l'i1it
iiiJ:Tltl;Tift_il,:],'T[.'j.:::...,t
,trfffii.il
schimbind la sfirqit: ipodiacon in loc de i;tep1. in rrE, ,rr.,i",",,r,,i l---^,,^^r.-^-l
eceste il hin..rr.,4-.o^-x
^- --^^-^-
) . acesta il binecuvXnteazd,
pe creQtet de trei ori. Diacon
f1T,:^I,1.:hl1::!f_"Xa"d Tal"
dreapti pe caput can
de hirotesire intru ipodiacon (,,Doamne
D.rmnezeur nosrru. cera ce prin unur gi
:i::3,9:31._]; ?,:1._"llipilzinti
un lighean g"i
"."p*,,l-o,_
prosop,
si
o
::.i1"1:1'^1danrlnnandlt8#L;ffi
;:.i","'#JtU*:il'.::::?Ji.:,
arhie.reului si se spele pe.miini,
deasupra tGt.1""]"r,
r.a"Ji5..,"".,;:H;:1;
:f*:lf.rX.*:t,^".t_iin
timpul acesra,'diaco"tr
..r"
pr"r"p"f sub tighean, ca sI
t1.:ipi,pji:::^*-n"_..uI\iqtergemiinite,p;"i;J;;[l;;#;
jt,'il
,i]';
con, il binecuvdnteazd.,
iar acesta ii sirutd ;?;;
ai,
;;:;;;"prffi;^#r"i.lilr
teQti, merge gi sti in faqa icoanei impiritegti
"
il;il;i ,roli- rm. Hrisros
dX*fti"':"Ti'ri'.?s+;ffilil[;il1.i't;:Hyf
,i:',T.::H#,1"'o',"
Se incepe apoi s{hnta Linrrghie.
candidarul?;;;;ir'il"""li
pi"u r, r
I::;, ?,"1i:1-d:'::
jl
:ll" fl
Aeruvicurui,
;i,ff;;;,i.'J"'i.,
rata uq,or im
tcgti qi, venind arhiereu.r, li toarni de trei ori de se spali pe
-#t,
;irl;i."ili:;il
dati:
,,cnqi sunteqi credinciogi...";
apoi ii slruti a.""pt"
jii;.;;1"
fata icoaneiMaicii
ili'l;:l
!)::!::t:*o:**:i*,r,
hiroto1l2cap. r58-r5e, rrad. rom., p. r30.
iiffi]:.llil'+:l';*,::*:11;".i:li:::;:r;";:il
,r#'Iii:1,11,}i::l'L';*: .::{::::::y::;15.9r-'-;
rom., pp r 0-r4r) numerre acest vesmtu11
ct,tttstln
$i
il s()c()tcirc
,,inccpitur:a-,, veqminielor sfinte .
l7 tt.,'.-: .,--:: r:-'-
II-pL i,lii
linrrgiqri.scj di n<>ultri'circ;
1i fulie lsfc;nic;,
r'(vczt (lccx.,
V. Mitrofirrrovici r;i c<lla[r..ao. rrr.. oi>.
g:
Iache
.(stclntc),
pcltrnr ci circprl c numit qi
,,purtitor dc
, op. ctt., pp. 835-836 gi l,r-. G. Tclcagir, lipirtit, p. aa6),
hrnrirrri" (vczi clc cx., V.'Mitr.rfa,r,,ui.i qi
340
34t
l)omnului, urrclc rlmf,ttc nrni
qi ctt prtlsoPtrl pc gnlnllii'
nrAna arhiereului, care-l
iffi;rd;Gt'*ilii.
i"a
r:
Candidatul
face trei
t'tecuvAnteazi Pe
caP de trei
Sfintei Mese, cu faga sPre a
tcsti- e luat de miini de
,oiii'Sfen,, Masd de trei
doua,
,,Slavi fie,
Hristoase
Precum vedem, se cAnti la hirotonie aceleaqi cAntiri ca
aceeaqi ordi
Hristos, in
altar sunt
P
melia Sfintei Mese, qi
Pe
mirnrrisit Pe
Hristos qi
pe care EI i-a incununat
L 'Patru
colguri'ale Sfintci Mtt:
iar c
jurare' face cAte doul nrctanu
mari
'engolPionul
Qi
mina drcaPtd'
eitei inconjuriri
faqa Sfintei Mes
teazi numai cu
I zice:,,Si lu[m anrinte l";
in
ieq,
iqi ia mitra dc
Pc
r"nP'
candidarului
gi zicc, ctl
Hlil$l:
ti sil ttc rrt'
ncetiqor, rar qi dulce: ,,Do
t' lrr timP cc
:i de trei ori pe candidat
lc crucig'
Pe
capul lui, ii citeqte incetiqor cete ao'a
'latitt"i
at
l)unrtrczcul
Arht
icqirea cu Darurile, ipodiaconrrl
mcrsc in trrml ttltitrttlltt
#,
lfft*:;:::'fiti',!61':;d';T?ll:r"*.'::1"''
"-'..'
rrl:rri, Despre Sfintele hirotonii, cap' 169' tracl' ronr"
pp' l srt
ll
I r"i'
2,'O<rm,.
1,, l.tvtt.kirrrrlv""i'ii2iftarr".
-itititlli
le la btnut,!,I'aris'
1970, p' 130'
PREor
pRoF,
DR, ENn Bnllugre
l'lostrLl..." qi
,,Dumnczculc, Mi,nritoml
nostru...,1).
i, acclaqi timp, arhidiaconul
in qoapti
ectenia.
Apoi, se ridici t
ul diacon vin. intre ugile impiritegti
unde, !
cu. faql spre popor.
de la-diaconi qi di pe rand, nourui diacon.
::::*::tl:l,lu_i,!^ . r.
.1I. il ,,..i,"il;;
[i#"i.i, astfel: ia orai
aratd popomlui.
zicAnd:
,,Vrednic este !,,qi if aa;;;iltH;;,'.#;il?'i
L:t*:tli-"^tfg'^p-1T:na"-tp.
"-a^l
r',ang, in timp ce soborut slujitorilor
trei ori:
,,Vrednic esre,,. Acelaci l*- r" fr;.'"poi..r._a;..;"r;1"':i::ff'l?t6it
pocrovrprl
mare), rispunzand de fiecare datn credinci6ii
G;ii, ,,vrednic este,,.
credincioqii din biserici mirturisesc astfel sau confirmi vrednicia celui hir
:*:,:ll*::::flf,:* :TT,:"fa"d ryg"."r
iy" parte efectivi la ale.qerea gi confi
;':ru?:;":TT
l'* !i^,#;;,!1;;;;;';
!'i;;;;,';;:;:z';;;;;i,,i,);71;;$rflfli
Dupi aceea, noul diacon
le
n]ea9i
spre credincioqi (intAi in fagi, apoi spre
qi spre stAnga)
Ei
se intoarce, intrnnd i, lfe.rtrt ,lt"r.
,"yl-r:._::r:1j""::Ty
rAnduiala
9q,1"",g
, ri u.ghi.t arhiereqti, iar noul
con sti i" a..,pi" sfiilMG,##;si;[,.'J;il:,:l':ii
l,
-
: ll l, 11:,ir1i 2
-
il,J; ; ;; il;;",ri ;. Hffi
'pi#,
'iXii
1,,\?1i.fi
',Xl
ida (ori cu
clerului, noul diacon primegte,
d" [;;i
LrLrurur, ,uur uracon p'meQte,
cre la arhiereu, Sfannrl Trup
Ei
sfhntul Sange
;:f:li,j
oii:::)ril
ll=,-.^.:.11,1*ri1,
.lrg:reQte ecenia:
,,Drep,ti, primind
::'::i*::,"::r:*,i**Hi!":'#"!i;i:'i':;:1,"?,xi,',J[ili*:#:it, de a-i indemna pe credincioqi
la rugn.i".,.ji
^
c) Hirotonia iy preot
are.roc, precum arn spus, indati dupd intrarea cu
?J3.;,31
*act dupi aceeagi rAniuiali ., qi t iio.rh
il;;i, dorr ., .r.
deosebiri:
-
Inainte de
::m'lt:t.r;l
.;ru;::;f*Hf:'.f:T*:S:[
se didinainte,
xpur, semneaza
Qr
ramane r, a"iJ'." Ii?:;#tjl;;:*'
^t'
"J
:l
j:,:x::1
1l.altar,
pentru hirotonie, candidanrl . f"r, a. _aini nu de citre
coni, ci de citre doi preoqi,
cu care fe.; i".",i*H*i;.it#iU
HJ'j::T;
avrurL
\Ld
u.tllll L
njurare ingenuncheaziin
fata SfinteiMese cu
ci va orimi fr,;,te )lc
^'^^t:]:\
,l-
^^^- ^"lea)
rca) rormu
mnului sI
i se dau,
;:-;:,
rH!!*rL! uuyrur,;rrcuregti:
intAi epitrahilul22,
apoi br6ul qi la urmi ddffii
- oiT;,r.lT,llt:r*,Iy!:y1
.T",.,
de slujbi prin. excerenqa , ,ri,;irit preotesfiz.r
-
.
Apoi, noul preot rdmine.in-dreapta
;hiJ";il;ilffi
i#iJ;:"&l,
rpr. cinJ
::::#:*H,1;,:i,,:0,.1::11,:_1,,1=",,n-tar
pa.ii'.i,lj-tn.o
preo.tii din al:
tar, dupi rAnduiali, ca unul ."r., i.rt."i1rir."p."
to..
'uld Lu
Prcopl
ljXX:::l1':1:**,"1
o!. c1t.'.cap. r84, rrad. rom., p. r40. 22
Odinioari, nu i sc ddJt'-r'-:-':
--r'
rur' (rau' rurrr.'
P.
r'lu.
i acum. aducindu_se .,.",
"l:l:,.1:::,"!plllrl!:,_i
se-ficca din orarul pe care acesta il purrasc pAni acum, aducindu-se ca
Tesalo^nicului,
E.
cit., cap. I
r-se capinrJ din spate at^orarului
pe11. g-_;, ilf+:.r;;
iiitffii .f
cap. I80-181, rrad. rom.. pp.
l3g'-l.lgr"
peste grum^z gi pe care preolii <ipoart'i t"rti ,i"1r.
2'
in siseirc'a *;;;: ;";
;"'.*iiGI; iIfi ,l13"iJ?;
rom., pp. 138-139)- '-o
\''
]l!,:.,11-hi."r"nic
o cruce, pe care arhicreul i_o pune atunci
342
343
Lt't'tr n<ittlrt sl'll( :lAl,A
crrrrtl a se insufla noului preot congtiinqa rispunderii grave cu cate se incarcii ccl cC Sc
iii. ,.o- chivernisitor, itorrom sau ispravnic al Taineior lui Dumnezeu2a. N<>ul prctlt
preoqi.
-Lavremea
cuveniti, cu binecuvAntarea a
ttnlvonwlwi,aritAnd astfel credinciogilor a
ruga pentnr ei. Tot el imparte anafura, c5.
pe credin
Dupi
ci Sfinta
obicei la
ali aceasta
i (veziArh
'iesalonic iala aceasta este ca o l<lgtxlirc I
ipopsifiului cu Biserica (eparhia) pentm cl ales qi care i se va da irr griirl sI r
pistoreasci26.
'-"ffir*""ia
propriu-zisi in arhiereu are loc, prgcum am sp-us, intimptrl l-ittrrglriti
indatl dupi ce s-a cAntat
,,Sfinte
Dumne ;eule" (inainte de citirea Apostolttltt.ill ,tll
in momentul cAnd odinioari (pAn[ prin s :colele VI-\fII) se incepea. de fapt t,inlrghltl
i; itt*;i;;"mAneascl ." ,. i".. dupi aceeagi rAnduiali ca qi la cclelaltc cl<tttil trt'ptt'
cu urmS.toarele deosebiri :
2a
Simeon al Tesaloniculti,op. eit., cap. I82, p. 139. Vezi qi S^. Salville, un ritl d'ot'dhwtiot r.
Ot ient: l,hostie d.ans la m.ain i iorin n;, in'rev. Eb, an. XVI, nr. lO2 (sept.-rxt.
.l9l
3), pp, 424'43{
Astizi se di de obicei noului preot Sfinnrl Agne[ scos pcntru Linrrghia zilci
.(tlilt
crrrc ttt'tt'tc,tz;l sil t
impdrtdseasci sfin1i1ii slujitori)l mai inainte insd ise didea un Agncl dcoscbrt' sc()s tll ilccst sc()l'tt I
I'r6scomidie (Simeon al Tesalonicului, op. cit.' cap. 17\
2s
Simeon al Tesaloniculti, DeEre sfrntele hirotonii
VIII, 33,35: ,,$apte
zile si nu vi depirtali de la
rii voastrc, ci sfirilircrr voastri trebuic si sc sivir
2n
Dcqnr ttitttulc hirotomi, capitolclc 197 :l 20
Pnaor Pnon, Dn, ENr Bnarur5,rn
Sltriba c oficiatI, precufir arn spLls) de ccl puqin
doi arhicrci.
-t:,
":..T:,:
Ll,::*:i I :i F
ids+i ;
i;i;:
j,i
_i
ii".iJ
ui, *i ci i, pentru a se
q p"i .*J"e iii'
ft,',1!ii#ffiff.H[,i;ifl:##,i iereilor, nu de citre diaconi, ci
1":-T:":1'..1._ l:*tr.Thima;drid
s;'i.io-or,rhi,
deoarece ,ii,Xilir?""',i'.j
T:T*-'"j,:T?T:1fa;l
yorul monahat, r""i"i" JL dr;-,;;.:laci
a fost
clericii de mir sau dintre laici.
^
La inconjurarea
Sfiitei Mese, candidatul e purrar de doi dintre arhiereii srufl
I:,,,,T1* l::::,::.: ?ITfrr"
{e
inlitareflff;.il;a;c[il
in taini re zic
;::tili?Jiy,:?:H:*'#::",nztln*1,"1'..#i:ii;il:Ui1}","fi
Dupi hirotonie, se dau noului arhiereJvegmintere
gi insignere specifice tr
inainte), omofor, engolpiorr, cmce p(
:eilalti arhierei.
arhiereu are protia la slujb{; el zice la
ntii, iar dupi sfArginrl Linrrghiei, prir
il.:i-;;'#;#i::Pf
creqrntele).,l'ff
#!'Hf ;ti'+Hi#H',f,[:1xifi
6,,. r.
^, -,_^ -,
mantia
Ei_i
di toiagul arhieresc, dupi caie acesta lmp
orice cleric trebuie si. serbeze in fiecare an ziua hirotoniei sare,
,,cinstind-o
:i,i.:"::f,r,:.Tjlt,^ly t-,1.
..r. _",iii;;i;;:ffi;;;er.
sau, cer p
slujeasci Liturghia irlracea zi, mutgomi;;;il;ru
J.,il;j:i"r'ilih
si rimAnd intr-insul,,2
.
e) Hh,otesiile
.fice
sesiv1rgesc
ad'ruinistratite
5i
d'e ranguri
.(distintfct)
e .1,,o i- f^+^
^^:
P9!tt'
tacre rao"nil^ /-^^):)-- t
e dus in
t.tr.njy.rrurur
cu acelaqi."."-o,lrid
tanu in mijlocul bisericii, il iau diaconii (preoqi
3:-."j,f l,,l:.Tl:,
t,,!-
Po :u nces te, Prea# nsi te
:P.i:.:j,lll"l."'.,-, :.!11:9,r::i,^,i"t
"""i.,
bi.rniere,
i.^-^* :--rlen
erc.),,
episcopului,
care sri inrrc ugile. i-pn.lt.qii,
IiilttJi,.
binecuvAnteazi
ge cap de treitri
Ei,
pr.oa"i"
ne2 reqneetirri .lo hi*^,-
^:-^
^---r.
r - ,
ii citeqte r
nea respectivi
de hirotesire.
candidatul se ridici qr primegte
d. ,"
"^i#ilrli
3;f:*:lfi::::stly:.i : I '
i
g;i?il1 pectorari
ra stavrorori,
carja sau tc
pistoresc
Ia stared, briur roqu, r'iorerr* .i.rr-.nI"
;.;"p"p#;t*rili Hr:
l'^::*,i:f.:;1,-,:
.l-q
:.. ::
-.ir..r'.,,v'.a"i.
.rr.,,l Ll"t-,l.ltJri,
de duhovnic
noului duhovnic-cru
c.a qi fuIotitfel";)t."'
^vs,rL
voLL'
lgi"gl
t::,:^::,:^::solemni
este hirotesia de stareq sau igumen (vezi
BIBLIOGRAFIE
B. Botte, L'ordiruation
d.a blqwe, in rev. MD,
gB
(1962), pp.LI3_126.
F. cabrol, o.s.B., trnpattioi di *inr,-in-tiact),-wl,'i\\'6Zi,cor.
39r_4r3.
fura la popor qi
-tine
cuvAntarea
"n.;ril---..-..r
urr'lrvrL) uuPd Ldrs accsra I
cca
se la hirotonia de arhiereu se practicd azi
ttiro
a a dispirut din secolul
{ytia.
Neselc
8,298, citat la Prof. L.
yoronou
Cnn,o
hiro g,
ulLvru n v rr tn. l.\csclo
.,jl
liPj"l*.
Voronov, Concerr.* v,,vw&w @'9Itrr, ,orult, ss- *
"' itr"{
i:^:.!' li K l.li.l! lt
?n
;t loz,
nr .
.t
o,
.p.
7 2
)
.
2'simconatrcsalcrirl.uti,i,dieiri#irrpt'iai,rilrirroei,cap.r22,tracr,rcm,,
p.r17.
344
LITURGIOA SIIECIATA
dtes connexes dans h Nouveou T"cstf,mcnt ct
dans les Eglisa Orientales,ln rev. Ml), nr.
ns de Vanves
(1954-1955)), Paris, 1957
col.1302-L425'
rern Verhrilttttrs, Atena,
L949-L95L).
de la kturgi'e byzantine des ordinationsr^ln
de Saint-'Sulpice),
196I, pp. 190'208.
tesiihr (in grec.), Atena, 1949 (extr. din
ns les rites d.'ord'inotion en Oriont et en Oaci'
nt'i,on bewte, Kassel, 1972.
Caprrc;nrr- VII
SfAntul Maslu
Sfintul Maslu.(T6 Eblei"atov, Eleourugerea, Sviatii Elia, Eleosyesteniia)
sfhnti. prin care Biserica_ se roagi, prin sfingiqii .i ,f";i.".i
pr,r ldrL DrDsf rLa_ str f.,aga) p.n srmFflr el srurrtorl, pentru si.nitatea
acordandu-le ierrarea a5
gi91te.
prin ungerea cu untdelemn sfinqit. Der
p"r\
e^ste de origine. slavi (de la cuvAnnrl vechi_slav ;;rh,-r;;;-il;;;l
lemn). Se maiintiebuiinqeaza qr denumirea de eleouruXere (tngere cu untdelemn)'
Pl"=:::_
o:y.fjr..r,^d.
e.1el.crtou, adicd ;luibr''"",}.rfi""r"i
(de ta
1i1.1"f..,_:Jl,Pi
ui,9lcxtoy
:
untdet:mn), iar la popoa..l. ;i;;; ;; di;.;;.
rea de &tratii..Elda (u'tdelemn
sfA,t) sau'EtrrrEtiil;i
irn"tir*
"".a.
fT11"_.*lici,se
intrebuinqa mai inainte denumirea ai ttt**o wnctio (
*i.l-g11
yT_rlt
pentru ci. ei o administrau numei
-".ib;;ii;;,"il;;"'pt
]l"Yf:::::111|:"por
de concepqia qi.practic,
"""a"*l
1u.rt
ilil#")
sesc denumirea de unterlea. bofuat ihi.
r. subiectul (priminrut).si
efectele tqinei: pentta cine se sdvrirseste sfi)ntul ruaslu
conform practicii Sfinqilor. Apostoli, caie, dupa pril; i;;-l;;-i,.r.,
,,rnsi
untdelemn pe mulqi bonlyi qi-i timiduiau" (Mc. Vr,'iJi
ii
p"trivit sfatului r
Apostol Iacov (v,- 14), sfintul masru se sivd.rqea
-ri'i"idi
&';.. pentru cei
ca un rit de timiduire) care si aduci bolnavului srnitatea ,, nLi.l,G."i,I..",
},t:j ?"T".29u
si
ca,un semn al acqiunii sare divrnel.b; il,-.ai prin
"i."ria
tain5. se cere qi se doban
.$re
nu
""-ri
id-idrir"" de bolile irupurui, ci qi
pi.catelor, in Biserica ortodoxi se poate face masrul
"" ";;;i;entru
cei boln
pentru cei^siniro{i, chiar gi pentru copii, gi nu nurn i o singuri-dati, ci a.
-ri'
B::
"
9T: i1.,9,"$, ?,1i..
orn
-este
virnratment. u"r"r"
li
"ili;J'
ir,f.l; Sj;
Tesalonicului il indemna pe fiecare
grgltin si se nevoiarie
"-qi
f".. maslua. Ba in
pr$,
"J.
ortodoxiei_(la greci), se obignuia mai de m lt a J i;;" maslu chiar r
sufletele mo4ilors. De aceea,'mai arei in bisericile Ji" *rg.,^r"
-?iiJ#'sTrl
1
Vezi Decrerul
,,De Lirurgia,,,
t
can, vezi de ex. H. Leclercq, Ex*e
X?t *
ex., F. Bourassa, L'onctian
Royaurue et I'onction des m"alades, in vol,
1975,pp. l0l-125.
5, tad. rom. cit., pp.
lg4 si I
ol. II,^pp. 928-929:
185. In vechile Evholoqbii srcc
185. In vechile Evholonbii srt
\rd
ur cr. (u. ae venetra. tr5/ qr 1b66. .rp. 99: p- l9l g.u.) exisra chiar o rinduiaia spEci
Maslului pcntru morti, atribuiti mitropoiiruiui Nicolae al Ar"r"i Aceecti nrcrtiri
^
r^-r r-.,
Maslulur penmr mo(i, arribuiti mjgo.qgtitulgi Nicolae ar Atenei. A..".te p*.ii.i ;'ilr;5
#5:1._* nr;1.;h{
ecumenic Nicfiifor rr.din sec. ,r xrrri.r-1Dio_tzoz,
vezi ta
9**:"1,11
^oL!!).,rli
*i:.'l.-1ry:i a.fost de r..i"..f.,t
ei-p;;;.;.'fi;;#;;i (;'.::
.::lj:tl
164 din Nomacanonul stav tn 228 titturi, tipitrit;; ;t[.i r,i?r'il)i'ri"!*1.
Artic. t
.greccasci
de a se da maslul ca cpitirnic
r ucigag mash.rl drcl.rt cinxtn, vczi Acta
II, p..3te).
l,t't'Lr t\clt :A sl'l':( :lAl,A
,
sc sivirqcqtc aclescn nnsltt dc obitc, adic':a:*:,ffr;'1;1,*I'l"l#lil'"3:;|lil:iJ
,l,ii::"lilT'ti':q;i:ffi1+#ilI.,1it,,,,,"i,
,'*"ii si acordc o ierrarc gcrcralil clc
:;rtc, mai ales lnaintc dc PaQtin'
i,,'iriTll'li,
#il;;i;;nL.'9"-"
se sivargegte h:hio-10-"1ll,111yl
T,*1'1;1::
irr#.iffi $;'tbtl),
p**., s[ capete,.
?'-
-q'i!I':i"fi'i..*:,.,*
cuu)tc \dLurrLr
Ldrru u
Yvotv'tt\ r-""- -- -ip.aattrird
apoi prin masltt, aducAnd
tic, curaqi-rea-suflenrlui
dt,p."r'^tl^t^1:-'r."ir:
^,,nrt
rre ,,eAere doometic ins[- cfcc.
hl
iili"irilt.*
il;hli
;. B*rdl; din
iunct,1'
,":*l'^9:I111:,f'r'
ercc'
L;:illlil,l :il ffii
..'"":i
i,i#];; J;a;Eil d
n'*]'u
l a tainei poc r i nqe i
8
rrrdsrurur rru rurrl rvrrvr:rvrrqlv
: s5' se faci maslu celor ce li s-a legtt
l)r,rpi vechile Pravile bisericestie nu trebuie.
-y---^\ ^:
.--L.,-:r^-
^An.i
ce rrrr
;-;.il*
pa"n u qrp,.
".,i
(pentru ci ei nu au picate) gi nebunilor
panl ce rru
lqi
vin in fire.
Elic MCIir (l'nrir)'
toriqw ct tlrchYtt
clirrrs lrr Liittrgic",
Ol)
Ei
Mdrntititen
itence et ottctiu ir,t
,1702,f.29-30.
Li"-."i. Arsenie (secolul al XIII-lca), lir Putt'
al Sfhrrnrlui.Apostol Iacov-(V, 14) carc ne indeamnl sl-i chemim pe preopii bis
nu pe un singur preotl4. Ea este admisibili numai in cazuri de mare nevoie
preoti), culn ar fi de ex. pe cAmpul de rizboi, sau in satele rizle-te, de munte, ln
locuri depirtate etc.rs; de alfel, in mod practic e foarte greu, dac5. nu chiar
pcntm un singur preot, si faci singur toati slujba, care e foarte lungi.
3. Locul qi timpul sivArqirii (wnde
Si
cd.nd se shtd.rSeste sfhntwl nraslw)
Sfdntul maslu se sivArgegte fie la biserici (pentru mai mulqi), fie la casa
pen^tru care ne mgim sau la locul de zicere (spital).
In ceea ce privegte timpul, sivArgirea lui nu e legati de zile sau soroace
(fxe), ci se face oricdnd e nevoie. Se obiqnuieqte insl si se facl mai ales in
luni, miercuri gi vineri, qi de preferinqi in timpul posturilor de peste an. In
rici de oraQe, la catedrale qi in mAnistiri, se face maslu de obqte mai ales in
Marea Miercuri (in SlptnmAna Patimilor), in amintirea ungerii MAnnriton:Iui
de citre femeia cea picitoasi (Lc. VII, 37-38). Se face, de asemenea, maslu
sinltogi, gi
|oi
sau Vineri din SiptlmAna Patimilor, iar pe alocurea chiar in
Pnnrrr PR<lrr. [)rr, tiNli llRANt$ r'ti
prcot, cum sc olriqntricqtc pc alocurea
-
ca la romano-catolici
-
cste o abatcrE
tradiqic. O asemenea practici., in imprcjuriri normale, este impotriva cuvinnrlui
memenea
gi
preotii fac se
IJrmeazi
e ffopare scurte' in care invoclm,
pc
mai veneraqi in popor sau reputilg ca
Pantelimon, Sfinqii doctori f{rrl dc
Ei
htan helii. Apostolele le citesc diaconii
d:'G; i;r.gheliiie le citesc pe rAnd
Prcotii'
c Dlrnazelnice sa:u pormdzwitoare (dc la slavo'nts'
;,'C[ili;t ,
1820. f. 79 v
9i
Tipicul (marc)' [rr1i'
iuccpttt a rnasltrlrri pr<lpriu-zis (,,Birrcctrv$ttratrl
incqii nrai nr>i (lipsqrc din Euhologltiila grcccqtt'
rit bizantin).
SAmbIti, inaintea C,easurilor (sau a Linrrgh^iei), in amintirea ungerii trupului I
itorului cu miresme, de cltre mironosiger6. In Bucov na se inddtineazi. a se facc
in
)oia
SiptdmAnii Patimilor, in loc de spilarea picioarelor care se face prin
iar in unele locuri din Biserica Greciei se obignuiegte si se facl maslu gi in ziua-
nrlqi Iacob, fratele Domnului (23 oct.)17.
In ceea ce privegte timpul din zi, se indici dimineaqa, cum se flcea de reguld
tindeni, pAni nu de mult; in ultimul timp se obignuieqte pe alocuri si se faci
obgte qi dupi masi (spre seari), cAnd credincioqii sunt mai liberi (mai ales la
pot lua parte la sluibi.
4. Renduiata sluibei qi explicarea ei. CAnd se sivArgegte maslul la casa
atunci bolnavul trebuie intAi spovedit (qi la urmi impirtigit, dacl e cazul).
pun pe o masi aQternuti cu acoperitoare albi, lAngi panrl de zicere, SfAnta Evan;
gi Sfhnta Cruce, iar alituri, un vas (castron) cu griu sau flinl (unii pun gi vin)
preot, cici zice (Sfinnrl Iacob):
,!:t;rt?;y{^r*t
gl. 66 (ed.
Putneanul,
66 (ed. cit
Atcnei gi A toati Grecia a interzis, de curAnd, printr-r,rn ordin circular, sivArgirea maslului de ur
grrr preot (vezi rev. BOR, an. 1957, nr. l-2, p. ),21).
'"
Vezi Pidali.anal, Neam!, 1844, f. 322 verso, subinscmnarea 2 la tAJc. can. 12 gi 13 C
l'cntru pircrea contrarie, vezi, de ex.: Prof. N. Chilesor qi colab.,
E. Si
vol. cit., p.927. Atit in
tu.rsi, cAt gi la sirienii ortodocgi (melkili) din patriarhanrl Antiohiei, se admite sivArEirea maslului dc
sirrgtrr preot (vezi, de ex.. Calend.atctl bisericesc otodox al Patriarhiei Moscovei pe amrl 1947, p. 44
Ei
Oharon, Ia rite byzantin dnrs les patriarcdts rnelhites, in Xpuoootoptrcx, Roma, 1908, p. 694).
l6
Vczi V. Mitrofanovici gi-colab., Litwrgica, ed. 1929. p. 851: Pr. P. Procopoviciu,'Ritua.li
p. 73, 134; Ic.D. Lungulcscu, wal de
fraciicA
I indrurndtu.ul tipiconat al Mitro!
1.r<rlici
B:rnarului pe arrul 1955, igoara, p. 173; ericesc al Mitropoliei Ardealulul;
Sitriu, 1953, p. l5
9.a.
t7
Yczi
'Hpepoi61ou,
Atcna, 1960, p. 178.
r8
F'rliua gi griul, obignuite in practica romAneasci din unclc rcgiuni, nLl sLrnt mcnlionatc dccAt ttt
rrltirrrclc ctlilii ilc Molitfelnicuhti rolnArrcsc, inccp:ind crr cca clin 1937,
341)
irtccpi-ncl ctt pr_rotosul, aQczat c'u faqa sprc crcdiuciorli (irr crsil h)vrrrglrclia sc qi6c
captrl bolnavtrlui, carc, dupl citirc o sirutl)22.
Celc qapte pericopc din Apostol inccp cu cea din tspistola Sfhnnrlui Apostol
(v, I0 q.u.), unde se vorbeQte despre puterea vindecitoare a Maslului. Toate
fie despre ribdarea in suferinta gi nrdejdea vindecirii. pe care trebuie s-o
bolnav, fie despre darul timiduirilor dat de Dumnezeu sfingifilor Sii slujitori, fie
preputerea qr efectele minunate ale mgiciunii flcute pentru cel boL-rav q.a.m.d.
Dintrc cele qapte Evanghelii, unele istorisesc poci.in(a unor persoane biblicc,
sunt date ca pildd celui bolnav, ca de exemplu Zahet (Lc. XIX, I g.u.); altele
pilde gi inviqanrri ale Mintuitorului, socotite ca simboluri sau analogii ale
de exemplu, pilda samarineanului milostiv, care unge cu untdelemn'rinile, celui
intre talhari. Lc. X, 25 g.u.), iar altele istorisesc vindeciri minunate sivargite de
nul (ca de exemplu, vindecarea soacrei lui Petru qi a femeii cananeence, Mt. V
gi XV, 2I), menite sa insufle gi si intireasci nldejdea qi increderea bolnavului in
rea lui Dumnezeu.
_
Dupi fiecare Evanghelie urmeazS. o ecrenie inrreiti., o wokffi perutrw sfinlirea
lerunwlui (de fiecare dati alta) qi ru.rgticiunea perxtra wnfiereil.
sl
i,r.ruaAuirei Uolt
(,Pirinte sfinte, doctoml sufletelor qi al trupurilor..."); fiecare preot citegte e
o Evanghelie, continuand cu ectenia gi molitfa urmdtoare, dupi care citeqte
nea:
,,l'innte
Stinte...", ungAndu-l totodati. cruciq pe bolnav, cu unul din br
muiat in untdelemn sfinqit: la frunte, la ochi, la nd.ri, urechi, obraz (guri), pi
maini qi pe picioare23, in timp ce cantrreqii (preoqii ceilalqi) canti tropirul:'
armd. asupra diavolului crucea Ta o ai dat noui...". Rugiciunea:
,,pirinte
--.^-'I)
,,Impi.rate Sfinte, indurate qi mult-Milosrive...", prin care cere de la Dumnezeu
rca picatelor bolnavului. In acest timp- oreotii ceilalti tin si ei cu mine .SfAnta
impreuni. cu ungerea, care constiruie miezul slujbei sau forma tainei, precum qi
tt
ml amintit, se repeti deci de qapte ori, la fiecare ungere intrebuintindu-se alt'bei
nuncheazi (cand se face maslul de obgte in biserici), iar protosul citegte
La maslul de obqte, aceast;. rug5.ciune, precum gi un rea celor prezenqi, se poati
la sfArgitul slujbei (vezi mai deparre).
Dupi ce s-a citit E-vanghelia a
Qaptsa
gi s-a frcut ultima ungere a bolnavului,
tul-protos deschide SfAnta Evanghelie2a gi o pune peste capul bolnamlui, cu faqa
(unii pun gi Sfhnta Cruce peste Sfinta Evanghelie)2s. Credinciosii din-biserici
rca picatelor bolnavului. timp, preoqii ceilalti qin qi ei cu mAna SfAnta
ghelie sau pun epitrahilele pesre caperele credinciogilor gi cAntr incetiqor gi rar
ne, miluiegte", intreit, pe glasul II (ca Ia hirotonie). Aceasti punere a Sfintei
Iu pe capul bolnar,rrlui inchipuie punerea manii Domnului insuEi peste capul
22
cum recomandi simeon al resalonicul:;i (.Despre sfdtttwl ruaslu, cap.29o,trad. rom., p. I
'
,\
ttncle rnanuale
.particulare
de ca cele cie
p.
Irrocopovicil (op. cit.,lr. lsa;, F. Balamate
nyiuti la practica lituryicri, p. 4
E.a.
23 n-.-^. c:-
^---- -Y
- Dupi.Simeon.al Tesaloniculti (hc. cr'.t. supra), fiecare preot citeqte molitfa
lnand
mina pc
ptrl bolna,"'ulrri, imitAndu-L pe Minruitorul, Care-i'vindeca
ie
bolnavi punindu-$i mXinile peitC
put oolnavlllul, lmrranctll-L pe Manrultorul, uare-r vrndeca pe bolnavi punindu_$i mxinile
1
t()toclxti, la fiecare ungerc, dupi acelagi, preotul respectiv ziiea formula,
,$j.rtorol
nostru in
l)omnultri"
24 c:_.--
Simeon al Tesalonicului nu pomencqte de deschiderea
'- Slmeon al Iesalonrculut nu
Pomencqte
de deschiderea Evangheliei, dar spune ci preolii lgi
,,".yr,llilil. pcslc,capd bolnavului (pespre.sfanltlmaslu, cap.290l trad. rom., p.-lSSy.^
Unii pr-coli dau S[inta Evanghelic bolnar,llui insuSi. ori unuia di
P.
ZyU, trao. rom.,
P.
rdd).
i unuia dintre cei de fa1i, si o sirutc
rrtlcsclridi,cunrseindicinumai.ir.rultimele
edillialeMolitfetniruluirominesc,incepindcuceacic
cttrcyri, I950. O asemcnca practici favorizeazi insi cultivirea supersriliilor privitoaie la acest
Lrrlulrr' r7ru. L, asclllcnca
Practlca
fivorv,eiza lnsa culttvarea supefsullllof pftvltoafe la acest
rrl slrrjlrci (conrp.;i Pr. l). Birzanr, Din istorirrMatitfllnicutuiottodax,in'Mo,'1966.l-2,
p.30),
350
35t
I,I'II I I\CI( ;A SFF:CI AI,A
iE
Itti, asia crtm rci*{( qi dirr errprinsul rlrgiciunii rcspcctivc. l)uptl ilccca, bolnirvul slrufil
Sfhnta Evarrghclie,
Ap.oi sc c|ntil doui poddtii, in timp cc preotii se ung reciproc pc fiuntc qi clupll
rrccea ii ung qi pc cei ai casci.
Urmeazi o ultimi ectenie intreiti scurti gi apoi protosul face otpustul slujbci.
.
Dupi aceea, bolnarT rl (credincioqii din biserici, stdnd in genunchi) zic(e) dc trei
ori, citre preoii slujitori:
,,Binecuvanraqi,
pirinqi sfinqiqi, gi mi iertaqi pe minc,
pricitosul", iar preoqii r5.spund, de fiecare dat5., binecuvintand:
,,Dumnezeu ia te
1v{j
icrte gi si te (vi) binecuvAnteze gi sinitate si-qi (vd) diruiasc5."26. Prorosul lncheie'crri
,,Pentru
rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri...".
Daci suntem in biserici (cAnd se face maslul de obgte), dupi otpust preodi slujitori
iau fiecare cAte un beqiqor cu vati gi se aliniazi in dreapta iconostasului (spre sirana
stlngi) cu fata spre credincioqi, in ordinea ierarhici; se pun pe iconostas Sihi'rta tsvarr.
ghelie gi SfXnta Cruce. Dupi ce preotii se
rind qi siruti icoana, Sfinta Evanghelie gi S
strccesiv pe frunte cu beqigorul inmuiat in
Se ung de obicei, cruciq, gi lucrurile aduse
rugiciunea ungerii (,,Pirinte Sfinte, docto
in goapti, de citre fiecare preot, in timp ce cAntireqii cAntr troparul:
,,Doamne,
armd
ilsupra diavolului...". Apoi protosul incheie cu:
,f,entru
rugiciunile...,,.
'-
cu Agheasmi mici. In acest caz, sfinqirea apci se thcc
casei gi
,a_
bolnamlui, cu cAntS.rile respective, sc facc Ia
lnar.,ului27.
.
5.
.intrebuinlarea
untdelemnului de la maslu. E qtiut ci untdelemnul, care
alcinriegte materia tainei sfinnrlui maslu, este simbol al induririi divine gi totodat{
medicament, mijloc de insinitosire, intrebuinqat in acest scop din addnci vechimc
(vezi, de exemplu, Mc. vI, I3). In unele pi4i, in untdelemnul de la maslu, se amcste-
ci gi vin, amestecul acesta amintind de vindecarea in acest mod, de cdtre samarirrcanul
milostiv, a celui cizut intre tAlhari (Lc. X, 34).
IJntdelemnul de la maslu, fiind binecuvAntat de preoqi cu invocarea lui Dunrnczcr.r,
cste sfent, plin de darul dumnezeiesc al Sfintului Duh, ca gi apa botezului. EI arc prr.
terea de a curiqi suflenrl, prin iertarea picatelor, gi a timidui trupul, prip izgolircn
bolilor, impirtigind mila gi indurarea lui Dumnezeu. De aceea, untdelemnul rinras {c
la masltr, ca qi flina binecuvAntati atunci, trebuie pistrate cu cirst
,
in loc curat qi rrlcs
gi pot fi folosite numai in scopuri pioase28.
ic, dar in practici se folosesc gi altc filrnrrrlc, cn
Heitz, Der othodoxe Gottesd.ienst, Band I, Mninz,
ilii de rit bizantin. Ea consti din: binccrrvitnrtrcrr
intarea ur tol,
Vezi, de rfiu
se slwjaye rlrit
in tinrpul nc-
gcrcr sc s()c()rcltc cii ir prirnit nrirslrrl contplct,
trari. rorrr., pp. Itttt- I tl9.
FRBoTPRoF,Dn.ExBBRANT$ffi
[
futfel, untdclemnul se poate pune in candcle s{ ard{, fie ln casl, fie ln
tele dezgropate)'cu untdelemnul sfinqit la maslu, in cazul reinhumirii lor. Pc
este obiCeiul .a, din flina qi din untdelemnul binecuvintat la maslu, si se facll
goare din care se dI bonavului si minAnce, in unele pi4i (ca de e1. Bu
untdelemnul sfintit se di bolnar,rrlui si guste indatl dupi Sfinta Impi
resnrl e folosit la pregitirea mAncirurilor destinate lui3r.
in alte pirgi, din flina binecuvAntatl la maslu, se fac prescuri pentru
(daci este mai multi)32.
Beqigoarele folosite pentru ungere se aduni qi se ingroapi ori se ard,
cenuga in loc curat.
1i92 ti
toc. cit. supra.
30
Obiceiul acesti exista gi la noi odinioari, cel pulin qrin pi4ile Moldovei, unde 1l ,,
Obiceiul acesta exNta
$r
la nol odlnloara, cel
Pulln Pnn Paqlle
lvloloovel, urlqc u sf
acum doui secole in urmi, mitropolirul Iacov Putneanul: ,,
rsi gi mor1ii.cu untdalewn s:.ung'
cum zice dumnezeiescu Dionisie,'spre inchipuirea untului de lemn celui de Ia botez.
$i
---
l- t-
-
face intru inchipuirea lui Hristos gi pecelruiiea celor ce intru Hristos s-au mutar de la noi gi
F ,.1 ----:
.rn*." ior, ." .LIo, ce au vrefuit aici^dupi porunclle Lt| precuru peste tnoasteb
fr."t;W
ruucethi
.
f
--
m"are :rului a&sriria. Cici celoidesiviiqili cele desivirqite qi sfintc ll
m.ore
cade"
3l
l]
,r,, autori de manuare o"T;rE ,l?!;ic obiceiul acesta (ca de ex, F. Balamacc, op. cit., p,
P,ARtrR.l CINCEA
Ierurgiile
32
Unii autori de manuale deTiPic
352
OAP! ft)LUt, I
Introducere generali despre ierurgii
tn afari de rAnduiala sfintelor taine, Moktfelnicwl ortodox.cuprinde
qi alte.rAnduiclit
sltrjbe qi rugdciuni, pe care le numim, cu un termen general, ieru'rXii sau afiolaXit' (la
romano-catolici
:
s acrarnentalii) .
slvArsitc
ori inaintea
zului, ln
i.'ge*ia.,
inrrffit
sfinqirea ape
cxemPH
deiegarea6
e, parastasul dupi Linughie s.a.).
2
ierurgiilor. Este
firea
el, adici vietiqile
cios
tru viaqa sa mater
voie de aceastd purificare I
asupra fllturor oamenilor, catc
bi:,Lfl'*',?#ffil,iHllltr
toate zilele vieqii talc. SPini qi
pildmidl va risiri
fle
qi vei mAnca iarba pimAntului, intru sudoarea feqei tale vci
-en."
pAinea ta, pAni cAnd te vei intoarce in pimAnt, din care egti luat; cI plmAnt eqti
qi in plmAnt te vei intoarce" (Fac. III,
intre om gi naruri a existat de la
flpnrra fizici a omului fiind alcinriti di
gi o comunitate de destin, in ordinea
omului a flcut intreaga naturi si sufere
in lume, iar prin picat moartea..." (Rom.
originar asupra firii zidite au flcut-o
striciciune, ca qi omul, precum spune
degerticiunii, nu de voie, ci din pricina celui
insiqi se va siobozi din robia striciciunii, spre slobozenia miririi fiilor lui Dumnezctt.
Cn.i q,trn cd toati flptura impreuni suspinl qi impreunl are durere pini acum..."
(Rom. VIII,20-22).
Soarta naturii a fost astfel strAns legati de aceea a omului; coruptl
_din
pricina
o-,rl ri, ea igi agtepta vindecarea sau resiabilirea tot prin el. Qinuti sub influcnga cclui
I
'Iepoupflcr - lucrnrc (slujbi) sfinrl; Euhologio =
e'trxfl gi 1,67o6 (cuvAnt dc rtrgllcittnc rett
slujbl cn nrglclunc),
_r !E E.r^r!rv I q
r'itt clitt pricina picrrnrhri
orncl'lc'sc (courp.
Efi:s. ll, 2), ,iltura rr rccl,lr1,dit
o da
ill;',H:"#:xTi.1.,-1,11 'i':l?11'^'-i;'""
.."Jii.., h;iil;rJqi
..,,,,,,i. iniqiar{,
in trup are a M in nri torur"i. im b ra.en; ;' #" l;;.' il ;" :";T,::#i:
"^1ilX
fr ilf,..I
impletit toati viaqa Sa pdmAnteasci
cu ,..
nim4nt r c+*ikXr_-
^d
parrrarlfeasca
cu Aceea,
oamenilor qi a narurii. El a mel pimdnt,
a StribitUt O
vqrrrLrurur
lr
a rratuul. El a m.t
rului, pe i*.1.* al.'
a iubit florile cimpului qi pislrili
26_29\_ a mincet rti.
seqea qi strilucirea
lor (comp.
Mt,
d rusl u's cu mlr sr 2romate,
inainte de inm.ormintare.Q.a.m.a.
irt.
"n-il*n-i
tll*::l*::s,^.1.11,.il;:;.ri"
",i.""aqii
sare qi nimic n_a rdmas in afara I
Sfinrurui Duh, care
o,yi:::..9.:i;G;;;;"r"j,i"
a;t#ll.,i"Ti?f:Ii:
tn.atara
h
,0,,fr*,i,',0[Tj,^,._,"1.::l !t "_.,iJ,i.,
pe care
_ .r^ .a
lj::i,i:: fii
anoygri gi puierea
d.;;;,n;;
nahrra, de
:;:T,i1ljf::l,Y-r: I,
8: M:.xw, rz-r8
s.a.),
.,-
" ^
Fldy
divin qi Ia destinatia ei origiriara,;.il:
rorosul omu_tul. De aceea, Biserica binecuvAnteazi
toriieileintrehrli.teaz\|n".*':^:'.l.^l:^:. torii ei le lntrebuint"*il::-.r.i+."frgi",
(.rpr, p,inea, vnut, tlmiia, untdelemnt
::i'.tlJ:H'::'l'-l':r'""-i;ia1a;;""[';ilffi
;;lru;reomurvinein
ffiTj#ff:I:'iJtri,,
:1.: *lxl;";
nor,. qi
':";q#il;i,;'ilb,
ri
Fructere n.rnirnr rrro
r lsl oare h,n' / I tchn"-i^
^fegtaniile'
fructele pomilor (la
rsllitrutle
tu
Fr"'iiri'n;;iil '
ramuril
*i:.,*:":,:'l:#
TJ[,t:
'nicirite
.,, .::::';-:
susqine urE, ,r,, .u suDune si infnrrnrr"ot-p.v;
^^h.-^
^-^
H:#i.:fffi;:i;Ytj:*:1,.11:
ilH'iJT'i.',1tr:
L.-^----:-
bucurie
felul de
hroniul hroniul
^-rrrrv,qrarr, r.rurllclrlc
frfranl m catugane q.a.).
3' care sunt deci efectele_ierurgiilor. prin
ele,. puterea gi acqiunea curiti
;fi1,:.::l#,.".",:: :: _,:"j:, l.t-"^::l;i
asupra rnsei
.
omurui, ci
si
asupra
tumi creanrrare-
scotan4,
d:'"b p;,;;.;
;[J;"ili'ir
ii,Ti:Te_'j.
tbf
T# #Jl prin Biserici, r",
-ri.bir"
rir;;;;;;r'ei
rfinqiro"re
data sluiitoriror sii ce im-i
::lT':',.*:n:.':l-:ii;"fi
"','#?:il:::"?fl:f
lT"'#lttrltrdl'bhi sura in care le este de tre-b"i"qe.
i" f"t"ir..r1",
a"ia.""Ar*rtr{rl*HiliilH;,tI
,,roati fiprura lui Dumnezeu
e buni qinimic
rr,r.r,.a.
i.;;;;- daci se i,
",,
_l
irir., .e.l
';;dil$.H
il;JJi'fl,:'rliTrc
nu este de lepidat, daci se ia cu n
lnczerr
"; pr4 mgiciune,, (I Tim. IV,
prur ruBaLlune
(r Ilm. IV
r
4-
ese in dezarmonie
cu omul, re,
,
un auxiliar pentru
existenta
sau pinaqd
cu el la culnrl div r
)du[
rrvqrrrqr.Ld arurl..rru_rul qe
catre om, prln Biserici.
$.HL.il:.',T..:::fl.:::::11^:::_,:::_,i
sau. rezumarur ei (microcosmos),
reimpdcad
iil,;':::f Uh:T:^f:.:,::-:T.,*i,:ffi {ffi
;'#:.i,:Tffi
i?i,l??;ffi l,llii
El, ca tonrl si fie mediu
Ei
ir,,t^-..,i;
ilffiffi;i"i"ff-;;:i"i'i:,1i.!lilli::i:
2
(irnrp.
S. Bo
" Cornp. l)r.
f
rhu'rotknrctisclnn .
,T;!,
,,
3-56
357
LrrulRcircl sPECIAt,,l
zA dcci o
,,clcpgrlhtture"
lrr clriirr liinqa rccstci lr.rmi, I'rin sfingirce clcrnctrtckrr nnntrii, tttti-
vcrsul sc tralrsfirrnril fntr.o ,,liturghic cosrnici", iutr-un tcrnplu al prczcnlci qi aclitrnii ltri
l)umnczeu,
'liltul
c prrs in lcg:ltur[ cu l)urnnczcu) sc rcfcri la El, crcgtinul fiincl astfi:l con-
qtient cI el trlieqtc, sc rniqci gi activeazl nu intr-o lume ostili, ci intr-<l lttmc a lui l)umnc-
zeu, pitrunsi de puterea qi iubirea Luia.
Ierurgiile constituie astfcl mijlocul prin care Biserica qinteqte s[ realizeze dcs{vArqirea
creaqiei; ele pregitesc qi anticipeazi sau prevestesc flpnrra cea noui care va sI fic, adicil acel
,,cer
nou gi pimint nou", pe care le-a vizut Sfintul Ioan Evanghelisnrl in viziunca sa ditr
Apocalipsi (XXI, I) gi pe care le agteptim, potrivit flgiduinqei, dupi sfArqinrl vcacului
acestuia (II Ptr. lII, I3)s.
Iati de ce, pe drept cuvd.nt, s-a vorbit despre sensal saw ceracteral (pan) cosmic al
ruSdciunii ortodnxe: prin ierurgii, sfera de influenqi a rugiciunilor cultului ortodox se
cxtinde dincolo de persoana omului gi tinde si imbrlgigeze intreaga lume crearural{,
4. Originea qi vechimea ierurgiilor. Se obiecteazi uneori cI ierurgiile n-ar fi font
practicate in Biserica veche, ci ar fi creaqii sau nlscociri mai noi ale Bisericii, sub prcrl.
unea mentalitlgii magice a poporului simplu. Celor ce pretind astfel le rdspundem
_cI
ierurgiile sunt tot atAi de vechi ca gi Biserica creqtinS.. Ba, pe unele din ele le moqtenht
incd din Legea Veche, ca de exemplu slujba pentm curiqirea femeii la 40 dc zilc dupl
naQtere (veziLev. XII; comp. Lc. II, 22-24); pe altele le-a sivArgit MAnruitorul lnuuql
(timiduirea bolnavilor, izgonirea duhurilor necurate, binecuvAntarea pAinii gi a vinu.
lui, a peqtilor etc.). in sflrqit, despre cele mai multe dintre ele ne vorbcsc Sfingii
Pirinqi gi scriitorii bisericeqti din primele veacuri cregtine, ca: Sfhntul
Justin
Martinilo
qi Ternrlianz in secolul II, Sfintul Vasile cel Mare in secolul IVS g.a. Ruglciuni pentru
binecuvAntarea gi sfingirea apei (agheasmi), a untdelemnului, a fructelor, sfcgtanii
pentru ploaie g.a., dintre care unele aseminitoare sau chiar identice cu cele dinMoli*
felnicwt
ortodoi de azi, gisim scrise chiar in cele mai vechi rAnduieli bisericegti carc ni
s-au transmis, ca in SfinyilnrApostolie, prectm gi in cele mai vechi c{rgi de
slujbi, ca Erhol.oghiw Serapion d.e Tbutnuis din Eqipt (secolul IV)'o.
La acestea s-au adiugat, desigur, qi altele mai noi, iar rnnduiala unora din cclc mni
vechi s-a dezvoltat treptat, prin adiugarea de rituri sau ceremonii, rugiciuni gi c{,ntilri
noi, dar simburele sau miezul lor originar a rimas acelaqi ca in vechimerr. Atlt icnrrgiile
mai noi, cAt qi dezvoltirile adiugate de Biserici la randuiala vechilor iemrgii ltultt ccnttc
de desfiqurarea qi evolugia normali a viegii religioase a credinciogilor) care crccazl mercu
imprejuriri, condigii noi de viaql qi nevoi noi, care se cer satisflcute prin noi servicii rtli-
gioase. Ierurgiile constituie sectonrl cultic in care se manifesti deci in cca rnfli mrlre
m.isuri puterea de creaqie liturgici a Bisericii; aga se explicd imbogiqirea Molitlilniccbr
03.
I Mir), cartea VIII, cap. l9-26 (nrgitciuni pcntrn
hirotesia treptelor inferioare ale clerului), cap. 29 (rugiciuni pentru sfin;irea apci gi a untdclcttttttt.
lui), cap. 40 (rugiciune pentru binecuvintaiea premiliilor), cap. 42 (rugiciune pcnrnt pontcttirett
morfilor).
r0
Rugiciuni pentru bolnavi (WI gi \{II), pentnr roadc (IX), pcntnt birtccuvintarca trlcitrlui qi a
'apei (MELV, pp. 54-56. 66-67).
rrC<rlrt1'r.
rii l'lrrcidc Mecstcr, Rituale-llenedizionale lliznutittct, llorl1il, I929, p. .3.
ruEUr rn(Jts, uR, IINE ttRANI$TE
ulor lliserici ortodoxe, ca cclc slavc, cu atatca slujtx rpi nrg{ciu.i noi, prccum gi
birile existente intre dtfcritele Moritfbinice i" ao-.ili.,r lilfi,di;
RAnduiala de azi a iemrgiilor o afldm in Evholnghiu (t
1". o--., Ierurgiile se anroni" de sfi.tel^ *t-^
"idi priii
rdl
rr
pr,r uu,ruaccrc qr efectele lor. AtI'i
;f#i,i;ffi
lllTll^'111"0*::-r'-"::i-:r-:n"qj',"" ,
azi in chip
nic prin aceeaqi putere nevi.zuti a Harului^dumnezeiesc,
pe care.r. ri-ii[*r'I
:.:::::-":^.1::.,1i::
q*i odistinctie atnt de.igu.""ri i" *i i"rr. i;i";'iii;r;
T_"ltt
din, ierurgiile principale de azi eiau socotite
'odinioari
de Biserici i.rt . t.i
oe exemplu strnrirea apei (agheasmi),
slujba inmormantirii, rarnosirea bisericiii
timpul, Biserica a fixat .rumlrul tainelor'la ..1. qrpt.,
t.:;^i;;-#;.;;i
numiml darurilor Sfintul ri Duhr3.
Ierurgrile se deosebesc insi de sfintere taine din mai multe puncte de vedere.
I
a). Astfel, Iisand la o parte deosebirile de stn-rcnrri (rnnduialij,
-ri
irrtai tair
sunr intemeiate, direct sau indirect, de MAntuit"r"r irrr"qili ,. i.r..e exclusiv la
soana. gi. viaqa noastr5., sfinqind momentele gi actele r"" iriip'..i"ririle de .ep.i.ni.
cursul ei; pe cand ierurgiile sunt oranduite'in cea
-;i;;[ i;te
ae niseli.n qi
sferi de inraurire mult n ai rargi, adicn efectele i;;-r;^ili.a ,r,, numai la
omeneascl, ci gi Ia naflrri qi la fepturile necuvanraroare
b) Al doilea, din punct de vedere soteriorogic, sfintere taine sunt fundar
pentru mantuirea noastri, unele dintre ele fiind'abr"i"i
"trigrtorii
gi i"J;p;
L:::T _olt!:
.,.tUOr, (9.1 a. exemplu, botezut
si
mirunger.r,
-filai.,q"'qi
Sfenta
ltl,iil:
pe cAnd ierurgiile.- chiar acelea .".. p.irr.r. ui,l-.^j"i* _'-,1 i: ::^::
de absoluri necesitate; Iipsa lor .rt', ,,rre. nedobdnd
'
prez:n^ta.lor.sporeQte
qi intireqte Harul qi sfintenia prin
,
^
.)
.a
treilea, sfintele taine lucreazi in chip necesar) adici prin ele inseqi: efecte
eficacitatea lor nu atarni nici de vrednicia..ili..
r. ,i;il,r:rri;ilil.-;;il:l;
l".lTl$1.:-?l:llg:T*
ierurgiilor depinde
$i.d.;.;di;i;sid.
".!d"i.i,pri;i;;
sau de a celor penrm care se sivArgesc,"r.."rJ-U*;il;;
d:;;,-
,
6. impirgirea ierurgiilor. Dupi obiectur sau destinaqia lor, ierurgile se impart
doui mari gmpe:
a) Unele se referi la persoane, adici cele care privesc viaqa omului (ca, de
ierurgiile in legituri cu naQterea, cu moartea g.a.);
b) Altele se aplici la lutruri
inrrur"
..i"rirn.ii,; gi diferite obiecte), cum sunt, d$
cele pentru binecuvantarea
ogoarelor, pentru plori., p*,^ rnntirea obiectelor dt
cx., cele pentm binecuvantarea
ogoarelor, pentru prori., p*,^ ,."d;ii;A;;i;.*i;?
::: ::j^P: tt:l,l
chip indir9ti, to"r.' i..,fi i. ;,Ir*;' b##;;.H:il:ffi
3:1::1.::ff:ry-:-.1
iredincios, a."".* .ff;_#:r .l;iil,.';;t.ii":,.,ii.ii"'l
:*lr:i:t-::lyl:,,_,l."cesrea
se curigesc gi se sfinqesc ."i rfr. r"r"rrlG_J;i.;;;
rimane in centrul atentiei Bisericii gi al
jlanului
mantuirii.
Dupi forma, structura externr sau lungime" tor, i.-rgiile se pot impir,ti in trci
categorii: rugiciuni, randuieli gi slujbe.
varietate in cultul Bisericibr ortodnxe, in SI, an,
fugmaticti
Si
s.irubolicd.. Manual pentru Instiru.
.
_d9
D. Stdniloae, p. 340;
pr.
Prof. Isidor Todo.
l-3, pp.I00-I07.
358 359
l/l t V NHr!/n
a) Ccle mRi rcurtc icltrrgii
stttrr nlciltttitc cliu
wolitfit
(eb?(t'
r,oliwa), ca clc cxct,pii;,"ifi;ili;'*'i"-.t'it"ttr
citcqtc l, Dtt"
rninica lrloriilor), n.Jlli.lrr"l;;;;F
bi"ttttua
:" :iT!l:-l,t-11
rrugust), Ruglciunea
ia toatl neputinqa
q'a' Ele
rlcat nttnrat ctt
(
:
I
BruPe, Qr
anume:
a) exorcisme,
b) curdqiri
gi dezleglri,
c) binecuvAntlri,
sunt rugic
inrAurirea
de obicei
r,
lrenrru accst paragraf, compari gi
pr.
M. Popcscu, Dio*otind Molitfelnicut,
I]ucurcqri, 193
(cxtras clitr lJ'O.R,),
PP'
9-13'
rREST rRoF, DR, ENE BnnNt$ni
360
I,I,rU R(iIcA Spt.:CIAI,
8. SlvAreltorul lerurglllor. I)intre toate ierurgiilc, sunt doar cAteva pe cerc lc poat
sivArgi numai arhicrcul (cpiscopul), gi anume: sfinqirea SfAnnrlui qi Marelui Mir, sfin
qirea bisericilor qi a antimiselor gi hirotesiile; pe toate celelalte le poate ftce qi preontl.
Ca sivdrgitor al ierurgiilor, preotul trebuie si observe urmltoarele:
a) Si respecte intru totul rnnduiala slujbei drn Molitfelnic, nelis{nd nimic la r
parte, dar nici niscocind sau adiugAnd ceva de la sine.
b) sn sluiefsci firi grabi, cu cuviinqd., cu pierate, cu credinqi gi cu convingcrc
pentm a insufla celor prezengi respect pentru cele sfinte gi incredere in putcrca qi tr
ajutorul lui Dumnezeu, care se capiti prin aceste slujbe.
.9) E-i
povituiasci gi si-i indemne pe credinciogi a chema cAt mai des mila gi aiuto
rul lui Dumnezeu in toate cele ce fac, prin rugiciunile preonrlui (mijloc prin circ'p(e
otul va contribui la frecventarea ierurgiilor de citre credincioqi).
d) E9t9 datgr preonrl si limureasci, ori de cAte ori i se cere sau se iveqte prilciul
rostul qi folosul ierurgiilor in viaqa religioasi a cregtinilor qi si tAlcuiascl slmnificnji
morali, simbolici gi doctrinari a diferitelor acte) rituri sau ceremonii din rAnduirl
slujbelor, care au nevoie de explicare sau limurire (ca de exemplu, r{nduirlr ln
mormAntlrii).
CAI't'rr)r.ul. lI
rerurgiile
in legituri.
cu naEterea
Ei
cu botezul
Cele mai de seami ierurgii privitoare
la viaqa noastri sunt cele in legiturd cu r
-t"1,!.t_.:
moarrea) adicd cerl doui momente cronologi..
irrt .i"r. se desfiqoari
vlepr noastre.
Biserica il asistd pe om.gi ir ia sub aripa ei ocroriroare incd de la primere cripe
venirii lui in lume. Ierurgiile prin care
",
iqr ,rrii
;;[fhd'il p*n.ut nou_ndscrr
de mama lui sunt urmitoarele'trei:
l) RAnduiala din ziua intai pentru femeia rir,,i (indati dupi naqtere);
2) Rugiciunea la insemnarea pruncului,
;r;a'i;;;iJ""rr.r.,
a opa zi
naqtere;
3) RAnduiala imbisericirii pruncului gi a curitirii riLzei, Ia 40 de zile dupi
si vedem, succesiv, rdnduiala qi rosnrl saii semnific"ti"
n*rG, Jin ,c.st" i..,,
a,uur.rd
tr
rt.rllul sau semnlltcatta trecarera dtn aceste ierurgii,
l' in ziua intai dupi naQterea prunct'lui,
moaQa sau alti femeie, din cere carr
li*tlr-:":1._..::iT_t:
p_.-i acasi (sau r" pirl{g,lL * #i
"Lr"
pr.orol; ., uri
(sticli) cu api, pe care.
qr:"r-"I
"
,nrrq.qt. a.rpn .a"a"irL-^iar^ri'i"Wiiilii,
3,::,:rl::::rea
o-biqnuiti ta ierurgii;. n,igagi"l,l.l;:;;::::- ;'1,^-^ n.-__
(
gi celelalte);.cele
trei tropare d. ,fiiil-gl],N4iluieq
pe noi.-.." gi celelalte); o rugiciune de sfintir.a'
h4rp
"\.
l^
^,-.-:--^l^-
o: e ' -- mare..."); la cuvintele:
,,$i
sfingegte
"p, "..^rir...,,,
preotul atinge cu mAna apa din
(sticld), binecuvnntdnd-o'cn
ciq.'
..
Molttfblruicul cuprinde apoi o
din: BinecuvAntarea
obignuiti;
Domnului; trei molitFe p..rt*i
au aiutat la
Tf:r.e
(preonrl le pomenegte
nominal) gi otpusnrl Nagterii Domnului.
Dapi Molitfelru.ic, aceastd, rhnduiarf ar urma ,i ; .it!;;i p;tur chiar ra casa
i:::rrT":ITg,
si. stropeasci. cu aoa sfintiti cese /eryglg,
intii spre rislrit sau
icoani), pe mami, pe
ueri' rrrl4r oPrL rdsdrll sau s
la naqtere qi pe togi ai cas(
apoi sd-l insemneze cu
f.orri",l";ili
s,
i; i"i"iil
cAnd:
,,NdAinile Tale m-au
rn practica generali,
i1si,
nreotul
nu mergea ni inainte la locur de naQterc
Hf::y,,:9,:?:iyi *leni
ialan{
i",".a..Ja.,o
m.l'ii'r,*".tiile
specifice r,,
;"f.r;.d"p';,il;ii;i*:;i:"d;'tiilJEH[:?,r,Xi,',1'i#:]f
#rTX
1l1lr^lr:^:rl.*r::1,_: ?r"".ut
nou-niscut,. mama )"i qi ..i ,t
".rr.i,
dupi rAr
"T.:".:::::T:
qi pruncul vin acasd d.'h;;;;;rl;
a;;;;;;;',;;:"
'"""'
^^
:!i^:']:j1ti
de preot in ziua intai dupi naQtere este, drupi simeon al Tesaroni
ca o preinchipuire
sau anticipare a botezului3. E" ;;. ;;;i J".i
"p.
L*trrl.(
toare), care spali necurigia fizici produsi. de nagtere.
I
in ultimul timp. la noi in tari' in urma misurilor de.imbunitdlire
a sirualiei igienico-saninnl
ulaliei, luare de c.onducerea stanr.rui,
"rE...il. "iii".,
h ;;i;.i;;,*-.;;;L..
in marcrnittrri u
c:rsc-de naqtere. i,l.,.iil,l,..j#,11.
de
-c.onducere"
st"n t"i,.,,E.;.ii. ;;, d;h;ffi;,,*".;;'ffff;,'H]T:':*iXliil
^2
Pr. I.St. Popescu, Noliuni liturgice...,IaSi,
1922, pp
P.25.
t
Despre
fintele
taine, cap.59, tracl. rotn., p. Zl.
362
. l3l-\32; C. Vladu, Curs dc Tipic
l,r'r(J lrct( )A sFlr,cltAt,A
tn uncle pilrqi, tlilr accirst{ nprl sc obiqntricqtc a se punc lrr apa pctttrtl bniir cr:pilului,
in primelc tr'ciiitc dupl naqtcrc (sau chiar mai rnult)4.
Mengionlm ci rAnduiala sfinqirii apei din ziua intAi dupi nagtcrc lipscritc din EultoloXltiilc
grecegti qi rusegti, ca qi din unele ediqii mai vechi ale Molitfetnicwlwi romincsc (cl c{c cx, cclc
de Bucuregti, 1832 qi 1858); ir-r practicd insi mulgi dintrc preoqii greci foloscsc apa sfittqitl
in aceasti imprejurare, ca
Ei
la noi.
CAt priveqte cele trei molide pentm liuzi, previzute in rAnduiala din Moktfclnic, ln
ele preotul se roagi pentm grabnica ridicare a mamei de pe parul liuziei, pentru icrta'
rea plcatelor ei, pentru ocrotirea ei qi a pruncului de bintuiala duhurilor necuratc $i,
mai ales, pentru curi,qirea ei de intiniciunea trupeascl pricinuiti prin naQtere. Precum
se vede, la baza acestor rugiciuni sti concepqia ebraici, mogteniti de Biseric{ dc la
LegeaVeche, ci zlmislirea omului porneqte din aprinderea poftei trupeQti a p[rinqilor
qi cI, deci, noi oamenii suntem zimisliqi intru flridelegi gi niscuqi in plcate,
Prccum
zice psalmistul (Ps. L,6).
Aceeaqi concepqie se reflecti qi in celelalte molitfe pentru moaqi gi pentru.femeile
care au ajutat la naQtere: atingerea de liuzi gi de_prunc le este socotiti ca o intinrrc
trupeasci, de care trebuie curifite gi ele, ca gi liuzas.
Unii interpregi ai cultr:Iui oftodox cautl
apei qi al rugdciunilor din prima zi de dupi
40 de zile dupi nagtere (vezi mai departe).
s-au desfiingat (comp. Gal. IV, 9-10). Necrrr
gaqie pentru vreo curiqire rituali. Versetul 7
ie referi nu la zimislirea pruncului, ci la picatele omenegti in general, care sunt consecin[e p['
catului originar (comp. Fac. II! 16). Nagterea de copii nu este produsul unui picat, ci cotrsc,
cinqa fireascl a unei legi nanrrale gi totodati scopul tainei cisitoriei, sfinqite de l)umncrcu
(,,Creqtegi qi vn inmuldqi..."). Rugiciunile de curiqire din randuiala zilei intAi apar_in manu'
ii.ir. ,Ui" din secolul )trV inainte, iar cele pentm curigirea liuzei din ziua a 40'a, din sccolul
K tnai'nte, pe cAnd resn:l rugiciunilor din aceste rdnduieli (in care nu e vorba dc curdqirc)
sunr mai vechi6. RXnduiala din prima zi are deci sensul unei mulqumiri adusc lui l)umnczctt
pentm ci,,s-a niscut om in lume", pentm ir;biirea mamei din greutiqile pu-rtlrii.sarcinii qi
din durerile nagterii gi totodati exprimi rugiciunea de cerere pentru sinitatca fcrncii qi n copl'
Iului; iar cea din ziua a patrttzecea este o aducere-aminte de ceea ce a flcut Maica l)rlmnttlttlt
prunorl fiind adts pentru inchinarea sa lui Dumnezru, prin insemnarea pe frunte7,
2. Rdnduiala punerii numelui celui nou-niscut e prescrisi, dupd, Molitfthia' nil
se faci irc ziua a. opta. dupd. nastere; pruncul ar trebui adus atunci de cltre moaqlt ln
biserici gi, stind afari, inaintea ugilor bisericii sau in pronaos (deoarece pruncttl tttt
este inci borezat qi imbisericit), preonrl ii citeqte o rinduiali speciall, alcltuitil din
,'n?,rr.o. Iac.v Purttcnrtttl,
Sin
cu apa sfinlitrl sc fhcc
,,tlc
vre slujit ele".
6YeziP.
Trembela, Mtxpdu E'b1ol6yrou, t. I, Atena, 1950, p.259
E.u.
Dupd unii litttrgiyi rrrqi
(ca de ex. P. Lebedev, Lhurgica, trjd. rom. de Icon. N. Filip,
i.378,
noti), asrfcl dc nrgtlcittlti nr'
cxista inci din sec. IV.
7
Yezi Icon. C-tin Papaiani (Tesalonic), Curdlirea d.upd nastere a
fcmeilor
(in grcc.) lrr.rcv,
,,Grigorie
Palama" (Tesalonic), an. 1963, nr. 5-6, pp.223-229; I.M. Fturttrlis, Ildsp. landumc.ri.ri li'
turgi-ce, canotice
Si
dltcle (in grcc.), Inrrcb.29 irt rcv.,,'O'EQqp6pr,og" (l'rcottrl), Atctlit, ntr, XV' ttr,
8 (15 apr, 1960), pp, 343-346.
?r(?
rREOT t ROF. l)R, ENE BRANI\Sl,ll
Lrrmitoarcle: llinccuvAutarea; rugtrciunca lnccpit<>arc;T-ntdl
nxstru qi trgpaml zilcl
al hramului bisericii.
' '
.
Apoi_ preonrl il binecuvanteazd. pe prunc, fxcandu-i sem,ul Sfurtei cmci la
(pentru luminarea minFi qi a gandurilorj,
h guri (oentru
rfi,-,ti.", n,ra.t,h,i
"i
,
s,
qi la p^iept
fteie gi'de
molidl pe
inseamnl
numele, la
lumina fe
Apoi preorul il ia pe prunc in braqe gi face cu er semnul sfintei cruci sore
Apoi preorul il ia pe
pg":.in brare qi face cu er semnur sfintei cruci spre
serrcii s.au ig faga icoanei Maicii Domnului
1in
pronaos; ;ilril ,ropr*i'qi1
IntAmpinirii Domnului8 gi face apolisul mic.
In-practicd, in cele mai.multe cazttri, rd.nduiara ru.ndrii prw*culwi
se face
3p^:_ri1.-
dup{
lattgre,
ci ori se face
9 latl
cu sfinflrea
"p.i
Ji"
frii^
ii6,"it ,. .
3:Tjl::,..:lla1
-in
ziul botezului, inainte.a. iarra.,i"i, iriJrr"-.;;,ffii?;
acesta, apolisul nu se mai face, ci urmeazi,indati botezul).
,,..r,r1l_1 1",
",0*.
numele pruncului a opta zi dupi .rrg,... e veche, fiind
din. Legea vpchg, care ordnduise aceasta'zi pe.rt r!;;ilil-p;:ji#;;#"iJ
birbitesc, prin tiierea.iSqreiu.r gi punerea numelui (r; il;. dI, 3). Noi .r.itinitn
Pjjlll3,
pll:-,.1 qi_Mantuitog
ip*i,
supunAndu-Se randuietii'Legii,
a r
Tl.:ly I "p\^p
dupd. naltere, cdnd i s-a pus numele de Iisus (veziLc. ii, Zt).
zice simeon aI Tesalonicului, intr-aceasti zi luim
""-.r.
["tlr-cn
a opta zi inser
inng]re (incepunrl unei noi siptimnni) gi pentru cd qi Domnul ainviat in ziua a opj
Nurnele care se dr p^runcului, dupi iradiqia oitodoxi-ei .il;il; ;;;t;
:HTf f:l*i_'":-l {dnn
ui zitei de nasteie ,."" q9
.b";;;;;
rl ;hri ,at"i p;
piringii il.aleg ca patron sau ocrotitor al iopilului. E bineln ;
il;;;;'h5
din calendarul ortodox sau din cele obiqnuiie in popor, ir."" an cele neroml
imitate dupi cele striine sru invenrate
1ca
Frang, r*i,arir,
g;ui.,.-rl
sfhnnrl al cirui nume il purtim este pentru noi nu numai un paffon
p.izitor), ci
$i
""
#d'
g: TIil,?;':"lT::ffi:1
Hilffi
'jrH
?LHlJ T::ffi::
,,Prin
mijlocirea acestor sfinqi, noi strangem legiturile ;"rJ; impreuni cu lur
ipirinrariNilic;##H;.:':1"':?ff;1:'fl13i,t:.H,T,'#3fi
Hl#;i:
purtdm..Mai
ales pentru prurc) aceasta legdruri, care il unesre cu Biserica
este
.un
dar neprer-uir"r2. Totodard, numele
'de
bolsz il l"rgt;.';;ul-ndscut
de
mogii qi stribunii sdi,.integrandu-l
in comunitarea ,.r?gi6"rt a Bisericii qi'in,
nadonali, a neamului
$n
care face parte; acest nurne corxtituie qi un simbol sau
i.,d,.f t,.'a.;;iil#rffi
il:
j.T,::ffi
;,ffi :ffi :"',:l':',U:JUl.."fiH1,:"J
de persoane derivi din substanrive sau. adjeciive qi ,"
"-r;;.rrT."qi.
morald, soci
religioasi etc. (de ex: Teodnsie :
darul rui bumnel r, N;iiiii': bi-i.o. de popoa
Gheorghe :
Iucriror de pimdnt, agric.ortor,Mari" :
"i
il-merii, m"rinai
a.;.il1
diliile vechi ale Molitfelnicalwi rominesc (ca cea
fi
ebedev,
@.
cit, p. 379, noti.
-72.
lica mai veche, nr. 814 din 20 mai 1955), SftntUl
dea p-runcilor Ia botez decit un ,ingu. ,rrmc,
1i
364 365
LITUITGICA sI!ECIAtA
3. La 40 de zllc duplt noqtcrc sc f'rcc rd.nduiala pofltru lmbitaricirca pruncului
Si
pentru curdpircn lduzai, tlup[ clirtina mogteniti tot din Legea Vcchc (vezi Lcv. XII,
l-8), datinl pc carc ir p{zit-o qi Maica Domnului, aducAndu-L pc dumnczcicscul silr,t
Prunc la templu, unde a fost intAmpinat qi qinut in braqe de bitrinul Simeou (vczi Lc.
I1,22 g.u.).
Pmncul e adus de maica sa ori de naq(I) inaintea uqilor bisericii (in pridvor). Prc-
otul, cu epitrahilul, ii insemneazi cu semnul Sfintei Cruci pe mami gi pe prutrc; mama
(sau r-raqa) stl in genunchi cu pruncul in braqe, iar preonrl pune epitrahilul
fi
mAna
dreapti pe capul ei gi
-
dupi o scurti introducere, formati din: BinecuvAntarce,
rugiciunile incepitoare obignuite gi troparul zilei sau al IntAmpinirii Domnului
-
ci-
tcgte cele cinci molitfe din Moktfelruic (A,qheasruntar), in care se roagi intAi pcntru
rnami, ca Dumnezeu si o curiqeasci de intiniciunea lir:ziei gi si o invredniceascl a
intra din nou in sfinnrl locag gi a se impirtigi cu Sfintele Taine; se roagi apoi pentru
prunc, ca Dumnezeu si-l creasci, si-l binecuvAnteze gi si-l sfingeasci, invrednicindu.l
la vremea cuveniti de luminarea botezului (in cazul ci pruncul e nebotezat; sc lnqelegc
de la sine ci, dacl pruncul e deja botezat, molitfele respective nu se mai citcsc rlu ee
adapteazi texrul lor la situaqia de fapt).
IJrmeazS. apoi incbisericirea pruncwlwi, adicl. introducerea lui in biserici (dac{ prun.
cul e botezat)ra: preotul il ia in braqe pe prunc, inchipuindu-l pe drepnrl Simcon, cltE
L-a purtat in bragele sale pe pruncul Iisusrs,
Ei
face semnul Sfintei Cruci cut cl lnrprt
ris5.rit, in faqa uqilor bisericii (pronaosului) zicind:
,,Se
imbisericegte robul (roaba) hri
Dumnezeu X, in numele Tatllui..." etc. Apoi intrd in bisericd (in naos), zicf,ntl:
,,ln-
tra-voi in casa Ta..." etc. gi face din nou semnul Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, zi-
cAnd:
,,Se
imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezeu..." etc., qi:
,,In
mijlocul biscricii
Te voi (va) liuda" (Ps. XXI, 24). Apoi merge in faqa uqilor impiritegti, unde facc din
nou semnul Sfintei Cruci, zicind
,,Se
imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezcu...",
qi-l inchini pe prunc pe la icoane, zicAnd troparele obiqnuite. Daci pruncul c partc
birbiteasci, preotul merge cu el qi in sfhnnrl altar, intrAnd pe uga de miazdzi, ocolind
Sfanta Masi (unii il ating chiar cu fruntea de colqurile Sfintei Mese). Apoi ll punc jos
pe solee in faqa uqilor impiritegti, in semn ci e inchinat Domnului, zicAnd;
,oA,cttm
slobozegte pe robul Tiu, StipAne..."; mama (naga), inchinAndu-se de trei ori, ll ric{ic[
pe pmnc.
Preonrl face apoi apolisul Intnmpinirii qi il impirtiqegte pe pmnc.
Dupi Simeon al Tesaloniculuir6, prin ritualul imbisericirii pruncul ar devcrti
,,cetchu.
men" sau
,,chemat",
ceea ce presupune ci imbisericirea s-ar face pruncil<;r inctr nclrtl-
tezaqi (de fapt insi imbisericirea trebuie si urmeze botezului, iar nu si-l prcccadlt, cilci
este nelogic qi absurd si introduci in sfinnrl locaq qi in obqtea cregtini un nebotczat),
In Molitfelnic, molitfa pentru curlqirea mamei gi rAnduiala imbisericirii^pruncului
sunt impreunate intr-o singuri slujbi, ca qi cind s-ar face amindoui odati. In practicd
insi, de cele mai multe ori, ele se sivArgesc se parat una de alta; imbisericirea pruncttltti
se face (mai ales la orage), indati dupi slujba botezului, inainte de implrtigirca prun-
Unsere Namenspatrone, Freibwrg, L9l6; N. Iorga, Nwnele d.e botez la romd.ni, Bucurcqti, 1934; V,
Ursichescu, Vecbi nurne rornd.nesti de botez, in rev. BOR, an. 1939, nr. Il-12, pp. 612-663; l'rtlti
Maria C. Marinescu-Himtt, Observasiwni privfu.d. onoruastica rorndnd., in rcv.
,,Ausonia"
(llucr,trcqti),
an. III (19
\a
Yezi q 1820,f.7 r.
rs
Vezi 6l v.
t6
Dcsp
,
trad. rom, cit., p, 72,
lrRno'r'Pnor, DR. BNn BnnNrg,rl
culuiiz, ia^r molitfh pentru curiqirea mamei o citegtc preotul atunci cAnd mama vinc
bisericd (frrd pmnc), fie exact la 40 de zile dupr .rrgt.r. (mai rar), fic chiar inai ,
rrL ! aLL rd rw uL zrrs LlLtPai.ralLcrc (mal fafr, IIC Cl-llaf lnalnEe,
obicei la patru siptamAni dupi nagtere (inainte
de icest rermen, numai p..r,- n oi
intemeiate, ca de ex. apropierea Pagtilor, temere de moarte etc.). Motivul pentru
li.uza cere s5. i se faci molitfa de currqire inainte de termenul..gl.-..rtry ai: +o dc
este ca ea trebure sa faci cele ale gospodiriei (de exemplu, si frimAnte gi sr
paine) gi si-gi alipteze pmncul, lucruri pe care nu le poaie face atata vreme
considerati necurati.
Tgtugi, chiar dupi ce i se citegte molitfa, liuza nu intri in biserici inainte de
zile. In acesr rJ.stimp, ea nu poate lua nici anafurr
si nici ..pasre
(mic),,.
oenr
acestea.sunr de fapt d,uo6crrpou, adici tin locul Sfintei impnniqanii,s. Atei leuza,
pruncul^nebotezat pot fi insi stropiti cu agheasmi, la boiezul obgtesc al caselor,
atunci cind preonrl merge
,,cu
botezul,, sau
,,zi-intAi,,.
^
D.acn, pruncul nu a fost inci botezat panr la 40 de zlre dupi naqtere, nu i se
face imbisericirea (care e condiqionati de botez), ci se ciresc numai molitfele r
curdtirea maqrel, imbisericirea pruncului rimAnAnd a se face numai dupi botez.
Neofi.tii adulqi se imbisericesc la 40 de zile dupl botez.
Potrivit vechilor canoane bisericeqti, daci pruncul e botezat indati dupd
va trebLd
43pt"t
de alti femeie botezati gi curati, panr cand lir:za igi igi va face
de curaqirele
.
4.
-Tot
in leginrrd
9u
rlaqlelea pruncului,_zl4aktfetnicwt
mai cuprinde qi o ru:
deosebiti pentru cazul cind femeia leapidi pruncul. E asemi.nrtoare cu cea
lduz" in prima zi dupd nagtere; in ea se accentueazd. insr mai stiruitor
pentru iertarea celei in car:zi,.5lse.rece lepldarea pruncului i se socoteQte ca un
de ucidere cu voie sau f}ri. voie. in asdel de cazuri, vechile Molitfehice previd o
femeii de la impirtigire timp de un an20.
In asemenea cazari, nu se face nici sfinqirea apei gi nici nu i se mai citegte
molitfa de 40 de zile.
17
In cazul.acegtl rugiciunile speciale.pentru prunc- (care in forma acnrali presupun ci el e i
:zat) trebuie si fie ori adaptate situaliei (pruncrrl fiind botezat), ori supriinate,'rostindu-se
, .
"
-
ctLtl
.ac{ta^.
rugdctuntlc speciale.pentru pmnc-Jc19 in forma acnrali presuprur ci el e incit
botezat) trebuie si fie ori,afap.tlte siruatiei.(lrun..rt fiind botezat). ori suprimate,'rostindu-se ntr
formulele s.cyr_e
Pentu
imbisericire.(,,Se imbiiericcgre robul lrri Drunnezeu k...,,.t
;
gi cclelalrc.
'o Vezi fuisputtsul Patiarhului Nicolar III G:anaticul al Constaptinopolului. ia M. Gh
18
Vezi Rrispunswl Parriarhulwi'ilitot* IIt G)antatical
"l
C";;;;;ri-"ptrrr.rili.'rur.'-Cii"a.un,
Kctvuyrrq,i 6tcr,rd(etq l, 14.
Ie
Vezi Can. 38 al SfAnn Vezi Can.38 al SfinduiNiclrifor-r\4irrurisitorul (CBO,u<>1.II, part, 2,
1.t,241). 20
Yezi, de exernplu,.rllolirfehicut dc Bucurcgti, l$).p,479.
ata 141
CAPI'I.oLUt, III
Agheasma sau sfingirea aPei
(mici qi mare)
Cea mai de seami dintre ierurgiile privitoare la lucruri qi, totodati) cea
-
mai
frecventi, in activitatea liturgici a pieonrlui, este agheasm'a sa:u sfinVirea. d'pei' Ea Se
,eui.A"q. cel mai des, deoarece apa a fost considerati totdeauna ca una dintrc celc
Pe'
tru stihii sau elemente constitutive primordiale ale cosmosului (apa, plmAnnrl, aerul
$i
cel mai util qi cel mai folosit in viaqa casnice
opg ietr
at$t *Pt
mrrc
11
mlc{,ll
bisericesc.
Ne vom ocupa mai intdi de agheasma micl.
I. mici (
,o
ptrpdq dyroopdg to6 t6crtoq) se mai numc$tc ln unck
pirqi satt
feptanie,
i"*"j slavon, care inseamnd. lnwinnrc s?ltJ SlrlibA
t nil." ci la'inceput se ingelegea prin el numai agheasma cea fnare' cere 0l
,nua.q.q.. la Boboteazi, sir'bitoare care
-
p..:"4 am vizut.- se mai ntuneqtc q.i SiUt
luminil.or sau a lwrnind,rii, deoarece in aceastd zi se botezau odinioarl catehumcrrii.
'
^S
iotrlsd.td.rSirii. Afhemma mici se sivArgegte in biserici qi prin case, iar,unCof
chiai la rAuri gi flntAni (izvoare), in gridini, qarine sau in orice loc curat qi cuviincioc
la cer ncioqilor.
b) biseiici, Agheasma micl se
ryvAr19lte
de r_egull la ficcarc z
intAi
august (inceputul posnrlui Sfintei Marii), I septcmbric (ln
..p""rt anului bisericesc), p...r- qi in Vinerea din S[ptimAna Luminatl (Izvoru
Timiduirii).
Originea obiceiului de a face sfinqire
ciutati in dorinqa Bisericii de a inlocui,
pigineqti (practicate qi la iudei) de la ser
In. [V,
5-38),
precum qi la unele s
Paqtilor. in biserici, agheasma se face
I yezi
inlelepciunea
. Comp. Sfhnnrl Chiril.al Ierusalimtrlui, Cntch.dw ll
5 (trad. .o-. d6
pr.
o. t. mrrt lucru gi cel mai nobil din cclc patru clemcnt
.ri. ,r.rt in ltrme..." (C trad. rom., pp' aa2-+43)'
2
YeziMolitfel
139.
3
V, Mitrofin< rlica,
P.863.
a
Vczi, tlc cx,, iiua I', insemlrarca dc la sthrqitrrl Utrcnici.
rRBOT I'ROF, DR. ENB BRANI$TB
fie chiar dtrprli CAntarca a 6-a a Canonului Utrcnici, ca in S{pt{rrr1la Lumilatl
Lunea Paqtilor sau in Vinerca IzvoruluiT{miduirii)s
'
--
..
In case (sau la rduri qi izvoare), sfingirea apei ie sivarqeqte ori de cate ori cer
,r Lauc (sau la raun
Ql
lzvoare), stmfrrea apei se sivargegte ori de cate ori ccr
ltff::it,i:-!jli:i:u*
mai ales^in'zileli de Dost: mierc,,.i
"i
,i,".i
aimin.ai"
iur
qi luni), pe nemAncate_,
Q.i
de prefrggn in
;ift..;:]il;
qi in ultima siptimAni din Posrul Mire),
anului indicatc
sus (l augusr,.vinerea Izvorului rdmnduirii), precum gi in anumit.
-;;.;1;;;
din via.ta casnicd a omului (ca de exemplu, la mutarea i;.;r;;"d. sau ra inaus
ei, la sfinqirea flntanii gi_a izvoarelor, , i.or.r.to.,
".i-itiJr.r.i..;. c).Pa,nd.1ttnk sluibei. Rhnduia r slwibei pentru tnt nnal.
,,^^-a::1rll:,.:i
apei se^face in biserici,'se_pune o masd in mijlocul bisericii (sub
llcandru), rar pe ea, Sfanra Evanghelie, sfinta cruce, sfegnice cu lumini'apri
giJdirya
(vasul) cu_apjr^care va fi'sfinqitd
ai
;r";;ij^;!'il;;.;ffir
5
(sfitocul sa.o sfistocul)6. cand se face in casd, se pune la icoani L masl acoperitr
(castronul) cu api qi pimiruful,
iar al
e cidelniqi), pentru cidip.
pe
masi se
,
di, binecwvrintd.rea. (,,BinecuvAntat
este
f,,r::-,.::::1.;_.]:
,1. cantdret-ul incepe cu:
,,Slaui ti..l;il'ilate ceresc...,,,
si
lelte rulactunt introduc.tivr, in timp ce preotul ci.degte, in biserici: intai masa im[
:3...1 :lf ,:i^f
e-1";1.-ilft
;n;i;ri",l,;&i,;F:i';,tH':,"J';i'#':.1T'J?jfi
,l
de invocare a Preasfintei Niscitoare a. o"-".reu (,,cd.tre Nar.i"IrJr:;.";l;
acum cu osArdie si alergim noi, picdtosii...,,
gi:
,,Nu.rom ta..r,-Ner.etoare
de
nczeu..."), dupi. care se cite
_
DupI aceasta se cAnti o trnpare scu?.te) majoritatea adresate
Ni'scitoare de Dumnezeu qi precedate de stihul:
,,pr."rftrti-Nlr.itorr. de Du
zeu, miluiegte-ne pe noi !"; ile se termini cu,,Sfinte n"-".r."t ...,, (d. r..iorii
I:g^l:: l.de,
cele mai mulrc dintre cintirile din r4nrtuiala
acestei slujbe sunt
"dr.sa(
Sfintei Fecioare, deoarece sluiba a fost alcaruiti de Biserici peni* rl"r"."i unele vechi
i.,-':| *,::I:i
p"s.r:., legate de sdrbitorile lunilor
""i
al ;;i;[, J. ,'nrUato.ile solstiriu
3:..::l
QJlj
:"::)1 ;.19
,u"^1, loc pe mal,rile apeloi
siil
;;; .;,"i"o?,,.'Ji il;}i:
Iccloara, trumos impodobiti gi imbricati ca o mireasi, care ffebuia sl'ghiceasci viitor
concetiqe nilor ei, cu. aiutorul unor. lucruri (obiecte) aruncare in api qi .poii.orr. a. .;-.-iji
aceca, majoritatea cAntirilor din slujbjr-creqtini. a sfintirii ,p.i ini,"ii qi t"rrae pe sfAnta i-cl
cioari, Mireasa cea curati. a Duhului sfint, in , .i,- p;i;;..;,rH;;";; qi-au pus nidejdc*;
mgind-o si-i curiqeasci de urmirile picatelor gi si-i apere a. ulr[, i.
""voi
gi de ,ur"ii,ig6u]'
iy:!'P.'::::2:li^1it,1
leji:
p. r57
siI]._P:P..o:op oviciu, Ntuatistica, pp. 77
1i
r4t.
:,D"F..'"Ii,tr;,ffi
-,t;;,"iri""#L"l;lo
ji,"o'i,$1""'"'
i,!:,!:.r,',!l!:!,^g::.:r,:, til^:g'ittf
;tillii iZ"tliu6,r"icwtwi romanesc ripsesc rugnciunile in
rrrrduc,tivc (inilati dlpn binecuvint"i. ," .it gt fr. CXLII/.
''
l(ttrlnlc accstca sunt dcscrisc mai alcs de marele canor
lli:,::::l.::":i.1,:lll:,*.-.:l:" T.l1,".
o:.T1-,:,:_.,,#;y
?*^dox
reodor Barsamon, in tilcui.
l:l i,i,l1li:i;.f,1":ti:::*[l:lly.IP
G, r cxxxlll vot.74t),;;;;;;;;;;,#il]il:'#j:
368
369
I,I1.TI ReIICA SPHCIAI,A
ln Hvrei ll. I l-
hv
t4),
ctt ccrcri sPec
:
,rPace
Doamn
rqind-o
re apus, nord gi sud (la binecuvlntarca cil'
(in bisericl intii icoana de la iconos'
inrnerl. lAngl iconostas), iar dupl cl
icoana de Ia iconostas (in biscric{) qi
tocul
HmP
care
r[ de
de ar
cntru
ii...'
rugfl'
ciunile robilor tii...')'
Acum se intercaleazi slujbele sau moli
citgiinbiserici,stropireacredinciogilorcuaghcastrrllsc
otplst), iar nu inainte de ectenia intreiti, ctlm c prcvllzttt
r.. oo. l8-19).
ii[,i"g," in tvltoktgbiilc grcccgti, in T'rehtiaclt ilrr:vrv
r<lmAncsc.
. I40,
Cca rnai vcchc
Itrui . aflinr la i,.
zl-lltal a
l-rului Nichifbr Mi
atribuite
rAnduieli
rrrrrl.r a\l\tllrut lvla 1 I
.
t.i r
:^l{]:r:i? iil.
*ibyiti de.unii,tui Fotie, patriarhul
Constantino;:ffXitl.i
P^l"_,r_,_l, ,?."babil,
rugiciuni mai vechi. ca ."t.'.rr" r"-;#, il;iiiir[.iT.iJ
rVl
r:Anduicli
art. VIII, . p.\il.--'..^-*
d) in
.- r.-^ ,r._^:
^ -^..r._:-,y
r
si
in orige zi d.in Sdptdrer.d.na Lwruinatd.,
se face d}Ri o randuiald deosebiti, in care psalmii ql la"ifrii;'Jin randuiala
acestei slujbe sunt inlocuiti cu cAnieri ale invierii
.
Dupi binecuvintarea
dati
{e
preot (,,Binecuvantat
este Dumnezeul nostru...
cAnti^de
.treiori,,r{risros
a inviat-..", .arriarra miaipr.tr"i;;;i
apoistihwrle pt
/ S.i i,..,i^-^
^,,.---_'t-o
d rllvlal"'
t
canfanq mtal
PfeOtUl;
I
", gi celelalte), cidind preotul in
j r lr
celelalre)) cadlnct preotul in
;urul
mesei pe care c
Cmce, vasul cu apa penrru sfinqii gi sfegnice
-i.i
." li
celor din mornranrurt
"r"*fix.Tr""Tl
Gtl'J?:.l:Hix';;,a:'*"nzdnd
cintereqii:
Preonrl (ori diaconul, de,este) .orr.qi. apoi ectenia iiii, ,ucererle speciale perl
:.Tll.: lfl
d,iL:lrib., Agheasmei mici ae pesre rot anul. Dupi aceasra se cAntd (
nonul Pagtilor (,,ziua lnvieiri, popo"r.,
rn
"J
r"-i"n-..iL,"rll*du-se
stihirile
:i:
o:,u-,(ti,.t
g^.^T".:
f:Iyi
ie tantr numai il;;[t;'i,ip?
ca,,orea a treia,
nia. mici qi ipacoi:
,,venit-au mai inainte a; ffi#r,.a-l;
1i,
de se
:u:?:::".:^1f"9*lli
Ghe91ehe, zicem intni .o,,a,.J h,t, ;;;i ipacoi)
;
dupi
a
Easea,
iarigi ectenia mici., apoi condacul
pagtilcr
(,b.!i T:-"i pogorat in
mAnt..") qi icosul (,,pe soareie cel mai inainte a. r""..111;y.t. .,,pr,. apoiA,osi
/
yr rlvrur
\,,rr rudrsrc ...trr r,ar rnalnte oe soare...,,). se ctqegte apoiApostol*l
Agheasme^i mici, dupi care se cAnti
,,invi"r." t"i iiirt
Qr
strhrra:
,.lnvrind ti11_aj1_ mormint...,, (de trei ori). i:
.e#;i,';ffi#:T',";,1T:#:
l:fflrle
uI-IX)
;'e;iil;-'!, h'm'qi*r
Dupi CAntarea a noua) din nou ectetcia
lwi (,,Cu tr
ifl:#tt*;;.1',9:.:::,.:I1::^*t
citegte
apei, d.,pi
irfirrrdi Sfinta Cruce gi sfitocul
il
"rl
rh,qr.", stroprnd gr cint6.nd
,,Hr.oy;::"'r[;;:j
,f.?.',",.::1,
o.1Tr,1X:1=ii-:iijer_elii
3
'd9"1,
qi ,'tr.;,'o;;ii
6;i'il';,d;;ffii'
l',otcazi pe ce.i de faqi, canttueqii canri unir;i iiir;iii;fip;,I;:#,n"ii,"
,#ii""".f,
s-arr arirar...") cu stihurile lor qi slava Laudelor'
1,,ziia
iiiiirii qi sl ,i. r"*i"".,
&
l,trtictt' PROti, Dlr. lJnti Bttllt$,1 ti
t:t
onpitole dtspre diferite chestiwni, cap. l, la
l.
pitra,Jur"*
Eccl. Grazcorwnt Historia et r,,ttnurmentar
tlIirl'.',:-32.9,
^.
il Y:r:iJ1
gl.eQcanuJ op. cit., t..ril,
.p.
344;p. Le bedev, op. cit., p. 428.
ll"llltY:I:U:..':li i.._q,r,"i'_"n1r'q"'5,:rpil4;;li;ffi;L
J.1!,p".in.eaz, tiffitnicutui ro.
l,lllll:HJl|):),:_.!_i):.::!!4d'iii'
g,","qii, i,, r,;i"i,;i;,h,";;;
ffi,;:il:il"!{i{,,,i!'{li\i'ii
Itt oli tJi h t ic tl ul rourincsc).
()
r':'rrrtltriirli ctt ttttclc clcoscbiri firlii tlc cca dcscrisii aici-gdsim inMolitlilttittd crlirnr clc Mirrop,-
lirrrl Nilit, irl Urrgrrvl;rhici (lilrcurcriri, rts+, pp-ro+
$i
is?til'tl;"iii'i'lrlrcir
c irscrrriluiirorrrr c.
1'lriznuirca...") qi se termini cintindu_se:
,,Hristos a inrriat...J
ffi
; ili.,frHi
crcdir-rciogii.
Irr ziua de Izuorul Tfuttid.wit"ii la minist
370
371
irea tmpului qi indepirtarea nrtLlror cursc'
mai vechi formulare de rugiciuni pcntru
in Transilvania
-
dupi inmormAntare,
pen
vAntarea ogoarelor qi a seminiturilor,
pen
te
$e
oi
o
heasmei mi
rugiciunile
Iordanului.
LrruRclel snEclALA
cea descrisi ta Pr. P. Procopoviciu (oP. cit., p. 141), care recomandi si sc faci nu dtrp{ L'iturglric' C
cea descrisi la Pr. P. Procopovtctu (@. ctt''
P'
l1+l), care
dupi Clntarea a gasea din eanonul l5trpl de la Utrenie
LV.;',"# i'::;;;"';'il-ii,. tir"oajL, r. w, col. 1681-168s; P.
4"
Punict, Blnld'ictions dt
r D--ll:,-
^r
-.'+ ,..r
l,eau, ll,
eaw binite, Paris, 1908;
Q"Tp.
Ei-Pr'
I. Bcldic, o/' oif"
1t1t
S-Li qi i.
^d::\(ts;an'
1958, nr' l-3' pp' l4l-143'
,r'Comp.
|rrrr
Stetenellr t,rturfrica. oo. 128-129.
':..{i,ii:, ';Y:*?,!K"i!*{J*,1;
?i"f}irtlliJ;l
A,lu i,,u),"* T ? heres. ?O
(P.G..
t, XLl. cttl
r,^
",,L:;:;:,
zi despre practicarca sfinlirii
....-. Adv. i*"iul I. 2. hares. 30
rd. ur(r,L!,r
-r,.-,--.Aclv
tt*,i19t,I, 2, hares'
?9.(P'fil
':
Il;l:tt'l
illarion
1f.d',
t. XXIII, col.45); Tcoclorct al Cimltri, Irf' fir'' V
2l (P.G., t. I-XXXII, col. 1244).;.a.
te
Morirfettticul,
gu..,."qri-i
dil,p, r-3.f,-ac.ca11r itrsctnnrrrc.li
Tfl:.:l!"
Evlnlogltiile grcccqti' tll
\u
Molitfrlrrirrl, Buc,rcqti, 1937,p. 139. Accastil itrsctntrrrc ll scftc
(lll
rrru"iirii,i'iiir. ii,ri,
i.attiir'" dirraintc^dc 1t352 rlc Motitlchtitului rotrtflrtcsc.
Pngo'r Pnon. Dn, Entr BnnNr$.l.ri
ra rr4rlrl) Ll c ll
otpust)2r.
Ea se afli in
ipul urmdtor:
.",11:"i'#;;:;,]
j.'1fl1""9::;*::"':q::T-;.,+?il;ff #J".n['.',..,,r.
zrrt,,i QfA_*^;__-1:;_,.
Iul)r pe
care se DUn: icoen;
13* lt","r;,3is1.1i.r ix*,ffffi;'(3#-':iffi
apa gr minunchiul
de bus
cele narn, letrrri
^o
--;1.^t*:
ntAi masa (analogul)
cu ico cele patru lan'a,
f...it"tg,urrron (oaca sunr)
u, o.:.t1rffitjuJru::"rt[;itr
merge cu lumAnarea
inaintea oreotdui;zz.--
.,#;:X1 :oN',::':('{_T{*'^1*^ii!I!1{;
clref speciare pentru
snn.tirea apei.
sirlimutui.
Cuvintete :,#r.g
!a.,, b;;;;;
ri,H;;'#']ff i:1ffi,:H?Jl:,1,J
::::;H'ffii*:::',:::l: T*:::l'l'
-,ip,,..,,i;
i;;GH
unii incep, de a
I .I'TL] RCi ICA SFF,OI AI,A
in ziua aiunr'rltri ll,botczci'
sfinqirca apci sc face dc obicci chiar i, biscricd (in
"1,1"0;
j*
l,,.,1!, i.d Hr^
y
i':.:
t:r
-:111
1
i
;:'I
;
-
;" [#i,"
"]'
ii i n a.u, du pd un
ifr
'f
iT',?.TT:fl
:,y$::l:
jr:::i3,ili{f1i?!,"illl8,ffi
l;l;xil,i
rPur urmator:
:";1;#
til Xl}|f&':'if
H,#*iciunea
amvonului
sau chiar
-du!i "1ny't,
hrt,i,.a.i-o".i
#:T?,.X;,i[?ji,.
.,:1.:_:.'_i*
menul) ia Sfir-rta Evan.qhetie,
,ia"l*
Ii1j1[y
r^1: rrrlrrur/ rd ol<ulLa
-Uyan.qnelle, al dOtlea
, --i5^ v$5
Ior. merg .d"ril,"'
cu' lumini.
-
p.rprrr qi. icoana Bo,.,rd,
:;llf#1ili,t;r:lj'
aminresc de botezul Domnulrri:
,Stirf l)omnului p.r,. ,p. srriga, griind...,
,\ n*X,11.]:1"':^*,.:f"
;:
-
r
i
e.
i.1 Jj,.. il;;.l.
il;;. fi;s
ri
.r, poter
e.
Z_
prorocia
lui
jsaj1.(.1p. XXy, t_I0; LV, t_t3 qi )
in
(din I Cor. X,.14) qi.Evanxietia
fd.
fal{..l,
i_i
menflrl botezului Domnului.
rosdrea rugdciunii
dire* cu acesre cuvinte, nemaicirina
aeroc,
#':iffiT,r,fJiliH
riri,i, parrea dinainte2a.
cand ,;;;;$;.
;;ilr.]; d";;;'"r'bra,n
tui Duh pentra
constantinopor
nici
^*i:'i1J:'.1:':llriil
11:,:1,;{l
de venelia'
-I8!2'
q,
ei e lisati la libcia v.ic a
Prcttnlltt
1858, p. 123). In edt
inceoe nrsici,ncir,
dc la i'rtvintcl,
1s5_8,
P.
I23).Jn tll^^
,-^..
__ incepe nrgiciuncir,
dc la cttvintcl,
1il1,i:J:'Bj,f;1;l',*??l
irig;r,:.u?':,r
,)
,s p.-de puniet,
Laftte dz
au ritgrec' in rcv'
'Rasscgnl
Grcgot
;
ia$,:;;!T;]858,
p. r28;ripiut bhericcv dc rloi<,r qi lt,qi.,
;;i;;t;,-; 130 qi l'r' V' Agrr, simbotica biblitd
si
,zqtint'Tit'r
goirra, 1935,
PP.
7-8.
372 313
rRE0T t ROF, DR, ENI] BRANtg,rr
).166-167.
qi sc fhcc t'rtpttsrul Linrrghici (clacri accsta nu s-a frcut ir:ajntc de sfinqirca apci).
Bu*ll'll*i i'tAi di, aghcasmi
si
apoi i,
ipii-"qt") a,afura28.
c) orixinea
i veihirnea stfitei.
-tnisi"'(-rn"tlr.;;;;ru
ia tsoboteazi era legatl,q
:::"#i :1,*:,T."1?l
*iL ,a,a,q."'i.
,il,;r-6,;;;;,",eara
(pini
tarziu I troapte) qi pentru
.rt
,:.^
sfinqea
"p" "".o1'a-eJffi;;:Ui"#
H'il{|"Ot
;l:",,,1Tfl:.5,";l*.n:y1,1yi,;yja"g;r;.r,ft,
; ;;#;J,;,,sirea
apei, regarr
sfi n qi rea a pei in a
j
unul n
9
u"*rr,, J;ri{ i;'r;r[ii,r,",]"ti:ffif
#i"l la Locurile Sfinte-lAntonim
al"
pi".."r"j
.d.r.ri.
crm se flro,
^.
rhrn^i L^ '|d
LULLrrrrs rrrnre (Al:olrm
drn Piacenza) descrie curl se flcea pe .nin.i,,-u",.li;;
apclc Iordanului, in drmrneaqa
marelui praznrc.,.
",',uo...,'fl':.:,.:It!:l
1*l:1-:i 'nrri
;;;; in tot cazul, rer-^-,:__
, ,
-rr
amindrea puternicd
a"botezului
-'--- -"--'
""1'o_'l'
apclc Iordan"l"i; a" aici ea s-a rd.s
malla
Mi.l. n"
^."",-..i^),,;^t^
A^
azi
P:'^11
marl
patriarhul
rerus alimul (
tfled;
r,
r,eii- iiiiltrii
care se cAnti Ia ilr:py*l slujbei, ;^, i" ntiiitfrin{r-i
.
u..,t.,,
,!.,sir..^;;;:i"o
L;'#'j,r..hilri{'{r:#K:ri
variante foarte
.aseminitoare
i"t.. .t.. i., ;il.il]il;; jr'-
'*.*rv,
urrL,L,(rr
o'enrare necarcedoni.ri
G3;;;;'i;.d;t:H'S[:,1'Hr1: il_.:_lili).'i:
si
a. influensar,
inrr-o
-;;;;".i,
chia*irujtJ
.J..rp.,-ator
din ri rnlrgrc roman (catolic)is.
d) Efectele Arqheasrnli
rnTri
si
intrebwiruparea
ei.
pri.natrngerea
sa de apa Iordanr
LT:::*L".'i111Y*:'::lLllg,1t-t
nu numai
fi;:;il;qi nrea aperor in
reral, a aperor de prerutindeni.
frcanJdi;d.
;;fh.dil
,"l,'iii:l ;l'.i::ffifl,]
',T;ffiii
{::1"1"::"^1":iil1.1o-'
Io'd'rurlui-.p.."c}m
.a.,ta,{iin't,oparur
din randui
Itl:l,,,,{stizi
firea apetor';
;fi;G;;,i1."
li.' ;#:::;:
:.frXfiH,,?:
rile si
^rrt--aa
tx*x)--:-^-,-
rile qi puterea tnineauitolre
it ;;fii"#;l
ala slujbei, indeosebi texnrl ecteniei si
preonrl
se roagi:
,,$i_i dd ei hanil
y, vurLLu v 4,rl<rr ca rurqanurur.
n a-o pe iadrr;
:"J1x#,:lr:rff.,r,dlr'H
'".Molitfelnic, Chiqiniu, l
g20
si Tioic biseri,
li,Pttpn'f
locaS,
p.G..
t. CLV. col'. A.Z S A. ::;j:;i:i;"i;;i121]f
3i":'If '5!:{r:"Bucures'ri,'e76,p2s6
Yy: /:: !:.1:,u*,:
+s
11,.
c.,
_' _bocxr,r
,
cot. 20e A) .
'l{,!_,;;;
rr'oo'oty*ii"ii
iaec. rV-wil,.. ir, .a. iJil,".r..,
in CSEL,Viena,
r8e8, t. XXXTX,
]1,Y.:r:
O_",..-. B..Ci reqean t, op. cit., t. II, p. 343
;
y
.Mitrofanovici
rcr gi colab., o1t. cit., p. 63g qi :l:t'tlcv, op. cit., p. 430.
"" Itt ttnele menrrc..i
;fi\; ij$:Tse,
rinduiala slujbei este tnsi atribuiti Sfintului vasile cel Mare (vezi
pr.
de cc.stcr, olr. cit., p. 426)-
t"
Yczi lohn-Mr..,',
,;;ry;,'LlXii,,YrTBf'
or Bute
-
EA. walis Badge, rbe Bbssins of the waters on the eve of the
rF
o vcchc tradut'c'rc'latini
a formularului g.eccsc.alslujbei
Epifaniei a fost publicard in
,,Rev,e
It;:1;';' l;HlY,Jil"13l: ft*?:*,1:,:::?tii::-ii;[I:r;il]H;'
ii"i\,-n ,
yczi,
ibid,m,
,r(dictirrc", r. XXrV lsti1, jp
it_34. ;;t;. ;,ti:'ii:fff#:1:
'.439-456, varianrclcl sluibi,i iri Aif.ri,"r.
-"r",1.-i""
,*-,.."., -: -r^..-
!^r?,!,Idtiil::1*
I"^,-b:i !';#fi+;:iH,-ffi,';:iifil:,?;Jj''
pp 42t'422 Yczi
in(i,rn.
i.t"r,",,st,Aiiiii;;';i;;;i;;;;;il',#;ff::j]i!tE,r,,r,
r..3, p.t42.
374
315
a, de ciue arhiereu,
la sfinqirea
Lrisericii'
t
)nt.
ornitioXXrv,
I
t:;#;:fr'[lfk,.l,,l*llh
vor. cwknt,ti
t*r_,"..-r.^,.^"".r,t
r,.,
"^r*
r,
fi
P.
c'lc aratrtl ltr cnrc lc
rrtrii. virsttl ilt'cttlrl
Auir. olr cit" p' 8)'
,1r,,1i.
l3o, ol"
1i
Nicoclirrr
Aghirrrittrl'
hr
rc dc Stiirrtn
Inlplrtillllllc
'i,.,i.,i
ri
1,.y('I lvczia)
.
,"'i.-4d..
1966,
P'
57tli
a sflrriitrrl
tJtrcnic:i
tlin zitrrr clc lkrtxrtclzil'
Uncori sc stK)pcsc cu aghcasmi
cascle gi lucrurilc tlintr-iuselc,
curgile, viile
si
ilTi
H:T,:$:,:l1 il:,:i:f1,-."y{:; L.**,inr.i.#il;il1
h.., de boarr,
effi"ffi:l
agheasmi
i",, ,i ,i,;;;,;;Ji
ru,iiilli
ji,,"ji,t
,L';l;;t,Tf
,xl.o:.li
Daci prisose$te
sau s-a invechit,
nu trebuie aruncati. oriunde, ci si o virsim rn neu3flat^
lr,
clrrat, pentru
a nu fi pdrgr.i;.
Atit Agheasma
mica,p...rr-
til.;-;-", 3. td, st obiceiul
,,rnersuM
z;:':::,'::,*:!17'i1to:: *1,; t.dip;
i,, **r. pi4i
inci de &
;troR1nd,
casele
Ei
p. creaincioqi
.;
i
bgtezindu-Te
Tu, Doamne...,,
(ia BL
I
'I'iu..."
(in celelalte ocazii). Oami"r.e-
c
otthrl slrrih.i A-l--^.*-:
-i^:
r: -;-;? a putul slujbei Agheasmei
mici dinzi4iii.trrtr,rr,.tareau
(mai ares Ia orage) ,r.opir.X
:::
rl-.#., sfinsita ra fiecare inceput d. irni. Dar in
ail;..;'i"fa;tului Sinorr rri. r
n i e r e 5'2.
-,
-,' i
"
ii a-i'i;' ;i','J'.T,'
:Y_XL i
il.'l
# ffi ,: i,il, il
t*1,$$
rJ
I
desfiinteze,
iar preotii
si viziteze ;;J;';
n
gindndu_se
seur;^$i;;i..il1i;:"rffi,tfflJ
din Posrul Mare;
Tdmiduirii;
,roflrr'irr'*1r"#.,.
ffiry"'l
P;tfu Adormirii
Maicii Domnutui
sau in priff
,_,'[,13:# ;,: i:3ii111,-1:._1 :3'gl"'cu
sfhnta cruce
si
stropirea lor cu ,nh."rnj (mTel
decdt in aiunul Bobotezei (5 ;;;;).
urlq vtuLL
rr
rrtuPrrca ror cu agheasn!
3' rn tfer4 de A-l-'^^'-re
pr"p.i*iri
r-i.e $i mare)- se face sffnrirao
^^-, ^,
oi
alte
rd propnu_zlsa (mlce qr mare), se face sfingirea
apei gi
i
sau i ::rl:,:t *osebite
(dL obicei,_ri
,J*. sau mai simplc
o f--^i^ t:.-]: I
zira t
a femeia liuzi i6,
acesre
. Apa sfinqiti
ln
prima
u, aPa sfingiti
ln: prima u, aPa sttngiti
ln
moliryi).
I r----- rrs,-lurur oL'uucllc
ul popor, pur gt stmplu, ap{ (in
Banat
=
De asemene
binecuvinteun
?p!
de. b_iug prm rugiciuni
deosebite, pe care re gisim
in
atdt Ia il;;prt.rr ,epe.ii ia"il.iii ..r.i'r"i, cit gi Ia termina. rea sau darea ei
calmorulrv
Tedeumul
sau doxologia
Pnror Pnor,, Dn, Enri [tnnur,$rti
n ,,
n.'nzi.ttrmarelc
Ecdinlci Sfinnrlui sinocl din scsiunca iunie 19s2, ln rcv. BC),|t, rn.
376
317
Lrru nci tcn .st' EC)IALA
umnezcule, Te ldudlm..."). Sluiba accaste
cAntare de sllvire), pcntru cI ca are tut
rimi indeosebi sentimentele noastrc dc
livire faqi de Dumnezeu,
Pentru
bincface'
nduiala slujbei este integratl qi cunoscuta
rslovie):
,,Slavi,
intru cei de sus lui Dumnc'
1et...", care uneori se inlocuiegte cu cAntarea cealalti, amintiti mai sus (rrPe TinC,
Dumnezeule, Te liudim...").
2. Cirtd se sivArqeste. Se sdvArseqte Ted.ewru la anumite date
,t
frXl1x1,.?i'f[
arie, I Decembrie); apoi la anu'
ca de exemplu, la deschidcrc*
in instinrdile de invigimlnt rcli'
r, Ia vizitele chiriarhilor ln cplr'
e aniversiri din viaqa particulrrl
a25 de ani sau 50 dc rni de lr
clsitorie), la inaugurarea unei lucriri i-pott"rt.
x., la punerl
temeliei unui locaq, la sfinqirea sau incheierea lucr corPOflHJ Bl'
sericeqti), precum qi in alte ocazii in care suntem Ql
mu[tuilto
lui Dumnezeu.
3. Cit priveqte locul unde se
este de r-egulll^ biseriCf
fd.
o.mpfir, la incepunrl anului bi
ul poate
.fi
slvtrqit gi ln
afari de biserici, la locul cerut de i x., in palatul epISCOPAL
in clidirea care s-a terminat gi se sfinqeqte etc.).
Ted.eurnwlwi s
saw Doxohgid
rilor in care se
a Ted.ewrnwlul pentru Anul Nou, alta pent
onomastice ale chiriarhilor, altele pentm
mulaml) cAntirilor gi al ruglciunilor di
i^iiui,'rri"d adaptai la impiejurarea sau ocazia respectivi,. iar tipicul sau planul,lor
g.n.."I, adici ordinea in care sunt inqiruite aceste rugiciuni qi cAntiri, estc acceaii In
toate tede'umurile.
De obicei, Tedewrnul se face dupi Sfanta Linrrghie, dar se face gi indepcndent dc
aceasti sfhnti sluibi.
CAnd avem de sivArqit Ted.euno, se pune in mijlocul bisericii, sub policandru (sa-u ln
locul
gnde
urmeazi. sI facem slujba, daci ea se face in afari de bisericl), o miu[ pe
."i. r. ,qrri sfeqnice cu lumini aprinse. Preotul imbricat cu epitrahilul qi sfita (dac'd c
J"pl Sfa"o Liturghie rimAne imbricat cu toate veqmintele), iegind din sfflnnrl nltat
,
Cu o deosebiti solemnitate se sivirgeEte Tedcumul pentru inceputul. anului biscriccsc la cntc'
drala
patriarhiei
ecumenice din Constantinopol (vezi tmemtaghion is EhhLisias tis Ellados ttt ctus 1961,
,
de ex., la: (Tcdcum dc mullumin
i... a cregti prinra cdilic.a Sthtt-1t'
inod); Brrc Cortc dt Tcfuum (Do'
).
PREOT PnOr" Dn. ENE BnlNr*$rri
prin trqilc inrpilr{tu;ti, vinc in rnijloculbiscricii, prrrrfiftl in nrilirri Sfhrrra Evanghe
sfhnta^cnrcc, pe_carc le
.aqrzr
pe'masi'?.
prirnind
cidclniqa rii sian.l in fhqarnffi
teqtc
forw.ula
de binecuvdntf,,re pe;ntru incepunrl slujbci:
,,Slavi Sfintei Tieimi.,;ri
mai^la Ted.ewrnul penrru inceperea anului qcolar din inviqimantul teologi. ;; al
cuvAnrarea mici.:
,,Bine
este cuvAntat Dumnezeul nostru...,,), cidind toiodatd ln
mesei.. Apoi cidegte masa de jur-imprejur,
icoanele impirrteqii gi cele taterate, icJ
tasul,.
iequl
arhieresc, credinciogii din biserici (sau de AqAl qi termini. cidirea tot ln
mcsel pe care e agezatS, Sfinta.Evangheliea. in timpul acesta) cAntireqii (corul)
c
,,impirate-c...r.-."
11,
noi se cante de
"Ui..i
i. .;ffi'nii;, ilru;;:,,ts;il:
nezeule-..." qi celelalte rugiciuni incepitoare. Dupi
,,venigi
sr ne inchinini...,, se
rrtrzculc...
El
cerelarre rugaclrnr rncepatoare. Dupi,,Venigi sI ne inchin5.m...,, se (
Psalncul randuit, care variazi. cu fiecare imprejurare, dupi cum arati rln,
respectivS.; de ex., laTedewrnwl din ziua de Anul Nou se citegie
psalmul
LxV (,;
crrvine laudi, Dumnezeule, in sion..."), la sirbitorile nationale sau coff
Psalmul XIX (,,Auzi.-te Domnul la vremea necazului..."), la Lrceputul anului
instituqiile de invifimant teologic
psalmul
xxxr[ (,,Iiinecuvnnta-voi pe
toati vremea...") g.a.m.d.
Dupi aceasta preonrl rosteQte ectenia,oare (,,ct pace Domnului sd ne ruglrn,i
care cuprinde cereri speciale pentru ocazia respectivi. Apoi se .ante
,oumn&iul
?-$ ,l
d._
,p3r*.,ori,
urmat de trop^are!.i randuite, c_are gi el.',rariarl; aqarl
exemplu, la sirbitorile nagionale se canti. troparul sfintei' cruci
l,Trlannli
Doamne, poporul riu..."); la inaugurarea cursurilor gcolare din invitima"n r a:"ol
sau la deschiderea sesiunilor Sfannrlui sinod se cdnti troparul Rusaliilor (,,Binc
cuvintat, Hristoase Dumnezeul nostru..."); ra Ted.ewru.wriu ae mulgumire,
'i-pn
,'lvlultumitori fiind noi, nevrednicii..." (glasul IV),
,,slavi..., De binefacerile qi
Tale-.,
$i
acum..., Fdcitorule a toata fiptura...,, q.i.-.a.
I]rmeazi Apostolul randuit (pericopa de asemenea variazi., dupi felul ?i
pe
:ar:
il facem)6, in care ti-p p..otoi (di".";Jt i;; .iG;'.;;i.
^"^rii ^i"i otul citegte Evcucghelia (al cirei rext de asemenea variazd)7,.o'i"q" ,p.. .i.ji
Preotul (diaconul, daci este) rostegte apoi ectenia intreitd,.aie coprinde cereri s
pcntru.imprejurarea
respectivi.. Dupi ecfonisul ei, preonrl zice :
,,Domnrtri'J
rugim!" gi citegte apoi, cu glas mare, rugiciunea care urmeazi gi'care.rt.
del
, - -.
'lt
rd r alLr
Pi'ula
la rDalIare, ln Ioc de :-,,lmperate ceresc..." se cinti intii:
,,Hristos a inviat,..lr1
(lc
trcr onr
.fr
apol: .,sfinte Dur nezeule ..." qi celelalte. La
_
zwruwl pentnt-Anul Nou (l ianj
rttgiciunile. incepitoare_ nu se pun, deoarece aunci Tedeuntwl se face de' reguli a"pl Ciarri-l,ituil
ghi"; dcci, i'dati dupr binec,v:antare, incepem cu:
,,veni!i si ne inchinim..-,i
'
----:,
o
I)e ex., la sirbitorile
.na;ionale
se ciriqteAposiilul de la Romani xIIi, l-7, unde se...o-.,rjio
sl,lPrlncrea fali de autoritnli (,,Tot suflerul si se supuni inaltelor stioAniri
l'\'
l, A."l N^rr ec.irA.rr
atedralele chiriarhale), ies inainte diaconii cu
a
^r^angurilor
(de la cei mai mici pAni la
t'
):,*;k:;:;ffirr, B,rcureeti, r e26,
slujbei (de binecuvintare), pentru a crea a
vorba dc autoritatca lliscricii, rcprczcntrrtl prin,
378 379
l,rTuncitr:R $Plior Ar,A
t"u.Xd.ciunea prhnipnltt n nccstci slujhc (rcxrul ci, clc aseltlcttca, variazfl dtlpfl nilttlra 7'd-
dcwrnului sIvf,rrlit).
Apoi sc cilttil, Doxologia ril.il,re (,,Slav[ intru cei de sus lui Dtrmnczeu...") satt inrttttl
,,Pe
Tine, Dumnezeule, Te liudim.,.", dupi care preonrl face otpwstul zilci itt carc nc
aflIm:
,,Slavi Jie,
Hristoase..."8,
,,(Cel
ce a inviat din morqi) Hristos, Adevfiranrl
I)umnezeul nostru..." etc. Acum se rosteQte, cAnd e caz;ul, cwd.ntaren ocazionald,
(comemorativi, festivi sau omagiali), ceruti de impreiurare.
Urmeazd partea finali a slujbei, pe care o numim de obicei, cu un termen grccesct
pol,ihroniw (ruol"t
=
mult: qi
lpduoq
:
timp, adici mult timp, mulgi ani sau indelungil
zilire) qi care se sivArgegte astfel: Preotul (in sobor, protosul) ia in mAna dreapt[
SfAnta Cruce, merge pe solee gi, stAnd cu faga spre credincioqi, in dreptul uqilor
irnpiritegti, rosteQte cele trei formule de urare (felicitare), dintre care cea dintAi per:tru
conducerea de Stit, a doua pentm cipeteniile bisericegti (ierarhul locului, patriarhul
sau membrii Sfinnrlui Sinod), iar a treia pentm cei de fagi qi tot poporul (dac[ este
diacon, aceste formule lezice el, din mijlocul bisericii, cu faga spre risirit). Dtlpl fie'
care formul5., preonrl (protosul) ridici Sfinta Cruce in sus qi rosteqte cu glas tnrel
,,N4ul$
ani triiasci !", f).cAnd totodati. semnul binecuvnntirii, prima dati sprc apUg, n
doua oari spre miazizi (strana dreapti), iar a treia oarl spre miazlnoapte (strene
stangi). De fiecare dati, cAnti.reqii (corul sau credincioqii) cnnti:
,,N{ulqi
ani trliascil lt',
de trei ori. DupI ac.ari" preonrl se intoarce cu faga spre altar qi incheie cu formule
finalI:,,Pentru rugiciunile...".
Apoi preotul (protosul) siruti intli el SfAnta Cruce qi, qinind-o in mina dreaptll,
se agazi langi iconostas, iar credincioqii vin pe rind de simti icoana de pe iconostas
1i
apoi Sflnta Cruce din mAna preotuluie.
Dupi ce s-au inchinat to(i cei de faqi, preonrl ia SfAnta Cruce qi SfAnta Evanghclie
de pe masa din mijlocul bisericii qi le duce, cu respectul cuvenit, la locul lor in sf{nrul
altaf, prin ugile impiritegti, daci acestea au rimas deschise, daci nu, prin uEa dc
miazizi.
Recapitulim, prezentAnd mai departe o schiyd. a rd.nd.uielii Tedrwrnwlui in general, itr cirrc
se indici pe scurr ordinea ruglciunilor gi a cnntirilor din care este alcituiti rincluiala turu'
ror Tedeumurilor:
-
Preonrl (in sobor protosul); Binecuvintarea (de reguli
,,Slavi
Sfintei... Trcinri..,") r1i
cldirea de inceput.
-
Cantireqii sau corul:
,,impirate
ceresc" (cAntat) gi Rugiciunile incepltoarc.
-
CAnt.: Psalmul rAnduit (variabil, dupi natura Tedeumului).
-
Preonrl sau diaconul daci este: Ectenia mare, cu alineate spccialc, ldaptntc
imprejurdrii respective.
-
CAnt.:
,,Dumnezeu
este Domnul..." gi troparele rinduite (variabile).
-
CAnt.: Apostolul (concomitent cu cidirea).
-
Preotul: Evanghelia (pericopa, atAt la Apostol, cAt qi la Evanghelie, variabiLl).
-
Preotul sau diaconul: Ectenia intreiti (cu cereri speciale).
-
Preonrl (in sobor, protosul): Rugiciunea principali a slujbei (cu text variabil),
-
CAnt: Doxologia sau:
,,Pe
Tine, Dumnezeule, Te liudim'..".
-
Preotul (in sobor, protosul): Otpusnrl zilei.
-
Cel rAnduit: CuvXntarea festivi (comemorativi, ocazionali).
8
Daci este diacon, zice el intii:
,,inlelepciune
!".
'
Cand sunt mai mul$ preoli, cel dinfAi ia Sfinta Crucc, nl doilcrr stl itr clrcaptir lui cu Sffutrl
Evanghclic, iar nl trcilca, in dreapta acestuia, ii rnirtricr;tc pc crcditlciotli.
PRrol PRoF. DR. Er,tri BHnxrgrri
-
llrcotul qi cAnr.:
polilrroniul.
-
Preotul (in sobor, protosul):
,,Pentru rugiciunile...,,
cdnd nu avem dmp ryfi!i:., penrru sivarqirea i,rregii slujbe a redeuru,utui
i p":r;::::::^,f;11a1-se
dupi Lirurrhie n,-,i'.,,;;;-i; J#s"ii,
pe care am nur
Polihronion, adici urarea sau
r4r*L'
Ps
Lartr arn n'
d"pt RG;.i""., ,-""".rr"i
care se adaugi fic
ohiei ci f..*-,,r^ ,{- r^^L:r^--^
^
),
fie intre otpustul
ghiei qi formula de inchidere:
,,pentru rugiciunile...,,.
5. Scurt istoric al sluibei. Originea Tedewnwlwi
trebui
gie,adicii"il,,"rd:i#H:ii,Ji!,l,iSi,iK{rU?::';:H:;llt'*;l;...},.:
lui Dumnezeu..."),
al cirui text iigesi
rL, r'jurrrnezeu...'),
ar carur text ir gisim in Sfinta s.criprurd
1Lc.-It, ra). Dup{
lul acestui imn, intrebuinlat
in.jiiiil..iiin
incd dirr cer rnei erran.' .,-^r.:*-
rur aLssrul rmn, lntreDuurlat
in culrul cresdn incd din cea mai adanci ,..t irla,i.
compus cu timpul alte imne similare, sub diverse fo ne .i .1..,,,.r;r; /stihi,i rJ
;::,11:';
^',Tr",H,.ili,l::."1.:-TT,
r,"a, qi
-;tFf-'d;.
J;* liii"i"l,1llh]
1.":,:f ,i'i *t :iiit"
r s,fi
1ti
;
aces tea.'. i" rJi.
"ir"
h Hffi il : #H#T'ffi1.,,: YrLru(J( (tlv-ll
ii:: ii::,i l::..,^T . Il l"
Uirenie, a.,."i"a ." ii_ pJ
^
p ;[i ;;;p""ente
ate
lilor acestor sfinte slujbe.
UnuI dintre aceste imne.este qi Te Dewn rawd-aru.ws,
care a dat numele sru
:?::,:::".,:p_H;.ps,:: T:_r
e1., cele mai vechi imnei;u,i".,
;;. asupra
ginii qi paternitigii
lui, istoricii r, rstoricii literaturii creqrine qi lirurgiatii nu srult inci de
?.:1T9,
j:r:^*lid,l.,.,,.pit:Iq.;;:;,4;,i,i,iiaf
ili,iil,Hi,i;T,t;:
H'#:*,lXl=H::'j13i:1,'sjty{qi:qi;".".rir'dffi
#Jiliil:i:'i&,.:il
ilT,i?1i::.'i::':i::':::{4iJ+sr#ili.::,'iii';ffij,T1'T"}if
i:###
flil]i:,3::f *::I111 :,0:,9..d*t;;:;;.i'#;;iil'#ir;il"T:il
i:lf nf f l"t.f*,.:.::lT:,::;f
,h,.,r,iFiGg,-.""r"r1,^illlii""fffr
;.i,ji
H,ll':"-f::)::i::-!r1ef ,i$eiai;;;"iie;"i;1n#d;i;.1'#:ff
ff
ti:
ciprian, De rnnttaritate,
c. 26),, p.i"ii, a*rse adaose gi J.-tiiei"t#1,1&li
Io
Vezi la
ll
Amenu
Hytnnus tTe
105-107; A.
Theolooicel S Theological
S--*^,-
,
L.er) .,yv-.r/
)
r>co,c6d_Jyr;
ty+l), t
I: Te Deuw ow Illatio ? Contribwtion i f t ;rirl*"i, t,oatrhnt^-.i- t^
Solesmes. 1906: G Mn Solesmes, 1906; G. Mo
XI (1894), pp. 49-77;
,:*.lY: Bdn6dictine,,,
t.
ruLd, vulr
ului (,,Slavi
intru cei
sub diverse fo. ne gi denumiri (stihiri,
I,I,I.IJ RCi ICA SI,I1C]IAI,,
lor, pdnl la Sfhnnrl.Ni.ccm cirrc i-nr fi drrt forma ultimi, in carc sc intrcbuinqcaz{ pAn
azi in cultul catolicrF, ln slujba ortocloxl numitl Ted.eum nu se intrcbrringcaz{ lnsd dir
acest imn decAt lncepunrl (primele 7 versuri) gi cAteva versuri de Ia mijocul lui16.
In Biserica ortodoxi RomAni se compuneau mai de mult (secolelc XVII q.u,
mglciuni de cerere sub formi de canoane gi stihiri, adresate lui Dumnczeu, Maici
Domnului gi altor sfinqi, la diferite momente din viaqa cregtinilT.
In vremea mai noui, in Biserica ortodoxi. RomAnI qi in cea rusi s-a simqit ncvoi
de a se alcitui chiar slujbe intregi, de sine stS.titoare, pentnr a da glas sentimentelor d,
recunoqtingd, de laudi (slivire) qi mult-umire ale credincioqilor izolaqi ori ale obqtii rc
Iigioase (Bisericii intregi), faqi de Dumnezeu, in diferite prilejuri gi impreluriri cu ca
racter festiv) comemorativ ori jubiliar din viaqa lor casnicd, gospodireasc{ ot
religioasi. Astfel de mgiciuni gi slujbe au inceput si se alcituiasci gi si se tip{rcascl
mai intAi in rusegte, in cirticele separate, traduse gi tipirite in romAneqte pentru rom{
nii de peste Prut de la inceputul secolului al XIX-lea]8. Dar abia in a doua jum{tetc
r
secolului al XIX-lea, diferiti ierarhi romAni au tipirit, pentm folosinqa cparhiilor lot
: JE:.yJllTl,1l
c iserici Orttrfuxr
RomAne, aprobat de Sinodul ei de atunci2o.
In Biserica Rusd Tedeumurilor de la noi le corespund, aproximativ, slujbclc crn
poarti denumirea de Molebfun salu Moleben (MOAE@EH) de la malenie (rugdciune)
Dintre acestea) se intrebuinga, incr din sec. al XIV-lea, o rAnduiali pentru incepu6t
anului nou, bisericesc (l sept.), intrucAwa asemin'itoare cu cea din Binerlcr
romAneasci, (folositi la I ian.), iar in secolul al XIX-lea alta la ziua Nagterii Domnulu
(25 dec.), ca multumire pentru izbivirea Rusiei de invazia lui Napoleorr2r. C-clc mn
multe au insi forma de ruglciuni pentru implinirea dorinqelor gi nevoilor particularr
F
Vezi indeosebi, Kl. Gamber, Die Awtorschafi ron
,rDe
Sarram.emtis...)), Regensburg, I967 (,,!int
dia P_atristica et Lirurgica", fasc. l), pp. )21-129.
'n
Texrul latinesc inregral al imnului, cu trad 'n
Texrul latinesc integral al imnului, cu trad. rom. paraleli, Ia Arhim. Ghcnadic Elrdccrutrt, Ul
sborttic. Istoria Te-dewrnurilor in Biserica a,estind si soecialruinte in cea
yond.nd.
ln BOII. rrrr. VII a,eStind
;i
specialruinte in cea
yorud.nd,
ln BOR, nn, VII
(1884), nr. ll, pp. 835-836. O trad. francezi a imnului la A. Hamman,Priln det prcnicra cltrltituc
Paris_ 1962. pp. 325-326.
7
Un sbornic (manuscris miscellaneu) de origine moldoveana. din secoltrl al XVII.lca, crrprirr
znnd astfelde
ygrJi"t, a.publicat Melchisedcc afRomanului, in
,,Revista pentru isr<lric, irrhcokrgir
qi filologie", a luiGr. Toeilescu, an. ll (1884), vol. I, fhsc. 1, p. 142 g.u.
H
Vezi, de exemplu, Slu
jba de mullannire in ziua pornenh"ii btcheiet ii t
.
'n
Vezi, de exemplu, SJujba de mullunnire in ziua pomenirii incheierii pririi intre Rutia
Si
Suulia
Si
lt
a.d.wcerea maaJtehr Sfdntwlui Alexandrw Netshi, Chiginiu, 7823; Rugdclurue d.e mwlptmiri,..
ltcu*i 1to,
Ml.ucerea. m,qttftabr \Jdntalil, Aletiandra Nazsftl, Chrgrniu, 1823; Rugriciurue de mwlpwtire,..
lctttr,{ lo,
m.enirea izbdvit"ii Bisericii
Si ;ri.t
ii tuseyi de nd.yala Galilor (r'ancez lor), trad. din rus, Chiqinlu, l t{2t
(BRV,l1l, pp. +28-429 qr 485).
te
Yezi Tedeuw, Neam!, 1862 qi Tedeuru. dz ruulyuruire lwi Dumnezew, ce se chrutd la sdrbdnri wt1io,
nale, la ocazii cd.nd, cineta dtreSte a ruwl1urui lui Dwrmnezeu, ln dcschiderea
Scoalelor.
Tipitrit clc cpiscoptt
Dionisie al Buziului, Buziu, 1869.
chiscdcc al Dunirii clc
]os, pcntnr colcctin lui dr
a BucurcEti in ltl73.
blicd
$
pa*icalard a crastbtilor ortodocSi, llucurclti
. cit.,
1's.
tt39 q,u.
380
381
f NEt",r rier;-uR,
IINB ERANI$Tri
i23-52s.
lfiil:i:",1'ff['hii1*
i?i:::j:,l]:.li::tJti
D,l,Rcze,,
ci sri,sir<,r, cum sunr
h
s I rr jtrc
I.c
.n
rr nr i tc_Ac a ti s tc
s
i rro r. Ji,
"
;^;- d r;; r;rTWi;,f)
ri!.
In I]i.scrica
Ortodoxi
Romi,.l.,""; i...-r^r-,,^^..-ii^
--
sen'icii relisioase
cu. un scop gi conginut
simirar Tedeumur,or
romineqti
exir
,r"'::fiX
1,ru,U""..;,,tri.a,
irrciain-;:'il:oficiindu_seil;;il.,_inicire
qi sir
retor. canon izi,te,toll11,:::::i_a !e
eniscgp,-h;;;;;.r"rliirl.,
consacrarea
reror,ca,oniziritede'h"d".i"rt;Jilffi
HJ,-.;ilTiffi
;:tt:?;?:i1:'ifi"i
fi,!ali:i:ll1i1",r;l'li.su.n1u:'rt.yl,"
ev, Bitt-Dank-und
weihe Gottecdieucss(Kniga
l;ll1l T,g:,::ll.
B err in, rs,2 z,'
f
p. ??i
_?
;;, ;.i,#
::!!5cli;;;,,;,';h:?:;Bi,:li:T;;il.1f
i,,",
\i:
Romdneasci
insi Tedeumr,rffi
;.;;;;.;ncepure qi
.sh.rjbc aduse din part
, i,rrr;;';i".i
urod rsu(;Lrrntlrllc
Stlllt col)cepute qi practiCr
rordeauna
adresare
,"iirll',ff:;::?::1.::"n':r' O{i;hi'"'i
ii'*i.i naqionare),, Ierurgiile
Ei
rAnduielile tradigionale in legituri cu
li::i,",l;l'"13::'fl.:.1":P:::"i,"::-Tl;r!fl'Filfi',"ffi
,T.::f :T:#ll
sfArEitul omului
Ei
cu grija pentru cei morEi *:lH;f,1""*r:ll:":F,*r,dili;ditil;;HlXt;#:fi?,H,Tf :B:T
....1_T:.L,i:ri1i
de
1u^tzuqire.,
de u"Jiii J. p.ea_irir..
',:l::':l::::::L::::P-::i:J;"1,ffi
,Irrbecorespunzdtoareredeum
B,*:X3;1;.,9..r.il.,";.1r;,,fi
ffi
;i];l;"f ::H,J:ff
:.""I:ff,:T
Biscrica noastrii.3.
CaPl'trll,ut. V
INTRODUCERE
Precum am spus, Biserica este prezenti gi-l asisti, cu harul gi cu binecuvAntarea ci,
pe om, in toate momentele gi imprejuririle mai importante ale vieqii lui, de la lcagln
pdni la mormAnt. Ea il intAmpini pe om inci de la venirea lui pe lume qi il lnsoqeqte
pAni in ultimele clipe ale existenqei lui pimAnteqti, petrecAndu-l qi pe calea cca f[r{ de
intoarce mult, grija ei pentru morqi se prelur:gegte
1i
dincolo -i dd uiririi pe cei duqi din aceastil lume, ii
pistreaz care rrebuie si existe intre cei vii qi cei mo4l
(,,comuniunea sfingilor"), pomenindu-i pe cei din urmi, rugAndu-se qi mijlocind pen.
tru iertarea pi.catelor, pentru odihna qi fericirea sufletelor lor in lumea cealaltl.
De aceea, in viaqa religioasi a ftrnrror popoarelor ortodoxe qi indeosebi la poporul
nostru) culnrl morgilor
-
adici ansamblul ierurgiilor gi al rAnduielilor tradiqionalc prin
care Biserica celor vii iqi arati grija faqi de cei riposaqi
-
este foarte dezvoltat, consfi.
tuind una din manifestS.rile caracteristice qi esenqiale ale vieqii religioase ortodoxe, In
aftri de scopul lor principal
-
cel soteriologic
-
aceste slujbe au gi unul catehetic qi pe.
dagogic; prin ele, Biserica urmireqte adici nu numai si-i ajute pe mor1i, ci s{-i
Si
mAngAie pe cei rimagi in viaqi, si le ugureze durerea, si le aminteasci nestatornicia lu.
crurilor pimAnteqti gi si le intireasci speranqa gi credinga in nemurirea suflenrlui
si ln
invierea mo4ilor, dogme de cipetenie ale credinqei cregtine ortodoxel.
Ierurgiile din categoria aceasta sunt patru:
l) Slujba la iegirea cu greu a suflerului,
2) Panihida,
3) Slujba inmormAntirii,
4) Parastasul.
Dintre acestea) cea dintAi se sivArgegte inainte de moarte, iar celelalte trei
-
dupd
moarte.
A. TERURGTTLE
$r
RANDUTELTLE tN r,rCArUnA CU
MOARTEA
$r
CU INUOnITANTAREA
I. Sluiba la iegirea cu greu a sufletului. Cea dintAi slujbi din Molitfelnic, cu care
Biserica il asisti pe cregtin in clipa grea a sfArgirului siu, ci.utAnd si i-l ugurezc, cste
sluiba la iesor"ea cu
lrea
a swfletului. Se face la cipitAiul celor care lupti greu qi indclun-
gat cu moartea) adici cei care se chinuiesc riu qi nici nu se fac sdndtogi, dar nici ntr.qi
pot da suflenrl. Situaqiile de acest fel erau socotite, de obicei, ca urmiri ale unor pilcate
ll
j,;l*'",t:lt'::ill;lg1;.ir.g.;:t"'i.;f
?lBliti.;.li,ffi:i,";*,
3:4p,t.,
tooa, pp. ziiil/;':titilil:
#:
',"'''
rttrceasci),
in
tlr-+o qi ss--'so.i.i-p.
ii
pr.
dc Mccsrcr. Rir,;; h"::;:):ie,:!:^:
'" ItAndrriara
rcdcumurui
ai" iin,i,.i,il;;;i:,i;'trffiZT:::Z:it,.,?ii.lil
art. sin
r'n'
PP.
tt.3z-838 (ra inccputrr .'r,r1tci'se ce,iie ir,,*r i.j..i.n;
J,J,i'.;l; ii,ln,.,r,r ra sfhriir;.
'
Mathiir'rs llotlrcnhilusler, Slujbele de inmorwdntare ht Biseica bizmtitri, in vol,
,,Ut omnct
ununl lil1t", Itirelcr'lrorn, [939, pp. 9l-100.
382
3E3
Pnnr:r Pnor, Dn, Enu BRnrur$r.r
che, cel puqin din a doua jumi.tate
a secolului IV,.
grelc, slvArgite dc muril'rurrcl gi. ncrnirturisite
sau ncisprqite, carc apasi greu coll$tii
,"tlj:1-,^,:::
T:rlil,a"i
jana3ir-3i ur.rq,rr" r.,fl"'rfi;i;;^;*,...r^..i- -:
^::-rt2,
.
CAnd preonrl esre chemar in asdel d;.;;i iii;;ilfii[i
la panrl de zlcere al bolnavului. slujba c, tiJrl a.;ri,'*,;fi;
BinecuvAnta
le. fncepitoare, pAnd t",
,,V*ip si ne inchinim...,,
clusiv); Psalmii
qi L; canonul, alcinrit de sfintul Andrei criteanr:
:1.^=|j:?::j:*.:.fr it,.,.",,L.?,r1ffi
-Iffilffi;_iH#fl
:t:,ffil
qipociindu-sepenrru."i.;a""e*gn.i""i;ffi..#'::?'dt'#'il:r1if;riTil'ii)
sufletul cel osd.ndi.t,^iar cea de-a doua: ,ltu rig;r;iir;;;;;
cer ce se rwptdgrn
^,-^.^3__,il--!le,Rregtul
il roagi.pe.Dumnezeu
si'derleg" ,on.u muribundului
blestemut sau de prcanrr.cari'qine
legat a; ;p, ,r;1;il;;;;,.1e
si
si-i dea
ugor qi grabnic, precum qi odihni nenrlLurati a"pe
-orr,..
'..--
O slwibd aserndndtoaie pen ry
1rS**
sufletwlwi existi si h re1sli6i,
cu titlul
cowunetada
e, qwando infirtnws est in
Lv'!r' Lu LrLrur tg
,:("':/i?.,^
,:
-,_."rg
se face la cipitaiut
!i{{!r'!ffK'a!
2. Rdnduielile tradiflonale
la moarte. cand moare vreunul din cregtini, se
*:H:1""P,:::r^c1r. !.rll",
tn
;Iipa
inmomAntirii), pentru cr;r; vesteascd
si
ceto
membri ai parohiei
ci unul di.,t.. .i
"
fi.."t
pe calea u.qrri.i.i, ii]iffi.H".j"r?
:?1*,?::a:.t_10:,1._::,
zic toqi:
.,Dumnezeu ia_l i..re,,;-ii;tL
aduci
si
l";;ij
ci togi vom muri. Glasul cloponrlui ne duce totodati." gaia"Ila trnmbiga .r.rrJ
gerul v.a vesti sfirgitul lumii gi scularea ce-[or morti il;;;;i"te Dentnr infricr
ru'u g JLurarca ccror moqr un mormtnte pentru infri
.TT.,:3.:T*:--1p"i
(vezi Mt. xxrv, 3t; r Cor. xv, iz; ii.r. rv, ro;.
,,,^_1T*^Tgqfrl lscatdat
(spilat) in semn de curiqire, dupi pilda'primilor
cr,
(vezi Fapte lx, 37), *.apl *rr.i, ."..".-rao..-"-r;i"
"i. "p",
U[r#ri4
ilil
;.:
posanrl a intrat in Bisericia; apoi e imbricat ln sftale nor
Qr
curate, inchipuind vesmit
:J+:yj"ll,i'::*i,y,ri'.ryi,:,1fr
ffi
:t,}i:'ifi ..,.iYri%Ti:fflB-'lf
)l
_,Jryt1l..^pympgi i"
sicriu (racld sau coqciug), p;;;;
fi;*jlTJ
|TSY:}IT:,$.
descompunere
s Denrru a arite ci et se efli
"ub
acop
celui.Preainalt
si
odihneqte sub umbra
F.
ill[:i:.
cu privirea spre ri.sirit, ca qila.b* qi
pentru ci d
risirit ne-a risirit H4:l*,
,,lumin; cea adevi.rati.,,, gi tor air*_r.ofr'.l""uT#
judecata
viitoare (Mt. )otrv, izl. rrpiept i se pune o icoani sau o cruce, pentru a
pescu, Preoti de ruir adnnai;i in Dormnul, BucurcAtf
i, dcgi
ntr-un
1059;
3E4
38.5
I,I'I.TI u.CiICA SPIj(]IALA
Itti Hristos,
tu sflrrnrl zug
mo4ilor
qi, t
simbolizeazd apoi candelele aprinse sau lu
mormAntirii (iar uneori chiar in ficcare zi
la casa mortuiui, slujba numitl panihldl
inmormfurttrrii,
qi, primind tn mlnr
(sau un vas cu ilmlle
iti din urmitoarele :
e (in timpul acesta, preotul cildeqtc trupul
mortului de
iur-imprejur,
icoana, casa qi pe cei de faqi)-;
4 -iioprr.t.
morrjtoi pe gl. 4t,,Cu duhurile drepqilor..., intru odihna Ta, Do&m'
fle...", qi celelalte;
Ectinia pentru mor-ti:
,,N4iluieqte-ne
pe noi, Dumnezeule'.."; la fiecare alineat, pfe'
otul il cldeqte pe mort;
Rugiciunea: ,,Dumnezeul
duhurilor qi a tot trupul"'";
Oti*n f rp.iifr. rf"iU.f"r funebre:
,,Cel
ce a inviat din mo4i'.." etc. (vezi Molitfil'
nicwl satPanihid.a).
Apoi, tdmAind spre mort, preonrl zice,
,,tntru
fericiti adormire..."
qi se cfint{:
,,Veqnici
pomenire", de trei ori8.
"
Preonrl bi.r..orrA.ti.rrl mortul, zicAnd:
,,Dumnezeu
si-l ierte qi si-l odihncascil" qi
incheie cu:,,Pentru rugiciunile.'.".
Termeni panihidti'vine de la cuvintele grecegti no._vvtryiQ (naq
=
tot,. u6fl
'
"""lr.f
fi
&6r,1
:
cAnt, qi insemneazd, privegbere sit slwjbd. d.e toatd vlloPtedl dcoarcce
p.2M.
folclor in lcgiruri cu nrtlntctrrttl tntlrlii
de Sim. Fl.-Mari:rn, intmntdntnrtn ln
s
in rindtriala din Moli.tfelnice ca qi din Panihi
rKn(rl rR(.rF, uR, ENli BR^Nlgl,lj
Otuilie la^martiri^ p.G.,
r. L., col 665: ..Ari
Ilcruuuli&ou
tcou teprlru)....,.
C".p. V. ff4l,i,
Moldowei .lianni. T^-: 1 1t 1
3llJ .319. Cornp. qi I,r. V. Ar;,
1952, pF
pp. ltl.3-184.
--b-r
oara, t9bf,
.252-272
Ei
panihida,
ec-l. Bucuregti,
192g, p. I l9
^
dntarea la twtdtti,
U.
ilr rcv,
,,'ftlttis"
(
;
n
(,/1,
rrn, lg17,n
3ll6
387
l,r'r"u rtritclA sltllclAlA
lnnrornrAntilrii
I{,
Prco'
dupd rArrduiala arltattr,
sPre biserici. Corrvoittl
care va fi
Pusil
la caPul
(pomenite gi pomul, numit prin uncle
purii), cei cu coroanele (dacl sunt),
icriui (carul morflrar)) urmat de rudele
nrortului
gi de ceilalgi.
Pe drum se cAnti,,Sfinte Dumnezeule...",
funebru' Se cAnti aceasti cAntare, ca una
ce e s te i,chinati sfi ntei ireimi, cirei a
-"
Hrl,ri
:l"l\:,tri #3 :ffi,t;r:
TJI:Lt
if
unde i se face sluibn fumortnd.nth'iL Ajci
vieqii
gi intrar
Sl
nu este
cinci
ale inm
la gapte ani in sus), a doua pentm prun
conii gi preogii de mir, a patra pentru c
mor intr-un anumit timp al anului, gi
siv
dupnMolitfelnic este,Pe
hrg,
urnrllto'l'
rea
ca (de regutl in pronaos)20, unclc c a;c'
ebr.u al slujbei prohodirii mort,ilor, nu se fhc inmormf,rrttrri llr z,ilcle
p
a;i. ra
f.Ja""ii"e
bucuria duhovniceasci.. Dupi traclilic, rttt se fhc
6
o.,iin ziua dc rurri';J'T:i:'#lii?:lTl'iil
parastasurui.
rd..rom,_p..244.
iul.
general in Ardeal qi care a incepttt sa sc strc
inmSrmintirii acasi qi-de aici si fie dus direct la
qi Roqiantr, op. eit., p. 192).
-
20
l)r,)il inclicatiilc drn EvhohXltiu, in inscmnirilc dc la itrccpunll rAntltriclilor irrmortnf,trtllrii'
,"",1ii*;l;;i'j,rlli-.-"r.n'r"r"r'
fl1ii"riii. pritlv.r, clcnrltlc crrririi (plc,1ii
;idirc.nii) 9i
cilltrglrii
i y^, prlE
E|IANISTE
-aprinse
Ia tci tlc fhgil; precum
anr
'r
uncle p{rgi _
irr miiniie
morruluj,
y
]llrilr.
Iui Hristos,
care cilluzr
cdci
Hristos
este
--Lrrmin, t,,*::'
t2)
p
.iil#.j,in,T:.*lrffiJ:Tiii\
:lie ap
niru
clie ap
b'r o zice prorosull-i.-&;;;
tlc-...
",
cf,ntat
funebru) y.....,canratrunebru)
/.
^,
_
Iru
C,cltri lreainrli-.;r;l;
1::tt,
ce.Iocuiesti.,rb
".op..i,ri!
dc cei ce qi-^,,
pot i,i.,
Purtare
de griid
, t,.,i o.rmn.ziul
pilriiteqti,
apoi in
iurul
ideqte icoanel6
piiriiteqti,
apoi in
iurul
ideqte icoa
:li,f,xrf
.prihani
in cale...,,),
ilp;.i;ilffi
. CXVTII (
*lill,il..h.'rarea
r,
,n4il;i.r;.:;#;iil
r,sej:peti'
',y:;;,:;:;,iii;i'?,i.:;':i:::,il::#:;;,,,!-;,,.r,;,:;,::":x5i#;# ,osribaniei
(are
morsiro,,
,:#;;;;;i^',"!s!ill#^Ki!|
.8"^i",ili,11.:ir,;,,rui
psalmi
ri) pq
I
.si lirn6
irraintc
de Binec
narc in Mofitfetn
cidegtc
diri nou.
Du.pi aceasta
urmeazi
Canoruwl
tttriri,
1843), din care i"
lr^r:ii1e.
tgJ cirrstirui
presbiteri
furr
ui altar", ;r. .t"
-orl rccril
irsrizi, .l iar", '
P::
aceasri
air.i".-f*
".i.r.
t
naos srrr nF^6.
t'
,
flaos, sau
Prona,
;,
cd secolele
)lIV-
itesti) crr f,r.
"
,Tiiu::
il :.'5n:y;:ffi
l;fl;
trt
copovrcru,
o1t. cit., p,
Molitfeboic,
dar e generalizati
in practicd (vczi,
^slujbei
inmorminririi
mirenilor
adulli nu.
fj:,:]-.:.
dc Bucurc.;ti.
rgsot.
i,r-.iiffi
rnmormdrrrarca
prrrncil.r,
ln ."" p.niii,'if
LtT urtrir<:l spt:( )tAr.A
c{ntarea a trcie (,,Nit csrc sfilnt cit'finc, l)oanrnc I)umuczettl meu..."), a
Easea
(,Ma-
rca viegii vlzAnd-o tltrlllf,ntlu-sc dc vifoml ispitelor...") qi a noua (,,Pe Dumnezett a'L
vedea nu estc clr putinti oamenilor..."). Dupi irmosul cAntirii a treia se citeqte
SedealnarrCu adevirat degerticiuni sunt toate...", iar dupi irmosul cAntirii a
Qasea
se
ci,,nti Cond.aculgl. B (,,Cu sfinqii odil-rnegte, Hristoase..."), se citegte lcosul (,Iu\rsuqi
cgti flri de moarte...") gi se cAnti din nou Condacul.
Dupd irmosul Cantirii a noua se cAnti (sau se citesc) cele opt stihiri id.i.oruele (cirte
Lura pentru fiecare glas), alcimite de SfAntul Ioan Damaschinul, in care se deplAnge
scurtimea vieqii omenegti gi zidirnicia lucrurilor pimAntegti, inilqAndu-ni-se cugetul qi
nddejdea la Dumnezeul cel vegnic.
Urmeazi Fericirile cu stihirile lor (pe gl. 6). Se citegte apoiApostolul din I Tes. IV,
13 g.u., unde SfAntul Apostol Pavel ne mAngAie, incredinqAndu-ne despre invierea
rnorqilor. in timpul Apostolului preotul cideqte (ca la inceput), apoi citegte Evanghelia
de la In. Y, 2+ g.u., unde MAntuitorul vorbeqte iudeilor despre invierea morqilor.
Dupi aceea, preotul citegte lAngi mort ,uoktft de dlzleXare, caracteristicl tuturor
slujbelor funebre:
,,Dumnezeul
duhurilor gi a tot tmpul..."2a qi apoi ntqdciwcile de ier-
tare (,,Doamne Dumnezeul nostru, Care cu inqelepciunea Ta cea negrliti ai zidit pe
om din qirAni...", gi celelalte) in care se roag5. ca Dumnezeu si dezlege sufletul
riposatului de orice blestem sau afurisenie, si-i iene tot pdcanrl sufletesc gi trupesc, ca
suflenrl lui si se odihneasci impreuni cu drepqii, iar trupul si se dea firii, desflcAn-
du-se in cele din care a fost zidit.
Apoi se cAnti frumoasele podnbiiXl. 2:
,rYeti\i,
fraqilor, si dim momrlui sS.rutarea de
pe urmI..." qi celelalte, in care Biserica ne zugrivegte din nou piericiunea gi vremelnicia
vieqii pimanteQti, ne amintegte ci toti vom muri qi ne indeamni si ne rugim cu togii
pentm iertarea qi odihna celui riposat. In timpul acesta, incepand cu preoflrl, rudele,
prietenii qi cunoscuqii momrlui vin pe rand qi dau mornrlui sirutarea
_cea
mai de pe
urmi (se sdruti de fapt SfAnta Cruce sau icoana de pe pieprul mortului)2s. Aceasti siru-
tare este pecetea dragostei gi a unirii care-i leagi pe cei vii cu ce mo4i gi totodati semnul
iertlrii gi al impicirii, prin care ne lulm rimas bun de la cel ce pleaci dintre noi26.
Preotul face apoi apolisul. Acpm, de e cazul, se qine cmtd.rutarea
ftinebrd,
(necrolo-
gul). Dupi care, preonrl zice:
,,Intru
fericiti adormire..." gi se cAnti
,,Vegnici^pome-
nire" de trei ori (prima oari clericii, a doua gi a treia oari corul sau cAntireqii). In tim-
pul acesta, preotul gi rudele apropiate ale mornrlui ridici gi leagini coliva (parastasul
sau paosul).
Prin cAntarea
,,Vegnici
pomenire" ne rugim lui Dumnezeu ca) pe de o parte, El
si-gi aducd pururea aminte de cel mort intru impiriqia cerurilor, iar pe de alta, cei vii
sunt indemnaqi si pistreze neintrempti legltura spirituald cu cel riposat, si nu-l dea
uitdrii, ci sd-l pomeneascS. neincetat in rugiciunea lor.
Preotul incheie cu:,,Pentm rugiciunile..."27.
2a
Pentnr vechimea acestei rugiciuni, vezi rugiciunile similare dn Conxituyi.ilc aportolice (cart. VIII,
cap. 4l),
$
din Despre ierarhia bisericeascd a lui (Pseudo) Dionisie-Areopagiml (VI! 3, trad. rom. de
.Pr.
Cic. Iordichescu, p. 144), in care intdlnim aceleaqi expresii ca gi in texnrl mgiciunii de azi.
25
Obiceiul e vechi. Vezi, de ex., Pseudo-Dionisie Areopagitd (op. cit.,YII,2,3, trad. rom., pp.
144, 149): arhiereul dddea cel dintii sirutarea.
26
Yezi Simeon al Tesalonicului,Despre sfarsitwl nostru, capitolele 367 gi 368, trad.. ronc. cit., pp.
247-248.
27
Formula aceasta de incheiere nu e previzuti in rAnduiala din Molitfelnic, dar e obiqnuiti in
practici (vezi, de ex., F. Balamace. op. cit., p. a37); in unclc plrli ca nu sc zicc acum, ci se incheie ctt
ca la citrritir, dup:l puncrca mortului in grorpi.
388
389
p. lJ,:',ll',,lf
i',:,"'.:',:il'::
ilH,:;f
i;::xilii",;,,fl13jp{:,}.tl9ccsirr,,ca
fbrmA,cru.se
itin t I o J^^..
--^
,r
- itirul e departe
de
ingd locurile
legat
'e
cu cele previzute
in
v !u LLru prcvazUtC
ln
iar uneoii
ci,;rj,1_*
"i.l:^":
:::^.:i1
p:n,p
morfi
$i
cAntAndu_se
,,Vesnici
In In
rugic ectenia pentr.tt
de a s ci pomenire,,.
.
de a s ci pomenire,,.
lnd
l#":,lff
,'::f i*"*:ii,:::Fie:::E';::"i:::;';#'i,1T,;:rff f Jff i
;i?,:'fiT,'H,**;39_,i.a"i':#-""p#Xffi
1,":f
ffiJiX;l)*ft:31
a cidit zicAnA. ,.^,11
.^:ly$l
sau cirblnii
din cidehriqe
Jai-ai"
vasut crr cr,"
:.T,,-,.
invaqi
Sfrinrul
Apo_-_.
^
uvLr.
*udL
ffi []B::lT.#:i::i3*,:;p:ii+'e,:!:,'.'i,',T,'i'::]?"#,lY:I,,fr
#
; il::[ #
?{;}' ffi: T4,1,-il
;
il ii'* iJ ;I'",H'. :', f i:iril:1*
;' J,?J
Apoi preotul incheie,
,ira-i,,,sravi.
rui Dumnezeu,
cer ce a$a a binevoit
!,,32.
pimAnt
te vei i
rimaqi in viari c
qi sub ocrotirea
cum ne invagi
Sfhnrul Ano
Se
turi ci
(sicriul),
Pe
aceasti
xYrI,.27;
I
giti cu semn
,i
fbsr inirJ
murr in pracrici (vezi di ex. f. Blffirc..
3ir
t;; :T:l:-+
in
"ltim.l.
edirii
is,.,;.;$;i'T;e{, r:;Aip.
437-438),
ZgT.tratl
ovt_crt,.op:cit.,
p. lg0. Dupi Simeo.n-,rii"",,^-,^,,t,.: /^_ -:-
tru rugiciunile.,.,,
re celc din primAnt
"
.(Motitfeliicat
de
Irt rcv.
,,Culcurt
390
391
LrTu nri t t :A .\t'l,ict Al.A
pc mort suh scttrttl ltri l.lristos p
pccctca lui [Ir istrls, crt qi tttttclcl
lc'rnn il chctnir pc carttlitlatul la Lr
inscamnd ci ccl adormit a luptat
La cap'id mortului sc
Pune
aPoi
scmnul lui Hristos qi al biminqei Lui
mAnd creqtinului arati ci ccl ce doarme s
-"rt.ii,
gi cu nndejdea ci se va scula imprcu.i cu El, la invierea cca dc obqte3s.
DupI inmormintare (mai ales la qari),
norl Panibid.a sat Parnstaswl pe scwtt, bi
nrortului (numit prin Transilvania qi Mold
mese frigegti, care la primii cregtini inso(eau
supravietuire sau prelungire a vechilor osPe
mai vechi, greco-romane. Acum preotul
prrevizutl in Molitfelnic,
P
potnand. sau penfrry sufletwl
ce stlpnnegti morrji qi viii.
i adesea, vom vorbi mai departe, pc f,curtr
a clericilor de mir qi a cilug{rilor, prccum
entru SiptlmAna Luminat5, arltAnd tlrlnr
rom., p. 185.
,
3 (trad. rom.,
P.
149). OonrP,
1i
Si
(trad- row. clr.,
P.
lttS)
$
Dttlm
sfiirlitul nottta, cap.368 (trad. rom', p. 248).
- '3'
in uttimele-edilii ale Molit{elnicului tomines
qi
ce
P.
de
de cea din
.6
De la cuv. Iatinesc cormnten1are = a-gi da sufletul, a l)ulnttt'z,t'tt, Vr'ai
LA. Candrea
Ei
Gh. Adamescu, Dicyi,onir enciclopedic
art'ri", Ilttcrtt'tr;fi,
gNANID
I E
*Tll,:l1lC.pf,nr
ncurll, urmAn<t ca p
.tocunle
respective.
L\vttta, t7 / r, pp. zzy_ZqZ.
4tt
o, , (p.208)
r-L:^:-v -
^^^
rltrpi . O varianti a- acestei ectenii,
xi
.Ovariantiaacestei
er
a2
vczi hotirirea
Sfin
@p.^cir.,.pp. f
g5_lg6).
UI- nr .? irrnie roAa
omdne din 5 mai l9f
3e2
393
Sfhnta Crucca6. I)up[ cc i sc facc acnc[
nului) riposat e purtat dc clerici, dq! 11
ar, de care e legati sluiirca preoteasc{47'
Qi
clericilor e mult mai lungi qi mai solcmnil
slujba Sfintelor Patimi, la Denia celor 12
miior). Stihirile idiomele ale celor opt glas
pentru fiecare glas.
De aceea, sluiba inmormAntirii
mulqi preoqi (cel puqin cinci, pentru
obiceiul ca, dupi slujbi, si se inconi
unde i s-a frcut slujba inmormAntdrii
odinioari inainte de a se depune trupul in
tru preogi, s-a
P
bisericd. de obic
"'"
i"-ilir*i.if.
neascd, sluiba inmormAntlrii
Preotllor
r
lor. in Biserica ruseasci insl s'a conEltlt
aceastl slujbi, deoarece ln ea ee vofbclte
taine, pe care diaconul nu ll arc; dc eqc-Ell
anduiaia mirenilor, cazurile contrarc fiind
aprobate de arhiereu.
-'
d) Rd.nd.wiala iru.nnrw.d.ntd.rii cd.lwXdrihr se deosebegte de cele precedente, prin
urmi.toarele :
ca al laicilor, ci numai ln'
s
la
PiePt,
la mflini,
Picioarc
Q
curiqia truPului-toatl vialo
s
se
Pune
c[maEl Curatilt e
fleiduit-o Hristos tururor celor ce aqteapta a dou
- a7
Yezi Pseudo-Dionisie Areopaginrl ,
Despre
ir., p. l6l).
c ai slujbei inmormintlrii prcolilor, la A,
l.
,,La
maladie ct la mort clu clrrdrictt tlrrtrr
I,ITUI(GICA SPECIAIT
*'
Pl. de Meester- op. ctt.)
P.
LU/. L
au rite bYzontin
la Linrrgie", Roma, L975,pp. 155-192:
4e
Pl. de Meesrer- oP. cit., p. 107. I 107. Despre varialiile slujbci in trccut' a sc vedca qi V, llnrrri' La
zantin silon msnusc'its de langtc
lrrcquc
(oryltttt,
ao ritr' byzontin sihn msnusc,its de laryy1
lrrclltc
(o.rj!!tfi,.
;.
Thdr", instirut carh lg70 (qi..trad. itnl, Icrrrsalim 1972t I
nel rito bizantino secotdt tlotcatt di litguagteca)
'
imbr{cat
irr hairrelc cilug{rcqti (dc cste schivnic,.i se infrgoaril
cnpul cu camilafba
HL|,l',tli
ca si nu i se vadl rat;);-. hr;il ,p.i'r,
-rffili-r.r i,irrgireasci.,
alc
Il',11tiI
;:;:#il'"r"rilii'alj'':ffiili::::'ft,'ff1
pe
,: uur)a Acee) c
aQezat pe o nisi.lie (pe un pat simol pe
ciezqL
Pr
u rrasii.rlc (Pe Un
P
in
ndu_se cu aceasta siricia de
pe care_el I-a purtat.
Dcnliyr50.
udr
Prlveqre slulDa lnm
::fl:il:i?t*::f,,^X i:l"X',Ltfffiri
i:j:f,l'j
cele din celelalte slujbe ale ,rrrr.-,rrrallrarlr:
'rLrulllle
el propnr'
deosebi
,i.tii .ir,-;;J ,;l:";
^^^^.^,_-,
-,
-
,
r'rele.se aminteqte
de lupta gi de nevoi
;;H" ::l' 5:"rt;" JH I
li
A po s to I u I
;i
i;il;il
;-
ft
:fi
;:,
[J
i' i',i:rT,''f
T:
t)emrschi. ce rA^rX
^,^tyl_..:l:"aj
:r.
gi la inmormenrarea
fllaschin
se cAnti. p. a--"iJ"t-Uirl"i.a
ta mormint,
flc
care se rosteQte ectenia qi rugicirrn"r. I)rrm-o-^,,t .r.,r-._-'11or.
in mormint (e r^.rn;
^^-+- ^r
in mormAnt se toarni pert"'.I
,or'
'a"ta
p't'"::::x$.:'*
ri , !
11,3il'n1li'"'parea
gropii
Arhiereilor
raposati ri, se iace srujba inmormdntirii
.rd;i;;:X.or....
.i ,,,
ffiil:rg,l ,.j,*"::-i1*,^:lll=,a!
, n r,i-toniqi
arhiefti;i."bupa
moarte ei
;f.?"ff H
in resminter",'hi.;i;
;
[ ;
;;;;':'
r,lrTt;;.""8?i#fi[: ..l
;l
e) P'i'ndwialn'
inrwrvndntil"ii
in Sdpainad.rua
Lwruinatd. pentru
cei ce mor sau trebui si fie inmormantaqi
in vreuna din zilele .Sintirn4.ii T,,*;^^*^ /)^ t n
mlnlca lOmtt) nrr se G-o . minica Tomii), nu se face r
in Mo li tfe ln ic :,, acesrea sunr
totcAti murim intru nidejde
T)e r..^.
^a6r--
^^
r-
De aceea, pentru
ca bucuna Invleru
tlTlrnt^i de jalea
gi de durerea pentru
cei
sll,UDa lnmormdntirii
din resrul anului e
ntintlrii alc4t-,ir;
----^
-:
r'
PREOT FROF, DR. Emn BnaNt$rn
s('
Sitncor-r al Tesalonicrrl ti Dpent co4o*ir,,t
sl
Vczi inritit,*i
sl
Vczi invdldtwni
-204
si Btrcurcsti-
/izrr' Bucuregti, 1858, pp,
r. t.trr.si- ,rrrrrli .'a
Bucure$ri. 1951. o. 9'6')
203-204
$i Btrcurcsti-
izrr' Bucuregti, 1858, pp,
Srurr, t<rrtrqi. .^rr.i .a,.* ar,,LrL,- ,)rovenir; rrin
^.^^+::
A^
^--,t ^
'
B^ucureEti.
te5l. p.9'6),
illlll'u':l*:'m[;l';;;*:';t.r::J"Ti:,9r
p,:::lii.1"..norie se ,"-^;-o^::-':::':l],ii;j
\4urr La,,u arUrLrLrr
proveniti din preotii
lilll.d:
rrrir, daci gi-au exprimat
".!*,a
Jorini;, fi;
"i:
i---^A-I ):- 1-/
-
.
^
o -
--. :..'b:q
lJrlrrud
y
I li_oITlll.rrea
arhiereitor dupi rAri- ;lrri
,
rnmormantarea
arhiereilor duoi
.lc
bedev-N. Filip, Lirurqic",
o. ++Zi
rlrrj
Rusiei a alcniuit un*rit special p< rlrrj
Rusiiei a alciruit unlit special pentru
.
DY cgDtca
Pomcntrc
:T:?li::;:"tj::ii:ll 1l:Tii-,,,
cdiliite Motitfetnicutui
si.ghcawnmtwttri r<tntancsc.
, ..
,^'LyuLa p(rmcntrc- c prcvezuti ntrmai tr.
.Jnn ()
lnl()cutcsc cu ,,Hrisros a inviirt", dc .3 ori.
3e4
395
LrrurrctCA sPEclAl,A
); dar
vierii qi,,Hristgs R fitvirrt,,.", Otprrstul sc.fhcc^ca la Paqtisa,,iar la mornlAnt sc citcqtc
rug.icilnca dc dczlcgarc din sl"ritra otrign*iti ir inmormintlrii"".
RAnduiala aceasta ;; ;fi.i*ri la togicei mo4i in
mircni' clc-
.i.i
ai;til;r.i,
a" ori.. vArsta (atAt lamaturi, cht gi
'
ea
'sc
f{cce
;i1;i";-;
.i"o in-o.mAnt"qi in ziua odovanie
(miercurea
iiptlmanii a gasea duPi Pagti)s7.
Observ.
pe
baza Canonului II al SfAnnrtui Timotei al Alcxandrici' cere oprc{tc.a $c
aduce
jcrrfh
i51
exccryla c1l:ll
i:tlli
dinminte),ltilparastascpcnlrusl'
nucigaqi (ar
^
'
40 qi-I43);.du.p[ Prr'
ilto ir'tn'C*ora (g1.40) acelaqi ffarament se aplica qi celor uciqi cAr-rd au fost prinli astrpra
unui furt, in preacuruie etc.
5. Vechimea
gi evoluqia ritualului li
Antiohiase pe vremea impiranrlui Iulian
de Aur spune c
faqi de Dumne
locul nostru6o.
biserici, morqii erau privegheaqi, zi qi no
sa
F. Balamace,oP. cit.,
P.439.
,,
ir;;;i;;;ii't".'i,i
Moldovei). Catisma.a xvll-a (Ps. CK\4lI), care lipscgtc din, rlndttinla
i.r-".-arrae.li
i,.*^
Snp,er"a.ra r-umitlatl, se citegte la casa mortului (Pr. P. Proc<lptlviciurop' elt',
o. 162).
' on
i,, Biserica msi exista insi o rinduiald deos
re practica din Biscrica rttscascrl p-rivintnrc,l't
skv. Ies funirailks
selon le itc dc I'Aquts cl ltt
z,'in voi.
,,La
maladic ct la nrort clu chrdticn
la inm<lnlfurtarca crcgtiniltlr pfurlt pe lu
cultuel dt fufi.tnt durott k plriofu pn'
381-413 (cu'bogatd bibliografic, lr zi),
se
Vczi Socrare,Ist. bis.,IU, l'8.
nn
Omilit IV-a io Epist. cdtre Evrei.'.,11G. r' L'XIII, col' 43'
PReot Pnor, Dn, ENtj BRANI$,rF:
cum s-a fltcut, dc exemplu, cu trupul impdrarului C,onstantin ccl Mare6r sau cu ccl
Sfhntului Ambrozie62.
conform sfanrlui sfannrlui Apostol Pavel:
,,Fraqilor, nu voim si figi ln
degpre cei ce au adormit, ca sd. nw vd. lntristapi,., ..itrl1i, care n-au nedelde ...,,
1tr
IV, 13 g.u.), era interzisi
;elrrea
mo4ilor
Qi
purtarea hainelor de doliu (
tteagri), pentru ca moartea nu constituia motiv de plAngere gi intristare, ci de
ca trecere la viaqa cea fericiti gi eterni.63.
L-iri indoiali, cele.dintAi cAntiri gi lecturi sfinte cu care cregrinii ii privegheau
mo4i gi ii petreceau la groapi vor fi fost psalmii biblici, indeosebi aceia in'care.
vorba.despre viaqi qi moafte. Astfel, sfinrul Grigorie de Nissa spune ci, la
sttrorii
.sale
Macrina) s-au cAntat psalmi gi imne6a qi acelaqi lucru ne relateazd gi
Grigorie de Nazianz la moartea fratelui si.u, crzar (cheiarie)65; iar Ieronim:p;C
la inmormAntarea matroanel
paula
in Betleem. s-au cAntat prri-i in limbile
latini qi siriana, deoarece erau adunati cregtini de multe neamuri qi fiecare cAntal
asculta psalmi in limba sa66.
^
CeIe dintAi reguli privitoare la rinralul cregtin de inmormAnrare le gisim
Constitwyiib apo*olice. Asrfel, in cartea a \l[-a
lcapii.
ZZy din acest documenr se tomb
obiceiul iudaic qi pdgan al spilirilor lustrale dupd ati rea de mo4i qi se spunc
mo4ii care au riposar intru br.rni-cr9{inqi sr fie scogi din casi gi petrecuqi ipre gioapl
cAntiri; autorul anonim citeazd,, mai departe, ,"rset din
psalmii'cxv
1veri.
o:
(scumpi) este inaintea Domnului moarrea cuvioqilor Lui") qi C)trv
ivers.
7:
cc-te, suflete al meu, la odihna tx..."), care se cantau (citeau) probabil in astfel de
In crmrtrre, se recomanda si. se citeasci din Ci4ile Sfinte (ceva mai ios se citeazr.
In cmltlreJ se recomanda si se citeasci din Ci4ile Sfinre (ceva mai jos
se citeazi, de c
din Prov. X, 7; Ingel. luj I9q sirah III, r; Ieq. III; 6 qi Lc. xx, 3B), sd se cante p;rhi
sr se aduci, in biserici gi in crmitire, ca jertfd,
,,pldcuta
Euhartistie, icoana
impiritesc al lui Hristos" (trad. rom., p. 179).
prolabil
ci de aici s-a luat
rrlspnndit
in
multe regiuni ale Bisericii vechi, de a se pune pirticele din Sfnnta Euhar
[fl.,
celorriposaqi, obicei pe care l-a condamnat sinodul cartaginean din 393 (
l8 ir-rtre cele de la Cartagina) qr apoi sinodul trulan in canonul 33.
'
'--l[
. .To,
in Constituyiile a.postllice (cartea VIII, cap. 4l) ni se
,'
--
r: .
^'
n , . ,, r,J
vv.,ryeywyretv wyvrtvttve
\L4rLLd
v nr) Lap.
,tl/
lu sc
slujbi pentru cei morgi, in care gisim gi texnrl unor ectenii
Un diacon rostea mai intAi o ectenie mare, apoi o ectenie
d.upi care-episcopul rostea o rugi.ciune, in care gisim idei
slujbelor funebre de azi. Slujba se incheia cu o rugiciune penrru plecarea capetelor gi
con^cedierea credinciogilor din biserici6z.
rn bholnghi.onwl episcopului Serapion (in Egipt) din sec. IV gisim
tcxttrl unei rugiciuni penrru cei morri, as .o ..i'di, Corustitwyiile ip^to-
licc68, iar in sec. v, scrierea ct tithi Desp iseticeascd. a lui Dionisie
pseu-
')'.Y-uiPatrlin. 7-49,p.L., t. XIV, col.46-47.
or
Vczi, de ex.. tate- 2O-?.1
p
T. t IV rnt r{
6i
Vczi, de ex.,
L. :
ta*, zOit, i.i., i. iv, ."f . OrS-ors,
,,Nu
trebuie sl-i
pLlng
iilf.i
si' nu imbricim^pentm ei haine mohorite...".
(,s
t. XLVI, col.992 D-993.
,
t. XXXV, col.755.
6h
Epitaphium lraulaz (Epist. CWII),29,
p.L.,
t. XX[, col. 904-905.
n'
Ctnstitusiile apottolice. trad. rom. din Spz{. ll- oo.262-262.
n'
Ctnstinsiih apo$olice, trad. rom. din Spz{, ll, pp.262-263.
n"
Vczi tcxnrl la F.X. Funk, Didascalia et Constbutiones Apostoloflrrt, Parlcrhrlrn, 1905, vol. lI,
p,192,
396
$1
LITT,RGICA
SFECIAI.A
qi nici
numar
copii).
cele ort
de Pr.Cicerone
Iorddchescu
'pp'
L4l-142'
-,.. t-..ildc i. .rol --La mAl
powr les morts, invol' ,,La
maladic ct ln ntort cltt
PnnoT PRoF. DR. Enli BnnNl,$,rri
9:i:llT
.acntalc
rcprezint{ o. conrbinaqic a rugdciunilor perrrr"u nrr:rgi clin vechile l
ourelr b.rscrlccgtt qi manuscrise de Evhohgbll cu cAnririle qi lecrurile'din rAnduiala
vegherii de toati noaptea (l'annikl-ris), ."r" ,. flcea inci din v"ciri-" in biserici ln
nul^duminicilor gi al sirbitorilor.rnari gi care era cea mai potriviti pentm;;il;
Astfel, Psalmul cxvm (,,Fericiti. cei frii prihani irr .r[...;t, :;.e ai.an iegte
-a
a XVII-a, specifici slujbelor funebre, impirtiti in tr:i ,"tir"r"., constinria incr
inceput psalmodia Utreniei de duminici qi de sAmbita, ir'r
"n.i"jmanrstiresc.
asa
se cinta la catedrala patriarhali (Marea Biserici) dlrr c"".t""iil;;i;:
El';',
odinioari gi la slujba inmormAntarii Domnului de la Denia din SfAnia qi l{^i.a V
(azi rimas numai sub forma de versete izorate printre strofele
prohodului)
o parte dintre cAntirile gi rugiciunile din rdnduiali acrualllslujbelor
i.r.rebre, c
provin din fondul vechi al slujbei
privegherii
de toati .ro"p* (panichida),
il au
1*t-?.:
dupi.raditie,.pe
sfhnrul Gherman I, patriarhul constantinopolului
din r
vl[-.lea. Din acelagi veac provin qi stihiriie'de la Binec.rvnrrilrit"'-orEitoi-1,,
sfinqilor..."), care se cintd
.prima
parte a slujb.l".fu;;;r;;
il;';i#; ;;
moase stihiri icli.oncele din s ba inmormAntirii, care se datoreazi marelui imnogr
dogmatist, Sfinnrl Ioan Damaschinul (t754)?s.
^^_9i:r:!^:lVfl"r.
*0,... este opera lui TegfaLl, episcopul Niceei (f c. 850),
inglobat probabil h
yq,,+
,toy.9.
^qi
expresii ai" p-aritii
-i
,..irt, ,, l;;i*r{
orlnrl martirilor. In cadrul_lui. la slujba inmorm6nterii preogilor s. int rc"te"ra, dupl CI
tarea a gasea, c,ondacul gi Icosul obignuit al sruj.belgr firnebie (,,cu,fi"di;Jt;a;;
toase..."),^d{ nu singure, ci urmatc de inci arte 24 d. rtrof., .rr" a.eori.sc un r
c9ryplet, in forma sa originard. Acest condac este atribuit de unii Sfantdui R;; M;i&
dultu, dupi attii
:llggamtiri
Anastasie, probabil prietenul srannrlui l,raxim Mirnrrisitonrl,
-l
t'Pa ar(u caluganiltr Anastasre, probabil prietenul Sfenrului Maxim Mirnrrisitorull,
Pani in sec. XIV nu exista dec6.t o sinzuri sluibi a inmorm4ntirii .^-,,-;
^o-xr c^
-^t^-^--ill-
)-
7a
M. Arranz, 0p.^ci1.,.pp_.
g
I -g2.
]l !:,lt:t,
tli I vL",ti* cr, Despre poezia imnosraf.cd..., p. 339.
11 9.
.li ei.. lirurgisrul .o.,r"-po'rrn'G
i;;"
K:;;
" Yczi.de cx..Trebnicul slav
(il4nlirfelttir)
eA t. c
77
Vezi, de ex., (Molirfelnic), ed. la Grottaferrata, in 1945.
'i,,.r;,1^^::,T:"^.g:',p1",-y1;fig'
f:i...*
r,Lo.,r, v. s;,,i,'opl ,ir., ta nora 47.
si
ta A.
I(rrirzcfl. La mor"t du ori*i d'apris_lr
,,Trebtih', slavr,'in'uil..,r^ .*i.1i.5","i;';;;^;,,
.il;,it;'l#;
h I.irurqic". Ronra. 1b75. on. I55-t97
h I.iturgic", Ronra, 1975, pp.'l 55- l OZ
7')
Vczi, dc cx., Penticostiral myt.. llr
Te
rYczi,
dc ex., Penticosii*t *rr., lrr sfhrEinrl slujbci clin Duminica Palitikrr (ctl, lfucurcari, I936,
toate categoriile de mo4i (clerici,
mAntdrii monahilor de azi; in ea-
gorii de mo4i, existente mai dina
roap5., era de obicei a invierii luJrLazirTl.
se intAlnegte in manuscrise decAt
ci4i de ritual, intocmirea ei s_ar
P.
16).
3e8 399
l,lr"uRelcn snEcxAt,/
B. IERURGIILB
$I
RANDUIELILE TRADITIONALE DE DUPI
tNuon uANTARE. PoMENTRTLE MoRTILoR
intinde qi dincolo de pragul mormAntu
rea individuali a mo4ilor.
Slujba pe care ea o face pentm cei mo
deobgte pa.rnstns, de la cuvAntul grecesc n
intea cuiva, mijlocire, deci mijlocire Ia Du
biserici se pun pe masa ofrandelor, de I
altd masi agezati in miflocul bisericii.
Coliva (td r6l"upo sau r6l'l.upcr), {Icut
inchipuie insuqi trupul mortului, deoarece
Ea este, totodati, o expresie materiali a cr
ficutl din boabe de grAu, pe care Do
trupurilor: dupi cum bobul de griu, ca s
ingropat mai intAi in pimint gi s
ingroapi gi putrezegte, pentm ca
CJmp. qi I Cor. XV, 36
Q.u.)82.
colivei reprezintl vimrqile sfinqilor sau ale
veqnice, pe care nldijduim ci a
chiar rAnduieli speciale pentru bi
.A.celaqi lucm ca gi coliva simbolizeazi
Ia mo4i pe lAngi colivi (sau uneori in lo
so
Mitrop. T.E. Ma
8'
Despre originea
Tt iad, Btrcrreqti, 1945
:
il,iir[.,if
t'oP' cit"P' 252'
PREoT PRor. DR. ENp BRaruI$tn
,-il?
ffffi3"l];:ff
f."f;m'ji::,:l
,=l
ji1:
",*r,r"
c,in er crucis
repreznti
o datini foame
,e.h.'
Paru
reprezintd.
o datini foane .;eche, Parasti
care sftdmogii
nogtri romani
le
de vin,
aceasta a cipitat insi o semnifica
stropi
a fosf trnc rnrn,,l T\^*---r
.
m trl rrr a a fost uns trupul Domnului.
foilorta
ul cu
e roQu, comp. Deut. XX)ilI. t4i ;;;
ales
curge prin viaqi curge prin viaqi
mormAnnrl peste trupul
preinchipui Sfintele
J3
fn unele nirti
'i^,,r
r- nidiiduim in unele pdrti, vinul de .o rrr,rg e arha.r6^^+ ^-- - . , ,
nidijduim.
Ul mortrlhri /c,,,
^ --^-::\ -
r
gylui
5norplui
(iau
a gropii)
.r'.i *
pacatelor
drn yiati
(,,Stropi_mi_vei
cu is
e lnlocurt cx apd indulciti
cu miere (mi
Sau
Pdus
(de
Ia crrvi.nrl lati-^-^
^--)--.
;H#i:lhy,:i:^;y,:"!;::;ri;r::#,=,ncerare,odihni,moane,deundesi
(ArdiJ;i
Moldova),
la inmormdntiri
;ffi
I i::f :*l::i^igYit ri tory"t,
adici
v preogilor)
lumdndri
aprinse,
a ciror
;
se aprind de asemenei qi turnaniriG
,
t, Cartea Ro rnhn e as c ds,
rev. A4O, an. 1963, nr,
236,238.
orice ofrandd (piine,
vin, vase) adusd ocn.
scu, op. rur., p. 995
$
Diclionarul
tirutii ru-
4()()
401
[,rruRct(:A sPBclAl,A
m in cartea numitl Panihiddsi cum o des'
la inmormAntirii, cu singttra dcosebirc c[
ccle opt stihiri idiomele ale SfAnzului
de pe urmi. Fiind insi
Prea
lungl, la
tici, aceasti rAnduiali se prescurtcazil,
flcAndu-se in modul urmS.tor:
usnrl
td dupl
,
st5.
qi vinul,
Antrt .", Apoi
obiqnuite (unii le omit). P
rel.e : ,,Crla
ce cu adAncul
avem...". IJrmeazI citirea
care urmeezi Cananwl rnorlilor, din care
Cind se face parasrasul propriu-zis cu Liturghie (parastas ttl:), morrul (pornclnicttl ctr
numele mo4ilor)
"
po-.rrit Ia Proscomidie, iar Ia troparelc obilnuitc dc dupll icriircrt,ctr
Evanghelia se adaugi gi troparul gi condacul mo4ilor; pe lAngi Evanglrclia qi Apostolul zilci
ea
Yezi F. Balamace, oP. cit.'
P.458.
es
Ic. D. Lungulescu, oP. cit., p. 190,
h
F, flnlanracc, op, cit., pp. 456.462.
r:sP:ctjYc nc pttll qi Apostrllrrl qi livtnghclia pcntnr morji, inr dup[ cctcnia lntrcit{ din
cluiala.Liturghici
sc zicc gi cctcr:ia pe,irru morgi, cu rugi.i,rn"o,
,,ilu*n.r"ot duhuriloi
Mortul c pomcnit apoi gi la icqirca cu f)arurilci iar in iiqrl Crrin,riri.iiiui r"u
"r
se citeErc, in zilclc de rAnd, Canonul morgilorrT.
AtAt in Panihiili, cit qiinMotffitnlr gi in Linrghier, mai gisim qi tnparastw mic
Pe
scurt'
Prescuftare
a celui mare,- tipirit de obicei sub titlul de Liiia rnicril penw ta
[41.4!{a
ei e aceeaqi cu a
panibidei
care se face ra casa momrrui i"J;d;;ii;;;;
iI1 zlua inmormintirii, cu singura deosebire ci la ectenie se face pomenirea gencr
nenominall, a rlturor mo{ilor. Se face de obicei pe la ministiri, indeosebi vinbri
gi se numeqte Litie (proceslune), pentru cd se face ieqind in p.ia""r (pronaos), ori
se merge in. procesiune-la cimitir (gropnigi), iegind din biserici dupi siuibdtr."
-:'
.- .In
catedralele qi in bisericile di mir (mai
mult la oraqe),
parastasi
acesta pe
(Litia mici) se face de obicei la sfirgitul Lirurghiei
-
n. b.ipn Rugiciunea amvo
fie dupi otpust- gi poarti. numele die Trisaghiin pentru-"iti,"" panihidd
rnicd,
.
Aceeagi rA'duiali se face-gi ra cimitir, ldngi mormanr, sau la casa mortului, cu
zia pomenilor care se fac la termenele sau soroacere idrtinate pentru pome:
morqilor, despre care vom vorbr mai departe.
, _f
Ard.*.existi.qi o randuiali specialr
^
pa.ra.sta.surai
d,in sd.rnbdta twi Lazd,r (
dezlegarea Piresimilor, la cimitir, unitr cu binecuvantarea maqiqoarelor)ee.
\
2. Soroacele sau termenele
carea lor. Dupd tradiqia veche
mornrlui prin slujbe cu rugiciun
tpwd, care corespunde de obicei cu ziua
cilrc ne mAntuim qi in amintirea invier
ui (ed. 1928, pp. f l0-lll); D. Lungulescu, ap,
, p. L78.
0 sau 2l zilc
I din t466 al
:rtrc;ti, 1967, p. 137:,,RAnduiala ce se sivirsesre
t'ti stilttthnd.ni dc la ziua mo4ii',. in unele oirti. o
iilptlrnfuri (l). Lungulcsctr,op. cit., p. 132)i
402 403
-r!P
PNn trtl I l:
I sc i,chinir. duD{ ce a vizitat raiur. cca di, zitra a 40-a, pcrtru
cil atunci ar r judecata
particrirard
a fiec*rui-liiii.i-i.uia
p"r.grin.r;i'dli'A
de z,e prin
vizduhului, prin rai gi pril iadr0s-----'
-*r
Pomenirea
-orn
lrri ra soroacere
de mai sus se face fie cu parastas qi riurghicr(
*::1r",1,,':Tr:::]1":_r1_
li
L- zlri'arpa
moarte
),
fie ducandu_se
numai col colac gi vin la mormnnt,
unde.
b.i"*iir..;"i";.##; ;;";"ifi;;;;;tr,
m^ormAnrul
cu vin (aqa se obil- '
.-
----
rle zile r{,,^i
ca"J-p"."'.;J;'J..Lh?
de zile.drPa
r
(prin scoaiere"
a.'-i.ia.;,
t,
ornrlui la Pros
pentnr
morti- clr nroicirr-.o.
punAndu-se gi
rlT.-"rti,^cu
rugdciunerr
,,uu'u,Lzcur uunu.ror...-.;
orr...l"Til'iXL,tul',!li
pomenrrea
e insotiti de mese
.penrru
sdraci (pom.niy,qi;;-i;;;;
;;t ;[.iI
direrirei";;i;;qilffi
'ill#,',inl.f,
'fi
;fi .11,,1".1,i.
prin rdnduieri ae iru;ua-iil;i;;
t"".dir;ti.
;;i ;"i'h.il;
Orrflirllt..i,
soroacele
nu se fac in orice zi a siptimAnii,
ci mai ales joia,
3' ztlele in care se fac gi cele in care nu se fac parastase,
in cursul anului
t
il::::;,o[:Hl.l,T.''5yi,'j:':lf,lll.:ta,
,r,uitiia'a";;"d,rL':""sranrdr
pentru
menirea mo4ilor, e sAm6ita.
sairuar"^. i)
rlqvrul4 uL Lrdur(ra consranta
n"rp!e"aiii'..,
ir".rrr"relor si, .,.,-..',.*!3t.'tu
cea mai potriviti
din
De la olrr.m.. ,
imai
ale gi in alte zile din,(
sul.sdptimdnii,
mai
inclusiv
/ )-
l
sericii se fire .r.""r."
^^-.
sericii se.face parastas pefltru
LLrLLrnl raposa[r, rar la sdr
l:::T,:f;1ii
car; au purrat numete ,ra,idrr"i
,.rp.
Zl Oe dlrmrnrri ecte i-.x
^J*:^: -- -
zi de duminici este insi admisi.r;
;;;;i;;';;t,
pogorimant
pentru
cei ce pot veni la biserici in zi de.rucru; ., * J-r-,'.rrqtere
unei aprige qi interminable
conr
f [:'J"::::i':P::?,1"*.:r"i''t*i";;tt;;;;;;;',"'Jif,
:;iJt:l]Ti:
l+lfrufl
jif,:,,;f
'r.sm"t"lii-ri";;;:T;;;*;h""'HJJiffi
::,:"I3.3ffi
uJ (f 395). Cuvdnrpentru
ieqirea suflerulzi
''"1
n.' p..zz'tt.- dmp. g rrair<ifan, ,; ;;'rf.t ;!^rV.ZT
:;rffi*,
g)
-,1.92
( ed. Acadimiei Rom-ine, i
g1;,'pl.r
osf .' v.ri ;# ;;t,rd
N
ade din curst
^\
(sau, mai bi
de
.a#
SiAntul Ioan
cc
bucu
raznice (Naqterea gi Boboteaz[) nu sc po'
Stmb[ta
ln SdPtil'
loe,
iar tn
nntnecatll
I
uminica infricoqitoarei )udeclfi)
plnt h
iri'
doua, a treia gi
In zilele gi
mo4ii
P9l
fi pomeniti nominal numel lr
taini, la
prosc
"
."t*ffi*rghiei
previzute de tipic
9i
dr
tradiqie pentm ti
a morqilor (de ex., la ieQirea cu Darurile)
I,ITURCICA SPECIALT
rD
in unele pi(i ale Bisericii
..,9*!r..
({un^t;nia,,
9lt"*1-,1',11"-'o:11.Y:1*::,1^-:.,1T' ,l:tlX
ru urrcrL
P"!' "'-:j:-::li'ili^-,"'l;-
C I Liturulric
(vczi, rle cx
dezlegiri de sariridarc p.niru mo4i. in foia
din Siptdmina Patimilor' dup:
pr pI procoo
oviciu. Rirualistica,
p.73). rlrpa p.rltilr;i; i1"".". drcciei. ,,in S-Arntr'ttrr
lli l:I':l Pr. P. ProcoPoviciu,
rti- in loia din Siptdmina Patimilor, dupi Litt
;.-zzi.
Dupi practica din Biscrica Grcciei. ,ir:
il d;ffitil;iil;;it;r;'iiIi.,
i.*ii'nr'r. f... pomcniri cu colivc' drr sc utmcrrc*c ntrrrre
:*.r r :r,--hiai eele n rrnr rronrre func[frc: ..Ctf tltthUfi
ln lrulnlruca rrutrlur
lt
[r r/uluru!'
^-"1;,i;;
^'-- r----
:c func6rc: ,,cu
tltthuri
-"rtil".,
dr.i trebuie
'
irul Lirurghiei *I,"^P*IT t;IP^'
drep!ilor..."
5i
celelalte
pe 1960' Atena' Iybv'
P'
v'4)'
-ilo
\r^-: nr-".,,-t",t l^ . n. 2ilele Oentna DomeniriaXeneralil
A mOrlikf, ln fl
i."rilri77r^ii - ,\;iip.
n'i
i'"t"'
pini'ni'iaseneratd' a morlitor' ttt rtt
sul anului bisericesc.
rrr
Vezi can. ll din cele disciplinare atribuit
405
Pnror Pnor. Dn. Enr lluNr$rrr
,,Blajenilor" sau al mo4ilor).
aproape zilnic. Acest fel de ponrcnirc sc numcQtc in popor sdrindnr (dc la cuvA6tul
greaca moderni
fi
ocrpoutcrprd,
= un gnrp de 40, slavoncqtc
= ,*or) sau (prinfuJ
qi sararustd (de la rcoocrpq,Koottl
iitW.:
a patruzecea zi) qi'r. i,i[.*iaz{
credinqa.popularl (de origine monahaii)'cI in a 40_azj a. U
-trit.,
dupi ." *fl
morrului a stribinrt vimile vizduhului gi a vizitat raiul qi iadui, s. infltiqeazi la iuc
cata particulari, pentru a i se hotiri soarta provizorie pa"n u'pa...i;';i;-;;;ii
soarti. care se
_poate
uQura) prrn mijlocirile gi milosteniile ficute de cei vii in
rnorqilor. La sfirgirul celor 40 de Liturghii se face Linrrghie cu parastas qi se pc
toate pomeL-ricele expirate,.ceea_ce
in popor r. .r,r-.gt. d.izlexarea" ,^u'rlobo
srirind.at elnr,^insoqiti uneori de Agheasme micn qi masi d.;ba;;;;tru prazniciia.
Tot un fel de sirindar sunt^qi aq-a-numitele capete t^" i,;piyht,
"bii";i;i",
pirqi (ca de ex., in Munte ria). Se aduce adici, la biserici ru djr..t l,
-o.-arn,
pomenirea^ mortului, o colivioarr, un colac sau covrig mai mare
in,rmit
cipeqel),
vin gi luma,are. Preotul face parastar_d.
p" scurt (
'nghi.o"wij
qi'r..op"g,.
-o.n
ctr vin. Aceste pomeniri se fac prin Moldova
jn
pii-.i. +o ii, )i. a"pl-o"r.., i.;
a_lte_ pirqi in Posnrl Mare, timp de 40 de zile in qi.,,r; ,faiqi*i
"."r.or^
se numcr
(ellegaren Pdresincilor
Ei
se face, prin unere parohii,'in se-btl;fu Lazir, pri" ;ili;
loia.Patimilor, in SAmbdta Tomii, ori luni qi marii d"pi D;;i;ica romii
1ilp;ii
L) ,&
5' Citeva de9R.1e dezgoparea mo4ilor. in timpul din urmi, s-a incetitenitl
prin unele piry ale Bisericii noastre obiceiul spoiadic d" a se A[r"d;;.;;[;;i,
Vechile Pravile interziceau categoric
qi dezlegarea chiriarhului loculuitrB. Ele
care, dupi implinirea ter.
de asemenea, permise, cu
unor oseminte pentru a fi
ex., pentru cei care au mu-
rte de.locul de origine, soldaqii mor,rl pe
osemintele dezgropate se spali cu vin, se
La unele biserici parohiale se mai obignuiegte a se face pomenirea individu
neintrerupti a mo4ilor la r ate Liturehiile din tursul
"""i
,ri bisericesc, ..., i"
unele pirrj (ca nordul MoJdovei) se numeQre.parusie (dela cuvant.ll;;;;L;"p;e
:
prezenti., a sta cuiva neintrerupt in ajutor)rt6 ,h
',',,Y51!:::!:^.1ti
Y.:::
B_*1*, gt. 162; Mitrofan din Konewets
,
o\t. cit., pp. 2e-3r. Comp. qi
Nicotlim (Munteanu), op. cit.,p. 410.
,,.,
','j
Yf,'.:11: f ,,:lg 3j::?,:-Ljiryl.'cy,
op. cit., pp..rer-re2. Se pot da sirindare qi pentru cei
,,,, .,- Y:,r^:lli !!, ,,:,.q li_nt.
n I. ungulescu, op. cit.. pp-. t9t-192. Se pot da sdrindare qi pentru cei
Ili:.ii,""j.,T,"1: fl:l..f
,*Tl::':_lii.-T mai important din viala parohiei, ca de exemplu. L sfinlirea
i,biserici_sau a unei fhnrdni, ori cind vine prett.,o, ir, ,r, .i..
ultcl Dlsenct sau a unet fflntini, ori cind vine preot
nou i
rrs
Vezi lerod. Firmilian,Cartc derugfuiini,ed. II, IBucuregti, 1937, pp. l7l-173.
rf n
V. Mitrofanovici, op. tit., pp. so["iotS
t.t7
.Y921,
de ex.,. Pioik t;?,yf*
fi*eytlre_1Legi); gt.l38 Comp.
Ei
unele Rispunsuri ale
iarhului ccumenic Nicolae III iramaticui r" u. GiediJn, Kcry wrcrf 6ttrd,[etg, r, pl, si.".-
-- :atria.rhului ccumenic Nicolae III iramaticui
rr8
Vezi, dc cx.,Mwrual dc
pravi)d
bk.,,lpl.iia. *i""p Nifon al ungro-vloii:i,lkl'ri, iJ.ir"u,i,
4, p'. 128
Si,fuhcatnata4
Buctrrcgti, 1854, p. 128:
,,Nimeni sl nu tf,lrtrzrrcnscl a facc dczsroorri
lll"1:f;]r_t^):"#rffi,1::.P1i::l1.l1', itff,
n,
rza,
,,N,-.;i'.i
",-r,il,il;;'#iltil.e'o';i
.lc oasc dc rtp.safl, f{rrt qtirca
9i
dezrcjaica ctrirr,irtri.i
"pilrr*i,
,i.i. iltffin.riiliil1r'lr["iii't
406
'.rtcT,tltcintr-ttttsicritr'li:,$l,lllll'il
n<>ultti
mort!
oI
i:iit;'
"oi"'
tl"it'*
prtrtstasttltti'rt
oseminte
neiustificate
de moti"'c
t:'i-:l::
ffiilJide
exhumiri
sunt iugldttttc'
I, p. 9 g.u.
L. II, Bucur
ffi:,-11":i""':Ji,:}:$.:il}.uin<licxistIrAndrriclirr1rccirt
,, e
in vcch' re
-""*.l;i,.13iiifl
H'M;;;;;
0p.,,r,,
"pp.
| +7
- | 48) .
slulbil
Pcntrrr
astfcl
dc oca
401
CuPrins
Prefaqi I
Prescurtlri
folosite
r'!""r""'i"""r"'r '
PARTEAINTAI
-
"'
I-E'
INTRODUCERE
tN ururclcA
SPE ',rALA""""'
"""'rr'?"".trttt;'1{ ',
Capintul
I. Linrgica
speciali
*
,{*tPll".
i. OUi..tot
sau materia
de studiu
a Ltflrr
2. lzvoarele
Liturgicii
speciale" ' ' " '
3. Metoda
folositl
4. imPi4irea
rnateriei "'
5. Fotsul
gi importanga
studiului
L
Capi.
I.
2.
3. impi4irea
sluibelor
bisericeqti
PARTEA
A DOUA
LAUDELE
BISERICE$TI
SAU SLUJBELE
SERVIqULUI
DIVIN
ZILNIC
AL BISERrcrr
oRTODOXE
""""""""""""21
sivArqesc
Cnpitolutll.IstoriaLaudelorbisericegti.Formareaserrliciuluidivinoubliczilnic
al Bieericii
"""""""""'
""""""""'2?
I,TTURCICA
SPESUIIA
PRE0't'Pncln. Dn. ENE BRANI$,nJ
A. RANDUIALA SLUIBEI
I. Denumirile slujbei
2. Timpul sivArqirii.....
3. Scopul Vecerniei....
4. Rnnduiala Vecerniei
ll. rsTozuA
$r
ExpLrcARrA
VECERNrEr.............
3. Explicarea rinduielii actuale a Vecerniei
4. Simbolismul Vecerniei in raport cu viaqa MAntuitorului ...................................5
4ll
LITURGI(;A
S]'Er Trr+.'r
,Rnot
PRor. Dn. Uuri Bnnnr$tri
3,
4,
5.
6.
7.
eclianea o II-a.
rlritolul III..............
.................I77
vArgitorul Sfintei Liturghii gi pregitirea lui pentru sIujbI.........
.......L77
l. Cine poate sivArEi Sfhnta Liturghie....
....I77
2. Nccesitatea pregitirii speciale a slujitorilor pentru Sfinta Liturghie ................177
3. Pregitirea sufleteascd (morali).....
..........17g
4, Prcgitirea trupeasci....
........Ig0
5. Efbctele gi folosul pregitirii penrru s1ujbi..........
........1g2_1
pitolul IV..............
.................I83
Irchriala Linrrghiei SfAnnrlui Ioan qi a Liturghiei SfAntului Vasile......................1g3
{. RANDUTALA
pROSCOMrDrEr.........
..................r83
l. Cc cstc Proscomidia
...........Ig3
l. f irrrpulsivArgirii Proscomidiei.................
..,............,.1g3
|. l,r>cul strv{rgirii Proscomidiei .................
,,,,.,,............1g3
4t2 &
413
rEEOT TROF, DR, ENT' BRANI$TE
4t4 415
I,ITURCICA SI'ECIADA"
5. SlvArEirca tainci (inrpirtiEirea)
"""""""260
6. Partea finali a Liturghiei"'
""""""""""'263
Capitotul WI. Lirurghra darurilor mai inainte sfinqite """'266
I. Originea qi vechimea acestei Linrrghii"" """"""""""266
2. Autorul Linrrghiei
"""""""267
3. Timpul sivArgirii'....
""""""268
4. RAnduiala slujbei
""""""""'269
5. Schema randuielii Liturghiei Darurilor mai inainte sfingite
,,,,,,....273
6. Istoria gi explicarea ,itor]lo, principale din rAnduiala acestei Linrrghii
"" """"274
PARTEA A PATRA
SFINTELE
TAINE
""""""",,".287
Capitotut l.Introducere
generali
""""""""""287
C,e sunt sfintele t"ine,Icopul
lor, timpul qi locul sivArEirii""'
"""""'ail
Capitotul ll.Botezul
9i
ungerea cu Sfinnrl Mir
"""""" ""'2Bl
A. NOTILTNI
INTRO;UCTIVE $I
RANDUIALA
SLUIBEI ...'..'..'.
"'.'.'','.',
289
B. rsTozuA
$r
ExpLrcAREn
n ANOUIELII
SFANTULUI
BOTtsZ
$l
A
MIR[NGERrr............
""'296
I. Descrieri vechi ale botezului
"""""""""296
2. RAnduiala catehumenatului """"'
"""""297
3. RAnduiala botezului'
"""""'300
4. Mirungerea............"'
"""""30{
5. Riturile finale ale slujbei
""'305
Capitolullll.Mirnrrisirea(spovedania)
''" " "
"""""'310
Capittfut ru.tmpirtiqirea
sau cuminecarea
""""""""""319
CnpitolwlZ Cununia (slujba nuntii)
"""""""327
Cf,pitvlutW.Hirotonia 9i
hirotesiile"""""""'
"""""""""337
Capitolutl4l.
Sfinnrl Maslu
"""'346
PARTEA A CINCEA
TERURGIILE
............'
"""""""353
CnpitolwtL lntroducere generall desprc iemrgii """""""'355
Capitolutll lcnrrgiile in legirur[ cu naqterca
9i
ctt
capilohll
IY. Tedeumul
sa,r ,'
'
^^,^t-.
r"Tr'
ir
rua,e,'r""""'..........;'......qrir........362
tul sau
r
ogia.......
uielile
tradigi"""n
r i.r*
* **,,
"_r*
U
*r^
.................383
urELrLE
iN rscAruRA
., oooam.a
;ft,1r,
rrroNarr
;r oupE
"""":""'383
RTrron,...
..............39e
I
I
I