Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UN CADOU OFERIT DE
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Cuprins:
EPOCA NAIVITĂŢII............................................................................................................................................... 14
-2- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Aşa se face că, uneori, leacurile au căpătat forme din cele mai diverse, aşa
dupa cum problemele pe care işi doreau să le rezolve priveau natura
umană sau mediul înconjurător. În fond, pentru aceia dintre noi care sunt
chinuiţi zilnic de o insuportabilă durere de spate, distanţa de la degetele
mâinilor şi până la şiretul pantofului se poate asemăna foarte bine cu
distanţa de la Pământ la Lună.
Mai târziu, la mulţi ani după moartea lui Judson, fermoarul şi-a văzut
nestingherit de drumul afirmării sale. Început precum povestea cu
“răţusca cea urâtă”, drumul fermoarului modern spre glorie l-a dus de la
calitatea de moft, invenţie excentrică, la poziţia de element indispensabil
vieţii moderne.
Ironic însă, acum, în culmea aventurii sale, acest produs şi-a găsit liniştea
datorită aceleiaşi ignoranţe care îl insoţea la naşterea sa. Este, dacă vreţi,
liantul tuturor marilor invenţii, care după ce ajung să fie folosite la o scară
-3- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
mult mai mare decât au visat vreodată creatorii lor, se pierd apoi în
ignoranţa universală, pentru a reveni în atenţia lumii doar la momentul la
care se poticnesc în drumul lor.
-4- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-5- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
asemeni unui ziar, le-a botezat “pagină”. Pentru că îşi dorea ca pagina
creată de el să poată fi accesată de oameni de la distanţă şi prin
intermediul computerelor, a botezat-o “pagină web” – “pagină din reţea”.
Dar..., dacă în discuţie intră 100 de computere? Sau, mai bine, dacă sunt
1000? Sau 100.000? Zâmbim cu toţii gândindu-ne cum ar arăta o
tastatură sau un pupitru de comandă care să conţină atâtea butoane...
Râdem de-a dreptul când ne imaginăm omul care ar putea folosi această
minune tehnologica. Hehe...
Ei, bine, ceva trebuia făcut... Înainte, un om se gândise pentru prima dată
la un sistem care să ajute la identificarea unică a computerelor. Pentru că
suntem cu toţii oameni moderni, să apelăm la o tehnologie similară care
ne poate lămuri la ce s-a gândit omul nostru.
Mulţi dintre noi avem telefoane. Fixe, mobile, nu contează, dar telefoanele
sunt o tehnologie populară în zilele noastre. Cu toţii ştim că, atunci când
încercam să apelăm o anumită persoană, trebuie să formăm un număr.
Fiecare telefon are un număr unic, alocat de centrala de telefoane. Este,
dacă vreţi, numele lui...
Mai mult, pentru a fi ţinut minte mai uşor de oameni, un astfel de nume-
număr, denumit generic IP, a fost împărţit în 4 grupe de câte 3 cifre,
despărţite unele de altele prin puncte. Ex. 213.233.214.123.
-6- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Dar, dacă stăm să ne gândim mai bine, câte lucruri pot fi spuse într-o
singură pagină? Cărţi întregi cu siguranţă..., dar câţi oameni ar fi dispuşi
să le citească? Trebuia să fie mai simplu...
-7- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Nu după multă vreme însă, oamenii în nimicnicia lor, s-au văzut puşi în
faţa unui alt obstacol insurmontabil : propria memorie. Deşi era posibil să
ţii minte două, trei, zece adrese IP, deşi puteai să faci o agendă de adrese
IP sau să tipăreşti cărţi asemănătoare celor de telefon, ce te faci atunci
când numărul IP-urilor pe care ai vrea să le ţii minte devine mult prea
mare ? Cât de mare ar putea fi o carte de telefon ? Sau câţi dintre noi şi-ar
permite să întreţină biblioteci întregi cu numere IP care să ne spună că,
spre exemplu, computerul 213.233.214.123, situat în România,
găzduieşte pagina unei firme de design web ?
Şi, pentru a-l diferenţia de alte computere pe care stăpânii lor au avut
imaginaţia să le boteze tot Avocatnet, oamenii s-au gândit să facă din nou
apel la istorie. Şi, în loc de numele vechi, Carol cel Mare, Mircea cel
Bătrân, pe acest Avocatnet din România l-au numit « avocatnet.ro » (.ro
vine, desigur, de la România).
În plus, pentru că erau aşa de mândri de noua lor invenţie, world wide
web-ul, cercetătorii ce la CERN au pus tuturor computerelor legate în
reţea, care aveau de oferit pagini celorlalte computere, prenumele “www”.
Aşa a fost trecut in registrele de la la starea civila, computerul Avocatnet
din România: www.avocatnet.ro.
Devenise acum mai uşor să ţii minte numele unui computer. Şi, pentru că
interesul publicului nu era pentru computerul respectiv, ci pentru paginile
găzduite de acesta, curând s-a ajuns la identificarea computerului cu
siteul pe care îl găzduia.
-8- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Rămane în urma povestea care, în majoritatea paşilor săi, este reala. Chiar
dacă ni se pare ciudat sau greu de înţeles uneori, viaţa marilor descoperiri
are un numitor comun: palpită, sub asaltul materiei cenuşii pe care geniile
lumii o folosesc pentru a schimba universul nostru.
Iar astăzi…
-9- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Dar, totuşi, chiar fără voia lor, şi viaţa acestor oameni a fost schimbată
iremediabil datorită internetului. Nu mai cunoaştem ţările lumii doar ca pe
suprafeţe haşurate pe un glob pământesc din şcoală. Le vedem zilnic, la
televizor, pe internet, cu paradisul şi infernul propriu.
Şi, dacă pe parcursul acestei cărti voi face referire la date şi întâmplări din
negura istoriei noastre, să ştii că fac acest lucru doar din plăcere.
Recunosc..., puţin şi din convingerea că, de multe ori, istoria se repetă.
Sau din convingerea că întotdeauna trebuie să învăţăm din propriile
greşeli. La fel de sincer iţi spun însă că nici eu nu ştiu ce concluzie va avea
această carte. În acest moment, nu ştiu dacă internetul mi-a schimbat
viaţa în bine sau în rău. Nu ştiu dacă îmi este indispensabil. Aş putea
spune, ca să fim înţeleşi, că eu trăiesc de pe urma internetului. El îmi
aduce pâine şi sare.
-10- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-11- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Dacă sunteţi pasionaţi de istorie, aşa cum sunt şi eu, atunci cu siguranţă
că ar trebui să încercaţi imposibilul de a face rost de cartea lui Jacques
Barzun “De la naivitate la decandenţă: 500 de ani de viaţă culturală
occidentală: 1500 şi până în prezent”. Vă spun acest lucru în primul rând
pentru că modul în care Barzun înţelege să explice istoria este unul cu
totul şi cu totul fenomenal. El reuşeşte să îmbine o lume a anecdoticii cu
analiza serioasă a evenimentelor relatate, scoţând astfel în evidenţă în mod
strălucit tocmai concluziile pe care vrea sa le transmită cititorului despre
transformarea naturii umane de-a lungul timpului.
Unul dintre exemplele date de Barzun are legatura cu inugurarea unei linii
de tren în Marea Britanie. Suntem asadar în anul 1830, şi autorităţile de
atunci deschid pentru prima dată o linie de cale ferată între oraşele
Manchester şi Liverpool. Printre invitaţii acestei călătorii inaugurale se află
personalităţi ale vremii: Ducele de Wellington, membri ai Parlamentului şi
printre alţii şi un economist renumit al vremii, William Huskisson,
Preşedintele Comisiei de Comerţ a Marii Britanii.
-12- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Citind cartea, ar trebui să vedeţi internetul aşa cum este el. Nu are nimic
din ferocitatea unui animal sălbatic. Poate fi domesticit. Putem chiar
beneficia de pe urma sa. Şi roadele acestor beneficii se pot observa în
fiecare clipă a existenţei noastre. Nu trebuie decât să înţelegem că
internetul este o lume integrată în lumea reală. Pentru unii o lume mai
bună, pentru altii o lume ameninţătoare. Când vom înţelege acest lucru,
vom putea spune că internetul lucrează pentru noi.
Complexitatea vieţii însă, aduce de cele mai multe ori împreună toate
destinele dezbinate până atunci. Şi un singur lucru poate fi liantul şi
cauza acestui fenomen. Un singur lucru poate învinge orgoliul personal
sau pornirile narcisiste ale membrilor comunităţii: FRICA. Frica de
evenimente, frica de animale sălbatice sau de comunităţi umane mai
puternice, frica de divinitate. Asistăm astfel la uniuni generate de propriile
coşmare ale indivizilor. Aşa începe epoca Ţelurilor Comune, a Idealurilor
Împărtăşite, EPOCA EXPLORĂRII.
-13- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Apoi, ca într-un film cu happy end, zarurile divine îi pot oferi comunităţii
încă o şansă de a demonstra ceva. Răsare astfel posibilitatea unui nou
început, păstrând însă în arhitectura ancestrala a sufletului uman o
înregistrare a greşelilor trecute.
Epoca naivităţii.
-14- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Era anul 1831, şi Morse îşi concentrase deja toată atenţia de la şevalet la
masa de cercetare în căutarea unei metode de a folosi descoperirea lui
Henry pentru a ajuta oamenii să vorbească între ei. În 1835, el dezvoltase
un prototip al noii sale invenţii: telegraful. Acesta folosea receptori şi
transmiţători magnetici pentru a dirija de-a lungul unui cablu o serie de
mesaje predefinite.
Aşa cum s-a întâmplat cu aproape toate marile invenţii din istoria
omenirii, creatorii internetului modern au fost mânaţi de un scop anume
atunci când au imaginat o lume a comunicaţiilor între computere. Această
nouă metodă de comunicaţie ar fi fost menită să facă lumea un loc mai
sigur, să îndepărteze ameninţările războiului şi, nu în ultimul rând, să
aducă SUA în vârful piramidei puterilor mondiale. Astfel, naşterea
internetului are legatură cu ultimul mare război pe care l-a cunoscut
omenirea în secolul 20: Razboiul rece.
-15- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Lansată în 1958, aceasta Agenţie reunea câteva dintre cele mai importante
creiere ale lumii. În 18 luni de la crearea sa, ARPA definitivase deja
proiectul primului satelit artificial al Terrei, produs de SUA. Unul dintre
scopurile pentru care fusese înfiinţată Agenţia se îndeplinise acum cu brio.
Câţiva ani mai tarziu, ARPA a considerat că şansa SUA de a depăşi URSS-
ul consta printre altele şi în dezvoltarea unui domeniu aflat în epoca de
piatră în anii 50. Reţelele de computere şi tehnologiile de comunicaţie la
distanţă aveau pe atunci un mare duşman: dimensiunile considerabile ale
echipamentelor de calcul.
Prima convorbire online, aşa cum înţelegem noi astăzi acest concept, a
avut loc, surprinzător, în anul în care SUA a cucerit Luna: 1969. Planul
era unul simplu: Kleinrock, un profesor eminent al noii tehnologii a
calculatoarelor de la Universitatea Los Angeles, alături de un grup
restrâns de studenţi au sperat că pot contacta calculatoarele Universităţii
Stanford pentru a trimite un mesaj oamenilor aflaţi în spatele lor.
Asa cum îşi aminteşte Kleinrock mai târziu, “Le-am dat telefon celor de la
Stanford. Stabilisem anterior o metodă de comunicare între computerele
noastre şi cele ale lor. Am încercat să vedem dacă un cuvânt scris de noi
este vizibil la ei. Cuvântul trebuia să fie LOGIN.
-16- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-17- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
aveau oamenii epocii sale de informaţie. La acea vreme, faptul ştiinţific era
urmarea unor experimente repetate. Comunicarea interpersonala nu era
însă una strălucită, astfel încât, de multe ori, orice învăţat al vremii
trebuia să reia, pe cont propriu, diferite experimente, fie din convingerea
intimă că înaintaşii săi făcuseră erori, fie din necunoaştere. Într-un fel,
învăţatura acelei vremi îi dădea celui în cauză un ascendent moral asupra
semenilor săi. Anticiparea unor evenimente viitoare era un lux pe care
doar câţiva şi-l permiteau.
De fapt, lucrările lui Plinius s-ar putea asemăna în foarte multe privinţe cu
efectul cumulat al cunoaşterii pe care ne-o dă internetul. Până la Plinius,
fiecare dintre înţelepţii vremii aveau impresia că au fost aleşi să cunoască.
Cunoaşterea lor era subiectul unui mister bine păstrat. Lucrarea lui
Plinius a adus o vulgarizare, o popularizare a cunoştinţelor vremii. Şi
oameni care până mai ieri nu avuseseră acces la multe dintre axiomele
prezentului, puteau acum conta pe ele pentru viitor.
Apoi a urmat o perioadă de câţiva ani, între 1995 şi 1997, când aceşti
învăţaţi zâmbeau atotştiutori ori de câte ori citeau câte un articol care
anunţa un nou fenomen: reţeaua globală. Reţeaua cea nemărginită,
inventată de Tim Berners Lee în 1992, a făcut deodată internetul atât de
uşor de folosit încât peste noapte, jurnaliştii de la ziarul britanic Guardian
nu aveau nici o problemă în a scrie un supliment săptămânal despre acest
fenomen. Această contopire a cunoştinţelor contemporane a creat o nouă
revoluţie, asemeni cărţii lui Plinius.
3
Cartea a VII-a, indice 73, din lucrarea lui Plinius, Naturalis Historia. Cartea a aparut şi în traducere
romaneasca pentru cei interesati, la Editura Polirom, în anul 2001. Citatul prezentat în lucrarea prezenta este
luat de la pagina 37 a volumului al doilea al enciclopediei lui Plinius, asa cum a fost ea tradusa şi publicata în
limba romana.
-18- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
O lume a cuvintelor
-19- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
De fapt, istoria îi va recunoaşte mai târziu pe cei doi, bunic şi nepot, drept
Pliniu cel Bătrân şi Pliniu cel Tânăr. De ce oare, nu ştim încă, iar singura
explicaţie plauzibilă este încăpăţânarea cu care istoria a dorit să îi reţina
pe ambii, în condiţiile în care contribuţia lor la creionarea lumii antice este
oarecum similară. De la Pliniu cel Tânăr, ne-a rămas tuturor descrierea
unuia dintre evenimentele naturale cele mai cumplite ale lumii moderne :
erupţia vulcanului Vezuviu, care a acoperit prin puterea ei oraşele Pompei
şi Herculaneum. În acea zi a anului 79 dupa Hristos, bătrânul Pliniu era
comandantul flotei din portul militar Miseum, aflat la câteva sute de
kilometri distanţă de vulcan.
Două milenii mai târziu, arheologii găsesc drama celor două oraşe drept
moment de maximă inspiraţie pentru creionarea lumii romane de la acea
vreme. Case, obiceiuri, cultură, oameni, păstrate toate în cele mai mici
detalii, ne oferă acum şansa nemaîntâlnită de a cunoaşte o lume de mult
apusă. Pentru un vizitator modern al acestor locuri, rămâne în urmă nu
doar groaza de pe chipul unora dintre oamenii conservati de lava, ci şi o
întrebare. Cum oare este posibilă asemănarea atât de puternică dintre
lumea antică şi prezent? Reclame la vinuri celebre, zugrăvite pe pereţii
unora dintre casele Pompeiului, locaţia păstrată intactă a unui teatru
antic, podoabele care îmbrăcau mâinile sau gâtul doamnelor din oraş,
toate par desprinse din realitatea lumii de astăzi.
Cele două oraşe ne transmit peste timp mai mult decât cuvintele lui Pliniu
despre cunoştinţele lumii antice. Povestea lor este cu mult mai elocventă
pentru oamenii prezentului decât orice carte a unui învăţat antic.
Pompeiul, spre exemplu, evadează din lumea cuvintelor şi se arată în toată
bogăţia detaliilor sale arhitectonice. O lume a detaliilor concrete, lipsită de
imaginea sterilă pe care ne-o pot transmite cuvintele.
-20- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
În istoria omenirii, au mai existat epoci asemeni celei pe care o trăim noi
astăzi. Scrisul a mai căpătat în anumite momente valenţe de unic apărător
al spiritului uman. Fie că era vorba de uniformizarea în gândire şi
expresie, impusă de fanatismul religios al Inchiziţiei, fie din alte cauze,
oamenii şi-au găsit şi în alte momente refugiul în scris.
De ce scriem?
Bunul frate Toma reprezintă cel mai curat ideal al perioadei sale. Evul
Mediu, împresurat din toate părţile de Renaşterea victorioasă şi atacat de
umanişti, care anunţau cu glas tare venirea timpurilor noi, îşi adună
puterile pentru cel din urma asalt.
-21- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
5
George Alin Popescu, Webmarketing în Romania, Editura Teora, 2003
-22- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Printre noi, sunt oameni care consideră încă hârtia ca pe suportul absolut
pe care îl poate avea o carte. Printre noi sunt oameni care consideră că a
rasfoi o carte în pat, înainte de culcare, merită din plin preţul cărţii
respective.
Dilemele aşadar se succed, iar modul în care privim posibilele soluţii este
diferit, după cum fiecare dintre noi consideră internetul ca pe un factor
intrat cu agresivitate în viaţa noastră liniştită sau ca pe un panaceu
universal.
-23- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-24- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Pentru unele dintre cărţile vremii, şansa a surâs pe măsura ce, mânat
parcă de gloria celui care îi dăduse nume, oraşul Alexandria a întemeiat
instituţia la care, de atunci, toată lumea face referire ca la unul dintre
pilonii sacri ai umanităţii: biblioteca din Alexandria. Imaginaţi-vă acea
perioadă în care moartea unui om înfiora poate doar familia lui şi doar
dacă nu cumva toţi erau cuprinşi de sentimentul că acel mort o ducea
acum mai bine în raiul promis de zeii cei atotputernici.
Şi totuşi, în aceste vremuri tulburi, unii oameni şi-au găsit timp să scrie
cărţi a căror faimă a depăşit timpurile, dacă a avut norocul de a
supravieţui ignoranţei. La acele cărţi, majoritatea învăţăceilor Evului
Mediu au făcut multă vreme trimitere ca la adevăruri imuabile.
Tot atunci, cineva s-a gândit că ar fi util un loc în care aceste cărti să fie
păstrate, pentru folosul tuturor celor care ar fi dorit să le consulte
vreodată. Aşa a luat fiinţă, cu milenii în urmă, păstrătorul cunoaşterii
lumii : Biblioteca din Alexandria.
Au trecut de atunci mai mulţi ani, mai mulţi chiar decât poate număra un
copil într-o singură zi. Dacă ar fi să citim lucrările multora dintre semenii
noştri, scrise în tot acest timp, am fi obligaţi să tragem concluzia că
-25- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Apoi a venit era Google. Prin intermediul inteligenţei creatorilor săi, Google
a lansat noutatea roboţilor care pleacă singuri în căutarea siteurilor
existente pe internet. Astfel, s-a schimbat rolul unui site – index din
catalog de cautare în motor de cautare. Munca a fost preluată de aceste
-26- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-27- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-28- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-29- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Din păcate însă, alţi oameni vor mai mult decât protejarea valorilor şi
limbii materne. Unii au început să considere internetul ca pe un
instrument care merită lovit, fie chiar şi pentru impactul acestor acţiuni.
Lumea virtuală a căpătat în sfârşit o aură de lume aparte.
Teroriştii virtuali
-30- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Şi, atunci când vorbim de terorismul virtual mai ales, toate aceste fapte
pot avea consecinţe dintre cele mai neaşteptate. Pentru că, într-o viziune
mai largă asupra fenomenului, ar trebui să privim internetul în legatură
-31- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Nimic nou sub soare însă, pentru ca ignoranţa ne-a aruncat de multe ori
de-a lungul istoriei în iadul acuzaţiilor reciproce. Şi de acolo până la iadul
cel promis de religiile lumii, nu mai este decât un mic pas.
Ciuma modernă
-32- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
morţilor a atins, după unele statistici, aproape 30% – 50% din populaţia
Europei.
Ceea ce ştim noi astăzi despre această boală este rezultatul cercetărilor din
ultima sută de ani. De la prima ei apariţie, în 1347, şi până la ultima mare
epidemie care a pustiit Europa în secolul al 18-lea, lumea a fost
neputiincioasă în faţa bolii. Această neputinţă s-a tradus prin identificarea
unor cauze “interesante” ale epidemiei: evreii erau mereu vinovaţi, umbla
vorba la acea vreme, de multe dintre necazurile lumii medievale şi nu
numai; pedeapsa Domnului care ne trimitea o viziune din ceea ce urma să
fie Apocalipsa; poziţia planetelor, etc. Toate însă ascund ignoranţa lumii în
care se produceau aceste evenimente. Faptul că oamenii de atunci habar
nu aveau despre anatomia şi fiziologia propriului corp. O lume în care
misticismul întrecea realitatea în cele mai diverse situaţii.
Aşa s-a ajuns chiar la metode de prevenţie care par acum decupate din
comedii moderne. Doctorii vremii purtau o pelerină grea din stofă groasă,
menită să-i apere de ciuma care se răspândea prin aer. Deveneau astfel
ţinta predilectă pentru puricii purtători. Aceiaşi doctori purtau ochelari
groşi care urmau să preîntâmpine molipsirea prin privirile celor bolnavi.
Deveneau astfel statui mioape umblătoare, crude mascote ale timpului lor.
Împotriva aerului îmbâcsit, purtau o mască atât de mare încât sub ea să
se poată pune diverse arome. Deveniseră adevărate păsări ale morţii.
Atunci când s-a născut pentru prima dată ideea unui virus informatic,
autorul său avea în minte un singur lucru : celebritatea. Nu şi-a închipuit
niciodată că va lansa o adevărată modă a molimilor menite să afecteze
calculatoarele din întrega lume. Nu şi-a închipuit niciodată că invenţia sa
urma să devină o armă de temut a activiştilor. Celebritatea nu şi-a
căpătat-o, din moment ce acum nu se mai cunoaşte numele său. Mai
mulţi oameni îşi contestă unul altuia dreptul de a fi fost primul creator al
viruşilor informatici. Cei mai mulţi însă, nu pot dovedi acest fapt, din
simplul motiv că nu au participat la eveniment.
Dincolo de istoria lor din ultimii 10 sau 15 ani ai existentei noastre, viruşii
informatici au scos din nou la iveală calităţile şi defectele lumii moderne.
Au arătat vulnerabilităţile unor sisteme informatice considerate până mai
-33- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Toate există doar în măsura în care noi le permitem. Şi, prin indolenţa
arătată în ultimul timp, utilizatorii le permit viruşilor să le atace sistemele.
Unii chiar îi invită...
Pe de altă parte însă, mulţi dintre aceia care prin faptele lor ar putea stopa
acest fenomen, nu iau atitudine. Devine un joc grotesc al refuzului de a
ajuta un prieten să îşi salveze munca de o viaţă de pe computerul afectat
de cine ştie ce molimă informatică. Ar trebui totuşi să acţionăm mai
devreme.
De fapt, privită serios prin ochii unui profesionist, situaţia este mai mult
decât îngrijorătoare. Nu putem să ignorăm problemele de securitate pe
care le au prietenii noştri. Daca unele calculatoare sunt compromise, toata
lumea simte efectele, fie că îşi dă seama de acest lucru sau nu. Simţim
efectele la sfârşitul fiecărei săptămâni atunci când facem muncă voluntară
încercând să recuperăm calculatoare ale prietenilor, căzute în capcana
viruşilor, simţim efectele atunci când conexiunea noastră la internet scade
în viteză în mod evident datorită exploziei masive a traficului, datorată
unui virus extrem de violent.
-34- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Sau vom avea mai mult timp să ne explicăm de ce, odată cu apariţia
cărţilor care pot fi descarcate de pe internet, ideea de schimb al cărţilor a
căpătat o tentă infracţională. La fel şi schimbul tradiţional de muzică.
De cele mai multe ori, răspunsul este uşor de dat, însă la unele dintre
aceste întrebari sunt, recunosc, uimit nu doar de faptul că nu ştiu
răspunsul ci şi de situaţia inacceptabilă că nu ştiu nici măcar logica din
spatele unui raţionament care să mă ajute să aflu acest răspuns. Cu alte
cuvinte, habar nu am de unde să încep să privesc problema astfel încât
să-i găsesc o rezolvare. Sunt sigur că simţim cu toţii această senzaţie.
-35- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Nu-i aşa că aduce foarte bine cu America lui Columb, imediat dupa anii
1500 ?
Ne aflăm în 1787, puţin după ce Tomas Jefferson îşi preluase postul său
de Ambasador al Statelor Unite ale Americii în Franta. Anul 1787 este
unul dintre anii cu importanţă remarcabilă pentru istoria umanităţii: de
partea cealaltă a Atlanticului, delegaţii statelor americane se adunaseră la
Philadelphia pentru a începe deliberările asupra noului proiect de
Constituţie a SUA. In Franţa, revoluţia populară se afla doar în stadiul de
prunc, urmând a căpăta în 2 ani acea diademă sângeroasă pe care cu
siguranţă că o avem cu toţii în minte.
Cu siguranţă că aţi ajuns deja să vă întrebaţi: care era motivul pentru care
îşi permitea cineva atâta bătaie de cap? Şi nu oricine, ci chiar creatorul
faimoasei Declaraţii de Independenţă, viitorul secretar de stat şi apoi al
treilea preşedinte ales de poporul american.
Iată deci, pe scurt, povestea a ceea ce Jefferson numea, în acelaşi an, într-
o scrisoare către un prieten, “o achiziţie mai importantă decât îţi poţi
imagina”. În realitate, Jefferson adusese elanul la Paris pentru că acolo
avea de ceva timp loc o serioasă dezbatere ştiinţifică despre caracterul
degenerat al Lumii Noi. Punctul dominant de vedere spunea că animalele
care trăiesc în America ar fi fost mai mici decât acelea din lumea veche.
Mai mult, iniţiatorii acestui curent de gândire aveau dovezi cum că
animalele domestice deveneau din ce în ce mai mici după ce erau
transportate în America. Oamenii obişnuiti ai acelor vremuri, citind poate
în ziar aceste afirmaţii, îşi imaginau probabil America drept un tărâm al
piticilor, cu veveriţe cât un biet şoricel, cu lupi de mărimea pisicilor
noastre. Ciudată controversă, nu?
-36- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
În scurta vreme, scopul pentru care fusese adus acest elan în capitala
Franţei se atinsese de mult, pe măsură ce începuseră să circule chiar
glume în comunitatea ştiinţifică : animale mici în America ? Uitaţi-vă la
elanul lui Jefferson !
-37- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
O lume cum poate nu le fusese dat sa vadă până atunci. Să-l citam din
nou pe Jefferson, într-o altă scrisoare: “Nu mai putem afirma cu
certitudine că pământul nu mai are zone de explorat. Pentru că acest
capitol în istoria omenirii este cu totul nou. Uriaşul drum de extindere al
republicii noastre (n.a. – SUA), este cu totul nou. Habitatul său natural
implică pentru cei interesaţi provocări cu totul noi. Opinia lumii s-a
schimbat şi acum ne văd într-o lumină nouă.”
Acest hotar între cultura necomercială şi aceea menită a produce bani, s-a
şters însă, de vreo câteva decenii, şi de departe Internetul a fost factorul
care a produs aceste schimbări. Pentru că internetul a descătuşat
posibilităţile extraordinare ale fiecaruia dintre noi de a contribui la crearea
şi cultivarea unei culturi care depăşeşte cu mult graniţele obişnuite ale
culturilor naţionale.
7
Lawrence Lessig – Free Culture, page 8.
-38- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
În 1999, în SUA, s-au pus pentru prima dată bazele unui software care
avea să zguduie din temelii întreaga cultură modernă, bazată pe
recunoaşterea dreptului autorului asupra operei sale şi a necesităţii
retribuirii unui autor pentru fiecare copie a lucrării sale care este
împrumutată “prietenilor”.
-39- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-40- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Mărire şi decădere
Sam Clemens şi-a părăsit familia din Paris, a plecat la New York şi într-o
miercuri seara, mai precis la 18 aprilie 1894, a făcut cerere pentru ca
justiţia să îl declare falit.
-41- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Pentru cea mai mare perioadă a existenţei sale, internetul a fost chiar
nebăgat în seamă de marea majoritate a semenilor noştri, fiind de interes
doar pentru lumea academica şi pentru comunitatea ştiinţifică.
-42- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Una dintre speciile cele mai cunoscute ale vremii, dar şi cele mai rare, era
Semper Augustus. Pentru a ne da seama de impactul pe care bulbii acestei
plante îi aveau asupra societăţii acelor vremuri, ar trebui menţionat doar
că pentru 3 bulbi s-au plătit în 1637 nu mai puţin decât 30.000 de
8
Vizitati, spre exemplu, siteul www.itulip.com, şi o sa observati aceasta comparatie.
-43- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-44- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-45- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Murim.
-46- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Cu toţii tânjim însă dupa evadarea din anonimat. Cu toţii dorim să fim
observaţi aşa cum suntem noi cu adevărat şi nu ca sumă a unor parametri
abstracţi. Poate că nu dorim să fim Superman în fiecare zi.
-47- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Bun, vă puteţi întreba. Pesimismul arid de până acum are vreo legătură cu
această carte? Sau bucata de mai sus este menită să fie material de
umplutură?
-48- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
« Alin, eşti complet idiot, ar fi spus atunci unul dintre ei. Tu chiar nu vezi
că găurile de securitate din codul –sursă al aplicaţiei pe care o dezvolţi
sunt imense? »
-49- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Sentimente
De câte ori vorbim în viaţă de sentimente? Probabil de mai puţine ori decât
vorbim de altceva, de fotbal, de modă sau de viaţa unor persoane
cunoscute. Suntem mari şi suntem minusculi în acelaşi timp în faţa
valului de întâmplări noi care ne copleşesc zi-de-zi, şi uităm deseori că
viaţa noastră depinde din ce în ce mai tare de modul în care ne înţelegem
şi ne stăpânim sentimentele.
Mi-a apărut însă foarte clar în minte că ţineam la fel de mult la prietena
mea, indiferent că ea ar fi fost o piedică în calea obţinerii noului meu job sau
nu.
-50- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Ce s-ar fi întâmplat oare dacă timpul, sau mai bine zis amprenta acestuia,
se elimina din ecuaţia de mai sus? Dacă respectivul ar fi fost pus în faţa
aceleiaşi întrebări de data aceasta formulată prin intermediul unui email ?
Ar fi fost răspunsul său acelaşi ?
Ce spuneti de războiul Troiei, care s-a pornit spre fericirea unora, din
cauza frumoasei Elena? Ce spuneti de Jason şi de argonauţii săi care au
cutreierat lumea cunoscută sau necunoscută de ei până atunci pentru un
simbol al preamăririi: lâna de aur ? Sau de Arthur şi de cavalerii mesei
rotunde, care şi-au dedicat viaţa adevăratului spirit cavaleresc?
Din fericire însă, mai există teritorii care ne permit exteriorizarea, mai sunt
locuri unde ne putem retrăi copilăria cea plânsă îndelung, unde oricine
poate spera la titlul de cavaler al mesei rotunde sau la rolul lui Napoleon.
Şi internetul este unul dintre ele, deşi nu mulţi recunosc acest efect al
lumii virtuale.
-51- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Aş vrea să vorbim acum, mai mult decât orice, despre sentimente, despre
simţirile rasei umane în contactul său cu internetul. Ne pervertim oare
personalitatea când pătrundem în lumea virtuală a internetului sau ne
arătăm adevăratele noastre valenţe ? Eu cred că facem câte puţin din
fiecare, din moment ce oamenii de lângă noi ne dau puţine momente în
care putem să fim cu adevărat noi.
Bineînţeles, mai sunt apoi cei care îşi trăiesc efectiv viaţa pe internet,
amatorii de chat virtual, nu neapărat video, amatorii de emailuri cotidiene,
jucătorii împătimiţi, cei care bat la porţile afirmării în lumea
infracţionalităţii moderne, căutătorii de producţii cinematografice de
ultimă oră ori simplii profani. Pentru ei, internetul este o lume aparte, care
compensează de cele mai multe ori ideea de lume reală. Sunt ei oare
dependenţi ?
-52- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Jucării moderne
Thomas Edison este, fără îndoială, una dintre acele personalităţi pe care
lumea noastră s-ar putea mândri cu faptul că le-a născut. Numele său se
leaga de multe dintre banalităţile pe care le-aţi putea observa în jurul
dumneavoastră în camera în care vă aflaţi la acest moment. Becul lustrei
din tavan, spre exemplu, este invenţia sa. La fel şi sunetul înregistrat care
a ajuns acum să fie redat pe suporturi gen CD.
Edison se distinge însă şi prin alte invenţii, pe care mulţi dintre noi le-am
uitat sau nu le-am cunoscut vreodată. Şi una dintre acestea este şi prima
păpuşă vorbitoare. Creaţia sa, al cărei nume era Marguerite, s-a născut în
1888. Avea aproape 60 de centimetri înălţime. Deşi le era destinată în
-53- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
În acelaşi timp însă, păpuşa lui Edison a deschis un nou drum în era
culturii multimedia. Sunetul fusese domesticit. Iar păpuşa era primul
aparat generator de sunet, care a fost promovat ca mijloc casnic de
distracţie. Din cele 2.500 de exemplare scoase la vânzare însă, Edison a
reuşit să vândă doar 500. Chiar şi acestea au devenit apoi prilej de
nemulţumire pentru cumpărătorii lor.
A urmat apoi era radioului, era televiziunii şi, în mod normal, fiecare
dintre acestea au lăsat locul unei noi tehnologii. În prezent, tehnologia la
modă poartă numele de internet. Obiectele copilariei noastre s-au
transformat acum în fantezii. După jocurile cu păpuşi de cârpă sau
plastic, copiii moderni au acceptat jocurile virtuale în reţea. Personajele
sunt mult mai vii acum, iar forma în care se prezintă atrage chiar şi un
număr mare de adulţi. Jocurile pe computer au depăşit poate graniţa
copilăriei şi au intrat pe tărâmul simulării unor situaţii din viaţa reală a
adulţilor. Ştim însă cu siguranţă că toate păpuşile vorbesc acum. Câte o
dată stau şi mă întreb ce ar fi zis toţi acei mari inventatori ai secolului
trecut despre cuceririle tehnicii moderne. Unii probabil că şi le-ar fi
imaginat ca pe consecinţe firesti ale descoperirilor epocii în care au trăit.
Alţii ar fi fost descumpăniţi total.
Cu copii însă, lucrurile stau cu totul alftel. Unul dintre marile lor avantaje
este faptul că nu-şi imaginează un altfel de viaţa. Internetul este chiar
mediul în care s-au născut cei mai mici dintre ei. Ceilalţi, mai mari şi
îndepărtaţi cu 10 sau 20 de ani de momentul la care urmau să ia contact
cu reţeaua cea nemărginită, privesc cu calm acest asalt. Adulţii însă îl
consideră de rău augur.
Repetiţia cea mare are în vedere cerinţele exprese ale lumii actuale: lucrul
în reţea, computerul, limbile străine. Deşi poate e crud, lumea în care
-54- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
trăim ne cere chiar de mici copii să ne adaptăm. Unii chiar reuşesc. Alţii,
se pierd şi rămân suspendaţi între lumea virtuală a chatului şi lumea
reală, în care nu reuşesc să mai scoată un cuvant. Şi atunci, internetul
reuşeşte să facă victime. Unii le denumesc « dependenti de internet ». Alţii
le denumesc persoane cu un destin ratat. Ar tebui totuşi să îi considerăm
oameni rătăciti, care pot fi ajutaţi să îşi revină. Ajutorul însă trebuie dat în
lumea reală, unde jucăriile nu au început să vorbească. Încă.
Noua morală
În fiecare dimineaţă, primul lucru pe care îl fac atunci când ajung la birou
este să îmi verific mailurile. Sunt avocat şi administratorului unui site
web, www.avocatnet.ro, şi îmi place să cred că nu există până acum o
persoană căreia să nu-i fi răspuns la email atunci când m-a întrebat un
lucru... Cel puţin asta era impresia mea până acum câteva luni, când
morala a devenit brusc demodată. La început primeam zilnic emailuri câte
poţi număra pe degetele celor două mâini, însă într-o dimineaţă am
constatat cu uimire că numărul celor care îmi scriau se triplase.
Am fost pus deci în faţa unei dileme : dacă le-aş fi răspuns tuturor celor
care-mi scriau ar fi trebuit probabil să-mi pierd jumătate de zi scriind
emailuri. Şi aş fi murit de foame pentru că munca mea ar fi rămas
nefăcută, iar clienţii pe care îi obţinusem muncind din greu s-ar fi
împrăştiat care încotro în căutarea unui avocat cu mai mult simţ al
datoriei.
-55- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Acum câteva luni am îndrăznit să cred că pot publica o carte deşi vârsta
pe care o am nu este tocmai aceea a scriitorilor consacraţi. După ce mi-am
văzut însă visul cu ochii, am realizat şi reversul fanteziilor mele. Au fost
destui aceia care, dintr-un motiv sau altul, chiar dacă nu mă cunoşteau
nici măcar îndeajuns de bine să îmi ştie tot numele, m-au catalogat drept
plagiator. Iar motivaţia lor principală nu ţinea de vreo dovadă imposibil de
răsturnat ci de simplă presupunere că, prin accesul liber şi nerestricţionat
la resursele oferite de internet, cartea s-a făcut de la sine. Simpla idee de
creaţie dispare astfel, din păcate, în faţa celor care vad în internet un
instrument perfect şi anonim de plagiere...
Aţi putea spune că pentru noi, românii, internetul este un dar al zeilor,
pentru că prin intermediul său avem acces la toate acele informaţii a căror
obţinere ar fi altfel infinit mai grea şi mai costisitoare. Fără falsă pudoare,
mulţi dintre utilizatorii de internet recunosc că au în computerele lor cel
puţin zece programe, cărţi sau materiale pentru care nu au achitat
autorului îndreptăţit nici un ban. Fără remuşcări, unii utilizatori contestă
valoarea unora dintre operele în a căror posesie sunt. Accesul la multe
dintre aceste opere este facilitat de motoarele de căutare, care
-56- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
intermediază, chiar direct şi fără intenţie de cele mai multe ori, trecerea de
la legal la mai puţin legal, de la morală la oportunism, etc.
Iubirea
-57- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Acum, pe internet, putem găsi mai multe siteuri dedicate variatelor forme
ale iubirii : castă, mentală, platonică, carnală, etc. În faţa calculatorului,
găsim şi utilizatorii dornici de o astfel de iubire. Ca şi iubirea pe care o
caută cu ardoare, şi utilizatorii moderni ai internetului sunt de o
diversitate modernă. Idealul femeii de astăzi se regăseşte acum în visurile
virtuale ale fiecăruia dintre noi, tot aşa cum în vechime, se regăsea în
cântecele menestreilor care proslăveau faptele de arme ale unor cavaleri de
mult apuşi.
În fiecare zi, el este unul dintre medicii care salvează vieţi. În fiecare zi,
vorbeşte cu cel putin 10 dintre pacienţii săi mai vechi, care îl vizitează
regulat pentru a-i mulţumi că încă mai trăiesc. Şi el îi ascultă cu smerenie, şi
uneori mai zâmbeşte surprins că încă îi mai pasă. În fiecare seară însă, îşi
joacă relaxat rolul de Casanova într-unul dintre jocurile care au făcut istorie
în internetul lumii actuale (Sim City). În fiecare seară, aşa cum spuneam,
are câte o aventură, cu câte una dintre colegele / colegii săi de întreprindere
virtuală. Uneori, se surprinde prin dorinţa de a vizita anumite categorii de
siteuri dedicate adulţilor. Nimic ilegal până la urmă, de vreme ce în nici o
lege nu se prevede cum să ne trăim fanteziile, atâta vreme cât acestea se
păstrează în limitele celorlalte norme de convieţuire modernă.
-58- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
-59- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Sintetizând, aidoma firului unei vechi poveşti, trei orbi se apropie din
diferite direcţii de un elefant şi îşi descriu apoi impresiile, aşa cum le sunt
acestea dictate de simţurile lor imperfecte :
Povestea se opreste aici, oamenii orbi pleacă mai departe, iar ideea care
rămâne în urma întâmplării se dovedeşte a fi una complexă. Cei trei ar
putea continua munca lor de explorare, urmărind trăsăturile corpului
animalului de la locul unde i-au atins pentru prima dată pielea, şi până
atunci când, din datele tot mai multe cu care intra în contact, îşi pot
forma, în mintea lor, o imagine a obiectului pe care credeau că l-au atins.
Tot aşa, ei ar putea folosi o scară pentru a putea atinge o suprafaţă cât
mai mare din corpul animalului şi pentru a putea desluşi, prin ochii minţii
lor, adevăratele dimensiuni ale acestuia.
Povestea poate continua apoi, în zilele noastre, şi fiecare dintre noi poate
juca rolul unuia dintre orbii de mai sus... Potrivit unui obicei din ce în ce
mai împământenit în rândul contemporanilor noştri, din România sau de
oriunde în lume, orice documentare serioasă asupra unui subiect începe
mai întotdeauna cu o căutare folosind internetul. Asemeni orbilor din
poveste însă, ar trebui să nu ne oprim dupa această căutare, şi să
considerăm că am rezolvat problema. Mai ales atunci când ne dorim un
studiu de o calitate cel puţin bună. Dincolo de utilitatea sa şi de
sentimentul de uşurinţă pe care îl inspiră rezolvarea celor mai dese dintre
problemele noastre zilnice, internetul nu ne oferă decât o mică fereastră
către lumea reală.
-60- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Cu picioarele pe pământ
-61- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Apoi, aşa cum afirmam în urmă cu ceva vreme într-un editorial care a
stârnit comentarii diverse din partea unor funcţionari publici, Solitaire-ul
se poate juca şi pe calculatoare 286. Oamenii au însă, în general, o vocaţie
de admiratori de profesie, vocaţie care va fi motor de campanie electorală a
acelor guvernanţi ce folosesc principiul « în afară e vopsit gardul, înăuntru
leopardul ». Zicala nu face decât să explice frenezia cu care, de multe ori,
se aruncă sume imense de bani, pentru a achiziţiona tehnologie nouă,
care ulterior este aruncată peste infrastructura deficitară pe care o deţine
statul în cauză. Internetul, spre exemplu, nu va repara şcolile şi nu va
alunga analfabesitmul. Poate că, integrat într-un plan mai mare de salvare
a şcolilor, internetul ar fi o piesă de bază, însă aşa, de dragul de a avea
internet, se pot pierde fără rost, sume imense de bani a căror destinaţie
poate fi cu mult mai utilă în alte segmente ale societăţii.
-62- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Lumea de mâine
Eu am ales un alt drum, recunosc mai dificil pentru mine. Sau poate mai
uşor, dacă stau să mă gândesc bine... pentru că o să privim împreună în
viitor. Şi, acele lucruri pe care autorul o să le uite sau o să le lase
nerostite, vor fi mai apoi uşor de completat de către dumneavoastră.
-63- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Privind însă mai adânc decât la nivelul teoriei economice, putem observa
că acest fenomen are cel puţin două consecinţe negativ-pozitive pentru
economiile oricăruia dintre statele implicate în transferul de forţă de
muncă. Privind prin ochii americanului de rând, acesta îşi vede
neputiincios slujba transferată în India. Iar el rămâne şomer în cele mai
multe dintre cazuri, deşi la nivel declarativ compania îi propune mai multe
bonusuri. La fel însă, privind prin ochii americanului de rând, acesta se
poate bucura că poate să cumpere o maşină cu 8.000 USD. Sau un CD-
writer cu 40 de USD. S-a schimbat dintr-o dată optica, nu?
Acum 20 de ani, era suficient să ştii să scrii şi să citeşti. S-au născut însă
oameni îndeajuns de înţelepţi pentru a-şi da seama că naţiunile lumii se
vor amesteca într-un mod mai ciudat decât până acum. Şi mulţi dintre
-64- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Eu sunt sigur că nu. Ba, mai mult, sunt sigur că în câţiva ani piaţa
chineză de internet o să cucerească unul dintre primele locuri în lume.
Aşa cum s-a întâmplat şi cu limba japoneză, marii antreprenori în lumea
virtuala a net-ului vor trebui să se orienteze către consumatorul chinez. Îşi
vor traduce siteurile în limba chineză. Vor crea produse dedicate. Vor
încerca să îl atragă cât se poate de mult pe chinezul de rând, care se va fi
eliberat de sub inderdicţia vizitării siteurilor « lumii altfel ». Unii vor învăţa
chiar limba chineză.
Limba engleză nu mai aparţine de mult americanilor, tot aşa cum acum
câteva sute de ani, americanii au “răpit-o” de la imperiul britanic. Poate că
în acest viitor al globalizării şi al întrepătrunderilor culturale, naţiunile
lumii vor shimba limba engleză. Şi, plecând de acolo, vor crea cu adevărat
o limbă universală, dar pe care americanul de rând nu o mai înţelege.
-65- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Poate reţeaua va deveni pe alocuri privată. Vor fi oameni care plătesc mai
bine pentru a fi protejaţi împotriva atacurilor informatice, oameni care
plătesc mai bine pentru ca odraslele lor să nu aibă acces la siteuri
neadaptate vârstei lor. Oameni care plătesc pentru ca comanda vocal
accesul la internet. Oameni care aprind becul în cameră prin comandă
vocală.
Toate aceste lucruri care vor să vină, sunt banale. Mai mult, ni le putem
imagina, fără greutate, cu toţii.
-66- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Incheiere
-67- oferit de
www.wall-street.ro
George Alin Popescu Internetul, istorie deja?
Singurul lucru pe care as dori sa vi-l mai spun este ca am scris aceasta
carte cu o bucurie imensa, pe care uneori nu mi-o puteam explica. Au fost
momente cand am scris ore bune, fara oprire, doar pentru a pastra
sentimentul de imlpinire care ma cuprinsese.
Mi-am dorit sa scriu o carte pe care cineva o poate citi cu placere, dupa o
zi incarcata de munca. O carte a carei lectura sa va relaxeze si nu sa va
produca dureri de cap.
-68- oferit de
www.wall-street.ro