Functiile analizatorului vizual

Analizatorul vizual permite recunoasterea formei, marimii,

culorii, luminozitatii, miscarii obiectelor si aprecierea distantei
pana la aceasta. in corelatie cu analizatorii acustic, vestibular si
kinestezic realizeaza orientarea in spatiu si mentinerea
echilibrului. Proiectarea imaginii pe retina se datoreaza
aparatului optic care, prin procese de refractie, adaptare la
intensitatea luminii si acomodare la distanta, asigura
focalizarea razelor de lumina la 24 mm inapoia cristalinului, pe
directia axului optic, unde se afla pata galbena. Imaginea,
formata pe retina dupa o tripla refractie, este reala, mai mica si
rasturnata.
Segmentul periferic
Ochiul este un organ pereche format
din globul ocular si organele anexe globului
ocular; el este asezat in orbita si are o forma
mai mult sau mai putin sferica, putin turtit de
sus in jos (diametrul vertical este de cca 23
mm, iar cel antero-posterior este de 25 mm -
acesta numit si axul anatomic al ochiului,
poate avea variatii mai mici sau mai mari si
poate influenta functionarea ochiului.

Globul ocular este invelit, de la locul de
patrundere a nervului optic pana aproape de
cornee, de o membrana conjunctiva, fibroasa,
numita capsula Tenon; intre aceasta si peretele
osos orbitar exista o masa de tesut adipos cu rol
protector.
Globul ocular este format din
trei tunici suprapuse (tunica externa, mijlocie si
interna), care intregescperetele globului, si trei
medii transparente cuprinse in interiorul
acestuia: umoarea apoasa, cristalinul sicorpul
vitros.

Tunica externa este fibroasa si alcatuita
din sclerotica si cornee; prima este o membrana alba, dura si
opaca, care prezinta in partea sa posterioara o regiune
perforata, prin care ies fibrele nervului optic, numitalama
ciuruita, iar in partea anterioara se continua cu corneea - o
membrana epitelial-conjunctiva transparenta.
Tunica mijlocie (tunica vasculara) este reprezentata
de coroida, corpul ciliar si iris.

Coroida, de culoare bruna-negricioasa, in structura sa
predomina vase sanguine si celule pigmentare; are rol
trofic in special pentru retina si contribuie la formarea
camerei obscure.
Corpul ciliar (zona ciliara) se compune din muschiul ciliar
si procesele ciliare.
Irisul este o membrana circulara care continua tunica
mijlocie in partea anterioara a globului ocular; el prezinta
la mijloc un orificiu circular - pupila. Rolul irisului se
manifesta prin:
- dozarea luminii care va ajunge la retina (similar
diafragmei unui aparat de fotografiat);
- impiedica patrunderea luminii prin partile periferice ale
cristalinului si
- prin micsorarea pupilei, creste adancimea focarului
ocular.

Tunica interna - retina este cunoscuta ca
tunica nervoasa; ea captuseste tunica mijlocie
pe toata intinderea ei; din punct de vedere
topografic prezinta trei regiuni: retina pro
Retina optica are o structura complexa,
formata din zece straturi de celule, dintre
care stratul al doilea (extern) este structurat
din celulele vizuale cu conuri si cu bastonase,
denumite astfel dupa forma conica sau
cilindrica a segmentului lor extern.priu-zisa,
ciliara si iridiana.
Celulele cu conuri, in numar de 5-7 milioane, sunt
raspunzatoare de vederea in lumina puternica; ele au un
prag de sensibilitate mai performant in perceptia culorilor
si a formelor.
Conurile contin un numar mare de pigmenti fotosensibili,
dintre care iodopsina este cel mai important; el se
descompune sub influenta luminii si se recompune in
prezenta vitaminei A. Celulele cu con se intalnesc in
numar foarte mare la nivelul petei galbene (macula lutea).
Celulele cu bastonase, aproximativ 125-130 milioane
sunt mai numeroase la periferie ,mai putine in pata
galbena si lipsesc din fovea centralis (zona cu acuitate
vizuala maxima).Pigmentul fotosensibil al acestora este
rodopsina. Celulele cu bastonase asigura vederea la
lumina slaba,vederea nocturna.

In afara de cornee, globul ocular mai prezinta trei
medii refringente:
Cristalinul - un organ lenticular biconvex, situat
inapoia irisului; este cel mai important in mecanismul
dioptric. El este alcatuit din fibre conjunctive elastice,
drept pentru care se poate deforma usor si permite
astfel clarificarea imaginii prin procesul
de acomodare.
Umoarea apoasa este un lichid incolor, perfect
transparent, care umple camerele anterioara si
posterioara ale ochiului, delimitate de fata
posterioara a corneei, de iris si cristalin.
Corpul vitros este reprezentat de o substanta
gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre partea
posterioara a cristalinului si peretele globului ocular.
Aceasta substanta gelatinoasa prezinta la
exteriormembrana hialoida, iar la interior umoarea
sticloasa.

Segmentul intermediar
Primul neuron al caii optice este reprezentat de
celulele bipolare din retina. Dendritele acestora sunt
conectate cu celulele fotoreceptoare. Al doilea neuron
al caii il constituie celulele multipolare retiniene.
Axonii neuronilor multipolari formeaza nervii optici.
Fibrele acestora se incruciseaza partial in chiasma
optica, apoi se continua sub numele de tracturi optice
pana la corpii geniculati laterali metatalamiciunde fac
sinapsa cu al treilea neuron.

Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie
corticala . Din corpii geniculati se desprind colaterale
spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI spre maduva
cervicodorsala, spre coliculii cvadrigemeni superiori si
spre sistemul reticulat activator ascendent. Acestea
constituie caile reflexelor optice de orientare,
adaptare si acomodare.
Segmentul central este localizat in lobii
occipitali ai emisferelor cerebrale, de o parte
si de alta a scizurii calcariene, unde se afla
aria optica primara. in jurul acesteia exista
zona de asociatie vizuala, care determina
realizarea notiunii de spatiu, necesara in
orientare si recunoastere, si asigura memoria
vizuala.