:@ Apicult ura

fn Romania
h
In atenfia apicultorilor
PREGATIREA IERNARII FAMlLllLOR DE ALBINE FAR^ PIERDERI
Ing. Ion RECEANU
Farniliile de albine adiipostite si in-
grijite corespunz5tor de oameni au
conditii de via@ si de activitate mai
bune fa@ de cele din naturii. Ca ur-
mare, ele dau mai mult5 miere, cear2
yi alte produse-marfz. In acelasi timp,
albinele pot fi folosite' rational la po-
' lenizarea culturilor agricole entomofi-
le, irf scopul obmerii, pe aceasts cale,
a unor insemnate productii suplimenta-
re de seminte, fructe qi legume. Pentru
atinge-rea acestor obiective se impune,
in primul .rind, crearea unor anurnite
conditii care s5 asigure iernarea fa-
miliilor de albine far5 pierderi qi sti-
mularea dezvoltiirii lor la inceputul
primsverii. Numai in' felul acesta ele
vor ajunge s5 aib5 p e timpul culesu-
rilor de productie un mare numgr de
albine culegittoare pentru valorificarea
economic5 a nectarului yi polenului
oferite de flora spontan5 si cultivatz.
Se fntfmpls de multe ori ca toamna
unele familii de albine, din anumite,
motive, s5 sliibeasc5 considerabil, tot-
odaa yi rezervele de ham2 pentru iar-
nZi sint mult reduse. Ca urmare, mB-
rirea puterii fami1iilor.de albine ~i En-
tregirea rezervelor de hran5 pentru
sezonul rece, au devenit lucrzri esen-
tiale pentru asigurapa uneia din prin-
cipalele conditii de iernare, f5rA pier-
deri, reducerea consumului de provi-
zii in aceast4 perioadi, deci $i a wurii
oganismului pentru o dezvoltare tirn-
purie a lor in primgvara urmztoare.
Totodatil, intervenqile in cuiburile fa-
miliilor de albine se impun pentru a
se prelntimpina $i alte s a r i nedorite :
- unele familii de albine nu au in
fagurii pe care se vor restringe g i for-
ma ghemul de iarnil, cantitEifile de pro4
vizii necesare pe durata sezonului re-
ce, adicii cel putin 12-16 kg d e $i
2-3 kg piisturii ;
- odatii cu riicirea noptilor, albine-
nele i ~ i desfii~oarii activitatea pe fagurii
d i n dreptul urdi ni ~ul ui ; cum insii fa-
miliile de a1 bine bene ficiazii toamna,
i n unele localittiti, de u n oarecare cu-
les de intre@ere, ele depoziteazii nec-
tarul g i polenul din naturii in fagurii
di n cuib. In felul acesta mZitcile nu
mai au unde sii depunti ou6 ~i curind
se va ajunge la aga-zisa ,blocare a cui-
burilbr", adicii la ocuparea celulelor
din jurul elipselor de puiet cu provi-
zii. Astfel, g i jamtliile de albine puter-
nice in timpul verii pot deveni pin5 la
sfirgitul toamnei slab populate, stare
in care, cum s-a ariitat mi sus, vor
ierna pe baza unui consum sporit de
pouizii, cu organismul uzat g i predis-
pus la boli, via@ scurtaM $.a. ;
- mtitcile unor familii de albine
sint epuizate +i astjel nu-$i mai pot
desfligura o activitate normalli de o mt
in perioada de toam@, deci cu atit rnai
pfin la sfirgitul iernii g i ta inceputul
- primiiverii viitocrre.
Pentru inlsturarea acestor st5ri a-
normale kste necesar sii se ia urm5-
toarele mhur i :
1. strimtorarea cuiburilor la num8-
rul de faguri ocupav de albine, cu aju-
torul diafragmelor la stupii orizontali
vi cei verticali cu un singur csrp qi
prin reducerea nurniirului de corpuri
la stupii multietajati. 0 ,daU cm aceas-
ti4 lucrare se asigur3 qi cantitswe de
provizii necesare pe btreaga perioadi4
1
1
,
. .
" de'
cu &ere fluid& sau faguri
cu'miere de la rezerva stupinei, anu-
me creattl in acest scop sau cu faguri
cu miere ridicati din cuiburile famili-
ilor de albine unde ace$tia prisosesc si
prin descZp5cirea (dupg diafragm5 la
stupii orizontali si cei verticali cu un
, corp sau in corpul inferior la cebmul-
tietajag) fagurilor ce contin puting
miere. Lucrarea trebuie efectuat.5 catre
sears, cu urdinhurile miqorate, pen-
tru a se preveni iscarea furti~agului
intre albine qi descBp8cirea unei supra-
fete de celule cu miere care poate fi
ridicat5 de albine in noaptea urmg-
toare.
2. In hcalit2tile unde albinele be-
neficiazg de un bun cules de intreti-
nere si continus s5 crease5 puiet, s i
se introduci - o dat5 la 8-10 zile, in
cuiburile familiilor de albine intreti-
nute Pn stupi orizontali si verticali cu
un singur oorp, cite un fagure gol,
clgdit regulat, stropit cu ap5 indulcit5
si in care albinele au crescut deja 2-3
generatii de puiet. La familiile intre-
tinute in stupii multietajati cu dou2
corpuri, lucrarea se realizeazg prin in-
versarea corpurilor respective. '
Trebuie retinut faptul c5 familiile de
albine puternice consum5 in sezonul
rece mai putine provizii in cornparatie
cu familiile slabe. Totodati ele se dez-
volt5 mai bine in primsvarg, devenind
astfel capabile sii valorifice in condiqi
optime culesurile timpurii. Familiile
de albine slabe produc Pn ghem, in pe-
rioada de iernare, c5ldura necesar5 su-
pravietuirii lor pin5 la revenirea tim-
pului frumos ~i a culesului din natur5,
pe seama unui consum mai mare de
provizii. Prin aceasta, organismul al-
binelor in cauz5 se uzeaz2 mai repede,
li se scurteaz5 via@, iar in primgvarii
dezvoltarea lor evolueazl5. q a de incet,
incit nu pot valorifica economic cule-
surile timpurii. Cecetgrile ~i observa-
- ,
tiile multor cresc5tori de albine cu ex-
I
perienv in aceast5 privinv sint oglin-
diten in tabelul 1.
~ n b ' e l u l 1
Consum fn medie pe dwata iernii
Numar de albinelfamilie
la intrarea in iarni kg mierel kg mierel
familie albine
Se poate trage deci concluzia cii fie-
care stupar, fie el fncepgtor sau avan-
sat, este interesat ~i trebuie s5 ia nG-
surile pentru a intra in iarn5 cu fa,
milii de albine puternice, in interesul
lui si a1 economiei Apicole.
3. Pentru iarni, dar mai ales la sfir-
situl ei qi Pnceputul primgverii (cind
incep sB creascg puiet), in afar5 de
miere, albinele au nevoie de polen sub
form5 de pistwg.'Pentru aceasta, stu-
parul trebuie s5 controleze d a d fie-
care familie are cel putin 2 faguri cu
pgstur5 si d a d celulele acestora s*mt
acoperite cu miere c5p5citg. Familiile
lipsite de aceast.5 important2 rezervg
de hrani5 vor primi faguri cu pisturi
de la rezerva stupinei.
4. Mlitcile necorespunz2toare din di-
ferite motive sii fie fnlocuite cu d t c i
tinere, ridicate din nucleele sau fami-
liile ajutBtoare anume create Pn acest ,
scop, sau cu mgtci selectionate, indeanne
la boli, produse de statiile zonale de
crestere si selectie ale Institutului de
cercetare ~i producve pentru apicul-
tur5, care'se pot procura prin filialele
Asociatiei Crescgtorilor de Albinp din
judetele respective.
Lucrgrile descrise pot f i efectuate cu
usurint8 de d t r e orice apicultor, chiar
si de cei cu mai putin5 errperieng. Se
impune ins5 ca ele s5 fie executate la
timp, prin cuno~t er ea qi pgstrarea
unei riguroase evidente a st2rii tutu-
ror farniliilor de albine, astfel incit s5
nu riming nici una din ele nepregs-
tit5 corespuhzMor pentru, iarn5.
CURBA DE' ROIRE LA ALBINE* '
(Un nou concept in apiculturJ)
Ing. Mibai N. STEFANESCU
Diwrsifatea metodelor $i tehnologiilor de
cregtere a farniliilor de albine, attt Pn uni-
thtile socialiste clt $i In gospod5riile popu-
latiei, conduc la o multitudine de p5reri $i
solutii privind buna gospodhrire a acestora.
fn apiculturh mai mult ca oriunde In zoo-
tehnie, imaginatia creschtorului se remar-
ch a fi foarte fecundh, ceea ce de multe
ori ' pri n generalizare, aceasta cre'eazti gre-
ut5ti h coordonarea activit5tii apicole.
A$a se explic5 faptul c5 in prezent dln
marile, stupine se pierde PncB un mare
numiir de roi, necunoscindu-se exact di-
verse momente Pn dezvoltarea familiei de
albine. ' De asemenea se mai pierd multe
' mhtci la introducere (chiar dac5 au greu-
tatea peste 180 mg $i se respect5 celelalte
condifii de acceptare - lipsa puietului ne-
cSi@cit, cules bogat, colivii de proteqie, uni-
forrnizhri de mirosuri),~iar realizarea produc-
tiei de miere este .dath De seama cantith-
Se observti lnsii cii lntre cele dou5 limite
(5 spati! - 14 spatii) exist5 un ecart foarte ,
mare $1 pinti fn prezent nu s-a demonstrat
care este valoarea optima a dezvoltiirii fa-
miliei de albine, .care poate fructifica la
maxim culesul, f i r & a intra In frigurile roi-
tului.
C. Antonescu citeazti la pag. 121 - ta-
belul nr. 6 Pn cartea sa ,Albinele $i ...
noi", ch o familie de 50000 albine (5 kg)
adun5 pe zi o cantitate de miere de 8 ori
mai mare declt o familie de 20000 albine
(2 kg), nespecificlndu-se care este diferenta
pe peribada unui cules.
Berlepsch Crist (Germania) arat5 c5 o fa-
milie de 4 funti adunti Intr-o zi o cantitate
oarecare de miere In functie de bog5tia
culesului, dar o farnilie de 6 funti Yn ace-
leavi conditii adun5 de patru ,ori mai multii
iti de nectar !existente, a-conditiilor clima- miere, iar una de 7 funti de cinci ori rnai
-tice si q caliatii (puterii) familiei de albine
decit prima.
exprima6 Pn numhf de s~at i i , far5 a se cu-
conform miisurgtorilor iersonale confrun-
noa$te care este puterea optimh.
~ ~ t ~ d ~ t i i se afirmg cotidian cg familiile
tate $i cu alte date' din literatura de spe-
foarte puternice ar fi capabile sii adune cea cialitate citate de Porcolab Rodica .(proiect
mai mare cantitate de miere raportat' la de diplomi 1983); a m a j ~ s la concluzia c& ,
greutatea materialului biologic, datoritti nu-.
familie de albine de 6 kg adunii de .Sase ,
miirulhi mare de culegiitoare $i asigurgrii .
ori mai multii miere Pntr-un cules, decPt
unor conditii de microclimat In interiorul
alta de 1,5 kg, de$i ca ,este doar de patru
stupului, propice dezvoltgrii familiei, chiar
ori mai populatii (6 : 1, 5-4) (fig. 1 $i ta-
dac5 In realitate nu se IntImplEi a$a, deoa-
belul I ) .
rece nici familiile foarte puternice (peste
14 spatii = 4.150 kg, nici cele sl* (sub
. ~~~~~e~~ din lucrarea de 'absolvire a
.
5 spatii = 1.5 kg albinii In cuib st rhs) nu .
cursurtlor postuniversitare cu specializarea
sint cele mai productive. . in .apiculturd, 1985.
8
, . .
T 4 b e l u l 1
Productia de miere ~i puterea familiei de albine
I
PR
Specificari 1 2 3 4
PE,
Date personale
- num5r indivizi 15 000 30 000 45 000 .60 000 4 1 500 22 500
- greutatea familiei
de albine (kg) G 1,s 3,o 4,5 ' 6,O 4 150 ' 2 250
- cantitatea -de miere
. .
adunat5 la un cules 7,O . ' 19,O 30,O. 42,O 27 23
(kg) C
- .procente G O/t, 100 200 300 400 . 277 , 150
C . . 100 280 - 430 600 386 328 ,
Fig. 1 - Curba de roire la albine
\
T - tangenta ; DR - dreapta realg ; DC - dreapta compensaa ; DT - dreapta
teoretici5 ; PR - prag critic de roire ; PE- punct de echilibru ; S - siigeata ; CO $i CA
- catete ; a - raza cicloidei cr ; t - unghiul de .roire ; ,- date personale.
1
- ConsiderPnd c i datele prezentate sfnt. re-
prezentative pentru specia Apis mellifica
cat.patica, am obtinut prin demonstratie &a-
fici $i analitici, dou5 rezultate foarte apro-
piate privind . ,pragul de roire" (prezentat
in fig. 1 = PR) $i pun&& de echllibru BE)
En dezvoltarea familiei de albine astfel :
PR = 4,150 kg albinB - prin metoda gra-
- tic5
4,148 kg allsins - prin metoda anali-
tic5
.. . , .
. . .,
. . .
(14 " rt me' format ,435 x 300 & ; cuib . Strfns)
m'.= 2,250 kg albin3 - pri nmt oda qaf i c&
- .. 2,200 kg albing - 'prin metoda analitica
(8 rame format 435x300:' ' Sri ' c$b stffns)
METODA GRAFICA (fig. 1) .
Se pune Sntrebarea de ce o famiiie de al-
bine de patru ori rnai populata decft alta
produce de $ase ori mai multi miere ~ i '
nu de patru ori cum ar fi normal conform
a = raza curbei
L
t = unghi de rotire
DC = dreapta compensatri
CR = 'curba de roire I
In cazul ctnd punctul de pe curb5 nu co-
respunde cu cercul ce generead cfcloida,
atunci : CR Y = a--c cos t
c = distanta la cicloidii
,
Din analiza rapoartelor kg miere/kg albing
(reprezentate Pn fig. 1 CO, CA = catetele
triunghiurilor ce se fnscriu In zona ha$u-
r a a j rezult3 cg din multimea rezultatelor
numai intr-un singur caz aceastil valoare e
maxim5 $i anume :
1,44 cfnd CO = 3,6 CA = 2,5 - conside-
'rInd graficul DT
1,71 cIntl CO = 3,6 C;Q = 2,l - conside-
rPnd graficul DR
DT (dreapta teoreticg) ?
a) s-au repreZentat pe talc milimetric "a-
ceca ce rezultl din triunghiul reprezen-
lorile cunoscate : tat cfnd la = 55' .
,
\
Analiztnd cicloida se observB CB pe prima
- pe ordonata Y : produeia exprimatilin : parte a inter'valului phti la PE (dnd dez-
voltarea familiei de albine este sub 8spa-
kg mierejfamilie
tii) familia de albine adun5 mai Ihulki% miere
! kg mierejkg albin5 f m cornparatie cu dezvoltare sa, curba. fiind
- pe ab%isa X : puterea familiei exprimat8
mai apro&at& de ordonat.& $1 pe acest in-
In:-,
terval trebuie facuts hrinirea sfimulmtB cu
numar indivizi
. .
' 51 zile $i 29 zile lnainte de cult+ pentru
suprapunerea a doui generatli ' de albine
nurnBr rame
(conform cercetsrii btreprinse de ing.
kg albina Aurel Mrilaiu).
o'btinfndu-se astfel don& grafice DR (dreap- ,
lntre PE $i PR 'dezVoltarea . familiei de
ta realB) $i CR ( cur h de roire)
albine ia amploare In detrimentul woduc-
Pentru anarea pant& graficului DR In ve-
tiei, curba ' aplatizlndu-se : 'dup5 ,depB$irea
derea in-tersecfiei 'cu 'curba CR pentru de- pragului de roire; . a$fe1 . . . . r l ctuljg :^acest mo- '
terminarea lui PR (pragul de roire) se tra-
merit Ijopulatia- in& ; , f ~ , Xrmfis: roitului,
~ a z 5 dreapta cornpensat3 PC) .
.I , .. -
iar, crS$terea &&du$tiei ,de ;,mi'er=, erte negli-
..
.Ecuatiile dreptelor s h t :
, .
jabila (= 1 kg) .(fig: -I).: ,I , ;;. :
. . . , .
METODA A N ~ C A -
. . .
- Pentru aflarea pragului de roire (PR)
Y
. 1
I
Y = mx t = 160-32 iar cos (180-32)
= *s (32) - 4 , 6 5
a-c cos t
mx = a -c cos t x = - -
m
= 3 kg + 3.4 bg.0885 = 4,i4
1.42
- Pentru aflarea punctului de echilibrn
(PE) se intersectead graficele :
Y=a- - c m t
Y=mx +n mx+n= a-c cos t
a - c c o s t - m
X = -
. m
5.3
-
3 Q + 4.15.0,BS - 17
- = 2,20 kg
1.42
Conform celor prezentate mai sus se pot
desprinde mai multe concluzii practice pen-
tru apiculturri :
1) pozifia optima pentru diafragmare to-
tals fn cazul tehnologiei de cre~t ere cu Ia-
milii ajut5toare la stupul orizontal pe 30
14
rame (format 435x300) este la nivelul - ;
6
2) efectuarea ,,roirii artificialc" pentru
crevterea efectivului de familii de albine
atunci cind acestea au ajuns la dezvoltarea
de 14 spatii (PR) ;
3) stimularea familiei de albine se im-
pune pin5 la atingerea punctului (PE) cind
acestea au 8 spatii :
4) cantitatea maxim5 de miere exprima-
t% In kglkg albins se realizeazd cind dez-
voltarea familiei de albine este de 2,250 kg;
5) dac3 familia de albine c5reia trebuie
s5 i se dea o matcri imperecheatri, are mai
Fig. 2 - Introducerea m5tcii : d - dia-
fragma ; m - rame miere extras3 ; pn -
puiet nec3pscit ; pc - puiet cipicit.
mult de 8 spatii pentru acceptarea m r B .
se procedeaz5 la compartimentarea ei ast-
fel (fig 2) :
- se extrage mierea marfP $i se imparte
familia Pn douil. p.Eirti, astfel cii ni d uwa
s5 nu dep&$eas& 8 spafii ;
- de o par k se pune jumiitatea ramelcr
din care s-a edr as miere $i tot puiebd nc-
c.%pscit, iar de cealalt.3 parte restul ra_me-
lor e ~t r a s e $i puietul c2p.%cit cu albina ace-
peritoare ;
- matca se introduce in colivie automati,
En partea puietului cgpticit, iar deasap~ca ra-
melor lateral m5tcii se a$azSi un . ~n; et el
impregnat in alcool de 60 grade ;
6) familiile introduse la iernat s5 cinti-
reasc5 2,250 kg $1 19 kg provizii nefiind ne-
cesare alte llrdniri, astfel ca in prim5varP
sd iasa cu 6 kg provizii, pentru c5 la aceste
rezerve dezvoltarea familiei demareaz5 ra-
pid ;
7) cre~terea m5tcilor s3 se inceap5 dupP
ce familia s-a dezvoltat pe 8 spatii la in-
floritul cireyului, iar spargerea cuibului se
face far3 riqcuri ;
8 ) cintarul de control este indicat a se
aseza sub familia care are 8 spatii. Fami-
liile optime pentru producfie sint cele pe
14 spafii.
Eficienfa economic5 se poate detennina
luind in calcul comparatia intre numrirul
de roi ce se pot pierde prin dep55irea pra-
gului de roire $i cantitatea de miere ce se
poate obfine in plus prin menfinerea fami-
liei de albine. Pentru 10 roi sc5pafi ht r-o
stupin5 de 125 familii pierderea P = 4 360 lei
beneficiul (B) B = lO(436-26) = 4 100 lei
4 100
rota beneficiului Rb = -
4 360
94%
Metodrr propusii are o arie deosebit cle
largd de utilizare i n activitatea practicci
a maselor de apicultori, venind in spriji-
nu1 acestora, la cunoasterea momentebr ho-
tiiritoare in dezvoltarea familiilor de albine,
pentru a sti sii intervinii in timpul opbim,
pentru cre~terea randamentului pe unita-
tea biologic6 si implicit contribuind la cres-
terea veniturilor, riispunzind in acest fel
cerintelor din programul national de dez-
voltare a apiculturii.
S% nu uit5m c3 septembrie este ultima lung cind 'in& putem
efectua o lucrare de maxim5 .important%:
DE COMPLETARE . .
Alexe JGUMA
Hr bi r ea de completare este o ac- sat2 s i ierneze in acest spatiu ea va
t i me care trebuie s5 faci parte obli- muri de foame in a doua parte a ier-
gatoriu din tehnologia de creqtere a nii, d e ~ i a avut suficientg miere pen-
ahinelor, astfel incft familiile s% aib5 tru a supraviewi. Deci se impune o
rezerve suficiente pin% la culesul de restructurare a cuibului, l5sind in el
la pomii 'fructiferi din aprilie-mai. nu'mai 6-7 faguri. Aceasta inseamnii '
fn ceea ce pri ve~t e perioada optimg indepirtarea celor 5-6 faguri cu mie-
de completare a proviziilor pentru re cu coroane, descip5cirea lor dup5
iernare exist5 mai multe opinii, litera- diafragmi ~ i , , eventual, completarea
t u a de specialitate recomandfnd, i n rezervelor cU alt'e cantitEiV de zahir -
mm ei majoritate, peri ~ada de dupi ~ U C ~ U care cere din partea apicultoru-
c d d de la ' floarea-soarelui, adice lui amator timp ~i muncli in plus.
sffrsitul lunii iulie inceputul lui au- 2. Familiile de .albine din z om de
gust. Iat.8 ce se fntfmpl5 ins5 i n reali- m,unte fi deal, care au participat la
t ate. culesul de la floarea-soarelui, oricit de
I. F~miliile din aom de &mp& se slab ar f i fast acesta se fntorc acas2
afl& in aceasa perioad5 imediat dup5 eu eel putin 5-6 rame miere caps-
'
c d d de la floarea-sorelui qi posed3
cita f n coroane qi cu 10-12 rame ,de
in cuib suficiente provizii de miere
albine. Cele care nu au participat, la
- cpJ putin 5-6 rame de cuib cu
acest C U ~ S principal $i se aflg in zona
mi era din coroane c5pGcits. A Incepe
de deal-munte au in cuib o cantitate
hrfi&a de completare imediat dupg
de miere variabils, i n functie de condi-
' cdd de la floarea-soarelui hseamns
tiile de cules din zona 'respectivg qi
a risipi mierea pe 10-12 rame, fapt ce
12-15 rame de albin5. Se a~teaptii Pn
n e c s i a 0 cantitate apreciabilg de =a-
continuare un cules mai bun care, une-
hir. fh toatli experienta mea nu am
ori, apare chiar la sfirqitul lunii au-
fnMnit apicultori cu stupine rentabile
gust.
de 40-60 farnilii, care predau la fon-
Prin urmare ambele situatii hr5-
du2 de stat miere marfg,' sZi inceapg
hrsdrea de ,-omDletare imediat duDg
mires masiv: de completare nu este
extraeia mierii de la floarea- soarelh.
Acest lucru este valabil pentru stupi-
nele mici, nerentabile, mari consuma-
toare de biostimulatori. P e n h apicul-
torul cu stupin5 rentabila a completa
in aceastil perioad5 proviziile de iarn%
inseamni, dup5 flrerea mea, o munc5
in plus ~i cu rezultate slabe. Aceasta
deoarece la inceputul lunii septembrie
familia care a fost la un cules de floa-
reasoai-elui va avea mierea pentru
iernat PmprA~tiatA pe 9-10 rame. L6-
o necesitate imperioas5 la sfirsitul lu-
nii iulie ince+tul lui august. Din ex-
perientg proprie hrinirea masiv5 de
completare, indiferent de zona unde se
afli stupina, se va face Tn ultimile zi-
le ale luhii august pin5 cel 'tirziu 10
septembrie, in func$e de condivile
clhatice.
lnainte de a incepe aceastg lucrare
foarte important2 4n tehnologia crqte-
rii albinelor vcun face un control ah&-
nuntit a1 tuturor fa~5liilor de albine
~i Prom strfmhra la maxim cuibal.
' Apoi vom st hi l i d t sirop va primi fie-
i
care familie, in funcge de rezervele
pe ar e le are deja in ramele dp cuib.
De obicei la aceast.4 dat3 familiile de
albine a u in medie 7-8 faguri com-
pact ocupate cu, albine. Se noteaz3
exact dt sirop are nevoie fiecare fami--
lie $i In zilele-urrn3toare se poate trece
la hrgnirea propriu-zis8. Trebuie sg
. nem Wt ca fiecare ram5 care va rii-
mPne in cuibul de iernare s3 aib5 cel
putin I,$-1,7 \kg miere, adici s5 fie
c5p5cit3 aproapa pfnti la juMtate. Nu
trebuie nici s 5 se exagereze pfin pu-
nerea la iernat rame cu miere &p3-
c i a integral pPn3 la leatul inferior,
caci 4n aceast3 situatie, familia va ier-
na ,la receu arlic5 la forrnarea ghemu-
lui de iernare albine vor sta numai pe
intervalde dintre rame, neavind po-
sibilitatea s i intre in celule qi sii for-
meze yn ghem compact qi dens. Aceas-
ti4 situatfe va avea reprecusiuni 8i in
dezvoltarea dln primlvara a familiei
de , albine ','heoarece suprafa@ mare
ocupaa . de,' mierea existent3 in rame-
le din cuib,stlnjene~te activitatea miit-
cii care nu gilse~te spatiu pentru de-
punerea ,ouglgr. DacB cei 5-6 f e r i
-
din cuib vor avea in medie 2 kg miere
in corane, iernarea se va desfii~ura in
bune conditii, iar primiivara se vor
dezvolta normal. \
Presupunbd c2 Pntr-o stupin5 de
40-50 de familii de productie exist3
si un anwnit num3r de roiuri, care de
obicei nu au asigurate proviziile pen-
tru iernat i n aceast5 perioad5, vom
avea in vedere ca acestea s$ aib5 su-
ficiente provizii de rniere pfn5 la aran-
jarea definitivs a cuibului de la sfir-
qitul toamnei. ,De exemplu, la familiile
in care l a sffrqitul hriinirii de comple-
tare vom avea 8 faguri cu miere se
pot indica la aranjarea final5 a cuibu-
lui doi faguri cu rniere c3p3cit5 qi dati
roiurilor, care nu posed: suficiente
provizii pentru a supraviemi. Deci in
aceast3 situagC nu trebuie s3 obosim
roiurile cu prelucrarea siropului c5ci
orictuxl vom avea destule rame cu mie-
re in plus la farniliile de bad.
Cum introduceni sirqnd pentru cer
acesta sdi fie preluat integral de albine
@ sli nu avern alte nepliiceri ?
'Personal m-am stabiiit la un pro-
cedeu mai vechi, ieftin $i cu multiple
avantaje. Siropul preparat fntr-un vas.
mare, cu un diametru de 70-80 crn
(adicii ^m care se poate introduce in
pozitie orizontal3 o ram5 stas, f b 5 ea
siropul s i curg3 pe jos) se t a r n 5 di-
rect in celulele ramelor goale cu aju-
torul unei c5ni de un litru. 0 r a d
bine umplutii ou sirop 1 litru ap3/l kg
zah3r cint&gte 2,5 - 2,8 'kg. La in-
ceput urnplerea rarnei cu sirop pare.
greoaie, dar cBpZitind dexteritate vom
r e q i s3 umplem toate celulele ramei
pe ambele @ei, f5r5 sB-1 risipim. HrB-
nirea cu sirop direct in ram5 are avan-
taje multiple. Introgucind direct in
cuib dupii ultima ram3 cu albine rarna
cu sirop, se evit5 in mare &ur5 fur-
tiqagul, chiar dacl mai r5mfne sirop
in celule ~i in timpul zilei. Dacii noapr
tea' scade temperatura aerului, albine-
'
le au siropul direct fn cuib ~i nu mai
sfnt nevoite s8 t r ead peste diafragm5
la un eventual hr3nitor. Folosirea hrii-
nitorului de capac, cu o capacitate de
4-5 1 este intr-adev3r mai comoda qi
ropartizarea sirbpu1,pi uniforms, dar
qm observat c2 la stupul ofizontrtl al-
binele Pncep s5 bat5 deja la fantele
de aerisire in timpul zilei, iar dac5
timpul se r3ce~te considerabil ele nu
apuc3 'a preia tot siropul.
In ceea ce pxive~te cantitatea de sii
rop care se pune, socotim pentru fie-
care ram5 de cuib camplet goal3 q ra-
m5 de sirop.
Am observat cii albinele Pngr5m5-
desc siropul pe ramele marginale, lu-
cru cafe m-a deterrninat s5 introduc
cite 2 rame odat5 de o parte ~i de alta
a cuibului, iar in aceasti situatie cei
4-5 1 de sirop vor fi repartizati uni-
form 4n rarnele de cuib.
Ca mhuri de precautie vom avea
in vedere urm5toarele :
- siropul se va introduce numai
seara tirziu, chiar pe timpl nopfii cu
o l ant erd, avind grijEi sii nu risipim
piclituri de sirop pe perepi sau pk ca-
, pacele stupilor ;
- .dacti stupul se afE la distanfii
'.
micti fa@ de sol o MsurEi foarte bunii
este aceea de a acoperi partial urdini-
+wile cu iarbli. Albinele Itoafe se, vor
descurch foarte greu sli treacli prin
aceastii ,,sitti vegetalli" iar cele din
stup, cunosdndu-gi bine loctql, se vor
strecura ugor printrc iarbd';
- menfine~ea colectorului de polen.
char $i in perioada de hrlinire de com-
pletare a dat rezultate foarte bune la
apicultorii siilti jeni pentru evitarea f ur-
ti~agului.
In plus, fat5 de cele mentionate tre-
b ~ e s5 avem in vedere qi concentra-
@a siropului. De regul8, se considerg c2
,
siropul mai putin concentrat este rnai
greu prelucrat de albine si de aceea
apicultorii inelin2 s5 dea toamna un
sirop rnai concentrat, adi& de 3:2 sau
chiar 2:l. Cit de intemeiat5 este aceas-
tA 'piirere ,este greu de spus dac5 ne
glndirn c2 albinele culeg' cu placere
nectaru.1 florilor a1 cgrui continut nu
dep5seqte 500/0 zahh, iar pe cel cu
o concentratie rnai mare il prelucreazg
mai greu. Ca urrnare consider cti este
de adoptat raportul 1:l (eventual 1,5:1)
care pare cel mi economic, el ,cores-
pundnd concentraoei naturale in za-
h8r a nectarului.
Dupg cum se $tie, albinele sint in-
zestrate cu, un sistem foarte eficient
de indeplirtare a apei din nectar prin
irnpr5~tierea lui pe suprafete d t rnai
4 mafi fn faguri. fn acelaqi timp ele pro-
voac5 disocierea ,zaharoxei in monoza-
haride (fructoz5 93 glucozl) cu ajubo-
rul catalizatorului invertazg. Prin ur-
mare, reducerea con@nutului de ap5
i
din nectar nu este pentru albine o ope-
rage pe a complicat5 dac5 ne gindim
CA la culesurile mari ele sfnt capabile
s8, transforme fMr-o singurg noapte
chiar 10 kg nectar in rniere. Dar a di-
socia zaharoza in cele 2 tomponente
ale sale Enseamng a folosi 6 cantitate
-apreciabil3 de invertad, care e pro-
dus2 de albine printr-un consum mare
de substan* proteice. Cu cit concen-
tratia de zahar a nectarului sau a si-
ropului este mai mare, cu atlt ha i
mare va fi dortul de transformare a
acestora in miere, ceea ce duce la o
umr i rnai accentuat.5 a albinelor. Nu
de putine ori se observg cZi la o concen-
traqe rnai mare a sirbpului, albinele se
inegresc qi viata lor este mai scurtZi
in cornparatie cu albinele care nil au
fost hranite cu sirop. Dac8 in hrana
de completare vom folosi sirop foarte
concentrat albinele nu vor f i in stare,
sZi adauge suficiente enzime (invertazg)
si astfel rezervele de miere vor fi de-
pozitate f2rii ca procesul de convertire
, a zah5rului in miere sB fie complet,
lucru s e va duce la cristalizarea hra-
nei in celule. In asemenea situatii al-
binele aruncg cristalele de zahar pe
fundul stupului, iar consurnarea lichi-
dului intercristalin duce sigur la fm-
boln5virea lor de diarek. Asadar. eon-
centrava optima este de 1:l indiferent
de perioada chd adrninistrb sirop fa-
rniliilor de albine. La prepararea siro-
pului sli nu fie~beni solufia care. rezul-
t5 deoarece ' pe fundul vasului se for-
meazii H M F (hidroxi-metil-furfu- ,
rol), subs tan^ foarte dfiunitoare in
hrana albinelor. Solutia care se reco-
mand5 este fierberea apei si apoi in-
troduwrea unei cantitiiti egale de za-
hlir, agitarea pin5 la dizolvare comple-
a. Dintr-un kilogram de sirop de
concentratie 1:l va rezulta circa 1 kg
rniere in faguri.
Se vehiculeazg printre stupah i de a
c5 albinele care prelucreazii siropul la
sfiqitul verii sfnt cele Wtrine, care
oricum vor pieri pfna la intrarea in
iarnii. Recent insit, cercetstorii sovfe-
tici au ajuns la coficluzia c8 siropul de
zahtir, indiferent in ce perioadB este
administrat, este . prelucrat in exclu-
sivitate de albinele tinere.
Depinde de apicultor dac& $tie sg a-
leag5 cele rnai bune solurn pentru a
evita w r a fiziologid a .acestor albine.
In concluzis, 13 hrgnirea de comple-
tare recomand siropul s8 fie 5n con-
centratie de 1:l (cel mult 1,S:l) ~i s&
ne i ncadr h ifi perioada optin% -
sfiqitul lunii august pPn2 cel tirziu
10-15 septembrie. I t
. Un specialist h patologia apicola'ne pr e i i nt q boal; exotic&.- ,
.C
TROPILELAPSOZA
\
dr. ~ a u l ' AGACHE
Institutul de cercetare $i productte pentru
apicultura
. ,
Dintre bolile exotice ale albinelor pre-
zent3m o parazitoz5 produs5 de acarieni dln
gmul T r o p i 1 a e l a p s, pentru care se
propane Pn tara noastra, conform regulei
de formare a numelor de boli, termenul de
. tropilelapsoz& (M a r i n Mircea, 1974).
Parazitul care produce aceastil boaE a
fost observat $i descris Sn 1961 de D e 1 f i--
n a d o +i Ba k e r pe A p i s me l l i f i c a
din Filipine, cercetatorii dindu-i numeie de
T o p i l a e l a p s c l a r e a e . In 1982,
De l f i n a d o - Ba k e r $i B a k e r descriu o
nou& specie din genul T r o p i l a e 1 cap 9,
gasit5 pe A p i s d o r s a t a din Sri-Lauka,
W a f i dau numele de T r o p i l a e l a p s
k o e n i g e r u m.
Tropilelapsoza este o parazibzli extern:
a puietului $i albinelor adulte, pina la aceas-
td. dat5 fiind semnalata pe A p i s m l 11 i-
lungime pe 0,53-4,58 mm istime, iar mas-
cuiul, de dimensiuni ceva mai mici, de
0,91-1,05 mm pe 0, 5-4, 55 mm. TrAie$te ca
parazit pe larve, pupe $i albina adult& Fe-
melele gestante intr5 In celulele cu puiet
in momentul cSp5cirii unde Psi depun ougle.
Ciclul evolutiv, ou-protonimf3-deutonimfa-
adult, dureaz3 8-9 zik, dupa care parazitii
adulti ies din celule odat5 c\'eclozionarea
puietului de albinfi. '
Modul de viat5 parazit a1 acarianului de-
termin5 moartea larvelor, pupelor $i albi-
nelor adulte ; data totwi larvele supravie-
tuiesc, dups eclozionare albinele adulte au
o dezvoltve dificila sau prezintg malfor-
mafli (aripi deformate).
Sursele de infestare sint reprezentate de
albinele adulte $i puiet parazitate, contami-
narea in cadrul coloniei realizindu-se di-
f i c a , ~ p ' i s c e r a n a $ i A p i s d o r s a t a rectdel aal bi naparazi tati i l aal bi nasi i nB-
in mai multe tBri ale Asiei : Filipine, India, t& sau puiet. Intre stupini contaminmen
Vietnam, Hong Icong, Malaysia $i Java. se face prin intermdiul albinelor hoate.
T r o ~ i l a e l a p s c l a r e a e Belfjnado +i Tropilelapsoza se manifests clinic prtn-
Baker, 1961 este un acarian prezentlnd di- tr-o depopulare progresivg a familiilor afec-
raarfism sexual, femela (fig. 1) are culoarea tate pin5 la disparitia ei, depopularea-estc
brun-ro~catii +i dimensiuni de 0,97-1,08 rmn
'mai rapid& In cazul asocierii tropilelapsozei
Fig. 1. - Tropilaelaps clareae, femela fotografiata dorsal $i ventral cu ajutornl
microscopului electronic cu baleiaj.
(DupH M. Delfinado-Baker $i W. E. Styer)
PRELUCRARE DUPA M. DELFINADO-BAKER Sf W.E. STPER
Acarieni ai albinelor, gazdele, iitfesta$ia q i distribufia lor geograftclf
Acarieni Gazda A p i s
1
InfesteazZi coloniilfaguri
, . .
Distributia
-.
/
Varroa ' jacobsoni A. mellifica puiet de trintor +i lucrfitoare, , Asia, ~ f i i c a , Ainerica
botei (in cazul ~nfest at i ~l or' elc Sucl, Eilrepa (Roma-
7 7 - F
masivef ~ i a )
A. cerana puiet de trintor Asia
-.
Euvarroa sinhai A. florea puiet de trlntor . Asia
Tropilaelaps clareae A. mellifica puiet de trintor $i lucr3toare , Asia
A. cerana puiet de lucrstoare Asia
A. dorsata celule de vuiet Asia
Tropilaelaps koenigerum A. dorsata puiet de lucrBtoare $i botci ' . ,.Asia
Acarapis woodi A. mellifica traheele albinelor adulte America de Nord, Mesic,
America de Sud, Africa
b Asia, Europa
A. cerana traheele albinelor adulte Asia
Acarapis externus A. ml l i fi ca regiunea cervical2 a albinei America Be Nord, Paci-
adulte fit. Eumpil ($i in .
_RomiWa)
Acarapis dorsalis A. mellifica ~a n t u l toracic a1 albinelor Adulte America Be Nord, Paci-
fic. Europa (9 fn
- Rumania)
sapro$iti resturi de pe fundul stupului,
Neocypholaelaps indica A. mellifica faguri, pe albine adulte Si pe . -
florile de eucalipt - Asia
A. cerana faguri $i pe albina adult5 Asia
/
A. dorsata faguri ~i pe albina adult& Asia
Neocypholaelaps apicola A. cerana celule de trlntor Asia .
-
.. .
1 - - g . .
cu varrooza. Cfnd.infestatia c u ~ r o ~ i l a e l a j s
..
" pe .fiecare celulg este 'mare, puietul moare
j . .;~.
< ..
-. In stadiul de pupa (puiet cgpacit) -$i
1 : ; ' ..,: . . 6ste eliminat de albinele cur8titoare. In
. .
, . . cazul celul'elor infestate u$or puietul supi-a-
. , - vietuievte iar adultele dare eclozioncaza au
1 .
,..
lo dezvoltare slab8 'sau. prezint5 deformsri
,: .
. .
. 'ale corpului $i aripilor.
, ,
: , ,. .
Diagnosticul se pune pe baza skrnnelor
I . clinice (depopulare, moartea puietului In
stadiul de pupa, eclozionarea ~ d e albine
adulte cu malformatii), pe observarea ai-
r e c s (cu ajutorul lupei) a parazitului p2
puiet sau pe albina adult& Diagnosticul
. de certitudine se pune In laborator prin
. . examinarea la' microscop a acarianului care
- pr ezi ~t 5 caractere morYoJogice distincte
fat2 de ceilalti ectoparaziti ai albinelor.
Tropilelapsoza evolueaz8 grav in cazul co-
loniilor in care se g&se$te $i Varroa jacob-
.. - soni.
Ca $i To cazul varroozei, au fost Incer-
cate mplte substante cu , scop tkapetutic
. . far5 a s e stabili plna la aceast5 or5 un
tratament specific In tropilelapsoz5. 'G a r g,
S h a r m e $1 D o g r a (1984) considera, m
urma experientelor efectuate $e familii de 1
albine infestate, ca acidul formic 65% ad- ',
ministrat pyin vaporizare cite 5 cm3 zil-
nic timp de' 2 1 zile, reduce parazltismul fa-,
miliilor afectate de Tropilaelaps clarcae,
f8rci a fi daunfitor ,puietului sau albinei
adulte.
Laboratorul de patologie a1 .InstitUtului de
cercetare $i productie pentru apicultura des-
fasoar8 o activitate permanent5 de s'uprs-
;
veghere a teritoriului tHrii cp privire !a
evolutia bolilor la albine precum $i jn di-
rectia cunoavterii presiunilor' paraziozelor ''
exotice din care fac parte acarapioza $i ~.
tropilelapsoza, boli care nu au patruns Inca
"
fn tara poastra.
P e n h informarea apicultorilor am pre-
zentat un tabel adaptat dupa M. De l f i -
n a d o - Ba k e r $ i W. E. S t y B. r , p u b l i c a t -
in 1983, cu privire 1; rlsplndirea acirienilor .
albinelor, gazdelor $i infestatia. acestora.
,'
B I S L I O G R A F I E
1. Bharadwaj, R. K.. 1968 - A new 'record of t1,e mite Tropzlaflaps clareae from
Apis dorsata colonies. Bee World 49 (3) : 115.
2. ~el f i nadi : M .D., 1963 - Mites of the honeybee in South-east Asia. Journal of
Apicultural Research 2 (2) : 113-114.
3. Delfinado-Baker, hl., Baker, E. W., 1982 - 'A new species of' Tropilaalaps
parasitic on honeybees A. B. J. 122 (6) : 416-417.
4. Delfinado-Baker, M., W. E. Styer, ,1983. - ~ i t e s of tine honeybees as seen by
Scanning ~l ect r on Microscope (SEM). A.B.J. 123 (11) : 812-813, 819.
5. Garg, R., 0. P. Sharma, C. S. ~o g r a : 1984, Formic acid : An effective acaricick
against Tropllaelaps elareae Delfinado and ~ a k e r (Laelaptide : Acarina) and its
bffect on the brood and longevity of honeybees A.B.J. 124 (10) : 736-738. . '
6. Laigo, F. M., R. A. Morse, 1968 - The mite Tropllaelaps clareae in Apis clorsata
.
colonies in the philippines Bee World 49 (3) : 116-118.
7. Michael, A. S. 1962 - Tropilaelaps clareae, a mite infesting honeybee colonies.
Bee World 43 (3) : 81-82.
Un apicbltor, ne. atrage atenfia asupra nnor
m
'GAUZE MlCl - EFECTE MARl,,
Octav STOIA
r
I
Ca qi-n via@, qi in stup5rit, lucru-
rile m5runte (zise neinsemnate) ~i cll-
rora nu le d5m atenva cuvenitii, ne
pot aduce surprize qi efecte de necr -
f zut, fie ele pozitive sau negative. h. 5
voi referi nurnai la cfteva dintre ele r
1) La aqezarea cuibului in vederea
iern5rii in bune conditii e bine ca in-
tervalul dintre rame s5 fie rnai larg cu
cirm 2-3 mm decit e normal. $i
aceasta, pentru a da posibilitate albi-
nelof SA fac5 ghemul rnai compact.
9n acest spatiu lirgit, albinele se vor
qeza in 4-5 straturi, in loc de 2. Deci,
cildura se va menljne rnai bine, atit
pentru ele, cit ~i pentru matci.
h primivar5, la primul control ra-
mele se vor stringe normal, pentru ca,
acel a~i interval de albine s5 lucreze pe
cele dou5 rame al5turate.
2) La capetele letiqoarelor ramelor de
sus e bine s5 le Giem colturile (s5 le
rotunjim un pic) pentru ca, in felul
acesta la control s5 fie miqcate si de-
plasate rnai wpr ,f5r5 nisciri brqt e.
Prin aceast6 miqcare uqoar5, albinele
nu se vor rnai enerva qi ca atare nici
nu vor ataca. Tgitura f5cuti la ca-
pgtul 1eGorului nu va rnai fi propoli-
sat3 puternic.
3) Un stupgrit modern nu se poate
concepe far5 scindurica cu orificiul de
aerisire qi evacuarea aburilor din po-
diqor. Ea va avea un orificiu acoperit
cu plas5 de sirmti, tip sitii. Cu ajutorul
acestui orificiu se menljne o stare nor-
m& Pn stup. La aqezarea ei, in podi-
v r , trebuie s5 avem Pn vedere, ca s i
nu se f a d curent de aer cu urdiniqul,
deoarece acest curent e foarte d5uni-
tor, atit pentru albine, mate5 ~i chiar
puiet, htreljnind mereu o stare de
agitatie qi neliniqte, provocind ~i un
consurn sporit de hran8.
4) I@ primul control pe care il efec-
t ui m in primiivar5, pe lin@ faptul c5
vom constata starea familiei, puietului
si hranei, e absolut necesar s5 curiitim
qi sil scoatem rumegqul din cearH, pro-.
venit din descSip5cirea fagurilor, plus
albinele moarte. Igiena qi pastrarea
unui aer curat - dup5. o iernare
este una din conditiile esentiale in
dezvoltarea optimi a farniliei. Pe de
a l s park nu. d5m ocazie gkelnitei si-qi
faci cuib in acest rumegu? qi totodat.5
s scutim albinele de a scoate din ' stup
albinele moarte,
Ceara provenit5 din aceasti descg-
p5cire se folose~te la presarea de noi
faguri artificiali.
5) Dac5 din diverse motive, familiile
de albine sfnt qeZate unele pngi alte-
le, In timpul imperecheril mgtcilor,
pentru rnai mul a siguran@, la intoar-
cerea in stup, este bine ca pe scindu-
ra din fa@ a lszii, deasupra urdini~u-
lui, sSi prindem cu pionebe diverse fi-
guri geometrice diferit colorate (nu se
recornand5 roqu gi negru). Imediat
dupi imperechere figurile vor fi luate.
6) 0 data cu inceperea activit5tii de
primivari cind primele culegZitoare
$i-au luat zborul, urdiniqul trebuie mI-
rit, de la 2 la 3 cm cit a fost -in i a d ,
la 4-5 cm, QnInd seama- de puterea
familiei. Trebuie sB se qtie c5, acurn,
puietul are nevoie de aer rnai mult.
Tot acurn se vor ridica ~i gratiile pen-
tru c i nu-$i mai au rost.
7) In regiunile rnai secetoase sau
1 s5pt hi ni l e fAr5 ploaie qi rou5 e ne-
cesar ca in apropierea stupinei, s H in-
stal5m ad5pAtorul de apH. El poate fi
- confectionat fie dintr-un cazan, fie
dintr-un butoias in aga fel incit apa
s5 picure mereu pe o sdndur8 fncli-
nat.5. -In felul aeesta scutim albinele
, sH alerge sute de metri dupil o pi&-
turll necesar5 prelucrarii hranei puie-
tului. E necesar ca in aceastti apH sii
se pun5 un pic de saw, atit de cautati
de albine prin biilv si alte surse im-
pure.
8) Nu odati, ci de mai multe ori mi
s-a intimplat ca roiul 111 d e ~ i prins a
doua zi s i fug5. Voi da doui exemple.
lntr-un an roiul I11 dup5 ce 1-am prins
si pus intr-un stup cu faguri artifici-
ali d e ~ i 1-am tinut la dcoare in piv-
ni@ tienp de 3 zile, t ot u~i cind a fost
dus afar5 $-a luat zborul pur qi sim-
plu dispgrind in v5zduh. La deschidz
sea l&zii, am constatat cCi fagurii au
r5mas ass cum i-am pus eu, necon-
struind nimic. Deci ace~t i roi-fugari au
inclinatia de a p5r5si &iar lada.
A1 doilea exemplu : tot' 'un roi JIl
prins si introdus in lada curat5 tot cu
faguri artificiali, a doua zi, si-a p5r5sit
lada.'Prins seara, din nou 3 fost intro-
dus in al t i lad8 curatii si cu faguri ar-
tificiali. Spre surprinderea mea, a tre-
ia zi pe la ora 11 din nou -si-a luat
zborul, pienindu-se in z5ri.
Pentru ca sii putem stivili acet i fu-
Scuturarea lui din co~ni t a de prins,
in fata lCizii, a udi ni ~ul ui se va face
, fie pe o saltea de rogojini fie pe o p5-
turi, pentru ca matca in cidere sii nu
se rineascii, apoi in mersul ei spre ur-
dinis, s-o putem urmiri, spre a con-
stata dacii e viguroas5, aripile ii sint
intregi i i picioru~ele complete. Odat5
introdus va fi a~ezat la locpl lui defi-
nitiv. Nu practic si nici nu o recomand
metoda introducerii roiului pe deasu-
pra ramelor, deoarece in ciidere mat-
ca - prin lovire se poate v5tiima iar
pe de al t i parte n-o putem u d r i
a ne da s a ma de starea ei.
Timp de 24-48 ore, roiul nu va fi
controlat, chiar dacii el nu va ocupa
ramele cu fagurii artificiali. Se $tie
cii albinele la inceput au tendinta de
a forma ghem ~i abia mai tirziu se dis-
pun pe faguri.
In seara urmiitoare, dac5 constatiim
c5 albinele incii sint in formi de ghem,
cu ajutorul unei diafragme impingem
cu grij5 ghemul spre faguri. Aci ele
gari este bine sii punem pe ling5 fa-
sint obligate sii ocupe spatiile dintre
gurii artificiali ~i un fagure cu puiet rame ~i astfel datorit5 m5tcii ~i a mi-
de Virste diferite. sau cu trintori (lar- rosului de cearii vor incepe sCi constru-
ve). Tntrucit albinele absolut niciodat5 iasc: celule. pe fagurii artificiali
nu- ~i vor pi r bi puietul, se vor stabili 10) Primgvara, cind puietul e in pli-
aici, incepind ingrijirea lui. Cred cii n5 dezvoltare ~i albinele au mare nevo-
boala fugitului se datore~te m5tcilor
i e, de ap5, se recomandi. ca siropul s5
tinere qi nestatornice $i nicidecum al-
fie rnai apos adicii 1 kg zah5r la 1,s-
binelor. Ele, doar fnsotesc matca si ca ' 2 kg ceai de plante medicinale. Saca-
atare fuga lor in depirtari le. duc la gitele trebuiesc scutite de a alerga
pieire. mult dupg un strop de a$, necesar
,
9) .Cum se introduce un roi in ladii.
pre&tirii hranei puietului, cu riscuyi
Introducerea unui. roi in lad5 in de a - ~ i pierde viata sau a se ui a f 5 e .
primul rind se face numai seara tirziu rost.
pentru a nu da albinelor posibilitate . IIeci, toamna, siropul se f a ~ e mai
s i zboare. concentrat, iar primavara mai diluat.
TOPITOR- ;
PRESA DE CEARA i Din experienfa
I
unor apicultori
4
5
Liviu PADuREAN , i
L,m.-.-,-,-,-,-.
Pent ruf l construi si a ptltea judeca obiectiv u n extractor de ceard, socot c6
e necesar de a ldmuri i n prealabil ctteva notiuni 5n legiiturd cu ceara. Este sta-
bilit cd ea se giiseste i n faguri spb doud forme : i n stare ,,liberdfi $i .,legatdiu. Cea
nelegatii de plirtile neceroase, componente ale fagu.rilor, s'e obftne uvor prin toptre
(ex. cu topitorul solar). Penlru acest considerent e denumttii ,,liberii".
Mai exist6 ~i a$a-zisa cearii ,legatdm de pdrtile ?aeceroase di n faguri (invc-
Lisuri de nt mf e, polen, elc.) i n special substante solubile, care fiind mai ales sub
formd de particule fine;. ceara intr6 i n capilarele acestor impuritdti si se .~nen?iize
,
acolo datoritd coeziunii moleculare. .Orict a m inciUzi sau fierbe aceastd bo+tindi '.
cu unj constant de incd circa 50% ceara, ea n u se .separii decit aplicind presarea.
Dupli stqdiile lui V. A. Temnov di n 1953-1955, bostina care are u n confi-
nut mediu de ceafii de 48,6Rlr nu mai eontine de loc ceara liberd.
. .
Aici e cazul sii harui asupra faptului, tncd neprecizat i n literattarif, c&
aceastii ceard, asa-zis legald, initial nu se glise~te t n tntregime sub aceastii f m~ l i i ,
ceara se leagd i n cea mai mare ntlisurii (circa 314 parte) pe parcursul operatiundi
de extragere. 112 co~tsecintd, GU cit se tnliiturd mai multe di n substantele soEuMle
inainte de operatiunea de topire, cu atit randumentul de ceard extras6 va f i mi
mare, ciici sint mai puti~ze substante neceroase pe aceasi cantitate determinatii de
cearii, ea legindu-se proportional, conform procentajulut stabilit de V. A. Te wmv .
Pentru a recupera cea mai mare parte di n aceastd ceard legatii di n k e -
ria p r i m, trebuie sii recurgem la presare sau la extractia prin solventi. Prin
ultimul ljrocedeu se produce exclusiv cearii industrialii, a$a cE nu mi3 rloi ocupa
' de el. Formula de extract& a cerii prin .presare (vezi si C. Giurcanu, Apicultura
nr. $/1970) este urmiitoarea :
, 1
i n care V = volumul de extras m3, K = o constant& ( x : 8), rc4 = raza canalehr
fine prin care se evacueaza ceara di n mataria primif i n m ; P - prcsiunea ezerci-
tat5 la presare i n Kg m3; t = timpul in see: ; S = suprafata totald de presare in
my ; v = viscozitatea b o ~ t i ~ i $i lc = Eungimea canalelor fine (Pn raport de fniil-
fimea g i Efimea hratului supus pres&rii-in m).
AceastG formula este foarte edificatoare pentru orice observator atent, ea
indictndu-ne cii randamentul este direct proportional cu presiunea 'exercilatdi, tim-
pul de presare, cu suprafata totald de presare,\iar i n ce priveste miirimea (gro-
simea) razei canalelor de- scurgere, eficienta presdrii creste CIL. puterea a' patra; E
.
invers proportionald cu viscoiitateu bostinei ~i cu lungimea canalelor de e v a k r e ,
care depinde de tniiltimea stratului presat $i lungilnea razei (liitintea) acestui strat.
Am elrunfat formula extractiei prin presare,'. in scopul de a vedea in ce ?nil-
surdi presa construita corespunde cerinfelor cuprinse in ea. Ea lucreazd cu abur
de 120-135C (deci de la 2,07 la 3,02 at m) care .produce o fluiditale nu ,humat
miiritii a cerii, dar $i constant6 ' pe tot timpu! lucrului. Raza corpului interior a
presei de circa, 17 cm (diumetru 34 cm) $i o iniilfime de circa 50-60 cm, deci
I
relativ reduse, cu o presiune exercitutii de un ~ u r u b cle presare cu filet, cx pas
I mic, .efic'ient $i u$or d e minuit cie o persoanii, sporesc dc asemnea efici,c.nta.
'
/
Haza canahlor fine prin care se cvacueaz6 ceara $t de asemenea l un~i me a
lor este ,mereu tnfluenfatii favorabil grin migcarea elicei En materialul -supus pre-
I . '
scrii, ciki elc tind sii-$f reduca permanent dintedunile, at& grosinrea cit. $I lut&
'
gtmea, Bind la blocarea totalii. Frin amestecare cu clicea, nu numd cdl se re-
deschid canakle de scurgere, dm chuu pozitia jkciirci p&rttcele din bo$tfn&, ajun-
gtnd fiecare fn alte .potitii mi javorabile (mi aproape ,de orificiile de evacuare)
decit tltcrintea amestecului. Dect nu .mai e nevoie .de a introduce paie, tije, in,
buciiti de stofd, pinzii, talere de kmn sau 'metalice spre a mentine cit inai libere
candele de scurgere, micportnd lungimea lor. Acestea, pe ling& faptul cdi .retin
parte din cearii (mai ales paiele $i tijcle) nu contribuie la schimbarea pontiei ma-
. ,
terialului supus presarii. Toate aceste elemente deter?nind un randament spdrit
de extracffe ce poate f i stabllit cel .m.ai usor ca o analkii de laborator, decelind
,
cantitatea de cearil rii~nasL incd in bo$ti@ (circa 10-12-15%).
prin spectficul constructiet am fncercat sil influenfez f~vorhbi l asupra tutu-.
ror 'factorilor care nu sint
asupra lui r, P, S, v si .lc din fonnuld), spre
a miiri la limita aproape
fnainte de a trece h descricrea aparatului, fin sii relev ejortul deosebtt, de
0 via$&, &pus tn probl em extragerii cerii de regretatul apicultor Conslantin
Antonescu multtplele sol,ufli ,date de dfrasul. %
Pentrn a fi functional, topitorul presh
constrnit de mine, se cdmpune din 4 com-
partlmente, din care Sn cel exterior se aflil
sursa de cildur5 (focul), in urmBtorul apa
ce se transform5 In abur. in a1 treilea se
colecteazg ceara $i In ultimul se pune ma-
teria prima, unde ea este presatii, ameste-
chd-o din cind in cind.
Primul compartiment, din interior, 1-am
realist dintr-un bidon de aluminiu (ar f i
mai bine' din inox), caruia i-am t5iat ca-
pul $1 i-am fixat un guler strunjit, astfel
ca 6 se potriveasca exact in loca$ul com-
partimentului urmstor.. Lam lntiir~t longl-
tudinal cu dous pante de aluminiu $i i-am
desenat prin zgiriere linii circulare paralele
yi apoi pe vertical& - la fel $i pe fundul
bidonului - din Intretilierea' chrora'au re-
zultat 18 260 orificii, pe care apoi le-am
strapuns cu un burghiu electric cu virf de
1 1/2-2 mm. Pe partea de sus a guleru-
lui am facut 2 orif~cii cu filet, unde se po-
trlvesc prin In~urubare dou5 minere de fier,
spre a-1 scoate $i ridica, bhiar $i cind e
fierbinte 13 terminarea unei ~ar j e, cPnd de-
montilm capacul.
Compartimentul urmator, In care se
strhge ceata ce rezulta din presare se face
din aluminiu sau tabla inox. $i-acest com-
partiment are o bordurg rotunda, strunjitii
pe partea superioaril unde intrs primul com-
partiment. El se potrive~te exact pe vurubu-
rile stringittoare ale capacului, a$a Cum
se vede h fotografii &In desen. La partea
inferioara are o teava colectoare cu un ro-
binet pe unde se scurge, cfnd e deschis,
ceara rezultatil din presare, care fn final se
colecteazil Intr-un vas cu apil de ploaie. In
- acest scop se folose~te vasul de aluminiu
care are ca rol principal sti ajute la de:
cantarea cerii produse. Teava de evacuare
strabate compartimentul a1 treileaX$i a1 pa-
trulea. La ambele compartimente are sis-
teme de strhgere $i et an~ar e perfect&, gen
presetups, mai ales la cornpartimentul trei
unde exist& presiune. In fotografia 1 se vad
dar pe desen nu slnt evidentiate aceste etan-
$iiri. Pe pgtrimea superioars compartimen-
tul are circa 50 de orificii de circa .l ern
pe u g e piitrunde aburul prod& ln com-
partimentul a1 treilea. Acesta, a1 treilea este
facut din tabla rezistents la presiune $i foc.
$i el are o bordurii rotunda care se sprijina
pe compartimentul exterior. Are de aseme-
nea o teav5 de umplere $i alta de evacuare
$i control a1 nivelului. Ambele ies In exte-
rior prin peretele cqmpartimentului patru
(conform fotografiilor $i desenului).
In fine, compartimentul patfu, lilcagul fo-
cului, f5cut din tabla neagr5 de 0.8-1 mm.
are sus o bordurii pe care se sprijina. tot
complexul de borduri ale celorlalte trei com-
partimente $i sPnt prinse cu cele 10 $urn-
buri care fixeaza capacul. Sub bordura sint
facute 14 orificii cu diametrul de 15 mrn
' prin care se evacueaza gazele arse. Com-
' partimentbl are dou5 mfnere, trei picioare
mici ~i o u$B fn care intra un ar dt or (de
600) pentru aragaz.
fnainte de a trece la descrierea p5rtii su-
perioare, trebpie sii arat c5 mai exist5 pla-
sat in spatele primului compartiment ga-
urit, Inca unul tot din tabla de aluminiu,
construit la fel, dar u$or tronconic. bine-
inteles neggurit, In care cu ap5 de ploaie
se t ope~t e ceara rezultata din presare. Ope- 0
ratia are loc seara, dupZi terminarea lucru-
lui c h d hc8lzim ceara In aparat - 30 mi-
nute la temperatura de 120--135C. Se
stinge apoi focul $i plna a doua zi se decan-
teaza $i daca este toarnnii ceara se hUre$t e
suficient spre a fi scoasii sub form& de ca-
lup $i apoi rasg de impuritilti.
Topitorul are un capac oare se a$az% pe
cele patru compartimente . montate $i se '
stringe peste' o garnitura spre- a fmpiedica
pierderea aburului rezultat din in&lzire. Pe
acest capac este instalat un rnanometru pre-
cis i i un ventil de sigurantB cu arc, regla-
: bil la presinnea doriG. Capacul 1-am facut
dintr-o tabla groasa de 12 mm, care apoi
In centru are sudat un 15ca$ prin care intrd
axul principal de stringere. Peste lacas e
fixat5 o presetupd care asigur5 etangeitatea
axului. La capatul inferior se g&se$te fixat
pe ax un tambur intarit. din aluminiu (denu-
mit piston pe desen), ce intr5 cu mare
exactitate in compartimentul unu $i pre-
seazs prin invirtirea axului . materia prima
din topitor. SSS, pe axul ,central se afla
un indicator - opritor, care ne arat2 ping
u n d c ar putea intra axul dac5 ar fi go1
'
compartimentul unu. El ne ipdic5 deci in
Iina! grosimea bo~tinei rgmase $i dupB pu-
t tin5 experimentare vi momentul cind trc-
buie \sfi oprim stringerea. Axul central 1-am
fdcut dintr-un ex vechi de volan auto,
g;isit la vechituri, ImprcunB cu ce!e ,dot18
'- manive!e-ro$i (foto. 1 $i 2). Primul ser-
vegte la strrngerea presei, iar cel de sus
la mi~carea elicei, cgci axul volanului ce
a fost corespunzdtor filetat este go1 pe ding-
untru gi prin el este virit un alt ax-tij5 co--
respunzator, strunjit la grosimea cerutb,
care are la partea din jos o elice ce 'poate
fi nu numai invirtita, dar $i mi$cat5 in sus
+i in jos, pentru ca toat5 masa d e materie
supus5 presarii s5 poat5 fi temeinic agitatd
$i restabilind canalele de scurgere din masa
., bovtinei se creaz5 posibilitati maim bune de
scurgere a cerii. La iegirea din axul central
a1 tijei (sus) etangeitatea este asigurata tot
cu o presetuph.
. Modalitatea de lucru e simp15 $i comoda.
Fagurii vechi, riimagitele de la topitorul so-
lar gi in general orice material ce contine
ceara se pune in primul compartiment
unde se Pndeasci cu yn bathtor de lemn $i
apoi acesta este a$ezat la locul' s5u En to-
pitor. Tn prealabil se introduce apB in com-
partimentul trei. Eu fac 'alimentarea prin
teava de jos, l5slnd deschisa cea superi-
oars. Cind apa ajunge la aceasta gi curge
prin robinet, se opr e~t e alimentarea $i se
inchid ambele ,robinete. fn compartimentul
a1 doilea unde se stringe. ceara se toarnd-
Foto 1. Topitorul presli de cear 6. c~ elemen-
t el e componente.
1 1 apil de predipitatii Snainte de Snceperea
lucrului. Aceasta se face In scopul ca WVP
de evacuare, care Sntr-o portiune mica (vreo
3 cm).este sub aeiunea direct2 a caldurii
din compartimentul patru, s5 nu se supra-
IncAlzeasc5. Se apri nde focul. 0 butelie de
aragaz este suficientti pentru 3 5 4 0 ore de
lucru: Se dB flacara maxima, caci prima gar-
jB porne$te mai incet pin5 se h c a h $ t e apa
$i in general toat5 presa. Apoi se agaz5 pes-
t e garnitura superioarg capacul, avind
grij8 ca tamburul de presiune i mpr e~n5 ou
elicea de sub el sB fie ridicati cit de sus
permite filetnl axului. Se strPng cele 10 $u-
ruburi cu o cheie tubularB, avlnd @i s . s&
fie strinse simetric, adic5 peste tot la fel
de tare. Ch d Incepe ' s5 mivte , indicatorul
manometrului, PnseamnB c& bo~t i na este deja
SncZilzitB la peste 100C $i c5 deci a Enceput
ca din ea sB curga ceara. DatoritBcBldurii
$i .greutBtii proprii, bovtina se tpseaz5 far5
nici o apBsare $i Invlrtind axul' nu intim-
pinBm la Mceput nici o rezistents. In mo-
mentul In care simtirp cil tamburul a fBcut
contact cu bo~tina, oprim stringerea. Dupi
15-20 minute, presiunea a ajuns la punctul
dorit (2-3 atm. duph temperatura cu care
lucram) $i amestecam cd elicea masa bo~tinei.
de clteva ori. Este-indicat a stinge apoi io-
. cul $i a evacua cantitatea de cearB colec-
tat3 pinil atunci En' compdrtimentul doi,
aceasta fiind mai curatil $i deschisil la ca-
loare. Dup5 aceea reaprindem focul $i i n \
3-45 minute avem .iarB$i presiunea ce-,
care este indicatil $i de supapa de siguranti
$i acum fncepem. WSngerea, amestecPnd.&n
c h d in cfnd materialul cu elicea ge care
impingem Sn jos $i apoi o tragem fn sus,
Invirtind-o. CEnd .presiunea i) ajuns la punc-
tul dorit, reducem flacBra atft cit mamme-
trul s2 nu scad&, ci - s5 riimfnil constant la
presiunea daritB. DupB cercethrile fdcute, s-a
stabilit cB pEnB la temperatura ,de 120-
130C. ceara nu sufera modificilri, decit
aproape inobservabilg Pnchidere a culorii,
ci.~tigind in rezistentd la Pntindere. In orice
caz ea fiind sterilizat5 Snainte de a fi fBcutd
faguri, este IncBlzita tot la aceast5 tempe-
raturg.
Spre sfEr~it, clnd presarea e foarte puter-
nic3 se poate Intimpla s5 nu mai putem
invirti ' elicea. Atunci reducem putin apdsa-
rea $i prin IncercBri Enainte-Pnapoi, -elibe-
Am elicea $i astfel putem din nou agita
bo~t i na, pe care o presBm din nou pin5 cind
consideram cB am terminat' presarea (dup8
experienfa pe .care o acumul5m in mfnui-
rea aparatului). In functie de cit inaterial
am pus la firesat, va ramfne In final, un
, strat de rezid-boqtin8. Atunci stingem focul,.
dam din nou drumul cerii in vasul pregd-
tit din nou $i dupd ce s-a evacuat toata,
desfacem guruburile, Inlilturilm capacul, in-
.~urubBm cele dou5 quruburi cu. inel In bor-
dura compartimentului unu, 11 ridicam gi-I
r3sturnBm Sntr-un loc oarecare. Trebuie s3
fim atenti ca atunci cind l5s5m s5 se scur-
g8 ceara din pres5 s5 facem deschiderea ro-
blnetului cu mare prudentti pin5 iese pre-
,
siunea. La primele varje, pin5 ne obi~nuim
cu specificul muncii se poate aqtepta s5
scad5 presidnea prin r5cire $i numai dupg
aceea s5 l5sAm ceara s5 curgg. Culoarea
cerii e deosebitti fafa de prima scurgere,
fiind ceva mai inchis5, cgci ca urmare a
amestecarii $i pres5rii puternice, multe in+
purititi sint evacuate In ceara scursci, deci
ea trebuie'decantatg separat de prima garja.
Pin5 se preseaz8 o $arj5, pregiitim Intr-un
vas al5turat fagurii ~i materialul ceros ce
urmeaza a fi presat in tura urmSitoare, ast-
fel ca in citeva minute s5 fie reumplpt
compartunentul unu. Se toarng din nou In
compartimentul doi 1 1 ap5, se aprinde fo-
cul, se monteaz8 capacur $i se Pncepe o
nou8 $arj5. Acum lucrul merge mult rnai
repede. Fagurii vechi e bine $5 fie inmu-
iati in prealabil 3-4 zile schimbind apa
de precipitatii in fiecare zi, in scopul .de a
obtine pe de o parte o cear8 mai deschisti
la culoare $i pe de alt5 parte ca apa G
ocupe capilarele $i s5 spele cit mai mult
din materialele neceroase din faguri, pen-
tru ca ceara s8 nu se mai poatci infiltra in
ele, de unde apoi rnai cu greu poate f i ex-
tras5. Totuqi am constatat c5 atunci cPnd
se lucreaz8 cu abur de 120-135C urnezirea
prealabil8 este rnai putin important8 .fiindc5
aburii in primul rind precipitg $i umezesc
tot materialul $i ei ocup5 apoi sub presi-
une capilarele $i ceara ce se separ5 dato-
rit3 presiirii, nu rnai arc unde pgtrunde. RB-
mine Ins5 valabil in continuare aspectul cu-
lorii. $i inc5 o constatare : dac5 pres5m ex- Eoto 2 Topztorul presd de cearii mmtat"
clusiv r8m5~itele adunate toat5 vara din pentru extractze.
cerificatorul solar, acesta necontinind cea-
r 5 liberg, dac5 a fost extras5 Pn totalitate de extragere. cind ceara foarte fluid5 p5-
b
folosind un aparat bine construit, nici ume- raseste mai u$or masa boqtinei $i datorit5
zlrea prealabil5 $i nici presarea in doue agitatorului cerei oricind $i de cite ori do-
etape nu se rnai face, c5ci bo~t i na r5mas8 rim redeschide canalele de scurgere $1 prin
dup5 cerificatorul solar nu elibereazh ceara modiflcarea locului in masa de prcsare, -
decit sub presiune, cea ramas5 fiind toat5 adicg materialul situat inspre interior este
legau. adus spre afar&, $i invers -, face ca orlcc
Avantajele acestui topitor-press sint ur- pdrticic5 mica de tear5 sti'poat5 g5si o pa-
m5toarele : se poate lucra absolut curat, slbilitate favorab~l j de scurgere.
. ftira a ne murd5ri $i far& a purd5ri ceva Intre dezavantaje a$ aminti pretu1,- care
dm gospodgrie. Toate vasele cu care se lu- de$i nu-i prohlbltiv, este destul de ridlint.
creaza apartin exclusiv topitorului (dac5 Presa este destul de grea ?,i voluminoas8,
' umezim fagurii In prealabil, aceasta se face
(cota cea rnai ridlcat5 1b2 cm).
fn vase separate). Eficient5 maximti, rapidi- AS mai sexhnala faptul cB in cursul folo-
tate Pn munc5, far5 efort fizic, cilci topito- sinfei mi-am dat seama c5 s-ar putea face
rul se stringe foarte u$or, ceara iese dezin- o imbun5t&t~re, in sensul de a scurta cu
fectat5 $i a doua zi o avem dezinfectati In 5-10 minute timpul necesar unei pres8rl.
calup. Din prima varj5 obtinem o. cear5 Pentru aceasta, la compartimentul trei, de-
frumoas5 sub aspectul culorii. Cea rezultat5 asupra robinetului superior, care lndicil prea
din presarea puternica trebuie bine decan- plinul, ar rnai trebui montat inc5 unulcare
tatti, uneori Chiar de dou5 ori, iar culoarea ar uvura evacuarea rapid5 A aburuiui in -
ei e ceva mai Inchis&. Cantitatea de cear8 cele dou5 faze : cind se intrerupe $i cind
rezultati este rnai mare ca la orice alt5 se termin5 o $arjg. Nu am rnai montat acest
presli ce lucreaz5 prin apilsare $i aceasta robinet din comoditate, c5ci la 60-70 a e
pentru dou5 motive : temperatura ridicatti stupi, oriciti f a y r i am Be toplt, se poate
cu care se lucreazil h tot cursul procesului" termina lucrul $i a$a in 4-5 dupci am~ezi.
Doi a~i c ul t or i ne descriu:
~ ~ p - - - -
D!SPOZITIV PENTRU CONFECTIONAT SALTELUTE DIN PAPUR~ ~
Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Ion VASILACHE
Generalitsti 5-10 mm), materialul plastic, polia-
mida, ABS-ul tktc.
Una din condiiiile esentiale unei bu-
ne iern2ri a stupilor este impachetarea.
In acest sens, la stupii no~t r i folosim
pe lingii cirpe, saltelute de papurii con-
fectionate in stupinii (foto 1). CalitAtile
saltelutelor noastre sint : au o buns
capacitate de izolare termic5 ; au o , - +-
bung capacitate de izolare fonic8 ;, ab-
I
sorb plusul de umiditate, nefiind pra-
pice aparitiei apei de condens ; cedead
usor uuniditatea absorbit2 (in caz de
usc2ciune in stup) ; au o dimensiune
redusii ; dimensiuni de gabarit : 430x
300x50 mm;
Papura folositil trebuie sii fie perfect
uscat2 (circa 6-7 luni de la recoltare).
Ea va fi t2iat2 dupi uscare la lun-
ghea doritg Si introdus2 in dispodti-
? ?
vul. special care si el va fi reglat :a I
l'WZimea de saltea dorit.2 ; apoi se va
Fig. 1. mspozitivul in proiectie pe trei pra-
executa ,,@sereau cu sirm2 de 0 1 mm. nuri
Aspectul saltelute se vede in foto 1.
Pez.
(Reper) Deoumirea BUC.
Material
3. Capac inferior 1
4. SpetcazB inferioars 1
5. SpeteazB mijlocie 1
A. Surub M 6 Stas 2
7. SpeteazH fat5 1
8 . Speteazg superioarB 1
9. . Lateral 2
Lemr?, ABS,
poliarnida
etc.
Cotele sint
date in mtn.
Foto I . Salteluta (dreapta) si dispozitivul de
confectionat
Detalii de executie apar in fig. 1 si
2. fntii se execut2 toate reperele care
Descrierea dispozitivului
au cota 50 (reperele 2, 3, 9), cota de
50 se va realiza concomitent la toate
Dispozitivul e foarte simplu (vezi aceste repere, ele fiind strinse intr-un
fig. 1 ~i fig. 2). Materialul folosit este pachet. Apoi se executi celelalte re-
scirldura de brad rindeluiu (grosimea
pre.
Fi g. 2. Detalii si repere ale dispozitivului
-
Asarnblarea incepe cu montarea
buqelor (1) in traversa mobils (2) ; ele,
vor trebui sA intre fortat in loca~urile
'
prevBzute (atentie sB nu crape reperul
2). Se asambleazs apoi reperele 4, 5,
9, ; urrneiizti 3 $i apoi 7. Se introduce
reperdl 2 in corpul dispozitivului si se
fixeaz5 cu ~uruburile 6 care trec prin
canalele special prevgzute in reperele
4 si 8 ~i string traversa mobilg in po-
Atia dorits. Pozitia traversei mobile
regleaz5 lungimea saltelei.
Sl~ibihd $uruburile 6, traversa mobils
2 culiseaG pin5 la atingerea lungimii
dorite a saltelei.
Dispozitivul gata asamblat, in timi
pul lucrului cu papura, este redat sche-
matic in foto 2.
24
;U-g==
Fig. 3. Presorul dispozitivului.
Utilizarea dispozitivului ;
.
Tehnologia de confectionare a salke-
leIor' de papurs &te urmgtoarea :
- t5ierea papurei la cota stabiliti ;
- fixarea traversei mobile 2 la ! DIVERSE
aceastg cot5 qi stringerea ~uruburilor f
6 ; ! CITE VA REMEDll ' ,
- introducerea sirmelor 10 (4 fire); !
APIFITO TE XA PICE *
sirmele vor fi indoite In form5 de ,Uf' !
. l i introduse in dispozitiv, astfel incit f
Dr. Ioan Gh. BUZATU
latura scurtA sZi se sprijine pe capacul
inferior 3 (foto 2) ;
! " Folosirea produselor albinei, asociat
,
! cu produse' din plante, constituie upi
! bun adjuvant in ap5rarea s8n5tgei
!
l&te astazi unanim admis, ca mebi-
! camentele de s i n k 5 care sint substan-
4 te chimice nu s3nt agreate de organism.,
; ba ,chia~ pot impieta asupra fondului
; .geneticu (prof. dr. Al. Ciplea). , '
Principii 'activi din produsele natu-
! fale vegetale sint elaborate de celulele
! vii ale plantelor, iar produsele apicole
! sint o transformare realizats de celula .
! animals, vie, a albinei; De aceea, pra-
! dusele apifitoterapice, produse de ce-
! lule vii, sint agreate qi acceptate de
!. organismul uman, chiar preluate far6
4 a produce reactii adverse.
~ o r n semnala citeva observhtii, din
practica noastr5 apifitoterapeuticfi, din
Foto 2. ~ ~ d ~ l de ayzare a p~pur ei fn dis- 'i cadrul Cercului de,Fitoterapie din ora-
pozitiv ' sul Drobeta-Tr. Severin. De mai rnulti
! ani urrnsrim efectele bune ale plantei ,
! medicinale Berteroa incana, in bolile
- se introduce papup (tgiaj; ante- ! renale qi in special in nefritele azote-
,rior) Si se apasg bine cu presorul (fig. ! mice. Am observat CB decoctul respec-,
,
3) ; dupg ce papura se taseazg .bine, se ) tiv (2 l i ng~r i de plant5 m8r~nflt8 la
ridicg presorul qi cele doug brate ale ! 1/2 1. ap5 f i s t 5 3 minute) dacg este
,U(L-urilor de s~m se unesc printr-0 ! indulcit cu miere de albine este mai
punte de sirma (apropierea qi compac- ! agreaf mai bine tolerat si rnai eficace.
tarea Se kealizeaz5 prin rssucirea cit 4 Bolnavii cu- nefrit5 azotemicg c&e
mai strhsfi a unui capat a1 puntii in au folosit lsptiqor de matc4 liofilizat.
jurul unui brat al unui ,,Uu qi apoi, cu au resirntit o imb~na~tatire a stgrii ge-
puntea bine intinsi, repetarea opera- 'nerale, o revenire .a pofteirdemincare
tiei pentru celglalt cap8t in jurul ce- ! qi o arneliorare net5 a anemiei. Dupi5
luilalt* brat de ,,U6'). Nivelul papurii ! unii autori, 18pti~orul de mat& exer-
tasate va J atinge succesiv cota reperu- ! cit5 o stirnulare asupra mezemchimului~
lui 7,' reperului 4, cota inferioarg a re-' ! activ qi a sistemului reticula-histocitar.
perului 5, cota superioarg a reperului.5, ! Dup5 Matuszewski ~i col., sub aevunea' .
cota pgrtii inferioare a reperului 6, 4 15'pti~orului de matc5, au loc in orga-
cota pAmi superi0are.a xeperului 6.. La nism reactii : celulare ~i urnorale, for-
ultima cot4 nu se rnai prevede o punte :
l
pentru mire, ci se lea@ intre ele cele
Lacrare prezentau la Si~pozionul de
dou5 brate ale ,,UU-urilor. ! .Medicin5 naturistfi", Craiova, 1985:
r
2 5
mare de , anticorpi, regenerare sangui- ! . 0 pre~tigioa~6
ni , f o r me ~i adaptare de fermenti. !
$i recent Pal09 qi ~a t e e s c u (Apicultu- !
rnanifstare $tiintific6
ra in RomAnia nr. 1/1986) cercetind r
com~lexul prokic ~i enzimatic, vita- *
Municipiui Cluj-Napoca a gfizduit in zile-
minic si mineral a1 lapti~orului de
1, de 29-31 rnai, a IV-a Conferinta nap+
mat&, subliniazs valoarea prduselor pe rials de entomologie organizat5 de Univer-
.
baz; de 15pti~or in afectiuni ... urolo- ! sitatea, Centrul de cercetari biologice vi In-
gice $i unele stgri carentiale. !
stitutul agronomic ,Dr. Petru Groza" din
looalitate. Prestigioasa manifestare a fost
Interesati in tratamentul cu ~ 5 ~ 2 - ! onorat& atft de oameni de $tiinti5 reputati, dt
cele de f a g ~ r i (publicat in revista ,Api- ! gi de tineri dornici de a - ~i orienta formatia
cultura in RomAniau) 1-am aplicat si 4 spre domeniul captivant a1 ent0m010aei.
noi in afectiunile bukofaringi&e. Re- ;
Prima .zi a conferintei a debutat prin cu-
zultatele sint foarte bun^ Administrat
vlntul d e deschidere rostit de p r e e i n k l e
la timp, face s; regreseze repede sim- ! de onoare prof. dr. Teodosie P m h precum
4 $i de alti reprezentanti ai oficialitatilor lo-
ptomele, prevenind declanqarea , bolii, * cale. AU. urmat w~ referate de interes ge-
fnlocuind antibioticele. . ! neral. In a doua paste s-a trecut la prezen- .
-0bservatiile noastre cu acest pro- ! tarea lucrarilor p6 sectiuni.
sint nurneroase. Recomandim ca )
In cadrul celor $ase sectiuni au suscitat
t a stuparii sg colecteze cu grijg 4 atentia participantilor aproximativ 130 Be
acesk cipscele si sg le p&trae in ; lucrgri reprezentlnd rodul activiGtii specia-
amestec cU miere, la loc ferit de lu- ; livtilor din universitsti, institute de cerce-
min5. Se adrninistkeazg dt e lingu- tare, muzee etc.
ri@ din acest amestec, @nut circa 5 ! A dooa zi a lucribilor a cuprins vedinta
minute h cavitatea bucds, distrugind ! festiva de Inchidere urrnata de o excursie
astfel flora microbiang. ! ternatid la Statiunea de cercettiri agricde
Asociind ,simburi de seminte de do- ! din Tmda $i vizitarea rezervavei naturale
.dIeacU, cu miere de albine vi cu polen, ! .Ch&le Thl i ".
insotit de infuzii de plante diuretice !'
InstiNNl de cercetare )i productie pentru
+i b;i calde de qezut se obtin rezultate ! apicultw& a fost reprezentat la acest rim-
pozion de doi specialivti din cadrul colecti-
fm*e bune in afectiunile de prostat; ! velar
cercetare de patologie apicola qi
(nmancerOase), mai ales la cei m e nu ! respecti" ameliorarea albinelor, dr.. Paul
fi operati din cauza altor afectiuni ! A g a c 11 e $i biolog Sorin V e r n e s c u, care
insotitoare (cardio-vasculare). Se ame- ! au prezentat lucrfiri realizate de I.C.P.A.
e
lioread simptomatologia localii si se
remonteaz; starea generals 6i psihica. i
Semnaliim ~i relatarea . colegului ;
nostru dr. Matei Vucea, medic prirnar i
pediatru, care documentat din litera- i
tura de specialitate, aplic; ambulator, i
in policlinic8, in diareile acute micro- i
biene, la sugar ~i chiar la nou niscut, i
solutie de miere de albine 20 g %, pen- !
t u reechilibrarea electrolitic;, ~i con- !
stat2i c5 dB rezultate mult mai bune )
ca cele cu.solutie de glucoz5. Metoda !
este citatli c2 are actiune antibiotic5 !
qi realizeaz; o mai bun: si rnai rapid; !
rehi l i brare. !
Lucrarea ,Studiul diferentierii gonadelor
.yi a procesului de gametogenezz in cursut
ontogenezei reproducc'itorilor la albine" avind
ca autor pe biolog Sorin V e r n e s c u a
deschis sectiunea nr. 2 cuprinzind studii de
"biologic, fiziologie, biochimie, genetic& eco-
logie, dinamica populatiilor", iar lucrarea
,,Loca americand, maladie infectioasc'i grav5 .
a laroelor de albine" de dr. Paul A g a c h e
a putut fi urmfiritfi In cadrul sectiunii a
4-a, intitulakl "entomofagi $i alte insecte '
utile (polenizatori, apiculturl, sericicultur@".
Ambele cercetfiri s-au bucurat de intere-
sul vi aprecierea oamenilor de ~tiintfi pre-
zenti, demonstrind Inca o data calitatea cer-
ceurilor fundamentale $i aplicative elabora-
te de cercdt ori i institutului nostru.
S.V.V.
lstoria i n actualitate: :
AMPLUL GADRU DE DEZBATERE PE MARGINEA EVOLUTlEl
APlCULTURll ROMANESTI
Serin BODOLEA
fn pprioada 11-14 iunie, la Tulcea au
avut loc lucrarile celui de-al IX-lea Simpo-
zion national de istorie $i retrologie agrari3
a Romhniei, important5 manifestare +tiin-
tific5 Fnscrisg in contextul general a1 dez-
vo:l;r'i setului romanesc contemporan, am-
plu prefiguratg de hotgririle celui de-a1
III-lea Congres a1 lntregii ~r i l ni mi . Auluat
parte oameni de $tiin*, istorici $i cercetA-
tori, cadre didactice, specialivti Tn qtiintele
agrjcole, silvice $i economice, oameni ai
muncii din inkitutii de prpfil $i unit3iti
productive, zlarhti. .
Desfilsurate sub egida Academid Be m-
t e Agricole qi Silvice. Academiei de $tiin+.
Sociale $i Politice, Ministerului
rii, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agri-
cole de Produqie, Directiei Generale a Ar-
hivelor Statului ~i Consiliului popular ~. al
judetului Tulcea, in colaborare cu alte insti-
tutii centrale . ~ i locale cu preocupgri In acest
domeniu, lucrarile simpozionului au avut
inscris5 pe generic tema "Tradifie ~i progres
in agricultura rom8neascdu. Colisacrate cerce-
thrii istorice a, dezvolt5rii acestei importante
ramuri a economiei rorntine~ti, lucrsrile,
atit In plen cit $i In. cele $apte sectiuni -
agricultura general5 ; cultura plantelor
. ~ i cre~t erea animalelor ; apicultura ; silvi-
cuiturri ;. institufii agrare ; relatii $i ideolo-
gii agrare; viata rural5 - au pus cu pu-
tere in evident5 preocuparea oamenilor de
~t i i nt 5 din aria qtiintelor sociale, pditice,
agricole $i siivice pentru sintetizarea boga-
tei exwriente umane acumulate de-a lun-
gy1. timpului' Pn domeniul vieui agrare.
'
Deschiderea lucr=lrilor sim~ozionului a
avut loc In sala Comitetului *judetean de
partid Tulcea. Din partea organelor locale
de partid $i de stat, tovaril~a Ileana Co-
1 e s n i c e n c u, secretar al Comitetului ju-
detean de partid a transmis t ut uor partici-
pantilor un salut c&lduros $i urgri de suc-
ces lucr5rilor.
Despre semnifica\ia simpozionului a vor-
bit apoi profesor M 'riea G h e o r g h i u,
pre~edintele Academiei de $tiinte Sociale 91
Politice care a scos In evident&, cu acest
prilej datoria oamenilor de $tiin@ ,a cerce-
thtorilor din acest domeniu de a reliefa prin
noi arnu~nente istorice teza de mare valoare -~ - - -. .
$tiintif~c=l a secretarului general a1 parti-
dului. tovarilsul NICOLAE CEAU$ESCU:
privind rolul' Hriinimii ca f@ social3 de
baz3 a societgtii romgne$ti, de ap5rhtoarea
independentel $i suveranistii patriei. In
acelavi timp, au fost puse In lumina noile
aspecte ale satului romanesc contemporan,
datorate pgtrunderii In agricultur8. In Pn-
s&i viata oamenilor satulni, a $tiinlei' $i'
tehnologiei fnaintate, afirmgrii h conqtiine
omului de la sat a hcrederii fn foeele sale
creatoare de constructor conflent a1 socia-
lismului $i eomunismului pe pgmintul ro-
mhesc. In continuare au fost ,prezentate
referate de agriculturil general6 $i a fost
rizionat filmul documentar ,A opta $ans8",
autor Nicolae V. I 1 i e $ i u.
In aceeagi zi, dupZi-amiazil, au Inceput
lucrikile pe sectiuni.
Ca $i la preced~ltele editii ale simpozio-
nului, $i anul acsta sectiunea de istorie
a apiculturii - la care au participat din
partea Asociatiei Cresc&torilor de Albine,
prof. Costache P a i u, vicepreqedinte a1 Co-
mitetului Executiv, prgedinte al Comisiei
de istorie, ing. Aurel M Zi 1 a i u, directorul
Institutul de cercetare $i productie pentru
apicultur& $i ing. Traian V o l c i n s c h i, $e-
ful serviciului tehnic a1 A.C.A., membri In
Comitetul . Executiv a1 A.C.A. - s-a bucurat
de o prezent& sus+JiutA. In cele dou5 zile
de desfil~urare a lucrilrilor au fost prezellr
t ak referatele ce au pus in evidenti, in
mod grilitor, importan@ apiculturii pe me-
leagurile romfine~ti Snc& din cele mai vechi
timpuri, marcind treptele dezvolt5rii aces-
tei ocupafii de la albinilritul primitiv pin&
la formele moderne, intensive, practicate
azi In stupSritul industrial.
DUD& ce In referatul ..Valoarea cercetarii
retroiogice in apicultur5 -pentru adaptarea la
conditiile contem~orahe a acestei indeletni-
ciri "a subliniat -importanta abordsrii ma-
terialist dialectice a problemelor de istorie
$1 retrologie agraril $i, in cadrul acestora a
problemelor specifice evolutiei apiculturii,
prof. Costache P a i u, - care a prezidat lu-
crarile sectiunii - a prezentat un proiect de
plan peptru alcatuirea unei istorii a apicul-
turii r oml ne~t i din cele mai vechi timpuri
$i pin5 Pn zilele noastre. In cuvhtul siiu,
profesorul $i istoricul C. Paiu a invitat pe
participanti s8-$i aducZi contributia la 1111-
bunilutirea acestui plan, iri a$a fel incit,
In final s5 poaa fi realizatii o lucrare am-
pl5, documentat.5, la lnliltimea cerintelor si
exigentelor formulate de rnarea mas& a api-
cultoi-ilor romani.
Un moment important in desfZi$urare& iu-
crkilor sectiunii a fost constituit de prezen- ,
; tarea de catre apicultorul Nicolae V. I 1 i e-
$ i u, vicepre~edinte a1 Filialei ' A.C.A. Bucu- ,
resti, autorul brevetului de inven$e ,Api-
, larnila,..a referatului ,Contribujia familiei
Liviu Rebreanu la introducerea stupului sis-
tematic pe Valea Some$ului". A fost mar-
catA astfel, c u sensibilitate $i talent Pn mi-
nuirea condeiului, o etapi de referint5 a
unei posibile istorii a apiculturii in ,tars
noastr8 - c- a treceril pe aceste ~&&guri
romhne~ti ' de l a practicarea stapiiritului . -.
primitiv la apiculturil- modern%, :BaiaGi
pe cunqtinte: profesionale : $i o. 'exploat8re '
economic&; superioaril a stupbelor. . . .
Despre traditia seculad a crevterii 'albine- '
lor in :zona de vest a Wrii noastre'gi.' Pna-
i nt a~i i apiculturii de..aici, a vorbit ..Vasile
.P o p e.s c u, preqedintele cercului apicdl Ti- -
migoara. Referatul' s5u' ,Repreientanti de
seam% ai apiculturii bHn3feneU a pus in lu-
min5, cu dragoste $i veneratie, activitatea ,
unor stupari de frunte $i dascilli Pn ale al-
bin5ritului. cum au fost Ioan Molndr-Piua-
riu, Ioan , Tomioi, Neculai Grand, George
Milo$, IUliu Vulpe $i altii.
In continuare, prof, dr. Ioan C i u t 5 din
Baciu a prezentat un interesant referat cu-
prizind ,,Consideratii privind tehnica apico-
IH in Moldova feudalHW, lucrare .bazatii pe
consultarea; adnotarea $i comenfarea unei
impresionante -bibliografii. Am putut. avea,
cu acest prilej, un amplu+.tablou a1 Pnde-
letnicirii de pri scar . Pn Moldova :secolelor
XV-XVII, a1 tehnicilor de extractis a mie-
rii $i cerii; al. modului de @strare. $i co- ' ,
mercializare .a qcestor. 'produse ale ~ stupului.
Aspecte ale .~practic&rii albin5ritului 4nc5
din cele mai ,irechi. timpuri pe, pimfntul ro-
mlnesc . a~ fost - relevate - cu o deosebitA
abunddw' a detaliului Pn. lilcrarea ,Din tre-
Aspeot din timpul de'sfi3$urilrii ZucrEirilor sectiei de istorie a apiculturii
28
cutul apicultkii in judeiul Mure$' de chtre
, ing. Valer L u p $ a n din Ti rm Mure$. Ba-
zat5 ne consultarea unei intinse bibliografii.
comuhicarea, destul de stufoasri, a reGit sri
~r ezi nt e o sintezi a as~ectului a~icblturii
& o ramurri de sine si5tAtoare a- agricul-
turii, punfnd accentul Indeosebi pe modul
de evaluare $i valorificare a produselor in
perioada analizat5, evocind. fn acelavi timp,
personalit2ti ale apiaulturii de pe aceste
meleag~ri.
De5i mai putin legat de specificul istoric
a1 simpszionului, de o mare atentie s-a
bucurat referatul inginerului Mihai $ t e f 5-
n e s p u din cadrul Inspectoratului silvlc
Tfrgovi~te, intitulat ,,Rentabilizarea produc-
tiei apicole prin aplicarea metodelor mate-
matice de optimizare". Punind accent pe in-
troducerea noului In a~iculturii En vederea
cre~t eri i eficientei econbmice, a rentabiliza-
rii ~ r i n diversificarea nroductiei. comuni-
carea aduce o contributie meritorie la Im-
binarea mai strinsii, $i Pn acest domeniu, a
cercetiirii cu productia pentru obtinerea ace-
lui model de stupinii capabilri sii satisfaca
cerinfele cele mai exigente. Deosebit de bi-
ne sustinut de metode de calcul matematic
proprii autorului, de grafice ~i tabele com-
parative analizate pe calculator, materialul
s-a Insumat fntr-o adeviirat5 lucrare de pio-
nierat ce a suscitat fn final discutii aprinse.
Referatul comun ,,RBtrospectiv5 asupra
apicultarii In judetul Giurgiuu a1 profesori-
lor Marioara $i Marin C r i s t i a n din C&-
lugbeni a adus In discutie cPteva aspecte
importante privind dezvoltarea apiculturii
in tinutul Vla$ca. Bazat pe studiul unor do-
cumente de arhivs, In mare par k ineditc,
referatul, h care se simte rigmrea istori-
cului $i cercetiitorului totodat5; a reuvit rea-
%
liaarea unui tablou sintetic a1 practic5rii stu-
pgritului in aceste locufi int'r-o perioad5 is-
torice bine delimitat&
Tot pe baza unor documente istorice, a
unor materiale de arhivri, $i-a bazat Cleopa-
tra I o n e s c u. de la Muzeul iudetearl Tir-
goviste elaborarea referatului ,;~picultura in
judetul Dimbovita la sfirsitul secolalui XIX
-
$i inceputul secolului XX. lucrare ce ana-
lizeazj cu pertinens cauzele care au deter-
minat deteriorarea acestei ocupatii fn pe-'
rioada amintit5, relevlnd totodatA mBsurile
luate pentru revitalizarea ei.
.,Valorificarea unor tehnologii noi in stu-
pBritul pavilionar". este titlul referatului
prezentat de ciitre apicultorul Ion P P r v 5-
n e s c u din Drobeta-Turnu Severin care
face o trecere In revistti a practicsrii stu-
pilritului pastoral fn sistem pavilionar, no-
tind $i unele metode personale d e imbunsta-
tire a tehnicii acestuia.
Cu deosebit interes a fost urmtirita comu-
- nicarea redactorului $ef a1 organului de
presii a1 Aswiatiei Cresc5torilor de Albine
din R.S.R., publicistul Elisei T a r t a -
.,$ase decenii de aparitie nei nt r er u~a a re-
vistei ,Apicultura in Romania*.. DnjGl ce
face un istoric a1 publicatiilor apicole a@-
rute Pn tara noastra hcSi Pn u r d cu 10Q
de ani, autorul . evocri cu deosebit talent a1
condeiului personalitaji ale publicisticii tim-
pului care $i-au legat numele de promovarea
apiculturii, cum ar fi Alexandru Bulighin,
Dimitrie Stamatelache, Grigore Giosanu,
Constantin Antonescu, Nicolae Romanescu,
Ionel Barac $.a. ,evidentiind contributia
unora dintre ace$ia la editarea nefntrerup-
Ei a revistei ,Apicultura In. Romania".
Ultimul referat, cel a1 profesorului
Octav V i t c u, din Ib5nevti - Boto~ani, in-
titulat "VinHtoarea , de al bhe (b5rcuitttl)
practicats in trecut dar $i astiizi En unele
zone ale tsrii noastre" arunca o privire asu-
pra obiceiului de prindere a albinelor srilba-
tice $i folosire a mierii strfnse de acestea.
Acest referat a fost completat de acelasi au-
tor c u o comunicare asupra legendei zidirii ,
Miingstirii Gorovei, situat5 .In apropierea
Dorohoiului, legenda legatri de o EntImplare , .
cu albine.
Pe marginea materialelor preientate au ur:
mat ample dezbateri care au reliefat impor- . ' .
tanta subiectelor tratate, un accent deose-
bit, in contextul problernaticii dezvo1t;irii
apiculturii, fiind pus pe necesitatea protec-
tiei $i conser,viirii mediului lnconjur5tor $i.
Pn acest sens pe realizarea unei mai bune
colabor5ri Intre apicultori $i unitPitile ,de . .
stat , sau cooperatiste care folosesc proce-
dee chimice de IuptA fmpotriva dguniitorilor.
ce pot avea repercursiuni nefavorabile asu-
pra familiilor de albine.
Lucrarile celui de-a1 I X - I ~ ~ Simpozion da
istorie $i retrologie agrarii a Romdniei s-an . . ,
incheiat cu o vizit5 la Muzeul de art5 a1
judetului .Tulcea, unde dup5 vizionarea unui
scurt program artistic, organizatorii au i ~ -
vitat pe cei prezenti la un cocteil.
Vizita de .documentare fnscris5 9n progra-
mu1 simpozionului a grilejuit celor prezenM
.
o 'interesanta incursiune fn istoria acestor '
locuri, la Muzeul judewan . de istorie pre-
cum $i la Muzeul de art5 medieval8 a1 Mii-
nqstirii Coco$. Dup5 vizitarea ultimului
obiectiv - I.A.S., Niculifel, participantii la
lucriirile sectiei de apiculturii a simpozionu- . .
lui au plecat la bordul ,Apilabl'-ului Sntr-o
cailtorie de documentare la Stupinele afn-
plasate in Delta Duil5rii.
Intreaga desfggurare a lucriirilor simp-
zionului a pus In evident& o datA mai mult,
necesitatea unei istorii mereu vii, Sn stare
de a-$i m5ri continuu capacitatea de Inte-
,
legere a prezentului prin trecut $i a trecu-
tului prin prezent, a unei iftorii valorificate
eficient prin intermediul cercearii retrolo-
gice, a1 studierii utilitare a experienpi acu-
mulate ce poate oferi 1nvAtiiminte $i con-
cluzii de un real folos In activitatea zilelor
noastre ca $i cede sanse In proiectarea rea-
list3 a viitorului apiculturii. .,,
DupA ce, la fnceputul anu-
lui 1986, aparea, sub ingri-
jirea Redactiei publicatiilor
apicole, editia a VI-a a Ma-
nualului apicultorului -
volum ' adresat unei - largi
mase de cititorP $i caracteri-
zat printr-un plus calitativ
fat5 de editiile anterioare,
atlt din punct de vedere a1
continutului, cit $i a1 prezen-
tsrii grafice -, iat3 c3 ne a-
flgm in fata unei noi reedi-
tbri, de data aceasta a volu-
mului ,,Bolile $i dgungtorii
albinelor" - autor dr. I. 0-
, yradd.
Inscriindu-se In ideea asigu-
r5rii continuitgtii $i impros-
p5t5rfi literaturii apicole din
tara noastr5, editia a 111-a
i-evizuit3 $j actualizata a
acestei lucrari pune la dispo-
zitia celor interesati un im-
portant volum de informatie
din domeniul patologiei api-
cole, o privire de ansamblu
asupra evolutiei fenomenu-
lui patologic in totalitatea
sa. Folosind un limbaj acce-
sibil, nesofisticat, dr. I.
Ogradl i reuvevte sEi ofere ci-
titorilor indicati~ practice
privind . diagnosticul $i mo-
dul de combatere a bolilor
pe deplin cunoscute, pe de
o parte, $i s3 prezinte, pe
de alt5 parte, rezultatele
cercet5rilor Intreprinse in
privinta bolilor despre care
~t i i nt a nu $i-a spus ultimul
cuvint. Supozitiile emise In
legatura cu originea acestor
boli cPt $i aprecierile asupra
eficacitstii tratamentelor in-
cercate, Sn scopul ca apicul-
torii, prin prisma experien-
tei doblndite $i a observati-
ilor permanente pe care le
fac s5 poata verifica - con-
firmlnd sau infirmind - a-
ceste rezultate sau teorli.
Lucrarea reu$e$te, In acelavi
timp, s5 sintetizeze informa-
tia de specialitate din 'diver:
se publicatii $i lucr5t-i $tiin-
t i f i ~e de peste hotare, tre-
cind-o prin filtrul experien-
tei proprii a autorului care
adapteaz5 astfel principii
generale terapeutice $i profi-
lactice la conditiile concrete
ale stup5ritului modern
practicat in tara noastr5.
Aceast5 a 111-a editie
pune, totodat?, _ un accent
deosebit pe probleme de
mare actualitate cum ar fi :
lntarirea rezistentei naturale
a familiiior de albine, admi-
nistrarea rational5 a medi-
camentelor, utilizarea plan-
telor medicinale In combate-
rea bolilor, rezervfnd spatin
$i prezentarii principalelor
acte normative $i reglemen-
t5ri cuprinse Pn legislatia a-
pic015 rombneasci3. Credem
c5 aceasti3 lucrare ap5rutG de
asemenea sub ingrijirea Re-
dactiei publicatiilor apicole a
Asociatiei Cresc3torilor de Al-
bine din R. S. Ro d n i a reu-
$e$te s5 se concretizeze Pntr-o
valoroas5 contributie la ac-
tualizarea literaturii autoh-
tone de specialitate.
*
* * '
Pe aceeavi linie a fmbog5-
tirii literaturii cu profil api-
col, semnalam aparitia in
,Editura Apimondia a unei
ckti.., de bucate In care in-
gredientul principal este mie-
rea, miraculosul produs pus
de albine la Pndemina noastr5
care a impulsionat In multe
t5ri o adev5ratP industrie
,,dukeu - de la bomboanele
$i pastilele t u miere pin5 la
clasicele produse de patlrerie.
ori lichioruri ~i b5uturi rSco-
ritoare.
Avind l a baz5' ideea folosi-
rii mai intense in alimentafih
omului modern a produselor
naturale - idee ce preocupa
din ce in ce mai mult oameni
din cele mai diverse domenii
de activitate - medici, cerce-
tiitori, dieteticieni, buc5tari
$i, nu in ultimul rind pe gos-
podine - colectivul redac-
tional a1 editurii, la init~ativa
prof. dr. ing. V. Harnaj a se-
lectat $i tradus pentru dum-
neavoastr5 o serie de retete
gastronomice cu rniere, care,
al5turi de multe retete autoh-
tone au dus la concretizarea
intersantului volum ,,Mierea
in bbc5t5rieU. Dac5 multe din
retete constituie o noutate
pentru publicul larg, cum ar
fi cele privitoare la prepara-
rea unor mificaruri $i sosuri
cu miere, cu o savoare aparte.
reg5sim In acel a~i timp h a-
ceastti carte de bucate $i sfa-
turi din ,.caietele buniciiu, in
special Pn partea privitoare
la pregiitirea proddselor de
patiserie, pe nedrept trecute
sub uitare azi. Volumul pu-
ne la lndemPna dumnea-
voastr5 peste 350 de retete de
preparare rapid5 a unor pro-
duse gustoase $i hranitoare,
u$or asimilabile $i adapta-
bile, chiar $i pentru cele rnai
sofisticate gusturi. .
ing. Ion MILOIU
Lucrarl de sezon
pentru luna
octornbrie
fri luna octombrie ~i chiar la ince-
putul acesteia trebuie obligatoriu ter-
minate toate lucrArile ce concur5 la
buna iernare a familiilor de albine.
Cunoagtem din experienp si Literatura
de specialitate c5 farniliile normale, o->
dat i cu inceputdl lunii octombrie ince-
leaz5 cresterea puietului, riminind
goale 1-2 rame, de regula in c e n t ~ l
cuibului, pe care s-a crescut ultimul
puiet. Acum avem posibilitatea s5 efec-
tugm ultima interventie in cuibul fa-
miliilor de albine, s i inl5turim fagurii
goi si s5 organidm definitiv ramele
cu provizie de miere necesare bunei
ierngri. De altfel este ~i cea rnai im-
portant; lucrare pentru aceast5 peri-
oad5.
In serile sau diminetile rnai r8co-
roase din aceast.5 lung dacg deschidem
cit de sumar stupul (ridicgm podi~o-
rul) constatim c5 familiile s-au strins
in semighem, aceasta dindu-ne posibili-
tatea sB apreciem cu quri nt 5 ~i preci-
zie atit puterea fiec5rei familii cit ~i ne-
cxsarul de faguri ce trebuie retinut in
cuib pentru iernare, ~t i i nd c5 cel rnai
bine ierneaza familia de albine care pe
timpul iernii are in cuib numai fagurii
de formare a ghemului, p us doi de
1
acoperire, dispusi cite unul pe fiecare
latur5. Toti fagurii g5siti in plus (peste
necesarul ierngrii) in cuibul familiilor
de albine in zilele rnai calde sint ri-
dicati de la ace~tia, scuturati cu grij5
de albing deasupra cuibului qi pusi Pn
depozit pentrd pgstrare. Avern grij5 s5
ridicih pe cei mai goi ~i pe cei des-
chigi la culoare in care nu a fost cres-
cut niciodaii puiet, vtiind c5 acestea
pSstreaz5 rnai greu csldura.
Organizarea cuibului se face in ra-
port de puterea fiec5rei familii, de re-
zervele de hran2 pe care acestea le au
.
la dispozitie $i de tipul stupului, cri-
teriile de bazg fiind urmgtoarele :
Pentru consumul pro'priu pe durata
sezonului rece si cre~terea de puiet la
sfirjitul iernii ~i inceputul prim5verii
o familie de albine normal5 are nevoie
in conditiile din tara noastr5 de circa
18 kg miere de calitate foarte bun8,
,
din care 16-14 kg s5 se g5seasci in
fagurii pe care ierneaz5 albinele.
Aranjarea corectii a fagurilor cu
provizie ?n cuibul familiilor de alMne
normale care ierneazii individuale se
face in felul urmitor : in centru se
qaz8 fagurii care .au cel putin 2 kg
miere fiecare cu celulele din partea de
jos goale dind posibilitatea formsrii
ghemului pe acestea. lntr-o parte si
alta de acestea se qa z a in ordine cres-
,
cindii fagurii care contin cantitatea ,
cea rnai mare de miere.
In situafia cind ne-a prins sezonul
cu provizii insuficiente de .miere (8-
12 kglfamilie) rinduirea corectA ,a fa-
gurilor este urm5toarea : in mijlocul
cuibului se asazil fagurii cu cantitatea
cea rnai mare de miere filnd inconju-
rati de al$ii cu provizii in descrqtere
dar cu toat5 grija sS1 nu introducem in
cuibul de iernare, rame care au pe ele
rnai putin de 1 kg de miere.
Cind iern5m farnilii de albine in *
stupii multietajafi pe doM. corpuri
avem grij5 ca rarnele din corpul su-
perior s5 fie pline cu miere ~i aranjate
ca in varianta 1 (cele cu celule goale
in partea de jos s i se g5seasc5 jn cen-
trul corpului usurind trecerea ghemu-
lui cu albine pe acestea).
Deosebit de importante sfnt ~i ur-
i
miitoarele lucriiri :
I
\
- Instalarea gratiilor contra soare-
cilor la urdiniq - aceasta previne dis-
trugerea familiei pe timpul iernii de
c8tre rozgtoare.
. 3 1
-
- Unirea farniliilor tknporare sau
ajuatoare gi iernarea mgtcilor de re-
W N ~ dupg metodele cunoscute.
- Stimularea ~i supravegherea zbo-
' rurilor tfrzii, de curZiVre ale albinelor.
- Confecvonarea adgposturilor im-
provizate pentru protejarea stupilor
cu albine pe timpul iernii.4
- Arnenajarea perdelelor de pro-,
t e a e a stupinei contra dnturilor si a
curentilor. ,
- Sortarea ~i curiltirea rarnelor cu
faguri de la rezerva stupinei. Cu
aceastli ocazie avem posibilitatea ~i
timpul necesar recolarii unei canti-
tati fnsemnate de propolis, prin rgzui-
rea ramelor ~i a celorlalte accesorii,
preluate de la familiile de albine. Ex-
tragem ceara si reparim utilajele fo-
losite fn timpul verii.
Ion POPESCU
Prognoza
meteorologica
pentru luna
septembrie
Circulatia atmosferich In regiunea atlanti-
co-europeana care imprimti trtisilturile ma-
jore ale aspectului vremii din tara noastra
se va face la nivelele mai fnalte predoml-
nant din sectorul vestic. Aceasta va permite
mentinerea regimului de brju anticiclonic
la nivelul solului. fntreruperile cfmpului
de presiune ridicata de provenienta azo-
ric& ce se vor realiza fntre meridianele de
25" $i 35" longitudine E se vor conjuga cu
o activitate ciclonicil fn Europa de sud-est.
da urmare, intervalel in care insolatia ifi
va spune cuvintul, astfel cti In zonele de $es
se vor hregistra temperaturi h jur de 30"(
vor ft fneerupte de perioade de r i i dr e $i
crestere a nebulozitiffzi Insotite de ploi cu
caracter de aversh $i descdrcari electrice fn-
deosebi fn zonele delurpse din sudul .I
estul thrii regiuni fn care temepraturile ma-
xime vor coborI pIni la 15C.
Temperaturile nocturne vor fi cuprinse Pn
general Xntre 5" $i 15C cu valori mai ridi- .
cate pe litoral. In acest an nu se prevhd
Sngheturi ~i brume timpurii care din punct
de vedere' climatologic slnt de a$teptat la
sfb-$itul lunii Pn zonele depresi~nare ale
Transilvanieiz Temperatnrile zitla, la ora
prinzdlui se vor situa In general Intre 17"
$i 27'C.
Ceaw specific& toamnd I$i va face apa-
ritia spre sfir~itul lunii cu deosebire In
centrnl tWi. .
Vlntul h general siab $a prezenta inten-
sificilri h unele zile din nord $i nord-est
In Moldova $i CPmpia Romiinh,
Regimul precipuatiilor ya fi normal b re-
giunile vestice cu cantitsti lunare de preci-
pitatii ht r e 40 $i 60 rnm, va fi u$or defi-
citar In Transilvanla cu valori cuprinse In
general fntre 25-50 nun, in timp ce fn sudul
$i estul Vrii pe alocuri se vor hregistra
abateri pozitive de la normi, ~ndeosehi i n
,
zona deluroasa, hregistrfndu-se cantit5ti de
80-100, rnm fat& de ecartul de 30 la 50
mm fa care se situeaza mediile multianuale.
Prin coinpensarea anomaliilor term& po-
zitive din zilele Pnsorite cu temperaturile co-
borite ce se vor fnregistra rn intervalele
ploiase $i rhcoroase, temperaturile medif
lunare se vor situa In apropierea valorilor
medii care slnt de 12" la 16'C fn jumhtatea
de nord a @rii $i 15" la 19C Pn regiunile
sudice. I
Corneliu POP '
STIATI CA?
+ J. L. Brunet, doctor de alergologie la
Centrul .medical din Lyon-Franp, a realizat
o seringh automati4 continlnd adrenalinti,
care permite a se injecteze in citeva. se-
cunde cantitatea necesara pentru prevenirea
unei reactii alergice la veninul hymenopte-
relor (viespi, albine ...) ?
-' acarianul Tropilaelaps clareae, despre
care se vorbqte din ce In ce m8i mult fn
lumea aplcolrI, nu se poate hrtini pe albinele
adulte, ci numai pe larvele de albing ? In
consecin#ii, el nq p a t e trhi decft h tgrile
calde, unde cre~terea puietului continuh tot
timpbl anuhi. Aceste observatii au fost fa-
cute in Afganistan, unde parazitul a inva-
dat rapid albina Apis mellifica importaa
$i unde coloniile au putut fi asanate' numai
prin intreruperea vremelnich a pontei sau
prin iernarea intr-o zmii re&, de deal sau
de munts.
Dr. I . 0.
Tipawl executat la I. P. , , I 3 Decembrie 1918" sub comanda nr. 41243