Tinerete fara batrnete si viata far de moarte

Precum n toate basmele n acest basm se regsesc personaje care fac parte din grupa
senex, virilis, adversarilor i actanilor, personaje pozitive i personaje negative. n acest
basm Petre Ispirescu nu l ntrucipeaz pe eroul principal cu puteri supranaturale,
urmrind s prezinte un personaj care s semene cu realitatea, un personaj care pornete
n cutarea unui lucru imposibil, pe care dup ce l gsete va trebui s superte
consecinele gsirii lui.
Intriga este dat de personajele mpratul i mprteasa care i doresc un copil i
care nu particip activ la aciunea basmului. !u sunt prezentate ca nite personaje
puternice sau pline de curaj, fiind doar prinii eroului care pleac n cutarea tinereii
fr btr"nee i vieii fr de moarte. #e asemenea mpratul face tot posibilul pentru a
avea un fiu i sunt dispuse s plteasc orice pentru al avea, fgduindu$i nainte de
natere tinereea fr btr"nee i viaa fr de moarte. n basm sunt specificate doar
dorina mpratului i a mprtesei de a avea un fiu i faptul c mpratul avea aine de
lupt din tineree, pe care le va folosi %t$%rumos. &unt nite personaje reale, nu au puteri
supranaturale.
Personajul principal, eroul sau virilisul este un personaj supranatural care ns nu
are puteri magice, fiind nscut din dorina mpratului i a mprtesei. Pe tot parcursul
cltoriei sale el este ajuta de calul su nzdrvan n trecerea probelor. %t$%rumos este
rspltit cu dornia lui de a gsi tinereea fr btr"nee i viaa fr de moarte, ns nu ia
la cunotin i consecinele la care se supune dup ce a gsit ceea ce a cutat. n ciuda
avertismentului celor trei femei trece n 'alea Pl"ngeri, consecina fiind dorul care l
magin de a$i vedea prinii. #rumul spre cei dragi este ns de nerecunoscut iar &corpia
i (eonoaia rmasese doar o poveste auzit din btr"ni. )ocuitorii r"deau de el ca de
unul ce viseaz, iar %at$%rumos nu observa c barba i prul i albise.
Personajele negative, care fac parte din grupa adevrsarilor n acest basm sunt
reprezentate de (eonoaia i &corpia *sora (eonoaiei+. ,cestea sunt prezentate ca nite
fiine cu puteri supranaturale care mn"nc copacii, gurete piatra, zboar, se car pe
muni, i mpietrete pe dumani. (eonoaia este at"t de rea nc"t nimeni nu i calc pe
moie fr a fi omor"t, este grozav de mare, dobor"nd copacii n urma ei. &corpia este cu
mult mai ur"t i mai rea dec"t sora sa (eonoaia, aceasta vrs"nd zmoal i foc, av"nd
trei capete.
Personajele care fac parte din grupa actanilor sunt cele auxiliare - paloul, sulia,
arcul, tolba cu sgei i ainele mpratului din tineree. .u ajutorul acestora %t$%rumos
reuete s le nving pe (eonoaie i pe &corpie, probabil tot aceste obiecte fiindu$i de
ajutor i mpratului n tineree.
/n alt personaj care face parte din grupa actanilor din categoria confidenilor este
calul cel nzdrvan. ,cesta pare c este ales nt"mpltor la nceput, fiind calul cel mai
rpciugos, ns dup ce %t$%rumos i caut obiectele necesare cltoriei, tot din porunca
calului, acesta se scutur, devenind un cal gras, trupe i cu patru aripi. %iind confidentul
lui %t$%rumos acesta l ajut i l sftuiete pe tot parcursul cltoriei. l sftuiete cum
s le nving pe cele dou sore, (eonoaia i &corpia, i tot el este cel care l va duce n
zbor spre palatul priniilor. 0tiind ce l ateap la palat ncearc s l conving s nu
mearg acas, i spune lui %t$%rumos c l va duce acas ns nu va poposi pe
meleagurile prinilor.
4.2. Greuceanu
n acest basm Petre Ispirescu prezint personaje reale i imaginare specifice
basmelor, cu puteri supranaturale, personaje pozitive i negative, dar i personaje
auxiliare. #in grupa personajelor reale fac parte mpratul 1ou, fratele lui (reuceanu i
sfetnicul mpratului, iar din grupa personajelor cu puteri supranaturale fac parte
(reuceanu, zmeii, zmeoaicele, diavolul cel ciop i %aurul pm"ntului.
2roul, personajul principal, (reuceanu, i dezvluie calitile pe parcursul
basmului, vitejia *Pe vremea aceea se afla un viteaz pe nume (reuceanu+, nelepciunea
*c era i meter de cuvinte (reuceanu nostru+, credina n #umnezeu *ncumeindu$se pe
ajutorul lui #umnezeu i pe voinicia sa+, buntatea *scap de la moarte pe cei doi fugari,
iart pe slujitorul impostor+, fiind ns aspru cu dumanii *i taie fr mil pe cei trei zmei
i pe zmeoaice, lovete st"na de piatra sub care se ascunsese diavolul p"n o fcu
pulbere+. Pe l"ng calitile obinuite pe care i le d Petre Ispirescu, (reuceanu este
nzestrat i cu puteri supranaturale- capacitatea de metamorfozare, dup tenici nvate
de la fratele su de cruce, %aurul pm"ntului3 putera de a nelege graiul fpturilor de pe
alt tr"m i de a se nelege cu necuv"nttoarele, ceea ce l ajut s recunoasc adversarii
metamorfozai ntr$un pr, n flori i ape, ntr$un nor sau n stan de piatr. 2roul posed
i unelte nzdrvane, paloul, care i confer o not de supranatural, de fantastic sau
fabulos specific acestui tip de naraiune.
Personajele auxiliare sunt reprezentate de fratele lui (reuceanu i %aurul
pm"ntului care aparin uor lumi diferite. %ratele lui (reuceanu nu are puteri
supranaturale, rolul su fiind nesemnificativ, l ateapt la locul de nt"lnire, vetete
sosirea lui (reuceanu la curtea mpratului dar este trimis la ncisoare. %aurul
pm"ntului aparine lumii supranaturale posed"nd i mprtind tiinta cu eroul, ucide
zmoaica mam c"nd vrea s$l ngit, nsufleete caii de fier.
/n alt tip de personaje care se regsesc n acest basm sunt cele care aparin grupei
adversarilor. ,cetia sunt reprezentai de zmei, zmeoaice i un diavol ciop. 4meii i
zmeoaicele au puteri supranaturale, capabili de metamorfozare, ur"te i dornice de
rzbunare. n momentul n care (reuceanu i omoar pe cei trei zmei, zmeoaicele
ncearc s l pcleasc pe (reuceanu transform"ndu$se n pr, flori, ape i nori ns
acesta posed"nd i el puterea metomorfozei i d seama de iretlicurile zmoaicelor i
reuete s le nving.
Petre Ispirescu reuete s aduc n basmele sale toate tipurile de personaje, fie ele
din grupa senex, virilis$virilia, grupa actanilor sau a adversarilor. Petre Ispirescu
contureaz personajele negative ca fiind cele mai ur"te, cele mai npraznice, cu puteri
supranaturale, care nu fi nvinse dec"t de eroul principal.
,)25#51 I6P,1,7
5pera epica in proza in care se povestesc intamplari fantastice puse pe seama unor
personaje sau forte supranaturale in lupta cu fortele raului pe care le inving se numeste
basm.
In proza populara, basmul ocupa un rol deosebit prin faptul ca zugraveste o lume pusa sul
semnul fantasticului, in care dorinta umana poate fi implinita.
8asmul 9,leodor$Imparat9 , a fost cules de Petre Ispirescu in anul :;<=, de la un 9scolar
de gimnaziu9 din 8ucuresti.
!aratiunea respecta scema traditionala a basmului si debuteaza cu formula 9, fost odata
ca niciodata9. %iind o opera narativa, intamplarile se desfasoara intr$o anumita ordine iar
elementele reale*dorinta de a avea un copil, comportarea lui ,ledor ca imparat si
casatoria cu fiica l
ui 'erdes+ se vor impletii cu elementele fantastice *existenta Pocitaniei, intelegerea
graiurilor necuvantatoare+ pe durata intregii actiuni.
,utorul anonim ne dezvaluie mai intai supararea unui imparat ca nu avea si el 9ca toti
oameii un fecior9. )a batranete insa dorinta i se indeplineste 9si donadi un drag de fecior
de sa$l vezi si sa nu$l mai uiti9. 8ucuria era cu atat mai mare, cu cat 9baiatul de ce crestea
d$aia se facea mai istet si mai iscusit9.
In ceasul mortii, imparatul isi sfatuieste fiul sa nu vaneze pe mosia 9jumatate$de$om$
calare$pe$jumatate$de$iepure$sciop9, deoarece 9cine calca acolo nu scapa nepedepsit9.
#upa moartea imparatului, ,leodor carmuieste intelep tara si respecta cu sfintenie sfatul
imparatului sau, dar intr$o zi pe cand sa afla la vanat, greseste si calca pe pamantul
9pocitaniei de om9. ,ceasta ii cere fiului de imparat sa$i aduca fata lui 'erdes$Imparat,
daca vrea sa$l ierte pentru ca$I calcase mosia.
Plecat la drum, intalneste o stiuca, un corb si un taune carora le cruta viata si ii ajuta
primind din partea cestora promisiunea ca il vor ajuta la nevoie. ,jungand la curtea lui
'erdes, ,leodor afla ca pentru a dobandi fata, trebuie sa depaseasca trei incercari.
.u ajutorul noilor sai prieteni, fiul de imparat iese invingator la sfarsitul celor trei probe,
deoarece, in a treia zi, se ascunde atat de bine incat fata imparatului se recunoaste invinsa.
,leodor o duce la Pocitanie, dar aceasta refuza sa se casatoreasca cu o asemenea fiinta.
#e accea, ne necaz Pocitania plesneste si moare.
In aceasta situatie, ,leodor isi intinde imparatia si pe mosia Pocitaniei si se casatoreste cu
fata lui 'erdes Imparat, spre bucuria supusilor sai.
%ormula finala 9iara eu incalecai pe$o sa si v$o spunei dumneavoastra asa9, marceaza
sfarsitul intamplarilor intr$o nota de optimism.
.ompozitionalul 9,leodor$Imparat9 respecta tresaturile basmului prin folosirea
formulelor narative *de inceput, mediana si finala+, respecta momentele subiectului literar
*expozitia, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul+.
In expozitie aflam date despre dorinta imparatului de a avea un copil, despre nasterea lui
,leodor care devine imparat dupa moartea imparatului si despre sfatul acestuia.
Intriga este determinata de incalcarea sfatului imparatului si pasirea din neatentie pe
mosia Pocitaniei.
#esfasurarea actiunii evidentiaza incercarile prin care trebuie sa treaca ,leodor pentru a
indeplini misiunea asumata *intalnirea cu stiuca, cu corbul si cu taunele, cucerirea mainii
fetei de imparat+.
Punctul culminant constituie momentul de maxima tensiune si anume cea de$a treia
incercare la care ,leodor rosca, prin descoperirea lui, sa I se taie capul.
#eznodamantul este fericit, pocitania moare iar ,leodor o ia de sotie pe fata lui 'erdes.
,ctiunea basmului se petrece atat pe pamanat cunoscut*la curtea lui ,leodor, a lui
'erdes+cat si pe taram imaginar*pe pamantul Pocitaniei+.
In basm fortele binelui ajutate in implinirea misiunii asumate de late personaje. In
trecerea probelor la care este supus ,leodor de fiica lui 'erdes, fiul imparatului este
ajutat de stiuca, corb si de taune. Prin prezenta obiectelor magice*solzul de peste, pana de
corb si aripa de taune+, si fata imparatului poseda un obiect magic- oceanul fermecat. In
basm este prezenta cifra magica 9trei9*sunt trei ajutoare, trei incercari, trei obiecte
magice, trei zile si trei nopti asteapta in fata curtii imparatului, veselia tine trei zile si trei
nopti+.
%ortele raului sunt reprezentate de adversari puternici, de obicei personaje supranaturale
cre au pe langa puterea fizica si multa viclenie. ,ctiunea este de aceea foarte tensionata.
5 alta caracteristica a basmului este oralitatea stilului sustinuta prin folosirea interjectiilor
*iata, ia, i etc+ a vocativelor *,leodor draga, dragul tatei, baiete, flacaule+ si a unor
cuvinte si expresii populare *o starpitura de fecior, asa da sufletul, a da din colt in cot+.
,tat prin oralitate cat si prin continur, personaje, structura, naratiunea 9,leodor$ Imparat9
se incadreazain structura basmului a carui specie o reprezinta in mod stralucit si
convingator.
Pe tot parcursul basmului, noi, cititorii, suntem alaturi de personajele care lupta pentru
implinirea binelului si ne exprimam sentimente de dragoste si admiratie.