215

Capitolul
15
HIDROIZOLA}II
LA FUNDA}II {I SUBSOLURI
15.1. GENERALITATI
Protec]ia contra apei din p\m^nt se
realizeaz\, la funda]ii [i subsoluri cu
ajutorul hidroizola]iei [i al drenurilor.
Hidroizola]iile sunt acele lucr\ri care
asigur\ cl\dirilor posibilitatea de oprire a
p\trunderii apei.
Apa, subsolurile [i funda]iile
Apa ac]ionnd sub diverse forme
asupra elementelor de construc]ie,
produce efecte nefavorabile (fig.15.1.I):
reduce rezisten]ele mecanice;
elementul de construc]ie umezit este
distrus de ciclul `nghe]-dezghe];
are o ac]iune dizolvant\, ceea ce
m\re[te porozitatea elementului,
conduc^nd la o sc\dere a rezisten]ei;
produce eflorescen]\, ridic^ndu-se
prin absor]ie capilar\ [i evapor^ndu-se
pe suprafa]a elementelor de construc]ie.
Apa ac]ioneaz\ sub trei forme
asupra funda]iilor [i subsolurilor
cl\dirilor (fig. 15.1.II):
umiditatea p\m^ntului este
constituit\ din apa re]inut\ `n jurul
particulelor de p\m^nt, apa din pori [i
canale capilare;
apa f\r\ presiune hidrostatic\ -
provine din: precipita]iile atmosferice
sau procese tehnologice. Aceste ape de
infiltra]ie se scurg liber pe suprafa]a
elementelor de construc]ie, f\r\ a crea,
`n mod practic, o presiune hidrostatic\;
apa cu presiune hidrostatic\ - e
constituit\ din p^nzele de ap\
subteran\ sau din apa `nmagazinat\ `n
bazine, rezervoare [i canale.
216
Ap\ din precipita]ii
Ap\ de suprafa]\
Ap\
capilar\
Ap\ subteran\
Ap\ de suprafa]\
Ap\ din
condens
Cota
terenului
natural
Nivelul apei
subterane
Cota funda]iei
Apa ce ac]ioneaz\ asupra unei cl\diri
0,0
C.T.
C.A.
1
3
Apa din precipita]ii
Apa cu presiune hidrostatic\
Subpresiunea apei care
cre[te cu ad^ncimea
C.S
Perete [i radier rezisten]i [i
etan[i la subpresiunea apei.
{ap\ de protec]ie a
hidroizola]iei
Hidroizola]ie
Beton de egalizare
Umiditatea p\m^ntului
2
1 - p\m^nt uscat
2 capilaritate
discontinu\
3 capilaritate
continu\
4 p\m^nt saturat cu
ap\
4
Hidroizola]ie
Strat de protec]ie a
hidroizola]iei
C.T.N. - cota terenului natural
C.A.S. - cota apei subterane
C.S. cota subsolului
Protec]ia subsolului contra apei din p\m^nt
I.
II.
Fig. 15.1 Apa ce ac]ioneaz\ asupra infrastructurii [i suprastructurii unei cl\diri
(I.). Protec]ia subsolului cl\dirii contra apei din p\mnt (II.).
217
~n func]ie de prezen]a apei `n terenul
de fundare, putem distinge patru zone:
zona apei subterane, `n care
existen]a apei are un caracter
permanent;
zona de p\m^nt saturat sau a
capilarit\]ii continue; `n aceast\ zon\,
imediat deasupra apei subterane,
p\m^ntul prezint\ canale capilare
umplute `n totalitate cu ap\;
zona capilarit\]ii discontinue, `n care
porii mici din p\m^nt sunt umplu]i cu
ap\, iar cei mari con]in aer;
zona p\m^ntului uscat este aproape
de suprafa]a terenului `n ai c\rui pori nu
exist\ ap\.
~n proiectare, se va lua `n
considerare, ca nivel al apelor
subterane, nivelul maxim al zonei
capilarit\]ii continue, care este `n
corelatie cu succesiunea [i natura
straturilor de pamnt.
La concep]ia cl\dirilor [i `n special a
funda]iilor, la cele cu sau f\r\ subsol, se
va lua `n considerare nivelul apei
subterane `n corela]ie cu succesiunea [i
natura straturilor de p\mnt. Aceasta va
conduce la o stabilitate, siguran]\ [i
durabilitate a sistemului de fundare a
cl\dirii (fig. 15.2.I).
Nivelul apei subterane va influen]a
concep]ia hidroizol\rii infrastructurii
(subsol, funda]ii) cl\dirilor (fig. 15.2.II).
Clasificarea hidroizola]iilor
Func]ie de tipul materialelor utilizate,
hidroizola]iile pot fi:
hidroizola]ii elastice;
hidroizola]ii bitumate executate prin
vopsire. Se aplic\ pe suprafe]ele
dri[cuite ale elementelor din beton [i
tencuieli. Ele pot fi realizate din mastic
de bitum topit sau din straturi de mase
bitumate reci;
hidroizola]ii din straturi multiple
bitumate alc\tuite din foi bitumate:
cartoane, p^nze, `mp^slituri [i ]es\turi
bitumate lipite de suporturi [i av^nd
`ntre ele mase bitumate calde sau reci;
hidroizola]ii din mase plastice sunt
formate din folii de mase plastice
polietilen\, P.V.C. lipite cu adezivi pe
diferite suporturi;
hidroizola]ii rigide. Acest tip de
hidroizola]ie este alc\tuit din mai multe
straturi de mortar de ciment, cu sau f\r\
aditivi, de grosimi variabile;
hidroizola]ii metalice. Se utilizeaz\
atunci c^nd presiunea pe suprafa]a
hidroizola]iei este mai mare de 5
daN/cm
2
, la temperaturi sau vibra]ii
importante. Sunt folosite la cl\diri
monumentale. Aceste hidroizola]ii se
execut\ din foi de tabl\ de o]el, plumb
sau cupru, sudate [i protejate
anticoroziv.
15.2. ALC|TUIRE CONSTRUCTIV|
Izola]iile hidrofuge la funda]ii sunt
alc\tuite din mai multe straturi, cu roluri
distincte: suportul hidroizola]iei,
hidroizola]ia propriu-zis\, protec]ia
hidroizola]iei (fig.15.3).
Suportul hidroizola]iei este alc\tuit
dintr-o tencuial\ dri[cuit\, din mortar de
ciment [i nisip.
218
Nivelul apei subterane `n corela]ie cu
succesiunea [i natura straturilor de p\m^nt
N.T.N (Nivelul terenului natural)
N.A.S (nivelul apei subterane)
subterane)
S.I. (Strat impermeabil)
Apa subteran\ deasupra stratului impermeabil (SI)
N.T.N
N.A.S
S.I.
S.I.
Apa subteran\ `ntre dou\ straturi impermeabile
N.T.N
N.A.S. (1) N.A.S (2)
S.I.
Apa subteran\ pe suprafa]\ mare (1)
sau sub form\ de lentil\ (2)
N.T.N
N.A.S
S.I.
S.I.
Strat necoeziv
Apa subteran\ deasupra unui strat impermeabil (SI)
str\b\tut local de un strat necoeziv
N.T.N
N.A.S
N.A.S
S.I.
Apa subteran\ localizat\ `n
`ncre]iturile stratului impermeabil (SI)
N.A.
S.I.
N.A.
S.I.
Modificarea nivelului apei subterane
Depeden]a `ntre nivelul apei subterane
[i hidroizola]ia infrastructurii cl\dirii
N.A.S
Nivelul apei subterane
N.T.A
Nivelul terenului amenajat
0,00
C.S.
Cota subsoolului
C.S.
Nivelul apei subterane dep\[e[te cota subsolului
N.T.A
N.A.S
C.S.
C.S.
0,00
N.T.A
N.A.S
C.S.
0,00
N.T.A
N.A.S
C.F.
Cot\ de fundare
0,00

Nivelul apei subterane dep\[e[te

cota subsolului de la por]iunea mai ad^ncit\
Cota subsolului [i a funda]iei este
deasupra nivelului apei subterane
Funda]iile de suprafa]\ au cota de fundare
deasupra nivelului apei subterane
Fig. 15.2 Pozi]ii ale nivelului apei subterane [i succesiunea straturilor de p\m^nt (I.).
Hidroizola]ia infrastructurii cl\dirii func]ie de pozi]ia nivelului apei subterane (II.).
I. II.
219
Hidroizola]ia propriu-zis\ se
alc\tuie[te func]ie de materialele [i
procedeele de execu]ie prev\zute `n
proiect.
Protec]ia hidroizola]iei are rolul de a
asigura izola]ia `n cazul ac]iunilor
mecanice ce pot ap\rea `n timpul
execu]iei sau exploat\rii construc]iei.
Stratul de protec]ie poate fi alc\tuit:
dintr-o tencuial\ de ciment, dintr-un
perete de c\r\mid\ (7,5 sau 12 cm) ori
de beton (10-12 cm).
Materiale pentru hidroizola]ii elastice
Aceste materiale sunt:
materiale pentru amorsare, etan[are
[i lipire, aplicate la rece: solu]ie
bitumata, din bitum fierbinte [i white-
spirt sau suspensie de bitum fierbinte cu
var hidratat , past\ care se dilueaz\
u[or, cu ap\ rece;
materiale pentru etan[are [i lipire
aplicate la cald. Bitumurile utilizate la
noi `n ]ar\ sunt bitumuri oxidante de
petrol [i neparafinoase;
foi bitumate - sunt covoare
hidroizolante, livrate `n suluri;
carton bitumat, material cu suport
celulozic sau celulozic cu adaus din
de[euri textile;
p^nze bitumate, material cu suport
din ]es\tur\ cu fire organice sau
`mp^slitur\, cusute din fibre de
poliesteri;
`mp^slituri din fibre de sticl\ bitumat\;
]es\turi din fire de sticl\ bitumat\,
material cu suport de p^nz\ ]esut\ din
fire r\sucite de fibre de sticl\;
folii de P.V.C. (policlorur\ de vinil),
care se aplic\ prin sudur\ [i/sau lipire
cu adezivi, la rezervoare, bazine;
folii de polietilen\, care se prezint\
sub form\ de mas\ sidefoas\, `n cazul
folosirii la hidroizola]ie, se amestec\ cu
negru de fum.
Materiale pentru hidroizola]ii rigide
Aceste materiale sunt:
cimenturile care se utilizeaz\ la
lucr\rile ce se afl\ permanent `n ap\
(bazine, rezervoare), sunt: ciment
Portland, ciment maritim, cimenturi
pentru betoane la constructii
hidrotehnice masive;
nisipurile folosite trebuie s\ fie
naturale, de carier\ sau balastier\ [i de
natur\ silicioas\;
aditivi impermeabilizatori se
`ntrebuin]eaz\ la prepararea mortarelor
de ciment cu permeabilitatea redus\ (`n
propor]ie de 3% din greutatea
cimentului).
Execu]ia hidroizola]iilor
Preg\tirea stratului - suport. Rolul
stratului-suport: indiferent de
hidroizola]ia care se aplic\ trebuie s\ fie
rezistent, s\ nu aib\ agregate ce se
desprind sau straturi neaderate care se
pot co[covi (fig.15.3).
Hidroizola]iile aplicate prin vopsire
trebuie s\ aib\ suprafe]e continue [i
netede, cu scafe [i muchii rotunjite.
~n cazul hidroizola]iei elastice, stratul
suport este constituit dintr-o tencuial\
din mortar de ciment cu suprafa]a
dri[cuit\.
220
Plan[eu peste subsol
Centur\ din beton armat
Zidul subsolului
Pardoseala subsolului
Arm\tur\ local\ `n
betonul de pardoseal\
Suportul pardoselii din
beton slab armat
Beton de egalizare
suportul hidroizola]iei
Strat de rupere a capilarit\]ii
Funda]ie sub peretele subsolului din beton
simplu
Hidroizola]ie vertical\
Hidroizola]ie
orizontal\
Zid de protec]ie a hidroizola]iei
Soclu
Rost umplut cu
mastic de bitum
Fig. 15.3 Hidroizolarea peretelui [i pardoselii subsolului.
Hidroizola]ie orizontal\
Protec]ia contra apei a subsolului cl\dirii
221
Execu]ia amorsajului. Stratul-suport
uscat se vopse[te, prin frecare energic\
cu perii `nmuiate `n bitum. Aplicarea
celui de-al doilea strat se face dup\
uscarea primului.
Hidroizola]ii aplicate prin vopsire.
Straturile bitumate de etan[are prin
vopsire se aplic\ dup\ uscarea stratului
de amorsaj.
Aplicarea la rece a celor 3 straturi de
bitum t\iat se face cu peria, iar la cald,
se aplic\ `n dou\ straturi, cu deosebirea
c\ pentru por]iunile unde nu se poate
utiliza peria e folosit canciocul.
Hidroizola]iile orizontale [i verticale
din straturi multiple. Aplicarea foilor
bitumate se realizeaz\ dup\ uscarea
stratului de amorsaj. Dup\ derulare [i
cur\]are, foile se las\ un timp, pentru a
se `ndrepta, iar apoi se croiesc dup\
dimensiunile necesare punerii `n oper\.
Lipirea foilor se face prin derularea
succesiv\ a sulurilor peste un strat de
mastic (bitum [i filer de calcar ) fierbinte,
turnat cu canciocul pe toat\ l\]imea
sulului. Celelalte straturi se aplic\ `n
acela[i fel. Petrecerile straturilor se
realizeaz\ prin decalarea, cu jum\tate
de l\]ime, a foilor bitumate.
~n cazul aplic\rii pe elemente
verticale, lipirea `ncepe de la partea
inferioar\ a foilor gata croite.
Hidroizola]ia pe vertical\ se execut\
complet, pe tronsoane de 2-3 m.
Hidroizola]iile rigide. Straturile din
care sunt alc\tuite tencuielile din mortar
de ciment sunt: un strat (aplicat prin
stropire) din lapte de ciment, trei straturi
succesive din mortar de ciment [i un
strat de protec]ie din mortar de ciment
sclivisit.
15.3. HIDROIZOLA}II CONTRA
UMIDIT|}II P|MNTULUI
Hidroizola]iile contra umidit\]ii
terenului protejeaz\ funda]iile contra
p\trunderii apei din p\m^nt, prin
absor]ie capilar\.
Funda]iile sunt situate deasupra
nivelului apelor subterane [i a zonei
capilare continue (fig.15.1.II).
Hidroizola]iile contra umidit\]ii
p\m^ntului cuprind: hidroizola]ia
orizontal\ [i vertical\ la pere]i [i
hidroizola]ie la pardoseli.
Hidroizola]iile orizontale la pere]i. ~n
cazul cl\dirilor f\r\ subsol se aplic\ o
hidroizola]ie orizontal\ continu\ (la
trecerea de la soclu la zid\rie), at^t la
pere]ii exteriori, c^t [i la cei interiori
(fig.14.3.I).
Hidroizola]ia se execut\ utiliz^nd
dou\ straturi de carton asfaltat `ntre
straturi de bitum.
La acela[i nivel, cu aceast\
hidroizola]ie, e aplicat stratul cu rol de
rupere a capilarit\]ii p\m^ntului (alc\tuit
din pietri[ sau piatr\ spart\). Aceasta va
`mpiedica ridicarea apei, prin
capilaritate, p^n\ la suportul pardoselii.
Acest strat se a[eaz\ peste stratul de
umplutur\ de p\m^nt.
Hidroizola]ia orizontal\ la pere]i
trebuie amplasat\ `ntre fe]ele extreme
ale: stratului de rupere a capilarit\]ii [i
suportul pardoselii, pentru ca, `n cazul
222
unor tas\ri ale cladirii sau ale stratului
de umplutur\ de sub pardoseal\, s\ nu
fie ocolit\ de umiditatea infiltrat\ prin
capilaritate. Din aceast\ cauz\, nivelul
pardoselii interioare este mai sus dec^t
nivelul soclului.
La cl\dirile cu subsol, la pere]i se
aplic\ hidroizola]iile orizontale, la dou\
nivele diferite (fig.15.3).
Hidroizola]ia de la nivelul inferior se
efectueaz\ `ntre funda]ii [i pere]ii
subsolului, iar cea de la nivelul superior
se execut\ numai la funda]ii exterioare,
fiind amplasat la cel pu]in 30 cm peste
nivelul trotuarului.
Hidroizola]ii verticale la pere]i. La
cl\dirile f\r\ subsol, protec]ia soclului se
realizeaz\ cu hidroizola]iile elastice sau
rigide prin tencuieli impermeabile
(fig.14.3.I).
Aceste hidroizola]ii se execut\ astfel
`nc^t s\ dep\[easc\ nivelul celei
orizontale de la perete [i s\ coboare
sub nivelul trotuarului.
Hidroizola]ia se efectueaz\ dup\
realizarea finisajului fa]adei.
Peretele exterior al subsolului se
protejeaz\ hidrofug pe toat\ `n\l]imea,
asigur^ndu-se continuitatea cu cele
dou\ hidroizola]ii orizontale (fig.15.3).
Partea de deasupra trotuarului,
hidroizola]ia la soclu, se execut\ din
materiale elastice protejate cu mortare
impermeabile.
Hidroizola]ia sub nivelul trotuarului
se face cu materiale elastice, fiind
protejat\, `mpotriva deterior\rilor, de un
perete din zid\rie de c\r\mid\. Execu]ia
peretelui de protec]ie se poate realiza
`nainte sau dup\ realizarea peretelui
subsolului. Alegerea uneia din variante
se face func]ie de stabilitatea pere]ilor
s\p\turii. Dac\, spre exemplu, se
execut\ mai `nt^i peretele de protec]ie
[i dup\ aceea peretele de rezisten]\ al
subsolului, realizarea hidroizola]iei
verticale are urm\toarele faze:
turnarea funda]iei;
execu]ia peretelui de protec]ie al
hidroizola]iei;
execu]ia stratului-suport din mortar
de ciment pe peretele de protec]ie,
funda]ie [i scaf\ de racordare `ntre ele;
aplicarea hidroizola]iei verticale pe
perete [i a celei orizontale pe funda]ie,
`n cadrul aceleia[i opera]ii;
execu]ia peretelui de rezisten]\ p^n\
la centura plan[eului, peste subsol;
execu]ia hidroizola]iei orizontale
superioare;
continuarea execu]iei hidroizola]iei
verticale p^n\ la 20 cm sub nivelul finit
al trotuarului;
racordarea hidroizola]iilor verticale
executate `n cele 2 etape.
Hidroizola]ia pardoselii. Pardoselile
se protejeaz\ contra umidit\]ii
p\m^ntului `n func]ie de destina]ia
`nc\perilor (14.3.I).
La `nc\perile a c\ror destina]ie este
pu]in influen]at\ de ac]iunea umidit\]ii,
sub stratul-suport al pardoselii se
prevede un strat de rupere a capilarit\]ii.
Peste acest strat, dup\ nivelare [i
compactare, se a[terne un strat de
223
separare din carton bitumat sau de
h^rtie groas\ de ambalaj.
~n cazul `nc\perilor a c\ror destina]ie
este influen]at\ de ac]iunea umidit\]ii,
se impune executarea unei hidroizola]ii
elastice sub pardoseal\.
Hidroizola]ia orizontal\ se realizeaz\
din dou\ straturi de carton asfaltat `ntre
trei straturi de bitum, a[ezate pe un
strat-suport din beton simplu.
Hidroizola]ia din pardoseal\ se
racordeaz\ cu cea orizontal\ a
peretelui.
Stratul suport al pardoselii se va
arma local, de-a lungul pere]ilor, pentru
a preveni eventualele fisur\ri cauzate
de tas\ri.
15.4. HIDROIZOLA}II CONTRA
APELOR DIN P|MNT F|R|
PRESIUNE HIDROSTATIC|
Infiltra]ia apelor meteorice (din ploi
sau din topirea z\pezilor) ori a celor
industriale care, `n deplasarea lor, se
scurg liber pe suprafa]a elementelor de
construc]ie [i nu creaz\ practic o
presiune hidrostatic\.
Cladirile la care se execut\ acest tip
de hidroizola]ii sunt: posturile de
transformare, casele de pompe,
c\minele pentru vane, tunelurile,
subsolurile cl\dirilor.
~n cazul subsolurilor care pot fi
concepute cu iluminare natural\, sub
nivelul apei subterane, sau cu iluminare
natural\ prin curte de lumin\ realizarea
hidroizola]ilor sunt prezentate `n figura
15.4 [i 15.6.I.
Aceste hidroizola]ii ale radierelor,
pere]ilor [i plan[eelor, situate sub
nivelul terenului, se execut\ `n func]ie
de natura p\m^ntului unde este
amplasat\ construc]ia (fig.15.2.II). Spre
exemplu `n terenuri cu permeabilitate
redus\ (argile) unde este posibil\
formarea unor zone de ap\ ce
stagneaz\, hidroizola]ia se execut\ din
3 straturi de p^nz\ bitumat\ [i un strat
de carton bitumat, `ntre 5 straturi de
mas\ bitumata.
Protec]ia hidroizola]iei verticale se
realizeaz\ cu pere]i din zid\rie,
localiz^nd efectul unor mi[c\ri ale
p\m^ntului `n jurul construc]iei.
Plan[eele construc]iilor subterane vor
avea hidroizola]ia racordat\ prin
suprapunere peste cea vertical\ a
pere]ilor, pe o l\]ime de 30 cm.
Hidroizola]ia acestor plan[ee se
acoper\ cu un strat de protec]ie din
beton slab armat.Stratul de p\m^nt care
acoper\ aceste plan[ee subterane
trebuie s\ aib\ o grosime minim\,
pentru a proteja hidroizola]ia de
ac]iunea agen]ilor climatici (`nghe]).
15.5. HIDROIZOLA}II CONTRA
APELOR CU PRESIUNE
HIDROSTATIC|
Necesitatea acestui tip de hidroizola]ii
apare la construc]ii situate sub nivelul
apelor subterane, cum ar fi: subsolurile
cl\dirilor, bazine, rezervoare (fig.15.5).
Subpresiunea apei din teren va tinde
s\ ridice construc]ia, diminu^nd
presiunea exercitat\ de construc]ie pe
terenul de funda]ie.
224
N.T.A
Nivelul terenului amenajat
0,00
C.S.
Cota subsolului
N.A.S
Nivelul apei subterane
N.T.A
C.S.

N.A.S
Presiune hidrostatic\
Racordarea funda]iei subsolului
0,00
N.T.A
Plan[eu peste subsol
Centur\
Hidroizola]ie
elastic\
vertical\
Zid de protec]ie a
hidroizola]iei verticale
N.A.S
Funda]ie
Funda]ie
Strat de pietri[ Strat de pietri[
Strat suport
hidroizola]ie orizontal\
Cota pardoselii subsolului
C.S.
Hidroizola]ie
elastic\
vertical\
Racordarea
hidroizola]iei
vertical\ cu
cea
orizontal\
0,00
Prefabricate din beton armat
impermeabil (p.b.a.i)
N.T.A
C.S.
Fereastr\ pentru
iluminarea natural\ a
Racordarea hidroizola]iei
vertical\ cu cea orizontal\
centur\
N.A.S
Zid de protec]ie a
hidroizola]iei verticale
Hidroizola]ie orizontal\ a subsolului
Racordarea hidroizola]iei
vertical\ cu cea orizontal\
Peretele subsolului
Peretele subsolului
Peretele exterior al cl\dirii
Peretele exterior al cl\dirii
1
2
3
5
1
2
3
4
5
4
DETALII
Hidroizolarea subsolului cu iluminare natural\
Fig. 15.4 Subsol cu iluminare natural\. Hidroizolarea pere]ilor [i pardoselii subsolului
cu nivelul apei subterane ridicat. Sec]iune transversal\ [i detalii.
225
Hidroizolarea funda]iilor contra apelor cu presiune hidrostatic\

N.A.S.
Nivelul apei subterane
Subsol etan[

Perete [i talp\ de
protec]ie din beton
Hidroizola]ie elastic\
multistratificat\
Grinzi sau `ngro[\ri ale
radierului s\pate `n teren
Radier din beton armat

0,00
N.A.S
.

h
Presiunea apei subterane, care cre[te cu ad^ncimea,
dar nu depinde de apa ce `nconjoar\ construc]ia
Schema de `nc\rcare a funda]iei cu presiunea apei subterane
h a
Pere]i [i t\lpi rezistente [i
etan[e la presiunea apei
subterane
1 2
1
2
Hidroizola]ie elastic\
{ap\ de protec]ie a hidroizola]ie
Radier din beton armat
Detalii
Talp\ [i pere]i ce trebuie s\ reziste la
presiunea apei subterane
Beton de egalizare
Pietri[
Scheme pentru amplasarea [i protejarea hidroizola]iilor contra apei cu presiune
hidrostatic\
Fig. 15.5 Hidroizolarea funda]iilor tip radier contra apelor cu presiune hidrostatic\.
Scheme de `nc\rcare. Detalii. Scheme pentru amplasarea [i protejarea
hidroizola]iilor
N.A.max
N.A.max
N.A.max
Hidroizola]ia [i presiunea apei `n exterior
Hidroizola]ia `n interior [i presiunea apei `n exterior
Hidroizola]ia [i presiunea apei `n interior
Protec]ia hidroizola]iei
Hidroizola]ie
Hidroizola]ie
Hidroizola]ie
Cuv\ interioar\ Cuv\ interioar\
Element de rezisten]\
Element de rezisten]\
Element de rezisten]\
Beton cu
permeabilitate redus\
Presiunea apei comprim\
hidroizola]ia [i protec]ia ei
226
Subpresiunea apei cre[te odat\ cu
ad^ncimea [i nu depinde de volumul de
ap\ ce `nconjoar\ construc]ia .
Cuva, acest sistem etan[ unitar,
trebuie s\ fie asigurat `mpotriva
efectului mecanic al presiunii apelor.
Radierul-cuv\ trebuie calculat la
ac]iunea subpresiunii.
Num\rul de straturi ale hidroizola]iei
este `n func]ie de subpresiunea apei.
Acest tip de hidroizola]ii se aplic\ ,de
obicei, pe fa]a construc]iei dinspre care
se exercit\ presiunea hidrostatic\.
Func]ie de partea elementului de
construc]ie pe care se aplic\
hidroizola]ia, se disting urm\toarele
situa]ii (fig.15.5):
hidroizola]ii aplicate la exteriorul
construc]iei - `n care caz presiunea
hidrostatic\ solicit\ direct sistemul de
rezisten]\ al cl\dirii;
hidroizola]ia aplicat\ `n interiorul
construc]iei, ac]iunea apei exercit^ndu-
se dinspre exterior c\tre interior `n
care cuva de protec]ie a hidroizola]iei
trebuie executat\ din beton armat [i
ancorat\ `n sistemul de rezisten]\ al
cl\dirii. Eforturile sunt transmise
sistemului de rezisten]\, prin `ncastr\rile
cuvei;
hidroizola]ia aplicat\ `n interiorul
construc]iei, ac]iunea apei exercit^ndu-
se dinspre interior c\tre exterior (bazine,
rezervoare). Eforturile din presiunea
apei sunt transmise sistemului de
rezisten]\ prin presarea cuvei.
Contra presiunii hidrostatice se
realizeaz\ hidroizola]ii elastice
combinate cu izola]ii metalice sau
mortare impermeabile.
Mortarele impermeabile se vor utiliza,
de exemplu, la rezervoarele de beton
armat, `n cazul c^nd nu se poate
asigura presarea minim\ a hidroizola]iei
bitumate prin m\suri obi[nuite de
execu]ie.
15.6. HIDROIZOLA}II LA CL|DIRI
EXISTENTE
Problema etan[eiz\rii subsolurilor la
construc]ii existente apare datorit\
ridic\rii nivelului apelor subterane
(fenomen prezent mai des `n ultima
perioad\, influen]at de o serie de
condi]ii, printre care noile construc]ii).
~n cazul folosirii unei hidroizola]ii
elastice, este necesar\ ancorarea ei
astfel `nc^t s\ reziste la ac]iunea
subpresiunii apei. Ancorarea se
realizeaz\ printr-o suprabetonare.
(apropiat de solu]ia din fig. 15.5).
~n acest strat de beton se pot `ngloba
corpuri ceramice, care determin\
cre[terea `n\l]imii dalei.
La construc]iile existente, etan[area se
mai poate realiza cu ajutorul
hidroizola]iilor rigide.
Acest lucru se ob]ine prin aplicarea
simpl\, pe zid\ria existent\, a unei cuve
(radier [i perete) din beton armat, cu
adause hidrofuge. Pentru a rezista la
subpresiunea apei, cuva se va ancora,
prin c^teva penetr\ri, `n zidul existent.
227
N.T.A
Nivelul terenului
amenajat
0,00
C.S
Cota subsolului
N.T.A
Curte de
lumin\
0,00
Plan[eu de
beton armat
Balustrad\ de protec]ie
N.T.A
Curte de
lumin\
Fereastr\ pentru
iluminat natural
Funda]ie
Funda]ie
Strat de
pietri[
C.S.
C.S. C.S.
Strat suport hidroizola]ie
Strat suport pardoseal\
Hidroizola]ie elastic\ orizontal\ sub pardoseal\
Hidroizola]ie orizontal\
sub perete subsol
Plan[eu de
beton armat
N.T.A
Zid protec]ie
hidroizola]ie vertical\
Hidroizola]ie
vertical\
1
2 3 4
5
1
2
5
4 3
Fig. 15.6 Subsol cu iluminare natural\ prin curte de lumin\. Detalii de
hidroizolare (I). Protec]ia funda]iilor [i subsolului contra apei din p\mnt cu
ajutorul drenului (II.)
Subsol cu curte de lumin\
I.
Protec]ia contra apei cu ajutorul drenurilor II.
Tubul de drenaj
Filtru invers
Cota terenului natural
0,00 Cota pardoselei finite
Cota subsolului
Peretele subsolului
228
15.7.LUCR|RI DE DRENAJ
Pozarea drenului `n p\m^ntul de
funda]ie are ca scop: evitarea riscurilor
provenite din modificarea naturii
terenului datorit\ p^nzelor de ap\,
men]inerea unei umidit\]i constante `n
funda]ii [i evitarea ridic\rii apei capilare
`n pere]i (fig.15.6.II).
Diametrul drenului este `n func]ie de
cantitatea de ap\ ce trebuie captat\, iar
panta lui trebuie s\ fie corespunz\toare
unei scurgeri fluente (3mm/m).
Drenurile sunt alc\tuite din tuburi de
ceramic\ sau beton perforate, a[ezate
cap la cap.
Drenul se pozeaz\ la nivelulul t\lpii
funda]iei, `n terenuri cu umiditate
ridicat\. Dezavantajul drenului este c\
m\re[te volumul terasamentului [i
necesit\ cofraj pentru fa]a t\lpii.
Dup\ pozarea drenului, el este
`nconjurat [i reacoperit cu straturi de
drenaj. Aceste straturi sunt constituite
din: filtre inverse avnd straturile cu
diametrele mai mici la suprafa]\ iar cele
cu diametrul crescnd spre tubul de
drenaj. Rambleul este completat cu o
umplutur\ de p\m^nt.
Pentru a m\ri eficacitatea drenului,
este necesar s\ se aplice pe fa]a
exterioar\ a peretelui o izola]ie
hidrofug\ rigid\ (mortar de ciment, cu
adause hidrofuge).
~n cazul unui teren accidentat [i
saturat cu ap\, folosirea drenajului
poate fi eficace dac\ se pozeaz\ `n plan
orizonatal `n jurul construc]iei, iar pe
vertical\ e amplasat sub radier.
Apele culese prin drenaj sunt
evacuate printr-un canal de scurgere
sau, dup\ caz, `ntr-un pu] pierdut.
Diametrul drenurilor utilizate este de
10-15 cm.
Drenajele, ca [i canaliz\rile, sunt `n
mod egal supuse la subpresiunea apei,
a[adar, ele trebuie s\ fie suficient
`nc\rcate pentru a nu dep\[i nivelul
apelor subterane.
Dac\ se dovede[te imposibil\
evacuarea apelor de drenaj prin canale
de scurgere (c^nd acestea sunt pline
sau nivelul e superior drenajului) ori `ntr-
un pu] pierdut, solu]ia drenajului devine
v\t\m\toare, trebuind s\ se renun]e la
aceast\ variant\.