Maduva spinarii

Maduva spinarii este asezata in canalul vertebral si se intinde de la orificiul occipital si pana la vertebra
a Ii-a lombara (L2), de unde se continua cu filum terminale pana la baza coccisului .Maduva spinarii nu
ocupa toata grosimea canalului vertebral. intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla meningele
spinal format din trei membrane: duramater, arahnoida si piamater . intre arahnoida si piamater se afla
lichidul cefalorahidian care are rol de protectie a tesutului nervos impotriva traumatismelor si de
transport al unor hormoni.

Maduva spinarii are forma unui cilindru usor turtit dorso-ventral, prezentand doua umflaturi, cervicala si
lombara, care corespund regiunilor maduvei din care se desprind nervii membrelor anterioare si
posterioare.Fata anterioara prezinta fisura anterioara mediana, iar lateral fata de aceasta se afla
santurile antero-laterale pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor spinali. Fata posterioara prezinta
santul median posterior, santurile intermediare care delimiteaza fasciculele Goli si Burdach si santurile
latero-posterioare pe unde patrund radacinile posterioare ale nervilor spinali .

Structura interna
Efectuand o sectiune transversala prin maduva spinarii observa ca ea este formata din substanta cenusie
la interior si substanta alba la exterior.

Substanta cenusie este situata la interior, are forma literei H, si prezinta doua coarne anterioare sau
ventrale, voluminoase, formate din neuroni motori somatici, doua coarne posterioare sau dorsale, mai
ascutite, care ajung aproape de suprafata maduvei si sunt formate din neuroni senzitivi somatici, doua
coame laterale formate din neuroni vegetativi, in jumatatea anterioara neuroni visceromotori, iar in cea
posterioara neuroni viscerosenzitivi. Bara transversala a H-ului din sectiunea transversala formeaza
comisura cenusie si este strabatuta de canalul ependimar.

Substanta alba este situata la exterior si este formata din fibre nervoase mielinice. Coarnele substantei
cenusii delimiteaza in substanta alba trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare si laterale . in
interiorul cordoa- nelor se delimiteaza fascicule nervoase care sunt: ascendente senzitive (spinotalamic
anterior, spinotalamic lateral, spino- bulbare - Goli si Burdach, spinocerebelos direct (Flechsig),
spinocerebelos incrucisat (Gowers): descendente motorii (piramidal direct, piramidal incrucisat,
rubrospinal, tectospinal, olivospinal, vestibulospinal, reticulo- spinal). in substanta alba medulara exista
si fibre de asociatie care fac legatura intre diferite segmente ale maduvei.

Nervii spinali
Exista 31 de perechi de nervi spinali micsti, dispusi simetric de o parte si de alta a maduvei spinarii: 8
perechi cervicali, 12 perechi toracali (dorsali), 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali si o pereche coccigieni.
Cu exceptia nervilor toracali (T2-T12) care se distribuie metameric, intercostal, ceilalti nervi spinali
formeaza plexuri: cervical (Cj-C4), brahial (Cj-T.,), sacral (L5-S5), coccigian (S4-S5). Un nerv spinal este
alcatuit din trei parti: radacini, trunchi si ramuri .

Radacina posterioara (dorsala) este senzitiva si este formata din dendritele si axonii neuronilor din
ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Dendritele sunt conectate cu receptorii tegumentari (ai
sensibilitatii exteroceptive), cu receptorii din muschi, tendoane si articulatii (ai sensibilitatii
proprioceptive) si cu receptorii sensibilitatii visceroceptive. Axoni fac sinapsa cu neuronii senzitivi din
substanta cenusie medulara. Radacina anterioara (ventrala) este motorie si este formata din axonii
neuronilor somatomotori medulari. Fibrele eferente somatomotorii transmit impulsuri musculaturii
scheletice, iar fibrele visceromotorii transmit impulsuri musculaturii striate si netede.

Trunchiul nervului spinal este mixt.Ramurile sunt in numar de cinci: dorsala - care isi distribuie fibrele in
tegumentul si musculatura regiunii dorsale, ventrala - care isi raspandeste fibrele in tegumentul si
muschii regiunilor anterioare ale gatului, trunchiului, membrelor superioare si inferioare, meningeala -
care contine fibre vasomotoare pentru meninge, comunicanta alba si cenusie - care contin fibre
vegetative preganglionare care merg la ganglionii simpatici din lanturile laterovertebrale
(paravertebrale).

Functiile maduvei spinarii
Maduva spinarii indeplineste doua functii: functia de centru reflex si functia de conducere.

a) Functia de centru reflex
Actul fiziologic de baza a sistemului nervos este actul reflex. Actul reflex este reactia de raspuns a unui
efector (ex., muschi, glanda) la actiunea unui excitant, din mediul extern sau intern, asupra unui
receptor. Suportul anatomic al acestui reflex este arcul re- flex. Arcul reflex medular are urmatoarele
componente:
receptorul (exteroceptor, proprioceptor, viscero-ceptor), care poate fi o formatiune specializata,
corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv;
calea aferenta este reprezentata de prelun- girile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
centrul reflex este reprezentata de neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care genereaza
impulsuri;
calea aferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori medulari;
efectorul este muschiul scheletic in cazul reflexelor somatice si muschii viscerali sau glande in cazul
reflexelor vegetative.

Deosebim acte reflexe medulare somatice si acte reflexe medulare vegetative.
1. Reflexele medulare somatice pot fi: monosinapatice, la care arcul lor reflex este constituit numai din
doi neuroni (ex.,reflexul rotulian, ahilean); polisinaptice,al caror arc reflex include un numarvariabil de
neuroni intercalari intreneuronul senzitiv si cel motor. Se mai numesc reflexe de flexie, de raspuns la
actiunea unui stimul nociv (o intepatura, o taietura) .
2. Reflexele medulare vegetative se inchid in coarnele laterale ale substantei me- dulare. Receptorii
sunt interoceptori, iar efectorii sunt muschi viscerali sau glande. Exemple de reflexe medulare vegetative
sunt: pupilodilatator (Tj-T4), cardioacce- lerator (Tj-T12), vasomotor (Tj-T12), de su- doratie (TJ-TJJ),
pilomotor (Tj-T^), moti- litatea tubului digestiv (TJ-LJ), mictiune (Lj-L3), defecatie (L2-L4), sexuale (L4-
L5).

b) Functia de conducere
Se realizeaza prin propagarea impulsurilor nervoase pe traseul fasciculelor ascendente si descendente.

A. Caile ascendente deservesc sensibilitatile exteroceptiva, proprioceptiva si interoceptiva. Caile
sensibilitatii exteroceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitatii tactile profunde care se realizeaza
prin intermediul fasciculului spinotalamic anterior si calea sensibilitatii termice si dureroase, care se
realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic lateral. Caile sensibilitatii exteroceptive (tactila,
termica si dureroasa) cuprind trei neuroni.

Primul neuron este situafin ganglionul spinal si primeste stimuli (excitatii) adusi prin prelungirile sale
dendritice de la nivelul receptorilor tegumentari (corpusculii lui Meissner, discurile lui Merkel,
corpusculii lui Krause si terminatiile lui Ruffini). Axonul acestuineuron patrunde pe calea radacinii
poasterioare a nervului spinal in maduva. Unele fibre, fie direct, fie prin intermediul unui neuron de
asociatie, ajung la neuronul motor din cornul anterior care, prin axonul sau ce ia calea radacinii
anterioare a nervului spinal, transmite ordinul la muschi (arcul reflex).

Alte fibre patrund in cornul posterior al maduvei si fac sinapsa cu cel de al doilea neuron. Axonul
acestuia trece in cordonul anterior si lateral de partea opusa, unde ia parte la formarea fasciculului
spino-talamic. Aceste fibre strabat maduva, bulbul, puntea si pedunculii cerebrali ajungand in talamus,
unde fac sinapsa cu cel de al treilea neuron. Caile sensibilitatii proprioceptive sunt reprezentate prin
calea sensibilitatii proprioceptive constinete, care se realizeaza prin fasciculul Goli si Burdach, si calea
sensibilitatii incon-stiente, care se realizeaza prin fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig) si incrucisat
(Gowers).

Caile sensibilitatii proprioceptive sau profunde conduc stimulii proveniti de la nivelul muschilor,
tendoanelor, articulatiilor si oaselor. Si aceste cai cuprind trei neuroni. Primul neuron este situat tot
inganglionul spinal. Axonul sau ia calea radacinii posterioare a nervului spinal si ajunge in cordonul
posterior al maduvei. Aici, unii axoni foarte lungi formeazadoua fascicule ascendente numite Goli si
Burdach, care impreuna alcatuiesc caile spino-bulbare. Ele strabat maduva si se opresc in bulb, unde fac
sinapsa cu cel de al doilea neuron, in nucleii Goli siBurdach.

Axonii acestor neuroni, dupa ce se incruciseaza la nivelul bulbului, strabat trunchiul cerebral si se
termina in talamus, unde fac sinapsa cu neuronul al treilea, al carui axon se proiecteaza pescoarta
cerebrala in acelasi loc ca si calea exteroceptiva. Este calea sensibilitatii proprioceptive constiente. Alti
axoni ai neuronilor din gan- glionii spinali sunt mai scurti si ajung numai pana in cornul posterior, unde
se gaseste al doilea neuron. Axonul acestuia trece fie in cordonul lateral de aceeasi parte, formand calea
spinoce rebeloasa directa (Flechsig), fie in cordonul lateral de partea opusa, formandcalea
spinocerebeloasa incrucisata (Gowers). Ambele cai strabat trunchiul cerebral si se termina in scoarta
cerebeloasa (scoarta creierului mic), formand calea sensibilitatii proprioceptiveinconstiente.

B. Caile descendente (ale motilitatii)
Prin caile descendente impulsurile nervoase se transmit in sens invers, de la etajele superioare la centrii
motori din coarnele anterioare si laterale ale maduvei, din care cauza sunt denumite cai motorii.in
substanta alba a maduvei, caile descendente sunt localizate in cordoanele anterioare sau ventrale si in
partea interna a cordoanelor laterale. Ele se pot grupa in cai piramidale si cai extrapiramidale.

1. Caile piramidale - se numesc asa pentru ca trec prin piramidele bulbare si sunt caile motilitatii
voluntare. isi au originea in girusul precentral din lobul frontal al fiecarei emisfere cerebrale si sunt
reprezentate prin axonii neuronilor din aceasta regiune. Axonii coboara prin toate etajele inferioare ale
encefalului pana in maduva spinarii . Exista o cale piramidala directa, care ajunsa in maduva strabate
cordonul anterior, si o cale piramidala incrucisata, care ajunsa in bulb trece de partea opusa emisferei
cerebrale din care a luat nastere, formand decusatia piramidala (incrucisarea) si apoi patrunde in
cordoanele laterale ale maduvei spinarii. Fibrele ambelor cai piramidale (directa si incrucisata) patrund
in coarnele anterioare ale maduvei spinarii, unde fac sinapsa cu cel de al doilea neuron (neuron motor),
iar axonul acestuia urmeaza, traiectul radacinii anterioare a nervului spinal si ajunge in organul efector -
muschiul.

2. Caile extrapiramidale - sunt numite astfel pentru ca trec in afara piramidelor bulbare si conduc
miscarile automate involuntare . Ele isi au originea in diferiti nuclei ai trunchiului cerebral. In substanta
alba medulara ele formeaza urmatoarele fascicule:
rubrospinale, cu originea in nucleii rosii din mezencefal;
vestibulospinale, din nucleii vestibulari bulbari;
tectospinale, din coliculii cvadrigemeni din mezencefal;
olivospinale, din nucleii olivari bulbari;
reticulospinale, din substanta reticulata a trunchiului cerebral.
Nucleii de origine ai acestor fascicule sunt subordonati cortexului. Controlul cortexului asupra nucleilor
de origine ai cailor extrapiramidale se realizeaza prin intermediul corpilor striati (ganglionii bazali).
Motilitatea automata are rol in mentinerea motilitatii tonusului muscular si a echilibrului, in activitatea
reflexa medulara, in coordonarea miscarilor si in realizarea unor activitati umane complexe (mersul,
scrisul, condusul masinii, inotul etc).